subiecte examen baza energetica/tractoare

7/23/2019 Subiecte examen baza energetica/tractoare

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-examen-baza-energeticatractoare 1/18



2

2. Pistonul şi cilindrul motoarelor cu ardere internă.

Biela este organul de legǎturǎ dintre piston și arborele cotit. Ȋn timpul funcționǎrii corpulbielei este supus la solicitǎri de flambaj și ȋncovoiere, motiv pentru care se confecționeazǎ

din oțel, prin forjare și matrițare și are secțiunea ȋn formǎ de “I”, “H”, “T” etc.



3

3. Mecanismul de distribuţie al M.A.I., rol, funcţionare

Mecanismul de distribuție are rolul de a asigura deschiderea și ȋnchiderea supapelor ȋnmomente bine determinate ȋn timpul funcționǎrii motorului. Astfel se asigurǎ umplereacilindrilor cu aer proaspǎt și evacuarea gazelor arse rezultate ȋn urma arderii. Ȋn general un astfel de mecanism cuprinde: arborele cu came, tachet sau ȋmpingǎtor, tije ȋmpingǎtoare, ghidul supapei, culbutor, arcul și siguranța supapei și supapele.

MECANISMELE ȘI SISTEMELE MOTOARELOR CU ARDERE INTERNǍ



4

4. Arborele cotit, construcţie, părţi componente.

5. Chiulasa motorului, construcţie, rol.

Arborele cotit numit și arborele motor,transformǎ mișcarea liniar alternativă a

pistonului prin intermediul bielei și otransformǎ ȋn mișcare de rotație.

Chiulasa denumitǎ și capacul cilindrului (sau cilindrilor), asigurǎ ȋnchiderea etanșǎ acilindrilor ȋn partea superioarǎ. Ea preia totodatǎ o parte din cǎldura care se evacueazǎprin sistemul de rǎcire al motorului. Ȋn general, chiulasa se confecționeazǎ prin turnare,din același material cu blocul cilindrilor, pentru a avea același coeficient de dilatare.

Garnitura de chiulasǎ



5

6. Puterea motorului,unităţi de măsură, cilindreea.

Puterea unui motor este dată de lucrul mecanic efectuat în unitate de timp șise determinǎ cu ajutorul relației:

Puterea (P)= Lucrul efectuat (L)/Timpul de lucru(T)

1 watt este egal cu o unitate de lucru efectuat ȋn timpul de 1 secundǎ.

Cantitǎțile mari de putere se mǎsoarǎ ȋn kilowatti (Kw). Unitatea de mǎsurǎutilizatǎ pentru putere, pe plan internațional, este kilowatul. Puterea unui tractor este

explimatǎ ȋn cai putere (CP). Astfel:

1CP=0,73 Kw [i 1 Kw = 1,34 CP

Capacitatea cilindricǎ sau cilindreea unui motor este definitǎ ca fiind volumul dininteriorul cilindrului, cuprins ȋntre punctele de maxim ale cursei pistonului, adicǎ, ȋntre

punctul mort superior (PMS) și punctul mort inferior (PMI).

7. Pompa de alimentare cu piston, schema funcţională, rol.

Pompa de injecție primește motorina trimisǎ de cǎtre pompa de alimentare și otrimite cǎtre injector. Ea are rolul de a ridica presiunea combustibilului la valoareapresiunii de injecție și de a doza precis cantitatea trimisǎ, ȋn funcție de ȋnǎrcarea

motorului.



6

8.Sistemul de alimentare gravitaţional şi sub

presiune-schema de principiu.

Sistemul de injectie tip «Common-rail»La sistemul Common-Rail, generarea presiunii şi injecţia combustibilului sunt două procese

separate din punct de vedere constructiv. O pompă distinctă produce în mod continuu opresiune constantă a motorinei. Acesta este stocată într -o bară de distribuţie comună pentru

fiecare cilindru, aşa-numitul Common Rail (engl. „conductă principală-comună“). Prinintermediul unor conducte scurte de alimentare este r ealizată conectarea duzelor de injecţie

paralel cu bara de distribuţie, fiind asigurată în acest mod alimentarea cilindrilor corespunzătoricu combustibil.

Sistem de injecție de tip rampǎ comunǎ (schemǎ de principiu) 1-rezervor;

2-filtru;3-pompǎ;

4-rampǎ comunǎ;5-senzor de presiune;

6-supapǎ de limitare a presiunii;7-injector;

8-blocuri electronice;9-de la diverse traductoare (de turație, presiune de admisie etc.);

10-circuit retur combustibil



7

9. Pompa de alimentare cu membrană, schema

funcţională, rol.

10. Pompa de injecţie cu elemente de pompare în linie, rol,

funcţionare, schema.



8

11.Pompa de injecţie cu distribuitor rotativ (tip Bosch),rol,funcţionare, schema.

Pompa de injecție primește motorina trimisǎ de cǎtre pompa de alimentare și o trimite cǎtre injector.Ea are rolul de a ridica presiunea combustibilului la valoarea presiunii de injecție și de a doza preciscantitatea trimisǎ, ȋn funcție de ȋncǎrcarea motorului.



9

12. Regulatorul de turaţie cu greutăţi,rol,funţionare,

schema.



10

13. Asemănari şi deosebiri între MAC şi MAS.

14. Cifra cetanică şi cifra octanică.

Rezistența la detonație este apreciatǎ prin “cifra octanicǎ” (CO).Cifra octanicǎ reprezintǎ conținutul procentual volumetric de izooctan, ȋntr -unamestec de heptan normal și izooctan, amestec ce are aceeași rezistențǎ ladetonație ca și benzina examinatǎ. “Cifra cetanicǎ” (CC) reprezintǎ conținutul volumetric de cetan normal, ȋntr -unamestec de cetan normal și alfa-metilnaftalen, amestec ce are aceeași sensibilitatela autoaprindere ca și combustibilul examinat (motorina).

MOTORUL CU APRINDERE PRIN SCÂNTEIELa motoarele cu aprindere prin scânteie, din sistemul de alimentare dispare pompa de injecție șiinjectoarele, ȋn locul acestora vom ȋntâlni carburatorul sau injecția mono, multipunct sau ȋ n cilindru;

Ȋn locul injectoarelor vom gǎsi bujiile, cu rolul de a aprinde amestecul carburant acestea fǎcândparte din sistemul de aprindere (acest sistem lipsește la motorul Diesel);Ideile de bazǎ sunt urmǎtoarele – la aceste motoare amestecul carburant se aprinde datoritǎscânteii produsǎ de cǎtre bujie iar la timpul de admisie, ȋn interiorul cilindrului este aspirat amesteccarburant (aer + benzinǎ) care se formeazǎ la nivelul carburatorului.

Asemǎnǎri: • Ambele tipuri de motoare (Otto și Diesel) se ȋncadreazǎ ȋ n categoria motoarelor cu

ardere internǎ, deci, transformǎ energia termicǎ ȋn energie mecanicǎ prin arderea unuicombustibil ȋ n interiorul unor camere de ardere;

• La ambele tipuri se ȋntâlnește aceiași diversitate constructivǎ ȋn ceea ce priveșteașezarea ȋi numǎrul cilindrilor;

• Constructiv, vom gǎsi aceleași piese la ambele motoare (arbore cotit, biele, cilindrii,pistoane, bloc motor, chiulasǎ, etc.) și dispuse ȋn aceeași poziție și ordine;

• Sistemele de rǎcire și de ungere sunt identice pentru ambele tipuri de motoare și potprezenta aceiași diversitate constructivǎ;

• Mecanismul de distribuție este identic pentru ambele tipuri de motoare; • Ambele tipuri pot fi dotate cu elemente pentru supraalimentare (turbine de aer,

rǎcitoare de aer); • Pânǎ la un anumit punct și sistemele de alimentare sunt foarte asemǎnǎtoare

(rezervor, filtre de combustibil, filtre de aer, pompe de alimentare);

Ideile de bazǎ ce trebuiesc reținute ȋn cazul acestor motoare sunt urmǎtoarele – la aceste motoare amestecul carburant se aprinde datoritǎ scânteii produsǎ de cǎtre bujieiar la timpul de admisie, ȋn interiorul cilindrului este aspirat amestec carburant (aer +benzinǎ) care se formeazǎ la nivelul carburatorului.



11

15. Carburatorul elementar, rol, functionare, schema.

Schema carburatorului:1-camera de nivel constant;

2-camera de amestec;3-plutitorul;

4-cuiul obturator;

5-admisia carburantului;

6-canal de legǎturǎ;

7-jiclor;

8-admisia aerului;

9-galeria de admisie;

10-clapeta de aer;

11-clapeta de accelerație;

12-pârghia regulatorului de

turație; 13-difuzor; 14-supapǎ de admisie; 15-chiulasǎ;

16-cilindru;

17-piston.

Funcționarea carburatorului

Jiclorul de mers ȋn gol alimenteaz motorul cu o cantitate micǎ de benzinǎ, cândacesta funcționeazǎ la turație scǎzutǎ. El debiteazǎ benzina numai când clapeta de

accelerație este ȋnchisǎ, iar aerul necesar formǎrii amestecului carburant intrǎ ȋn carburatorprintr-un orificiu (sau conductǎ) prevǎzut cu șurub de reglaj. Jiclorul principal intrǎ ȋn funcțiune atunci când se deschide clapeta de accelerație și

debiteazǎ benzinǎ pentru mersul motorului la turație normalǎ. Jiclorul compensator debiteazǎ combustibil numai ȋn intervalul de trecere de la

mersul cu turație scǎzutǎ, la mersul cu turație normalǎ când, datoritǎ inerției benzinei, jiclorul principal nu poate asigura cantitatea de combustibil necesarǎ.

Pentru a porni ușor, ȋndeosebi pe timp rece, motorul trebuie alimentat cu amesteccarburant bogat ȋn benzinǎ. Ȋn acest scop, carburatoarele se prevǎd cu o clapetǎ pentruaer (obturator pentru aer), numitǎ și șoc de aer , montatǎ la capǎtul exterior al camerei deamestec,ȋnspre filtrul de aer. Prin aducerea acesteia ȋn poziție de ȋnchidere se micșoreazǎ

cantitatea de aer ce intrǎ ȋn amestec și astfel se obține un amestec carburant bogat ȋnbenzinǎ. Obișnuit, șocul de aer se acționeazǎ manual și trebuie deschis complet imediat cemotorul a intrat ȋn turație normalǎ. Ȋn caz contrar, surplusul de benzinǎ, ce nu arde din lipsǎde aer, se prelinge pe pereții cilindrului, spalǎ uleiul și, astfel va avea loc o ungerenecorespunzǎtoare a motorului, fapt care poate duce la griparea motorului.



12

16. Tipuri de ulei de motor, clasificare.

Clasificare SAE = Clasificare internationala a vascozitatii uleiurilor demotor, in functie de temperatura mediului

A - Ulei obisnuit

B - Ulei multigrad

C - Ulei cu capacitate de ungere imbunatatita

Vascozitatea uleiului trebuie aleasa in functie de tipul si gradul de uzura al motoruluisi de temperatura mediului ambient.

Utilizarea uleiurilor multigard si sintetice face posibila folosirea aceluiasi tip de ulei,indiferent de anotimp.



13

17.Supra-alimenatarea motoarelor, schema de principiu.

Supraalimentarea constǎ ȋ n comprimarea amestecului carburantsau a aerului, ȋ n cilindrii, cu a jutorul unui turbocompresor, acționat

de cǎtre gazele arse.



14

18.Sistemul de injecţie tip common-rail, schema de

principiu, funcţionare.

La sistemul Common-Rail, generarea presiunii şi injecţia combustibilului sunt douăprocese separate din punct de vedere constructiv. O pompă distinctă produce înmod continuu o presiune constantă a motorinei. Acesta este stocată într -o bară de

distribuţie comună pentru fiecare cilindru, aşa-numitul Common Rail (engl. „conductăprincipală-comună“). Prin intermediul unor conducte scurte de alimentare esterealizată conectarea duzelor de injecţie paralel cu bara de distribuţie, fiind asigurată în acest mod alimentarea cilindrilor corespunzători cu combustibil.



15

19.Sistemul de aprindere cu baterie de acumulatori, rol,

schema de principiu,funcţionare.

Circuitul de joasǎ tensiune al bateriei de acumulatoare, pe care se gǎsesc:ampermetrul (A), ȋntrerupǎtorul (2), ȋnfǎșurarea primarǎ (Ip) a bobinei de

transformare, ruptorul (Rp) și condensatorul (3) montat ȋn derivație; Circuitul de ȋnaltǎ tensiune care cuprinde: ȋnfǎșurarea secundarǎ (Is) a bobinei detransformare, distribuitorul (Dt), fi[ele (f), bujiile (b)



16

20.Sistemul de aprindere cu magnetou, rol, schema

de principiu,funcţionare.

Acest sistem de aprindere este format din: magnetou, fișe și bujii. Magnetoul produce curent alternativ de joasǎ tensiune, ȋl transformǎ ȋn curent de

ȋnaltǎ tensiune și ȋl distribuie prin fișe la bujii. Magnetoul este alcǎtuit din : inductor, indus, ruptor, infasurarea primara

ȋnfǎșurarea secundarǎ și distribuitor .

ȋnfǎșurarea primarǎ ( = 0,7 - 1,0 mm; nr.spire = 200 - 300) și ȋnf ǎșurarea secundar ǎ ( = 0,1 -

0,15 mm; nr.spire > 6000).



17

21.Sistemul de ungere mixt al motoarelor, rol,

funcţionare, schema de principiu.

REDUCE FRECAREA

REDUCE UZURA

ASIGUR| CURǍȚIREA PILITURII METALICE

ȘI A GOMELOR

AJUTǍ LA RǍCIREA MOTORULUI

ASIGURǍ O BUNǍ COMPRESIE

Sub presiune este asiguratǎ ungerea, ȋn principal, alagǎrelor paliere și de bielǎ, lagǎrele arborelui cu came,ansamblul culbutorilor, iar prin stropire ungerea cilindrilor,pistoanelor, articulațiilor bolț-piston.



18

Sonda manometrica (principiu)

Filtrul si pompa de ulei

subiecte examen baza energetica/tractoare

Documents