LAURA MCVEIGH

Sub stelele tlcute

I

tfr

Lrsre PERSoNAJELoR

Plrinfii lui Afsana

Dil/Baba-TatllAzita lMadar - Mama

CopiiiOmar - Fratele cel mai mare al lui Afsana

Ara - Sora mai mare a lui Afsanajavad - Fratele mai mare al lui Afsana

Afsana

Arsalan cel mic - Fratele mai mic al lui Afsana

Sitara - Sora mai mici a lui Afsana

BuniciiBaba Bozorg - Bunicul (tatnl lui Dil)Maman Bozorg - Bunica (Mama lui Dil)

AIte rudeAmira - Sora Azitei

La KabulArsalan - Prieten de familieMati gi Abas - Frali, prieteni cu Afsana

in sat

Amin - Prieten din copillrie cu Dil i Baba

Nazarine - Vecin[, vlduvi, mama a trei fete

Masha - Fiica lui Nazarine, prieteni cu Ara

10 LAURA MCVEIGH

Naseeba (Nas), Robina - Fiicele lui Nazarine, gemene, prietene cu Afsana

Najib - invd[itor

Dupi plecarea din AfganistanHafiza- O femeie care se imprieteneqte cu copiiiParwana, Benafsha - Prietene cu Afsana gi AraAbdul-Wahab - Luptitor

In trenNapoleon - provodnic, controlor de bilete gi ingrijitor al samovarului

r

Pentra iNrAr

In anumite cdldtorii nu am vrea sd plecdm niciodatd.

$i totugi, ne dueem. Ne ducem peitru cd trebuie;

pentru ed sunt singuraformd desuprafiefuire.Aceasta este cdldtoria mea, cea pe care nu aS fi vrut sd

ofacvreotdatd. Dar amfdcut-o. Ceva a supraviefuit,

Unele,lucruri nupot Si nu vorfi uitate. Cdlitaresc

cu noi pdndla capdt.

Capitolul 1

Cel mai mare dintre frafii mei, Omar, s-a niscut intr-o noapte

rece de februarie, pe o coasti inzipezit| de munte, lAngi auto-

strada Kabul - ]alalabad, unul dintre cele mai periculoase drumuridin lume. Mama stltea in zitpadb - o ninsoare puternic[ ii luase pe

nepregitite, suferind in nimefii care-i ajungeau pini la golduri, iar

fipetele ei se auzeau peste vale, lovindu-se de stAncile din Cheile

Kabul. Singurul om aflat acolo s-o ajute era tata, care nu mai vdzuse

in viafa lui cum se aduce pe lume un copil - cu atit mai pufin unulde-al lui - gi care, paralizat de frici, privea fa{a schimonositi de

durere a frumoasei lui sofii, ascultindu-i respirafia grea gi strigi-tele guturale, silbatice.

Vi putefi intreba, pe buni dreptate, cum de se aflau intr-un ast-

fel de moment in noaptea inghefati, singuri pe versantul ingelitoral muntelui. Ei bine, fugeau. $i numai asta fbcuseri de la prima

lor intAlnire, pentru ci legitura dintre ei - una bazati pe dragoste

chiar de la inceput - era atdt de improbabili, de ridicoli, de nes6-

buiti, incdt mama fusese alungatl imediat de propria familie.Fusese aruncati afari in dizgralie din casa bunicului meu. Cind orepudiase, ultimele cuvinte ale tatilui ei fuseseri, pur gi simplu:

-Azita,nu mai egti fiica mea".

Mama ei nu spusese nimic.Nici tata nu avusese mai mult noroc. Pirinfii lui, deqi oameni

blinzi de la munte, se simfiseri rugina]i de indrizneala lui si, din teami

de pedeapsl, se indeplrtaseri qi ei de nepotrivita pereche' Astfel,

Azita gi Dil (Madar qi Baba, cum le spunem noi) iqi incepuseri

L4 LAURA MCVEIGH

via{a impreuni ostracizafi gi aqa rimiseseri. La cdsdtoria lor venisenumai Arsalan, prietenul cel mai bun al lui Baba gi, pentru oricinecunoagte... ei bine, nu aqa se fac lucrurile de obicei.

Ameninfirile incepuseri nu cu mult dupi nunti, c6nd mamarlmrsese insrrcinati cu primul copil. La inceput nu fuseserr foartegrave. Cineva o impinsese pe mama la piafd. Se intorsese acasi Eivizuse uga trantiti de perete, iar din cdmari le fusese luati manca-rea. intr-o zi igi gisise cimaga de noapte, pe care o atarnase la uscat,rupti in doui gi mdnjiti cu s6nge. Atunci se hotiriseri si fugi.Aveau sr devini nomazi, aveau si triiascr din banii dali mamei desora ei. Aveau si triiasci din bunivoin{a striinilor, daci propriafamilie ii respinsese.

Sora mamei, Amira, le diduse tot ce putuse. Inclusiv bijuterii deaur, o mogtenire de familie, cu gindul cd aveau si re fie de foros peviitor (mai taxzi.o' dupi ce fusese descoperit, acest furt altruist o co1-tase pe sora lui Madar locul in familie, ducdnd_o departe de casi, inRusia - dar vom ajunge gi acolo). pentru moment, surorile pl6nse_seri gi se imbrrliqaserd. chiar daci n-aveau cum si gtie, era urtimadati cind se vedeau. Iubirea dintre ei i-a obligat la grele alegeri pemama gi pe tata - jertfe prin care gi-au dovedit perseverenfa gi voinla.

in noaptea in care fratele meu mai mare, Omar, qi_a fhcut drumin lumea plinl de nesiguranfi, fugeau de un grup de bandili dinmunfi care incercaseri si-i jefuiasci gi si-i ia tatei maqina, mandriaqi bucuria lui - o Lada ruginie dinr972,dar de nunti de la Arsalan.Pentru tata era iubirea viefii, dupi mama gi fiul ce urma si i senasc6. in timp ce cllitoreau spre Kabul, unde sperau si_l mai vadio dati pe Arsalan gi sd-i ceard ajutorul, ficAndu_gi cu greu drumprin trecitoarea periculoasd, prin viscolur qi ninsoarea stdrnitebrusc, focuri de armi au inceput s6 loveasci magina.

Un glon{ a stripuns portiera gi a nimerit in podeaua acoperiticu covor a Ladei, exact ldngi glezna mamei. in acel moment alac(iunii, Omar s-a decis cd e gatasi intAmpine lumea, deqi, potrivittuturor calculelor, ar fi trebuit si stea locului panl dupa dezgh4 Iar

SUB STETELE TACUTE 15

rrama, femeie cu voinfi puternici gi de nezdruncinat, a hotirdt cimasina nu era un loc sigur in care si nasci - iar daci era si fieimpugcali in munli de bandilii mujahedini, atunci aga s[ fie, dar ea

evea sd se increadl in Allah. Tata a gtiut ci nu avea rost si o contra-zici, dintr-o infelepciune instinctivd care i-a ajutat si aibi qase copiiimpreuni gi o cisitorie fericiti, pAnd la urmd, cu toate incercirileprin care au trecut - Ei nu au fost pufine.

$i-a strins patu-uF de pe bancheta din spate ca pe o pituri cil-duroasi de lAni qi au inceput amindoi si urce anevoios prinzip ada add'ncd; adipo stindu- se dup 6 bolovani.

- Si-i stripungi p-6gtia cu gloan(ele, a scuipat mama cu indig-nare in direclia trlgitorilor de (mici) precizie, care, in ticere,coborau probabil spre serpentinele din vale ca si jefuiasci magina

qi pasagerii, pe care ii credeau pesemne morli sau in agonie - uciqi

fie de gloanfe, fie de gerul ingrozitor al noplii de iarni.Sub luna plin[ gi grea, in nemigcarea din jur, ]ipetele ei igi trimi-

teau ecoul prin aerul inghelat, oricdt ar fi incercat sI gi le lnibuge.

Omar se hotdrise si apari gi n-a durat mult pAni si alunece in patu,

care-l agtepta intre mAinile tremurdnde ale tatei. Imediat a fost infb-gat, impiturit strat dupi strat. Dupi ce l-a adus pe lume, mama s-a

ridicat, s-a sprijinit de tata, privindu-gi tot timpul in ochi copiluladorat, apoi au luat-o in jos spre magini, impiedicindu-se printrestAnci, delirAnd triumfbtori in timp ce l6sau o ddri de sAnge intune-

cat pe troienele de zipad6.

Doi dintre trigitori ajunseseri deja la magini gi-l aqteptau rib-ditori pe tata s[ revini cu cheile. Unul dintre ei fuma hagig. Celilaltstitea de pazil, cu pu$ca sub bra!. Tata tremura din cap pAn[-npicioare. Nu era nici laq, nici ugor de pic6lit qi iqi didea seama in ce

pericol se aflau, ca simpatizanli ai comunigtilor. Dar mama, cum

tocmai d[duse viafl, era gi mai autoritari ca de obicei, aqa ci s-a

dus in fala lor si le-a spus:

1$al tradiliona1 afgan (n.tr.)

16 LAURA MCVEIGH

- Fra{ilor... veni{i aici, uitafi-vi la copilul ista, un miracol. Doarmulpmiti lui Allah, liudat fie numele Lui. Dar trebuie si ajungiintr-un loc sigur, la cilduri. $i voi, fralilor, trebuie sI ne ajutafi.

Nu se gtie daci au fost wiji{i de frumusefea ei sau daci au fostluafi pe nepregitite de turnura evenimentelor daci din pricinahagiqului ori pentru ci i-a intimidat curajul din vocea ei, cert esteci, spre uimirea gi imensa uqurare a tatei, cei doi birbafi s-au con-format planurilor mamei, uitind de jaf in fala unei responsabilitiliqi mai puternice, aceea de a face ca noaptea cu pricina si nu fieultima petrecuti de copil pe pimdnt. $i ei erau fiii cuiva, cindvafuseserr copii - abia ajunqi la vdrsta adulti. chiar daci fhceau partedin Girzile Negre, erau duri gi pufin drogafi, s-au bucurat de cil-dura maqinii gi de faptul ci nu aveau si ucidi acest cuplu gi pe copi-lul lor nou-ni.scut, aga cI totul a fost bine pe lume in noaptea aceea.

Asa ne povestegte mama, finindu-gi suflarea, qi - cu fiecarepoveste - criminalii din munfi apar din ce in ce mai nobili. stelelelumineazi cerul noplii geroase gi o auzim la radio pe MermonMehwish, iar tata,mzrma gi cei doi mujahedini cAnti alituri de ea, intimp ce magina coboari spre luminile Kabulului.

Binein{eles, nu a$a s-au intdmplat lucrurile. Mama are darulpovestirii - poate si transforme in imaginafie cel mai cumplit cogmarin cel mai frumos vis. Acest dar al ei a (inut-o gi ne-a finut in viafipini acum. Cind mama ne povestegte, tata plinge gi nu mai spunenimic, de-aceea qtim ci, oricum ar fi apirut Omar pe lume, nu a fostdin bunivoin{a striinilor.

Dar de ce am lnceput cu povestea nagterii lui Omar? Am pornitde aici pentru c5 uneori trebuie si o iei inapoi pentru a porni inainte.Aga spune Madar ori de cite ori trenul ajunge la ultima sta{ie a per_petuei cilitorii transsiberiene, lnainte gi inapoi intre Moscova givladivostok Momentele in care tofi cei gase copii apereazb.raemofii,implori, pldng, sar din tren. Dintre cei gase, eu sunt Afsan a, apatra _inaintea mea fiind Omar, Ara,Iavad,iar dupd mine Arsalan cel micgi mezina, Sitara. Este acel moment amefitor petrecut pe peron, in

suB srELEtE tAcurr u

care tot ce wem este si ne oprim, si se termine odati drumul flrlsfirgit din Asia in Europa gi inapoi in Asia. intr-o buni zi, cAndpirinlii no$tri vor gisi o solufie sau cind vor termina banii (suntsiguri cI va veni repede gi ziua aceea), vom putea pirisi trenul gi

vom incepe o noui viafi. Undeva unde si fim in siguranfi. De undesi nu mai trebuiasci si fugim.

Capitolul2

Rofile trenului se opresc cu scrAgnet, pe neagteptate. Tofi sun-

tem impingi brusc in fafi.Pentru a vedea ce s-a intAmplat, Omar gi |avad igi intind cape-

tele cdt mai departe prin fereastra deschisi. Suntem la jumitateapodului de pe calea ferati Circum-Baikal. Trenul se leagini uEor

pe gine, apoi se opregte: dedesubt e o prdpastie cumpliti. Apar pe

coridor qi pasageri din alte compartimente, iar cdfiva dintre ei pri-vesc cu prudenli afari.

- Poate este o problemi cu ecartamentul, discuti intre ei Omarqi |avad.

Frafii mei sunt deja experfi in trenuri. $i in poduri. $i in inginerie.Omar vrea si devini inginer intr-o zi. in ultimul an a fhcut cursuride inginerie prin corespondenf[. i9i ridici gi expediazi temele de-alungul traseului, trimifandu-l pe provodnicull Napoleon, controlorde bilete gi ingrijitor al samovarului, si coboare in stafii gi s[-i aducinoi colete cu note de curs. Compartimentul e plin cu schilele gi cal-

culele lui Omar. Crede ci oamenii care au ridicat aceste poduri,stripungAnd prin granit gi cristal de-a lungul f[rmului stdncos,oamenii care au sipat, excavat gi dinamitat intinderile de pimintneospitaliere ale Siberiei, pentru a construi poduri gi tuneluri mag-nifice, pentru a contracara ameninlarea inundafiilor gi a aluneciri-lor de teren, acegti oameni remarcabili au fost adevira{i aventurieri,care au fbcut ca pimAntul si se supuni voinfei lor. Asta iEi doregte

gi Omar - si creeze o lume dupi imaginea din planurile sale.

I Conductor (de tren) (n.tr.)

SUB STELELE TACUTE 19

- Las-o, Afsana.Luasem una dintre schilele lui Omar gi mi uitam la structurile

de olel ce se suprapuneau gi se intersectau din toate direcfiileintr-un model complicat.

- N-o vei infelege, ofteazi Omar, in timp ce-mi zAmbeste.

- Pii, explici-mi-o, ii rispund, aEezati lAngi cel mai mare dintretralii mei, intrind in noua lui lume de frumusefe gi inventivitate.

- int1i de toate, o {ii cu susul in jos, rdde el, uimit de interesul meu.

Rotesc schila.

- Aga-i mai bine. Uite...

Degetele lui urmiresc liniile desenului. Ochii ii strilucesc intimp ce-mi explici munca lui, surprins gi bucuros de atenfia cucare-l urmiream.

- Dar cum gtii dacl va funcfiona? il intreb, minunindu-mi de

gradele, unghiurile, structurile torsionate de metal pe care le adu-sese la suprafafi doar cu un creion 9i o hirtie.

- Nu qtii, spune el. Nu gtii intotdeauna daci va funcliona. Dartrebuie si incerci.

ii admir increderea in sine, acest fel de siguranfS. LAngi Omarmi simt in siguranli - ca gi cum lumea ar fi o serie de calcule rezol-vabile, insi tangibile gi solide sub picioare.

- Ssst, ne aten{ioneazd, Ara.Studiazi limba francezd in compartimentul de alituri - unde

Madar ii predi - gi o deranjdm de la conjugiri.Cum, yi surprinde? Faptul cd suntem itineranfi nu inseamni ci

parinfii au trecut cu vederea gcolarizarea noastri. Ba dimpotrivi,din picate. inv[1[m matematici, geografie, gtiinf6, istorie (preferata

mea), filosofie, politic[, limba rusI, limba englezi gi limba francezd,.

$i citim (eu una citesc Anna Karenina, de Tolstoi, qi am griji ca de ocomoari de o enciclopedie, o edilie veche gi azati de care ne folo-sim cu tolii). Mama ne wea pregitifi pentru viaf[. Seara ascultimmuzici. Baba are un radio cu tranzistori pe care-l potriveqte pe pos-turile locale. Ascultim muzicd clasici, folk, rock, chiar jazz,mtzicd,