sub maidane

4
Cenușa de sub maidane Organizațiile neguvernamentale angajate în protejarea mediului în România dezvoltă diverse activități care au nevoie de sprijinul autoritățiilor române, a societățiilor civile sau altor terți pentru reușită, însă acest sprijin de multe ori este parțial sau inexistent din anumite considerente. Un exemplu grăitor în această privință este răspunsul la accidentul din decembrie 2013 din cadrul Complexului Energetic Oltenia, care s-a dovedit parțial din moment ce nu s-a restabilit situația, astfel apare ca legitimă petiția formulată de Bankwatch și Greenpeace pe data de 15 octombrie 2014. Petiția cuprinde solicitarea acestor organizații de a se urgenta lucrările de ecologizare pe terenurile afectate de poluarea cu cenușă și zgură din zona termocentralei pe cărbune Turceni. Se precizează în petiție următorele: ”Suntem nemulțumiți de evoluția lucrărilor de remediere și ecologizare și am solicitat autorităților locale, de mediu și Complexul Energetic Oltenia, Sucursala Turceni, să ia următoarele măsuri: curățarea terenurilor de cenușă și apoi acoperirea terenurilor cu sol fertil; curățarea apei din fântâni; refacerea drumului comunal; luarea măsurilor necesare pentru ca cenușa din zona termocentralei să nu fie spulberată de vânt ”. Accidentul care a condus la situația gravă de la Turceni a avut loc în luna decembrie 2013 la depozitul de cenușă din Valea Ceplea, din cadrul Complexului Energetic Oltenia/ sucursala Turceni. Acesta a constat în deversare de apă cu cenușă ce a inundat circa 15 hectare de terenuri agricole și 10 gospodării din zona Submaidane a localităților Turceni și Ionești (sat Iliești), județul Gorj. După acest accident Garda de Mediu, Comisariatul Județean Gorj

Upload: alexandra-ioana

Post on 15-Sep-2015

213 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

sub maidane

TRANSCRIPT

Cenua de sub maidaneOrganizaiile neguvernamentale angajate n protejarea mediului n Romnia dezvolt diverse activiti care au nevoie de sprijinul autoritiilor romne, a societiilor civile sau altor teri pentru reuit, ns acest sprijin de multe ori este parial sau inexistent din anumite considerente.Un exemplu gritor n aceast privin este rspunsul la accidentul din decembrie 2013 din cadrul Complexului Energetic Oltenia, care s-a dovedit parial din moment ce nu s-a restabilit situaia, astfel apare ca legitim petiia formulat de Bankwatch i Greenpeace pe data de 15 octombrie 2014. Petiia cuprinde solicitarea acestor organizaii de a se urgenta lucrrile de ecologizare pe terenurile afectate de poluarea cu cenu i zgur din zona termocentralei pe crbune Turceni. Se precizeaz n petiie urmtorele: Suntem nemulumii de evoluia lucrrilor de remediere i ecologizare i am solicitat autoritilor locale, de mediu i Complexul Energetic Oltenia, Sucursala Turceni, s ia urmtoarele msuri: curarea terenurilor de cenu i apoi acoperirea terenurilor cu sol fertil; curarea apei din fntni; refacerea drumului comunal; luarea msurilor necesare pentru ca cenua din zona termocentralei s nu fie spulberat de vnt.Accidentul care a condus la situaia grav de la Turceni a avut loc n luna decembrie 2013 la depozitul de cenu din Valea Ceplea, din cadrul Complexului Energetic Oltenia/ sucursala Turceni. Acesta a constat n deversare de ap cu cenu ce a inundat circa 15 hectare de terenuri agricole i 10 gospodrii din zona Submaidane a localitilor Turceni i Ioneti (sat Ilieti), judeul Gorj. Dup acest accident Garda de Mediu, Comisariatul Judeean Gorj constatnd prejudiciul adus mediului a dispus sancionarea Complexului Energetic Oltenia i msuri de remediere a situaiei, acestea urmnd s fie stabilite de ctre Agenia pentru Protecia Mediului Gorj n sarcina Complexului Energetic Oltenia.Complexul Energetic a trecut la desfurarea unor lucrri de ndeprtare a cenuii din gospodrii i a terenurilor afectate, cu mijloace proprii i cu executani teri, ns cu toate c lucrriile trebuiau finalizate pn n data de 30 septembrie 2014, acestea nu au fost finalizate i s-a ajuns la un alt termen pentru finalizarea acestora i anume februarie 2015, ceea ce aduce o ngrijorare din partea localnicilor este c nici acest termen nu o s fie respectat i situaia lor nu va fi schimbat.ntre timp, oamenii din Submaidane continu s atepte msurile promise, fr a ti dac terenurile pot fi folosite n siguran pentru agricultur i ce msuri ar putea lua pentru ca apa pe care o folosesc s fie consumat n siguran. Localnicii sunt n continuare expui la poluarea aerului n perioadele uscate i cu vnt, din cauza cenuii depuse pe terenuri i a celei provenite din depozitul termocentralei[footnoteRef:2]. [2: Poluare cu cenu la Turceni, http://www.greenpeace.org/romania/ro/campanii/schimbari-climatice-energie/carbunele-energia-trecutului/Poluare-cu-cenu-la-Turceni/, accesat n data de 12.12.2014.]

Asociaia Bankwatch Romnia i organizaia internaional Greenpeace promotori ai companiei Fr Crbune, despre care putem gsi informaii pe site-ul http://faracarbune.ro este o campanie care printre altele evideniaz modul n care ne pot mbolnvi termocentralele, iar printre principalele grupe de boli asociate factorilor de risc dezvoltai de termocentrale sunt afeciunile sistemului cardiovascular, respiartor i nervos.Printre informaiile deosebit de importante din Studiul Factura nepltit. Cum ne mbolnvesc termocentralele pe crbune realizat de Aliana pentru Sntate i Mediu din Germania se regsesc: Din 10.000 de uniti industriale din Europa, primele 20 de uniti care aduc cele mai mari prejudicii sntii oamenilor i mediului sunt termocentrale pe crbune. Romnia ocup locul 2 n topul costurilor polurii generate de termocentralele pe crbune, pe aceeai poziie cu Germania Producerea de energie pe baz de crbune nrutete calitatea deja proast a aerului n Europa. Termocentralele pe crbune emit cantiti semnificative de pulberi n suspensie, dioxid de sulf i oxizi de azot acetia din urm contribuind indirect la formarea ozonului. Alte substane periculoase emise n aer de termocentralele pe crbune sunt metale greleSituaia existent este duntoare mediului i sntii persoanelor, fr o implicare activ pentru implementarea rapid a soluiilor, s-ar putea agrava situaia n aa fel nct rezolvarea problemei ar necesita mult mai multe eforturi i poate unele consecine ar fi iminente. n acest sens este nevoie de susinerea unor organizaii neguvernamentale care s aib o anumit autoritate pentru a mpiedica un eventual dezinteres i neimplicarea celor care trebuie s ia msuri, n cazul de fa pentru restabilirea situaiei i despgubirea persoanelor afectate.