sua si noua ordine mondiala

8/9/2019 SUA Si Noua Ordine Mondiala

1/9

STATELE UNITEALE AMERICII SI NOUA ORDINE MONDIALA

Statele Unite nu au fost niciodata asa de puternice

Acest subcapitol evidentiaza faptul ca SUA au iesit mereu invingatoare de-a lungul istoriei

spre exemplu: la sfarsitul celui de-al doilea Razboi Mondial SUA erau puternice si dominante

pe scena internationala mai ales prin economia lor, care asigurau aproape 50% din PIB-ul

mondial; la sfarsitul Razboiului Rece s-au consemnat 107 luni de crestere economica

neintrerupta. De-a lungul acestei jumatati de secol unele puteri au urcat pe roata istoriei, iar

aletele au coborat. SUA s-au mentinut in frunte de fiecare data si parca intr-un fel si-au

consolidat pozitia. SUA au incheiat secolul trecut ca singura superputere a lumii, clar detasata

de celelalte state sau grupuri de state. De aceea putem numi secolul pe care l-am incheiat

recent un secol american.

Statele Unite ale Americii nu ocupa teritorii, ci doar le cumpara

Istoria SUA poate fi vazuta ca un proces continuu de expansiune. Expansiunea a fost

alimentata de diverse ideologii in virtutea careia americanii ar avea o adevarata datorie de a

raspandi idealurile si institutiile democratice pe intreg continentul american si, din a doua

jumatate a secolului al XIX-lea, chiar in intreaga lume.

Dupa castigarea independentei, SUA cunoaste o adevarata dezvoltare din toate punctele de

vedere: economic, militar si cultural, fapt ce determina impunerea sa ca putere in teritoriile

alaturate. Astfel sunt cedate, respectiv cumparate numeroase teritorii semnificative de la

Marea Britanie ( Oregon), Louisana (Franta), Rusia( Alaska), Spania( Florida)

Este la fel de sigur ca vom controla marea, precum ca rasare soarele

Dupa intrarea in posesie a numeroase teritorii, SUA isi indreapta interesul catre potentialul

strategic al marii, astfel marea va reprezenta sursa de putere a unui imperiu.

ar maritim sau continental?

Adeseori, ne ntrebm ce tip de ar sunt Statele Unite: o ar maritim sau o ar

continental? Exist o serie de argumente i analize ce ar putea susine ambele cazuri, dintre

care interpretarea lui Saul Cohen a evoluiei geopolitice a SUA este cea mai relevant. Astfel,

autorul vorbete despre 4 etape de dezvoltare geopolitic a SUA, n funcie de importana i

ponderea care se acord continentului sau coastei(oceanului). O prim etap este perioada

maritim, unde comerul era bazat pe exportul de produse din agricultur, iar principala

preocupare a coloniilor era asigurarea controlului asupra coastei. Cea de-a doua etapestereprezentat de perioada continental, nceputul acestei etape fiind marcat de cumprarea

1


2/9

Louisianei de la francezi(1803). Dezvoltarea din aceast perioad se bazeaz pe 2 piloni: cel

agricol i cel industrial( ca exemplu avem construcia de ci ferate n ascensiune, Chicago

stabiling legturi cu celelalte coluri ale rii), piloni interdependeni i stimulndu-se unul pe

cellalt. Perioada continental-maritimncepe cu rzboiul Americano-spaniol din 1898, care

permite SUA s-i extind influena n Pacific i Caraibe. n aceast etap, se observ faptul

c puterea este proiectat dincolo de granie, ns centrul de greutate al dezvoltrii rmne pe

continent; de asemenea, faptul c se pune accentul mai mult pe valorificarea potenialului

continental, dar nu lipsesc preocuprile maritime: deschiderea canalului Panama, invadarea

insulei Haiti etc. Ultima etap, i anume perioada maritim-continental, se concentreaz pe

importana zonei de coast, pe care Cohen o numete Statele Unite ale celor patru mri:

Atlanticul, Golful Mexic, Pacific, Marile Lacuri. Coasta este axat, n special, pe industria

manufacturier, servicii, turism i comer internaional. Dintre argumentele care susin c, n

momentul de fa, partea continental este dominat de coast, vom aminti urmtoarele:

populaia din cele 30 de state care ocup coasta reprezint 80% din populaia Americii; 60%

dintre emigrani se ndreapt ctre cele patru state mai importante din inelul

aritime(California, Texas, New York, Florida); industria productoare de automobile se

concentreaz n special n California i sudul SUA; 63% din producia agrar a SUA provine

din statele aflate n inelul maritim etc.

Este important de menionat faptul c atunci cnd ara a traversat o perioad

continental, politica extern a fost marcat de izolaionism, iar atunci cnd SUA s-au orientat

spre ocean, politica lor extern a devenit mai deschis.

Schi pentru un tablou al Statelor Unite ale Americii, astzi

Societatea american este analizat prin prisma mai multor factori, astfel un prim lucru

asupra cruia ne putem ndrepta atenia este populaia. Datorit diverselor etnii ce triesc pe

teritoriul American, pot aprea probleme pe termen lung, n special datorit populaiei

hispanice ce reprezint minoritatea cea mai important la momentul actual.Se mai aduce n discuie i calitatea procesului educaional american, despre care se

afirm c nu ar fi att de performant i competitiv. Acest lucru s-ar putea explica prin faptul

c americanii preuiesc i valorific talentul ieit din comun, omul care propulseaz un

domeniu, spre deosebire de europeni care pun accent pe nivelul de cunotine i pregtire.

Din punct de vedere al ratei de cretere demografic, al procentului tinerilor,

populaiei active i vrstnicilor, societatea american deine un atu fa de Europa i Japonia.

Procentul tinerilor sub 18 ani a mai sczut, ns este suficient de mare pentru a asiguravitalitatea societii americane de mine.

2


3/9

Economia american se ngrijete de inovaie

Este cunoscut faptul c o superputere trebuie s dein poziii dominante n domeniile

economic, militar i cultural, ultimele dou fiind dependente i strns legate de puterea

economic, deoarece ar fi practica imposibil existena puterii militare n absena puterii

economice.

Economia SUA este una dintre cele mai competitive din lume, devenind pe deplin

evident din timpul celui De-al Doilea Rzboi Mondial i dup ncheierea acestuia, drept

exemple avem planul Marshall de reconstrucie a Europei de Vest i planul Dodge de refacere

a Japoniei. Fora economiei americane este demonstrat i de faptul c SUA au susinut

majoritatea cheltuielilor presupuse de existena i funcionarea NATO; biotehnologiile,

naltele tehnologii, produsele tipice ale industriei moderne(computerul, laserele, satelitul) sunt

asociate cu industria american.

Succesul economiei americane se datoreaz existenei spiritului inovaiei,

comercializrii descoperirilor tehnologice(alturi de valorificare) i capacitii SUA de a

observa din timp tendina nou, tendina care ncepe s fie dominant, nefiind aici vorba

despre mod, ci despre competitivitate. De asemenea, SUA acord o importan deosebit

domeniului cercetrii. Un alt factor care contribuie la dinamismul economiei americane este

spiritual antreprenorial stimulat, SUA fiind considerate o Mecc pentru oricine este interesat

s testeze idei noi, s inoveze sau s cerceteze lucruri ieite din comun.

Dominaia economic i tehnologic a SUA este considerabil, ns nu mai este net,

datorit apariiei unor economii ce se apropie de performana lor: un exemplu este economia

Uniunii Europene, al crei PIB se apropie de cel al SUA( 13, 08 mii mld. dolari fa de PIB-ul

SUA de 13, 06 mii mld.).

Istoria nu a mai cunoscut o dominatie militar att de net

Expresia cea mai direct si cea mai palpabil a puterii este forta militar. Fortaeconomic asigur substanta si baza puterii, cea cultural, prestigiul si puterea ei de

penetratie. Forta militar exprim capacitatea puterii de a-si impune vointa, de a-si apra si

promova interesele, de a apela la mijloace coercitive si violente n acest scop. La limit, forta

militar exprim msura puterii. De aceea, de-a lungul istoriei, fiecare imperiu sau stat cu

capacitate de dominatie a cutat s edifice o putere militar ct mai de temut.

La sfrsitul secolului al XIX-lea si nceputul secolului XX, sfaturile lui Mahan privind

construirea unei flote au fost ascultate, iar la 1914 SUA detineau trei flote de lupt; dup1922, cnd a intrat n vigoare Tratatul de dezarmare naval, flota naval a SUA se situa deja

3


4/9

pe primul loc n lume. n timpul celui de-al Doilea Rzboi Mondial, SUA s-au impus ca

putere aerian dominant. Armata de uscat s-a distins si ea ntr-un timp foarte scurt, mai ales

datorit performantelor industriei care o sustinea. Cert este c, la sfrsitul rzboiului, SUA

dominau din punct de vedere strategic aerul si apa si dispuneau de o fort militar terestr

foarte modern.

Se preconiza ca o data cu incheierea Razboiului Rece va inceta si cursa inarmarilor iar situatia

mondiala va cunoaste o evolutie pasnica, insa lucrurile nu au stat asa. Incepand cu 1998 au

crescut simtitor cheltuielile militare desi nu exista niciun pericol, iar dupa 2001 cheltuielile in

domeniu cresc si mai mult deoarece apare in scena un nou inamic ce pune in pericol pacea

mondiala si anume terorismul. Astfel SUA reuseste sa detina un cvasimonopol in ceea ce

priveste armele de mare precizie si avioane cu raza lunga de actiune.

Mai impresionant, n termeni de performan, este noua generaie american de sateliti de

spionaj lansati pe orbit ncepnd cu 2005. Ei au capacitatea de a urmri obiecte de mrimea

unei mingi de baseball n orice moment din zi si din noapte, n orice punct de pe glob, si de a

transmite aproape n timp real informatia la unittile operationale. n plus, sateliii dispun de o

asemenea dotare, nct sunt n msur nu numai s intercepteze orice convorbire

intercontinental ci si orice convorbire care are loc n orice colt al lumii. n felul acesta, din

punct de vedere tehnic, America va avea capacitatea s vad orice individ, oriunde, s asculte

convorbirile sale telefonice si s pun n miscare un avion cu bombe inteligente, ghidat de

la sol, s-l urmreasc si s-l distrug. Cu alte cuvinte este un control la scar global.

Aparitia terorismului ca principal dusman a dus la cearea unei noi doctrine care se bazeaza pe

infruntarea dusmanului inainte ca el sa-si poata desfasura fortele, inainte ca el sa poata

actiona. Acest tip de doctrina promoveaza actiunea preventiva. Problema grava este ca

doctrina suprematiei si atacului preventiv ridicata la rang de doctrina internationala poate

declansa o reactie in lant. Daca SUA ar actiona asa de ce nu si alte state?

Actiunea preventiva inseamna o incalcare flagranta a prevederilor Cartei ONU, care considerailegala amenintarea ori folosirea fortei impotriva integritatii teritoriale sau independentei

politice a unui stat. Suveranitatea nationala este un principiu fundamental al relatiilor

internationale; o data nesocotit, el bulverseaza intreg sistemul international si noua ordine

mondiala poate usor deveni un haos.

Puterea culturala: putere de completare sau incoronare a puterii

De-a lungul istoriei, pentru un stat puternic, pentru o mare putere (cum e in cazul SUA)

erau importante puterea militara si cea economica. Insa, in ceea ce priveste cultura, statele se

4


5/9


6/9

Robert Kagan, in lucrarea sa evidentiaza relatiile SUA cu celelalte state ale lumii,

indeosebi a dezcordului vizibil permanent dintre ele.

Putem defini unilateralismul american ca o expresie a puterii, a sigurantei, iar

multilateralismul a slabiciunii. (institutiile internationale sunt folosite pentru a-i constrange pe

americani sa actioneze in baza unor intelegeri multilaterale; ex: Consiliul de Securitate al ONU).

O alta idee de remarcat este faptul ca lumea de azi nu poate fi condusa de un singur

centru, de o singura putere centrala, chiar daca aceasta este foarte puternica. J. Nye considera ca

presupusa putere centrala, in cazul de fata SUA, daca este obligata sa conduca, este in acelasi

timp constransa si sa coopereze. Dorinta SUA de a conduce singura ii va slabi puterile si

imaginea, deoarece nu se poate confrunta de una singura cu probleme actuale ca traficul de

droguri, crime organizate, terorism etc. Astfel, SUA este silita sa coopereze.

Globalizarea reprezinta o noua particularitate pentru fundamentarea noului rol al SUA.

Puterea este definita in acest caz de pozitia centrala in retea: cine controleaza nodul central,

controleaza ramificatiile. Conform opiniei lui J. Nye, SUA detine o pozitie centrala in toate cele

patru forme ale globalizarii: militara, economica, culturala si de mediu.

Puterea hardsi puterea softreprezinta alte forme de a ,,masura puterea unui stat.

Puterea militara sau puterea economica este puterea hard, sprijinindu-se pe elemente masurabile

(populatie, resurse naturale). Aceasta putere care presupune constrangere este tipica pentru

politica tarilor lumii de-a lungul istoriei.

Puterea softeste capacitatea de a-i face pe altii sa faca ceea ce vrei tu sa faci, sa isi

doreasca sa faca ceea ce vrei tu sa faci, antrenandu-i pe oameni. Un element important al puterii

soft il reprezinta forta exercitata cu inteligenta, cu exactitate. Puterea hard este o sursa foarte

importanta a puterii soft, exemplificand: tendinta generala este de a nu urma o tara care este

ramasa in urma din punct de vedere economic.

In centrul puterii soft se afla indicele de afectivitate al unei actiuni, al unei masuri sau a

unui stat, reprezentat de o agenda cu stabilirea problemelor grave, presante, prioritare.Una dintre concluziile semnalate de multilateralisti (ex Huntington) este ca

unilateralismul poate fi eficient, dar nu atractiv.

De la exercitarea leadershipu-luila exercitarea puterii

Dupa sfarsitului celui de-al Doilea Razboi Mondial, SUA a urmat doua mari strategii:

strategia ingradirii (institutii si parteneriate, cum ar fi NATO) si strategia multilateralismului

( transupsa in jurul unor institutii precum GATT, FMI, Banca Mondiala).

6


7/9

Aparitia doctrinei de securitate este strans legata de terorismul cu consecinte catastrofale

si puterea unilaterala a SUA.

Aceasta doctrina poate ridica o serie de probleme precum: dreptul la prima lovitura si

recurgerea la forta ( daca SUA le utilizeaza alte state pot face acelasi lucru), incurajarea statelor

ostile de a accelera programe de inarmare, pentru a contracara puterea SUA si nu in ultimul rand

doctrina Bush ,, nu poate genera cooperare, deoarece se refera la un rol autoatribuit de ,,

protectorat in problemele de securitate globala.

Problema consta in faptul ca SUA risca sa nu mai fie doar o putere, ci are tendinta de a

trece de la exercitarea leadership-ului la exercitarea puterii.

SUA-Sistemul uni-multipolar

SUA- sunt considerate ca detinand monopolul din punct de vedere economic,militar si cultural.dupa

cum remarca Joseph Nye Jr,pe plan militar SUA sunt atotputernice insa din punct de vedere

economic sunt concurate indeosebi incepand cu secolul 21 tot mai mult de UE Japonia si China.

Avand in vedere aceasta realitate sa trecut de la formula lume unipolara la cea de lume

multipolara.

In perioada prabusirii URSS, SUA erau incontestabil considerate liderul mondial, fapt destul de

incurajat de conducerea oficiala a tarii. Treptat a putut fi observata contracararea SUA de catre

trilaterala alcatuita din Rusia China si India.

In cazul dezvoltarii unei coalitii anti-Americane,aceste state pentru a se dezvolta ar avea nevoie

vitala de tehnologia Americana care este indiscutabil o forta mondiala.

Avand in vedere ultimul aspect mentionat SUA sunt avantajate atat din punct de vedere geographic

cat si istoric.

Astfel, SUA continua pana in zilele noastre sa isi exercite un anumit tip de comportament,care

vizeaza o ascensiune in planul dreptatii,dezvoltarii si democratiei, acest fapt este sever examinat de

media si literature de analiza Americana.Tipul de comportament politic are toate sansele sa faca istorie,aceasta ide fiind intarita si de

Zbigniew Brzezinski care afirma ca SUA vor fi prima ultima si singura superputere globala.

Nafta- North American Free trade Agreement

1989-SUA semneaza Acordul de Liber Schimb cu Canada .

1994-SUA completeaza acest accord de Liber Schimb cu Mexicul.

7


8/9


9/9

sua si noua ordine mondiala

Documents