studiul privind violenÞa ˛n coli - cmbrae.rocmbrae.ro/2017/upload/studiul violenta in scoli...

Formatul *pdf a fost realizat de Stanciu Tudor, Informaician al CMBAP ®2007 1

CENTRUL DE RESURSE ªI ASISTENÞÃ EDUCAÞIONALÃ AL MUNICIPIULUI BUCURESTI CENTRUL DE ASISTENTA PSIHOPEDAGOGICA AL MUNICIPIULUI BUCURESTI

STUDIUL PRIVIND VIOLENÞA ÎN

ªCOLI

DECEMBRIE 2005-IANUARIE 2006

INSPECTORATUL ªCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCUREªTI CENTRUL MUNICIPAL DE ASISTENÞÃ PSIHOPEDAGOGICÃ REÞEAUA CABINETELOR DE ASISTENÞÃ PSIHOPEDAGOGICÃ DIN

BUCUCREªTI

Adresa : B-dul Dimitrie Pompeiu Nr. 3-5, sector 2 , Bucuresti Telefon / fax : 03.18.05.56.97 � secretariat CMBRAE 03.18.05.56.98 � secretariat CMBAP 03.80.05.31.90 � contabilitate www.cmbrae.ro [email protected]

id7608015 pdfMachine by Broadgun Software - a great PDF writer! - a great PDF creator! - http://www.pdfmachine.com http://www.broadgun.com

http://www.cmbrae.ro

mailto:[email protected]


Cuprins:

I. INTRODUCERE

Argument Prezentarea partenerilor Centrului Municipal de

Asistenþã Psihopedagogicã din Bucureºti în

realizarea acestui studiu

II. OBIECTIVELE STUDIULUI

III. METODOLOGIA CERCETÃRII

IV. INTERPRETAREA REZULTATELOR

Interpretarea rezultatelor obþinute în urma aplicãrii

chestionarelor pentru elevi


chestionarelor pentru pãrinþi


chestionarelor pentru profesorii diriginþi

V. CONCLUZII GENERALE

VI. ANEXE TEHNICE (chestionare, metodologii de lucru)


I. INTRODUCERE

Argument Prezentarea partenerilor Centrului Municipal de Asistenþã

Psihopedagogicã în realizarea acestui studiu Având în vedere evenimentele recente privind actele de violenþã din

ºcolile din Bucureºti, precum ºi necesitatea prevenirii unor astfel de

evenimente în viitor, la solicitarea Ministerului Educaþiei ºi Cercetãrii prin Nota de probleme nr. 55362 din 13.12.2005, Inspectoratul ªcolar al

Municipiului Bucureºti ºi-a propus sã realizeze o investigaþie

profesionistã în ceea ce priveºte problematica violenþei în ºcoli. Aceastã investigaþie a constat în elaborarea unui studiu aprofundat al acestei problematici, prin intermediul ºi cu sprijinul Centrului Municipal de Asistenþã Psihopedagogicã, a specialiºtilor din cadrul

Departamentului de Programe al I.S.M.B., a inspectorilor de management ºcolar din toate cele ºase sectoare, a profesioniºtilor din

reþeaua Cabinetelor de Asistenþã Psihopedagogicã ºi a coordonatorilor

de proiecte ºi programe educative din unitãþile ºcolare cuprinse în

eºantionul studiului.

II. SCOPUL ªI OBIECTIVELE STUDIULUI Scopul acestui studiu este unul constatativ ºi vizeazã investigarea

ºtiinþificã a fenomenului psihosocial al violenþei, manifestat atât în mediul

ºcolar bucureºtean, cât ºi în mediul extraºcolar ( familial ). Obiectivele studiului:

Identificarea factorilor de risc în ceea ce priveºte fenomenul

violenþei în ºcoli ºi în afara acestora. Identificarea tipurilor de violenþã mai frecvent manifestate în

mediul ºcolar. Evaluarea gradului de intensitate în manifestarea diverselor tipuri

de violenþã din ºcoli. Identificarea cauzelor principale care genereazã fenomenul

violenþei în ºcoli. Evaluarea mãsurilor concrete luate de cãtre unitãþile ºcolare, în

vederea reducerii în intensitate a fenomenului violenþei. Evaluarea potenþialului de intervenþie existent la nivelul unitãþilor

ºcolare în vederea diminuãrii intensitãþii fenomenului violenþei.


III. METODOLOGIA CERCETÃRII Instrumentul utilizat în investigaþia noastrã a fost un chestionar pentru

exprimarea atitudinilor ºi opiniilor, administrat elevilor (zi, seral, fãrã

frecvenþã), pãrinþilor ºi cadrelor didactice (diriginþi). Chestionarul pentru elevi ºi cel pentru pãrinþi a cuprins 12 itemi, iar cel

pentru profesorii diriginþi, 14 itemi (vezi anexa tehnicã ).

În eºantionul de faþã s-a pornit de la premisa maximizãrii

reprezentativitãþii ºi reducerii costurilor legate de strîngerea datelor.

Întrucît timpul afectat cercetãrii nu a permis efectuarea unei preanchete,

menite sã aproximeze reprezentativitatea necesarã în raport cu

principalele variabile asociate violenþei, s-a recurs la o reproducere a structurii populaþiei ºcolare pe cît mai multe dimensiuni: sex, vîrstã,

numãr de unitãþi ºcolare, numãr de clase, forme de învãþãmînt ºi nivel

de ºcolaritate. Menþionãm cã din eºantion au fãcut parte atât unitãþi

ºcolare care au cabinete de asistenþã psihopedagogicã (33), cât ºi

unitãþi ºcolare care nu au un astfel de cabinet (13). Cadrul de eºantionare l-a constituit baza de date actualizatã oferitã de

cãtre Departamentului de Planificare ºi Prognozã al ISMB, bazã de date

disponibilã ºi validã la data de 15 decembrie 2005. Stratificarea este o operaþie de concentrare a unitãþilor care compun

universul de eºantionare � ºcolile ºi elevii, în cazul nostru � în grupe

relevante din punct de vedere al obiectului cercetãrii. Cu cît grupele

obþinute sînt mai omogene în interior ºi mai diferite între ele, cu atît este

mai mare ºansa de a obþine un grad mai mare de reprezentativitate a

eºantionului. Pentru a elimina efectul eterogenitãþii unitãþilor de eºantionare la nivelul

Municipiului Bucureºti, au fost luate în calcul distribuþia acestora pe

sectoare (ponderea), cele patru forme învãþãmînt existente în cadrul

acestora (zi, seral, SAM ºi frecvenþã redusã) ºi variaþia populaþiei

ºcolare între nivelurile de ºcolaritate VII � XIII. Din intersectarea acestor criterii s-a ajuns la o alocare a celor 800 de subiecþi pe 108 straturi, renunþîndu-se doar la straturile vide, fãrã

corespondent empiric. Selecþia ultimã a unitãþilor de eºantionare (unitãþi ºcolare ºi elevi) s-a realizat prin selecþie simplã aleatoare. În primul caz s-a apelat la un tabel cu numere întîmplãtoare, iar în al doilea la fixarea apriori a unui

pas statistic, funcþional pînã la epuizarea volumului de subiecþi necesar

pentru fiecare unitate ºcolarã selectatã.


Astfel, s-a construit un eºantion reprezentativ de subiecþi la nivelul

Municipiului Bucureºti, cuprinzând un numãr de 800 de elevi, 800 de

pãrinþi ºi 200 de profesori diriginþi din 46 de unitãþi ºcolare (ºcoli

generale, licee, grupuri ºcolare ºi colegii).

In urma aplicãrii chestionarelor la nivelul celor 46 de unitãþi ºcolare

cuprinse în eºantion, au fost recuperate ºi prelucrate un numãr de 720

de chestionare pentru elevi, 782 de chestionare pentru pãrinþi ºi 188 de

chestionare pentru profesorii diriginþi. Procentul de recuperare a chestionarelor pentru fiecare categorie în

parte, a fost urmãtorul:

90 % (pentru elevi); 97,75 % (pentru pãrinþi); 94 % (pentru profesorii diriginþi).

Marja de eroare a studiului a fost de 2,9%, ceea ce demonstreazã

validitatea rezultatelor obþinute.

IV. INTERPRETAREA REZULTATELOR


chestionarelor pentru elevi

Din cele 800 de chestionare administrate elevilor, au fost prelucrate ºi interpretate un numãr de 720 de chestionare, adicã 90 % din eºantionul

iniþial.

1. În ºcoala mea, violenþa se manifestã, mai ales (alege maxim 3

variante): a) Între elevi � 47% b) Între elevi ºi profesori � 13% c) Între profesori � 1% d) Între elevi ºi pãrinþi � 6% e) Între profesori ºi pãrinþi � 2% f) Între elevi ºi persoane din afara ºcolii � 31%


0%5%

10%15%20%25%30%35%40%45%50%

a b c d e f

elev-elev

elev-profesor

profesor-profesor

elevi-pãrinþi

profesori-pãrinþi

elevi-persoane strãine

ºcolii

2. În ºcoala mea, risc mai degrabã (alege maxim 3 variante): a) Sã fiu jignit � 39% b) Sã fiu lovit � 16% c) Sã fiu umilit - 12% d) Sã mi se fure bunurile � 13% e) Sã mi se ofere droguri (þigãri, alcool, droguri ilegale etc.) � 5% f) Sã-mi fie fricã de unele persoane � 15%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

a b c d e f

sã fiu jignit

sã fiu lovit

sã fiu umilit

sã mi se fure bunurile

sã mi se ofere droguri

sã-mi fie fricã de unele

persoane

3. În zona în care locuiesc, risc mai degrabã (alege maxim 3

variante): a) Sã fiu jignit � 29% b) Sã fiu lovit � 13%


c) Sã fiu umilit � 8% d) Sã mi se fure bunurile � 18% e) Sã mi se ofere droguri (þigãri, alcool, droguri ilegale etc.) � 9% f) Sã-mi fie fricã de unele persoane � 23%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

a b c d e f

sã fiu jignit

sã fiu lovit

sã fiu umilit

sã mi se fure

bunurile

sã mi se ofere

droguri 4. Cel mai frecvent tip de violenþã pe care l-am întâlnit în ºcoalã

este (alege o variantã):

a) Violenþa de limbaj ( injurii, expresii verbale neplãcute) � 83% b) Violenþa fizicã ( loviri, vãtãmãri, distrugeri de obiecte etc.) � 10% c) Violenþã emoþionalã ( umiliri, inducerea fricii, ºantaj emoþional etc.)

� 6 % d) Nu ºtiu/Nu rãspund � 1%


0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

a b c d

violenþã de

limbajviolenþã fizicã

violenþãemoþionalã

nu ºtiu/nu

rãspund

5. Dã exemplu de expresii verbale neplãcute folosite de cãtre

unele cadre didactice din ºcoalã la adresa

elevilor��.. 20% din elevii chestionaþi nu au rãspuns la acest item. 14% din elevii chestionaþi au precizat faptul cã la ei în ºcoalã, cadrele

didactice nu folosesc expresii verbale neplãcute în relaþia profesionalã

pe care o au cu elevii. Ceea ce este extrem de îngrijorãtor este faptul cã 66% dintre elevii chestionaþi precizeazã cã unii profesori din ºcoalã îi agreseazã verbal ºi

dau exemple foarte dure de injurii. Spre exemplificare, precizãm, cu ghilimelele de rigoare, cîteva din

expresiile verbale neplãcute pe care elevii chestionaþi le prezintã ca fiind

utilizate de cãtre unele cadre didactice din ºcoalã. Expresii verbale neplacute folosite mai frecvent de catre unii profesori de la clasa :

Frecventa expresiilor

« Eºti prost ! », « Nu eºti bun de nimic ! », « Eºti de corigenþã ! »

« Îþi dau una de te lipesc cu capul de tablã ºi te

curãþã pãrinþii cu ºpaclul ! » « Sunteþi nesimþiþi!», « Sunteþi analfabeþi ! », �Lucrãrile voastre sunt infecte!� �Vã dau cu dinþii de bancã� �Sunteþi proºti!�, �Nu sunteþi buni de nimic!�ºi

alte lucruri mult mai urâte pe care nu le pot scrie

40%


pe foaie ! » « Sunteþi analfabeþi ! », « Mai bine vã duceþi la

SAM ! », « Sunteþi niºte idioþi ºi proºti pe

deasupra ! » « La o orã, profesorul ne-a fãcut un coleg tâmpit

ºi prost ! » « Eºti prost, nu eºti bun de nimic, sunteþi

nebuni, zdrãngãniþi ! » « Proºti, nemernici ! »,« Eºti nebuna ! » « Curvã »,« Maimuþã ! », « Nesimþiþilor ! » « Ce puii mei ! �Femeia de scârbiciu ! » « Eºti proastã ! Maimuþã ce eºti ! Þi se vãd

chiloþii ! » « Îþi dau una de-þi sar creierii pe pereþi ! » « Nenorociþilor, tâmpiþi ! » « Ciobane ! Ieºi afarã ! » �Cretini ! � �Eºti prost, copil nereuºit! Dacã aº fi avut un

copil ca voi, îl bãteam mereu!� �Animale!�, �Proºtilor, tâmpiþilor, bãtuþi în cap,

animalelor!� �Tâmpitule, idiot, animalelor, inconºtienþilor,

dobitocule!� �Prostule, nesimþitule, dobitocule!�, �Eu sunt

mare, tu eºti mic, eu sunt deºtept, tu eºti prost,

idiotule, incompetentule ! » « La unele materii, profesorii vorbesc vulgaritãþi,

glume cu prostii, obscene, drãcuieli : idioþilor,

tâmpiþilor, nesimþiþilor ! » « Sunteþi proºti, tâmpiþi, needucaþi, sãraci ! » « Tâmpiþi, ipocriþi, derbedei ! » « Bºi, boschetarule ! Ce ! Ai venit cu vaca la ºcoala ? Fraiere ! »

« Nesimþiþi, proºti ! », « Boschetari, vãcari ! » « Trogloditule, mãgarilor, boilor ! » « Mã, boilor, nesimþiþilor ! Vã distrug ! » « Bã, boilor ! », « Marº, afarã, javrã ce eºti ! »,

« Mama voastrã de dobitoci ! Ce e în capul vostru, animalelor ! »

« Vã veþi blestema ziua în care v-aþi nãscut ! Urâto ! »

�Vã rup picioarele dacã mai chiuliþi!� « Duceþi-vã, dracu în clasa cã vã rup

picioarele ! »

21%

39%


« Nesimþiþi, mameluci, dobitoci, tâmpiþi, gherþoi,

suburbani ! » « Mameluci, dobitoci, proºti ! » « Mameluci, nevricoºi ! », « Boi, proºti, cretini,

nesimþiþi, copii de eprubetã ! » « Ii rup capul ! Eºti un dobitoc ! Au venit þãranii

sã ne ia locul ! » « Hai sã ne batem ! Mã, amãrãºtene ! Copii de

eprubetã ! Pe ãsta îl bat ! » « Panaramã ! » « Proºti, inconºtienþi, nesimþiþi, idioþi ! » « Tâmpitule, trogloditule ! », « Sunteþi proºti ! »,

« Bãi, tu nu auzi ce zic ! Te las corigent, bãi,

dacã nu înveþi ! », « Tâmpiþi, nu sunteþi întregi la

minte ! »

6. Dã exemplu de expresii verbale neplãcute folosite de cãtre

unii pãrinþi la adresa copiilor lor��.. 22% din elevii chestionaþi nu au rãspuns la acest item. 26% dintre elevii chestionaþi au rãspuns cã în familia lor nu se folosesc expresii verbale neplãcute iar pãrinþii se poartã frumos cu ei. 52% dintre elevii chestionaþi, în schimb declarã faptul cã ºi în familie

sunt agresaþi verbal de cãtre pãrinþi. Pentru ilustrare, prezentãm mai jos, citate din cele scrise de cãtre elevi: Expresii verbale neplacute folosite mai frecvent de catre unii pãrinþi la adresa copiilor lor :

Frecventa expresiilor

« Eºti prost, nu eºti bun de nimic ! » « Eu te-am fãcut, eu te omor ! » « Ai capul pe umeri ca sã nu-þi plouã în gât ! » « Copil tâmpit, handicapat ! » �Eºti cea mai mare greºealã a vieþii mele!� �Du-te dracu� !� �Idiotule, te omor dacã nu înveþi!� �Eºti foarte inutil�, �Eºti puturos, prost ºi

nesimþit!� Prostule, lasã cã vezi tu acasã!� �O sã avem de discutat când ajungem acasã!

De ce nu poþi sã fii ºi tu ca ceilalþi?� « Stricato ! Pentru asta te þin la ºcoalã?� �Tâmpitule, idiotule, boule, prostule!� �Tãntãlãu, puturos, înjurãturi.� �N-ai nimic în cap! Mã faci de râs! Nu o sã se

60%


aleagã nimic din viaþa ta!� �Eºti un copil care nu-mi aduci nici o bucurie!� �Javrã, jigodie, japiþã!� �Copil nenorocit ºi rãu ce eºti!� �Îmi pare rãu cã te-am nãscut!� �Depravatule, umbli creanga!� �Dacã nu erai prost, cu siguranþã nu rãmâneai

corigent!� �Nesimþitule, taci din gurã cã eºti prost!�

�Târâturã, nebun!� �Nemernic, nesimþit, proºti ºi alte expresii de

genul acesta, care te fac pe tine, ca copil sã te

simþi foarte umilit.� �Retardatule, boule, dobitocule!�

20%

20%

Din cele de mai sus, reiese faptul cã circa 60% dintre copiii chestionaþi se aflã în situaþia nefireascã de a fi agresaþi verbal ºi acasã ºi la ºcoalã

chiar de cãtre cei care au principala responsabilitate pentru educaþia lor:

pãrinþii ºi profesorii. De aici ºi pânã la violenþa de limbaj a elevilor nu mai este decât un pas pe care mulþi dintre aceºtia l-au fãcut.

7. Dupã pãrerea mea, cazurile de violenþã din ºcoalã sunt:

a) Foarte frecvente � 15%

b) Frecvente � 37%

c) Puþin frecvente � 43%

d) Inexistente � 5%


0%5%

10%15%20%25%30%35%40%45%

a b c d

foarte frecventefrecventepuþin frecvente

inexistente

8. Care sunt cauzele violenþei din ºcoalã, dupã pãrerea voastrã

(alege maxim 3 variante):

a) Nerespectarea regulamentului ºcolar de cãtre unii elevi � 23%

b) Nerespectarea regulamentului ºcolar de cãtre unii profesori � 3%

c) Lipsa personalului specializat pentru paza ºi protecþia elevilor ºi profesorilor � 12%

d) Influenþa negativã a grupului de prieteni � 13%

e) Nivelul scãzut de educaþie al unor elevi � 20%

f) Plictiseala � 6%

g) Autocontrolul redus al unor elevi � 11%

h) Autocontrolul redus al unor profesori � 2%

i) Numãrul mic al programelor de prevenire a violenþei ºi de

consiliere psihologicã a elevilor agresivi � 6%

j) Numãrul mic al modelelor sociale ºi profesionale valoroase

promovate de cãtre mass-media � 4%


0%

5%

10%

15%

20%

25%

a b c d e f g h I j

neresp. regulam. ºc. de

cãtre unii elevi

neresp. regulam. de cãtre

unii profesori

lipsa personalului de pazã

influenþa negativã a

"prietenilor"

nivelul scãzut de educaþie

al unor elevi

plictiseala

autocontrolul redus alunor elevi

autocontrolul redus alunor profesori

nr. mic de programe deprevenire a violenþei în

ºcoli

nr. redus al modelelorsociale valoroasepromovate prin mass-

9. Dacã mi se oferã ocazia (alege o singurã variantã):

a) Mã implic în rezolvarea conflictelor dintre colegii mei � 52% b) Stimulez conflictele dintre colegii mei � 4% c) Informez imediat profesorul diriginte sau directorul în legãturã cu

conflictele dintre colegii mei � 32% d) Asist cu interes la conflictele dintre colegii mei � 12%


0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

a b c d

mã implic în rezolvarea

conflictelor dintre colegi

stimulez conflictele dintrecolegi

informez conducerea ºcolii

în legãturã cu conflictele

dintre colegi

asist cu interes laconflictele dintre colegi

10. Profesorul meu diriginte se preocupã de prevenirea violenþei

în clasã ºi în ºcoalã prin (alege o variantã):

a) Desfãºurarea unor lecþii de dirigenþie interesante � 36%

b) Intervenþia imediatã în orice situaþie care ar putea duce la un conflict � 29%

c) Desfãºurarea unor ºedinþe cu pãrinþii în care încearcã sã le

prezinte partea bunã a fiecãrui elev � 18%

d) Desfãºurarea unor activitãþi extraºcolare care dau ocazia elevilor

sã se cunoascã mai bine între ei � 5%

e) Profesorul meu diriginte nu se preocupã de prevenirea violenþei � 12%


0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

a b c d e

lecþii interesante de

dirigenþie

dirigintele meu intervineimediat în orice situaþie

conflictualã

ºedinþe cu pãrinþii în care se

apreciazã calitãþile elevilor

activitãþi extraºcolare

dirigintele meu nu sepreocupã de prevenirea

violenþei

11. Ce mãsuri concrete de reducere a violenþei s-au luat în ºcoala

ta pânã acum, dupã pãrerea ta ? 9% dintre elevi nu au rãspuns la acest item. 23% dintre elevi precizeazã faptul cã în ºcoala lor nu s-a luat nici o mãsurã concretã pentru reducerea violenþei. 68% dintre elevi enumerã o serie de mãsuri pe care le-au luat conducerea ºcolii ºi profesorii diriginþi în vederea diminuãrii violenþei în

ºcoli:

Prezenþa jandarmilor în apropierea ºcolii sau

chiar în ºcoalã;

Apelul la poliþie pentru rezolvarea unor conflicte;

Angajarea unor paznici;

Exmatriculãri, amenzi etc.;


Propuneri pentru scãderea notei la purtare

(avertismente);

Realizarea de legitimaþii pentru elevi ºi pentru

profesori;

Analizarea ºi aplicarea regulamentului ºcolar;

Desfãºurarea de lecþii de dirigenþie cu tematicã

referitoare la problema violenþei în ºcoalã;

Desfãºurarea de ºedinþe cu pãrinþii pe aceastã

temã. Dupã cum se poate observa cu uºurinþã, elevii percep mãsurile punitive

care s-au luat în ºcoli pentru reducerea acestui fenomen. În ceea ce

priveºte intervenþiile de profunzime ºi de lungã duratã, acestea nu sunt

încã receptate la nivelul unitãþilor ºcolare de cãtre beneficiarii acestora.

12. Cum te implici tu în prevenirea violenþei din ºcoala ta ? 53% dintre elevii chestionaþi nu rãspund la acest item sau precizeazã

faptul cã nu se implicã deloc în prevenirea violenþei în ºcoalã. Restul de 47%, fac referiri la câteva modalitãþi prin care reuºesc sã se

implice în prevenirea acestui fenomen:

Evitarea situaþiilor conflictuale; Elevii se considerã spectatori la astfel de situaþii; Informarea promptã a profesorului diriginte sau a direcþiunii

ºcolii atunci când apar situaþii conflictuale; Respectarea regulamentului ºcolar; Medierea conflictelor dintre colegi.


chestionarelor pentru pãrinþi

1. În ºcoala copilului meu, violenþa se manifestã, mai ales

(alegeþi maxim 3 variante): a) Între elevi � 53% b) Între elevi ºi profesori � 12%


c) Între profesori � 1% d) Între elevi ºi pãrinþi � 2% e) Între profesori ºi pãrinþi � 1% f) Între elevi ºi persoane din afara ºcolii � 23% g) Nu ºtiu � 8%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

a b c d e f

elev-elev

elev-profesor

profesor-profesor

elevi-pãrinþi

profesori-pãrinþi

elevi-persoane strãine

ºcolii

nu ºtiu

2. În ºcoala copilului meu, risc mai degrabã (alegeþi maxim 3

variante): a) Sã fiu jignit � 32% b) Sã fiu lovit � 9% c) Sã fiu umilit � 8% d) Sã mi se fure bunurile � 8% e) Sã asist la consumul unor droguri (þigãri, alcool, droguri ilegale

etc.) � 11% f) Sã-mi fie teamã de unele persoane � 15% g) Nu ºtiu � 17%


0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

a b c d e f

sã fiu jignit

sã fiu lovit

sã fiu umilit



nu ºtiu

3. În zona în care locuim, risc mai degrabã (alegeþi maxim 3

variante):

a) Sã fiu jignit � 21%

b) Sã fiu lovit � 7%

c) Sã fiu umilit � 5%

d) Sã mi se fure bunurile � 20%

e) Sã asist la consumul unor droguri (þigãri, alcool, droguri ilegale

etc.) � 12%

f) Sã-mi fie teamã de unele persoane � 20%

g) Nu ºtiu �15%


0%

5%

10%

15%

20%

25%

a b c d e f

sã fiu jignit

sã fiu lovit

sã fiu umilit



sã-mi fie fricã de unele

persoanenu ºtiu

4. Cel mai frecvent tip de violenþã pe care l-am întâlnit în ºcoala

în care învaþã copilul meu este (alegeþi o variantã): a) Violenþa de limbaj ( injurii, expresii verbale neplãcute) � 82% b) Violenþa fizicã ( loviri, vãtãmãri, distrugeri de obiecte etc.) � 8% c) Violenþã emoþionalã ( umiliri, inducerea fricii, ºantaj emoþional etc.)

� 10%

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

a b c d

violenþã de



5. Oferiþi exemplu de expresii verbale neplãcute folosite de cãtre

unele cadre didactice din ºcoalã la adresa copilului

dumneavoastrã��


58% dintre pãrinþii chestionaþi nu au rãspuns la acest item. 6% dintre pãrinþi au precizat cã nu s-a pus problema pânã acum ca

profesorii sã foloseascã expresii verbale neplãcute la adresa copiilor lor 36% dintre pãrinþi atrag atenþia asupra unor modalitãþi inadecvate de

exprimare a unor cadre didactice în relaþia lor cu elevii. Expresiile verbale neplãcute cel mai frecvent utilizate de cãtre unele

cadre didactice, sunt : - « tâmpit », « prost » , « cretin », « dobitoc », « animal »,

« nesimþit », « nenorocit », « handicapat » Expresiile verbale mai puþin frecvente, dar dintre care unele de

nereprodus : - « împuþit », « jegos », « gunoi ». 6. Oferiþi exemplu de expresii verbale neplãcute folosite de cãtre

unii elevi la adresa copilului dumneavoastrã��.. 56% dintre pãrinþi nu au rãspuns la acest item. 6% dintre pãrinþi au precizat cã elevii nu folosesc expresii verbale

neplãcute la adresa copilului lor. 38% dintre elevi, declarã faptul cã în ºcoalã, copilul lor este agresat

verbal de cãtre alþi elevi. Expresiile verbale neplãcute folosite mai frecvent între elevi, ar fi :

- « tâmpit », « prost », « cretin », « dobitoc », « animal »,

« handicapat », dar ºi o serie de injurii de nereprodus. Alte expresii neplãcute, mai putin frecvente :

- « fã », « nenorocit », « eºti dusã », « pãmpãlãule ».

7. Dupã pãrerea mea, cazurile de violenþã din ºcoala copilului

meu sunt: a) Foarte frecvente � 8% b) Frecvente � 24% c) Puþin frecvente � 58% d) Inexistente �10%


0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

a b c d

foarte frecventefrecventepuþin frecvente

inexistente

8. Care sunt cauzele violenþei din ºcoalã, dupã pãrerea

dumneavoastrã (alegeþi maxim 3 variante):

a) Nerespectarea regulamentului ºcolar de cãtre unii elevi � 24% b) Nerespectarea regulamentului ºcolar de cãtre unii profesori � 2% c) Lipsa personalului specializat pentru paza ºi protecþia elevilor ºi

profesorilor � 12% d) Influenþa negativã a grupului de prieteni � 14% e) Nivelul scãzut de educaþie al unor elevi � 13% f) Plictiseala �3% g) Autocontrolul redus al unor elevi �6% h) Autocontrolul redus al unor profesori � 1% i) Lipsa de interes a unor pãrinþi faþã de proprii lor copii �14% j) Numãrul mic al programelor de prevenire a violenþei ºi de

consiliere psihologicã a elevilor agresivi �7% k) Numãrul mic al modelelor sociale ºi profesionale valoroase

promovate de cãtre mass-media � 4%


0%

5%

10%

15%

20%

25%

a b c d e f g h I j


cãtre unii elevi


unii profesori



"prietenilor"


al unor elevi

plictiseala



lipsa de interes a unorpãrinþi

nr. mic al programelor deprevenire a violenþei

nr. redus al modelelordezirabile socialpromovate prin mass-

9. Dacã mi se oferã ocazia (alegeþi o singurã variantã): a) Mã implic în soluþionarea conflictelor din ºcoalã � 31% b) Stimulez conflictele din ºcoalã � 1% c) Informez imediat profesorul diriginte sau directorul în legãturã cu

conflictele din ºcoalã � 64% d) Asist cu interes la conflictele din ºcoalã � 4%


0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

a b c d

mã implic în soluþionarea

conflictelor din ºcoalã

stimulez conflictele dinºcoalã

informez direcþiunea în

legãturã cu eventuale

conflicte

asist cu interes la conflicteledin ºcoalã

10. Profesorul diriginte al copilului meu se preocupã de

prevenirea violenþei în clasã ºi în ºcoalã prin (alegeþi maxim 3

variante):

a) Desfãºurarea unor lecþii de dirigenþie interesante � 30% b) Intervenþia imediatã în orice situaþie care ar putea duce la un

conflict � 29% c) Desfãºurarea unor ºedinþe cu pãrinþii în care încearcã sã prezinte

partea bunã a fiecãrui elev � 25% d) Desfãºurarea unor activitãþi extraºcolare care dau ocazia elevilor

sã se cunoascã mai bine între ei � 9% e) Profesorul diriginte al copilului meu nu se preocupã de prevenirea

violenþei � 3% f) Nu ºtiu � 4%


0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

a b c d e

lecþii interesante de dirigenþie

dirigintele intervine prompt

ºedinþe cu pãrinþii în care se

apreciazã calitãþile elevilor

activitãþi extraºcolare

dirigintele copilului meu nuse preocupã de prevenirea

violenþei

nu ºtiu

11. Ce mãsuri concrete de reducere a violenþei s-au luat în ºcoala

copilului dumneavoastrã pânã acum, dupã informaþiile pe care le

aveþi ? 29% dintre pãrinþi nu au rãspuns la acest item. 6% dintre pãrinþi sunt de pãrere cã ºcoala nu a luat nici o mãsurã de

prevenire a violenþei. 71% dintre ei considerã faptul cã unitãþile ºcolare au luat mãsuri

concrete de reducere a violenþei în mediul ºcolar prin :

Serviciul de pazã suplimentat Poliþie de proximitate mai interesatã de ºcoli Control la intrarea în ºcoalã Scãderea notei la purtare Regulament ºcolar mai riguros Amenzi Consiliere ºcolarã Exmatriculare Camere de filmat puse în incinta ºcolilor Altele : - lecþii de dirigenþie, profesori de serviciu serioºi,

programe de prevenire a violenþei


12. Cum vã implicaþi în prevenirea violenþei din ºcoala copilului

dumneavoastrã?

21% dintre pãrinþi nu au rãspuns la acest item. 11% dintre pãrinþi au precizat faptul cã nu se implicã deloc în prevenirea

violenþei în ºcoalã. 68% dintre pãrinþii chestionaþi cred cã participã la prevenirea violenþei

prin :

Legãtura cu ºcoala Educaþia copilului Altele : discuþii cu copilul, participare la orele de dirigenþie

ale copilului, însoþirea copilului la ºcoalã, implicarea în

programe antiviolenþã etc. Interpretarea rezultatelor obþinute în urma aplicãrii

chestionarelor pentru profesorii diriginþi

1. În ºcoala noastrã, violenþa se manifestã, mai ales (alegeþi

maxim 3 variante): a) Între elevi � 51% b) Între elevi ºi profesori � 10% c) Între profesori � 1% d) Între elevi ºi pãrinþi � 9% e) Între profesori ºi pãrinþi � 2% f) Între elevi ºi persoane din afara ºcolii � 22% g) Nu ºtiu/Nu rãspund � 5%


0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

a b c d e f

elev-elev

elev-profesor

profesor-profesor

elevi-pãrinþi

profesori-pãrinþi

elevi-persoane strãine ºcolii

nu ºtiu

2. În ºcoala noastrã, risc mai degrabã (alegeþi maxim 3 variante):






etc.) � 13%

f) Sã-mi fie teamã de unele persoane � 10 %

g) Nu ºtiu/Nu rãspund � 20%


0%

5%

10%

15%

20%

25%

a b c d e f

sã fiu jignit

sã fiu lovit

sã fiu umilit


sã asist la consumul unor droguri

sã-mi fie fricã de unele persoane

nu ºtiu

3. În zona în care locuiesc, risc mai degrabã (alegeþi maxim 3

variante):






etc.) � 15%

f) Sã-mi fie teamã de unele persoane � 20%

g) Nu ºtiu/Nu rãspund � 16%


0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

a b c d e f

sã fiu jignit

sã fiu lovit

sã fiu umilit


sã asist la consumul unor droguri

sã-mi fie teamã de unele persoane

nu ºtiu

4. Cel mai frecvent tip de violenþã pe care l-am întâlnit în ºcoalã

este (alegeþi o variantã):

a) Violenþa de limbaj ( injurii, expresii verbale neplãcute) � 82%

b) Violenþa fizicã ( loviri, vãtãmãri, distrugeri de obiecte etc.) � 9%

c) Violenþã emoþionalã ( umiliri, inducerea fricii, ºantaj emoþional etc.)

- 9%


0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%

a b c d

violenþã de



5. În ºcoala noastrã, unele cadre didactice îi agreseazã verbal pe

unii elevi:

a) Foarte frecvent � 0% b) Frecvent � 6% c) Câteodatã � 62% d) Niciodatã � 32%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

a b c d

foarte frecvent

frecvent

câteodatã

niciodatã

6. Unii elevi din ºcoala noastrã sunt agresaþi verbal de cãtre

pãrinþii lor:



0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

50%

a b c d

foarte frecvent

frecvent

câteodatã

niciodatã

7. Unii elevi din ºcoala noastrã sunt agresaþi fizic de cãtre pãrinþii

lor:

a) Foarte frecvent � 1%

b) Frecvent � 15%

c) Câteodatã � 63%

d) Niciodatã � 21%


0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

a b c d

foarte frecvent

frecvent

câteodatã

niciodatã

8. Unii elevi din ºcoala noastrã sunt agresaþi verbal de cãtre

colegii lor:


0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

a b c d

foarte frecvent

frecvent

câteodatã

niciodatã

9.Unii elevi din ºcoala noastrã sunt agresaþi fizic de cãtre colegii

lor:


a) Foarte frecvent � 2% b) Frecvent � 23% c) Câteodatã - 65% d) Niciodatã � 10%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

a b c d

foarte frecvent

frecvent

câteodatã

niciodatã

10.Unii elevi din ºcoala noastrã sunt agresaþi fizic de cãtre

persoane strãine care pãtrund în ºcoalã:

a) Foarte frecvent � 0%

b) Frecvent � 1%

c) Câteodatã � 48%

d) Niciodatã � 51%


0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

a b c d

foarte frecvent

frecvent

câteodatã

niciodatã

11.Dupã pãrerea mea, cazurile de violenþã din ºcoala noastrã

sunt: e) Foarte frecvente � 2% f) Frecvente � 20% g) Puþin frecvente � 70% h) Inexistente � 8%

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

70%

a b c d

foarte frecvente

frecvente

puþin frecvente

inexistente

12.Care sunt cauzele violenþei din ºcoalã, dupã pãrerea

dumneavoastrã (alegeþi maxim 3 variante):


a) Nerespectarea regulamentului ºcolar de cãtre unii dintre elevi � 21%

b) Nerespectarea regulamentului ºcolar de cãtre unii dintre profesori

� 3%

c) Lipsa personalului specializat pentru paza ºi protecþia elevilor ºi

profesorilor � 8%

d) Influenþa negativã a grupului de prieteni sau a familiei � 18%

e) Nivelul scãzut de educaþie al unor elevi � 17%

f) Plictiseala � 5%

g) Autocontrolul redus al unor elevi � 10%

h) Autocontrolul redus al unor profesori � 0%

i) Numãrul mic al programelor de prevenire a violenþei ºi de

consiliere psihologicã a elevilor agresivi � 6%

l) Numãrul mic al modelelor sociale ºi profesionale valoroase promovate de cãtre mass-media � 12%


0%

5%

10%

15%

20%

25%

a b c d e f g h I j


cãtre unii elevi


unii profesori



"prietenilor"


al unor elevi

plictiseala



nr. mic al programelor deprevenire a violenþei

nr. redus al modelelordezirabile socialpromovate prin mass-media

13.Ce mãsuri concrete de reducere a violenþei s-au luat în ºcoala

dumneavoastrã pânã acum, dupã informaþiile pe care le aveþi ? 86% dintre profesori au precizat faptul cã cele mai importante mãsuri

luate la nivelul unitãþilor ºcolare în vederea diminuãrii fenomenului

violenþei, au fost: Desfãºurarea orelor de dirigenþie cu o tematicã adecvatã prevenirii

violenþei în ºcoalã; Creºterea numãrului de paznici în unitãþile ºcolare;


Desfãºurarea de activitãþi de consiliere ºcolarã ºi asistenþã

psihopedagogicã în colaborare cu profesorii psihologi, pedagogi ºi

sociologi; Colaborarea mai strânsã cu poliþia; Colaborarea mai strânsã cu pãrinþii; Sancþionarea promptã a elevilor care au încãlcat prevederile

regulamentului ºcolar; Organizarea mai eficientã a serviciului în ºcoalã a cadrelor

didactice; Accesul în unitãþile ºcolare pe bazã de legitimaþie etc.

14% dintre profesorii diriginþi nu au rãspuns la acest item. 14.Cum vã implicaþi dumneavoastrã în prevenirea violenþei din

ºcoalã ? 88% dintre diriginþii chestionaþi au enumerat o serie de modalitãþi

concrete de implicare în prevenirea violenþei în ºcoalã:

Lecþii de dirigenþie ºi dezbateri cu elevii pe tema agresivitãþii,

violenþei, conflictelor etc.;

Colaborarea mai strânsã cu pãrinþii;

Supravegherea mai atentã a elevilor în pauze ºi la lecþii;

Promovarea programelor ºcolare sau extraºcolare de prevenire a

violenþei;

Prelucrarea prevederilor regulamentului ºcolar;

Sancþionarea mai drasticã a elevilor care au încãlcat prevederile

regulamentului ºcolar etc. 12% dintre diriginþi nu au rãspuns la acest item. CONCLUZII GENERALE


Concluzia esenþialã a acestui studiu constã în faptul cã

mai mult de jumãtate din elevii chestionaþi sunt supuºi

zilnic unei violenþe de limbaj exercitatã de cãtre unii dintre

colegii lor, de cãtre pãrinþi ºi chiar de cãtre unii profesori.

Dacã la aceastã presiune o mai adãugãm ºi pe cea a

�strãzii�, atunci este explicabil comportamentul multor

elevi care agreseazã ºi ei, la rândul lor, fie ca un

mecanism de apãrare, fie ca o obiºnuinþã sau ca un

comportament compulsiv, de nestãpânit.

În ºcoalã, violenþa se manifestã foarte frecvent între elevi

ºi mai puþin frecvent între elevi ºi profesori, de asemenea,

persistã un fenomen de agresare a elevilor sau profesorilor de cãtre persoane din afara ºcolii.

În ºcoalã, elevii, pãrinþii ºi profesorii riscã sã fie, mai

degrabã, jigniþi ºi umiliþi. Acesta este un aspect care

reprezintã un factor major de risc în viaþa ºcolii prin

extinderea lui la nivelul unitãþilor ºcolare cuprinse în

eºantion.

În zona în care locuiesc, elevii, pãrinþii ºi profesorii riscã,

mai degrabã, sã li se fure bunurile ºi sã le fie teamã de o

serie de persoane.

Dintre cauzele esenþiale ale violenþei, elevii, pãrinþii ºi

profesorii chestionaþi identificã � nerespectarea regulamentului ºcolar (în sensul dificultãþii sau

dezinteresului în a impune respectarea prevederilor

acestuia) ºi presiunea grupului de �prieteni� sau a familiei

(comportamente antisociale preluate din grupul de apartenenþã).

Mãsurile cele mai importante pe care managerii unitãþilor

ºcolare le-au luat în vederea diminuãrii acestui fenomen

vizeazã aspecte punctuale, de urgenþã ºi mai puþin

aspecte structurale, de esenþã. Aceste ultime aspecte ar trebui sã cuprindã un set de intervenþii pe o perioadã


medie sau lungã de timp, printre care: diagnosticarea

periodicã a tuturor factorilor de risc existenþi la nivelul

unitãþii ºcolare prin elaborarea unor instrumente specifice

ºi a unor studii constatative pe baza cãrora sã se poatã

identifica punctele slabe ºi punctele forte ale fiecãrei

unitãþi în parte, elaborarea de programe de intervenþie

focalizate pe punctele slabe ºi a unor proiecte de

dezvoltare ºi susþinere a punctelor forte la nivelul fiecãrei

ºcoli, evaluarea periodicã a eficienþei acestor programe ºi

proiecte în vederea ameliorãrii rezultatelor lor, informarea

elevilor, pãrinþilor ºi a cadrelor didactice cu privire la

rezultatele acestor programe ºi proiecte.

Potenþialul de implicare a elevilor în activitãþi de prevenire

a violenþei este destul de mare. Nu acelaºi lucru se poate

spune ºi despre potenþialul de care dispun pãrinþii,

aceºtia considerând cã nu fac parte din viaþa ºcolii ºi cã

nu trebuie sã sprijine ºcoala în eforturile ei de creºtere a

calitãþii activitãþii educative.


ANEXE TEHNICE

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII INSPECTORATUL SCOLAR AL MUNICIPIULUI BUCURESTI

Str.Icoanei nr. 19 sectorul 2 ;Tel.211.88.41; 211.84;211.84.85;Fax: 210 75 31

www.ismb.edu.ro.

CENTRUL MUNICIPAL DE ASISTENÞÃ PSIHOPEDAGOGICÃ BUCUREªTI Lunca Bradului Nr. 2, Sector 3 e-mail: [email protected]

VIOLENÞA ÎN ªCOLI -chestionar pentru elevi, 2005-2006-

Acesta este un chestionar de exprimare a opiniilor în legãturã cu fenomenul violenþei în

ºcoli. Deoarece nu trebuie sã vã identificaþi, citiþi cu atenþie urmãtoarele afirmaþii ºi

încercuiþi sau completaþi cu sinceritate varianta sau variantele de rãspuns cu care

sunteþi de acord.

1. În ºcoala mea, violenþa se manifestã, mai ales (alege maxim 3 variante): a. Între elevi, b. Între elevi ºi profesori, c. Între profesori, d. Între elevi ºi pãrinþi, e. Între profesori ºi pãrinþi, f. Între elevi ºi persoane din afara ºcolii.

2. În ºcoala mea, risc mai degrabã (alege maxim 3 variante):

a. Sã fiu jignit, b. Sã fiu lovit, c. Sã fiu umilit, d. Sã mi se fure bunurile, e. Sã mi se ofere droguri (þigãri, alcool, droguri ilegale etc.), f. Sã-mi fie fricã de unele persoane.

3. În zona în care locuiesc, risc mai degrabã (alege maxim 3 variante): a. Sã fiu jignit, b. Sã fiu lovit, c. Sã fiu umilit, d. Sã mi se fure bunurile, e. Sã mi se ofere droguri (þigãri, alcool, droguri ilegale etc.), f. Sã-mi fie fricã de unele persoane.

4. Cel mai frecvent tip de violenþã pe care l-am întâlnit în ºcoalã este (alege o

variantã): a. Violenþa de limbaj ( injurii, expresii verbale neplãcute), b. Violenþa fizicã ( loviri, vãtãmãri, distrugeri de obiecte etc.), c. Violenþã emoþionalã ( umiliri, inducerea fricii, ºantaj emoþional etc.)

5. Dã exemplu de expresii verbale neplãcute folosite de cãtre unele cadre didactice din ºcoalã la adresa elevilor��

http://www.ismb.edu.ro



6. Dã exemplu de expresii verbale neplãcute folosite de cãtre unii pãrinþi la adresa

copiilor lor��.. 7. Dupã pãrerea mea, cazurile de violenþã din ºcoalã sunt:

a. Foarte frecvente, b. Frecvente, c. Puþin frecvente, d. Inexistente.

8. Care sunt cauzele violenþei din ºcoalã, dupã pãrerea voastrã (alege maxim 3

variante): a. Nerespectarea regulamentului ºcolar de cãtre unii elevi, b. Nerespectarea regulamentului ºcolar de cãtre unii profesori, c. Lipsa personalului specializat pentru paza ºi protecþia elevilor ºi profesorilor, d. Influenþa negativã a grupului de prieteni, e. Nivelul scãzut de educaþie al unor elevi, f. Plictiseala, g. Autocontrolul redus al unor elevi, h. Autocontrolul redus al unor profesori, i. Numãrul mic al programelor de prevenire a violenþei ºi de consiliere psihologicã a

elevilor agresivi, j. Numãrul mic al modelelor sociale ºi profesionale valoroase promovate de cãtre

mass-media. 9. Dacã mi se oferã ocazia (alege o singurã variantã):

a. Mã implic în rezolvarea conflictelor dintre colegii mei, b. Stimulez conflictele dintre colegii mei, c. Informez imediat profesorul diriginte sau directorul în legãturã cu conflictele

dintre colegii mei, d. Asist cu interes la conflictele dintre colegii mei.

10. Profesorul meu diriginte se preocupã de prevenirea violenþei în clasã ºi în ºcoalã

prin (alege o variantã): a. Desfãºurarea unor lecþii de dirigenþie interesante, b. Intervenþia imediatã în orice situaþie care ar putea duce la un conflict, c. Desfãºurarea unor ºedinþe cu pãrinþii în care încearcã sã le prezinte partea bunã a

fiecãrui elev, d. Desfãºurarea unor activitãþi extraºcolare care dau ocazia elevilor sã se cunoascã

mai bine între ei, e. Profesorul meu diriginte nu se preocupã de prevenirea violenþei.

11. Ce mãsuri concrete de reducere a violenþei s-au luat în ºcoala ta pânã acum,

dupã pãrerea ta ? ��

�� 12. Cum te implici tu în prevenirea violenþei din ºcoala ta ? ��

�� Clasa��..

Genul : M F

Îþi mulþumim pentru colaborare!




www.ismb.edu.ro.


VIOLENÞA ÎN ªCOLI -chestionar pentru pãrinþi, 2005-2006-

Acesta este un chestionar de exprimare a opiniilor în legãturã cu fenomenul violenþei în ºcoli.

Deoarece nu trebuie sã vã identificaþi, citiþi cu atenþie urmãtoarele afirmaþii ºi încercuiþi sau

completaþi cu sinceritate varianta sau variantele de rãspuns cu care sunteþi de acord. 1.În ºcoala copilului meu, violenþa se manifestã, mai ales (alegeþi maxim 3 variante):

a. Între elevi, b. Între elevi ºi profesori, c. Între profesori, d. Între elevi ºi pãrinþi, e. Între profesori ºi pãrinþi, f. Între elevi ºi persoane din afara ºcolii, g. Nu ºtiu.

2. În ºcoala copilului meu, risc mai degrabã (alegeþi maxim 3 variante): a. Sã fiu jignit, b. Sã fiu lovit, c. Sã fiu umilit, d. Sã mi se fure bunurile, e. Sã asist la consumul unor droguri (þigãri, alcool, droguri ilegale etc.), f. Sã-mi fie teamã de unele persoane, g. Nu ºtiu.

3. În zona în care locuim, risc mai degrabã (alegeþi maxim 3 variante): a. Sã fiu jignit, b. Sã fiu lovit, c. Sã fiu umilit, d. Sã mi se fure bunurile, e. Sã asist la consumul unor droguri (þigãri, alcool, droguri ilegale etc.), f. Sã-mi fie teamã de unele persoane, g. Nu ºtiu.

4.Cel mai frecvent tip de violenþã pe care l-am întâlnit în ºcoala în care învaþã

copilul meu este (alegeþi o variantã): a. Violenþa de limbaj ( injurii, expresii verbale neplãcute), b. Violenþa fizicã ( loviri, vãtãmãri, distrugeri de obiecte etc.), c. Violenþã emoþionalã ( umiliri, inducerea fricii, ºantaj emoþional etc.)

5.Oferiþi exemplu de expresii verbale neplãcute folosite de cãtre unele cadre

didactice din ºcoalã la adresa copilului dumneavoastrã�� 6.Oferiþi exemplu de expresii verbale neplãcute folosite de cãtre unii elevi la adresa

copilului dumneavoastrã�� 7.Dupã pãrerea mea, cazurile de violenþã din ºcoala copilului meu sunt:

a. Foarte frecvente, b. Frecvente, c. Puþin frecvente, d. Inexistente.

8.Care sunt cauzele violenþei din ºcoalã, dupã pãrerea dumneavoastrã (alegeþi

maxim 3 variante):




a. Nerespectarea regulamentului ºcolar de cãtre unii elevi, b. Nerespectarea regulamentului ºcolar de cãtre unii profesori, c. Lipsa personalului specializat pentru paza ºi protecþia elevilor ºi profesorilor, d. Influenþa negativã a grupului de prieteni, e. Nivelul scãzut de educaþie al unor elevi, f. Plictiseala, g. Autocontrolul redus al unor elevi, h. Autocontrolul redus al unor profesori, i. Lipsa de interes a unor pãrinþi faþã de proprii lor copii, j. Numãrul mic al programelor de prevenire a violenþei ºi de consiliere psihologicã a

elevilor agresivi, k. Numãrul mic al modelelor sociale ºi profesionale valoroase promovate de cãtre

mass-media. 9.Dacã mi se oferã ocazia (alegeþi o singurã variantã):

a. Mã implic în soluþionarea conflictelor din ºcoalã, b. Stimulez conflictele din ºcoalã, c. Informez imediat profesorul diriginte sau directorul în legãturã cu conflictele din

ºcoalã, d. Asist cu interes la conflictele din ºcoalã.

10.Profesorul diriginte al copilului meu se preocupã de prevenirea violenþei în clasã

ºi în ºcoalã prin (alegeþi maxim 3 variante): a. Desfãºurarea unor lecþii de dirigenþie interesante, b. Intervenþia imediatã în orice situaþie care ar putea duce la un conflict, c. Desfãºurarea unor ºedinþe cu pãrinþii în care încearcã sã prezinte partea bunã a

fiecãrui elev, d. Desfãºurarea unor activitãþi extraºcolare care dau ocazia elevilor sã se cunoascã

mai bine între ei, e. Profesorul diriginte al copilului meu nu se preocupã de prevenirea violenþei, f. Nu ºtiu.

11.Ce mãsuri concrete de reducere a violenþei s-au luat în ºcoala copilului

dumneavoastrã pânã acum, dupã informaþiile pe care le aveþi ? ��

��

12.Cum vã implicaþi în prevenirea violenþei din ºcoala copilului dumneavoastrã? ��

��

Vã mulþumim pentru colaborare!



www.ismb.edu.ro.





VIOLENÞA ÎN ªCOLI

-chestionar pentru cadrele didactice, 2005-2006- Acesta este un chestionar de exprimare a opiniilor în legãturã cu fenomenul violenþei în ºcoli.

Deoarece nu trebuie sã vã identificaþi, citiþi cu atenþie urmãtoarele afirmaþii ºi încercuiþi sau

completaþi cu sinceritate varianta sau variantele de rãspuns cu care sunteþi de acord. 1.În ºcoala noastrã, violenþa se manifestã, mai ales (alegeþi maxim 3 variante):

a. Între elevi, b. Între elevi ºi profesori, c. Între profesori, d. Între elevi ºi pãrinþi, e. Între profesori ºi pãrinþi, f. Între elevi ºi persoane din afara ºcolii, g. Nu ºtiu/Nu rãspund.

2.În ºcoala noastrã, risc mai degrabã (alegeþi maxim 3 variante): a. Sã fiu jignit, b. Sã fiu lovit, c. Sã fiu umilit, d. Sã mi se fure bunurile, e. Sã asist la consumul unor droguri (þigãri, alcool, droguri ilegale etc.), f. Sã-mi fie teamã de unele persoane, g. Nu ºtiu/Nu rãspund.

3. În zona în care locuiesc, risc mai degrabã (alegeþi maxim 3 variante): a. Sã fiu jignit, b. Sã fiu lovit, c. Sã fiu umilit, d. Sã mi se fure bunurile, e. Sã asist la consumul unor droguri (þigãri, alcool, droguri ilegale etc.), f. Sã-mi fie teamã de unele persoane, g. Nu ºtiu/Nu rãspund.

4.Cel mai frecvent tip de violenþã pe care l-am întâlnit în ºcoalã este (alegeþi o

variantã): a. Violenþa de limbaj ( injurii, expresii verbale neplãcute), b. Violenþa fizicã ( loviri, vãtãmãri, distrugeri de obiecte etc.), c. Violenþã emoþionalã ( umiliri, inducerea fricii, ºantaj emoþional etc.)

5.În ºcoala noastrã, unele cadre didactice îi agreseazã verbal pe unii elevi: a. Foarte frecvent, b. Frecvent, c. Câteodatã, d. Niciodatã.

6.Unii elevi din ºcoala noastrã sunt agresaþi verbal de cãtre pãrinþii lor:

a. Foarte frecvent, b. Frecvent, c. Câteodatã, d. Niciodatã.

7.Unii elevi din ºcoala noastrã sunt agresaþi fizic de cãtre pãrinþii lor: a. Foarte frecvent, b. Frecvent, c. Câteodatã, d. Niciodatã.

8.Unii elevi din ºcoala noastrã sunt agresaþi verbal de cãtre colegii lor: a. Foarte frecvent, b. Frecvent, c. Câteodatã, d. Niciodatã.


7. Unii elevi din ºcoala noastrã sunt agresaþi fizic de cãtre colegii lor: a. Foarte frecvent, b. Frecvent, c. Câteodatã, d. Niciodatã.

8. Unii elevi din ºcoala noastrã sunt agresaþi fizic de cãtre persoane strãine care

pãtrund în ºcoalã: a. Foarte frecvent, b. Frecvent, c. Câteodatã, d. Niciodatã.

9. Dupã pãrerea mea, cazurile de violenþã din ºcoala noastrã sunt: a. Foarte frecvente, b. Frecvente, c. Puþin frecvente, d. Inexistente.

10. Care sunt cauzele violenþei din ºcoalã, dupã pãrerea dumneavoastrã (alegeþi maxim 3 variante): a. Nerespectarea regulamentului ºcolar de cãtre unii dintre elevi, b. Nerespectarea regulamentului ºcolar de cãtre unii dintre profesori, c. Lipsa personalului specializat pentru paza ºi protecþia elevilor ºi profesorilor, d. Influenþa negativã a grupului de prieteni sau a familiei, e. Nivelul scãzut de educaþie al unor elevi, f. Plictiseala, g. Autocontrolul redus al unor elevi, h. Autocontrolul redus al unor profesori, i. Numãrul mic al programelor de prevenire a violenþei ºi de consiliere psihologicã a

elevilor agresivi, j. Numãrul mic al modelelor sociale ºi profesionale valoroase promovate de cãtre mass-

media. 11. Ce mãsuri concrete de reducere a violenþei s-au luat în ºcoala dumneavoastrã

pânã acum, dupã informaþiile pe care le aveþi ? ��

�� 14. Cum vã implicaþi dumneavoastrã în prevenirea violenþei din ºcoalã ? �� Vã mulþumim pentru colaborare! Distribuþia celor 803 chestionare în funcþie de cele 3 criterii urmãrite : 1. variaþia inter-niveluri de ºcolaritate a numãrului de elevi (primul stadiu al eºantionãrii); 2. variaþia intersectorialã a numãrului de elevi (al doilea stadiu al eºantionãrii); 3. variaþia inter-forme de învãþãmînt a numãrului de elevi, în cadrul fiecãrui sector ºi nivel de

ºcolaritate (al treilea stadiu al eºantionãrii).

Sectorul 1

Sectorul 2

Sectorul 3

Sectorul 4

Sectorul 5

Sectorul 6 Total nivel ºcolaritate

Nivelul deºcolaritate

Forma de înv.

Nr. chest. Nr. chest. Nr. chest. Nr. chest. Nr. chest. Nr. chest. Nr. chest. zi 13 17 15 13 14 13 85

seral 0 - - - - - 0 f.red. 1 1 0 1 1 1 5

VII

Total 14 18 15 14 15 14 90


zi 13 18 15 15 15 14 90 seral - - - - - - 0 f.red. 1 1 1 1 1 1 6

VIII

Total 14 19 16 16 16 15 96 zi 23 22 14 12 10 14 95

seral - - 0 - 1 1 2 f.red. - - 1 0 1 0 2 SAM 7 6 11 4 6 8 42

IX

Total 30 28 26 16 18 23 141 zi 25 25 19 13 11 16 109

seral 0 0 1 - 1 1 3 f.red. - - 1 0 1 0 2 SAM 6 6 9 3 6 7 37

X

Total 31 31 30 16 19 24 151 zi 24 23 16 14 10 16 103

seral 3 2 4 3 3 3 18 f.red. 0 1 3 1 4 2 11 SAM 6 5 8 2 5 6 32

XI

Total 33 31 31 20 22 27 164 zi 24 23 17 13 11 15 103

seral 2 2 3 2 3 4 16 f.red. 0 2 3 1 4 3 13 XII Total 26 27 23 16 18 22 132

zi - - - 1 - - 1 seral 2 2 2 1 3 3 13 f.red. 0 1 5 1 4 4 15 XIII Total 2 3 7 3 7 7 29

Total sectoare 150 157 148 101 115 132 803


Distribuþia pe sectoare, niveluri de ºcolaritate ºi forme de învãþãmînt a numãrului de elevi ºi de clase valori absolute 15 decembrie 2005

Sectorul 1 Sectorul 2 Sectorul 3 Sectorul 4 Sectorul 5 Sectorul 6 Total nivel ºcol. Nivel deºcolaritate

Formã de înv. clase elevi clase elevi clase elevi clase elevi clase elevi clase elevi clase elevi

zi 101 2305 124 2987 101 2474 98 2357 100 2491 91 2180 615 14794 seral 1 20 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 1 20 f.red. 3 91 3 90 2 70 3 93 4 120 4 132 19 596

VII

Total 105 2416 127 3077 103 2544 101 2450 104 2611 95 2312 635 15410 zi 100 2316 129 3177 111 2641 110 2673 108 2629 99 2422 657 15858

seral 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 f.red. 3 99 3 90 3 117 3 91 4 120 5 150 21 667

VIII

Total 103 2415 132 3267 114 2758 113 2764 112 2749 104 2572 678 16525 zi 144 4002 133 3708 89 2405 75 2078 60 1718 85 2380 586 16291

seral 1 24 1 23 2 57 0 0 5 150 3 93 12 347 f.red. 0 0 0 0 5 149 2 62 3 95 3 87 13 393 SAM 38 1178 32 1036 60 1843 19 582 36 1096 44 1330 229 7065

IX

Total 183 5204 166 4767 156 4454 96 2722 104 3059 135 3890 840 24096 zi 155 4283 152 4306 124 3346 78 2149 61 1789 102 2835 672 18708

seral 1 31 1 34 3 74 0 0 7 190 3 82 15 411 f.red. 0 0 0 0 7 192 2 56 4 148 2 64 15 460 SAM 42 959 41 1036 60 1553 20 491 41 1039 45 1164 249 6242

X

Total 198 5273 194 5376 194 5165 100 2696 113 3166 152 4145 951 25821 zi 139 4076 137 4062 96 2805 80 2335 56 1697 91 2682 599 17657

seral 15 444 11 267 21 608 14 423 22 596 18 516 101 2854 f.red. 1 30 8 244 18 560 7 218 18 663 11 350 63 2065

XI

SAM 42 1074 29 816 51 1397 14 377 33 834 38 1072 207 5570


Total 197 5624 185 5389 186 5370 115 3353 129 3790 158 4620 970 28146 zi 141 4036 143 4051 106 2877 81 2250 60 1839 94 2589 625 17642

seral 14 330 10 279 19 455 12 319 19 511 26 650 100 2544 f.red. 2 50 10 296 17 529 8 250 21 702 17 487 75 2314 XII Total 157 4416 163 4626 142 3861 101 2819 100 3052 137 3726 800 22500

zi 0 0 0 0 0 0 3 85 0 0 0 0 3 85 seral 12 267 13 290 16 378 10 214 17 439 24 578 92 2166 f.red. 2 60 8 238 26 798 7 211 19 678 22 625 84 2610 XIII Total 14 327 21 528 42 1176 20 510 36 1117 46 1203 179 4861

Total sectoare 957 25675 988 27030 937 25328 646 17314 698 19544 827 22468 5053 137359

Distribuþia pe sectoare a numãrului de elevi ºi de clase, în funcþie de forma de învãþãmînt ºi nivelul de ºcolaritate valori relative (procentuale) % 15 decembrie 2005

Sectorul 1 Sectorul 2 Sectorul 3 Sectorul 4 Sectorul 5 Sectorul 6 Total niv. ºcol. Nivel deºcolaritate

Formã de înv. clase elevi clase elevi clase elevi clase elevi clase elevi clase elevi clase elevi

zi 15,9 14,96 19,53 19,38 15,9 16,05 15,43 15,3 15,75 16,16 14,33 14,15 96,85 96 seral 0,16 0,13 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0,16 0,13 f.red. 0,47 0,59 0,47 0,58 0,31 0,45 0,47 0,6 0,63 0,78 0,63 0,86 2,99 3,87

VII

Total 16,54 15,68 20 19,97 16,22 16,51 15,9 15,9 16,38 16,94 14,96 15 100 100 zi 14,75 14,02 19,03 19,23 16,37 15,98 16,22 16,18 15,93 15,91 14,6 14,66 96,9 95,96

seral 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 f.red. 0,44 0,6 0,44 0,54 0,44 0,71 0,44 0,55 0,59 0,73 0,74 0,91 3,1 4,04

VIII

Total 15,19 14,61 19,47 19,77 16,81 16,69 16,67 16,73 16,52 16,64 15,34 15,56 100 100


zi 17,14 16,6 15,83 15,39 10,6 9,98 8,93 8,62 7,14 7,13 10,12 9,88 69,76 67,6 seral 0,12 0,1 0,12 0,09 0,24 0,24 0 0 0,59 0,62 0,36 0,39 1,43 1,44 f.red. 0 0 0 0 0,59 0,62 0,24 0,26 0,36 0,39 0,36 0,36 1,55 1,63 SAM 4,52 4,89 3,81 4,3 7,14 7,65 2,26 2,41 4,29 4,55 5,24 5,52 27,26 29,32

IX

Total 21,79 21,6 19,76 19,78 18,57 18,48 11,43 11,3 12,38 12,7 16,07 16,14 100 100 zi 16,3 16,59 15,98 16,68 13,04 12,96 8,2 8,32 6,41 6,93 10,73 10,98 70,66 72,46

seral 0,1 0,12 0,1 0,13 0,32 0,29 0 0 0,74 0,73 0,32 0,32 1,58 1,59 f.red. 0 0 0 0 0,74 0,74 0,21 0,22 0,42 0,57 0,21 0,25 1,58 1,78 SAM 4,42 3,71 4,31 4,01 6,31 6,02 2,1 1,9 4,31 4,02 4,73 4,51 26,18 24,17

X

Total 20,82 20,42 20,4 20,82 20,4 20,01 10,52 10,44 11,88 12,25 15,98 16,06 100 100 zi 14,33 14,48 14,12 14,43 9,9 9,96 8,25 8,3 5,77 6,03 9,38 9,53 61,75 62,73

seral 1,55 1,58 1,13 0,95 2,16 2,16 1,44 1,5 2,27 2,12 1,86 1,83 10,41 10,14 f.red. 0,1 0,11 0,82 0,87 1,86 1,99 0,72 0,77 1,86 2,36 1,13 1,24 6,49 7,34 SAM 4,33 3,82 2,99 2,9 5,26 4,96 1,44 1,34 3,4 2,96 3,92 3,81 21,34 19,79

XI

Total 20,31 19,98 19,07 19,15 19,18 19,08 11,85 11,91 13,3 13,47 16,29 16,41 100 100 zi 17,63 17,94 17,88 18 13,25 12,79 10,13 10 7,5 8,17 11,75 11,51 78,13 78,41

seral 1,75 1,47 1,25 1,24 2,38 2,02 1,5 1,42 2,38 2,27 3,25 2,89 12,5 11,31 f.red. 0,25 0,22 1,25 1,32 2,13 2,35 1 1,11 2,63 3,12 2,13 2,16 9,37 10,28 XII Total 19,63 19,63 20,38 20,56 17,75 17,16 12,63 12,53 12,5 13,56 17,13 16,56 100 100

zi 0 0 0 0 0 0 1,68 1,75 0 0 0 0 1,68 1,75 seral 6,7 5,49 7,26 5,97 8,94 7,78 5,59 4,4 9,5 9,03 13,41 11,89 51,4 44,56 f.red. 1,12 1,23 4,47 4,9 14,53 16,42 3,91 4,34 10,61 13,95 12,29 12,86 46,93 53,69 XIII Total 7,82 6,73 11,73 10,86 23,46 24,19 11,17 10,49 20,11 22,98 25,7 24,75 100 100


SECTORUL�� UNITATEA DE ÎNVÃÞÃMÂNT�� NUMÃRUL DE CHESTIONARE DISTRIBUITE :

Pentru elevi : Nr crt.

Clasa Zi Seral Frecvenþã redusã

ªcoalã de

arte ºi meserii

1. A VII-A 2. A VIII-A 3. A IX-A 4. A X-A 5. A XI-A 6. A XII-A 7. A XIII-A 8. TOTAL

Pentru pãrinþi :

Nr crt.

Clasa Zi Seral Frecvenþã redusã

ªcoalã de

arte ºi meserii

1. A VII-A 2. A VIII-A 3. A IX-A 4. A X-A 5. A XI-A 6. A XII-A 7. A XIII-A 8. TOTAL

Pentru cadre didactice (diriginþi) :��

Dacã unitatea ºcolarã cuprinsã în eºantionul de studiu are cabinet de asistenþã psihopedagogicã, consilierul ºcolar se va ocupa :

De aplicarea chestionarelor pentru elevi, pãrinþi ºi cadre didactice,

conform instrucþiunilor anexate, De prelucrarea primarã a rezultatelor (pe baza centralizatoarelor

anexate), De transmiterea centralizatoarelor ºi a chestionarelor cãtre

Inspectoratele ªcolare de sector pânã la data limitã stabilitã, 20 ian. 2006.

Dacã unitatea ºcolarã cuprinsã în eºantionul de studiu nu are cabinet de asistenþã

psihopedagogicã, consilierul cu munca educativã (coordonatorul de proiecte ºi programe) sau directorul adjunct se va ocupa de toate cele trei acþiuni. NUMELE ªI PRENUMELE CONSILIERULUI ªCOLAR, COORDONATOR AL

STUDIULUI LA NIVELUL UNITÃÞII

ªCOLARE�� Semnãtura (la primirea chestionarelor)�� NUMELE ªI PRENUMELE CONSILIERULUI CU MUNCA

EDUCATIVÃ/DIRECTOR ADJUNCT, COORDONATOR AL STUDIULUI LA

NIVELUL UNITÃÞII ªCOLARE�� Semnãtura(la primirea chestionarelor)��


CENTRALIZATORUL rezultatelor obþinute în urma aplicãrii chestionarelor pentru elevi (ZI)

Numãr de chestionare pentru elevi (zi) centralizate�� Numele ºi prenumele coordonatorului studiului�� Numãrul de rãspunsuri pentru fiecare variantã de rãspuns în parte

Nr. Crt.

Itemii din chestionarul pentru elevi- forma de învãþãmânt ZI a b c d e f g h i j

1 În ºcoala mea, violenþa se manifestã, mai ales (alege

maxim 3 variante): --------------------------------------

2 În ºcoala mea, risc mai degrabã (alege maxim 3 variante):

--------------------------------------

3 În zona în care locuiesc, risc mai degrabã (alege maxim

3 variante): --------------------------------------

4 Cel mai frecvent tip de violenþã pe care l-am întâlnit în

ºcoalã este (alege o variantã): ---------------------------------------------------------------------------

5 Dã exemplu de expresii verbale neplãcute folosite de

cãtre unele cadre didactice din ºcoalã la adresa elevilor.. NU SE CENTRALIZEAZÃ


cãtre unii pãrinþi la adresa copiilor lor�� NU SE CENTRALIZEAZÃ

7 Dupã pãrerea mea, cazurile de violenþã din ºcoalã sunt:

----------------------------------------------------------------

8 Care sunt cauzele violenþei din ºcoalã, dupã pãrerea

voastrã (alege maxim 3 variante):

9 Dacã mi se oferã ocazia (alege o singurã variantã):

----------------------------------------------------------------

10 Profesorul meu diriginte se preocupã de prevenirea

violenþei în clasã ºi în ºcoalã prin (alege o variantã): ----------------------------------------------------

11 Ce mãsuri concrete de reducere a violenþei s-au luat în

ºcoala ta pânã acum, dupã pãrerea ta ? NU SE CENTRALIZEAZÃ

12 Cum te implici tu în prevenirea violenþei din ºcoala ta? NU SE CENTRALIZEAZÃ Centralizarea itemilor cu rãspunsuri deschise (5, 6, 11, 12) se va face în cadrul Centrului Municipal de Asistenþã Psihopedagogicã, pe baza

chestionarelor completate, rambursate de cãtre unitãþile ºcolare cuprinse în eºantion.


CENTRALIZATORUL rezultatelor obþinute în urma aplicãrii chestionarelor pentru elevi (SERAL ªI FRECVENÞÃ REDUSÃ) Numãr de chestionare pentru elevi (seral ºi frecvenþã redusã) centralizate�� Numele ºi prenumele coordonatorului studiului��.

Numãrul de rãspunsuri pentru fiecare variantã de rãspuns în parte

Nr. Crt.

Itemii din chestionarul pentru elevi- formele de învãþãmânt SERAL ªI FRECVENÞÃ REDUSÃ a b c d e f g h i j

1 În ºcoala mea, violenþa se manifestã, mai ales (alege maxim 3 variante):

--------------------------------------

2 În ºcoala mea, risc mai degrabã (alege maxim 3

variante): --------------------------------------


3 variante): --------------------------------------


ºcoalã este (alege o variantã): ---------------------------------------------------------------------------

5 Dã exemplu de expresii verbale neplãcute folosite de cãtre unele cadre didactice din ºcoalã la adresa elevilor..

NU SE CENTRALIZEAZÃ




---------------------------------------------------------------




----------------------------------------------------------------


violenþei în clasã ºi în ºcoalã prin (alege o variantã): ----------------------------------------------------






CENTRALIZATORUL rezultatelor obþinute în urma aplicãrii chestionarelor pentru elevi (ªCOALÃ DE ARTE ªI MESERII) Numãr de chestionare pentru elevi (ºcoala de arte ºi meserii) centralizate�� Numele ºi prenumele coordonatorului studiului��

Numãrul de rãspunsuri pentru fiecare variantã de rãspuns în parte

Nr. Crt.

Itemii din chestionarul pentru elevi- ªCOALÃ DE ARTE ªI MESERII a b c d e f g h i j

1 În ºcoala mea, violenþa se manifestã, mai ales (alege

maxim 3 variante): ---------------------------------------

2 În ºcoala mea, risc mai degrabã (alege maxim 3

variante): ---------------------------------------


3 variante): -----------------------------------------


ºcoalã este (alege o variantã): -----------------------------------------------------------------------------


cãtre unele cadre didactice din ºcoalã la adresa elevilor.. NU SE CENTRALIZEAZÃ




-----------------------------------------------------------------




-----------------------------------------------------------------


violenþei în clasã ºi în ºcoalã prin (alege o variantã): -----------------------------------------------------






CENTRALIZATORUL rezultatelor obþinute în urma aplicãrii chestionarelor pentru pãrinþi Numãr de chestionare pentru pãrinþi centralizate�� Numele ºi prenumele coordonatorului studiului��

Numãrul de rãspunsuri pentru fiecare variantã de rãspuns în parte Nr. Crt.

Itemii din chestionarul pentru pãrinþi a b c d e f g h i j k

1 În ºcoala copilului meu, violenþa se manifestã, mai ales (alegeþi

maxim 3 variante): ----------------------------------

2 În ºcoala copilului meu, risc mai degrabã (alegeþi maxim 3

variante): ----------------------------------

3 În zona în care locuim, risc mai degrabã (alegeþi maxim 3

variante): ----------------------------------

4 Cel mai frecvent tip de violenþã pe care l-am întâlnit în ºcoala în

care învaþã copilul meu este (alegeþi o variantã): -------------------------------------------------------------------------

5 Oferiþi exemplu de expresii verbale neplãcute folosite de cãtre

unele cadre didactice din ºcoalã la adresa copilului dvs. NU SE CENTRALIZEAZÃ

6 Oferiþi exemplu de expresii verbale neplãcute folosite de cãtre

unii elevi la adresa copilului dvs. NU SE CENTRALIZEAZÃ

7 Dupã pãrerea mea, cazurile de violenþã din ºcoala copilului meu

sunt:

---------------------------------------------------------------

8 Care sunt cauzele violenþei din ºcoalã, dupã pãrerea dvs. (alegeþi

maxim 3 variante):

9 Dacã mi se oferã ocazia (alegeþi o singurã variantã):

---------------------------------------------------------------

10 Profesorul diriginte al copilului meu se preocupã de prevenirea

violenþei în clasã ºi în ºcoalã prin (alegeþi maxim 3 variante): --------------------------------------------

11 Ce mãsuri concrete de reducere a violenþei s-au luat în ºcoala

copilului dvs. pânã acum, dupã informaþiile pe care le aveþi ? NU SE CENTRALIZEAZÃ

12 Cum vã implicaþi în prevenirea violenþei din ºcoala copilului

dvs.? NU SE CENTRALIZEAZÃ

Centralizarea itemilor cu rãspunsuri deschise (5, 6, 11, 12) se va face în cadrul Centrului Municipal de Asistenþã Psihopedagogicã, pe baza



CENTRALIZATORUL rezultatelor obþinute în urma aplicãrii chestionarelor pentru cadre didactice (diriginþi) Numãr de chestionare pentru cadre didactice centralizate�� Numele ºi prenumele coordonatorului studiului��

Numãrul de rãspunsuri pentru fiecare variantã de rãspuns în parte Nr. Crt.

Itemii din chestionarul pentru cadre didactice a b c d e f g h i j

1 În ºcoala noastrã, violenþa se manifestã, mai ales (alegeþi maxim 3

variante): ---------------------------

2 În ºcoala noastrã, risc mai degrabã (alegeþi maxim 3 variante): --------------------------- 3 În zona în care locuiesc, risc mai degrabã (alegeþi maxim 3 variante): --------------------------- 4 Cel mai frecvent tip de violenþã pe care l-am întâlnit în ºcoalã este

(alegeþi o variantã): -----------------------------------------------------------------

5 În ºcoala noastrã, unele cadre didactice îi agreseazã verbal pe unii

elevi: ----------------------------------------------------------

6 Unii elevi din ºcoala noastrã sunt agresaþi verbal de cãtre pãrinþii lor: ---------------------------------------------------------- 7 Unii elevi din ºcoala noastrã sunt agresaþi fizic de cãtre pãrinþii lor:

----------------------------------------------------------

8 Unii elevi din ºcoala noastrã sunt agresaþi verbal de cãtre colegii lor: 9 Unii elevi din ºcoala noastrã sunt agresaþi fizic de cãtre colegii lor:

----------------------------------------------------------

10 Unii elevi din ºcoala noastrã sunt agresaþi fizic de cãtre persoane

strãine care pãtrund în ºcoalã: --------------------------------------

11 Dupã pãrerea mea, cazurile de violenþã din ºcoala noastrã sunt: ---------------------------------------------------------- 12 Care sunt cauzele violenþei din ºcoalã, dupã pãrerea dumneavoastrã

(alegeþi maxim 3 variante):

13 Ce mãsuri concrete de reducere a violenþei s-au luat în ºcoala

dumneavoastrã pânã acum, dupã informaþiile pe care le aveþi ? NU SE CENTRALIZEAZÃ

14 Cum vã implicaþi dumneavoastrã în prevenirea violenþei din ºcoalã ? NU SE CENTRALIZEAZÃ

Centralizarea itemilor cu rãspunsuri deschise (13, 14) se va face în cadrul Centrului Municipal de Asistenþã Psihopedagogicã, pe baza



INSTRUCTAJ PENTRU COORDONATORII STUDIULUI LA NIVELUL UNITÃÞII ªCOLARE

Centrul Municipal de Asistenþã Psihopedagogicã din Bucureºti

doreºte sã asigure caracterul ºtiinþific al studiului privind fenomenul

violenþei în ºcoli, la care unitatea dumneavoastrã ºcolarã participã,

conform procedurii de eºantionare, fapt ce depinde în mare mãsurã

de acurateþea cu care dumneavoastrã, coordonatorul acestui studiu,

veþi respecta câteva cerinþe simple: Datoritã faptului cã scopul acestui studiu este acela de a avea o imagine

globalã asupra fenomenului violenþei în ºcoli, vã sugerãm ca aplicarea chestionarelor repartizate ºã se realizeze fãrã tendinþa fireascã de evitare a

unor rãspunsuri sau alegere preferenþialã a altora, astfel încât rezultatele

prelucrãrilor la nivelul unitãþii ºcolare sã vã ofere în primul rând

dumneavoastrã o imagine sincerã a fenomenului studiat. Precizãm faptul cã la

nivelul ISMB sau al MedC nu vor fi transmise informaþii referitoare la o

anumitã unitate ºcolarã, ci doar date de ansamblu, procentuale, prin raportare

la mãrimea eºantionului (studiul, în forma lui finalã, va fi transmis la nivelul

unitãþilor ºcolare participante, tot prin intermediul Inspectoratelor ªcolare de

sector). De asemenea, se va realiza un studiu paralel (pe un eºantion martor,

mai mic), astfel încât putem avea un reper în aprecierea calitãþii studiului de la

nivelul fiecãrei unitãþi ºcolare participante. De asemenea, participarea la acest studiu este o dovadã a faptului cã unitatea

dumneavoastrã ºcolarã are capacitatea de a utiliza instrumente de

psihodiagnostic organizaþional, ceea ce o va face o excelentã candidatã pentru

intervenþiile organizaþionale ulterioare pe care Centrul Municipal de Asistenþã

Psihopedagogicã doreºte sã vi le propunã, în vederea creºterii calitãþii

activitãþii instructiv-educative. Aplicarea chestionarelor pentru elevi (zi, seral, frecvenþã redusã ºi/sau

S.A.M.), pãrinþi ºi diriginþi se va realiza dupã urmãtoarea procedurã:

MODALITÃÞI DE SELECTARE A PERSOANELOR CE URMEAZÃ A FI

CHESTIONATE

Ca principiu general, e de dorit ca la o clasã sã nu fie selectate mai

puþin de 3 persoane. Variante posibile de selectare a claselor :

Dacã ºcoala are doar o clasã de acelaºi nivel, ex.: o clasã a 7-a/a 8-a/a IX-a �a XII-a (zi), toþi elevii necesari vor fi chestionaþi din acea clasã;

Dacã ºcoala are douã clase de acelaºi nivel, vom chestiona jumãtate din

numãrul necesar de elevi de la fiecare clasã; Dacã ºcoala are trei clase de acelaºi nivel, configuraþia va fi: 30% + 30% +

40%; Dacã ºcoala are patru clase, se aleg 30% elevi de la 7 A/8 A/�/XII A, 30%

elevi de la 7 B/8B/�/XII B ºi 40% elevi de la una dintre cele douã clase

rãmase (de la 7 C/8 C/�/XII C sau 7 D/8 D/�/XII D; aºa cum hotãrîþi dvs.); Dacã ºcoala are cinci sau mai multe clase, se aleg 30% de la 7 A/8 A/�/XII

A, 30% de la 7 C/8 C/�/XII C ºi 40% de la 7 E/8 E/�/XII E etc.;


Aceeaºi procedurã se pãstreazã ºi pentru selectarea claselor de S.A.M. Exemplu: Avem de aplicat 5 chestionare la elevii de clasa a X-a (zi), conform tabelului primit la ridicarea chestionarelor. ªcoala noastrã are cinci sau mai multe clase de a X-a (zi). Aplicãm un chestionar la a X-a A, un chestionar la a X-a C ºi 3 chestionare la a X-a E.

La fiecare clasã astfel selectatã, vom deschide catalogul ºi vom identifica

elevii astfel : - sãrim primii doi elevi de la catalog ºi alegem, pentru început, al treilea

elev în ordine alfabeticã. Se sar în continuare urmãtorii 6 elevi ºi se

alege un altul, º.a.m.d. pînã cînd pasul de 6 epuizeazã numãrul de elevi

doriþi de la acea clasã; vor fi selectaþi, în consecinþã, elevii cu numãrul

de ordine 3, 10, 17 ºi, dupã caz, 24 ; - dacã la o clasã elevul selecþionat lipseºte dintr-un motiv oarecare, el e

înlocuit pãstrînd aceeaºi logicã: dacã lipseºte primul, numãrãtoarea va

începe cu imediat urmãtorul elev prezent (al patrulea, în ordine

alfabeticã); dacã lipseºte al doilea, al treilea sau al patrulea, se alege urmãtorul elev multiplu de 6 (dacã în exemplul de mai sus lipseºte

elevul cu numãrul de ordine 10, nu va fi ales al 11-lea, ci urmãtorul

multiplu de 6, respectiv al 17-lea, º.a.m.d.) ; - dacã la o clasã numãrãtoarea depãºeºte ultimul elev al catalogului,

aceasta va continua, pãstrînd succesiunea de 6, cu elevii de la începutul

catalogului (se reia ciclul pînã cînd sînt selectaþi toþi elevii doriþi; în

situaþia (posibilã, dar puþin probabilã !) în care reluarea numãrãtorii �cade� pe elevii deja aleºi, pe acelaºi ciclu, se va face un pas de unu,

pentru a evita astfel o �buclã infinitã� . Selectarea pãrinþilor :

- presupune respectarea regulilor generale de mai sus, cu condiþia alegerii

pãrintelui care urmeazã elevului pe care îl selectãm; altfel spus, nu e

permis cazul de coincidenþã a elevului ºi pãrintelui (de exemplu, pentru

situaþia anterioarã vom avea selectaþi pãrinþii elevilor cu numãrul de ordine

4, 11, 18 ºi, dupã caz, 25) ; - corespondenþa modului de selectare a pãrinþilor faþã de eºantionul elevilor

nu este absolutã (mecanicã), adicã dacã un elev multiplu de 6 lipseºte nu

înseamnã cã pãrintele elevului imediat urmãtor va fi exclus (sãrit) ºi el din

eºantionul pãrinþilor! . Selectarea diriginþilor : - dacã aveþi posibilitatea de a selecta diriginþii relativ proporþional la ariile

curriculare existente (fiecare diriginte ales sã aparþinã unei arii curriculare

diferite), nu ezitaþi sã o faceþi, aceasta ar spori reprezentativitatea eºantionului

de diriginþi ; - diriginþii aleºi pot fi ºi ai claselor reþinute pentru chestionarea elevilor ºi

pãrinþilor, neexistînd vreo incompatibilitate în acest sens . Selectarea elevilor de la SERAL ºi FR :

- pentru a economisi timp, selectaþi dvs. la întîmplare elevii care vor fi

chestionaþi .


De reþinut ! Pentru a preîntîmpina unele situaþii nedorite, încercaþi sã recuperaþi chestionarele

destinate elevilor ºi diriginþilor în aceeaºi zi, ideal fiind ca acestea sã fie

completate de faþã cu dvs. Cercetãrile din anii anteriori au arãtat cã atunci cînd

acestea au fost înstrãinate, gradul lor de recuperare a fost mai mic (unele

chestionare au fost pierdute, unii elevi s-au îmbolnãvit ºi nu au mai putut fi

contactaþi, unii diriginþi le-au uitat acasã, etc.). De asemenea, verificaþi fiecare chestionar în parte, imediat dupã completare,

pentru a vã asigura de faptul cã s-a rãspuns la toþi itemii, conform cerinþelor

fiecãruia, astfel încât sã nu aveþi dificultãþi la centralizarea rezultatelor.

Atât aplicarea chestionarelor, cât ºi centralizarea acestora pe categorii (elevi � zi, elevi � seral ºi/sau frecvenþã redusã, elevi � S.A.M., pãrinþi, diriginþi) se va realiza personal de cãtre coordonatorul studiului

(consilierul ºcolar sau consilierul cu munca educativã/directorul adjunct � acolo unde nu existã consilier ºcolar), pentru a se asigura unitatea ºi

coerenþa intervenþiei. Chestionarele completate ºi centralizatoarele completate vor fi depuse la

sediul Inspectoratului ªcolar de sector, pânã la data de 20 ianuarie 2006,

de unde vor fi recuperate de cãtre specialiºtii Centrului Municipal de

Asistenþã Psihopedagogicã. Unitãþile ºcolare care nu vor aduce rezultatele

în timp util vor fi excluse din eºantion. Pentru orice nelãmuriri sau sugestii, Centrul Municipal de Asistenþã

Psihopedagogicã vã stã la dispoziþie ( prof. psih. Dana Drãghici � coordonator, tel. mobil 0726117099 sau telefon : 031.805.56.97 ; 031.805.56.98 ).1

Vã mulþumim pentru colaborare, Director CMBRAE 2, Prof. psih. Florentina Daniela Drãghici


ECHIPA DE COORDONARE A STUDIULUI LA NIVELUL CENTRULUI MUNICIPAL DE ASISTENÞÃ PSIHOPEDAGOGICÃ

Coordonator CMAP , prof. psih. Dana Drãghici (elaborarea

proiectului de studiu, a chestionarelor, a centralizatoarelor, prelucrare ºi interpretare de date);

Prof. sociolog Daniel Duþã (eºantionare, statisticã,

metodologia studiului); Prof. pedagog Amalia Bîrlez (transmiterea ºi recuperarea

chestionarelor cãtre inspectoratele de sector, prelucrarea

rezultatelor chestionarelor); Laborant Ecaterina Ibiº (transmiterea ºi recuperarea

chestionarelor, prelucrarea rezultatelor); Prof. pedagog Marcela Cãlineci (tansmiterea ºi recuperarea

chestionarelor, prelucrarea rezultatelor); Asistent social Liliana Alexandri (transmiterea ºi recuperarea

chestionarelor, prelucrarea rezultatelor); Prof. psih. Vali Matei (prelucrarea rezultatelor).

1 Acest paragraf a fost modificat pentru a fi actualizate datele de identificare. Continutul original :�Pentru orice nelãmuriri sau sugestii, Centrul Municipal de Asistenþã

Psihopedagogicã vã stã la dispoziþie ( prof. psih. Dana Drãghici � coordonator, tel. mobil 0726117099 sau telefonul Inspectoratului ªcolar al sectorului 3, în incinta cãruia CMAP îºi are sediul)� La data elaborarii acestui studiu doamna Draghici Florentina Daniela ocupa functia de Coordonator al CMBAP.

studiul privind violenÞa ˛n coli - cmbrae.rocmbrae.ro/2017/upload/studiul violenta in scoli...

Documents