studiu_finv3.doc

PROIECT TEHNIC

PAGE

Studiu privind fenomenele naturale distructive din Judetul Giurgiu in special a inundatiilor din regiunea

trasnsfrontaliera Giurgiu-Ruse Elaborator: S.C.ECO CONCRETE S.R.L

Beneficiar: CONSILIUL JUDETEAN GIURGIU

Studiu privind fenomenele naturale distructive din judetul Giurgiu:

Perceptia populatiei si solutii alternative de preintampinarea dezastrelor, in special a inundatiilor din zona transfrontaliera Giurgiu-Ruse

Elaborator:

SC ECO CONCRETE SRL

Data:

MAI 2009

Cuprins2Cuprins

Error! Bookmark not defined.Date generale

16Tipuri de dezastre si caracteristicile acestora

30Fenomene naturale distructive in Judetul Giurgiu

42Demografie

51Definirea populatiei tinta a studiului

53Definirea surselor potentiale ale inundatiilor in zona de studiu

83Impactul inundatiilor si fenomenelor asociate asupra calitatii vietii

Lista figurilor8Figure 1 Harta Europa: Romania

13Figure 2 Harta Europa: Bulgaria

14Figure 3 Harta Regiunea Ruse

22Figure 4 Ponderea tipurilor de dezastre naturale survenite

22Figure 5 Repartitia populatie afectate de dezastre naturale in functie de tipul acestora

23Figure 6 Valoarea pagubelor materiale in functie de tipul de dezastru

26Figure 7 Repartitia tipurilor de dezastre naturale

27Figure 8 Repartitia populatie afectate de dezastre naturale in functie de tipul acestora

27Figure 9 Valoarea pagubelor materiale in functie de tipul de dezastru

31Figure 10 . Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR 11100 - 1:1993 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei

32Figure 11 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani . Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB)

32Figure 12 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de raspuns. Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB)

44Figure 13 Evolutia istorica a populatiei in Judetul Giurgiu

45Figure 14 Evolutia populatiei Judetului Giurgiu dupa recensamantul populatiei din 2002

46Figure 15 Repartizarea populatiei Judetului Giurgiu pe sexe dupa recensamantul populatiei din 2002

48Figure 16 Repartizarea populatiei regiunii Ruse pe sexe

49Figure 17 Analiza comparativa a evolutiei populatiei totale in cele doua regiuni

49Figure 18 Analiza comparativa a evolutie populatiei in mediul urban

50Figure 19 Analiza comparativa a evolutie populatiei in mediul rural

50Figure 20 Analiza comparativa a repartizarii populatiei pe sexe

53Figure 21 Evolutia populatiei in zona transfrontaliea

66Figure 22 Zonarea bazinelor hidrografice ale Bulgariei

66Figure 23 Bazinul fluviului Dunarea

69Figure 24 Spatiul hidrografic Arges -Vedea

71Figure 25 Albie rau

84Figure 26 Nivelul PIB Romania si Bulgaria (Eurostat 2003)

1. Denumirea lucrarii: - Studiu privind fenomenele naturale distructive din

judetul Giurgiu: Perceptia populatiei si solutii

alternative de preintampinarea dezastrelor, in

special a inundatiilor din zona transfrontaliera

Giurgiu-Ruse 2. Sef proiect: - d-na Adriana Udroiu

Sef Serviciu Consiliul Judetean Giurgiu

3. Faza de proiectare: - Studiu de specialitate

4. Beneficiar: - Consiliul Judetean Giurgiu

5. Furnizare date necesare - Consiliul Judetean Giurgiu - ISU GIURGIU

- ADMINSTRATII PUBLICE LOCALE

- Populatia afectata

6. Proiectant General - SC ECO CONCRETE SRL

STR. TEILOR NR 42 , SLOBOZIA ,

JUD. IALOMITA

7. Surse de obtinere a datelor: - DIRECTIA DE TOPOGRAFIE MILITARA (harti)

- U.T.C.B. ( harti risc seismic )

Date generale privind privind fenomenele naturale distructive

Pe teritoriul Romaniei se produc cu o frecventa mai mare sau mai mica , fenome naturale distructive de tipul : cutremurelor de pamant , inundatiilor si alunecarilor de teren care provoaca adesea pierderea de vieti omenesti, mari pagube materiale si importante prejudicii cadrului natural .

In acest context, administratiilor publice centrale si locale le revine sarcina de a adopta toate masurile necesare in vederea prevenirii si atenuarii efectelor acestor fenomene .

Obiectivele specifice si rezultatele estimate a fi obtinute

Obiectivele specifice ale proiectului sunt caracteristice domeniilor protectiei populatiei, a infrastructurilor si a mediului inconjurator, care se refera la analiza consecintelor factorilor naturali de risc si la analiza de impact a acestora. Datele experimentale privind istoricul, periodicitatea, amploarea si consecintele diverselor dezastre naturale precum si perceptia populatiei afectate dar si a pagubelor umane si materiale produse de acestea, cu scopul evidentierii riscului crescut la care sunt supuse: populatia, infrastructura si mediul inconjurator, iar ca finalitate posibilitatea de informare in timp util, in vederea luarii masurilor oportune, a factorilor decizionali la nivel local si central.

Situatia pe plan international privind abordarea dezastrelor naturale

Un eveniment periculos produs , datorat unui hazard natural devine un dezastru natural atunci cand efectele sale asupra vietii si proprietatii oamenilor, precum si asupra mediului reprezinta consecinte de severitate majora. Cu cat o regiune este mai saraca, cu atat este mai sever impactul social al dezastrului.

Reducerea efectelor dezastrelor naturale (conform statisticilor , inundatiile provoaca cca.70% din totalul pagubelor mondiale), reprezinta un obiectiv de prima necesitate in cadrul actiunilor privind cooperarea internationala precum si in cadrul Uniunii Europene.

In acest context in decembrie 1989, Adunarea Generala a Natiunilor Unite a adoptat Rezolutia nr.44/236 care in mod unanim a instituit Deceniul International pentru Reducerea Dezastrelor Naturale -IDNDR .Institutia isi propune : .reducerea prin actiune internationala concertata in special in tarile in curs de dezvoltare , a pierderilor de vieti omenesti, a pagubelor economice si a disfunctiilor economico-sociale cauzate de dezastre naturale precum inundatiile, cutremurele, alunecarile de teren .

Una din prerogativele de baza a IDNDR a constat in amplificarea masurilor de evaluare, predictie si micsorare a dezastrelor naturale prin programe de asistenta tehnica si transfer de tehnologie, proiecte pilot, de educare si instruire a cadrelor specializate conform cu locul si dezastru specific. Ulterior aceasta rezolutie s-a materializat printr-un plan de actiune realizat in martie 1991 de catre experti de larga recunoastere mondiala.

In conformitate cu planul de actiune in perioada 1991-2000 s-au realizat cu diferite grade de aprofundare urmatoarele obiective considerate ca parte din acordurile planurilor regionale de dezvoltare durabila:

Determinari la scara mondiala a probabilitatii de producere a dezastrelor si riscului aferent,

Elaborare de planuri si programe de prevenire le scara nationala si/sau locala a dezastrelor,

Acces atat la sistemul de alerta mondial, cat si la sistemele regionale, nationale, locale.

Aceste trei obiective cu caracter general s-au realizat prin implementarea unui plan detaliat, care contine urmatoarele proiecte:

Identificarea zonelor de producere a evenimentelor periculoase si evaluarea acestora evenimente are ca rezultat al acestei actiuni obtinerea de harti cuprinzand identificarea , caracterizarea evenimentelor distructive sau hazardurilor naturale precum si masurile necesare privind prevenirea si atenuarea efectelor .

Prezentul proiect Studiu privind fenomenele naturale distructive din judetul Giurgiu:

Perceptia populatiei si solutii alternative de preintampinarea dezastrelor, in special a inundatiilor din zona transfrontaliera Giurgiu-Ruse , corespunde si indeplineste aceste cerinte. Determinarea vulnerabilitatii si a riscului precum si analiza de tip cost/beneficiu Se urmareste evaluarea cantitativa a costului masurilor de prevenire si a cheltuelilor conexe, raportat la valoarea pagubelor evitate pe durata normata a lucrarilor propuse pentru un eveniment cu o anumita frecventa de aparitie. Calculele de eficienta economica sunt necesare stabilirii totalitatii sistemelor sau schemelor de amenajare privind lucrarile necesare pentru arealele situate in zonele de risc,

Reducerea gradului de periculozitate al dezastrelor prin elaborarea unor politici coerente privind constientizarea si controlul hazardurilor naturale. In acest sens se propun si se dezvolta planuri de dezvoltare pentru gasirea unor solutii optime. Este cazul elaborarii planurilor de aparare si interventie la nivel judetean in cadrul Inspectoratelor Situatiilor de Urgenta,

Stabilirea sistemelor informationale, de monitorizare, predictie si prognoza. Scopul sistemelor informationale este de a identifica si a oferi o prognoza timpurie si corecta care sa permita luarea deciziilor corespunzatoare privind atenuarea efectelor,

Planificarea de lunga durata si realizarea de lucrari structurale de prevenire a efectelor dezastroase, precum si conceperea de masuri nestructurale de reducere a consecintelor acestora. In cadrul masurilor structurale este cazul elaborarii planurilor de aparare contra inundatiilor, a schemelor directoare de amenajare si management ale bazinelor hidrografice si a planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului, in curs de realizare. Masurile nestrucrurale constituie mijloace complementare de aparare foarte eficace,

Planificarea de scurta durata a masurilor de preintampinare a dezastrelor, precum si a masurilor de urgenta in cazul producerii acestora. In acest sens au fost redactate Manualul Prefectului si Manualul Primarului precum si alte documentatii redactate de Inspectoratelor Situatiilor de Urgenta privind masurile ce trebuie aplicate din primele faze ale producerii fenomenelor,.

Luarea de masuri de interventie anterior evenimentelor periculoase. Aceste masuri se refera la asigurarea din timp a disponibilitatilor de echipament de salvare adecvat precum si materiale necesare consolidarii lucrarilor de aparare existente. Aceste masuri intra in atributiile Inspectoratelor Situatiilor de Urgenta, primariilor precum si forurilor judetene,

Instruirea personalului care urmeaza a fi implicat in perioada dezastrului sau dupa producerea acestuia in paralel cu informarea populatiei. Conform Manualul Prefectului si Manualul Primarului este necesar sa se organizeze cursuri , demonstratii practice pe diverse cazuri de simulare ale fenomenelor, Dezvoltarea si diversificarea transferului de tehnologie. In cadrul acestui program se mentioneaza ca tarile care au tehnologie si experienta bogata in acest domeniu este necesar sa transfere si sa beneficieze aceste sisteme eficace sub forma de know how in folosul tarilor cu posibilitati materiale si tehnologice mai reduse.Amplificarea cercetarilor privind dezvoltarea tehnologiilor si a managementului dezastrelor. Participarea colectiva a tarilor la efortul de cercetare, a elaborarii modelelor si metodelor de previziune si prognoza precum si a masurilor de de informare, salvare a bunurilor si vietilor omenesti, constituie un factor activ (in care si Romania este implicata) al institutiilor si forurilor europene din cadrul U.E. In acest context international al participarii colective a tarilor la efortul de cercetare, a elaborarii modelelor si metodelor de previziune si prognoza precum si a masurilor de informare si salvare a bunurilor si vietilor omenesti , in care si Romania este implicata ca si membru U.E. s-a impus ca necesara realizarea acestui studiu de specialitate avand ca tema Studiu privind fenomenele naturale distructive din judetul Giurgiu: Perceptia populatiei si solutii alternative de preintampinarea dezastrelor, in special a inundatiilor din zona transfrontaliera Giurgiu-Ruse.Euroregiunea Danubius Creata in 2002, la initiativa Consiliului Judetean Giurgiu si a Prefecturii Ruse, Euroregiunea Danubius este o asociatie care cuprinde judetul Ruse, din partea bulgara, si judetul Giurgiu din partea romana. Scopul principal al asociatiei este de a incuraja cooperarea transfrontaliera in toate domeniile de activitate, prin realizarea unor programe si proiecte comune, finantate din surse externe.

Activitatile de baza ale Asociatiei sunt:

sprijinirea organelor centrale si locale in realizarea Conventiei Europene pentru colaborare transfrontaliera intre societatile si organele teritoriale, precum si identificarea solutiilor pentru rezolvarea problemelor transfrontaliere comune /taxele pentru trecerea frontierei.

incurajarea, consultarea si coordonarea colaborarii transfrontaliere intre Bulgaria si Romania in domeniul: dezvoltarii economice, transporturilor, mediului, invatamantului, turismului, pietei muncii, protectiei sanatatii si agriculturii.

dezvoltarea relatiilor intre membri sai prin schimb reciproc, coordonare si consultatii in domenii echivalente de raspundere.O prioritate in activitatea Asociatiei o reprezinta primariile satelor din regiunile Ruse si Giurgiu. Astfel, a fost realizat un proiect pentru infratire si colaborare transfrontaliera. De asemenea, o atentie deosebita este acordata sicolaborarii intreagentiieconomici din cele doua zone.

Orasele Giurgiu (Romania) si Ruse (Bulgaria) situate pe maluri opuse ale Dunarii sunt confruntate cu acelasi tip de probleme de dezvoltare si oportunitati pe care le pune procesul de tranzitie, desi la nivele diferite ca amploare si scop, privind dezvoltarea lor durabila pe termen lung, in acord cu strategiile nationale respective. Ele impart aceeasi responsabilitate referitoare la utilizarea durabila si siguranta ecologica a fluviului Dunarea.

Din partea municipalitatilor din Ruse si Giurgiu se acord un interes special relatiilor de colaborare transfrontaliere si a economiei in contextul dezvoltarii durabile, in care industria de turism ocupa un loc important.

Dunarea , reprezinta cel mai important fluviu international al Europei, strabatand-o de la Vest la Est, pe 2860 Km, din apropierea Rinului pana la Marea Neagra. Pe teritoriul Romaniei, intre Buzias si Marea Neagra, Dunarea parcurge circa 1075 Km, pe traseul sau, integral navigabil, distingandu-se patru sectoare cu trasaturi peisagistice si turistice distincte. Dintre acestea, sectorul Portile de Fier Calarasi care include si zona Giurgiu, face parte din Dunarea navigabila (pentru vase cu pescaj de circa 2 m) si are valente economice si turistice exceptionale. Dunarea - actor principal al Euroregiunii Ruse-Giurgiu Alaturi de Carpati si de Marea Neagra, Dunarea reprezinta una din componentele majore ale cadrului natural fata de care definim asezarea Romaniei pe continent. Ea aduna toate raurile de pe teritoriul tarii noastre determinand caracterul unitar al retelei hidrografice. Aproape o doime din lungimea cursului navigabil al Dunarii se gaseste pe teritoriul Romaniei. Izvoraste din Muntii Padurea Neagra din Germania, are doua izvoare si dupa ce uda teritoriul a 10 tari si a 4 capitale se varsa in Marea Neagra prin trei brate: Chilia, Sulina si Sf. Gheorghe. Caracteristicile fluviului sunt mult influentate de relieful strabatut si de conditiile climatice. Dunarea margineste teritoriul orasului inspre S-E, pe o distanta de 7,3 km. Din Dunare se formeaza, in dreptul orasului, canalele Cama si Sf. Gheorghe , iar in aval de oras bratele Smarda si Ara.Judetul Giurgiu

Figure 1 Harta Europa: RomaniaAsezarea geograficaJudetul Giurgiu este situat in partea de sud a tarii, in cadrul marii unitati geografice numita Campia Romana, cu o suprafata de 3.526 km2. Altitudinea maxima este de 136 m, inregistrata in nordul judetului, iar altitudinea minima este de 12 m, in Lunca Dunarii. Municipiul Giurgiu este port la Dunare si dispune de 2 km chei amenajat la Dunare si 1,5 km la canalul SF. Gheorghe.

Din punct de vedere al infrastructurii judetul Giurgiu beneficiaza de intalnirea intr-un centru plurinodal a trei sisteme de circulatie: rutier feroviar si naval. Pe langa legatura rutiera si feroviara europeana est vest si nord-sud in Giurgiu exista punct de control la trecerea frontierei si terminal vamal pentru marfuri pe artera E85. Un terminal de containere nou se afla in curs de realizare in Zona Libera Comerciala Giurgiu. Transportul international de marfuri si calatori in tranzit se realizeaza prin 3 puncte de control trecere frontiera: PCTF si terminalul vamal pentru marfuri legat de podul de peste Dunare Podul Prieteniei singurul pod ce leaga Romania de Bulgaria peste granita naturala ce o constituie Dunarea, Punct Control de Trecere a Frontierei (PCTF) Mocanasul si Ramadan legat de transportul cu bacul peste fluviu.

Portul Giurgiu este unul dintre porturile principale pe sectorul fluvial al Dunarii. In Zona Libera Giurgiu se afla un terminal de containere. In domeniul turistic exista posibilitate de asigurare de servicii pentru pasageri, cu linie de ferry-boat din Giurgiu pana in portul Ruse, de cealalta parte a Dunarii.Podul de peste Dunare, construit in perioada 1952- 1954, denumit simbolic Podul Prieteniei este singurul pod peste Dunare dintre Romania si Bulgaria cu o lungime totala de 2,8 km si 30 m inaltime. Structura podului este pe doua nivele, cu partea superioara pentru trafic rutier si partea inferioara pentru trafic feroviar.Sectiunea din mijloc a podului poate fi ridicata functie de inaltimea vaselor care se deplaseaza pe Dunare.

Pozitia geografica a judetului in Campia Burnazului a favorizat statutul de judet agricol pentru Giurgiu. Pe langa productia agricola de bunuri si servicii agricole a judetului sunt preponderente industria textila, a confectiilor si cea alimentara.

Relieful judetului Giurgiu este unul tipic de campie si lunca.si este caracterizat de o varietate de forme, specifice pozitionarii de-a lungul fluviului Dunarea: lunca, zone terasate, insule, balti, canale. Teritoriul orasului Giurgiu este situat la contactul dintre silvostepa si lunca si reprezinta unitatea geomorfologica cea mai tanara a reliefului, in mare parte rezultat al actiunii Dunarii, constituit fiind din lunca, insule, balti si canale (brate). Suprafata dintre fluviu si Campia Burnazului, cu latimi de peste 10 km, este subdivizata in: grind, lunca interna, lunca externa si uneori terasa de lunca, dispuse longitudinal si inegal dezvoltate; langa albia minora se desprinde fasia grindurilor, cu inaltimi de 1-5 m si cu latimi de la cateva zeci pana la cateva sute de metri.Reteaua hidrografica este alcatuita din raurile care dreneaza teritoriul judetului, din aceasta categorie facand parte Argesul cu afluentii sai principali (Dambovita, Sabarul, Neajlovul); fluviul Dunarea reprezinta colectorul general si pe o lungime de 72 km desparte judetul de Bulgaria; cel mai important lac este Comana, situat in lunca Neajlovului.

Resursele naturale sunt putine si sunt reprezentate de: zacamintele de petrol din partea de nord a judetului, pietrisurile si nisipurile care se extrag din Dunare si din albiile raurilor Arges, Neajlov.

Rezervatiile naturale sunt:

padurea Comana este o rezervatie floristica situata la nord de lacul Comana, la 30 Km de Bucuresti, ce ocupa o suprafata de 630,5 ha;

padurea Manafu - situata la cca.36 km sud-vest de Bucuresti, in comuna Izvoarele, fiind declarata rezervatie forestiera cu o suprafata de 278 ha.

Administratia locala In judetul Giurgiu, reteaua de invatamant cuprinde in anul 2007-2008, 110 unitati scolare dintre care 6 gradinite independente, 86 scoli generale, 4 licee teoretice si vocationale, 9 grupuri scolare, o scoala de muzica, clubul sportiv scolar, Palatul copiilor, o scoala postliceala si un centru de recuperare educare si integrare.

in municipiul Giurgiu functioneaza o sectie de invatamant superior a Academiei de Studii Economice Bucuresti, un Centru Teritorial ID al Universitatii Spiru Haret, un Centru Euporean Interuniversitar Romano Bulgar (BRIE) si un Incubator de Afaceri (situat in parcul Tehnologic si Industrial Giurgiu Nord).

La nivelul anului 2007, reteaua sanitara cuprinde 5 spitale, 1 unitate medico-sociala, 2 ambulatorii de spital, 4 dispensare medicale, 115 cabinete medicale individuale de familie, 37 cabinete stomatologice individuale, 9 cabinete medicale de specialitate, 3 cabinete medicale scolare, 7 puncte farmaceutice, 1 centru de sanatate si 1 centru de transfuzie sanguina.

Probleme la nivelul judetului:

lipsa spatiilor pentru institutiile nou infintate (sediu Serviciul Judetean de Ambulanta);

lipsa spatiilor in mediul rural pentru implementarea unor proiecte care necesita imobile (cladirea Spitalului de Pneumoftiziologie Izvoru com. Vanatorii Mici este revendicata); redimensionarea capacitatii centrului de hemodializa si dotarea lui (aparatura cu numar de ore de functionare depasit); lipsa resursei umane calificate la nivelul primariilor.Economia

Domenii de activitate cu cea mai mare pondere in economia judetului

-%-

Nr.

crt.Domeniile de activitate100,0

1agricultura36,3

2 industrie total, din care:13,2

3 - extractiva 3,1

4 - prelucratoare 9,1

5 - energie electrica si termica, gaze si apa 1,0

6constructii 6,4

7comert 5,5

8celelalte domenii38,6

Industria

Structura productiei industriale pe principalele activitati

- %-

TOTAL

100,0

Industria extractiva

15,3

Extractia hidrocarburilor si servicii anexe 2,1

Alte activitati extractive 13,2

Industria prelucratoare 68,7

Alimentara si bauturi 34,4

Textila si produse textile5,8

Confectii din textile, blanuri si piele3,4

Pielarie si incaltaminte0,5

Prelucrarea lemnulului (exclusiv mobila)1,2

Chimie si fibre sintetice si artificiale0,1

Alte produse din minerale nemetalice3,2

Metalurgie2,2

Constructii metalice si produse din metal3,6

Masini si echipamente2,5

Mijloace de transport rutier0,1

Alte mijloace de transport 11,5

Mobilier si alte activitati neclasificate0,2

Energie electrica si termica, gaze si apa 16,0

Productia, transportul si distributia de energie electrica si termica, gaze si apa calda13,8

Gospodarirea resurselor de apa, captarea, tratarea si distributia apei2,2

Indicatorii statistici pentru productia industriala:

- indicii productiei industriale serie bruta (anul 2007 fata de 2006) = 107,2%

- indicii volumului cifrei de afaceri (anul 2007 fata de 2006) = 109,2%.

In judet exista 2 parcuri industriale:

- Parcul Tehnologic si Industrial Giurgiu Nord - unde isi desfasoara activitatea 13 societati comerciale cu cca. 1.500 salariati cu posibilitati de extindere de pana la 3.500 salariati, in domeniile urmatoare: tesatorie, finisaj, confectii, chimicale, prelucrarea si fasonarea sticlei plate, mobila;

- Parcul Industrial Bolintin Deal in suprafata de 143 ha nu este inca functional.

In municipiul Giurgiu functioneaza de asemenea S.C. Administratia Zonei Libere Giurgiu S.A., care este intinsa pe o suprafata de 160 ha si care beneficiaza de lucrari de infrastructura, de suprastructura, legaturi telefonice prin fibra optica, spatii libere pentru productie si comert. In prezent aici isi desfasoara activitatea cca. 3000 de persoane in cele peste 200 de societati comerciale cu capital strain, mixt sau romanesc, precum si firme straine.

Interesul pentru Zona Libera Giurgiu nu se limiteaza la facilitatile fiscale si vamale, investitorii apreciind amplasamentul favorabil care confera legaturi de transport cu principalele culoare de trafic rutiere, feroviare si fluviale internationale. Printre companiile care isi desfasoara activitatea in Zona Libera Giurgiu mentionam: Flamingo Computers, Ager Business Tech, MB Distribution, Hyundai Auto Romania, etc.

Pentru atragerea de noi clienti, Administratia Zonei Libere Giurgiu a inceput o noua activitate, de operare containere si marfuri generale in Terminalul din Zona Libera Giurgiu. Pana la momentul deschiderii acestui prim terminal, in nici unul dintre porturile fluviale si fluvial-maritime romanesti nu a existat nici un terminal de containere pe Dunare, atat in sectorul de navigatie la granita dintre Romania si Bulgaria, cat si in sectorul strict romanesc.

Obiectivul este integrat intr-o structura generatoare de fluxuri de trafic prin legaturile cu principalele terminale la Dunare (din tari ca Ungaria, Slovacia, Austria, Germania), cu terminalele de containere din Constanta, dar si cu traficul de marfuri din Orientul apropiat catre Europa de Vest.

Agricultura

Fondul funciar al judetului in profil teritorial in suprafata de 352.602 ha, cuprinde 277.965 ha teren agricol (din care 99% in sectorul privat ) si 74.637 ha teren neagricol.

Suprafata arabila este de 261.082 ha din care 99% in domeniul privat, vii 4.194 ha, livezi 831 ha, pasuni 11.776 ha si fanete 82 ha.

In prezent pe teritoriul judetului Giurgiu functioneaza 192 exploatatii cu personalitate juridica cu o suprafata arabila utilizata de 90.162 ha, 315 exploatatii de tip familial cu o suprafata arabila utilizata de 5.642 ha, restul suprafetei arabile de 165.278 ha (63,3%) se regaseste in gospodariile individuale ale populatiei.

Tipul de sol care predomina este cernoziomul (incadrat in zona I de fertilitate in sudul judetului, in zona II de fertilitate in centrul si estul judetului) si sol brun roscat si brun de padure (in zona III de fertilitate in nordul judetului).

Sub aspectul suprafetelor cat si al productiilor obtinute predomina culturile de grau (75.908 ha), porumb (65.081 ha) si floarea soarelui(36.539 ha). Alte plante cultivate: orz, orzoaica, soia, rapita, legume, plante de nutret.

In sectorul zootehnic, la nivelul judetului Giurgiu, reprezentative sunt efectivele de bovine (37.840 capete), porcine(53.531 capete), ovine (70.519 capete) si pasari (2.087.168 capete).

Pescuitul, ca meserie si agrement, este facilitat de existenta unui fond piscicol impresionant si divers (crap, caras, somn, salau, stiuca, etc.) intins pe o suprafata de 2.444 ha luciu de apa administrate de Agentia Nationala pentru Pescuit si Acvacultura, filiala Calarasi. Pe raza judetului Giurgiu exista 28 unitati de productie in acvacultura cu o suprafata de 2.383 ha, 3 asociatii de pescuit sportiv, o asociatie de pescari profesionisti pentru pescuitul comercial exercitat in apele fluviului Dunarea.

Comert, servicii si turism

La 31.12.2007, la nivelul judetului Giurgiu, erau inregistrati 7775 de agenti economici, din care: 2 regii autonome, 149 societati pe actiuni, 5276 societati cu raspundere limitata, 2333 persoane fizice si asociatii familiale, 15 societati cooperatiste.

Lista societatilor comerciale premiate conform TOP-ului firmelor pe 2006

intocmit de Camera de Comert, Industrie si Agricultura Giurgiu

Nr. crt.Denumire agent economic

1AGROHOLDING S.A.

2ADMINISTRATIA ZONEI LIBERE S.A.

3AMM S.R.L.

4ALTIUS INTERNATIONAL S.R.L.

5AVANTI S.R.L.

6ARMONIA RUTIERA S.A.

7AZOCHIM S.R.L.

8BURDULEA CONSTRUCT S.R.L.

Indicatori statistici pentru comertul international:

- exporturile FOB de marfuri in perioada 01.01-31.10.2007 = 30.187 mii euro

- importurile CIF de marfuri in perioada 01.01-31.10.2007 = 214.778 mii euro.

Pozitia geografica, precum si cadrul natural si cel cultural istoric favorizeaza diferitele forme de turism: de circulatie, cultural, rural, de vanatoare si pescuit. Rezervatia din padurea Comana este monument al naturii, un paradis al faunei si florei specifice Campiei Dunarii. Unicitatea rezervatiei este datorata existentei bujorului romanesc, in luna mai desfasurandu-se Sarbatoarea Bujorului.

Pe teritoriul judetului sunt in prezent 11 unitati de cazare turistica, din care: 3 hoteluri, un hostel, 4 moteluri, o pensiune turistica urbana si 2 motonave.

Indicatori statistici pentru turism:

- sosiri in principalele structuri de primire turistica (in anul 2007): 22.842

- innoptari in principalele structuri de primire turistica (in anul 2007): 80.740.Tendinte si prioritati

Inexistenta retelei de distributie a gazului metan in municipiul Giurgiu, la care se adauga starea proasta a drumurilor judetene, au constituit principalele motive care i-au determinat pe potentialii investitori sa ocoleasca municipiul si judetul Giurgiu.

Avand in vedere specificul judetului Giurgiu, exista potential de dezvoltare nevalorificat in urmatoarele domenii:

-agricultura, cu accent pe spatii de colectare a produselor agricole, pe valorificarea superioara a materiei prime si pe irigarea terenurilor arabile;

- Parc Industrial Bolintin Deal la Nord si la Sud de autostrada Bucuresti-Pitesti;

-Turism si agroturism, cu focalizare pe insulele Dunarii, Parcul Natural Comana, siturile arheologice;

-Servicii.

In anul 2008 se va finaliza aductiunea de gaze naturale pentru municipiul Giurgiu si va fi racordata prima zona (zona centru) a municipiului Giurgiu.

Infrastructura

Reteaua de drumuri ce strabate judetul Giurgiu se afla intr-o stare puternica de degradare, situatia prezentandu-se astfel:

Drumuri judetene: 526,5 km din care 363,1 km necesita lucrari de reabilitare.

Este in derulare anul acesta programul de reabilitare a 57 km de drumuri judetene finantat din imprumutul bancar de 30.000.000 lei contractat de Consiliul Judetean Giurgiu. Tot anul acesta se vor reabilita 18 km de drumuri judetene cu finantare de la bugetul de stat(TVA), venituri proprii si asocieri cu consiliile locale. Pentru reabilitarea celorlalti 288,1 km de drum judetean este necesara suma de 170.000 mii lei.

Poduri judetene: 33 poduri din care 5 necesita reparatii capitale pentru care

este necesara suma de 11.600 mii lei.

Probleme la nivelul judetului: starea tehnica a DN 5A total necorespunzatoare; podul CF peste raul Arges grav avariat prin distrugerea structurii de rezistenta si prabusirea acestuia;

Regiunea Ruse

Figure 2 Harta Europa: BulgariaRuse este una dintre cele 28 de regiuni din Bulgaria. Este alcatuita din opt municipalitati : Ruse, Byala, Ivanovo, Tsenovo, Borovo, Silvio pole, Dve Mogili si Vetovo, capitala administrativa fiind orasul Ruse cu o populatie de 162,131 locuitori.Frontiera de nord a regiunii coincide cu frontiera de stat de-a lungul fluviului Dunarea. Pozitia sa geografica o caracterizeaza ca pe un nod de transport important European. Aici este singurul pod peste Dunare ce leaga Romania de Bulgaria.

Suprafata regiunii este de 2,803 km2, 2.5% din totalul teritoriului Bulgariei, avand ca vecinatati regiunile Razagrad, Silistra, Targovishte, Veliko turonovo si la Nord fluviul Dunarea.Populatia regiunii este de 264,232 locuitori, 3.4% din populatia tarii, plasand regiunea pe locul 12 din cele 28 de regiuni ale Bulgariei.

Densitatea populatiei este de 94 locuitori/km2 valoare superioara mediei nationale de 71 loc/km2.

In regiune sunt 83 asezari si 6 orase (Ruse, Bayala, Dve Mogili, Vetovo, Borovo si Senovo) impartite in 8 municipalitati.

Orasul Ruse, cel mai mare oras din Bulgaria, este situat pe partea dreapta a Dunarii la o altitudine de aproximativ 50m deasupra nivelului marii la o distanta de 496 m fata de cursul Dunarii. Este amplasat la 320km Nord-Est de capitala Sofia, 203km Nord-Est de Varna, 106km Nord-Est de VelikoTuronovo, fiind si cel mai important oras de pe malul Dunarii.

Figure 3 Harta Regiunea RuseRelieful variaza intre ondulator si plat si extinde peste parti din Campia Dunarii si zona Ludogorie.Aceasta zona are un bogat trecut istoric, ca evidentiat prin numeroasele sale repere arheologice. Aceasta a fost locuit de triburi tracice si dupa 1 d.Hr. Romanii au construit un castel la Sextaginta Prista, acesta fiind marcajul de frontiera a Imperiului. Dupa infiintarea statului orasului a devenit o puternica cetate, precum si un centru comercial si administrativ. Ramasitele arheologice de la acel moment includ orasul medieval de Cherven si bisericile de la Ivanovo, care sunt sub protectia UNESCO. Sub dominatia otomana, Ruse si regiunea sa a fost un important centru militar, comercial, de productie si de centru cultural. Din 1864 orasul a servit ca sediu al tonului Villaet (Regiunea Dunarii) din Imperiul Otoman. In 1866 constructia primei caii ferate din Bulgaria de la Ruse la Varna, a contribuit in continuare la dezvoltarea economica a regiunii.

Clima este temperat continentala, principalele rauri sunt Yantra si Rusenski Lom.

Din punct de vedere al resurselor naturale zona este relativ saraca fiind exploatate cariere de quart si calcar.

Regiunea Ruse are un avantaj major din punct de vedere economic datorita amplasarii sale. Climatul si solul regiunii sunt favorabile dezvoltarii sectorului agricol, aici fiind una dintre cele mai vechi statiuni de cercetare agricole in localitatea Slivo Pole.

Fiind una dintre cele mai dezvoltate regiuni orasul Ruse este cel mai mare centu industrial al Bulgariei jucand un rol important in economia tarii si a relatiilor de cooperare internationale. In Ruse fiind una dintre cele mai mari rafinarii dar care totusi nu opereaza la capacitata maxima; de asemenea zona libera de pe teritoriul orasului favorizeaza aportul de capital strain in zona.

Rata somajului a crescut in zona incepand cu anul 1992 datorita restructurarilor din sectorul industrial si din agricultura de asemenea observandu-se o scadere a populatiei.

Sectorul energetic al regiunii este reprezentat de una dintre cele mai mari centrale termoelectrice din Bulgaria. Cel mai important sector industrial este cel de constructii de masini, constructii si reparatii de nave, urmat indeaproape de sectorul alimentar. Alte sectoare industriale cu o mai mica pondere din punct de vedere economic sunt reprezentate de industria cauciucului si materialelor textile.

Suprafata teritoriului arabil al regiunii este de 58% din suprafata regiunii, un sfert din acesta fiind irigat. Ca si culturi predominante mentionam cerealele, floarea soarelui, sfecla de zahar, vita de vie.

Un alt sector al agriculturii este reprezentat de cresterea bovinelor, ovinelor si a porcinelor, de asemenea sericicultura si apicultura nefiind neglijate.

Venitul mediu pe regiune a fost stabilit cu 11.8% mai mic decat venitul mediu la nivel national in anul 2002. Daca luam in considerare numai sectorul agricol, acesta a fost cu 14% mai mare decat media nationala.

Rata somajului fiind de 17.4% in regiunea Ruse fiind superioara ca valoare ratei nationale.Lungimea retelei de drumuri a regiunii masoara 501 km cu o densitate superioara celei nationale. Importanta caii ferate Ruse-Varna fiind in crestere odata cu cresterea transportului international pe Coridorul European 7.Orasul Ruse are de asemenea un aeroport civil si port international.

Toate asezarile sunt conectate la reteaua electrica si de alimentare cu apa. In regiune sunt 124 unitati de invatamant, inclusiv o universitate tehnica, regiunea acopera nevoile de la scoala primara la nivel tertiar. Pe parcursul anului scolar 2002/2003, au existat 7 244 de studenti in colegii si universitati, dintre care majoritatea au fost la nivel universitatar. In plus, 555 de profesori au fost inregistrati, reprezentand 22,4% din toate cadrele didactice din regiunea de Nord.

Serviciile medicale sunt asigurate de diverse spitale, cu o medie de 8 paturi/1000 locuitori. La inceputul anului 2003 erat 667 medici, 132 medisci stomatologi si 1264 asistenti medicali; vlorile insumate reprezentand 19% din personalul total al regiunii centrale si de nord.Tipuri de dezastre si caracteristicile acestoraPrin dezastre se intelege:

a) fenomene naturale distructive de origine geologica sau meteorologica, ori imbolnavirea unui numar mare de persoane sau animale, produse in mod brusc, ca fenomene de masa. In aceasta categorie sunt cuprinse: cutremurele, alunecarile si prabusirile de teren, inundatiile si fenomenele meteorologice periculoase, epidemiile si epizotiileb) evenimente cu urmari deosebit de grave, asupra mediului inconjurator, provocate de accidente.

In acesta categorie sunt cuprinse: acccidentele chimice, biologice, nucleare, in subteran, avarii la construtiile hidrotehnice sau conducte magistrale, incendiile de masa si exploziilor, accidentele majore la utilaje si instalatii tehnologice periculoase, caderile de obiecte cosmice, accidente

majore si avarii mari la retelele de instalatii si telecomunicatii.

Conform terminologiei adoptate de OCHA/ONU (Internationally agreed glossary of basic terms related to disaster management, UN, IDNDR, Geneva, 1992), prin dezastru (similar catastrofa) se intelege:

Grava intrerupere a functionarii unei societati, generand pierderi umane, materiale sau modificari nefaste ale mediului, care nu poate fi refacuta prin resursele acesteia.Dezastrele se pot clasifica fie dupa modul de manifestare (lente sau rapide), fie dupa cauza (naturale sau antropice).

O alta forma de a defini dezastrele este formula urmatoare:

Dezastrele=Vulnerabilitati+Hazard

Termenii formulei au urmatoarele semnificatii:

Vulnerabilitati = urbanizare, degradarea mediului, lipsa de educatie, cresterea populatiei, fragilitatea economiei, saracie, structuri de urgenta birocratice etc.

Hazard = fenomen rar sau extrem de natura umana sau naturala care afecteaza viata, proprietatile si activitatea umana iar a carui extindere poate duce la dezastreTipuri de hazard : geologice (cutremure, eruptii vulcanice, alunecari de teren) climatice (cicloane, inundatii, seceta) de mediu (poluarea mediului, epizootii, desertificare, efrisare paduri) epidemii si accidente industriale razboiul (inclusiv terorismul).

Conform acestei terminologii, se mai definesc:

Criza = situatie interna sau externa a carei evolutie poate genera o amenintare asupra valorilor, intereselor si scopurilor prioritare ale partilor implicate (separat sau impreuna)Accident = intamplare neprevazuta venita pe neasteptate, curmand o situatie normala, avand drept cauza activitatea umanaAccident complementar = accident care are loc pe timpul sau dupa desfasurarea unui dezastru naturale, datorat acestuia.

Definitii pentru fenomene naturale distructive de origine biologica sau meteorologica, ori imbolnavirea unui numar mare de persoane sau animale, produse in mod brusc, ca fenomene de masaAlunecare de teren = deplasare a rocilor care formeaza versantii unor munti sau dealuri, pantele unor lucrari de hidroamelioratii sau a altor lucrari de imbunatatiri funciareCutremur = ruptura brutala a rocilor din scoarta terestra, datorita miscarii placilor tectonice, care genereaza o miscare vibratorie a solului ce poate duce la victime umane si distrugeri materialeEpidemii = raspandirea in proportii de masa a unei boli transmisibile la animaleFenomene meteorologice periculoase = fenomene meteorologice care afecteaza violent zone relativ mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube materiale si degradarea mediului ambiantInundatii = acoperirea terenului cu un strat de apa in stagnare sau miscare, care prin marimea si durata sa provoaca victime umane si distrugeri materiale ce deregleaza buna desfasurare a activitatilor socialeconomice din zona afectata.

Fise caracteristice principalelor tipuri de fenomene naturale distructiveCutremur

Cauza fenomenului: vezi definitia.

Caracteristici generale: miscare vibratorie generata de undele seismice care poate genera prabusiri de teren, replici seismice, tsunami, lichefieri ale terenului si alunecari de teren.

predictibilitate: se pot realiza prognoze pe termen lung si mediu cu o mare probabilitate de reusita. Pe termen scurt prognozele au o probabilitate de reusita redusa. Predictibilitatea se bazeaza pe monitorizarea activitatii seismice, istoricul acesteia si observatii in teren.

Factori de vulnerabilitate: construirea de localitati in zone cu risc seismic ridicat cladiri cu structuri de rezistenta antiseismica neadecvate (defecte de proiectare sau executare) densitate mare de locuinte si populatie pe suprafete reduse informarea redusa (in special a populatiei) despre cutremure.

Efecte: distrugeri materiale (distrugerea sau avarierea unor cladiri sau a altor tipuri de infrastructura, incendii, accidente hidrotehnice, alunecari de teren etc.) pierderi umane ( procent ridicat mai ales in zonele des populate sau pentru cladirile prost conformate antiseismic) sanatate publica (numar ridicat de persoane ce necesita interventii chirurgicale, contaminarea apei potabile si probleme de asigurare a conditiilor sanitare minime de supravietuire).

Masuri de reducere a riscului: proiectarea lucrarilor de investitii conform normelor de zonare seismice informarea, pregatirea si antrenarea populatiei privind normele de comportament in caz de cutremur.

Masuri de pregatire specifice: instiintarea populatiei, intocmirea si exersarea masurilor cuprinse in planurile de protectie si interventie.

Masuri postdezastru: evaluarea distrugerilor si pierderilor, cautaresalvare, asistenta medicala de urgenta, reabilitarea facilitatilor economico sociale. afectate, distribuirea de ajutoare.

Instrumente de evaluare a impactului: scarile de evaluare a efectelor generate de cutremur (Mercalli, MSK, japoneza, etc.).

Alunecare de teren


Caracteristici generale: prezinta mai multe forme de manifestare sau pot apare ca efecte secundare ale altor tipuri de dezastre (cutremur, fenomene meteorologice periculoase, eruptii vulcanice, etc.), fiind considerat cel mai raspandit fenomen geologic.

Predictibilitate: dupa frecventa de aparitie, extinderea fenomenului si consecintele generate de acesta, pot fi estimate zonele de risc, prin studiul zonei geografice.

Factori de vulnerabilitate: cladiri construite pe versantii dealurilor si muntilor, drumuri si linii de comunicatii in zone muntoase, cladiri cu fundatii slabe, conducte aeriene sau ingropate.

Efecte: distrugeri materiale, blocarea drumurilor, distrugerea liniilor de comunicatie sau a cursurilor de apa, reducerea productiei agricole sau forestiere pierderi umane.

Masuri de reducere a riscului: realizarea hartilor cu zone de risc, realizarea unei legislatii in domeniu, asigurarea bunurilor si persoanelor.

Masuri de pregatire specifice: educarea comunitatii posibil a fi efectuata, realizarea unui sistem de monitorizare, instiintare si evacuare.

Masuri postdezastru: cautaresalvare, asistenta medicala, adapostirea de urgenta a persoanelor sinistrat.

Instrumente de evaluare a impactului: echipe de expertii.

Inundatii


Caracteristici generale: viteza de deplasare a viiturii, inaltimea viiturii, durata si frecventa acesteia.

Predictibilitate: prognoze meteo pe termen lung, mediu si scurt, in functie de nivelul tehnic al sistemului de monitorizare al vremii si al cursurilor de apa.

Factori de vulnerabilitate: cladiri construite in zona inundabila, lipsa sistemului de avertizare a populatiei, capacitate redusa de absorbtie a solului, cladiri si fundatii cu capacitate de rezistenta slaba, stocuri de alimente neprotejate.

Efecte: distrugeri materiale, pierderi umane si contaminarea surselor de apa.

Masuri de reducere a riscului: lucrari de aparare si amenajare a digurilor.

Masuri de pregatire specifice: sisteme de detectie si alarmare, educarea si participarea comunitatii, planificarea executarii lucrarilor de aparare.

Masuri postdezastru: evaluarea efectelor dezastrului, cautaresalvare, asistenta medicala, aprovizionarea pe termen scurt cu apa si alimente, purificarea apei si adapostire temporara.

Instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea efectelor.

SecetaCauza fenomenului: deficit fluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.

Caracteristici generale: dezastru cu efect temporar, mai ales asupra agriculturii, a caror forme de manifestare depinde de o serie de factori (existenta sistemului de irigatii, etc.).

Predictibilitate: perioadele de precipitatii reduse sunt normale pentru toate sistemele climatice. Prognozele meteorologice fac posibila avertizarea timpurie asupra posibilitatii de producerea a fenomenului.

Factori de vulnerabilitate: stabilirea de habitate in zone aride, terenuri agricole izolate, lipsa unor resurse de alimentare cu apa, lipsa unei planificari privind alocarea resurselor in zonele de risc, etc.

Efecte: scaderea productiei agricole, viticole si zootehnice, cresterea preturilor, cresterea ratei inflatiei, reducerea starii nutritionale a populatiei, imbolnaviri, criza energetica, etc.

Masuri de reducere a riscului: sistem de monitorizare si instiintare imediata.

Masuri de pregatire specifice: dezvoltarea unui plan interdepartamental de aparare impotriva efectelor dezastruluiMasuri postdezastru: mentinerea stabilitatii preturilor, distribuirea centralizata a hranei, asigurarea rezervelor de alimente la nivel curent, asigurarea cu apa, etc.

Instrumente de evaluare a impactului: monitorizarea situatiei meteorologice si hidrologice, nutritionale si economico-sociale.

Poluarea mediului

Cauza fenomenului: poluarea aerului, poluare marina, poluarea apei potabile, cresterea globale a temperatirii, distrugerea stratului de ozon.

Predictibilitate: poluarea este considerata si raportata la consumul pe cap de locuitor, astfel ca in tarile in curs de dezvoltare ea este in crestere.

Factori de vulnerabilitate: industrializarea si lipsa legilor in domeniu, lipsa resurselor pentru contracararea fenomenului.

Efecte: distrugerea recoltelor agricole, padurilor si sistemului acvifer, distrugeri materiale, inrautatirea starii de sanatate a populatiei, cresterea temperaturii etc.

Masuri de reducere a riscului: stabilirea unor standarde de calitate a mediului, promovarea de politici pentru promovarea si protectia surselor de apa, controlul producerii de aerosol si produselor de freon, etc.

Masuri de pregatire specifice: elaborarea unui plan de protectie si siguranta a mediului la nivel national, includerea problemelor de mediu in programele guvernamentale de dezvoltare etc.

Instrumente de evaluare a impactului: sisteme de supraveghere terestra si aeriana a solului si apei, evolutia climei, etc.

Defrisare paduri

Cauza fenomenului: incendiile de masa, boli ale masei lemnoase, exploatare nerationala.

Caracteristice generale: declansarea altor hazarde prin slabirea stabilitatii solului, masa lemnoasa moarta.

Predictibilitate: depinde de politica tarii respective in domeniul si existenta unei baze de date privind modul de manifestare al fenomenului.

Factori de vulnerabilitate: subdezvoltare, dependenta de lemn ca sursa de energie, lipsa unei politici de exploatare, cresterea rapida a populatiei etc.

Efecte: distrugerea culturilor traditionale si cresterea necesitatilor de import, inundatii, seceta, foamete etc.

Masuri de pregatire specifice: educarea comunitatii, promovarea unor alternative la folosirea lemnului ca combustibil.

Instrumente de evaluare a impactului: cartografierea padurilor si supravegherea acestora, monitorizarea programelor de reimpaduriri.

Epizootiile

Cauze: vezi definitia.

Caracteristici generale: se datoreaza unei combinatii de mai multi factori cum ar fi temperatura, introducerea de noi soiuri de animale, folosirea de pesticide, calitatea apei si migrarea animalelor.

Predictibilitatea: sisteme de examinare a stadiului de dezvoltare a animalelor.

Factori de vulnerabilitate: numarul mare si variat de animale, lipsa de control asupra importurilor etc.

Efecte: imbolnavirea in proportii de masa la nivelul comunitatii, foametea etc.

Masuri de pregatire specifice: elaborarea unui plan national de aparare, programe de pregatire a responsabililor guvernamentali si a fermierilor, etc.

Instrumente de evaluare a impactului: evaluarea prin testare a incidentei si severitatii infectiei.

Epidemii

Cauza fenomenului: conditii sanitare precare, saracie, contaminarea apei si alimentelor etc.

Caracteristici generale: posibilitate ridicata de raspandire, existenta unor dezechilibre economice si sociale, lipsa personalului specializat, etc.

Predictibilitatea: studiile si rapoartele epidemiologice pot creste capacitatea de diagnoza si prognoza, inclusiv la bolile cu perioade mari de incubatie, etc.

Factori de vulnerabilitate: sarcina, lipsa de imunizare la boli, nutritie deficitara, apa potabila de slaba calitate etc.

Efecte: bolnavi si morti, pierderi economice, panica etc.

Masuri de reducere a riscului: monitorizarea evolutiei factorului de risc medical de urgenta, elaborarea unui plan de protectie cu alocarea resurselor necesare.

Masuri de pregatire specifice: verificare si confirmare diagnostice, identificarea cazurilor, gasirea surselor epidemice, controlul evolutiei cazurilor, etc.

Masuri postdezastru: existenta unui serviciu medical de urgenta, ajutor medical.

Instrumente de evaluare a impactului: supraveghere epidemiologica, evaluarea periodica a eficientei serviciului medical de urgenta.

Accident chimic si industrial

Cauza fenomenului: greseli de exploatare a instalatiilor, nerespectarea regulilor de depozitare, manipulare si transport, accidente pe caile de comunicatii, etc.

Predictibilitatea: sisteme de monitorizare, deoarece industrializarea va creste incidenta acestora.

Factori de vulnerabilitate: lipsa sistemului de avertizare si alarmare, neinstruirea populatiei posibil a fi afectata, necunoasterea si nerespectarea legislatiei in domeniu.

Efecte: distrugeri ale instalatiilor si structurilor industriale, generarea unor incendii de masa, contaminarea apei, terenului si aerului, morti, raniti, etc.

Masuri de reducerea a riscului: dezvoltarea unor planuri de pregatire si interventie la nivel local.

Masuri de pregatire specifice: identificarea materialelor periculoase, stabilirea zonelor de risc, elaborarea si testarea planurilor de protectie si interventie, etc.

Masuri postdezastru: evacuarea din zona de risc, cautare salvare, decontaminare zonei afectate si a personalului, masuri de prim ajutor, etc.Instrumente de evaluare a impactului: sistem de monitorizare.

Situatia dezastrelor naturale in Romania

In continuare sunt prezentate informatii statistice cu privire la fenomenele naturale distructive ce au avut loc in Romania in ultimii ani.Numarul evenimentelor70

Nr. Morti777

Nr. Morti annual30

Populatie afectata401,697

Populatie afectata annual15,450

Pagube ( US$ x 1000)2,425,190

Pagube annual (US$ x 1000)93,277

Table 1 Situatia dezastrelor naturare intre anii 1983 si 2008

Seceta0.08

Cuteremure de pamant0.12

Epidemii0.12

Temperaturi extreme0.54

Inundatii1.46

infestari cu insecte...

Mass mov. dry:...

Mass mov. wet:0.04

Eruptii vulcanice...

Furtuni0.35

Incendii de padure...

Table 2 Repartitia tipurilor de dezastre naturale ca medie anuala

TipulDataPopulatie afectata

Inundatii1997122,320

Inundatii200060,431

Inundatii200530,800

Inundatii200617,071

Inundatii199115,000

Inundatii200514,669

Inundatii200414,128

Inundatii200414,000

Inundatii199812,000

Inundatii200110,803

Table 3 Clasificarea dezastrelor naturale in functie de populatia afectata de acesteaTipul DataNr. Morti

Inundatii1991108

Temperaturi extreme200668



Inundatii200533

Inundatii199831

Inundatii200630




Table 4 Clasificarea tipurilor de dezastre naturale in functe de numarul de persoane decedate in urma acestoraDisasterDateCost (US$ x 1000)

Inundatii2005800000

Seceta2000500000

Inundatii2005313000

Inundatii2005200000

Inundatii1998150000

Inundatii2001120000

Inundatii1997110000

Inundatii2000100000

Inundatii199150000

Inundatii199950000

Table 5 Clasificarea tipurilor de dezastre naturale in functie de pagubele materiale provocate

Figure 4 Ponderea tipurilor de dezastre naturale survenite

Figure 5 Repartitia populatie afectate de dezastre naturale in functie de tipul acestora

Figure 6 Valoarea pagubelor materiale in functie de tipul de dezastruClasificarea tipurilor de dezastre naturale survenite in Romania in ultimii 10 ani precum si efectele produse de acestea sunt prezentate in continuare:TipDatenr. Morti

Temperaturi extreme20/01/200668



Inundatii14/08/200533







Table 6 Fenomenele naturale distructive in ultimii 10 ani in functie de numarul persoanelor decedate in urma acestora

TipDatePopulatie afectata


Inundatii21/09/200530800

Inundatii13/03/200617071

Inundatii12/7/200514669

Inundatii28/07/200414128

Inundatii27/08/200414000

Inundatii19/06/200110803


Inundatii20/06/20065712


Table 7 Clasificarea dezastrelor dupa numarul populatiei afectateTipDatePagube (US$ x 1000)

Inundatii12/7/2005800000

Seceta6/1/2000500000

Inundatii14/08/2005313000

Inundatii21/04/2005200000

Inundatii19/06/2001120000

Inundatii5/4/2000100000




Table 8 Clasificarea dezastrelor dupa pagubele materiale provocatenr. EvenimentelorMortiPpoulatie totala afectataPagube (000 US$)

SecetaSeceta1--500000

medie/ev.--500000

EpidemiiBoli dat infectiilor virale1-1-

medie/ev.-1-

Temperaturi extremeValuri de frig410120-

medie/ev.25.35-

Temperaturi scazute168--

medie/ev.68--

Canicula5102800-

medie/ev.20.4160-

FloodUnspecified13960-

medie/ev.3960-

Viituri52724712-

medie/ev.5.44942.4-

Inundatii251841873651548790

medie/ev.7.47494.661951.6

FurtuniUnspecified251200-

medie/ev.2.5600-

Extratropical cyclone1-90-

medie/ev.-90-

Furtuni locale3241500-

medie/ev.8500-

Table 9 Tabel centralizator al feneomenelor naturale distructive in ultimii 10 ani in RomaniaSituatia dezastrelor naturale in BulgariaNumarul evenimentelor32

Nr. Morti108

Nr. Morti annual4

Populatie afectata23,476

Populatie afectata annual838

Pagube ( US$ x 1000)478,104

Pagube annual (US$ x 1000)17,075

Table 10 Situatia dezastrelor naturare intre anii 1983 si 2008Seceta0.07

Cuteremure de pamant0.11

Epidemii...

Temperaturi extreme0.21

Inundatii0.43

infestari cu insecte...

Mass mov. dry:...

Mass mov. wet:...

Eruptii vulcanice...

Furtuni0.18

Incendii de padure0.14

Table 11 Repartitia tipurilor de dezastre naturale ca medie anuala

TipulDataPopulatie afectata

Inundatii200512000

Furtuni19935000

Cutremure de pamant19863060

Inundatii20071000

Furtuni1999850



Inundatii1997200

Inundatii2005200

Incendii de padure2000167

Table 12 Clasificarea dezastrelor naturale in functie de populatia afectata de acesteaTipul DataNr. Morti


Inundatii200517


Inundatii20078

incendii de padure20007


Inundatii20057

Inundatii20057

Inundatii20056


Table 13 Clasificarea tipurilor de dezastre naturale in functe de numarul de persoane decedate in urma acestora

DisasterDateCost (US$ x 1000)

Inundatii2005247000

Inundatii2005200000


Inundatii200510000


Inundatii20021000


Furtuni19810

Seceta19830



Figure 7 Repartitia tipurilor de dezastre naturale

Figure 8 Repartitia populatie afectate de dezastre naturale in functie de tipul acestora

Figure 9 Valoarea pagubelor materiale in functie de tipul de dezastruClasificarea tipurilor de dezastre naturale survenite in Bulgaria in ultimii 10 ani precum si efectele produse de acestea sunt prezentate in continuare:

TipDataNr morti


Inundatii2/7/200517


Inundatii4/8/20078


Incendii de padure1/7/20007


Inundatii4/8/20057


Furtuni24/12/20012

Table 15 Fenomenele naturale distructive in ultimii 10 ani in functie de numarul persoanelor decedate in urma acestoraTipDataPopulatie afectata


Inundatii22/05/20071000

Cutremure de pamant20/02/2006527






Inundatii4/8/200710


Table 16 Clasificarea tipurilor de dezastre naturale in functe de numarul de persoane decedate in urma acestora

TipDataPagube (US$ x 1000)

Inundatii2/7/2005247000

Inundatii14/08/2005200000


Inundatii26/05/200510000





nr. Evenimentenr. MortiTotal populatie afectataPagube (US$ x 1000)

SecetaSeceta1---

medie/ev.---

Cutremure de pamantCutremure de pamant1-527-

medie/ev.-527-

Temperaturi extremeValuri de frig210--

medie/ev.5--

Temperaturi scazute11820-

medie/ev.1820-

Canicula295050

medie/ev.4.52525

InundatiiUnspecified11-1000

medie/ev.1-1000

Inundatii105113270457000

medie/ev.5.1132745700

FurtuniUnspecified12--

medie/ev.2--

Furtuni locale1---

medie/ev.---

IncendiiUnspecified12--

medie/ev.2--


medie/ev.2.758.76684.7

Table 18 Tabel centralizator al feneomenelor naturale distructive in ultimii 10 ani in Bulgaria

Concluzii si interpretari

In urma analizarii datelor statistice poate fi concluzionat ca pentru cele doua tari la nivel global fenomenele naturale distructive sunt reprezentate ca pondere majoritara de inundatii, urmate de temperaturile extreme .Se constata totusi aici o diferenta intre cele doua tari la capitolul pagube provocate de furtuni la nivelul populatiei afectate, pentru Bulgaria fiind mai mare procentul populatiei afectate de acest fenomen comparativ cu Romania.

Concluzia si aspectul principal este reprezentat de faptul ca pentru amandoua tarile inundatiile sunt fenomenul natural distructiv cu cel mai mare efect atat din punct de vedere al populatiei afectate cat si din punct de vedere economic; evident de aici rezultand un impact semnificativ negativ asupra perceptiei populatiei cu privire la dezastrele naturale.

Perceptia negativa a populatiei este intarita in special de frecventa ridicata de aparitie a acestui fenomen comparativ cu celelalte fenomene distructive cu toate ca din punct de vedere al pierderilor de vieti omenesti, teoretic pot fi luate masuri de evitare atat de ordin tehnic cat si de ordin institutional.

La nivel comparativ se constata ca Romania este mai predispusa la inundatii decat Bulgaria cu o medie de 1.46 comparativ cu 0.43 pentru Bulgaria , a inundatiilor dintr-un an in perioada 1983 2008.De asemenea si la capitolul numarul evenimentelor Romania este mai defavorizata de natura prin incinenta unui numar de 70 evenimente comparativ cu 32 in Bulgaria in aceiasi perioada de studiu.

Ca urmare a acestor evenimente si numarul persoanelor decedate este mult superior in Romania cu o valoare de aproximativ 7 ori mai mare decat Bulgaria.

O alta concluzie ce poate fi trasa in mod direct este aceea ca Romania a suferit din punct de vedere economic mai mult decat Bulgaria , pierderile suferite fiind de aproximativ 5 ori mai mari in Romania, referinta de calcul a fost moneda USD.

Concluzia esentiala in urma interpretarii datelor statistice este ca inundatiile ca fenomen natural distructiv trebuiesc tratate in mod special, propunandu-se masuri atat de ordin tehnico-economic pentru limitarea pagubelor produse de acestea, considerandu-se ca asupra cauzalitatii acestora factorul antropic are o influenta ce nu poate fi estimata.

Masurile tehnico-economice constau in amenajari, regularizari, indiguiri, drenaje, infrastructura, etc. Obligatoriu pentru eficienta acestor masuri tehnice ele trebuiesc completate cu masuri de educare, informare si constientizare a populatiei.

Fenomene naturale distructive in Judetul Giurgiu

Cutremure de pamant

Pe teritoriul judetului indeosebi in zonele vaii Tarnavei Mici si Tarnavei Mari pot avea loc seisme de amplitudine intre 4 6 grade pe scara Richter.

Ca urmare a conditiilor geografice si geologice, in judetul Giurgiu nu exista pericolul real al manifestarii actiunilor distructive a unor cutremure de pamant, alunecari de teren si/sau dezastre complementare acestora.

Judetul Giurgiu fiind situat in partea de sud a tarii si este supus efectelor unui tip de miscare seismica.

Activitatea seismica

Zona seismica este o sursa activa si persistenta de cutremure de pamant cu caracter specific.

In zona Vrancea exista si focare seismice care produc cutremure de pamant normale, intracrustale, cu adancimi mai mici de 60 km .

Proiectia verticala a focarelor cutremurelor vrancene cu M > 4 (M intensitatea cutremurelor pe scara Richter, magnitudinea ) evidentiaza doua zone seismice:

o zona situata in scoarta terestra cu o grosime de 38 km si inclinatie 55 grade sub Carpati. Focarele se gasesc la adancimi de 14-45 km,o zona situata in mantaua superioara cu o grosime de 44 km si inclinatie de 68 grade sub Carpati. Focarele se gasesc la adancimi cuprinse intre 40-70 km. Exista si o lacuna seismica, o zona cu un minim de activitate la adancimi cuprinse intre 40-70 km .

Distributia cutremurelor in timp cu magnitudinea M > 4 produse in zona Vrancea arata ca cea mai importanta activitate seismica s-a observat in anii: 1940, 1941, 1942, 1948, 1959, 1977, 1990, 1992, 1994, 1997, 2002, 2003, 2005.

Analizand aceste perioade se poate concluziona ca miscarile seismice manifesta tendinta de a se produce in grupe sau roiuri (replicile cutremurelor din 1940 si 1977), fenomen destul de rar in domeniul cutremurelor intermediare .

Magnitudinea maxima a cutremurelor produse in regiunea Vrancea este estimata pe baza: datelor de observatie; consideratiilor seismtectonice; corelatia dintre activitatea seismica si magnitudinea maxima observata.

Activitatea seismica posibila este definita de catre: indicele de seismicitate nr. mediu anual de cutremure de pamant cu M>4; activitate de risc nr. mediu anual de cutremure cu M>4 care afecteaza unitatea de suprafata si indica valori deosebit de ridicate pentru regiunea Vrancea; riscul seismic probabilitatea de aparitie a unui cutremur distrugator in regiunea Vrancea, intr-o anumita perioada de timp.

Zonarea seismica in ROMANIA a fost realizata prin analiza critica a informatiilor macroseismice in ultimii 900 de ani si studii seismice efectuate in perioada 1960 1992 . Concluziile care reies din analiza regiunii seismice Vrancea spun ca aceasta este zona cea mai importanta dintre cele zece in ROMANIA, caracterizata prin :

-energia mare a cutremurelor de pamant; -arie eliptica alungita pe directia NE-SV, cu izoseismele dinspre muntii Carpati mai strans distantate; -caracterul persistent al epicentrelor; -perioade de revenire de 30 50 ani a unor cutremure violente (perioada 1800 1977) -succesiune sistematica: 50 cutremure cu M > 5 grade pe scara Richter incepand cu anul 1900; - prezenta numeroaselor fracturi superficiale; - prezenta in zona a focarelor de cutremure normale, cu adancimi pana la 60 km si factori de distributie a energiei .

Analiza riscului seismic stabileste ca exista probabilitatea de 90% ca in regiunea seismica Vrancea sa se produca un cutremur de pamant cu magnitudinea maxima de cel putin M = 7,5 grade pe scara Richter, in perioada anilor 1999 2011

Miscarea seismica poate fi insotita de aparitia unor fluidizari, tasari, falieri, surpari, alunecari de teren (locale) datorita apelor subterane, a infiltratiilor din apele meteorice de suprafata, care modifica capacitatea de rezistenta, de forfecare a rocilor si stivelor de depuneri sedimentare.

Distanta fata de zona epicentrala Vrancea este de 140 km.

Teritoriul judetului se macrozoneaza din punct de vedere seismic intr-o singura zona, zona D, conform Normativului P 100-1/2006.

Caracteristici ale cutremurelor de pamant specifice judetului Giurgiu:

Figure 10 . Zonarea seismica a teritoriului Romaniei - scara MSK conf. SR 11100 - 1:1993 Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei

Figure 11 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR = 100 ani . Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB)

Figure 12 Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc a spectrului de raspuns. Cod P100-1/2006 (Elaborator UTCB)Riscul seismelor intracrustale/intermediare (I), din zona epicentrala Vrancea, cu caracteristicile:

adancimea focarului, pentru cele mai frecvente cutremure = 130 150 km;

magnitudinea maxima asteptata = 7,5 grade R;

intensitatea maxima asteptata I IX MSK;

coeficient de acceleratie Zona A, ks = 0,32;

perioada spectrului de proiectare Tc = 1,5 s;

succesiunea seismica: 50 92 seisme pe an, cu M = 5 grade R;

Riscul seismelor de suprafata din zona cutremurelor fagarasene, cu caracteristicile:

adancimea focarului, pentru cele mai frecvente cutremure = 70 km;

magnitudinea maxima asteptata = 7 grade R;

intensitatea maxima asteptata I VIII MSK;

coeficient de acceleratie Zona C, ks = 0,20;

perioada spectrului de proiectare Tc = 1 s;

succesiunea seismica: la o perioada de 73 de ani, cu M = 5 grade R.

Datele specifice pentru Judetul Giurgiu:

Valoare de varf a acceleratiei de proiectare ag= 0.2g

Perioada de colt a timpului de raspuns Tc= 1sVulnerabilitatea

TipNumar

Cladiri vulnerabile 17.106

Gospodarii vulnerabile 26.298

Populatie posibil afectata in:

- locuinte 51.318

- gospodarii 78.894

Table 19 VulnerabilitateVolumul probabil de distrugeri si pierderiI

MSKNumar de cladiri vulnerabile

17.106Numar gospodarii vulnerabile

26.298

Avarii

25-35%DistrugeriAvarii

10-15%Distrugeri

Partiale

5-10%Totale

2-3%Partiale

1-2%Totale

VIII42765987855-1710342-5132629-3944262-525

Table 20 Volumul probabil de distrugeri si pierderi Numar de locuitori in cladiri vulnerabile

NOAPTEA

Locuitori in cladiri vulnerabile = 51.318ZIUA

Locuitori in cladiri vulnerabile = 34.212

Pierderi generaledin care:Pierderi generaledin care:

536Urgente absolute139352Urgente absolute92

Tratament ambulatoriu185Tratament ambulatoriu120

Raniti foarte usor46Raniti foarte usor30

Victime depasite93Victime depasite62

Morti73Morti48

Table 21 Numarul locuitorilor in cladiri vulnerabileAlunecari de terenAlunecare de teren - deplasare a rocilor si/sau a masivelor de pamant care formeaza versantii

unor munti sau dealuri, a pantelor unor lucrari de hidroamelioratii sau a altor lucrari funciare, ce

poate produce victime umane si pagube materiale.

Din punct de vedere al pierderilor si distrugerilor provocate de alunecarile de teren aceste nu sunt semnificative in sine ci prin efectele secundare generate de blocare unor obiective aflate in imediata vecinatate a zonei afectate de fenomen, cum ar fi drumuri, constructii hidrotehnice, cursuri de ape, lucrari de imbunatatiri funciare, etc.Alunecarile de teren au doua cauze probabile :

fenomene naturale

antropice

Principalele caracteristici ale alunecarilor de teren specifice teritoriului national:

Clasificare TipDescriere

Adancimea suprafetei de alunecare de suprafata;

de mica adancime;

adanci;

foarte adanci< 1 m

= 1-5 m

= 5-20 m

> 20 m

Viteza de alunecareextrem de rapida;

foarte rapida;

rapida;

moderata;

lenta;

foarte lenta;

extrem de lenta.> 3 m/s

= 3 m/s-0,3 m/min

= 0,3 m/min-1,5 m/zi

= 1,5 m/zi-1,5 m/luna= 1,5 m/luna-1,5 m/an

= 1,5 m/an-0,06 m/an

< 0,06 m/an

Distanta de deplasare

alunecari propriu-zise;

alunecari tip curgeri de teren.

Distanta de evolutie a alunecarii pe versantalunecari deplasive de la baza versantului in directia opusa deplasarii acumulatorului deci caracter regresiv.

Alunecari detrusive evolutie in directia acumulatului de alunecare caracter progresiv.

Table 22 Caracterisiticile alunecarilor de terenZone de risc natural: Unitati administrativ teritoriale afectate de alunecari de teren

Nr. CrtJudetUnitatea administrativ teritorialaPotentialul de producere a alunecarilorTipul alunecarilor

PrimaraReactiva

Giurgiu

Comuna

402Daiascazut

Table 23 UAT-uri afectate de alunecari de terenPe data de 6 aprilie 2006 are loc o alunecare de teren in Judetul Giurgiu in comuna Prundu sat Puieni , alunecare de teren propriu zisa, de suprafata, pe o lungime de 150m si latime de 60m.Conform datelor furnizate de ISU au fost afectate :

ulita satului pe o lungime de 150m, cu producerea unei falii avand lungimea de 25m, latime de 8m si adancime de 1.5m.

stalp de sustinere a liniilor de alimentare cu energie electrica deplasat din fundatie cu cca 1.5m orizontal si 8 m in plan vertical balans, fara perturbarea alimentarii cu energie electrica a consumatorilor.

Un numar de 6 locuinte individuale :

ProprietarConstructie StadiuNr persoane afectate

Ciobanu Dumitru casa 2 camere, in curs de refacere dupa un incendiu partial in 2005

constructie din paianta invelitoare din azbociment- 2 apepericol de prabusire stare de colaps nelocuibilafalie paralela cu curbele de nivel de aprox. 50 cm adancime, in locuinta2

Stavarna Gheorghe casa 6 camere constructie din chirpici sarpanta 2 ape, invelitoare din tiglafalie aprox. 50 cm adancime, paralelea cu curbele de nivel, la limita constructiei pericol, nu poate fi locuita2

Poenaru Nicolae casa, constructie din chirpici, 3 camerecrapaturi la pereti datorita unor deplasari mai vechi ale terenului0

Bratu Marian casa 2 camere constructie din paianta invelitoare din azbocimentdeplasari de teren curte, falie paralela cu curbele de nivel

Paduraru casa 3 camere constructie din chirpici invelitoare din tigla, deformata alunecari tasari aprox. 50 cm falie paralela cu curbele de nivel (in fata casei aprox. 1 m)

Serbu Lina casa 2 camere constructie din chirpici invelitoare din tigla tasari aprox. 50 cm falie paralela cu curbele de nivel1

Table 24 Locuinte afectateInundatii

Inundatie - acoperire a terenului cu un strat de apa in stagnare sau in miscare, care, prin marime si durata, poate provoca victime umane si distrugeri materiale, ce deregleaza buna desfasurare a activitatilor social-economice din zona afectata.

Pe raza Judetului Giurgiu exista o bogata retea hidrografica (cu o lungime de 837 km), fapt ce predispune zona natural fenomenelor de inundare, in special in anotimpurile cu ploi abundente primavara (in special datorita topirii zapeziilor) si toamna.

Nr. crt.Cursul de apaKmLungimea (Km)Suprafata B.H. (Km)

Arges191-350113-100363

Neajlov86-186100420

Baracu21-29811

Chipicanu28-492133

Crevedia11-1211

Dambovnic86-1102490

Ilfovat0-3939114

Balaria0-181866

Vartop0-111122

Calnistea50-11262132

Valea lui Damian0-111151

V. Porumbeilor0-2424166

Silistea0-121256

Raiosu 3-12928

Ismar 0-2727161

Glavacioc 95-1202552

Milcovat 20-472439

Bratilov 0-292767

Racu 0-7737

Iordana 0-111147

Dadilovat 0-7780

Gurbanu0-111172

Sabar79-17458141

Bai30-3554

Ciorogarla4-571832

V. Mamina0-381637

Dambovita190-197718

Ilfov82-93116

Ilfovat-512

TOTAL B.H. ARGES712-6992358

Dunare-75520

Parapanca0-2929427

Ciuvica0-8863

V.Oncesti0-9984

Zboiu0-281774

TOTAL B.H. DUNARE1381168

TOTAL GENERAL8503526

Table 25 Descrierea cursurilor de apa din Judetul GiurgiuInundatiile cele mai frecvente sunt cauzate de revarsari apelor curgatoare sau formarii unor torente, ca urmare a unor ploi abundente de lunga durata, a topirii rapide a straturilor de zapada, a blocarii cursurilor de apa de catre gheturi sau crearii unor baraje datorate formarii aluviunilor si a colmatarii albiilor in zonele podurilor si podetelor, sau a ruperii digului de protectie construit d-ea lungul fluviului Dunarea.

Procesul de revarsare din albiile raurilor care poate cuprinde intinse suprafete de teren este insotit de crearea unui front de apa-unda de viitura care depinde ca marime de cantitatea, durata precipitatiilor si distributia in cazul bazinului hidrografic.

Pe teritoriul judetului cursurile de apa au un caracter liniar cu varsare in bazinul dunarean, toate raurile care compun bazinul hidrografic al judetului, isi au originea izvoarelor in teritorii administrative ale altor judete.

Fenomenele de iarna (gheata la mal, podul de gheata, scurgeri de sloiuri) incep sa apara pe rauri in prima decada a lunii noiembrie si se pot mentine pana la inceputul lunii martie, in aceasta perioada, datorita schimbarilor climaterice rapide se pot depasi cotele normale, apa revarsandu-se pe suprafete intinse.

Zone de risc natural: Unitati administrativ teritoriale afectate de inundatii

Nr. CrtJudetulUnitatea administrativ teritorialaTipuri de inundatii

Pe cursuri de apePe torenti

Giurgiu

Orasul

636Bolintin Vale

Comuna

637Bolintin Deal

638Bucsani

639Bulbucata

640Calugareni

641Calejani

642Colibasi

643Comana

644Crevedia Mare

645Floresti- Stoenesti

646Gaieseni

647Ghimpati

648Gostinari

649Hotarele

650Iepuresti

651Joita

652Letca Noua

653Marsa

654Mihai Bravu

655Ogrezeni

656Roata de Jos

657Schitu

658Singureni

659Stoenesti

660Ulmi

661Valea Dragului

662Varasti

663Vanatorii Mici

Table 26 Zone de risc natural UAT afectate de inundatiiInundatii produse pe teritorriul Judetului Giurgiu si efectele acestora

Urmare a precipitatiilor abundente inregistrate in judetul Giurgiu si judetele limitrofe cat si a topirii stratului de zapada s-au produs cresteri de niveluri si debite pe raurile Neajlov, Dimbovnic, Sabar si Glavacioc, inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime: Neajlov la PH Vadu Lat 230 cm in data de 17.02.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 30 cm, Neajlov la PH Calugareni 278 cm in data de 19.02.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 18 cm si Sabar la Poienari 220 cm in data de 18.02.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 20 cm. Aceste depasiri de cote si niveluri au produs urmatoarele efecte negative:

- au fost afectate 8 localitati (7 din revarsarea raului Neajlov respectiv Crevedia Mare, Bucsani, Clejani, Bulbucata, Iepuresti, Singureni si Calugareni si o localitate din revarsarea raului Glavacioc respectiv Ghimpati);

- situatia pagubelor pe localitati se prezinta astfel:

Crevedia Mare 50 ha teren agricol cultivat, 50 ha pasune, 150 m DC si 1 podet;

Bucsani 30 ha teren agricol cultivat, 31 ha pasune si 20 m DC;

Clejani 250 ha teren agricol cultivat, 200 ha pasune si 80 m DC;

Bulbucata 20 ha teren agricol cultivat si 20 m DC;

Iepuresti 100 ha teren agricol cultivat, 90 ha pasune si 2 podete;

Singureni 1 ha teren agricol cultivat si 15 ha pasune;

Calugareni 5 gospodarii, 6 ha teren agricol cultivat, 150 ha pasune;

Ghimpati 35 ha pasune;

- circulatia pe drumurile afectate s-a desfasurat cu dificultate sau a fost intrerupta pentru anumite perioade de timp.

aprilie mai 2005 datorita precipitatiilor inregistrate in judetul Giurgiu si judetele limitrofe s-au produs cresteri de niveluri si debite pe raurile care strabat judetul Giurgiu, scurgeri de pe versanti si inundari ale unor terenuri. Aceste depasiri de cote si niveluri ca si cantitatea mare de precipitatii cazuta intr-un interval scurt au produs urmatoarele efecte negative:

- 110 ha culturi, 3885 ha paduri si 37 ha islazuri;

01-16 iulie 2005 datorita precipitatiilor, cu caracter de torentialitate, ce au depasit in unele localitati, in 24 de ore media multianuala inregistrata in luna iulie, cazute in judetul Giurgiu si judetele limitrofe s-au produs cresteri de niveluri si debite pe raurile care strabat judetul Giurgiu, inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime: Arges la PH Malu Spart 234 cm in data de 13.07.2005, fiind depasita cota de atentie cu 24 cm, Arges la PH Gradinari 347 cm in data de 14.07.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 97 cm, Arges la PH Budesti (jud. Calarasi) 367 cm in data de 13.07.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 57 cm, Neajlov la PH Vadu Lat 182 cm in data de 06.07.2005, fiind depasita cota de atentie cu 32 cm, Neajlov la PH Calugareni 342 cm in data de 07.07.2005 fiind depasita cota de pericol cu 17 cm si Glavacioc la PH Crovu 330 cm in data de 04.07.2005 fiind depasita cota de pericol cu 30 cm precum si scurgeri de pe versanti.

15-25 august 2005 datorita precipitatiilor cazute in bazinele superioare ale raurilor Arges, Neajlov si Sabar s-au produs cresteri de niveluri si debite, inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime: Arges la PH Malu Spart 292 cm in data de 18.08.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 52 cm, Arges la PH Budesti (jud. Calarasi) 317 cm in data de 22.08.2005, fiind depasita cota de inundatie cu 17 cm, Neajlov la PH Vadu Lat 170 cm in data de 19.08.2005, fiind depasita cota de atentie cu 20 cm, Neajlov la PH Calugareni 292 cm in data de 21.08.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 32 cm, Glavacioc la PH Crovu 220 cm in data de 19.08.2005 fiind depasita cota de atentie cu 20 cm si Sabar la PH Poienari 218 cm fiind depasita cota de inundatie cu 18 cm precum si scurgeri de pe versanti.

Depasirile de cote si niveluri si scurgerile de pe versanti produse in lunile iulie si august au avut urmatoarele efecte negative:

- au fost afectate 26 localitati astfel :Giurgiu 28 case si 4 anexe gospodaresti avariate;

Bolintin Vale 1 constructie hidrotehnica;

Mihailesti 1 podet;

Adunatii Copaceni 1 pod, 1295 ha teren agricol si 10 fantani;

Bucsani 1 podet;

Calugareni 2 case avariate, 1,5 km de drum judetean, 235 ha teren agricol si 100 fantani;

Colibasi 1 constructie hidrotehnica;

Crevedia Mare 0,28 km DJ+DC si 2 poduri;

Gradinari 1 podet;

Gaiseni 2 podete;

Gogosari 1 casa avariata;

Gostinari 1 podet si o constructie hidrotehnica;

Ghimpati 24 case distruse, 13 avariate, 34 anexe gospodaresti afectate, 1 obiectiv social-economic (casa parohiala), 4 poduri si podete, 3 km DJ+DC, 640 ha teren agricol, 152 fantani si 2 constructii hidrotehnice;

Greaca 1 casa avariata;

Isvoarele 3 case distruse, 6 avariate, 5 anexe gospodaresti avariate, 201,1 ha teren agricol, 801 fantani, 139 animale moarte si o constructie hidrotehnica avariata;

Izvoarele 5 case avariate, 2 anexe gospodaresti, 3 poduri si podete, 1,8 km DJ+DC, 757,12 ha teren agricol, 11 fantani si 2 constructii hidrotehnice;

Hotarele 26 case distruse, 89 avariate, 10 anexe gospodaresti, 1 obiectiv social-economic (biserica), 900 ha teren agricol, 1500 fantani si 3 constructii hidrotehnice;

Heresti 2 case avariate, 1 km de DC si 32 punti pietonale;

Joita 1 podet si o constructie hidrotehnica;

Letca Noua 1 casa avriata, 2 anexe gospodaresti, 1 obiectiv social-economic (canton silvic), 61 ha teren agricol si o constructie hidrotehnica;

Ogrezeni 1 constructie hidrotehnica;

Rasuceni 3 case distruse, 3 avariate, 3 anexe gospodaresti, 1 podet, DJ+DC 0,5 km si 187,8 ha teren agricol;

Schitu 2 case distruse, 11 avariate, 9 anexe gospodaresti, 2 poduri si podete, 1,798 km DJ+DC, 63,6 ha teren agricol, 7 fantani si 2 constructii hidrotehnice;

Stoenesti 1 casa avariata, 11 anexe gospodaresti, 3 podete, 0,5 km DJ+DC, 390 ha teren agricol si 85 fantani;

Vinatorii Mici 0,3 km DJ si DC;

Varasti 2 case distruse, 3 avariate, 3 anexe gospodaresti, 446,8 ha teren agricol si 10 fantani;

- circulatia pe drumurile judetene afectate s-a desfasurat cu dificultate sau a fost blocata pentru anumite perioade de timp.

- 20 de localitati au ramas fara alimentare cu energie electrica, echipe ale societatii electrica actionand pentru remedierea defectiunilor aparute la 150 posturi de transformare;

- circulatia pe linia 103 Bucuresti Progresu Giurgiu a fost intrerupta datorita deplasarii pilei nr. 2 a podului amplasat peste raul Arges, sat Gradistea, comuna Comana, structura metalica a podului prabusindu-se in albia raului Arges, legatura feroviara intre Bucuresti si Giurgiu fiind deviata pe relatia Videle;

19-28 septembrie 2005 datorita precipitatiilor cazute in aceasta perioada s-au produs cresteri de niveluri si debite, inregistrandu-se urmatoarele niveluri maxime: Arges la PH Gradinari 482 cm in data de 22.09.2005, fiind depasita cota de pericol cu 132 cm, Neajlov la PH Vadu Lat 313 cm in data de 23.09.2005, fiind depasita cota de pericol cu 53 cm, Neajlov la PH Calugareni 385 cm in data de 24.09.2005 fiind depasita cota de pericol cu 35 cm, Glavacioc la PH Crovu 288 cm in data de 24.09.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 38 cm si Sabar la PH Poienari 298 cm in data de 23.09.2005 fiind depasita cota de inundatie cu 98 cm precum si scurgeri de pe versanti:

Depasirile de cote si niveluri si scurgerile de pe versanti produse in aceasta perioada au avut urmatoarele efecte negative:

- au fost afectate 32 localitati astfel:

1. Giurgiu - 7 case avariate, 1 anexa si 2 fantani;

2. Mihailesti 42 de case avariate, 7 in pericol de prabusire, 18 anexe avariate, 2 anexe distruse si 100 fantani,;

3. Bolintin Vale 4 case avariate, 1 in pericol de prabusire, 1 anexa avariata, 100 fantani, 0,5 km drum forestier, 50 ha pepiniera, 10.000 puieti, 26 mc masa lemnoasa ;

4. Adunatii Copaceni 6 case avariate, 1 in pericol de prabusire, 1 casa distrusa, 8 anexe avariate, 4 anexe distruse, DN 5 afectat pe o portiune de 0,2 km, DJ 412 A afectat pe o portiune de 500 m,;

5. Bolintin Deal 5 case avariate, 800 fantani si DC afectate pe o suprafata de 0,8 km;

6. Bucsani 1 pod afectat, 20 fantani, 1,5 km DC si o traversare pietonala ;

7. Bulbucata 1 casa avariata, 3 anexe avariate, DC 4 km, 30 fantani, 50 ha teren agricol cultivat si 30 ha pasune;

8. Cosoba 10 case avariate, 60 de fantani, strazi 4,2 km si DJ 601 A 2,2 km;

9. Crevedia Mare 1 casa avariata, 20 fantani, DC 0,2 km, 1 podet si 100 ha teren agricol cultivat,;

10. Colibasi 1 casa avariata;

11. Clejani 5 case avariate, 3 anexe avariate, 30 fantani, DC 140 0,9 km;

12. Calugareni 16 case avariate, DC 107 1 km, 1 podet pe DC 107, 100 fantani, 423 ha teren agricol cultivat si 600 ha pasune;

13. Comana 14 case avariate;

14. Floresti Stoenesti 2 case avariate, 100 fantani, 100 ha teren agricol cultivat si 1 pod din lemn peste raul Sabar pe DC 152;

15. Gaiseni 4 case avariate, DJ 401A 0,2 km, 300 ha teren agricol cultivat si 50 pasuni;

16. Ghimpati DJ 603 deversat pe o portiune de 200 m si 1 podet;

17. Hotarele - 16 case distruse, 186 case avariate;

18. Izvoarele 10 case avariate, 27 anexe, 10 poduri si podete si 15 fantani;

19. Iepuresti 3 case afectate, 1 anexa, 1 podet peste raul Neajlov pe DC 105, 15 fantani, DJ 411 0,15 km si 400 ha teren agricol cultivat;

20. Joita pod peste raul Ciorogarla distrus, DJ 601 A 1,7 km, si DJ 602 1,1 km;

21. Letca Noua 1 case avariata, 10 ha teren agricol cultivat si 22 ha pasune;

22. Marsa 1 casa avariata, 1 anexa avariata si 100 fantani;

23. Ogrezeni 100 fantani;

24. Roata de Jos 4 fantani, 7 traversari pietonale si 30 fantani;

25. Rasuceni 1 casa avariata;

26. Sabareni 4 case avariate, DJ602 2,5 km, podet pe DC 143, si 40 ha teren agricol cultivat;

27. Schitu 18 anexe gospodaresti,18 curti, 3 podete, 22 fantani, 70 ha teren agricol cultivat si 240 ha pasune ;

28. Stoenesti 1 casa avariata;

29. Toporu - DJ 503 afectat de apa pe o suprafata de 2000 m;

30. Singureni 3 case avariate, 2 anexe avariate, DJ 411 1 km, 20 fantani si gradini 0,13 ha;

31. Ulmi 32 case avariate, 1 anexa, DJ 601 E 1,5 km, strazi 4 km;

32. Varasti 6 case avariate;

- circulatia pe drumurile nationale afectate s-a desfasurat cu dificultate si a fost blocata pentru anumite perioade de timp.

- circulatia pe drumurile judetene afectate s-a desfasurat cu dificultate sau a fost blocata pentru anumite perioade de timp.

02-08 octombrie 2005 datorita precipitatiilor abundente inregistrate in zilele de 02-03.10.2005 ce au depasit capacitatea de preluare a rigolelor si sistemului de canalizare precum si scurgerilor de pe versanti au fost afectate:

- 5 localitati respectiv Cosoba, Clejani, Hotarele, Ulmi si Varasti;

- situatia pagubelor pe localitati se prezinta astfel:

Cosoba 11 case;

Clejani 1 casa si 5 curti;

Hotarele 4 case;

Ulmi 25 curti + anexe gospodaresti si incinta scolii din satul Ghionea;

Varasti 2 curti si 50 ha teren agricol;

Datorita depasirii cotei de pericol, pe fluviul Dunarea:

Pagubele produse in perioada 01.04-17.04.2006:

4265 ha padure, din care 260 ha impaduriri si regenerari naturale;

1350 mc material lemnos;

150 ha terenuri neproductive

s-a intrerupt alimentarea cu energie electrica a depozitului de carburanti Cioroiu, a unui atelier flotant apartinand CNF Giurgiu Nav si a unui post de transformare de la Prefabricate Giurgiu;

alimentarea cu apa a mun. Giurgiu a fost restrictionata pe timp de noapte datorita dificultatii evacuarii apelor uzate epurate in fluviul Dunarea.

Incendii de padureZona impadurita care apartine Directiei Silvice Giurgiu este gestionata de patru ocoale silvice, si anume Giurgiu, Comana, Bolintin Vale si Ghimpati.

Fondul forestier este situat in zone usor accesibile,

studiu_finv3.doc

Documents