REZUMATUL

TEZEI DE DOCTORAT

CERCETĂRI PRIVIND INTRODUCEREA

UNOR NOI CULTIVARURI DE TOMATE CU

REZISTENȚE MULTIPLE ÎN BAZINUL

LEGUMICOL MATCA

Odată cu creșterea cerințelor consumatorilor români pentru a avea legume

autohtone din ce în ce mai devreme față de perioada clasică de sezon a crescut și ritmul

testării și introducerii de sortimente noi de legume pentru sere și solarii cu timpurietate cât

mai mare.

Cea mai mare parte a hibrizilor extratimpurii introduși în România de-a lungul

timpului au fost hibrizi de origine olandeză.

În ultima vreme exigențele consumatorilor privind calitatea legumelor și în special

a tomatelor a cunoscut o orientare accentuată spre partea senzorială căutând și apreciind cât

mai mult gustul și aroma specifică de roșie chiar și în detrimentul unui aspect comercial

ireproșabil al fructului.

Teza de doctorat cu titlul „CERCETĂRI PRIVIND INTRODUCEREA UNOR NOI

CULTIVARURI DE TOMATE CU REZISTENȚE MULTIPLE ÎN BAZINUL LEGUMICOL

MATCA” are ca scop principal testarea și introducerea pe piața din România a unor noi

cultivaruri de tomate de origine israeliană care au rezistenţe mărite la condiții extreme de

mediu (temperaturi scăzute specifice primei părți a primăverii, zi scurtă și nebulozitate

ridicată, umiditate relativă foarte mare), la boli şi dăunători dar care pe de altă parte

asigură producţii mari şi calitate superioară a tomatelor timpurii respectiv aspectul

exterior al acestora, gustul lor precum și o perioadă lungă de viață la raft. În mod tradițional pentru cultura extratimpurie de primăvară cu ciclu foarte scurt de

producție s-au utilizat și se utilizează hibrizi de tomate cu creștere semideterminată datorită

timpurietății bune ce caracterizează această grupă de tomate.

Primul element de noutate al lucrării este introducerea în testări pentru a unor hibrizi

de tomate cu creștere nedeterminată pentru a se stabili dacă această grupă de tomate este

pretabilă pentru plantarea primăvara devreme în ciclu foarte scurt de producție de doar 3 etaje

în solarii reci, neîncălzite, iar cultura este rentabilă din punct de vedere al costurilor și

veniturilor pentru fermieri.

Al doilea element de noutate al lucrării așa cum reiese și din scopul principal este

alegerea și introducerea în România a unor hibrizi de mare valoare genetică de origine

israeliană, hibrizi ce prezintă cel puțin 3 calități ce cresc valoarea adăugată a fructelor obținute

cu ajutorul acestor hibrizi:

1. Toți hibrizii prezintă rezistență a fructelor la transport și depozitare datorită

prezenței genei LSL (long shelf life);

2. Toți hibrizii au gust dulce și aromă intensă specifice tomatelor din sortimentele

vechi românești;

3. Toți hibrizii prezintă caracteristica POSTMATURARE – culese în pârgă fructele

ajung la maturitatea comercială (culoare roșu închis și gust dulce) fără defecte

(pete galbene, moi, alterate, etc.)

Un alt scop al lucrării a fost prezentarea detaliată a tehnologiei de cultură a tomatelor

timpurii și extratimpurii utilizată în comuna Matca, tehnologie ce a fost utilizată în cadrul

cercetărilor pentru cultivarea hibrizilor luați în studiu.

În cadrul proiectului de cercetare s-au stabilit și s-au urmărit realizarea următoarelor

obiective:

1. Verificarea comportării unor cultivaruri noi de tomate cu provenienţă din Israel

la cultura din solariile autohtone prin observații și determinări ale anumitor

parametri cum ar fi:

a. Data semănatului, răsăririi în masă, a repicatului, a plantării, a primei

recoltări, data încheierii recoltărilor.

b. creşterea vegetativă a tulpinii vegetale;

c. numărul de frunze pe plantă;

d. numărul de internoduri între inflorescențe;

e. numărul de inflorescenţe pe plantă;

f. numărul de inflorescenţe pe plantă la data ruperii vârfurilor;

g. numărul de fructe pe inflorescenţă.

2. Rezistenţa hibrizilor la temperaturi scăzute prin monitorizarea și analizarea

dinamicii temperaturilor în interiorul solarului și în exterior;

3. Rezistenţa hibrizilor la umiditate relativă înaltă prin monitorizarea și analizarea

dinamicii temperaturilor în interiorul solarului și în exterior;

4. Productivitatea cultivarurilor prin dinamica recoltării fructelor şi producţia

totală pe hibrizi luați în testare;

5. Calitatea tomatelor obţinute pe parcursul perioadei de recoltare prin analizarea

componentelor agro și biochimice ale fructelor proaspete.

Teza de doctorat este structurată în 5 capitole, o secțiune de concluzii generale și

recomandări și o bibliografie.

Primul capitol denumit „Tomatele – Origine, importanță, particularități fiziologice,

sortiment de hibrizi” prezintă un studiu amănunțit privind cercetarea pe plan naţional şi

mondial privind producţia şi calitatea tomatelor bazat pe numeroase referințe bibliografice,

cele mai multe de dată recentă. De asemenea sunt prezentate tot sub formă de studiu

documentar particularitățile fiziologice ale tomatelor și o mică istorie a evoluției diversificării

sortimentelor de hibrizi de tomate de-a lungul timpului.

Capitolul II intitulat „SCOPUL CERCETĂRILOR, OBIECTIVELE URMĂRITE ŞI

METODOLOGIA DE CERCETARE” prezintă scopul principal al lucrării, obiectivele

urmărite în cadrul cercetărilor și metodologia de cercetare.

Lucrare de față ca scop principal testarea și introducerea pe piața din România a

unor noi cultivaruri de tomate de origine israeliană care au rezistenţe mărite la condiții

extreme de mediu (temperaturi scăzute specifice primei părți a primăverii, zi scurtă și

nebulozitate ridicată, umiditate relativă foarte mare), la boli şi dăunători dar care pe de

altă parte asigură producţii mari şi calitate superioară a tomatelor timpurii respectiv

aspectul exterior al acestora, gustul lor precum și o perioadă lungă de viață la raft. Primul element de noutate al lucrării este introducerea în testări pentru a unor hibrizi

de tomate cu creștere nedeterminată pentru a se stabili dacă această grupă de tomate este

pretabilă pentru plantarea primăvara devreme în ciclu foarte scurt de producție de doar 3 etaje

în solarii reci, neîncălzite, iar cultura este rentabilă din punct de vedere al costurilor și

veniturilor pentru fermieri.

Al doilea element de noutate al lucrării așa cum reiese și din scopul principal este

alegerea și introducerea în România a unor hibrizi de mare valoare genetică de origine

israeliană, hibrizi ce prezintă cel puțin 3 calități ce cresc valoarea adăugată a fructelor obținute

cu ajutorul acestor hibrizi:

4. Toți hibrizii prezintă rezistență a fructelor la transport și depozitare datorită

prezenței genei LSL (long shelf life);

5. Toți hibrizii au gust dulce și aromă intensă specifice tomatelor din sortimentele

vechi românești;

6. Toți hibrizii prezintă caracteristica POSTMATURARE – culese în pârgă fructele

ajung la maturitatea comercială (culoare roșu închis și gust dulce) fără defecte

(pete galbene, moi, alterate, etc.)

În cadrul proiectului de cercetare s-au stabilit și s-au urmărit realizarea următoarelor

obiective:

1. Verificarea comportării unor cultivaruri noi de tomate cu provenienţă din Israel

la cultura din solariile autohtone prin observații și determinări ale anumitor

parametri cum ar fi:

a. Data semănatului, răsăririi în masă, a repicatului, a plantării, a primei

recoltări, data încheierii recoltărilor.

b. creşterea vegetativă a tulpinii vegetale;

c. numărul de frunze pe plantă;

d. numărul de internoduri între inflorescențe;

e. numărul de inflorescenţe pe plantă;

f. numărul de inflorescenţe pe plantă la data ruperii vârfurilor;

g. numărul de fructe pe inflorescenţă.

2. Rezistenţa hibrizilor la temperaturi scăzute prin monitorizarea și analizarea

dinamicii temperaturilor în interiorul solarului și în exterior;

3. Rezistenţa hibrizilor la umiditate relativă înaltă prin monitorizarea și analizarea

dinamicii temperaturilor în interiorul solarului și în exterior;

4. Productivitatea cultivarurilor prin dinamica recoltării fructelor şi producţia

totală pe hibrizi luați în testare;

5. Calitatea tomatelor obţinute pe parcursul perioadei de recoltare prin analizarea

componentelor agro și biochimice ale fructelor proaspete.

Referitor la metodologia cercetărilor se poate spune că au echipamentele utilizate

pentru măsurători au fost înregistratoare automate (DT-171) de ultimă generație, iar metodele

de analiză utilizate au fost cele uzuale în laboratoarele de analize agro-biochimice pentru

parametrii cercetați.

În capitolul III intitulat „TEHNOLOGIA DE CULTURĂ ÎN BAZINUL MATCA”

prezintă detaliat tehnologia de cultură din Bazinul Legumicol Matca, tehnologie ce a fost

utilizată și în cadrul cercetărilor întreprinse pentru atingerea obiectivelor și scopului lucrării.

Prezentarea amănunțită cu descrieri detaliate și numeroase figuri exemplificative originale a

tehnologiei de cultură de la Matca reprezintă un element de noutate al lucrării de față.

În rezumat tehnologia de cultură poate fi urmărită mai jos:

Semănat

Semințele de tomate sunt semănate în substrat cu turba special pentru semănat foarte

fin (TRAYSUBSTRATE, 0-5mm granulație și adaos de îngrășăminte) la o adâncime de 5 mm

(jumătate de centimetru). Perioada de germinație este de 4-6 zile la o temperatura constanta de

22-24°C. Semănatul se poate face în pat germinativ sau în tăvițe speciale pentru semănat:

EFV300 sau EFV192.

Repicat

Răsadurile de tomate se repică imediat ce plantulele pot fi manevrate în siguranță în

tăvițe alveolare cu volum mare (EPE 28 sau EPE32) sau în ghivece rotunde cu diametru de 9

cm sau ghivece pătrate 7x7x8. Tăvițele alveolare sau ghivecele cu răsadurile de tomate se

așează în loc bine luminat și cu o aerare foarte bună. Substratul utilizat poate fi pe baza de

turba sau amestec de pământ de pădure și turba.

Tratamente

In timpul perioadei de dezvoltare a răsadurilor de tomate se fac următoarele

tratamente și fertilizări:

1. Primele irigări după repicare se fac cu Sprintene 0,1%, Salwax 0,2% și

Calciamec/Alcaplant 0,2%;

2. La fiecare irigare este recomandata aplicarea de îngrășăminte echilibrate (Solufeed

20:20:20) în doze mici de 0,3-0,5 %

3. Pentru prevenirea căderii plăntuțelor se utilizează Previcur Energy 0,1% si/sau

Topsin 0,1%;

4. Pentru combaterea insectelor se poate utiliza Actara 0,02%, iar pentru combaterea

acarienilor și minatoarelor Vertimec 0,1%;

5. Pentru boli fungice se poate utiliza preventiv Ridomil Gold MZ 0,25% sau

Pergado MZ 0,25%.

Transplantare

Un bun răsad de tomate recomandat pentru plantarea în pământ are 55-70 zile, un

sistem radicular bine dezvoltat și o înălțime cuprinsa intre 20-30 cm. Răsadurile de tomate se

plantează în sol bine afânat în prealabil, iar după plantare se iriga în funcție de capacitatea

sistemului de irigare – condiția este ca pământul din jurul plantei sa fie bine umezit. După

înrădăcinarea și stabilizarea plantelor se iriga constat, cat mai des posibil, frecvența irigării

fiind coroborata cu condițiile de mediu – mai des în zilele călduroase și mai puțin în zile reci

și întunecate. În solurile saline irigarea trebuie sa se facă zilnic, iar în zilele foarte călduroase

chiar de 2 ori/zi. Irigarea trebuie făcută cu instalație de picurare tip bandă sau tip tub cu

distanta intre picurători de 20 cm sau 33 cm.

Densitatea plantarii

Densitatea la care se plantează tomatele depinde de clima și luminozitatea zonei.

Densitatea recomandata pentru plantarea tomatele extratimpurii AMANDA F1 45.000

plante/Ha, iar tomatele timpurii Lady Rosa F1, densitatea de plantare în primăvară pentru

ciclul I este de maxim 40.000 plante/ha. Pot fi plantate pe rânduri cu distanta egala intre ele

sau cea mai răspândita metoda este pe doua rânduri apropiate (50-70 cm) și doua depărtate

(80-100cm). Distanta intre plante trebuie sa fie cuprinsa intre 30-40 cm.

Fertilizarea

Pentru o fertilizare optima necesara dezvoltării optime a tomatelor este necesara

efectuarea analizelor de sol. Fertilizarea de baza trebuie sa includă gunoi de grajd de bovine

sau ovine (60-80 tone/ha) aplicat toamna înainte de arat sau săpat; de asemenea sunt foarte

importante amendamentele de Calciu (dolomita) și fosfor (superfosfat). Când este utilizata

irigarea prin picurare, fertilizatorii trebuie adăugați la fiecare irigare împreuna cu apa și nu

alternativ. La primele irigări se recomanda utilizarea de produse pentru înrădăcinare rapida și

revenirea rapida din stresuri cauzate de transplantare, frig, salinitatea solului: Sprintene 2l/ha,

Salwax 5-10 kg/ha și Calciamec/Alcaplant 3-5/5-10 kg/ha. în primele 2 săptămâni se

utilizează un îngrășământ echilibrat (Solufeed 20::) pentru ca în perioada de producție sa se

utilizeze intens produse bogate în potasiu (Agroxilato-K, Agropotasion, Solufeed 14:7:28) și

Calciu (Calciamec, Alcaplant, Salwax). Pentru inducerea rapidă a înfloririi, creșterea

procentului de fructe legate și scurtarea distanței internodale se recomanda utilizarea

produsului Floramec 10 L/ha. La fiecare fertilizare cu NPK mineral (Solufeed) se recomanda

și adăugarea de 10-15% CODIORGAN A50. (la un 1kg Solufeed se adăuga 100-150 grame

Codiorgan)

Recoltarea

Tomatele nedeterminate Amanda F1, Lady Rosa F1 au proprietatea de

POSTMATURARE: culese galbene sau în pârga fructele ajung la maturitatea comerciala

(culoare roșu închis și gust dulce) fără defecte (pete galbene, moi, alterate, etc.)! Din acest

motiv fructele sunt recomandate a fi culese în pârga, înainte de coacerea completa în roșu.

Aceste tomate rezista foarte bine la transport și depozitare (pana la 10-15 zile) datorita genei

LSL.

În capitolul IV intitulat „REZULTATE PRIVIND COMPORTAREA ÎN CULTURĂ A

UNOR CULTIVARURI NOI DE TOMATE ÎN SPAȚIU PROTEJAT” sunt prezentate începând

de la semănare și până la recoltare rezultatele privind comportarea hibrizilor luați în studiu.

Prezentarea sintetică a rezultatelor privind comportarea în cultură a hibrizilor studiați

este redată în tabelul următor:

Varietat

e

Legar

e la

primu

l etaj

Legar

e la al

doilea

etaj

Legar

e la al

treile

a etaj

nr.

Fruct

e pe

plant

a

greutat

e

medie

(g)

greutat

e

fructe

pe

planta

kg

prima

recoltar

e ZDP

ultima

recoltar

e ZDP

durata

recoltar

ii

producti

a totala

(t/ha)

Amand

a F1 5,8 5,7 6,1 17,6 130,2 2,3 77 99 22 103,1

Lady

Rosa

F1

5,2 5,8 6,1 17,1 128,1 2,2 81 105 24 98,6

Rosaliy

a F1 5,1 5,5 6,2 16,8 119,8 2 85 113 28 90,6

Tovi

roca F1 5,4 5,1 5,9 16,4 126,4 2,1 79 105 26 93,3

TL-

90664

F1

4,3 4,8 5,4 14,5 121,1 1,8 90 117 27 79

TL-

90665

F1

6,1 6,2 6,2 18,5 108,2 2 90 117 27 90,1

VT-

60990

F1

4,3 5,2 6 15,5 124,2 1,9 93 120 27 86,6

Menhir

F1

martor

5,2 5,4 5,8 16,4 112,4 1,8 87 115 28 83

După primul an de experimentări s-au putu trage următoarele concluzii privind

comportarea hibrizilor studiați:

A. Rezultatele privind creşterea şi dezvoltarea plantelor din variantele experimentale

arată că:

a. Primul cultivar răsărit completa fost Amanda F1; de asemenea tot Amanda F1

este hibridul la care a apărut cel mai devreme primul buton floral;

b. Numărul mediu de frunze până la primul etaj de fructificare a variat între 8,8

şi 10,4 comparativ cu martorul Menhir F1 care a avut un număr de 9,1

frunze. Cele mai multe frunze, cel mai bun sistem foliar, s-au obţinut la

varianta 7 (VT-60990 F1) care a avut 10,4 frunze; VT-60990 F1 a fost de la

semănare până la recoltare ce mai dezvoltată vegetativ cultivar din teste;

c. Numărul de frunze între două etaje de fructificare, internodii, a fost

deasemeni cel mai mare la cultivarul VT-60990 F1 iar cel mai mic la

cultivarul Tovi Roca F1 cu 2,3 frunze;

d. Înălţimea medie a plantelor până la al treilea etaj de fructificare a variat în

limite mici respectiv 95cm la Tovi Roca F1 şi 120cm la VT-60990 F1,

variantele TL-90664 F1, TL-90665 F1 şi VT-60990 F1 au fost cele care au

egalat şi depăşit martorul;

B. Rezultate privind numărul de fructe legate

a. Legarea la primul etaj a diferit în funcţie de varianta experimentală, astfel un

procent mai mare de legare s-a realizat la cultivarele TL-90665 F1

(117,30%), Amanda F1(111,54%) şi Tovi Roca F1 cu103,85%;

b. În cazul celui de al doilea etaj de fructificare numărul de fructe legate a fost

apropiat de legarea la primul etaj ceea ce arată o constanţă bună a cultivarelor

în obţinerea producţiei de tomate, martorul Menhir F1 este depăsit la

procentul de legare de cultivarele TL-90665 F1 cu un procent de 114,81%,

Lady Rosa F1 cu 107,41%, amanda cu 105,55% şi Rosaliya F1 cu 101,85%;

c. La cel de al treilea etaj de legare numărul mediu de fructe a crescut la toate

cultivarurile experimentate şi la toate cultivarurile procentul de legare este

mai mare decât al martorului cu excepţia cultivarului TL-90664 F1;

C. Rezultate privind timpurietatea cultivarilor testate:

a. precocitatea cultivarurilor, se observă clar că Amanda F1 a fost cel mai

timpuriu cultivar cu 77 de zile până la pornirea în coacere apoi urmează Tovi

Roca F1 cu 79 de zile de vegetaţie până la pornirea recoltărilor şi Lady Rosa

F1cu 81 de zile până la pornirea recoltării,

b. Durata recoltărilor a fost apropiată variind între 22 zile la Amanda F1 şi 28 de

zile la martorul Menhir F1 şi la Rosaliya F1;

D. Rezultate privind productivitatea:

a. La martorul Menhir F1 s-au obţinut 16,4 tomate/plantă, iar rezultate

superioare au fost obţinute la cultivarele Amanda F1 cu 17,6 tomate, Lady

Rosa F1 cu 17,1 tomate şi TL-90665 F1 cu 18,5 tomate recoltate de la o

plantă;

b. Greutatea medie a fructelor de tomate obţinute a variat cu tipul de cultivar,

tomate cu greutăţi mari comparativ cu martorul s-au realizat la toate

cultivarele din variantele experimentale cu excepţia cultivarului TL-90665

F1(varianta 6);

c. Cea mai mare greutate medie pe fruct s-a găsit la hibridul Amanda F1 cu o

greutate medie a fructului de 130,2 grame în comparație atât cu martorul care

a înregistrat 112,4 grame cât și față de restul hibrizilor luați în studiu. Din

punct de vedere al greutății medii a fructelor Amanda F1 a fost urmat de

hibridul Lady Rosa F1 cu 128,1 grame/fruct și Tovi Roca F1 cu 126,4

grame/fruct.

d. Din punct de vedere al greutății pe plantă cele mai bune productivități s-au

obținut la hibrizii Amanda F1 cu o greutate medie a fructelor pe plantă de 2,3

kg urmată de Lady Rosa F1 și Tovi Roca F1 cu 2,2 kg și respectiv 2,1 kg.

e. Cei mai productivi hibrizi au fost Amanda F1 cu 103,1 tone/ha urmată de

Lady Rosa F1 cu 98,6 tone/ha și Tovi Roca f1 cu 93,3 tone/ha. Martorul

Menhir F1 a înregistrat o producție de 83 tone/ha.

f. Interpretarea statistică a rezultatelor de producţie arată că cultivarurile cu

rezultate foarte semnificativ asigurate statistic au fost Amanda F1 şi Lady

Rosa F1, distinct semnificativ asigurate statistic rezultatele cultivarului Tavi

Roca F1 şi semnificativ asigurate statistic cultivarele Rosaliya şi TL-90665

F1;

În capitolul V intitulat ”REZULTATE PRIVIND REZISTENȚA LA DIFERIȚI

FACTORI DE MEDIU A CULTIVARELOR NOI DE TOMATE STUDIATE” sunt prezentate

rezultatele continuării cercetărilor din anul anterior, punându-se accent pe cercetarea

aspectelor de productivitate și calitate în diferite condiții pentru a se evidenția nivelul de

rezistență în condiții de stres termic și nivel ridicat de umiditate relativă, condiții des întâlnite

și foarte greu de controlat la cultura extratimpurie de tomate în solarii reci.

Continuare cercetărilor s-a făcut cu un număr mai restrâns de hibrizi, adică cei care s-

au comportat cel mai bine în anul anterior: Amanda F1, Tovi Roca F1 și Lady Rosa F1

comparativ cu Menhir F1.

Aspectele de productivitate și calitate ale noilor cultivaruri au fost studiate în

condiții diferite de temperatură și umiditate relativă într-un solar de 2000 m2 împărțit cu

ajutorul unor pereți despărțitori în 4 incinte care au reprezentat cele 4 variante

experimentale astfel:

M0 Solar cu folie standard, fără mulcire

V1 Solar cu folie standard și mulcire

V2 Solar cu folie termică și folie mulcire

V3 Solar cu folie termică, fără mulcire

Schema amplasării experiențelor

l =

25m

M0

V1 V2 V3

L = 80 m

În toate cele 4 variante experimentale au fost monitorizate temperaturile și umiditatea

relativă plus exterior cu înregistratoare automate de temperatură DT-171.

Rezultatele privind dinamica temperaturilor și umidității relative în fiecare varaintă

experimentală comparativ cu exteriorul sunt prezentate în tabelul următor:

afară M0 V1 V2 V3

T medie/zi 15,16 24,19 27,20 27,21 25,78

T medie/noapte 7,71 11,69 12,82 14,77 14,67

T medie 11,39 17,87 19,93 20,92 20,16

RH medie/zi 56,01 73,79 68,66 73,59 84,22

RH medie/noapte 76,01 92,32 88,68 85,77 95,21

RH medie 66,12 83,16 78,78 77,27 89,78

Rezultatele privind evoluția mediile greutăților pe plantă în funcție de varianta

experimentală

Grame/plantă M0 V1 V2 V3 Media

Amanda F1 1806,3 1791,6 2429,6 1302,6 1832,5

Lady Rosa F1 2453,1 1950,3 2676,1 1375,7 2113,8

Tovi Roca F1 1799,6 1802,4 2232,1 1228,6 1765,7

Menhir F1 1782,1 2056,2 2124,6 711,8 1668,7

Evoluția parametrilor biochimici analizați în medie pe cultivar

HIBRID Aciditate, % Vitamina C, mg/100gp.p. Glucide solubile, % Licopen, mg/kg

AMANDA F1 0,510 12,625 4,798 19,118

LADY ROSA F1 0,428 16,100 4,780 15,995

TOVI ROCA F1 0,578 15,100 4,550 23,350

MENHIR F1 0,560 14,200 4,783 23,088

În urma analizării rezultatelor din al doilea an de experimentări s-au putut trage

următoarele concluzii:

A. Dinamica temperaturilor:

1. Fără excepție toate temperaturile medii înregistrate afară au fost mai mici afară

decât în oricare variantă experimentală.

2. Cea mai mare temperatură medie pe zi a fost înregistrată în variantele V2 și

V1 cu 27,21°C urmate de V3 cu 25,78°C și ultima comparativ cu temperatura

medie de afară fiind M0 cu 24,19°C. Toate aceste temperaturi asigură o

dezvoltare în bune condiții a tomatelor.

3. Cea mai mare temperatură medie nocturnă a fost înregistrată în V2 cu

14,77°C urmată practic nesemnificativ de V3 cu 14,67°C, iar în variantele V1

și M0 temperaturile au fost mai mici fiind înregistrate 12,82°C respectiv

11,69°C.

4. Comparativ cu media de 11,39°C înregistrată afară putem spune că variantele

V2 și V3 nu prezintă nici un risc de îngheț sau de afecțiuni ireversibile

cauzate de temperaturile scăzute, pe când variantele M0 și V1 chiar dacă nu

prezintă riscul de îngheț mediile înregistrate afectează dezvoltarea optimă a

plantelor cu repercusiuni asupra productivității, timpurietății și calității

legumelor obținute.

5. Din punct de vedere al mediilor temperaturilor pe timpul zilei varianta V2 se

aseamănă cu V1 ceea ce evidențiază faptul că în timpul zile efectul de

termicitate al foliei nu are influență asupra temperaturilor înregistrate, când

vine însă vorba de mediile nocturne (cele care contează deoarece în perioada

nocturnă este cel mai mare risc de coborâre a temperaturilor sub limita de

îngheț a plantelor) V2 este practic la fel cu V3 ceea ce demonstrează că folia

cu efect termic de rândul doi menține o cantitate mai mare de căldură și mai

mult timp decât folia standard.

6. Din punct de vedere al mediilor temperaturilor nocturne în ambele variante cu

folie termică de rândul II V2 și V3 se poate planta fără nici un risc de

înghețare.

7. Faptul că media temperaturilor nocturne sunt practic aceleași în variantele cu

folie termică sugerează că mulcirea nu are efecte asupra evoluției

temperaturilor din timpul nopții.

8. Ca si medie a temperaturilor pe toată perioada cât a fost instalată folia de

rândul 2, varianta V2 a avut cea mai mare temperatură medie de 20,92°C

urmată îndeaproape de V3 cu 20,16°C (diferență nesemnificativă), iar V1 și

M0 au fost cu aproximativ 1°C respectiv 3°C mai mici decât V2.

B. Dinamica umidității relative

1. Cele mai mari valori medii ale umidității relative pe timpul zilei de 84,22% , pe

timpul nopții de 95,21% și pe toată perioada monitorizată de 89,78% au fost

înregistrate în varianta V3 – folie termică dar fără mulcire.

2. Tot valori medii foarte mari apropiate V3 au fost înregistrate pentru toate

perioade monitorizate și analizate și în M0 cu 73,79% RH mediu pe timpul zilei,

92,32% RH mediu pe timpul nopții și 83,16% pe toată perioada cât a fost

menținută folia de rândul II.

3. Un RH mediu noapte de noapte de peste 90% (peste 95% în V3 și peste 92% în

M0) favorizează dezvoltarea infecțiile fungice și bacteriene, iar o temperatură

medie mare suprapusă pe aceste umidități – cazul V3 – face practic de

necontrolat apariția și dezvoltarea bolilor în mod eficient.

4. De asemenea umiditatea relativă medie foarte ridicată stresează planta foarte

puternic, dezvoltarea optimă fiind imposibil de obținut. Efectele RH mare are

efecte directe negative asupra productivității și timpurietății legumelor.

5. RH mediu mare o perioadă îndelungată dublat de temperaturi medii ridicate –

cazul V3 – creează condițiile unei dezvoltări vegetative luxuriante a plantelor în

dauna părții generative a plantei, cunoscut fiind că umiditatea relativă peste 90%

are efecte grave asupra viabilității polenului deci implicit a legării fructelor.

6. Umiditatea excesivă pe tot parcursul nopții în M0 și V3 conduce spre dimineață

la formarea in exces a picăturilor de rouă pe plante favorizând astfel germinarea

sporilor agenților patogeni ce se află pe plantă. În figura următoare se poate

observa acest fenomen.

7. În solariile cu mulcire datorită umidității relative mai mici plantele nu mai fac

rouă sau dacă fac aceasta este într-o cantitate mică, ceea ce permite începerea

lucrului în solar mult mai dimineață spre deosebire de solariile unde în lipsa

mulcirii lucrul se începe abia după ce s-a uscat roua.

8. Tot datorită prezenței picăturilor de rouă în solariile fără mulcire nici aplicarea

tratamentelor fitosanitare nu se pot face eficient până roua nu se usucă deoarece

aplicarea pe rouă ar conduce la șiroirea soluției pe plante ceea ce conduce pe de o

parte la o aplicare incorectă a pesticidelor și pe de altă parte la pierderea unei

cantități însemnate de soluție adică implicit costuri mari cu pesticidele și eficiență

scăzută;

9. O temperatură medie mare, datorată și prezenței folie termice induce permanent

un nivel ridicat de vaporizare a apei de al nivelul solului făcând să crească și să

fie menținut mult timp un nivel ridicat al RH-ului.

10. Cele mai mici valori ale umidității relative în perioada cât a fost menținută folia

de rândul II au fost înregistrate în V2 datorită prezenței foliei de mulcire care a

împiedicat evaporarea unei mari cantități de apă în atmosfera solarului, iar

temperaturile mari conduc la o scădere a RH-ului;

11. Tot valori mai mici ale umidității relative s-au înregistrat și în V1, însa datorită

faptului că temperaturile medii au fost mai mici RH-ul a fost automat mai mare

decât în V2.

12. O umiditate relativă medie pe timpul nopții de 85% în V2 scade considerabil

riscul dezvoltării bolilor fungice și bacteriene;

C. Rezultatele măsurătorilor morfologice și de productivitate

1. În varianta martor M0 cea mai bună productivitate s-a înregistrat la hibridul

Lady Rosa F1 cu 2,45 kg/plantă, urmat de Amanda F1 cu 1,8 kg/plantă, Tovi

Roca F1 cu 1,79 kg/plantă, iar cea mai mică cantitate înregistrându-se la hibridul

martor Menhir F1;

2. În varianta V1, cea mai bună productivitate s-a înregistrat la hibridul martor

Menhir F1 cu 2,05 kg/plantă, iar cea mai mică productivitate având-o Amanda

F1 cu 1,79 kg/plantă;

3. În varianta V2 producțiile pe plantă au avut același clasament ca și la varianta

martor, de altfel cu excepția variantei V1 în toate celelalte variante

experimentale clasamentul producțiilor pe plantă a fost același: Lady Rosa F1 pe

primul loc urmate de Amanda F1 și Tovi Roca F1, iar pe ultimul loc fiind

Menhir F1;

4. În varianta V3, varianta cu cele mai dure condiții de mediu s-au realizat cele mai

mici producții cantitative la toți hibrizii studiați comparativ cu restul variantelor

experimentale, însă comparativ cu martorul Menhir F1 cu doar 0,71 kg/plantă

toți hibrizii luați în studiu au prezentat producții semnificativ mai mari, astfel

Lady Rosa F1, Amanda F1 și Tovi Roca F1 având 1,37 kg/plantă, 1,30 kg/plantă

respectiv 1,22 kg/plantă.

5. Faptul că în ultima variantă experimentală deși s-au înregistrat cele mai mici

producții pentru toți hibrizii luați în studiu datorită condițiilor stresante de mediu

(temperaturi medii mici cumulate cu umiditate relativă excesivă timp îndelungat)

hibrizii noi introduși s-au comportat semnificativ mai bine din punct de vedere al

productivității comparativ cu hibridul martor Menhir F1.

6. Din rezultatele prezentate anterior se poate observa că cea mai bună

productivitate medie cumulată pe toate variantele experimentale a avut-o

hibridul Lady Rosa F1 cu o medie de 2,11 kg/plantă respectiv 95,1 tone raportat

la ha la o densitate medie de plantare de 45000 plante/ha, hibrid care cu excepția

variantei V1 a înregistrat cele mai mari producții comparativ atât cu martorul cât

și față de ceilalți hibrizi. Următorul clasat a fost hibridul Amanda F1 cu o

greutate medie pe plantă de 1,83 kg, iar raportat la ha a avut o productivitate de

82,5 tone.

7. Din punct de vedere al analizei parametrilor biochimici pe cultivar pot fi

trase următoarele concluzii:

i. cultivarul Lady Rosa a avut cea mai scăzută valoare de 0,428% a

acidității, iar cultivarul Tovi Roca a avut cea mai mare aciditate de

0,578%.

ii. Vitamina C, o altă caracteristică importantă, a avut valorile medii

cele mai mari la cultivarul Lady Rosa 16,100mg/100g p.p. iar cea

mai scăzută valoare a avut-o cultivarul Amanda F1 cu

12,625mg/100g p.p.

iii. Glucidele solubile au variat la cultivarele examinate între 4,550%

la Tovi Roca şi 4,798% la Amanda F1. Din acest punct de vedere

ar trebui să recomandăm cultivarele Amanda F1 şi Lady Rosa F1

ca fiind cele mai gustoase tomate.

iv. Licopenul, compus ce acţionează benefic asupra radicalilor liberi

din organismul uman s-au acumulat în cantități ridicate în

cultivarele Tovi Roca F1 cu 23,350mg/kg şi Menhir F1 cu

23,088mg/kg.

Ultima secțiune a lucrării intitulată „Concluzii” sunt prezentate concluziile finale ale

cercetărilor și recomandările pentru continuare cercetărilor.

Astfel în urma celor 2 ani de experimentări și după analiza și sinteza rezultatelor au

fost formulate următoarele concluzii și recomandări:

Concluzii referitoare la productivitate și timpurietate

1. În primul și al doilea an de experimentări primul cultivar răsărit complet a fost

Amanda F1, dovedind astfel uniformitatea hibridului din acest punct de vedere.

2. În ambii ani de experimentare hibrizii Amanda F1 și Lady Rosa F1 au obținut cele

mai bune producții atât față de martorul Menhir F1 cât și față de restul hibrizilor

testați;

3. În anul doi de experimentare, hibrizii Amanda F1 și Lady Rosa F1 au avut cele

mai mici producții în Varianta V3 (fără mulcire, cu folie termică) unde au fost

cele mai dure condiții de dezvoltare însă comparativ cu martorul Menhir F1

cantitățile au fost semnificativ mai mari demonstrând faptul că în condiții de stres

acești doi hibrizi s-au comportat semnificativ mai bine decât martorul dovedind

rezistență mai mare la condiții de stres extreme;

4. Interpretarea statistică a rezultatelor de producţie arată că cultivarurile cu

rezultate foarte semnificativ asigurate statistic au fost Amanda F1 şi Lady Rosa

F1, iar distinct semnificativ asigurate statistic rezultatele cultivarului Tavi Roca

F1;

5. Din punct de vedere al timpurietății Amanda F1 urmat îndeaproape de Tovi Roca

și Lady Rosa F1 au fost cei mai timpurii hibrizi testați comparativ cu martorul

Menhir F1;

Concluzii referitoare la calitatea hibrizilor luați în studiu

8. cultivarul Lady Rosa a avut cea mai scăzută valoare de 0,428% a acidității, iar

cultivarul Tovi Roca a avut cea mai mare aciditate de 0,578%.

9. Vitamina C, o altă caracteristică importantă, a avut valorile medii cele mai mari la

cultivarul Lady Rosa 16,100mg/100g p.p. iar cea mai scăzută valoare a avut-o

cultivarul Amanda F1 cu 12,625mg/100g p.p.

10. Glucidele solubile au variat la cultivarele examinate între 4,550% la Tovi Roca şi

4,798% la Amanda F1. Din acest punct de vedere ar trebui să recomandăm

cultivarele Amanda F1 şi Lady Rosa F1 ca fiind cele mai gustoase tomate.

11. Licopenul, compus ce acţionează benefic asupra radicalilor liberi din organismul

uman s-au acumulat în cantități ridicate în cultivarele Tovi Roca F1 cu

23,350mg/kg şi Menhir F1 cu 23,088mg/kg.

12. În urma rezultatelor obținute în cei doi ani de experimentări se poate spune că

noile cultivaruri studiate s-au comportat semnificativ mai bine atât din punct de

vedere al productivității cât și din punct de vedere al calității în toate variantele

experimentale inclusiv în variantele cu condiții de stres comparativ cu martorul

Menhir F1 ceea ce demonstrează superioritatea noilor hibrizi atât calitativ cât și

productiv.

13. Din studiile făcute și după analiza riguroasă a rezultatelor s-a dovedit că tomatele

cu creștere nedeterminată se pretează la cultivarea primăvara devreme, în ciclu

foarte scurt de doar 3-4 etaje obținându-se rezultate bune atât cantitativ cât și

calitativ asigurând rentabilitatea cultivării tomatelor în acest sistem;

14. Având în vedere producțiile ridicate înregistrate cu hibrizii Amanda F1 și Lady

Rosa F1 atât în condiții normale cât și în condiții de stres, producții ce asigură un

nivel ridicat de rentabilitate a culturii pentru fermieri și de asemenea nivelului

ridicat al calității fructelor demonstrate în urma analizelor din toate variantele

experimentale studiate s-a decis introducerea pe piață spre comercializare a

semințelor din cei doi hibrizi menționați mai sus.

Recomandări

1. Datorită productivității foarte bune dar și a unei calități înalte a fructelor se

recomandă studierea pretabilității acestor hibrizi și alte cicluri de cultură mai

lungi;

2. De asemenea se recomandă studierea pretabilității acestor hibrizi de mare valoare

pentru altoire;

3. Datorită schimbărilor climatice ce au favorizat în mod constant creșterea

numărului de insecte vectori de transmitere a virozelor (trips, musculiță albă) se

impune ca următoarele cercetări să fie de testare a unor hibrizi cu aceleași

caracteristici de rezistentă la factorii de mediu, calitate și productivitate dar cu

rezistente sau toleranțe ridicate la cele mai comune dar periculoase în același timp

viroze: TYLC (tomato yelloow leaf curl virus), TSWV (tomato spotted wilt

virus);

Dacă comercializarea a milioane de semințe din hibrizii profesionali care au obținut

cele mai bune rezultate în urma cercetărilor riguroase din prezenta lucrare (Lady Rosa F1 și

Amanda F1) pentru care s-a luat decizia introducerii pe piață atât în Bazinul Legumicol Matca

cât și la nivelul întregii țări poate fi luat ca un indicator al confirmării rezultatelor și în

solariile miilor de fermieri care au cultivat și cultivă rentabil în continuare acești hibrizi pe

tehnologia de cultură, prezentată de asemenea în această teză atunci se poate considera că

scopurile principale al lucrării au fost atinse cu succes.