studiu geotehnic arbore aparari maluri.doc

7/30/2019 STUDIU GEOTEHNIC ARBORE APARARI MALURI.doc

http://slidepdf.com/reader/full/studiu-geotehnic-arbore-aparari-maluridoc 1/8

PROIECT: APARARI MALURI - PARAU DUMBRAVITA, COMUNA ARBORE, JUDETUL SUCEAVA

BENEFICIAR: PRIMARIA COMUNEI ARBORE, JUDETUL SUCEAVA

FAZA: STUDIU GEOTEHNIC

I. DATE GENERALE

Introducere

Prezentul studiu, intocmit la solicitarea beneficiarului, are ca tema investigarea si

caracterizarea din punct de vedere geotehnic a terenului de fundare pentru obiectivul

investitional ,,Lucrari de aparare de mal in localitatea Arbore, comuna Arbore, judetul

Suceava”

Prin tema de studiu se solicita precizarea urmatoarelor informatii:

- caracteristicile generale ale amplasamentelor;

- succesiunea formatiunilor geologice intalnite in zona;

- parametrii fizico-mecanici ai rocilor care alcatuiesc terenul de fundare;

- aspecte privind stabilitatea generala si locala a terenului;

- conditile hidrogeologice si permeabilitatea stratelor;

- incadrarea amplasamentelor din punct de vedere a seismicitatii;

- sensibilitatea la inghet si adancimea maxima de inghet;

- agresivitatea terenului si a apei subterane;

- recomandari privind conditiile de fundare;Au fost puse la dispozitia proiectantului de specialitate urmatoarele documente:

•

plan de incadrare in zona sc. 1:5000• plan de situatie cu traseul drumului de interes sc. 1:500

Localizare geografica si administrativa

Din punct de vedere geografic teritoriul comunei Abore este localizat in partea

central-vestica a Podisului Sucevei, localitatea fiind asezata in zona de lunca de pe cursul

mediu al paraului Solca.

Administrativ comuna Arbore este situata aproximativ in partea centrala a judetului

Suceava, avand ca vecini in N comunele Marginea, Volovat si Burla in E comuneleIaslovat si Cajvana, in S comunele Botosana, Poiana Solca si Solca, iar in V comuna

Marginea.

Accesul rutier in zona este asigurat de reteaua de drumul national DN 2K si

drumurile judetene DJ 178D si DJ 209J.

Geomorfologie

Din punct de vedere geomorfologic amplasamentul studiat apartine subtinutului

podisului piemontan din cadrul Podisului Moldovenesc, areal situat in estul orogenuluinord carpatin si prezentand un relief puternic fragmentat sub forma de culmi deluroase

(piemontul colinar) si campii joase de acumulare cuaternara, cu terase etajate si sesuri

1






largi. Aceasta unitate de relief acopera in mare parte zona de contact dintre orogen si

Platforma Moldoveneasca.

Piemontul colinar reprezinta de fapt vechea campie de acumulare fluvio-maritima

sarmatica din fata Carpatilor Orientali. Sub aspect litologic acest piemont este alcatuit din

prundisuri cu intercalatii de nisipuri si lentile de argile, depuse de cursurile de apa care se

varsau in marea sarmatica fiind de fapt delte sarmatice fosile.

Aspectul geomorfologic actual al regiunii piemontane este rezultatul actiunilor

conjugate ale factorilor modelatori pasivi (structura si litologia) si cei activi (reteaua

hidrografica, elementele bioclimatice si activitatea antropica) asupra formatiunilor

geologice constituente.

Morfologica intalnita este una tipica pentru zona colinara (culmi alungite in directia NV-

SE, evidentiindu-se un paralelism fata de principalele cursuri de apa). Relieful este intens

fragmentat de o serie de vai adanci orientate aproximativ E –V.Culmile deluroase au in general cote apropiate de 450 m, pe vai altitudinea fiind de

cca. 380m, de unde rezulta o energie maxima a reliefului de cca. 70m.

Pe cuprinsul teritoriului comunei Arbore au fost identificate urmatoarele tipuri

genetice de relief:

relieful sculptural , aparut ca urmare a eroziunii indelungate, care a scos in evidenta si o

serie de particularitati ale structurii geologice (structura monoclinala). Acest tip de relief

se considera a fi de origine fluvio-deluviala si include urmatoarele categorii

geomorfologice: versanti si forme de eroziune.

Versantii prezinta aspect variat, de la slab inclinate la abrupte (in functie de substratul

geologic), pe care se produc spalari areolare si eroziuni torentiale, substratul marno -argilos si lipsa vegetatiei favorizand manifestarea acestor fenomen.

relieful de acumulare, reprezentat prin treptele de lunca si terasele de versant, are o

raspandire mai redusa, in zona fiind intalnit in apropierea pricipalelor cursuri de apa: r.

Solca si afluentul sau de stanga p. Saca, precum si de depunerile coluvio - proluviale si

glacisuri, prezente la baza versantilor de deal.

Modelarea actuala se manifesta prin eroziune, cauzata de reteaua hidrografica, apele

de siroire, vint, etc. si acumularea materialelor, actiune care are un efect economic negativ

asupra suprafetelor de teren din zona. Actiunea modelatoare este controlata ca ritm,

amploare si intensitate, de o serie de factori cum ar fi: relieful, litologia, structura, clima,

vegetatia si activitatea antropica.

Importanta in zona este modelarea fluviatila desfasurata in arealul albiilor minore

inclusiv asupra malurilor si nu de putine ori si in a celor majore, ca proces permanent, dar

accelerat la cresterile de debite pe cursurile de apa. In perioadele cu precipitatii abundente,

cand frecvent se produc viituri, se constata pierderi importante de teren ca urmare a

eroziunii laterale, situatii in care sunt puse in pericol elementele de infrastructura si

constructiile situate in apropierea respectivelor cursuri de apa.

2






Geologia regiunii

Din punct de vedere geostructural teritoriul comunei Arbore este localizat in

extremitatea vestica a Platformei Moldovenesti, in apropierea zonei de contact dintre

aceasta si unitatea pericarpatica.

Platforma Moldovenească, reprezintă prelungirea vestică a Platformei est-europene,

fiind constituită dintr-un soclu cristalin rigid, peneplenizat, ce suportă o cuvertura de roci

sedimentare formata din formatiuni paleozoice , mezozoice , neozoice şi cuaternare.

La suprafata contactul dintre platforma si orogen se face pe limita dintre depozitele

voliniene , cvasiorizontale, cu miocenul pericarpatic, intens cutat.

Stratigrafia

Fundamentul Platformei Moldovenesti este format din sisturi cristaline, migmatite si

roci eruptive, ce alcatuiesc un soclu rigid care in decursul erelor geologice a suportat o

serie de miscari de ridicare si coborare, dand nastere la mai multe cicluri de regresiuni si

transgresiuni marine.

Pe baza informatiilor obtinute din forajele de mare adancime se poate afirma ca

soclul Platformei Moldovenesti este heterogen fiind alcatuit din sisturi cristaline

mezometamorfice asociate cu granite de tip est - european si sisturi verzi de tip central –

dobrogean de varsta Proterozoic terminal - Cambrian inferior. Cratonizarea acestei arii a

avut loc in special in Proterozoicul mediu, in perioada urmatoare (Proterozoicul terminal)

la marginea vestica adaugandu-se o noua arie, aceea alcatuita din sisturi verzi.Cuvertura sedimentara este un rezultat al de cratonizarii treptate a domeniului

podolic si instalarii regimului tectonic de platforma, ceea ce a facut ca incepand cu proterozoicul terminal si pana astazi, acest areal sa cunoasca doar miscari epirogenetice in

general de amplitudine redusa. Aceste miscari sunt raspunzatoare de aparitia numeroaselor

transgresiuni si regresiuni marine si implicit de natura si structura depozitelor care

formeaza astazi cuvertura sedimentara a Platformei Moldovenesti.

In cadrul cuverturii necutate au fost separate urmatoarele mari cicluri de

sedimentare:

1.Ciclul de sedimentare Vendian superior- Devonian, format din gresii cuarto - feldspatice,

microconglomerate cu intercalatii de siltite si argile cenusii negricioase, (Vendian superior),

conglomerate, gresii cuartoase, argile si siltite cenusii (Cambrian inferior), calcare, argile

cenusii, partial bituminoase (facies argilos cu graptoliti), datate Silurian mediu si inferior.Peste acestea se dispun in continuitate de sedimentare roci calcaroase ( calcare si calcare

grezoase) si grezoase ( gresii calcaroase si gresii silicioase) de varsta Devonian inferior.

2.Ciclul Cretacic - Paleocen / Eocen, format din calcare rosiatice, argile, marne brune,

gresii, microconglomerate, dolomite si intercalatii de anhidrit, formatiuni acoperite de

nisipuri calcaroase si calcare peletale (cretacic), gresii cuartoase si calcaroase

glauconitice, calcare (Paleocen) si calcare grezoase (Eocen).

3.Ciclul Badenian superior - Meotian, format din gresii, nisipuri,marne, calcare, gipsuri sj

anhidrite, tufuri si argile (Badenian superior), argile, siltite, marne, nisipuri, calcare

oolitice, etc. (Buglovian-Volinian inferior), formatiuni care constituie partea finala a

suitei sedimentare. Acestea sunt importante prin diferentele de natura litololgica, careschiteaza unele trasaturi structurale ale reliefului.

3






In zona de interes o mare raspandire o au formatiunile de varsta sarmatiana

(Volinian) alcatuite in principal din argile, argile marnoase, marne argiloase si marne, mai

rar nisipuri. In zona de lunca a paraurilor Solca si Saca sunt prezente depozite mai recente,

cuaternare de origine fluviatila, formate din nisipuri, pietrisuri si bolovanisuri, cu

intercalatii argiloase.

Platforma Moldoveneasca, prin marginea ei vestica, reprezinta vorlandul rigid din

fata orogenului carpatic. Aceasta margine este afundata in trepte, din ce in ce mai

accentuate spre vest. De asemenea, grosimea foarte mare a depozitelor tortoniene si

bugloviene de aici, comparativ cu partea estica a platformei, denota o afundare activa,

manifestata in etapa depunerii acestor sedimente.

Privitor la arealul studiat concluzia unanima este ca in timpul sarmatianului acesta

a functionat ca arie de depunere in mediu marin, cu ape putin adanci, etapa incheiata in

Volinian odata cu retragerea apelor spre sud , in continuare, pana in actual, teritoriuldescris evoluand in regim subaerian. Exista suficiente dovezi ca zona a suferit o ridicare

importanta in pleistocenul mediu si superior, interval de timp in care s-au format terasele

principalelor cursuri de apa intalnite aici.

Conditii hidrologice si hidrogeologice

Hidrologic, amplasamentul se incadreaza in bazinul hidrografic al raului Suceava,

raul Solca care dreneaza teritoriul comunei fiind un important afluent de dreapta al

acestuia.

Acesta din urma colecteaza apele p. Dumbravita si p. Saca, debitele inregistrate

depinzand in mare masura de regimul anual al precipitatiilor, remarcandu-se o crestere

importanta primavara si toamna, ca urmare a topirii zapezilor si respectiv aparitiei ploilor,

scaderea acestora avand loc in timpul verii si iarna, cand aportul de apa este mai redus.

Din punct de vedere hidrogeologic zona este incadrata in subunitatea

hidrogeologica de podis, caracterizata de existenta unor acumulari modeste de ape

freatice, exceptie facand zona de lunca a raului Solca, unde datorita conditiilor litologice

favorabile ( depozite aluvionare grosiere ) se obtin debite mai importante.

Caracterizarea seismica a zonei

Comportamentul regiunii la solicitarile provocate de miscarile telurice este stranslegat de structura geologica, alcatuirea litologica, structura si textura rocilor care compun

formatiunile de fundament.

In regiune sunt resimtite miscarile telurice, a caror epicentre sunt localizate in zona

Vrancea, insa gradul in care sunt afectate lucrarile de constructii depinde in mare masura

de o serie de factori cum ar fi: pozitia amplasamentului fata de focar, magnitudine

seismului, consistenta formatiunilor geologice, caracteristicile undelor seismice, s.a.

Conform normativului P 100-1/2006, acceleratia terenului pentru proiectare pentru arealul

cercetat, este de ag = 0,12g, valoarea perioadei de control ( perioada de colt) Tc = 0,7 sec.,

din acest punct de vedere zona poate fi apreciata ca avand un risc seismic moderat spreredus.

4






Date climatice

Zona comunei Arbore este incadrata in zona dealurilor si podisurilor joase,caracterizindu-se printr-un climat temperat continental, cu nuante excesive (sectorul de

provincie V: provincia climatica est-europeana), cu ierni geroase si veri calduroase (uneori

cu perioade prelungite de seceta).

Masele de aer predominante sunt cele continentale, baltice si scandinave, si mai

putin cele oceanice atlantice si mediteraneene.

Radiatia solara globala, depinde direct de nebulozitate, inregistrand o valoare

minima in luna decembrie (nebulozitate maxima - radiatie solara minima) si maxima in

iulie (nebulozitate minima – radiatie solara maxima). Aceasta se mentine in limitele 106,0

– 107,0 kcal /cm² an, valorile cele mai scazute fiind cuprinse intre 2,0 -4,5 kcal/cm² an in

intervalul noembrie – ianuarie. Mediile lunare cele mai ridicate se inregistreaza in perioadamai – august, ajungand la 14,0 -16,0 kcal/cm²an

Circulatia generala a atmosferei este determinata de advectia aerului arctic din nord

si a celui continental uscat dinspre nord-est fenomenul, fenomene caracteristice acestui tip

de climat.

Temperatura aerului (cel mai important parametru), este controlata de urmatorul

complex de factori: radiatia solara, circulatia generala a atmosferei si particularitatile pe

care le dau conditiile fizico - geografice regionale si locale. Particularitatile regimului

temperaturii aerului sunt caracteristice zonei temperate, supuse influentelor locale de:

relief, vegetatie, hidrografice, factori antropici, etc., iar expresia continentalismului este

data de amplitudinile termice ale temperaturilor medii si absolute ale aerului, care sunt

neuniforme de la un an la altul, inregistrandu-se abateri importante de la media

multianuala. Astfel in zonele joase temperatura medie anuala 9°C, coborand pana la 8°C

in zona de deal. Temperatura medie a lunii iulie variaza de la peste 21°C in sectoarele mai

adapostite si expuse insolatiei intense, pana la sub 19°C pe culmile dealurilor. Numarul

zilelor de vara cu temperaturi de peste 25°C depaseste cifra de 90, numarul zilelor

tropicale ( cu temperaturi ce depasesc valoarea de 30°C) fiind de cca 30. Temperatura

medie a lunii ianuarie prezinta valori cuprinse in intervalul - 4,5°C / -3,0°C, de la un an

la altul acestea variind in limite largi ca urmare a a invaziilor de aer rece urmate de

regimuri anticiclonice, temperaturile extreme absolute determinand un ecart de peste 70°C. Fenomenul de inghet se produce in general dupa data de 15 octombrie si dispare la

inceputul celei dea treia decade a lunii aprilie. Cele mai timpurii ingheturi de toamna si

cele mai tarzii de primavara se pot produce cu un decalaj de 3-4 saptamani fata de datele

medii, numarul mediu de anual de zile cu inghet cifrandu-se la peste 110.

Regimul anual (inclusiv multianual) al precipitatiilor reflecta o raspandire destul

de inegala a cantitatilor de apa, cantitatea medie anuala variind intre 450 si 600 mm,

zonele de deal primind de regula cantitati suplimentare fata de aceste valori. Cantitatea

medie de precipitatii in luna iulie se incadreaza intre 50 si 60 mm, ploile torentiale

insotite uneori de grindina au o frecventa scazuta ( 1-3 cazuri ). Cantitatea medie de

precipitatii in luna ianuarie este in jur de 30 mm, cu variatii extrem de mici in spatiile

interfluviale.

5






Forajul F2

- CTN ÷ 0,30m – Argila nisipoasa cenusie;

- 0,30m ÷ 3,00m – Marna de culoare vanat-cenusie cu nivele de grosime diferita

mai nisipoase.

IV. CONCLUZII SI RECOMANDARI

Pe baza observatiilor directe din teren si a rezultatelor analizelor de laborator se pot

enunta urmatoarele:

1. In arealul de interes a fost pusa in evidenta urmatoarea stratificatie a ternului:

subaerian pana la o grosime de pana la 1,10m se dezvolta solul vegetal cu resturi de

radacini de plante, de culoare cenusiu-inchis. Sub acesta se gaseste un pachet de argila

eluviala de culoare vanat-galbui cu zone de alteratie ruginii, de consistenta redusa. De la

adancimi mai mari de 2 m se dezvolta un strat de argila cenusie cu nivele marnoase

centimetrice, de nuanta mai deschisa (vanat-galbui), care are in baza un nivel nisipos

consistent de culoare cenusie. Mai jos se dispune o formatiune marnoasa (marna argiloasa

vanat- cenusie cu nivele decimetrice nisipoase) de consistenta ridicata.

2. Eroziunea laterala importanta constatata in malurile paraului Dumbravita estefavorizata de slaba consistenta a formatiunilor constituente (argile eluviale), aceste fiind

foarte usor antrenate hidrodinamic, chiar la debite modeste ale curentului de apa. In

talvegul paraului se gaseste formatiunea marnoasa, mult mai rezistenta la actiunea eroziva

a apei, ceea ce

Fara o interventie prompta in directia protejarii malurilor paraului Dumbravita,

fenomenul se va propaga pierzandu-se suprafete importante de teren pe tot cursul de apa

amintit, cu amenintarea directa a obiectivelor (cai de acces si alte elemente de

infrastuctura) situate in vecinatatea malurilor.

Solutia tehnica pentru protejarea malurilor impotriva actiunii erozive a apelor, in

special la viituri, va fi decisa in faza de proiectare, dupa analiza tehnico-economica a

minimum 2-3 variante. Terenul bun de fundare va fi considerat stratul de marna cenusie,

recomandandu-se o incastrare a fundatiilor de minimum 1m in aceasta formatiune.

In zona obiectivele importante se va analiza eficienta economica a fundarii pemicropiloti din beton armat.

3. Valorile de calcul pentru litotipurile intalnite pe amplasamentul descris sunt

redate mai jos:

Argila cenusie plastic consistenta

- presiunea conventionala de baza ˉpconv. = 125 kPa;

- unghi de frecare interna Φ = 8º;

- coeziunea c = 21kPa;

- greutate volumica γw =18,50 kN/m3;

- coeficientul de frecare pe talpa fundatiei μ = 0,20;- coeficient de deformare laterala ν = 0,42;

7






Nisip argilos de culoare cenusie, indesat

- presiunea conventionala de baza ˉpconv. = 160 kPa;

- unghi de frecare interna Φ = 24º;

- coeziunea c = 6 kPa;

- greutate volumica γw =17,50 kN/m3

- coeficientul de frecare pe talpa fundatiei μ = 0,30

- coeficient de deformare laterala ν = 0,30

Marna de culoare vanat-cenusie

- presiunea conventionala de baza ˉpconv. = 300 kPa

- greutate volumica γw =19,7 kN/m3

- coeficientul de frecare pe talpa fundatiei μ = 0,50

- modulul de deformatie liniara E = 45.000 kPa

4. Calculul terenului de fundare va respecta conditiile impuse prin STAS 3300/1,2-

85 si a N.P. 112-04.

5. Adancimea maxima de inghet conform prevederilor STAS 6054 –77 pentru

amplasamentul descris este de 110cm.

6. Pentru conservarea caracteristicilor fizico-mecanice ale terenului de fundare se

va avea in vedere o esalonare judicioasa a activitatilor.

7. In conformitate cu prevederile normativului NP 074/2007, lucrarile se incadreazain categoria geotehnica 1, cu risc geotehnic redus.

8. In conformitate cu prevederile Indicatorului de norme de deviz pentruterasamente Ts/81, pamantul care va fi excavat pentru saparea fundatiilor va fi incadrat

astfel:

- nisip argilos – teren mijlociu

- marna argiloasa – teren foarte tare

Pentru sapatura mecanizata s-a stabilit categoria III.

9. La proiectare si executie se vor respecta prevederile din normele de protectia

muncii, precum si cele din legislatia tehnica in vigoare ( C169-88, P10-86, P2 –85, STAS

3300/1;2 – 85, STAS3349/1-83 ).

10. Se va solicita prezenta pe santier a proiectantului de specialitate in urmatoarele

situatii:- in cazul aparitiei unor neconcordante intre situatia din teren si cea descrisa in

prezentul referat;

- la fazele determinante precizate de proiectant referitoare la terenul de fundare.

Intocmit:

Ing. Gherman S.

8

studiu geotehnic arbore aparari maluri.doc

Documents