studiu de satisfacţie al participanţilor la conferinţa mastering the music BusinessAutor: Elena Trifan

cuprins1. Introducere  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  9

2. Metodologie  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  9

3. Profilul participanţilor  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  9

4. Evaluarea experienţei  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  13

5. Evaluarea industriei muzicale  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  17

6. Concluzii şi recomandări  . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .  19

9Introducere

1. introducereConferinţa Mastering the Music Business este un eveniment

anual care se adresează profesioniştilor din industria muzicală din România. Obiectivul conferinţei este să sprijine artiştii independenţi prin oferirea de informaţii importante în vederea dezvoltării carierei acestora şi construirea unei comunităţi de specialişti în industrie muzicală.1 A doua ediţie a reunit un număr de 186 participanţi. Printre temele abordate la prezentări au fost poveştile de succes ale unor artişti independenţi, metode de monetizare prin platforme online sau campanii publicitare

care au inclus artiştii în cadrul metodelor de promovare. În programul conferinţei a existat şi o secţiune de ateliere în care au fost abordate teme practice despre cum se construieşte un plan de marketing, cum se realizează blogging-ul pentru artişti sau cum se gestionează prezenţa în social media. Conferinţa s-a încheiat cu o serie de showcases, în care artişti-surpriză şi-au prezentat produsele muzicale publicului participant.

2. metodologieStudiul a avut ca obiective: identificarea profilului

participantului la conferinţa Mastering the Music Business, evaluarea experienţei conferinţei şi a nivelului de satisfacţie a participanţilor şi evaluarea industriei muzicale româneşti.

În acest scop a fost construit un chestionar care a fost completat de participanţi în perioada 10-11 iulie 2017. Chestionarele au fost distribuite participanţilor în momentul înregistrării şi au fost colectate de voluntarii INCFC. O

parte din chestionare au fost colectate în a doua parte a primei zile, pentru a oferi timp participanţilor să evalueze evenimentele desfăşurate în data de 10 iulie, iar restul de chestionare au fost colectate a doua zi, pentru a acoperi şi evaluarea evenimentelor din data de 11 iulie.

Au fost colectate 64 de chestionare pe parcursul celor două zile.

3. profilul participanţilorSecţiunea privind profilul participanţilor a urmărit

caracteristicile profesionale ale participanţilor şi aspectele socio-demografice. Astfel, am identificat statutul profesional al participanţilor, vechimea în activitate, domeniul principal de activitate, genurile de muzică în care activează şi tipul de angajare al acestora. 1

1 http://masteringthemusicbusiness.ro/mastering-the-music-business-editia-a-doua/

În ceea ce priveşte statutul profesional al respondenţilor, aceştia sunt majoritatea artişti, sau sunt persoane sunt implicate în procesul de producţie sau în activităţi de impresariat. Pe lângă categoriile oferite ca variante de răspuns, respondenţii au menţionat ca statut profesional meserii legate de organizarea de evenimente: turnee, concerte şi festivaluri.

10 Profilul participanților

Graficul 1. Distribuţia participanţilor în funcţie de statutul profesional

(Care este statutul dumneavoastră profesional?)

Majoritatea participanţilor au menţionat industria muzicală drept domeniul lor principal de activitate. Cei care au menţionat că domeniul principal de activitate nu este reprezentat de industria muzicală au precizat domenii conexe industriei muzicale, cum ar fi publicitatea, marketingul, radioul, producţia de spectacole sau consultanţa.

Graficul 2. Distribuţia participanţilor în funcţie de domeniul principal de activitate (Activitatea / profesia dumneavoastră

principală este în domeniul muzical?)

Cei mai mulţi dintre respondenţi activează în industrie de peste 10 ani, majoritatea având cel puţin o vechime de peste trei ani în industria muzicală. Conform graficului de mai jos, se poate observa cum numărul persoanelor care au completat chestionarul creşte în funcţie de vechime, ceea ce poate evidenţia faptul că evenimentul Mastering the Music Business este mai atractiv pentru persoanele care activează de mai multă vreme în industrie. În plus, această tendinţă poate sugera că primii trei ani de activitate sunt importanţi în construirea unei cariere în industria muzicală.

Graficul 3. Distribuţia vechimii în activitate a participanţilor (De cât timp activați în industria muzicală?)

11Profilul participanților

În concordanţă cu obiectivul conferinţei, majoritatea celor care au răspuns la chestionar se identifică drept independenţi din punctul de vedere al organizării activităţilor profesionale. A doua categorie ca mărime, identificată în rândul respondenţilor, este cea a angajaţilor în companii româneşti de mici dimensiuni. Celelalte categorii – angajaţi în multinaţionale sau în companii româneşti de mari dimensiuni – înregistrează un număr redus de menţionări. Posibilele explicaţii pentru această distribuţie a răspunsurilor sunt legate de tendinţele generale din industrie, cum ar fi organizarea

activităţii profesionale, astfel încât cel care produce să poată să aibă controlul asupra modului în care este realizat produsul, asupra modului în care este distribuit şi asupra rezultatelor generate de acesta. Această proliferare a activităţilor independente a fost facilitată de creşterea influenţei mediului online asupra producţiei şi distribuţiei produselor muzicale. De altfel, participanţii s-au arătat interesaţi în special de cursurile şi atelierele ce conţineau informaţii despre noile tehnologii şi utilizarea acestora.

Graficul 4. Distribuţia tipului de organizare a activităţilor profesionale (Care dintre următoarele situații se potrivesc statutului dumneavoastră profesional?)

Din punctul de vedere al genurilor de muzică specifice activităţii participanţilor la conferinţă, cel mai des menţionate au fost rock şi pop. Următoarele menţiuni din topul genurilor au fost muzica electronică, jazz, indie şi hip-hop. Este important de menţionat faptul că această întrebare a fost deschisă,

oferindu-le posibilitatea participanţilor să menţioneze mai multe genuri. Prin urmare, majoritatea respondenţilor au specificat mai multe genuri de muzică, indicând o tendinţă spre diversificare a activităţilor în rândul profesioniştilor din muzică.

12 Profilul participanților

În ceea ce priveşte caracteristicile socio-demografice, respondenţii sunt în mai mare măsură de gen masculin, cu vârste sub 35 de ani. Este important de precizat faptul că genul participanţilor a fost identificat în funcţie de numele acestora.

Graficul 5. Distribuţia genului participanţilor

Profilul participanţilor la conferinţă, aşa cum l-am identificat pe baza răspunsurilor primite, evidenţiază participarea îndeosebi a tinerilor, media de vârstă fiind de 32 de ani.

Graficul 6. Distribuţia categoriilor de vârstă (Care este vârsta dumneavoastră?)

13Evaluarea experienței

4. evaluarea experienţeiÎn cadrul acestei secţiuni am urmărit să identificăm modul

în care au apreciat participanţii caracteristicile organizatorice ale conferinţei, intenţiile de participare la prezentări şi workshopuri. În plus, am dorit să aflăm cum apreciază participanţii contribuţia conferinţei în dezvoltarea industriei muzicale româneşti, în general, dar şi în dezvoltarea lor profesională, în particular.

Am identificat astfel un nivel general ridicat de satisfacţie în privinţa participării la conferinţă. Cele mai apreciate aspecte au fost legate de spaţiul în care a fost organizată conferinţa, de modul în care aceasta a fost organizată, dar participanţii s-au declarat mulţumiţi şi de persoanele şi temele abordate de keynote speakers.

Graficul 7. Distribuţia nivelului de satisfacţie privind participarea la conferinţă (În ce măsură sunteți mulțumit/ă de următoarele aspecte ale Conferinței Mastering the Music Bussiness?)

14 Evaluarea experienței

Distribuţia intenţiei de participare descrie temele ce prezintă interes pentru participanţi şi gradul de familiarizare cu acestea. Prezentările care au primit cele mai multe menţionări ale intenţiei de participare au fost cele despre platforma TuneCore şi despre streaming-ul muzical. Astfel, acest top al intenţiilor sugerează deschiderea şi dorinţa publicului de a se informa despre modele inovatoare de producţie şi despre posibile viitoare modele de dezvoltare a industriei muzicale. Prezentarea care a întrunit cele mai puţine menţionări din

partea participanţilor pentru intenţia de participare a fost cea a Cărţii Albe şi a Barometrului de Consum Cultural 2016. Cu toate acestea, observând majoritatea clară de răspunsuri afirmative în ceea ce priveşte necesitatea şi utilitatea studiilor şi cercetărilor despre industria muzicală (Grafic 9), nivelul scăzut de menţionări obţinut de prezentarea Cărţii Albe şi a Barometrului de Consum Cultural 2016 indică o lipsă de informare în ceea ce priveşte acest tip de cercetări.

Graficul 8. Distribuţia intenţiei de participare la prezentările din cadrul conferinţei (La ce prezentări ați participat/intenționați să participați?)

15Evaluarea experienței Graficul 9. Distribuţia importanţei cercetărilor despre

industria muzicală (Există nevoie / considerați ca fiind utile informații / date statistice cantitative / studii / cercetări

pentru industria dvs.?)

În ceea ce priveşte intenţia de participare la workshopurile organizate, cele mai menţionate workshopuri au fost cel dedicat social media şi cel dedicat scrierii de proiecte pe fonduri nerambursabile, urmat de cel despre construcţia unui plan de marketing. Cel mai puţin menţionat a fost workshopul dedicat producerii propriului album. Astfel, având în vedere profilul participanţilor (persoane care au vechime în activitate), aceste distribuţii ale intenţiei de participare indică un interes mai crescut pentru informarea asupra noilor tendinţe din domeniu, cum ar fi dezvoltarea activităţilor independente – finanţarea propriilor proiecte sau utilizarea platformelor de social media. Drept urmare, participanţii au fost mai puţin interesaţi de atelierele ce conţineau informaţii de bază despre activitatea din industria muzicală.

Graficul 10. Distribuţia intenţiei de participare la workshopurile din cadrul conferinţei (La ce workshopuri ați participat / intenționați să participați?)

16 Evaluarea experienței

Contribuţia conferinţei la dezvoltarea industriei muzicale româneşti a fost apreciată ca importantă de către respondenţi. Aspectul cel mai important la care contribuie conferinţa, din

perspectiva respondenţilor, este cel legat de studiile privind industria muzicală.

Graficul 11. Distribuţia nivelului de satisfacţie privind contribuţia conferinţei la dezvoltarea activităţii profesionale (În ce măsură apreciați că această conferință contribuie la dezvoltarea următoarelor aspecte:)

Reţelele de socializare online au fost cel mai popular mijloc de informare despre conferinţă utilizat de participanţi, fiind urmate de reţele profesionale şi reţelele de prieteni şi cunoştinţe.

Graficul 12. Distribuţia surselor de informare (Cum ați aflat despre conferința Mastering the Music Business?)

17Evaluarea industriei muzicale

5. evaluarea industriei muzicaleÎn cadrul acestei secţiuni am urmărit monitorizarea

problemelor şi nevoilor pe care participanţii le identifică în industria muzicală românească.

Majoritatea celor care au completat chestionarul au considerat că industria muzicală românească se confruntă cu probleme de legislaţie. O parte dintre respondenţi au ales să detalieze tipurile specifice de probleme ale industriei şi au menţionat în cele mai multe cazuri situaţii care privesc legislaţia drepturilor de autor. Menţiunile au privit în special modul în care funcţionează Organizaţiile de Gestiune Colectivă (OGC). Este important să menţionăm faptul că în România există 16 tipuri de organizaţii, iar cele care sunt implicate în domeniul muzical sunt: UCMR-ADA (care gestionează drepturile autorilor de opere muzicale), ARAIEX (gestionează drepturile artiştilor interpreţi sau executanţi), CREDIDAM (gestionează drepturile artiştilor interpreţi sau executanţi), UNART (gestionează drepturile conexe ale artiştilor interpreţi sau executanţi). În răspunsurile primite a fost menţionată doar o anumită organizaţie, însă nemulţumirile au fost exprimate la adresa organizaţiilor de gestiune colectivă în general. Respondenţii menţionează o lipsă de transparenţă în cazul colectării drepturilor de autor şi un nivel scăzut al înţelegerii mecanismelor legale ce stau la baza colectării drepturilor de autor (”Lipsa unei platforme explicative care ar face înţelegerea mai accesibilă”). În plus, respondenţii au menţionat şi lipsa reglementărilor în ceea ce priveşte voluntariatul şi statutul artistului în general şi al artiştilor independenţi în special, sau în ceea ce priveşte siguranţa evenimentelor muzicale.

Graficul 13. Distribuţia percepţiei privind existenţa problemelor legale (În ceea ce privește industria dvs., considerați că există probleme din punct de vedere al

legislației?)

Similar, în ceea ce priveşte existenţa (sau inexistenţa) problemelor legate de administraţie şi de fiscalitate, răspunsurile au fost în majoritate afirmative. Cele mai menţionate probleme semnalează o lipsă de înţelegere a sistemului de taxare, care este perceput ca fiind greu de aplicat în activitatea muzicală (”Navigarea dificilă prin mecanismele organismelor de gestiune”) şi complicat, descris prin ”birocraţie excesivă”, pierdere de timp sau ”fiscalitate exagerată”. De asemenea, taxele existente sunt percepute ca fiind prea mari şi descrise ca bariere de dezvoltare pentru industrie. Alte menţiuni importante au fost legate de fiscalitatea excesivă şi în domeniul organizării de evenimente şi concerte.

18 Evaluarea industriei muzicale

Graficul 14. Distribuţia percepţiei privind existenţa problemelor din punctul de vedere al administraţiei şi

fiscalităţii. (În ceea ce privește industria dvs., considerați că există probleme din punct de vedere al administrației și

fiscalității?)

Participanţii au răspuns în majoritate afirmativ şi în cazul problemelor ce ţin de infrastructură. Cele mai multe menţiuni au fost legate de infrastructura pentru concerte. Participanţii au apreciat că sălile de spectacole sunt insuficiente ca număr, dar şi ca număr de locuri disponibile. De asemenea, o altă problemă legată de sălile de spectacole este lipsa spaţiilor care oferă condiţii de siguranţă şi un număr suficient de locuri. O altă dimensiune ce ţine de domeniul larg al infrastructurii pe care respondenţii au menţionat-o este situaţia drumurilor publice, care afectează turneele artiştilor români şi internaţionali.

Graficul 15. Distribuţia percepţiei privind existenţa problemelor legate de infrastructură (În ceea ce privește

industria dvs., considerați că există probleme din punct de vedere al infrastructurii?)

Respondenţii au apreciat într-o pondere foarte mare necesitatea studiilor şi cercetărilor despre industria muzicală.

Graficul 16. Distribuţia percepţiei asupra importanţei studiilor despre industria muzicală (Există nevoie /

considerați ca fiind utile informații / date statistice / studii / cercetări despre industria dvs.?)

19Concluzii şi recomandări

6. concluzii şi recomandăriProfilul participanţilor identificat în cadrul acestui studiu

se suprapune cu publicul-ţintă al conferinţei. Participanţii sunt în mare măsură tineri cu o experienţă de peste trei ani, cu domeniul principal de activitate în industria muzicală, în mai mare măsură artişti şi persoane care lucrează independent. În activitatea acestora sunt implicate mai multe genuri de muzică, în special rock şi pop. Nivelul de satisfacţie privind participarea la conferinţă este ridicat, participanţii au apreciat pozitiv organizarea, invitaţii şi temele abordate de aceştia. În plus, aceştia au apreciat contribuţia pe care această conferinţă o aduce în dezvoltarea lor profesională şi în dezvoltarea industriei muzicale, în general.

În ceea ce priveşte percepţiile asupra industriei muzicale româneşti, respondenţii au identificat probleme în ceea ce

priveşte legislaţia şi reglementarea activităţilor desfăşurate, în ceea ce priveşte infrastructura de desfăşurare a concertelor şi cea rutieră, care facilitează turneele. Participanţii au considerat că studiile şi cercetările în domeniul muzical sunt importante pentru dezvoltarea industriei muzicale.

Astfel, având în vedere numeroasele probleme din industria muzicală, menţionate de către participanţi, este important să se organizeze prezentări care să faciliteze înţelegerea problemelor legate de drepturile de autor şi de colectarea contribuţiilor (prezentări despre OGC-uri), precum şi obţinerea de informaţii despre situaţia infrastructurii sălilor de spectacol disponibile sau despre colaborarea cu instituţiile pentru adaptarea legislaţiei la nevoile industriei şi ale actorilor implicaţi.

20