studiu de piaȚĂ

1 | P a g e

STUDIU DE PIAȚĂ STUDIU DE CERCETARE PRIVIND NEVOILE ȘI

TENDINȚELE PIEȚEI MUNCII ÎN RÂNDUL

CANDIDAȚILOR CU COMPETENȚE

ANTREPRENORIALE

ABSTRACT

Prezentul studiu are ca scop identificarea nevoilor

și cerințelor reale ale pieței muncii pentru

persoane cu competențe antreprenoriale și

identificarea tendințelor de evoluție ale pieței

muncii într-un orizont de timp mediu (de la 1 până

la 3 ani), în cadrul proiectului cu titlul „Atragerea

de candidați (viitori studenți) la învățământul

terțiar universitar ingineresc și pregătirea lor

pentru cerințele pieței muncii actuale”, proiect

cofinanțat prin Fondul Social European prin

Programul Operational Capital Uman 2014-2020,

Axa prioritara 6 – ”Educație și competențe”

ZAGO DEVELOPMENT SRL 28.07.2020

2 | P a g e

CUPRINS SCOPUL ȘI METODOLOGIA STUDIULUI DE PIAȚĂ ................................................. 3

Etapa I: Cercetare de birou (desk research) și activitatea de pregătire a studiului de

piață 11

1.1. Contextul actual..................................................................................................... 11

1.2. Politici naționale și europene privind ocuparea tinerilor .................................. 16

1.3. Dezvoltarea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor ................................. 26

1.4. Acțiuni UE de promovare a educației antreprenoriale...................................... 30

1.5. Identificarea eșantionului reprezentativ pentru studiul de cercetare și

constituirea unei liste a angajatorilor sau operatorilor economici de profil relevanți

care vor fi anchetați sau intervievați .............................................................................. 35

1.6. Proiectarea eșantionului -tip chestionar ............................................................. 49

1.7. Principalele tendințe și perspective de evoluție ale pieței muncii (într-un

orizont de analiză mediu de 1-3 ani) ............................................................................... 49

Etapa II: Cercetarea calitativă – chestionare/interviuri aplicate .................................... 58

2.1. Baze de date complexe necesare pentru fundamentarea studiului de piață ... 58

2.1. Chestionar online................................................................................................... 58

Etapa III: Prelucrarea, interpretarea și analiza datelor .................................................. 67

3.1. Analiză și interpretare a datelor prelucrate și reprezentate ............................. 67

3.2. Concluzii și recomandări ...................................................................................... 90

3 | P a g e

SCOPUL ȘI METODOLOGIA STUDIULUI DE PIAȚĂ UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCȚII, BUCUREȘTI, în calitate de Beneficiar,

implementează proiectul cu titlul „Atragerea de candidați (viitori studenți) la învățământul

terțiar universitar ingineresc și pregătirea lor pentru cerințele pieței muncii actuale”, Cod

SMIS 124651, proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional

Capital Uman 2014-2020, Axa prioritară 6: „Educaţie şi competenţe”.

Scopul studiului de piață este identificarea abordărilor antreprenoriale și intraprenoriale, la

nivel de management, în relație cu comunitatea de business, precum și a educației

antreprenoriale și pregătirii dinamice a studenților pentru piața muncii.

Scopul proiectului

Nevoia realizării proiectului a reieșit pe seama analizei de nevoi fundamentată în etapa

dezvoltării proiectului în rândului grupului țintă care a reliefat următoarele necesități clare –

abordate într-un context european și național (multi-regional):

- Nevoia îmbunătățirii legăturilor de cooperare dintre instituțiile de învățământ superior

și agenți economici activi pe piața forței de muncă și din mediul de afaceri

local/regional (pusă în evidență și de Rap. Eurydice ce recomandă implicarea mult mai

intensă a angajatorilor și entităților economice din mediu privat în dezvoltarea

curriculei în instituțiile profesional de învățământ terțiar (similar în raport cu alte state

europene competitive ce înregistrează performanțe deosebite la acest capitol – precum

Franța, Belgia, Cipru, Estonia, Germania);

- O corelare insuficientă/deficitară a nevoilor educaționale cu cerințele pieței muncii și

corelate puternic cu activ. angajatorilor din sectoarele economice și competitive (Rap.

New Skills Agenda for Europe pt, România pt. 2018 arată că 38,7% din angajatorii

naționali întâmpină dificultăți pentru a găsi forță de muncă tânără având competențe

adecvate și necesare comparativ cu media UE, doar 74,2% din tinerii calificați reușesc

în cariera profesională să se identifice în locurile de muncă pentru care s-au pregătit în

raport cu media de 80,5% atinsă de UE;

- Nevoia de a alinia curriculele din universitățile de profil tehnci și ingineresc la evoluția

avansată a tehnologiei (la nivelul ap. Horizon2020 și McKinsey se recomandă educarea

următoarei generații de tineri pentru a cultiva noi forme de cunoaștere, iar pentru asta

universitățile trebuie, de asemenea, să îmbrățișeze în dotarea internă și practică a

cursurilor cu stundenții avansul tehnologic, să stimuleze inovația inclusiv la nivelul

curriculelor furnizate);

- Nevoia adoptării antreprenoriatului în universități, ca parte a experienței academice

practice în rândul stundenților;

- În plan regional au fost identificate următoarele nevoi ce trebuie atinse:

4 | P a g e

o în Reg. SE este evidentă o rata de cuprindere la învățământul liceal inferioară

mediei naționale (55%), în mediul rural doar 5,5% din totalul populației ocupate

avea studii superioare, în profil economic regional se remarcă o orientare greșită a

tinerilor absolvenți spre domenii care nu sunt atât de competitive;

o în Reg. NV: 1 din 3 șomeri își caută loc de muncp de peste un an –aceste efecte

sunt în strânsă legătură cu o pregătire/calificare deficitară în raport cu cerințele

pieței locale și chiar a lipse de a continua finalizarea studiilor de către tineri în

diferite ocupații profesionale; în plan regional este prezentă încă o rată ușor ridicată

de părăsire timpuriede 22,5% peste media națională, orientare a populației școlare

spre domenii și specialități mai puțin tehnice și mai slab solicitate pe piața forței

de muncă precum: Sănătate și asistență pedagogică cu 32,98%, la mare distanță

fiind Transporturile 9,81% și Informatică cu 7,96%. Prin activitățile și obiectivele

propuse răspundem acestor nevoi

▪ l: - la nivelul subactivităților A11 si A2.4 – prin care printr-o abordare inversă,

luând în considerare atâă cerințele pieței muncii, ale angajatorilor activi în

sectoarele competitive și de specializare inteligentă în mediul de facaeri, cât

și cerințele reale ale stundeșilor în materie de educație ne propunem atingerea

următoarelor:

• Care sunt resursele de învățare moderne, flexibile care facilitează procesul

de învățare și care nu se regăsesc în prezent în curricula universitară;

• Care sunt programele de studii insuficiente în raport cu tematica

curriculelor educaționale prezentate la cues, ce competențe și aptitudini

consideră că aceste programe de studii nu le acoperă;

• Analizarea ratei de abandon al studiilor universitare, a motivelor și

factorilor determinanți;

• Care sunt direcțiile strategice pentru a dezvolta competențele

antreprenoriale și transversale în rândul studenților;

• Care sunt cerințele și nevoile pieței muncii în corelare cu oferta

educațională din universitățile partenere în proiect, și care este tendința de

evoluție a cerințelor pieței spre ce specializări ar trebui universitățile

implicate în proiect să își concentreze antenția în vederea alinierii la

dinamica pieței muncii și domeniilor competitive c.f. SNCDI și SNC

2014-2020 la nivelul A12 și A14 în strânsă corelare cu nevoile și cerințele

pieței muncii analizate și a nevoilor în materie de educație la ciclul de

învățământ licenșă, cu ajutorul experiențelor de implementare ale

partenerilor din proiect vom proiecta și implementa programe de studii noi

și/sau redefinite –reprezentând practic o îmbunătățire semnificativă

curriculei educaționale, teoretice și în deosebi practice prin 5 oferte de

5 | P a g e

studii complementare noi și/sau actualizate cu conținut în deosebi practic

și inovator; la nivelul fiecărei oferte de studii complementare vom include

un curs/modul de antreprenoriat concentrându-ne atenția pentru a dezvolta

o deosebită componentă aplicativă prin care studențiii să fie încurajați să

dezvolte competențe transversale, specifice mediului de afaceri dinamic și

cu puternice valențe în materie de antreprenoriat.

Obiectivul General al proiectului constă în creșterea accesului și echității în învățământul

superior din România (adresându-se în acest sens unui grup țintă de 500 persoane – din care

100 elevi și 400 studenți), în vederea diminuării ratei de abandon al studiilor, prin asigurarea

de sprijin financiar unui număr de 60 de studenți aparținând categoriilor vulnerabile și prin

creșterea atractivității ofertelor educaționale complementare dezvoltate prin proiect (5 oferte

educaționale complementare noi și/sau îmbunătățite), în special în ceea ce privește

antreprenoriatul, corelat cu îmbunătățirea competențelor a unui număr de 84 cadre didactice

din universitățile partenere implicate în proiect.

Obiectivele specifice ale proiectului:

✓ Creșterea accesului și participării la învățământul terțiar universitar a unui grup țintă

de 400 de studenți, organizat în cadrul instituțiilor de învățământ superior partenere în

proiect, respectiv creșterea echității pentru cei care provin din grupuri vulnerabile;

✓ Sprijinirea accesului la învățământul terțiar pentru un grup țintă de 100 elevi de liceu,

prin derularea de activități comune de către personalul didactic și acest CT – realizare

de ateliere de pregătire cu elevi pentru a crește rata de promovabilitate la bacalaureat;

✓ Derularea unui număr de 5 campanii de conștientizare (de tipul atelierelor de lucru) cu

diverși reprezentanți relevanți ai GT abordat prin proiect și/sau partenerii din proiect

și o întâlnire organizată cu reprezentanți din mediul privat relevant domeniilor în care

vor fi dezvoltate și/sau îmbunătățite ofertele educaționale, în vederea creșterii ratei de

participare la învățământul terțiar și pentru a promova în rândul GT beneficiile pe care

le oferă educația de nivel superior privitor la șansele ocupării unui viitor loc de muncă;

✓ Instruirea și utilizarea unor pachete integrate de măsuri de sprijin financiar, prin

furnizarea Bursei Student Antreprenor acordată către un număr de 60 studenți

defavorizați, pe parcursul ultimelor 3 semestre de studii de licență;

✓ Îmbunătățirea nivelului de competențe a 84 cadre didactice din învățământul superior,

organizat în cadrul instituțiilor de învățământ superior partenere în proiect;

✓ Dezvoltarea unui număr de 5 oferte educaționale complementare (noi și/sau

îmbunătățite), având conținut inovator în învățământul terțiar universitar, prin

corelarea cu nevoile pieței muncii din sectoare economice competitive;

✓ Implicarea partenerului social în mediul privat – Omega Trust – în vederea dezvoltării

ofertelor educaționale noi și/sau îmbunătățite prin proiect, cu o predominantă

6 | P a g e

componentă aplicativă, corelată nevoilor pieței muncii din sectoare economice

abordate prin proiect;

✓ Promovarea unui mediu inovativ și performant de învățare în instituțiile de învățământ

partenere, prin proiectarea și derularea de cursuri antreprenoriale complementare către

grupul țintă, inclusiv furnizarea acestora în medii online prin includerea de resurse noi

și flexibile de învățare (conținut didactic în versiunea eBook și/sau studii de caz

inspirate din practica reală și/sau exerciții aplicative etc.), derulate de universitățile

partenere alături de partenerul social privat atras în proiect.

Scopul studiului de piață este de a identifica nevoile și cerințele reale ale pieței muncii

pentru persoane cu competențe antreprenoriale și identificarea tendințelor de evoluție ale

pieței muncii într-un orizont de timp mediu (de la 1 până la 3 ani).

Studiu de piață va avea două componente principale:

→ identificarea nevoilor și cerințelor reale ale pieței muncii pentru persoane cu

competențe antreprenoriale în sectoare economice/domenii de specializare

relevante în raport cu programele de studii de la instituțiile-universități de stat

partenere implicate în proiect ca prin efectuarea unui studiu de cercetare realizat în

rândul angajatorilor sau altor operatori prezenți și activi în mediul economic, care

sunt în căutare de absolvenți cu competențe antreprenoriale pentru poziții de

conducere în cadrul organizațiilor;

→ identificarea tendințelor de evoluție ale pieței muncii într-un orizont de timp mediu

de 1 până la 3 ani, fundamentate pe nevoile ocupaționale actuale și viitoare ale

angajatorilor în ceea ce privește competențele antreprenoriale ale candidaților, și

pe cerințele neacoperite încă de tinerii cursanți și absolvenți – în calitatea lor de

potențiali candidați și ocupanți ai locurilor de muncă pentru care sunt necesare

competențe antreprenoriale.

Aria de acoperire a studiului va fi: mediul urban și/sau rural din regiunile de dezvoltare

relevante ale proiectului, respectiv:

- Reg. Sud Muntenia

- Reg. Sud-Est

- Reg. Nord-Vest

- Reg. Nord-Est

METODOLOGIA CERCETĂRII

7 | P a g e

Metodologia utilizată în vederea identificării nevoilor pieței muncii pentru proiectul cu titlul

„Atragerea de candidați (viitori studenți) la învățământul terțiar universitar ingineresc și

pregătirea lor pentru cerințele pieței muncii actuale” presupune utilizarea următoarelor

metode de cercetare:

• Studiu documentar ”Desk research” prin centralizarea și interpretarea unor date din

sursele disponibile: studii de piață realizate anterior, presă, rapoarte ale organismelor

specializate, baze de date.

• Studiu de piață calitativ: observarea directă a publicului țintă prin realizarea unui

chestionar disponibil prin aplicație electronică și /sau intervievare telefonică.

• Cercetarea calitativa de marketing: Prelucrarea, interpretarea și analiza datelor.

1. Studiu documentar ”Desk research”

Surse pentru a obține informații relevante:

• Internetul

➢ Baze de Date la Nivel Național

➢ Instituții și Agenții Guvernamentale

➢ INSSE

➢ MECTS

➢ Eurostat

➢ Lista firme

Limite

- controlul surselor - informații depășite

generalizarea rezultatelor răspunsurile de fațadă

Obiective

- a incadra - a cunoaște

- a evalua

- a inventaria - a explora - a genera - a ințelege

- a număra - a ierarhiza - a pondera - a rezuma

Tehnici

de documentare calitativ cantitativ

8 | P a g e

➢ Termene.ro

Institutul Național de Statistică

Cel mai cunoscut institut de cercetare din țară pune la dispoziție baze de date și metadate din

România. De la date demografice până la cifre de afaceri, raportul de import-export și câștigul

salariul mediu lunar, toate se găsesc pe platforma online.

Guvernul României

Data.gov.ro este portalul Guvernului României care reunește seturi de date din 77 de instituții

românești, inclusiv din ministere.

Oficiul Național al Registrului Comerțului

Instituția oferă statistici oficiale referitoare la societățile comerciale din România (status

activitate, radieri, insolvență, acționariat, etc.) și informații despre legislația care guvernează

mediul de afaceri.

Platforme de analiză financiară

RisCo

RisCo este un instrument online care oferă posibilitatea de a obține rapoarte despre situația

financiară și juridică a firmelor înregistrate în România.

Termene

Termene.ro este un tool de mare ajutor atunci când realizezi, de exemplu, analiza concurenței.

Poți verifica cine sunt asociații și administratorii unei firme și, de asemenea, poți afla

conexiunile acestora cu alte companii.

Listă Firme

Platforma oferă informații despre companiile active, asociații și acționarii acestora, cota de

participare în companii și informațiile de bilanț (cifra, profit, active, angajați).

Alte Instituții de Cercetare de Piață

Agențiile de profil publică rapoarte de piață și studii pentru anumite ramuri industriale și

efectuează studii pentru clienții individuali.

Eurostat

Eurostatul publică constant statistici comparate la nivelul UE.

Publicații de presă

Publicațiile de presă, atât cele naționale, cât și internaționale, conțin știri comerciale,

financiare și politice. Ele ne permit să aflăm ultimele noutăți fără eforturi uriașe. Partenerii

noștri în acest sens sunt Wall-Street România.

Alte publicații de profil: Ziarul Financiar, Adevărul – secțiunea Economie, Business Woman,

Business Magazin, Money, Business Insider, Harvard Business Review, The Economist,

Forbes.

Cărți și baze de date științifice

9 | P a g e

Deși Internetul poate părea o adevărată mină de aur, noi, ca specialiști, nu ne oprim aici. Unele

informații nu au ajuns să fie digitalizate și, prin urmare, se găsesc în format fizic la unele din

organizațiile menționate mai sus sau în biblioteci, arhive sau bănci.

Bazele de date științifice pot fi accesate de pe computerele bibliotecilor, sau de pe cel personal

dacă se achită o taxă. Două astfel de publicații sunt American Marketing Association și

Journal of Marketing Management.

Avantaje:

• Ajută la punerea în perspectivă a cercetării;

• Aduc la suprafață o serie de întrebări la care se va încerca să se răspundă ulterior prin

alte tehnici;

• Permit o înțelegere profundă a unei anumite probleme.

Limite:

• Rezultate particulare, greu de generalizat;

• Sunt acuzate, din acest motiv, de lipsă de acuratețe științifică;

• Anevoioase și mari consumatoare de timp

- Proiectarea eșationului prin identificarea informațiilor de bază și constituirea unei liste de

contacte relevante pentru fiecare domeniu relevant pentru eșantionul vizat a fi chestionat

sau intervievat: minim 100 de potențiali respondenți având funcții de decizie de la nivelul

a cel puțin 50 de angajatori sau operatori economici vizați a fi chestionați sau intervievați

în etapa a II-a a studiului de cercetare. Eșantionul pe care se va realiza studiul va fi pus la

dispoziție de către prestator.

- Identificarea de date și informații relevante din surse de date disponibile care să surprindă

tendințele de evoluție și prognoză ale pieței muncii la nivelul sectoarelor/ domeniilor

vizate în cadrul studiului într-un orizont de analiză de mediu de 1- 3 ani;

- Proiectarea și definitivarea instrumentului utilizat în studiul de cercetare – chestionar sau

interviu;

2. Studiu de piață calitativ

Observarea directă prin realizarea unui chestionar și efectuarea de interviuri în rândul

factorilor de decizie vizați: directori, manageri tehnici sau de specialitate, manageri resurse

umane din rândul potențialilor angajatori sau operatorilor economici.

Etape:

- Concepere chestionar/interviu

- Distribuirea chestionarului în rândul factorilor de decizie vizați

- Efectuarea de interviuri în rândul factorilor de decizie vizați

10 | P a g e

- Proiectare și constituite baza de date în baza chestionarelor aplicate și a interviurilor

realizate

Avantaje:

• Întrebările deschise lasă loc răspunsurilor mai detaliate;

• Pot fi tratate subiecte mai complexe.

Limite:

• Greu de codificat ulterior, pentru o analiză de conținut;

• Intervievatorii au un rol foarte important în direcția generală a discuției, putând

influența răspunsurile primite, chiar și involuntar.

Specificații:

- Eșantion: minim 100 companii.

- Grup țintă:

▪ Angajatori (directori, manageri tehnici sau de specialitate, manageri

resurse umane)

▪ Regiuni vizate:

• Reg. Sud Muntenia

• Reg. Sud-Est

• Reg. Nord-Vest

• Reg. Nord-Est

3. Prelucrarea, interpretarea și analiza datelor

• Prelucrarea, reprezentarea și ilustrarea datelor colectate;

• Analiza și interpretare a datelor prelucrate și reprezentate;

• Studiul de piață în forma sa finală (varianta electronică și tiparită în 20 de

exemplare originale).

11 | P a g e

Etapa I: Cercetare de birou (desk research) și activitatea

de pregătire a studiului de piață

1.1. Contextul actual Consolidarea educației antreprenoriale în universități va avea un impact pozitiv asupra

caracterului dinamic al antreprenoriatului în cadrul sistemului economic.

Prin Planul de acțiune „Antreprenoriat 2020” și Comunicarea „Regândirea educației”,

Comisia Europeană a subliniat nevoia de integrare a învățării în spirit antreprenorial în

toate sectoarele educației, inclusiv în învățarea informală.

Dezvoltarea spiritului antreprenorial este un ingredient fundamental al unei creșterii

economice endogene și o condiție obligatorie pentru o dezvoltare locală și regională

durabilă și pentru coeziune socială.

Rolul educației în promovarea atitudinilor și a comportamentelor antreprenoriale este

universal recunoscut în prezent. Competențele transversale precum creativitatea și spiritul de

inițiativă și antreprenorial îi vor ajuta pe tineri să-și dezvolte capacitatea de a gândi în mod

creativ și de a inova, de a-și dezvolta proactivitatea, flexibilitatea, autonomia, capacitatea

de a gestiona un proiect și de a obține rezultate.

Există dovezi tot mai evidente ale impactului pozitiv al educației antreprenoriale. Tinerii care

participă la aceste programe vor dezvolta mai multe atitudini antreprenoriale, vor obține mai

repede un loc de mun-că după finalizarea studiilor și vor înființa mai multe companii, creând

astfel mai multe locuri de muncă.

Pentru a susține productivitatea și creșterea în Europa, este esențial să se investească în

educație și formare. Europa are nevoie de antreprenori creativi și inovatori; de asemenea, are

nevoie de o forță de muncă flexibilă și mobilă, dotată cu aptitudinile și competențele

fundamentale necesare.

Programele antreprenoriale oferă o ocazie excelentă de conectare a sistemelor de învățământ

cu economia locală, deoarece acestea se bazează pe activități specifice proiectelor și pe

participarea voluntară a antreprenorilor reali. În cazul studenților care dezvoltă contacte la

nivelul comunității de afaceri locale, probabilitatea de a rămâne în regiunea sau în țara lor de

origine după încheierea studiilor, fie ca angajați ai unei companii locale sau ca fondatori ai

propriei afaceri, este mai mare.

Strategia UE 2020 subliniază nevoia integrării creativității, inovării și antreprenoriatului

în programele școlare și propune o serie de acțiuni având ca scop eliberarea capacităților

antreprenoriale și inovatoare ale Europei prin intermediul inițiativelor emblematice „Tineretul

în mișcare”, „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă” și „O Uniune a

12 | P a g e

inovării”. De asemenea, în cadrul programului de lucru al DG Educație și Cultură

(Educație și Formare 2020), consolidarea inovării și a creativității, inclusiv antrepre-

noriatul, la toate nivelurile educației și formării, reprezintă unul dintre cele patru obiective

strategice. (http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy/doc28_en.htm).

În anul 2008, inițiativa Small Business Act for Europe (SBA) a stimulat dezvoltarea

și intensificarea educației antreprenoriale, specificând faptul că: „Sistemul de învăţământ

și, mai ales, programa școlară, nu pun accentul în mod suficient pe spiritul antreprenorial

și nu permit dobândirea competențelor de care au nevoie antreprenorii. Copiii pot învăţa

să aprecieze spiritul antrepre-norial din primii lor ani de învăţământ.” În cadrul Principiului

I, SBA a identificat nevoie de a „încuraja interesul și talentul antreprenoriale”, și în special

a invitat statele membre:

- să stimuleze spiritul de inovație și antreprenorial în rândul tinerilor, făcând

din spiritul antreprenorial un element-cheie al programelor școlare, mai ales

în cadrul învățământului secundar general, și să se asigure că aceste orientări

sunt luate în seamă în mod corespunzător în materialele didactice;

- să se asigure că importanța spiritului antreprenorial este luată în considerare

în mod corect în formarea cadrelor didactice; și

- să întărească cooperarea cu comunitatea de afaceri pentru a dezvolta strategii

sistematice de formare a spiritului antreprenorial la toate nivelurile.

În cadrul european de referință, „spiritul de inițiativă și antreprenorial” reprezintă una dintre

cele opt competențe fundamentale ale pro-cesului de învățare pe tot parcursul vieții de

care cetățenii au nevoie pentru realizarea lor profesională, pentru incluziunea socială,

pentru o cetățenie activă și pentru capacitatea de inserție profesională într-o societate

bazată pe cunoștințe. În acest cadru, competența fundamentală, „spiritul de inițiativă și

antreprenorial”, este definită ca fiind „capacitatea unei persoane de a-și pune în practică

ideile. Aceasta implică creativitate, inovare și asumarea de riscuri, precum și capacitatea de

a planifica și de a gestiona proiecte în vederea realizării unor obiective. Această competență

reprezintă un atu pentru persoanele fizice nu numai în viața de zi cu zi din mediul

familial și social, ci și în cea din mediul profesional, pentru că aceste persoane sunt conștiente

de contextul în care se înscrie acti-vitatea lor și dețin capacitatea de a profita de

oportunități, și constituie un fundament pentru abilități și cunoștințe mai specifice de

care au nevoie cei care pun bazele unei activități sociale sau comerciale sau care contribuie

la o astfel de activitate. Aceasta ar trebui să includă conștientizarea valorilor etice și să

promoveze o bună guvernanță”. Există dovezi tot mai evidente ale impactului educației

antreprenoriale asupra persoanelor fizice, precum și asupra societății și a economiei.

Țările sau regiunile cu o strategie consolidată în materie de educație antreprenorială

măsoară deja impactul propriilor eforturi. Rezultatele unui studiu recent comandat de

Direcția Generală „Întreprinderi și Industrie” a Comisiei privind impactul programelor

antreprenoriale în universități arată în mod clar faptul că educația antreprenorială produce

http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-policy/doc28_en.htm

13 | P a g e

efecte. Tinerii care au participat la programe și la activități antreprenoriale manifestă

mai multe atitudini și inten-ții antreprenoriale, obțin mai repede un loc de muncă după

finalizarea studiilor, pot fi mai inovatori chiar în calitate de angajați în cadrul unei întreprinderi

și pot înființa mai multe societăți. Sursa (Recomandări din „Agenda de la Oslo pentru

educație antreprenorială în Europa” care a fost publicată de Comisie în 2007; Rezultatele

a cinci grupuri de reflecție la nivel înalt cu factorii de decizie și principalele părți interesate

care s-au reunit între 2009 și 2010; Rezultatele a două simpozioane privind formarea

profesorilor în domeniul antrepren-rial organizate în 2011; Baza de date de bune practici

a inițiativei „Small Business Act for Europe”).

Comisia Europeană recunoaște educația antreprenorială drept un instrument care îi poate ajuta

pe tineri să fie mai antreprenoriali.

Destul de mulți tineri consideră că este dificil să intre pe piața locurilor de muncă imediat după

finalizarea studiilor, iar angajatorii menționează lipsa competențelor specifice și a experienței

ca fiind o adevărată barieră în calea angajării tinerilor, fiind rezultatul unui sistem de

învățământ depășit, care nu pregătește tinerii pentru piața muncii.

Tranziția de la educație la angajare este o etapă foarte delicată, în care tinerii au adesea nevoie

de asistență și sfaturi pentru a transforma procesul de căutare a unui loc de muncă, într-o

activitate mai eficientă și mai puțin frustrantă.

Potrivit datelor INS consultate de Revista CARIERE, dintre tinerii cu vârsta între 15 şi 24 de

ani, doar 22,3% erau consideraţi ocupaţi în muncă în 2016, faţă de 24,5% în 2015.

Totodata, avem cel mai mic număr de angajări după absolvirea facultății:

TheKnowledgeAcademy.com, experți în formare și calificări suplimentare, a dorit să

investigheze poziția pe care o are România, comparativ cu celelalte țări europene, când vine

vorba de numărul de persoane cu studii postliceale și rata de anagajare a tinerilor care au

absolvit recent. Primele cinci țări de pe listă sunt: Lituania (58.7%), Luxemburg (54.6%),

Cipru (53.4%), Irlanda (52.9%) și Elvetia (51.2%). La celălalt capăt al scalei, țările europene

cu cel mai mic procent de persoane cu studii postliceale includ: Slovacia (31.5%), Malta

(29.9%), Croatia (29.3%), Italia (29.3%) și România (25.6%).

Comisia Europeana a realizat o radiografie a învăţământului romănesc, în care a reliefat cele

mai mari probleme:

➢ România aplică un curriculum depăşit; există planuri ca dascălii să predea după o

programă modernă.

➢ România stă cel mai prost dintre statele membre UE când vine vorba de competenţele

de bază în matematică, ştiinţe şi citire; motivele ţin de factori educaţionali şi de

inegalitatea socială.

➢ Accesul la educaţia de calitate e o provocare pentru elevii din zona rurală şi pentru cei

de etnie rromă.

➢ Finanţarea sistemului de învăţământ este la un nivel redus.

14 | P a g e

➢ Rata de abandon şcolar este mare, iar acest lucru are consecinţe asupra pieţei muncii

şi creşterii economice.

➢ Se observă o îmbunătăţire a ratei de angajare pentru românii cu studii superioare.

➢ Se fac eforturi pentru introducerea învățământului în sisem dual

➢ Românii nu prea îşi doresc să devină profesori, aşa că cererea e mai mare decât oferta.

(Sursa: https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/monitor2017_en.pdf )

România a pierdut 6% din PIB în ultimii doi ani, tocmai pentru că universităţile nu pregătesc

oameni calificaţi pentru nevoile pieţei, ale companiilor. Adică 10 miliarde de euro, în 2018,

şi alte 13 miliarde în 2019. Iar suma creşte cu 30 de procente în fiecare an. Indicele de

necorelare a fost calculat de BNR folosind date Eurostat.

Sursa: https://www.edupedu.ro/bnr-necorelarea-pregatirii-din-scoli-si-facultati-cu-piata-

muncii-la-un-maxim-istoric/

Conform calculelor făcute în Raportul PwC European Private Business Survey 2019,

România a pierdut 10 miliarde de euro în 2018 și alte 13 miliarde în 2019, suma fiind în

creștere cu 29% de la un an la altul. Toate acestea din cauza lipsei personalului calificat și a

lipsei de aptitudini a celor care vin din școli sau facultăți. Potrivit aceleiași analize, suma

potențial pierdută de România pe seama acestei carențe este de 6,4% din PIB.

Potrivit studiilor de specialitate, România se află pe locul al doilea, la nivel mondial, după

Japonia, la lipsa de personal specializat. Patronii de pe piața locală spun că întâmpină mari

dificultăți în găsirea angajaților de care au nevoie, în condițiile în care sunt dispuși să ofere

salariile pe care le cer, la care adaugă alte beneficii, cum ar fi bonuri de masă, cazare și

transport gratuite.

Patronatele din România susțin că deficitul de forţă de muncă depăşeşte un milion de

oameni, iar dificultățile create de lipsa acută de personal va degenera mai devreme sau mai

târziu într-o nouă criză economică.

Piață se confruntă real cu lipsa de adaptare a sistemului de învățământ la dinamismul

din piață muncii.

https://ec.europa.eu/education/sites/education/files/monitor2017_en.pdf

https://www.edupedu.ro/bnr-necorelarea-pregatirii-din-scoli-si-facultati-cu-piata-muncii-la-un-maxim-istoric/

https://www.edupedu.ro/bnr-necorelarea-pregatirii-din-scoli-si-facultati-cu-piata-muncii-la-un-maxim-istoric/

15 | P a g e

➢ Ingineria în industrii (construcții de mașini, telecomunicații, chimiști, robotică etc.)

este și ea în topul domeniilor profitabile și de viitor, care au nevoie de oameni

competenți și adaptați la noile standardele moderne. Mașini autonome, dispozitive

inteligente, senzori, roboți, aceastea sunt rezultatul muncii inginerilor din diverse

domenii.

➢ Deficitul de politehniști este un subiect controversat, de vreme ce lideri din industrie

spun că este cu mult mai mare decât deficitul în IT, prin urmare și cererea pe piață este

mai mare. Chiar anul trecut, Rectorul Politehnicii București declara că “în următorii

10 ani, sunt necesari între 300.000 și 400.000 de ingineri pentru dezvoltarea

economică a României” (înglobând și inginerii IT).

Și sunt destul de multe sectoare economice care au nevoie de absolvenți în inginerie

competenți: inginerie civilă, ingineria sistemelor, robotica și mecatronică, etc.

Motivele sunt diverse, de la investițiile crescute în automotive și telecom (cu cifre de afaceri

impresionante), la faptul că industriile se dezvoltă extrem de repede, aliniindu-se la trendurile

globale, iar universitățile tehnice nu reușesc să rezolve această lipsă de forță de muncă.

Desi multe dintre programe și simulări pot fi conduse de profesori în cadrul școlilor, numai

întreprinderile pot furniza o experienţă reală, practică și directă în do-meniul

antreprenoriatului în acţiune pen-tru studenţi.

În învăţământul superior, antreprenoriatul constituie un obiect de studiu specific al

unor programe pentru primul și al doilea ciclu, pre-cum afacerile și economia, și face, de

asemenea, obiectul unor calificări postuniversitare specifice. Unele instituții de învățământ

16 | P a g e

superior au, de asemenea, specializări specifice în domeniul antreprenoriatului, iar în

unele țări, în anumite instituții de învățământ superior, au fost înființa-te centre

antreprenoriale. Dificultățile cu care se confruntă învățământul superior sunt legate de

asigurarea faptului că respectivele competențe antreprenoriale sunt integrate în toate

cursurile.

Deficitul de angajați în domeniile TEHNICE și INGINEREȘTI

Aproape toate sectoarele economice sunt în curs de digitalizare, iar noile tehnologii și sisteme

de inteligență artificială apar tot mai des în peisaj. E lesne de înțeles de ce investitorii, care

deschid tot mai multe puncte de lucru în țară, se orientează spre IT și telecom, inginerie,

robotică, practic orice industrie care ne crește gradul de confort și ne simplifică viața.

Așa cum arată și studiul făcut în parteneriat cu Brainspotting (agenție de consultanță și

recrutare în IT), România furnizează cei mai mulți profesioniști IT la nivel european și are

potențialul de a ajunge cel mai important hub tehnologic din Europa. Există o cerere de

programatori în continuă creștere, iar piața întâmpină un deficit de peste 15400 de IT-iști

anual. Numărul de angajați lipsă nu poate fi acoperit, momentan, de cei 9500 de absolvenți

oferiți de cele 5 universităţi politehnice, 59 de universităţi de stat şi 174 de universităţi private

cu specializări tehnice din țară. Acest lucru aduce noi oportunități de carieră și de creștere

profesională extrem de atrăgătoare pentru orice viitor IT-ist. Programatorii, inginerii de

software și alți specialiști în domeniul IT&C sunt printre cei mai căutați de către angajatori și

agenții de HR la nivel național, fiind recrutați prin numeroase metode (târguri de joburi,

prezentări, workshops șamd), uneori chiar insistent, pe rețele sociale precum LinkedIn; mai

mult, există agenții care s-au profilat doar pe recrutare IT pentru că cererea este atât de mare.

Ingineria, un sector economic puternic în care se investește mult și care cere tot mai

multă forță de lucru. Ingineria în industrii (construcții de mașini, telecomunicații, chimiști,

robotică etc.) este și ea în topul domeniilor profitabile și de viitor, care au nevoie de oameni

competenți și adaptați la noile standardele moderne. Dacă te gândești la mașini autonome,

dispozitive inteligente, senzori, roboți, atunci te gândești automat și la munca asiduă din

spatele lor, a inginerilor din diverse domenii: inginerie civilă, inginerie chimică, mecanică și

mecatronică, electrică, aeronautică etc..

Deficitul de politehniști este un subiect controversat, de vreme ce lideri din industrie

spun că este cu mult mai mare decât deficitul în IT, prin urmare și cererea pe piață este

mai mare. Chiar anul trecut, Rectorul Politehnicii București a declarat că “în următorii 10

ani, sunt necesari între 300.000 și 400.000 de ingineri pentru dezvoltarea economică a

României” (înglobând și inginerii IT) (Sursa: https://ziare.com/locuri-de-munca/cereri-

locuri-de-munca/rectorul-de-la-politehnica-romania-are-nevoie-de-400-000-de-ingineri-

exista-supraproductie-de-economisti-de-absolventi-de-drept-1517721)

1.2. Politici naționale și europene privind ocuparea tinerilor

În domeniul ocupării forței de muncă și al politicii sociale, competențele sunt împărțite între

UE și statele membre. Rolul UE este de a coordona și monitoriza politicile naționale, schimbul

https://ziare.com/locuri-de-munca/cereri-locuri-de-munca/rectorul-de-la-politehnica-romania-are-nevoie-de-400-000-de-ingineri-exista-supraproductie-de-economisti-de-absolventi-de-drept-1517721



17 | P a g e

de bune practici, elaborarea legislației în domeniu si coordonarea sistenelor de securitate

socială.

Prima încercare de planificare strategică în domeniul tineretului a fost realizată în România la

sfârșitul anului 2011. Documentul intitulat Plan național de acțiune pentru tineret –

România (PNAT-R) avea în vedere o listă de 8 obiective, dintre care primele 4 reunite sub

titulatura Participării (economică, civică și politică, culturală și, respectiv, participare la

educație), la care se adăugau alte 4 privitoare la: reducerea factorilor de marginalizare și

excludere, stimularea creativității, promovarea mobilității în spațiul european și, respectiv,

optimizarea cadrului instituțional.

Strategia națională în domeniul politicii de tineret pentru perioada 2015-2020

În privința relației tineri – piață muncii, Strategia națională în domeniul politicii de tineret

pentru perioada 2015-2020 cuprinde două obiective specifice și direcțiile de acțiune asociate:

OS 4.1.1. Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă tinere, cu focalizare pe grupele

de vârstă 15-24 ani și 25-29 ani, cu următoarele direcții de acțiune:

a) elaborarea și implementarea unor scheme de stimulente financiare pentru angajare,

acordate întreprinderilor care angajează tineri după absolvire;

b) punerea în aplicare a Planului pentru implementarea garanției pentru tineret;

c) acordarea unei atenții speciale regiunilor/zonelor cu excluziune ocupațională

ridicată în rândul tinerilor în furnizarea măsurilor active pe piață muncii;

d) adaptarea educației și formării profesionale la nevoile în schimbare ale pieței forței

de muncă, în special la nevoile de calificare, necesare în acele sectoare care au

potențial de creștere;

e) stimularea și facilitarea implicării angajatorilor în dezvoltarea capitalului uman prin

învățare pe tot parcursul vieții;

f) acordarea unei atenții speciale calității și valorii adăugate a burselor de training

oferite tinerilor, inclusiv prin participarea la inițiativa europeană privind Cadrul

european al calității pentru bursele de training;

g) promovarea organizării de stagii practice, internship-uri la operatorii economici în

vederea angajării ulterioare a tinerilor practicanți;

h) creșterea atractivității învățământului și a sistemului VET, precum și sprijinirea

familiarizării tinerilor înscriși în sistemul de învățământ obligatoriu cu viitoarele locuri

de muncă, cu accent asupra zonelor rurale și a cetățenilor români de etnie romă,

împreună cu mai buna adaptare pe termen scurt și mai buna anticipare pe termen lung

a competențelor cerute pe piața muncii;

18 | P a g e

i) îmbunătățirea calității și relevanței VET (inițial și continuu) și a învățământului

terțiar în raport cu nevoile pieței muncii;

j) luarea în considerare a situației specifice a tinerilor la proiectarea strategiilor de

flexisecuritate.

OS 4.1.2. Promovarea măsurilor legislative existente în favoarea tinerilor, prin care să

fie asigurată tranziția coerentă de la sistemul educațional către piață forței de muncă, cu

următoarele direcții de acțiune:

a) munca de tineret și învățarea non-formală vor fi recunoscute și sprijinite în

continuare ca surse semnificative de sprijin în vederea echipării tinerilor cu abilități și

competențe de natură a le ușura accesul pe piața muncii, contribuind astfel la atingerea

obiectivelor Strategiei Europa 2020;

b) promovarea unui acces ușor la informație, prietenoasă și de calitate, privind piață

muncii, dreptu-rile și obligațiile angajaților, respectiv ale angajatorilor, pentru toți

tinerii, în special pentru cei cu mai puține oportunități;

c) integrarea informării și orientării în carieră în toate nivelele traiectoriilor de educație

formală și de învățare non-formală pentru a conștientiza tinerii cu privire la cerințele

pieței muncii, a le crea șanse mai bune pe această piață și a-i pregăti pentru viața activă;

d) sprijinirea consolidării accesibilității, eficienței și calității serviciilor publice de

ocupare a forței de muncă, inclusiv prin prestarea acestora de către sectorul privat;

e) prestarea anumitor servicii care intră în sfera de atribuții a serviciilor publice de

ocupare a forței de muncă de către sectorul privat, cu respectarea legislației în vigoare;

f) actorii importanți, precum lucrătorii de tineret, consilierii de carieră și trainerii

instruiți, vor fi recunoscuți și susținuți ca o sursă semnificativă de sprijin relevant;

g) susținerea, inclusiv financiară, a organizațiilor neguvernamentale de și pentru

tineret, ca furnizori majori de educație non-formală și învățare informală, precum și de

largi oportunități de mobilitate în afara contextului educației formale;

h) asigurarea de training personalizat specialiștilor în munca de tineret, profesorilor și

consilierilor de carieră pentru furnizarea de informații privind piața muncii și

consilierea în domeniul carierei;

i) organizarea de seminare privind sprijinul în dezvoltarea carierei prin întărirea

cooperării dintre organizațiile neguvernamentale de și pentru tineret și serviciile

naționale de ocupare a forței de muncă;

19 | P a g e

j) armonizarea legislației muncii cu Legea nr. 1/2011, cu modificările și completările

ulterioare, și Legea nr. 350/2006, cu modificările ulterioare, în vederea asigurării unei

tranziții coerente de la sistemul educațional către piață forței de muncă.

Inițiativele legislative ce vizează tinerii, sintetizate în cadrul Strategiei naționale în domeniul

politicii de tineret pentru perioada 2015-2020, s-au concretizat într-un set de acte normative

importante, precum:

o Legea educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările

ulterioare

o Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităților de voluntariat

o Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a

ministerelor, cu modificările și completările ulterioare

o Legea nr. 646/2002 privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural, cu

completările ulterioare

o Legea nr. 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, cu

modificările ulterioare)

o Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței

de muncă, cu modificările și completările ulterioare

o Legea nr. 146/2002 privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret și a

municipiului București și al Fundației Naționale pentru Tineret, cu modificările și

completările ulterioare

o Legea nr. 279/2005 privind ucenicia la locul de muncă, republicată în 2012

o Legea tinerilor nr. 350/2006, cu modificările ulterioare

o Hotărârea Guvernului nr. 669/2006 privind aprobarea Strategiei naționale de

incluziune socială a tinerilor care părăsesc sistemul de protecție a copilului

o Legea nr. 258/2007 privind practica elevilor și studenților, cu completările ulterioare

o Legea nr. 333/2006 privind înființarea centrelor de informare și consiliere pentru tineri

o Legea nr. 351/2006 privind înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului

Național al Tineretului din România

o Legea privind stimularea încadrării în muncă a elevilor și studenților nr. 72/2007, cu

modificările ulterioare

o Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicat, cu modificările și completările

ulterioare

o Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată în 2011

o Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare.

Planul de Implementare a Garanției pentru Tineri (PIGT)

Schema de Garanție pentru Tineri este un program european ce își propune să asigure că orice

tânăr cu vârsta sub 25 de ani primește o ofertă de calitate de educație, formare, ucenicie sau

20 | P a g e

stagiu de adaptare profesională în termen de 4 luni de la terminarea școlii sau pierderea locului

de muncă.

Lansat în aprilie 2015, în România, programul “Garanția pentru Tineret” este considerat cel

mai amplu și mai coerent program guvernamental de combatere a șomajului în rândul tinerilor,

din ultimii 25 ani. Programul, implementat sub coordonarea Ministerul Muncii, Familiei,

Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, beneficiază, începând din 2015, de a un buget total

de 470,48 milioane EUR, acesta fiind considerat cel mai amplu și mai coerent program

guvernamental destinat tinerilor, din ultimii 25 ani.

Obiectivul principal al “Garanției pentru Tineret” este reducerea șomajului în rândul tinerilor

care au vârsta cuprinsă între 16 și 24 ani, prin facilitarea obținerii de locuri de muncă de

calitate.

Cele mai importante măsuri ale programului, precum și sfera lor de responsabilitate sunt:

a) Măsuri din sfera de responsabilitate a Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale

și Persoanelor Vârstnice

1. Ucenicie și stagii

2. Angajarea tinerilor prin stimularea angajatorilor prin acordarea de subvenții

3. Stimularea mobilității tinerilor prin acordarea primelor de încadrare și de instalare

4. Stimularea tinerilor pentru inițierea de afaceri și crearea de IMM-uri

5. Evaluarea gratuită a competențelor OBȚINUTE în sistem non-formal și informal

6. Formarea profesională

7. Acordarea de suport personalizat tinerilor cu risc de marginalizare socială

8. Orientare și consiliere în carieră

b) Măsuri din sfera de responsabilitate a Ministerului Educației Naționale:

1. Continuarea implementării programului „A doua șansă pentru învățământ primar”,

având ca obiectiv sprijinirea tinerilor cu vârsta de peste 14 ani pentru recuperarea

învățământului primar;

2. Continuarea implementării programului „A doua șansă pentru învățământ secundar

inferior”, având ca obiectiv completarea și finalizarea educației de bază din cadrul

învățământului obligatoriu, precum și pregătirea pentru obținerea unei calificări

profesionale într-un anumit domeniu de către tineri cu vârsta de peste 14 ani care nu

au finalizat învățământul gimnazial;

3. Continuarea implementării Programului național de protecție socială „Bursa

profesională”, având drept obiectiv subvenționarea, prin sprijin financiar lunar, a

costurilor pentru elevi care frecventează învățământul profesional, pe perioada

cursurilor școlare, a pregătirii practice și pe timpul pregătirii și susținerii examenului

de certificare a calificării profesionale;

21 | P a g e

4. Continuarea implementării Programului național de protecție socială „Bani de

liceu”, având drept obiectiv sprijin financiar pentru elevi care urmează liceul la cursuri

de zi.

c) Măsuri din sfera de responsabilitate a Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și

Antreprenoriat

1. Dezvoltarea abilităților antreprenoriale în rândul tinerilor și facilitarea accesului

acestora la finanțare (START), având drept obiectiv stimularea înființării de către

tineri a noi întreprinderi mici și mijlocii și îmbunătățirea performanțelor celor existente

prin creșterea potențialului de accesare a surselor de finanțare și dezvoltarea

aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor;

2. Stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii

tineri (SRL-D), având ca scop stimularea și sprijinirea dezvoltării firmelor nou-

înființate (start-up-uri), prin facilitarea accesului tinerilor la sursele de finanțare;

3. Mentorat pentru tinerii care accesează programul pentru stimularea înființării și

dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii tineri (SRL-D);

4. Proiectul Growing – Up II, finanțat de Comisia Europeană în cadrul programului

Erasmus, care are drept scop efectuarea de către tinerii antreprenori de stagii de până

la 6 luni, alături de antreprenori experimentați din state UE.

Strategia Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020

Unul dintre obiectivele specifice Strategiei Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de

Muncă (A.N.O.F.M.) 2014-2020 vizează ocuparea tinerilor. Premisele luate în considerare

în elaborarea strategiei se referă atât la situația națională, cât și la cea de la nivelul Uniunii

Europene privind ocuparea tinerilor. La nivelul Uniunii Europene, în anul 2013, aproximativ

unul din cinci tineri de pe piață muncii nu își putea găsi un loc de muncă, șomajul pe termen

lung în rândul tinerilor fiind în creștere. Această situație a impus noi abordări privind politica

de ocupare a tinerilor, prin combinarea unor măsuri specifice, cu efecte imediate pentru

susținerea directă a tinerilor, cu reforme structurale pe termen lung.

La nivel național, au fost identificați următorii factori care determină valori ridicate ale ratei

șomajului în rândul tinerilor:

➢ Nivelul de educație al tinerilor, cele mai scăzute rate de ocupare înregistrându-se în

cazul tinerilor cu un nivel redus de educație, inclusiv al celor cu studii liceale;

➢ Numărul tinerilor care părăsesc de timpuriu școala este ridicat și conduce la creșterea

riscului de a deveni șomeri sau persoane inactive;

➢ Neconcordanța dintre calificările, competențele tinerilor și cele solicitate de

angajatori, rezultatele unei anchete pe această temă evidențiind că:

22 | P a g e

o 49% dintre tineri consideră că doar într-o măsură foarte mică cunoștințele

dobândite în cadrul unei instituții de învățământ corespund nevoilor de pe piață

muncii;

o 69% dintre tineri consideră că activitățile practice sunt insuficiente;

o 85% dintre angajatori consideră că tinerii absolvenți sunt pregătiți de către

sistemul de învățământ, la nivel teoretic, dar nu și practic;

➢ Neîncrederea tinerilor în eficiența cursurilor de formare profesională de scurtă durată sau în

programele de reconversie profesională și în faptul că participarea la acestea le-ar putea

asigura ocuparea unui loc de muncă;

o Lipsa experienței în muncă îi face pe tineri vulnerabili în fața concurenței cu

ceilalți lucrători de pe piață, astfel încât, 59% dintre angajatori nu-și pot

permite să angajeze tineri fără experiență;

o Tinerii sunt mai puțin motivați să muncească, pretind la angajare salarii prea

mari, iar mare parte dintre ei nu sunt pregătiți să accepte și alte locuri de muncă

diferite, sub aspectul cerințelor profesionale, de pregătirea lor de bază;

➢ Părăsirea timpurie a școlii, fără a obține o calificare;

➢ Lipsa competențelor relevante și a experienței profesionale;

➢ Locuri de muncă instabile, prost remunerate, urmate de perioade mari de

șomaj/neocupare;

➢ Posibilități de formare profesională limitate;

➢ Programele de măsuri active pentru tinerii șomeri sunt uneori insuficiente și/sau

inadecvate;

➢ Lipsa motivației tinerilor, pentru ocuparea unui loc de muncă.

Măsurile A.N.O.F.M., ce au drept scop, pe de o parte reducerea perioadei de șomaj și

inactivitate în rândul tinerilor, iar pe de altă parte creșterea șanselor pentru ocuparea unui loc

de muncă în concordanță cu pregătirea lor profesională, vizează următoarele direcții de

acțiune:

1. Adaptarea continuă a formării profesionale a tinerilor la cerințele pieței muncii

(realizată în sistemul propriu al A.N.O.F.M.);

2. Susținerea formării la locul de muncă (ucenicia). Această modalitate de formare

profesională, realizată exclusiv la nivelul angajatorului, permite ca tinerii să

dobândească atât competențe specifice ocupației/meseriei, cât și experiența

profesională specifică;

3. Ocuparea primului loc de muncă prin realizarea unei protecții specifice, atât în plan

juridic,

cât și financiar; promovarea și susținerea activităților independente ale tinerilor, pentru

ca

aceștia să-și creeze propriile afaceri/locuri de muncă;

4. Aplicarea Programelor de Garanție pentru tineri, care presupun combinarea unor

măsuri

23 | P a g e

urgente și specifice pentru susținerea directă a tinerilor cu reforme structurale pe

termen lung, în scopul de a oferi tinerilor un loc de muncă sau acces la educație,

programe de formare profesională sau de reconversie profesională, în termen de 4 luni

de la data înregistrării în evidența agenției. Dezvoltarea oportunităților de ocupare

pentru tineri, prin adoptare unor măsuri specifice de stimulare a pieței muncii, în

principal de stimulare a angajatorilor la angajarea persoanelor tinere;

5. Sprijinirea mobilității tinerilor pe piață muncii la nivel local, regional și transnațional

prin:

susținerea financiară a tinerilor care se angajează; sprijin acordat angajatorilor și

tinerilor

pentru recrutare și plasare a forței de muncă la nivel național și european, utilizarea

platformelor de ocupare a forței de muncă (de exemplu EURES) și a inițiativelor

europene;

6. Realizarea de studii de impact asupra măsurilor de inserție a tinerilor pe piață muncii,

la nivel local, național;

7. Flexibilizarea sistemului de formare profesională a tinerilor, responsabilizarea

acestora, prin introducerea sistemului de vouchere pentru formarea profesională a

tinerilor, aflați în

evidența agenției.

Politici si masuri UE

Legislația referitoare la politica în domeniul ocupării forței de muncă la nivelul UE a cunoscut

mai multe etape de evoluție, sintetizate in figura de mai jos.

24 | P a g e

Principalele acte legislative și inițiative de politică în domeniul ocupării forței de

muncă 1957-2017 (pentru tineret)

Sursa:https://www.eca.europa.eu/sites/cc/Lists/CCDocuments/CC_AUDIT_COMPENDIUM

/CCAUDIT_COMPENDIUM_RO.pdf

În anul 2010, ocuparea forței de muncă a devenit unul dintre cele cinci obiective principale

ale Strategiei Europa 2020 - strategia globală a UE pentru o creștere inteligentă, durabilă și

incluzivă. Acest obiectiv viza creșterea ratei totale de ocupare a forței de muncă pentru

populația cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani la 75% până în 2020, el fiind însoțit și legat

de alte două obiective principale, și anume:

o incluziunea socială și combaterea sărăciei, obiectiv ce vizează, se urmărește

reducerea cu 20 de milioane a numărului persoanelor amenințate de sărăcie sau

de excluziune socială;

o educația, obiectiv ce urmărește reducerea la mai puțin de 10% a ratei

abandonului școlar timpuriu și creșterea la cel puțin 40% a procentului de

populație cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii superioare sau

echivalente.

Strategia Europa 2020 include, de asemenea, trei inițiative emblematice în domeniul

ocupării forței de muncă și al afacerilor sociale:

25 | P a g e

➢ Agenda pentru noi competențe și locuri de muncă vizează remodelarea politicilor

de flexisecuritate cu scopul de a îmbunătăți funcționarea pieței muncii, de a ajuta

persoanele să dezvolte competențele care se vor cere în viitor și de a ameliora calitatea

locurilor de muncă și condițiile de lucru;

➢ inițiativa Tineret în mișcare ce are drept obiective generale îmbunătățirea nivelul de

educație al tinerilor, sporirea capacității lor de inserție profesională, reducerea șomajul

în rândul tinerilor, respectiv creșterea ratei de ocupare a tinerilor. Aceasta cuprinde un

pachet amplu de măsuri din domeniul educației și al ocupării forței de muncă, destinate

tinerilor. Printre acestea se numără Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri

(2011) și „Primul tău loc de muncă EURES”.

➢ Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale contribuie la

difuzarea celor mai bune practici și pune la dispoziție finanțare pentru a susține

incluziunea socială și a combate discriminarea.

Inițiativa „Tineret în mișcare” cuprinde un pachet amplu de măsuri din domeniul educației

și al ocupării forței de muncă, destinate tinerilor. Printre acestea se numără Inițiativa privind

oportunitățile pentru tineri (2011) și „Primul tău loc de muncă EURES”.

Inițiativa privind oportunitățile pentru tineri, adoptată de Comisia Europeană în 2011, se

adresa în mod specific tinerilor care nu lucrează și nici nu urmează studii sau cursuri de

formare profesională și urmărea să combine acțiunile concrete ale statelor membre și ale UE

cu prioritățile identificate în Strategia Europa 2020, concluziile Consiliului UE din iunie 2011

privind încadrarea în muncă a tinerilor, respectiv Recomandarea Consiliului UE privind

politicile de reducere a părăsirii timpurii a școlii.

„Primul tău loc de muncă EURES” este un „sistem de mobilitate specific” ce vizează

ocuparea posturilor vacante într-un anumit sector, pentru o anumită specialitate, într-o țară sau

într-un grup de țări sau sprijină anumite grupuri de lucrători cu disponibilitate mai mare pentru

mobilitate, precum tinerii. Sistemul, pus în aplicare de serviciile naționale pentru ocuparea

forței de muncă, se adresează tinerilor (cu vârsta până la 35 de ani), dar și angajatorilor din

țările UE-28, Norvegia și Islanda, și își propune să le găsească tinerilor un loc de muncă, un

stagiu sau un post de ucenic în alt stat membru.

În decembrie 2012, Consiliul UE a adresat majorității statelor membre ale UE unele

recomandări punctuale cu privire la combaterea șomajului în rândul tinerilor. În același an,

Comisia Europeană a propus un „pachet privind ocuparea forței de muncă în rândul

tinerilor”, constând într-o serie de măsuri menite să ajute statele membre să abordeze în mod

specific șomajul și excluziunea socială în rândul tinerilor, ținând seama de rata ridicată și

persistentă a șomajului în rândul tinerilor. Aceste măsuri au luat următoarele forme:

a) Garanția pentru tineret (aprilie 2013) ce reprezintă un angajament asumat de toate

statele membre pentru a se asigura că toți tinerii cu vârsta sub 25 de ani beneficiază de

cel puțin una dintre următoarele oferte: ocupare a unui loc de muncă de bună calitate,

continuare a educației, intrare în ucenicie sau efectuare a unui stagiu, într-un interval

26 | P a g e

de patru luni de la intrarea în șomaj sau de la momentul în care nu mai urmează o

formă de învățământ formal.

b) Alianța europeană pentru ucenicii (iulie 2013), care reunește autorități publice,

întreprinderi, parteneri sociali și furnizori de educație și formare profesională,

reprezentanți ai tinerilor și alți actori esențiali cu scopul de a promova sistemele și

inițiativele de ucenicie în Europa. Obiectivul comun este de a îmbunătăți calitatea,

oferta și imaginea stagiilor de ucenicie în Europa.

c) Cadrul de calitate pentru stagii (martie 2014) constituie o recomandare a

Consiliului UE care propune orientarea către stagii în afara educației formale pentru a

se asigura un conținut educațional de înaltă calitate și condiții de muncă echitabile.

Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor (cunoscută și ca YEI sau

inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri”) oferă sprijin financiar pentru punerea în aplicare

a pachetului privind ocuparea forței de muncă în rândul tinerilor și, în special, a Garanției

pentru tineret. Această inițiativă este complementară altor acțiuni întreprinse la nivel național,

completând în special sprijinul disponibil prin FSE. Măsurile din cadrul inițiativei sunt

concepute să ajungă direct la tineri. Ele vizează exclusiv tinerii care nu sunt încadrați

profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare (NEET), inclusiv tinerii

șomeri de lungă durată și tinerii care nu sunt înregistrați ca persoane aflate în căutarea unui

loc de muncă din regiunile cu o rată a șomajului în rândul tinerilor de peste 25%.

În decembrie 2016, în comunicarea „Investiția în tinerii Europei”, Comisia Europeană a

solicitat reînnoirea eforturilor de sprijinire a tinerilor sub forma unui pachet de măsuri destinat

acestora, care propune trei linii de acțiune:

- posibilități mai bune de acces la încadrarea în muncă;

- oportunități mai bune prin educație și formare;

- posibilități mai bune de manifestare a solidarității, de mobilitate în scop educațional și

de participare.

1.3. Dezvoltarea spiritului antreprenorial în rândul tinerilor Dezvoltarea spiritului antreprenorial este un ingredient fundamental al unei creșterii

economice endogene și o condiție obligatorie pentru o dezvoltare locală și regională durabilă

și pentru coeziune socială.

Rolul educației în promovarea atitudinilor și a comportamentelor antreprenoriale este

universal recunoscut în prezent. Competențele transversale precum creativitatea și spiritul de

inițiativă și antreprenorial îi vor ajuta pe tineri să-și dezvolte capacitatea de a gândi în mod

creativ și de a inova, de a-și dezvolta proactivitatea, flexibilitatea, autonomia, capacitatea de

a gestiona un proiect și de a obține rezultate.

Având în vedere evoluția actuală, educația antreprenorială are ca scop dezvoltarea

competențelor „antreprenoriale” a întregii populații de elevi și studenți, inclusiv de adulți.

27 | P a g e

Educația antreprenorială contribuie la dezvoltarea generală a unei mai bune înțelegeri a

întreprinderilor, a antreprenorilor și a unor atitudini mai pozitive pentru cea mai mare parte a

populației în ceea ce privește antreprenoriatul. Educația antreprenorială vizează în principal

punerea în practică a ideilor și prin urmare, creativitatea, inovarea și asumarea de riscuri; dar

aceasta include, de asemenea, capacitatea de a structura, de a planifica și de a gestiona astfel

de procese.

Fig. Competențe/Rezultate fundamentale în materie de educație antreprenorială

(Sursa: dezbaterile HRLP; Competenţele fundamentale ale învăţării pe tot parcursul vieţii

ale CE)

Dezvoltarea gamei de competențe ilustrate în figura de mai sus necesită adaptarea de practici

de predare și dezvoltarea de medii adecvate în cadrul învățământului, acestea din urmă ca

alternative la furnizarea unui învățământ predominant „tradițional”. Ceea ce contează nu este

atât ce se predă, cât: metoda de predare– în special prin învățarea experiențială și prin

înlăturarea ierarhiilor mai tradiționale dintre profesori și studenți, astfel încât profesorul să

devină mai degrabă un îndrumător și/sau moderator. Astfel de abordări oferă studenților

posibilitatea de a deveni mai independenți și de a lua inițiative pe durata procesului lor de

învățare, consolidându- și capacitatea de dezvoltare a acestor competențe antreprenoriale

fundamentale și contextul în care se derulează procesul de învăţare – în special, prin scoaterea

studenților din mediul tradițional al sălilor de clasă pentru a crea legături cu comunitatea locală

și pentru a-i familiariza cu întreprinderile reale, precum și prin asigurarea unui mediu școlar

în care relațiile sunt mai puțin ierarhice.

Prin urmare, trebuie să se acorde o atenție deosebită obținerii combinării corespunzătoare a

componentelor practice cu cele teoretice și îndepărtării barierelor dintre mediul de afaceri

și mediul educațional. Trebuie mutat accentul dinspre abordările tradiționale spre metode care

28 | P a g e

să permită persoanelor să experimenteze și să dobândească cunoașterea de sine. Este util faptul

că astfel de dezvoltări sunt în armonie cu tendințele actuale în domeniul învățământului în

multe țări. Cu toate acestea, în alte țări va fi necesară, fără îndoială, realizarea unei schimbări

semnificative a politicilor și a practicilor în materie de educație.

Educația antreprenorială acoperă un teren vast din punct de vedere al rezultatelor vizate și al

măsurilor avute în vedere pentru realizarea acesteia. O atenție deosebită va trebui să fie

acordată modului de începere a procesului de schimbare pe termen lung - în cea mai mare

parte radical - prin identificarea priorităților și a măsurilor realizabile.

Caracteristici fundamentale ale practicilor actuale din domeniul educației

antreprenoriale

În întreaga Europă, atât la nivelul tărilor, cât și în interiorul acesora, chiar și la nivelul fiecărei

unități de învățământ (școli, de furnizori de formare profesională sau de universități), unul

dintre aspectele fundamentale ale educației antreprenoriale este marea varietate a practicilor

de învățare.

Conform ghidului”Consolidarea spiritului și a competențelor antreprenoriale în UE”,

principalele caracteristici privind practicile actuale din domeniul educației antreprenoriale în

Europa sunt:

❖ În primul rând, în cadrul unui sistem puternic caracterizat de voluntarism, profesorii

au jucat de cele mai multe ori un rol principal, prin adoptarea unor prime măsuri

pentru predarea educației antreprenoriale și pentru modelarea practicilor actuale.

Acesta este cazul chiar și în țările în care educația antreprenorială ar putea fi

considerată disponibilă pe o scară foarte largă și bine dezvoltată, precum Regatul Unit

anterior dezvoltării recente stimulate de guvernarea centrală.

❖ În al doilea rand, a existat tendinţa de a nu trata educaţia antreprenorială în mod

sistematic în programele școlare. In schimb, aceasta este in mod normal o activitate

extrașcolară, adăugată ca obiect de studiu marginal al învățămantului tradițional, fiind

bazată pe entuziasmul profesorilor și al școlilor. Aceasta a însemnat:

o Tendința de a plasa accentul pe subiecte mai direct legate de modul de

funcționare a întreprinderilor sau pe furnizarea, în favoarea studenților, a unei

aprecieri generale a mediului muncii mai degrabă decât pe competențe mai

generale legate de antreprenoriat ca atare;

o Tendința de a include furnizarea de oportunități în vederea interacționării cu

întreprinderile mai degrabă decât dezvoltarea de competențe precum

creativitatea și asumarea de riscuri;

o Tendința să nu se supună evaluării ca parte a programei școlare convenționale:

profesorii și școlile se bazează, în schimb, pe premiile și pe distincțiile interne

sau pe participarea la concursuri conduse de organizații consacrate precum

Junior Achievement-Young Enterprise (JA-YE), din afara calificărilor

convenționale.

❖ În al treilea rând, lipsa unei abordări sistematice a educației antreprenoriale înseamnă

că profesorii au recurs la o varietate de resurse pentru susținerea propriului proces

29 | P a g e

de predare, de cele mai multe ori dezvoltate și furnizate de întreprinderile private

și/sau de organizaţiile nonprofit

❖ În al patrulea rând, un rol substanţial este jucat de asociaţiile și organizaţiile private.

Cele mai proeminente dintre acestea sunt următoarele organizații cu profiluri

internaționale:

o JA-YE, care utilizează experiențele practice pentru a-i ajuta pe tineri să

înțeleagă economia vieții prin programe în materie de educație antreprenorială

și economică destinate tinerilor cu vârste cuprinse între 6 și 25 de ani, care sunt

puse în aplicare în baza unui parteneriat cu întreprinderile și cu școlile de la

nivel local.

o EUROPEN, rețeaua firmelor de exercițiu, care susține, coordonează și dezvoltă

servicii pentru promovarea și consolidarea conceptului de învățare în cadrul

unui mediu de afaceri simulat și în afara acestuia. Obiectivele EUROPEN sunt

facilitarea schimbului de informații, furnizarea de instrumente inovatoare de

formare în favoarea membrilor săi, promovarea conceptului de firmă de

exercițiu și asigurarea reprezentării membrilor săi la diferite niveluri

guvernamentale și în cadrul instituțiilor private.

o JADE (în învățământul superior), care stimulează dezvoltarea întreprinderilor

tinere din Europa prin punerea în aplicare a proiectelor europene și prin

asigurarea unui cadru pentru cooperarea transfrontalieră în domeniul studiilor

multinaționale. Aceasta organizează congrese și reuniuni care facilitează

schimbul de cunoștințe și de experiență, înțelegerea interculturală și

promovarea ideii europene. Rețeaua JADE are în prezent 20 000 de membri

din 11 țări ale UE și include 150 de întreprinderi tinere.

❖ În al cincilea rând, deși multe dintre programe și simulări pot fi conduse de profesori

în cadrul școlilor, numai întreprinderile pot furniza o experienţă reală, practică și

directă în domeniul antreprenoriatului în acţiune pentru studenţi. Din nefericire,

disponibilitatea întreprinderilor care sunt doritoare și capabile să susțină educația

antreprenorială variază foarte mult de la o țară la alta - și chiar pe teritoriul aceleași

țări - școlile și profesorii fiind, de cele mai multe ori, tributarii unor întâmplări fericite

atunci când este vorba de stabilirea de legături cu întreprinderile locale; adesea părinții

sunt cei care pun la dispoziție astfel de legături.

❖ În al șaselea rând, în absența unei politici naționale, autorităţile regionale și locale

pot juca un rol important în calitate de promotor și de facilitator: promovând

educația antreprenorială în școli și facilitând crearea de legături între învățământ și

întreprinderi, astfel cum s-a indica anterior, pe baza cărora municipalitățile să poată

pune la dispoziție servicii de brokeraj, să poată acționa ca centre de resurse etc. Deși

acestea dețin în mod frecvent competențe legale în domeniul educației și al formării,

aceasta nu garantează faptul că educația antreprenorială face parte din politica locală.

30 | P a g e

1.4. Acțiuni UE de promovare a educației antreprenoriale

Dacă ar fi să analizăm contextual european și cel național de dezvoltare a educației

antreprenoriale, trebuie să menționăm că la nivel european se emit o serie de legi și acte

normative care susțin și stimulează dezvol-tarea antreprenoriatului. Prin intermediul Planului

de Acţiuni „Antreprenoriat 2020” referitor la relansarea spiritului antreprenorial în Europa

(comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic

şi Social European şi Comitetul Regiunilor din 09.01.2013, Bruxelles) se menţionează că

„antreprenoriatul este un vector esenţial al creşterii economice şi al creării de locuri de muncă:

acesta creează noi întreprinderi şi locuri de muncă, deschide noi pieţe şi stimulează noi

aptitudini şi capacităţi”.

În acest context, trebuie să menționăm că, conform datelor statistice, în Europa peste 23%

din populație susţine că au participat la cel puţin un curs de antreprenoriat. (Sursa: The

Entrepreneurship and the entrepreneurial culture [online], http://www.detice.sakarya.edu.tr)

Cercetările efectuate la acest nivel evidențiază că educaţia antreprenorială nu trebuie

confundată cu studiile economice care se referă la afaceri, deoarece obiectivele educaţiei

antreprenoriale sunt: promovarea creativităţii, inovării şi a activităţiilor practice de afaceri

independente/colective. Stimularea antreprenorialului în rândul tinerilor aduce multiple

beneficii – atât economice, cât şi sociale:

▪ reducerea şomajului

▪ promovarea incluziunii sociale

▪ stimularea inovării

▪ creşterea încrederii în sine

▪ satisfacţie morală etc.

Comisia Europeană colaborează cu statele membre UE pentru a sprijini și consolida

dezvoltarea competențelor-cheie și a competențelor de bază pentru toți, de la o vârstă fragedă

și ulterior pe tot parcursul vieții. Printre competențele-cheie se numără cunoștințele,

aptitudinile și atitudinile de care au nevoie toți cetățenii pentru împlinirea și dezvoltarea

personală, inserția profesională, incluziunea socială și cetățenia activă.

Obiectivul este de a promova competențele-cheie:

• punând la dispoziția tuturor programe de înaltă calitate în materie de educație, formare

și învățare pe tot parcursul vieții

• sprijinind personalul didactic în implementarea unor abordări bazate pe competențe în

materie de predare și învățare

• promovând diverse abordări și contexte de învățare în perspectiva învățării pe tot

parcursul vieții

• explorând diverse abordări în materie de evaluare și validare a competențelor-cheie.

Pe baza unei propuneri a Comisiei, Consiliul a adoptat o recomandare privind competențele-

cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, printre care și spiritul antreprenorial.

Pentru cetățenii UE, spiritul antreprenorial este o competență valoroasă, favorizând

dezvoltarea personală și profesională.

http://www.detice.sakarya.edu.tr/

31 | P a g e

Promovarea spiritului antreprenorial în educație ca și competență-cheie îi încurajează pe

cetățenii UE să fie întreprinzători, să găsească soluții inovatoare la problemele societale și să

creeze produse care să adauge valoare socioeconomică.

În contextul șomajului ridicat al tinerilor, al crizelor economice și al schimbărilor rapide legate

de economia și societatea noastră complexă bazată pe cunoaștere, abilitățile transversale, cum

ar fi antreprenoriatul, sunt esențiale nu numai pentru a modela mentalitățile tinerilor, ci și

pentru a oferi abilitățile, cunoștințe și atitudini care sunt esențiale pentru dezvoltarea unei

culturi antreprenoriale în Europa. Cu toate acestea, deși unele țări s-au angajat deja să

încurajeze educația antreprenorială de mai bine de un deceniu, altele sunt abia la început.

Strategia UE 2020 subliniază nevoia integrării creativității, inovării și antreprenoriatului în

programele școlare și propune o serie de acțiuni având ca scop eliberarea capacităților

antreprenoriale și inovatoare ale Europei prin intermediul inițiativelor emblematice „Tineretul

în mișcare”, „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă” și „O Uniune a inovării”.

De asemenea, în cadrul programului de lucru al DG Educație și Cultură (Educație și Formare

2020), consolidarea inovării și a creativității, inclusiv antreprenoriatul, la toate nivelurile

educației și formării, reprezintă unul dintre cele patru obiective strategice. (Sursa:

https://ec.europa.eu/education/policies/european-policy-cooperation/et2020-framework_en)

În anul 2008, inițiativa Small Business Act for Europe (SBA) a stimulat dezvoltarea și

intensificarea educației antreprenoriale, specificând faptul că:

„Sistemul de învăţământ și, mai ales, programa școlară, nu pun accentul în mod

suficient pe spiritul antreprenorial și nu permit dobândirea competențelor de care au

nevoie antreprenorii. Copiii pot învăţa să aprecieze spiritul antreprenorial din primii

lor ani de învăţământ.”

În cadrul Principiului I, SBA a identificat nevoie de a „încuraja interesul și talentul

antreprenoriale”, și în special a invitat statele membre:

• să stimuleze spiritul de inovație și antreprenorial în rândul tinerilor, făcând din spiritul

antreprenorial un element-cheie al programelor școlare, mai ales în cadrul

învățământului secundar general, și să se asigure că aceste orientări sunt luate în

seamă în mod corespunzător în materialele didactice;

• să se asigure că importanța spiritului antreprenorial este luată în considerare în mod

corect în formarea cadrelor didactice; și

• să întărească cooperarea cu comunitatea de afaceri pentru a dezvolta strategii

sistematice de formare a spiritului antreprenorial la toate nivelurile.

(Sursa: ghid UE ”Consolidarea spiritului și a competențelor antreprenoriale în UE”)

Conform ghidului ”Consolidarea spiritului și a competențelor antreprenoriale în UE” au fost

analizate în detaliu principalele acțiuni necesare în cele cinci domenii fundamentale ale

modelului de evoluție și sunt identificate bunele practici existente care pot contribui la

evoluțiile ulterioare:

1. Dezvoltarea cadrului politic naţional: Deși ministerele educației sunt cele care își

asumă în mod normal principala responsabilitate, ministerele

economiei/întreprinderilor/comerțului reprezintă, de asemenea, factori-cheie,

https://ec.europa.eu/education/policies/european-policy-cooperation/et2020-framework_en

32 | P a g e

coordonarea transministerială fiind esențială pentru reușită. Colaborarea cu părțile

interesate și cu partenerii sociali este, de asemenea, esențială, iar în cadrul proceselor

de implicare a acestora trebuie identificate diferitele contexte, perspective și

competențe ale acestora.

2. Profesorii, principalul factor de succes: Profesorii au nevoie de o susținere

corespunzătoare: de exemplu prin activități de cercetare temeinice în vederea

înțelegerii de către profesori a concepțiilor și a abordărilor în materie de educație

antreprenorială; prin formarea eficientă a profesorilor, atât inițială cât și continuă; prin

susținere continuă, de exemplu prin furnizarea de instrumente pentru realizarea de

schimburi de bune practici, prin dezvoltarea de bănci de conținut, de instrumente, de

metodologii și de resurse, prin crearea de rețele de susținere eficiente.

3. Colaborarea cu întreprinderile și cu asociaţiile și organizaţiile private:

Întreprinderile reprezintă sursa de exemple și de experiențe reale care sunt esențiale

pentru procesul de învățare al elevilor, de exemplu prin vizite, experiențe, studii de caz

și modele; de asemenea, acestea susțin activitatea asociațiilor și organizațiilor private

precum Junior Achievement-Young Enterprise (JA-YE) și EUROPEN care sunt

fundamentale pentru furnizarea de oportunități de învățare practică, experiențială,

precum miniîntreprinderile și firmele virtuale.

4. Dezvoltarea unui rol activ pentru autorităţile locale și regionale: Autoritățile locale

și regionale pot dezvolta măsuri de susținere pentru școli și pentru profesori și sunt

singurele care au capacitatea de a juca un rol principal în formarea de grupuri școlare

și de legături între învățământ și întreprinderi. De asemenea, acestea pot asigura

integrarea educației antreprenoriale în alte strategii locale/regionale, de exemplu în

domeniul afacerilor sociale (tineret) și al dezvoltării economice.

5. Educaţie antreprenorială eficientă în școli: consolidarea ecosistemului educaţiei

antreprenoriale la nivel local și regional: Scopul final al modelului de evoluție este

implicarea fiecărei școli de la fiecare nivel în educația antreprenorială și crearea de

legături clare între nivelurile/tipurile de învățământ, precum și dezvoltarea de legături

mai ample ca parte a ecosistemelor antreprenoriale locale. Aceasta poate începe cu

școlile care dezvoltă abordări coerente proprii în materie de educație antreprenorială,

care creează medii de învățare experiențială și care ulterior dezvoltă legături mai

ample, prin formarea de grupuri și de parteneriate.

Dezvoltarea spiritului antreprenorial este sprijinită prin mai multe acțiuni derulate în cadrul

programului Erasmus+. Acestea se adresează persoanelor care studiază, urmează un

program de formare sau participă la proiecte de parteneriat strategic în străinătate. UE a

elaborat un set de orientări pentru a sprijini încurajarea spiritului antreprenorial în educație și

formare. Erasmus pentru tinerii antreprenori este un program de schimb transfrontalier care

oferă antreprenorilor noi sau aspiranţi şansa de a învăţa de la antreprenorii cu experienţă care

conduc mici companii în alte ţări participante.

Schimbul de experienţă are loc în cadrul unui stagiu cu antreprenorul cu experienţă, ceea ce

permite antreprenorului nou să dobândească abilităţile necesare conducerii unei mici firme.

Gazda beneficiază de perspective noi privind compania pe care o conduce şi are ocazia să

33 | P a g e

coopereze cu parteneri străini sau să afle mai multe informaţii despre pieţele noi. Beneficiarii

programului pot fi antreprenori tineri care au intenția fermă de a înființa o companie sau care

au înființat deja o companie în ultimii trei ani și antreprenori cu experiență care sunt

proprietarii unei întreprinderi mici sau mijlocii sau care conduc o astfel de întreprindere într-

o alta tara participanta.

Totodată, la inițiativa Comisiei Europene, a DG Educație și Cultură și a OECD LEED Forum,

susținută de un grup format din șase experți independenți, a fost creat un instrument gratuit de

autoevaluare pentru toate tipurile de instituții de învățământ superior – HEInnovate. Aplicația

este destinată instituțiilor de învățământ superior (universități, colegii universitare, politehnică

etc.), care sunt interesate să se evalueze în raport cu o serie de declarații legate de natura

antreprenorială și inovatoare a mediului lor de învățământ superior, acoperind opt domenii

pentru autoevaluare:

✓ Conducere și guvernare

✓ Capacitate organizațională: finanțare, oameni și stimulente

✓ Predarea și învățarea antreprenorială

✓ Pregătirea și susținerea antreprenorilor

✓ Transformare și capacitate digitală

✓ Schimb de cunoștințe și colaborare

✓ Instituția internaționalizată

✓ Măsurarea impactului. (sursa: https://heinnovate.eu/)

Modele de bună practică din Spațiul European al Învățământului Superior

În vederea dezvoltării mediului antreprenorial în cadrul instituțiilor de învățământ superior,

precum și a institutelor de cercetare, în Germania funcționează programul EXIST –

University-Based Business Start-Ups, derulat de Ministerul pentru Economie și Energie. Un

alt obiectiv al programului este de a crește numărul de start-up-uri de succes bazate pe inovare

și dezvoltare tehnologică. EXIST sprijină studenții și absolvenții să își dezvolte propriile

afaceri de acest tip. De asemenea, este promovat un spirit antreprenorial autentic în instituțiile

de învățământ superior din Germania, atât în cele publice, cât și în cele private. Programul

este structurat în trei mari componente:

1. EXIST Culture of Entrepreneurship – sprijină universitățile să dezvolte și să

implementeze strategii comprehensive cu privire la construirea unei culturi și a unui

spirit a antreprenoriatului.

2. EXIST Business Start-up Grant – oferă sprijin studenților, absolvenților sau

cercetătorilor în dezvoltarea unor tehnologii inovative sau a unor afaceri bazate pe

transfer de cunoaștere.

3. EXIST Transfer of Research – finanțează dezvoltarea și constituirea resurselor și

infrastructurii necesare din punct de vedere al implementării unor programe de start-

up de acest tip.

Programul EXIST este finanțat de Guvernul federal al Germaniei prin intermediul Ministerul

pentru Economie și Energie, respectiv din fonduri provenite din Fondul Social European,

https://heinnovate.eu/

34 | P a g e

gestionat de Comisia Europeană (Sursa: http://www.exist.de/EN/Programme/About-

EXIST/content.html;jsessionid=056FFB942976DA41641886245F375F79)

Un alt model de bune practici în ceea ce privește dezvoltarea competențelor antreprenoriale

în rândul studenților este reprezentat de Universitatea publică „Roviri I Virgili” din provincia

spaniolă Catalonia, ce deservește aproximativ 13.500 de studenți, având 1561 de angajați,

din care 594 reprezintă personalul academic. În cadrul programelor de master și doctorat, peste

40% dintre studenți sunt internaționali, instituția fiind puternic internaționalizată. De

asemenea, aceasta este conectată la realitățile economice ale provinciei, absolvenții acesteia

fiind specialiști în industriile cheie din Catalonia, precum cea chimică, a energiei, turism sau

industrie alimentară. Remarcăm faptul că aproximativ 27% din bugetul total universității din

anul 2013 (105.000.000 euro) au fost dedicați activităților de cercetare-dezvoltare-inovare.

Din această sumă, două treimi provin de la bugetul de stat, în baza unor linii de finanțare sau

granturi accesate de universitate și de cercetătorii din cadrul acesteia.

Începând cu anul 2007, universitatea a dezvoltat așa numitele knowledge antennas, întrucât

mai multe municipalități din regiune au solicitat sprijin din partea universității în vederea

derulării unor diverse acțiuni sau evenimente pentru comunitate, fiind realizat în acest mod un

transfer de cunoaștere către populația din acea zonă. În plus, comunitatea academică a

universității catalane are oportunitatea de a dezvolta, totodată, start-up-uri ancorate la

realitățile socio-economice din respectivele comunități, stagiile de practică oferite studenților

fiind de calitate. În plus, acest tip de abordare se aproprie și de paradigma unui învățământ

centrat și pe comunitate (Service-learning), cu beneficii pentru toate părțile implicate. (Sursa:

https://heinnovate.eu/resource/university-roviri-i-virgili-hei-businessexternal-relationships-

knowledge-exchange )

Printre principalele activități derulate de knowledge antennas se numără și accelerarea și

dezvoltarea ideilor de afaceri ale potențialilor doritori, aspect realizat prin îmbunătățirea

conexiunilor între reprezentanții industriei și a mediului de afaceri și instituția de învățământ

superior, lucru care se reflectă ulterior în îmbunătățirea programelor de învățământ și a

modului în care se desfășoară cursurile, universitatea fiind atentă să dezvolte aptitudini și

competențe specifice contextului local pentru care studenții optează. De asemenea, politica

Universității „Roviri I Virgili” din Tarragona este de a fi un liant între local și global, fiind,

spre exemplu, un intermediar între comunitățile locale din regiune și studenții internaționali,

care vor transmite mai departe informații despre potențialul respectivelor zone. În timp,

universitatea a dezvoltat 13 astfel de antene, precum și o serie de organisme suport, precum

The Southern Catalonia Innovation Hub sau Tarragona Region of Knowledge Office, toate

acestea sprijinind în mod direct mediul antreprenorial, și în special studenții și absolvenții

respectivei universități.

Un alt exemplu pozitiv este Universitatea Nouă din Lisabona (Universidade Nova de

Lisboa), înființată în anul 1972 și care se remarcă printr-o puternică descentralizare, cele cinci

facultăți și trei institute de cercetare fiind situate în orașe diferite (Lisabona, Oieras sau

Almada), se bucură de o importantă autonomie, mult mai mare decât a oricărei alte instituții

de învățământ superior din Portugalia. Universitatea are aproximativ 19.000 de studenți,

deserviți de 1450 cadre didactice, 750 de angajați personal nedidactic, respectiv 237 de

https://heinnovate.eu/resource/university-roviri-i-virgili-hei-businessexternal-relationships-knowledge-exchange

https://heinnovate.eu/resource/university-roviri-i-virgili-hei-businessexternal-relationships-knowledge-exchange

35 | P a g e

cercetători. În anul 2006, aceasta a dezvoltat Consiliul pentru Antreprenoriat, în dorința de a

dezvolta un ecosistem antreprenorial autentic în cadrul instituției, cu sprijinul partenerilor din

regiune. În cadrul acestui consiliu sunt reprezentate toate structurile universității (facultăți,

institute de cercetare și liceul), abordarea acestuia fiind una de tip interdisciplinar. Acesta

sprijină inițiativele venite din rândul studenților și absolvenților, fiind axat, totodată, și pe

partea de follow-up în urma derulării proiectelor. Consiliul pentru Antreprenoriat

funcționează în mod transparent, raportul anual fiind public în urma adoptării acestuia de către

conducerea universității.

Un alt exemplu este Universitatea de Științe Aplicate din München în cadrul căreia

funcționează Centrul „Strascheg” pentru Antreprenoriat, denumit în onoarea economistului

austriac Falk F. Strascheg. Aceasta se remarcă prin modul în care relaționează cu stakeholderii

externi, aceștia fiind premiați, iar meritele lor recunoscute anual prin diverse ceremonii,

evenimente sau acordări de titluri onorifice. Există, de asemenea, metode și mecanisme de a

menține o relație constantă cu aceștia.

Universitatea Tehnică din Valencia se remarcă, la rândul său, prin implementarea unor

structuri menite să asigure același lucru, o relație strânsă cu absolvenții și cu potențialii și

actualii parteneri ai universității în dezvoltarea de politici antreprenoriale. Universitatea a

dezvoltat structuri precum Business Circle sau Club for Innovation, în funcție de profilul

respectivilor parteneri, pentru a îndeplini dezideratul enunțat mai sus.

Alte programe de bună practică în domeniul antreprenoriatului universitar din Spațiul

European al învățământului Superior sunt:

o ROXI - Rostock Start-up-Initiative (Universitatea din Rostock, Germania)

o Learning to Think Like an Entrepreneur (EMLYON Business School)

o The Innovative Academic Entrepreneurship Education Network (Polonia)

o incubatorul de afaceri Gründerwerkstatt, din cadrul Universității Tehnice din Berlin

(Sursa: Considerente ANOSR cu privire la mediul antreprenorial studențesc – Alianța

Națională a Organizațiilor Studențești din România)

1.5. Identificarea eșantionului reprezentativ pentru studiul de

cercetare și constituirea unei liste a angajatorilor sau

operatorilor economici de profil relevanți care vor fi anchetați

sau intervievați

Baza de date:

36 | P a g e

Nr. Crt.

Denumire angajator Regiunea de Dezvoltare

Judet Adresa completa Domeniu de activitate

E-Mail Telefon

1 RENAULT ROMANIA Sud-Muntenia Arges Mioveni MECATRONICA SI ROBOTICA

[email protected] [email protected]

0248 500 000

2 ARCTIC SA Sud-Muntenia Dambovita STR. 13 DECEMBRIE 210, GAESTI ELECTRONICA [email protected] 0723-381.302 0245713075

3 IMUT S.A. Sud-Muntenia Dambovita Bulevardul 22 Decembrie 1989, Nr. 60, Moreni, 135300, Dambovita, ROMANIA

MECATRONICA SI ROBOTICA

[email protected] 745778500

4 BRAINTRONIX SRL Nord-Vest Cluj Strada Taietura Turcului no. 47 C1, Parc Industrial Tetarom I, 400221, Cluj Napoca, Roumanie


[email protected] 0 751 085 094

5 INNO ROBOTICS SRL Nord-Vest Cluj str. Traian Vuia, nr. 212, Cluj Napoca, jud. Cluj


[email protected] 0 364805073

6 FANUC Automation Romania S.R.L.

Nord-Vest Cluj Ferma 9, Hala 25 407280 Floreşti, jud. Cluj



0 747 232 682

7 NGI SYSTEMS SRL Nord-Vest Cluj Municipiul Cluj-Napoca, Str. DONATH, Nr. 105, Scara 2, Etaj I, Apartament 50, Județ Cluj,


[email protected]

8 CSi Romania Nord-Vest Cluj Bd. Muncii 12 Cluj-Napoca


[email protected]

0 372 116 600

9 ANTREPRIZA DE REPARATII SI LUCRARI A R L CLUJ SA

Nord-Vest Cluj Str. Fabricii Nr. 131, 400632 Cluj-Napoca România

INGINERIE CIVILA [email protected] [email protected]

(+40)-0264-418.620

mailto:[email protected]
















37 | P a g e

10 DIFERIT SRL Nord-Vest Cluj B-dul Muncii Nr. 18, Cluj-

Napoca, Romania INGINERIE CIVILA [email protected] 0040(0)264 452 311

11 IASICON SA Nord-Est Iasi B-dul Tudor Vladimirescu nr. 45 A bl B1 parter, etajul 1. Iasi 700305, Romania

INGINERIE CIVILA [email protected] 0 232 215 495 0 232 208 601

12 INSPET S.A. Sud-Muntenia Prahova Ploiesti, Str. Democraţiei nr.15, cod 105558

INGINERIE CIVILA [email protected]

4-0244-406500

13 CONEST SA Nord-Est Iasi B-dul Metalurgiei, nr. 2, Iasi - ROMANIA


0 232 437 055

14 ELECTROGRUP SA Nord-Vest Cluj Cluj Napoca, Calea Turzii 217 INGINERIE CIVILA [email protected]

4 0264 415120

15 BUILD CORP SRL

Nord-Est Iasi Șoseaua Iași-Tomești 2, Iași INGINERIE CIVILA [email protected] (+40) 232 / 209 700

16 OYL COMPANY HOLDING AG SRL

Sud-Muntenia Ialomita Soseaua Brailei, Nr. 1 Slobozia – Ialomita 920095

INGINERIE CIVILA [email protected] [email protected] [email protected]

40 243 230 230 40 243 230 210 40 371 445 414

17 SAMUS CONSTRUCTII SA

Nord Vest Cluj DEJ, jud. Cluj, Strada VAII nr. 2 INGINERIE CIVILA [email protected] 0764-393-546

18 CONIZ ROMARG SRL Sud-Muntenia Arges Str. Tepes Voda, 11, Pitesti, Arges, 110036, Pitești

INGINERIE CIVILA [email protected] [email protected] [email protected]

0 248 221 267

19 AKKA ROMSERV SRL Sud-Muntenia Arges str. Gheorghe Doja, nr. 2-4, Pitesti

INFORMATICA

40 248 220 156

20 OTELINOX SA Sud-Muntenia Dambovita str. Gaesti, nr. 17, Targoviste, Dambovita

MECANICA [email protected]

40 245 209 462

21 Dynamix IT Services SRL

Sud-Muntenia Dambovita 34A Clădirea B, Târgoviște 130146

INFORMATICA [email protected] 40 784 00 10 66

22 ENDAVA ROMANIA SRL

Nord-Vest Cluj STR. ALEXANDRU VAIDA VOEVOD 51 Et. 9, Cluj-Napoca

INGINERIA SISTEMELOR INFORMATICA

[email protected] 0722-249.920















38 | P a g e

23 SOFTVISION SRL Nord-Vest Cluj str. Republicii, Nr. 57, Cluj

Napoca INGINERIA SISTEMELOR INFORMATICA


0364-401.400

24 AROBS TRANSILVANIA SOFTWARE SA

Nord-Vest Cluj str. Henri Barbusse, nr. 44-46, Cluj-Napoca



0744-863.555 40 264 202 116 40 364 143 201

25 NTT Data Romania SA

Nord-Vest Cluj str. Constanța 19-21, Cluj-Napoca



26 PROPERTY SHARK SRL

Nord-Vest Cluj BDUL. 21 DECEMBRIE 1989 77 Bl. A-B, THE OFFICE Et. 3 CAM. 3. 1 Cod 400604, Cluj-Napoca



27 FORTECH SRL Nord-Vest Cluj STR. METEOR 78 Ap. 2, Cluj-Napoca



28 ADDCONCEPT SRL Nord-Vest CLUJ STR. PADIN 14 Ap. 41, CLUJ-NAPOCA


40745234499

29 SOMES TOP GRUP SRL

Nord-Vest CLUJ STR. MARAMURESULUI 151/A Bl. 151/B Et. P Ap. 1 , CLUJ-NAPOCA

INGINERIE CIVILA [email protected] 0742-076.716

30 STEF-INVEST S.R.L. Nord-Est Iasi SOS. BUCIUM 22 TR. 1 Et. P Ap. 2 Cod 700282, IASI


31 NV Construct SRL Nord-Vest Cluj STR. ARGES 26 Ap. 8 Cod 400159, CLUJ NAPOCA


32 DACIA FABER SRL Nord-Vest Cluj STR. LUNETEI 20, CLUJ-NAPOCA INGINERIE CIVILA [email protected] 0728-945.424

33 Alfa Cluj SRL Nord-Vest Cluj BDUL. MUNCII 14, CLUJ-NAPOCA

ELECTRONICA [email protected] 0752-828.282

















39 | P a g e

34 SMART ELECTRICAL

EQUIPMENT SRL NORD-EST IASI BDUL. POITIERS 6 Et. 1 CAM. 20

, IASI ELECTRONICA [email protected]

[email protected]

0730-703.703

35 PCB ELECTRA SRL NORD-EST IASI BDUL. CHIMIEI 8 CORP B, IASI ELECTRONICA [email protected] 0745-256.045

36 TEDRUM SRL NORD-EST IASI STR. MITROPOLIT VARLAAM 54 , IASI


37 DCA DIMENSIONAL CONTROL SRL

Sud-Muntenia ARGES BACESTI, ARGES MECANICA [email protected] 0766-521.723

38 OMCO ROMANIA SRL

NORD-EST IASI CALEA CHISINAULUI 43 A, IASI MECANICA [email protected]

0743-076.013

39 EMERSON SRL Nord-Vest Cluj STR. EMERSON, NR. 4, CLUJ-NAPOCA


037-413.20.00

40 SEKO SIETA S.R.L. Nord-Vest Cluj PIATA 1 MAI 4-5, CLUJ-NAPOCA MECANICA [email protected] [email protected]

0735-552.777

41 ECKERLE AUTOMOTIVE SRL

Nord-Vest Cluj BDUL. MUNCII 1-15, CLUJ NAPOCA

MECANICA [email protected] [email protected]

0264-403.403

42 LIN IMPEX SRL Sud-Muntenia Dambovita STR. CPT. ANDREESCU 11 , TARGOVISTE


43 ELECTROAPARATAJ SA

Sud-Muntenia Dambovita CALEA CAMPULUNG 121 Bl. C7, TARGOVISTE

ELECTRONICA [email protected]

0740-112.423

44 ITPC SERVICE SRL Sud-Muntenia Ialomita BDUL. MATEI BASARAB - Bl. 43 Sc. A Ap. 3, SLOBOZIA

INFORMATICA [email protected] 0243-231.299

45 CONSTRIF S.A. Sud-Muntenia Ialomita STR. GARII NOI 5 , SLOBOZIA INGINERIE CIVILA [email protected] 0766-567.478

46 OMEGA INVEST S.R.L.

Sud-Muntenia Ialomita SOS. BRAILEI 17, SLOBOZIA INGINERIE CIVILA [email protected]

0721-281.438

47 OYL COMPANY SRL Sud-Muntenia Ialomita SOS. BRAILEI 1, SLOBOZIA INGINERIE CIVILA [email protected]

0752-081.838


























40 | P a g e

48 SALT COM SRL Sud-Muntenia Ialomita STR. MIHAI VITEAZU 31,

SLOBOZIA INGINERIE CIVILA stefan.lupascu@saltco

m.ro

0729-143.833

49 HIDROMOLD SRL NORD-EST IASI STR. AUREL VLAICU 78 Bl. C2, IASI

MECANICA [email protected] 0751-113.554

50 GEA REFRIGERATION ROMANIA SRL

NORD VEST Cluj Napoca Str. Buna Ziua nr.34-36, etaj 3 Inginerie civila [email protected] 40 264 453 206

51 DARO PROIECT SRL SUD MUNTENTIA

Valcea Str. Ion Referendaru nr. 1, Rm.Valcea, Jud. Valcea, Romania

Inginerie civila [email protected] 0723-197.432

52 AUTOMOBILE DACIA SA

Sud-Muntenia Dambovita Str. Uzinei 1, Mioveni MECATRONICA SI ROBOTICA

[email protected]

0743-268.550

53 CAMERON ROMANIA SRL

Sud-Muntenia Prahova Str. B. P. Hasdeu 1, Campina MECATRONICA SI ROBOTICA

[email protected]

0742-231.630

54 Inter Meca Serv SRL Sud-Muntenia Arges Sos. Bucuresti-pitesti 161 Bis CORP C3, loc. Stefanesti


0757-089.954

55 MONO CONSTRUCTII SRL

Nord-Vest Cluj Str. Macinului 5 Ap. 2, Cluj-Napoca


0742-153.157

56 ACI CLUJ SA Nord-Vest Cluj Calea Dorobantilor 70 Ap. 3, Cluj Napoca


57 TCI CONTRACTOR GENERAL SA

Nord-Vest Cluj Str. Alexandru Vaida Voivod 2, Loc. Cluj-Napoca


58 WINCON SRL Nord-Vest Cluj Str. G-ral Ion Dragalina 93, loc. Cluj-Napoca


59 TOTAL INVEST SRL Nord-Vest Cluj Str. Gutinului 5 , loc. Cluj Napoca


0744-549.839

60 CH TRANSBETON CONSTRUCTII SRL

Nord-Vest Cluj Str. Fabricii 145 A, Cluj-Napoca INGINERIE CIVILA [email protected] 0744-631.112

61 AFA SPECIAL LOGISTIC SRL

Sud-Muntenia Dambovita Str. Unirii 9 Bl. 1X40 Sc. A Et. 2 Ap. 9, Targoviste


0726-378.558

62 LATCOST SRL Sud-Muntenia Dambovita Calea Bucuresti 170, Targoviste INGINERIE CIVILA [email protected]

0735-166.765





tel:+40%20264%20453%20206


tel:0040723197432



















41 | P a g e

63 BRIC ACA

CONSTRUCT SRL Sud-Muntenia Dambovita Str. Cpt. Stanica Ilie 9 Bl. 46A Sc.

A Et. 3 Ap. 12, Targoviste INGINERIE CIVILA [email protected]

om

0724-274.589

64 TIS LUC CONSTRUCT Sud-Muntenia Dambovita Str. Justitiei 27a, Targoviste INGINERIE CIVILA [email protected]

0245-633.239

65 DOLO TRANS OLIMP SRL

Sud-Muntenia Arges Sat Geamana, Arges INGINERIE CIVILA [email protected] 0755-083.222

66 CONARG CONSTRUCT SRL

Sud-Muntenia Arges Str. Depozitelor 10 CAM. 1, Pitesti


67 STAR TRADING IMPEX SRL

Sud-Muntenia Arges Str. Smeurei 40 CAM. 2, Pitesti INGINERIE CIVILA [email protected] 0749-031.713

68 DECORA REZIDENT SRL

Sud-Muntenia Călărași Prel. Bucuresti - Bl. E24 Sc. 3 Et. P, Calarasi


0728-186.744

69 ASTALROM SA Sud-Muntenia Călărași Str. Varianta Nord 1, Calarasi INGINERIE CIVILA [email protected]

0744-323.011

70 CONSAL TRADE SRL Sud-Muntenia Giurgiu Str. Vasile Alecsandri 11 Et. P, Giurgiu


71 CONSIG SA Sud-Muntenia Giurgiu Str. Libertatii 9, Giurgiu INGINERIE CIVILA [email protected] [email protected]

0728-808.802

72 NESS PROIECT EUROPE SRL

Sud-Muntenia Prahova Str. Conului 9 Bl. C9, Ploiesti INGINERIE CIVILA [email protected] 0745-108.776

73 AQUILA CONSTRUCT SRL

Sud-Muntenia Prahova Str. Malu Rosu 105 A, Ploiesti INGINERIE CIVILA [email protected] 0723-512.469

74 NORWEST ROMANIA SRL

Sud-Muntenia Prahova Str. Rahovei 2, Ploiesti INGINERIE CIVILA [email protected]

0729-061.909

75 T.V.I. CONSTRUCT SRL

NORD-EST Iasi Str. Sararie 60, Iasi INGINERIE CIVILA [email protected]

0722-387.627

76 RAL CONSTRUCT MANAGEMENT SRL

NORD-EST Iasi Sos. Bucium 109 CAM. 1, Iasi INGINERIE CIVILA [email protected] 0232-214.412

77 DAROCONSTRUCT SRL

NORD-EST Iasi Str. Aurel Vlaicu 76 A Bl. C1 Et. 1 Ap. BIR. 1 , Iasi


0740-468.319

78 IRROM INDUSTRIE S.R.L.

NORD-VEST CLUJ sat Iclod, Fundatura 1/a Cod 407335



79 ALPHA LAS SRL NORD-VEST CLUJ Bdul. Muncii 12 , Cluj-Napoca MECANICA [email protected] 0722-352.352

























42 | P a g e

80 GLOBAL ENERGY

PRODUCTS SA NORD-VEST CLUJ Bdul. Muncii 18 Cod 400641,

Cluj-Napocca MECANICA [email protected] 0364-730.625

81 COINJECT SRL NORD-VEST CLUJ Calea Baciului 1-3 , Cluj-Napoca MECANICA [email protected] 0744-478.731

82 TRANSISUD CONSULTING SRL

NORD-VEST CLUJ Str. Cimpului 42 Bl. O Ap. 4 Cod 400651, Cluj-Napoca

MECANICA [email protected] 0264-436.182 0728-287.372

83 HIDROMAR SRL NORD-VEST CLUJ Str. Fabricii De Zahar 107 Cod 400624, Cluj-Napoca


84 BG CNC PRO SRL NORD-VEST CLUJ Bdul. Muncii 12 Cod 400641, Cluj-Napoca


85 PRELMET SRL NORD-VEST CLUJ Str. Maresal Ion Antonescu 2 Bl. S4 Ap. 361 Cod 400540, Cluj-Napoca


0744-519.075

86 TEKNAUS SRL Sud-Muntenia Dambovita Str. Teis 16 D Cod 135300, Moreni


87 EUROPE CONCEPTION PROCESS INGINERIE SRL

Sud-Muntenia Dambovita Str. Laminorului 21 B Cod 130089, Loc. Targoviste


88 MECANICA-MORENI SRL

Sud-Muntenia Dambovita Str. Sondelor - Cod 135300 Cart. PIETRIS, Loc. Moreni


0722-203.335

89 CRUC PRODCOM SRL

Sud-Muntenia Dambovita Str. Danciu 445 Cod 137256, Sat Ghirdoveni


0722-152.621

90 MODERN BAU SRL NORD-VEST Cluj Str. Cibinului 14, Cluj Napoca INGINERIE CIVILA [email protected] 0729-831.661

91 ANDREMAR PROIECT SRL

NORD-VEST Cluj Str. Oasului 355, Cluj-Napoca INGINERIE CIVILA [email protected] 0737-019.691

92 DECORINT S.R.L. NORD-VEST Cluj Str. Tache Ionescu 77 Ap. 1, Cluj-Napoca


0720-600.276

93 CANION IMPEX SRL NORD-VEST Cluj Str. Plevnei 77 Et. P, Cluj-Napoca


0745-850.619

















43 | P a g e

94 DORALEX COM SRL NORD-VEST Cluj Str. Maramuresului 151/a Bl.

151/A Et. 5 Ap. BIR. 2, Cluj-Napoca


0740-008.045

95 NEVICONMAD SRL Sud-Muntenia Dambovita Sat Bilciuresti, Dambovita INGINERIE CIVILA [email protected]

0723-434.864

96 GROUP ABI CONSULT SRL

Sud-Muntenia Dambovita Sat Lazuri, Dambovita INGINERIE CIVILA [email protected]

0245-218.339 0723-249.869

97 PRO STRATEGY CONSTRUCTION SRL

Sud-Muntenia Dambovita Str. Toma Georgescu 7 A, Targoviste

INGINERIE CIVILA [email protected] 0345-407.412 0723-811.311

98 POTENTIAL CONS SRL

Sud-Muntenia Dambovita Str. Gimnaziului 18, Targoviste INGINERIE CIVILA [email protected] 0245-611.384 0744-356.390

99 ILVA IMPEX SRL Sud-Muntenia Dambovita Calea Ialomitei 33, Targoviste INGINERIE CIVILA [email protected] 0245-212.408

100 EURO LUK CONSTRUCT SRL

Sud-Muntenia Dambovita Str. Spre Bilciuresti 10, sat Iazu, Dambovita


0724-668.451

101 DENISMON SRL Sud-Muntenia Dambovita Str. I. C. Visarion - Bl. E1 Et. 1 Ap. 6, Titu


0730-797.700

102 EUROSTRADA BUILDING

Bucuresti-Ilfov Bucuresti Bdul. Dimitrie Pompeiu 10a Et. 3 Ap. BIR. 6 , Bucuresti

INGINERIE CIVILA [email protected] 031-404.11.49 0747-249.003

103 ELCO CONSTRUCT SRL

Bucuresti-Ilfov Bucuresti Str. Nicolae Filimon 5 Ap. 1, Bucuresti


021-311.80.88

104 MAGNUM EXPERT BUILDING SRL

Bucuresti-Ilfov Bucuresti Bdul. Theodor Pallady 51 Et. 3 CAM. 306 (C. DE CALCUL), Bucuresti


031-425.38.62

105 ROCO PROD COM Bucuresti-Ilfov Bucuresti Str. Dogarilor 19, Bucuresti INGINERIE CIVILA [email protected]

021-210.70.69

106 TROIA PREMIUM CONSTRUCT SRL

Bucuresti-Ilfov Bucuresti Bdul. Iuliu Maniu 94-100 Bl. 18 Sc. 3 Et. 2 Ap. 92, Bucuresti


0786-323.323

107 FAPACO SRL Bucuresti-Ilfov Bucuresti Spl. Unirii 197 Bl. DUPLEX Et. 6 Ap. 26, Bucuresti


021-323.23.00 0723-331.576

























44 | P a g e

108 GLOBAL ENERGY

PRODUCTS SA Nord-Vest Cluj Bdul. Muncii 18, Cluj-Napoca MECANICA [email protected] 0364-730.625

109 BRIZARD ROMANIA SRL

Nord-Vest Cluj Str. Vrancea 24, Cluj-Napoca MECANICA [email protected]

0743-060.505

110 COINJECT SRL Nord-Vest Cluj Calea Baciului 1-3, Cluj-Napoca MECANICA [email protected] 0744-478.731

111 TRANSISUD CONSULTING SRL

Nord-Vest Cluj Str. Cimpului 42 Bl. O Ap. 4 , Cluj-Napoca


112 HIDROMAR SRL Nord-Vest Cluj Str. Fabricii De Zahar 107, Cluj-Napoca


113 BG CNC PRO SRL Nord-Vest Cluj Bdul. Muncii 12, Cluj-Napoca MECANICA [email protected] 0735-182.013

114 SYNTHETIC DYNAMICS SRL

Nord-Vest Cluj Str. Edgar Quinet 16 Et. 3 Ap. 22, Cluj-Napoca

ROBOTICA SI MECATRONICA

[email protected]

115 ABB România Nord-Vest Cluj Cluj-Napoca ROBOTICA SI MECATRONICA

[email protected]

0372 158 200

116 CAP SRL Nord-Vest Bihor str. C. Gyula nr. 14A, Oradea, jud. Bihor

INDUSTRIE [email protected] 0259-416.359

117 CELESTICA ROMANIA SRL

Nord-Vest Bihor Borș, nr. 88, jud. Bihor ROBOTICA SI MECATRONICA


118 COMAU ROMANIA SRL

Nord-Vest Bihor Sos. Borsului nr. 53 B, Oradea, Jud. Bihor


[email protected]

0259-414.769

119 EBERSPACHER SRL Nord-Vest Bihor Șoseaua Borșului, Parc Industrial EurobusinessParc, Oradea

INGINERIE [email protected] (+40) 741026-000

120 EMSIL TECHTRANS SRL

Nord-Vest Bihor Str. Fabricilor; nr. 8/B, Oradea, Jud. Bihor



121 ESPROBA SRL Nord-Vest Bihor Calea Borsului, nr. 37, Oradea, Jud. Bihor

ROBOTICA SI MECATRONICA 0359-444.860













45 | P a g e

122 FAIST Mekatronic

SRL Nord-Vest Bihor Parc Industrial EurobusinessParc

, Sos. Borsului, 32i, Oradea, jud. Bihor


[email protected]

0359-803.600

123 GMAB CONSULTING SRL

Nord-Vest Bihor str. Ecaterina Teodoroiu nr. 16, Oradea, jud. Bihor



124 Hanna Instruments SRL

Nord-Vest Salaj str. Hanna nr. 1, Nușfalău, județul Sălaj


[email protected] 037-260.60.05

125 ISROM Impex S.R.L Nord-Vest

Str. T. Vladimirescu nr. 56B ROBOTICA SI MECATRONICA


126 MICRODECO SRL Nord-Vest Bihor NDF 326 nr. cod 489, Nojorid, jud. Bihor



127 PLASTOR S.A Nord-Vest Bihor str. Clujului nr. 175, Oradea, Jud. Bihor


[email protected]

0259-207.164

128 PLEXUS SERVICES RO SRL

Nord-Vest Bihor Oradea, Calea Borsului Nr. 34/A Eurobusinessparc Oradea


[email protected]

0259-400.500

129 VIMEX SRL Nord-Vest Bihor Șoseaua Borșului nr. 74, Oradea, jud. Bihor


[email protected]

0245-212.428

130 AUTO BARA & CO SRL

Nord-Vest Bihor str. Calea Borşului , nr.22,Oradea, jud.Bihor



131 D&C IMPEX S.R.L Nord-Vest Bihor ,str.Calea Clujului, nr.287, Oradea, jud.Bihor


132 SALTEMPO SRL SUD-EST Galati Galati, str . Prutului, judet Galati INDUSTRIE [email protected]; [email protected]

0236406363; 0236448840; 0751180200; 0236464396; 0236306064

133 PRUTUL SA SUD-EST Galati Galati, Str. ANA IPATESCU, judet Galati

INDUSTRIE [email protected] 0236460677

134 ALMERA INTERNATIONAL SRL

SUD-EST Galati Galati, str. Brailei, judet Galati INDUSTRIE [email protected] 0236466225





46 | P a g e

135 DERPAN SRL SUD-EST Galati Smîrdan, judet Galati INDUSTRIE [email protected];

[email protected] 0236830032; 0745594760; 0236830021; 0744610161

136 DIDONA B SRL SUD-EST Galati Galati, Str. BASARABIEI, judet Galati

INDUSTRIE [email protected]

0236306026; 0754079201; 0754079202

137 LUNA PLAST SRL SUD-EST Galati Vînatori, FERMA BROILLER 3-B3, HALA 6, judet Galati

INDUSTRIE [email protected]; [email protected]

0236334248; 0742221107; 0722216913; 0743904605; 0742221109

138 FIERCTC SIBEL SRL SUD-EST Galati Galati, Sos. SMÂRDAN, judet Galati

INDUSTRIE [email protected] 0236449920; 0236449910; 0236337282

139 LACON ELECTRONIC SRL

SUD-EST Galati Galati, str. TRAIAN INDUSTRIE [email protected]

0236411380; 0755146624; 0755686168;

140 STAER INTERNATIONAL SA

SUD-EST Galati Galati, Str. SIDERURGISTILOR, judet Galati

INDUSTRIE [email protected] 0236406209; 0747778875

141 KATY SRL SUD-EST Galati Galati, Str. COL. NICOLAE HOLBAN

CONSTRUCTII [email protected]

0236476755; 0722635170; 0236492477; 0722348511

142 TANCRAD SRL SUD-EST Galati Galati, Str. BRAILEI CONSTRUCTII [email protected]; [email protected]

0236406109; 0236432021

143 ARCADA COMPANY SA

SUD-EST Galati Galati, Str.BRAILEI C/C STR.CONSTRUCTORILOR, judet Galati

CONSTRUCTII [email protected]; [email protected]

0236462695; 0236318868; 0336401895; 0336401896

144 APA CANAL SA SUD-EST Galati Galati, Str. CONSTANTIN BRANCOVEANU

SERVICII [email protected] 0236463294; 0236473380

145 PHOENIX SLAG SERVICES SRL

SUD-EST Galati Galati, SMÎRDAN, judet Galati SERVICII

0336401267










47 | P a g e

146 COMPANIA DE

NAVIGATIE FLUVIALA ROMANA NAVROM SA

SUD-EST Galati Galati, Str. PORTULUI, judet Galati

SERVICII [email protected]; [email protected]

0236460747; 0236461022; 0236461033; 0236415615

147 REGIA AUTONOMA ADMINISTRATIA FLUVIALA A DUNARII DE JOS GALATI RA

SUD-EST Galati Galati, Str. PORTULUI, judet Galati

SERVICII [email protected] 0236460812; 0236460320; 0236460016

148 ALEWIJNSE MARINE GALATI SOCIETATE PE ACTIUNI

SUD-EST Galati Galati, str Marinei, judet Galati SERVICII [email protected] [email protected]

0236448022

149 ASTI AUTOMATION SRL

Bucuresti, Calea Plevnei 139 CORP D CAM. 5

INDUSTRIE [email protected]

(+40) 21 3125907 0722291815

150 ADREM ENGINEERING SRL

Bucuresti, Str. Alexandrina 20-22 Et. 3 Ap. 6

INGINERIE [email protected]

072 516 1654

151 BEIA CONSULT INTERNATIONAL

Bucuresti, Str. Poiana Narciselor 12 Et. 1 Ap. 3


0744 756 650

152 EATON NORD-VEST Maramures Str. Independentei 8, Sat Sarbi, Maramures


0727 220 425

153 ERICSSON TELECOMMUNICATIONS ROMANIA SRL

Bucuresti, Str. Gara Herastrau 4C Et. 10


[email protected]

0756 146 866

154 HONEYWELL ROMANIA SRL

Bucuresti, Str. George Constantinescu 3 Et. P


[email protected]

40 746 228 551

155 INGENIOS

Bucuresti, Str. George Constantinescu 2C Et. 2


[email protected]

072 231 7814

156 NEOTRONIX

Str. Diligentei 3 BUCURESTI, Loc. SECTORUL 3


[email protected]

0741003302


















48 | P a g e

157 PHOENIX CONTACT

Spl. Unirii 165 Bl. TN OFFICES 1 Et. 1 , Bucuresti


[email protected]

0757098875

158 ACE INDUSTRIAL SOFTWARE SOLUTIONS

Bucuresti, Bdul. Mircea Eliade 18 Sc. A Et. 2 Ap. BIR. A5


[email protected]

0 725 701 717

159 CASA LUX NORD-EST Iasi Iasi, Sos. Bucium 18 INGINERIE CIVILA [email protected]>

0771-218.117

160 AGENTIA DE PUBLICITATE BOARDMEDIA S.R.L.

Nord-Est Botosani Botosani, Str. Colonel Victor Tomoroveanu 7 Et. 3 Ap. 19

SERVICII [email protected]

0231-529.000

161 MODERN CALOR SA Nord-Est Botosani Pacea 43 Bl. 10141, Botosani INDUSTRIE [email protected]

0753-011.171

162 Agentie imobiliara Onix

Nord-Est Botosani Piata Revolutiei Nr. 11, Botoşani


0231/532552

163 Parc Residence Nord-Est Botosani Botoșani, Calea Națională nr. 15, Birou 13, etaj 2, județ Botoșani


0231 532186

164 BRD Nord-Est Botosani Calea Nationala, nr. 156, Botosani


[email protected] 0231512780

165 Serconf Nord-Est Botosani Botosani, Str. Independentei 2 INDUSTRIE [email protected] 0231518005

166 Tech Fun Nord-Est Botosani Strada Independenței nr. 1, Botoșani

SERVICII [email protected] 0783 165 064

167 Medoptic Botosani Nord-Est Botosani Strada Unirii nr. 8, Botoșani 710220

SERVICII [email protected] 0331 404 039

168 Monclinic Nord-Est Botosani Bulevardul George Enescu 24, Botoșani


0741 399 386









mailto:[email protected]%3E

mailto:[email protected]%3E















49 | P a g e

1.6. Proiectarea eșantionului -tip chestionar

Eșantion: min. 100 de potențiali respondenți având funcții de decizie de la nivelul a cel puțin

50 de angajatori sau operatori economici vizați.

Aria de acoperire a studiului va fi: mediul urban și/sau rural din regiunile de dezvoltare

relevante ale proiectului, respectiv:

- Reg. Sud Muntenia

- Reg. Sud-Est

- Reg. Nord-Vest

- Reg. Nord-Est

1.7. Principalele tendințe și perspective de evoluție ale pieței

muncii (într-un orizont de analiză mediu de 1-3 ani) Potrivit raportului Employment and Social Developments in Europe realizat de Comisia

Europeană în anul 2018, transformările recente în ceea ce privește procesele de producție,

noile informații și tehnologiile de comunicare forțează economiile statelor către o restructurare

rapidă pentru a face față concurenței. Organizațiile și piețele sunt interconectate la nivel global

prin intermediul internetului, în timp ce tehnologiile digitale, robotica, inteligența artificială

revoluționează procesele de producție și de consum. Noile tehnologii creează noi piețe și

locuri de muncă, în timp ce unele tradiționale sunt pe cale de dispariție, structura economiilor

UE fiind într-un proces rapid de schimbare. Aceste transformări avantajează serviciile, în

defavoarea producției, creșterile în sectoarele de servicii, depășind pe cele din zona de

producție.

50 | P a g e

Grafic: Valoarea adăugată reală, modificare procentuală, 2015 față de 2000, UE-28 și

SUA

Sursa: Employment and Social Developments in Europe, Annual Review 2018

Evoluția contribuției factorilor de producție (munca și capitalul) evidențiază o creștere a

utilizării intensive a capitalului în ultimii 40 de ani, producția în lumea industrializată

bazându-se mai mult pe capital decât pe forța de muncă. În figura 2.13 este prezentată evoluția

ponderii veniturilor din muncă în valoarea adăugată brută totală, remarcându-se că în cele mai

dezvoltate state UE și în Statele Unite ale Americii veniturile forței de muncă au scăzut ca

pondere în valoarea adăugată.

O tendință pe termen lung de creștere în intensitate a utilizării capitalului poate fi văzută din

două perspective:

➢ companiile își dotează lucrătorii mult mai bine, astfel încât să crească productivitatea

muncii, astfel investițiile de capital și forța de muncă completându-se reciproc, sporind

calificarea și bunăstarea lucrătorilor;

➢ companiile înlocuiesc forța de muncă cu capitalul ori de câte ori tehnologizarea este

posibilă, considerându-se că roboții și computerele își pot îndeplini sarcinile mai

eficient. Într-un astfel de scenariu pot apărea inegalități semnificative ale bunăstării

sociale, veniturile ajungând mai degrabă la proprietarii de capital decât la muncitori.

Concluziile specialiștilor sunt că ambele perspective vor juca un rol important pe piața muncii

la nivelul UE. Chiar dacă utilizarea în proporție mai mare a capitalului va duce la dispariția

unor locuri de muncă, totuși un alt efect este acela al apariției unor noi locuri de muncă. Un

rol important îl vor avea potențialul de inovare al firmelor și politicile guvernamentale care

pot susține cercetarea și inovarea.

Și condițiile de muncă au fost afectate în sens pozitiv de tehnologizare și digitalizare,

conducând la îmbunătățirea pieței forței de muncă în termeni de autonomie, flexibilitate,

sănătate și siguranță. Există însă și aspecte negative privind condițiile de muncă și calitatea

vieții pentru persoanele care au fost mai puțin pregătite să facă față schimbărilor și să profite

51 | P a g e

de beneficiile tehnologizării.

Pe piața muncii, la nivelul UE, se identifică un nou actor: platformele de lucru digitale. Încă

nu s-a formulat o definiție facilă și completă a așa-numitelor “platforme de lucru”, noua

economie colaborativă a fost descrisă ca o interacțiune a modelelor de afaceri "în care

activitățile sunt facilitate de platforme de colaborare care creează o piață deschisă pentru

utilizarea temporară de bunuri sau servicii" (Comisia Europeană, 2016). Aceste servicii sunt,

de obicei, furnizate online, atât de către furnizorii de servicii profesionale, cât și de cei privați

persoane fizice. Astfel de platforme cunoscute pe internet includ servicii furnizate de la

domiciliu (de exemplu prin Twago, Upwork sau Clickworker), servicii de mobilitate (de

exemplu, prin Uber) sau care lucrează la domiciliul persoanei (ListMinut, Helpling etc.).

Aceste companii, înființate în ultimul deceniu, au înregistrat o creștere accentuată în ultimii

ani, în paralel cu o diversificare a serviciilor oferite.

Piața muncii din Romania – evoluții generale

România a înregistrat, de la începutul anilor 2000, o scădere în numărul angajaților, scădere

care poate fi explicată în special de rata ridicată de inactivitate înregistrată populația în vârstă

de muncă (15-64 ani), de numărul mare de persoane care lucrau în agricultura de subzistență,

precum și de migrația forței de muncă, în alte țări din UE, ceea ce însemna pierdere importantă

de capital uman.

De asemenea, părăsirea timpurie a sistemului de învățământ a afectat competitivitatea forței

de muncă din România.

52 | P a g e

Setul detaliat de previziuni Cedefop prognozează evoluția și structura forței de muncă din

România pe baza unei metodologii complexe (Cedefop, 2012). Modelul fundamentează

nivelurile de ocupare pe gen și vârstă, nivelul activității economice și, cererea de locuri de

muncă, pornind de la previziunile demografice exogene realizate de Eurostat (Cedefop, 2012).

Ratele de activitate, nivelul salariilor și al ajutoarelor sociale sunt utilizate în modelarea forței

de muncă (oferta) și activității economice (Cedefop, 2012). Cererea de muncă, sau crearea de

locuri de muncă este modelată in 2 componente: 1) cerere de locuri de muncă nou create și 2)

cerere de înlocuire, detaliate la nivel de ocupație si instruire.

Prognozele sunt realizate pentru perioada 2015-2030, cu excepția celor referitoare la cererea

de muncă, exprimate ca valoare cumulată pentru perioada 2013-2025 datorită fluctuațiilor

semnificative existente la nivel anual (Cedefop, 2018).

Grafic: Evoluția previzionată a forței de muncă, România, 2013-2030

Sursa: prelucrarile autorilor, Cedefop, 2018

Conform ultimelor prognoze Cedefop (2018), dimensiunea forței de muncă este în continuă

scădere, de la 8.8 milioane in 2020 la 8.2 milioane în 2030. Această scădere ușoară, de 6%

este acompaniată de o scădere de doar 4% din forța de muncă în vârstă de 15-30 de ani. Dintre

aceștia, evoluțiile cele mai semnificative se observă pentru forța de muncă în vârstă 30-34 de

ani, care scade cu 28%, și grupa de vârstă 25-29 de ani, care înregistrează un declin constant,

materializat într-o scădere de 13%, în perioada 2018-2030. În contrast, observăm o stabilitate

a efectivelor forței de muncă pentru vârstele 15-19 și 20-24 pentru întreaga perioadă de

previziune. La nivel anual, observăm o ușoară creștere a forței de muncă în grupa de vârstă

20-24 de ani în perioada 2026-2030, care compensează declinul înregistrat la nivelul grupei

de vârstă 25-29 de ani.

Evoluțiile prezentare prezintă inconsistențe sesizabile față de alte previziuni Cedefop

(Cedefop 2015), care indicau o creștere ușoară a ocupării, discrepanțele fiind datorate modului

53 | P a g e

diferit de raportare. Astfel, forța de muncă este prognozată ca număr de persoane (folosind

criteriul rezidențial), iar ocuparea este prognozată ca număr de locuri de muncă folosind

anchetele întreprinderilor, o persoană putând deține mai multe locuri de muncă.

Grafic: Evoluția previzionată a ratelor de activitate, România, 2013-2030

Sursa: prelucrarile autorilor, Cedefop, 2018

La nivelul ratelor de activitate, calculate ca raport între forța de muncă și populația în vârstă

de muncă, se observă faptul că acestea cresc ușor pentru toate grupele de vârstă. Deși faptul

este îmbucurător, dacă luăm în considerare previziunile privind scăderea populației,

considerăm necesară reiterarea faptului că evoluția forței de muncă este supusă unor limitări

severe datorate declinului demografic.

La nivelul tinerilor observăm fenomenul unor creșteri ușoare, constante a ratelor de activitate,

de la 12.8% la 14.9% pentru grupa de vârstă 15-19, de la 49% la 54.9% pentru grupa de vârstă

20-24, de la 81.5% la 83.7% pentru grupa de vârstă 25-29 și de la 83.3% la 84.6% pentru

grupa de vârstă 30-34 în perioada 2018-2030, pe fondul unei scăderi ușoare a ratei de activitate

totale de la 54.2% la 53.3% pentru aceeași perioadă. Acest fapt relevă un atașament stabil, în

creștere, al tinerilor, relativ la piață muncii, cu efecte benefice asupra economiei naționale.

Evoluția ocupării înregistrează o ușoară creștere, datorată aproape exclusiv sectoarelor servicii

profesionale și servicii non-piață, care compensează scăderile importante previzionate pentru

sectoarele primar și construcții. Această situație impune în mod necesar nu atât recalificarea

lucrătorilor din domeniile în declin, cât și creșterea nivelului de educație adecvat profesiilor

din sfera serviciilor.

54 | P a g e

Grafic: Evoluția ocupării la nivel de ramuri principale de activitate, România, mii

persoane și indici de evoluție (%)

Sursa: Cedefop 2018 și prelucrările autorilor

La nivelul principalelor sectoare economice, detaliate în tabelul de mai jos, cele mai mari

creșteri ale ocupării vor fi în sectoarele servicii profesionale, sănătate și asistență socială,

precum și educație. Cele mai multe locuri de muncă noi vor fi pentru muncitori în agricultură

și pentru specialiști cu ocupații intelectuale și științifice, în domeniul social și legal. Deși

cererea totală pentru persoane cu calificare redusă va fi cea mai mică, totuși aceasta va

reprezenta 25% din totalul locurilor de muncă noi – a treia cea mai ridicată pondere din

UE.

Creșterea relativă a ocupării în România se prognozează a se situa, în perioada 2016-2030, la

un nivel de 2.78%, mult mai mică în comparație cu UE (6.16%).

Sector Modificarea relativa

a ocuparii (%)

Hoteluri și restaurant 6.75 Servicii administrative 20.13 Agricultură, piscicultură, silvicultură -13 Artă și recreere 17.86 Construcții -30.09 Educație 20.38 Servicii de furnizare a energiei 16.96 Finanțe și asigurări 7.24 Sănătate și asistență social 66.71 Servicii ICT 1.22 Industria prelucrătoare -2.23 Industria extractive -11.32 Servicii profesionale 91.4 Administrație publică și apărare 14.64 Transport și depozitare 0.19 Tratarea apei și deșeurilor -23.31

Comerț 10.19

Tabel: Activitățile economice cu cele mai mari diferențe previzionate de ocupare,

România, mii persoane și indici de evoluție (%)

Sursa: Cedefop 2018 și prelucrările autorilor. Notă. Valorile anuale apropiate de 10,000

trebuie interpretate cu precauție.

55 | P a g e

La nivel de ramură detaliată de activitate, se constată că majoritatea activităților cu declin

previzionat al forței de muncă corespund sectorului primar, manufacturier și

construcții.

Cu excepția silviculturii și autovehiculelor, activitățile care înregistrează creșteri puternice ale

forței de muncă aparțin sferei serviciilor. De remarcat și faptul că aceste creșteri nu se

concentrează doar în sectoarele care presupun un nivel înalt de instruire (contabilitate și

juridic, cercetare-dezvoltare, arhitectură și inginerie), ci și în activități ca îngrijire la domiciliu,

reparații casnice și turism, fapt care denotă oportunități existente pentru lucrători cu diferite

niveluri de școlarizare, inclusiv pentru tineri angrenați în procesul educațional, sau care au

reintrat pe piața muncii după perioade de inactivitate.

La nivel de grupe ocupaționale majore se constată o evoluție a ocupării mai echilibrată decât

cea pe sectoare de activitate, fapt explicabil prin diversitatea mai mare și caracterul

transsectorial a celor dintâi.

Tabel: Evoluția ocupării la nivel de grupe ocupaționale majore, România, mii persoane și

indici de evoluție (%)

Sursa: Cedefop 2018, și prelucrările autorilor

Creșterea cea mai mare o înregistrează specialiștii, grup în care predomină personalul cu studii

superioare, urmați îndeaproape de tehnicieni, specialiști în vânzări și funcționari, iar muncitori

artizanali și cei din agricultură și piscicultură avem cele mai importante scăderi. Deși alte

previziuni indică surplusuri de forță de muncă pentru funcționari (Cedefop, 2016),

previziunile detaliate ale Cedefop (2018) indică o creștere cu doar 11% a forței de muncă din

aceste ocupații. Rezerve similare se pot exprima și în privința managerilor și directorilor și

mai ales în cazul ocupațiilor militare, unde scăderea poate reflecta evoluții trecute legate de o

realitate economică care se poate modifica în viitor. Nu în ultimul rând trebuie observată și

evoluția previzionată relativ bună a ultimelor două grupe, asociate cu niveluri de școlarizare

56 | P a g e

reduse. Acestea ar putea oferi oportunități pentru tinerii provenind din medii defavorizate, sau

cei care în urma unor perioade de inactivitate își caută serviciu.

Examinarea ocupării tinerilor la momentul actual prin luarea în considerare a structurii

acesteia pe grupe majore de ocupații relevă o bună poziționare a acestora, atât în

profesiile necesitând un nivel înalt de școlarizare, cât și în cele cu nivel de școlarizare

redus (alte categorii de ocupații). Interes prezintă și reducerea semnificativă a ponderii

relative a tinerilor în vârstă de 25-34 de ani în ocupațiile din servicii și vânzări, și muncitori

necalificați, care pot fi susceptibile de fluctuații semnificative de personal datorate modificării

structurii demografice.

Tabel: Structura ocupării tinerilor din România pe grupe de ocupații, 2017, mii persoane

și indici de evoluție (%)

Sursa : INS (2018) și prelucrările autorilor

Notă. Indicele relativ compară ponderea ocupării grupelor de vârstă la nivel de grupă

ocupațională cu cea calculată pe total economie națională.

Ocuparea previzionată pe niveluri de școlarizare indică o creștere a ponderii personalului

cu nivel de educație superioară

(ISCED 97 5 și 6) acompaniată

de o scădere proporțională a

personalului cu nivel mediu de

instruire. De interes este faptul

că ocuparea în rândul

personalului cu educație

primară va crește cu 20% în

perioada de previziune, fapt

care semnalează că un procent

considerabil din ocuparea

57 | P a g e

viitoare va fi destinat acestora. Grafic: Prognoza ocuparii pe nivel de educație

Evoluția ocupării pe niveluri de instruire

Referitor la oferta de muncă, aceasta este detaliată în evidențele CEDEFOP (2018) prin

intermediul situației creării nete de locuri de muncă. Datorită considerentelor de calitate a

datelor și, implicit, de stabilitate a estimărilor, în care un rol important joacă dificultatea

estimării părăsirii locurilor de muncă din cauza emigrației, pensionării, etc. prognozele sunt

raportate sub formă de totaluri cumulate pentru întreaga perioadă 2013-2025. Fidele

procesului de creare de locuri de muncă, prognozele detaliază oferta de muncă generată de

procesul de expansiune a activității (denumită cerere de expansiune) și oferta de muncă

datorată necesităților de înlocuire a personalului existent (denumită cerere de înlocuire).

Pentru perioada 2016-2030, locurile de muncă ce vor fi create (noi sau vacante, în special

prin retragere, dar și prin migrație), se vor situa la un nivel de aproximativ 4,5 milioane,

din care aproximativ 95% pentru înlocuire și restul pentru job-uri noi. Per ansamblu, se

constată predominanța cererii de înlocuire a forței de muncă, fapt consistent cu evoluțiile

înregistrate la nivel european (Cedefop, 2015).

Tabel: Locurile de muncă create la nivel de ramuri principale de activitate, România,

2013-2025, mii persoane

Sursa: CEDEFOP (2018)

Analiza la nivelul ocupațiilor relevă consistența analizei ofertei de locuri de muncă, precum

și faptul că cele mai multe oportunități nou create se concentrează în grupa specialiștilor,

în ocupații care necesită studii superioare. De asemenea, creșterea ofertei de locuri de

muncă datorate cererii de expansiune este semnificativă pentru tehnicieni, servicii și

vânzări și ocupații primare, contrabalansând scăderile pentru muncitori. Un fapt notabil

este și faptul că discrepanțele dintre ocupațiile cu cerere de expansiune net pozitivă, sau net

negativă sunt mult mai mici raportate la totalul ofertei de locuri de muncă, relevând o situație

mult mai echilibrată la nivel de ocupații. Încă odată, mărimea absolută a ofertei de muncă,

coroborată cu prognozele legate de ocupare, oferă o imagine mai detaliată la nivel de ocupație

asupra evoluției pieței muncii la nivel de profesie.

58 | P a g e

Etapa II: Cercetarea calitativă – chestionare/interviuri

aplicate

2.1. Baze de date complexe necesare pentru fundamentarea

studiului de piață

Baza de date este prezentată în cadrul cap. 1.5.

2.1. Chestionar online Titlul chestionarului: Identificarea nevoilor și cerințelor pieței muncii pentru candidați

cu competențe antreprenoriale și identificarea tendințelor de evoluție ale pieței muncii

într-un orizont de timp mediu (de la 1 până la 3 ani)

59 | P a g e

60 | P a g e

61 | P a g e

62 | P a g e

63 | P a g e

64 | P a g e

65 | P a g e

66 | P a g e

67 | P a g e

Etapa III: Prelucrarea, interpretarea și analiza datelor

3.1. Analiză și interpretare a datelor prelucrate și reprezentate

În scopul identificării nevoilor și cerințelor reale ale pieței muncii pentru persoane cu

competențe antreprenoriale și identificarea tendințelor de evoluție ale pieței muncii într-un

orizont de timp mediu, a fost realizat un chestionar online aplicat pe un eșantion de minim

200 persoane care îşi propune culegerea de informaţii.

REZULTATELE OBȚINUTE PRIN PROCESAREA CHESTIONARULUI ONLINE

Titlul chestionarului: Identificarea nevoilor și cerințelor pieței muncii pentru candidați

cu competențe antreprenoriale și identificarea tendințelor de evoluție ale pieței muncii

într-un orizont de timp mediu (de la 1 până la 3 ani)

Sinteză răspunsuri întrebarea 1:

Din totalul de 55 de răspunsuri, 76,4% dintre respondenți au în cadrul companiei absolvenți

de studii universitare în domeniul tehnic și ingineresc.


68 | P a g e

Referitor la numărul de angajați, absolvenți din domeniul ingineriei, sinteza răspunsurilor este

următoarea:

o 15,8% - respectiv 3 angajați absolvent din domeniul ingineriei

o 13,2% - respectiv 2 angajați absolvenți din domeniul ingineriei





41,8% dintre respondenți au un număr total < 9 angajați, 29,1% au între 10-49 angajați și

29,1% au peste 50 de angajați.

69 | P a g e


Referitor la frecvența cu care se fac angajări de absolvenți din domeniul ingineriei, 47,3%

dintre respondenți fac angajări o dată pe lună, iar 25,5% au precizat că nu există o frecvență

bine stabilită, dar fac angajări destul de des.


Referitor la domeniile de specializare ale inginerilor de care au nevoie preponderent în

activitatea companiei, sinteza răspunsurilor este următoarea:

o 67,3% Ingineria Sistemelor (Automatică și Informatică Aplicată)

o 18,2% Inginerie si management

70 | P a g e

o 14,5% Inginerie industrială (TCM)

o 12,7% Inginerie civilă


Referitor la raportul real dintre numărul total al angajaților din companie și numărul celor care

au absolvit studii superioare inginerești, sinteza răspunsurilor este următoarea:

o 20% - respectiv 0

o 10,9% - respectiv 2


Referitor la raportul dintre numărul de posturile de management și numărul total de angajați,

sinteza răspunsurilor este următoarea:

o 41,5% - <10%

o 41,5% - între 10% și 20%

o 11,3% - peste 30%

71 | P a g e


74,1% dintre respondenți consideră că un absolvent cu studii superioare inginerești trebuie să

aibă o pregătire economică antreprenorială.


38,9% dintre respondenți consideră că angajații din profilurile tehnice nu au dobândit

cunoștințe antreprenoriale/ de management în timpul anilor de studiu.

72 | P a g e


În ceea ce privește dezvoltarea calităţilor de antreprenor/intraprenor ale studenţilor, metodele

didactice sugerate de respondenți sunt:

o 69,1% - interacțiuni între universități și industrie

o 65,5% - jocuri de simulare de afaceri

o 60% - realizarea de planuri de afaceri

o 60% - studii de caz despre antreprenori de succes sau eșecuri celebre ale acestora

o 58,2% - program de învățământ structurat pentru antreprenoriat


73 | P a g e

Referitor la activităţile co-curriculare care ar îmbunătăţi implicarea absolvenţilor de inginerie

în activităţi antreprenoriale, respondenți au sugerat:

o 78,2% - întâlniri cu oameni care au afaceri de succes şi ar putea motiva studenţii să

devină antreprenori

o 76,4% - participarea studenților la competiţii cu tematică de antreprenoriat (ex.

competiţii Junior Achievement România, Innovation Labs, competiţii organizate de

Asociaţia pentru Educaţie Antreprenorială, altele)

o 72,7% - participarea studenților la Școli de vară cu tematică de antreprenoriat

o 54,5% - întâlniri cu alumni care au afaceri de succes şi ar putea motiva studenţii să

devină antreprenori

o 52,7% - participarea studenților la activități desfăşurate în structuri de tip Open

Innovation Labs

o 49,1% - activităţi organizate în cadrul SAS-urilor (Societăţilor Antreprenoriale

Studenţeşti)


50,9% dintre respondenți au finanțat în anul precedent activități de instruire suplimentară

pentru angajați în scopul îmbunătățirii calificării și competențelor antreprenoriale ale acestora

conform cerințelor postului.


74 | P a g e

69,1% dintre respondenți consideră că dinamica cererii pe piaţa muncii din ţara noastră, în

următorii 10 ani, pentru absolvenţii ingineri va crește.


Referitor la alte aspecte sau abilități/competențe necesare pe care ar trebui să le dețină un

absolvent de inginerie,conform răspunsurilor primite acestea sunt:

o Comunicativ, respectuos.

o Managment, team work

o termotehnica și termodinamica, hidrodinamica și pierderi de presiune, materiale

(oteluri, izolatii), schimb de caldura

o Planificarea si organizarea muncii, ergonomia muncii, coordonare

o cunostinte de limbi straine, diverse competente soft skill

o capacitate de munca pentru program prelungit

o elemente de comunicare si de comert.

o competitivitate

o dorinta de a progresa, seriozitate

o intuitie

o DORINTA DE INVATARE PERMANENTA

o analiza

o Programare

o Spirit inovativ, proactivitate

o Spirit antreprenorial

o usurinta in punerea teoriei in practica, organizare la locul de munca

o Intelegere context economic

o Comunicare si relationare. Inteligenta emotionala.

o Viziunea conpleta asupra rolului sau, management de proiect

o Inovație, gândire critica și autocritica

o IT

o Comunicare si relationare. Inteligenta emotionala.

o Programare

75 | P a g e

o usurinta in punerea teoriei in practica, organizare la locul de munca

o capacitate de munca pentru program prelungit

o analiza

o Planificarea si organizarea muncii, ergonomia muncii, coordonare

o Cunostinte de machine learning

o Cunostinte legislative

o spirit critic, focus pe calitate, abilitati de comunicare

o competitivitate


76 | P a g e

Spirit inovativ,

antreprenorial/intraprenorial

o 1: 1 validare

o 2: 8 validări

o 3: 11 validări

o 4: 16 validări

o 5: 19 validări

Gândire critică

o 1: 4 validări

o 2: 2 validări

o 3: 12 validări

o 4: 16 validări

o 5: 21 validări

Capacitatea de a lucra în echipă

o 1: 0 validări

o 2: 3 validări

o 3: 8 validări

o 4: 8 validări

o 5: 36 validări

Abilitatea de a utiliza sistemele

informatice

o 1: 0 validări

o 2: 1 validare

o 3: 9 validări

o 4: 15 validări

o 5: 30 validări

Abilitatea de a dezvolta sistemele

informatice

o 1: 6 validări

o 2: 8 validări

o 3: 14 validări

o 4: 12 validări

o 5: 15 validări

Abilitatea de comunicare interpersonală

o 1: 0validări

o 2: 4 validări

o 3: 14 validări

o 4: 14 validări

o 5: 23 validări

Creativitate

o 1: 0 validări

o 2: 4 validări

o 3: 16 validări

o 4: 15 validări

o 5: 20 validări

Analiză și sinteză

o 1: 0 validări

o 2: 2 validări

o 3: 12 validări

o 4: 18 validări

o 5: 23 validări

Gândire analitică

o 1: 1 validare

o 2: 2 validări

o 3: 6 validări

o 4: 22 validări

o 5: 24 validări

Abilitatea de a lucra independent

o 1: 1 validare

o 2: 3 validări

o 3: 16 validări

o 4: 20 validări

o 5: 15 validări

Preocuparea pentru calitate

o 1: 0 validări

o 2: 3 validări

o 3: 5 validări

o 4: 16 validări

o 5: 31 validări

Comportament etic

o 1: 0 validări

o 2: 4 validări

o 3: 10 validări

o 4: 7 validări

o 5: 34 validări

Cunoașterea limbilor străine

o 1: 0 validări

o 2: 8 validări

o 3: 11 validări

o 4: 12 validări

o 5: 24 validări

Capacitatea de a aplica cunoștintele

practice

o 1: 0 validări

o 2: 4 validări

o 3: 5 validări

o 4: 12 validări

o 5: 34 validări

77 | P a g e

Cele mai importante competențe fiind:

✓ Capacitatea de a lucra în echipă

✓ Comportament etic

✓ Capacitatea de a aplica cunoștintele practice

✓ Abilitatea de a utiliza sistemele informatice

✓ Preocuparea pentru calitate

✓ Cunoașterea limbilor străine


Referitor la cunoștințele și competențele ce vor fi necesare în viitorul apropiat pentru noii

angajați, respondenții au ales:

o 89,1% - Competențe digitale

o 80% - Competențe de profesionale

o 69,1% - Competențe comunicare

o 58,2% - Competențe antreprenoriale/intraprenoriale

o 47,3% - Competențe economice


78 | P a g e

Referitor la competențele tehnice necesare studenților/absolvenților pentru a face față cu

succes cerințelor locurilor de muncă din companie, răspunsurile sunt următoarele:

o 65,5% - dezvoltarea de aplicații software pentru inginerie

o 50,9% - mentenanța echipamentelor și a sistemelor

o 41,8% - implementarea algoritmilor și structurilor de conducere automată

o 25% - modelare/simulare FEA

o 27,3% - programare PLC și HMI

o 25,5% - sisteme SCADA

o 12,7% - utilizarea sistemelor de prototipare rapidă

o Alte răspunsuri:

o autocad 2d si 3d, calcul de rezistenta

o diverse limbaje de programare

o HTML/AZURE/ANGULAR/JAVA

79 | P a g e


Referitor la modalitățile prin care s-ar putea îmbunătăți pregătirea absolvenților de inginerie

pentru a răspunde provocărilor posturilor existente în companie, răspunsurile sunt

următoarele:

o 78,2% - creșterea numărului de ore de practică în producţie/ în companii

o 67,3% - introducerea de cursuri obligatorii obligatorii care să dezvolte soft skill-urile

absolvenţilor (ex. capacitate de comunicare, capacitate de decizie, capacitate de

negociere, capacitate de lucru în echipă, logică)

o 56,4% - creșterea pregătirii tehnice prin diversificarea și modernizarea cursurilor de

specialitate

o 54,5% - introducerea de cursuri de antreprenoriat/intraprenoriat/inovare

o 41,8% - dezvoltarea de programe noi de învăţământ

o 36,4% - creșterea pregătirii tehnice prin mărirea numărului de ore la cursurile de

specialitate existente în programele de învăţământ


80 | P a g e

Referitor la mijloacele prin care universitățile ar obține creșterea nivelului de pregătire a

studenților pentru alinierea curriculei la cerințele și realitățile pieței muncii, respondenții au

apreciat astfel:

Dezvoltarea spiritului inovativ,

antreprenorial/intraprenorial

o 1: 0 validări

o 2: 6 validări

o 3: 10 validări

o 4: 17 validări

o 5: 22 validări

Învățare cu exemple practice de la

oameni din business (participări ale

acestora la semnarii, workshop-uri,

sesiuni interactive)

o 1: 1 validare

o 2: 2 validări

o 3: 9 validări

o 4: 13 validări

o 5: 30 validări

Dezvoltare de abilități în utilizare

sistemelor digitale

o 1: 0 validări

o 2: 1 validare

o 3: 12 validări

o 4: 22 validări

o 5: 20 validări

81 | P a g e

Exerciții practice, aplicații care să

susțină partea teoretică (studii de caz,

jocuri de rol, etc.)

o 1: 0 validări

o 2: 4 validări

o 3: 13 validări

o 4: 9 validări

o 5: 29 validări

Extinderea duratei perioadei de

practică

o 1: 2 validări

o 2: 6 validări

o 3: 7 validări

o 4: 23 validări

o 5: 17 validări

Dezvoltarea inteligenței emoționale

o 1: 1 validare

o 2: 11 validări

o 3: 13 validări

o 4: 14 validări

o 5: 16 validări

Experiențe internaționale (Erasmus,

Work and Travel, etc.)

o 1: 1 validare

o 2: 8 validări

o 3: 13 validări

o 4: 14 validări

o 5: 19 validări

Dezvoltare de competențe lingvistice

o 1: 2 validări

o 2: 2 validări

o 3: 15 validări

o 4: 21 validări

o 5: 15 validări

Practică săptămânală în firmă

o 1: 2 validări

o 2: 5 validări

o 3: 15 validări

o 4: 18 validări

o 5: 15 validări

Internship

o 1: 1 validări

o 2: 4 validări

o 3: 6 validări

o 4: 18 validări

o 5: 26 validări

Bursă acordată de firmă pe perioada

facultății, cu obligația angajării după

obținerea diplomei de inginer

o 1: 3 validări

o 2: 10 validări

o 3: 13 validări

o 4: 13 validări

o 5: 16 validări

Proiecte comune firmă – facultate care

să fie realizate de studenți

o 1: 1 validare

o 2: 2 validări

o 3: 11 validări

o 4: 21 validări

o 5: 20 validări

Cele mai importante mijloace fiind:

o Învățare cu exemple practice de la oameni din business (participări ale acestora la

semnarii, workshop-uri, sesiuni interactive)

o Exerciții practice, aplicații care să susțină partea teoretică (studii de caz, jocuri de rol,

etc.)

o Intership

o Dezvoltarea spiritului inovativ, antreprenorial/intraprenorial

o Dezvoltare de abilități în utilizarea sistemelor informatice


82 | P a g e

81,6% dintre respondenți au răspuns că au existat dificultăți în recrutarea personalului calificat

în domeniul ingineresc din cauza slabei pregătiri.


41,8% - nivel 3 de mulțumire față de cunoștințele teoretice ale absolvenților din domeniul

ingineresc.


83 | P a g e

Referitor la modalitățile de colaborare în mod real între companii și universități în vederea

formării viitorilor specialiști în domeniu, respondenții au apreciat:

o 69,1% organizarea de stagii de practică/internship

o 58,2% organizarea și participarea la evenimente (vizite la angajatori / mese rotunde /

ateliere / workshop-uri) pentru facilitarea cunoștințelor practice

o 38,2% mentorat pentru studenți

o 34,5% susținerea unor programe de recrutare în cadrul companiei

o 34,5% organizarea și participarea la evenimente pentru promovarea / informarea

studenților despre stagii de practică

o 12,7% acordarea de burse de merit studenților


84 | P a g e

Referitor la numărul de studenți/absolvenți de care firmele respondente au nevoie în următorii

2 ani, sinteza răspunsurilor este următoarea:

o 27,3% - 2 angajați






Referitor la îmbunătățirile relevante pentru a adapta sistemul de învățământ nevoilor

companiei lor, respondenții au precizat:

o Mai multa practica

o actualizarea programei cu eliminarea cursurilor inutile și introducerea de materii utile

o Cunostinte practice, abilitati de coordonare

o Universitatile sa se adapteze cu adevarat la nevoile economiei

o adaptarea curriculei la necesitatile specifice ale industriei automotive

o majorarea nr.locuri in domeniu

o actualizarea materialelor didactice in conformitate cu vremurile actuale

o multa practica

o studii de caz

o Activitati practice

o adaptarea programei educationale la tendintele actuale din piata

o Extinderea curriculei

o Competente practice

o Adaptarea curriculei la necesatile pietei. Mai multa practica care sa fie facuta in mod

real. Cursuri si seminarii adaptate la locurile de munca disponibile acum in piata. De

exemplu, in cadrul facultatii de marketing ar putea fi realizate cursuri, seminarii si

lucrari practice pe marketing online: optimizare seo, campanii google ads, social

media.

o Organizarea stagiilor de practica în cadrul firmelor

o Legatura cu realitatea a tuturor cunostiintelor din facultate

o Extinderea curriculei

o adaptarea programei educationale la tendintele actuale din piata

o studii de caz

o Cunostinte practice, abilitati de coordonare

o Gestionarea optima a timpului

o majorarea nr.locuri in domeniu


85 | P a g e

Referitor la domeniile de activitate ale respondenților, acestea sunt:

o IT

o Intermediere financiar-bancara

o Turism

o Constructii

o constructii

o IT consulting

o Energetic

o Comert cu ridicata al calculatoarelor, echipamentelor periferice si software- ului

o comert cu autovehicule noi si service auto reprezentanta

o distribuitori produse software industrial

o Producție de componente și oferirea de servicii in domeniul energiei electrice

o Servicii IT

o proiectare instalații industriale (rafinării, energetica, combinate chimice)

o Productie Automotive

o Instalatii

o Electrice si automatizari

o marketing online

o Vanzare de echipamente electrice pentru industrie

o Proiectare de sisteme automate

o Sales&Engineering

o Editare software

o Web Design

o Dezvoltare soluții IT

o Securitatea muncii

o dezvoltare firmware pentru sisteme audio/video embedded

o Sisteme de curenti slabi

o Consultanta informatica

o electric

o Servicii

o Consultanta

o Training si dezvoltare personala

o Realizare de software la comanda

o dezvoltare web

o 2562

o Software & Telecom

o Constructii de masini si utilaje grele

o Proiectare si executie sisteme de conducere automata

o Logistica

o telecomunicatii

o producere energie termica si energie electrica


86 | P a g e

69,1% dintre respondenți sunt reprezentanți a unor companii cu vechime în piață mai mare de

5 ani.


Dintre respondenți, cei mai mulți sunt localizați în Regiunea Sud-Muntenia (78,2%), urmată

de Regiunea Sud-Est (27,3%), Regiunea Nord-Vest (25,5%) și Regiunea Nord-Est (18,2%).


Referitor la specificul firmelor pe care respondenții le reprezintă, acestea sunt:

o Vanzari

o executie

o Vanzari, consultanta

87 | P a g e

o consultanta

o Proiectare si executie

o Executie

o IT Consulting

o Vânzări, executie

o execuție, consultanță, proiectare si vânzări

o Dezvoltare software

o Dezvoltare sisteme software

o vanzari si service

o Vanzare, training si suport pentru clienti

o Cercetare, Execuție, proiectare, vânzări,

o Consultanta si dezvoltare solutii in domeniul IT

o Consultanta, executie, vanzari

o proiectare

o Productie

o Consultanta si proiectare

o IT

o dezvoltare sw

o vanzari, servicii

o Executie si proiectare

o Vanzari & consultanta

o Realizam si vindem produse IT

o Web Design

o Consultanță și furnizare soluții IT

o Consultanță

o execuție, consultanță

o Proiectare, executie

o creare, dezvoltare, implementare software

o integrator sisteme

o Consultanta, dezvoltare software

o suport tehnic

o Executie, vanzari

o Servicii organizare evenimente

o Consultanta

o Consultanta

o servicii dezvoltare web

o productie

o executie, consultanta, vanzari

o Consultanta si logistica deseuri nepericuloase si periculoase


88 | P a g e

o Berila CRC PFA

o Travel & Insurance LGT SRL

o SC ORTEC CEE SRL

o Schneider Electric România

o TRYAMM Trading Consulting

o Medicover Tech

o SC Auto Bara & CO SRL

o ACE INDUSTRIAL SOFTWARE SOLUTIONS

o Electromagnetica SA

o Kanvas Interaktiv

o Daro Proiect

o GOLDE Oradea

o Phoenix Contact Srl

o SC ClickBrainiacs Marketing Solutions SRL

o Eaton Electric

o Expert Conpany Oil SRL

o Alexer Design S.R.L.

o HS TEHNIC CONCEPT SRL

o CodecArt Alliance SRL

o Web4life

o NTT DATA Romania

o HELION

o BearingPoint SRL

o MEGACONS INTERNATIONAL S.R.L.

o Bni Romania

o Waldevar Best

o Business Aircraft Management

o Authentic Success srl

o Kron Web 4you srl

o VENTACORE SRL

o Direct Consulting Advertising SRL

o S.C. MODERN CALOR S.A.


89 | P a g e

90 | P a g e

3.2. Concluzii și recomandări

Problematica tineretului în contextul educației și al pieței muncii este foarte importantă la

nivelul oricărei economii naționale, deoarece problemele existente pot afecta mai multe

sectoare de activitate și, în final, întreaga activitate economică atât pe termen scurt, cât și pe

termen mediu și lung. În cazul României, problematica este cu atât mai importantă cu cât

există factori care pot reduce capacitatea, fie a mecanismelor de piață, fie a politicilor

economice, de a remedia aceste decalaje si atenua impactul negativ asupra întregii economii.

Conform prezentului studiului:

→ Dinamica cererii pe piața muncii este in creștere pentru ingineri, dar în

special în domeniul Ingineria Sistemelor (Automatică și Informatică)

→ Pregătirea antreprenorială a studenților este insuficientă pentru cerințele

și necesitățile identificate în piața muncii

→ Companiile investesc în activități de instruire suplimentară pentru angajați

în scopul îmbunătățirii calificării și competențelor antreprenoriale ale

acestora. Consolidarea educației antreprenoriale în instituțiile de

învățământ va avea un impact pozitiv asupra caracterului dinamic al

antreprenoriatului în cadrul industriei.

→ Creșterea numărului de ore de practică și a pregătirii tehnice vor răspunde

provocărilor pentru cerințele de integrare mai ușoară în piața muncii în

domeniile tehnice

→ Alinierea curriculei la cerințele și realitățile pieței muncii va putea fi

posibilă în special prin :

• Exerciții practice, aplicații care să susțină partea teoretică (studii de

caz, jocuri de rol, etc.)

• Învățare cu exemple practice de la oameni din business (participări

ale acestira la seminarii, workshop-uri, sesiuni interactive)

→ Piața muncii este deschisă spre colaborări cu mediul universitar în vederea

formării viitorilor specialiști în domeniu, în special prin:

• Organizarea de stagii de practică/internship

• Mentorat pentru studenți

→ Studenții ingineri ar trebui sa beneficieze de experiențe antreprenoriale

practice înainte de inserția în piața muncii

→ Universitatile de profil ar trebui sa stabilească legături cu întreprinderile

din domeniu pentru a susține pregătirea corespunzătoare în domeniul

antreprenoriatului a studenților

→ Promovarea componentei practice puternice corelată cu nevoile pieței

muncii

91 | P a g e

Cele mai importante competențe tehnice conectate cerințelor pieței muncii pe regiuni

de dezvoltare:

Regiunea Nord-Est

Mentenanța echipamentelor și a sistemelor,

Dezvoltarea de aplicaţii software pentru inginerie

Regiunea Nord-Vest

Implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automată,


Dezvoltarea de aplicaţii software pentru inginerie,

Utilizarea sistemelor de prototipare rapidă, diverse limbaje de programare

Mentenanța echipamentelor și a sistemelor, Programare PLC și HMI

Mentenanța echipamentelor și a sistemelor, Sisteme SCADA

Regiunea Sud-Est


Dezvoltarea de aplicaţii software pentru inginerie, HTML/ AZURE/ ANGULAR /

JAVA



Utilizarea sistemelor de prototipare rapidă

Modelare/simulare FEA,

Programare PLC și HMI, Sisteme SCADA

Regiunea Sud-Muntenia


Dezvoltarea de aplicaţii software pentru inginerie, Programare PLC și HMI

Dezvoltarea de aplicaţii software pentru inginerie, Sisteme SCADA


Implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automată


Modelare/simulare FEA, autocad 2d si 3d, calcul de rezistenta


Regiunea Sud-Muntenia, Regiunea Sud-Est, Regiunea Nord-Vest, Regiunea Nord-

Est

Dezvoltarea de aplicaţii software pentru inginerie,

Dezvoltarea de aplicatii software cu tehnologii Microsoft, SAP, RPA, React, Angular

Programare PLC și HMI, Sisteme SCADA,





92 | P a g e

În topul celor mai necesare competențe tehnice se clasează:

➢ Implementarea algoritmilor şi structurilor de conducere automată,

➢ Dezvoltarea de aplicaţii software pentru inginerie

➢ Mentenanța echipamentelor și a sistemelor,

➢ Dezvoltarea de aplicaţii software pentru inginerie

Companiile care au angajați absolvenți de studii universitare în domeniul tehnic și

ingineresc consideră în procent de 74% (majoritar) necesar ca un absolvent cu studii

superioare inginerești trebuie să aibă o pregătire economică antreprenorială

Domeniile de specializare ale inginerilor solicitate in piața muncii în funcție de

regiunea de dezvoltare sunt:

Regiunea Nord-Est

Ingineria sistemelor (Automatică și Informatică Aplicată), Ingineria Mediului

Regiunea Nord-Vest

Ingineria autovehiculelor

Ingineria sistemelor (Automatică și Informatică Aplicată),

Inginerie industrială (TCM),

Mecatronică și robotică

Inginerie și management

Regiunea Sud-Est

Ingineria sistemelor (Automatică și Informatică Aplicată)

Inginerie Civilă

Specialist Marketing Online

Regiunea Sud-Muntenia

1%

89%

10%

Cerere pregătire economică

antreprenorială

< 9 angajați

> 50 de

angajați

între 10 - 49

angajați

42%

29%

29%

Număr angajați din

companiile participante la

studiu

< 9 angajați

> 50 de

angajați

între 10 - 49

angajați

93 | P a g e

Ingineria autovehiculelor

Ingineria Mediului,

Inginerie și management

Ingineria sistemelor (Automatică și Informatică Aplicată),

Electronica si Telecomunicatii

Inginerie Civilă,

Inginerie industrială (TCM)

Mecatronică și robotică

Inginerie alimentară

Marketing

Top specializare: Ingineria sistemelor (Automatică și Informatică Aplicată)

94 | P a g e

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Ing

ine

ria

sis

tem

elo

r …

Ing

ine

ria

au

tove

hic

ule

lor

Ing

ine

ria

sis

tem

elo

r …

Ing

ine

ria

sis

tem

elo

r …

Ing

ine

ria

sis

tem

elo

r …

Ing

ine

rie

ind

ust

ria

lă (

TCM

), …

Ing

ine

ria

sis

tem

elo

r …

Ing

ine

rie

Civ

ilă

Sp

ec

ialis

t M

ark

etin

g O

nlin

e

Ing

ine

ria

au

tove

hic

ule

lor

Ing

ine

ria

Me

diu

lui, In

gin

erie

și …

Ing

ine

ria

sis

tem

elo

r …

Ing

ine

ria

sis

tem

elo

r …

Ing

ine

ria

sis

tem

elo

r …

Ing

ine

ria

sis

tem

elo

r …

Ing

ine

ria

sis

tem

elo

r …

Ing

ine

ria

sis

tem

elo

r …

Ing

ine

ria

sis

tem

elo

r …

Ing

ine

ria

sis

tem

elo

r …

Ing

ine

ria

sis

tem

elo

r …

Ing

ine

rie

alim

en

tară

Ing

ine

rie

Civ

ilă

Ing

ine

rie

Civ

ilă, In

gin

erie

…

Ing

ine

rie

in

du

stria

lă (

TCM

)

Ing

ine

rie

și m

an

ag

em

en

t

Ma

rke

tin

g

Nu

am

ne

vo

ie d

e in

gin

eri

ele

ctr

ic

Ing

ine

ria

sis

tem

elo

r …

Ing

ine

ria

sis

tem

elo

r …

Ing

ine

ria

sis

tem

elo

r …

Ing

ine

ria

sis

tem

elo

r …

Regiunea Nord-EstRegiunea Nord-VestRegiunea Sud-Est Regiunea Sud-MunteniaRegiunea Sud-Muntenia, Regiunea Sud-Est, Regiunea Nord-Vest, Regiunea Nord-Est

Interes specializări regiuni

Total

95 | P a g e

În anii următori dinamica cererii pe piața muncii va cunoaște o creștere pentru

absolvenții ingineri:

Îmbunătățirea pregătirii absolvenților corelată cu domeniile de activitate:

Consultanta

Creşterea numărului de ore de practică în producţie/ în companii,

Introducerea de cursuri de antreprenoriat/intraprenoriat/inovare, Introducerea de cursuri obligatorii care să dezvolte soft skill-urile absolvenţilor (ex. capacitate de

comunicare, capacitate de decizie, capacitate de negociere, capacitate de lucru în echipă, logică)

Creşterea pregătirii tehnice prin diversificarea și modernizarea cursurilor de specialitate

suport tehnic


Creşterea pregătirii tehnice prin diversificarea și modernizarea cursurilor de specialitate, Creşterea pregătirii tehnice prin mărirea numărului de ore la cursurile de specialitate existente în

programele de învăţământ, Introducerea de cursuri obligatorii care să dezvolte soft skill-urile absolvenţilor (ex. capacitate de


Cercetare, Execuție, proiectare, vânzări,

Creşterea numărului de ore de practică în producţie/ în companii, Introducerea de cursuri obligatorii care să dezvolte soft skill-urile absolvenţilor (ex. capacitate de


Consultanță și furnizare soluții IT


Introducerea de cursuri de antreprenoriat/intraprenoriat/inovare, Creşterea pregătirii tehnice prin mărirea numărului de ore la cursurile de specialitate existente în

programele de învăţământ, Introducerea de cursuri obligatorii care să dezvolte soft skill-urile absolvenţilor (ex. capacitate

de comunicare, capacitate de decizie, capacitate de negociere, capacitate de lucru în echipă, logică)

96 | P a g e

Consultanta si logistica deseuri nepericuloase si periculoase


Introducerea de cursuri de antreprenoriat/intraprenoriat/inovare, Creşterea pregătirii tehnice prin mărirea numărului de ore la cursurile de specialitate existente

în programele de învăţământ

Consultanta si proiectare


Introducerea de cursuri de antreprenoriat/intraprenoriat/inovare, Introducerea de cursuri obligatorii care să dezvolte soft skill-urile absolvenţilor (ex. capacitate de


Consultanta, executie, vanzari


Introducerea de cursuri de antreprenoriat/intraprenoriat/inovare,

Dezvoltarea de programe noi de învăţământ

creare, dezvoltare, implementare software



Creşterea pregătirii tehnice prin diversificarea și modernizarea cursurilor de specialitate, Creşterea pregătirii tehnice prin mărirea numărului de ore la cursurile de specialitate existente în

programele de învăţământ, Introducerea de cursuri obligatorii care să dezvolte soft skill-urile absolvenţilor (ex. capacitate

de comunicare, capacitate de decizie, capacitate de negociere, capacitate de lucru în echipă, logică),


IT

Creşterea numărului de ore de practică în producţie/ în companii, Creşterea pregătirii tehnice prin mărirea numărului de ore la cursurile de specialitate existente în programele de învăţământ

productie

Creşterea numărului de ore de practică în producţie/ în companii


Creşterea pregătirii tehnice prin diversificarea și modernizarea cursurilor de specialitate, Introducerea de cursuri obligatorii care să dezvolte soft skill-urile absolvenţilor (ex. capacitate de

comunicare, capacitate de decizie, capacitate de negociere, capacitate de lucru în echipă, logică),


Cele mai solicitate acțiuni sunt:

Creşterea numărului de ore de practică în producţie/ în companii, Introducerea de cursuri de antreprenoriat/intraprenoriat/inovare, Introducerea de cursuri obligatorii care să dezvolte soft skill-urile absolvenţilor (ex. capacitate de


97 | P a g e

SINTEZA ÎNTREBĂRILOR PONDEREA RĂSPUNSURILOR PRIMITE Frecvența angajărilor de absolvenți din domeniul ingineriei

47,3% - o dată pe lună

Necesitatea pregătirii economice antreprenoriale a absolvenților de studii superioare inginerești

74,1% dintre respondenți consideră că absolvenții trebuie să aibă o pregătire economică antreprenorială

Măsura în care angajații din profilurile tehnice au dobândit cunoștințe antreprenoriale/ de management în timpul anilor de studiu

38,9% consideră că angajații din profilurile tehnice nu au dobândit cunoștințe antreprenoriale/ de management în timpul anilor de studiu

Metode didactice sugerate pentru dezvoltarea calităţilor de antreprenor/intraprenor ale studenţilor

69,1% - interacțiuni între universități și industrie 65,5% - jocuri de simulare de afaceri 60% - realizarea de planuri de afaceri 60% - studii de caz despre antreprenori de succes sau eșecuri celebre ale acestora 58,2% - program de învățământ structurat pentru antreprenoriat

Activităţi co-curriculare în vederea îmbunătăţirii implicării absolvenţilor de inginerie în activităţi antreprenoriale

78,2% - întâlniri cu oameni care au afaceri de succes şi ar putea motiva studenţii să devină antreprenori 76,4% - participarea studenților la competiţii cu tematică de antreprenoriat (ex. competiţii Junior Achievement România, Innovation Labs, competiţii organizate de Asociaţia pentru Educaţie Antreprenorială, altele) 72,7% - participarea studenților la Școli de vară cu tematică de antreprenoriat 54,5% - întâlniri cu alumni care au afaceri de succes şi ar putea motiva studenţii să devină antreprenori 52,7% - participarea studenților la activități desfăşurate în structuri de tip Open Innovation Labs

Finanțare activități de instruire suplimentară pentru angajați în scopul îmbunătățirii calificării și competențelor antreprenoriale

50,9% dintre companii au finanțat astfel de activități de instruire, 50% nu au finanțat.

Dinamica cererii pe piaţa muncii Cererea va creşte

Abilități /competențe necesare absolvent de inginerie

• Comunicativ, respectuos.

• Managment, team work

• termotehnica și termodinamica, hidrodinamica și pierderi de presiune, materiale (oteluri, izolatii), schimb de caldura

• Planificarea si organizarea muncii, ergonomia muncii, coordonare

• cunostinte de limbi straine, diverse competente soft skill

• capacitate de munca pentru program prelungit

98 | P a g e

• elemente de comunicare si de comert.

• competitivitate

• dorinta de a progresa, seriozitate

• intuitie

• DORINTA DE INVATARE PERMANENTA

• analiza

• Programare

• Spirit inovativ, proactivitate

• Spirit antreprenorial

• usurinta in punerea teoriei in practica, organizare la locul de munca

• Intelegere context economic

• Comunicare si relationare. Inteligenta emotionala.

• Viziunea conpleta asupra rolului sau, management de proiect

• Inovație, gândire critica și autocritica

• IT

• Comunicare si relationare. Inteligenta emotionala.

• Programare

• usurinta in punerea teoriei in practica, organizare la locul de munca

• capacitate de munca pentru program prelungit

• analiza

• Planificarea si organizarea muncii, ergonomia muncii, coordonare

• Cunostinte de machine learning

• Cunostinte legislative

• spirit critic, focus pe calitate, abilitati de comunicare

• competitivitate

Competențe pentru absolvenții programelor de licență, în vederea integrării în cadrul companiei

Capacitatea de a lucra în echipă Comportament etic Capacitatea de a aplica cunoștintele practice Abilitatea de a utiliza sistemele informatice Preocuparea pentru calitate Cunoașterea limbilor străine

Competențe necesare pentru noii angajați 89,1% - Competențe digitale 80% - Competențe de profesionale

99 | P a g e

69,1% - Competențe comunicare 58,2% - Competențe antreprenoriale/intraprenoriale 47,3% - Competențe economice

Competențele tehnice necesare 65,5% - dezvoltarea de aplicații software pentru inginerie 50,9% - mentenanța echipamentelor și a sistemelor 41,8% - implementarea algoritmilor și structurilor de conducere automată

Soluții îmbunătăţire pregătire absolvenţi de inginerie pentru a răspunde provocărilor posturilor existente

78,2% - creșterea numărului de ore de practică în producţie/ în companii 67,3% - introducerea de cursuri obligatorii obligatorii care să dezvolte soft skill-urile absolvenţilor (ex. capacitate de comunicare, capacitate de decizie, capacitate de negociere, capacitate de lucru în echipă, logică) 56,4% - creșterea pregătirii tehnice prin diversificarea și modernizarea cursurilor de specialitate 54,5% - introducerea de cursuri de antreprenoriat/intraprenoriat/inovare

Mijloace prin care univeristățile ar putea obține creșterea nivelului de pregătire a studenților pentru alinierea curriculei la cerințele și realitățile pieței muncii

Învățare cu exemple practice de la oameni din business (participări ale acestora la semnarii, workshop-uri, sesiuni interactive) Exerciții practice, aplicații care să susțină partea teoretică (studii de caz, jocuri de rol, etc.) Intership Dezvoltarea spiritului inovativ, antreprenorial/intraprenorial Dezvoltare de abilități în utilizarea sistemelor informatice

Dificultăți în recrutarea personalului calificat în domeniul ingineresc

Pregătirea slabă

Grad mulțumire cunoștințele teoretice ale absolvenților din domeniul ingineresc (1-5)

41,8% - nivel 3 de mulțumire

Modalități colaborare între universități 69,1% organizarea de stagii de practică/internship 58,2% organizarea și participarea la evenimente (vizite la angajatori / mese rotunde / ateliere / workshop-uri) pentru facilitarea cunoștințelor practice

Necesar numărul de studenți/absolvenți în vederea angajării în următorii 2 ani

1-150

Îmbunătățiri relevante în vederea adaptării sistemului de învățământ nevoilor

• Mai multa practica

• actualizarea programei cu eliminarea cursurilor inutile și introducerea de materii utile

• Cunostinte practice, abilitati de coordonare

• Universitatile sa se adapteze cu adevarat la nevoile economiei

• adaptarea curriculei la necesitatile specifice ale industriei automotive

• majorarea nr.locuri in domeniu

• actualizarea materialelor didactice in conformitate cu vremurile actuale

100 | P a g e

• multa practica

• studii de caz

• Activitati practice

• adaptarea programei educationale la tendintele actuale din piata

• Extinderea curriculei

• Competente practice

• Adaptarea curriculei la necesatile pietei. Mai multa practica care sa fie facuta in mod real. Cursuri si seminarii adaptate la locurile de munca disponibile acum in piata. De exemplu, in cadrul facultatii de marketing ar putea fi realizate cursuri, seminarii si lucrari practice pe marketing online: optimizare seo, campanii google ads, social media.

• Organizarea stagiilor de practica în cadrul firmelor

• Legatura cu realitatea a tuturor cunostiintelor din facultate

• Extinderea curriculei

• adaptarea programei educationale la tendintele actuale din piata

• studii de caz

• Cunostinte practice, abilitati de coordonare

• Gestionarea optima a timpului

• majorarea nr.locuri in domeniu

101 | P a g e

Titlul proiectului: „ Atragerea de candidați (viitori studenți) la învățământul terțiar universitar ingineresc

și pregătirea lor pentru cerințele pieței muncii actuale”

Editorul materialului: Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti

Data publicării: IULIE 2020

„ Proiect cofinaţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Capital Uman 2014-

2020”

„Conținutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziția oficială a Uniunii Europene

sau a Guvernului României”