studiu de evaluare Şi raport privind - · tabel nr. 16– statistica calităţii aerului în anul...

MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE

PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

Splaiul Independenţei, nr. 294, sector 6, 060031, BUCUREŞTI, ROMÂNIA Tel. (004) 021 305 26 00 / 0372 298 600, Fax (004) 021 3182001,

[email protected] / www.incdpm.ro

STUDIU DE EVALUARE ŞI RAPORT PRIVIND

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI, FAZA PT

PENTRU PROIECTUL

Linia Electrică Aeriană 400 kV Porţile de Fier - Anina - Reşiţa

Bucureşti

August 2013

mailto:[email protected]

http://www.incdpm.ro/

Studiu de Evaluare şi Raport privind Impactul asupra Mediului, pentru Proiectul LEA 400 kv Porţile de Fier- Anina - Reşiţa

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

2

.

MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE

PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

Splaiul Independenţei, nr. 294, sector 6, 060031, BUCUREŞTI, ROMÂNIA Tel. (004) 021 305 26 00 / 0372 298 600, Fax (004) 021 3182001,

[email protected] / www.incdpm.ro

STUDIU DE EVALUARE ŞI RAPORT PRIVIND

IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI,

PENTRU PROIECTUL

Linia Electrică Aeriană 400 kV Porţile de Fier – Anina - Reşiţa

Director General Dr. ing. DEÁK György

Director Ştiinţific Chim. Magdalena Chiriac

Şef Departament Dr.ing. Dan Cociorva

Responsabili temă Dr.ing. Dan Cociorva

Ecolog Mariana Mincu

Contract nr. 443/2010

Beneficiar : S.C I.S.P.E. S.A. Bucureşti





3

Cuprins

1. INFORMAŢII GENERALE ............................................................................................................................................. 7

1.1. TITULARUL PROIECTULUI: .............................................................................................................................................. 7 1.2. AUTORUL ATESTAT AL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ...................................................... 7 1.3. PROIECTANTUL LUCRĂRILOR .......................................................................................................................................... 7 1.4. DENUMIREA PROIECTULUI .............................................................................................................................................. 7

1.4.1. Scop şi necesitate .................................................................................................................................................... 8 1.5. DESCRIEREA OPORTUNITĂŢII PROIECTULUI PROPUS ...................................................................................................... 10

1.5.1. Categoria şi clasa de importanţă a LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina ............................................................. 10 1.5.2. Activităţi din perioada de construcţie şi exploatare: lucrări de amenajare, construcţie şi montaj ...................... 10 1.5.3. Activităţi din perioada de exploatare: lucrări de mentenanţă .............................................................................. 21 1.5.4. Activităţi de dezafectare a LEA ............................................................................................................................ 22 1.5.5. Coexistenţa LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina cu obiectivele învecinate .......................................................... 22 1.5.6. Descrierea amplasamentului ................................................................................................................................ 26

1.6. DESCRIEREA ETAPELOR PROIECTATE ............................................................................................................................ 26 1.7. DURATA DE FUNCŢIONARE ........................................................................................................................................... 26 1.8. INFORMAŢII DESPRE PRODUCŢIA CARE SE VA REALIZA ŞI NECESARUL DE RESURSE ...................................................... 27 1.9. INFORMAŢII DESPRE MATERIILE PRIME ŞI DESPRE SUBSTANŢELE SAU PREPARATELE CHIMICE ...................................... 27 1.10. INFORMAŢII DESPRE POLUAREA FIZICĂ ŞI BIOLOGICĂ GENERATĂ DE ACTIVITATE ...................................................... 29

1.10.1. Surse de radiaţii .................................................................................................................................................. 29 1.10.2. Surse de zgomot .................................................................................................................................................. 32 1.10.3. Măsuri de diminuare a impactului ...................................................................................................................... 36

1.11. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE............................................................................................... 38 1.11.1.Variante de traseu considerate ............................................................................................................................ 38 1.11.2. Stabilirea traseului LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina cu ajutorul analizei multicriteriale ............................ 43 1.11.3. Suprafeţe de teren afectate de LEA ..................................................................................................................... 50

1.12. INFORMAŢII DESPRE PLANIFICAREA/AMENAJAREA TERITORIULUI............................................................................... 51

2. PROCESE TEHNOLOGICE .......................................................................................................................................... 52

3. DEŞEURI .......................................................................................................................................................................... 53

3.1. ANTICIPAREA CANTITĂŢII DE DEŞEURI SOLIDE GENERATE (NUME, COD, CANTITATE) ................................................... 53 3.1.1. Deşeuri rezultate în perioada de execuţie............................................................... Error! Bookmark not defined. 3.1.2. Deşeuri rezultate în perioada de funcţionare ....................................................................................................... 54

3.2. DEŞEURILE TOXICE ŞI PERICULOASE ............................................................................................................................. 55 3.3. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR ..................................................................................................................................... 56

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA COMPONENTELOR

MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA ............................................................................................. 58

4.1. APA.............................................................................................................................................................................. 59 4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului ................................................................................................... 59 4.1.2. Apele de suprafaţă ................................................................................................................................................ 60 4.1.3. Apele subterane ................................................................................................................................................... 66 4.1.4. Alimentarea cu apă ............................................................................................................................................... 67 4.1.5. Managementul apelor uzate .................................................................................................................................. 68 4.1.6. Prognozarea impactului asupra apei.................................................................................................................... 70 4.1.7. Măsuri de diminuare a impactului ........................................................................................................................ 71

4.2. AERUL .......................................................................................................................................................................... 72 4.2.1. Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament zonă .................................................................................... 72 În concluzie, elementele liniei nu se vor dimensiona la cutremur. ................................................................................. 77 4.2.2. Calitatea aerului în zonă ...................................................................................................................................... 77 4.2.3. Surse şi poluanţi generaţi de LEA Porţile de Fier - Anina ................................................................................... 79 4.2.4. Prognozarea impactului ....................................................................................................................................... 80

4.2.5. MĂSURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ...................................................................................................................... 81 4.3. SOLUL ........................................................................................................................................................................... 82



4

4.3.1. Date generale ....................................................................................................................................................... 82 4.3.2. Calitatea solului.................................................................................................................................................... 83

4.3.3. SURSE DE POLUARE A SOLULUI .................................................................................................................................. 83 4.3.4. Prognozarea impactului ....................................................................................................................................... 84 4.3.5. Măsuri de reducere a impactului .......................................................................................................................... 85

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI ................................................................................................................................................ 86 4.4.1. Condiţi geologice .................................................................................................................................................. 86 4.4.2. Impactul prognozat şi măsuri de diminuare ......................................................................................................... 88

4.5. BIODIVERSITATE ........................................................................................................................................................... 89 4.5.1. Areale protejate .................................................................................................................................................... 92

4.5.2. CALITATE, IMPORTANŢĂ ŞI VULNERABILITATE ........................................................................................................ 104 4.5.3. Impactul prognozat ............................................................................................................................................. 112 4.5.4. Impactul asupra zonelor protejate ...................................................................................................................... 114 4.5.5. Măsuri de diminuare a impactului ...................................................................................................................... 115

4.6. PEISAJUL..................................................................................................................................................................... 117 4.6.1. Impactul prognozat ............................................................................................................................................. 117 4.6.2. Măsuri de diminuare a impactului ...................................................................................................................... 117

4.7. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC ..................................................................................................................................... 119 4.7.1.Situaţia socială .................................................................................................................................................... 119 4.7.2. Situaţia economică .............................................................................................................................................. 126 4.7.3. Impactul potenţial al activităţii asupra populaţiei ............................................................................................. 131 4.7.4. Impactul potenţial al activităţii asupra condiţiilor şi activităţilor economice locale ..................................... 131 4.7.5. Impactul asupra infrastructurilor existente ........................................................................................................ 132 4.7.6. Măsuri de diminuare a impactului şi de protecţie a factorului uman ................................................................. 132 4.7.7. Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric şi natural ..................................... 134

4.8. CONDIŢII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL ........................................................................................ 136 4.9. IMPACTUL TRANSFRONTALIER .................................................................................................................................... 136 4.10. PERIOADELE DE CONSTRUCŢIE, FUNCŢIONARE, ÎNCHIDERE A ACTIVITĂŢII DE REFACERE A MEDIULUI ŞI

POSTÎNCHIDERE ................................................................................................................................................................. 137 4.11. IMPACT DIRECT, INDIRECT, CUMULATIV, PERMANENT, TEMPORAR, REVERSIBIL, IREVERSIBIL, POZITIV SAU NEGATIV

.......................................................................................................................................................................................... 137 5. DESCRIEREA ALTERNATIVEI, PROGNOZAREA IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU, MĂSURI DE

REDUCERE A IMPACTULUI ........................................................................................................................................ 138

6. MONITORIZAREA ....................................................................................................................................................... 138

6.1. PLAN DE MONITORIZARE PENTRU FIECARE FAZĂ........................................................................................................ 139 6.2. SCURTĂ DESCRIERE A PLANULUI DE MANAGEMENT AL MEDIULUI PENTRU LEA 400 KV PORŢILE DE FIER - ANINA ... 141

7. SITUAŢII DE RISC ....................................................................................................................................................... 145

7.1. RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDAŢII, SECETĂ, ALUNECĂRI DE TEREN, ETC.) .................................................. 145 7.2. ACCIDENTE POTENŢIALE (ANALIZA DE RISC) .............................................................................................................. 146 7.3. PLANURI PENTRU SITUAŢII DE RISC ............................................................................................................................. 146 7.4. MĂSURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR ................................................................................................................... 146

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR ............................................................................................................................ 146

8.1. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR (TEHNICE SAU PRACTICE) ÎNTÂMPINATE DE TITULAR ÎN TIMPUL EFECTUĂRII

EVALUĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ....................................................................................................................... 146

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC .................................................................................................................. 147

A. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI PENTRU ...................................................................... 148 B. MĂSURILE DE DIMINUARE A IMPACTULUI ........................................................................................... 152



5

Lista cu tabele

Tabel nr. 1 - Emisii acustice din surse mobile – limite ............................................................................................... 34 Tabel nr. 2 - Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcţionale din ....................................... 35 Tabel nr. 3 – Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate .................................................. 37 Tabel nr. 4 - Analiza multicriterială a variantelor de traseu pentru LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina ................ 43 Tabel nr. 5 - Ierarhizarea variantelor de traseu pe tronsoane .................................................................................... 44 Tabel nr. 6 - Ierarhizarea variantelor de traseu ........................................................................................................ 44 Tabel nr. 7 - Alternative .............................................................................................................................................. 45 Tabel nr. 8 - Efecte asupra mediului corelate cu elementele cheie ale PATZ-IC, relevante pentru compararea

alternativelor ............................................................................................................................................................... 46 Tabel nr. 9 -Compararea alternativelor ...................................................................................................................... 46 Tabel nr. 10 - Caracterisicile pentru varianta aleasă ................................................................................................ 51 Tabel nr. 11 - Suprafeţe de teren estimate pentru construcţia LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina .......................... 52 Tabel nr. 12- Managementul deşeurilor ...................................................................................................................... 57 Tabel nr. 13 – Surse majore de poluare în judeţul Caraş Severin ............................................................................. 68 Tabel nr. 14 – Surse majore de poluare în judeţul Mehedinţi .................................................................................... 69 Tabel nr. 15 -Valorile temperaturii aerului ............................................................................................................... 75 Tabel nr. 16– Statistica calităţii aerului în anul 2010 ................................................................................................ 78 Tabel nr. 17 – Statistica calităţii aerului în februarie 2010 – reţeaua automată (date validate) .............................. 78 Tabel nr. 18 – Descrierea sitului................................................................................................................................. 93 Tabel nr. 19 - Coordonate STEREO ........................................................................................................................... 95 Tabel nr. 20– Descrierea sitului.................................................................................................................................. 96 Tabel nr. 21 – Descrierea sitului................................................................................................................................. 98 Tabel nr. 22 - Coordonate STEREO ........................................................................................................................... 98 Tabel nr. 23 – Descrierea sitului............................................................................................................................... 100 Tabel nr. 24 – Coordonate STEREO ......................................................................................................................... 101 Tabel nr. 25 – Descrierea sitului............................................................................................................................... 102 Tabel nr. 26- Coordonate STEREO .......................................................................................................................... 103 Tabel nr. 27 – Bilanţ territorial................................................................................................................................. 120 Tabel nr. 28 - Evoluţia populaţiei pe etape şi indici de creştere 1992 – 2008, pe total zonă şi categorii de unităţi

administrativ teritoriale ............................................................................................................................................ 123 Tabel nr. 29 - Evoluţia populaţiei 1992 – 2008 pe total zonă şi reţea de localităţi ................................................. 123 Tabel nr. 30 - Structura populaţiei pe total zonă şi categorii de unităţi administrativ teritoriale (conform

recensământ 2002) .................................................................................................................................................... 124 Tabel nr. 31 - Structura populaţiei şi a reţelei de localităţi (conform recensământului din 2002) ........................... 125 Tabel nr. 32 - Densitatea populaţiei ......................................................................................................................... 125 Tabel nr. 33 - Populaţia estimată 2002 – 2020 pe total zonă şi categorii de unităţi administrativ teritoriale ......... 126 Tabel nr. 34 - Populaţia estimată 2002 – 2020 pe total zonă şi reţea de localităţi .................................................. 126 Tabel nr. 35 - Rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale sau naturale .................................................................... 134 Tabel nr. 36- Rezervaţii şi monumente ale naturii .................................................................................................... 134 Tabel nr. 37 - Valori de patrimoniu cultural de interes naţional Monumente şi ansambluri de arhitectură ............ 135 Tabel nr. 38 - Rezervaţii naturale ............................................................................................................................. 135 Tabel nr. 39 - Situri Natura 2000 ............................................................................................................................. 136 Tabel nr. 40 - Impact cumulativ ................................................................................................................................ 137 Tabel nr. 41 - Planul de monitorizare al LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina ......................................................... 139 Tabel nr. 42 - Planul managementului mediului pentru LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina ................................. 141



6

Lista cu figuri

Figura nr. 1 - Harta reţelei de transport a energiei electrice din România ........................................................................... 8 Figura nr. 2 - Elemente de impact asupra mediului al unei LEA ......................................................................................... 58 Figura nr. 3 – Numărul mediu de salariatţ la nivelul anului 2008 şi defalcarea acestora pe domenii de activitate .......... 129 Figura nr. 4 – Numărul mediu de salariaţi la nivelul anului 2008 şi defalcarea acestora pe domenii de activitate .......... 130

Lista de Anexe

Anexa 1 - LEA 400 kV Porţile de Fier- Reşiţa - Plan de încadrare în zona

Anexa 2 - LEA 400 kV Porţile de Fier- Reşiţa - Subvariantele de traseu 1.1, 1.2, 1.3

Anexa 3 - LEA 400 kV Porţile de Fier- Reşiţa - Rezervatii şi monumente ale naturii

Anexa 4 - LEA 400 kV Porţile de Fier- Reşiţa - Rezervatii naţionale/naturale

Anexa 5 - LEA 400 kV Porţile de Fier- Reşiţa - Arii de protecţie specială avifaunistică

Anexa 6 - LEA 400 kV Porţile de Fier- Reşiţa - Situri de importanţă comunitară

Anexa 7 - LEA 400 kV Porţile de Fier- Reşiţa – Plan de incadrare Domoglet Valea-Cernei

Anexa 8- LEA 400 kV Porţile de Fier- Reşiţa – Listă situri arheologice



7

Studiu de Evaluare şi Raport privind Impactul asupra Mediului, Faza PT

pentru Proiectul LEA 400 kv Porţile de Fier – Anina - Reşiţa

1. INFORMAŢII GENERALE

1.1. Titularul proiectului:

C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA S.A. - Sucursala de Transport Timişoara

Strada Piaţa Romanilor nr. 11 Timişoara, cod 300100

Tel: 0256 2945 50, fax 0256 21 99 63, Timiş[email protected],

Persoane de contact:

- Ing. Luca IACOBICI – Director Proiect, [email protected]

- Ing. Doru Macaveiu – Şef seviciul investiţii, [email protected]

1.2. Autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului

INSTITUTUL NAŢIONAL DE CERCETARE - DEZVOLTARE PENTRU

PROTECŢIA MEDIULUI cu sediul în Bucureşti, Spl. Independenţei nr. 294, Sector 6,

tel 021 318 2057, fax 021 318 2001; www.incdpm.ro

Persoane de contact

- Dr.ing. Dan Cociorva, [email protected]

- Ecolog Mariana Mincu, [email protected]

1.3. Proiectantul lucrărilor

Institutul de Studii şi Proiectări Energetice S.A. ISPE

B-dul Lacul Tei nr. 1- 3, Bucureşti 020371 România

Tel: 021 210 70 80, fax: 021 210 36 20, [email protected], www.ispe.ro

Persoane de contact:

- Viorel Popescu – Şef proiect, [email protected]

- Liviu Cinca, [email protected]

- Nicolae Matei - Şef colectiv, [email protected]

- Constantin Stanciuc - Colectiv Exproprieri, [email protected]

1.4. Denumirea proiectului

„Linia Electrică Aeriană (LEA) 400 kV Porţile de Fier - Anina - Reşiţa ".

mailto:Timiş[email protected]







http://www.ispe.ro/







8

1.4.1. Scop şi necesitate

Linia electrică aeriană (LEA) 400 kV Porţile de Fier - Anina este prevăzută a se realiza în

strategia energetică a României în perioada 2010-2020 pentru creşterea siguranţei în funcţionare a

Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) în condiţiile apariţiei de noi investiţii ce încurajează

utilizarea eficientă a resurselor de energie primară şi de noi consumatori de energie electrică.

Reţeaua Electrică de Transport (RET) reprezintă coloana vertebrală a Sistemului

Electroenergetic Naţional (SEN) realizând interconectarea producătorilor de energie electrică cu

reţelele electrice de distribuţie (RED).

Din acest punct de vedere, funcţionarea stabilă a RET are un rol fundamental în

alimentarea continuă, în condiţii de siguranţă a consumatorilor.

În conformitate cu competenţele şi atribuţiile stabilite prin Legea Energiei Electrice nr.

13/2007, Codul Tehnic al Reţelei Electrice de Transport (RET) şi Licenţa pentru transportul de

energie electrică, Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice „Transelectrica” S.A.,

realizează activitatea de planificare privind dezvoltarea RET, ţinând seama de stadiul actual şi

evoluţia viitoare a consumului de energie şi a surselor, inclusiv importurile şi exporturile de

energie şi răspunde de funcţionarea RET în condiţii de calitate, siguranţă, eficienţă economică şi

protecţie a mediului înconjurător.

În figura nr. 1 se prezintă harta reţelei de transport a energiei electrice din România

Figura nr. 1 - Harta reţelei de transport a energiei electrice din România

Lucrările propuse promovează un obiectiv de utilitate publică având drept ţintă

„satisfacerea necesarului de energie electrică pe termen mediu şi lung, la un preţ cât mai scăzut,



9

adecvat unei economii moderne de piaţă, unui standard de viaţă civilizat, în condiţii de calitate,

siguranţă în alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltării durabile“ în concordanţă cu

obiectivul general al Strategiei Energetice a României pentru perioada 2007-2020.

Zona de vest a ţării este o zona deficitară din punct de vedere al producerii de energie

electrică, sursele principale de alimentare aflate în proximitatea zonei fiind CHE Porţile de Fier 1

şi CTE Mintia. Ieşirea din funcţiune a uneia din liniile electrice de transport a energiei electrice

din cele două surse de alimentare poate conduce la nealimentarea unei zone de consum de peste

1000 MW cu daune posibile de ordinul a milioane de Euro/incident.

Realizarea trecerii la 400 kV a arterei de Vest generează o serie de avantaje pentru

funcţionarea reţelelor interne de transport ale SEN:

întărirea sectorului energetic Banat, ceea ce contribuie la creşterea stabilităţii

tensiunilor în zonă şi la reducerea pierderilor de energie;

îmbunătăţirea siguranţei în funcţionare şi creşterea calităţii serviciului de transport în

SEN;

noua linie de 400 kV Porţile de Fier – Anina rezervează LEA 220 kV existentă Porţile

de Fier – Reşiţa (singura linie care evacuează energia electrică produsă la Porţile de

Fier în zona Banatului), ceea ce măreşte siguranţa în alimentare a zonei deficitare

Banat;

poate fi utilizată pentru racordarea la SEN (Sistemul Energetic Naţional) a unor noi

producători de energie electrică, cu precădere a energiei produse din surse

regenerabile, în zona Banatului fiind în derulare proiecte de realizare a unor

centrale/parcuri electrice eoliene;

creşte flexibilitatea în exploatare;

conduce la reducerea pierderilor de energie electrică în SEN;

ca beneficii indirecte pentru factorii de mediu, se menţionează faptul că, prin scăderea

pierderilor de energie electrică în SEN, se reduce cantitatea de energie necesar a fi

produsă din surse cu impact negativ asupra mediului;

din punct de vedere al beneficiilor realizării proiectului pentru populaţie, prin mărirea

siguranţei în funcţionare a SEN se optimizează asigurarea cu energia necesară

dezvoltării activităţilor de bază, care condiţionează evoluţia progresivă a nivelului de

trai al populaţiei.



10

1.5. Descrierea oportunităţii proiectului propus

LEA sunt instalaţii care asigură transportul energiei electrice de la sursele de producere a

acesteia (centrale electrice de termoficare, hidrocentrale, centrale nucleare, etc.) la consumatori

în condiţii de siguranţă şi eficienţă (pierderi cât mai mici).

În timpul exploatării LEA, se intervine numai în caz de avarii şi accidente şi la inspecţiile

şi reviziile periodice.

Utilizarea tensiunilor din ce în ce mai înalte în reţelele electrice este determinată de

raţiuni tehnico-economice, pentru transportul de puteri electrice pe distante din ce în ce mai

mari.

Avantajele pe care această investiţie le aduce pentru Sistemul Energetic Naţional (SEN)

sunt următoarele:

- finalizarea unei etape importante pentru realizarea inelului naţional de 400 kV al SEN;

- creşterea siguranţei în alimentare a consumatorilor din partea de nord a României;

- reducerea pierderilor la nivelul SEN pe liniile trecute de la 220 kV la 400 kV cu

aproximativ 2 MW, ceea ce conduce la un beneficiu anual de aproximativ 0,24 milioane Euro.

1.5.1. Categoria şi clasa de importanţă a LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina

Clasele de importanţă se stabilesc prin reglementări tehnice şi au la bază criterii

specifice. Clasele de importanţă se corelează cu categoriile de importanţă de către proiectant, la

construcţiile noi, în scopul stabilirii condiţiilor de aplicare a componentelor sistemului calităţii.

Astfel, în conformitate cu H.G. nr. 766/1997 (Anexa 3 – Regulament privind stabilirea

categoriei de importanţă a construcţiilor) şi cu metodologia aprobată de M.L.P.A.T., categoria de

importanţă a LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina este „B” (importanţă deosebită), iar clasa de

importanţă este II, în conformitate cu STAS 4273-83 şi cu P100-01 (2006).

.

1.5.2. Activităţi din perioada de construcţie şi exploatare: lucrări de amenajare,

construcţie şi montaj

Implementarea proiectului propus presupune construirea unei instalaţii tehnologice fixe

montată pe amplasament, respectiv linia electrică aeriană de 400 kV, prin care se realizează un

flux tehnologic specific de transport a energiei electrice în SEN. Implementarea proiectului

presupune parcurgerea mai multor etape, în care pe amplasament se desfăşoară fluxuri

tehnologice specifice, care vor fi descrise în continuare.



11

În etapa pregătitoare, în amplasamentul proiectului propus, pe zonele împădurite se va

desfăşura fluxul tehnologic specific exploatărilor forestiere, respectiv: doborârea arborilor,

fasonarea şi secţionarea trunchiurilor, scosul materialului lemnos fasonat în afara

amplasamentului, adunarea şi stivuirea în grămezi a crăcilor nevalorificabile, pe zone din afara

culoarului de lucru. În etapa pregătitoare se va defrişa un culoar de lucru cu lăţimea de 3 m, aşa

cum se precizează în SF, urmând ca defrişările pentru restul culoarului LEA să se efectueze după

montarea conductorilor. Utilajeje utilizate sunt cele specifice procesului tehnologic din

exploatări forestiere, respectiv: motofierăstraie, TAF, tractor echipat cu troliu, remorcă pentru

transport.

În etapa de construcţie a LEA, fluxul tehnologic ce se va desfăşura pe amplasament este

cel specific construcţiilor civile realizate din confecţii metalice industrializate, montate pe

fundaţii din beton simplu turnat „in situ”, care se vor executa conform documetaţiei tehnice de

execuţie realizată în faza „proiect tehnic”, respectiv: realizarea fundaţiilor din beton simplu,

aducerea în şanţier şi montarea stâlpilor din elemente de construcţii metalice prefabricate,

montarea elementelor de susţinere a conductorilor, aducerea în şantier a conductorilor, întinderea

şi montarea acestora pe stâlpi. După montarea conductorilor pe stâlpi, pe zona împădurită, pe

tronsoanele unde vegetaţia forestieră pune în pericol funcţionarea LEA se va proceda la

defrişarea acesteia, fluxul tehnologic fiind acelaşi din etapa pregătitoare. utilaje tehnologice

mobile (buldozer, excavator, automacara, motofierăstraie, TAF etc.) şi mijloace de transport

auto.

În etapa de exploatare a LEA, fluxul tehnologic din amplasament este cel de transport al

energiei electrice prin intermediul conductorilor, care se desfăşoară automatizat, prin intermediul

dispeceratelor SEN. În amplasament, intervenţiile umane se referă numai la intreţinerea şi

reparaţia periodică a reţelei electrice, care se va desfăşura, punctual şi cu mijloace neinvazive,

fără impact asupra habitatelor şi speciilor protejate din cuprinsul ariilor naturale protejate.

Organizări de şantier (OS)

Organizările de şantier vor fi amplasate pe suprafeţe de teren închiriate de contractorul

lucrării în zone cât mai apropiate de traseul liniei.Acestea vor cuprinde:

- zonă de parcare maşini şi utilaje tehnologice;

- zonă de amplasare a unor barăci de şantier necesare pentru depozitarea materialelor şi

sculelor;

- zonă de depozitare a materialelor până la punerea în operă (stâlpi paletizaţi, lăzi cu

organe de asamblare, lăzi cu cleme şi armături, lăzi cu izolatoare, tamburi



12

conductoare);Aceste materiale sunt aduse în OS pe baza unui grafic de execuţie detaliat

pentru a nu bloca suprafaţa OS;

- zonă de confecţionare subansamble pentru fundaţii.

Fiecare bornă (amplasament viitor de stâlp) reprezintă un punct de lucru aprovizionat din OS.

Numărul şi poziţionarea exactă a acestor OS va fi stabilit de contractor în funcţie de

graficele de timp asumate, pe baza procesului tehnologic propriu evitându-se zonele sensibile.

Pentru faza de construcţie a LEA s-au identificat o serie de posibile sedii pentru

organizările de şantier şi de lot în localităţile: Gura Văii, Jidoştiţa, Bahna, Iloviţa, Topleţ,

Mehadia, Iablaniţa, Petnic, Lăpuşnicel, Borlovenii Noi, Prigor, Prilipeţ, Bozovici.

Acestea sunt situate pe teritoriile unor firme care au ca obiect de activitate exploatarea şi

prelucrarea lemnului care sunt foarte răspândite în zonă datorită prezenţei unor importante zone

împădurite.

Menţionăm ca măsuri minime de protecţia mediului necesare a fi îndeplinite de

contractor în cadrul OS:

- maşinile şi utilajele vor fi verificate tehnic periodic conform reglementărilor

legale, pentru a nu cauza poluări ale aerului sau solului. Verificările şi reparaţiile

acestora se vor face în unităţi specializate sau la sediul contractorului, fiind

interzisă această activitate în OS sau la punctele de lucru;

- se va evita pe cât posibil generarea de factori poluanţi care să afecteze mediul

înconjurător din zona organizărilor de şantier;

- în OS se vor crea condiţii igienico-sanitare civilizate pentru muncitori

(spălătoare, toalete ecologice, etc.) în acest sens încheindu-se contracte cu

unităţile de salubrizare;

- la terminarea investiţiei, zonele pe care au fost amenajate organizările de şantier

ale contractorului se refac iar terenul va fi adus la starea iniţială.

Căi de acces

Înainte de începea lucrărilor se vor notifica proprietarii de terenuri afectate. Căile de

acces utilizate pentru efectuarea lucrărilor necesită doar scoaterea temporară a terenurilor din

circuitul agricol. Se vor utiliza numai căile de acces aprobate. Pentru accesul utilajelor la lucrare

se vor utiliza drumurile existente din zonă. Ulterior, în perioada de exploatare a LEA drumurile

de acces pentru execuţia liniei vor fi utilizate pentru mentenanţă. Lungimile exacte pentru

reamenajarea drumurilor de acces şi localizarea lor pe fiecare unitate teritorial administrativă vor



13

fi stabilite de Contractor în conformitate cu tehnologia de lucru adoptată şi cu încadrarea în

lungimile totale estimate în proiect

Se va evita distrugerea terenului, proprietăţilor, culturilor etc. Lucrările vor fi

supravegheate adecvat pentru ca daunele să fie minime. Toate materialele rămase vor fi

înlăturate după montaj, iar terenul va fi lăsat curat. Orice distrugere a terenului va fi reparată

astfel încât să nu existe nemulţumiri din partea proprietarului.

În zonele greu accesibile utilajelor, precum şi în zonele de rezervaţii naturale cu restricţii

din partea autorităţilor, transportul materialelor, echipamentelor şi utilajelor se va face utilizând

elicopterul. Porţiunea de LEA în care s-a prevăzut transportul materialelor, echipamentelor şi

utilajelor cu elicopterul este cuprinsă între stâlpii 38-43.

Eliberare teren şi amenajare platformă de montaj stâlpi

Pentru construcţia liniei sunt necesare lucrări de eliberare şi amenajare amplasamente

pentru realizarea fundaţiilor, ridicarea stâlpilor şi montarea conductoarelor. Aceste lucrări

constau din:

- eliberarea platformelor de lucru de vegetaţia ce poate împiedica accesul utilajelor;

- eventuale nivelări ale platformelor;

- montarea unor eşafodaje din lemn refolosibile pentru asamblarea la sol a stâlpilor.

Lucrările executate pe un amplasament nu vor dura mai mult de 30 de zile şi vor fi făcute în

zonele agricole cu predilecţie după strângerea culturilor. După terminarea lucrărilor pe un

amplasament terenul va fi adus la starea iniţială prin nivelarea terenului şi refacerea stratului

vegetal. Pentru suprafeţele de teren scoase din circuitul forestier, se vor aplica măsurile

prevăzute în legislaţia în vigoare.

Asigurarea culoarului de siguranţă

În conformitate cu prevederile din normativul NTE 003/04/00 în art. 137 şi 138 sunt

normate lăţimile culoarelor de trecere (75 m dispuşi 37,5 m stânga-dreapta axului) prin terenuri

agricole şi de 54 m (dispuşi 27 m stânga-dreapta) prin terenuri forestiere.

În culoarele de trecere este interzisă realizarea unor construcţii fără înştiinţarea în

prealabil a operatorului de transport (ST Timişoara). Menţionăm că – pe baza unui studiu de

coexistenţă se determină tipul construcţiei, distanţa şi măsurile de protecţie ce trebuie îndeplinite

de noile construcţii.

Pentru realizarea investiţiei este necesară suprafaţa totală de 183.48 ha teren din care:

- 2.29 ha, definitiv: 1.22 ha agricol şi 1.07 ha forestier;



14

- 181.19 ha, temporar: 31.57 ha agricol şi 149.62 ha forestier;

Pentru funcţionarea LEA în condiţii normale şi protejarea mediului înconjurător, la

traversarea zonelor împădurite, în situaţia în care nu este respectată distanţa de protecţie de 6 m

pe verticală între conductorul inferior al liniei (cel mai apropriat de arbori) şi vârful arborilor

(inclusiv o cerştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a

liniei), este necesară defrişarea unui culoar cu lăţimea de 54 m centrat pe axul liniei. Suprafaţa

maximă necesară a fi defrişată este de cca. 148.5 ha.

Terenurile necesare LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina – Reşiţa sunt proprietate privată

a unor persoane fizice şi juridice, iar circulaţia juridică a acestora se va realiza prin expropriere

pentru cauză de utilitate publică, conform prevederilor Legii nr. 33 /1994 – lege privind

exproprierea pentru cauză de utilitate publică şi a Legii nr. 13/2007 – legea energiei electrice.

Scoaterea definitivă şi temporară din circuitul agricol şi din fondul forestier a suprafeţelor

de teren necesare realizării LEA 400 kV se va realiza conform prevederilor Legii nr. 18/1991 –

legea fondului funciar şi a Ordinului comun Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării

Rurale şi Ministerul Administraţiei şi Internelor nr. 897/2005 respectiv 798/2005. Pentru

terenurile ocupate temporar în perioada construirii liniei, beneficiarul investiţiei va depune în

conturile Ministerului Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii şi al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi

Publicitate Imobiliară o garanţie care este egală cu taxa prevăzută pentru terenurile ce se scot

definitiv din circuitul agricol. Aceasta se recuperează la finalizarea lucrărilor de investiţii,

condiţionat de readucerea terenurilor agricole la starea iniţială.

Pentru a se reduce impactul asupra mediului datorită defrişării, această activitate se va

desfăşura astfel:

culoarele se vor defrişa doar atunci când contractorul va ajunge cu frontul de lucru în

zona împădurită;

activitatea de reîmpădurire – pentru care sunt prevăzute fonduri în devizul general al

lucrării ar putea fi devansată prin înţelegeri încheiate între proprietarii zonelor împădurite

şi beneficiarul investiţiei.

Lucrările de investiţii se vor realiza conform reglementărilor în vigoare, precum şi cu

respectarea recomandărilor făcute de organismele teritoriale şi centrale interesate.

Traseul liniei proiectate nu supratraversează construcţii locuite.

Fundaţiile



15

Fundaţiile LEA sunt elemente de construcţie cu ajutorul cărora se fixează în pământ stâlpii,

inclusiv ancorele acestora. Pe traseul proiectat s-a prevăzut a se executa pentru stâlpii LEA

fundaţii turnate cvadribloc şi fundaţii forate.

Betoanele armate utilizate pentru fundaţiile stâlpiilor, sunt de clasă C 12/15 (marcă B200) şi

vor fi preparate la staţii centralizate de betoane.

De la staţii centralizate de betoane – existente în zona traseului, se aprovizionează betoanele

necesare realizării fundaţiilor. Betonul se transportă cu CIFA (autospecială de transport beton)

direct la borne în cofrajele pregătite.

Pământul rămas în urma săpăturii gropii se transportă în locuri convenite cu administraţiile

publice locale pe cheltuiala contractorului.

Stâlpii

Stâlpii, prin intermediul izolatoarelor, clemelor şi armăturilor, au rolul de a susţine la o

înălţime corespunzătoare deasupra solului conductoarele active şi de protecţie.

Stâlpii se aprovizionează de la producător sub formă de pachete (paletizat) pe tipuri de stâlpi.

Aceste pachete se sortează în incinta organizării de şantier pe subansamble tehnologice care

urmează a fi transportate la bornă. La bornă, pe platforma de lucru închiriată temporar pentru

montarea stâlpului, cu ajutorul macaralelor, se asamblează stâlpul faţă cu faţă şi se ridică pe

fundaţia deja realizată.

Stâlpii care vor fi montaţi pe traseul nou sunt realizaţi din laminate zincate la cald din

fabrică şi nu necesită vopsiri suplimentare pe şantier pentru protecţie anticorosivă.

Vor fi vopsiţi în culori de balizaj alb-roşu doar stâlpii de traversare peste cursuri de ape

mai lungi de 100 km., drumuri naţionale şi căi ferate. Sistemul de vopsire se bazează pe grunduri

aderente la zinc şi două straturi de vopsea. Vopsirea se va face cu pensula pentru a se proteja la

maximum mediul înconjurător.

Tronson LEA 400 kV Anina – Reşiţa existent ce se reabilitează

Lucrări ce vor fi efectuate pentru reabilitarea tronsonului:

Stâlpii LEA

lucrări ce se vor executa asupra stâlpilor:

o completare bare lipsă;

o înlocuire/consolidare bare deformate;



16

o completare şuruburi lipsă;

o consolidarea tronsonului deformat de la borna 40;

o refacerea totală a protecţiei anticorosive, inclusiv balizarea de zi a stâlpilor de

traversare peste cursuri de ape, DN;

o montarea plăcuţelor suport, de numerotare, de avertizare/interdicţie şi aeriene.

lucrări ce se vor executa la baza stâlpilor:

o defrişarea manuală sau mecanizată a vegetaţiei din jurul stâlpilor;

o nivelarea şi compactarea terenului in jurul stâlpilor;

o decopertări ale căciulilor de fundaţie;

o drenarea amplasamentelor pentru evitarea băltirii apelor în jurul fundaţiilor

precum şi umplerea şi compactarea terenului.

Conductoarele liniei

Lucrări ce se vor executa la conductoare:

- înlocuirea amortizoarelor de vibraţii existente de pe conductoarele active cu amortizoare

de vibraţii noi cu patru frecvenţe;

- înlocuirea distanţierelor existente cu altele noi;

- înlocuirea conductoarelor active existente cu conductoare active noi cu capacitate de

transport mărită (similare);

- înlocuirea conductoarelor de protecţie existente, între bornele 22-142, cu unul tip OPGW

95mm2 şi unul tip ACS 95mm

2, dimensionate conform calculului la stabilitate termică, în

urma noilor circulaţii de puteri;

- montarea de amortizoare de vibraţii noi pe conductoarele de protecţie.

Izolaţia liniei

În prezent, pe LEA 400 kV sunt montate lanţuri de izolatoare cu izolaţie din capă-tijă din

sticlă călită PS16B pentru nivelul II de poluare, respectiv PSG12A pentru nivelul III-IV de

poluare.

Lucrările de reabilitare a izolaţiei constau în:

- cu excepţia stâlpilor de întindere şi a celor de susținere din zone greu accesibile unde se

vor schimba lanțurile existente cu unele noi din material compozit, se va păstra izolația



17

existentă efectuându-se doar lucrări de înlocuire elemente capă-tijă sparte, înlocuire

cleme de susţinere existente cu cleme noi.

Fundaţii stâlpi

Fundaţiile stâlpilor LEA 400 kV Anina - Reşiţa sunt fundaţii turnate cvadribloc, din

beton armat, având armăturile din oţel beton. Lucrările de reabilitare a fundaţiilor constau în:

o repararea fundaţiilor al căror beton se va dovedi a fi neaderent pe armături, în

urma refacerilor căciulilor de fundaţii;

o refacerea tuturor căciulilor de fundaţie inclusiv a tencuielilor acestora;

o supraînălţarea căciulilor de fundaţie îngropate cu 0,30 m deasupra cotei terenului

natural;

o consolidarea picioarelor de fundaţie care prezintă crăpături de anvergură a coşului

de fundaţie sau carbonatări ale betonului survenite în urma exfiltraţiilor, puse în

evidenţă prin decopertarea picioarelor de fundaţie cu ocazia execuţiei lucrărilor de

remediere propuse mai sus;

o aplicarea unor soluţii hidrofobizante pe suprafaţa fundaţiilor, până la adâncimea

de 0.50m pentru împiedicarea pătrunderii umezelii în fundaţii;

Prize de legare la pământ

Stâlpii liniei sunt legaţi la pământ, în general, prin prize naturale sau artificiale de legare

la pământ. La stâlpii situaţi în zone cu circulaţie frecventă s-au montat prize artificiale de legare

la pământ, alcătuite din platbandă de oţel zincat (OlZn 40x4 mm), montată în pământ la o

adâncime de 0,40–0,90 m şi suplimentar din electrozi verticali, din ţeavă de oţel zincat pentru

îmbunătăţirea rezistenţei de dispersie.

De asemenea la stâlpii la care rezistenţa de dispersie a fost măsurată şi depăşea valoarea

de 10 ohmi s-au montat prize artificiale de legare la pământ.

Lucrările de reabilitare a prizelor de legare la pământ constau în:

- montarea de prize artificiale noi de legare la pământ pentru toţi stâlpii LEA;

- legarea prizelor stâlpilor terminali la prizele staţiilor de capăt.

Lucrările de reabilitare mai sus prezentate sunt aferente situaţiei în care se menţine echiparea

actuală a LEA 400 kV Anina – Reşiţa cu 2 conductoare pe fază tip ALOLN 450/75mm2.

Pentru realizarea lucrărilor de reabiliatre, se estimează că vor fi utilizate următoarele

cantităţi de materiale:



18

16 250 vopsea tip email durol brun;

12 220 kg grund G 3152;

3 055 kg diluant.

Tronson LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina nou proiectat

Planul de execuţie, (construcţie, punerea în funcţiune, exploatarea, refacerea şi folosirea

ulterioară)

Planul de execuţie a LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina se va derula în amplasamentul

propus, cu parcurgerea următoarelor etape şi faze de lucrări:

a. Etapa pregătitoare

- materializarea culoarului liniei electrice ;

- defrişarea şi îndepărtarea vegetaţiei lemnoase existente pe culoarul LEA în zona împădurită;

- amenajarea drumului de acces;

b. Etapa construcţiei conform prevederilor documentaţiei tehnice de execuţie (DTE):

- organizarea de şantier pentru construcţii;

- trasarea reţelei conform planului de trasare;

- execuţia fundaţiilor stâlpilor pentru LEA;

- aducerea în amplasamentul reţelei a betonului şi turnarea fundaţiilor;

- aducerea în amplasament a elementelor de confecţii metalice şi montarea stâlpilor;

- aducerea în amplasament a conductoarelor electrice şi montarea liniei;

- probe tehnologice, efectuarea remedierilor, dacă este cazul.

c. Etapa punerii în funcţiune

- dezafectarea organizării de şantier;

- retragerea din amplasamentul proiectului propus a utilajelor tehnologice şi a mijloacelor de

transport;

- aducerea la starea iniţială a terenurilor utilizate temporar conform prevederilor DTE

(nivelarea terasamentelor în jurul stâlpilor şi de-a lungul culoarului de lucru de 3 m,

însămânţare cu ierburi perene);

- recepţie la terminarea lucrărilor;

- punerea în funcţiune a obiectivului prin conectarea permanentă la SEN.

d. Etapa de exploatare, refacere şi folosire ulterioară:

- exploatarea reţelei electrice se va face de beneficiar, cu respectarea prevederilor legale;



19

- în perioada de exploatare, beneficiarul are obligaţia de a menţine reţeaua în stare de

funcţionare prin execuţia lucrărilor prevăzute în normativele tehnice de întreţinere a reţelelor

electrice de înaltă tensiune;

- la expirarea duratei normate de serviciu, beneficiarul va reface şi folosi în continuare

obiectivului de investiţii, în scopul pentru care a fost realizat.

Stâlpii LEA

LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina se va echipa cu stâlpi simplu circuit tip

“RODELTA”.

Principalele caracteristici constructive ale stâlpilor sunt următoarele:

- construcţii metalice (grinzi cu zăbrele), realizate din laminate (Ol 52, Ol 37),

bulonate, asamblate prin clădire;

- stâlpii au înălţimea desupra solului cuprinsă între 30,5 – 45 m;

- având în vedere caracteristicile de agresivitate ale zonei străbătute de traseul LEA şi

pentru asigurarea duratei de viaţă impuse pentru protecţia anticorozivă (durata lungă

adică 12-20 de ani), sistemul de protecţie anticorozivă va fi AT (acoperire termică

cu zinc – zincare).

- la realizarea tronsoanelor de bază ale stâlpilor se va aplica soluţia “bază şi picioare

denivelate”, astfel ca să se poată asigura preluarea denivelărilor terenului din metru

în metru, pentru fiecare din cele patru picioare ale stâlpului;

- la tronsoanele de bază se vor lua, unde este cazul, măsurile necesare pentru

împiedicarea furtului barelor şi buloanelor.

Conductoarele liniei

LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina va fi echipată cu 9 conductoare active, câte 3 pe

fiecare fază, din aluminiu-oţel ALOL 300/69 mm2.

Condiţiile tehnice (reguli pentru verificarea calităţii, mod de ambalare, livrare, transport

etc.) care trebuie respectate sunt cele prevăzute în SR CEI 1089/1996.

Pentru realizarea fazei, formată din trei astfel de conductoare se vor utiliza distanţiere-

amortizoare tip DA, distanţa între acestea fiind de circa 40-65 metri.



20

La amplasarea stâlpilor se va asigura gabaritul la sol pentru conductoarele fluate până la

o temperatură a conductorului de 65 oC (40

oC temperatura maximă a mediului ambiant + sporul

de temperatură datorat sarcinii electrice).

Linia se va echipa cu două conductoare de protecţie pe toată porţiunea, cu fibră optică

înglobată de tip OPGW - OPtical Ground Wire.

Izolaţia liniei

LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina va fi echipată cu izolatoare din materiale compozite,

din cauciuc siliconic, cu protecţia conductoarelor în locurile de fixare în clemele de susţinere

prin spire preformate.

Izolatoarele compozite sunt superioare izolatoarelor din sticlă asigurând o exploatare mai

sigură, nefiind necesare înlocuiri, cum se întâmplă în cazul izolatoarelor din sticlă, care se pot

sparge în timp, sau pot fi sparte. De aici rezultă că nu mai este necesară efectuarea lucrului sub

tensiune pe linie pentru schimbarea de izolatoare sparte.

Fundaţii stâlpi

Pe traseul proiectat s-a prevăzut a se executa pentru stâlpii LEA fundaţii turnate

cvadribloc şi fundaţii forate.

Betoanele armate utilizate pentru fundaţiile stâlpiilor, sunt de clasă C 12/15 (marcă B

200) şi vor fi preparate în staţiile de betoane.

Prize de legare la pământ

Legarea la pământ a stâlpilor LEA trebuie să se realizeze conform prevederilor STAS

12604/4-89 şi STAS 12604/5-90.

În funcţie de rezistivitatea solului, rezistenţa de dispersie a prizei de legare la pământ a

fiecărui stâlp la curenţii de frecvenţă industrială nu trebuie să depăşească valoarea de 5 în

soluri cu rezistivitate de până la 102 m. În solurile cu rezistivitate de la 10

2 mm şi până la 5*10

2

m inclusiv, se vor realiza prize având rezistenţa maximă de 10 , iar în zonele de

munte/terenuri stâncoase de până la 30 .

Aducerea amplasamentelor la starea iniţială

După realizarea fizică a etapelor mai sus menţionate, din punct de vedere a protecţiei

mediului urmează să se realizeze următoarele activităţi, evaluate în costul total al investiţiei:



21

- pământul în exces rezultat ca urmare a executării fundaţiilor se evacuează de la borne în

zonele indicate de primării conform cu cantităţile prevăzute în devizul general al investiţiei;

- tamburii pe care au fost livrate conductoarele, precum şi lăzile în care s-au transportat

buloanele, clemele şi armăturile precum şi elementele izolante se colectează de constructor şi

se returnează;

- platformele de montaj a stâlpilor precum şi drumurile de acces care eventual s-au amenajat

pentru acces la borne se aduc la starea iniţială prin nivelarea terenului şi refacerea stratului

vegetal;

- ambalajele nevalorificabile vor fi predate la gropile de gunoi din zona de lucru pe bază de

contracte dinainte încheiate;

- ambalajele reciclabile vor fi selectate şi valorificate la centrele speciale de colectare;

- terenurile afectate temporar datorită accesului cu utilaje vor fi redate circuitului agricol în

condiţii optime;

- vor fi refăcute toate împrejmuirile (gardurile);

- solicitările rezonabile ale proprietarilor de teren afectate vor fi rezolvate.

1.5.3. Activităţi din perioada de exploatare: lucrări de mentenanţă

În reţeaua electrică de transport a energiei electrice se efectuează, după caz,

servicii/lucrări de mentenanţă:

- corectivă - după detectarea defectării, incluzând toate acţiunile destinate repunerii

unei instalaţii în starea care-i permite să-şi îndeplinească funcţia specificată;

- preventivă – profilactică: verificări, reglaje, măsurători, încercări, pentru prevenirea

defectelor, respectiv pentru reducerea probabilităţii de defectare sau degradării,

urmărindu-se obţinerea unui echilibru corespunzător între aceste activităţi, în funcţie

de influenţa diferitelor categorii de ansambluri funcţionale asupra obiectivelor

propuse în cadrul RET: siguranţa în funcţionare, disponibilitate, eficienţă.

În cadrul programului de mentenanţă se execută următoarele tipuri de lucrări:

- Toaletarea vegetaţiei pe traseu şi îndepărtarea obiectelor căzute pe linie

- Verificarea stării stâlpilor şi conductoarelor

- Verificarea fundaţiilor şi completarea lor cu pământ

- Înlocuirea elementelor de izolatoare defecte

- Înlocuire prize de pământ

- Recondiţionare stâlpi deterioraţi

- Înlocuire conductoare



22

- Înlocuire cleme şi legături necorespunzătoare

- Refaceri inscripţionări şi montare tăbliţe avertizoare

- Verificarea şi repararea balizelor

- Controale pentru depistarea zonelor periculoase cu depuneri frecvente de chiciura pe

conductoare

În perioada de exploatare a LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina nu sunt create noi locuri

de muncă pentru exploatarea şi întreţinerea LEA. C.N. Transelectrica – Sucursala de Transport

Timişoara are personal calificat pentru asigurarea funcţionării liniei.

Pe perioada de exploatare sau în cadrul lucrărilor de mentenanţă nu se lucrează cu

elemente sau substanţe chimice periculoase.

1.5.4. Activităţi de dezafectare a LEA

Durata normată de viaţă a unei LEA este de 40 de ani. Liniile electrice aeriene sunt

construcţii care, prin lucrări periodice de reparaţii ( lucrări de Reparaţii Curente executate odată

la cca. 10 ani şi lucrări de Reparaţii Capitale executate odată la cca. 20 de ani) sunt reabilitate

permanent, durata de viaţă efectivă fiind mult mai mare.

În momentul în care utilitatea liniei nu se mai justifică tehnico-economic aceasta urmează

să fie dezafectată astfel:

- se demontează stâlpii, conductoarele şi izolatoarele liniei, materialele reciclabile rezultate

(aluminiu, oţel ) fiind valorificate ca deşeuri reciclabile la centrele specializate. Din

izolatoarele din material compozit vor fi recuperate capetele metalice pentru valorificare

ca deşeu metalic restul izolatorului fiind predate la gropile de gunoi;

- fundaţiile vor fi dezafectate prin spargerea betonului şi tăierea piciorului de fundaţie până

la adâncimea de 1 metru. Betonul rezultat va fi predat la groapa de gunoi iar laminatul

piciorului de fundaţie valorificat ca deşeu metalic la centrele de recuperare materiale

reciclabile.

- terenul de pe amplasamentele stâlpilor va fi curăţat de resturi, nivelat şi redat în starea

iniţială dinaintea construirii liniei.

1.5.5. Coexistenţa LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina cu obiectivele învecinate

Având în vedere lungimea traseului LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina care este de cca.

79 km, obiectivele/instalaţiile întâlnite sunt numeroase şi diverse.

Dintre obiectivele/instalaţiile cu care LEA 400 kV poate intra în coexistenţă pe parcursul

traseului amintim:



23

− reţeaua de drumuri;

− reţeaua de căi ferate;

− reţeaua electrică de transport şi distribuţie;

− conducte de gaze;

− reţeaua hidrografică;

− centrale eoliene.

Coexistenţa LEA cu reţele de drumuri

La alegerea variantelor de traseu se au în vedere atât reţelele de drumuri existente cât

şi cele ce vor fi construite în viitor. S-a urmărit ca traseele propuse să fie situate în apropierea

drumurilor pentru acces uşor la execuţie şi pentru exploatarea ulterioară a liniei, să se evite

perimetrele locuite ale localităţilor şi să se diminueze impactul vizual.

Traversările LEA 400 kV peste drumuri naţionale sau judeţene au fost pe cât posibil

evitate, dar în situaţiile impuse de proiectare şi anume la supratraversările: DN6 Drobeta Turnu

Severin – Orşova, DN 57B, acestea vor fi executate cu respectarea strictă a tuturor cerinţelor de

siguranţă impuse de normativul NTE 003/04/00- Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de

energie cu tensiune peste 1000 V.

În conformitate cu planul de încadrare în zonă, nu sunt autostrăzi noi proiectate în

apropierea traseelor propuse pentru LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina nefiind necesare măsuri

suplimentare pentru asigurarea coexistenţei dintre obiectivele mai sus menţionate.

Coexistenţa LEA cu reţeaua de căi ferate

Traseul LEA Porţile de Fier-Anina va traversa următoarele tronsoane de cale ferată

electrificată:

- CF Drobeta Turnu Severin – Orşova

- CF Orşova – Caransebeş.

Traversările LEA 400 kV peste căi ferate au fost pe cât posibil evitate, dar în situaţiile

impuse ( Calea ferată electrificată Drobeta Turnu Severin – Orşova, calea ferată

electrificată Orşova – Caransebeş), aceste traversări vor fi executate cu respectarea strictă a

tuturor cerinţelor de siguranţă impuse de normativul NTE 003/04/00.



24

Coexistenţa LEA cu reţeaua electrică de transport şi distribuţie

Reţele electrice de foarte înaltă tensiune aparţinând CN Transelectrica

Traseele propuse pentru realizarea LEA 400 kV coexistă cu următoarele instalaţii

aparţinând CN Transelectrica:

- LEA 400 kV Porţile de Fier - Slatina

- LEA 220 kV Porţile de Fier - Reşiţa

- LEA 400 kV Porţile de Fier – Urecheşti.

Reţele electrice de medie tensiune şi 110 kV aparţinând filialelor şi societăţilor de distribuţie

În zona traseului nou al LEA 400 kV sunt prezente linii de distribuţie a energiei electrice

cu tensiuni de 110 kV aparţinând S.C. ENEL Distribuţie Banat SA:

- LEA 110 kV Toplet – Crusovat.

La faza următoare de proiectare aceste linii vor fi identificate, de comun acord cu ENEL,

conform solicitării făcute de ISPE către operatorul de distribuţie.

Pentru liniile de MT şi LEA 110 kV supratraversate, pentru reducerea înălţimii acestora

sau pentru introducerea în cablu, se vor întocmi studii de coexistenţă (studii de eliberare

amplasament) cu LEA 400 kV, la faza următoare de proiectare.

Toate aceste modificări vor fi evaluate şi cuprinse în devizul general al lucrării,

executarea acestor lucrări urmând să se facă, pe baza taxei de eliberare de amplasament, de către

firme agreate de proprietarii acestor instalaţii.

Coexistenţa LEA cu reţeaua de conducte de gaze

În conformitate cu datele puse la dispoziţie de SNTGN ”Transgaz” Mediaş, variantele de

traseu studiate pentru LEA 400 kV Porţile de Fier-Anina nu intersectează conducte sau obiective

aparţinând acestei societăţi.

Se constată că traseul conductei de gaze nu afectează culoarul de funcţionare LEA.

Coexistenţa LEA cu reţeaua hidrografică

Traseul nou propus LEA 400 kV va traversa bazinele hidrografice Dunărea, Cerna şi

Nera. Din cadrul acestora principalele cursuri de apă traversate sunt râul Cerna şi Nera precum şi

o serie de pâraie de mai mică importanţă, pârâul Calva, pârâul Terova, pârâul Tăria şi pârâul

Poneasca.

La faza Studiului de Fezabilitate a proiectului, ISPH a întocmit Studiul Hidrologic şi

Studiul de Inundabilitate pentru toate cursurile importante de ape din zona traseului LEA avizat.



25

În zonele de apropiere sau de traversare a LEA 400 kV peste cursuri de ape vor fi prevăzute toate

măsurile necesare respectării tuturor cerinţelor de siguranţă impuse de normativul NTE

003/04/00 pentru clasa de importanţă a acestora.

Coexistenţa LEA cu linii de telecomunicaţii

De-a lungul drumurilor principale şi a căilor ferate se întâlnesc linii de telecomunicaţii

realizate atât în soluţie clasică cu conductor metalic cât şi în soluţie modernă cu cablu optic.

Pentru toate aceste reţele de telecomunicaţii pe traseul LEA avizat s-au întocmit de către

institute de specialitate studii de influenţe şi coexistenţă pe baza cărora se evaluează toate

măsurile necesare de luat la LEA 400 kV pentru coexistenţa cu aceste instalaţii.

Coexistenţa LEA cu centrale eoliene

Conform Ordinului ANRE nr. 49/2007 distanţele de siguranţă/coexistenţă între centrale

eoliene şi LEA sunt determinate de următoarele elemente:

- înălţimea pilonului aerogeneratorului:100 m;

- lungimea palei aerogeneratorului: 50 m;

- distanţa de protecţie: 3 m.

Distanţa de siguranţă de 153 m se măsoară între fundaţia aerogeneratorului plus 0,2 m

(10,2 m) şi consola stâlpului LEA/faza laterală (13-16 m).

Variantele de traseu studiate pentru LEA 400 kV Porţile de Fier-Anina respectă distanţele

de siguranţă stabilite prin Ordinul ANRE nr. 49/2007.

Concluzii

Coexistenţa LEA 400 kV Porţile de Fier-Anina cu obiectivele învecinate va fi tratată cu

respectarea strictă a tuturor cerinţelor de siguranţă impuse de normativul NTE 003/04/00-

Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie cu tensiune peste 1000 V. Toate măsurile

prevăzute în studiile întocmite de subproiectanţii de specialitate vor fi de asemenea luate în

considerare pentru asigurarea coexistenţei.

Validarea măsurilor de coexistenţă luate se va face prin obţinerea avizelor şi acordurilor

de la organele care exploatează aceste instalaţii şi în final prin obţinerea Certificatului de

Urbanism, a tuturor celorlalte avize solicitate prin Certificatul de Urbanism şi a Autorizaţiei de

Construire.



26

1.5.6. Descrierea amplasamentului

Zona studiată este situată în partea de sud – vest a României şi se înscrie pe teritoriul a 10

unităţi administrative teritoriale ce aparţin judeţelor Caraş – Severin şi Mehedinţi, având o

suprafaţă de 126 860 ha şi o populaţie de 137 365 locuitori (anul 2008).

Unităţiile administrativ teritoriale cuprinse în zona studiată, sunt următoarele:

municipiul Drobeta Turnu Severin;

oraşele Anina;

comunele Bozovici, Prigor, Lăpuşnicel, Iablaniţa, Mehadia, Topleţ, Iloviţa şi Brezniţa-

Ocol.

Din punct de vedere juridic terenul ocupat de lucrări aparţine domeniului statului şi

proprietarilor particulari.

În cazul în care lucrările vor afecta terenuri private, Statul (Consiliile Locale implicate)

îşi asumă răspunderea de a rezolva situaţia juridică (expropieri, acordul proprietarilor,

despăgubiri).

1.6. Descrierea etapelor proiectate

Durata propusă pentru realizarea investiţiei este de 26 luni , 2013-2015.

Principalele etape de realizare a proiectului sunt:

Obţinerea avizelor, acorduri, autorizaţii

Execuţia lucrărilor de construcţii

Montare echipamente

Racorduri electrice, inclusiv sistem de automatizare procese.

1.7. Durata de funcţionare

Liniile electrice aeriene sunt construcţii care au o durată de viaţă normată de cca 40-50 de

ani. Prin lucrări periodice de reparaţii de exemplu lucrări de Reparaţii Curente executate o data la

cca. 10 ani şi lucrări de Reparaţii Capitale executate o dată la cca. 20 de ani, fiind reabilitate

permanent, durata de viaţă efectivă este mult mai mare.

LEA va funcţiona continuu, 24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână, 365 zile pe an.



27

1.8. Informaţii despre producţia care se va realiza şi necesarul de resurse

Având în vedere că LEA asigură transportul energiei electrice de la sursele de producere

a acesteia (centrale termice, hidroelectrice, etc.) la consumatori în condiţii de siguranţă şi

eficienţă, prin SEN nu se consumă resurse energetice în exploatarea acesteia.

În perioada de exploatare a LEA, nu este necesar să se consume alte resurse pentru

asigurarea de energie procesului de producţie. Se consumă doar carburanţi pentru vehicule de

transport şi utilaje necesare în activităţile de întreţinere, inspecţii şi revizii periodice şi reparaţiile

impuse de eventualele avarii şi accidente.

Pentru realizarea proiectului, se estimează că vor fi utilizate următoarele cantităţi de

materiale:

- 260 stâlpi metalici

- 3500 tone laminate stâlpi

- 1700 tone conductoare

- 105 tone armătură în fundaţii

- 20 tone vopsea balizaj

- 15,5 tone grund

- 16 tone diluant

- 2250 tone combustibil.

1.9. Informaţii despre materiile prime şi despre substanţele sau preparatele chimice

În timpul execuţiei a LEA, se utilizează materiale pentru fundaţii, se fac lucrări de montaj

şi se folosesc unele materiale pentru acestea, iar pentru finisări şi inscripţionări se folosesc

vopsele.Totodată, se utilizează motorină pentru vehicule şi pentru utilajele folosite la lucrări de

construcţii şi montaj.

În timpul construcţiei şi ulterior în faza exploatării LEA, nu se folosesc substanţe sau

preparate chimice care să producă un impact major asupra mediului.

În cadrul procesului de vopsitorie necesar în vederea protejării elementelor componente

ale LEA, se utilizează vopsele, grund şi diluant. În vederea protecţiei calităţii aerului afectat de

emisiile fugitive de COV-uri, se vor impune măsuri în contractele cu firmele specializate care

vor presta serviciile de vopsitorie:

- aplicarea vopselelor pe elementele LEA acolo unde este strict necesar;

- utilizarea unor cantităţi minime de vopsea, grund şi diluanţi;



28

- aplicarea vopselelor cu dispozitive speciale care asigură evacuări minime de COV-uri în

atmosferă.

Elementele metalice ale LEA trebuie protejate împotriva acţiunii agenţilor corozivi,

astfel:

- sârmele de oţel din componenţa conductoarelor active, a conductoarelor de protecţie şi a

ancorelor, prin zincare la cald;

- stâlpii, consolele, vârfarele şi orice subansamblu metalic (se realizează numai din oţeluri care

nu sunt autoprotectoare) şi prin zincare la cald sau zincare la cald şi vopsire (în funcţie de

agresivitatea zonei în care aceştia funcţionează).

Condiţiile de zincare şi vopsire trebuie să fie cel puţin cele indicate în STAS 10128-86 şi

STAS 10702/1-83.

- clemele şi armăturile din fontă sau oţel din componenţa lanţurilor de izolatoare şi legăturile

conductoarelor de protecţie, prin zincare la cald.

La protejarea elementelor componente ale LEA împotriva acţiunii agenţilor corozivi se

recomandă prevederile următoarelor standarde: STAS 7221, STAS 7222, STAS 10128-86,

STAS 10166/1-77, STAS 10702/1-83 şi STAS 10702/2-80.

Profilele metalice cu care se asamblează stâlpii sunt tratate anticoroziv în atelierele de

producţie ale acestora.

În sensul O.M.T. 119/2003, privind stabilirea servituţilor aeronautice civile şi a zonelor

cu servituţii aeronautice civile, LEA cu înălţime peste 25 m care traversează drumurile publice

de interes naţional vor fi balizate, după cum urmează:

- conductoarele superioare din deschiderea de traversare, cu balizaj de zi;

- stâlpii de traversare, cu balizaj de zi (vopsire), iar când înălţimea lor depăşeşte 45 m şi cu

balizaj de noapte.

Cantităţile estimate pentru vopsirea de balizaj a elementelor componente ale LEA

proiectate sunt:

- grund 15,5 t;

- vopsea 20 t;

- diluant 16 t.

În procesele de vopsitorie a elementelor LEA, se vor impune firmelor executante, luarea

tuturor măsurilor tehnic posibile pentru limitarea emisiilor fugitive de COV-uri în atmosferă,



29

asigurarea depozitării substanţelor periculoase în condiţii optime şi asigurarea colectării,

depozitării şi returnării ambalajelor rezultate la firmele furnizoare.

- substanţe şi preparate inflamabile – substanţele şi preparatele lichide cu un punct de

aprindere scăzut – combustibili, pentru echipamentele de transport şi execuţie (pickamer,

compactoare, utilaje de excavaţie, etc.);

- substanţe şi preparate periculoase pentru mediu - substanţele şi preparatele care, folosite

în mediu, ar putea prezenta sau prezintă un risc imediat ori întârziat pentru unul sau mai

multe componente.

În perioda de funcţionare a LEA, se vor utiliza substanţe şi preparate chimice doar în

perioadele de revizii şi reparaţii ale stâlpilor.

1.10. Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

1.10.1. Surse de radiaţii

În faza de construcţie a LEA nu se preconizează apariţia unor surse de radiaţii.

În faza de exploatare a LEA se generează câmpuri electro-magnetice în jurul LEA de

frecvenţă scăzută 50 Hz.

Radiaţiile produse de LEA sunt radiaţii neionizate, termen prin care se denumesc în mod

general emisiile electromagnetice.

Studiul mediului electromagnetic trebuie să aibă în vedere două aspecte:

- caracterizarea surselor de câmp electromagnetic;

- evaluarea efectelor câmpului electromagnetic asupra materiei vii sau inerte.

În funcţie de energia asociată emisiilor electromagnetice, acestea pot fi clasificate în:

- radiaţii ionizate (capabile să rupă legăturile moleculare sau să ionizeze atomii, procese

susceptibile să producă alterări ale materiei vii);

- radiaţii ne-ionizate (termen prin care se denumesc în mod general emisiile electromagnetice a

căror energie nu este suficientă pentru modificarea stării substanţelor cu care interacţionează,

dar care pot produce efecte de natură termică, fizico-chimică etc).

Câmpurile electrice şi magnetice de joasă frecvenţă au fost recent introduse pe lista

factorilor de mediu care prezintă un risc potenţial pentru sănătatea publică.

Pe durata funcţionării, orice instalaţie electromagnetică este sursa următoarelor categorii

de câmpuri electromagnetice emise în mediu:

- câmp electric de joasă frecvenţă (50/60 Hz);



30

- câmp magnetic de joasă frecvenţă (50/60 Hz);

- câmp electromagnetic emis în diferite benzi de frecvenţă pe durata unor regimuri anormale

de funcţionare, cum ar fi regimurile tranzitorii sau prezenţa descărcărilor corona pe

elementele aflate sub tensiune ale instalaţiilor.

Intensitatea câmpului electric depinde direct de tensiunea LEA. Rezultă că efectele

câmpului electric sunt mai mari cu cât valoarea câmpului este mai mare.

Efectele câmpului asupra mediului se poate împărţi în două categorii:

- efecte la nivelul solului sau la 1,8 m înălţime;

- efecte la suprafaţa conductoarelor şi a clemelor unde câmpul electric este de sute de

ori mai mare decât la nivelul solului.

Efectele câmpului electric la suprafaţa terenului sunt:

- curenţi induşi în obiecte conductoare;

- tensiuni induse în obiecte izolate faţă de pământ;

- percepţie directă a omului;

- efecte biologice indirecte, directe asupra oamenilor şi animalelor în cazul expunerilor

prelungite.

Efectele câmpului electric cu valori foarte mari de la suprafaţa conductoarelor şi a

clemelor sunt (în cazul apariţiei descărcărilor corona) următoarele:

- zgomot audibil;

- interferenţe radio-Tv;

- generare de ioni şi ozon.

Intensitatea câmpului electric la nivelul solului sau în apropierea acestuia scade cu

rădăcina pătrată a distanţei dintre punctul de calcul sau măsurători şi axul LEA.

Valorile tipice ale intensităţii câmpului electric la nivelul solului sunt:

- 1÷10 kV/m sub LEA 400 kV;

- 0,5÷1,5 kV/m la 30,0 m faţă de axul LEA;

- 0,1 kV/m la 65,0 m faţă de axul LEA.

Intensitatea câmpului electric în apropierea conductoarelor sub tensiune poate ajunge la 6

cm respectiv 20 cm distanţă la valori de sute respectiv zeci de kV/m, aceste valori trebuie luate

în considerare la lucrul sub tensiune. Câmpul magnetic este caracterizat de densitatea fluxului

sau inducţiei şi este generat de curenţii care circulă prin conductoarele LEA.

Inducţia magnetică în cazul LEA depinde de valorile curenţilor, configuraţia fazelor şi

înălţimea conductoarelor deasupra solului.



31

Efectele câmpului magnetic sunt:

- tensiuni induse în structurile lungi metalice amplasate în paralel cu LEA;

- efecte biologice directe asupra oamenilor şi animalelor;

- efecte biologice indirecte;

- percepţii directe ale oamenilor;

- efecte asupra vegetaţiei.

În general aceste efecte sunt generate de câmpul magnetic la nivelul solului sau în

apropierea acestuia cu excepţia celor ce apar în apropierea conductoarelor şi trebuie avute în

vedere în cazul lucrului sub tensiune. Câmpul magnetic la nivelul solului scade cu rădăcina

pătrată a distanţei între punctul de măsură sau calcul şi axul LEA.

În general valorile tipice ale câmpului magnetic la nivelul solului sunt:

- 5-10 μT sub LEA 400 kV;

- 0,5-1 μT la 30 m de axul LEA;

- 0,2 μT la 65 m de axul LEA.

În apropierea conductoarelor şi anume la 6 cm distanţă câmpul magnetic este între 2,4 şi

3,3 mT.

Descărcarea corona care apare în instalaţiile de înaltă şi foarte înaltă tensiune este

însoţită de apariţia de o succesiune de impulsuri de curent de scurtă durată. Propagarea acestor

curenţi determină, în jurul circuitelor parcurse, apariţia de câmpuri electromagnetice

perturbătoare, de frecvenţe şi amplitudine diferite, şi care conduc la distorsionarea semnalelor

utile ale emisiilor radio şi televiziune.

Poluarea electromagnetică este specifică instalaţiilor cu tensiunea nominală peste 220

kV şi prezintă o importanţă deosebită odată cu extinderea comunicaţiilor în domeniul

frecvenţelor înalte şi foarte înalte.

Perturbaţiile de înaltă frecvenţă determinate de descărcarea corona se manifestă atât în

instalaţiile radio care funcţionează, în general, în banda de frecvenţă de 0,5 ..1,6 Mhz, cât şi în

cele de televiziune 24 .. 216 Mhz şi de telefonie de înaltă frecvenţă prin curenţi purtători.

Perturbaţiile în domeniul radiofrecvenţei depind de:

- gradientul de tensiune superficial al conductorului;

- numărul şi dimensiunile conductoarelor din fascicul;

- distanţa receptorului radio faţă de linia electrică de înaltă tensiune;

- condiţiile meteorologice.



32

Pe timp frumos, nivelul perturbaţiilor radio, în cazul liniilor cu tensiunea nominală de

400 kV poate atinge 50 dB (la 20 m de axul liniei şi raportat la 1 mV/m); pe timp de ploaie

nivelul perturbator poate atinge 70 dB.

Perturbaţii ale emisiunilor de televiziune sunt determinate de doi factori:

- perturbaţii pasive, datorate prezenţei instalaţiilor electrice şi reflexiilor

semnalului util determinate de acestea (apariţia imaginilor „fantomă”);

- perturbaţii active, datorate distorsionării semnalului util de către câmpul perturbator

de înaltă frecvenţă determinat de descărcarea corona.

Perturbaţiile electromagnetice, de înaltă frecvenţă, determinate de descărcarea corona

cresc odată cu intensitatea ploii şi se manifestă mai ales, în zone cu intensităţi slabe ale

semnalului TV, ca şi în cazul unei montări nefavorabile a antenei de recepţie. Se poate ajunge la

nivele perturbătoare de 40 ..70 dB, la o frecvenţă de 75 MHz.

Pentru diminuarea intensităţii câmpurilor electrice şi magnetice în zona de amplasare a

LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina se vor avea în vedere următoarele aspecte:

- realizarea fazelor din mai multe conductoare în vederea micşorării câmpului

electromagnetic şi a perturbaţiilor generate de LEA;

- dispunerea conductoarelor fazelor şi a conductoarelor de protecţie astfel încât

impactul câmpurilor electromagnetice produse de LEA să fie minim;

- avertizarea populaţiei despre pericolele staţionării pe o perioadă mai mare în zona

instalaţiilor LEA.

Valorile maxime ale câmpurilor electromagnetice, asigurate prin proiectarea

elementelor LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina, care se încadrează la limita inferioară a

prescripţiilor internaţionale din domeniu, sunt următoarele:

- câmp electric: 5 kV/m în zonele locuite şi 10 kV/m pentru zonele nelocuite;

- câmp magnetic: 10 µT sub conductoarele LEA 400 kV.

1.10.2. Surse de zgomot

În faza de construcţie a LEA sursele de zgomot şi vibraţii vor fi constituite de

funcţionarea utilajelor şi mijloacelor de transport folosite de constructor, şi anume:

- echipamente mobile nerutiere (excavator, buldozer, târnăcop, compactor

etc.);

- operaţii de tăiere prin sudură şi montajul elementelor metalice;

- manipularea materiilor prime şi materialelor;

- traficul aferent aprovizionării cu materiale.



33

Utilajele folosite şi puteri acustice asociate:

- compactoare Lw ≈ 105 dB(A)

- autobasculante Lw ≈ 107 dB(A)

- excavatoare Lw ≈ 117 dB(A)

- buldozere Lw ≈ 115 dB(A)

- încărcătoare Lw ≈ 112 dB(A)

Nivelul de zgomot datorat utilizării echipamentelor necesare executării lucrărilor

depăşeşte, pe durata execuţiei lucrărilor, nivelul de zgomot admis, în zona frontului de lucru,

fiind în acelaşi timp inevitabil.

Faţă de fronturile de lucru, pe perioade limitate de timp, la 200-300 m distanţă se pot

înregistra nivele de zgomot echivalent de 60 dB(A).

În zonele de transport, ce cuprind în anumite faze ale lucrărilor şi zonele intravilane, se

pot genera niveluri echivalente de zgomot, pentru perioadele de referinţă de 24 ore, de peste 50

dB(A), doar dacă numărul trecerilor autovehiculelor de aprovizionare cu materiale

(autobasculante) depăşeşte 20.

Pentru extravilan, ţinând seama de efectul solului, absorbţia în atmosferă, intervalele de

timp de utilizare mai mici decât durata perioadei de referinţă (o zi), rezultă, referitor la zgomotul

având ca sursă traficul mijloacelor de transport, niveluri echivalente de zgomot inferioare valorii

de 50 dB(A) incepând de la 100 m distanţă de principalele trasee de circulaţie sau zonă de lucru.

Vibraţiile care se produc în timpul execuţiei lucrărilor nu ajung sub nivelul de 20 Hz –

prag sub care este afectat organismul uman.

Zgomotul se propagă în jurul şantierului şi de-a lungul drumului de acces, de o parte şi de

alta pe o bandă cu lăţimea de 100 – 150 m, intensitatea reducându-se la jumătate la distanţa de de

50 m si de 3 ori la distanţa de 100 m. Prin îmbunătăţirea nivelului tehnologic al motoarelor,

echipându-le cu atenuatoare de zgomot, se prognozează scăderea intensităţii acestuia cu 30%.



34

Tabel nr. 1 - Emisii acustice din surse mobile – limite

Procesele tehnologice de defrişare în zona împădurită şi de construcţie a liniei electrice se

vor organiza pe puncte de lucru, în care nu va lucra un număr mare de utilaje tehnologice şi

mijloace de transport, sens în care nu se produce o creştere periculoasă a nivelului de zgomot.

Nivelul de zgomot în fiecare punct de lucru trebuie să se încadreaze în limita admisibilă stabilită

prin STAS 10009/88.

Pentru încadrarea în limitele admisibile de zgomot se vor lua măsuri de reducere a

poluării fonice în funcţie de zonele parcurse de LEA, cum ar fi program de lucru adecvat cu

respectarea orelor de odihnă, utilizarea de maşini şi utilaje în parametrii optimi de funcţionare şi

reglate corespunzător.

În faza de exploatare a LEA poluarea acustică este datorată descărcărilor corona în

spaţiul din jurul conductoarelor active şi vibraţiei conductoarelor supuse acţiunii dinamice a

vântului.

În condiţii de umiditate şi mai ales de ploaie, picăturile ce cad pe conductoare produc

descărcări corona însoţite de mici pocnete, care în vecinătatea liniei produc un zgomot

caracteristic. Acest zgomot se datorează suprapunerii aleatorii staţionare a efectelor sonore ale

descărcărilor incomplete individuale în diverse puncte ale liniei, efecte ce constituie unde de şoc

acustic.

Poluarea sonoră generează multiple efecte asupra organismului, în funcţie de trei

parametrii: intensitate (tărie), înălţime (frecvenţa) şi durata, poate să aibă caracter intermitent sau

permanent.

Depăşirea unor anumite valori poate deveni nocivă pentru om.



35

Liniile electrice aeriene de înaltă şi foarte înaltă tensiune sunt însoţite în funcţionarea lor

de un zgomot specific determinat de descărcarea corona (descărcări electrice incomplete în jurul

conductoarelor sub tensiune). Ca orice descărcare electrică, acest fenomen este însoţit de

zgomote şi de emisie de lumină.

Sub liniile aeriene de 220 kV şi 400 kV, ca şi în staţiile de transformare cu aceleaşi nivele

de tensiune, se aud zgomote specifice, iar în unele cazuri noaptea, se observă şi efectul luminos

al fenomenului. Descărcarea corona determină un zgomot a cărui intensitate depinde de raza

conductorului (cu cât conductorul este de rază mai mică cu atât fenomenul corona este mai

accentuat), de numărul de conductoare din fascicul şi de umiditatea atmosferică.

Nivelul zgomotului audibil calculat variază între 40 ... 60 dB (raportat la 20 mP), în

funcţie de tensiunea liniei electrice, de numărul de conductoare pe fază, de secţiunea

conductoarelor, condiţiilor meteorologice şi distanţa faţă de faza exterioară a liniei electrice.

Limitele maxim admisibile pe baza cărora se apreciază impactul liniei electrice aeriene

asupra mediului din punct de vedere sunt precizate în STAS 10009/88.

Măsurătorile realizate pe liniile electrice aeriene de 400 kV din România indică faptul că

nivelul de zgomot la o distanţă de 25 m de conductorul activ variază între 53 dB pe timp ploios şi

33 dB pe timp frumos. Deci la funcţionarea LEA Porţile de Fier – Anina nu se vor depăşi

limitele admisibile ale zgomotului la marginea culoarului.

Astfel valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcţionale din mediu

urban, conform prevederilor STAS 10009-88 sunt prezentate în tabelul nr.2.

Tabel nr. 2 - Valorile admisibile ale nivelului de zgomot la limita zonelor funcţionale din

mediul urban, conform prevederilor STAS 10009-88

Nr.

crt.

Spaţiul considerat Nivelul de zgomot echivalent,

Lech

dB

1. Parcuri, zone de recreere şi odihnă, zone de tratament balneo-climatic 45

2. Incinte de şcoli, creşe, grădiniţe, spaţii de joacă pentru copii 75

3. Stadioane, cinematografe în aer liber 90(*

4. Pieţe, spaţii comerciale, restaurante în aer liber 65

5. Incinta industrială 65(*

6. Parcaje auto 90

7. Parcaje auto cu spaţii dservice subterane 90

8. Zone feroviare (**

70

9. Aeroporturi (***

90 (* Timpul care se ia în consideraţie la determinarea nivelului de zgomot echivalent este cel real corespunzător duratei de serviciu.

(** Limita zonei feroviare se consideră la o distanţă de 25 m de axa liniei ferate celei mai apropiate de punctul de măsurare.

(*** Valorile au fost stabilite ţinând seama de prevedrile STAS 10183/3-75.

Sursele de vibraţii sunt conductoarele supuse acţiunii dinamice a vântului.



36

Pentru amortizarea vibraţiilor se folosesc antivibratoare AV-5 pe toată lungimea liniei.

Periodic se va verifica eficienţa acestora şi înlocui antivibratoarele deteriorate.

Se vor respecta distanţele de amplasare a clădirilor de locuinţe faţă de LEA 400 kV

Porţile de Fier – Anina.

1.10.3. Măsuri de diminuare a impactului

Pe durata executării lucrărilor de construcţie şi montaj se recomandă:

- amplasarea optimă a drumurilor de transport/acces;

- limitarea traficului în zonele de lucru;

- reducerea timpului de lucru a vehiculelor grele sau a altor utilaje care produc un nivel

ridicat de zgomot;

- instalarea de bariere sonice perimetrale pentru zonele în care se produc zgomote

intense.

- controlul periodic al nivelului de zgomot şi folosirea de utilaje şi mijloace de transport

cu motoare performante dotate cu atenuatoare de zgomot.

- menţinerea utilajelor şi mijloacelor de transport în stare tehnică corespunzătoare;

În zonele locuite, activităţile care produc zgomote intense, nu vor fi programate în timpul

nopţii.

În timpul exploatării – funcţionării - nu este cazul.



37

Tabel nr. 3 – Informaţii despre poluarea fizică şi biologică generată de activitate

Tipul

poluării

Sursa de

poluare

Poluare

maximă

permisă

(limita

maximă

admisă

pentru

om şi

mediu

conf.ST

AS

10009/8

8

Polu

are

de

fond

Poluare calculată produsă de activitate şi măsuri de

eliminare/reducere

Măsuri de

eliminare/

reducere a

poluării Pe zona

obiectivu

lui

Pe zone

de

protecti

e/

restricti

e

aferente

obiectiv

u -lui,

conform

legislatie

i in

vigoare

Pe zone rezidenţiale, de

recreere sau alte zone

protejate cu luarea în

considerare a poluării de

fond

Fără

măsuri

de

eliminar

e/

reducere

a

poluării

Cu

implementa

rea

măsurilor

de

eliminare/

reducere a

poluării

Perioada de execuţie

Zgomot Echipament

e mobile

nerutiere

(excavator,

buldozer,

etc)

50 dB(A) 40

dB(A)

105 –

125

dB(A)

<40

dB(A)

105 – 125

dB(A)

Reducerea

surselor de

zgomot din

timpul

construcţiei

prin folosirea

echipamente-

lor cu nivel

redus de

zgomot

Toate

echipamentel

e sa fie

verificate

tehnic

Zgomot Autobascula

nta

50 dB(A)

40

dB(A)

60 -115

dB(A)

<40

dB(A)

<85

dB(A)

Zgomot Autobetonie

re

50 dB(A) 40

dB(A)

60 -115

dB(A)

<40

dB(A)

<85

dB(A)

Zgomot Manipularea

materiilor

prime şi

materialelor

50 dB(A) 40

dB(A)

50 dB(A) <40

dB(A)

50 dB(A)

Zgomot Operaţii de

tăiere şi prin

sudură

50 dB(A) 40

dB(A)

70 dB(A) <40

dB(A)

Zgomot Trafic

aprovizionar

e cu

materiale

50 dB(A) 40

dB(A)

107

dB(A)

<40

dB(A)

107 dB(A

Radiaţie

electromagn

etică

Nu este

cazul

Radiaţie

ionizantă

Nu este

cazul

Poluare

biologică

Nu se produce dacă se iau măsuri de colectare a apelor uzate menajere din

şantier

Perioada de funcţionare

Zgomot LEA efect

Corona

Radiaţie

electromagn

etică

LEA Masuri luate

din etapa de

proiectare

Radiaţie

ionizantă

Nu este

cazul



38

1.11. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE

1.11.1. Alternativa “ZERO” şi impactul prognozat

Alternativa ZERO a fost luată în considerare ca element de referinţă faţă de care se compară

celelalte alternative pentru planul analizat.

Principalele forme de impact asociate adoptării alternativei ZERO sunt:

pierderea unor oportunităţi de locuri de muncă pe perioada construcţiei LEA 400 kV;

pierderea unor venituri suplimentare din taxe şi impozite;

pierderea unor oportunităţi de dezvoltare economico-socială a zonelor;

siguranţă scăzută în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor.

1.11.2. Variante de traseu considerate

Alegerea traseului pentru linia electrică aeriană de 400 kV s-a făcut ţinându-se seama de

următoarele principii/criterii:

evitarea zonelor instabile din punct de vedere geologic;

evitarea zonelor populate;

evitarea zonelor împădurite şi implicit a defrişărilor;

evitarea zonelor peisagistice deosebite sau cu valoare arhitecturală şi istorică.

realizarea unui traseu de linie cât mai scurt, pentru reducerea consumurilor totale şi

specifice de oţel, beton, ciment, etc;

evitarea într-o măsură cât mai mare posibilă a terenurilor de înaltă productivitate

agricolă, precum şi a celor plantate cu vii şi livezi;

evitarea zonelor industriale cu nivel ridicat de poluare;

alegerea unor amplasamente cât mai favorabile pentru traversarea văilor largi şi a

râurilor;

evitarea parcurilor şi rezervaţiilor naturale.

Situarea punctelor de capăt (existente) ale LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina în zone

protejate:

- amplasamentul staţiei electrice Porţile de Fier este situat în Parcul Natural Porţile de

Fier, limitrof rezervaţiilor Gura Văii – Vârciorova şi Cracul Crucii;



39

- traseul LEA 400 kV Anina–Reşiţa este situat în Parcurile Naţionale Cheile Nerei –

Beuşniţa şi Semenic – Cheile Caraşului, traversând rezervaţiile Peştera Buhui şi

Cheile Caraşului.

- impune amplasarea traseului LEA proiectat în respectivele zone protejate.

Pe tronsonul LEA 400 kV proiectate, situat pe teritoriul judeţului Mehedinţi, zona de

paralelism cu LEA 220 kV existentă, sunt traversate zone din Parcul Natural Porţile de Fier şi

Geoparcul Platoul Mehedinţi.

Traseul liniei părăseşte paralelismul cu LEA 220 kV Porţile de Fier – Reşiţa (existentă),

pe care o supratraversează în deschiderea stâlpilor nr. 74-75, având în continuare direcţia vest, şi

traversează râul Cerna, DN6, calea ferată electrificată Orşova – Caransebeş şi LEA 110 kV

Topleţ – Cruşovăţ, la nord de localitatea Bârza – comuna Topleţ. După traversarea LEA 110 kV

existente traseul liniei îşi modifică direcţia spre nord fiind amplasat tangenţial în partea de vest a

rezervaţiei Iardaştiţa.

In continuare traseul liniei are direcţia nord situându-se pe culmile Fereganu şi Buca

evitând Rezervaţia Naturală ”Râpa Neagră”.

Din zona sudică a localităţii Iablaniţa traseul schimbă orientarea spre nord-vest, evită

Rezervaţia ”Ravena Crouri”, iar după traversarea pârâului Calva ia orientarea spre vest. În

continuare traseul se situează la sud de Lăpuşnicel şi la nord de Sumiţa, după care traversează

drumul naţional DN 57B situându-se la nord de localitatea Borlovenii Vechi. Este traversat apoi

râul Nera (într-o zonă cu vad îngust) după care traseul, păstrând orientarea vest, se situează într-o

zonă de dealuri cu altitudinea de 350-400 m. După traversarea văii Ciurezu, traseul schimbă

orientarea spre nord-vest, situându-se până la dealul Craeste pe nişte culmi în zone împădurite

parţial. În continuare traseul este situat în apropierea DN 57B, evitând traversarea rezervaţiei

Bigăr.

După traversarea pârâului Poneasca, traseul liniei traversează o zonă îngustă (ce aparţine

primăriei Bozovici) din Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului, după care se situează într-o

zonă masiv împădurită situat în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa unde drumurile de acces

la traseu sunt drumurile forestiere aflate într-o stare normală de exploatare.

Traseul LEA proiectat se racordează la LEA 400 kV existentă Anina-Reşiţa în zona

bornelor nr. 22-23 situate la est de localitatea Anina.

Lungimea tronsonului LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina este de cca. 80 km.

În Anexa, este prezentat Planul de încadrare a variantelor de traseu considerate.



40

Varianta 1

Varianta 1 este reprezentată cu roşu pe planurile de situaţie anexate.

În tronsonul Porţile de Fier – râul Cerna, cele trei variante au un traseu comun şi

sunt traversate zone din Parcul Natural Porţile de Fier, Geoparcul Platoul Mehedinţi.

După traversarea râului Cerna, a DN 6 precum şi a CF electrificate Orşova-Caransebes,

traseul LEA schimbă orientarea spre nord, traversează o zonă (unde există construcţii noi)

precum şi o zonă limitată din Rezervaţia ”Iardasita”. După traversarea LEA 110 kV existentă

Topleţ – Crusovăt, variantele 1 şi 2 au un traseu comun până la sud de localitatea Iablaniţa.

În zona comună celor 2 variante, traseul se situează pe culmile Fereganu şi Buca evitând

Rezervaţia Naturală ”Râpa Neagră”.


Rezervaţia ”Ravena Crouri” iar după traversarea pârâului Calva ia orientarea vest. În continuare

traseul se situează la sud de Lăpuşnicel şi la nord de Sumiţa, după care traversează drumul

naţional DN 57B situându-se la nord de localitatea Borlovenii Vechi. Este traversat apoi râul

Nera (într-o zonă cu vad îngust) după care traseul în varianta I, păstrând orientarea vest, se

situează într-o zonă de dealuri cu altitudinea de 350-400 m. După traversarea văii Ciurezu,

traseul schimbă orientarea spre nord-vest, situându-se până la dealul Craeste pe nişte culmi în

zone împădurite parţial. De la dealul Craeste până la borna nr. 22 a LEA 400 kV existentă

Anina-Reşiţa, variantele 1 şi 2 au un traseu comun. În această zonă traseul LEA evită Rezervaţia

Bigăr situându-se în apropierea DN 57 B.

După traversarea pârâului Poneasca, traseul comun al variantelor 1 şi 2 traversează o

zonă îngustă (ce aparţine primăriei Bozovici) din Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului,

după care se situează într-o zonă masiv împădurită situat în Parcul Naţional Cheile Nerei-

Beuşniţa unde drumurile de acces la traseu sunt drumurile forestiere aflate într-o stare normală

de exploatare.

Traseul variantelor 1 şi 2 se racordează la LEA 400 kV existentă Anina-Reşiţa (în zona

bornei nr. 22) situată la est de localitatea Anina.

Analizând traseul în această variantă se constată următoarele:

lungimea traseului este de 81 km;

lungime traseu prin zona împădurită: 28,5 km;

altitudinea maximă a traseului: 650 m;



41

are un traseu accesibil situat în apropierea DN 57 B si a unui număr mare de

drumuri comunale;

procentaj de stâlpi speciali: 17,3 %.

Varianta 2

Varianta 2 este reprezentată cu verde pe planurile de situaţie anexate

Din zona sudică a localităţii Iablaniţa, varianta 2 are un traseu situat la altitudini apropiate

de 900 m şi cu zone împădurite traversate mai mari decât în cazul variantei 1.

Traseul are orientarea generală spre vest iar în zona localităţii Putna sunt evitaţi versanţii cu

alunecări active. În continuare traseul se situează la sud de localitatea Prigor, traversează DN 57

B. După traversarea râului Nera traseul trece pe la nord de Prilipet, situându-se până la punctul

de întâlnire cu varianta 1 (dealul Craeste) într-o zonă deluroasă cu altitudini de până la 580 m şi

în care este traversat pârâul Tăria.

Analizând traseul în varianta 2 se constată următoarele:

lungimea acestei variante este de 82 km;

lungime traseu prin zona împădurită: 32,5 km;


are un traseu greu accesibil, fiind situat la o distantă de 4-6 km fată de DN 57 B;

procentaj de stâlpi speciali: 17,1%.

Varianta 3

Varianta 3 este reprezentată cu mov pe planurile de situaţie anexate

După traversarea LEA 110 kV existente Toplet – Crusovăt, s-a studiat o nouă variantă

care străbate în cea mai mare parte zona împădurită dintre Mehadia şi Prigor la altitudini

apropiate de 1000 m şi cu valori ale zonelor împădurite mai mari decât în cazul variantei 2.

Traseul în această variantă are orientarea generală spre vest, traversează pârâul Sfirdinul

Mare, culmile Prislopului şi Ramniţului apoi pârâul Prigor situându-se la sud de localitatea

Putna.

În continuare traseul LEA trece la sud de Prigor, traversează DN 57 B şi râul Nera şi

după ce ocoleşte pe la nord localitatea Prilipeţ, se întâlneşte cu traseul variantei 2 în zona

dealului Babinet.

Analizând varianta 3 se constată următoarele:

lungimea acestei variante este de 79 km;

lungime traseu prin zonă împădurită: 42 km;



42


are traseul cel mai greu accesibil, în special în portiunea Mehadia-Putna;

procentaj de stâlpi specali: 20%.

Subvariante de traseu faţă de varianta 1 (roşu) (variantele 1.1, 1.2, 1.3)

În cadrul acestor subvariante s-au analizat 3 ipoteze (Anexa 2):

Subvarianta 1.1: (reprezentată pe hartă cu galben) este o variantă situată mai la Nord de

traseul LEA şi trece printr-o zonă de construcţii noi care este situată în perimetrul locuibil al

comunei Mehadia.

Subvarianta 1.2: (reprezentată pe hartă cu roşu deschis) este situată puţin mai la Nord

faţă de traseul iniţial.

Subvarianta 1.3: (reprezentată pe hartă cu portocaliu) este situată la Sud de traseul iniţial

al LEA şi ocoleşte Rezervaţia ”Iardaşiţa”. Traseul acestei subvariante porneşte din zona bornei

nr. 73 a LEA Porţile de Fier-Reşiţa şi după ce traversează LEA 220 kV, ia orientarea vest, evită

Rezervaţia ”Sfinxul Bănăţean” după care traversează râul Cerna, DN 6 şi calea ferată

electrificată Orşova-Caransebeş.

După traversarea LEA 110 kV Topleţ - Crusovăt, traseul schimbă orientarea spre nord,

ocolind pe la vest, pe o distantă de cca. 4 km, Rezervaţia ”Iardaşiţa” (Anexa 7) şi se racordează

la traseul celor trei variante în zona culmii Frasinu.

Lungimea acestei subvariante este de cca. 10 km.

Analizând această subvariantă în comparaţie cu traseul variantei 1 din zonă se constată

următoarele:

- lungimea subvariantei analizate este mai mare cu cca. 2 km faţă de varianta

roşie;

- lungimea traseului prin zona împădurită: 6,5 km faţă de 3,5 km în varianta

roşie;

- altitudinea maximă a traseului: 750 m;

- are traseu greu accesibil în special pe porţiunea culmea Frasinu-traseul LEA

110 kV existente;



43

- procentaj de stâlpi speciali mai mare;

- evită trecerea prin zone cu potenţial peisagistic deosebit;

- evită trecerea prin zone în care s-au amplasat construcţii şi care pot reprezenta

zone de extindere a intravilanului localităţilor Mehadia

S-a ales aceasta ultimă subvariantă (1.3), deoarece în urma consultării opiniilor

locuitorilor din Mehadia s-a dorit evitarea zonelor locuibile şi de asemneea evitarea pe cât

posibil a traversării LEA prin Rezervaţia Iardaşiţa.

1.11.2. Stabilirea traseului LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina cu ajutorul analizei

multicriteriale

Pentru stabilirea traseului optim al LEA 400 kV s.c. Porţile de Fier-Anina s-a utilizat

analiza multicriterială care a luat în considerare atât indicatorii tehnico-economici cât şi

indicatorii de mediu cu ponderi egale (50%).

În cadrul celor 2 criterii tehnico-economic şi mediu, cei 6 indicatori definiţi sunt ponderaţi

în funcţie de importanţa lor în luarea deciziei privind traseul LEA.

Pentru fiecare indicator se atribuie o notă după cum urmează:

- 3 – pentru cea mai bună soluţie,

- 2 – pentru soluţia medie,

- 1 – pentru soluţia cea mai nefavorabilă.

Varianta optimă corespunde variantei cu punctajul cel mai apropiat de nota 3.

În tabelul 4 se prezintă evaluarea indicatorilor în variantele de traseu pentru LEA 400 kV

Porţie de Fier-Anina.

Tabel nr. 4 - Analiza multicriterială a variantelor de traseu pentru LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina

Criteriul Indicatorii caracteristici criteriului

Ponderea

indicatorilor

în cadrul

criteriului,

în %

Evaluarea indicatorilor în varianta

1 - Roşu 2 - Verde 3 - Mov

Notă Notă

ponderată Notă

Notă

ponderată Notă

Notă

ponderată

Tehnico-

economic

lungimea liniei 40% 2 0,8 1 0,4 3 1,2

procentul de stâlpi speciali 15% 3 0,45 2 0,3 1 0,15

procentul de fundaţii speciale 15% 3 0,45 1 0,15 1 0,15

natura terenului de fundare (stabilitate

geologică) 10% 3 0,3 2 0,2 2 0,2

accesibilitate traseu (grad de

dificultate) 10% 3 0,3 2 0,2 1 0,1

coexistenţa cu alte obiective 10% 1 0,1 2 0,2 3 0,3



44

Total criteriu tehnico-economic 100% 15 2,4 10 1,45 11 2,1

Mediu

ocuparea terenurilor înalt productive 15% 1 0,15 2 0,3 3 0,45

ocuparea zonelor împădurite 40% 3 1,2 2 0,8 1 0,4

impactul vizual 15% 1 0,15 2 0,3 3 0,45

afectarea habitatului animalelor şi

păsărilor 10% 3 0,3 2 0,2 1 0,1

trecerea prin rezervaţii naturale 10% 2 0,2 2 0,2 2 0,2

trecerea prin intravilanul localităţilor 10% 2 0,2 2 0,2 2 0,2

Total criteriu de mediu 100% 12 2,2 12 2 12 1,8

Ierarhizarea variantelor de traseu rezultă prin analiza multicriterială şi este prezentată în tabelul

5. Conform rezultatelor analizate pe toate tronsoanele varianta optimă de traseu este varianta

reprezentată pe hărţi cu culoare roşie.

Tabel nr. 5 - Ierarhizarea variantelor de traseu pe tronsoane

Varianta de traseu Nota ponderată Locul

1 – Roşu 2,3 1

2 - Verde 1,72 3

3 - Mov 1,95 2

Pentru a demonstra că ierarhizarea este corectă s-a efectuat şi o analiză de sensibilitate la

criteriile propuse considerându-se diferite ponderi pentru cele două criterii şi anume 40%-60%;

60%-40%.

Rezultatele analizei de sensibilitate sunt prezentate în tabelul 6.

Tabel nr. 6 - Ierarhizarea variantelor de traseu

Variante de traseu

Ipoteze

40% 60% 50% 50% 60% 40%

Nota

ponderată

Locul Nota

ponderată

Locul Nota

ponderată

Locul

1 – Roşu 2,28 1 2,3 1 2,32 1

2 - Verde 1,78 3 1,725 3 1,67 3

3 - Mov 1,92 2 1,95 2 1,98 2



45

Din analiza de sensibilitate rezultă că soluţia adoptată (varianta roşie) nu este afectată de

ipotezele privind ponderile criteriilor şi ipotezele privind ponderile indicatorilor.

Avantajele variantei roşii comparativ cu celelalte variante sunt:

- are accesul cel mai uşor la traseul LEA;

- are valorile de investiţie cele mai mici;

- impact vizual mai redus;

- se evită pe cât posibil zonele de interes turistic şi rezervaţiile naturale;

- necesită suprafeţe de defrişat mai mici;

- afectează mai puţin habitatele animalelor şi păsărilor.

Varianta aleasă

Expunerea motivelor care au condus la selectarea alternativelor alese

„Efecte potenţiale semnificative asupra mediului”, impactul prognozat al planului se

manifestă cu precădere asupra habitatelor din zonele protejate (situri NATURA 2000) şi a

schimbării folosinţei terenului (defrişarea unei suprafeţe semnificative de pădure). În consecinţă

au fost avute în vedere alternative de amplasare a LEA din punct de vedere tehnic posibil şi s-au

făcut analize din care să rezulte varianta optimă din punct de vedere tehnico-economică şi a

impactului pe care îl produce asupa mediului.

Pe lângă alternativa „0” a nerealizării planului, s-au analizat trei alternative care diferă

prin locul de amplasare a liniei LEA (tabelul 7):

Tabel nr. 7 - Alternative

Alternativa I Alternativa II Alternativa III

Varianta rosie Varianta verde Varianta mov

Descrierea modului în care s-a efectuat evaluarea

Pentru compararea alternativelor au fost utilizate elementele PATZ-IC, responsabile

pentru efecte asupa mediului. Elementele cheie ale PATZ-IC aferent amenajării LEA, în

alternativele studiate au fost identificate şi prezentate în tabelul de mai jos.



46

Tabel nr. 8 - Efecte asupra mediului corelate cu elementele cheie ale PATZ-IC, relevante pentru compararea

alternativelor

Cod Element cheie PATZ-IC

Efecte asupra mediului

EK.1. Suprafeţe de teren ocupate definitiv Modificare biocenoze, dim. fond agricol (-)

EK.2. Suprafeţe de teren ocupate definitiv din fond forestier Afectare habitate, modificare regim hidrologic (-)

EK.3. Suprafeţe defrişate de pădure pentru crearea

culoarului de lucru

Modificare biocenoze, modificare regim hidrologic (-)

EK.4. Lungime traseu LEA Impact vizual (-)

EK.5. Teren de fundare stabil morfologic Reducerea riscului alunecări de teren (+)

EK.6. Număr de stalpi speciali folosiţi minimizat Reducerea timpului de lucru, implicit a pulberilor şi zgomotului pe

durata realizării lucrărilor (-)

EK.7. Modificare habitate Afectare zone protejate, situri NATURA 2000 (-)

EK.8. Creşterea siguranţei în alimentarea cu energie

electrică a zonei de nord a României

OM în sine; protecţia populaţiei (+)

EK.9. Trecerea prin intravilanul localităţilor Poluare cu radiaţii ale câmpurilor electromagnetice (-)

EK.10. Imbunătăţirea infrastructurii de transport a energiei

electrice

Obiectiv strategic pt transport energie electrică, efecte pozitive pentru

protecţia atmosferei (+)

Punctajul/ scorul (S) atribuit pentru fiecare element cheie al planului în raport cu fiecare

din efectele sale semnificative este de la 0 la 4, în care 4 = maxim de beneficii/ situaţia cea mai

favorabilă, iar 1 fiind cea mai nefavorabilă situaţie.

Tabel nr. 9 -Compararea alternativelor

Elemente cheie

Alternativa

“0”

Alternativa

“1”

Alternativa

“2”

Alternativa

“3”

Suprafeţe de teren ocupate definitiv 4 1

2,29 ha

2

1,76 ha

2

1,76 ha

Suprafeţe de teren ocupate definitiv din fond forestier 4 3

1,07 ha

1

1,63 ha

2

1,52 ha

Suprafeţe defrişate de pădure pentru crearea culoarului

de lucru

4

3

148,5 ha

1

152 ha

2

199 ha

Lungime traseu LEA 4 2

81km

1

82 km

3

79km

Teren de fundare stabil morfologic 0 4 2 2

Număr de stalpi speciali folosiţi minimizat 0 4 2 2

Modificare habitate 4 2 3 1

Preluarea EE din surse regenerabile (câmpuri de

turbine eoliene)

0 4 4 4

Creşterea siguranţei în alimentarea cu energie electrică

a zonei de nord a României

0 4 4 4

Trecerea prin intravilanul localităţilor 4 3 2 2

Imbunătăţirea infrastructurii de transport a energiei

electrce

0 4 4 4

TOTAL: 24 31 26 28

Compararea alternativelor prezentate în tabelul 9, relevă următoarele rezultate:

Locul I: alternativa I cu 31 puncte;

Locul II: alternativa IIIcu 28 puncte;

Locul III: alternativa II cu 26 puncte;

Locul IV: alternativa „0” cu 24 puncte.



47

Alternativa „0” a acumulat cel mai mic punctaj (24 puncte), fapt confirmat de majoritatea

planurilor de dezvoltare energetică. Ca urmare a rezultatelor comparării efectelor elementelor

planului în fiecare alternativă de realizare, situaţia cea mai favorabilă şi maximumul de beneficii

din realizarea planului se obţin prin implementarea alternativei I.

Traseul LEA Porţile de Fier – Anina – Reşiţa

Linia electrică aeriană 400 kV Porţile de Fier – Anina - Reşiţa, este compusă din:

- tronsonul Porţile de Fier – Anina, nou proiectat care se racordează la LEA 400

kV, existentă Anina-Reşiţa în zona bornelor nr. 22-23 situate la est de localitatea

Anina.

- tronsonul LEA 400 kV existentă Anina – Reşiţa zona stâlpilor nr. 23 – 142, ce se

reabilitează. Tronsonul liniei cuprins între bornele 1 şi 22 se va demonta.

Tronson LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina, traseu nou proiectat

Pe baza experienţei în domeniu pe plan mondial, s-au identificat principii generale pentru

alegerea traseelor LEA astfel încât cerinţele tehnico-economice să se armonizeze cu cerinţele de

mediu şi totodată să fie respectate şi condiţiile de coexistenţă cu obiectivele existente şi/sau

viitoare.

Alegerea traseului pentru linia electrică aeriană de 400 kV s-a făcut ţinându-se seama de

următoarele principii/criterii:



evitarea zonelor împădurite şi implicit a defrişărilor;

evitarea zonelor peisagistice deosebite sau cu valoare arhitecturală şi istorică.



evitarea într-o măsură cât mai mare posibilă a terenurilor de înaltă productivitate agricolă,

precum şi a celor plantate cu vii şi livezi;


alegerea unor amplasamente cât mai favorabile pentru traversarea văilor largi şi a

râurilor;

evitarea parcurilor şi rezervaţiilor naturale.



48

Punctele de capăt ale LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina sunt situate în zone protejate:

- Amplasamentul staţiei electrice Porţile de Fier este situat în Parcul Natural Porţile de

Fier, în zona limitrofă a rezervaţiilor Gura Văii – Vârciorova şi Cracul Crucii;

- Zona stâlpului nr. 22 al LEA 400 kV Anina-Reşiţa este situată în Parcul Naţional Cheile

Nerei-Beuşniţa.

Traseul LEA 400 kV existent Anina–Reşiţa este situat în Parcurile Naţionale Cheile

Nerei – Beuşniţa şi Semenic – Cheile Caraşului, traversând rezervaţiile Peştera Buhui şi Cheile

Caraşului.

Ieşirea LEA 400 kV Porţile de Fier-Anina din staţia 400 kV Porţile de Fier va impune

modificarea liniilor de 400 kV existente Porţile de Fier-Slatina şi Porţile de Fier-Urecheşti pentru

a se evita traversarea acestora. Astfel se vor folosi stâlpii nr.1 şi nr.2 ai LEA 400 kV Urecheşti ce

vor fi echipaţi cu conductoare cu capacitate de transport mărită. După ce se va supratraversa

LEA 110 kV Porţile de Fier-Gura Văii şi LEA 220 kV Porţile de Fier-Tr. Severin, traseul LEA

400 kV va schimba direcţia spre nord-vest. După traversarea LEA 220 kV Porţile de Fier-Cetate,

traseul LEA proiectat se va situa în culoar comun cu LEA 220 kV existentă Porţile de Fier-

Reşiţa. Paralelismul celor 2 trasee nu poate fi realizat în zona bornelor 17-26, 32-45 şi 58-70 ale

liniei de 220 kV existente datorită:

- prezenţei unor zone, limitrofe LEA 220 kV, afectate de eroziuni ale solului;

- prezenţei unor zone locuite la limita de est a culoarului LEA 220 kV.

Pe tronsonul LEA cuprins între Porţile de Fier şi traversarea râului Cerna la nord de

localitatea Bârza – comuna Topleţ, sunt traversate zone din Parcul Natural Porţile de Fier şi


După traversarea LEA 110 kV existentă Topleţ - Cruşovăţ, traseul se situează pe culmile

Fereganu şi Buca evitând Rezervaţia Naturală ”Râpa Neagră”.


Rezervaţia ”Ravena Crouri” iar după traversarea pârâului Calva ia orientarea spre vest. În

continuare traseul se situează la sud de Lăpuşnicel şi la nord de Sumiţa, după care traversează

drumul naţional DN 57B situându-se la nord de localitatea Borlovenii Vechi. Este traversat apoi

râul Nera (într-o zonă cu vad îngust) după care traseul, păstrând orientarea vest, se situează într-o

zonă de dealuri cu altitudinea de 350-400 m. După traversarea văii Ciurezu, traseul schimbă

orientarea spre nord-vest, situându-se până la dealul Craeste pe nişte culmi în zone împădurite

parţial. În continuare traseul este situat în apropierea DN 57B, evitând traversarea rezervaţiei

Bigăr.



49

După traversarea pârâului Poneasca, traseul liniei traversează o zonă îngustă (ce aparţine

primăriei Bozovici) din Parcul Naţional Semenic-Cheile Caraşului, după care se situează într-o

zonă masiv împădurită situat în Parcul Naţional Cheile Nerei-Beuşniţa unde drumurile de acces

la traseu sunt drumurile forestiere aflate într-o stare normală de exploatare.

Traseul LEA proiectat se racordează la LEA 400 kV existentă Anina-Reşiţa în zona

bornelor nr. 22-23 situate la est de localitatea Anina.

Lungimea tronsonului LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina este de circa 80 km.

Tronson LEA 400 kV Anina-Reşiţa, traseu reabilitat

Traseul LEA 400 kV simplu circuit Anina-Reşiţa traversează DN 57B în deschiderea

bornelor 19-20, având în continuare direcţia nord. LEA 400 kV ocoleşte rezervaţia Buhui-

Marghitaş prin partea de nord-vest şi traversează rezervaţia Peştera Buhui între bornele 34-36.

Traversarea pârâului cu acelaşi nume se face între bornele 40 şi 41. În porţiunea stâlpilor 28-41

traseul LEA 400 kV se situează la aproximativ 1,5-2 km, est de localitatea Anina. Dacă în

porţiunea 1-46 traseul LEA se situează preponderent în zone împădurite, din dreptul bornei 46

linia este amplasată pe crestele dealurilor din zonă.

Păstrând aceeaşi direcţie spre nord, traseul LEA se apropie la est de DN 58 între bornele

57-58, apoi se îndreaptă spre Cheile Caraşului. Traversarea rezervaţiei Cheile Caraşului se face

între bornele 79 şi 80, urmând ca în deschiderea 82-83, la traversarea Dc 97, să se facă ieşirea

din Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului.

In continuare linia are direcţia nord-est, traversează LEA 110 kV Anina-Reşiţa în deschiderea

91-92, urmând ca în porţiunea stâlpilor 99-104 traseul LEA să traverseze din nou Parcul Naţional

Semenic-Cheile Caraşului.

LEA ocoleşte prin partea de vest localităţile Cuptoare şi Secu şi traversează în

deschiderea 113-114 DJ 582 Reşiţa-Cuptoare şi pârul Cuptoare. Ocolind pe la est municipiul

Reşiţa. Din dreptul bornei 135 bis, în LEA 400 kV se racordează actualmente LEA 220 kV

Reşiţa-Oţelărie. LEA 400 kV intră în final în staţia Reşiţa (stâlpul terminal nr. 142). In porţiunea

din faţa staţiei traseul LEA 400 kV se situează în culoar comun pe aproximativ 1,5 km cu LEA

110 kV Anina-Reşiţa şi LEA 220 kV Porţile de Fier-Reşiţa.

Lungimea LEA 400 kV Anina - Reşiţa este de 41,3 km din care cca. 57% este situată pe

teritoriile Parcurilor Naţionale Cheile Nerei-Beuşniţa şi Semenic–Cheile Caraşului.



50

Criteriile care au condus la alegerea traseului propus:

a. Criteriul tehnico-economic

Are cel mai redus procent de stâlpi speciali şi fundaţii speciale, are accesul cel mai uşor

la traseul LEA;

Are valorile investiţiei cele mai reduse.

b. Criteriul de mediu

Traseul LEA în zona Rezervaţiei Naturale 597 Gura Văii – Vârciorova s-a încercat ca

amplasarea liniei să afecteze cât mai puţin această rezervaţie.

Afectează mai puţin habitatul animalelor şi păsărilor.

Ridică mai puţine probleme juridice pentru terenurile afectate definitiv sau temporar.

1.11.3. Suprafeţe de teren afectate de LEA

Zonele traversate de linia electrică aeriană Porţile de Fier - Anina sunt următoarele:

- la ieşirea din staţia Porţile de Fier pe cca. 15 km într-o zonă de munte cu altitudini

reduse cu păduri, păşuni şi fâneţe. Pădurile sunt alcătuite din specii proprii

etajelor de vegetaţie respective (păduri de amestec de conifere şi foioase şi de

foioase exploatate periodic dar cu bună regenerare naturală). Aşezările sunt foarte

rare şi mici;

- areale unde, deşi impactul antropic asupra peisajului este puternic, terenurile

cultivate se află intercalate cu porţiuni mai extinse de păşuni şi fâneţe precum şi

cu fragmente forestiere bine păstrate, situate atât pe terenuri plane cât şi pe

versanţi;

- areale unde vegetaţia a fost înlocuită de culturi agricole şi suprafeţe rare de păşuni

degradate prin păşunat excesiv (silvostepă).

Pe mari suprafeţe ale Câmpiei de Vest au fost executate ample lucrări de îndiguiri şi

desecări de peste două secole.

În conformitate cu prevederile din normativul NTE 003/04/00 privind suprafeţele de

teren ocupate definitiv şi temporar, pentru realizarea LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina sunt

necesare următoarele suprafeţe:

a. Definitiv:

− 60 m2 la stâlpii de susţinere (valoare medie);

− 160 m2 la stâlpii de colţ (valoare medie).



51

b. Temporar:

− 825 m2 platforme de montaj la toţi stâlpii de susţinere;

− 1.500 m2 platforme la stâlpii capete de panou;

− culoar de 4 m de-a lungul liniei pe întreaga linie.

Suprafeţele necesare sunt prezentate în tabelul 10.

Tabel nr. 10 - Caracterisicile pentru varianta aleasă

Varianta aleasă

Lungime (km) 81

Nr. Sâlpi (buc) 259

Defrişat (ha) 148,5

Platforma (ha) 26,6

Culoar (ha) 28,2

1.12. Informaţii despre planificarea/amenajarea teritoriului

Pentru realizarea investiţiei sunt necesare suprafeţe de teren, definitive pentru fundaţiile

stâlpilor şi temporare (perioada de execuţie a investiţiei) pentru platformele stâlpilor şi montarea

conductoarelor active şi de protecţie.

Suprafeţele de teren ce se vor ocupa definitiv, pentru fundaţiile stâlpilor, variază între 50

şi 190 mp/stâlp, funcţie de dispoziţia generală a stâlpilor, tipul şi înălţimea acestora.

Suprafeţele de teren ce se vor ocupa temporar, sunt următoarele:

- 825 mp platformă de lucru pentru montarea stâlpilor;

- 1500 mp platformă de lucru, aferentă stâlpilor de întindere, pentru tragerea la

săgeată a conductoarelor active şi de protecţie;

- culoar de lucru (zona acces) LEA cu lăţimea de 4 m, pentru montarea (întinderea)

conductoarelor active şi de protecţie;

- culoarul de siguranţă (zona de protecţie şi siguranţă) LEA cu lăţimea de 54 m

centrat pe axul liniei, care se defrişează la traversarea zonelor cu vegetaţie

forestieră.

Pentru realizarea investiţiei este necesară suprafaţa totală de 183.48 ha teren din care:

- 2.29 ha definitiv: 1.22 ha agricol şi 1.07 ha forestier;

- 181.19 ha temporar: 31.57 ha agricol şi 149.62 ha forestier;

Pentru funcţionarea LEA în condiţii normale şi protejarea mediului înconjurător, la

traversarea zonelor împădurite, în situaţia în care nu este respectată distanţa de protecţie de 6 m

pe verticală între conductorul inferior al liniei (cel mai apropriat de arbori) şi vârful arborilor

(inclusiv o cerştere previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a



52

liniei), este necesară defrişarea unui culoar cu lăţimea de 54 m centrat pe axul liniei. Suprafaţa

maximă necesară a fi defrişată este de cca. 183.48 ha.

Tabel nr. 11 - Suprafeţe de teren estimate pentru construcţia LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina

Nr.

crt.

Unitatea

Administrativ Teritorială

DEFINITIV TEMPORAR

Agricol

ha

Forestier

ha

Total

ha

Agricol

ha

Forestier

ha

Total

ha

1 Oraşul Anina 0.02 0.12 0.14 0.42 20.44 20.86

2 Comuna Bozovici 0.20 0.16 0.36 5.77 21.02 26.79

3 Comuna Prigor 0.26 0.26 7.53 0.31 7.84

4 Comuna Lăpuşnicel 0.12 0.12 3.28 0.21 3.49

5 Comuna Iablaniţa 0.17 0.08 0.25 4.62 6.57 11.19

6 Comuna Mehadia 0.06 0.31 0.37 1.55 42.17 43.72

7 Comuna Topleţ 0.12 0.05 0.17 2.46 6.36 8.82

Total judeţul Caraş Severin 0.95 0.72 1.67 25.63 97.08 122.71

8 Comuna Iloviţa 0.16 0.14 0.30 3.30 24.87 28.17

9 Comuna Brezniţa - Ocol 0.03 0.10 0.13 1.07 16.60 17.67

10 Municipiul Drobeta Tr. Severin 0.08 0.11 0.19 1.57 11.07 12.64

Total judeţul Mehedinţi 0.27 0.35 0.62 5.94 52.54 58.48

TOTAL GENERAL 1.22 1.07 2.29 31.57 149.62 181.19

2. PROCESE TEHNOLOGICE

Linia de 400 kV Porţile de Fier - Anina se va realiza pe un număr de aproximativ 259

stâlpi metalici, la care sistemul de protecţie anticorozivă va fi cu acoperire termică cu zinc.

Traseul proiectat al LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina traversează 10 teritorii

administrative.

Suprafeţele de teren ocupate definitiv, aferente fundaţiilor stâlpilor LEA, au fost calculate

ţinând cont de dispoziţia generală a stâlpilor, tipul şi înălţimea acestora.

Realizarea investiţiei LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina, necesită utilizarea unei

suprafeţe de cca 183,48 ha din care:

Temporar – suprafaţa totală de cca. 181,19 ha pe durata construcţiei liniei;

Definitiv – suprafaţa totală de cca. 2,29 ha.

Din punct de vedere juridic suprafeţele de teren necesare realizării investiţiei sunt,

proprietate privată a statului (primării, societăţi comerciale cu capital de stat) şi proprietate

privată persoane fizice şi juridice (asociaţii, societăţi agricole societăţi comerciale cu capital

privat).



53

Linia se va echipa cu 9 conductoare active, câte 3 conductoare pe fiecare fază din

aluminiu-oţel ALOLT 300/69 mm2.

Lanţurile de izolatoare care se vor folosi la LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina, vor fi

echipate cu izolatoare din materiale compozite, din cauciuc siliconic, cu protecţia conductoarelor

în locurile de fixare în clemele de susţinere prin spire performate.

Izolatoarele compozite sunt superioare tehnic izolatoarelor din sticlă şi asigură o exploatare

mai sigură, nefiind necesare înlocuiri, cum se intâmplă în cazul izolatoarelor din sticlă, care se

pot sparge în timp, sau pot fi sparte. De aici rezultă că nu mai este necesară efectuarea lucrului

sub tensiune pe linie pentru schimbarea de izolatoare sparte.

Traseul liniei de 400 kV Porţile de Fier - Anina, se înscrie în general în zona cu nivel II de

poluare - conform NTE 001/03/00.

Funcţie de condiţiile de exploatare prezentate mai jos, alegerea optimă a lanţurilor de

izolatoare a presupus o dimensionare electrică, mecanică şi încadrarea în nivelul de perturbaţii

acceptabil.

3. DEŞEURI

Deşeurile rezultate din perioada de construcţie şi funcţionare sunt prezentate în tabelul nr.12.

3.1. Anticiparea cantităţii de deşeuri solide generate (nume, cod, cantitate)

Clasificarea deşeurilor generate a avut în vedere prevederile HG nr. 856/2002 privind

evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprizând deşeurile, inclusiv deşeurile

periculoase.

Recomandările de gestionare a deşeurilor se vor face conform prevederilor Legii

211/2011 privind regimul deşeurilor.

3.1.1. Deşeuri rezultate în perioada de execuţie

În faza de execuţie, din activităţile de construcţie şi montaj vor rezulta:

pământ de la săpăturile şi excavaţiile ce vor fi efectuate;

deşeuri metalice;

deşeuri de ambalaje de plastic;

deşeuri de ambalaje de hârtie de la ambalajul cimentului utilizat pentru

producerea betonului şi a varului pentru mortar (dacă acestea se vor prepara la

faţa locului);



54

ulei uzat de la utilajele auto;

baterii şi acumulatori uzaţi de la utilajele auto;

anvelope scoase din uz de la utilajele auto;

deşeuri vegetale.

Deşeurile de tip industrial rezultate în urma lucrărilor de construcţii-montaj vor fi

colectate pe categorii şi valorificate la agenţi economici autorizaţi. Se vor transporta la REMAT

sau la depozitele indicate de Beneficiar.

Deşeurile rezultate în urma proceselor de vopsitorie vor fi colectate, depozitate şi

returnate firmelor furnizoare prin grija contractorului.

Deşeurile menajere provenite de la personalul care va realiza construcţia LEA vor fi

colectate în pubele şi evacuate periodic la rampele de depozitare a gunoiului, conform

contractelor ce se vor încheia cu firme specializate în transportul şi depozitarea deşeurilor.

Din cantitatea de 56.400 m3 de material excavat, pentru realizarea fundaţiilor stâlpilor LEA

Porţile de Fier – Anina, 42.300 m3 de pământ se vor repune în gropile fundaţiilor, restul de

14.100 m3 - echivalent cca. 25.000 tone se vor transporta pentru a fi folosite pentru umpluturi

terasamente drumuri de acces sau vor fi transportate în locuri special amenajate.

În situaţia în care deşeurile se vor transporta în zonele indicate de primăriile localităţilor

adiacente zonelor de construcţie, acest lucru se va face doar cu acceptul scris al acestora şi numai

după transmiterea la beneficiar a respectivului accept.

Pe durata transportului, deşeurile vor fi însoţite de documente din care să rezulte:

deţinătorul, destinatarul, tipurile de deşeuri, locul de încărcare, locul de destinaţie, cantitatea de

deşeuri.

Un exemplar al acestor documente se va preda la responsabilul cu mediul de la

beneficiar.

3.1.2. Deşeuri rezultate în perioada de funcţionare

În faza de funcţionare nu se vor genera deşeuri decât în perioadele de reparaţii şi refacere

a construcţiilor deteriorate precum şi deşeuri menajere rezultate de la personalul care efectuează

reparaţiile.

Deşeurile rezultate în perioada de funcţionare sunt:

Deşeuri menajere;

Ulei uzat de la utilajele de întreţinere;

Deşeuri metalice de la înlocuirea diferitelor echipamente.



55

3.2. Deşeurile toxice şi periculoase

Elementele metalice ale LEA trebuie protejate împotriva acţiunii agenţilor corozivi, astfel:

o sârmele de oţel din componenţa conductoarelor active, a conductoarelor de

protecţie şi a ancorelor, prin zincare la cald;

o stâlpii, consolele, vârfarele şi orice subansamblu metalic prin zincare la cald.

Condiţiile de zincare şi vopsire trebuie să fie cel puţin cele indicate în STAS 10128-86 şi

STAS 10702/1-83 - clemele şi armăturile din fontă sau oţel din componenţa laţurilor de

izolatoare şi legăturile conductoarelor de protecţie, prin zincare la cald.

La protejarea elementelor componente ale LEA împotriva acţiunii agenţilor corozivi se

recomandă prevederile următoarelor standarde: STAS 7221, STAS 7222, STAS 10128-86,

STAS 10166/1-77, STAS 10702/1-83 şi STAS 10702/2-80. Profilele metalice cu care se

asamblează stâlpii sunt tratate anticorosiv în atelierele de producţie ale acestora.

În sensul O.M.T. 119/2003, privind stabilirea servituţiilor aeronautice civile şi a zonelor

cu servituţii aeronautice civile, LEA cu înălţime peste 25 m care traversează drumurile publice

de interes naţional vor fi balizate, după cum urmează:

o conductoarele superioare din deschiderea de traversare, cu balizaj de zi;

o stâlpii de traversare, cu balizaj de zi (vopsire), iar când înălţimea lor depăşeşte 45 m

şi cu balizaj de noapte.

În procesele de vopsitorie a elementelor LEA, se vor impune firmelor executante, luarea

tuturor măsurilor tehnice posibile pentru limitarea emisiilor fugitive de COV-uri în atmosferă,

asigurarea depozitării substanţelor periculoase în condiţii optime şi asigurarea colectării,

depozitării şi returnării ambalajelor rezultate la firmele furnizoare.

Uleiul uzat. Utilajele şi mijloacele de transport vor fi aduse pe şantier în stare normală de

funcţionare având efectuate reviziile tehnice şi schimburile de ulei efectuate în ateliere

specializate.

Bateriile şi acumulatorii uzaţi se vor colecta separat în recipiente speciale şi vor fi

predate societăţilor autorizate, specializate în colectarea, reciclarea şi valorificarea acestora

(REMAT).

Anvelopele scoase din uz vor fi colectate de către unităţi specializate, autorizate, în

vederea valorificării acestora.



56

Atât în faza de execuţie, cât şi în faza de exploatare, deşeurile rezultate vor fi colectate

separat şi eliminate controlat fără a duce la poluarea mediului la locul de generare sau/şi la

locurile de refolosire - eliminare.

3.3. Managementul deşeurilor

Se vor incheia contracte cu firme specializate pentru preluarea deşeurilor menţionate şi se

vor respecta:

Legea nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor;

Ordinul Ministerului Sănătăţii nr. 536/1997 privind normele de igienă şi recomandările

privind mediul de viaţă al populaţiei;

H.G. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate;

HG nr. 1132/2008 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe

periculoase;

H.G.R. nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor uzate;

H.G. nr. 247/2011 modifica HG 621/2005 la articolele: Art. 10 , Art. 14 , Art. 16 , Art. 17

, Art. 18 , Art. 19 , Art. 20 , Art. 21 , Art. 25 , Art. 26, Art. 27, Art. 31 privind gestionarea

ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje;

H.G.R. nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei

cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

HG nr. 1.061 din 10 septembrie 2008 privind transportul deşeurilor

periculoase şi nepericuloase pe teritoriul României.



5

7

Tabel nr. 12- Managementul deşeurilor

Denumirea deşeului*) Cantitatea

prevazută a fi

generată

Starea

fizică1)

Codul deşeului*) Codul privind

principala

proprietate

periculoasă**)

Codul

clasificării

statistice***)

Managementul deşeurilor- cantitatea

prevăzută a fi generată -(t/an)

Valori-

ficată

Elimi-

nată

Rămasă în

stoc

Deşeuri rezultate în perioada de execuţie

Deşeuri metalice necuantificabil S 17 04 07 3710 integral

Fier beton necuantificabil S 17 04 05 integral

Spărturi beton necuantificabil S 17 01 01 4511 integral

Pământ 56 400 m3 S 17 05 04 4511 integral

Deşeuri lemn necuantificabil S 17 02 01 integral

Ulei uzat ≈ 500 kg/an L 13 02 06* H14 integral

Baterii şi acumulatori

uzaţi

necuantificabil S 16 06 05 H8, H6 6024 Integral

Anvelope scoase din uz necuantificabil 16 01 03 6024 integral

Deşeuri de ambalaje

- Hârtie şi carton

- Plastic

necuantificabil

S

S

15 01 01

15 01 02

integral

Deşeuri de ţesuturi

vegetale

necuantificabil S 02 01 03 integral

Deşeuri menajere amestec ≈3300 kg/an S 20 03 01 H9, H3.B 5551, 7470,

7483, 7511

integral

Deşeuri de ambalaje

(fracţiuni colectate

separat)

- Hârtie şi carton

- Plastic

- Metale

- Sticlă

necuantificabil

S

S

S

S

20 01 01

20 01 39

20 01 40

20 01 02

integral

Deşeuri rezultate in perioada de functionare

Ulei uzat 20 kg/an L 13 02 08* H14 integral 1) Solid - S, Lichid - L, Semisolid - SS

*) În conformitate cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase prevăzută în anexa nr.2 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru

aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase.

**) Ordonanţa de urgenţă Guvernului nr. 211/2011 privind regimul deşeurilor.

***) La data apariţiei legislatiei care reglementează clasificarea statistică.

Studiu de Evaluare şi Raport privind Impactul asupra Mediului, Faza PT pentru Proiectul LEA 400 kv

Porţile de Fier – Anina - Reşiţa


58

4. IMPACTUL POTENŢIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTALIER, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTORA

În figura nr. 2 se prezintă schematic elementele de impact cuantificabil şi necuantificabil al

liniilor electrice asupra mediului înconjurător.

Figura nr. 2 - Elemente de impact asupra mediului al unei LEA

Elemente de impact

Impact cuantificabil Impact necuantificabil

Impact

electromagnetic

Câmp electric

50 Hz

Câmp magnetic

50 Hz

Câmp

electromagnetic

de înaltă frecvenţă

Tensiuni şi

curenţi induşi

Impact vizual

Linii electrice

aeriene

Traseu

Stâlpi

Zgomot

Producere ozon

Ocupare teren

Impact agricol

Culoar

Mod ocupare

Irigaţii

Efecte biologice

Eliminare

suprafeţe

Impact ecologic

Impact

psihologic

Impact biologic

Impact social Distanţe limită




59

4.1. Apa

4.1.1. Condiţiile hidrogeologice ale amplasamentului

Traseul liniei străbate în cea mai mare parte regiunile deluroase ale podişului Mehedinţi,

regiunile muntoase ale munţilor Almăjului şi ale munţilor Semenicului şi Aninei, separate de zonele

depresionare ale culoarului Timiş-Cerna şi ale depresiunii Almăjului. Putem separa astfel zona

podişului Mehedinţi cu relief mai accentuat cu înălţimi de 500-750 m şi văi pronunţate cu versanţi

abrupţi. În zona munţilor Semenic versanţii sunt mai puţin abrupţi, culmile mai domoale separate de

văi mai puţin adânci. Înălţimile se situează între 300-450 m în continuare munţii Aninei au un caracter

muntos mai pronunţat în înălţime cuprins între 600-900 m cu versanţii mai abrupţi, intens împăduriţi şi

văi adânci ce separă crestele muntoase.

Din punct de vedere geologic traseul liniei străbate regiuni cu formaţiuni geologice diferite.

Astfel pe circa 70% din traseu se dezvoltă formaţiuni cristaline aparţinând domeniului

getic şi danubian şi pe circa 30% din traseu apar formaţiunile mezozoice ale depresiunii Mehadia şi

munţilor Semenic.

Domeniul getic este alcătuit din formaţiuni cristaline de paragnaise, micaşisturi, amfibolite şi

formaţiuni sedimentare de calcare, gresii şi conglomerate. Aceste formaţiuni apar în munţii Semenic şi

în petice pe platoul Mehedinţi şi la Gura Văii.

Domeniul Danubian este alcătuit din formaţiuni cristaline de şisturi cloritoase, sericitoase,

filitoase şi de şisturi argiloase, grafitoase.

De asemenea apar formaţiuni sedimentare de calcare, gresii şi conglomerate. Acestea

se dezvoltă în munţii Almăjului, a Cernei şi pe platoul Mehedinţi.

Formaţiunile mezozoice aparţin parautohtonului de Severin şi sunt în poziţie tectonică

parautohtonă faţă de domeniul danubian. Sunt alcătuite litologic din argile şi nisipuri cu lentile de

cărbuni. În depresiunea Bozovici acestea sunt alcătuite dintr-un orizont bazal nisipos-argilos cu

intercalaţii de pietrişuri şi conglomerate şi altul marnos-argilos cu cărbuni. Aceste depozite au

caracteristicile depozitelor de fliş.

Formaţiunile cuaternare sunt reprezentate prin depozitele aluvionare ale râurilor şi pâraielor

traversate, prin conurile de dejecţie ale râurilor din regiune şi prin depozitele deluviale, de pantă ale

zonelor muntoase şi deluroase pe care se înscrie traseul liniei.




60

Fenomene fizico – geologice actuale în lungul traseului LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina

Au mai fost evidenţiate eroziuni ale versanţilor în zona dealului Cameniţa, a Culmii Selinului şi

a versanţilor din apropierea racordului cu linia de 400 kV existentă în apropiere de localitatea

Steierdorf. Toate aceste eroziuni afectează versanţii deluroşi în mică măsură, creând şleauri şi ravene

de scurgere a apelor, care vor putea fi evitate prin păşire de către stâlpii liniei electrice proiectate.

Eroziunea malurilor râurilor Cerna, Nera şi Belareca s-a manifestat local şi nu a pus

probleme de traversare a cursurilor acestora.

Pentru corectarea torenților se ameliorează regimul scurgerilor de suprafață, regularizarea

debitelor torențiale, se reface peisajul terenurilor din apropierea văilor torențiale, se anulează efectele

negative directe și indirecte create de procesul de torențialitate și se obțin o serie de efecte favorabile

printre care și reducerea colmatării acumulărilor hidroenergetice și punerea în siguranță a unor căi de

comunicație. Dacă se înregistrează aceste efecte trebuie sa se amenajeze astfel terenurile afectate:

terasele susținute de gărdulețe, amplasate pe curba de nivel la distanta de 2-3 m, pe terenuri cu

eroziune foarte puternică și excesivă și taluzuri de ravenă, cu substrat litologic format din roci

moi;

terasele susținute de banchete din zidărie de piatră uscată, executate în condiții similare celor

prezentate la gărdulețe, dar cu soluri scheletice și piatră pe versant;

terasele armate vegetal cu ramuri, tulpini și drajoni de cătină albă, pe aceleași categorii de

terenuri arătate la terasele susținute de gărdulețe sau banchete.

Încadrarea seismologică şi a adâncimii de îngheţ pentru LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina

Din punct de vedere seismic zona studiată se încadrează în gradul 7 de intensitate

macroseismică local chiar gradul 8 cu perioada de colţ Tc = 0,7 – 1,0 şi valoarea coeficientului Ks =

0,08 – 0,16 conform normativ P 100-92.

Adâncimea de îngheţ în zonă este de 70-80 cm, local în zonele muntoase până la 100

cm conform STAS 6054-85.

Din punct de vedere al categoriei geotehnice ne aflăm în categoria riscului geotehnic redus,

categoria geotehnică 1 conform normativului NP-074-2007.

4.1.2. Apele de suprafaţă

LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina, traversează bazinele hidrografice Dunărea, Cerna, Nera şi

Caraş. Din cadrul acestora principalele cursuri de apă traversate sunt râul Cerna şi Nera precum şi o

serie de pâraie de mai mică importanţă, pârâul Calva, pârâul Terova, pârâul Tăria şi pârâul Poneasca.

http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83tin%C4%83_alb%C4%83




61

Aceste cursuri de apă pot fi traversate dintr-o singură deschidere între stâlpi, traseul liniei înscriindu-se

aproximativ transversal în aceste zone inundabile. Întrucât traseul liniei se înscrie în mare parte pe un

relief muntos şi deluros nivelul hidrostatic se întâlneşte la adâncime, la cca. 8 - 10 m, neinfluenţând

execuţia fundaţiilor stâlpilor. Doar în zonele de traversare ale râurilor este posibil un nivel hidrostatic

mai ridicat, la 2-3 m adâncime.

Bazinul hidrografic Caraş

Râul Caraş, îşi adună izvoarele de pe versantul vestic al masivului Munţilor Semenic şi cel

estic al Aninei, obârşia fiind o puternică exurgenţă carstică din munţii Aninei (izbucul de la Cârneala),

valea lui pe cursul superior evoluând la contactul dintre depozitele cristaline alohtone ale Semenicului

şi sedimentele carbonatate ale cuvetei geosinclinale Reşiţa – Moldova Nouă.

Râul Caraş, afluent direct al Dunării, izvorăşte de pe versantul vestic al M. Semenic

(cca. 700 m). Suprafaţa bazinului pe teritoriul judeţului este de 1118 km2, iar lungimea de 80

km. Panta generală a râului până la frontieră este de 6,7°/00. Caracteristic bazinului Caraş sunt

zonele calcaroase pe care le străbate în cursul său superior până la Caraşova, formând chei

sălbatice cu rupturi de pantă.

Afluenţii săi mai principali sunt pe stânga: Lişava (S=146 km2, L=22 km). Ciclova

(S=130 km2, L=28 km) şi Vicinic (S=146 km

2, L=29 km) şi pe dreapta Gelug (S=85 km

2, L=16

km), Dognecea (S=91 km2, L=21 km), Ciornovăţ (S=129 km

2, L=22 km).

Debitul mediu multianual specific variază între 20,0 l/s. km2, în zona montană înaltă

şi sub 2,0 l/s. km2, în zona joasă din vest.

Scurgerea medie multianuală de aluviuni în suspensie variază între mai puţin de 0,5 şi

1,0 t/ha an. Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie a fost evaluat la cca 1,0 kg/s.

Datele caracteristice referitoare la fenomenele de îngheţ arată că acestea se produc

aproape în fiecare iarnă, dar au o durată medie relativ redusă, de cca 25 zile. Podul de gheaţă

apare rar, în cca 10-15% din ierni, şi durează câteva zile.

Bazinul hidrografic Nera

Bazinul hidrografic Nera are o suprafaţă de recepţie totală de 1.400 kmp (exclusiv pe teritoriul

României), distribuită în lungul unui traseu al albiei de 125 km. Suprafaţa de recepţie dezvoltată în

malul stâng al colectorului principal este de 665 kmp, cea din malul drept de 735 kmp şi o lungime

totală a cursurilor afluente de 422 km.

Obârşia râului se situează în zona Semenicului, sub Vf. Gozna, o zonă din care Nera îşi culege

întreaga reţea hidrografică de pe cursul superior şi mediu. Panta generală a râului este de 9,7°/00.




62

Exceptând cursul superior al râului, în care densitatea cursurilor afluente este relativ mare,

datorită grefării reţelei hidrografice pe un subasment de roci cristaline, impermeabil, afluenţii Nerei

sunt puţin numeroşi, iar aportul de debit datorat acestora, în aval de depresiunea Almăjului este sărac.

Afluenţii săi mai principali sunt pe stânga: Prigor (S=155 km2, L=26 km), Rudăria (S=92

km2, L=22 km) şi Răchita (S=79 km

2, L=14 km) şi pe dreapta Miniş (S=244 km

2, L=27 km) şi

Beiu (S=72 km2, L=13 km).

Debitul mediu multianual specific variază între 20,0 l/s. km2, în zona montană înaltă

şi cca. 2,0 l/s. km2, în zona joasă de câmpie.

Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie la Năidaş este de cca. 2,30 kg/s.

Datele caracteristice referitoare la fenomenele de îngheţ arată că acestea se produc

aproape în fiecare iarnă, dar au o durată medie de 25 - 30 zile. Podul de gheaţă apare rar, în

cca 25-30% din ierni, şi durează câteva zile.

Bazinul hidrografic Cerna

Valea râului Cerna este singura dintre văile Carpaţilor Meridionali care se înscrie pe întregul

traseu într-un culoar tectonic de tip „graben” care delimitează catena Ţarcu – Godeanu şi munţii

Cernei de munţii Vâlcanului şi Munţii Mehedinţului, evoluând rectiliniu pe direcţia NNE – SSV.

Râul Cerna drenează un bazin cu o suprafaţă de recepţie de 1.380 km2, distribuit asimetric pe o

arteră hidrografică principală de 82 km, la care se adaugă o lungime de 357 km de cursuri afluente.

Obârşia râului se situează la altitudinea de 2.070 m N.M.B. în masivul Godeanu, pentru ca la

confluenţa Cernei cu Belareca, cota râului să se situeze la 118 m N.M.B., rezultând o cădere de nivel

de cca. 1.950 m, ceea ce exprimă sugestiv marea energie de relief a văii precum şi caracterul torenţial

al acesteia, rezultat din panta hidraulică pronunţată.

În aval de confluenţa cu Valea lui Iovan s-au construit barajul de retenţie Iovan, în care este

stocat un important volum de apă, care asigură transferul de debit în sistemul hidroenergetic Motru –

Tismana.

Până în punctul de confluenţă cu râul Belareca, suprafaţa bazinului de recepţie al râului Cerna

şi a văilor afluente însumează 520 km2, distribuită pe o lungime a cursului principal Cerna, de 62 km.

Se remarcă pronunţată asimetria bazinului, recepţionarea apelor de suprafaţă făcându-se cu predilecţie

din malul drept, corespunzător climei estice a masivului Godeanu. Acest fenomen este explicabil atât

prin abundenţa precipitaţiilor nivale în zonele înalte ale masivului care asigură o alimentare constantă a

reţelei hidrografice de suprafaţă, cât şi prin faptul că banda calcaroasă care formează versantul stâng al

văii Cernei, dezorganizează circuitul apelor de suprafaţă, acestea fiind absorbite de structura

hidrocarstică formată din rocile hidrosolubile.




63

Cel mai important afluent al Cernei, râul Belareca confluează cu Cerna în aval de localitatea

Băile Herculane, fiind recepţionată în malul drept. Lungimea totală a râului Belareca, de la obârşie

până la confluenţă este de 32 km, suprafaţa totală a subbazinului hidrografic fiind de 689 km2.

Debitul mediu multianual specific variază între 30,0 l/s. km2, în zona munţilor

Godeanu şi cca. 7,0 l/s. km2, în zona de vărsare.

Debitul mediu multianual de aluviuni în suspensie în secţiunea Pecinişca este de 1,60

kg/s, iar în secţiunea de vărsare de 5,0 kg/s.

Fenomenele de îngheţ se înregistrază în 80-90% din ierni, dar au o durată medie de 15

- 30 zile. Podul de gheaţă apare mai rar, în cca 30% din ierni, şi are o durată redusă (10-20

zile).

Bazinul hidrografic Dunărea

Dunărea este cel mai mare fluviu al Europei Centrale şi de Sud-Est, făcând parte din bazinul de

recepţie al Mării Negre.

După Volga, Dunărea este al doilea fluviu din Europa, având un bazin hidrografic de 817

000 km2 cu o lungime de 2912 km şi un debit mediu la vărsare de 6300 m

3/s.

Bazinul Dunării poate fi împărţit în trei părţi, cu aspecte fizico-geografice şi geologice diferite

şi anume:

- Dunărea Superioară, de la izvoare până la localitatea Devin (frontieră între Austria şi Slovacia);

- Dunărea Mijlocie de la Devin până la Baziaş;

- Dunărea Inferioară de la Baziaş până la vărsare.

Defileul Devin, care separă Dunărea Superioară de cea Mijlocie, s-a format în Carpaţii Mici

compuşi din munţii Tauern, Rax, Semmering, Seitha şi care se unesc cu Beschizii Occidentali.

Defileul cataractelor desparte Dunărea Mijlocie de cea inferioară prin munţii Carpaţii

Meridionali şi Balcanici.

Căderea totală a Dunării de la Donnaueschingen la vărsare este de 678 m, ceea ce conduce la o

pantă medie de 24 cm/km, în zona Dunării Superioare panta fiind mai mare de 40 cm/km.

Imediat după Bratislava, Dunărea are caracterul unui fluviu de câmpie, cu panta medie de 6

cm/km.

În sectorul cataractelor, Dunărea, în regim natural, prezintă pante foarte schimbătoare. Astfel,

de la Baziaş la Turnu Severin panta medie este de peste 20 cm/km, iar în unele locuri ale Porţilor

de Fier ajunge la 220 cm/km, cu o viteză medie a apei de până la 5 m/s.

În aval de Porţile de Fier, Dunărea părăseşte defileul, menţinându-şi totuşi până la Turnu Severin o

vale îngustă.




64

De la Turnu Severin până la confluenţa cu Timokul valea se lărgeşte, prezentând o albie majoră

întinsă, mărginită totuşi de maluri înalte. În această zonă, panta Dunării scade, ajungând la 6 cm/km.

De aici Dunărea intră într-adevăr în bazinul său inferior cunoscut sub denumirea “Dunărea Inferioară”.

Sectorul cataractelor are un defileu original epigenetic, care taie adânc şi transversal munţii

Banatului şi Carpaţii de Sud. Defileul începe de la Golubac (km D. 1040) şi ajunge până la Turnu

Severin (km D. 931). Specificitatea sa constă în văi abrupte de formă canionică cu praguri şi cataracte,

care se văd în timpul apelor mici, reprezentând prin aceasta principala piedică pentru navigaţie.

Această mare vale nu este unică, ci este compusă din defilee şi depresiuni.

Primul defileu, cel superior de la Coronini-Golubac începe de la km D 1040 şi se termină la

Liubcova km D 1031, având versanţii abrupţi de formă canionică cu adânci crestături de apă şi spălări

de teren. În această parte Dunărea are o lăţime de cca 400 m.

Defileul este tăiat în calcare jurasice şi cretacice, granite de Sicheviţa şi şisturi cristaline.

La intrarea în defileu se ridică cunoscută stâncă Baba-Kai, iar la intrarea în depresiunea

Liubcovei apare cataractul Stenka ai cărui pereţi sunt formaţi din granodiorite, care în perioada apelor

mici apar la suprafaţă.

Al doilea defileu este Gospodin-Vir-Berzasca, care este despărţit de cel anterior prin

depresiunea Liubcovei, formată din sedimente miocene. El începe de la km D 1029 şi se întinde

până la Greben. Acest defileu este mai îngust decât cel de la Coronini-Golubac şi are o lăţime de 220-

280 m până când versanţii se ridică peste 500 m deasupra albiei. Sunt caracteristice câteva treceri

stâncoase, cum ar fi: Cozla, Doica, Stânca Bivoli, Islaz, Tachtalia Mare, Tachtalia Mică şi Vrani. Este

de amintit peştera situată în amonte de Greben, care în timpul lucrărilor de regularizare a fost

acoperită, stabilindu-se adâncimea de 30 m.

Al treilea defileu este depăşit de cel anterior prin depresiunea Donji Milanovac. Este o

depresiune relativ lată de circa 2 km, având o aparenţă de lac cu versanţii lini formaţi din şisturi

cristaline din grupa I, stânci mezozoice, nisipuri şi argile terţiare.

Al patrulea defileu este cel mai interesant din sectorul Cataractelor. Începe mai aval de Iuţi

(Plavişeviţa) şi se termină la intrarea în depresiunea Orşova. Partea cea mai îngustă, cunoscută sub

denumirea de Cazane are un adevărat aspect canionic. Versanţii sunt verticali şi înalţi, iar albia Dunării

în această parte este cea mai îngustă din întreg sectorul şi are în Cazanele Mari între Strbec-ul Mare şi

Ciucer-ul Mare o lăţime de 150-170 m.

În această zonă Dunărea curge foarte încet, cu turbioane şi adâncimi de peste 50 m, cota

fundului situându-se sub nivelul Mării Adriatice.

Geneza Cazanelor este foarte interesantă: este cunoscut faptul că traseul Dunării de la Porecka

până la Cazane dispune de o falie longitudinală, care se leagă de linia Cernei şi se poate pune




65

întrebarea de ce Dunărea nu a curs pe direcţia faliei, ci a străbătut Cazanele, adâncindu-şi albia spre

calcarele carstifiate.

O explicaţie a acestui fenomen este faptul că defileul Cazanelor s-a format mai târziu prin

prăbuşirea enormei peşteri carstice, care a permis trecerea Dunării şi formarea Strâmtorii Cazanelor.

Din această strâmtoare se intră în depresiunea Orşova-Bahna, formată din sedimentări neogene

pe malul stâng şi parţial malul drept, în timp ce malul drept este format din sedimente cretacice şi

şisturi cristaline.

Insula Ogradena este formată din pietrişuri şi nisipuri, pe care Dunărea le-a depus la ieşirea din

Cazanele Mici.

O insulă de aceeaşi origine este Ada-Kaleh, cu deosebirea că ea reprezintă delta râului Cerna.

Defileul Porţile de Fier (Sip) este ultimul şi se deosebeşte de morfologia zonelor anterioare.

Începe din dreptul insulei Ada-Kaleh şi se termină în aval de Sip, de unde Dunărea are toate

caracterele unui fluviu de câmpie. Defileul este mult mai larg şi versanţii nu sunt abrupţi.

Rocile predominante sunt şisturile cristaline şi straturile flişului de Sinaia. În zona Sip, pe o

lungime de 3 km apar Cataractele Porţile de Fier, ale căror stânci apar la suprafaţă în timpul apelor

mici.

Starea de calitate a apei de suprafaţă

În România cursurile de apă sunt clasificate în cinci categorii/clase de calitate (I, II, III, IV,

V),conform ord. MMGA 161/2006. Stabilirea categoriei de calitate pe grupe de indicatori se realizează

prin comparaţii succesive cu limite admisibile pentru fiecare categorie de calitate în parte.

Calitatea apelor este urmărită conform structurii şi principiilor metodologice ale Sistemului

Naţional de Monitoring a Calităţii Apelor (SNMCA). Pe baza unor prelucrări statistice, precedate de

analiza şi validarea datelor, se determină anumite valori tipice care permit o evaluare a calităţii globale

a apelor.

Poluarea apelor de suprafaţă se produce ca urmare a deversărilor necontrolate şi a celor subterane în

special în zonele industriale ale municipiului Reşiţa.

În zona rurală poluarea mediului se datorează în principal gospodăriei comunale.

Apa menajeră, apa industrială şi produsele chimice folosite în agricultură, cum ar fi

îngraşămintele şi pesticidele sunt principala cauză a poluării apelor.

Îngrăşămintele chimice cum ar fi fosfaţii şi nitraţii folosiţi în agricultură sunt vărsate în lacuri şi

râuri. Acestea se combină cu fosfaţii şi nitraţii din apa menajeră şi măresc viteza de dezvoltare a

algelor. Apa poate să ajungă "sufocantă" din cauza algelor care sunt în descompunere şi care epuizeaza




66

oxigenul din ea. Acest proces, numit eutrofizare, poate cauza moartea peştilor şi a altor forme de viaţă

acvatice.

Eroziunea contribuie şi ea la poluarea apelor in zonă. Pământul şi nămolul duse de apa de pe

dealurile defrişate, pământurile arate sau de pe terenurile de construcţie pot să blocheze cursul apelor şi

să omoare vegetaţia acvatică. Chiar şi cantităţi mici de namol pot să elimine unele specii de peşti.

4.1.3. Apele subterane

Modul de manifestare a apelor subterane în judeţele Caraş-Severin şi Mehedinţi sunt

rezultante a condiţiilor climatice, morfologice, hidrologice şi, în special, a condiţiilor litologice, ceea

ce explică dinamica apelor freatice şi valorile principalilor parametrii hidrologici – mai mare spre rama

montană şi mai mică spre zonele joase.

Aceasta explică şi direcţia principală de scurgere a apelor freatice, orientate dinspre rama

montană spre zone joase. În perioadele de alimentare a orizontului acvifer freatic (cu predilecţie

primăvara), în zonele înalte se acumulează un volum mare de apă în subteran, care se drenează repede

spre zonele mai joase şi spre principalele râuri. În aval viteza apelor scade datorită permeabilităţii

reduse a stratelor acvifere, drenajul se face greu, în anumite condiţii apele se ridică şi băltesc la

suprafaţa terenului.

În general, mineralizarea lor creşte dinspre rama montană spre zona de câmpie sau

depresionară, dar este puternic influenţată şi de litologia pe care o străbate.

Nivelele hidrostatice medii se situează la adâncimi cuprinse între 2 - 5 m în zonele joase şi

peste 5 m în zonele înalte. Amplitudinea de variaţie anuală a nivelului hidrostatic atinge uneori valori

mari (3 - 4 m), dar în general are valori cuprinse între 1 - 3 m.

În luncile râurilor, freaticul este cantonat în aluviuni de diferite granulometrii, fiind alimentat

cu apă din precipitaţii şi din infiltraţiile provenite din râuri, direcţia de curgere a apei freatice fiind

suprapusă direcţiei de curgere a râurilor.

Pe terasele râurilor, principala sursă de alimentare cu apă a freaticului o constituie infiltraţiile

venite de pe versanţii munţilor, infiltraţii rezultate din precipitaţii şi din apele de şiroire.

În zona de contact a regiunilor joase cu rama montană sau a munţilor apar straturi acvifere sub

presiune ce debitează artezian, puse în evidenţă prin foraje de alimentare cu apă în zona Bozovici,

Oraviţa şi Zorlenţu Mare.

Un regim deosebit a apele subterane cantonate în calcare mezozoice din banda Reşiţa-Moldova

Nouă şi Munţii Cernei. Acestea provin din apa meteorică care circulă prin reţeaua fisurocarstică,




67

reapărând la zi la nivelele inferioare sub formă de izbucuri, cu debite bogate care ridică mult volumul

debitelor râurilor ce străbat sectoare de chei: Caraş, Nera, Cerna, Miniş, Gîrlişte, Vicinic, Bei.

În zonele de fractură de la contactul dintre formaţiunile eruptive şi calcar, care alcătuiesc

substratul pe care curge Cerna, există o intensă circulaţie a apelor subterane provenite din infiltraţii –

fracturile având o extindere foarte mare în profunzime, până la aproximativ 1.200 m. De aici, apele

infiltrate reapar pe malurile Cernei sub formă de izvoare termo-minerale ascendente de-a lungul

faliilor.

Toate izvoarele manifestă la suprafaţă un regim artezian generat de diferenţa de nivel dintre

punctul de infiltraţie a apei şi cel de apariţie. Această diferenţă de nivel are o valoare de aproximativ

1.200 m, considerând altitudinea afluenţilor şi izvoarele Cernei la 1.800 m şi cea a staţiunii la 160 m.

Izvoarele din grupa sudică a staţiunii au o presiune arteziană ce poate ridica apa până la 50 m deasupra

solului.

Originea apelor termo-minerale de la Băile Herculane a fost stabilită ca fiind în principal

vadoasă. Ceea ce este caracteristic izvoarelor termale este constanţa debitului, cu excepţia izvorului

Hercules I, al cărui debit suferă variaţii sezoniere. Mineralizarea lor este cuprinsă între 3 – 6 g

substanţe dizolvate/litru şi este caracterizată prin prezenţa NaCl (1,7 - 3,5 g/l) şi a H2S, hiposulfitului

şi sulfhidrat de sodiu, care le imprimă caracterul sărat şi sulfuros. Temperatura izvoarelor principale

variază între 40 - 54 °C, iar apele la locul numit „Şapte izvoare calde” sunt dintre cele mai radioactive

ape din ţară.

4.1.4. Alimentarea cu apă

În cadrul zonei studiate localităţiile dotate cu instalaţii centralizate de alimentare cu apă,

canalizare şi staţii de epurare, sunt reprezentate de municipiul Drobeta Turnu Severin. De alimentare

cu apă şi canalizare mai dispun următoarele localităţi: Anina, Bozovici, Mehadia, Topleţ şi Brezniţa –

Ocol. Reţelele de apă şi canalizare nu sunt însă dezvoltate pe întreaga reţea stradală.

În mediul rural, alimentarea cu apă se face în principal prin fântâni/cişmele, ca atare nu există

sisteme de canalizare.

În fazele de construcţie, va fi necesară apă potabilă pentru consumul uman şi apă industrială

pentru utilizări generale de construcţii. Se apreciază că activităţile de construcţie vor implica cca. 15-

25 de muncitori.

În timpul exploatării, nu va fi necesară decât apă potabilă pentru consum pentru personalul

care asigură mentenanţa liniei.




68

Apele uzate vor consta în principal din ape uzate fecaloid-menajere de la personalul operator al

Racordului LEA şi din ape pluviale pe timpul desfăşurării activităţilor de construcţie şi exploatare.

Volumele de ape uzate tehnologice generate vor fi neglijabile.

Tabel - BILANŢUL Consumului de apă (m3

/zi ) - nu este cazul

4.1.5. Managementul apelor uzate

4.1.5.1. Descrierea surselor de generare a apelor uzate

Tabel nr. 13 – Surse majore de poluare în judeţul Caraş Severin

Surse de poluare

Domeniu

de activitate

Emisar

Volum

ape uzate

evacuate

(mil. mc)

Poluanţi

specifici

Grad

de epurare

-%-

Bazinul hidrografic BEGA-TIMIŞ-CARAŞ

SC AQUACARA_ SA

Exploatare Resiţa

Gospodărire

comunală

Râul Bârzava.

13,781

Suspensii,

CBO5, Amoniu

Ineficient

epurate

SC TMK (C.S.R.)

Resiţa

Industrie

siderurgică

Râul Bârzava,

Valea Mare si

Ţerova

2,606

Suspensii,

CBO5

Suficient

epurate

SC AQUACARA_ SA

Exploatare Caransebeş

Gospodărire

comunală

Râul Timis

1,605

Suspensii,

CBO5, Amoniu

Insuficient

epurate

Uzina Constructoare de

Maşini Resiţa

Industrie

Constructoare

de maşini

Râul Bârzava

0,655

Suspensii,

CBO5, Amoniu

Insuficient

epurate

Bazinul hidrografic NERA-CERNA

Primăria

Bozovici

Gospodărire

comunală

Pârâul Minis

0,024

Suspensii,

CBO5, Amoniu

Neepurate

Primaria

Mehadia

Gospodărire

comunală

Râul

Bela Reca

0,064

Suspensii,

CBO5, Amoniu

Neepurate

Bazinul hidrografic DUNARE

SC MOLDOMIN SA

Moldova Noua

- Mina Varad

- Mina Florimunda

Minerit

Pârâul Potoc

pârâul

Bosneag

0,132

0,375

Suspensii

Insuficient

epurat

SC AQUACARA_

Exploatare

Moldova Noua

Gospodărire

comunală

fluviul Dunare

0,306

Suspensii,

CBO5, Amoniu,

Fenoli

Neepurate




69

Tabel nr. 14 – Surse majore de poluare în judeţul Mehedinţi

Surse de poluare

Domeniu

de activitate

Emisar

Volum ape

uzate

evacuate (

mil. mc )

Poluanţi

specifici

R.A.A.N. SUCURSALA

ROMAG - PROD

Fabricarea altor

produse chimice

anorganice de bază

2413

pr. Plesuva

r. Topolnita

0,189

15,436

Hidrogen

Sulfurat

R.A.A.N. SUCURSALA

ROMAG - TERMO

Producerea şi

distribuţia

energiei termice

şi a apei calde

4011; 4030

pr.Trestelnic

r.Topolnita

0,382

0,07153

Suspensii

S.C. SEVERNAV S.A.

Sector I

Sector II

Construcţii şi

reparaţii nave

3511

Dunăre

0,01137

0,00086

Ape

menajere

Din activitatea desfăşurată în cadrul amplasamentului studiat vor rezulta următoarele categorii

de ape uzate:

ape uzate menajere - de la folosinţele sanitaro – igienice;

ape pluviale.

Nu rezultă apă uzată tehnologică din procesul de producţie.

Sunt necesare reţele de canalizare noi şi staţii de epurare a apelor uzate. Evacuarea apelor

pluviale este nerezolvată în marea majoritate a localităţilor zonei studiate.

În perioada de execuţie, apele uzate menajere provenite de la organizarea de şantier pot

constitui o sursă de poluare, în special pentru apele subterane. La data întocmirii prezentului studiu nu

se cunoaşte numărul muncitorilor care vor activa şi nici dacă aceştia vor fi cazaţi în şantier sau vor fi

navetişti.

Pentru protecţia apelor subterane, în cazul în care se va lucra numai cu muncitori navetişti se

recomanda amplasarea unui număr corespunzător de toalete ecologice, care vor fi mutate dupa frontul

de lucru.

Pentru cazul în care vor exista muncitori cazaţi în şantier, se recomandă antreprenorului

executarea unui bazin vidanjabil din beton, a cărui golire să se facă periodic, în funcţie de necesităţi, de

către o unitate specializată, pe bază de contract.

În perioada de exploatare nu se vor produce ape uzate.




70

4.1.6. Prognozarea impactului asupra apei

Poluarea apelor de suprafaţă ca urmare a deversărilor necontrolate şi a celor subterane în special în

zonele industriale. În zona rurală poluarea mediului se datorează în principal gospodăriei comunale.

În faza de execuţie

Impactul produs de prelevarea apei asupra condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale

amplasamentului proiectului;

Pentru investiţia LEA, nu se solicită debite de apă din receptori naturali, nici din surse

subterane, condiţii în care investiţia nu are impact asupra condiţiilor hidrologice şi hidrogeologice ale

amplasamentului.

Traseul LEA nu are impact asupra cursurilor de apă traversate. Amplasarea stâlpilor se va

face în afara zonei inundabile a râurilor. Lăţimea zonei de protecţie în lungul cursurilor de apă ce au

deschideri de la 10 - 50 m este de 15 m, iar cel al canalelor de desecare este de 5 m.

Distanţa minimă între nivelul cursurilor de apă ce vor fi traversate, niveluri corespunzătoare

debitelor cu asigurarea de 1% şi săgeata maximă a conductoarelor LEA va fi de 8 m.

Alimentarea cu apă potabilă a lucrătorilor se va face din reţeaua de alimentare cu apă potabilă

a localitătilor în care se vor amplasa organizările de şantier, în recipiente de stocare care vor fi

transportate la punctele de lucru.

Apele uzate menajere vor fi colectate în toalete ecologice mobile şi evacuate de către firme de

specialitate în reţeaua de canalizare a oraşelor în care sunt amplasate organizările de şantier.

Impactul transfrontialier

Având în vedere rezultatele evaluării de impact asupra factorilor de mediu, se poate observa că

majoritatea efectelor se vor manifesta la scară locală, astfel încât nu se pot pune în discuţie efecte

potenţiale transfrontaliere, în ceea ce priveşte afectarea factorilor de mediu.

Impactul provocat de evacuarea apelor uzate menajere asupra mediului şi de

traversarea cursurilor de apa mai sus menţionate este negativ, reversibil şi de scurtă durată, pe

perioada de execuţie a LEA.

În faza de exploatare

În perioada de funcţionare a LEA nu se preconizează un impact negativ asupra factorului de

mediu apă.




71

Pentru toate cursurile importante de ape din zona traseului LEA avizat, în zonele de apropiere

sau de traversare a LEA 400 kV peste cursuri de ape vor fi prevăzute toate măsurile necesare

respectării tuturor cerinţelor de siguranţă impuse de normativul NTE 003/04/00 pentru clasa de

importanta a acestora.

Nu sunt necesare debite de apă potabilă.

Cu privire la impactul produs de funcţionarea obiectivului investiţiei analizate, se

apreciază că nu va exista pericolul poluării surselor de apă subterană, impactul produs LEA

asupra acestor categorii de ape fiind neglijabil.


Aplicarea măsurilor de prevenire a poluărilor accidentale, în faza de execuţie, în zonele

organizărilor de şantier, vor reduce sau elimina poluarea apelor subterane, inclusiv a solului şi

subsolului.

Aceste măsuri sunt:

impermeabilizare a suprafeţelor destinate depozitării materialelor de construcţie;

amenajarea unor depozite organizate de deşeuri tehnologice şi de deşeuri menajere;

utilizarea de utilaje şi echipamente cu o stare tehnică corespunzătoare;

racordarea la reţeaua de canalizare, iar în lipsa acesteia racordarea la un bazin vidanjabil;

respectarea disciplinei şi normelor de lucru;

întreţinerea utilajelor, schimbul de ulei şi alimentarea cu motorină a acestora nu se va face

niciodată în amplasament; operaţiile se vor face numai de către personal instruit astfel încât să

prevină împrăştierea produselor petroliere;

alimentarea cu combustibili a utilajelor, schimbul de ulei şi reparaţiile curente se vor efectua

numai în zone special amenajate în acest scop; sub rezervorul acestora se va întinde o folie din

material plastic. Dacă, accidental, vor apărea scurgeri de produse petroliere, se va trece imediat

la îndepărtarea acestora prin folosirea unor materiale absorbante (nisip, rumeguş, etc) şi

îndepărtarea lor, acestea fiind depozitate temporar în locuri special amenajate, pentru a nu

permite materialului contaminat să vină în contact cu apele meteorice;

reviziile şi reparaţiile utilajelor se vor face periodic conform graficelor şi specificaţiilor tehnice

la service-uri autorizate;

respectarea strictă a sistemului de gestionare a deşeurilor.




72

Se consideră că emisiile de substanţe poluante (produse de traficul auto caracteristic unui

şantier, manipularea şi execuţia materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect în apele de

suprafaţă sau subterane nu vor fi în cantităţi semnificative şi nu vor modifica încadrarea în categoriile

de calitate ale apei.

În general, cantităţile de poluanţi care vor ajunge în cursurile de apă în timpul perioadei de

construcţie nu vor afecta ecosistemele acvatice sau facilităţile de apa.

Mediul acvatic ar putea fi afectat doar prin vărsarea accidentală a unor cantităţi mari de

carburanţi sau uleiuri. În ceea ce priveşte posibilitatea de poluarea pânzei freatice, se consideră că şi

acestea vor fi relativ reduse.

În aceste condiţii, deversarea apei uzate nu va ridica probleme speciale în ceea ce priveşte

distribuţia substanţelor poluante în mediul acvatic.

4.2. Aerul

4.2.1. Condiţii de climă şi meteorologice pe amplasament zonă

La alegerea traseului LEA trebuie avute în vedere condiţiile de mediu ale zonelor străbătute de

linie care pot avea un impact negativ şi anume:

elemente de climă:

- vântul;

- chiciura;

- umezeala relativă a aerului;

- radiaţia solară;

- agresivitatea/poluarea.

Datorită situării traseului LEA în partea de sud-vest a ţării, nu departe de Marea Adriatică şi la

adăpostul Munţilor Carpaţi, zona se integrează climatului temperat-continental moderat cu nuanţe

submediteraneene. Subtipul climatic bănăţean se caracterizează prin circulaţia maselor de aer

mediteraneean, ceea ce conferă regimului termic un caracter moderat cu frecvenţe periodice de

încălzire în timpul iernii, cu primăveri timpurii şi cantităţi de precipitaţii relativ ridicate.

Traseul LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina este amplasat în sectorul climatic II

(submediteranean). Conform Atlasului Geografic, Mediul şi Reţeaua Electrică de Transport, pentru

zona în care este amplasată LEA proiectată, rezultă următoarele:

- vânturile locale sunt Vântul Foehn cu orientare NV-Se, Vântul de Vest cu orientare VE şi

Coşava cu orientare Sud-Est – Nord-Vest;




73

- vântul caracterizat prin viteze foarte mari este Coşava iar direcţia acestuia, pe tronsonul

Iablaniţa - Anina, este practic perpendiculară pe traseul LEA.

Se menţionează că vânturile tari sunt considerate vânturile cu o viteză mai mare de 15 m/s şi

sunt generate de contrastul termo-baric dintre diferitele regiuni, care se caracterizează prin gradienţi

orizontali la sol foarte mari reprezentând riscuri posibile în orice lună dar, frecvenţa este maximă în

sezonul rece. Asociate şi cu alte riscuri de iarnă (chiciură, polei, viscol), prin acţiunea mecanică pe

care o exercită asupra elementelor LEA pot provoca avarii importante. Vânturile tari sunt influenţate

decisiv de formele de relief. Se dezvoltă mult şi direcţionat pe văile paralele cu direcţia predominantă

şi au valori mari pe versanţii expuşi. În schimb au valori reduse în depresiuni, în văile prependiculare

pe direcţia vântului predominant şi pe versanţii adăpostiţi.

În conformitate cu „Studiu privind vitezele vântului şi depunerile de chiciură pe elementele

LEA” întocmit de ISPE Bucureşti, traseul LEA 400 kV Porţile de Fier-Anina se caracterizează prin

viteza maximă a vântului de 25 m/s în condiţii simultan cu depunere de chiciură, 75 g/m.

Conform “Atlasul Geografic Mediul şi Reţeaua Electrică de Transport”, rezultă următoarele:

- zona de munte (Munţii Aninei, Semenicului) cu arii de vulnerabilitate foarte mare la chiciură

şi lapoviţă;

- zona de dealuri şi podişuri înalte – cu arii care au vulnerabilitate mare la chiciura şi lapoviţă;

- zona de dealuri şi podişuri joase – cu arii care au vulnerabilitate medie la chiciură şi lapoviţă.

- zona de munte (munţii Aninei, Semenicului) cu arii care au vulnerabilitate mare la depunerile

de gheaţă;

- zonele cu dealuri şi podişuri cu arii care au vulnerabilitate medie sau mică la depunerile de

gheaţă.

Ceaţa şi ploile acide reprezintă o sursă de loc neglijabilă de coroziune a elementelor metalice

ale LEA. Precipitaţiile acide deteriorează prin procesul de coroziune şi fundaţiile de beton ale stâlpilor

metalici mai ales la interfaţa sol-beton unde concentraţia substanţelor acide este mai mare. Ceaţa este

de asemenea o sursă care accentuează agresivitatea şi care poate influenţa concentraţia ploilor acide.

Traseul LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina este amplasat în zone cu vulnerabilitate moderată şi mică.

Umezeala relativă cu valori mari afectează în primul rând protecţia anticorosivă a elementelor

metalice reducând durata de viaţă a acestora. Conform Atlasul Geografic Mediul şi Reţeaua Electrică

de Transport umezeala relativă este mai redusă în zona traseului LEA (80% în imediata apropiere a

oraşului Anina şi 78% pe restul LEA).

În conformitate cu prevederile NTE 001/03/00 „Normativ privind alegerea izolaţiei,

coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electro-energetice împotriva supratensiunilor”, pentru

indicii keraunici rezultă următoarele:




74

- din punct de vedere al indicelui cronokeraunic (numărul de ore de furtună cu descărcări

electrice în decursul unui an), LEA 400 kV de interconexiune se încadrează în zona A. Durata medie

anuală a orajelor pentru zona A este de 167 ore, cu 147 ore pentru zona Reşiţa şi 131 de ore pentru

zona Oraviţa;

- din punct de vedere al indicelui izokeraunic (numărul de zile de furtună cu descărcări

electrice în decursul unui an), traseul liniei se încadrează în zonele A şi B înregistrându-se un număr

mediu de zile cu oraje de 52, respectiv 44 zile.

Definirea radiaţiei solare este necesară pentru evaluarea corectă a capacităţii termice a

conductoarelor LEA şi a dimensionării echipamentelor din staţii. În conformitate cu CEI 721-2,

valorile de vârf ale radiaţiei globale, pentru cer senin, sunt: 1120 W/m2, pentru zona de câmpie şi 1050

W/m2, pentru zona urbană.

În categoria ariilor cu medii agresive/poluante intră zonele industriale ale cărui mediu are

următorul impact asupra elementelor LEA:

- distrugerea protecţiei anticorosive ale elementelor metalice şi accelerarea procesului de

coroziune – fenomen definit drept „agresivitate” şi caracterizat prin clasele de agresivitate;

- depuneri pe elementele izolante care reduc nivelul izolaţiei – fenomen denumit poluare şi

caracterizat prin nivele de poluare.

Agenţii agresivi şi/sau poluanţi reprezintă principalii factori de deteriorare a instalaţiilor

amplasate în aceste medii peste care se suprapun factorii meteo-climatici fără de care procesele de

coroziune nu ar fi iniţiate şi nu s-ar dezvolta în timp. În zona traseului LEA proiectate aria cu medii

agresive/poluante este reprezentată de municipiul Drobeta Turnu Severin.

Radiaţia solară globală are valori medii anuale de 100 – 115 kcal/cm2.an zona Caraş - Severin

şi 115 – 122 kcal/cm2.an zona Mehedinţi.

Conform Atlasul Geografic Mediul şi Reţeaua Electrică de Transport, traseul liniei se

încadrează în zone cu agresivitate redusă şi nu au fost întâlnite zone cu agresivitate medie sau ridicată.

Hazardele tehnologice includ o gamă largă de accidente legate de accidentele industriale

(explozii, incendii, ruperi de baraje, scurgeri de substanţe toxice, exploatări necontrolate ale

subsolului, emisii accidentale de agenţi poluanţi sau agresivi, incidente nucleare etc). Se menţionează

că acestea au un impact deosebit de grav asupra omului, construcţiilor civile şi industriale precum şi

asupra mediului. Aceste incidente se pot suprapune şi în unele cazuri pot fi chiar determinate de

declanşarea unor fenomene naturale (cutremure, precipitaţii intense şi prelungite, temperaturi extreme,

vânturi foarte mari, viscole, depuneri intense de chiciură etc) generând astfel hazarde mixte. Oraşele şi

mai ales oraşele mari datorită în primul rând zonelor industriale reprezintă arii cu hazarde tehnologice

majore, cuantificate prin potenţialul aferent de explozie, măsurat în tone.




75

Conform Atlasului Geografic Mediul şi Reţeaua Electrică de Transport, hazard tehnologic

reprezintă numai municipiul Drobeta Turnu Severin cu potenţial de explozie mare (între 50.000 şi

250.000 tone). La alegerea traseului LEA s-a avut în vedere că hazardele tehnologice au un efect mult

mai redus asupra liniilor de înaltă tensiune în comparaţie cu orice alte construcţii din următoarele

motive:

- nu reprezintă obiective concentrate fiind amplasate pe zeci şi sute de kilometri (cca. 80 km în

cazul LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina). În consecinţă acest tip de accidente pot afecta doar local

liniile electrice aeriene;

- sunt structuri neafectate de cutremure având o construcţie elastică;

- au în general o foarte bună protecţie anticorosivă;

- structura de rezistenţă (stâlpii metalici şi fundaţiile de beton) are o foarte bună comportare la

incendii, care pot afecta doar echipamentul (conductoarele din aluminiu şi izolaţia compozită) a cărui

înlocuire nu este dificil de realizat.

Temperatura aerului

Valorile medii lunare şi multianuale ale temperaturilor înregistrate în cadrul zonei studiate sunt

următoarele:

- Judeţul Caraş Severin, mediile lunii ianuarie variază între: -1,0 – 2,0°C în zona depresionară

şi -2,0 – 6,0°C în zona montană; mediile lunii iulie au valori de 22,0°C în cadrul treptelor joase de

relief şi 8,0 – 18,0°C în zona montană;

- Judeţul Mehedinţi, mediile lunii ianuarie variază între: -1,0 – 4,0°C; mediile lunii iulie variază

între 14,0 – 23,5°C;

Cu temperatura media anuală de 11.7°C municipiul Drobeta Turnu Severin, reprezintă cea mai

mare valoare din România.

În tabelul nr. 15 sunt prezentate valorile temperaturii aerului, conform Normativului de linii NT

003/2004.

Tabel nr. 15 -Valorile temperaturii aerului

Zona

meteorologică

Temperatura aerului ( 0C)

maximă minimă medie de formare a

chiciurei

Toată ţara

+ 40

- 30

+ 15

- 5




76

Se poate observa că valorile temperaturilor maxime şi minime din tabelul nr. 10 sunt practic

aceleaşi cu valorile din Normativul de linii NT 003/2004 (fost PE 104).

Precipitaţiile

Variaţia în timp şi spaţiu (dependentă de circulaţia atmosferică şi de formaţiile barice

dominante) este cu atât mai mare cu cât condiţiile locale sunt mai variate.

Statistic, repartiţia anuală a precipitaţiilor înregistrează două maxime şi două minime anuale,

fenomen caracteristic pentru partea sud-vestică a ţării, interpretat ca fiind o dovadă a manifestării unei

influenţe oceanice (anticiclonul azoric) şi mai ales mediteraneene.

Cantităţile medii lunare şi multianuale înregistrate în cadrul zonei studiate sunt următoarele:

- Judeţul Caraş Severin, mediile lunii ianuarie variază între: 40,0 – 80,0 mm la vest de culmea Timiş –

Cerna şi până la 100,0 mm la est de acest aliniament; mediile lunii iulie au valori cuprinse între 40,0 –

120,0 mm, pe culmile muntoase valorile pot ajunge la 140,0 mm;

- Judeţul Mehedinţi, mediile lunii ianuarie variază între: 40,0 – 80,0 mm; mediile lunii iulie au valori

cuprinse între 40,0 – 120,0 mm;

Numărul mediu anual al zilelor cu ninsoare este de 50 zile în Munţii Semenic şi de 20 -35 zile

pe dealurile piemontane şi în câmpie. Stratul de zăpadă este prezent cca. 60-120 zile pe munţii de mică

altitudine şi se menţine 25-50 zile în zona de câmpie. Grosimile medii ale stratului de zăpadă în

sectorul montan al Semenicului sunt de 50-60 cm, iar cele maxime de 100-150 cm în sectoarele,

submontane şi de câmpie, grosimile medii sunt de aproximativ 30 -50 cm.

În zona municipiului Drobeta Turnu Severin prima ninsoare cade în luna decembrie iar ultima

în prima decadă a lunii martie. Stratul de zăpadă este prezent cca. 40-45 zile având o grosime medie

care rar ajunge la 50-60 cm.

Adâncimea de îngheţ

Dată fiind poziţia geografică a zonei studiate şi condiţiile de relief predominant de deal şi

munte, adâncimea de îngheţ, variază între 0,65 m ÷ 1,30 m în zonele joase de câmpie şi depresiuni,

până la 1,30 m în zona submontană.

Presiunea atmosferică

Presiunea aerului poate afecta elementele liniei electrice în diferite feluri (odată cu creşterea

altitudinii), cele mai importante dintre acestea fiind:

funcţionarea defectuoasă a echipamentelor la apariţia arcului electric sau a descărcării corona

datorită faptului că tensiunea de străpungere între doi electrozi în aer descreşte cu presiunea

(tensiunea de străpungere a aerului într-un câmp electric uniform depinde de producerea




77

presiunii gazului şi de spaţiul dielectric pentru o formă şi un material date pentru electrod

(legea lui Paschen));

reducerea caracteristicilor dielectrice ale aerului măreşte distanţa de izolaţie;

reducerea randamentului disipării de căldură prin convecţie şi conducţie în aer, afectează

răcirea echipamentelor;

accelerarea efectelor datorate temperaturii, de exemplu volatilizarea plastifianţilor, evaporarea

lubrefianţilor, etc., duce la fluidizarea gresajului conductoarelor.

Perturbaţii seismice

În vecinătatea traseului liniei, s-au înregistrat perturbaţii seismice, dar amplitudinea lor a fost

de nivel scăzut. Din această cauză se poate afirma că aceste perturbaţii nu vor afecta în vreun fel

structura metalică a stâlpilor sau configuraţia fundaţiilor, pentru a îndreptăţi luarea unor măsuri

speciale de protecţie.

În concluzie, elementele liniei nu se vor dimensiona la cutremur.

4.2.2. Calitatea aerului în zonă

Stabilirea nivelurilor de poluare pe care le străbat traseele liniilor electrice aeriene se face în

conformitate cu prevederile Normativului NTE 001/003/00 “Normativ privind alegerea izolaţiei,

coordonarea izolaţiei şi protecţia instalaţiilor electrice contra supratensiunilor”.

Conform acestui normativ, nivelul de poluare în funcţie de caracteristicile de mediu ale zonelor

este:

Nivelul I de poluare - slab, zone fără industrii şi cu densitate mică de locuinţe;

Nivelul II de poluare – mediu, zone cu industrii nepoluante şi cu o mare densitate de locuinţe;

Nivelul III de poluare – puternic, zone cu mare densitate industrială şi suburbii de oraşe, cu o mare

densitate de instalaţii de încălzire poluante;

Nivelul IV de poluare – foarte puternică, zone în general puţin extinse, expuse la depuneri dense pe

conductoare şi izolatoare.

Zona ce va fi străbătută de LEA Porţile de Fier - Anina este în general o zonă puţin poluată,

din această cauză izolaţia liniei este dimensionată pentru gradul II de poluare.




78

Tabel nr. 16– Statistica calităţii aerului în anul 2010

Nr.

crt.

Denumire

indicator

UM STAS

12574/97

Ord.

592/02

Total

probe

Total

probe

dep.

Minima

masurata

Maxima

masurata

Conc.

medie

Obs.

*

Obs.

*

1. NH3 mg/m3 S 12574 16 0 0,0240 0,0342 0,0342 24h UCMR

2. NO2 mg/m3 S 12574 16 0 0,0088 0,0125 0,0108 24h UCMR

3. SO2 mg/m3 S 12574 16 0 0,0038 0,0062 0,0049 24h UCMR

4. Pulb.Susp.

TSP

mg/m3 S 12574 16 0 0,0982 0,1243 0,1120 24h UCMR

5. Pulb. Sed. g/m2+

luna

S 12574 13 0 4,0256 16,2288 6,9722 24h Herculane -

Resita

În judetul Caraş -Severin au fost amplasate 5 staţii automate de monitorizare a calităţii aerului,

după cum urmează:

Staţia automată – Reşiţa CS - 1 (funcţionează din 2008);

Staţia automată – Oţelu Roşu CS - 2 (funcţionează din 2008);

Staţia automată – Moldova Nouă CS - 3 (funcţionează din 2010);

Staţia automată – Buchin CS - 4 (funcţionează din 2010);

Staţia automată – Semenic EM - 2 - (funcţionează din 2010).

Poluanţi monitorizaţi: SO2, NO, NO2, NOx, CO, O3, PM10 (automat şi gravimetric), Pb,

parametrii meteorologici (direcţie şi viteză vânt, temperatură, presiune, radiaţie solară, umiditate

relativă). În plus staţia EM - 2 va monitoriza şi BTX (benzen, toluen, xilen).

Datele înregistrate de staţii sunt puse la dispoziţia publicului prin 2 panouri de informare, unul

exterior amplasat în centrul civic al municipiului Reşiţa şi unul interior amplasat la sediul APM CS.

Tabel nr. 17 – Statistica calităţii aerului în februarie 2010 – reţeaua automată (date validate)

Judeţ Staţia Tip staţie Poluant Valoare

minimă

lunară

Valoare

medie

lunară

Valoare

maximă

lunară

Nr. depăşiri

Prag ţintă

CS CS -1 industrial NO2 0,37 14,20 106,69 0

SO2 1,21 10,20 36,90 0

CO 0,03 0,27 2,14 0

O3 1,01 35,39 70,22 0

PM10 aut. 10,25 22,34 40,52 0

CS – 2* industrial NO2 - - - -

SO2 - - - -

CO - - - -

O3 - - - -

PM10 aut. - - - -




79

CS - 3 Fond urban/trafic SO2 0.27 13.95 70.58 -

Benzen 1.32 4.74 13.49

Toluen 0.62 2.26 10.60 -

Etil benzen 1.05 1.88 15.37 -

p-xilen 1.12 1.94 15.86 -

m-xilen 0.93 1.81 10.05 -

o-xilen 0.88 2.05 18.01 -

PM10 aut. 17.12 54.70 125.56 10

CS - 4 Trafic NO2 ** - - - -

SO2 0.61 7.14 56.35

CO 0.59 1.7 4.02 -

Benzen** - - - -

Toluen** - - - -

Etil benzen** - - - -

p-xilen** - - - -

m-xilen** - - - -

o-xilen** - - - -

PM10 aut. 19.57 44.74 93.93 -

* Staţia scoasă din funcţiune, defectă instlaţia de aer condiţionat

** Funcţionarea necorespunzătoare a analizatorului

Aprecierea calităţii aerului s-a efectuat în raport de prevederile STAS-ului 12574/87 pentru

reţeaua manuală şi a Legii 104/2011 pentru reţeaua semiautomată şi automată.

4.2.3. Surse şi poluanţi generaţi de LEA Porţile de Fier - Anina

Sursele de poluare a aerului pe traseul viitoarelor lucrări sunt reprezentate de:

surse staţionare, preponderent instalaţii locale de încălzire în intravilan (sobe, centrale

termice, unităţi industriale);

surse difuze, terenuri agricole, echipamente mobile nerutiere şi vehicule aflate în trafic.

Cele mai slabe condiţii de difuzare a poluanţilor, în special pentru sursele joase sau pentru

evacuări necontrolate la nivelul solului, apar în cazurile în care stratificarea aerului este stabilă, iar

viteza vântului este sub 1 m/s. Nu s-au înregistrat depăşiri ale concentraţiilor maxim admise pentru

principalii indicatori de calitate ai aerului pe teritoriul judeţului Caraş –Severin şi Mehedinţi.

În faza de execuţie, sursele de emisie vor fi de tip difuz, mobile – reprezentate în special de

echipamentele mobile rutiere (pentru transportul materiilor prime şi materialelor) şi nerutiere

(echipamente de execuţie) şi surse fugitive - pulberi antrenate în cursul efectuării lucrărilor, astfel:

- lucrările de organizare de şantier (lucrări pregatitoare şi de organizare a zonei de

lucru, curăţare teren, realizarea umpluturii, nivelare teren, compactare teren,

realizarea fundaţiei) – sursa difuză de pulberi;




80

- transportul rutier al materialelor necesare realizării lucrărilor (autobasculante,

autobetoniere, etc.) - sursa difuză de pulberi;

- emisii ale motoarelor vehiculelor grele şi echipamentelor mobile nerutiere

(compactor, automacara, buldo-excavator, etc.) – surse difuze de oxizi de carbon

(CO şi CO2), oxizi de azot (NOx), oxizi de sulf (SOx), hidrocarburi nearse, aerosoli

(fum).

- operaţii de sudură oxiacetilenică – poluanţi oxizi de azot, oxid de carbon, pulberi

metalice, etc.

- emisiile fugitive de COV-uri provenite din cadrul proceselor de vopsire;

- manipularea materiilor prime pentru lucrări de construcţii - sursa difuză de pulberi.

Alţi poluanţi rezultaţi pot fi: oxizi de azot exprimaţi în NO2, CO, particule, compuşi organici

volatili (COV şi CO2).

Acest tip de poluare dispare după finalizarea lucrărilor de execuţie.

În faza de exploatare a LEA se produce o creştere a concentraţiei de ozon şi a oxizilor de azot

în jurul LEA, îndeosebi pe timp ploios ca urmare a pierderilor de energie prin efect corona. La

proiectarea LEA se are în vedere reducerea pierderilor de energie prin efect corona stabilindu-se

configuraţia optimă a fazei.

Traseul LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina evită integral zonele de intravilan (locuite),

rezultând că tipurile de poluare prezentate mai sus afectează temporar şi pe durată foarte redusă

populaţia din zonă, mai exact numai lucrătorii din domeniul agricol şi silvic în timpul desfăşurării

activităţiilor specifice.

4.2.4. Prognozarea impactului

Microclimatul zonei nu va fi afectat de proiectul propus, dar ceva impacturi asupra calităţii

aerului asociate cu liniile de transport pot să apară în timpul construcţiei datorită prafului şi emisiilor

poluante în timpul activităţilor de funcţionare şi întreţinere ca urmare a traficului vehiculelor pe

drumurile de acces. Aşa numitul “efect corona ” la conductoare poate conduce la producerea unei

cantităţi nesemnificative de ozon în imediata apropiere a conductoarelor. Nu există emisii

semnificative de la echipamentele staţiilor electrice.




81

Faza de construcţie a LEA Porţile de Fier - Anina

În timpul lucrărilor de construcţie, lucrările de terasamente şi de manevrare a materialelor,

traficul şi utilizarea vehiculelor şi utilajelor grele vor duce la emiterea de poluanţi atmosferici, în

special pulberi şi produşi de combustie din motoare.

Pentru calculul debitelor masice şi nivelul concentraţiilor de poluanţi rezultaţi în urma

funcţionării instalaţiilor şi echipamentelor de construcţie s-a considerat alimentarea lor atât cu

motorina, cât şi cu benzină.

Emisiile gazelor de eşapament rezultate din procesul de ardere al carburanţilor în motoarele

mijloacelor de transport şi a utilajelor în funcţiune vor conţine: CO, SO2, NOX, Pb, VOC, pentru

motoarele pe benzină şi CO, SO2, NOX, aldehide, pulberi în suspensie, VOC pentru motoarele pe

motorină.

În faza de exploatare a LEA Porţile de Fier - Anina se produce o creştere a concentraţiei de

ozon şi a oxizilor de azot în jurul LEA, îndeosebi pe timp ploios ca urmare a pierderilor de energie prin

efect corona. La proiectarea LEA se are în vedere reducerea pierderilor de energie prin efect corona

stabilindu-se configuraţia optimă a fazei.

La nivelul solului, concentraţia de ozon produsă de descărcările corona depinde de mai mulţi

factori: condiţii atmosferice, direcţia şi viteza vântului, turbulenţa aerului.

Conform Legii nr.104/2011, valorile limită, valorile de prag ale ozonului în aerul înconjurător

sunt următoarele:

prag de informare (nivel dincolo de care există un risc pentru sănătatea umană) 180 μg/m3=90

ppb (părţi pe miliard) medie pe 1 oră;

prag de alertă (se iua măsuri de protecţie a sănătăţii ) 240 μg/m3=120 ppb (media pe 1 oră

valoare ce trebuie măsurată 3 ore consecutiv).

Conform măsurătorilor efectuate de specialiştii canadieni şi americani pe o linie de 750 kV,

aportul produs de LEA a fost de 5 ppb pe timp ploios şi de 0,5 ppb pe timp frumos.


În timpul lucrărilor de execuţie nu există posibilităţi reale de reducere a nivelului de poluare a

aerului, recomandările referindu-se doar la adoptarea unor măsuri organizatorice.

Pentru reducerea la minim a impactului asupra factorului de mediu „aer” se recomandă:

aplicarea unei bune practici pentru reducerea la minim a emisiilor de pulberi şi gaze de

ardere datorat activităţii vehiculelor şi a echipamentelor mobile nerutiere;

respectarea strictă a proiectului (tehnologie, materiale, etc) ;

monitorizarea emisiilor de monoxid de carbon şi pulberi în zona frontului de lucru;




82

utilizarea utilajelor şi mijloacelor de transport ale căror emisii se încadrează în normele

admise;

aplicarea vopselelor pe elementele LEA acolo unde este strict necesar, utilizarea unor

cantităţi minime de vopsea, grund şi diluanţi şi aplicarea cu dispozitive speciale care asigură

evacuări minime de COV-uri în atmosferă, tronsonul reabilitat.

pratici bune de construcţii şi cele mai bune practici de management trebuie adoptate pentru

evitarea emisiilor potenţiale menţionate.

Menţionăm că sunt utilizate cantităţi mici de vopsea deoarece stâlpii vin protejaţi din fabrică prin

zincare la cald, în teren fiind vopsiţi pentru balizaj de zi doar stâlpii de traversare peste ape mai lungi

de 100 km, drumuri naţionale şi căi ferate (cca. 5% din total stâlpi aşa cum a fost precizat anterior).

În faza de exploatare a LEA se produce o creştere a concentraţiei de ozon şi a oxizilor de azot

în jurul LEA, îndeosebi pe timp ploios ca urmare a pierderilor de energie prin efect corona. La

proiectarea LEA se are în vedere reducerea pierderilor de energie prin efect corona stabilindu-se

configuraţia optimă a fazei.

4.3. Solul

4.3.1. Date generale

Condiţiile pedogenetice specifice din această parte a ţării au condus la formarea unor soluri

variate a căror succesiune zonală se suprapune etajării morfologice. Unele condiţii locale petrografice

şi de umiditate au determinat apariţia solurilor intrazonale:

- Grupa cernoziomurilor, reprezentată prin cernoziomuri semicarbonatice, levigate, sărăturate;

- Grupa solurilor argiloiluviale brune şi argiloiluviale podzolice ;

- Grupa solurilor brune şi brune acide, au o fertilitate scăzută,fiind utilizate pentru păşuni şi

fâneţe, pomicultură, iar pe unele suprafeţe se cultivă cartofi şi porumb.

- Grupa solurilor brune podzolice şi podzolurilor, răspândite pe trepte de relief mai

înalte,ocupă suprafeţe mai întinse ;

- Grupa solurilor acide, de pajişti este foarte răspândită în zonele cele mai înalte ale judeţului

de peste 1.700 m altitudine, în arealul de pajişti alpine şi subalpine

- Grupa solurilor litomorfe, reprezentată prin rendzine (negre şi brune), s-a format pe un strat

calcaros în condiţii de umiditate şi datorită prezenţei învelişului forestier. Prin folosirea

amendamentelor creşte fertilitatea vertisolurilor, fiind utilizate în cultura grâului, florii

soarelui, trifoiului roşu.




83

- Grupa solurilor hidromorfe. Cele mai răspândite sunt solurile pseudogleice întâlnite pe

terasele Timişului între Buchin şi Sacu, pe terasele Bistrei în aval de Oţelu Roşu şi în

Câmpia Gătaei. În urma lucrărilor de ameliorare prin drenaj, aceste soluri sunt cultivate cu

grâu, porumb, floarea soarelui, ovăz şi orzoaică.

- Grupa solurilor slab dezvoltate şi de luncă. Regosolurile dezvoltate în fâşii se află pe pantele

înclinate din Dealurile Vestice.

- Litosolurile -soluri aluviale foarte fertile.

4.3.2. Calitatea solului

Se constată că suprafeţele cele mai mari de terenuri agricole se încadrează în clasele de

fertilitate III, IV şi V (85%), cu un potenţial de fertilitate scăzut iar clasele I şi II ocupă 15% din totalul

fondului funciar.

În ceea ce priveşte calitatea solului din jurul platformelor zootehnice şi a depozitelor de deşeuri

menajere din judeţe, în urma monitorizării efectuate, s-a constatat că acestea sunt poluate şi foarte

poluate atât din punct de vedere chimic cât şi bacteriologic.

Evaluarea globală a impactului poluării asupra calităţii ecosistemelor (aer, apa, sol) în corelaţie

cu starea de sănătate a populaţiei reprezentată prin speranţa de viată a populaţiei peste 60 de ani.

4.3.3. Surse de poluare a solului

În faza de execuţie - Sursele de poluare a solului în zona aferentă investitiei LEA Porţile de

Fier - Anina ce urmează a se derula sunt:

excavaţii pentru realizarea fundaţiilor stâlpilor

traficul auto, indirect, prin intermediul poluanţilor atmosferici, în special pulberi care se pot

depune şi direct în cazul pierderilor accidentale de combustibil sau lubrefianţi.

depozitarea materialelor de construcţie şi a deşeurilor pe suprafeţe de teren

neimpermeabilizate.

Afectarea solului datorată modificării categoriei de folosinţă a terenurilor, ca urmare a scoaterii

definitive din circuitul agricol şi silvic a unor suprafeţe de cca. 1,32 ha teren agricol şi cca. 0,97 ha

silvic.

În faza de exploatare - afectarea solului în cazul activităţilor de întreţinere şi reparaţii ale LEA.




84

4.3.4. Prognozarea impactului

Impactul asupra solului

Principalul impact asupra solului în perioada de execuţie a investitiei este consecinţa ocupării

de terenuri care în prezent au alte folosinţe.

În conformitate cu prevederile din normativul NTE 003/04/00 în art. 137 şi 138 sunt normate

lăţimile culoarelor de trecere (75 m dispuşi 37,5 m stânga-dreapta axului) prin terenuri agricole şi de

54 m (dispuşi 27 m stânga-dreapta) prin terenuri forestiere.

În culoarele de trecere este interzisă realizarea unor construcţii fără înştiinţarea în prealabil a

operatorului de transport (ST Timişoara). Menţionăm că – pe baza unui studiu de coexistenţă se

determina tipul construcţiei, distanţa şi măsurile de protecţie ce trebuie să fie indeplinite de noile

construcţii.

Pentru funcţionarea LEA în condiţii normale şi protejarea mediului înconjurător, la traversarea

zonelor împădurite, în situaţia în care nu este respectată distanţa de protecţie de 6 m pe verticală între

conductorul inferior al liniei (cel mai apropiat de arbori) şi vârful arborilor (inclusiv o creştere

previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei), este necesară

defrişarea unui culoar cu lăţimea de 54 m, centrat pe axul liniei.

Pe perioada de constructie si de exploatare a LEA nu se produce impact transfrontalier.

Suprafeţe de teren necesare

Pentru realizarea investiţiei sunt necesare suprafeţe de teren, definitive pentru fundaţiile

stâlpilor şi temporare (perioada de execuţie a investiţiei) pentru platformele stâlpilor şi montarea


Suprafeţele de teren ce se vor ocupa definitiv, pentru fundaţiile stâlpilor, variază între 50 şi

190 mp/stâlp, funcţie de dispoziţia generală a stâlpilor, tipul şi înalţimea acestora.

Suprafeţele de teren ce se vor ocupa temporar, sunt următoarele:

- 825 mp platforma de lucru pentru montarea stâlpilor;

- 1500 mp platforma de lucru, aferentă stâlpilor de întindere, pentru tragerea la săgeata a

conductoarelor active şi de protecţie;

- culoar de lucru (zona acces) LEA cu laţimea de 4 m, pentru montarea (întinderea)


Pentru realizarea investiţiei este necesară scoaterea din circuitul agricol a cca 2.29 ha definitiv şi o

suprafaţă de cca. 181.19 ha temporar din care:




85

- definitiv: cca. 1.22 ha teren agricol şi 1.07 ha forestier;

- temporar: 31,57 ha teren agricol şi 149,62 ha forestier;

- Terenurile necesare LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina sunt proprietate privată persoane fizice

şi juridice, circulaţia juridică a acestora se va realiza prin expropriere pentru cauza de utilitate

publică, conform prevederilor Legii nr. 255/2010– lege privind exproprierea pentru cauză de

utilitate publică şi a Legii nr. 123/2012 – legea energiei electrice

Scoaterea definitivă şi temporară din circuitul agricol şi din fondul forestier a suprafeţelor de

teren necesare realizării LEA 400 kV se va realiza conform prevederilor Legii nr. 18/1991 – legea

fondului funciar şi a Ordinului comun Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi

Ministerul Administraţiei şi Internelor nr. 897/2005 respectiv 798/2005. Pentru terenurile ocupate

temporar pe perioada construirii liniei, beneficiarul investiţiei va depune în conturile Ministerului

Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale şi al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate

Imobiliară o garanţie, care este egală cu taxa prevăzută pentru terenurile ce se scot definitiv din

circuitul agricol.

Aceasta se recuperează la finalizarea lucrărilor de investiţii, condiţionat de readucerea

terenurilor agricole la starea iniţială.

În faza de execuţie, lucrările LEA Porţile de Fier - Anina presupun ocuparea unor suprafeţe de

teren atât temporar, cât şi definitiv. Majoritatea lucrărilor care vor fi realizate au un caracter temporar

afectând solul doar local.

Impactul manifestat de traficul desfăşurat în cadrul şantierului are un caracter temporar şi se

exercită ca urmare a antrenării de către apele pluviale a poluanţilor rezultaţi din arderea

combustibilului. Aceste ape se înfiltrează în straturile superioare ale solului.

Impactul determinat de pierderile de carburanţi sau ulei de la funcţionarea defectuoasă a

utilajelor poate fi apreciabil. El se poate manifesta, de asemenea, pe arii restrânse.

Impactul asupra solului produs de depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor sau a unor

materii prime poate fi cu atât mai intens cu cât substanţele depozitate au un caracter mai agresiv.

Din punct de vedere juridic terenul ocupat de lucrări aparţine domeniului statului. În cazul în

care lucrările vor afecta terenuri private, Consiliile Locale implicate îşi vor asuma răspunderea de a

rezolva situaţia juridică (expropieri, acordul proprietarilor, despăgubiri).

4.3.5. Măsuri de reducere a impactului

Prevenirea poluării solului se poate evita sau poate fi redusă dacă pe durata execuţiei lucrărilor

se vor lua următoarele măsuri:




86

practici bune de construcţie şi management vor fi adoptate pentru a limita eroziunea potenţială,

prin proiectarea corespunzătoare a structurilor în concordanţă cu caracteristicile geologice,

pentru a evita contaminarea solului şi a proteja apele de sedimente datorită vărsării în ape a

materialelor excavate sau a unor evenimente accidentale;

se va evita depozitarea pe sol a materialelor care în urma expunerii la precipitaţii conduc la

infiltraţii pentru sol şi acviferul freatic (prin impermeabilizarea suprafeţelor de depozitare);

în situaţii de intemperii, săpăturile deschise vor fi protejate prin acoperire cu folii de

polietilena;

pentru reducerea riscului apariţiei de poluări accidentale a solului alimentarea cu carburanţi şi

schimbul de ulei al autovehiculelor şi utilajelor se vor efectua numai în locul destinat acestui

scop;

terenurile afectate temporar datorită accesului utilajelor, vor fi redate circuitului agricol în

condiţii optime. Vor fi refăcute toate imprejmuirile (gardurile). Solicitările rezonabile ale

proprietarilor de teren afectate vor fi rezolvate;

personalul angajat va fi instruit pentru respectarea normelor de protecţie a mediului.

4.4. Geologia subsolului

4.4.1. Condiţi geologice

Din punct de vedere geologic în cadrul zonei studiate se regăsesc regiuni cu formaţiuni

geologice diferite. Formaţiunile cristaline ale Carpaţilor Meridionali respectiv domeniul getic şi

danubian, precum şi formaţiuni mezozoice şi neozoice ale depresiunii Almajului şi Munţilor Anina.

Domeniul getic este alcătuit din şisturi cristaline cu un grad de metamorfism accentuat,

formate din paragnaise, micaşisturi şi amfibolite. Ciclul de sedimentare jurasic – cretacic inferior este

bine reprezentat, prin toate subdiviziunile, cu importante repere stratigrafice : calcarele cu marne

nisipoase cenuşii, „stratele de Valea Aninei” silicioase, cu aspect stratiform, „stratele de Brădet” cu

calcare noduloase cenuşii; urmează complexul „stratelor de Marila” constituit din calcare albe

sublitografice şi stratele de Crivina şi Plopa.

Seria cretacic inferior se încheie cu „stratele de Miniş” în general calcare cu intercalaţii

marnoase. Formaţiunile cretacic mediu sunt reprezentate prin faciesul grezos-flişoid al „stratelor de

Valea Golumbului”.

În zona Gura Văii apar formaţiuni calcaroase aparţinând jurasicului mediu şi cretacicului

superior.




87

Domeniul danubian este alcătuit din şisturi cristaline formate din şisturi cloritoase, sericitoase,

filotoase şi şisturi argiloase-grafitoase. Formaţiunile sedimentare sunt bine reprezentate în special în

munţii Almajului şi în platoul Mehedinţilor.

Apar depozite de fliş şi sunt alcătuite din argile şi nisipuri cu lentile de cărbuni în zona

Mehadia. În depresiunea Almajului apar formaţiuni sedimentare alcătuite în bază dintr-un orizont

nisipos-argilos cu intercalaţii de pietrişuri şi conglomerate şi altul marnos cu intercalaţii de cărbuni.

Sedimente deluviale – sunt bine individualizate în bazinele depresionare şi ilustrează raportul

direct între energia reliefului – structură – litologic. În arealul zonei studiate, aceste depozite pot fi

întânite în Depresiunea Bozoviciului. Depozitele se regăsesc pe treptele de modelare sau pot fi

înlăturate de procesele de pantă. În apropierea cursurilor de apă, trec în

depozite deluvial-proluviale.

Sedimente aluvionare – jalonează cursurile de apă aparţinătoare reţelei hidrografice; reprezintă

materialul constitutiv al teraselor şi luncilor şi pot prezenta o manieră de dispunere a orizonturilor fine

şi grosiere, normală sau încrucişată (textură torenţială). În funcţie de gradul de maturizare al văilor,

orizontul de aluviuni fine se dezvoltă pe grosimi diferite. Orizontul de aluviuni grosiere reprezintă

stratul magazin al apelor freatice; gradul de rulare al fracţiilor grosiere deflectă natura petrografică şi

energia de transport.

Nivelul apelor freatice

Din punct de vedere hidrogeologic, în zonele înalte, pânza de apă subterană se află la

adâncimi mai mari de 3,00 m. Caracteristic este faptul că în masivele de calcar, în sistemul de carsturi

şi fisuri este cantonată o pânză de apă subterană alimentată din precipitaţii şi care apare la zi sub formă

de izbucuri. În zonele de terasă joasă nivelul hidrostatic se află la adâncimi cuprinse între 1,00 şi 2,50

m şi se află sub influenţa nivelului apei din râurile adiacente.

Fenomene fizico – geologice actuale în lungul traseului LEA 400 kV Porţile de Fier -

Anina

În lungul traseului liniei, există posibilitatea apariţiei unor fenomene de eroziune a versanţilor,

în special în zonele în care deluviul de pantă are grosimi ce depăşesc 1 – 2,0 m.

Acestea au fost evitate de viitorul traseu al LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina.

Încadrarea seismologică şi a adâncimii de îngheţ pentru LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina.

Acest traseu LEA 400 kV este situat în zona de macroseismicitate IA = 6 pe scara M.S.K., conform

S.R. – 11.100/1 – 1993.




88

După normativul P 100/2006, elaborat de Departamentul Construcţiilor şi Lucrărilor Publice,

traseul LEA se află în zona acceleraţiei de vârf a terenului cu valoare pentru proiectare ag = 0,12 g,

pentru cutremure, ce au intervalul mediu de recurenţă IMR = 100 ani, iar perioada de control a

spectrului de răspuns Tc – are valoarea de 0,7 s.

Adâncimea de îngheţ în lungul traseului LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina, conform S.R.

6.054/85, variază între 0,65 m ÷ 1,30 m în zonele joase de câmpie şi depresiuni, până la 1,30 m în zona

submontană.

Resursele solului şi subsolului

Pe teritoriul zonei studiate, pe lângă varietatea formelor de relief, există şi o diversitate mare a

formaţiunilor geologice care conţin numeroase substanţe minerale utile. Unele dintre aceste bogăţii au

făcut obiectul unor exploatări foarte vechi, iar altele au fost descoperite nu demult.

Zăcămintele de cărbuni sunt legate de formaţiunile sedimentare carbonifere, liasice şi

tortoniene. La nivelul judeţului Caraş Severin huila apare în mai multe zăcăminte cu rezerve

importante, în cadrul zonei studiate evidenţiându-se oraşul Anina. Cărbunele brun se regăseşte la

Mehadia. Legat de structurile geologice de cărbuni, în zonă se află mari rezerve de şisturi argilo-

bituminoase (liasic superior) la Anina.

Zăcămintele metalifere au o strânsă legătură, în general cu rocile eruptive. Minereul de fier se

găseşte la Topleţ, pe valea Iardăşiţa, zăcământul fiind alcătuit din magnetită şi cuarţ prins între granite

şi cuarţite.

Roci utile. Resursele minerale sunt foarte variate. Dintre cele care interesează industria

construcţiilor menţionăm: calcarul şi gresia (Anina, Bozovici, Lăpuşnicel, Iablaniţa, Mehadia şi

Topleţ), argile refractare (Anina), argile bentonitice (Gura Văii), nisipuri şi pietrişuri (Schela

Cladovei).

Reculul din ultimii ani a industriei extractive a materiilor prime pentru energetică şi metalurgie

a condus la închiderea minelor din zonă. Prin HG nr. 199/1999 a fost declarată zonă defavorizată zona

minieră Moldova Nouă – Anina, în care sunt incluse şi teritoriile administrative ale oraşului Anina şi

ale comunelor Bozovici, Prigor şi Mehadia.

4.4.2. Impactul prognozat şi măsuri de diminuare

Lucrările LEA Porţile de Fier - Anina, propuse nu vor afecta structura subsolului. Surse de poluare

ale acestuia şi măsurile de reducere a impactului sunt similare cu cele prevăzute la capitolul 4.3 –

Solul, dar cu o pondere mai scăzută.




89

4.5. Biodiversitate

Compoziţia floristică şi răspândirea speciilor este specifică formelor de relief (câmpie, deal,

munte) evidenţiate în zona studiată.

În regiunea de câmpie drenată de apele Caraşului pajiştile spontane au fost înlocuite cu plante

de cultură. Suprafeţele mici de pajisti sunt alcătuite din asociaţii de Festuca sulcata, Festuca vallesiaca,

Bromus inermis, Poa bulbosa, Stipa copillata, Stipa penata. În luncile râurilor vegetează specii: de

salcii (Salixa alba, Salix fragilis, Salix triandra), plopi (Populus alba), etc. Văile şi depresiunile

adăpostite de vânt din afara fondului forestier, oferă condiţii optime pentru speciile forestiere:

Carpinita (Carpinus orientalis), scumpie (Cotinus coggygria), darmox (Viburnum lantana), mojdrean

(Fraxinus ornus), păducel (Crataegus oxyacantha), etc.

Regiunea de deal şi munte cuprinde zona pădurilor, bine reprezentată şi diferenţiat etajată. În

compoziţia pădurilor proporţia diferitelor specii şi grupe de specii este: 14,6 % răşinoase (brad, molid,

pini, etc), 53,5 % fag, 15,4 % diverse specii tari (paltin, frasin, carpen, etc), 13,0% stejari (stejar,

gorun, cer, gârniţa) si 3,5 % diverse specii moi (plopi, salcii, tei).

Vegetaţia din zona forestieră situată în regiunea de dealuri este caracterizată prin alternanţă de

gorunete şi făgete şi alte amestecuri. Speciile de cer şi gârniţa apar pe alocuri sub formă de insule. De

asemenea făgetele pure sau în amestec cu alte specii (paltin, frasin, cires, tei , carpen dintre foioase şi

brad dintre răşinoase) ocupă suprafeţe întinse. În cadrul formaţiilor de fagete, amestecuri de fag cu

diferite foioase şi a gorunetelor menţionăm câteva tipuri reprezentative:

- Făget de deal cu flora de mull – este cel mai reprezentativ tip de făget, foarte larg

răspândit. Arboretele încadrate în acest tip sunt formate din fag la care se adaugă

diseminat bradul, paltinul de munte, gorunul, garnita, carpenul, teiul, etc. Este de

productivitate superioara, iar regenerarea naturală se produce foarte activ

- Făget de deal pe soluri schelete cu flora de mull – este localizat în sudul Banatului, pe

pante foarte repezi, cu expoziţii diferite. Etajul dominant este format din fag, diseminat se

mai gasesc: alunul turcesc, paltinul de munte şi de câmp, cireşul, teiul, frasinul.

Productivitatea arboretelor este mijlocie

- Făget cu Carex pilosa - este larg răspândit la altitudini de 200 – 700 m, pe partea superioară

şi mijlocie a versanţilor cu expoziţii diferite şi pante repezi. Arboretele sunt constituite din

fag, la care se adaugă diseminat: gorunul, carpenul, ciresul, frasinul etc.

- Gorunet normal cu flora de mull – arboretele se găsesc la altitudini de 200 – 750 m, pe

platouri, coame şi în părţile superioare ale versanţilor . Arboretele sunt constituite din gorun,

diseminat se mai găsesc, specii de cer, gârniţă, fag, carpen, jugastru, tei etc.




90

- Gorunet de coastă cu graminee şi Luzula albida – arboretele se găsesc la altitudine de 300

– 600 m, pe versanţi cu diferite expoziţii. Arboretele sunt compuse din gorun, la care se

adaugă în stare diseminată fag, carpen, ulm de munte, jugastru, de productivitate mijlocie.

Munţii Banatului sunt dominaţi de făgetele pure care se întind pe suprafeţe foarte mari reuşind

să elimine alte formaţii. Numai în unele părţi apar insule de bradeto – făgete la care se mai adaugă

brădetele pure. În această regiune sunt unele infiltraţii de alte foioase constituite din gorunete, şleauri

de deal şi chiar cerete şi gârniţete dar, numai la periferie, din cauza atotcotropitoare a fagului. Dintre

tipurile de pădure din această zonă menţionăm următoarele:

- Bradet normal cu floră de mull. Se află pe expoziţii diferite, mai mult pe platouri şi în

părţile inferioare şi mijlocii ale munţilor, la altitudini de 400 – 1000 m . Arboretele sunt

compuse din brad la care se adaugă fagul, paltinul de munte şi foarte rar molidul,

mesteacanul. Regenerarea bradului se face în bune condiţii alături de fag

- Brădeto – făget normal cu flora de mull. Arboretele se găsesc la altitudini de 600 – 1200

m, pe terenuri cu pante mici şi locuri aşezate. Arboretele sunt constituite din brad şi fag,

amestecate în proporţii diferite. Diseminat se găseşte paltinul de munte, mai rar carpenul.

Productivitatea arboretelor este superioară, iar regenerarea se produce cu uşurinţă

- Brădeto – făget cu flora de mull pe soluri schelete. Arboretele sunt formate din brad şi

fag, larg răspândite, de productivitate mijlocie. Diseminat se găseşte paltinul de munte,

mai rar carpenul şi frasinul. Productivitatea arboretelor este mijlocie, iar regenerarea

naturală se produce în condiţii mai grele decât în tipul normal

- Brădet amestecat se află pe platouri, la 600–650 m altitudine de productivitate superioară

cu cca 0,5 brad şi 0,5 diverse foioase (fag, gorun, carpen , tei pucios, cires)

- Pin negru cu mojdrean pe calcar. Se află la altitudini de 700 – 900 m, expoziţii sudice şi

sud –estice, pe versanţi stâncoşi, cu soluri superficiale şi substrat de calcar tectonic

- Făget normal cu flori de mull. Este cel mai răspândit tip de pădure, identificat la altitudini

de 700 – 1200 m şi chiar de 1300 m. Arboretele sunt de consistenţă plină, de

productivitate superioară, regenerarea se produce foarte activ.

Influenţele biologice şi fizice ale covorului vegetal, în special ale covorului de arbori şi arbuşti

forestieri, în raporturile lui cu condiţiile climatice şi cu ceilalţi factori ai mediului prezintă o importanţă

deosebită concomitent cu dezvoltarea tehnologică în industrie, urbanizarea în măsură tot mai mare a

localităţilor şi presiunea crescândă exercitată asupra pământului.

Pădurile îndeplinesc funcţii speciale de protecţie a apelor , a terenurilor şi solurilor, de protecţie

contra factorilor climatici şi industriali dăunători şi de recreere de intensitate funcţională foarte

ridicată. Ele prezintă cea mai ridicată capacitate de acţiune ca factor igienic şi curativ asupra




91

condiţiilor de viaţă, de „curăţire” a atmosferei poluate, de ameliorare a climatului, reglarea circulaţiei

apei în natură, conservarea solurilor şi a altor influenţe pozitive pe care le exercită asupra factorilor de

mediu.

Pădurile constituie adevărate filtre în fixarea pulberilor industriale, metabolizarea dioxidului

de sulf emanat de intreprinderile siderurgice ca şi a altor substanţe chimice care impurifică aerul din

aşezările umane. Cesiul radioactiv care este periculos pentru viaţă putând produce diferite boli cum

sunt: cancerul osos, leucemia sau tulburări genetice, este fixat în covorul coronamentelor arborilor,

fiind astfel blocat în circuitul său natural în cea mai mare parte. În proporţii diferite, pădurea

acţionează pozitiv asupra radiaţiilor luminoase şi solare, temperaturii aerului şi solului, asupra

vântului, umidităţii atmosferice, precipitaţiilor, evaporaţiei şi transpiraţiei.

Pădurea, datorită structurii, formei şi densităţii arborilor care o compun modifică climatul zonei

în care se găseşte şi creează în jurul său un microclimat cu caractere diferite de cele ale terenului

descoperit. Vântul, radiaţiile solare, temperatura aerului şi a solului, umiditatea atmosferică şi

precipitaţiile sunt sensibil influenţate alături de factorii staţionali şi de speciile, vârsta şi densitatea

arborilor şi arbuştilor existenţi.

Asupra climei în general, pădurea exercită o influenţă modelatoare: ea micşorează extremele de

temperatură, menţine în interiorul ei o umiditate atmosferică mai ridicată decât aerul din afară, reduce

viteza vântului şi deci puterea de antrenare a prafului, contribuind totodata la purificarea aerului prin

fixarea pulberilor din atmosferă în cantitate de 3-6 ori mai mare decât suprafeţele inerte. Vara aerul din

pădure este mai răcoros decât cel din exterior, mai ales când pădurea este deasă şi întunecoasă, situaţie

în care temperatura aerului este cu 2-3 º mai scăzută decât în terenul deschis, iar umiditatea relativă

este mai ridicată. În zonele păduroase, regimul precipitaţiilor este mai bogat, cantitatea de apa ce

ajunge la sol este inmagazinată în aceasta prin retenţie şi este mai mare, iar scurgerile de suprafaţă sunt

mai reduse decât în terenurile descoperite ceea ce confirmă că pădurea îndeplineşte funcţia

fundamentală de regularizare a regimului apelor, caracterizat prin debite constante şi mai ridicate ale

reţelei hidrografice faţă de regiunile cu procent redus de pădure.

În contextul celor prezentate evidenţiem şi rolul deosebit pe care îl joacă perdelele forestiere

pentru protecţia culturilor agricole prin diminuarea vitezei vântului şi implicit a puterii de eroziune

eoliană a solului şi de antrenare a prafului, menţinerea zăpezii prin împiedicarea spulberării acesteia de

vânt şi reducerea extremelor de temperatură.

Prin varietatea, bogaţia şi originalitatea ei, fauna acestui ţinut cu un climat aparte prezintă o

importanţă deosebită şi reprezintă tot odată pentru multe specii limita nordică a arealului de răspândire.

Diversitatea mare de elemente se datorează în primul rând varietăţile biotopurilor ceea ce a determinat




92

existenţa a numeroase specii de câmpie joasă şi chiar de stepă, de zăvoaie, precum şi numeroase

elemente caracteristice zonelor colinare, de regiuni carstice şi montane.

Fauna. Prin varietatea, bogăţia şi originalitatea ei, fauna nu rămâne cu nimic mai prejos decât

flora. Viaţa freamătă aici peste tot prin mii de specii de animale. Şi pentru faună, acest ţinut cu un

climat aparte reprezintă limita nordică a arealului de răspândire a multor specii.

Păsările – privighetoarea, mierla, cucul, sturzul – abundă în regiune în toate anotimpurile.

Mamiferele sunt reprezentate în principal de: urs (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus), mistreţ

(Sus scrofa attila Thomas), râs (Lynx Iynx). Alături de acestea mai întalnim veveriţa (Sciurus vulgaris),

alunarul (Nucifraga c. caryocatactes), etc. Speciile de interes vânătoresc sunt prezente în toate etajele

superioare ale piramidei trofice, lanţul trofic fiind funcţional, neexistand lipsa unor verigi care să

genereze scăderi ori creşteri anormale de efective de anumite specii. Principalele specii de animale de

interes cinegetic care habitează teritoriul judeţului sunt:

urs, lup, ras, cerb carpatin, cerb lopătar, capra neagră, caprior, mistreţ ;

vulpe , pisică salbatică, jder de piatra, nevastuică, vidra, iepuri salbatici;

cocoş de munte, fazan, prepeliţe, potarniche, raţe, gâşte, lişite, becatine, etc;

Fauna reptilelor – este reprezentata prin elemente termofile, multe dintre acestea fiind însă

vulnerabile şi rare cum sunt: Lacerta muralis, Testudo hermanni, Vipera ammodytes ammodytes, Emys

orbicularis.

În terenurile de şes se regăsesc elemente stepice ca: şoarecele şi şobolanul de câmp, harciogul,

iepurele, potârnichea.

Ihtiofauna ce populează apele râurilor este reprezentată prin elemente valoroase: păstrăv

(Salmo trutto fario), lipan (Thymallus thymallus) şi clean (Leuciscus cephalus).

4.5.1. Areale protejate

La alegerea traseului LEA se caută limitarea ocupării terenurilor înalt productive şi a zonelor

împădurite şi ocolirea zonelor de interes turistic şi a rezervaţiilor naturale ( Anexele 3, 4, 5, 6).

În zona traseului LEA 400 kV proiectate există următoarele zone protejate:

- Parcul Natural Porţile de Fier;

- Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei;

- Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului;

- Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa;

- Geoparcul Platoul Mehedinţi




93

Descriererea sitului de importanţă comunitară Porţile de Fier

Codul sitului: ROSCI0206

Coordonate:

o latitudine N 44º 39' 57''

o longitudine E 21º 59,' 02''

Suprafata sitului: 124.293 ha

Altitudine:

o Minimă : 28 m

o Medie : 368 m

o Maximă : 972 m

Regiunea biogeografica: Continentală

Regiunile administrative: Mehedinţi (41%) şi Caraş Severin (59%)

Desemnarea sitului de importanţă comunitară:

Prin ordinul Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964/2007, s-a declarat ca sit de

importanţă comunitară ROSCI0206 Porţile de Fier, parte integrantă a reţelei ecologice europene

NATURA 2000, cu suprafaţa de 125971,50 ha.

Managementul siului:

▪ Organismul responsabil pentru managementul sitului:

Administraţia Parcului Natural Porţile de Fier, constituită în octombrie 2002 şi face parte din

structura Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA – Direcţia Silvică Mehedinţi.

▪ Planuri de management ale sitului: Planul de management a fost elaborat la nivelul întregului P.N.

Porţile de Fier şi se află în procedura de avizare.

Caracteristici generale ale sitului:

Tabel nr. 18 – Descrierea sitului

Cod % Clase de habitate

N06 8 Râuri, lacuri

N09 2 Pajisti naturale, stepe

N14 10 Păşuni

N15 5 Alte terenuri agricole

N16 69 Păduri de foioase

N26 4 Habitate de păduri (păduri în tranziţie)




94

Implementarea proiectului propus nu afectează negativ starea actuală de conservare a siturilor

ROSCI0206 Porţile de Fier şi ROSPA0080 Munţii Almăjului – Locvei, din următoarele considerente :

- habitatele speciilor protejate pentru care au fost declarate siturile ROSCI0206 Porţile de Fier şi

ROSPA0080 Munţii Almăjului - Locvei sunt cu largă răspândire în teritoriul siturilor şi chiar în afara

acestora. În această situaţie, prin implementarea proiectul propus nu apare pericolul limitării

habitatelor speciilor protejate, sau dispariţia acestora.

- populaţiile speciilor şi habitatelor protejate pentru care au fost declarate siturile sunt neizolate, cu arie

de răspândire extinsă, iar lucrările de construcţii ce se vor executa în perioada de implementare a PP nu

vor determina alterarea stării actuale de conservare a speciilor şi habitatelor protejate.

- lucrările de construcţii ce se vor executa în perioada de implementare a proiectului propus nu vor

determina reducerea numerică a populaţiilor speciilor de faună protejate identificate pe amplasamentul

sau în vecinătatea proiectului propus.

Există specii de faună mobilă, ai căror indivizi, în perioada execuţiei lucrărilor pe amplasament

se vor deplasa în zone învecinate neafectate de activitatea umană, în care sunt îndeplinite condiţiile de

habitat. După finalizarea lucrărilor de construcţii şi retragerea utilajelor şi oamenilor de pe

amplasament, exemplarele adulte vor reveni pe amplasamentul PP, pentru hrănire.

Siturile Natura 2000 ROSCI0206 Porţile de Fier şi ROSPA0080 Munţii Almăjului – Locvei

este posibil a fi supuse unor presiuni şi ameninţări a habitatului şi/sau speciilor prezente, ca urmare a

unor fenomene naturale sau activităţi antropice.

Referitor la starea de conservare siturilor Natura 2000, obiectivele planului de management al

Parcului Natural Porţile de Fier vizează printre altele :

- Conservarea peisajului, inclusiv a celui rezultat în urma activităţilor umane;

- Menţinerea populaţiilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţional, conservarea peisajelor

caracteristice şi a elementelor geologice, geomorfologice şi paleontologice specifice;

OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi

faunei sălbatice cu modificările şi completările ulterioare, în cap. III – Conservarea habitatelor naturale

şi a speciilor sălbatice de floră şi faună, art. 33 prevede o serie de interziceri a căror respectare asigură

menţinerea stării actuale de conservare a Siturile Natura 2000 ROSCI0206 Porţile de Fier si

ROSPA0080 Munţii Almăjului – Locvei.

Inventar de coordonate în sistem de referinţă STEREO 70, stâlpi de colţ şi intersecţii cu Geoparcul

Platoul Mehedinţi.




95

Tabel nr. 19 - Coordonate STEREO

În urma analizei efectuate pe teren în această arie protejată se înregistrează pierderi de vegetaţie

cauzate de implementarea proiectului, suprafaţa defrişată fiind de 70,32 ha pe toată lăţimea culoarului

LEA (54 m):

- suprafaţa de teren ocupată definitiv de fundaţiile stâlpilor LEA este de 0,50 ha;

- pierderi de sol (strat cu grosimea medie de 30 cm): 0,30 m x 5000 m² = 1500 m³ ;

- pierderi de vegetaţie erbacee (masă vegetală cca. 1 kg/m²/an): 1,0 kg/an x 5000 m² = 5 to;

- pierderi de vegetaţie lemnoasă (70,20 ha de defrişat x 150 mc/ha = 10530 mc masa

lemnoasă).

Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrană,

odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;

ROSCI0206 Porţile de Fier

- Suprafaţa pierdută din habitatele folosite pentru necesităţile de hrană, odihnă şi reproducere =

70,32 ha

- Procent = 70,32 ha : 125543,00 ha x 100 = 0,0560%.




96

Fragmentarea habitatelor:

Descriererea sitului de importanţă comunitară Semenic – Cheile Caraşului


Coordonate:


o longitudine E 21º 52' 34''

Suprafata sitului: 37.730 ha

Altitudine:

o Minimă : 105 m

o Medie : 816 m

o Maximă : 1445 m

Regiunea biogeografică: Continentală

Regiunile administrative: 100% Caraş-Severin


Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor, Pădurilor şi

Protecţiei Mediului; - Legea nr. 5/2000- privind amenajarea teritoriului; - H.G. 230/2003- privind

delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcuri naţionale şi naturale, şi constituirea administraţiilor acestora.

Managementul sitului:

Organismul responsabil pentru managementul sitului este Administraţia Parcului Naţional

Semenic - Cheile Caraşului, constituită în 2003.


Tabel nr. 20– Descrierea sitului


N09 2 Pajişti naturale, stepe

N14 6 Păşuni


N17 4 Păduri de conifere

N19 3 Păduri de amestec


Implementarea proiectului propus nu determină modificări numerice ale populaţiilor speciilor

de interes comunitar.

Coordonatele STEREO sunt prezentate în cadrul prezentării sitului Semenic Cheile Nerei -

Beuşniţa.




97

Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrana,

odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar.

ROSCI0226 Semenic – Cheile Caraşului


7,66 ha

- Procent = 7,66 ha : 37555,00 ha x 100 = 0,0204%

Descriererea sitului de importanţă comunitară Cheile Nerei - Beuşniţa


Coordonate:



Suprafaţa sitului: 37.719 ha

Altitudine:

o Minimă : 90 m

o Medie : 618 m

o Maximă : 1162 m


Regiunile administrative: 100% în domeniul public al statului.



importanţă comunitară Cheile Nerei - Beuşniţa (cod ROSCI0031), parte integrantă a reţelei ecologice

europene NATURA 2000.


Organismul responsabil pentru managementul sitului este Administraţia Parcului Naţional Cheile

Nerei – Beuşniţa. Administrarea sitului se asigură în cadrul managementului general al PN Cheile

Nerei – Beuşniţa, pe baza Planului de management ale acestuia.




98




N09 2 Pajisti naturale, stepe

N14 6 Păşuni





de interes comunitar, menţionate în formularele standard Natura 2000 ale siturilor menţionate mai sus

sau ale altor specii de faună care se pot afla în amplasamentul proiectului propus, acestea

îndepărtându-se de zona afectată pe toată perioada de construcţie.

Inventar de coordonate în sistem de referinţă STEREO 70, stâlpi de colţ (întindere):

(Pct. C43) Cheile Nerei – Beuşniţa (ROSCI0031)

(Pct. C43) Cheile Nerei – Beuşniţa (ROSPA0020)

(Pct. C46) Semenic – Cheile Caraşului (ROSCI0226)

(Pct. C46) Munţii Semenic – Cheile Caraşului (ROSPA0086

Tabel nr. 22 - Coordonate STEREO

Suprafaţa defrişată în urma implementării acestei construcţii LEA este de 38,50 ha în cazul

Cheile Nerei – Beuşniţa.

- suprafaţa de teren ocupată definitiv de fundaţiile stâlpilor LEA este de 0,25 ha

- pierderi de vegetaţie erbacee (masă vegetală circa 1 kg/m²/an): 1,0 kg/an x 2500 m² = 2,5 to




99

- suprafaţa de teren ocupată de culoarul LEA de pe care se defrişează vegetaţia lemnoasă este

de 38,50 ha;

- pierderi de vegetaţie lemnoasă (38,50 ha de defrişat x 150 mc/ha = 5775 mc masa lemnoasă).


odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar;

ROSCI0031 Cheile Nerei – Beuşniţa


54,14 ha

- Procent = 54,14 ha : 37719,00 ha x 100 = 0,1435%.

Fragmentarea habitatelor.

Descriererea sitului de importanţă comunitară Geoparcul Platoul Mehedinţi


Coordonate:



Suprafata sitului: 53892 ha

Altitudine:

o Minimă : 154 m

o Medie : 573m

o Maximă : 1329 m


Regiunile administrative: Mehedinţi (96%) şi Gorj (4%)



importanţa comunitară ROSCI0198 Platoul Mehedinţi, parte integrantă a reţelei ecologice europene

NATURA 2000, cu suprafaţa de 53892,0 ha.


Organismul responsabil pentru managementul sitului:




100

Administratia Geoparcului Platoul Mehedinţi, înfiinţată la data de 01.04.2006, compartiment în

cadrul Consiliului Judeţean Mehedinţi.

Planul de management ale sitului: Nu a fost realizat. Elaborarea planului de management este

în responsabilitatea administraţiei Geoparcului.

Managementul sitului se asigură de către Administraţia Geoparcului Platoul Mehedinţi în

conformitate cu prevederile OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea

habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, deciziile importante fiind supuse avizului Consiliul

Stiinţific numit prin ordin al Consiliului Judeţean Mehedinţi.




N14 25 Păşuni

N15 20 Alte terenuri arabile



N23 2 Alte terenuri artificiale ( mine)



de interes comunitar, menţionate în formularul standard al sitului Platoul Mehedinţi sau ale altor specii

de faună care se pot afla în amplasament, acestea îndepărtându-se de zona afectată pe toată perioada de

construcţie. Nu afectează compoziţia chimică a apei sau a altor resurse naturale, care pot determina

modificarea funcţiilor ecologice ale ariei naturale protejate de interes comunitar.

Inventar de coordonate în sistem de referinţă STEREO 70, stâlpi de colţ şi intersecţii cu PN

Porţile de Fier.




101

Tabel nr. 24 – Coordonate STEREO

Suprafaţa defrişată în urma implementării acestei construcţii LEA este de 14,58 ha.

- suprafaţa de teren ocupată definitiv de fundaţiile stâlpilor LEA este de 0,15 ha

- pierderi de vegetaţie erbacee (masă vegetală circa 1 kg/m²/an): 1,0 kg/an x 1500 m² = 1,5 to

- suprafaţa de teren ocupată de culoarul LEA de pe care se defrişează vegetaţia lemnoasă este

de 14,58 ha;

- pierderi de vegetaţie lemnoasă (14,58 ha de defrisat x 150 mc/ha = 2187 mc masa lemnoasă)

Procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor folosite pentru necesităţile de hrana,

odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar:

Geoparcul Platoul Mehedinţi


32,58 ha

- Procent = 32,58 ha : 106000,00 ha x 100 = 0,0307%


- Suprafaţa pe care se produce fragmentarea habitatelor de interes comunitar = 32,58 ha

- Procent = 32,58 ha : 106000,00 ha x 100 = 0,0307%

Descriererea sitului de importanţă comunitară Domoglet - Valea Cernei, Iardaşiţa





102

Coordonate:



Suprafata sitului: 62,171 ha

Altitudine:

o Minimă : 109 m

o Medie : 1017m

o Maximă : 2284 m


Regiunile administrative: Caraş – Severin ( 39%), Mehedinţi (13%) şi Gorj (48%)



importanţă comunitară Domogled – Valea Cernei, parte integrantă a reţelei ecologice europene

NATURA 2000.

Managementul siului:

Organismul responsabil pentru managementul sitului este Direcţia Silvică Caraş -Severin prin

Administraţia Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei. Administrarea sitului se asigură în cadrul

managementului general al PN Domogled – Valea Cernei, pe baza Planului de management ale

acestuia.




N09 14 Pajişti naturale, stepe

N14 2 Păşuni


N 17 4 Păduri de conifere



Implementarea proiectului propus nu afectează negativ starea actuală de conservare a siturilor

Natura 2000 din următoarele considerente :




103

- habitatele speciilor protejate pentru care au fost declarate siturile sunt cu largă răspândire în teritoriul

siturilor şi chiar în afara acestora. În această situaţie, prin implementarea proiectul propus nu apare

pericolul limitării habitatelor speciilor protejate, sau dispariţia acestora.

- populaţiile speciilor şi habitatelor protejate pentru care au fost declarate siturile sunt neizolate, cu arie

de răspândire extinsă, iar lucrările de construcţii ce se vor executa în perioada de implementare a PP nu

vor determina alterarea stării actuale de conservare a speciilor şi habitatelor protejate.

- lucrările de construcţii ce se vor executa în perioada de implementare a PP nu vor determina

reducerea numerică a populaţiilor speciilor de faună protejate identificate pe amplasamentul sau în

vecinătatea sa.

Referitor la starea de conservare sitului de importantă comunitară Domogled – Valea Cernei

(ROSCI0069) obiectivele planului de management al PN Domogled – Valea Cernei:

- Conservarea peisajului, inclusiv a celui rezultat în urma activităţilor umane;

- Menţinerea populaţiilor şi habitatelor de interes comunitar şi naţional, conservarea peisajelor

caracteristice şi a elementelor geologice, geomorfologice şi paleontologice specifice;

OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a

florei şi faunei sălbatice cu modificările şi completările ulterioare, în cap. III – Conservarea habitatelor

naturale şi a speciilor sălbatice de floră şi faună, art. 33 prevede o serie de interziceri a căror respectare

asigură menţinerea stării actuale de conservare a sitului Natura 2000 Domogled – Valea Cernei

(ROSCI0069).

Inventar de coordonate ale amplasamentelor stâlpilor LE, în sistem de referinţă STEREO 70

(Anexa 7).

Tabel nr. 26- Coordonate STEREO




104

Suprafaţa defrişată în urma implementării acestei construcţii LEA este de 7,698 ha.


odihnă şi reproducere ale speciilor de interes comunitar:

ROSCI0039 Domogled – Valea Cernei

- Procent = 0,504 ha : 62171 ha x 100 = 0,0,0008%

Rezervaţia Naturală Iardaştiţa

- Procent = 0,504 ha : 506,4 ha x 100 = 0,0,0900%

4.5.2. Calitate, importanţă şi vulnerabilitate

Condiţiile deosebit de variate din zona Munţilor Banatului au determinat instalarea unei flore

bogate în specii atât din punctul de vedere al plantelor inferioare dar mai ales din punctul de vedere al

speciilor de cormofite.

Porţile de Fier

Importanţa conservării florei în zona Defileului Dunării (în special Cazanele Dunării şi

Ostrovul Moldova Veche) considerate rezervaţii naturale şi Cazanele de la Dunăre cu pădurea şi

vegetaţia stâncilor, de un colorit meridional, locul clasic al plantelor Tulipa hungarica şi Campanula

crassipies (azi în lista speciilor rare şi respectiv pericilitate) şi rezervaţia Porţile de Fier – Gura Văii cu

speciile Prangos carinata şi Dianthus serbicus.

Pădurea domină peisajul general, indicele de naturalitate calculat pentru situl Porţile de Fier

înregistrând valori frecvente de 80%.

O proporţie importantă a mamiferelor este dată de microchiroptere, specii de interes comunitar,

reprezentate prin membrii a două familii: Vespertilionidae (Myotis bechsteinii, Myotis capacinii,

Vespertilio murinus) şi Rhinolophidae (Rhinolophus eurialis, Rhinolophus ferrumequinum, R. blasii).

Carnivorele sunt prezente atât prin speciile de mari dimensiuni, cum ar fi ursul (Ursus arctos),

lupul (Canis lupus), râsul (Lynx lynx) cât şi prin specii de dimensiuni reduse, cum sunt mustelidele:

Meles meles, Martes martes. Din fauna parcului nu lipsesc ierbivorele, ele fiind reprezentate de Cervus

elaphus (cerbul), Capreolus capreolus (caprior).

Dintre cele 4873 nevertebrate întâlnite în situl Porţile de Fier, statut special au: 4 specii de

gasteropode (Theodoxus traversalis Anisus vorticulus, Herilla dacica, Helix pomatia), clasa Insecta are

5 reprezentanţi cu statut aparte, unul din ordinul Coleoptera (Lucanus cervus L.), iar ceilalţi patru din




105

ordinul Lepidoptera (Eriogaster catax L., Lycaena dispar rutilus Wernb., Parnassius mnemosyne

wagneri Bryk, Kirinia roxelana Cr.).

Numărul mare de plante superioare (1668), din care 14 endemice pentru România. Din

cercetările întreprinse până în prezent rezultă că fauna sitului „Porţile de Fier” se compune din 5205

taxoni, dintre care 4873 nevertebrate şi 332 vertebrate. Dintre vertebrate, o prezenţă ridicată

înregistrează clasa Aves, cu 205 de reprezentanţi, urmată de clasa Pisces, cu 63 de reprezentanţi, cea

mai slabă reprezentaţă clasă fiind Amfibia, cu doar 12 taxoni.

În situl „Porţile de Fier” au fost semnalate 14 specii de amfibieni şi 17 specii de reptile. Dintre

acestea, amfibianul Pelobates syriacus şi reptilele: Testudo hermanni, Ablepharus kitaibelii, Lacerta

praticola, L. muralis, L. taurica, L. viridis, Coluber jugularis si Vipera ammodytes sunt elemente est-

mediteraneene, respectiv mediteraenene strict protejate .

Minidelta Nerei reprezintă alături de Delta Dunării unul dintre cele mai tinere suprafeţe de pământ ale

României, aflat în continuă construcţie şi de aceea este unul din cele mai fragile ecosisteme al ţării.

Echilibrul poate fi repede perturbat prin acţiunea directă a unor factori: incendieri ale vegetaţiei,

niveluri ridicate pe perioade lungi ale inundaţiilor, specii de plante invazive; sau prin acţiunea indirectă

a altora, cum ar fi: poluarea cursurilor de apa care traverseaza zona, intensificarea navigaţiei pe cursul

inferior al Nerei etc.

Semenic – Cheile Caraşului

Situl se caracterisează prin prezenţa a numeroase de tipuri de habitate dintre care 10 habitate de

interes comunitar :

Pajişti rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi,

Pajişti calcaroase din nisipuri xerice,

Pajişti uscate semi-naturale şi faciesuri de acoperire cu tufişuri pe substrat calcaros (*situri

importante pentru orhidee),

Pajişti bogate în specii de Nardus, pe substratele silicioase ale zonelor muntoase (si ale zonelor

submuntoase din Europa continentala)\

Turbarii înalte active,

Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion),

Grohotisuri medio-europene calcaroase ale etajelor muntoase,

Păduri de pantă, grohotis sau ravene cu Tilio-Acerion,

Turbarii împădurite.




106

Din punct de vedere fitogeografic flora este alcătuită în principal din elemente eurasiatice

(33,33 %) care formează fondul general al florei din regiunea temperat europeană. La acestea se

adaugă cu procente ridicate elementele european centrale (12,70 %), europene (14,89 %).

Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat de un număr de 1277 de specii,

răspândite în diferite biotopuri caracteristice perimetrului de referinţă al sitului Semenic – Cheile

Caraşului. Abundenţa mare a speciilor saxicole este ca urmare a prezenţei prin excelenţă a reliefului

carstic care dă o nota caracteristică sitului.

Pădurile subxerofile de cer, garnita şi gorun sunt slab reprezentate, dar în stratul ierbos s-au

păstrat elemente meridionale precum Orchis simia, Himantoglossum hircinum, Lithospermum

purpureo-coeruleum, Arabis turrita, Helleborus odorus, Lychnis coronaria, Ruscus aculeatus-specii de

interes european şi naţional.

În urma studiului faunistic realizat, cât şi din informaţiile bibliografice s-a putut observa o

diversitate faunistică importantă în ceea ce priveşte numărul de specii (672 – din care 509 de specii

sunt nevertebrate şi 162 sunt vertebrate) cât şi valenţa ecologică a acestora.

Din cele 509 de specii de nevertebrate identificate pe teritoriul parcului 56 de specii sunt

endemice.

Amfibienii sunt remarcaţi prin prezenţa a 11 specii europene protejate pe plan mondial prin

convenţiile de mediu Ratificate şi de România cum ar fi: Triturus cristatus, Triturus alpestris, Triturus

vulgaris, Bombina variegata, Bufo viridis, Hyla arborea, Rana dalmatina.

Există în acest site 9 specii de reptile , protejate prin diferite convenţii naţionale şi

internaţionale, acestea sunt Lacerta viridis, Lacerta agilis şi Vipera ammodytes ammodytes.

Deoarece situl se află aşezat între regiunile boreale şi tropicale, prin România trec unele dintre

cele mai importante drumuri de migraţie ale păsărilor, toamna spre sud (pasajul de toamnă) şi

primavara spre nord (pasajul de primavară).

Vulnerabilitatea sitului este data de activităţile antropice care afectează habitatul multor specii

de floră şi faună salbatică.

Suprapăşunatul produce:

Exces de elemente fertilizante de natura organică (azot şi potasiu)

Schimbarea pH-ului solului.

Apariţia şi răspândirea buruienilor de tarla cum ar fi:

urzica (Urtica dioica), steviile (Rumex sp.), strigoaia (Veratum album), feriga (Pteridum

aquilinum), brandusa de toamnă (Colchicum autumnale) şi alte plante nevaloroase sau toxice

Rărirea covorului ierbos, eroziunea solului, poluarea apelor

Degradarea peisajului montan




107

Focare de boli (necrobaciloza) şi dăunători pentru plante şi animale.

Incendierea păşunilor:

Influenţează puternic structura biocenozelor, succesiunea ecologică, productivitatea biologică,

modificând structura şi însuşirile solului

În afară de plante sunt distruse bacteriile din sol, rame, insecte, rozatoare (se distruge

microfauna)

Se distruge stratul de humus

Solul se acoperă cu o crustă foarte tare,care nu permite dezvoltarea vegetalelor

Se schimba pH-ul solului.

Solul este invadat de ferigă:

feriga este o specie toxică (contine tiaminaza) şi provoacă hematuria.

Ecosistemul acvatic este afectat, datorită poluării principalelor ape de suprafaţă cu materii

organice şi anorganice. Lacurile de acumulare sunt habitate acvatice artificiale pentru care nu există

studii cu privire la fauna şi flora existentă.

Principalele ameninţări pentru ecosistemul cavernicol sunt: defrişările, poluarea apelor la

suprafaţă care se subteranizează, activitatea turistică. Prin aceste influenţe pot fi afectate speciile de

chiroptere strict protejate şi speciile de nevertebrate unele fiind endemice.

Cheile Nerei – Beuşniţa

Habitatele de pădure (făgete) din acest parc unice în Europa, au o mare importanţă biologică,

genotipică estetică şi mediogenă fiind printre puţinele făgete care s-au păstrat în stare virgină. În urma

cercetărilor făcute s-au identificat 1086 specii de plante superioare prezente în zonă, aparţinând la 98

familii. Vegetaţia prezintă o deosebită importantă stiinţifică, aici întâlnindu-se o serie de specii rare,

printre care diverse endemisme şi specii sudice, unele aflate în apropierea de limita nordică a arealului

european.

Se întâlnesc aici asociaţii vegetale caracteristice pentru partea de sud-vest a ţării, cu afinităţi cu

vegetaţia submediteraneană de la sud de Dunăre. Printre cele mai caracteristice se numără făgetele cu

alun turcesc, tufărisurile de liliac, mojdrean şi scumpie cu numeroase specii însoţitoare saxicole,

pajiştile de stâncării şi asociaţiile pioniere de stâncării calcaroase.

Au fost identificate un număr de 189 de taxoni de nevertebrate şi 124 de taxoni din cadrul

vertebratelor, sudul Banatului a permis pătrunderea şi adăpostirea unei faune cu pregnant caracter

mediteraneean. Aici, aceste specii mediteraneene termofile au găsit prin relieful calcaros, însorit etc.

condiţii propice de instalare.




108

Aici există o diversitate avifaunistică bogată, reprezintă locul de odihnă şi de hrană, dar şi

refugiul pentru cuibăritul a numeroase păsări migratoare, rarităţi cum sunt speciile Falco subbuteo şi

Falco peregrinus

Pe langă toate celelate specii putem spune că situl Cheile Nerei - Beuşniţa adăposteşte şi încă un

număr însemnat de carnivore printre care ursul, lupul, râsul, specii de interes comunitar.

Fauna acvatică - referitor la ihtiofauna râului Nera putem spune că acesta adăposteste o serie de

rarităţi-Cobitis elongata (fâsa) este una dintre ele, un al doilea element remarcabil al ihtiofaunei Nerei,

este o subspecie aparte de fusar, Aspro zingel (Aspro streber- Pietrar ).

Habitatele naturale din domeniul public al comunelor care includ pajişti şi tufărişuri se caracterizează

printr-o stare mai puţin favorabilă datorită păşunatului, practicat în anumite perioade ale anului când

este interzis păşunatul şi cu un număr de animale pe unitatea de suprafaţă mult mai mare decât

capacitatea de suport a acestora.

În cazul habitatelor de ape dulci, datorită braconajului practicat la pescuit, populaţiile unor specii de

peşti au scăzut numeric. În peşteri şi grote se produc încă daune datorită practicării turismului

neorganizat şi insuficient controlat.

Ecosistemele terestre sunt afectate în anumite zone restrânse datorită exploatărilor de arbori şi a

braconajului în urma cărora efectivele de urs, lup, râs, pisică sălbatică, lilieci sunt în scădere (în

situaţia din 2004 la majoritatea speciilor de interes cinegetic, numărul exemplarelor este mai mic decât

efectivul optim).

Pentru nevertebrate, dar şi pentru plantele caracteristice, principalele ameninţări sunt cauzate de

arderea păşunilor şi într-o mai mică măsură de păşunat.

Principalele ameninţări pentru ecosistemul cavernicol sunt: defrişările, poluarea apelor de suprafaţă

care se subteranizează, activitatea turistică. Prin aceste influenţe pot fi afectate speciile de chiroptere

strict protejate şi speciile de nevertebrate, unele fiind endemice.


Pe rocile calcaroase se întâlnesc tufărişuri de tip submediteraneean, cunoscute sub numele de

sibleacuri. Compoziţia floristică a pajiştilor este abundentă în elemente sudice, iar pădurile păstrează

amestecuri de fag, brad şi neafectate de tăieri.

În cadrul covorului vegetal, ca urmare a diversităţii mediilor de viaţă, se întâlneste o bogată şi

heterogenă faună de origini diferite, dar cu preponderenţă a elementelor sudice.

Domoglet – Valea Cernei, Iardaşiţa




109

Importanţa sitului constă în bogăţia floristică existentă în Domogled, de mare valoare

stiinţifică, sub raport biologic, geobotanic şi ecologic, mai ales în ceea ce priveşte asocierea speciilor

de diverse origini geografice, care a generat şi asociaţii vegetale specifice locale, la care se adaugă

importanţa faunistică a zonei, în care coabitează numeroase animale de diferite origini geografice,

impreuna cu cele locale .

Activităti antropice de natură: - turism necontrolat, păşunat abuziv, braconajul, pescuitul, utilizarea

resurselor naturale de pe raza sitului, exploatarea produselor lemnoase, amenajerile hidrotehnice

existente.

În următoarele pagini sunt prezentate speciile enumerate în anexa 2 a Directivei consiliului

92/43/CEE.




110




111




112

4.5.3. Impactul prognozat

Impactul direct ecologic apare în cazul LEA care traversează zone întinse (lungimi mari de

traseu), acesta afectând fauna şi flora existentă în zonă.

Datorită aşezării geografice între regiunile boreale şi tropicale teritoriul României este traversat

de unele din cele mai importante drumuri de migraţie avifaunistice primăvara spre Nord (pasajul de

primavară) şi toamnă spre Sud (pasajul de toamnă).

Traseul LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina traversează drumul de migraţie II (panono –

bulgar).

În faza de execuţie, biodiversitatea poate fi afectată datorită realizării culoarului de sigurantă la

traversarea zonelor împădurite ca urmare a defrişării unei suprafeţe de cca. 183,48 ha , din care 2.29 ha




113

definitiv (1.22 ha agricol şi 1.07 ha forestier) şi circa 181.19 ha temporar (31.57 ha agricol şi 149.62 ha

forestier), precum şi datorită prezenţei utilajelor şi a oamenilor în perioada de realizare a lucrărilor de

construcţii montaj (CM).

În faza de exploatare, funcţionarea LEA poate afecta migraţia păsărilor datorată undelor

electromagnetice ce pot provoca perturbarea simţului de orientare a păsărilor migratoare, dacă LEA se

găseşte pe culoarul de zbor al acestora. Traseul LEA intersectează parţial drumul de migraţie al

păsărilor II (panono - bulgară) ceea ce va impune ca la proiectarea LEA să se ia măsuri speciale.

Acest fapt este cel mai des întâlnit în zonele neîmpădurite sau de câmpie, zone în care

conductorii stâlpilor de tensiune constituie adevărate “puncte de atracţie” ca loc de odihnă pentru

păsări.

Păsările mari în special cele răpitoare poposesc cu mare plăcere pe stâlpii cu conductori

ramificaţi de înaltă tensiune, care sunt cu 20 –40 m mai înalţi dectât stâlpii de medie tensiune, de

asemenea periculoşi.

Această problemă reprezintă cea mai importantă latură a problematicii coexistenţei dintre

păsări şi liniile electrice aeriene.

Referitor la celelalte animale sălbatice (altele decât păsările) s-a constatat din experienţa de

exploatare că nu sunt influenţate semnificativ de apariţia unei LEA noi. Schimbarea tipului vegetaţiei

în culoarul LEA poate avea rezultate benefice pentru multe specii asigurând şi alte tipuri de hrană

pentru acestea

Prin evitarea zonelor împădurite se respectă şi prevederile legale privind conservarea

habitatelor naturale.

Impactul proiectului asupra florei este de aşteptat a fi reprezentat de pierderea habitatului

salbatic cuprinzând fragmentarea pădurii, de incendii potenţiale în pădure şi de înfiinţarea unor specii

neautohtone.

Impacturile asupra faunei coliziunile şi electrocutările speciilor

aviare şi de lilieci (în funcţie de ciclurile de migrare şi speciile de interes cunoscute,) albine şi

roiurile de albine (chiar dacă nu există nici un impact asupra albinelor şi coloniilor de albine această

problemă trebuie considerată), distrugerea vizuinelor şi a cuiburilor, alte impacturi (moartea

plantelor şi animalelor, distrugerea răsadurilor de plante,etc,).




114

4.5.4. Impactul asupra zonelor protejate

Impactul direct ecologic apare în cazul LEA care traversează zone întinse (lungimi mari de

traseu), acesta afectând fauna şi flora existentă în zonă.

Activităţile specifice desfăşurate în perioada de construcţie pe amplasamentul proiectului

propus vor avea impact negativ asupra florei şi faunei în incinta şantierului şi în vecinătatea acestuia,

prin înlăturarea componentelor biotice total sau parţial de pe amplasament, astfel:

- defrişarea vegetaţiei forestiere existente în zona impădurită, pe toată lăţimea culoarului LEA (54m).

Pe toată perioada de funcţionare a LEA, culoarul se va menţine defrişat, intervenindu-se periodic cu

lucrări specifice astfel ca vegetaţia forestieră să nu depăşească înălţimea de 2 – 3 m, pentru a nu

deranja conductorii electrici;

- îndepărtarea completă a componentei biotice (vegetaţiei + faună terestră şi subterană) prin excavaţii

pentru fundaţiile stâlpilor LEA şi platforma drumului de acces;

- pe perioada execuţiei lucrărilor fauna terestră va fi deranjată prin fragmentarea habitatelor, ca urmare

a defrişării vegetaţiei forestiere, iar prezenţa umană va determina indepărtarea faunei terestre mobile

spre zone mai îndepărtate cu aceeaşi nişă ecologică;

Vegetaţia ierbacee şi lemnoasă de pe amplasamentul proiectului propus va fi îndepărtată prin lucrările

forestiere specifice (doborârea şi fasonarea arborilor). În zonele accesibile ale culoarului LEA

materialului lemos fasonat se va evacua în afara amplasamentului pentru valorificare, iar în zonele

inaccesibile se va stivui în afara culoarului de lucru şi se va lăsa pe loc.

În timpul execuţiei lucrărilor de defrişare şi de construcţii, pe o bandă cu lăţimea 50 - 100 m,

vegetaţia va fi afectată prin poluare cu praful generat de activitate de construcţii, care se depune pe

iarbă şi frunze în cantitate descrescătoare de la interiorul spre exteriorul acesteia. Cantitatea de praf

este redusă, emisiile înregistrându-se numai în perioadă fără precipitaţii, în timpul de funcţionare al

utilajelor şi mijloacelor de transport şi este generată de un număr limitat de utilaje care funcţionează

concomitent.

Activitatea umană în amplasamentul proiectului propus va avea ca efect imediat îndepărtarea

indivizilor din speciile mobile din fauna terestră (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, o parte din

speciile de insecte etc.), în afara zonei afectată cu lucrări, mai puţin cei aflati în stadiul de ou, pui în

cuib, larvă, pupă.

Fauna terestră va fi puţin afectată de poluanţii generaţi de activitate, mai puţin de praf şi emisiile de

noxe chimice degajate prin arderea carburanţilor, dar mai mult de zgomotul generat de motoarele

utilajelor şi mijloacelor de transport, impiedicarea accesului în unele zone etc. Concentraţiile potenţiale

ale poluanţilor chimici din aer în perioada şantierului sunt inferioare CMA, nefiind periculoase pentru




115

fauna zonei. Prezenţa acestor poluanţi va avea ca efect deplasarea indivizilor de animale şi păsări spre

zone mai îndepărtate cu aceeaşi nisă ecologică, situaţie care se menţine pe termen lung, până după

momentul definitivării lucrărilor.

Poluanţi generaţi de activitate nu duc la restrângerea arealului, diminuarea numerică/dispariţia

unor specii din fauna locală care pot fi întânite în amplasamentul PP şi zona limitrofă, acestea fiind cu

areale largi la nivel local şi naţional, inclusiv speciile protejate listate în anexa 3 la OUG nr. 57/2007 şi

fac obiectul protecţiei speciale în siturile Natura 2000.

În faza de construcţie, pe suprafeţe limitate reprezentând culoarul LEA şi ampriza drumului de

acces, proiectul propus generează asupra vegetaţiei şi faunei:

- un impact direct, semnificativ cu intensitate puternică, pe termen lung, rezidual şi un grad de

extindere zonal, asupra vegetaţiei de pe culoarul LEA.

- un impact direct, semnificativ cu intensitate redusă, pe termen scurt (pe perioada execuţiei lucrărilor),

un grad de extindere zonal asupra faunei din amplasamentul PP şi din zona limitrofă.


La alegerea traseului s-a avut în vedere evitarea zonelor cu vii şi livezi intensive precum şi

corpurile mari de pădure. Prin evitarea zonelor împădurite la alegerea traseului LEA se respectă şi

prevederile legale privind conservarea habitatelor naturale.

Traseul LEA intersectează parţial drumul de migraţie al păsărilor II (panono - bulgară) ceea ce

va impune ca la proiectarea LEA să se ia măsuri speciale, atât pentru protecţia păsărilor cât şi pentru

protecţia liniei.

La proiectarea LEA în zona de traversare a drumului de migraţie al păsărilor II (panono –

bulgară) se vor lua măsuri atât pentru protecţia elementelor LEA (poluarea izolaţiei) cât şi a păsărilor, şi

anume:

Evitarea amplasării LEA pe coamele dealurilor perpendiculare pe ruta de migraţie

care protejează păsările şi evită poluarea vizuală („breaking the skyline”);

Utilizarea configuraţiei pe orizontală a conductoarelor;

Utilizarea unei înălţimi uniforme a stâlpilor evitându-se pe cât posibil diferenţele de

nivel între aceştia şi stâlpii foarte înalţi;

Utilizarea în zonele înalte a unor stâlpi cu înalţimi cât mai reduse;

Utilizarea dispozitivelor de protecţie la capetele consolelor şi pe traversele stâlpilor

deasupra lanţurilor de izolatoare de sustinere, în scopul evitării poluării acestora de

către păsări;




116

Utilizarea unor structuri cât mai aerisite pentru stâlpii LEA pentru evitarea formării

de cuiburi de către păsările mari.

Minimalizarea impactului se va realiza prin utilizarea tehnologiei de întindere a conductoarelor

cu „fir pilot”, care nu necesită accesul utilajelor în zonă, precum şi prin supraînălţarea stâlpilor de

traversare pentru a se evita defrişarea vegetaţiei din zona protejată;

Pentru a se reduce impactul asupra mediului datorită defrişării, această activitate se va

desfaşura astfel:

- culoarele se vor defrişa doar atunci când contractorul va ajunge cu frontul de lucru în zona

împădurită;

- activitatea de reîmpădurire – pentru care sunt prevăzute fonduri în devizul general al lucrării

ar putea fi devansată prin înţelegeri încheiate între proprietarii zonelor împădurite şi beneficiarul

investiţiei.

În vederea minimizării impactului asupra vegetaţiei produs în faza de execuţie şi în faza de

exploatare a LEA, se vor lua o serie de măsuri specifice:

- îndepărtarea totală a vegetaţiei trebuie să fie evitată şi limitată la zona amplasamentelor

stâlpilor. În deschiderile dintre stâlpi vegetaţia trebuie să fie tăiată pentru respectarea

gabaritelor electrice impuse.

- drumurile de acces noi trebuie să fie construite numai în cazul în care nu există nici un fel de

drumuri în zonele de interes public sau privat.

- lucrările de excavaţii şi turnarea betoanelor vor trebui să se efectueze pe baza unor tehnologii

adecvate în vederea afectării unor suprafeţe minime de teren.

- lucrările de ridicare ale stâlpilor se vor efectua de asemenea pe baza unor tehnologii adecvate

în vederea afectării unor suprafeţe minime. În cazul zonelor de munte trebuie aplicată

tehnologia de ridicare „bară cu bară” în locul utilizării macaralelor care necesită drumuri de

acces la borne amenajate precum şi nivelarea terenurilor pentru fixarea macaralelor.

- pentru lucrările de întindere la săgeată a conductoarelor se va elibera de vegetaţie un culoar

foarte îngust pentru derularea firului pilot. În consecinţă este obligatorie utilizarea acestei

tehnologii.

Lucrările de mentenanţă vor avea o amploare mult mai redusă faţă de alte LEA din următoarele

motive:

o stâlpii sunt zincaţi dispărând necesitatea ciclurilor de vopsire şi a înlocuirii barelor

corodate;




117

o izolaţia este de tip compozit care are un număr mult mai redus de armături deci scade

probabilitatea de avarie pe lanţ;

o prizele de legare la pămănt sunt realizate din platbandă zincată mai groasă (40 x 6 mm in

loc de 40 x 4 mm nezincată).

În cazul lucrărilor de mentenanţă majoră care pot implica şi stâlpii noi, se vor respecta măsurile

de reducere a impactului prezentate pentru execuţia LEA.

4.6. Peisajul

Traseul LEA s-a stabilit astfel încât să se respecte condiţiile de coexistenţă ale acesteia cu

elemente naturale, obiecte, construcţii, instalaţii etc din vecinătate conform cu cerinţele normativului

NTE 003/2004.

Stâlpii LEA au structuri zvelte încadrăndu-se armonios în peisajul zonei.

Acesta evită deteriorarea siturilor istorice, arheologice şi culturale asigurând încadrarea în

peisajul industrial existent şi afectând suprafeţe de teren cât mai reduse.

Condiţiile tehnice generale avute în vedere la alegerea traseului liniei precizează necesitatea

respectării normelor de protecţie a mediului precum şi evitarea într-o măsură cât mai mare posibilă a

terenurilor de înaltă productivitate agricolă, a zonelor împădurite precum şi a celor plantate cu vii şi

livezi.

Dispoziţia constructivă adoptată asigură încadrarea armonioasă în mediu, conservându-se

peisajul şi introducând caracterul de modernitate industrială în contextul natural, istoric sau tradiţional.

4.6.1. Impactul prognozat

În faza de execuţie, prezenţa organizării de şantier şi a fronturilor de lucru vor contribui la o

degradare temporară a cadrului natural şi peisagistic.

În faza de exploatare a LEA impactul vizual produs de aceasta se datorează caracterului lor

specific industrial extins pe zone destul de lungi. LEA alterează peisajul, îndeosebi în apropierea

zonelor turistice, istorice şi a celor locuite.

Toate variantele evită integral zonele de intravilan.


Integrarea unei LEA noi de foarte înaltă tensiune în cadrul natural, în funcţie de natura

mediului se poate face în două moduri şi anume:




118

Absorbţia – în zonele cu valoare peisagistică, în zonele turistice şi în cele de importanţă

istorică este obligatorie utilizarea atât a vegetaţiei cât şi conturului terenurilor în vederea

reducerii substanţiale a impactului vizual al LEA („camuflarea” acesteia).

Inserţia – soluţie aplicabilă mai ales în apropierea zonelor locuite şi industriale în care estetica

LEA poate contribui la îmbunătăţirea imaginii zonei respective printr-o alegere adecvată a

structurilor metalice şi a modului de amplasare a stâlpilor.

Cele trei variante traversează în principiu două zone:

- zona de munte reprezentată de Munţii Mehedinţi, Almajului, Semenicului şi Aninei;

- zona depresionară reprezentată de Depresiunile Mehadica, Almajului şi Bozoviciului. În

zonele de munte împădurite pentru reducerea impactului vizual şi implicit absorbţia LEA în cadrul

natural s-au impus următoarele măsuri:

la ieşirea din staţia Porţile de Fier, LEA se va amplasa în paralel cu LEA 220 kV Porţile de

Fier - Reşiţa pentru reducerea lăţimii culoarului ce urmeaza defrişat;

evitarea amplasării traseului LEA pe crestele munţilor respectiv pe coamele dealurilor pentru a

nu se profila stâlpii liniei pe orizont;

amplasarea traseului în spatele pădurilor (privind dinspre reţelele de transport auto şi feroviar)

pentru mascarea acesteia;

utilizarea structurilor metalice tip „grinzi cu zăbrele” realizate din laminate subţiri („structuri

aerisite”) care în conformitate cu analizele de impact vizual efectuate pe plan mondial au

impactul vizual cel mai redus.

Prin utilizarea structurilor metalice tip „aerisit”, alegerea adecvată a culorii stâlpilor şi

izolatoarelor, evitarea utilizării unor stâlpi foarte înalţi sau cu mari diferenţe de înălţime se va realiza o

integrare armonioasă a LEA în cadrul natural existent („absorbţia” acesteia).

În zona câmpiei depresionară cu traseu impus de corelarea cu Planurile de Urbanism General

şi de evitarea terenurilor de înaltă productivitate agricolă reducerea impactului vizual se realizează prin

alegerea adecvată a modelelor structurilor metalice, a culorii acestora, a conductoarelor şi izolaţiei

precum şi a înălţimii şi tipului stâlpilor.

Se menţionează că pentru LEA 400 kV Portile de Fier – Anina, se va utiliza numai gama de

stâlpi „RODELTA”, gama de stâlpi proiectată în conformitate cu prevederile ultimelor normative de

proiectare PE 105/1990 din laminate subţiri (tip „aerisit”).

La proiectarea elementelor LEA pe această porţiune se vor adopta măsuri ca să se reducă

impactul vizual şi anume:

reducerea numărului de stâlpi prin mărirea deschiderilor;




119

utilizarea la maximum posibil a stâlpilor de susţinere în locul stâlpilor de întindere în colţ

(stâlpii de susţinere sunt structuri mai zvelte decât stâlpii de colţ);

alegerea culorii stâlpilor, conductoarelor şi izolatoarelor (un impact vizual major îl are

strălucirea stâlpilor şi a conductoarelor datorită galvanizării precum şi culoarea „stridentă” a

izolaţiei).

Se iau măsuri de atenuare a impactului vizual prin folosirea unor stâlpi zvelţi şi vopsirea

acestora în culori care să se armonizeze cu zona în care sunt amplasaţi. De asemenea izolaţia liniei va

fi de tip compozit, din următoarele motive: este mai puţin vizibilă, având dimensiuni mai mici decât

izolaţia clasică (sticlă, porţelan); acest tip de izolaţie se poate realiza într-o gamă variată de culori,

armonizându-se cu mediul înconjurător.

Reducerea impactului vizual şi implicit absorbţia LEA în cadrul natural impune următoarele

măsuri cu caracter general valabil pentru întregul traseu al liniei:

- întocmirea încă de la începerea lucrărilor a unui plan cu toate activităţile necesare pentru

protecţia mediului, a drumurilor de acces şi a zonelor din imediata apropiere a fundaţiilor;

- urmărirea fiecarei faze de execuţie pentru a garanta refacerea mediului la condiţiile iniţiale

şi curăţarea tuturor resturilor rămase;

- utilizarea fundaţiilor forate pentru limitarea distrugerii mediului.

4.7. Mediul social şi economic

Investiţia propusă va avea un efect benefic asupra infrastructurii din zonă, lucrarea nu este de

natură de a crea locuri noi de muncă.

Proprietarii din zonă vor beneficia de despăgubiri legale pentru terenurile ocupate definitiv sau

temporar de lucrările LEA Porţile de Fier - Anina.

4.7.1.Situaţia socială

Zonificarea teritoriului

Zona studiată are o suprafaţă totală de 126 860 ha din care: teren agricol 38 057 ha (30%) şi

teren neagricol 88 803 ha (70%).

Defalcarea suprafeţelor de teren pe categorii de folosinţă este următoarea:

- teren agricol 38 057 ha, din care: arabil 27.90%, păşuni 47.22% fâneţe 20.29%, vii 1.27% şi

livezi 3.32%;

- teren neagricol 88803 ha, din care: păduri 90.54%, ape 1,95%, căi de comunicaţii 1,26%, curţi

construcţii 3.32% şi terenuri neproductive 2,93%.




120

Gruparea unităţilor administrative după suprafaţă relevă că cele mai mici teritorii le au

municipiul Drobeta Turnu Severin (4.17% din total zonă) şi comuna Brezniţa Ocol (5.29%). Comuna

Prigor domină zona şi la capitolul teritoriu cu o suprafaţă de 28 094 ha (22,15% din total zonă).

Defalcarea suprafeţelor de teren pe categorii de folosinţă şi teritorii administrative este

prezentată în tabelul nr. 27.

Tabel nr. 27 – Bilanţ territorial

Unitatea T E R E N A G R I C O L T E R E N N E A G R I C O L T O T A L

administrativ arabil păşuni fâneţe vii livezi Total păduri ape drumuri curţi neprod Total G E N E R A

L

teritorială ha. ha. ha. ha. ha. ha. % ha ha ha ha ha ha % ha. %

Oraşul Anina 22 466 424 912 2.40 12223 40 140 682 550 13635 15.35 14547 11.47

Comuna Bozovici 1177 4270 1544 323 7314 19.22 11458 69 64 102 542 12235 13.78 19549 15.41

Comuna Prigor 2089 3591 1709 291 7680 20.18 19962 48 79 73 252 20414 22.99 28094 22.15

Comuna

Lăpuşnicel

941 1693 1605 114 4353 11.44 2734 20 131 37 100 3022 3.40 7375 5.81

Comuna Iablaniţa 1711 2116 981 241 5049 13.27 6228 68 140 67 55 6558 7.38 11607 9.15

Comuna Mehadia 862 3683 560 5 130 5240 13.77 11317 377 199 64 202 12159 13.69 17399 13.72

Comuna Topleţ 410 443 592 1 30 1476 3.88 7681 24 46 76 78 7905 8.90 9381 7.39

Comuna Iloviţa 1046 629 146 7 15 1843 4.84 4767 63 75 40 122 5067 5.71 6910 5.45

Comuna Brezniţa

- Ocol

1897 953 160 415 105 3530 9.28 2709 36 116 89 231 3181 3.58 6711 5.29

Mun.Drobeta Tr.

Severin

464 127 1 55 13 660 1.73 1327 988 125 1716 471 4627 5.21 5287 4.17

T O T A L 10619 17971 7722 483 1262 38057 100.00 80406 1733 1115 2946 2603 88803 100.00 126860 100.00

% din total zonă 8.371 14.17 6.09 0.381 0.99 30.00 63.38 1.37 0.88 2.32 2.05 70.00 100.00

Suprafeţele de teren agricol sunt prezente în depresiunile intramontane.

În zona montană domină vegetaţia forestieră şi terenurile cu păşuni şi fâneţe. Zona este propice

creşterii animalelor.

Principalele caracteristici ale zonei studiate sunt:

- un municipiu reşedinţă de judeţ: Drobeta Turnu Severin (4 localităţi componente);

- un oraş Anina (2 localităţi componente);

- 28 de sate, din care 8 sate reşedinţe de comună;

- suprafaţa totală: 1268,60 km2;

- populaţia stabilă: 137365 locuitori;

- densitatea oraşelor: 1,57 oraşe/1000 km2;

- densitatea satelor: 2,21 sate/100 km2;

- densitatea populaţiei pe medii:




121

- urban: 581 locuitori/ km2 (nr. locuitori/suprafaţa zonei urbane);

- rural: 21 locuitori/ km2 (nr. locuitori/suprafaţa zonei rurale);

- gradul de urbanizare: 83,97% (populaţia urbană a zonei/populaţia totală a zonei x 100);

Infrastructurile tehnice

Reţeaua rutieră existentă asigură legătura între toate localităţile din zona studiată, oraşele şi

localităţile din zonele limitrofe. Principalele drumuri naţionale, axe de circulaţie între judeţe, care

traversează zona studiată sunt:

- DN 6 drum european 70

- DN 56A Drobeta Turnu Severin – Calafat

- DN 57B Oraviţa – Iablaniţa

- DN 58 Caransebeş – Reşiţa – Anina

- DN 67 Drobeta Turnu Severin – Tg. Jiu.

Accesul între localităţiile din cadrul zonei studiate se realizează prin intermediul drumurilor

judeţene şi comunale.

Principalele drumuri judeţene sunt următoarele:

- DJ 571F, DN 57B (Prilipeţ) – Eftimie Murgu

- DJ 582C, Reşiţa (DJ 582) - Anina (DN 58)

- DJ 582F, Anina – Staţiunea Marghitaş

- DJ 607B,Drobeta Turnu Severin (DN67) – Magheru – Brezniţa Ocol – Jidoştiţa – Bunoaica – Ciresu

– Jupăneşti – Marga(DJ670)

- DJ 607C, DN6 – Iloviţa – Bahna – Ciresu – Podeni – Malarisca – Balta – Balta(DJ 670)

- DJ 608, Plugova(DN6) – Globurău – Costişa – Borugi – Cornereva – Gruni – Arsuri – Obiţa – Rusca

– Ţeregova – Luncaviţa – Mehadica – Cuptoare – Cruşovăţ(DN 6).

Zona studiată este traversată de calea ferată Bucureşti - Timişoara.

Localităţiile urbane din zona studiată beneficiază de alimentare cu apă în sistem centralizat

precum şi comunele Bozovici, Iablaniţa, Mehadia, Topleţ şi Brezniţa – Ocol. În marea majoritate a

zonei studiate nu există sisteme satisfăcătoare de canalizare şi epurare a apelor uzate. Sunt prevăzute

cu staţii de epurare a localităţilor Drobeta Turnu Severin şi Mehadia.

Sunt necesare reţele de canalizare noi şi eficiente şi staţii de epurare a apelor uzate.




122

Evacuarea apelor pluviale este nerezolvată în marea majoritate a localităţilor zonei studiate.

Alimentarea cu gaz metan este realizată numai pentru municipiul Drobeta Turnu Severin şi

oraşul Anina.

Alimentarea cu energie electrică a localităţilor din zona studiată se realizează prin reţeaua de

medie tensiune 20 kV. Distribuţia energiei se realizează subteran în municipiul Drobeta Turnu Severin

şi aerian în zona rurală.

Transportul energiei electrice în cadrul zonei se realizează prin reţeaua aeriană 110 kV. În zona

studiată este amplasată, zona localităţii Gura Văii, staţia electrică de conexiune 400/220/110 kV Porţile

de Fier, racordată la sistemul electroenergetic naţional, prin următoarele linii electrice aeriene:

- 400 kV Porţile de Fier – Urecheşti;

- 400 kV Porţile de Fier – Slatina;

- 220 kV Porţile de Fier – Cetate;

- 220 kV Porţile de Fier – Reşiţa.

Municipiul Drobeta Turnu Severin este echipat cu instalaţii de termoficare. Sistemul de

telecomunicaţii din zonă este alcătuit din centrale telefonice automate şi manuale. Legăturile telefonice

interurbane sunt realizate prin cabluri simetrice şi cabluri cu fibre optice.

Realizarea strategiei de amenajare şi dezvoltare a teritoriului, necesită măsuri pentru

dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a tuturor localităţilor, realizarea unei infrastructuri tehnice

moderne care să permită integrarea teritoriului în structurile regionale. Realizarea obiectivelor şi

măsurilor propuse depind de voinţa punerii în practică şi de existenţa mijloacelor financiare.

• Reabilitarea reţelei de drumuri naţionale şi judeţene (prin îmbunătăţirea capacităţii de trafic)

• Realizarea unor viteze comerciale mari pe reţeaua de căi ferate, linii cu viteză sporită

• Modernizarea şi dezvoltarea echipării hidroedilitare a localităţilor (sisteme de alimentare cu

apă, canalizare, staţii de epurare)

• Reorganizarea şi dezvoltarea activităţii de producere şi transport a energiei electrice, în

condiţii de eficienţă economică şi de protejare a mediului (LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina)

• Retehnologizarea şi automatizarea sistemelor de distribuţie a energiei termice.

• Organizarea şi dezvoltarea activităţii de distribuţie a gazelor, racordarea unor noi localităţi la

reţelele de gaze

• Modernizarea reţelelor şi echipamentelor de telecomunicaţii şi extinderea lor (cabluri fibre

optice, centrale automate interurbane)

• Dezvoltarea şi diversificarea infrastructurii de servicii publice cu rol şi funcţii teritoriale în

raport cu rolul şi funcţiunile acestora în reţeaua generală de localităţi.




123

Structura socio – demografică

La 1 iulie 2008, populaţia zonei studiate conform Institutului Naţional de Statistică era de

137365 locuitori.

In cadrul zonei se manifestă o scădere a populaţiei, faţă de recensământul din anul 1992,

aceasta reprezentând 90,11% atât la nivelul anului 2002 cât şi la nivelul anului 2008.

Scăderea numărului de locuitori este o caracteristică specifică acestei perioade atât la nivel

naţional cât şi la nivel zonal.

La recensământul din anul 2002 la nivelul judeţului Caraş – Severin structura populaţiei după

etnie se prezinta astfel: 88.2% români, 2.4% rromi, 1.9% croaţi, 1.8% sârbi, 1.8% germani, 1.8%

maghiari, 1.1% ucrainieni, alte etnii având valori subunitare. Structura populaţiei judeţului după religie

se prezintă după cum urmează: 83.5% ortodoxă, 7.1% romano-catolică, 4.3% baptistă, 2.9%

penticostală, alte religii având valori subunitare.

La recensământul din anul 1992 la nivelul judeţului Mehedinţi structura populaţiei după

etnie se prezenta astfel: 98.3% români, şi 1.7% alte naţionalităţi (0.6% rromi, 0.4% sârbi, 0.3% cehi,

0.2% germani, 0.1% maghiari). Structura populaţiei judeţului după religie se prezintă după cum

urmează: 98.2% ortodoxă, 0.7% catolică, 0.4 ortodocşi de rit vechi, 0.2% baptistă, 0.1% penticostală,

şi 0.1% adventişti.

Evoluţia populaţiei în perioada 1992 – 2008, defalcată pe unităţi administrativ teritoriale este

prezentată în tabelele nr. 28-29. Din analiza acestora se observă o scădere a numărului de locuitori

precum şi decalajul dintre zona urbană şi cea rurală.

Tabel nr. 28 - Evoluţia populaţiei pe etape şi indici de creştere 1992 – 2008, pe total zonă şi categorii de unităţi

administrativ teritoriale

Unitatea

administrativ teritorială

Număr persoane Indici de creştere

1992=100%

Anul 1992 2002 2008 2002/1992 2008/1992

Oraşul Anina 11329 9167 8899 80.92 78.55

Comuna Bozovici 3666 3321 3364 90.59 91.76

Comuna Prigor 3355 3126 2715 93.17 80.92

Comuna Lăpuşnicel 1664 1320 1274 79.33 76.56

Comuna Iablaniţa 2829 2661 2389 94.06 84.45

Comuna Mehadia 5264 4474 4210 84.99 79.98

Comuna Topleţ 3318 3192 2693 96.20 81.16

Comuna Iloviţa 1613 1428 1365 88.53 84.62

Comuna Brezniţa - Ocol 4150 4123 4005 99.35 96.51

Mun. Drobeta Tr. Severin 115252 104557 106451 90.72 92.36

TOTAL 152440 137369 137365 90.31 90.32

Tabel nr. 29 - Evoluţia populaţiei 1992 – 2008 pe total zonă şi reţea de localităţi




124

Categorii de localităţi Număr persoane Indici de creştere

1992=100%

Anul 1992 2002 2008 2002/1992 2008/1992

Municipii 115252 104557 106451 90.72 92.36

Orase 17669 15186 14938 85.95 84.54

Sate 25859 23645 22015 91.44 85.13

Total 152440 137369 137365 90.31 90.32

În zona rurală unităţile administrativ teritoriale cu populaţie sub 2000 locuitori sunt comunele

Iloviţa şi Lăpuşnicel, iar celelalte au o populaţie cuprinsă între 2000 şi 4000 locuitori. Excepţia o

constituie comunele Mehadia cu o populaţie de 5264 locuitori şi Brezniţa Ocol cu 4 150 locuitori.

Indicele de creştere a populaţiei 2008 raportată la anul 1992 pe total zonă este negativ

90,32%, cu valori ce variază între 76,56% comuna Lăpuşnicel şi 96,51% comuna Brezniţa Ocol.

Structura populaţiei, conform recensământului din anul 2002, pe sexe şi principalele categorii

de vârstă sunt prezentate în tabelele nr. 30 - 31. Din analiza acestora, rezultă că sexul feminin

reprezintă 51,05% din total zonă, apropriată mediilor judeţene de 51,38% (Caraş Severin) şi 51%

(Mehedinţi).

Defalcarea pe grupe de vârstă a populaţiei din zona studiată este următoarea:

- 17,25% 0 – 14 ani (media judeţeana conform recensământ 2002 17,34% Caraş Severin şi

17,30% Mehedinţi);

- 69,93% 15 – 59 ani (62,87% Caraş Severin şi 60,98% Mehedinţi);

- 12,82% peste 60 de ani (19,79% Caraş Severin şi 21,72% Mehedinţi)

Tabel nr. 30 - Structura populaţiei pe total zonă şi categorii de unităţi administrativ teritoriale (conform

recensământ 2002)

Unitatea Nr. persoane Din care:

administrativ - teritorială Total Sex feminin 0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 de ani şi peste

nr. nr. % nr. % nr. % nr. %

Oraşul Anina 9167 4657 6.65 2012 8.49 5915 6.16 1240 7.04

Comuna Bozovici 3321 1715 2.45 518 2.19 1952 2.03 851 4.83

Comuna Prigor 3126 1587 2.27 701 2.96 1967 2.05 458 2.60

Comuna Lăpuşnicel 1320 694 0.99 152 0.64 676 0.70 492 2.79

Comuna Iablaniţa 2661 1392 1.99 378 1.60 1525 1.59 758 4.30

Comuna Mehadia 4474 2269 3.24 768 3.24 2698 2.81 1008 5.72

Comuna Topleţ 3192 1701 2.43 695 2.93 2063 2.15 434 2.46

Comuna Iloviţa 1428 685 0.98 218 0.92 857 0.89 353 2.00

Comuna Brezniţa - Ocol 4123 2023 2.89 778 3.28 2525 2.63 820 4.66

Mun. Drobeta Tr. Severin 104557 53339 76.13 17477 73.75 75882 78.99 11198 63.58

TOTAL 137369 70062 100.00 23697 100.00 96060 100.00 17612 100.00

% din total zonă 51.00 17.25 69.93 12.82




125

Tabel nr. 31 - Structura populaţiei şi a reţelei de localităţi (conform recensământului din 2002)

Categorii de localităţi Nr. persoane Din care:

Total Sex feminin 0 - 14 ani 15 - 59 ani 60 de ani şi peste

nr. nr. % nr. % nr. % nr. %

Municipii 104557 53339 76.13 17477 73.75 75882 78.99 11198 63.58

Oraşe 9167 4657 6.65 2012 8.49 5915 6.16 1240 7.04

Sate 23645 12066 17.22 4208 17.76 14263 14.85 5174 29.38

Total 137369 70062 100.00 23697 100.00 96060 100.00 17612 100.00

% din total zonă 51.00 17.25 69.93 12.82

Densitatea medie a populaţiei, în zona studiată, este de 100 locuitori/km2, defalcată pe unităţi

administrativ teritoriale in tabelul nr. 32. Se evidenţiază două zone de densităţi: densitate scăzută 1 –

70 locuitori/km2 în zona rurală inclusiv oraşele Anina şi Băile Herculane, care variază între 9

locuitori/km2 comuna Prigor şi 91 locuitori/km

2 oraşul Anina; densitate ridicată peste 150

locuitori/km2 municipiul Drobeta Turnu Severin 1946 locuitori/km

2.

Densitatea zonei studiate este mult superioară densităţii medii la nivelul judeţelor Caraş

Severin (39,13 locuitori/km2, conform datelor de la recensământul din anul 2002) şi Mehedinţi (62,18

locuitori/km2). Această valoare ridicată se datorază situării în zona studiată – 10 unităţi administrativ

teritoriale, a reşedinţei de judeţ municipiul Drobeta Turnu Severin.

Tabel nr. 32 - Densitatea populaţiei

Unitatea

administrativ - teritorială

Suprafaţa

teritoriului

km2

Populaţia

nr.

locuitori

Densitatea

populaţiei

nr.loc/km2

Zone cu densitate

Scăzută

1-50

nr.loc/km2

ridicată

peste 150

nr.loc/km2

Oraşul Anina 145.53 8899 61 X

Comuna Bozovici 195.79 3364 17 X

Comuna Prigor 301 2715 9 X

Comuna Lăpuşnicel 74.29 1274 17 X

Comuna Iablaniţa 115.57 2389 21 X

Comuna Mehadia 174.08 4210 24 X

Comuna Topleţ 93.96 2693 29 X

Comuna Iloviţa 82.43 1365 17 X

Comuna Brezniţa - Ocol 94.61 4005 42 X

Mun. Drobeta Tr. Severin 54.71 106451 1946 X

TOTAL 1331,97 137365 100

Estimarea populaţiei din zona studiată la nivelul anilor 2015 - 2020 prezintă o descreştere faţă

de recensământul din 2002 având valori de 86,05% respectiv 80,68%.




126

Defalcarea evoluţiei prognozate a populaţiei pe teritorii administrative şi cumulat pe categorii

de localităţi este evidenţiată în tabelele nr. 33-34.

Tabel nr. 33 - Populaţia estimată 2002 – 2020 pe total zonă şi categorii de unităţi administrativ teritoriale

Unitatea

administrativ - teritorială

Nr. persoane Populaţia estimată

1992 2002 2015 2020

Oraşul Anina 11329 9167 6356 69.34 5275 57.55

Comuna Bozovici 3666 3321 2873 86.50 2700 81.30

Comuna Prigor 3355 3126 2828 90.48 2714 86.81

Comuna Lăpuşnicel 1664 1320 873 66.12 701 53.09

Comuna Iablaniţa 2829 2661 2443 91.79 2359 88.64

Comuna Mehadia 5264 4474 3447 77.05 3052 68.22

Comuna Topleţ 3318 3192 3028 94.87 29.65 92.89

Comuna Iloviţa 1613 1428 1188 83.16 1095 76.68

Comuna Brezniţa - Ocol 4150 4123 4088 99.15 4074 98.82

Mun. Drobeta Tr. Severin 115252 104557 90654 86.70 85306 81.59

TOTAL 158780 143388 123378 86.05 115682 8924.69

Tabel nr. 34 - Populaţia estimată 2002 – 2020 pe total zonă şi reţea de localităţi

Categorii de localităţi Nr. persoane Populaţia estimată

1992 2002 2015 2020

Municipii 115252 104557 90654 86.70 85306 81.59

Orase 17669 15186 11958 78.74 10717 70.57

Sate 25858 23645 20767 87.83 19660 83.15

Total 158780 143388 123378 86.05 115682 80.68

4.7.2. Situaţia economică

Piaţa muncii, liberalizată prin economia de piaţă şi-a pus amprenta asupra volumului şi

structurii forţei de muncă din municipiu. Persoanele care rămân fără loc de muncă, pe o perioadă

îndelungată, au nevoie de programe de formare de durată pentru schimbarea profesiunii, iar în acelaşi

timp pot apărea probleme de sănătate, probleme sociale. La nivel de zonă analizată, există centre de

consiliere, formare profesională la locul de muncă şi urmărire a activităţii acestora, pentru şomeri de

vârstă peste 40 ani. Mai gravă este situaţia şomajului în rândul tinerilor absolvenţi, problemă socială

datorată unui cerc vicios: la angajare se cere experienţă în muncă, pe care nu o pot acumula dacă nu

sunt angajaţi, parcurs pe care îşi pierd încrederea în forţele proprii şi ajung în situaţii dificile.

Principalele măsuri necesare pentru ameliorarea evoluţiei populaţiei în cea ce priveşte resursele

de muncă constau în:

- ameliorarea ratei populaţiei active ;




127

- asigurarea condiţiilor pentru formarea profesională a populaţiei în scopul stabilirii

populaţiei în zonele rurale ;

- asigurarea de locuri de muncă ;

- creşterea numărului de populaţie activă ocupată în servicii.

4.7.2.1. Structura activităţiilor

Agricultura, piscicultura, silvicultura

Zona studiată include un număr de 10 unităţi administrativ teritoriale şi are o suprafaţa

totală de 126 860 ha. Structura suprafeţei totale, a zonei studiate, pe categorii de folosinţă şi unităţi

teritorial administrative.

Terenurile agricole/arabile sunt mai bine reprezentate în zona depresiunilor intramontane.

După aplicarea Legii nr. 18/1991 – Legea fondului funciar, exploatarea terenurilor agricole se

face de către: gospodăriile individuale, asociaţiile producătorilor individuali, societăţi comerciale nou

înfiinţate.

În general utilajele pentru exploatarea pământului sunt vechi cu un grad de uzură avansat,

producând probleme în perioadele de utilizare maximă (primăvară - toamnă). Ponderea utilajelor noi,

performante este mică, justificat de preţul acestora precum şi de sistemul greoi (birocratic) de acces la

credite a micilor producători agricoli.

Efectivele de animale sunt în proporţie covârşitoare în gospodăriile populaţiei. Acest lucru se

datorează în principal modificărilor legislative apărute după 1989 în ceea ce priveşte dreptul de

proprietate asupra terenurilor.

Agricultura reprezintă activitatea dominantă a unităţilor teritorial administrative din cadrul

zonei studiate, excepţie face municipiul Drobeta Turnu Severin.

Pentru reabilitarea potenţialului agricol al zonei studiate şi dezvoltarea unei agriculturi

durabile, capabile să creeze în condiţiile economiei de piaţă surplusul economic necesar dezvoltării şi

participarea la echilibrul general al economiei, sunt necesare o serie de măsuri, din care considerăm

importante următoarele:

- sprijinirea formelor asociative, ale proprietarilor de teren, de exploatare a terenurilor

pentru a se ajunge la exploataţii rentabile;

- acordarea de facilităţi (credite cu dobânzi avantajoase) producătorilor agricoli la

achiziţionarea maşinilor şi utilajelor agricole;




128

- reabilitarea şi extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare în vederea eliminării dependenţei

agriculturii de factorii climatici;

- cultivarea întregii suprafeţe arabile;

- asigurarea cu seminţe şi material săditor de înaltă valoare productivă şi biologică;

- instituirea unor restricţii ferme în folosirea terenurilor agricole de calitate superioară în

scopuri neagricole;

- modernizarea şi eficientizarea actualelor unităţi de colectare a produselor agricole şi

amplasarea de noi centre în zonele deficitare;

- reabilitarea unităţilor de prelucrare a produselor agricole şi sprijinirea iniţiativei particulare în

înfiinţarea de noi unităţi;

- îmbunătăţirea sistemului de evidenţă cadastrală - gestionarea pe calculator.

4.7.2.2. Industria, producţia şi distribuţia energiei, construcţii

Industria în cadrul zonei studiate este reprezentată în principal de municipiul Drobeta

Turnu Severin.

Producţia industrială a municipiului Drobeta Turnu Severin reprezintă cca. 1% din producţia

industrială a României. Principalele produse industriale sunt: vagoane marfă 37.7%, celuloză şi

semiceluloză 21.5%, hârtie 7.5%, energie electrică 12.7%, placaje de lemn 7.1%.

Referitor la principalele întreprinderi industriale se menţionează:

- MEVA – vagoane de clasă şi transport marfă;

- SEVERNEV – nave de tonaj diversificat pentru circulaţie fluvială şi maritimă;

- CELEROM – celuloză şi hârtie;

- CHE Porţile de Fier I – produce anual cca. 6500000 MWh;

- CILDRO – mobilă şi cherestea;

- SOMACO – materiale de construcţii;

- AURORA – produse de panificaţie.

Sectorul industrial a cunoscut un declin considerabil după anul 1990. Trecerea de la o

dezvoltare economică bazată pe industrializarea forţată, energointensivă, la una care să funcţioneze

după regulile economiei de piaţă, s-a dovedit a fi un proces extrem de complicat şi mult mai îndelungat

decât s-a sperat. Scăderea a fost, în principal, determinată de:

- capacitatea scăzută de adaptare la modificările intervenite în structurile pieţelor de desfacere

interne şi externe;




129

- decapitalizarea intensă datorată creşterii inflaţiei, devalorizării accentuate a monedei

naţionale, volumul redus al investiţiilor etc.;

- procese de privatizare care nu au adus programe coerente de dezvoltare sau infuzii

semnificative de capital;

- echipamente şi tehnologii neperformante şi învechite.

Principala activitate industrială a oraşului Anina o reprezintă industria extractivă a cărbunelui

prin Exploatările miniere Anina şi Ponor, urmată de industria prelucrătoare (fabrica de şuruburi,

fabrica de cărămizi refractare, fabrica de cherestea) şi industria alimentară (fabrica de pâine şi abator

animale). Urmare acţiunilor iniţiate de guvern, datorită costurilor mari de producţie din exploatările

miniere, activitatea extractivă a fost redusă prin închiderea sau conservarea zonelor de exploatare.

Numărul mediu de salariaţi la nivelul anului 2008 conform Institutului Naţional de Statistică

era de 32291 municipiul Drobeta Turnu Severin şi 912 oraşul Anina. Defalcarea acestora pe domenii

de activitate este prezentat în figurile 3 şi 4.

Figura nr. 3 – Numărul mediu de salariatţ la nivelul anului 2008 şi defalcarea acestora pe domenii de activitate




130

Figura nr. 4 – Numărul mediu de salariaţi la nivelul anului 2008 şi defalcarea acestora pe domenii de activitate

Turismul

Numeroase elemente cu valoare turistică legate de cadrul natural şi cu precădere de zona

montană, de monumente cultural-istorice şi de artă, bogăţia fondului etnofolcloric, completate cu

poziţia în teritoriu, varietatea arterelor de circulaţie se constituie într-o ofertă turistică cu un potenţial

ridicat.

Resursele turistice naturale, extrem de variate, sunt reprezentate prin numeroasele rezervaţii cu

valoare turistică, din parcul naţional.

Resursele turistice antropice ale zonei prezintă un potenţial deosebit din punct de vedere

cultural-istoric şi socio-economic.

Unităţi de cazare mai sunt sunt prezente în zona urbană (Drobeta Turnu Severin 15 unităţi

cazare/426 locuri, Anina o unitate cazare/10 locuri) precum şi în localităţiile Bozovici (o unitate

cazare/78 locuri) şi Mehadia (3 unităţi cazare/54 locuri).

Pentru modernizarea, diversificarea şi dezvoltarea structurilor de cazare şi alimentaţie publică

de importanţă turistică prin punerea în valoare a ofertei turistice în raport cu potenţialul turistic, sunt

necesare:




131

- ridicarea gradului de confort a spaţiilor de cazare existente;

- modernizarea şi sporirea dotărilor de agrement.

Dezvoltarea echilibrată în profil teritorial a activităţilor economico – sociale în concordanţă cu

distribuţia spaţială a potenţialului natural, economic şi uman, se poate realiza, acordându-se prioritate

pentru:

- restructurarea şi modernizarea activităţilor care valorifică superior potenţialul natural;

- modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport şi comunicaţii în vederea

asigurării unor legături directe şi rapide în spaţiul regional;

- realizarea unor activităţi alternative în zonele afectate de subdezvoltare ca urmare a

restructurării;

- identificarea şi promovarea unor “centre/zone potenţiale de dezvoltare” cu grad sporit

de atractivitate pentru investitori.

4.7.3. Impactul potenţial al activităţii asupra populaţiei

Componentele cele mai importante ale impactului generat de construcţia LEA se manifestă în

perioada de execuţie prin:

- ocuparea permanentă a 2,29 ha de teren şi temporar a 168,90 ha de teren în timpul

construcţiei.

- deficiente în gestionarea deşeurilor de construcţie şi a celor menajere

- implementarea planului nu creează noi locuri de munca.

Impactul datorat poluării aerului în timpul efectuării lucrărilor asupra populaţiei va fi scăzut şi

nu va afecta sănătatea acesteia, datorită timpului scurt de expunere.

În cea ce priveşte sănătatea muncitorilor, concentraţiile estimate pe amplasament se situează sub

limitele prevăzute de „Normele generale de protecţia mediului” şi se se poate aprecia că nu există

riscul apariţiei unor boli profesionale prin expunerea la noxele generate de activităţile analizate

Utilajele de exploatare şi de transport de pe amplasament vor fi acţionate de motoare Diesel

care emit zgomote de joasă frecvenţă, care nu afectează organismul uman.

Prin realizarea investiţiei nu se va înregistra o creştere a ratei îmbolnăvirilor profesionale la

nivelul locuitorilor sau lucrătorilor şi nu va exista public posibil nemulţumit de existenţa şi realizarea

proiectului. Din acest punct de vedere, putem afirma că impactul investiţiei va fi unul pozitiv.

4.7.4. Impactul potenţial al activităţii asupra condiţiilor şi activităţilor economice locale




132

În perioada de exploatare, investiţia analizată are un impact pozitiv asupra condiţiilor şi

activităţilor economice locale manifestate prin:

- îmbunatăţirea serviciilor locale prin creşterea calitaţii serviciilor de alimentare cu energie

electrică

- creşterea nivelului de trai şi a oportunităţilor de dezvoltare

- creşterea cantităţii de energie electrică ce se poate tranzita între România şi Serbia, ceea ce

generează compensaţii

- îmbunătăţirea siguranţei în funcţionare şi creşterea calitătii serviciului de transport al

energiei electrice în ambele sisteme electroenergetice (al României şi al Serbiei);

- creşterea posibilităţii racordării la sistemul energetic naţional a potenţialilor producători de

energie „verde” (eoliană, biomasă, hidro) care ar putea contribui la mărirea puterii instalate

4.7.5. Impactul asupra infrastructurilor existente

Afectarea zonelor protejate din punct de vedere a biodiversităţii

În faza de execuţie a LEA, biodiversitatea poate fi afectată datorită realizării culoarului de

sigurantă la traversarea zonelor împădurite ca urmare a defrişării unei suprafeţe maxime de cca.137,32

si utilizarea unei suprafete de cca. 171.19 ha, din care 2.29 ha definitiv (1.32 ha agricol şi 0.97 ha

forestier) şi circa 168.90 ha temporar (32.55 ha agricol şi 136.35 ha forestier), precum şi datorită

prezenţei utilajelor şi a oamenilor în perioada de realizare a lucrărilor de construcţii montaj (CM).

4.7.6. Măsuri de diminuare a impactului şi de protecţie a factorului uman

Protecţia aşezărilor umane şi a altor obiective de interes public

Cele trei variante de traseu a LEA traversează câte 10 unităţi administrativ-teritoriale.

Au fost obţinute toate Planurile Urbanistice Generale (PUG) de la unităţile administrativ-

teritoriale şi au fost trasate pe hărţi cu scara 1:25000, 1:50000 contururile intravilane.

În timpul execuţiei lucrărilor se vor folosi drumurile existente în zonă şi acolo unde va fi

necesar se vor executa lucrări de amenajare a acestora pentru a corespunde necesităţilor de execuţie,

respectându-se normele şi reglementările legale.

În faza de exploatare a LEA impactul vizual produs de aceasta se datorează caracterului

specific industrial extins pe zone destul de lungi. LEA alterează peisajul, îndeosebi în apropierea

zonelor turistice, istorice şi a celor locuite.




133

Toate variantele evită integral zonele de intravilan ceea ce reduce considerabil impactul

câmpului electromagnetic asupra populaţiei.

Poluarea psihică datorată riscurilor de accidente

În conformitate cu normativul NTE 003/04/00 „Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de

energie electrică cu tensiuni peste 1000 V”, proiectul prevede pentru protejarea instalaţiilor,

construcţiilor etc, situate în vecinătatea liniei, precum şi a oamenilor şi animalelor care pot veni în

contact cu părţile puse în mod accidental sub tensiune, în zone speciale de traseu:

o zone cu circulaţie frecventă;

o traversări peste drumuri, conducte, căi ferate, instalaţii de transport pe cablu, instalaţii

de irigaţii etc;

o traversări peste linii de energie electrică sau de telecomunicaţii;

o traversări sau apropieri de clădiri;

o măsuri de siguranţă mărită la elementele linieie:

o stâlpii vor fi în construcţie întărită care să permită blocarea conductorului în clemă în

situaţia ruperii acestuia într-o deschidere adiacentă;

o secţiunea minimă a conductoarelor trebuie să fie de 35 mm2 pentru conductoarele funie

din AL-OL si 50 mm2 pentru conductoarele finite din OL;

o se interzice înnădirea conductoarelor;

o lanţurile de izolatoare vor fi cu ramuri multiple;

o deschiderile reale între stâlpi nu vor depăşi 90% din deschiderile de dimensionare;

o stâlpii vor fi prevăzuţi cu prize de legare la pământ pentru circulaţie frecventă;

o pe toţi stâlpii se vor monta plăcuţe de avertizare pentru prevenirea accidentelor prin

electrocutare;

o gabaritele faţă de sol şi distanţele electrice până la obiectivele învecinate respectă

distanţele minime impuse pentru prevenirea accidentelor.

Situri arheologice

Culoarul LEA 400 kV proiectat nu afectează patrimoniul cultural. În cadrul acestuia nu sunt

depăşite valorile limită de calitate a mediului, precizându-se că acestea se încadrează în limitele

stabilite de legislaţia romană şi europeană din domeniul protecţiei mediului.

LEA nu afecteaza situri arheologice, distanta de apropriere variaza intre 0.3 - 17 km, conform

Listei anexate.




134

4.7.7. Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric şi

natural

Particularităţiile florei şi faunei, prezenţa unor elemente relicte ori endemice, a formelor de

relief deosebite au condus la delimitarea, în cadrul zonei studiate, a unui număr mare de zone protejate.

- Parcul natural Porţile de Fier;

- Parcul naţional Domogled – Valea Cernei;

- Parcul naţional Semenic – Cheile Caraşului;

- Parcul naţional Cheile Nerei – Beuşniţa;

- Geoparcul Platoul Mehedinţi.

În cadrul acestora se regăsesc un număr de 30 rezervaţii naturale, 6 situri de importanţă

comunitară (SCI) şi 6 arii de protecţie specială avifaunistică (SPA) nominalizate.

Lista monumentelor istorice, de artă şi arhitectură precum şi zonele naturale protejate sunt

prezentate în tabelele de mai jos.

În cadrul unităţilor administrativ teritoriale traversate de variantele traseului LEA 400 kV

proiectat, conform actelor normative emise până la această dată, sunt instituite următoarele zone

protejate:

Legea nr. 5/2000 – Plan de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea III – zone protejate.

Tabel nr. 35 - Rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale sau naturale

Poz. Denumirea Suprafata

ha.

Judetul

(in cadrul zonei studiate)

B Domoglet – V alea Cernei 60100.00 Caras-Severin, Mehedinti

D Portile de Fier 115655.80 Caras-Severin, Mehedinti

E Cheile Nerei - Beusnita 37100.00 Caras-Severin

O Semenic – Cheile Carasului 36664.80 Caras-Severin

Tabel nr. 36- Rezervaţii şi monumente ale naturii

Poz. Denumirea Localizarea


Suprafaţa

ha.

2.276 Rezervaţia Cheile Nerei – Beuşniţa PN-E Oraşul Anina 3081,30

2.279 Izvorul Bigăr PN-E Comuna Bozovici 176,60

2.280 Lisovacea PN-E Comuna Bozovici 33,00

2.283 Izvoarele Caraşului PN-O Oraşul Anina 578,00

2.284 Izvoarele Nerei PN-O Comuna Prigor 5028,00

2.285 Cheile Gârliştei PN-O Oraşul Anina, Comuna Goruia 517,00

2.287 Buhui-Marghitaş PN-O Oraşul Anina 979,00

2.290 Peştera Buhui PN-O Oraşul Anina 0,10

2.292 Rezervaţia Domogled PN-B Comuna Mehadia 2382,80

2.293 Coronini – Bedina PN-B Comuna Mehadia 3864,80

2.294 Iauna – Craiova PN-B Comuna Mehadia 1545,10

2.295 Iardaşiţa PN-B Comuna Mehadia 501,60




135

2.296 Belareca PN-B Comuna Mehadia 1665,70

2.302 Cheile Globului Comuna Iablaniţa 225,00

2.305 „Sfinxul Bănăţean” Comuna Topleţ 0,50

2.306 „Râpa Neagră” Comuna Mehadia 5,00

2.309 Valea Greatca Comuna Mehadia 9,00

2.310 Ravena Crouri Comuna Iablaniţa 7,00

2.311 Ogaşul Slătinic Comuna Bozovici 1,00

2.317 Locul fosilifer de la Globu Craiovei Comuna Iablaniţa 2,00

2.597 Gura Văii – Vârciorova PN-D Municipiul Drobeta Tr. Severin 305,00

2.598 Valea Oglănicului Comuna Brezniţa - Ocol 150,00

2.603 Valea Ţesna PN-B Comuna Mehadia 160,00

2.607 Dealul Duhovnei Comuna Iloviţa 50,00

2.608 Dealul Vărănic Comuna Brezniţa - Ocol 350,00

2.611 Locul fosilifer Bahna PN-D Comuna Iloviţa 10,00

2.622 Cracul Găioara PN-D Municipiul Drobeta Tr. Severin 5,00

2.624 Cracul Crucii PN-D Municipiul Drobeta Tr. Severin 2,00

2.625 Cracul Virului PN-D Municipiul Drobeta Tr. Severin 6,00

Tabel nr. 37 - Valori de patrimoniu cultural de interes naţional Monumente şi ansambluri de arhitectură

Arhitectura industriala, amenajari căi comunicaţie

Nr. Denumirea Unitatea Administrativ Teritoriala

(in cadrul zonei studiate) Judetul

1. Monumente şi ansambluri de arhitectură

a)27 Cetatea Severinului Municipiul Drobeta Tr. Severin Mehedinti

k)13 Ruinele Manastirii Vodita Municipiul Drobeta Tr. Severin Caras Severin

n)2 Mori si Valtori Comuna Progor, satul Putna Caras Severin

2. Monumente şi situri arheologice

g) Castre şi aşezările civile aferente; fortificaţii romano-bizantine

g)18

.

Ruinele oraşului roman cu rang de

municipiu şi apoi de colonia

Municipiul Drobeta Tr. Severin Mehedinţi

g)19

.

Ruinele podului lui Traian, ale castrului

roman şi ale termelor

Municipiul Drobeta Tr. Severin Mehedinţi

g)20

.

Ruinele bisericii medievale Municipiul Drobeta Tr. Severin Mehedinţi

HG nr. 2151/2004 – instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.

Tabel nr. 38 - Rezervaţii naturale

Nr. Arie natural protejata Suprafata

ha Judet

Unitatea Administrativ

Teritoriala


V. 6 Geoparcul Platoul Mehedinti 10600.00 Mehedinti

Breznita – Ocol

HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte

integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România.




136

Tabel nr. 39 - Situri Natura 2000

Nr.

crt. Nume sit Cod Judete

Suprafaţa

totală

(ha)

Situri de importanţă comunitară (SCI)

1 Cheile Nerei – Beuşniţa ROSCI0031 Caras Severin 37289,80

2 Domoglet – Valea Cernei ROSCI0069 Caras Severin 62014,30

3 Platoul Mehedinţi ROSCI0198 Caras Severin, Mehedinti 53891,80

4 Porţile de Fier ROSCI0206 Caras Severin, Mehedinti 125971,50

5 Semenic - Cheile Caraşului ROSCI0226 Caras Severin 37729,80

6 Râul Nera între Bozovici şi Ruşi

ROSCI0375 Caras Severin

Arii de protecţie specială avifaunistică (SPA)

1 Cheile Nerei – Beuşniţa ROSPA0020 Caras Severin 37289,80

2 Cursul Dunării – Baziaş – Porţile de Fier ROSPA0026 Mehedinti

3 Domoglet – Valea Cernei ROSPA0035 Caras Severin 62014,30

4 Munţii Almăjului – Locvei ROSPA0080 Caras Severin, Mehedinti 118141,60

5 Munţii Semenic – Cheile Caraşului ROSPA0086 Caras Severin 37729,80

6 Depresiunea Bozovici ROSPA0149 Caras Severin

4.8. Condiţii culturale şi etnice, patrimoniul cultural

În apropierea LEA sunt localităţi cu tradiţii culturale specifice zonei. Lucrarea propusă nu va

avea un impact asupra condiţiilor etnice şi culturale.

4.9. Impactul transfrontalier

În conformitate cu prevederile Legii nr. 22/2001 care ratifică Convenţia privind evaluarea

impactului asupra mediului în context transfrontalier adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, la

articolul 1 alineatul VII se stipuleaza: „Impact trasfrontalier înseamnă orice impact nu neaparat de

natură globală produs de o activitate propusă în limitele unei zone de sub jurisdicţia unei părti, a cărui

origine fizică se situează, total sau parţial, în cadrul zonei sub jurisdicţia unei alte părţi”.

Lungimea traseului LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina de cca. 80 km.

În ceea ce priveşte posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în

context transfrontalier, nu e cazul, deoarece lucrarea de faţă se raportează strict la lungimea traseului

pe teritorul României.




137

4.10. Perioadele de construcţie, funcţionare, închidere a activităţii de refacere a mediului şi

postînchidere

Durata de realizare a investiţiei: 2013-2015 (26 luni); durata de viaţă normată a LEA este de 40 de ani.

Durata de viaţă reală a liniei, în condiţiile respectării ciclurilor normate de reparaţii, este de 70 – 80

ani.

După expirarea duratei de viaţă, operaţiunile de dezafectare a LEA Porţile de Fier - Anina vor

implica următoarele operaţiuni:

Demolarea stâlpilor şi conductoarelor LEA

Scoaterea blocurilor de beton de la fundaţiile LEA

Readucerea stării terenului la folosinţa iniţială (arabil, păşune, etc.).

4.11. Impact direct, indirect, cumulativ, permanent, temporar, reversibil, ireversibil, pozitiv sau

negativ

Tabel nr. 40 - Impact cumulativ

Nr.

crt.

Componente de

mediu

Faza de construcţie

Faza de exploatare

Nivelul şi tipul impactului Nivelul şi tipul impactului

R M S P NA R M S P NA

1. Calitatea apei

2. Geologie

3. Fauna şi flora

4. Viaţa acvatică

5. Folosirea terenului

6. Aspecte socio-

economice

7. Clima

8. Vegetaţia

9. Impact vizual

10. Recreaţie & turism

11. Radiaţii neionizante

12. Perturbaţii radio -

televiziune

13. Calitatea aerului

14. Zgomot

15. Pădurea

16. Arii protejate

17. Zone umede

18. Resurse minerale

19. Resurse energetice

20. Populaţia

21. Arheologie

22. Situri arheologice şi

culturale

R - Ridicat; M - Moderat; S - Scăzut; P - Efect pozitiv; NA - Neaplicabil.




138

În zona de amplasare a proiectului propus nu sunt propuse sau aprobate alte proiecte care pot

genera impact cumulativ cu acesta şi care ar putea afecta ariile de protecţie specială din cadrul reţelei

ecologice Natura 2000 în România.

5. DESCRIEREA ALTERNATIVEI, PROGNOZAREA IMPACTULUI PE COMPONENTE

DE MEDIU, MĂSURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

Având în vedere impactul construcţiei LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina asupra mediului s-

au studiat diferite trasee pentru această linie, traseul adoptat având cel mai redus impact negativ aupra

terenurilor agricole, apelor, a impactului vizual şi electric, reducerea la minim a suprafeţelor de teren

ocupate definitiv şi temporar precum şi diferite tipuri de stâlpi.

La stabilirea tipurilor de stâlpi cu care se va realiza linia s-au considerat următoarele criterii de

performanţă din punct de vedere al impactului asupra mediului :

- mărimea culoarului de trecere;

- intensitatea câmpului electric la sol;

- intensitatea câmpului magnetic la sol;

- condiţiile de apariţie a descărcărilor corona,

- mărimea zgomotului acustic;

- modul de asigurare a mentenanţei;

- posibilităţi de lucru sub tensiune la potenţial;

- impactul vizual – estetica constructivă.

6. MONITORIZAREA

Sistemul de monitorizare (programul de monitorizare de mediu) va fi conceput şi realizat în

conformitate cu prevederile directivelor europene şi cu reglementările româneşti de specialitate.

Se recomandă dotarea custozilor (administraţiei) Ariilor protejate cu aparatura necesară

monitorizării factorilor de mediu, posibile afectate de lucrările de construcţii şi exploatare a LEA

400kV Porţile de Fie - Reuşită.




139

6.1. Plan de monitorizare pentru fiecare fază

Tabel nr. 41 - Planul de monitorizare al LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina

Parametrul

monitorizat

Scopul monitorizării Punctul în care se va

face monitorizarea

Modul în care

se va face

monitorizarea

Frecvenţa

măsurătorilor

Responsabilitate Inregistrări

Instalare Operare

Faza de execuţie

Încadrarea

lucrărilor în zona

culoarului de lucru

Nedepăşirea suprafeţelor

de teren atribuite lucrării

Zona de lucru şi cea

adiacentă

Vizual Zilnic Beneficiar Beneficiar

Zgomotul Nivel echivalent de zgomot la 5m de clădirile locuite sub valorile: -50dB pe timp de zi; -45dB pe timp de noapte (22PM-06AM) Încadrarea în limitele impuse de STAS 6156/86.

Pe traseul LEA Zona de

lucru

Sonometru Trimestrial şi

în perioada

de execuţie in

zonele

rezidenţiale

apropiate de

traseul LEA

Beneficiar Beneficiar Buletine de

analize

Deşeuri (material

din excavaţii) Pentru a evita

descărcările în zone

neautorizate

Volum de material excavat şi transportat (56.4700m3) ca material de umplutură în zone stabilite de comun acord cu autorităţile locale şi autorităţile de mediu din zonă

Pe traseul LEA Zona de

lucru

Determinarea

volumului de

deşeuri aflate în

depozitele

temporare şi a

celor încărcate

în autovehicule

Monitorizarea

fiecărui

transport la

plecare şi la

destinaţie

Constructor Anexa 1

HGR

856/2002 şi

documente

cf.HGR

1061/2008

Vegetaţia Readucerea terenului

scos temporar din circuitul

agricol la starea iniţiala

Zona de lucru şi cea

adiacentă

Prin fotografiere -La începutul

lucrarilor

şi

- la sfârşitul

lucrărilor

Beneficiar Beneficiar

Faza de exploatare

Zgomot (datorat

descărcării corona

Impact sonor asupra lucrătorilor şi populaţiei/STAS 1009/1988

Pe traseul LEA Sistem de măsurare portabil

La terminarea

perioadei de

garanţie

înaintea

recepţiei finale

Buletine de

analize

Câmpuri electro-

magnetice Impact asupra lucrătorilor şi populaţiei/Ordinele ministrului sănătăţii nr. Ordin MSF 1193/2006 (5 kV/m şi 0.1 mT la limita staţiei)

Itensitatea câmpului electric:

E<5kV/m în zona localităţilor şi E<10kV/m

Pe traseul LEA Aparate pentru

determinarea

câmpurilor

electrice şi

magnetice

La punerea în

funcţiune a

LEA şi apoi

anual

Constructorul

- La PIF;

- la receptia

finală;

- după

mentenanţă

finala

Beneficiar Buletine de

analize




140

în afara localităţilor;

Inducţia câmpului magnetic: B<100μT în zona localităţilor şi H< 200μT în afara localităţilor;

Generare deşeuri urmare a functionarii necorespunzatoare

Impact asupra solului şi biodiversităţii

Zona în care s-au generat

După caz/menţionarea cantităţilor

La generare Beneficiar Anexa 1

HGR

856/2002 şi

documente

cf.HGR

1061/2008

Verificarea

gabaritelor pe plan

vertical şi orizontal

între

conductoarele LEA

şi clădiri, căi

rutiere şi feroviare,

cursuri de apa.

Prevenirea accidentelor Toată lungimea LEA Vizual şi cu

dispozitive

specifice

La punerea în

funcţiune şi

apoi

trimestrial

- Beneficiar

Dezafectare

Poluarea solului şi subsolului

Impact asupra aerului şi biodiversităţii/Respectarea reglementărilor şi regulamentelor în vigoare

La locul stabilit pentru dezmembrare de către contractantul/executantul lucrării, cu condiţia respectării legislaţiei în vigoare

Vizual, după caz cu precizarea cantităţilor

Pe perioada dezafectării

Executant După caz, cu

prezentarea documentelor cf. Anexa 1 HGR 856/2002 şi documente cf.HGR 1061/2008

Generare de deşeuri

Impact asupra aerului, solului, apelor subterane şi biodiversităţii

Traseu LEA După caz/menţionarea cantităţilor

La generare/ predare

Executant (pentru perioada de garanţie) Beneficiar prin mentenanţă

Reconstrucţie ecologică

Impact asupra aerului, solului, apelor subterane şi biodiversităţii

Traseu LEA După caz, cu menţionarea suprafeţelor

Pe parcurs/la terminarea dezafectării

Executant (pentru perioada de garanţie)

Procese verbale, după caz




141

6.2. Scurtă descriere a Planului de management de mediului pentru LEA 400 kV Porţile de Fier

- Anina

Tabel nr. 42 - Planul managementului mediului pentru LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina

Nr. crt.

Acţiunea Instituţia responsabilă

Necesită elaborarea

Timp

1. Plan de acţiune în situaţii de urgenţă (accidente)

Sucursala de transport Timişoara

Plan de acţiune în condiţii de urgenţă (accidente)

Sfârşitul anului 2015

2. Îmbunătăţirea capacităţii manageriale a S.T. Timişoara în vederea protecţiei mediului

Transelectrica Plan de instruire Sfârşitul anului 2015

3. Obţinerea acordului de mediu Sucursala de transport Timişoara

Studiul de impact şi alte documente necesare

Sfârşitul anului 2015

4. Creşterea abilităţii de atragere a factorilor locali implicaţi în elaborarea managementului mediului


Întâlniri de rutină Permanent

Faza de construcţie

5, Ore de lucru restricţionate (în apropierea localităţilor, în timpul executării unor lucrări agricole urgente)


Pregătirea fazei de construcţie

6. Controlul excavaţiilor şi managementul deşeurilor (locul, frecvenţa eliberării terenului din zona LEA de deşeuri, mod de eliminare, etc.)


Specificarea în contract

7. Supravegherea zonei şi limitarea afectării vegetaţiei dincolo de culoarul de lucru


Specificarea în contract

8. Colectarea apelor uzate, transportul la o reţea de canalizare. Servicii complementare dacă este nevoie


Specificare în contract

9. Informarea publicului asupra eventualelor dezagremente pe care le va avea din cauza lucrărilor de construcţie



10. Informarea publicului despre eventualele restricţii de acces în zonă, drumuri de acces scoase temporar din funcţiune



11. Terminarea lucrărilor în cel mai scurt termen posibil; păstrarea zonei curate



12. Realizarea unui plan de trafic a maşinilor şi utilajelor; folosirea de echipamente de protecţie



13 Interzicera deversării de orice material în apele de suprafaţă



14. Monitorizarea calităţii lucrărilor şi a mediului



Faza de exploatare




142

15. Elaborarea planului de monitorizare a impactului asupra mediului (câmpurilor electromagnetice şi a ozonului din zona LEA)


Plan de monitorizare Permanent

16. Relaţia cu publicul si informarea acestuia asupra consecinţelor pe care le are exploatareaă asupra mediului şi a locuitorilor din zonă, existenţa plăcuţelor de avertizare asupra pericolelor


Întâlniri periodice cu publicul şi cu mas-media reprezentativă

Permanent

17. Păstrarea instalaţiilor LEA într-o stare tehnică bună cu un aspect plăcut care să atenueze impactul vizual şi curăţenie în zona stâlpilor şi a culoarului de acces


Rutină Permanent

18. Verificarea stării tehnice a instalaţiilor de legare la pământ a stâlpilor LEA şi a structurilor metalice din apropierea LEA


Verificare de rutină Permanent

19. Refacerea gabaritelor pe orizontală şi verticală între conductoarele LEA şi sol, cursuri de apă, drumuri, căi ferate, poduri, pădure, etc.


Verificare de rutină Permanent

20. Plan de acţiune în cazuri de urgenţă, incendiu legat de scurcircuit între conductoarele LEA, puneri la pământ, punerea sub tensiune a unor construcţii metalice, căderea unor conductoare sub tensiune în cursurile de apă, etc. Dotarea cu echipamentele necesare în vederea diminuării efectelor produse de aceste accidente.


Pregătirea unui plan de acţiune în caz ul unor situaţii de urgenţă, accidente datorate funcţionării LEA

Permanent

PLAN DE REDUCERE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Aspect de mediu Impact Măsuri de

reducere**) Costuri (………….)*)

Responsabilităţi

instituţionale

Comentarii

(ex. Impacturi

secundare)

Înregis

trări

Instala

re

Funcţiona

re

Insta

lare

Funcţio

nare

Constructie

Zgomot Impact

sonor

asupra

lucrăto-rilor

şi popula-

ţiei

În contractul cu

executantul se va

prevede executarea

majorităţii lucrărilor

pe timpul zilei cu

evitarea depăşirii

limitelor normate

pentru zgomot.

Demolarea se va

face cu utilaje

speciale pentru

demolare silenţioasă

şi cu vibraţii reduse

care au o precizie

mare în demolarea

selectivă şi

evacuarea

materialelor

rezultate.

Nu este

cazul

Nu este

cazul

Execu

tant

Executa

nt

În contractul

cu executantul

se va prevede

executarea

majorităţii

lucrărilor pe

timpul zilei cu

evitarea

depăşirii

limitelor

normate pentru

zgomot.

Deşeuri din

construcţii şi

demolări

(metalice, sticlă,

betoane, etc.)

Impact

asupra

aerului,

solului,

apelor

Deşeurile vor fi

sortate şi depozitate

temporar în spaţii

special desemnate,

după care vor fi

Cuprinse în

devizul

general,

poziţia

5.1.1

Executa

nt




143

subterane şi

biodiversită

ţii

evacuate şi

valorificate sau

depozitate definitiv

de firme autorizate

conform legislaţiei

de mediu naţionale.

Deşeurile

valorificabile

(metalice, sticlă, etc.)

vor fi transportate în

spaţiile de depozitare

desemnate de către

beneficiar.

Se vor întocmi

procesele verbale de

predare – primire şi

avizele de expediţie,

iar la finalul lucrării

executantul va preda

procesul de predare a

documentelor de

evidenţă a gestiunii

deşeurilor.

Pentru deşeurile

nevalorificabile

rezultate din lucrare,

executantul lucrării

predă responsabilului

de lucrare

documentele de

predare (tipul

deşeului/cantitatea/

suma plătită pentru

eliminare/societatea

de eliminare/locul

depozitării finale,

etc.) a acestor

deşeuri la firmele

autorizate pentru

eliminare sau

depozitare finală.

Depozitarea la

groapa de gunoi a

localităţii sau în alte

localităţi stabilite de

primăria din zonă se

face pe baza

acceptului prealabil

al deţinatorului

depozitului final

(groapa de gunoi)

sau al primăriei.

Transportul

deşeurilor de către

executant se va face

cu respectarea

prevederilor legale,

privind completarea

şi obţinera

aprobărilor pentru

"Formularul de

expediţie/transport

pentru deşeuri",

înainte de preluarea

deşeurilor şi

returnarea unei copii

către ST Bacau şi ST




144

Constanta.

Teren şi vegetaţie

afectate

Impact

asupra

solului şi

biodiversită

ţii

Refacerea terenului

(dacă este cazul)

după realizarea

lucrărilor de

reparaţii.

Cuprinse în

devizul

general,

poziţia 1.3

Execu

tant

Funcţionare (garantie)

Generare deseuri

urmare a

functiona rii

necorespunzatoa

re

Impact

asupra

solului şi

biodiversită

ţii

Eliminarea

deşeurilor

Nu este

cazul

Nu este

cazul

Proiect

ant,

Execut

ant

(pentru

perioad

a de

garanţi

e)

Benefic

iar prin

menten

anţă

Anexa nr.1

HGR

856/2002 şi

documentel

e conform

HGR

1061/2008

Generare de

zgomot

Impact

asupra

biodiversită

ţii/

lucrătorilor,

populaţiei

Utilizarea de

echipamante cu nivel

redus de zgomot

(max. 40 dB)

Nu este

cazul

Nu este

cazul

Execut

ant

(pentru

perioad

a de

garanti

e),

Benefic

iar

(postga

rantie)

Buletine de

măsurători

la PIF si la

expirarea

garanţiei

Generare de

câmp

electromagnetic

Impact

asupra

lucrătorilor

si, eventual,

asupra

populaţiei

Asigurarea prin

proiectarea

instalaţiilor şi a

echipamentelor

achiziţionate a

încadrării nivelului

câmpului

electromagnetic în

limitele normate (10

kV/m - câmp electric

şi 0.5 mT - câmp

magnetic pe schimb

de lucru în incintă) -

conform HGR

1136/2006 şi Ordin

MSF 1193/2006 (5

kV/m şi 0.1 mT la

limita staţiei)

Nu este

cazul

Nu este

cazul

Proiec

tant/

Contrac

tant

Executa

nt

Execut

ant

(pentru

perioad

a de

garanti

e),

Benefic

iar

(postga

rantie)

Buletine de

măsurători

la PIF şi la

recepţia

finală

Dezafectare

Generare de

deşeuri

Impact

asupra

aerului,

solului,

apelor

subterane şi

biodiversită

ţii

Transportul

deşeurilor rezultate

din demontarea

elementelor LEA în

locurile autorizate.

500.000 lei

Contrac

tant

Execu

tant

Reconstrucţie

ecologică

Impact

asupra

aerului,

solului,

apelor

subterane şi

biodiversită

ţii

Plantare arboret sau

vegetaţie

100.000 lei

Contrac

tant/

Benefic

iar




145

7. SITUAŢII DE RISC

Activitatea analizată se va desfăşura pe suprafeţe deschise cu luarea tuturor măsurilor de

protecţia muncii, protecţia contra incendiilor, etc.

7.1. Riscuri naturale (cutremur, inundaţii, secetă, alunecări de teren, etc.)

Zonele de risc natural (inundaţii) sunt reprezentate de ariile limitrofe cursurilor majore care

traversează teritoriul studiat, acestea datorându-se în principal: colmatării continue a secţiunilor de

curgere, gradului redus de împădurire, datorat defrişărilor necontrolate, în bazinele colectoare ale

cursurilor de apă, gradului de apărare împotriva inundaţiilor subdimensionat.

Unităţile administrativ teritoriale afectate de riscuri naturale sunt prezentate în tabelul de mai

jos.

Tabel nr.43 - Zone de risc

Plan de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a V-a - Zone de risc natural,

aprobat prin Legea nr. 575/2001

Anexa nr. 3

Unităţi administrativ teritoriale urbane amplasate în zone pentru care intensitatea seismică, echivalată pe baza

parametrilor de calcul privind zonarea seismică a teritoriului României, este minimum VII (exprimată în

grade MSK)

Unitatea administrativ teritorială Numărul de

locuitori

Intensitatea seismică exprimată în grade

MSK

Oraşul Anina 10594 VII

Municipiul Drobeta-Turnu Severin 118069 VII

Anexa nr. 5

Unităţi administrativ teritoriale afectate de inundaţii

Unitatea administrativ teritorială Tipuri de inundaţii

pe cursuri de apă pe torenţi

Oraşul Anina X

Comuna Bozovici X

Comuna Prigor X

Comuna Iloviţa X

Anexa nr. 7

Unităţi administrativ teritoriale afectate de alunecări de teren

Unitatea administrativ Potenţialul de producere a Tipul alunecărilor

teritorială alunecărilor primară reactivă

Comuna Brezniţa Ocol ridicat X




146

7.2. Accidente potenţiale (analiza de risc)

Se pot produce avarii ale LEA cu producere de accidente prin electrocutare sau cele datorate

coliziunii unor păsări de talie mare sau unor aparate de zbor cu LEA.

Există de asemenea riscul de îmbolnăvire la staţioarea îndelungată în zona LEA, îndeosebi a

persoanelor cu stimulatoare cardiace.

7.3. Planuri pentru situaţii de risc

Se impune realizarea unor planuri de acţiune în cazul producerii de scurcircuit a conductoarelor

LEA, punerea sub tensiune a unor structuri metalice din zona LEA, etc.

7.4. Măsuri de prevenire a accidentelor

Întreţinerea într-o stare tehnică perfectă a LEA, cu verificarea şi respectarea gabaritelor atât pe

plan vertical cât şi orizontal a conductoarelor electrice ale LEA între ele şi faţă de clădiri, alte

construcţii, instalaţii, căi de transport, ape de suprafaţă, etc.

Dotarea LEA cu sisteme de balizaj pe timp de noapte pentru prevenirea coliziunii cu aparatele

de zbor acolo unde legislaţia actuală o impune şi cu sisteme de avertizare (ultrasunete, sonor sau / şi

luminos) pentru evitarea coliziunii cu avifauna din zonă.

Montarea de plăcuţe avertizoare pe stâlpi LEA prin care să fie avertizată populaţia din zonă

asupra pericolului de electrocutare şi informarea acestuia asupra pericolului pe care îl reprezintă asupra

sănătăţii, staţionarea îndelungată în zona LEA îndeosebi a persoanelor cu stimulatoare cardiace.

8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR

8.1. Descrierea dificultăţilor (tehnice sau practice) întâmpinate de titular în timpul efectuării

evaluării impactului asupra mediului

În evaluarea impactului asupra mediului au fost întâmpinate următoarele dificultăţi şi limite:

Inexistenţa unor date certificate de Agenţia de Protecţia Mediului Europeană privind factorii de

emisie privind emisiile de poluanţi în atmosferă, datorat funcţionării LEA, precum şi a unor

măsurători sistematice privind emisiile de substanţe poluante generate de funcţionarea LEA de

înaltă tensiune;

Lipsa unor studii, certificate ştiinţifice şi validate privind efectul câmpurilor electromagnetice

asupra sănătăţii oamenilor şi mediului;




147

Timpul relativ scurt disponibil pentru efectuarea studiului de către evaluator.

9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC

Lucrarea de faţă reprezintă „Raportul la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru

Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal Intercomunal LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina”.

Raportul la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost întocmit în conformitate cu

cerintele de conţinut ale HG 445/2009.

LEA 400 kV Porţile de Fier – Anina obiectiv de utilitate publică de interes naţional

Linia electrică aeriană (LEA) 400 kV Porţile de Fier - Anina este prevăzută a se realiza în

strategia energetică a României în perioada 2010-2020 pentru creşterea siguranţei în funcţionare a

Sistemului Electroenergetic Naţional (SEN) în condiţiile apariţiei de noi investiţii ce încurajează

utilizarea eficientă a resurselor de energie primară şi de noi consumatori de energie electrică.

Principalele avantaje generate de realizarea LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina sunt:

o întăreşte sectorul energetic Banat contribuind la stabilitatea tensiunilor din zonă şi

implicit la reducerea pierderilor de putere în reţelele de transport ;

o îmbunătăţeşte siguranţa în funcţionare şi creşte calitatea serviciului de transport al

energiei electrice.

Traseul LEA

Pe baza experienţei în domeniu pe plan mondial, se identifică principii generale pentru alegerea

traseelor de LEA astfel încât cerinţele tehnico-economice să se armonizeze cu cerinţele de mediu şi

totodată să fie respectate şi condiţiile de coexistenţă cu obiectivele existente şi/sau viitoare.

Alegerea traseului pentru linia electrică aeriană de 400 kV Porţile de Fier - Anina s-a făcut

ţinandu-se seama de următoarele principii/criterii:



evitarea zonelor pe cât posibil împădurite şi implicit a defrişărilor;

evitarea parcurilor şi rezervaţiilor naturale;

evitarea zonelor peisagistice deosebite sau cu valoare arhitecturală şi istorică;






148

evitarea într-o măsură cât mai mare posibilă a terenurilor de înaltă productivitate agricolă,

precum şi a celor plantate cu vii şi livezi;


alegerea unor amplasamente cât mai favorabile pentru traversarea văilor largi şi a râurilor.

Descrierea etapelor proiectate

Durata propusă pentru realizarea investiţiei este de 26 luni , 2013-2015.

Principalele etape de realizare a proiectului sunt:

Obţinerea avizelor, acorduri, autorizaţii

Execuţia lucrărilor de construcţii

Montare echipamente

Racorduri electrice, inclusiv sistem de automatizare procese.

A. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI PENTRU

Apă

Bazinele hidrografice traversate de obiectivul investiţiei sunt Caraş, Nera, Cerna şi Dunărea,

cu caracteristicile lor specifice, ceea ce impune adoptarea unor soluţii constructive corespunzătoare

fiecarei traversări în parte.

Factorul de mediu „apa” este afectat doar în faza de execuţie a LEA, prin producerea de ape

uzate menajere în cadrul organizărilor de şantier, nepreconizându-se folosirea apei în scopuri

industriale.

Cu privire la impactul produs de funcţionarea obiectivului investiţiei analizate, se apreciază că

nu va exista pericolul poluării emisarului, neavând evacuare directă a apelor uzate. De asemenea nu

exista nici pericolul poluării surselor de apă subterană, dacă se iau măsuri pentru evitarea eventualelor

scurgeri accidentale de ape uzate în timpul constucţiei. Impactul produs de LEA asupra apelor este

neglijabil.

Aer

Evaluarea impactului poluantilor evacuaţi în atmosferă se face prin raportarea la valorile limită şi

valorile de prag prevăzute de legislaţia naţională ( STAS 12574/1987, OM 756/1997, Ordinul

462/1993) şi legislaţia UE (transpusă în legislaţia naţională Legea 104/2011) pentru protecţia acestora.

Microclimatul zonei nu va fi afectat de proiectul propus, un impact local asupra calităţii

aerului asociat cu liniile de transport pot să apară în timpul construcţiei datorită prafului şi emisiilor




149

poluante în timpul activităţilor de funcţionare şi întreţinere ca urmare a traficului vehiculelor pe

drumurile de acces. Aşa numitul “efect corona ” la conductoare poate conduce la producerea unei

cantităţi nesemnificative de ozon în imediata apropiere a conductoarelor.

Se poate preciza că pentru investiţia analizată, impactul produs asupra factorului de mediu aer

este neglijabil, în condiţiile exploatării corespunzătoare a activităţiilor propuse prin învestiţie.

Sol

Principalul impact asupra solului în perioada de execuţie a investiţiei este consecinţa ocupării

de terenuri care în prezent au alte folosinţe.

În conformitate cu prevederile din normativul NTE 003/04/00 în art. 137 şi 138 sunt normate

lăţimile culoarelor de trecere (75 m dispuşi 37,5 m stanga-dreapta axului) prin terenuri agricole şi de

54 m (dispuşi 27 m stanga-dreapta) prin terenuri forestiere.

În culoarele de trecere este interzisă realizarea unor construcţii făra înştiinţarea în prealabil a

operatorului de transport (ST Timişoara). Menţionam că – pe baza unui studiu de coexistenţă se

determină tipul construcţiei, distanţa şi măsurile de protecţie ce trebuie să fie îndeplinite de noile

construcţii.

Pentru funcţionarea LEA în condiţii normale şi protejarea mediului înconjurător, la traversarea

zonelor împădurite, în situaţia în care nu este respectată distanţa de protecţie de 6 m pe verticală între

conductorul inferior al liniei (cel mai apropiat de arbori) şi vârful arborilor (inclusiv o creştere

previzibilă pe o perioadă de 5 ani începând de la data punerii în funcţiune a liniei), este necesară

defrişarea unui culoar cu lăţimea de 54 m, centrat pe axul liniei.

Se poate preciza că pentru investiţia analizată, impactul produs asupra factorului de mediu sol va

fi negativ nesemnificativ, cu efecte negative minore.

Peisaj

Condiţiile tehnice generale avute în vedere la alegerea traseului liniei precizează necesitatea

respectării normelor de protecţie a mediului precum şi evitarea într-o măsură cât mai mare posibilă a

terenurilor de înaltă productivitate agricolă, a zonelor împădurite precum şi a celor plantate cu vii şi

livezi.

Dispoziţia constructivă adoptată asigură încadrarea armonioasă în mediu, conservându-se

peisajul şi introducând caracterul de modernitate industrială în contextul natural, istoric sau tradiţional.




150

Biodiversitate şi habitate

Biodiversitatea poate fi afectată datorită realizării culoarului de sigurantă la traversarea zonelor

împădurite ca urmare a defrişării unei suprafeţe de cca.183, 48 ha din care 2.29 ha definitiv (1,22 ha

agricol şi 1,07 ha forestier) şi circa 181,19 ha temporar (31.57 ha agricol şi 149,62 ha forestier),

precum şi datorită prezenţei utilajelor şi a oamenilor în perioada de realizare a lucrărilor de construcţii

montaj (CM).

Impactul proiectului asupra florei este de aşteptat a fi reprezentat de pierderea habitatului

sălbatic cuprinzând fragmentarea pădurii, de incendii potenţiale în pădure.

Impacturile asupra faunei coliziunile şi electrocutările speciilor

aviare şi de lilieci (se menţionează că LEA 400 kV Porţile de Fier –Anina intersectează drumul II de

migraţie al păsărilor (panono - bulgară) cea ce face să dispară efectul perturbator al simţului de

orientare a păsărilor migratoare), albine şi roiurile de albine (chiar dacă nu există nici un impact

asupra albinelor şi coloniilor de albine această problemă trebuie considerată), distrugerea vizuinelor

şi a cuiburilor, alte impacturi (deteriorarea sau moartea plantelor şi animalelor, distrugerea

răsadurilor de plante,etc,).

Afectarea zonelor protejate din punct de vedere a biodiversităţii

Parcul Natural Porţile de Fier

Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei

Parcul Naţional Semenic – Cheile Caraşului

Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa


Localităţi

Zona studiată include un număr de 10 unităţi administrativ teritoriale şi are o suprafaţă totală de

126860 ha.

LEA nu va traversa nici o aşezare existentă pentru a evita impactul relocării. În total vor fi afectate

permanent cca. 2,29 ha de teren şi temporar cca. 181,19 ha de teren în timpul construcţiei. Activităţile

proiectului cu impact potential asupra utilizării pământului sunt:

o Defrişarea şi întreţinerea unui culoar ”drept de trecere” de 75 m lăţime (în zone agricole şi

locuite), de 54 m (în zone cu păduri) şi drumurilor de acces de 4,5m lăţime (numai în câteva

locuri deoarece LEA este aproape de reţeaua de drumuri existentă);

o Construcţia şi ridicarea stâlpilor;




151

Impactul va fi semnificativ în zonele cu păduri unde copacii şi specii de arbuşti vor trebui defrişaţi

pe întrega lăţime a culoarului de trecere ce sprijină proiectul. Zonele deschise cu iarbă şi tufişuri,

pajiştele şi terenurile agricole (cuprinde terenuri pentru culturi sau cele pentru păşuni ) nu vor fi

semnificativ deranjate deoarece pământul poate încă să fie utilizat odată cu terminarea construcţiei.

Impactul asupra comunitatiilor locale poate fi pozitiv (în termeni de venituri /oportunităţi de forţă

de munca) şi negativ (în termeni de pierdere de teren şi perturbaţii temporare ). Suplimentar faţă de

aceste efecte, prezenţa liniei nu va afecta culturile sau păstoritul ce utilizeaza terenul de sub linie.

Infrastructuri

Linia va traversa 5 drumuri nationale principale, 6 drumuri judeţene principale şi o linie de cale

ferată. Linia nu va traversa spitale, şcoli. Sunt aşteptate impacturi minore în timpul construcţiei liniei.

Turism

Chiar dacă temporar, activităţile de construcţie pot perturba obiectivele turistice din zonă.

Perturbaţia poate proveni de la zgomotul utilajelor de lucru, de la zgomotul produs la trecerea

curentului prin conductoare datorită efectului corona şi prin alterarea peisajului datorat intruziunii unor

elemente industriale pe distanţe relativ mari (ststlpii şi conductoarele LEA).

Mediul social şi economic

Traseul LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina evită integral zonele de intravilan (locuite), rezultând

că tipurile de impacturi prezentate anterior afectează temporar şi pe durată foarte redusa populaţia din

zonă, mai exact numai lucrătorii din domeniul agricol şi silvic în timpul desfăşurării activităţiilor

specifice.

Implementarea planului nu creează noi locuri de muncă.

Culoarul LEA 400 kV proiectat nu va afecta patrimoniul cultural. În cadrul acestuia nu sunt

depăşite valorile limită de calitate a mediului, precizându-se că acestea se încadrează în limitele

stabilite de legislaţia română şi europeană din domeniul protecţiei mediului.

Impactul investiţiei LEA va fi unul pozitiv, cu efecte de lungă durată asupra mediului social

şi economic.

Lungimea traseului LEA 400 kV Porţile de Fier - Anina este de cca. 80 km.

În ceea ce priveşte posibilele efecte semnificative asupra mediului, inclusiv asupra sănătăţii, în

context transfrontalier, nu este cazul.




152

B. MĂSURILE DE DIMINUARE A IMPACTULUI

Pentru apă şi sol

Practici bune de construcţie şi management vor fi adoptate pentru a limita eroziunea potenţială,

prin proiectarea corespunzătoare a structurilor în concordanţă cu caracteristicile geologice, pentru a

evita contaminarea solului şi a proteja apele de sedimente datorită vărsării în ape a materialelor

excavate sau a unor evenimente accidentale.

Măsuri de eliminare/reducere a deseuri menajere

- se vor colecta şi înmagazina temporar în recipienţi specifici şi vor fi transportate la depozit ecologic

printr-un operator autorizat, ori de câte ori este nevoie sau pot fi reciclate împreună cu terasamentele.

Măsuri de eliminare/reducere a deşeurile tehnologice

- terasamente neutilizate la umpluturi (pământ natural) se vor împrăştia în strat uniform cu grosimea de

până la 10 cm, în afara zonei construite, urmând a se înierba îm mod. natural.

- deseuri metalice se vor colecta şi se vor preda la unităţi specializate pentru reciclare.

- uleiuri uzate se colectează şi se depoziteaza în recipienţi metalici şi se valorifică la unităţi

specializate.

- ambalaje şi resturi de materiale de construcţii nevalorificabile se vor depozita şi evacua împreună cu

deşeurile menajere.

Pentru aer

Practici bune de construcţii şi cele mai bune practici de management trebuie adoptate pentru

evitarea emisiilor potenţiale menţionate.

Măsuri de eliminare/reducere a emisiilor de praf în incinta şantierul şi pe drumul de acces

- respectarea tehnologiilor de lucru specifice proiectului propus

- îmbunătăţirea stării tehnice a drumului de acces;

- stropirea cu apă a surselor de praf şi a drumurilor de pământ, în perioadă de uscăciune;

- mijloacele de transport vor circula cu viteză redusă pentru a ridica în atmosferă cantităţi reduse de

particule fine de praf;

- încărcătura vrac va fi acoperită în timpul transportului, sens în care autobasculantele vor fi

dotate obigatoriu cu prelate

Măsuri de eliminare/reducere a emisiilor de noxe chimice generate prin arderea carburanţilor

(motorina)





153

- impunerea de restricţii de viteză pentru mijloacele de transport pe drumul de acces;

- controlul periodic al gazelor de eşapament şi folosirea de utilaje şi mijloace de transport cu motoare

performante dotate cu sisteme Euro de reţinere a poluanţilor.

Măsuri de eliminare/reducere a zgomotul generat de motoarele utilajelor şi mijloacelor de transport.


- impunerea de restricţii de viteză pentru mijloacele de transport pe drumul de acces;

- controlul periodic al nivelului de zgomot şi folosirea de utilaje şi mijloace de transport cu motoare

performante dotate cu atenuatoare de zgomot.

Pentru peisaj

Caracteristicile peisajului vizual vor fi păstrate parţial minimizând pe cât posibil tăierea copacilor,

tufişurilor şi a altor elemente semnificative ale peisajului. Refacerea vegetaţiei după construcţie va

limita bine impactul vizual.

Măsuri de atenuare a impactului vizual prin folosirea unor stâlpi zvelti şi vopsirea acestora în culori

care să se armonizeze cu zona în care sunt amplasaţi. De asemenea izolaţia liniei va fi de tip compozit.

Pentru biodiversitate şi habitate

Evitarea cât mai mult posibil a zonelor critice şi a habitatelor sensibile, şi încorporarea măsurilor

de proiectare adecvate.

Conductoarele (firele) vor fi distanţate (aproximativ trei metri), iar stâlpii vor fi construiţi pentru a

proteja cât mai mult posibil păsările. Dispozitivele de avertizare a păsărilor trebuie plasate de-a lungul

conductoarelor liniei. Efectele câmpului electric asupra albinelor şi roiurilor de albine trebuie prevenite

prin plasarea stupilor în afara culoarului de trecere al liniei sau dacă stupii de albine trebuie plasaţi în

culoarul de trecere al liniei acestea se vor proteja cu un ecran metalic legat la pământ.

La proiectarea LEA în zona de traversare a drumul II de migraţie al păsărilor (panono –

bulgară) se vor lua măsuri atât pentru protecţia elementelor LEA (poluarea izolaţiei) cât şi a păsărilor.

Pentru comunităţi

Pentru a minimiza impactul potenţial al activităţii de construcţie datorită accesului în teren trebuie

încheiate protocoale de operare adecvate şi orice distrugere cauzată de implementarea Proiectului,

trebuie compensată la valoarea de piaţă.




154

Pentru infrastructuri

Pentru a minimiza impactul potenţial, Transeletrica trebuie să colaboreze cu autorităţile de la căile

ferate şi drumuri pentru a stabili de comun acord un grafic de execuţie a lucrărilor la LEA , astfel încât

să nu fie perturbat semnificativ traficul ferovial şi auto din zonă.

Pentru turism

Transelectrica va furniza informaţii autorităţilor din aria protejată unde vor fi realizate activităţi

pentru a determina când sunt timpii de turism maxim şi unde este posibil se va încerca să se adapteze

graficul de execuţie pentru a minimiza perturbaţiile.

Pentru mediului social şi economic

În timpul execuţiei lucrărilor se vor folosi drumurile de acces existente şi numai în cazuri speciale

trebuie amenajate drumuri noi respectându-se normele şi reglementările locale.

LEA nu alterează peisajul, îndeosebi în apropierea zonelor turistice, istorice şi a celor locuite.

Toate variantele evită integral zonele de intravilan ceea ce reduce considerabil impactul

câmpului electromagnetic asupra populaţiei.

De asemenea nu sunt afectate viitoarele obiective ce pot apărea în zonele de intravilan.

În concluzie se poate aprecia că impactul produs de investiţa LEA Porţile de Fier - Anina

va fi nesemnificativ, cu efecte minore, asupra factorilor de mediu, prin măsurile care se vor lua, atât în

faza de execuţie cât şi în faza de exploatare pentru protejarea acestora.




155

ANEXE

Studiu de Evaluare şi Raport privind Impactul asupra Mediului, Faza PT pentru Proiectul LEA 400 kv Porţile de Fier – Anina - Reşiţa


156

Anexa 1 – LEA 400kV Porţile de Fier- Reşiţa - Plan de încadrare în zona



157

Anexa 2 – LEA 400kV Porţile de Fier- Reşiţa – Subvariantele de traseu 1.1, 1.2, 1.3



158

Anexa 3 – Plan de încadrare LEA: Rezervaţii şi monumente ale naturii



159

Anexa 4 – Plan de încadrare LEA: Parcuri naţionale / naturale



160

Anexa 5 – Plan de încadrare LEA: Arii de Protecţie specială avifaunistică (SPA)



161

Anexa 6 – Plan de încadrare LEA: Situri de importanţă comunitară (SCI)



162

Anexa 7- Plan de incadrare Domoglet Valea-Cernei – Iardaşiţa

studiu de evaluare Şi raport privind - · tabel nr. 16– statistica calităţii aerului în anul...

Documents