studiu de condi ţii iniţiale meteorologice · 100,000 - - 293 sle&c aceste valori sunt...

Studiu de condiţii iniţiale meteorologice

Evaluarea intensităţii şi frecvenţei precipitaţiilor, precum şi a scurgerilor, realizată pentru proiectul Roşia Montană

Beneficiar:

S.C. ROŞIA MONTANĂ GOLD CORPORATION (RMGC)

Întocmit de:

Universitatea Tehnică din Bucureşti

Raport pentru evaluarea impactului asupra mediului: Studiu de condiţii iniţiale meteorologice

- ii -

Cuprins 1 Rezumat introductiv............................................................................................. 4 2 Introducere .......................................................................................................... 6 3 Metodologie........................................................................................................14

3.1 Precipitaţii maxime (pm) ............................................................................. 14 3.2 Dezgheţ...................................................................................................... 16 3.3 Precipitaţii maxime probabile (pmp)............................................................ 18 3.4 Coeficienţi de şiroire................................................................................... 22

4 Analize ...............................................................................................................25 4.1 Precipitaţii maxime ..................................................................................... 25 4.2 Dezgheţul ................................................................................................... 27 4.3 Precipitaţii maxime probabile (pmp)............................................................ 28 4.4 Coeficienţi de şiroire................................................................................... 28

5 Constatări şi concluzii.........................................................................................30 6 Bibliografie .........................................................................................................31

Lista figurilor

Figura 2.1 Zonarea precipitaţiilor maxime orare în România (Diaconu şi colab. 1995) ... 7 Figura 2.2 Precipitaţii maxime la nivel mondial (Maidment, 1993) .................................. 7 Figura 2.3 Precipitaţii deosebite înregistrate în România (Stanescu şi Drobot 2002)....9 Figura 2.4 Regionalizarea României, (Diaconu şi Şerban, 1994) .................................11 Figura 2.5 Raţionalizarea valorii de S1% (Diaconu etc, 1995)........................................12 Figura 2.6 Regionalizarea indicelui n, (Diaconu etc., 1995)..........................................13

Figura 3.1 Factorul grad-zi M de utilizat cu maxT ...........................................................16

Figura 3.2 Factorul grad-zi M’ de utilizat cu Tmed .........................................................17 Figura 3.3 Identificarea lunilor critice pe baza înfăşurătoarelor.....................................18 Figura 3.4 Variaţia lui K funcţie de media precipitaţiei extreme medii şi a duratei ploii (după Hershfield; din OMM, 1973). ..............................................................................20

Figura 3.5 Ajustarea 1f a mediei (după Hershfield; din OMM, 1973).......................21

Figura 3.6 Ajustarea 2f a deviaţiei standard (OMM, 1973)......................................21

Figura 3.7 Ajustarea 3f a mediei şi deviaţiei standard pentru perioada de înregistrări.21

Figura 3.8 Precipitaţii efective ......................................................................................22 Figura 3.9 Domeniul de variaţie al coeficienţilor de şiroire............................................24 Figura 4.1 Zona supusa analizei aprofundate...............................................................25 Figura 4.2 Distribuţia precipitaţiilor extreme pe 24 h de vară ........................................26 Figura 4.3 Distribuţia precipitaţiilor extreme pe 24 h de iarnă-primăvară ......................27 Figura 6.1 Coeficient de scurgere – Sol cu textură uşoară ...........................................39 Figura 6.2 Coeficient de scurgere – Sol cu textură medie ............................................40 Figura 6.3 Coeficient de scurgere – Sol cu textură grea...............................................41


- iii -

Lista anexelor Anexa 1: Tabele de precipitaţii, dezgheţ şi şiroiri..........................................................32 Anexa 2: Coeficienţi de şiroire......................................................................................38 Anexa 3: Date privind precipitaţiile de la staţiile Abrud, RMGC-Roşia Montană,

Rotunda-Roşia Montană .........................................................................42


Secţiunea 1: Rezumat introductiv

Pagina 4 din 42

1 Rezumat introductiv În trecut au fost efectuate o serie de studii hidrologice pentru evaluarea fenomenelor

extreme de precipitaţii cu durata de 24 h şi dezgheţ pentru proiectul Roşia Montană: Knight Piésold (2001), INMH (2002) şi INMH (2003).

Valorile raportate în studiile anterioare au fost comparate cu valorile pentru precipitaţii cu drata de 24 h din România din ultimii 100 ani. Comparaţia sugerează că valorile pentru Precipitaţia Maximă Probabilă (PMP) raportate anterior au fost semnificativ subestimate. Mai mult, o comparaţie cu valoarea acceptată de obicei pentru România pentru precipitaţii cu asigurarea de 1% au arătat că valorile propuse de Knight Piesold (2001) şi INMH (2003) ar fi putut fi la rândul lor subestimate.

Având în vedere importanţa şi mărimea proiectului propus, MWH/RMGC a comandat în 2004 un nou studiu hidro-meteorologic independent prin care să se rezolve aceşti importanţi parametri de proiectare.

Studiul a cuprins o evaluare a distribuţiei spaţiale a fenomenelor istorice de precipitaţii extreme din România culegerea datelor şi analiza statistică a înregistrărilor de la 21 de staţii meteo pe o rază de 60 km faţă de amplasamentul Roşia Montană.

Cel mai semnificativ fenomen istoric este cel al precipitaţiei înregistrate la Deva, de 262 mm în 24h (iulie 1936) la numai 50 km sud de amplasamentul Roşia Montană. Acest fenomen înregistrat este comparabil cu PMP raportată în studiile anterioare.

Pe baza analizelor statistice de la 21 de staţii regionale pe o perioadă comună de 16 ani de înregistrări, au fost alese 10 staţii ca reprezentative pentru amplasamentul Roşia Montană şi au fost obţinute şi analizate toate înregistrările de la aceste staţii. Analiza a fost efectuată pentru două perioade diferite vara, din mai până în noiembrie şi iarna, din decembrie până în aprilie.

Valorile precipitaţiei de iarnă au fost apoi combinate cu valoarea maximă a dezgheţului, calculată cu ajutorul metodei pe trei grade Prin analiza stratului de zăpadă de pe amplasamentul Roşia Montană, a densităţii zăpezii şi temperaturilor înregistrate, s-a constatat că lunile martie şi februarie sunt perioadele critice pentru dezgheţ.

Valorile derivate pentru precipitaţii în 24 h şi dezgheţ pentru cele două sezoane au fost transformate apoi pentru diferite durate ale fenomenelor (15 minute până la 30 zile) cu ajutorul coeficienţilor regionali de conversie acceptaţi.

Principalele constatări ale acestui studiu sunt prezentate în Tabelul 1, în care sunt comparate rezultatele studiului cu cele ale studiilor anterioare de pe amplasamentul Roşia Montană.

Rezultatele indică următoarele:

PMP a fost subestimată în studiile anterioare. Noile valori sunt de aproape două ori mai mari comparativ cu estimările anterioare.

Precipitaţia extremă de vară este mai mare decât cea de iarnă. PMP e vară este similară cu PMP de iarnă plus dezgheţ. Lunile critice pentru dezgheţ sunt martie şi februarie.

Alte valori ale precipitaţiilor pentru proiectare sunt mai mici comparativ cu valorile propuse în raportul SNC Lavalin (2002), dar mai mari decât valorile propuse de Knight Piesold (2001) şi INMH (2003)


Secţiunea 1: Rezumat introductiv

Pagina 5 din 42

Tabel 1-1 Compararea precipitaţiilor extreme

Knight Piésold (2001) SNC (2002) INMH

(2003) Drobot/MWH (2004)

ARI Probabilitate

de depăşire în 17 ani

Precipitaţii Precipitaţii de vară

Precipitaţii de iarnă + dezgheţ

Pricipitaţii Precipitaţii de vară

Precipitaţii de iarnă + dezgheţ

100 15.7% 78 132 137 88 112 122 500 3.3% 102 155 163 146 147

1,000 1.7% 115 166 176 112 161 158 10,000 0.2% 169 209 227 138 211 191

100,000 0.0% 263 293 PMP 249 450 440

Studiul a făcut de asemenea o scurtă evaluare a coeficienţilor pentru fenomenele de

precipitaţii proiectate. Coeficienţii de şiroire pentru bazinele mici variază foarte mult, între 35% şi 80% şi depind de panta, gradul de împădurire, textura solului şi Indexul de Precipitaţie Anterioară (IPA) din fiecare sub-bazin. Acesta din urmă este un indicator al umidităţii solului rezultate din precipitaţii anterioare.

Şiroirea pentru PMP de iarnă ar putea avea loc teoretic imediat după sau în acelaşi timp cu un dezgheţ semnificativ, în care caz este de aşteptat o valoare mare a IPA şi prin urmare a coeficientului de şiroire. Din acest motiv, s-a propus un coeficient de şiroire de 90% pentru PMP de iarnă. O valoare mai mare a coeficientului de şiroire de iarnă este de aşteptat în situaţii în care pământul estre îngheţat şi acoperit de zăpadă, dar nu se justifică combinarea acestui scenariu PMP cu valoarea maximă a dezgheţului. Iar în privinţa PMP de vară, se consideră rezonabil un coeficient de şiroire de 80%. În ambele cazuri va trebui să se ia un coeficient de şiroire de 100% pentru suprafaţa apei şi alte suprafeţe impermeabile.

Studiul a evaluat de asemenea coeficienţii pentru fenomene de precipitaţii maxime proiectate, Care variază între 30% şi 45% pentru o asigurare de 10%, între 35% şi 60% pentru o asigurare de 1% şi între 50% şi 70% pentru o asigurare de 0,1% sau mai mare. Limitele domeniilor de variaţie corespund duratei minime şi respectiv maxime a precipitaţiei.


Secţiunea 2: Introducere

Pagina 6 din 42

2 Introducere Până în prezent au fost efectuate o serie de studii hidrologice pentru evaluarea

fenomenelor extreme de precipitaţii cu durata de 24 h şi dezgheţ pentru proiectul Roşia Montană: Knight Piésold (2001), INMH/SNC-Lavalin (2002) şi INMH (2003).

Înălţimea maximă a fenomenelor de precipitaţii în 24 h derivate din aceste studii este prezentată în Tabelul 2-1. Câteva dintre valori au fost extrapolate de SLE&C, conform menţiunilor din tabel.

Tabel 2-1 Înălţimea maximă a precipitaţiilor în 24 ore

Precipitaţii orare

INMH (2002) Precipitaţii orare

Knight Piésold (2001) Precipitaţii orare

INMH (2003) Perioadă de recurenţă

(ani) înălţime

(mm) Obs. înălţime

(mm) Obs. înălţime (mm)

2 - - 38 Raportat 44.6 25 - - 65 Raportat 72 50 - - 71 Raportat 80.6 100 132 SLE&C 78 Raportat 87.8 500 155 SLE&C 102 SLE&C

1,000 166 Raportat 115 SLE&C 112.3 10,000 209 Raportat 169 SLE&C 138.2 100,000 263 SLE&C - - -

PMP - - 249 Raportat 249 Înălţimea maximă a fenomenelor de precipitaţii în 24 h şi dezgheţ este prezentată în

Tabelul 2-2.

Tabel 2-2 Înălţimea maximă a precipitaţiilor în 24 ore combinat cu dezgheţ Înălţimea maximă a precipitaţiilor în 24 ore Perioadă de

recurenţă (ani) precipitaţii (mm) dezgheţ (mm) Total (mm)

Observaţii

100 - - 137 SLE&C 500 - - 163 SLE&C

1,000 126 50 176 INMH (2002) 10,000 162 65 227 INMH (2002)

100,000 - - 293 SLE&C Aceste valori sunt comparate cu valorile utilizate în mod obişnuit pentru precipitaţii orare

sau pe 24h pentru o perioadă de recurenţă de o dată la 100 de ani, din România. De obicei, în practica INMH se consideră precipitaţiile orare cu o perioadă de recurenţă de o dată la 100 de ani ca fiind între 100-130 mm (Figura 2.1). Cu ajutorul factorilor de conversie pentru durată acceptaţi, aceasta corespunde unei valori a precipitaţiilor pe 24 h de ordinul a 120-160 mm.



Pagina 7 din 42

Figura 2.1 Zonarea precipitaţiilor maxime orare în România (Diaconu şi colab. 1995)

Intensitatea maximă pentru România s-a înregistrat la Curtea de Argeş: peste 200 mm în circa 20 minute. Aceasta este precipitaţia cu cea mai mare intensitate în 20 de minute înregistrată în lume, după cum se arată în Figura 2.2.

Figura 2.2 Precipitaţii maxime la nivel mondial (Maidment, 1993)



Pagina 8 din 42

Mai mult, datele istorice arată că în România au avut loc fenomene de precipitaţii semnificative, după cum se observă şi în Tabelul 4. În Tabelul 2-3 sunt prezentate primele 90 de precipitaţii maxime în 24 h în ordinea mărimii, înregistrate în ţară în perioada 1896-1997.

Tabel 2-3 Precipitaţii extreme în 24 h înregistrate în România între 1886-1997

Acestea sunt completate de datele privind precipitaţiile deosebite înregistrate în

România) Stanescu şi Drobot, 2002), prezentate în Figura 2.3 şi Tabelul 2.4.



Pagina 9 din 42

Figura 2.3 Precipitaţii deosebite înregistrate în România (Stanescu şi Drobot 2002)



Pagina 10 din 42

Tabel 2-4 Precipitaţii extreme în România

Data

Locul

Înălţimea precipitaţiilor (mm)

Durata

29/30.08.1924 Casimcea Bestepe 650 24h 26.06.1925 Ciuperceni- Dolj 348.9 24h 19.06.1924 Fundata-Braşov 306 24h 16.06.1938 Cârlibaba-Suceava 280.4 24h 10.06.1901 Surdila-Găiseanca 266 24h 09.07.1934 Deva 262 24h 05.09.1912 Vatra Dornei 260 24h 07.07.1889 Curtea de Argeş 226.3 24h

29/30. 08.1924 Sulina 239.5 17h 29/30.08.1924 Letea-Tulcea 691 16h

30.08.1924 Caraomer_Constanţa 320 4h 30.08.1924 Sarichioi-Tulcea 243 3-5h

29/30. 08.1924 Sulina 239.5 3-4h 17.08.1900 Caraomer-Constanţa 300 4h 13min. 14.06.1889 Rădeni-Botoşani 122 4h 30min. 10.06.1901 Surdila-Găiseanca 200 4h 25min. 21.06.1979 Lucieni-Dâmboviţa 260 2h

28/28. 07.1991 Livezi-Bacău 149 2h 30min. 12.07.1999 Lunca Tomeasa 136 2h 27.05.1897 Piria-Mehedinţi 145.2 2h 30min. 02.06.1897 Piria-Mehedinţi 98 2h

28/29.07.1991 Lucăceşti-Bacău 95.5 2h 21.06.1979 Tătărani 256 2-3h 07.07.1889 Curtea de Argeş 204.6 20min. 02.06.1897 Piria-Mehedinţi 180.5 35min 09.06.1999 Laslea-Mureş 52 30min. 29.07.1991 Solont-Bacău 56.1 20min. 24.06.1889 Cuzganu-Constanţa 80 30min. 02.08.1997 Paltinu-Prahova 35 15min 28.06.1889 R.Sărat 35 6min

Destul de recent, în 1999 la Râul Mare – Retezat, a fost estimată o cădere de precipitaţii

de 190 mm în 2 h pe baza creşterii nivelului din acumulare (Solacolu, 2000). Pe baza studiilor de probabilităţi spaţio-temporale de depăşire şi regionalizare (Figura

2.4), Diaconu şi Şerban au obţinut, pe lângă alte valori, precipitaţia extremă pe 24 h pentru

bazinele mai mici de10 km2 (Tabelul 2-5).



Pagina 11 din 42

Figura 2.4 Regionalizarea României, (Diaconu şi Şerban, 1994)

Tabel 2-5 Regionalizarea României, (Diaconu şi Şerban, 1994):

Potrivit referinţei de mai sus, Roşia Montană se află în zona 2A.. De exemplu, pentru o

probabilitate de 1% de depăşire, precipitaţia zilnică extremă din această zonă este evaluată la 201 mm. Valoarea trebuie considerată cu oarecare rezerve, datorită scării de investigare, care nu a permis o evaluare aprofundată a aspectelor locale, ca de exemplu influenţa orografiei, variaţia precipitaţiilor mari în funcţie de altitudine, sau efectul de foehn.

Cu ajutorul unei metodologii diferite, Diaconu etc. (1995) a obţinut hărţi izoliniare, pe baza evaluării timpului de concentrare şi a punctului de precipitaţie instantanee maximă. Referinţele sugerează calculul intensităţii medii a unei precipitaţii cu probabilitatea de 1% cu ajutorul relaţiei de mai jos:

( )nctS

i1

%1%1

+= (mm/min)

unde: S1% este intensitatea instantanee a unei ploi cu 1% (Figura 5) n - indicele de reducere a intensităţii ploii (Figura 6) ct - timpul de concentrare



Pagina 12 din 42

Figura 2.5 Raţionalizarea valorii de S1% (Diaconu etc, 1995)



Pagina 13 din 42

Figura 2.6 Regionalizarea indicelui n, (Diaconu etc., 1995)

Pentru bazine mai mici de 10 km2, precum Corna, luând un timp de concentrare de circa

1 oră, pentru n = 0,5 şi S1% = 12, intensitatea calculată a ploii cu 1% este %1i = 1,5 mm/min, adică 90 mm/h, ceea ce echivalează cu 112-115 mm/24 h.

Considerentele de mai sus sugerează că valorile propuse pentru o precipitaţie extremă în 24 h cu o asigurare de 1% sub 100 mm sunt probabil subestimate, cum este cazul valorilor propuse de rapoartele Knight Piésold (2001) şi INMH (2003) Mai mult, valorile diferite date în diferite studii anterioare şi scara proiectului îndreptăţesc o analiză mai atentă a fenomenelor de precipitaţii extreme de pe amplasamentul Roşia Montană.


Secţiunea 3: Metodologie Pagina 14 din 42

3 Metodologie 3.1 Precipitaţii maxime (pm)

Pentru acest studiu au fost identificate 20 de staţii meteorologice, aflate la distanţe de 6-57 km de amplasamentul Roşia Montană, după cum indică Tabelul 3-1. Tabel 3-1 Staţii meteorologice relevante din zonă

Staţia Distanţa

(km) Staţia Distanţa

(km) Abrud 6 Întregalde 22

Alba Iulia 43 Mogoş 12 Albac 21 Scărişoara 27

Arieşeni 35 Stâna de Vale 57 Avram Iancu 26 Stei 57 Baia de Arieş 14 Ţebea 35

Băişoara 29 Turda 57 Bistra 8 Vidra 20 Cheia 29 Vlădeasa 57 Deva 51 Zlatna 22

Aceste staţii deţin înregistrări pentru diferite intervale, începând din 1895; uneori,

înregistrările sunt întrerupte şi conţin mai multe serii de date lipsă. Staţia de la Roşia Montană, aflată deasupra amplasamentului propus pentru proiect, înregistrează precipitaţiile din 1983. Perioada comună de înregistrări pentru cele 21 de staţii (inclusiv cea de la Roşia Montană) este 1983-1998.

Analizele au constat din următoarele etape:

a. Mai întâi, s-a determinat distribuţia spaţială a valorilor mediei şi deviaţiei standard pentru precipitaţiile maxime în 24 de ore anuale pentru cele 21 de staţii. Această etapă a determinat selectarea a 8 staţii cu valori similare ale mediei şi deviaţiei standard de la staţia Roşia Montană: Abrud, Albac, Avram Iancu, Baia de Arieş, Bistra-Câmpeni, Mogoş, Ţebea, Zlatna. Perioada corespunzătoare de înregistrări pentru staţiile selectate este prezentată în Tabelul 8.

Tabel 3-2 Perioada de înregistrare a staţiei

Abrud Albac Avram Iancu Baia de Arieş Bistra Mogoş Ţebea Zlatna

1895-1915 1950-1960 1949-1978 1890-1904 1963-1971 1950-1956 1963-1982 1890-1918 1923-1941 1979-1982 1980-1982 1908-1910 1972-1982 1961-1975 1999-2003 1922 1946-1960 1983-1998 1999-2000 1935-1938 1999-2003 1977-1982 1983-1998 1927-1932 1974-1975 1983-1998 1940-1964 1983-1998 1983-1998 1934-1937 1978-1982 1974-1975 1939-1964 1983-1998 1977-1982 1973-1975

1983-1998 1977-1982 1983-1998 În plus, au fost folosite pentru analize mai aprofundate valorile precipitaţiilor zilnice

maxime de la staţiile Alba-Iulia (1881-1900; 1923-1998) şi Deva (1921-1998) b. Au fost efectuate analize statistice detaliate cu ajutorul distribuţiilor Gumbel şi Person III

pentru staţiile selectate, considerate a aparţine unui grup statistic omogen. Au fost efectuate analize statistice separate pentru sezonul de iarnă (noiembrie-martie) şi de vară (aprilie-octombrie).



Precipitaţiile maxime în 24 h anuale pentru diferite probabilităţi de depăşire (0.01%, 0.1%, 0.2%, 0.5%, 1%, 2%, 4%, 5%, 10%, 20% şi 50%) au fost obţinute prin următoarea metodă:

• Fiecare staţie a fost analizată separat; pentru fiecare probabilitate de depăşire,

valoarea de proiectare a precipitaţiei a fost obţinută după cum urmează:

• valoarea precipitaţiei maxime în 24 h pentru toate staţiile, care a dat pachetul cu cele mai mari valori;

• inversul sau inversul pătratului distanţei pentru valoarea măsurată. •

• Pentru fiecare an, precipitaţia maximă în 24 h înregistrată de la toate staţiile a fost reţinută pentru analize statistice; această abordare se justifică prin faptul că staţiile sunt situate într-o zonă foarte compactă, astfel încât fiecare ar fi putut fi atinsă de fenomenul maxim anual.

Datorită faptului că pachetul de valori calculate pentru diferite probabilităţi de depăşire la

distanţa inversă ponderată nu a dat rezultate consistente, în raportul de faţă au fost prezentate numai rezultatele obţinute prin metoda b2).

După obţinerea valorilor pentru precipitaţiile de 24 h corespunzătoare probabilităţilor de

depăşire menţionate, au fost obţinute precipitaţiile cu durate diferite (15’, 30’, 1h, 2h, 3h, 6h, 12h, 1 zi, 2 zile şi 3 zile), cu ajutorul coeficienţilor de conversie prezentaţi în Tabelul 9 (C. Diaconu şi P. Şerban, Sinteze şi Regionalizări Hidrologice, Ed. Tehnică, 1994, p. 251). Având în vedere poziţia amplasamentului Roşia Montană (v. Figura 2.4), au fost folosite valorile medii pentru zonele A şi B.

Tabel 3-3 Coeficienţii de conversie pentru durata fenomenului



3.2 Dezgheţ

• pentru estimarea dezgheţului s-a utilizat metoda grad-zi. Se acceptă îndeobşte două metode: Pe baza maxT - temperatura zilnică maximă (P. Şerban, V. Al. Stănescu, P.Roman -

Hidrologie Dinamică, Ed. Tehnică, 1989 – p. 73-74): ( ) maxmax TMTTMh emelted ⋅≈−= unde: eT este temperatura de echilibru (care poate fi considerată egală cu zero); maxT - temperatura maximă zilnică; M - factor grad-zi sau factor de topire de utilizat pentru maxT (mm/0C zi),

reprezentat în Figura 3.1. Figura 3.1 Factorul grad-zi M de utilizat cu maxT

Pe baza medT - temperatura zilnică medie (R. Drobot, P. Şerban – Aplicaţii de hidrologie

şi gospodărirea apelor, Ed. HGA, 1999 – p. 8-9): ( ) medemedmelted TMTTMh ⋅≈−⋅= ''

unde: eT este temperatura de echilibru (considerată egală cu zero); medT - temperatura medie zilnică; M’ - factor grad-zi sau de utilizat pentru medT (mm/0C zi), reprezentat în Figura 3.2.



Figura 3.2 Factorul grad-zi M’ de utilizat cu Tmed

Cele două metode dau în general rezultate similare. Datorită existenţei înregistrărilor

valorilor maxime zilnice la staţia Roşia Montană, a fost utilizată prima metodă. b) Pentru fiecare lună a perioadei de iarnă în care pot apărea temperaturi pozitive, a fost

selectată valoarea maximă; analiza frecvenţei a dat temperatura maximă zilnică pentru diferite grade de asigurare.

Conţinutul de apă al zăpezii topite a fost obţinut din relaţia: maxTMhmelted ⋅=

Trebuie menţionat că meltedh reprezintă valoarea potenţială a zăpezii topite (exprimată sub formă de conţinut de apă); valoarea efectivă depinde de existenţa zăpezii. Astfel, deşi aprilie este luna critică din punct de vedere al temperaturii şi valorii coeficientului grad-zi, datorită rezervei reduse de zăpadă din bazin, lunile critice pentru acest bazin sunt de fapt martie şi februarie, când sunt de aşteptat un strat de zăpadă semnificativ şi temperaturi pozitive (Figura 3.3).



Figura 3.3 Identificarea lunilor critice pe baza înfăşurătoarelor

Stratul maxim istoric de zăpadă a fost de 740 mm în martie 1999, iar conţinutul maxim

de apă pentru aceeaşi lună a fost de 163 mm în 1984. În aprilie, valorile corespunzătoare sunt: 42 cm de zăpadă în 1996, respectiv 86 mm conţinut de apă în acelaşi an.

Pe de altă parte, stratul istoric de zăpadă prezintă valoarea de 950 mm în februarie 1999 şi un conţinut maxim de apă de 189 mm în februarie 1987, dar temperaturile pozitive sunt mai mici decât cele din martie.

Astfel, pentru evaluarea pe 2 sau 3 zile a conţinutului echivalent e apă al zăpezii, analizele au fost făcute pentru luna martie.

c) Pentru evaluarea pe 2 zile, apa evacuată prin topirea zăpezii se obţine din relaţia: ( )2max1max2max1max2 TTMTMTMh dayssnowmelt +⋅=⋅+⋅= Pentru o perioadă de 3 zile a fost folosită o relaţie asemănătoare: ( )3max2max1max3 TTTMh dayssnowmelt ++⋅= Analiza frecvenţei pentru luna martie arată că conţinutul de apă al zăpezii este

întotdeauna mai mare decât valoarea potenţială a apei topite calculate prin metoda grad-zi, chiar şi pentru o durată de 3 zile. Dacă lucrurile nu ar sta astfel, apa efectiv evacuată ar fi cantitatea minimă a apei potenţial topite şi a apei existente în stratul de zăpadă. Pentru durate mai scurte de 1 zi (15’, 30’, 1h, 2h, 3h, 6h) s-a considerat că dezgheţul are loc în general ziua (8h-16h). A fost atribuită o valoare fracţionară a cantităţii de apă evacuate zilnic prin topirea zăpezii pentru fiecare interval de timp.

3.3 Precipitaţii maxime probabile (pmp)

Procedurile statistice de estimare a PMP pot fi folosite ori de câte ori există suficiente date de precipitaţii sau alte date meteorologice, ca de exemplu date radar sau nu există înregistrări ale punctului de rouă sau valorilor vântului.

Ţinând cont de înregistrările de precipitaţii de la staţiile înconjurătoare, există înregistrări ale fenomenelor de precipitaţii extreme pe mai bine de 100 de ani. Nu există însă modele de distribuţie a furtunilor, punctului de rouă sau vântului. În ciuda anumitor probleme pe care le poate ridica estimarea statistică a PMP, aceasta a fost singura metodă posibilă pentru datele disponibile. Dintre diferitele metodologii statistice, procedura Hershfield a fost cel mai larg acceptată (OMM, 1973, 1986). Un număr important de studii recente (menţionate de Koutsoyiannis, 1999) utilizează alte metode de estimare statistică a PMP.



PMP se defineşte ca „cea mai mare înălţime teoretică a precipitaţiei pentru o durată dată care este fizic posibilă pe o suprafaţă afectată dată într-un anumit punct geografic într-un anumit moment al anului” (OMM, 1986) Într-o primă încercare de a deriva PMP pentru proiect, a fost efectuat procedeul Hershfield pentru fiecare dintre cele 20 de staţii. Această abordare nu a fost însă considerată corespunzătoare practicii internaţionale; astfel, în Australia şi SUA, apariţie PMP este asociată unor suprafeţe întinse de zeci sau chiar sute de mii de kilometri pătraţi. În aceste condiţii, s-a avut în vedere o valoare medie a PMP obţinută pentru 5 staţii reprezentative (Abrud, Arieşeni, Avram Iancu, Deva şi Stâna de Vale). Au fost considerate staţii reprezentative cele cu înregistrări pe perioade îndelungate (precum Abrud, Avram Iancu, Deva) sau care au înregistrat precipitaţii extreme importante sau valori mari ale mediilor şi deviaţiei standard pentru precipitaţii extreme în 24 h (Deva, dar şi Arieşeni şi Stâna de Vale). Calculele au fost efectuate separat pe perioadele de vară şi de iarnă.

Procedeul Hershfield (OMM, 1973) se bazează pe o relaţie bine cunoscută a analizelor de frecvenţă (Ven Te Chow, 1961):

nnT SKXX ⋅+= unde: TX este precipitaţia cu o asigurare T;

nX - media seriilor de n maxime anuale; nS - deviaţia standard pentru aceeaşi serie; K – o variabilă de frecvenţă, care depinde de distribuţia statistică adecvată datelor

hidrologice de valori extreme. Pentru derivarea PMP s-au folosit înregistrările de la 26000 staţii pentru determinarea unei valori acoperitoare a lui K. Aceste valori, în funcţie de durata fenomenului, sunt prezentate în Figura 3.4. Se poate considera o valoare maximă pentru K de 20.



Figura 3.4 Variaţia lui K funcţie de media precipitaţiei extreme medii şi a duratei ploii (după Hershfield; din OMM, 1973).

Se pot obţine valori nerezonabile ale PMP datorită apariţiei din pură întâmplare a unei

valori extreme cu o probabilitate foarte mică de depăşire (de exemplu 0.1% într-o serie de 100 de ani). Pentru a reduce influenţa unei astfel de valori excentrice a mediei şi deviaţiei standard, Hershfield a propus ajustări ale mărimilor nX şi nS . În Figurile 11 şi 12, mnX − şi mnS − se referă respectiv la media şi deviaţia standard a seriilor anuale după excluderea valorii maxime înregistrate.

O altă ajustare a nX şi nS a fost făcută pentru a ţine seama de mărimea eşantionului (Figura 3.7).

Aplicând aceste corecţii, parametrii nX şi nS din relaţia Ven Te Chow vor fi înlocuiţi de cornX şi cor

nS daţi de:

( ) ( )nfXXfXX nmnncorn 31 / ⋅⋅= −

( ) ( )nfSSfSS nmnncorn 32 / ⋅⋅= −



Figura 3.5 Ajustarea 1f a mediei (după Hershfield; din OMM, 1973)

Figura 3.6 Ajustarea 2f a deviaţiei standard (OMM, 1973)

Figura 3.7 Ajustarea 3f a mediei şi deviaţiei standard pentru perioada de înregistrări



3.4 Coeficienţi de şiroire În termenii cei mai generali (Figura 14) coeficientul de şiroire α se defineşte ca raportul

dintre grosimea şiroirii (ploaie efectivă sau netă notată nh ) şi grosimea stratului de precipitaţii (ploaie globală notată bh ). Astfel:

b

nhh

=α

Figura 3.8 Precipitaţii efective

Coeficienţii de şiroire pentru bazinele mici variază în general de la 0,35 la 0,80 (Tabelul

10, Figura 15 şi Anexa 2) şi depind de panta bazinului ( Ib %), gradul de împădurire (Cp %), textura solului (uşoară, medie şi grea) şi de Indexul de Precipitaţie Anterioară (IPA) ca indicator de influenţă a precipitaţiilor produse în zilele anterioare.

Rai

nfal

lIn

filtra

tion

inte

nsity

Duration [min]

Effective rainfall

Infiltrated rainfall

Infiltration capacity



Tabel 3-4 Coeficienţi de şiroire

• Textură uşoară

Cp %

Ib %

0 - 20

20 - 40

40 - 60

60 - 80

80 – 100

5 - 10 0,44 0,42 0,40 0,38 0,36 10 - 20 0,46 0,44 0,42 0,40 0,38 20 - 30 0,48 0,46 0,44 0,42 0,40 30 - 40 0,50 0,48 0,46 0,44 0,42 40 - 50 0,52 0,50 0,48 0,46 0,44

• Textură medie

Cp %

Ib %

0 - 20

20 - 40

40 - 60

60 - 80

80 – 100

5 - 10 0,55 0,53 0,51 0,49 0,47 10 - 20 0,57 0,55 0,53 0,51 0,49 20 - 30 0,59 0,57 0,55 0,53 0,51 30 - -40 0,62 0,60 0,58 0,55 0,53 40 - 50 0,64 0,62 0,60 0,57 0,55

• Textură grea

Cp %

Ib %

0 - 20

20 - 40

40 - 60

60 - 80

80 – 100

5 - 10 0,66 0,63 0,61 0,58 0,56 10 - 20 0,69 0,66 0,63 0,60 0,57 20 - 30 0,73 0,69 0,66 0,63 0,60 30 - 40 0,75 0,72 0,69 0,65 0,63 40 - 50 0,78 0,75 0,72 0,68 0,65

Sunt posibile valori mai mari decât 0.8 ale coeficientului de şiroire pe terenuri foarte

abrupte şi valori mai mari ale IPA, adică precipitaţii anterioare considerabile anterior ploii analizate, ducând la saturarea straturilor superioare ale solului.



Figura 3.9 Domeniul de variaţie al coeficienţilor de şiroire

Ligh t te x ture - Fo re st10 0% - AP I = 0 m m

0. 000. 050. 100. 150. 200. 250. 300. 350. 400. 450. 500. 550. 600. 650. 700. 75

50 60 7 0 8 0 9 0 10 0 110 1 20 1 30

R a i n fa l l (m m )

Run

off c

oef

ficie

nt

Ib= 5-10 %Ib= 10 -2 0%

Ib= 20 -3 0%

Ib= 30 -4 0%Ib= 40 -5 0%

Heavy texture-Forest=0%-API=40mm

0.00 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 0.50 0.55 0.60 0.65 0.70 0.75

50 60 70 80 90 100 110 120 130

Rainfall (mm )

Runoff coefficient

Ib=5-10% Ib=10-20% Ib=20-30% Ib=30-40% Ib=40-50%


Secţiunea 4: Analize

Pagina 25 din 42

4 Analize 4.1 Precipitaţii maxime

Pe baza valorilor mediei şi deviaţiei standard pentru precipitaţii extreme în 24 h în perioada 1983-1998 la 21 de staţii din bazinul superior al râului Arieş (inclusiv staţia Roşia Montană) a fost identificată o arie omogenă în jurul amplasamentului Roşia Montană. Au fost alese pentru analize aprofundate un număr de 10 staţii (Abrud, Albac, Avram Iancu, Baia de Arieş, Bistra-Câmpeni, Mogoş, Ţebea, Zlatna, Alba-Iulia şi Deva) cu valori medii anuale ale precipitaţiilor maxime în 24 h în domeniul 30-45 mm şi o deviaţie standard de 10-15 mm (Figura 4.1).

Figura 4.1 Zona supusa analizei aprofundate

Analiza a fost efectuată luând în considerare valoarea maximă anuală extremă pe 24 h

din zonă; au fost efectuate analize separate pentru sezonul de vară (mai-noiembrie) şi de iarnă-primăvară (decembrie-aprilie).

Rezultatele obţinute pentru aceste două perioade cu ajutorul distribuţiei Pearson III sunt prezentate în Tabelul 4-1 şi Figurile 4.2 şi 4.3.



Pagina 26 din 42

Tabel 4-1 Analiza frecvenţei

Probabilităţi

de depăşire Perioada de vară iarnă-primăvară

ppxpk

5020

10

5

4

2

1

0.5

0.2

0.1

0.01

%

=

PP3pk

37.34752.717

65.736

79.358

83.83397.938

112.284

126.809

146.22

161.027

210.757

=

PP3pk

26.38838.167

47.211

56.311

59.24968.395

77.564

86.749

98.912

108.125

138.781

=

Figura 4.2 Distribuţia precipitaţiilor extreme pe 24 h de vară

0.01 0.1 1 10 1000

50

100

150

200

250

Empiric - WeibullGumbelPearson III

Exceedance probabilities

P [%]

Prec

ipat

ion

[mm

]

250

0

PA s jk⎛⎝

⎞⎠ i 2,

P

P

1000.01 P empiric i

%

PA Gumbel P jk,( )

%,

PA Pearson3 P jk,( )

%,



Pagina 27 din 42

Figura 4.3 Distribuţia precipitaţiilor extreme pe 24 h de iarnă-primăvară

4.2 Dezgheţul Cu ajutorul distribuţiei Gumbel, au fost obţinute următoarele valori pozitive pentru

intervalele de timp de 1, 2 şi respectiv 3 ile (Tabelul 12). Tabel 4-2 Temperatura maximă estimată

TEMPERATURA

Perioada de recurenţă temp 1 zi temp 2 zile temp 3 zile

[ani] [grade] [grade] [grade] 2 13 23 33 5 16 30 37 10 18 34 39 25 21 38 43 50 21,5 40 44

100 22 41 45 500 24 44 47

1.000 25 45 48 10.000 26 47 50

PMT 30 50 60

Înălţimea echivalentă a apei din topirea zăpezii s-a obţinut prin înmulţirea acestor valori cu coeficientul grad-zi pentru martie (2 mm/oC zi). Pentru durate mai scurte de 15’, 30’, 1h, 2h,

0.01 0.1 1 10 1000

50

100

150

200

250

Empiric - WeibullGumbelPearson III

Exceedance probabilities

P [%]

Prec

ipat

ion

[mm

]

250

0

PA s jk⎛⎝

⎞⎠ i 2,

P

P

99.9990.01 P empiric i

%

PA Gumbel P jk,( )

%,

PA Pearson3 P jk,( )

%,



Pagina 28 din 42

3h, 6h considerând că dezgheţul are loc în general ziua (8h-16h), s-a calculat o valoare fracţionară a apei din dezgheţ pentru fiecare dintre aceste intervale.

4.3 Precipitaţii maxime probabile (pmp)

PMP pe 24 h s-a determinat atât pentru precipitaţii anuale, cât şi pentru sezonul de

iarnă-primăvară. Datorită incertitudinilor legate de evaluarea PMP, mai ales de perioada relativ scurtă de înregistrări de la 2 staţii (Arieşeni şi Stâna de Vale), au fost formulate diferite ipoteze privind precipitaţia anulă, care au dat un domeniu de valori ale PMP pentru fiecare staţie (Tabelul 13). Pentru proiectul Roşia Montană a fost aleasă valoarea PMP de vară de 450 mm şi o valoare a PMP de iarnă de 380 mm.

Valorile se situează în domeniul valorilor PMP raportate recent în Europa Centrală:

800 mm în 24 h (Tetzlaff şi colab., 2003);

350 mm în 24 h (Becker şi Grunewald, 2003); Se poate observa că domeniul de variaţie raportat este foarte larg. Valoarea PMP pentru

Europa este în curs de revizuire după recentele inundaţii mari care au cauzat pagube imense în Europa Centrală şi Sudică.

Tabel 4-3 PMP estimat

Staţia PMP (mm) PMP (mm) Anual Iarna

Abrud 263-298 272 Arieşeni 492-568 565

Avram Iancu 346-490 351 Deva 359-528 118

Stâna de Vale 486-560 582

PMP Roşia Montană 390-490 (adoptat 450 ) 380

PMP cu durata de 2 şi 3 zile a fost calculată cu ajutorul coeficienţilor de conversie.

Aceeaşi metodă a fost adoptată pentru durate mai scurte de 15’, 30’, 1h, 2h, 3h, 6h şi 12 h.

4.4 Coeficienţi de şiroire Cea mai mare parte a zonei de bazin a proiectului are panta naturală de 40%. Zonele

împădurite din bazinele Văii Roşia şi Văii Corna sunt estimate respectiv la 20% şi 30% şi constau din soluri de textură medie. Pe baza celor de mai sus şi a coeficienţilor de şiroire discutaţi în Secţiunea 3.4 a prezentului raport şi ilustraţi în Anexa 2, este de aşteptat un coeficient maxim de şiroire de 80%. Se estimează că vara coeficienţii maximi de şiroire ar putea varia între 0,3 şi 0,45 pentru evenimente cu asigurarea de 10%, 0,35-0,63 pentru evenimente cu asigurarea de 1% şi 0,5-0,7 pentru T=1000 sau mai mult. Limitele domeniilor de variaţie corespund duratei minime şi respectiv maxime a precipitaţiei. În perioada de iarnă-primăvară, toţi coeficienţii corespunzători au fost măriţi cu 0,1 pentru a ţine seama de o valoare potenţial mai mare a IPA.

Datorită caracterului excepţional al PMP şi al ipotezelor conservative necesare pentru proiectarea condiţiilor de siguranţă, se recomandă adoptarea şi utilizarea în analizele hidrologice a unor coeficienţi de şiroire mai mari decât de obicei.



Pagina 29 din 42

Şiroirile PMP de iarnă s-ar putea produce teoretic după şi în paralel cu un dezgheţ puternic, în condiţii de sol saturat. Din acest motiv, s-a propus un coeficient de şiroire de 90% pentru PMP de iarnă pe porţiunile de uscat şi de 100% pentru suprafeţele de apă şi impermeabile. În privinţa PMP de vară s-a adoptat un coeficient de şiroire de 80% pe porţiunile de uscat şi de 100% pentru suprafeţele de apă şi impermeabile.


Secţiunea 5: Constatări şi concluzii

Pagina 30 din 42

5 Constatări şi concluzii Pe baza rezultatelor prezentate, s-au obţinut precipitaţiile extreme pentru diferite

intervale de timp în cele două sezoane. Fenomenele de precipitaţii în 24 h sunt prezentate în Tabelul 13, iar precipitaţiile însoţite de dezgheţ plus coeficienţii estimaţi pentru şiroire pe celelalte durate sunt prezentate în Anexa A.

Valorile obţinute pe 24 h sunt ceva mai mici decât valorile corespunzătoare date de INMH în 2002. Acest lucru se poate explica prin faptul că în acest studiu s-a efectuat o analiză regională mai aprofundată.

Pe de altă parte, valoarea PMP adoptată pentru proiect, care determină proiectarea celei mai importante structuri a proiectului, a crescut semnificativ faţă de valorile PMP propuse în studiile anterioare.

Roşia Montană va fi primul proiect din România calculat pe baza criteriilor PMP şi VMP.


Secţiunea 6: Bibliografie

Pagina 31 din 42

6 Bibliografie

1. C. Diaconu, P. Serban, Sinteze şi Regionalizări Hidrologice, Ed. Tehnică, 1994; 2. C. Diaconu, P. Mita, E. Nita – Instrucţiuni pentru calculul scurgerii maxime în bazine mici.

INMH, 1995. 3. V. T. Chow – A general formula for hydrologic frequency analyses. Transactions

American Geophysical union, Vol. 32, pp 231-237 4. Manual for estimation of Probable Maximum Precipitation. Geneva, WMO, 1973. 5. D. Koutsoyiannis – A probabilistic view of Hershfield’s method for estimating probable

maximum precipitation. Water Resources Research, vol. 35, no. 4, pages 1313-1322, April 1999.

6. R. Drobot, P. Şerban, Aplicaţii de Hidrologie şi Gospodărirea Apelor. Ed. HGA, Bucureşti, 1999

7. V. Al. Stănescu, R. Drobot – Măsuri nestructurale de gestiune a inundaţiilor. Ed. HGA, Bucureşti, 2002.

8. A. Becker, U. Grunewald , Flood Risk in Central Europe. Science, vol. 300, May 2003, page 1099.

9. G. Tetzlaff, M. Borngen, M. Mudelsee, Comparison of maximum precipitation estimates with runoff depths for the 1342 and 2002 Central European flood events. Water Resources systems - Proceedings of Symposium HS02b – IUGG2003, Sapporo, July 2003, pages 59-64.


Anexa 1: Tabele de precipitaţii, dezgheţ şi şiroiri

Pagina 32 din 42




Pagina 33 din 42

Tabel 6-1 Furtună de iarnă + dezgheţ (durata de 15 min la 3 zile)

15 min (1/4 h) 30 min (1/2 h)

Perioada de recurenţa Pricipitaţii Dezgheţ

martie Total Coeficient de şiroire Pricipitaţii Dezgheţ

martie Total Coeficient de şiroire

[ani] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]

2 10 1 11 0.38 13 2 15 0.40 5 14 1 15 0.38 18 2 21 0.40

10 17 1 18 0.39 22 3 25 0.40 25 21 2 23 0.40 27 3 31 0.42 50 25 2 26 0.41 32 3 35 0.43 100 28 2 30 0.42 36 3 40 0.44 500 36 2 37 0.45 46 4 50 0.48

1,000 39 2 41 0.51 50 4 54 0.53 10,000 50 2 52 0.58 65 4 69 0.60

PMP 137 2 139 0.90 177 5 181 0.90

60 min (1 h) 120 min (2 h) Perioada

de recurenţa

Pricipitaţii Dezgheţ martie Total Coeficient

de şiroirePricipit

aţii Dezgheţ martie Total Coeficient

de şiroire

[ani] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [ 2 15 4 19 0.41 17 8 25 0.43 5 22 5 26 0.41 25 10 34 0.43 10 26 5 31 0.41 30 11 41 0.43 25 33 6 39 0.43 37 13 50 0.45 50 38 6 45 0.45 44 13 57 0.47

100 43 7 50 0.47 50 13 63 0.50 500 55 7 62 0.52 63 14 77 0.55

1,000 60 8 67 0.55 69 15 84 0.57 10,000 77 8 85 0.62 88 16 104 0.64

PMP 211 9 220 0.90 241 18 259 0.80



Pagina 34 din 42

180 min (3 h) 360 min (6 h) Perioada de recurenţa


de şiroirePricipitaţii

Dezgheţ martie Total Coeficient de

şiroire

[ani] [mm] [mm] [mm] [ - ] [mm] [mm] [mm] [ - ] 2 18 12 30 0.44 20 22 42 0.46 5 26 14 41 0.44 29 27 57 0.46

10 32 16 48 0.44 35 31 66 0.46 25 40 19 59 0.46 45 36 80 0.48 50 47 19 66 0.49 52 37 89 0.50 100 53 20 72 0.51 59 37 96 0.54 500 67 22 88 0.57 75 41 116 0.59

1,000 73 23 95 0.59 82 43 124 0.61 10,000 94 23 117 0.65 105 44 149 0.67

PMP 257 27 284 0.90 287 51 338 0.90

720 min (12 h) 1.440 min (1 zi) Perioada de recurenţa


de şiroire Pricipitaţii Dezgheţ martie

Total iarnă

Coeficient de şiroire

[ani] [mm] [mm] [mm] [ - ] [mm] [mm] [mm] [ - ] 2 23 25 48 0.48 27 26 53 0.50 5 34 30 64 0.48 39 32 71 0.50

10 41 34 75 0.48 47 36 83 0.50 25 51 40 91 0.51 59 42 101 0.53 50 60 41 101 0.55 69 43 112 0.56 100 67 42 109 0.58 78 44 122 0.59 500 86 46 131 0.62 99 48 147 0.64

1,000 93 48 141 0.64 108 50 158 0.66 10,000 120 49 170 0.70 139 52 191 0.72

PMP 329 57 386 0.90 380 60 440 0.90



Pagina 35 din 42

2.880 min (2 zile) 4.320 min (3 zile) Perioada

de recurenţa

Pricipitaţii Dezgheţ martie

Total iarnă

Coeficient de şiroire Pricipitaţii Dezgheţ

martieTotal iarnă


[ani] [mm] [mm] [mm] [ - ] [mm] [mm] [ - ] 2 31 46 77 0.53 33 66 99 0.55 5 44 60 104 0.53 48 74 122 0.55

10 54 68 122 0.53 58 78 136 0.55 25 67 76 143 0.57 73 86 159 0.60 50 79 80 159 0.62 86 88 174 0.65 100 89 82 171 0.66 97 90 187 0.70 500 113 88 201 0.69 123 94 217 0.73

1,000 123 90 213 0.71 134 96 230 0.75 10,000 158 94 252 0.76 172 100 272 0.80

PMP 433 100 533 0.90 471 120 591 0.90

Tabel 6-2 Furtună de vară (durata de 15 min la 3 zile) 15 min (1/4 h) 30 min (1/2 h) Perioada de recurenţa

Pricipitaţii dezgheţ Total Coeficient de şiroire Pricipitaţii dezgheţ Total Coeficient

de şiroire

[ani] [mm] [mm] [mm] [ - ] [mm] [mm] [mm] [ - ] 2 15 15 0.28 19 19 0.30 5 20 20 0.28 26 26 0.30 10 24 24 0.29 31 31 0.30 25 30 30 0.30 39 39 0.32 50 35 35 0.31 46 46 0.33

100 40 40 0.32 52 52 0.34 500 53 53 0.35 68 68 0.38

1,000 58 58 0.41 75 75 0.43 10,000 76 76 0.48 98 98 0.50

PMP 162 162 0.80 209 209 0.80



Pagina 36 din 42

60 min (1 h) 120 min (2 h) Perioada

de recurenţa

Pricipitaţii dezgheţ Total Coeficient

de şiroirePricipitaţi

i dezgheţ Total Coeficient de şiroire

[ani] [mm] [mm] [mm] [ - ] [mm] [mm] [mm] [ - ] 2 23 23 0.31 26 26 0.33 5 31 31 0.31 36 36 0.33

10 37 37 0.31 43 43 0.33 25 46 46 0.33 53 53 0.35 50 54 54 0.35 62 62 0.37 100 62 62 0.37 71 71 0.40 500 81 81 0.42 93 93 0.45

1,000 89 89 0.45 102 102 0.47 10,000 117 117 0.52 134 134 0.54

PMP 250 250 0.80 286 286 0.80

180 min (3 h) 360 min (6 h)

Perioada de

recurenţa Pricipitaţii dezgheţ Total Coeficient

de şiroire Pricipitaţii dezgheţ Total Coeficient de şiroire


100 76 76 0.41 85 85 0.44 500 99 99 0.47 110 110 0.49

1,000 109 109 0.49 122 122 0.51 10,000 142 142 0.55 159 159 0.57

PMP 304 304 0.80 340 340 0.80



Pagina 37 din 42

720 min (12 h) 1.440 min (1 zi)

Perioada de

recurenţa Pricipitaţii dezgheţ Total Coeficient

de şiroire Pricipitaţii dezgheţ Total iarnă



100 97 97 0.48 112 112 0.49 500 126 126 0.52 146 146 0.54

1,000 139 139 0.54 161 161 0.56 10,000 183 183 0.60 211 211 0.62

PMP 389 389 0.80 450 450 0.80

2.880 min (2 zile) 4.320 min (3 zile) Perioada

de recurenţa

Pricipitaţii dezgheţ Total iarnă

Coeficient de şiroire Pricipitaţii dezgheţ Total iarnă Coeficient de

şiroire

[ani] [mm] [mm] [mm] [ - ] [mm] [mm] [ - ] 2 47 47 0.43 51 51 0.45 5 64 64 0.43 69 69 0.45 10 76 76 0.43 83 83 0.45 25 95 95 0.47 103 103 0.50 50 112 112 0.52 122 122 0.55

100 128 128 0.56 139 139 0.60 500 166 166 0.59 181 181 0.63

1,000 184 184 0.61 200 200 0.65 10,000 241 241 0.66 262 262 0.70

PMP 513 513 0.80 558 558 0.80


Anexa 2: Coeficienţi de şiroire Pagina 38 din 42

Anexa 2: Coeficienţi de şiroire



Figura 6.1 Coeficient de scurgere – Sol cu textură uşoară

Light texture - Forest=0% - API = 0mm

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

50 60 70 80 90 100 110 120 130Rainfall (mm)

Run

off c

oeffi

cien

t

Ib=5-10%Ib=10-20%Ib=20-30%Ib=30-40%Ib=40-50%

Light texture - Forest100% - API = 0 mm

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

50 60 70 80 90 100 110 120 130Rainfall (mm)

Run

off c

oeffi

cien

t

Ib=5-10%Ib=10-20%Ib=20-30%Ib=30-40%Ib=40-50%

Light texture-Forest=0% - API=40mm

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

50 60 70 80 90 100 110 120 130Rainfall (mm)

Run

off c

oeffi

cien

t

Ib=5-10%Ib=10-20%Ib=20-30%Ib=30-40%Ib=40-50%

Light texture - Forest=100% - API=40mm

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

50 60 70 80 90 100 110 120 130Rainfall(mm)

Run

off c

oeffi

cien

t

Ib=5-10%Ib=10-20%Ib=20-30%Ib=30-40%Ib=40-50%



Figura 6.2 Coeficient de scurgere – Sol cu textură medie

Average texture-Forest=0%-API=0mm

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

50 60 70 80 90 100 110 120 130Rainfall(mm)

Run

off c

oeffi

cien

t

Ib=5-10%Ib=10-20%Ib=20-30%Ib=30-40%Ib=40-50%

Average texture-Forest 100%-API=0mm

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

50 60 70 80 90 100 110 120 130Rainfall(mm)

Run

off c

oeffi

cien

t

Ib=5-10%Ib=10-20%Ib=20-30%Ib=30-40%Ib=40-50%


0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

50 60 70 80 90 100 110 120 130Rainfall(mm)

Run

off c

oeffi

cien

t

Ib=5-10%Ib=10-20%Ib=20-30%Ib=30-40%Ib=40-50%


0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

50 60 70 80 90 100 110 120 130Rainfall(mm)

Run

off c

oeffi

cien

t

Ib=5-10%Ib=10-20%Ib=20-30%Ib=30-40%Ib=40-50%



Figura 6.3 Coeficient de scurgere – Sol cu textură grea

Heavy texture-Forest=0%- API=0mm

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

50 60 70 80 90 100 110 120Rainfal

Run

off c

oeffi

cien

t

Ib=5-10%Ib=10-20%Ib=20-30%Ib=30-40%Ib=40-50%


0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

50 60 70 80 90 100 110 120 130Rainfall (mm)

Run

off c

oeffi

cien

t

Ib=5-10%Ib=10-20%Ib=20-30%Ib=30-40%Ib=40-50%


0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

50 60 70 80 90 100 110 120 130Rainfall(mm)

Run

off c

oeffi

cien

t

Ib=5-10%Ib=10-20%Ib=20-30%Ib=30-40%Ib=40-50%

Heavy texture-Forest 100%-API=40mm

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

50 60 70 80 90 100 110 120 130Rainfall (mm)

Run

off c

oeffi

cien

t

Ib=5-10%Ib=10-20%Ib=20-30%Ib=30-40%Ib=40-50%



Anexa 3: Date privind precipitaţiile de la staţiile Abrud, RMGC-Roşia Montană, Rotunda-Roşia Montană

studiu de condi ţii iniţiale meteorologice · 100,000 - - 293 sle&c aceste valori sunt...

Documents