studiu de caz stefan

7/26/2019 Studiu de Caz Stefan

1/7

STUDIU DE CAZ

Numele prescolarului C.S.F

Sex:masculin

Varsta:3ani si 1 luni

!rupa : mica

"oti#ul :Copilul nu accepta si nu respecta re$ulile $rupei% este a$resi#% tipa%arunca lucruri% nu

comunica cu &oamna e&ucatoare si nici cu cole$ii% nu participa la acti#itatile $rupei.Copilul pro#ine &intr'o (amilie &e con&itie )una% am)ii parinti au stu&ii masterale% mama este

(unctionar pu)lic% tatal salariat la o (irma prestatoare &e ser#icii.Familia nu mai are alti copii%

tatal a#an& o (iica in #arsta &e *1 &e ani &intr'o casatorie anterioara %cu care (amilia nu are nici

un (el &e relatii .Familia are o situatie materiala )una % &e multe ori exa$eran& cu ca&ourilepentru copil.

Climatul (amilial este in $eneral unul po+iti#% relatiile (amiliale (iin& tul)urate &e mici con(licte

$enerate &e comportamentul copilului si &e maniera in care parintii intele$ e#olutia acestuia.Inaintea (rec#entarii $ra&initei copilul a (ost in$ri,it &e )unica materna a,utata &e o persoana

an$a,ata.-)ona./&ata cu inscrierea la $ra&inita % s'a renuntat la )ona %raman& in relatii &e

prietenie. Familia locuieste intr'un apartament cu 3 camere%copilul a#an& camera lui % &ar &oarme cu

mama."ama mentionea+a ca (iul ei nu a&oarme &aca nu este le$anat pe picioare.S mer$e sin$ur

la )aie %&ar parintii pre(era sa (oloseasca olita .

In urma unei #i+ite la &omiciliu am o)ser#at ca %copilul are acces la tele#i+or% calculator%ta)leta.De asemenea in camera lui am o)ser#at (oarte multe ,ucarii %in special masini.

Date me&icale:

E#olutia sarcinii: cu ce#a pro)leme ce au tinut &e #arsta mamei-01ani

Nasterea :normal%Ap$ar&.

De+#oltarea (i+ica acopilului este normal %a mers la 10luni."ama spune ca a (ost &intot&eaunamai a$itat si ca intot&eauna si'a mani(estat re#olta prin tipat .

Dia$nostic :A$itatie psi2omotorie%tul)urare &e comportament.

E#aluare psi2o'pe&a$o$ica:

Aprecieri asupra dezvoltarii senzorial-perceptiva

re&omina mo&alitatea #i+ual4 &e percepere a in(orma iei

'nu este pre+enta perceptia culorilor rosu%#er&e%al)astru %$al)en

' nu este pre+enta perceptia marimii'$rupea+a &upa marime mare'mic

'nu cunoaste (ormele $eometrice


2/7

Este posi)il sa (ie pre+ente unele elemente percepti#e insa isi pier&e usor interesul pentru

acti#itate.

Aprecieri asupra dezvoltarii psihomotorii:

'pre+inta &eprin&eri motrice &e )a+a-alear$a %urca scara%sare

'pe&alea+a% sta intr'un picior%lo#este min$ea%mer$e in cerc%sta pe #ar(uri

'orientarea corpului (ata &e o)iectele &in ,ur este )una

'tine corect creionul in mana- pre&omona mana stan$a

'recunoaste unele parti ale corpului%&esi nu le in&ica intot&eauna la coman&a #er)ala

'nu este pre+enta orientarea in spatiul $ra(ic-&esenul este &e tip m5+$5litur4

'm4n5nca sin$ur 6&aca 7i place m5ncarea

'se 7m)raca sin$ur

'mer$e sin$ur la 8C'controlul s(incterian este &o)an&it.

Limbaj si comunicare:

9im)a,ul este corespun+ator #5rstei &e 1'*0&e luni-scala C.aunescu%cu tul)urari &e lim)a, &e

tip &islalie polimor(a:

'7ntele$e si imita onomatopeele'la cerere spune cum (ace pisica% catelul% #aca

'executa &oua or&ine succesi#e le$ate &e acti#itati curente-ri&ica masina si pune'o pe masa

'lim)a,ul expresi# este (ormat &in aproximati# 3 &e cu#inte cu sens

'7ntre)arile sunt puse (olosin& o tonalitate intero$ati#a-mama; Casa;

' nu raspun&e corespun+ator (olosin& ne$atia

'sunt a(ectate mai multe sunete in sensul &e omisiune%inlocuire.

'mani(esta ecolalie ime&iata

'tonalitatea %ritmicitatea si mu+icalitatea lim)a,ului sunt si ele a(ectate.

Aprecieri asupra nivelului intelectual:


3/7

Gandirea:

Se a(la in sta&iul preoperational

'imita miscari si actiuni simple-morisca% )ate #antul

'construieste un turn &in 3 cu)uri

'intele$e utilitatea unor o)iecte cunoscute

'intele$e semni(icatia unor actiuni (amiliare-(ace )aie% pipi% nani%&esenea+a

Memoria

"emorie #i+uala )una

'memorea+a cu usurinta notiunile care intra in s(era lui &e interes

'poate repro&uce sarcini concrete %&e exemplu $esturi simple &e ,oc

'reali+ea+a un pu++le simplu &aca este asistat

Atentia

Volumul si sta)ilitatea atentiei sunt sla)e spre me&ii %in (unctie &e interesul pentru acti#itate

'(inali+ea+a cu preca&ere acti#itatile &e &urata mica

'tre)uie atentionat atunci can& i se #or)este

'este atras in special &e masini %&ar atentia ii poate (i reorientata si spre alte acti#itati &e scurta

&urata

Imaginatia:

',ocul sim)olic nu este pre+ent

',ocul cu ,ucariile este a&ec#at'pre(era masinile

'este interesat &e ,ucariile noi

'pre(era ,ocul &e unul sin$ur

Motivatia


4/7

'reusita in acti#itate este le$ata &e primirea recompensei

'(unctionea+a recompensele &e natura #er)ala

Vointa

-&e cele mai multe ori a)an&onea+a usor acti#itatile sau re(u+aparticiparea &e la inceput-NU%

NU

Temperament

'ener$ic%incapatinat

'atitu&ine re#en&icati#a si impulsi#a atunci can& este #or)a &e ceea ce isi &oreste

Afectivitatea:

-toleranta la (rustrare sca+uta

'isi mani(esta )ucuria si supararea

'isi mani(esta )ucuria la #e&erea unei persoane &ra$i-intr'un mo& nea&ec#at

'nu mani(esta empatie

'&aca &orinta nu ii este in&eplinita isi mani(esta nemultumirea prin plans si tipat.

bservatii la masa de lucru:

-isi mani(esta &orinta &e a scapa &e acti#itate prin expresii #er)ale-nu%nu


5/7

'isi mani(esta +$omotos nemultumirea prin tipat.Cauta spri,in la mama% tata.

'&aca in timpul acti#itatii isi pier&e interesul poate (i atentionat prin (olosirea unui ton

(erm%promiterea unei recompense-&aca termini plec .

'renunta la contactul #i+ual pentru a iesi &in acti#itate.

'(oloseste o $ama lar$a &e comportamente ina&ec#ate%-intele$e ca nu e #oie pentru a scapa

&intr'o sarcina ne&e+ira)ila.

Tinan& cont &e cele pre+entate mai sus putem conclu+iona ca in acest moment &e+#oltarea

atentiei %lim)a,ului si a comportamentului psi2osocial ale lui S nu sunt con(orm #arstei

cronolo$ice.

!ecomandari:

"#Discutii cu parintii pentru a clari(ica si sta)ili anumite con&uit in relatia cu S:

Sta)iliti si urmati re$uli simple si clare in ca&rul (amiliei si reamintiti'le copilului cu

calm

Nu ce&ati in (ata santa,ului emotional.

%%uneti'l la trea)a%%sa &uca si sa a&uca o)iecte%sa ase+e papucii la usa%sa puna apa &intr'

un pa2ar in altul etc.

Stimulati comportamentul po+iti# si corectati'l pe cel ne$ati#

ro$ramul la masa &e lucru %cu accent pe acti#itati speci(ice #arstei

o#estiri scurte le$ate &e realitatea curenta.

o#esti %repro&uceri ale acestora--(olosin& papusile ca persona,e

De+#oltarea creati#itatii%ima$inatiei prin ,oc sim)olic.

Exercitii &e respiratie-marirea capacitatii pulmonare si implicit a #olumului &e

aer.


6/7

a) Daca vesel se traieste bate-asa (terapeutul se foloseste de acest jocpentru a-l ajuta sa imite miscari). A se pastra miscarile jocului pentruca sa il desfasoare corect intr-un grup de copii.

b) Bat din palme clap clap clap/ Din picioare trap trap trap/ Ne-nvartim,ne rasupcim/ i la !ora noi pornim.

*.$a invatam culorile#

otri#im &i(erite o)iecte in (unctie &e culoare.

3.%ezvoltarea motricitatii fine:modelam plastilina%construim (olosin& le$o etc

0.&artile corpului:

Folosim o #arianta a cantecelului &in l).en$le+a"!ead, s!oulders, #neesandtoes$, dee%emplu "cap, burta si picior$etc.

&.Invatam animalele domestice. 'epetam onomatopee.

e animal este um face a ne salutam*

+.Tehnici de pictura.ictam cu buretele, cu degetele,cu pensonul.

.Eercitii pentru dezvoltarea aparatului !no"articular#

" e frumos miroase oarea$-inspir e%pir

- ua in balon- 0ura mare ca pentru A.- lantane dintii, cu acestia la vedere.

- 1inge bu2a de sus.- 1inge bu2a de jos.- 1imba stanga-dreapta.- 3ma obrajii.- ua (ajutor pentru "$).- Baraie bu2ele (ajutor pentru "B$).- 4mita po2itia bu2elor pentru "3$ si "5$.


7/7

- Dintii de sus peste bu2a de jos (ca pentru "6$) trebuie ajutat decateva ori pentru a constietin2a ce are de facut (sa isi bage bu2a dejos sub dintii de sus).

- 4ncrunta sprancenele.- tramba din nas.

- 7tc.

In timp ce se lucrea+a copilul este lau&at%incura,at si sustinut Se apelea+a la &i#erse ,ocuri

-$a&ilat% pentru a 6l moti#a sa ramana in acti#itate.Nu renuntam la executarea sarcinii %in&i(erent &e comportamentul stimulant-tipat%

autoa$resi#itate.

E#olutia ca+ului:rima e#aluare s'a (acut &upa 0 luni &e terapie .

Spre &eose)ire &e la momentul #enirii la $ra&inita% S participa partial la acti#itatile $rupei ni#elul

atentiei (iin& mult im)unatatit.De+#oltarea lim)a,ului ramane su) ni#elul #arstei cronolo$icenereusin& sa se (aca inteles in totalitate.In pri#inta comportamentelor a$resi#e %acestea sau

sc2im)at &e'a lun$ul timpului &e la tipat% la scuipat% aruncat o)iecte.In acest moment sunt re&use

ca (rec#enta si &urata.A &e+#oltat relatii &e atasament (ata &e terapeut si (ata &e unul &intre cole$i cu care se ,oaca siI

imparte ,ucariile.

Consi&er ca %pro$resele (acute &e S in toate ariile &e &e+#olare%&emonstrea+a ca pro$ramul

terapeutic este e(icient%ca urmare recoman& mentinerea re$ulilor &e con&uita in (amilie si la$ra&inita precumsi continuarea terapiei in&i#i&uale cu a&aptarea pro$ramului &e lucru cerintelor

e&ucationale con(orme #arstei copilului.

studiu de caz stefan

Documents