studiu de caz la societatea comerciala ceproinv sa

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI”, BACĂUFACULTATEA DE ŞTIINTE ECONOMICESPECIALIZAREA CONTABILITATE, AUDIT ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

ANALIZA DIAGNOSTIC A UNEI SOCIETĂŢI COMERCIALE CU ACTIVITATE DE PRODUCŢIE.

S.C. CEPROINV S.A.

STUDENT: VAMĂ OANA MADALINA

GRUPA: 642

Cuprins

Capitolul 1. Societatea comercială Ceproinv S.A.

1.1. Prezentarea societăţii comerciale

1.2. Produsele

1.3. Structura organizatorică a societăţii comerciale

Capitolul 2. Analiza activităţii de producţie şi comercializare la S.C.Ceproinv S.A.

2.1. Analiza indicatorilor activităţii de producţie şi comercializare

2.1.1. Analiza cifrei de afaceri

2.1.2. Analiza producţiei fabricate

2.1.3. Analiza producţiei exerciţiului

2.1.4. Analiza valorii adăugate

2.2. Analiza raportului static şi dinamic a indicatorilor valorici

ai activităţii de producţie şi comercializare

2.3. Analiza factorială a cifrei de afaceri la S.C. Ceproinv S.A

Capitolul 3. Analiza rentabilităţii la S.C. Ceproinv S.A

3.1. Analiza ratelor de rentabilitate la societatea comercială

3.2. Analiza indicatorilor de rezultat la societatea comercială

3.2.1. Soldurile intermediare de gestiune

3.2.2. Analiza factorială a marjei comerciale

3.2.3. Analiza factorială a rezultatului brut al exerciţiului

Capitolul 4. Analiza echilibrului financiar la S.C. Ceproinv S.A

4.1. Analiza ratelor de echilibru financiar la societatea comercială

4.2. Analiza echilibrului financiar pe baza bilanţului financiar

la sociatatea comercială

4.2.1. Analiza fondului de rulment financiar

4.2.2. Analiza necesarului de fond de rulment

4.2.3. Analiza trezoreiei nete

Bibliografie

Anexe

CAPITOLUL 1

SOCIETATEA COMERCIALĂ CEPROINV S.A.

1.1. Prezentarea societăţii comerciale

Societatea Comercială Ceproinv SA este o societate cu capital integral privat

înfiinţată în 1991 de către un grup de şase specialişti cu experienţă în tehnica de prelucrare

a maselor plastice, inclusiv a teflonului. Firma s-a dezvoltat angajând personal calificat şi

s-a dotat cu maşini şi utilaje specifice prelucrării teflonului şi a maselor plastice tehnice

generale (polietilena, polipropilena, poliamida, etc.) şi avansate.

Societatea are în prezent un sediu propriu, ateliere, compartimente în care sunt

amplasate maşinile şi utilajele necesare prelucrării teflonului şi a maselor plastice

(strunguri, freze, cuptoare de sintetizare, prese, maşini de injecţie), un laborator de

încercari fizico-chimice şi birouri dotate cu tehnică de calcul adecvată. Firma dispune de

alimentare independentă cu energie electrică (având punct propriu de transformare a

energiei electrice), sursă proprie de apă potabilă şi centrală de încălzire proprie.

Capitalul social al Societăţii Comerciale Ceproinv S.A. la 31.12.2007 este de

90.510 lei, împărţit în 2.586 acţiuni la purtător cu valoarea de 35 de lei fiecare.

Numărul de acţionari este de şase. În anul 2007 capitalul social al societăţii s-a

majorat de la 89.219 lei la 90.510 lei, prin aport în numerar adus de acţionarii societăţii.

Această majorare s-a realizat prin majorarea valorii nominale a acţiunilor cu menţinerea

numărului total al acestora. În anii 2009 şi 2010 capitalul social al societăţii nu a fost

modificat valoric şi nici în structură.

1.2. Produsele

Societatea comercială Ceproinv S.A. prelucrează şi vinde anual aproximativ 25 de tone de

semifabricate şi piese finite din teflon şi aproximativ 45 de tone de semifabricate şi piese

finite din mase plastice tehnice. Paleta de produse executate de Ceproinv S.A. are

aplicativitate în industria chimică, petrolieră, navală, electronică, energetică, siderurgică,

alimentară, uşoară, în transporturi, construcţii, maşini, unelte, etc.

Principalele produse oferite pieţei sunt:

a) Semifabricate (plăci, bare, bucşe) şi piese finite din:

Teflon pur şi aditivat cu carbon, grafit, sticlă, bronz, bisulfură de molibden;

Mase plastice tehnice generale, policarbonat celular;

Mase plastice tehnice avansate.

b) Piese finite din materiale metalice (oţel, fontă, bronz etc) şi nemetalice (poliuretan,

textolit, sticlotextolit, cauciuc)

c) Subansamble şi produse metalice pentru echipament tehnologic şi de uz general,

inclusiv construcţii metalice.

1.4. Structura organizatorică

Conducerea societăţii comerciale este asigurată de Adunarea Generală a Asociaţilor

care are în subordine Comisia de Cenzori în numar de trei cenzori şi Consiliul de

Administraţie.

În subordinea Consiliului de Administraţie se află un director executiv. Acesta are

în subordine urmatoarele compartimente:

Birou lansări – secretar;

Birou marketing calitate, care coordonează activitatea compartimentului Cercetare şi

încercări mecanice;

Compartimentul producţie, care are în subordine urmatoarele secţii:

o Atelier materii prime, injecţie;

o Administrativ;

o Ateliere piese TT;

Director adjunct, care coordonează compartimentul de cercetare – dezvoltare – preţuri

şi compartimentul întreţinere reparaţii.

Director activitate economică – resurse umane, care are în subordine compartimentul

facturi – casier.

Personalul societăţii este calificat şi are experienţă în prelucrarea teflonului şi a

maselor plastice tehnice, dar şi în prelucrarea materialelor feroase şi neferoase.

Din numărul total de angajaţi, 30% este personal cu studii superioare, iar restul este

personal direct productiv.

Societatea comercială Ceproinv S.A.

Numărul mediu de salariaţi la Societatea Comercială Ceproinv S.A. în anul 2007 a

fost de 32 de salariaţi, din care:

în compartimentul Tessa 12 salariaţi;

în compartimentul Tessa producţie 1 salariat;

în compartimentul Desfacere 1 salariat;

în compartimentul Producţie 18 salariaţi.

În anul 2008 numărul mediu de salariaţi a fost redus la 26, iar pe compartimente:


în compartimentul Producţie 16 salariaţi. În rest a rămas nemodificat.

În anul 2009 numărul de salariaţi a fost iarăşi redus la 22 de salariaţi, din care:


în compartimentul Tessa producţie 1salariat;

în compartimentul Desfacere 1 salariat;

în compartimentul Producţie 13 salariaţi.

6

CAPITOLUL 2

ANALIZA DIAGNOSTIC A ACTIVITĂŢII DE PRODUCŢIE ŞI

COMERCIALIZARE LA SOCIETATEA COMERCIALĂ CEPROINV S.A.

2.1. Analiza indicatorilor activităţii de producţie şi comercializare

Principalii indicatori ai sistemului de indicatori valorici destinaţi a dimensiona

activitate de producţie şi comercializare sunt următorii:

Cifra de afaceri;

Producţia fabricată;

Producţia exerciţiului;

Valoarea adăugată.

2.1.1. Analiza cifrei de afaceri

Cifra de afaceri reprezintă totalul vânzărilor realizate din vânzări de bunuri, vânzări

de mărfuri, executarea de lucrări şi prestări de servicii (facturate), mai puţin rabaturile,

remizele şi alte reduceri acordate clienţilor pe parcursul unui exerciţiu fiscal.

Venituri din subvenţii de exploatare;

Alte venituri din exploatarea curentă;

Venituri din provizioane privind exploatarea.

CA = Vp + Vm + Ve + Vs + Vse + Avec + Vpe;

Unde:

Vp – venituri încasate din vânzarea produselor;

Vm - venituri încasate din vânzarea marfurilor;

Ve - venituri încasate din lucrarile executate;

V s - venituri încasate din prestările de servicii;

Vse – venituri din subvenţii de exploatare;

Avec – alte venituri din exploatarea curentă;

Vpe - venituri din provizioanele de exploatare.

CA = 2.500.158 + 1.227 + 1.200 + 17.977 + 1274 = 2.521.836 lei

CA = 2.585.539 + 10.283 + 29.040 + 1.792 = 2.626.654 lei

CA = 2.839.394 + 3.791 + 93.123 + 6.245 = 2.942.553 lei

2.1.2. Analiza producţiei fabricate

Indicatorul producţia obţinută destinată livrării reprezintă rezultatul direct şi util al

activităţii industriale productive, exprimând valoarea produselor fabricate, lucrărilor

executate şi serviciilor prestate în cursul unei perioade de timp şi care urmează a fi vândute

(livrate, respectiv valorificate) în afara întreprinderii.

Qf = Pf + Sl + Lt + Lcsl + Vpmc + A

unde:

Pf – Produse finite, indiferent dacă au fost livrate sau se află în stocuri la producător,

deoarece corespund exigenţelor pieţei ;

Sl – Semifabricate livrate, deoarece au căpătat caracterul de marfă în urma livrării ;

Lt – Lucrarile industriale executate pentru terţi ;

Lcsl – Lucrările de cercetare ştiinţifică terminate şi livrate ;

Vpmc – Contravaloarea prelucrării materialelor aduse de clienţi ;

A - Ambalajele evidenţiate distinct în preţul de livrare al produsului.

Qf = 33.054 + 1.200 + 1.273 = 35.527 lei

Qf = 31.082 + 1.792 = 32.874 lei

Qf = 7.958 + 6.244 = 14.202 lei

2.1.3. Analiza producţiei exerciţiului

Producţia exerciţiului (Qe) reprezintă totalitatea bunurilor şi serviciilor produse de

o întreprindere în timpul unui exerciţiu. Ca expresie a activităţii globale a întreprinderii,

acest indicator se obţine prin însumarea următoarelor elemente:

Producţia vândută;

Producţia stocată (stocaj sau destocaj, după caz);

Producţia imobilizată, respectiv cea destinată propriilor nevoi.

Producţia exerciţiului se calculează conform următoarei formule:

Qe= Qv Δ S + Qi

Qe= 2.503.859 + 52.476 + 37.785 = 2.594.120 lei

Qe = 2.597.614 + 28.489 + 0 = 2.626.103 lei

Qe = 2.849.430 + 10.228 + 0 = 2.859.658 lei

2.1.4. Analiza valorii adaugate

Valoarea adăugată brută

Valoarea adăugată brută (Qa) este indicatorul valoric care indică valoarea realizată

de activitatea societăţii comerciale, respectiv capacitatea unei firme de a crea bogăţie.

Formula de calcul a valorii adăugate brute este următoarea:

Qa =Mc + Qe – ci

unde: ci - valoarea globală a consumurilor intermediare provenite de la terţi.

Qa = 1.129 + 2.594.120 – 140.6870 = 1.188.379 lei

Qa = 652 + 2.626.103 – 1.622.799 = 1.003.956 lei

Qa = 5.830 + 2.859.658 – 1.742.975 = 1.122.513 lei

Valoarea adăugată netă

Valoarea adăugată netă (Qan) este indicatorul care exprimă valoarea nou creată

într-o perioadă determinată; prin conţinutul său, el reflectă veniturile cuvenite

participanţilor la activitatea economică respectivă şi anume:

Veniturile cuvenite salariaţilor, prin salarii şi alte venituri;

Veniturile cuvenite întreprinzătorilor, prin profitul înregistrat sau pierderea înregistrată;

Veniturile cuvenite statului prin impozitele şi taxele percepute pe formule de venit

(salarii, profit şi alte drepturi).

Între valoarea adăugată brută şi cea netă există relaţia:

Qa = Qan + A

unde: A – consumul capitalului fix, adică amortizarea.

Qan = Qa – A

Qan = 1.188.379 – 428.538 = 759.841 lei

Qan = 1.003.956 – 594.035 = 409.921 lei

Qan = 1.122.513 – 662.697 = 459.816 lei

Evoluţia indicatorilor valorici ai activităţii de producţie şi comercializare este

interpretată astfel:

Cifra de afaceri are o evoluţie ascendentă pe toată perioada analizată. Astfel în

anul 2009 faţă de anul 2008 aceasta creşte cu 104.818 lei. Acest lucru se datorează creşterii

accelerate a veniturilor din vânzarea produselor finite. Veniturile din vânzarea produselor

reziduale au un trend descendent, dar nu influenţează foarte mult cifra de afaceri. În anul

2010 Cifra de afaceri creşte cu 315.899 lei faţă de anul 2009, evoluţie datorată obţinerii de

venituri mai mari din vânzarea produselor finite şi din vânzarea mărfurilor. Tot pozitivă

este şi evoluţia veniturilor din activităţi diverse şi a altor venituri din exploatare.

Producţia marfă fabricată este în continuă scădere datorită executării a mai

puţine produse finite. Din analiza producţiei fabricate se mai observă că întreprinderea se

axează din ce în ce mai mult pe activităţi diverse.

Producţia exerciţiului se manifestă conform dorinţelor acţionarilor, urmând o

evoluţie crescătoare în fiecare an. Acest luucru se datorează producţiei vândute care creşte

continuu.

Valoare adăugată brută este un indicator care oscilează. Astfel în anul 2009

valoarea adăugată brută atinge valorile cele mai mici datorită creşterii valorii consumurilor

intermediare provenite de la terţi şi datorită scăderii câştigurilor obţinute din activitatea de

comerţ a întreprinderii. În anul 2010 situaţia se mai ameliorează, valoarea adăugată

înregistrează o creştere, fenomen darorat creşterii producţiei exerciţiului şi a marjei

comerciale.

Valoarea adăugată netă este indicatorul aloric al activităţii de producţie şi

comercializare ce exprimă valoarea nou creată de întreprindere. Acesta are valori care

fluctuează datorită valorii adăugate brute care are acelaşi trend şi datorită costului cu

amortizarea care creşte în fiecare an.

2.2. Analiza raportului static si dinamic dintre indicatorii valorici

Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri urmăreşte evoluţia pe total şi pe

elementele componente precum şi modificările intervenite în structura cifrei de afaceri.

Analiza rapoartelor statice

Indicatorii valorici folosiţi pentru rapoartele statice sunt următorii:

Cifra de afaceri;

Producţia marfă;

Producţia exerciţiului

Valoarea adăugată brută;

Valoarea adăugată netă.

Cu ajutorul acestor indicatori se pot analiza urmatoarele rapoarte:

; ; ; .

Această analiză permite caracterizarea elementelor care diferenţiază aceşti

indicatori.

In tabelul 3.1. este prezentata analiza raportului static a indicatorilor valorici ai

activitatii de productie.

Tabelul 3.1. Analiza raportului static a indicatorilor valorici - lei -

Nr. crt. Raportul staticPerioada

2008 2009 2010

1. 70,98 79,9 207,19

2. 0,013 0,012 0,004

3. 0,45 0,382 0,392

4. 0,282 0,156 0,16

Sursa: Calcule realizate pe baza datelor preluate din Contul de profit şi pierdere de la S.C. Ceproinv S.A.

Rezultatele rapoartelor statice sunt interpretate după cum urmează:

Din primul raport CA/Qf se observa ca intreprinderea a valorificat cu mult peste ce

a produs, astfel ea valorifica si ce a stocat pana atunci. Din al doilea raport Qf/Qe se

observa ca productia fabricata un loc foarte mic in productia globala. Din raportul Qa/Qe

se constata ca din productia globala a exercitiului se obtine o valoare nou creata

semnificativa, dar aceasta oscileaza datorita valorii adaugate care are acelasi trend. Din

raportul al patrulea Qan/Qe se observa ca valorile obtinute sunt relativ mici si au o evolutie

fluctuanta datorita influentei valorii adaugate nete care inregistreaza un sold mai mic in

anul 2009.

Analiza rapoartelor dinamice

Rapoartele dinamice se stabilesc pe baza indicilor ca bază fixă a indicatorilor

valorici principali (cifra de afaceri, producţia marfă fabricată, producţia exerciţiului,

valoarea adăugată, valoarea adăugată netă).

În tabelul 3.2. este prezentată analiza raportului dinamic a indicatorilor valorici ai

activităţii de producţie.

Tabelul 3.2. Analiza rapoartelor dinamice ale indicatorilor activităţii de producţie şi comercializare

Nr. crt.

IndicatoriRapoarte dinamice

2009/2008 2010/2008 2010/2009

1. Cifra de afaceri (CA) 104,156 116,682 112,026

2. Producţia marfă fabricată (Qf) 92,532 39,975 43,201

3. Producţia exerciţiului (Qe) 102,729 111,865 108,893

4. Valoarea adaugată (Qa) 87,255 97,559 111,808

5. Valoarea adaugată neta (Qan) 56,763 63,672 112,171

6. R = 1,125 2,796 2,592

7. R 0,901 0,356 0,397

8. R 0,849 0,872 1,027

9. R 0,552 0,680 1,030


Rezultatele rapoartelor dinamice sunt interpretate astfel:

În primul raport I /I rezultatul este supraunitar, ceea ce înseamnă că

întreprinderea a valorificat foarte bine producţia fabricată. În al doilea raport I /I

rezultatul este subunitar, urmare ce explică faptul că întreprinderea nu a redus în totalitate

stocurile de producţie neterminată, cantitate ce a continuat să crească şi în anii următori. În

rapoartele trei I / I şi patru I / I rezultatul este subunitar, drept urmare

întreprinderea nu a reuşit să reducă cheltuielile cu materialele şi prestările de servicii

provenite de la terţi, acestea chiar sunt în creştere.

In tabelul 3.3. este expusă situaţia structurală a veniturilor la S.C. Ceproinv SA. Pe

baza datelor prezentate, se poate explica evolutia fiecarei categorii de venituri, contributia

acestora la cifra de afaceri, precum şi modificările intervenite în structura acesteia. Se

constată că, faţă de bazele de raportare, veniturile totale au înregistrat creşteri sensibile,

ceea ce va influenta pozitiv cifra de afaceri.

Tabelul 3.3. Structura veniturilor la S.C. Ceproinv S.A.

– lei -

Nr.Crt. Specificaţie (2008) (2009) (2010)

1. Venituri totale 2.626.904 2.671.948 2.973.821

2. Cifra de afaceri 2.521.836 2.626.654 2.942.553

3. Venituri din exploatare 2.621.515 2.662.571 2.961.898

4.Ponderea cifrei de afaceri în venituri din

exploatare96,19 98,65 99,34

5. Ponderea cifrei de afaceri în venituri totale 96 98,3 98,94

6.Ponderea veniturilor din exploatare în venituri

totale99,79 99,64

99,59


Se observă ca în anul 2009 veniturile totale au crescut cu 45.044 lei faţă de anul

2008, la fel şi în anul 2010 faţă de anul 2009 se observă o creştere a veniturilor totale în

valoare de 301.873 lei. Cifra de afaceri este în creştere în fiecarea an datorită creşterii

veniturilor de axploatare care au o pondere de 96%, 98% şi respectiv 99% în cifra de

afaceri. Concluzia finală este aceea că evoluţia cifrei de afaceri se înscrie pe o linie

ascendentă, entitatea economică dispunând de un capital corespunzător, care să-i

consolideze poziţia pe piaţă.

2.3. Analiza factorială a cifrei de afaceri la S.C. Ceproinv S.A.

În afara analizei structurale şi comparativă cu perioadele anterioare, cifra de afaceri

poate fi analizată şi din punct de vedere factorial, stabilindu-se astfel sistemul de factori

care condiţionează evoluţia ei. Analiza factoriala se realizează pe baza metodei

substituirilor în lanţ pentru compararea rezultatelor efective cu cele din baz de raportare,

dar se poate efectua şi utilizând metodele statistice, respectiv comparând dinamica

indicatorilor.

Un model de analiză factoriala în cadrul entităţii economice îl reprezintă

exprimarea cifrei de afaceri în funcţie de numărul de angajaţi, productivitatea muncii şi

gradul de valorificare a producţiei fabricate, respectiv:

CA= Ns W Kv sau CA = Ns It Km R Kv

; .

W= It Km R; ; ; .

Unde:

CA - Cifra de afaceri;

Ns - Numărul de salariaţi;

Qf - Producţia marfă fabricată;

W - Productivitatea muncii;

Kv - Gradul de valorificare a producţiei marfă fabricată;

It - Gradul de înzestrare tehnică a muncii;

Km-Coeficientul mijloacelor fixe active;

R - Randamentul mijloacelor fixe ative;

Mf - Mijloace fixe;

Mfa- Mijloace fixe active.

În tabelul 3.4. sunt prezentaţi factorii care contribuie la variaţia cifrei de afaceri.

Tabelul 3.4. Indicatorii de influenţă ai cifrei de afaceri

Sursa: Calcule realizate pe baza datelor preluate din Contul de profit şi pierdere de la S.C. Ceproinv S.A.Modelul matematic

Nr. crt.

Indicatori Simbol (2008) (2009) (2010)

1. Numărul de salariaţi N 32 26 222. Producţia marfa fabricata Qf 35.527 32.874 14.2023. Producţia exerciţiului Qe 2.594.120 2.626.103 2.859.6584. Cifra de afaceri CA 2.521.836 2.626.654 2.942.5535. Productivitatea muncii W 1.110,218 1.264,384 645,545

6.Gradul de valorificare a producţiei

fabricateKv 70,9836 79,9006 207,192

7. Mijloace fixe Mf 360.673 370.450 370.4508. Mijloace fixe direct productive Mfa 896.249 978.313 1.031.839

9. Gradul de înzestrare tehnică a muncii It 11.271,031 14.248,076 16.838,636

10. Coeficientul mijloacelor fixe active Km 2,484 2,641 2,785

11. Randamentul mijloacelor fixe active R 0,039 0,033 0,013

Cuantificarea acţiunii factorilor de influienţă asupra variaţiei cifrei de afaceri

= 2.626.654 – 2.521.836 = 104.818 lei

Influenţa factorilor direcţi

Influenţa numarului de salariaţi

= 26 1.110,218 70,983 - 32 1.110,218 70,983 = - 630.459

Influenţa productivitaţii muncii

= 26 1264,384 70,983 - 26 1.110,218 70,983 = 284.524,636

Influenţa gradului de valorificare a producţiei fabricate

= 26 1264,384 79,9006 - 26 1264,384 70,983 = 293.137,613

Verificarea corelaţiei calcului pentru factorii direcţi

= - 630.459 + 284524,636 + 293.137,613 = 104.818

Influenţa factorilor indirecţi de gradul I asupra variaţiei cifrei de afaceri

Influenţa gradului de înzestrare tehnica a muncii asupra variaţiei cifrei de afaceri.

= 26 14248,076 2,484 0,039 70,983 - 26 11271,031 2,484 0,039

70,983 = 541.205,315

Influenţa mijloacelor fixe active asupra variaţiei cifrei de afaceri.

= 26 14248,076 2,6408 0,039 70,983 - 26 14248,076 2,484

0,039 70,983 = 162.547,922

Influenţa randamentului mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri.

26 14248,076 2,6408 0,033 70,983 - 26 14248,076 2,6408

0,039 70,983 = -419.228,601

Verificarea corelaţiei calculului pentru factorii indirecţi de gradul I.

541205,315 + 162547,922 - 419228,601 = 284.524,636 lei

Diadnosticul sintetic

Cifra de afaceri înregistrează o creştere de 104.818 lei în anul 2009 faţă de anul

2008 datorită influenţei factorilor direcţi, dar şi a celor indirecţi de gradul I. Astfel,

numărul de salariaţi influenţează negativ cifra de afaceri cu 630.459 lei, deoarece acesta a

fost redus de la un efectiv de 32 de angajaţi la unul de 26, în schimb productivitatea muncii

influenţează pozitiv cifra de afaceri cu 284.524 lei, datorită influenţei pozitive a gradului

de înzestrare tehnică a muncii şi datorită coeficientului mijloacelor fixe active, dar

influenţată negativ de randamentul mijloacelor fixe active. Gradul de valorificare a

producţiei fabricate influenţează pozitiv cifra de afaceri cu 293.137 lei. Concluzionând,

factorii care au acţionat asupra indicatorului cifra de afaceri au ajutat la creşterea acesteia

într-o perioadă de declin economic naţional.

Cuantificarea acţiunii factorilor de influenţă asupra variaţiei cifrei de afaceri

= 2.942.553 – 2.626.654 = 315.899 lei

Influenţa factorilor direcţi

Influenţa numarului de salariaţi

= 22 1264,384 79,9006 - 26 1264,384 79,9006 = -404.100,615

Influenţa productivităţii muncii

= 22 1264,384 79,9006 - 22 1264,384 79,9006 = -1.087.804,34

Influenţa gradului de valorificare a producţiei fabricate.

= 22 1264,384 207,192 - 22 1264,384 79,9006 = 1.807.803,955

Verificarea corelaţiei calcului pentru factorii direcţi.

= 315.899 lei

Influenţa factorilor indirecţi de gradul I asupra variaţiei cifrei de afaceri.

Influenţa gradului de înzestrare tehnică a muncii asupra variaţiei cifrei de afaceri.

= 22 16838,636 2,6408 0,033 79,9006 - 22 14248,076 2,6408

0,033 79,9006 = 404100,615

Influenţa mijloacelor fixe active asupra variaţiei cifrei de afaceri.

= 22 16838,636 2,785 0,033 79,9006 - 22 16838,636 2,6408

0,033 79,9006 = 143710,9412

Influenţa randamentului mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri.

= 22 16838,636 2,785 0,013 79,9006 - 22 16838,636 2,785

0,033 79,9006 = -1635615,896

Verificarea corelaţiei calculului pentru factorii indirecţi de gradul I.

404.100,615 + 143.710,9412 – 1.635.615,896

= -1.087.804,34 lei

Diagnosticul sintetic

Se observă că orice modificare a unuia dintre cei trei factori direcţi exercită o

influenţă asupra cifrei de afaceri. Astfel, numărul de salariaţi influienteaza negativ cifra de

afaceri cu 404.100,615 lei, la fel şi productivitatea muncii influienteaza negativ cu

1.087.804,34 lei, acesta din urmă reacţionează astfel datorită influientei pozitive a gradului

de înzestrare tehnică a nuncii şi a coeficientului mijloacelor fixe active şi negativ a

randamentului mijloacelor fixe active. Factorul care influenţează pozitiv cifra de afaceri cu

1.807.803,955 lei este gradul de valorificare a producţiei fabricate ceea ce înseamnă că s-a

vândut ce a fost stocat.

Cifra de afaceri este influenţată negativ de numărul de salariaţi atât în anul 2009 cât

şi în anul 2010. Influenţa negativă se accentuează de la an la an, contribuind şi la o scădere

însemnată a productivităţii muncii, care la rândul ei este influenţată negativ în fiecare an de

randamentul mijloacelor fixe active.

CAPITOLUL 3

ANALIZA RENTABILITĂŢII

LA SOCIETATEA COMERCIALĂ CEPROINV S.A.

3.1. Analiza ratelor de rentabilitateO rată de rentabilitate exprimă relaţia dintre un rezultat (efect) şi capitalul (efortul)

investit pentru a-l obţine. Trebuie deci să asociem indicatorilor prezentaţi anterior nişte

indicatori de capital (capital propriu, capital permanent, active fixe, activ total, activ

economic, etc) pentru a obţine ratele de rentabilitate.

Modelul de calcul al ratelor de rentabilitate economică este următorul:

a) Rata excedentului brut de exploatare:

unde:

EBE – excedentul brul al exploatării;

AE – activul economic.

Această rată prezintă avantajul major că nu este afectată de politica de amortizare

practicată de firmă (liniară sau degresivă).

b) Rata profitului net:

unde:

PN – profitul net;

AE – activul economic.

Rata profitului net este dependentă de politica de finanţare a firmei, deoarece ia în

calcul dobânzile aferente capitalului împrumutat. De aceea, comparaţiile care se pot realiza

prin prisma valorii ei, între firme similare din punct de vedere economic şi tehnologic, dar

finanţate în mod diferit, nu sunt prea relevante.

Pentru măsurarea rentabilităţii financiare, se folosesc următorii indicatori:

a) Rata rentabilităţii financiare propriu-zise

unde:

CPR – capital propriu

Pentru ca acţiunile firmei să fie atractive, trebuie ca rata rentabilităţii financiare să

fie mai mare decât rata medie a dobânzii remunerate de bănci pentru depozitele la termen.

b) Profitul pe acţiune. Acest indicator nu ţine cont de politica de dividend a firmei,

exprimând profitabilitatea de ansamblu a întreprinderii.

Ratele de rentabilitate comercială

Aceste rate măsoară randamentul diferitelor stadii ale activităţii întreprinderii şi

aportul lor specific la formarea rezultatului final; sunt de regulă calculate ca raport între

una dintre marjele de acumulare (SIG) şi cifra de afaceri sau valoarea adăugată.

a) Rata marjei comerciale =

Această rată pune în evidenţă strategia de vânzări a întreprinderii analizate, politica de

preţuri promovată, precum şi poziţia ei pe piaţă.

b) Rata marjei brute de exploatare =

Această rată măsoară nivelul relativ al rentabilităţii activităţii de exploatare,

independent de politica financiară, politica de investiţii, cea fiscală şi de incidenţa

elementelor extraordinare. Creşterea acestei rate indică o creştere a productivităţii la

nivelul întreprinderii.

c) Rata marjei nete de exploatare =

Este o rată ce prezintă impedimentul major de a fi influenţată de elementele de

ajustare a valorii activelor (amortizări şi provizioane).

d) Rata marjei nete de acumulare =

Exprimă eficienţa de ansamblu a întreprinderii, capacitatea ei de a realiza profit şi

de a face faţă concurenţei.

In tabelul 4.1. sunt reflectate valorile obtinute pentru ratele de rentabilitate pe

periioada analizata.

Tabel 4.1. Calculul ratelor de rentabilitate

Nr. crt.

Rata de rentabilitate Formulă de calcul 2008 2009 2010

1.

Ratele de rentabilitate economică

a) Rata excedentului brut de exploatare

b) Rata profitului net

0,834

0,217

0,7506

0,2607

0,661

0,273

2.

Ratele de rentabilitate financiară

a) Rata rentabilităţii financiare propriu-

ziseb) profitul pe acţiune

(earnings per share - EPS)

0,359

114,599

0,421

132,882

0,466

177,135

3.

Ratele de rentabilitate comercialăa) Rata marjei

comerciale

b) Rata marjei brute de exploatare

c) Rata marjei nete de exploatare

d) Rata marjei nete de acumulare

0,062

0,451

0,151

0,117

0,022

0,376

0,176

0,1308

0,062

0,375

0,199

0,155


În figura 4.1. este prezentată evoluţia ratelor de rentabilitate.

Evolutia ratelor de rentabilitate este interpretata astfel:

Rata excedentului brut de exploatare înregistrează valori în scădere datorită

excedentului brut de exploatare în scădere. În anul 2009 faţă de anul 2008 scade cu

0,083, iar în anul 2010 faţă de anul 2009 scade cu 0,089 procente.

Rata profitului net este în creştere datorită profitului net care creşte în fiecare an.

Rata rentabilităţii financiare propriu-zise are un trend crescător datorită creşterii mai

rapide a profitului net decât a capitalurilor proprii. Rata creşte în anul 2009 faţă de anul

2008 cu 0,062 şi în anul 2010 faţă de anul 2009 cu 0,045.

Profitul pe acţiune creşte în fiecare an datorită profitului net care are un trend

ascendent şi a numărului de acţiuni care rămân nemodificate pe toată perioada

analizată. Profitul pe acţiune creşte în anul 2009 faţă de anul 2008 cu 18,283 şi în anul

2010 faţă de anul 2009 cu 44,253.

Rata marjei comerciale a înregistrat o evoluţie fluctuantă diminuându-se în anul 2009

cu 0,4 şi revenind la valoarea din 2008 în anul 2009. Creşterea ratei marjei comerciale

în anul 2010 a fost determinată de creşterea marjei comerciale în proporţie mai mare

decât a crescut cifra de afaceri, iar în anul 2009 reducerea ratei a fost determinată de

scăderea bruscă a marjei comerciale cu 477 lei şi de creşterea cifrei de afaceri.

Rata marjei brute de exploatare a înregistrat o evoluţie descrescătoare datorită scaderei

excedentului brut de exploatare şi a creşterii ciferi de afaceri. Astfel în anul 2009 a

scăzut cu 0,075 şi în anul 2010 faţă de anul 2009 a scăzut cu 0,001.

Rata marjei nete de exploatare are un trend crescător pe perioada analizată crescând

cu 14,205 % în anul 2009 şi cu 11,558 % în anul 2010. Această situaţie se datorează

rezultatului expolatarii care creşte într-un mod mai accelerat decât cifra de afaceri

3.2. Analiza indicatorilor de rezultat

3.2.1. Soldurile intermediare ale gestiunii

Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori parţiali de rentabilitate, calculaţi

pe baza informaţiilor din contul de profit şi pierdere, ca diferenţă între două valori, de

regulă între venituri şi cheltuieli aferente activităţii desfăşurate de firmă. Un model de

expunere a soldurilor intermediare ale gestiunii este prezentat în tabelul 3.2.

Tabel 3.2. Soldurile intermediare de gestiune - lei-

Nr. Crt.

Indicator 2008 2009 2010

1.Marja comercială =

Venituri din vânzarea mărfurilor –Cheltuieli privind mărfurile

1.12917.97716.848

65229.04028.388

5.83093.12387.293

2.

Producţia exerciţiului =Producţia vândută +Producţia stocată +

Producţia imobilizată

2.594.1202.503.859

52.47637.785

2.626.1032.597.614

28.4890

2.859.6582.849.430

10.2280

3. Valoarea adaugată =Marja comercială +

1.188.3791.129

1.003.956652

1.122.5135.830

Producţia exerciţiului –Consumuri intermediare de la terţi

2.594.1201.406.870

2.626.1031.622.799

2.859.6581.742.975

4.

Excedentul brut al exploatării =Valoare adaugată +

Subvenţii de exploatare –Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

1.137.8521.150.594

012.742

989.2561.003.956

014.700

1.105.9971.122.513

016.516

5.Rezultatul exploatării =Venituri din exploatare –Cheltuieli de exploatare

381.1012.621.5152.240.414

463.7692.662.5712.198.802

587.4932.961.8982.374.405

6.

Rezultatul curent al exerciţiului =Rezultatul exploatării (profit) +

Venituri financiare –Rezultatul exploatării (pierdere) –

Cheltuieli financiare

350.528381.101

5.3890

35.962

405.923463.769

9.3770

67.223

542.112587.49311.923

057.304

7.Rezultatul excepţional =Venituri excepţionale –Cheltuieli excepţionale

000

000

000

8.Rezultatul înaintea impozitării =Rezultatul curent al exerciţiului +

Rezultatul excepţional

350.528350.528

0

405.923405.923

0

542.112542.112

0

9.Rezultatul exerciţiului dupa impozitare =Rezultatul exerciţiului înaintea impozitării –

Impozit pe profit

296.355350.52854.173

343.635405.92362.288

458.073542.11284.039


Situaţia Soldurilor intermediare ale gestiunii poate fi interpretată în felul următor:

Marja comercială cunoaşte o evoluţie oscilantă în cei trei ani de analiză, dar se

menţine pozitivă pe toată perioada. În anul 2009 se înregistrează o scădere cu 477 de lei,

iar în anul 2010 se pune accentul tot mai mult pe partea de comercializare, realizându-se

venituri din vânzarea mărfurilor în valoare de 93.123 faţă de anul 2008 când s-au obţinut

venituri în valoare de 17.977 lei.

Producţia exerciţiului reflectă fidel activitatea de producţie a întreprinderii.

Aceasta cunoaşte o evoluţie crescătoare, ceea ce deonta faptul că întreprinderea îşi măreşte

în fiecare an volumul afacerii. La fel de bine evoluează şi în ce priveşte producţia vândută,

reuşind să vândă aproape tot ce a produs.

Valoarea adăugată, deşi influienţată pozitiv de producţia exerciţiului, aceasta este

în scădere datorită marjei comerciale care oscilează şi datorită consumurilor intermedire de

la terţi care sunt în creştere în fiecare an, diminuând astfel valoare adăugată.

Excedentul brut al exploatării măsoară resursa obţinută de întreprindere din

activitatea de exploatare, indiferent de aspectele financiare, imobiliare sau comerciale. În

perioada analizată acesta înregistrează valori oscilante datorită valorii adăugate care

predomină în structura acestuia. Astfel excedentul brut al exploatării scade în anul 2009

faţă de anul 2008 cu 148.596 lei, dar în anul 2010 se observă o îmbunătăţire a situaţiei

înregistrând o creştere cu 116.741 lei.

Rezultatul exploatării exprimă activitatea curentă, normală a întreprinderii. Acesta

înregistrează valori în creştere datorită creşterii într-o proporţie mai mare a veniturilor de

exploatare. Rezultatul exploatării creşte în anul 2009 faţă de anul 2008 cu 82.668 lei la fel

şi în anul 2010 faţă de anul 2009 cu 123724 lei.

Rezultatul curent al exerciţiului este un sold în creştere, dar diminuat datorită

pierderilor financiare înregistrate. Cele mai mari pierderi financiare sunt notate în anul

2009 în valoare de 57.846 lei.

Rezultatul excepţional. În perioada analizată firma nu înregistrează venituri şi

cheltuieli excepţionale.

Rezultatul înaintea impozitării se calculează prin însumarea rezultatului din

activitatea curentă şi rezulatul excepţional. Datorită faptului că în gestiunea întreprinderii

nu există venituri şi cheltuieli excepţionale, rezultatul înaintea impozitării este egal cu

rezultatul curent al exerciţiului.

Rezultatul exerciţiului după impozitare sau rezultatul net al exerciţiului exprimă

eficienţa întregii activităţi a întreprinderii. Din Tabloul soldurilor intermediare ale gestiunii

se constată că întreprinderea nu ţine cont de situaţia de criză, desfăşurând o activitate

profitabilă şi în această perioadă şi după ce aceasta a trecut. Rezultatul net putând fi utilizat

de întreprindere fie pentru distribuirea de dividende, cât şi pentru finanţarea investiţiilor.

3.2.2 Analiza factorială a marjei comerciale

Marja comercială este un indicator care exprimă adaosul comercial total aferent

vânzărilor de mărfuri.

Formula de calcul pentru marja comercială este urmatoarea:

Mc = V - C

Analiza factorială a marjei comerciale

Modelul matematic

a) Rmvm = =>

b) Rmcm = =>

unde:

Mc – marja comercială;

Vmf – venit din vânzarea mărfurilor;

Cmf – costul mărfurilor vândute;

Rmvm – rata marjei comerciale medii faţă de valoarea mărfurilor vândute;

Rmcm – rata marjei comerciale medii faţă de costul mărfurilor vândute.

Cuantificarea acţiunii factorilor direcţi asupra variaţiei marjei comerciale.

ΔMc = Mc – Mc = 652 – 1.129 = - 477 lei

Influenţa veniturilor din vânzarea mărfurilor asupra variaţiei marjei comerciale.

Δ = = 1.823,7837 – 1.129 = 694,7837

Influenţa ratei marjei comerciale medii faţă de valoarea mărfurilor vândute.

652 – 1.823,7837 = -1.171,7837

Verificarea corelaţiei calculului pentru factorii direcţi.

694,7837 – 1.171,7837 = - 477 lei

Influenţa cheltuielilor privind mărfurile asupra variaţiei marjei comerciale.

1.902,30603 – 1.129 = 773,30603

Influenţa rata marjei comerciale medii faţă de costul mărfurilor vândute.

= 652 – 1.902,30603 = -1.250,30603


773,30603 - 1.250,30603 = - 477 lei

Cuantificarea acţiunii factorilor direcţi asupra variaţiei marjei comerciale

ΔMc = Mc – Mc = 5.830 - 652 = 5.178 lei

Influenţa veniturilor din vânzarea mărfurilor asupra variaţiei marjei comerciale.

Δ = = 2.090,778099 – 652 = 1.438,778099

Influenţa ratei marjei comerciale medii faţă de valoarea mărfurilor vândute.

5.830 – 2.090,778099 =

3.739,221901


1.438,778099 + 3.739,221901 = 5.178 lei

Influenţa cheltuielilor privind mărfurile asupra variaţiei marjei comerciale.

2.004,897703 – 652 = 1.352,897703

Influenţa rata marjei comerciale medii faţă de costul mărfurilor vândute.

=5.830 – 2.004,897703 = 3.825,102297


1.352,897703 + 3.825,102297 = 5.178 lei

În tabelul 4.3. sunt prezentaţi factorii de influienţă ai marjei comerciale şi valorile

cu care aceştia au contribuit la realizarea acesteia.

Tabel 4.3. Factori indirecţi de influenţă a marjei comerciale

- lei -Nr. crt

Marja comercială influienţată de factorii direcţi 2009 – 2008 2010 – 2009

1. Venituri din vânzarea mărfurilor 694,783 1.438,778

2.Rata marjei comerciale medii faţă de

valoarea mărfurilor vândute-1.171,783 3.739,221

3. Cheltuieli privind mărfurile 773,306 1.352,897

4.Rata marjei comerciale medii faţă de

costul mărfurilor vândute-1.250,306 3.825,102

Sursa: Calcule realizate pe baza datelor preluate din Contul de profit şi pierdere de la S.C. Ceproinv S.A.Rezultatele obţinute în urma efectuării anlizei factoriale a marjei comerciale sunt

interpretate astfel:

Marja comercială a evoluat negativ în anul 2009 faţă de anul 2008 cu 477 lei.

Acest rezultat este datorat influienţei pozitive a veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 694

şi influienţat negativ de rata marjei comerciale medii faţă de veniturile din vânzarea

mărfurilor cu 1.171 lei. În acest caz firma trebuie să majoreze preţul de vânzare a

mărfurilor pentru a obţine un rezultat mai mare în anul 2009 faţă de anul 2008, deoarece

volumul veniturilor din vânzarea mărfurilor creşte cu 11.063 lei ar putea determina o

creştere a marjei comerciale în anul 2009, dar dacă privim influienţa cheltuielilor asupra

acesteia constatăm că şi acestea au crescut în acelaşi ritm cu 11.540 de lei. În anul 2009

marja comercială este influienţată negativ de rata marjei comerciale medii faţă de costul

mărfurilor vândute cu 1.250 lei, fapt care conduce la un rezultat mai mic în anul 2009 faţă

de anul 2008.

Dacă analizam marja comercială în raport cu cifra de afaceri, observăm că aceasta

deţine un procent de 0,044% în anul 2008 şi de 0,024% în anul 2009, fapt pentru care nu

produce efecte negative majore această scadere a marjei comerciale in volumul afacerii.

În anul 2010 întreprinderea îşi schimbă politica privind activitatea comercială, iar marja

comercială depăşeşte valorile înregistrarte în ultimii doi ani. Marja comercială este

influienţată pozitiv de veniturile din vânzarea mărfurilor cu 1.438 de lei şi de rata marjei

comerciale medii faţă de valoarea mărfurilor vândute cu 3.739 de lei. La fel cheltuielile

privind mărfurile aduc o contribuţie pozitivă pentru marja comercială în valoare de 1.352

lei cât şi rata marjei comerciale medii faţă de costul mărfurilor vândute cu 3.825 lei. Aceste

influienţe pozitive conduc marja comercială la o evoluţie superioară anului anterior.

3.2.3. Analiza factorială a rezultatului brut al exerciţiului

Rezultatul brut al exercitiului este definit ca un indicator sintetic prin care se

apreciaza sub forma absoluta rentabilitatea unei firme.

Formula de calcul a rezultatul exercitiului

Rb = Vt – Ct

Modelul matematic

Rb = Vt – Ct = Vt

unde:

Rb reprezinta rezultatul brut al exercitiului;

Vt reprezinta veniturile totale;

Ct reprezinta cheltuielile totale;

reprezinta profitul mediuu brut la 1 leu venituri.

Cuantificarea acţiunii factorilor direcţi

ΔRb = Rb - Rb = 405.923 – 350.528 = 55.395 lei

Influenţa variaţiei veniturilor totale asupra variaţiei rezultatului brut;

356.538,567 – 350.528 = 6.010,567 lei

Influenţa variaţiei profitului mediu brut la 1 leu venituri totale asupra variaţiei rezultatului brut;

405.923 – 356.538,5673 = 49.384,4327 lei

Verificarea corelaţiei pentru factorii direcţi6.010,567 + 49.384,4327 = 55.395 lei

Cuantificarea acţiunii factorilor direcţiΔRb = Rb - Rb = 542.112 – 405.923 = 136.189 lei

Influenţa variaţiei veniturilor totale asupra variaţiei rezultatului brut

451.783,6207 – 405.923 = 45.860,6207 lei

Influenţa variaţiei profitului mediu brut la 1 leu venituri totale asupra variaţiei rezultatului brut;

542.112 – 451.783,6207 = 90.328,37929

lei

Verificarea corelaţiei pentru factorii direcţi 45.860,6207 + 90.328,37929 = 136.189 lei

Tabelul 4.4. prezintă influienţa veniturilor totale şi ale profitului mediu brut la 1

leu venituri totale asupra rezultatului brut al exerciţiului al societăţii comerciale.

Tabel 4.4. Factori direcţi de influenţă a rezultatului brut- lei -

Nr.crt.Rezultatul brut influientat de factorii

direcţi2009 – 2008 2010 – 2009

1. Venituri totale 6.010,567 45.860,62072. Profitul mediu brut la 1 leu venituri totale 49.384,4327 90.328,3792


Rezultatele obţinute din realizarea analizei factoriale a rezultatului brut al

exerciţiului pot fi interpretate astfel:

Rezultatul brut al exerciţiului la nivelul întreprinderii a fost determinat de cei doi

factori care au avut contributii in acelasi sens dar intensitati diferite astfel că influienta

veniturilor totale de 6.010,567 lei a cunoscut o crestere in anul 2010 cu 39.850,05 lei, la fel

si profitul mediu brut la 1 leu venituri totale a crescut cu 40.853,946 lei, o situaite

favorabila pentru societatea comerciala deoarece aceste influiente au condus in final la

cresterea rezultatului brut al exercitiului, deci cresterea bogatiei actionarilor.

S.C. Ceproinv S.A. înregistrează o evolutie ascendenta a rezultatului brut ceea ce

inseamna ca a reusit sa isi indeplineasca obiectivele propuse. Rezultatul brut al exercitiului

creste intr-un mod accelerat datorita cresterii veniturilor totale cu 86,984 % si a cresterii

profitului mediu brut la 1 leu venituri totale cu 45,328 %.

CAPITOLUL 4

ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

LA SOCIETATEA COMERCIALĂ CEPROINV S.A.

4.1. Analiza ratelor de echilibru financiar la societatea comercială

Ratele de echilibru financiar

1) Lichiditatea generală:

Exprimă posibilitatea activelor circulante de a se transforma într-un termen scurt în

lichidităţi, pentru a satisface obligaţiile de plata exigibile.

%

%

%

în care:

AC = Active circulante;

D = Datorii pe termen scurt.

2) Lichiditatea curentă:

Exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt din

creanţe şi disponibilităţi. Stocurile sunt, de obicei,cele mai puţin lichide dintre toate

componentele actvelor curente ale unei întreprinderi (pot apărea pierderi în momentul în

care se pune problema lichidării acestor stocuri). De aceea, această rată poate fi considerată

ca un test acid pentru măsurarea capacităţii firmei de a-şi onora obligaţiile pe termen scurt.

%

%

%

în care:

AC= Active circulante

= Datorii pe termen scurt

S = Stocuri

3) Lichiditatea imediată:

Cu ajutorul acestei rate se realizează corespondenţa dintre elementele cele mai

lichide ale activului cu obligaţiile imediat exigibile ale pasivului.

Această rată este cunoscută şi sub denumirea de rata capacităţii de plată imediată, măsoară

capacitatea întreprinderii de rambursare instantanee a datoriilor, utilizând încasările

(disponibilităţile) existente.

%

%

%

In tabelul 5.1. este prezentată analiza ratelor echilibrului financiar pe baza datelor

extrase din documentele de sinteză ale societăţii comerciale.

Tabelul 5.1. Evoluţia ratelor de echilibru financiar

Nr. Crt. Indicator 2008 2009 2010

1. Lichiditatea generala 1,54 1,77 1,57

2. Lichiditatea curenta 0,92 0,78 0,72

3. Lichiditatea imediata 0,25 0,04 0,12

Sursa: Calcule realizate pe baza datelor preluate din situaţiile financiare de la S.C. Ceproinv S.A.

Rata lichidităţii generale a înregistrat în fiecare an valori superioare lui 1 ceea ce

înseamnă că întreprinderea are un fond de rulment pozitiv. În anul 2009 rata lichidităţii

generale a înregistrat o uşoară creştere (0,23), atât în soldul stocurilor cât şi a creanţelor,

ceea ce înseamnă că intreprindera şi-a mărit volumul activităţii, dar a şi încasat mai rapid

creanţele. În anul 2010, faţă de 2009 lichiditatea generală înregistrează o scădere (0,2), dar

valoarea ei se păstrează superioară celei din 2008 (0,03).

Rata lichidităţii curente este cuprinsă între nivelul de referina (0,8 şi 1) în anul

2008, apoi situaţia se degradează uşor în fiecare an, diminuându-se în anul 2009 faţă de

anul 2008 cu 0,14 şi în anul 2010 scade cu 0,06.

Lichiditatea imediată. Având în vedere că nivelul de referinţă conform

standardelor bancare este de 0,3 se observă că societatea înregistrează valori sub acest

nivel. Se constată că întreprinderea nu are o capacitate foarte bună de plată imediată

deoarece are contractate şi credite pe termen scurt.

Analiza indicatorilor de activitate ai sociatăţii comerciale

Indicatorii de activitate ai unei companii relevă eficienţa utilizării activelor şi

onorării obligaţiilor.

1) Viteza de rotaţie a stocurilor

Stocurile sunt o investiţie făcută de întreprindere în scopul obţinerii unui efect.

Eficienţa utilizării stocurilor se măsoară prin randamentul rezultat în urma vânzărilor de

produse sau mărfuri.

Acest indicator exprimă numărul de cicluri pe care stocul le efectuează în medie în

cursul unei perioade, luând în considerare ritmul operaţiilor de aprovizionare, producţie şi

vânzare.

Această rată se determină ca raport între cifra de afaceri şi stocul mediu global :

ori

ori

ori

2) Numar de zile de stocare:

Această rată indică numărul de zile în care bunurile sunt stocate în unitate.

Indicatorul se calculează ca raport între stocul mediu şi costul vânzărilor înmulţit cu 365 de

zile.

≈ 29 zile

≈ 36 zile

≈ 51 zile

3) Viteza de rotaţie a debitelor clienţi:

Este un indicator economico-financiar de activitate care calculează eficacitatea

întreprinderii în colectarea creanţelor sale. Se calculează ca raport între soldul mediu

clienţi şi cifra de afaceri înmulţit cu 365 de zile.

zile

zile

zile

Indicatorul înregistrează o scădere uşoară, situaţie favorabilă pentru întreprindere,

deci creanţe mai uşor de încasat.

4) Viteza de rotaţie a creditului furnizori:

Este un indicator economico-financiar de acivitate care aproximează numărul de

zile de creditare pe care le obţine societatea de la furnizorii săi. Acesta se calculează ca

raport între soldul mediu furnizori şi cifra de afaceri,înmulţit cu 365 de zile.

zile

zile

zile

5) Viteza de rotaţie a activelor imobilizate.

Acest indicator măsoară eficienţa activelor imobilizate la realizarea cifrei de afaceri

şi se calculează ca raport între cifra de afaceri şi active imobilizate. Are valori mici,

încadrându-se în categoria nefavorabil”. Pentru îmbunătăţirea indicatorului, firma ar putea

să îşi înoiasca echipamentele, să retehnologizeze fabrică.

ori

ori

ori

6) Viteza de rotaţie a activelor totale.

Acest indicator cuantifică aportul activelor totale la realizarea cifrei de afaceri.

ori

ori

ori

Vitezele de rotaţie a activelor totale la S.C. Ceproinv S.A. au înregistrat valori

diferite în cei trei ani de analiză, acestea fiind prezentate in tabelul 5.2.

Tabel 5.2. Evoluţia vitezelor de rotaţie ale activelor totaleNr. crt. Indicator 2008 2009 2010

1. Viteza de rotaţie a stocurilor 12,38 10,09 7,15

2. Numar de zile de stocare 29 36 51

3. Viteza de rotaţie a debitelor clienti 32 31 30

4. Viteza de rotaţie a creditului furnizori 8 13 19

5. Viteza de rotaţie a activelor imobilizate 2,99 3,42 3,91

6 Viteza de rotaţie a activelor totale 1,84 1,93 1,72

Sursa: Calcule realizate pe baza datelor preluate din situaţiile financiare de la S.C. Ceproinv S.A.

Viteza de rotaţie a stocurilor. Din analiză se observă o încetinire a vitezei de

rotaţie a stocurilor. Rulajul a scăzut semnificativ în anul 2009 faţă de anul 2008 cu 2,29 de

ori, la fel şi în anul 2010 faţă de anul 2009 cu 2,94 şi faţă de anul 2008 cu 5,23. Cu toate

acestea întreprinderea are o viteză de rotaţie a stocurilor bună ţinând cont că desfăşoară o

activitate în industria maselor plastice unde procesul tehnologic este îndelungat.

Numar de zile de stocare. Din analiză se observă că întreprinderea stochează

bunurile un număr mare de zile, situaţie nefavorabilă pentru întreprindere.

Viteza de rotaţie a debitelor clienţi. Indicatorul înregistrează o scădere uşoară,

situaţie favorabilă pentru întreprindere, deci creanţe mai uşor de încasat.

Viteza de rotaţie a creditului furnizori. Din această analiză se observă că firma

foloseşte un număr relativ mic de zile creditul de la furnizori şi poate avea dificultăţi în

efectuarea plăţilor, dar se mai observă că ecest indicator este în creştere ceea ce înseamnă

că societatea prin negociere cu furnizorii reuşeşte să obţină un credit favorabil.

Viteza de rotaţie a activelor imobilizate. Indicatorul are valori mici,dar în

creştere. Pentru îmbunătăţirea acestuia acţionarii ar putea decide să îşi inoiasca

echipamentele, să retehnologizeze fabrica.

Viteza de rotaţie a activelor totale. Din analiză se observă că întreprinderea se

încadrează în categoria nesatisfacator”, deoarece valorile înregistrate sunt sub 3,5 ceea ce

arată că firma are blocat prea mult capital în active, mai exact la un leu de active rezultă

1,84 lei de vânzări în cazul anului 2007.

Analiza indicatorilor de profitabilitate

Aceşti indicatori reflectă eficienţa activităţii desfaşurate de întreprindere în sensul

capacităţii acesteia de a obţine profit din resursele disponibile.

1) Rentabilitatea capitalului angajat reprezintă aportul resurselor permanente la obţinerea

profitului şi se calculează ca raport între profitul brut din exploatare şi capitalul angajat.

Rentabilitatea capitalului angajat =

%


%


%

2) Marjă brută din vânzări evidenţiază capacitatea întreprinderii de a-şi controla costurile

de producţie şi să obţină preţul de vânzare optim. Se calculează ca raport între profitul brut

din vânzări (marja comercială) şi cifra de afaceri.

Marja bruta din vânzări = %



În tabelul 5.3. sunt prezentate rzultatele indicatorilor de profitabilitate.

Tabel 5.3. Analiza indicatorilor de profitailitateNr. Crt. Indicator 2008 2009 2010

1. Rentabilitatea capitalului angajat % 34,48 39,84 41,98

2. Marja bruta din vânzări % 13,89 15,45 15,56


4.2. Analiza echilibrului financiar pe baza bilanţului financiar la societatea comercială

Noţiunea de echilibru financiar va fi prezentată în funcţie de două concepţii de

elaborare a bilanţului: patrimonială şi funcţională.

Bilanţul constituie documentul principal care stă la bază evaluării patrimoniale a

întreprinderii.

Tabel 5.4. Bilantul financiar la S.C. Ceproinv S.A. – lei -

Activ 2008 2009 2010 Pasiv 2008 2009 2010

Active imobilizate

Capitaluri proprii

Imobilizări necorporale

325 248 251Capital social

90.510 90.510 90.510

Imobilizări corporale

840.535 767.233 752.266 Rezerve 436.706 380.370 434.006

Imobilizări financiare

0 0 0Rezultatul exercitiului

296.355 343.635 458.073

Total Active Imobilizate

840.860 767.481 752.517Repartizarea

profitului296.355 0 0

Active circulante

Total Capitaluri

Proprii823.313 814.515 982.589

Stocuri 200.458 319.858 502.746Datorii > 1

an323.672 324.077 598.529

Creanţe 251.663 240.690 360.212Datorii < 1

an216.426 179.282 91.250

Casa şi conturile la bănci

83.113 14.765 74.135Venituri in

avans0 40.302 34.868

Total Active Circulante

499.234 575.313 937.093

Cheltuieli în avans

23.317 15.382 17.626

Total Activ

1.363.411 1.358.176 1.707.236 Total Pasiv 1.363.411 1.358.176 1.707.236

Sursa: Calcule realizate pe baza datelor preluate din Bilanţul contabil al S.C. Ceproinv S.A.

Activele imobilizate sunt în scădere în fiecare an astfel imobilizările necorporale se

diminuează în anul 2009 faţă de anul 2008 cu 12,616 % iar în anul 2010 faţă de anul 2009

creşte cu 1,196 %.

Imobilizările corporale deţin ponderea cea mai mare în totalul activelor imobilizate.

La sfârşitul anului 2008 acestea depăşeau 800.000 lei, iar în procente acesta deţine un

cuantum de 38,327 % din total activ. În anul 2009 faţă de anul 2008 activele corporale

înregistrează o scădere cu 8,73 % şi în anul 2010 faţă de anul 2009 se diminuează cu 1,95

%. Fluctuaţiile activelor imobilizate corporale s-au înregistrat pe fondul următoarelor

fenomene:

achiziţia, dar şi vânzarea / casarea de imobilizări corporale;

amortizarea imobilizărilor corporale.

Activele circulante cresc în fiecare an, iar această creştere este determinată de

creşterea stocurilor, a creanţelor care oscilează, dar în final au un sold mai mare decât în

anul 2008. Anul 2009 este un an în care se întâmpina dificultăţi atât în ce priveşte durata de

încasare a creanţelor cât şi disponibilităţile din casă şi bancă sunt în scădere.

În pasiv capitalurile proprii nu sunt influenţate de capitalul social, deoarece acesta

rămâne neschimbat pe toată perioadă analizată. Capitalul social deţine o pondere în totalul

pasivului de 6,63 %.

Rezultatul exercitiului contribuie la cresterea capitalurilor proprii fiind pozitiv si in

crestere pe toata perioada analizata. Acesta creste in anul 2009 fata de anul 2008 cu 47.280

lei si in anul 2010 cu 114.438l ei.

Datoriile mai mari de un an cresc, ceea ce denota faptul ca intreprinderea are

credite bancare pe termen lung.

Analiza echilibrului financiar pe baza bilanţului

1. Echilibrul pe termen lung - se compară resursele permanente cu utilizările permanente;

se foloseşte indicatorul “fond de rulment” (FR);

2. Echilibrul pe termen scurt - se compară resursele temporare cu utilizările temporare;

indicatorul folosit este “necesarul de fond de rulment” (NFR);

3. Echilibrul curent - se urmăreşte nivelul trezoreriei (T), prin compararea

disponibilităţilor cu nivelul creditelor bancare temporare.

4.2.1. Analiza fondului de rulment

a) Metoda de calcul pe baza datelor din partea superioară a bilanţului financiar

unde activele au o lichiditate scăzută, iar pasivele o exigibilitate redusă. Fondul de rulment

reprezintă în acest caz diferenţa dintre capitalurile permanente şi imobilizările nete.

Fondul de rulment = Capitaluri permanente - Imobilizări nete

Acest mod de calcul pune accentul pe originea fondului de rulment şi pe variabilele

determinante ale acestuia, reprezentând aşa numita analiză externă a fondului de rulment.

b) Metoda de calcul pe baza datelor din partea inferioară a bilanţului financiar.

Conform acestei metode, fondul de rulment reprezintă excedentul activelor

circulante faţă de datoriile pe termen scurt, adică:

Fond de rulment = Active circulante - Datorii pe termen scurt

Această metodă de calcul evidenţiază mai bine utilizarea fondului de rulment,

punând accentul pe finalitatea sa, care este finanţarea activului circulant.

Calculul fondului rulment

FRN = C -AI , in care:

C = capitaluri permanente

AI =active imobilizate nete

C = CP + P - D , în care:

CP = capitaluri proprii

P = provizioane pentru riscuri si cheltuieli

D = datorii pe termen scurt

FRN = (AC+ Ch in avans) – (D +Ven in avans)

C =823313 + 0 + 216426 = 1039739 lei

C =814515 + 0 + 179282 = 993797 lei

C =982598 + 0 + 91250 = 1073848 lei

FRN = 1039739 - 840860 = 198879 lei

FRN = (499234 + 23317) - 323672 = 198879 lei

FRN = 993797 – 767481 = 226316 lei

FRN = 590695 – 364369 = 226316 lei

FRN = 1073848 – 752517 = 321331 lei

FRN = (937093 + 17626) – (598529 + 34868) = 321331 lei

ΔFR = FRN - FRN = 226316 – 198879 = 27437 lei

ΔFR = FRN - FRN = 321331 – 198879 = 122452 lei

ΔFR = FRN - FRN = 321331 – 226316 = 95015 lei

4.2.2. Analiza necesarului de fond de rulment

Arata marimea activelor ciclice ce trebuie finantate din fondul de rulment; se

determina pe baza bilantului, ca diferenta intre activele de exploatare (active circulante,

mai putin disponibilitatile) si obligatiile de plata pe termen scurt (furnizori, clienti -

creditori, datorii fiscale). Modelul calcului necesarului de fond de rulment este prezentat in

tabelul 5.5.

Tabel 5.5. Analiza necesarului de fond de rulment - lei -

Nr. Indicatori 2008 2009 2010

1. Active circulante 499.234 575313 937.093

2. Cheltuieli in avans 23.317 15382 17.626

3. Casa si conturi la banci 83.113 14765 74.135

4. Total (1+2-3) 439.438 575.930 880.584

5. Datorii < 1 an 323.672 324.077 598.529

6. Credite bancare de trezorerie 0 0 0

7. Venituri in avans 0 40.302 34.868

8. Total (5+6+7) 323.672 364.379 633.397

9.Necesarul de fond de rulment (4-

8)115.766 211.551 247.187

Sursa: Calcule realizate pe baza datelor preluate din Bilanţul contabil al S.C. Ceproinv S.A.

4.2.3. Trezoreria neta

Analiza trezoreriei nete se realizeaza prin diferenta dintre fondul de rulment (ce se

inregistreaza la un moment dat, determinat pe baza bilantului) si nevoia de fond de rulment

(marime fluctuanta).

Formula de calcul este urmatoarea:

TN = FRN – NFR

TN = 198879 – 115766 = 83113 lei

TN = 226316 – 211551 = 14765 lei

TN =321331 – 247187 = 74144 lei

Indicatorii de echilibru financiar au urmatoarea explicaţie :

În anul 2009 faţă de anul 2008 se observă o creştere a fondului de rulment cu

27347 de lei, un lucru bun pentru societate deoarece ea dispune de lichidităţi. În anul 2010

faţă de anul 2008 se observă o creştere superioară faţă de perioada anteioara.

În perioada 2009, 2010 se observă aceeaşi evoluţie, crescătoare, situaţie care permite

desfăşurarea activităţii de producţie a întreprinderii fără nici o problemă.

Nevoia de fond de rulment este pozitivă în fiecare an analizat, ceea ce explică

existenţa unui surplus de nevoi temporare în raport cu resursele temporare posibile de

mobilizat. Această situaţie poate fi considerată bună, dacă ar fi crescut viteza de rotaţie a

stocurilor, dar din analiză anterioară cu privire la viteza de rotaţie a stocurilor putem

observa că această scade, în concluzie se constată un decalaj între lichiditatea stocurilor şi

creanţelor şi exigibilitatea datoriilor pe termen scurt. În acelaşi timp, putem aprecia ca

normală creşterea nevoii de finanţare a ciclului de exploatare, ca o consecinţă directă a

realizării unor stocuri materiale sporite din punct de vedere fizic în funcţie de obligaţiile

asumate prin contractele încheiate cu beneficiarii interni şi externi, cât şi din punct de

vedere valoric în funcţie de evoluţia preţurilor de aprovizionare a acestor stocuri.

Trezoreria neta. În fiecare an trezoreria netă este pozitivă, ceea ce înseamnă că

întreprinderea dispune de un surplus de lichidităţi. Ea este rezultatul echilibrului financiar

realizat pe parcursul anului şi a desfăşurării unei activităţi eficiente.

BIBLIOGRAFIE

1) Aurel Işfănescu, (2000), Ghid practic de analiză economico – financiară, Editura

Tribuna Economică, Bucureşti;

2) Liviu Spătaru, (2004), Analiză economico – financiară Instrument al

managementului întreprinderilor, Editura Economică, Bucureşti;

3) Nicolae Feleagă, Ion Ionaşcu, (1998), Tratat de contabilitate financiară, Editura

Economiă, Bucureşti;

4) Radu Stroe, Nicoleta Barbuţă – Mişu, (2008), Finanţarea şi gestiunea financiară a

întreprinderii – Aplicaţii şi studii de caz, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti.

ANEXE

4

Bilanţ contabil31.12.2008

Nr. crt.

Denumirea indicatoruluiNr.Rd.

Sold la31.12.2008

1 A. Active imobilizate2 I. Imobilizări necorporale 01 3253 II. Imobilizări corporale 02 840.5354 III. Imobilizări financiare 02 05 Active imobilizate - total 04 840.8606 B. Active circulante7 I. Stocuri 05 200.4588 II. Creanţe 06 215.6639 III. Investiţii pe termen scurt 07 010 IV. Casa şi conturile la bănci 08 83.11311 Active circulante - total 499.23412 C. Cheltuieli în avans 10 23.31713 D. Datorii ce trebuiesc plătite într-o perioadă de un an 11 323.67214 E. Active circulante nete/Datorii curente nete 12 198.87915 F. Total active minus datorii curente 13 1.039.73916 G. Datorii ce trebuiesc plătite într-o perioadă mai mare de un an 14 216.42617 H. Provizioane 15 018 I. Venituri în avans 16 019 - subvenţii pentru investiţii 17 020 - venituri înregistrate în avans 18 021 J. Capital şi rezerve22 I. Capital 19 90.51023 - capital subscris vărsat 20 90.51024 - capital subscris nevărsat 21 025 - patrimoniul regiei 22 026 II. Prime de capital 23 027 III. Rezerve din reevaluare 24 354.07228 IV. Rezerve 25 82.63429 Acţiuni proprii 26 030 Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii 27 031 Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii 28 032 Profitul sau pierderea reportat

- sold creditor 29 296.097- sold debitor 30 0

33 Profitul sau pierdera exerciţiului- sold creditor 31 296.355-sold debitor 32 0

34 Repartizarea profitului 33 296.35535 Capitaliri proprii – total 34 823.31336 Patrimoniul public 35 037 Capitaluri total 36 823.313


Nr. crt.


Sold la31.12.2009

1 A. Active imobilizate2 I. Imobilizări necorporale 01 2483 II. Imobilizări corporale 02 767.2334 III. Imobilizări financiare 02 05 Active imobilizate - total 04 767.4816 B. Active circulante7 I. Stocuri 05 319.8588 II. Creanţe 06 240.6909 III. Investiţii pe termen scurt 07 010 IV. Casa şi conturile la bănci 08 14.76511 Active circulante - total 575.31312 C. Cheltuieli în avans 10 15.38213 D. Datorii ce trebuiesc plătite într-o perioadă de un an 11 324.07714 E. Active circulante nete/Datorii curente nete 12 266.61815 F. Total active minus datorii curente 13 1.024.09916 G. Datorii ce trebuiesc plătite într-o perioadă mai mare de un an 14 179.28217 H. Provizioane 15 018 I. Venituri în avans 16 40.30219 - subvenţii pentru investiţii 17 40.30220 - venituri înregistrate în avans 18 021 J. Capital şi rezerve22 I. Capital 19 90.51023 - capital subscris vărsat 20 90.51024 - capital subscris nevărsat 21 025 - patrimoniul regiei 22 026 II. Prime de capital 23 027 III. Rezerve din reevaluare 24 297.73628 IV. Rezerve 25 82.63429 Acţiuni proprii 26 030 Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii 27 031 Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii 28 032 Profitul sau pierderea reportat 0

- sold creditor 29 0- sold debitor 30 0


34 Repartizarea profitului 33 035 Capitaliri proprii – total 34 814.51536 Patrimoniul public 35 037 Capitaluri total 36 814.515

45


Nr. crt.


Sold la31.12.2010

1 A. Active imobilizate2 I. Imobilizări necorporale 01 2513 II. Imobilizări corporale 02 752.2664 III. Imobilizări financiare 02 05 Active imobilizate - total 04 752.5176 B. Active circulante7 I. Stocuri 05 502.7468 II. Creanţe 06 360.2129 III. Investiţii pe termen scurt 07 010 IV. Casa şi conturile la bănci 08 74.13511 Active circulante - total 937.90312 C. Cheltuieli în avans 10 17.62613 D. Datorii ce trebuiesc plătite într-o perioadă de un an 11 598.52914 E. Active circulante nete/Datorii curente nete 12 356.19015 F. Total active minus datorii curente 13 1.108.70716 G. Datorii ce trebuiesc plătite într-o perioadă mai mare de un an 14 91.25017 H. Provizioane 15 018 I. Venituri în avans 16 34.86819 - subvenţii pentru investiţii 17 34.86820 - venituri înregistrate în avans 18 021 J. Capital şi rezerve22 I. Capital 19 90.51023 - capital subscris vărsat 20 90.51024 - capital subscris nevărsat 21 025 - patrimoniul regiei 22 026 II. Prime de capital 23 027 III. Rezerve din reevaluare 24 297.73628 IV. Rezerve 25 136.27029 Acţiuni proprii 26 030 Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii 27 031 Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii 28 032 Profitul sau pierderea reportat 0

- sold creditor 29 0- sold debitor 30 0


34 Repartizarea profitului 33 035 Capitaliri proprii – total 34 982.58936 Patrimoniul public 35 037 Capitaluri total 36 982.589

46

Contul de profit şi pierdere31.12.2008

Nr. Crt.


Sold la31.12.2008

1 I. Cifra de afaceri netă 01 2.521.8362 Producţia vândută 02 2.583.8593 Venituri din vânzarea mărfurilor 03 17.977

4Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile a caror obiect de activitate îl constituie leasingul

04 0

4 Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 05 06 II. Variaţia stocurilor de produse finite7 sold creditor 06 62.0178 sold debitor 07 9.541

9III. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată

08 37.785

10 IV. Alte venituri din exploatare 09 9.41811 Venituri din exploatare - total 10 2.621.51512 V. Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile 11 1.187.90313 Alte cheltuieli materiale 12 32.453

Alte cheltuieli externe 13 36.74214 Cheltuieli provind mărfurile 14 16.84815 VI. Cheltuieli cu personalul 15 604.20416 - Salarii şi indemnizaţii 16 471.66717 - Cheltuiei cu asigurările şi protecţia socială 17 132.53718 VII. Ajustări de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale 18 111.68219 - cheltuieli 19 111.69220 - Venituri 20 021 Ajustări de valoare privind activele circulante 21 022 -cheltuieli 22 023 - venituri 23 024 VIII. Alte cheltuieli de exploatare 24 250.58225 Cheltuieli privind prestaţiile externe 25 237.65526 Cheltuieli cu alte impozite, taxe, şi vărsaminte asimilate 26 12.74227 Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate 27 185

28Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare înregistrate de entitate din leasing

28 0

29 Ajustări privind provizionale 2930 - cheltuieli 30 031 - venituri 31 032 CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 32 2.240.41433 PROFITUL SAU PIERDERA DIN EXPLOATARE34 - profit 33 381.10135 - pierdere 34 036 IX. Venituri din interese de participare 35 037 - din care, veniturile obţinute de la entitătile afiliate 36 0

38Venituri din alte investiţii şi împrumuturi care fac parte din activele imobilizate

37 0

39 - din care, venituri obţinute de la entităţi afiliate 38 040 XI. Venituri din dobânzi 39 16541 - din care, venituri obţinute de la entităţi afiliate 40 042 Alte venituri financiare 41 5.22443 Venituri financiare total 42 5.389

44XII.Ajustări de valoare privind imobilizarile financiare şi a investitiilor financiare deţinute ca active circulante

43 0

45 - cheltuieli 44 046 - venituri 45 0

47

47 XIII. Cheltuieli privind dobânzile 46 20.41248 - din care, cheltuieli în relaţia cu entităţile afiliate 47 049 Alte cheltuieli financiare 48 15.55050 CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 49 35.96251 XIV. PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARĂ52 - profit 50 053 - pierdere 51 30.57354 PROFITUL SAU PIERDERA CURENTĂ55 - Profit 52 350.52856 - pierdere 53 057 XV. Venituri extraordinare 54 058 XVI. Cheltuieli Extraordinare 55 0

59XVII. PROFITUL SAU PIERDERA DIN ACTIVITATEA EXTRAORDINARĂ

60 - Profit 56 061 - pierdere 57 062 VENITURI TOTALE 58 2.626.90463 CHELTUIELI TOTALE 59 2.276.37664 PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ65 - profit 60 350.52866 - pierdere 61 067 XVIII. Impozitul pe profit 62 54.17368 XIX. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus 63 0

69XX. PROFITUL SAU PIERDEREA NETĂ A EXERCITIULUI FINANCIAR

70 -profit 64 296.35571 - pierdere 65 0

48


Nr. Crt.


Sold la31.12.2009



04 0

4 Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 05 06 II. Variaţia stocurilor de produse finite7 sold creditor 06 90.2478 sold debitor 07 61.758


08 0


Alte cheltuieli externe 13 37.85314 Cheltuieli provind mărfurile 14 28.38815 VI. Cheltuieli cu personalul 15 599.73116 - Salarii şi indemnizaţii 16 472.66417 - Cheltuiei cu asigurările şi protecţia socială 17 127.067

18VII. Ajustări de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale

18 101.790

19 - cheltuieli 19 101.79020 - Venituri 20 021 Ajustări de valoare privind activele circulante 21 26422 -cheltuieli 22 26423 - venituri 23 024 VIII. Alte cheltuieli de exploatare 24 349.41025 Cheltuieli privind prestaţiile externe 25 333.94726 Cheltuieli cu alte impozite, taxe, şi vărsaminte asimilate 26 14.70027 Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate 27 763

28Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare înregistrate de entitate al căror obiect de activitate îl constituie leasingul

28 0

29 Ajustări privind provizionale 29 030 - cheltuieli 30 031 - venituri 31 032 CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 32 2.198.80233 PROFITUL SAU PIERDERA DIN EXPLOATARE34 - profit 33 463.76935 - pierdere 34 036 IX. Venituri din interese de participare 35 037 - din care, veniturile obţinute de la entitătile afiliate 36 0


37 0



43 0

45 - cheltuieli 44 0

49

46 - venituri 45 047 XIII. Cheltuieli privind dobânzile 46 25.24148 - din care, cheltuieli în relaţia cu entităţile afiliate 47 049 Alte cheltuieli financiare 48 41.98250 CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 49 67.22351 XIV. PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARĂ52 - profit 50 053 - pierdere 51 57.84654 PROFITUL SAU PIERDERA CURENTĂ55 - Profit 52 405.92356 - pierdere 53 057 XV. Venituri extraordinare 54 058 XVI. Cheltuieli Extraordinare 55 0




70 -profit 64 343.63571 - pierdere 65 0

50


Nr. Crt.


Sold la31.12.2010



04 0

4 Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 05 06 II. Variaţia stocurilor de produse finite7 sold creditor 06 10.2288 sold debitor 07 0


08 0


Alte cheltuieli externe 13 27.61414 Cheltuieli provind mărfurile 14 87.29315 VI. Cheltuieli cu personalul 15 602.83616 - Salarii şi indemnizaţii 16 469.55017 - Cheltuiei cu asigurările şi protecţia socială 17 133.28618 VII. Ajustări de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale 18 83.67919 - cheltuieli 19 83.67920 - Venituri 20 021 Ajustări de valoare privind activele circulante 21 022 -cheltuieli 22 023 - venituri 23 024 VIII. Alte cheltuieli de exploatare 24 367.91925 Cheltuieli privind prestaţiile externe 25 349.40726 Cheltuieli cu alte impozite, taxe, şi vărsaminte asimilate 26 16.41627 Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi activele cedate 27 19.996

28Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare înregistrate de entitate al caror obiect de activitate îl constituie leasingul

28 0

29 Ajustări privind provizionale 29 030 - cheltuieli 30 031 - venituri 31 032 CHELTUIELI DE EXPLOATARE - TOTAL 32 2.374.40533 PROFITUL SAU PIERDERA DIN EXPLOATARE34 - profit 33 587.49335 - pierdere 34 036 IX. Venituri din interese de participare 35 037 - din care, veniturile obţinute de la entitătile afiliate 36 0


37 0



43 0

45 - cheltuieli 44 046 - venituri 45 0

51

47 XIII. Cheltuieli privind dobânzile 46 30.84748 - din care, cheltuieli în relaţia cu entităţile afiliate 47 049 Alte cheltuieli financiare 48 26.45750 CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL 49 57.30451 XIV. PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARĂ 052 - profit 50 053 - pierdere 51 45.38154 PROFITUL SAU PIERDERA CURENTĂ55 - Profit 52 542.11256 - pierdere 53 057 XV. Venituri extraordinare 54 058 XVI. Cheltuieli Extraordinare 55 0


0



70 -profit 64 458.07371 - pierdere 65 0

52

studiu de caz la societatea comerciala ceproinv sa

Documents