EXPANSIUNE URBANĂ

STUDIU DE CAZ

SEUL – COREEA DE SUD

Master Mobilitate Urbană – AN II (22.01.2015) –Carablud Corina, Oncescu Cătălin, Papa Cătălin, Stoian Ionuț.

CUPRINS

1. Aspecte cantitative ale evoluției teritoriale

1.1 Spațial

1.2 Demografic

1.3 Economic

2. Aspecte generale calitative ale dinamicii

2.1 Structura activităților și profilul economic

2.2 Aspecte ecologice

2.3 Transport

2.4 Locuire

2.5 Echiparea cu dotări majore de infrastructură tehnică și socială

2.6 Evoluția diferitelor aspecte instituțional / administrative caracteristice teritoriului

3. Elemente de context suprateritorial

3.1 Regional

3.2 Național 

1. Aspecte cantitative ale evoluției teritoriale1.1 Spațial

• În secolul 1 pe teritoriul orașului, de astăzi, Seoul

apare prima dată un oraș.

• În 1394 regele ia decizia să declare acel oraș

capitală.

• Orașul a fost organizat după principiile feng-

shui, pentru a asigura prosperitate și armonie

locuitorilor orașului.

• Orașul a fost suferit de pe urma războaielor

repetate, dar de fiecare dată el a fost reconstruit

și dezvoltat ca un centru economic și de comerț.

1. Aspecte cantitative ale evoluției teritoriale1.2 Demografic

• În 1963 populația orașului era de 3 milioane de

locuitori, iar orașul avea o suprafață de 713 kmp.

• În prezent populația orașului este de 10 milioane

de locuitori.

1. Aspecte cantitative ale evoluției teritoriale

1.3 Economic

• După ce și-a recâștigat independența în 1945,

Seoul a fost măcinat de Războiul Korean

• Cele mai grave probleme după război,

instabilitatea politică și sărăcia absolută, erau

amplificate de corupție

• Strategia pentru creșterea economică

a fost exportul

• Economia Koreană a fluctuat și a fost

restructurată în ultimii douăzeci de ani

Sursă Imagini: Seoul’s Urban Transport Policy and Rail Transit Plan – Present and Future (2000), Urban Planning of Seoul (2010).

2. Aspecte generale calitative ale dinamicii.2.2 Aspecte ecologice.

• Recuperarea pădurilor

• Planul pentru viitor

• Centura verde a orașului

Sursă Imagini: Seoul’s Urban Transport Policy and Rail Transit Plan – Present and Future (2000), Urban Planning of Seoul (2010).

2. Aspecte generale calitative ale dinamicii2.3 Transport.

• Transportul regional se dezvoltă în partea de nord a regiunii (Fig. 1).

• Așezările satelit sunt transformate în noduri intermodale și puncte de transfer a resurselor.

• În cadrul zonei metropolitane este dezvoltată o rețea policentrică.

• Sunt propuse proiecte de modernizare și expansiune pentru sistemul feroviar (metrou, tren regional) în jumătatea nordică a orașului (Fig. 2).

• S-a constituit o centură periferică formată din rute de transport public.

Sursă Imagini: Seoul’s Urban Transport Policy and Rail Transit Plan – Present and Future (2000), Urban Planning of Seoul (2010).

Fig. 1 Evoluția sistemului de transport.

Fig. 2 Transportul în zona de nord.

2. Aspecte generale calitative ale dinamicii2.4 Locuire.

• Transformarea periferiei într-o rețea de poli locali de creștere (Fig. 3).

• Anexarea suburbiilor și cartierelor.

• Suplimentarea zonelor rezidențiale cu aproximativ 80.000 de locuințe până în 2018 (Fig 4;5).

• Au fost trasate noi zone pentru cartiere în regiune prin procesul de conversie funcțională. Este anticipată

o creștere de 10% în necesitatea de locuințe.

Sursă Imagini: http://english.seoul.go.kr/policy-information/urban-planning/urban-planning/1-2030-seoul-basic-urban-plan/

Fig. 3 Polii de creștere. Fig. 4;5 Distribuția celor 80.000 de apartamente.

2. Aspecte generale calitative ale dinamicii2.5 Echiparea cu dotări majore de infrastructură tehnică și socială.

• Eliminarea factorilor care conduc la gentrificare.

• Proiecte regionale care constă în dezvoltarea de centre culturale, zone de agrement și spații publice

naturale (Fig. 6).

• Organizarea unor operațiuni ample de terminale și servicii în cursul rîului Han.

• Polarizarea activităților terțiare în zona de sud a regiunii.

• Au fost propuse metode prin care publicul să fie inclus în deciziile de expansiune (Fig. 7).

• Conectivitate între nord și sud prin axe de spații verzi și centre locale de activități.

• Unități locale pentru asistență socială.

Sursă Imagini: http://english.seoul.go.kr/policy-information/urban-planning/urban-planning/1-2030-seoul-basic-urban-plan/ Urban Planning of Seoul (2010).

Fig. 7 Schema procesului de comunicare cu publicul. Fig. 6 Etapizarea proiectelor.

2. Aspecte generale calitative ale dinamicii2.6 Evoluția diferitelor aspecte instituțional / administrative caracteristice teritoriului.

• În intervalul 1910-2005, Seul își descentralizează instituțiile administrative în procesul de expansiune

(Fig 8).

• Administrația primăriei a externalizat anumite competențe în cadrul planurilor de urbanism.

• Districtele metropolitane au caracteristicile unor regiuni cu autonomie.

• Au fost realizate organisme intermediare de management.

• Relațiile dintre administrație și public cresc iar cele 2 încep să se asocieze des

Sursă Imagini: Urban Planning of Seoul (2010).

Fig. 8 Evoluția administrativă în zona metropolitană.

2. Aspecte generale calitative ale dinamicii2.3 Transport.

• Transportul regional se dezvoltă în partea de nord

a regiunii (Fig. 1).

• Așezările satelit sunt transformate în noduri

intermodale și puncte de transfer a resurselor.

• În cadrul zonei metropolitane este dezvoltată o

rețea policentrică.

• Sunt propuse proiecte de modernizare și

expansiune pentru sistemul feroviar (metrou, tren

regional) în jumătatea nordică a orașului (Fig. 2).

• S-a constituit o centură periferică formată din rute

de transport public.

Fig. 1 Evoluția sistemului de transport.

Fig. 2 Transportul în zona de nord.

Sursă Imagini: Seoul’s Urban Transport Policy and Rail Transit Plan – Present and Future (2000), Urban Planning of Seoul (2010).

2. Aspecte generale calitative ale dinamicii2.4 Locuire

• Transformarea periferiei într-o rețea de poli locali de creștere (Fig. 3)

• Anexarea suburbiilor și cartierelor

• Suplimentarea zonelor rezidențiale cu aproximativ 80.000 de locuințe până în 2018 (Fig 4;5)

• Au fost trasate noi zone pentru cartiere în regiune prin procesul de conversie funcțională. Este anticipată

o creștere de 10% în necesitatea de locuințe.

Sursă Imagini: http://english.seoul.go.kr/policy-information/urban-planning/urban-planning/1-2030-seoul-basic-urban-plan/

Fig. 3 Polii de creștere. Fig. 4;5 Distribuția celor 80.000 de apartamente.

2. Aspecte generale calitative ale dinamicii2.5 Echiparea cu dotări majore de infrastructură tehnică și socială

• Eliminarea factorilor care conduc la gentrificare.• Proiecte regionale care constă în dezvoltarea de centre culturale, zone de agrement și spații publice

naturale (Fig. 6).• Organizarea unor operațiuni ample de terminale și servicii în cursul rîului Han.• Polarizarea activităților terțiare în zona de sud a regiunii.• Au fost propuse metode prin care publicul să fie inclus în deciziile de expansiune (Fig. 7).• Conectivitate între nord și sud prin axe de spații verzi și centre locale de activități.• Unități locale pentru asistență socială.

Sursă Imagini: http://english.seoul.go.kr/policy-information/urban-planning/urban-planning/1-2030-seoul-basic-urban-plan/ Urban Planning of Seoul (2010).

Fig. 7 Schema procesului de comunicare cu publicul. Fig. 6 Etapizarea proiectelor.

2. Aspecte generale calitative ale dinamicii2.6 Evoluția diferitelor aspecte instituțional / administrative caracteristice teritoriului

• În intervalul 1910-2005, Seul își descentralizează instituțiile administrative în procesul de expansiune

(Fig 8).

• Administrația primăriei a externalizat anumite competențe în cadrul planurilor de urbanism.

• Districtele metropolitane au caracteristicile unor regiuni cu autonomie.

• Au fost realizate organisme intermediare de management.

• Relațiile dintre administrație și public cresc iar cele 2 încep să se asocieze des.

Sursă Imagini: Urban Planning of Seoul (2010).

Fig. 8 Evoluția administrativă în zona metropolitană.

3. Elemente de context suprateritorialA.Regiunea Capitalei în context naționalB.Construirea de noi orașe in regiuneC.Al 3 lea act de planificare pentru regiuneD.Viziunea asupra regiunii

Regiunea capitalei este formată din orașele Seul, Incheon și provincia Gyeonggi Are rol de polarizare și este un centru administrativ, politic, economic și cultural

Efectul polarizator asupa regiunii a dus implicit la apariția unor noi probleme Populația regiunii reprezintă 49% din totalul populației tării

Încă din 1960 s-au elaborat politici care să controleze aceasta dezvoltare

Exemplu : - Actul de Reglementare a Regiunii Capitalei a fost adoptat în 1982 În prezent este adoptat Al 3 –lea Act de Reglementare pentru Regiunea Capitalei

3. Elemente de context suprateritorialA.Regiunea Capitalei în context național

Regiunea capitalei conține 27 de orașe și

4 ținuturi Suprafața sa reprezintă 11.8% din suprafața totală

a țării Populația a crescut de 7 ori in ultimii 50 de ani Creșterea populației in prezent se concentrează in

zonele suburbane ale orașului Densitatea pop. Este de 4 ori mai mare decat

media națională Regiunea are rol polarizator pentru servicii și

economie, astfel:

45,2% din totalul afacerilor

57,2% din totalul industriilor de manufactură

51,4% din totalul spitalelor generale

38,8% din totalul universităților

66,7 PIB

Sursă Imagini: Seoul’s Urban Transport Policy and Rail Transit Plan – Present and Future (2000), Urban Planning of Seoul (2010).

3. Elemente de context suprateritorialB.Construirea de noi orașe in regiune

Primul oraș-dormitor a fost Seongam, adoptat în urma unei politici de eliminarea a mahalalelor

Îm 1970 se construiește Banwol (astazi Ansan) În 1980 terenul liber pentru dezvoltarea de noi

zone de locuit se epuizase, astfel incepe apariția de noi zone dincolo de centura verde Guvernul propune faza 1 de dezvoltare de noi

orășele cum ar fi Pyeonchon în Anyang, Sanbon în

Gunpo și Jungdon în Bucheon Dezavantajul acestor orășele era infrastrutura

insuficient de dezvoltată Faza 2 propune dezvoltarea în zona de sud a

orașului Seul :

Pangyo în Seongam

Dongtan în Hwaseong

Gimpo și Unjeong în Paju

Gumdan în Incheon

Gwanggio în Suwon

Goduk în Pyeongtaek

Wirye în Songapa

Seigyo în Osan

Sursă Imagini: Seoul’s Urban Transport Policy and Rail Transit Plan – Present and Future (2000), Urban Planning of Seoul (2010).

3. Elemente de context suprateritorialC.Al 3 lea act de planificare pentru regiune

Actul presupune obiective la nivelul :

1. Suprafețele dezvoltărilor

2. Populația

3. Orașele și ținuturile

4. Dezvoltarea strategică

5. Controlul asupra dezvoltărilor industriale

6. Educație

7. Dezvoltarea la scară largă

8. Planificarea dezvoltărilor zonelor de locuit

9. Planificarea zonelor turistice

Sursă Imagini: Seoul’s Urban Transport Policy and Rail Transit Plan – Present and Future (2000), Urban Planning of Seoul (2010).

3. Elemente de context suprateritorialD.Viziunea asupra regiunii

1. Divizarea zonală

2. Planul de dezvoltare pentru

regiunea capitalei

3. Rețeaua feroviară

în regiunea capitalei

4. Rețeaua de drmuri în

regiunea capitalei

5. Rețeaua de spații verzi

în regiunea capitalei

Sursă Imagini: Seoul’s Urban Transport Policy and Rail Transit Plan – Present and Future (2000), Urban Planning of Seoul (2010).

Bibliografie

1.https://seoulsolution.kr/content/urbanization-planning-seoul2. http://english.seoul.go.kr/policy-information/urban-planning

3. The Practice of Urban Renewal in Seoul, Korea: Mode, Governance, and Sustainability, Professor Jong Youl Lee, Department of Public Administration Kyungil University, Taegu, Korea

4. Urban Planning of Seoul, Seoul Metropolitan Government

5. G. Kim, J. Rim (2000), Seoul’s Urban Transportation Policy and Rail Transit Plan – Present and Future, Japan Railway & Transport Review.

6. Urban Planning of Seoul (2010), Seoul Metropolitan Government.

7. G. Kim, J. Rim (2000), Seoul’s Urban Transportation Policy and Rail Transit Plan – Present and Future, Japan Railway & Transport Review.

8. Urban Planning of Seoul (2010), Seoul Metropolitan Government.

9. M. Hyung, S. Sun (2012), Cities, Elsevier, pp 142-154.