Studiu Comparativ Romania - Grecia

Academia de Studii Economice

Facultatea de Economia Agroalimentara si a Mediului

Profesor coordonator:

Ramona Dobre Student: Matei Elena NicoletaBucuresti, 20141. Scurta prezentare Grecia

Grecia sau Republica Elena este o tara din sud-estul Europei membra a Tratatului Nord-Atlantic, Uniunii Europene si zonei Euro. Grecia este situata in Peninsula Balcanica la sud de Bulgaria, Macedonia si Albania si la vest de Turcia, avand o suprafata de 131.940 km2 si o populatie de 10.665.989 loc. Are un litoral de 13.676 km la Marile Egee, Ionica si Mediterana. Considerata de multi drept leaganul civilizatiei occidentale, Grecia are o istorie lunga si bogata, timp in care si-a raspandit influenta pe trei continente. Grecia a aderat la NATO in 1952, la UE in 1981 si a adoptat euro ca moneda in anul 2001. Din punct de vedere geografic, Grecia este formata dintr-o parte continentala cu numeroase golfuri si peninsule si o parte insulara , aproximativ 3 000 de insule in Marea Egee, Marea Ionica si Marea Mediterana, dintre care cele mai importante sunt Creta, Rodos, Corfu si grupele Dodecaneze si Ciclade. Relieful este predominant muntos, principalul sir montan il reprezinta Muntii Pindului, care traverseaza partea centrala a Greciei, cea mai mare altitudine intalnindu-se insa in Muntele Olimp 2971 m. In ceea ce priveste economia Greciei, sectorul public asigura aproximativ 40% din PIB, iar turismul 15%. Grecia este o beneficiara majora de ajutor de la Uniunea Europeana.Economia greceasca a crescut cu aproximativ 4% pe an in perioada 2003-2007, asta datorita pe de o parte cheltuielilor cu infrastructura legate de Jocurile Olimpice de la Atena din 2004, iar pe de alta parte datorita disponibilitatii creditului, care a sustinut niveluri record ale cheltuielilor consumatorilor. In anul 2008 insa, datorita crizei financiare mondiale si datorita inaspririi conditiilor de acordare a creditelor, economia Greciei a scazut cu 2.8%. Pe langa vorbitorii de limba greaca, exista si cateva limbi vorbite de minoritati: albaneza, aromana, bulgara, macedoneana si turca. Aproximativ 95% din populatie apartine Bisericii Ortodoxe Grecesti, iar pe langa ortodoxism exista si comunitati musulmane, catolice, protestante sau iudaice.

2. Indicatori la nivelul economiei nationale

a) Suprafata

-km2 - IndicatorRomaniaGrecia

Suprafata238391131960

Asa cum arata si graficul de mai sus, cu o suprafata de 238.391 km2, teritoriul Romaniei este aproape dublu fata de cel al Greciei, ocupand locul 9 ca suprafata dintre tarile membre ale UE. Relieful Romaniei este caracterizat printr-un numar mare de forme de relief, avand de altfel si o repartitie aproximativ egala a principalelor unitati de relief: 35% munti, 35% dealuri si podisuri si 30% campii. Cea mai joasa regiune a tarii este Delta Dunarii, sub 10 m altitudine, cu intinderi de mlastini, lacuri si stuf. De cealalta parte, Grecia este formata dintr-o parte continentala cu numeroase golfuri si peninsule si o parte insulara,avand aproximativ 15000 km de coasta. Relieful este caracterizat prin predominarea masivelor muntoase, dispuse sub forma unor aliniamente paralele.b) Populatie

-mil.locuitori-

AnulRomaniaGrecia

199821.988.81010.808.358

199922.488.59510.861.402

200022.455.48510.903.757

200122.430.45610.931.206

200221.833.48310.968.708

200321.772.77411.006.377

200421.711.25211.040.650

200521.658.52811.082.751

200621.610.21311.125.179

200721.565.11911.171.740

200821.528.62711.213.785

200921.498.61611.260.402

Din punct de vedere demografic, Romania are o populatie cu aproximativ 91% mai mare fata de cea a Greciei, acest lucru datorandu-se in principal suprafetei mult mai mari pe care o ocupa Romania. Cu toate acestea, trebuie specificat faptul ca nr. locuitorilor Romaniei este in scadere in fiecare an, in timp ce Grecia inregistreaza o populatie din ce in ce mai mare. In cazul nostru, cauzele pentru un astfel de trend ar fi o rata a natalitatii destul de scazuta, dar si un nr de locuitori din ce in ce mai mare ce paraseste teritoriul tarii noastre, indreptandu-se astfel spre un trai mai bun. De cealalta parte, valorile ascendente ale populatiei Greciei se explica printr-un spor natural pozitiv, survenit in urma unui nivel de trai mai ridicat, dar si printr-un fenomen de migratie bun. Astfel, alaturi de Spania si Portugalia, Grecia reprezinta unul din statele catre care se indreapta cei mai multi emigranti, in cautarea unui loc de munca,acestia reprezentand o cincime din forta de munca, fiind repartizata in mare parte in agricultura si in munca necalificata. Peste 50% din populatia migratoare in Grecia este albaneza, urmata de migranti din Bulgaria, Georgia, Romania, Rusia si Ucraina. Cu toate acestea, viitorul demografic nu suna bine pentru nimeni, si asta in primul rand datorita unor politici nefavorabile din perspectiva ingrijirii copiilor, rata natalitatii din UE de 1.5 la mie, fiind considerata anormal de scazuta. Consider ca atat Romania, cat si Grecia duc lipsa de un program de susutinere al natalitatii adecvat, respectiv de o politica demografica corespunzatoare.c)PIB/locuitor

-euro-Stat199920002001200220032004200520062007

Romania26.226.127.829.431.334.13538.441.6

Grecia82.784.186.590.292.69491.89392.8

Asa cum se poate observa foarte bine din tabel, diferenta dintre Pib-ul/locuitor al Romaniei si Pib-ul-locuitor al Greciei este destul de mare. Trebuie sa precizam insa ca in ultimii ani acesta a avut o evolutie ascendenta in cazul tarii noastre, ajungand la 41.6 in anul 2007,iar in cazul Greciei a avut o evolutie oscilatorie, scazand in ultimul an, de la 93 euro cat era in 2006, la 92.8 euro in anul 2007. In ceea ce priveste Romania, aceasta evolutie pozitiva s-a datorat cresterii economice care a inceput sa se observe dupa anul 2000, tara noastra devenind la momentul respectiv o importanta destinatie de investitii straine din Europa Centrala si de Sud-Est. Un aport insemnat in economia romaneasca il detin si sumele de banii trimise de cetatenii romani care lucreaza in alte tari ale lumii. Pe langa aceste aspecte, aderarea Romaniei la Uniunea Europeana in anul 2007, a constituit un moment important pentru statul roman, contribuind si el la cresterea economiei romanesti, bazata in principal pe servicii(56% din Pib), industrie si agricultura(29%, respective 8% din Pib) dar si constructii aproximativ 6%.d) Rata inflatiei

- % -

Stat2003200420052006200720082009

Romania15.311.99.16.64.97.95.6

Grecia3.433.53.334.21.3

Romania a inregistrat in perioada 2003-2007 un real progres in ceea ce priveste rata inflatiei ajungand de la 15.3% in anul 2003 la 4.9 % in anul 2007. Acesta a fost anul cu cel mai favorabil procent din punct de vedere al inflatiei, intrucat in anul 2008 a realizat iarasi un salt destul de ingrijorator ajungand la aproape 8%, pentru ca in 2009 sa scada iar la 5.6%. Acest trend pozitiv in perioada 2003-2007 s-a datorat politicilor practicate de stat : monetara mai riguroasa care sa evite excedentul de moneda, bugetara care a fost orientata mai mult spre reducerea deficitului bugetar, spre mentinerea la un nivel a cheltuielilor publice si spre ridicarea in anumite limite a impozitelor si taxelor care sa franeze cresterea cererii si a preturilor, dar si o poilitica a dobanzilor la creditele acordate, prin care sa nu se ajunga la ieftinirea creditelor. In anul 2008 insa situatia s-a depreciat iarasi,inflatia ajungand la 7.9%, dezechilibrul din economie fiind prezent iarasi, prin cresterea generala a preturilor si scaderea puterii de cumparare a leului. In ceea ce priveste Grecia,aceasta a inregistrat valori oscilante ale ratei inflatiei, mai mare fiind in anul 2008, 4.2%, iar cea mai mica inregistrandu-se in anul 2009 si anume 1.3%. Acest lucru denota un oarecare echilibru in economia Greciei cel putin pana in anul 2008,dupa care a urmat o perioada dominata de cresteri ale preturilor, de efectele creditelor foarte usor acordate. In anul 2009 insa inflatia Greciei a scazut considerabil la 1.3%, ca urmare a a presiunilor in vederea adoptarii unor masuri de austeritate de statul grec. Cu toate acestea, Grecia are una din cele mai ridicate rate ale inflatiei din zona euro, aflandu-se in momentul de fata intr-o situatie mai putin favorabila, supusa riscului chiar de a fi exclusa din zona euro. e) Rata somajului - % -Stat19992000200120022003200420052006200720082009

Romania7.17.36.88.678.17.27.36.45.86.9

Grecia1211.210.710.39.710.59.98.98.37.79.5

Tabelul precedent ne indica o rata a somajului in Grecia mai mare decat cea inregistrata in Romania, fenomen ce se mentine in fiecare an in perioada 1999-2009. Pentru ambele state insa, acest fenomen este in scadere, cu exceptia anului 2009. In cazul Romaniei, este evident ca investitiile straine realizate dupa anul 2000, au antrenat o forta de munca din ce in ce mai mare. In ceea ce priveste anul 2009, reducerile de personal bugetar, cat si la nivelul sectorului privat ca urmare a crizei financiare si a scaderii investitiilor din sectorul privat au dus la o rata a somajului de 6.9%. Cat despre Grecia, situatia este si mai grava, rata somajului ajungand la 9.5% in anul 2009.Aici somajul se resimte cu precadere in randul tinerilor pana in 25 de ani, ca urmare a efectelor devastatoare pe care le-a produs si aici criza financiara. Cea mai mare rata a somajului se intalneste in randul femeilor, iar in ceea ce priveste Romania situatia sta exact invers, cei mai multi someri fiind de sex masculin.f) Importuri, exporturi si balanta comerciala Importuri

miliarde euro -Stat1999200020012002200320042005200620072008

Romania3.034.945.726.016.758.9512.0614.9314.7317.32

Grecia8.5912.7213.1514.7916.5816.9018.2721.6523.4627.34

Din tabelul anterior se poate observa cum importurile Romaniei cat si Greciei au crescut considerabil in ultimul an, in special cele ale Greciei ajungand la 27.34 miliarde euro in anul 2008. In ceea ce priveste Romania era evident, ca odata cu intrarea pe piata comuna a UE, importurile tarii noastre vor creste si mai mult, piata romaneasca fiind invadata la ora actuala de produse straine. Raportandu-ne la statul elen, Grecia este unul din statele membre ale UE, de unde Romania se aprovizioneaza cu urmatoarele categorii de produse: produse din aluminium, produse minerale, azbest si articole din azbest. Cu exceptia unor produse din aluminiu, necesare pentru industria de bauturi, pe care le importam de la greci, unii analisti sustin ca Grecia nu reprezinta o tara strategica din punct de vedere al aprovizionarii cu resurse naturale necesare dezvoltarii economiei romanesti.

Cat despre Grecia, aceasta este o tara dependenta de importuri. Principalele tari frunizoare sunt Germania, Italia, Rusia, Franta, Olanda, precum si SUA, Japonia si Coreea de Sud. Produsele care fac obiectul importurilor grecesti sunt: echipamente industriale, masini si aparate electrice, produse chimice, petrol, alte produse minerale si materii prime, autoturisme, produse metalice, materiale de constructii, confectii si incaltaminte, bauturi, mobila si material lemnos si produse alimentare. Exporturi - miliarde euro - Stat1999200020012002200320042005200620072008

Romania2.173.143.153.843.864.806.667.688.289.92

Grecia3.484.844.614.314.154.405.305.976.026.23

Vorbind de exporturi, in ultimii ani acestea au crescut pentru Romania ajungand la aproximativ 10 miliarde de euro in anul 2008, in timp ce Grecia aproape a stagnat in ultimii ani la acest capitol. Principalele tari partenere la export ale Romaniei sunt: Italia, Germania, Turcia, Franta, Marea Britanie, SUA, Ungaria, Austria, Olanda, Spania.Cele mai importante produse de export ale Romaniei sunt cele din industria constructoare de masini, constructoare de nave dar si combustibili: benzina si motorina. In ceea ce priveste tarile de destinatie ale exporturilor grecesti acestea sunt Germania, Italia si Cipru, urmate de Bulgaria, Marea Britanie, Romania, Franta, SUA si Turcia. Principalele produse exportate de greci sunt: echipamente electronice si de telecomunicatii, tehnica de software, produse chimice, produse alimentare, bauturi si tutun, fructe si legume. Balanta comerciala

- miliarde euro -Stat1999200020012002200320042005200620072008

Romania-0.86-1.80-2.57-2.16-2.89-4.16-5.40-7.25-6.45-7.40

Grecia-5.11-7.89-8.54-10.48-12.43-12.49-12.97-15.69-17.43-21.11

Graficul de mai sus, ne indica o situatie destul de ingrijoratoare, cu precadere pentru Grecia, care in ultimii ani, si-a adancit substantial deficitul comercial la -21.11 miliarde euro.Acest lucru se datoreaza in mare parte importurilor extraordinar de mari ale Greciei, in raport cu o valoare a exporturilor destul de mica doar 6.23 miliarde euro in 2008.Cum Grecia se afla in primele 10 destinatii turistice ale lumii, bazandu-se destul de mult pe acest sector, si-au neglijat importante sectoare cum sunt industria, agricultura, neputand sa sustina nevoile populatiei din productie proprie.Cam asa stau lucrurile si in cazul Romaniei, cu diferenta ca, deficitul comercial al tarii noastre este mai mic decat al Greciei. An

Tara 20002001200220032004200520062007

Grecia85298502844684008361833483078280

Romania1485714798148181480014130141801403913546

3. Indicatori la nivelul agriculturii

3.1 Potential agricol

a) Suprafata agricola Teren arabil

An Tara20002001200220032004200520062007

Grecia27412720271726682629260225752548

Romania93819371937693778915898589398553

Vii si livezi

An

Tara20002001200220032004200520062007

Grecia11131132112911321132113211321132

Romania527491483465429510469460

Pasuni si fanete (ha)An

Tara20002001200220032004200520062007

Grecia46754650460046004600460046004600

Romania49494936495949584786468546314533

In ceea ce priveste agricultura, diferenta este vizibila si favorabila pentru Romania, lucru evidentiat in primul rand de suprafata terenului arabil.

Impartirea suprafetei agricole in teren arabil, vii si livezi, pasuni si fanete s-a facut in mare parte tinand cont de relieful specific fiecarei tari in parte.

Aproximativ 80% din teritoriul Greciei este muntos sau deluros, lucru care face ca aceasta sa fie una dintre cele mai muntoase tari din Europa. De asemenea terenul arabil reprezinta 19% din suprafata tarii.

Peisajul natural al Romaniei este echilibrat, fiind alcatuit din munti (31%), dealuri (33%), si campii (36%). Gradul de inzestrare cu pamant a Romaniei este unul dintre cele mai mari din Europa. Suprafata arabila pe locuitor este de 0,41 ha aproape dubla fata de media europeana, care este doar de 0,241 ha.

Conditiile diferite de localizare geografica, de sol, de clima fac ca Romania sa detina o suprafata de teren arabil aproximativ de 4 ori mai mare fata de Grecia. Acest lucru face ca agricultura sa ocupe 20,4% din totalul de forta de munca in Grecia, in vreme ce in Romania forta de munca incadrata in agricultura detine un procent de 34,7%.

Suprafata cultivata cu vii si livezi a Greciei este de 2 de ori mai mare decat a Romaniei si datorita conditiilor de clima existente. In ceea ce priveste terenul ocupat de pasuni si fanete Grecia si Romania au valori aproximativ egale, insa Romania este superioara Greciei (cu 100-200 de ha) cel putin pana in anul 2006. Incepand cu anul 2007 Grecia depaseste cu putin Romania, acest lucru fiind posibil, deoarece relieful Greciei este favorabil pasunilor si fanetelor care se intalnesc cu precadere in zona de deal si munte. Alte doua cauze responsabile pentru acest fenomen sunt desertificarea si interesul pentru cresterea animalelor.

b) Suprafete irigate (ha)An

Tara2001200220032004200520062007

Grecia13111330

Romania3274885693274696320

Atat Romania, cat si Grecia au veri secetoase si calduroase; prin urmare, ambele tari au nevoie de un sistem de irigare dezvoltat. Desi suprafata terenului arabil al Romaniei este de aproape 3 ori mai mare decat cel al Greciei (datorita suprafetei mai mari, dar si a reliefului predominat cu dealuri si campii), suprafete irigate sunt de 2 ori mai mici in anul 2003, ajungand in anul 2005 sa fie de 28 de ori mai mici. Aceasta scadere drastica a fost cauzata de mai multe motive, precum: gestionare defectuoasa a sistemelor de irigare, deficit de echipament de udare, lipsa investitiilor etc.c) Mecanizare

Numar de tractoare

An

Tara20002001200220032004200520062007

Grecia253785254527256858257737258476259766259603259300

Romania160053164221169240169177171811173043174563174003

Incarcatura pe tractor (teren arabil + vii+livezi / nr de tractoare)

An

Tara20002001200220032004200520062007

Grecia1.511.511.491.471.451.431.421.41

Romania6.196.005.825.815.435.485.385.17

Potrivit datelor furnizate de organismele internationale, dotarea tehnica a agriculturii constituie in prezent si va reprezenta si in viitor unul dintre elementele esentiale in valorificarea potentialului existent in acest sector, implicit in asigurarea securitatii alimentare a omenirii.Asa cum arata graficul Numar de tractoare, numarul acestora a cunoscut o usoara crestere in ambele tari, dar in cazul Romaniei acesta este cu aproximatix 65% mai mic decat in cazul Greciei, procent constant de-a lungul anilor. Desi exista o crestere a numarului de tractoare si a masinilor agricole de la noi din tara, acesta este insuficient. La aceasta contribuie si faptul ca o mare parte din parcul tehnic are durata de functionare depasita, ceea ce conduce implicit la costuri mari de intretinere, intarzierea lucrarilor si consumuri ridicate de carburanti. .

Nivelul de dotare mecanica existent in prezent in agricultura Romaniei nu este in masura sa asigure efectuarea lucrarilor mecanice, aceasta fiind inlocuita cu munca animalelor de tractiune, fapt ce determina pierderi mari de recolta. Incarcatura pe tractor in cazul Romaniei depaseste cu mult media inregistrata in Grecia, de unde si uzura puternica a tractoarelor existente. Desi se inregistreaza o scadere a incarcaturii pe tractor, aceasta este datorata (in special la noi), atat de cresterea numarului de tractoare, cat si de scaderea suprafetei terenului arabil. d) Chimizarea (substanta active la hectar)An

Tara19951996199719981999200020012002

Grecia505000560000504000472000469000456000431000405000

Romania363400422000315000360000237000304279369417326123

Privind graficul care reprezinta gradul de chimizare, observam ca exista diferente intre cele doua state analizate. Cum era de asteptat Romania are un grad de chimizare inferior Greciei. Aceasta diferenta poate fi pusa pe seama dezvoltarii economice a celor doua tari. Aceasta chimizare redusa din agricultura Romaniei poate avea atat efecte negative cat si pozitive; efectele negative vizeaza productivitatea scazuta in timp ce efectele pozitive se refera la faptul ca in Romania se obtin produse mai sanatoase, ceea ce ar trebui sa se reflecte in gradul de sanatate al populatiei. Consum de ingrasaminte chimiceAn

Tara2002200320042005

Grecia424876439589448539369816

Romania326123362260380004461392

Consum de ingrasaminte chimice/ha

[consum de ingrasaminte chimice/suprafata agricola]

An

Tara2002200320042005

Grecia50,3052,3353,6444,37

Romania22,0024,4726,8932,53

Potrivit tabelelor observam ca in Romania consumul de ingrasaminte chimice este putin mai scazut decat in Grecia, cel putin pana in anul 2004, iar consumul de ingrasaminte chimice/ha este dublu. In momentul de fata in Romania se consuma mai putin ingrasamant substanta activa la hectar, de cat este nevoie pentru obtinerea unor productii care sa aduca si profit. In tara noastra pretul ingrasamintelor creste pe zi ce trece din cauza costului ridicat al principalei materii prime si anume gazul metan. Industria romanesca produce ingrasaminte chimice, chiar in cantitati foarte mari, dar apoape totul se exporta. Agricultorii romani sunt nevoiti sa cumpere ingrasaminte din import, este un paradox, se produce dar nu se poate cumpara.e) Efective de animale

Bovine

An

Tara200020012002200320042005200620072008

Grecia601932613190559000573000602960605283617689628904628000

Romania305100028700002800000287800028970002808000286200029340002819000

Porcine

An

Tara200020012002200320042005200620072008

Grecia972976964420940100934400940309948715925817902305922150

Romania584800047970004447000505800051450006495000662200068150006565000

Ovine An

Tara200020012002200320042005200620072008

Grecia895097189925029124000905800090020108827078879145788302038904000

Romania812100076570007251200731200074470007425000761100076780008469000

CaprineAn

Tara200020012002200320042005200620072008

Grecia561445356406705180000566920056191005509233542105254015455455000

Romania558000538000525100633000678000661000687000727000865000

In Romania numarul de bovine nu a avut o evolutie constanta, inregistrand cresteri si scaderi de la un an la altul, in timp ce in Grecia numarul de bovine a scazut continuu pe toata perioada, deoarece s-a redus cererea de carne de vita, iar costurile impuse de prelucrarea carnii conform standardelor europene sunt tot mai ridicate.

Numarul porcinelor in Romania a avut o crestere semnificativa pe toata perioada datorita cererii in crestere de carne de porc si datorita intrarii pe piata a investitorilor straini. In Grecia numarul porcinelor nu a cunoscut aproape nici o modificare pe toata perioada, deoarece in mare parte in ceea ce priveste carnea de porc, Grecia produce pentru consumul propriu si in ultimii ani acesta nu a cunoscut nici o modificare majora.

Atat in Romania, cat si in Grecia, numarul ovinelor este unul semnificativ, grecii fiind mari consumatori de carne de oaie. Totodata numarul insemnat de ovine se datoreaza si suprafetelor mari de zone montane existente in ambele tari.

Urmarind ultimul grafic putem observa ca Romania este inferioara Greciei, care detine un numar impresionant de caprine. Se cunoaste insa si faptul ca Romania este un exportator net de capre si oi, in special catre Grecia, Italia si Bulgaria, precum si de bovine (mai ales catre Spania, Italia, Grecia, Croatia si Siria) si cabaline vii (cu precadere in Italia). Acest lucru poate justifica intr-un fel numarul sczut de caprine existent la noi in tara.

f) Animale la 100 de ha

[nr de animale pe fiecare specie/suprafata agricola]*100 Bovine/100 haAn

Tara20002001200220032004200520062007

Grecia7057,477212,306618,516821,427211,577262,817435,767595,45

Romania20535,7719394,5118895,9319445,9420502,4719802,5320386,0621659,53

Porcine/100 haAn

Tara20002001200220032004200520062007

Grecia11407,8511343,4411130,7111123,8011246,3711383,6611145,0210897,40

Romania39361,9132416,5430010,7934175,6736411,8845803,9447168,6050310,05

Numarul de bovine si porcine la 100 ha in cazul Romaniei cunoaste o mica crestere dar este semnificativa relativ cu cea in cazul Greciei, unde este mult mai mica. Acest lucru relateaza o eficienta scazuta a numarului de bovine si porcine fata de potentialul zonelor in cazul Greciei. Ovine/100 haAn

Tara20002001200220032004200520062007

Grecia60247,49105769,25108027,46107833,33107666,66105916,46105831,91106644,96

Romania54661,1051743,4748935,0749405,4052703,4652362,4854213,2662520,30

Caprine/100 haAn

Tara20002001200220032004200520062007

Grecia65827,7966344,4761330,8067490,4767206,0766105,5065258,8465236,05

Romania3755,803635,623543,664277,024798,304661,494893,515366,89

Numarul de ovine si de caprine la 100 ha din Romania a cunoscut o usoara crestere pe toata perioada in timp ce in Grecia s-a mentinut constant fiind cu mult mai mare decat al Romaniei datorita suprafetelor insemnate de zone montane de care dispune.3.2 Rezultate economice

a) Productii medii la principalele culturi vegetale Grau (tone)An

Tara200020012002200320042005200620072008

Grecia271152508823436200842475624297228652237329513

Romania231083056220580175703477429984277361610034221

Porumb (tone)An

Tara200020012002200320042005

Grecia9672010345199506104074101088102878

Romania160603066330420307044549739816

An

Tara200620072008

Grecia101244100309103000

Romania357531702932271

Sfecla de zahar (tone)An

Tara200020012002200320042005

Grecia631925646613643863539608631080636323

Romania137789224487234288201517323938291594

An

Tara2006

20072008

Grecia586685539212654347

Romania294311263277348898

Floarea-soarelui (tone)An

Tara200020012002200320042005200620072008

Grecia133621306514054151511610117792175161592810612

Romania8223102891165813061168291401015544730614165

Legume proaspete (tone)An

Tara200020012002200320042005

Grecia231428231428231428231428228571217948

Romania14545415954516590919375016388860000

An

Tara200620072008

Grecia212500228571228571

Romania596845740977126

Analizand graficele de mai sus, a productiilor medii la principalele culturi vegetale (grau, porumb, sfecla de zahar, floarea-soarelui, legume), reiese faptul ca, desi suprafata terenului arabil al Greciei este de aproximativ 3 ori mai mic decat al Romaniei, aceasta are o productie medie mai mare la toate culturile analizate, existand exceptii la floarea-soarelui (in anumiti ani) si la grau. In acelasi timp, forta de munca din agricultura Romaniei este una dintre cele mai numeroase de pe continentul european (reprezentata de exploatatii familiale cu teren putin, 60% dintre ele avand mai putin de 5 hectare). Cu toate acestea si in pofida conditiilor pedoclimatice favorabile de care dispunem, productia agricola se mentine la un nivel extrem de scazutIn Romania, una dintre principalele cauze ale acestei situatii - considera specialistii - este neefectuarea la timp si de calitate corespunzatoare a lucrarilor agricole, ca urmare a dotarii tehnice precare. Acest lucru se observa cel mai bine in anul 2007, cand, desi ambele tari au fost afectate de perioade de seceta prelungita alternate cu cele de precipitatii abundente, agricultura Greciei nu a fost la fel de mult compromisa ca cea din tara noastra.

Un alt factor important care determina productia mai mare a Greciei il reprezinta chimizarea. Desi in ultimii ani si in Romania au inceput sa fie consumate mai multe ingrasaminte chimice, cantitatea folosita este in continuare mai mica decat este nevoie pentru obtinerea unor productii care sa aduca si profit.

b) Productii totale/locuitor la principalele produse de origine vegetala Grau

Productia totala grau/locuitor=productia totala grau/populatie

-kg/loc-

An

Tara200020012002200320042005200620072008

Grecia213.32200.9185.9154.72189.5183.84159.9147.75172.93

Romania198.43346.1202.5113.86359.8338.92255.72141.17333.55

Porumb

Productia totala porumb/locuitor=productia totala porumb/populatie

-kg/loc-An

Tara200020012002200320042005200620072008

Grecia192.04200.53202.3227.41222.4229.46211.33214.5220.44

Romania218.1406.55384.7439.86669.77479.64415.76178.71364.58

Sfecla de zahar Productia totala sfecla de zahar/locuitor=productia totala sfecla de zahar/populatie -kg/loc-An

Tara200020012002200320042005200620072008

Grecia278.18264.41258.28200.52207.50234.39172.3276.2580.52

Romania29.6939.0343.7235.1130.9833.6853.3134.7232.82

Floarea-soarelui Productia totala floarea-soarelui/locuitor=productia totala floarea-soarelui/populatie

-kg/loc-An

Tara200020012002200320042005200620072008

Grecia2.842.082.181.360.690.791.421.751.39

Romania32.136.7145.9269.1871.7562.2870.6225.3654.34

Legume proaspete Productia totala legume/locuitor=productia totala legume/populatie

-kg/loc-An

Tara200020012002200320042005200620072008

Grecia7.427.407.387.357.247.667.647.167.13

Romania14.2515.6416.7121.3513.581.381.381.351.79

In ceea ce priveste productiile totale pe locuitor la principalele produse de origine vegetala situatia este diferita fata de productiile medii la aceleasi culturi vegetale. Analizand graficele reiese faptul ca romanilor le revin productii totale mai mari de porumb, grau si floarea-soarelui decat grecilor, acestia preferand sfecla de zahar si legumele.

Desi in perioada 2000-2003 productia de legume pe locuitor a fost mai mare la noi, din cauza dotarii tehnice precare, in special a serelor (care au fost lasate in paragina) si a sistemului de irigare, situatia s-a schimbat, Romania ajungand sa produca doar 27% din cantitatea de legume realizata de Grecia, in conditiile in care productia lor a fost constanta de-a lungul perioadei analizate.

In Grecia, consumul de floarea-soarelui pe locuitor este foarte mic comparativ cu cel din Romania (in jur de 6%), acest lucru datorandu-se consumului alimentar bazat pe ulei de masline, si nu pe cel de floarea-soarelui. Cu toate acestea, productia medie este mare, apropriindu-se de cea a Romaniei in anii 2004 si 2008, si chiar depasind-o in ceilalti ani. Acest fapt se poate explica prin export, dar si prin utilizarea de catre greci a subproduselor obtinute din prelucrarea semintelor de floarea-soarelui, precum: sroturile, utilizate ca sursa de proteina in hrana animalelor si materie prima pentru concentrate de proteine in industria mezelurilor; cojile semintelor, utilizate pentru fabricarea furfurolul folosit in industria fibrelor artificiale, a maselor plastice; a cojilor macinate folosite la fabricarea drojdiei furajere etc.

Graficul Productie totala de sfecla de zahar pe locuitor arata faptul ca sfecla de zahar are o pondera mai scazuta in Romania, aceasta datorita faptului ca in Grecia industria zaharului este amai dezvoltata decat la noi ca urmare a costurilor ridicate rezultate din cultivarea si valorificarea sfeclei de zahar, costuri pe care Romania nu este pregatita sa le suporte.c) Productii medii la principalele produse de origine animala Carne de vita (tone)

An

Tara200020012002200320042005200620072008

Grecia218321672152213521022072209521382135

Romania116110181261167915901500137713831390

Carne de porc (tone)An

Tara200020012002200320042005200620072008

Grecia636614492507531548543550548

Romania872879895844815811826830829

Lapte (tone)

An

Tara200020012002200320042005200620072008

Grecia184617711772178318571774181218041832

Romania619167557015729477937889937288358760

Oua

An

Tara200020012002200320042005200620072008

Grecia787867240972729681137132571032654476333363333

Romania89169975051036751021838364370438747006486475742

Din graficele anterioare se poate observa faptul ca productiile medii la principalele produse de origine animala, precum carnea de porc, lapte si oua ale Romaniei sunt mai mari decat cele ale Greciei. Acest fapt poate fi datorat, pe langa populatia mai mare a Romaniei, si traditiei de crestere a animalelor si a consumului, deoarece Grecia are o productie medie mai mare la carnea de vita. Astfel, desi numarul bovinelor este mai mare la noi in tara, consumam mai putin carne de vita, deoarece crestem vacile si pentru lapte. Acest lucru reiese si din graficul productiei medii de lapte, unde Romania are, in ultimii ani, o productie de 4 ori mai mare decat a Greciei.

In Romania, daca in cazul principalelor produse de origine vegetala majoritatea fermelor de semisubzistenta produc pentru autoconsum, in cazul produselor de origine animala, precum lapte si oua, acestea sunt orientate si spre piata.

Productiile medii la principalele produse de origine animala nu au cunoscut modificari majore pe toata perioada analizata, exceptie facand carnea de vita si productia de oua in cazul Romaniei, care au avut cresteri si descresteri semnificative de la un an la altul.d) Productii totale/locuitor la principalele produse de origine animala Carne de vita-kg/loc-

An

Tara200020012002200320042005200620072008

Grecia5.805.495.655.616.976.536.566.226.06

Romania7.216.447.148.517.448.787.377.636.95

Carne de porc

-kg/loc-

An

Tara200020012002200320042005200620072008

Grecia12.9612.499.9910.099.739.879.749.579.36

Romania22.3720.5121.824.4517.2220.1520.9021.8020.39

Lapte-kg/loc-

An

Tara200020012002200320042005200620072008

Grecia184.53185.91188.63187.7184.63185.36186.69183.95186.38

Romania205.83213.12228.2239.6253.51256.35308.29291.66287.53

Oua-kg/loc-An

Tara200020012002200320042005200620072008

Grecia10.6910.089.769.5910.019.938.948.678.64

Romania12.7114.4416.2416.6516.9916.8717.8815.1216.01

In cazul productiilor totale pe locuitor la carnea de vita si de porc, lapte si oua, situatia nu este cu mult diferita intre cele doua tari decat cea a productiilor medii. Astfel, Romania are un consum mai mare pe locuitor la principalele produse de origine animala deoarece Grecia are un alt obicei de consum, preferand si carnea de oaie, respectiv de capra.Consum alimentar la principalele produse agricole si alimentare Cartofi

An

Tara19981999200020012002200320042005

Grecia9949781012960901955948819

Romania33193957347039974078394742303739

RosiiAn

Tara19981999200020012002200320042005

Grecia21312127208520481752183019631707

Romania6787096296526598191330627

CeapaAn

Tara19981999200020012002200320042005

Grecia191203212199217206203187

Romania365401296397341350333364

FasoleAn

Tara19981999200020012002200320042005

Grecia2224222222222019

Romania4748223734405442

In ceea ce priveste consumul de produse agricole putem spune ca romanii consuma o cantitate de trei ori mai mare de cartofi decat grecii, insa acestia sunt fruntasi la consumul de rosii. Acest lucru se datoreaza probabil si faptului ca in Grecia exista conditii mult mai bune de productie a rosiilor. Spre deosebire de Romania, grecii au un sistem de irigare mai dezvoltat care determina o productie mai mare, preturi accesibile pentru aceste produse si in final un consum mai ridicat.

12