studiu cafea

7/28/2019 studiu cafea

1/15

PIATA CAFELEI

Istoria cafelei

Istoria cafelei este la fel de bogata ca insasi cafeaua, datand de mai mult de1000 de ani.In Occident, istoria cafelei incepe acum trei secole, dar in Orientul Mijlociu eaeste consumata de toate paturile sociale inca din vechime.

Prima referinta la cafea, din surse inregistrate, dateaza din secolul al IX-lea, darcu multe secole inainte, existau multe legende arabe despre bautura misterioasasi amara cu puteri stimulatoare.Primele plante de cafea au fost aduse pe coastele Marii Rosii din Africa.Lainceput cafeaua era considerata aliment si nu bautura. Triburile est-africane

macinau boabele crude de cafea si prin amestecarea cu grasime animalaobtineau o pasta pe care o modelau sub forma de bile. Acestea erau consumatede razboinicii tribului pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor.

Incepand cu anul 1000 e.n., renumitul tamaduitor Avicenna, administra cafeauain chip de medicament. Etiopienii obtineau un fel de vin din fructele de cafea, prinfermentarea in apa a boabelor uscate. Cafeaua crestea in mod natural si inPeninsula Arabiei si din secolul 11 aici cafeaua a fost preparata ca bauturacalda.

Asa-numitele proprietati stimulative ale cafelei au fost considerate de multi in

acele timpuri stravechi, generatoarele unui fel de extaz religios, iar cafeaua cabautura si-a castigat o reputatie mistica, invaluita in mister si asociata cu preotiisi doctorii. De aceea nu este surprinzator ca doua legende puternice au aparutpentru a explica descoperirea acestei boabe magice.

O istorie apocrifa datand de pe la 1400, povesteste despre un pazitor de capreyemenit, pe nume Khaldi, care a observat cum caprele sale deveneauneastamparate si energice dupa ce mancau fructele rosii care cresteau intufisurile necunoscute de pe aceste meleaguri. Uimit de comportamentul lor,Khaldi a dus fructe la o manastire din apropiere, unde staretul a fiert fructele inapa. Acesta a obtinut un lichid amar dar aromat, foarte stimulator, care alunga

oboseala si somnolenta.

Cealalta poveste este aceea a unui dervis musulman care a fost condamnat dedusmanii lui sa rataceasca prin desert si astfel sa moara de foame. In delirul sau,tanarul a auzit o voce care ii spunea sa manance fructele dintr-un arbore decafea din apropiere. Dervisul a incercat sa inmoaie fructele in apa si cand nu areusit, pur si simplu a baut lichidul acela. Interpretand supravietuirea si energia


2/15

sa ca pe un semn de la Dumnezeu, s-a intors la ai sai si a raspandit credinta sireteta acestei bauturi.

Asemenea legende sunt bineinteles neconfirmate, dar exista anumite faptereferitoare la raspandirea arborelui de cafea, care sunt bine documentate. Se

pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopieicunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi inArabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitulcafelei a devenit un obicei zilnic placut. Spre sfarsitul sec. al XIV-lea, societatilecare practicau comertul au inceput sa-si dea seama de marele potetial pe care ilreprezinta cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa. ererea de cafea inOrientul Apropiat era extrem de mare si toate transporturile de cafea careparaseau Yemenul cu destinatia Alexandria si Constantinopol erau foarte binecontrolate si pazite pentru ca nici o planta sa nu iasa din tara. In ciuda acestorrestrictii, musulmanii in timpul pelerinajului lor la Mecca, au reusit sa ascunda sisa ia cu ei plante de cafea si sa le cultive in tarile lor. Astfel, a inceput cultivarea

cafelei in India.

Cafeaua a intrat in Europa la acea vreme prin portul Venetia, unde aveau locschimburile comerciale cu negustorii arabi. Bautura a devenit obisnuita in randulpopulatiei in momentul in care vanzatorii ambulanti de limonada au inclus-o inoferta lor ca alternativa la bauturile reci. De asemeni, multi dintre negustoriieuropeni au inceput sa bea cafea in calatoriile lor si au adus acest obicei inEuropa.

Asemanarile fonetice dintre cuvantul "cafea" si echivalentii sai europeni ( initaliana "caffe", in franceza "caff" si "kaffee" in germana, de exemplu), i-au

determinat pe oameni sa creada ca numele provine din "Kaffa", provinciaetiopiana de unde cafeaua isi trage obarsia. Dar o alta ipoteza a sugerat ca acestcuvant povine din arabescul "quahwek", care inseamna "stimulant".

Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comertul naval si au introduscultivarea la scara mare a cafelei in coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java,Sumatra, Sulawesi si Bali. Cafeaua a ajuns in America Latina cateva decenii maitarziu cand francezii au adus o planta de cafea in Martinica. La jumatateasecolului 19, o boala rara a plantelor s-a raspandit prin plantatiile de cafea din

Asia de sud-est si culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit cea maimare producatoare de cafea, onoare pe care o detine si astazi.

Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, cultivarea arborelui inaceasta parte a lumii este relativ recenta. De fapt, plantatorii britanici au fost ceicare au reintrodus cresterea cafelei in Africa, chiar dupa Primul Razboi Mondial,infiintand plantatii in zone care ofereau un climat si un sol propice infloririiarborelui


3/15

Arborele de cafea

.Arborele (sau arbustul) de cafea este un membru al familiei Rubiacee (genuscoffea) ; in general, acesta nu creste decat in regiunile tropicale si subtropicale,

cu ploi abundente, zona principala de cultura fiind situata intre 22 si 24 latitudinenordica si sudica (de o parte si de alta a ecuatorului). Acest arbust creste laaltitudini care se situeaza intre 200 si 1200 m . Arborele de cafea se cultivatotusi si in zonele mai inalte (2000 m), cafeaua recoltata aici fiind denumita "HighGrown" (cafea de altitudine), a carei calitate este foarte buna, cu aroma puternicasi extrem de apreciata de cultivatori.

Cultura arborelui de cafea impune un efort destul de indelungat, de la semanatulin pepiniere, la repicatul plantelor si apoi la sadirea acestora in plantatii, candating inaltimea minima de 30 - 50 cm.

Arborele de cafea se dezvolta normal, in soluri bine lucrate, aerisite si binetratate cu diverse ingrasaminte artificiale, in zonele tropicale plantele tineretrebuie protejate de vanturi si ploi, si din acest motiv se aplica culturi intercalatecu banani, porumb si ricin. Aceste plante le ofera, pe langa protectie laintemperii, si umbra de care au nevoie in zilele cand soarele este prea torid. Inregiunile subtropicale, in care conditiile climaterice sunt mai blande, plantatiile decafea se fac sub cer deschis.

Arborele de cafea din specia Arabica poate atinge la varsta de 6 ani o inaltime decirca 5 - 6 m, iar cel din specia Robusta ajunge pana la 10 - 15 m inaltime.Totusi, culturile se mentin prin taieri la o inaltime de 2,5 - 3 m, pentru cresterea

randamentului in fructe si usurarea culesului. Arborele de cafea pretinde otemperatura medie de circa 18 - 22C, cele inferioare temperaturii de 11Cputand avea un efect negativ asupra recoltelor

Specia Robusta infloreste incepand din anul al doilea, iar Arabica infloreste inmod curent in al treilea an de la plantare. De regula, primele recolte se obtinincepand cu anul al patrulea sau chiar cu al cincilea, cand plantatiile pot ficonsiderate "pe rod" si randamentul poate varia astfel: pentru specia Arabica - dela 400 la 2000 g de fructe pe arbust, iar pentru specia Robusta - de la 600 la2000 g. Un arbore de cafea tanar poate furniza la recoltare pana la 2,5 kg de"cirese", fructe din care se pot obtine, dupa prelucrare, circa 500 g boabe de

cafea curate sau 400 g cafea prajita.

Arborele de cafea, tot timpul verde, are de obicei forma unui con, cu ramuriflexibile si radacini superficiale. Frunzele sunt verzi - lucioase si ating o lungimede maximum 20 cm, asemanatoare cu cele de laur, dispuse opus doua catedoua, de-a lungul ramurilor, in functie de altitudine si climat, arborele de cafeaeste in masura sa infloreasca (la fel ca si portocalul) tot timpul anului, infloritul
http://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/arbore2.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpg


4/15

principal se desfasoara pe o perioada de mai multe luni, desi florile sale seofilesc deja dupa cateva ore.

Florile sunt albe, cresc sub forma de ciorchine si emana un miros puternic,asemanator celui de iasomie sau de portocal, iar perioada de inflorire variaza de

la o zona la alta . Ceea ce este caracteristic la arborele de cafea este faptul ca intoate sezoanele se gasesc in acelasi arbore ramuri cu flori, cu fructe verzi, inparg sau coapte, culoarea acestora trecand de la verde, la galben, apoi la rosudeschis si in sfarsit la rosu-purpuriu, cand fructele ajung la maturitate completa

Ca aspect exterior, fructele de cafea se aseamana cu ciresele si contin circa68% pulpa, 6% tegument si circa 26% bob curat. Din punct de vedere botanic,fructul arborelui de cafea este o drupa falsa, acoperita de un tegumentmembranos, care isi schimba culoarea de la verde la rosu-purpuriu, in functie destadiul de dezvoltare a fructului

Sub acest invelis se gaseste o pulpa carnoasa, in interiorul careia se afla bobulde cafea. Acesta este format din doua parti aplatizate pe o parte si despartite deo adancitura longitudinala. Bobul de cafea este de culoare verde in interior,acoperit de o pelicula subtire argintie, peste care se afla un invelis pergamentosde culoare galbena spre bruna.

Exista insa fructe in interiorul carora se gaseste un singur bob de cafea de formarotunda si care este denumit de cultivatori Caracoli. Aceste boabe de cafeaprovin din fructele arbustilor de cafea imbatraniti, care cresc pe ramurile lorexterioare. Caracteristic acestor boabe este faptul ca aroma lor este maipronuntata decat a celor de forma normala, motiv pentru care boabele de cafea

Caracoli sunt atent selectionate de cultivatori si mult apreciate pentru aroma sisavoarea lor.

Tipuri de cafea

Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuriindrustiale urmatoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta,cafeaua Liberica si cafeaua Maragogype.

Cafeaua Arabica

Cafeaua arabica, originara din Africa, mai precis din Abisinia, este cea maiapreciata si mai raspandita specie de cafea. Se cultiva mai ales in AmericaLatina, dar si in Africa, de fapt ea este cea mai cultivata specie si este deosebitde pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de forma alungita siculoare verzuie - albastruie.Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate in minerale si o temperaturaconstanta de aprox. 20C si creste la o altitudine de peste 600 metri. Aceasta arearoma si gustul mult mai rafinate decat alte specii.


5/15

Cafeaua cu tarie medie este obtinuta in exclusivitate din varietati ale soiuluiarabica, provenite din America Centrala si de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia.Exceptie face Brazilia, intrucat varietatile de arabica braziliene au o aroma maiputin rafinata.

Cafeaua Robusta

Cafeaua robusta, originara din bazinul Congo, creste mai rapid si este multrezistenta acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intensin Africa, India si Indonezia.Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretentioasa laconditiile climatice, se adapteaza usor climatului sever, este rezistenta la boli sidaunatori.Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o forma neregulata si culoaremaroniu - galbuie.Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai putin aromata decat arabica si

este foarte apreciata in gama de cafea solubila.

Cafeaua Liberica

Cafeaua liberica, originara din Africa, Liberia, are de asemenea o crestere rapidasi o rezistenta buna la boli. Se cultiva exclusiv in campiile subtropicale ale Africiisi Americii de Sud, unde umiditatea este foarte mare si temperatura estecuprinsa intre 20 si 25C.Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie si culoare de la bruna lagalbena. Calitatea acestei specii de cafea este mediocra.

Cafeaua Maragogype

Acest arbore de cafea a fost descoperit in vecinatatea orasului Maragogype,statul Bahia din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin incrucisarea dintre speciilearabica si liberica, exceptand dimensiunile boabelor, el a pastrat caracterelespeciei arabica, randamentul acestui arbust este totusi inferior si cultura sa esteextrem de imprastiata (Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic, Columbia si chiarJava), la o altitudine variind intre 600 si 1000m. Boabele de cafea ale acestuiarbust sunt de calitate superioara si medie, iar culoarea lor este verzuie, in ciudapreferintei unor consumatori, calitatea acestei cafele nu poate depasi calitateacafelei.


6/15

Piata cafelei

Pe parcursul sec. al IX-lea si pana in prezent, cultivarea si exportul cafelei ainflorit intr-o masura uimitoare.

In prezent cafeaua este consumata virtual in orice tara, si este o marfa deosebitde importanta atat pentru producatori, cat si pentru consumatori.

In prezent, pe piata mondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale,printre materiile prime de export de inalta valoare, situatia economica a multortari prim-producatoare de cafea depinzand aproape in intregime de exportulcafelei, pentru bunastarea lor nationala. Cele mai importante piete ale cafelei seafla la New York si Londra, unde se negociaza varietati de cafea din speciile

Arabica si respectiv Robusta.

Pretul cafelei difera mult, in functie de cerere si oferta si el este in mod continuu

influentat de factori cum ar fi: modificarile de clima, miscarile politice si calitatea,precum si volumul productiei de cafea. |n Romnia, piata cafelei este impartitaintre citiva jucatori mari Elite, Kraft, Tchibo, Nestle care ajung la 80% din piata.De fapt, doar 5% din piata este impartit de mici distribuitori, pentru carediferentele de pret pe care le-am prezentat mai sus sint esentiale pentru atransforma afacerea intruna profitabila. |n ultimul an, conform unui studiu de piataal AC Nielsen, consumul de cafea este in crestere. Cel mai bine se vindecafeaua macinata (10.610 t). Se mai comercializeaza specialitatile de cafea (2.535 t), cafeaua solubila (1.131 t) si cafeaua boabe (129t). Aproape un sfert dincantitatea de cafea se cumpara din hipermarketuri si din magazinele alimentare.De aceea, cafeaua ambalata si macinata domina autoritar piata cafelei care a

ajuns in 2005 la 543 milioane de lei. De asemenea, 77,2% din consumatoriprefera cafeaua naturala si doar 15% cafea solubila, iar 8, 7% capuccino. Desi inultima vreme exista o ofensiva pe piata a cafelei servite italieneste, se poatespune ca in continuare cafeaua naturala va domina piata. Interesant pe piataromnesca este faptul ca portretul robot al consumatorului de cafea este cel alunei femei, intelectuala, cu venituri medii si peste, care bea cafeaua naturaladimineata si eventual inca una in timpul zilei.
http://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpg


7/15

Pregatirea cafelei

Pentru a obtine o cafea extraordinara este important sa se tina seama de patrupasi: macinare, dozare, apa si prospetime.

Macinarea cafeleiPentru fiecare metoda de preparare este necesar un grad diferit de macinare,intrucat gustul final al cafelei este influentat de timpul in care apa si cafeaua suntin contact direct. De exemplu in cazul in care se pregateste cafeaua cu ocafetiera, aceasta trebuie macinata mai mare, deoarece timpul de contact dintreapa si cafea este de aproximativ patru minute, in timp ce cafeaua pregatitapentru cu un expresor trebuie sa fie mai fin macinata, intrucat prepararea eidureaza in jur de 20 secunde.Cu cat timpul de pregatire al cafelei este mai mic cu atat cafeaua trebuie sa fiemai fin macinata.

Dozarea cafeleiUnul dintre pasi cei mai importanti in prepararea unei cafele bune este folosireaproportiei potrivite de cafea si apa. Aceasta propotie difera in functie de retetafolosita.Cele mai bune dozari se produc prin combinarea mai multor tipuri de cafea dindiferite parti ale lumii. Proprietatile si caracteristicile lor variate se combina pentrua asigura un echilibru de buchet si aroma.

Amestecurile de varietati Arabica pura tind spre o cafea mai moderata si maiaromata, in timp ce amestecurile de Arabica si Robusta au o pulpa mai bogata si

o aroma mai puternica.

ApaO ceasca cu cafea contine 98% apa, din aceasta cauza apa folosita laprepararea cafelei trebuie sa fie curata. Pentru a obtine gustul si aroma cafeleiapa trebuie incalzita pana aproape de punctul de fierbere , 96C.

Prospetimea cafeleiCa in cazul oricarui produs alimentar, si in cazul cafelei este de preferat sa seconsume prospata. Oxigenul, caldura, lumina si umezeala sunt principalii factoricare duc la pierderea calitatii cafelei.

Pentru a pastra prospetimea cafelei, aceasta trebuie tinuta intr-un recipient,opac, inchis ermetic si la temperatura camerei.Nu este indicat, in cazul cafelei folosite zilnic, pastrarea acesteea in frigider saucongelator, intrucat aerul cald patruns in recipient la fiecare utilizarecondenseaza.Cafeaua boabe se patreaza proaspata mai mult timp decat cea macinata,deoarece suprafata de contact cu oxigenul este mult mai mica. De aceea pentrurezultate cat mai bune cafeaua trebuie macinata inainte de utilizare.
http://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpg


8/15

Aroma cafelei

In urma unor teste senzoriale pe 19 tipuri de cafea macinata si prajita, sigilata deproducatori, expertii Centrului de Cercetari si Expertize Marfuri Alimentare, dincadrul Catedrei de Merceologie si Managementul Calitatii (Academia de StudiiEconomice Bucuresti), au putut stabili un top al celor mai aromate tipuri de cafeaexistente pe piata romaneasca. Dupa testarea si analizarea probelor, NovaBrasilia Select, Tchibo Mocca, Elita Selected si Tchibo Exclusive au fostdesemnate ca avand cele mai pronuntate arome si gusturi, acestea reprezentandcea mai buna alegere pentru un consumator. Totusi, din toate probele analizate,nici una nu s-a ridicat la calificarea maxima de cinci stele.

. Bauturile de cafea obtinute au fost degustate de zece degustatori experti careau analizat gustul, aroma si mirosul. Ei au verificat intensitatea acestor parametrisi au efectuat o ierarhizare calitativa a probelor, exprimata si prin raportulcalitate/pret. In functie de acest raport per 100 grame de produs, probele au fostordonate si in functie de pretul de la data respectiva. Fiind cea mai ieftina dintrecele patru clasate pe locul intai, Nova Brasilia Select a ocupat pozitia cea maiinalta a calitatii de ansamblu la pretul cel mai mic, fiind catalogata drept "cea maibuna cumparatura".

Cafeaua Arabica se obtine prin prelucarea semintelor arborelui Coffea, carecreste in tarile tropicale. Exista multe specii de arbori de cafea, dar dintre ele

Coffea arabica, Coffea robusta si Coffea iberica au valoare economica si suntcultivate in plantatii. Cafeaua arabica este considerata de calitate superioara fatade alte tipuri. Varietatile cele mai valoroase de cafea arabica sunt Mocca, cuboabele sale mici, dure si rotunde si cu o aroma foarte pronuntata si varietateaBourbon, cu boabele ascutite, care provine din Insulele Reunion. Prin denumireaCafea de Brasilia se intelege cafeaua arabica cultivata in Brazilia, iar prindenumirea Cafea Milds - cafeaua arabica provenita din alte tari.

Aroma, obtinuta din peste 40 de substanteAroma cafelei este una din cele mai importante insusiri. Conform expertilor de la

Centrul de Cercetari si Expertize Marfuri Alimentare, la formarea aromei cafeleicontribuie peste 40 de substante existente in cafeaua cruda sau formate prinprajire. Aroma poate varia de la un lot la altul si este data, in primul rand, devarietatea din care fac parte arborii de cafea, de modul in care au fost ingrijiti, deconditiile de cultura, de calitatea boabelor, a solului si de caracteristicile zonelorgeografice. Aroma se pastreaza greu, fiecare firma producatoare avand propriilesecrete de fabricatie, care se refera la selectarea anumitor varietati crescute inconditii climatice speciale si pastrarea unui raport intre acestea. Firmele
http://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpghttp://www.cafea.home.ro/poze/negru.jpg


9/15

producatoare de cafea depun eforturi intense atat in a selecta soiurile, cat si in amentine complexul aromatic compus din cafeol si alte substante volatile, pentru aobtine o calitate constanta si controlata a izului, aromei si gustului.

Consumul de tipuri de cafea

84.5% dintre persoanele adulte au consumat cel putin o cafea in ultimasaptamana, indiferent ca aceasta a fost cafea naturala, ness/ cafea instant saucappuccino.Femeile consuma cafea intr-o proportie mai mare decat barbatii (91.1% fata de77.4%). De asemenea, persoanele peste 30 de ani sunt consumatori de cafeaintr-o proportie mai mare decat persoanele mai tinere (90.5% fata de 76.3%).Dintre tipurile de cafele, cafeaua naturala este, de departe, cea mai consumata(77.2% din populatie), in timp ce 15.1% dintre respondenti consuma ness/ cafeainstant si 8.7% consuma cappuccino. Fata de 2002, se remarca un consumsemnificativ mai scazut de cappuccino (13.7% in 2002 fata de 8.7% in 2004).

Cei mai multi consumatori de cafea naturala sunt femei (84.1% fata de media de77.2%), persoane intre 31 si 45 de ani (86.5% fata de media de 77.2%) sipersoane rezidente in Muntenia (83.5% fata de media de 77.2%). De remarcatca bucurestenii sunt intr-o proportie mai mica consumatori de cafea naturala fatade locuitorii altor orase (64.9% fata de media de 77.2%).Ness-ul/ cafeaua instant si cappuccino sunt mai degraba consumate de catrepersoanele intre 18 si 30 de ani (19.9%, respectiv 13.5% fata de media de15.2%) si rezidentii oraselor cu peste 200,000 locuitori (19.0%, respectiv 12.1%fata de media de 15.2%). De asemenea, femeile consuma cappuccino intr-omasura mai mare decat barbatii (12.5% fata de 4.6%).

Frecventa de consum a tipurilor de cafea

Daca majoritatea consumatorilor de cafea naturala beau cafea zilnic (81.7%),procentul consumatorilor de ness/ cafea instant sau cappuccino care obisnuiescsa bea in fiecare zi un ness sau un cappuccino este mult mai mic (39.5% dintreconsumatorii de ness/ cafea instant si 18.4% dintre consumatorii de cappuccino).In schimb, 30.3% dintre consumatorii de ness/ cafea instant si 53.5% dintreconsumatorii de cappuccino savureaza un ness sau un cappuccino o data la 3-4zile.Cea mai ridicata frecventa de consum a cafelei naturale si a ness-ului/ cafeleiinstant se regaseste in randul persoanelor intre 31 si 45 de ani (6.54 zile pesaptamana fata de media de 6.29 in cazul cafelei naturale si 5.11 zile pesaptamana fata de media de 4.36 in cazul ness-ului/cafelei instant). Cappuccinose consuma cu o frecventa mai mare de bucuresteni (in 5.10 zile fata de mediade 3.28).

Consumatorii de cafea naturala, ness/ cafea instant si cappuccino se diferentiazasemnificativ in privinta numarului de cesti baute intr-o zi. Astfel, consumatorii decafea naturala beau in medie, 2.0 cesti intr-o zi, in timp ce consumatorii de cafea


10/15

instant si cappucino consuma in medie 1.6 respectiv 1.2 cesti intr-o zi.

Cafeaua naturala este consumata intr-o cantitate mai mare de persoanele intre31 si 45 de ani decat persoanele apartinand altor categorii de varsta (2.14 cestiintr-o zi fata de media de 1.96 cesti).

Pe de alta parte, bucurestenii consuma ness/ cafea instant intr-o cantitate maimica decat rezidentii altor orase (1.25 cesti intr-o zi fata de media de 1.56 cesti).

Obiceiuri de consum ale tipurilor de cafea

Momentele preferate ale zileiIn timp ce aproape toti consumatorii de cafea naturala beau cafea de dimineata(95.0%), doar 2 treimi dintre consumatorii de ness/ cafea instant si doar o treimedintre consumatorii de cappuccino prefera acelasi moment al zilei (66.9%,respectiv 36.7%). Pe de alta parte, se remarca un consum usor mai ridicat in

jurul pranzului in cazul ness-ului/ cafelei instant fata de celelalte doua tipuri de

cafele (35.2% fata de 26.4% in cazul cafelei naturale si 24.4% in cazulcappuccino). Totodata, se observa o predispozitie a consumatorilor decappuccino sa bea dupa-masa sau seara.Femeile sunt mai inclinate sa consume cafea naturala dimineata (97.4% fata demedia de 95.0%). Persoanele tinere, pana in 30 de ani, beau cafea naturalaseara intr-o proportie mai mare decat media (15.5% fata de 9.1%), in timp cepersoanele intre 31 si 45 de ani prefera sa consume cafea dupa-masa (30.9%fata de 25.1%).In ceea ce priveste consumul de ness/ cafea instant, cei mai multi dintreconsumatorii care prefera sa il consume dimineata sunt ardeleni (83.3% fata demedia de 66.9%).

Taria cafeleiIndiferent de tipul de cafea consumat, peste jumatate dintre bautori prefera obautura de tarie medie (55.9% dintre consumatorii de cafea naturala, 59.4%dintre consumatorii de ness/ cafea instant si 64.4% dintre consumatorii decappuccino).In schimb, consumatorii de cafea naturala prefera o bautura tare intr-o proportiemai mare decat consumatorii de ness/ cafea instant sau cappuccino (30.1% fatade 18.8% pentru ness/ cafea instant, respectiv 20.6% pentru cappuccino).

Cantitatea de zahar folosita pentru cafeaMajoritatea covarsitoare a consumatorilor de cafea naturala si de ness/ cafeainstant prefera sa bea cafeaua cu zahar (84.2% pentru cafea naturala, respectiv89.1% pentru ness/ cafea instant). Pe de alta parte, se observa ca aproape

jumatate dintre consumatorii de cappuccino prefera sa il indulceasca (44.9%).Persoanele care prefera cafeaua naturala fara zahar sunt mai degraba persoanecu educatie superioara (25.1% fata de media de 15.8%), manageri/ angajati custudii superioare (24.8% fata de media de 15.8%), elevi/ studenti (25.0% fata demedia de 15.8%) si persoanele rezidente in Ardeal (21.5% fata de media de


11/15

15.8%).Consumatorii care adauga zahar in cafea, indiferent de tipul acesteia, folosesc inmedie o lingurita si un sfert de zahar. Persoanele tinere, pana in 30 de ani,prefera cafeaua naturala sau ness-ul/ cafeaua instant mai dulce (1.45, respectiv1.59 lingurite). De asemenea, si in randul rezidentilor in Bucuresti se remarca

preferinta pentru cafeaua naturala mai dulce (1.43 lingurite).

Studiul a fost realizat pe un esantion de 850 persoane cu varsta cuprinsa intre 18si 65 ani si este reprezentativ pentru mediul urban, pentru categoria de varstaluatain calcul.

83.6% dintre persoanele adulte au consumat cel putin o data cafea in ultimasaptamana. Femeile consuma cafea intr-o proportie mai mare decat barbatii(86.0% femei vs 80.6% barbati), iar persoanele mai in varsta consuma cafea intr-o proportie mai mare decat cele tinere (86.1% persoanele peste 30 ani vs 77.7%

persoanele cu varsta intre 18 si 30 ani).

Dintre tipurile de cafea prezente pe piata, cafeaua naturala detine partea leului.Astfel, 74.3% din populatia adulta consuma cafea, 13.7% consuma cappuccino si12.8% consuma cafea instant.

Cafeaua instant si cappuccino sunt consumate intr-o proportie mai mare de tineri(sub 30 de ani), in timp ce cafeaua naturala este consumata intr-o proportie maimare de persoanele cu peste 30 de ani. Prin comparatie cu celelalte categorii,cappuccino este consumat intr-o proportie mai mare de femei, in timp ce cafeauainstant este consumata intr-o proportie mai mare de persoanele cu studii

superioare.

Daca cafeaua naturala este bauta zilnic de 80.3% dintre consumatori, nu acelasilucru se poate spune si despre cafeaua instant sau cappuccino. Astfel, acesteasunt consumate zilnic doar de 35.3% (cafea instant) respectiv 22.4%(cappuccino) din persoanele care consuma aceste tipuri de cafea.

Frecventa cea mai mare de consum a cafelei naturale o intalnim la femei, lapersoanele cu varsta medie (31-45 ani) si persoanele cu venituri medii si mari.Cafeaua instant si cappuccino sunt consumate cu frecventa mai mare in specialde persoanele mai in varsta (peste 45 ani).

Consumatorii de cafea naturala beau in medie 1.9 cesti pe zi, in timp ceconsumatorii de cafea instant si cappucino consuma in medie 1.4 respectiv 1.3cesti pe zi.

In timp ce cafeaua naturala se bea cu predilectie dimineata (93.4% dinconsumatorii de cafea naturala), consumul de cappuccino este relativ echilibratde-a lungul zilei (44.7% dimineata, 30.9% la pranz,30.2% dupa amiaza si 14.6%


12/15

seara. Cafeaua instant ocupa din acest punct de vedere o pozitie intermediara,cu un consum relativ ridicat dimineata (68.6%), dar semnificativ la pranz si dupaamiaza (28.1% respectiv 21.7%).

Prin comparatie cu celelalte categorii de varsta, consumul de cafea naturala este

polarizat dimineata la persoanele in varsta (peste 45 ani) si este mai mare dupaamiaza la persoanele cu varsta medie (31-45 ani) si seara la persoanele tinere(cu varsta sub 30 ani).

Cafeaua - fie ca este cafea naturala, instant sau cappuccino este preferata fiemedie fie tare de majoritatea consumatorilor. Doar aproximativ 11% dintreconsumatori prefera cafeaua (de orice tip) slaba. Tinerii sub 30 de ani au oinclinatie mai mare catre cafeaua tare in timp ce persoanele mai in varstaconsuma cafeaua mai slaba.

CONSUMUL DE CAFEA DIN ROMANIA

Consumul de cafea din Romania este aproape de cinci ori mai mic decat mediaeuropeana, arata un studiu realizat institutul de cercetare a pietei, GFK. Potrivitstudiului, in Romania, un roman consuma anual circa 1,83 kg de cafea, in timpce europenii beau nu mai putin de 5,3 kg de cafea. Un alt fenomen reflectat destudiul GFK este si o scadere cu 3% a consumului de cafea, fata de perioadasimilara a anului trecut. Principalele cauze identificate de reprezentantii

Asociatiei Romane a Cafelei sunt pretul mare al acestui produs, prohibitiv pentrumare parte din consumatorii romani. Asociatia Romana a Cafelei considera cauna dintre cauzele care au generat o scadere a pietei cafelei boabe si macinatecu 3% conform studiului GFK, ar putea fi generata si de faptul ca acest produs,cafeaua, este purtator de accize, ceea ce atrage dupa sine preturi mari. Ca

rezultat, cafeaua devine greu accesibila consumatorilor romaniPiata cafelei din Romania inregistreaza un consum de trei ori mai mic decat inalte tari din Europa. Cauza principala o reprezinta nivelul actual al accizelor, unuldintre cele mai ridicate din Europa: 850 euro/tona la cafeaua verde, 1250euro/tona la cafeaua prajita si 5000 euro/tona la cafeaua solubila. Aceste accizese regasesc in pretul final al pachetului de cafea in proportie de 20%, ceea ceface ca acest produs sa fie greu accesibil consumatorilor romani.

Asociatia Romana a Cafelei reuneste cei mai importanti producatori: EliteRomania, Kraft Foods Romania, Supreme Imex, Nestl, Alca Co si Panfoods,care impreuna detin aproximativ 90% din piata locala oficiala a cafelei de marca.

Asociatia militeaza, inca de anul trecut, pentru eliminarea acestor accize, ceeace va avea ca rezultat cresterea pietei cu mai mult de 50% in urmatorii patru ani.Dintre cele 13 tari candidate la Uniunea Europeana, doar Romania, Bulgaria siLetonia percep accize pentru produsele ce nu au impact negativ asupraeconomiei, mediului inconjurator sau socialului. Comparativ cu celelalte taricandidate, Romania are cele mai mari taxe la cafea, desi are unul dintre cele maiscazute PIB/locuitor.


13/15

Dupa scaderea inregistrata in primele doua luni ale anului, apare o redresare,astfel consumul de cafea boabe si macinata nu numai ca recuperat pierderea de3%, dar a avut si o usoara crestere fata de aceeasi perioada a anului trecut, de0,7% (conform unui studiu realizat de GfK Romania, Institut de Cercetare dePiata). Aceasta redresare se datoreaza cafelei ambalate.

TENDINTE

83.6% dintre persoanele adulte au consumat cel putin o data cafea in ultimasaptamana. Femeile consuma cafea intr-o proportie mai mare decat barbatii(86.0% femei vs 80.6% barbati), iar persoanele mai in varsta consuma cafea intr-o proportie mai mare decat cele tinere (86.1% persoanele peste 30 ani vs 77.7%persoanele cu varsta intre 18 si 30 ani).

Dintre tipurile de cafea prezente pe piata, cafeaua naturala detine partea leului.

Astfel, 74.3% din populatia adulta consuma cafea, 13.7% consuma cappuccino si12.8% consuma cafea instant.

Cafeaua instant si cappuccino sunt consumate intr-o proportie mai mare de tineri(sub 30 de ani), in timp ce cafeaua naturala este consumata intr-o proportie maimare de persoanele cu peste 30 de ani. Prin comparatie cu celelalte categorii,cappuccino este consumat intr-o proportie mai mare de femei, in timp ce cafeauainstant este consumata intr-o proportie mai mare de persoanele cu studiisuperioare.

Daca cafeaua naturala este bauta zilnic de 80.3% dintre consumatori, nu acelasi

lucru se poate spune si despre cafeaua instant sau cappuccino. Astfel, acesteasunt consumate zilnic doar de 35.3% (cafea instant) respectiv 22.4%(cappuccino) din persoanele care consuma aceste tipuri de cafea. Frecventa ceamai mare de consum a cafelei naturale o intalnim la femei, la persoanele cuvarsta medie (31-45 ani) si persoanele cu venituri medii si mari. Cafeaua instantsi cappuccino sunt consumate cu frecventa mai mare in special de persoanelemai in varsta (peste 45 ani).

Consumatorii de cafea naturala beau in medie 1.9 cesti pe zi, in timp ceconsumatorii de cafea instant si cappucino consuma in medie 1.4 respectiv 1.3cesti pe zi.

In timp ce cafeaua naturala se bea cu predilectie dimineata (93.4% dinconsumatorii de cafea naturala), consumul de cappuccino este relativ echilibratde-a lungul zilei (44.7% dimineata, 30.9% la pranz,30.2% dupa amiaza si 14.6%seara. Cafeaua instant ocupa din acest punct de vedere o pozitie intermediara,cu un consum relativ ridicat dimineata (68.6%), dar semnificativ la pranz si dupaamiaza (28.1% respectiv 21.7%).


14/15

Prin comparatie cu celelalte categorii de varsta, consumul de cafea naturala estepolarizat dimineata la persoanele in varsta (peste 45 ani) si este mai mare dupaamiaza la persoanele cu varsta medie (31-45 ani) si seara la persoanele tinere(cu varsta sub 30 ani).

Cafeaua - fie ca este cafea naturala, instant sau cappuccino este preferata fiemedie fie tare de majoritatea consumatorilor. Doar aproximativ 11% dintreconsumatori prefera cafeaua (de orice tip) slaba. Tinerii sub 30 de ani au oinclinatie mai mare catre cafeaua tare in timp ce persoanele mai in varstaconsuma cafeaua mai slaba.

18.6% respectiv 14.5% din persoane consuma cafeaua naturala respectivcafeaua instant fara zahar. Interesant este ca 50.2% din consumatorii decappuccino adauga zahar la acesta. Majoritatea celor care adauga zahar lacafea utilizeaza o lingurita sau mai putin de zahar. In medie se adauga mai multzahar la cafeaua instant decat la cafeaua naturala.Ca o tendinta generala,

persoanele cu educatie superioara si persoanele cu venituri medii si mariconsuma in mai mare masura cafeaua fara zahar, prin comparatie cu celelaltegrupe de persoane.

CEREREA PE PIATA

Firma care a realizat acest studiu se numeste ConsoDATA. Studiul a fost realizatin perioada 1-6 noiembrie 2003 pe un esantion de 1872 persoane din mediulurban cu varste cuprinse intre 18-55 ani cu acces la o conexiune Internet.33,98% dintre romani beau cafea de mai multe ori pe zi, 29,39% doar o data pe

zi, 5,19% de 3-4 ori pe saptamana, 4,16% o data pe saptamana, iar 4,21% dintreei doar de 2-3 ori pe luna. 23,07% romani nu beau cafea.Diferentiat pe sexe, femeile sunt mari amatoare de cafea. Astfel, 82,54% dintrefemeile peste 18 ani sunt consumatoare de cafea, fata de numai 71,72% dintrebarbati.Romanii prefera cafeaua naturala. Astfel 52,34% dintre ei prefera cafeauanaturala, 11,49% prefera sa bea cappuccino, cafeaua instant este consumata de8,62%, cea decofeinizata de 2,47%, iar ciocolata calda de 15,9%.Doar 9,18% dintre romani nu consuma nici o bautura din cele de mai sus.Pe grupe de varsta, persoanele intre 30-36 ani sunt cele mai mari consumatoarede cafea 86,68% dintre ele. Sunt urmate in ordine de tinerii intre 18-24 unprocent 75,78 dintre ei si de cei cu varsta intre 36-42 ani 72,23%. Cafeauainstant si cappucino sunt preferate intr-o proportie mai mare de tinerii intre 18 si24 ani-19,12% respectiv 13,84% dintre persoanele situate in aceasta categorie.

Jacobs este marca preferata de cafea a romanilor. 29,54% dintre ei beau cafeaJacobs. ELITE se situeaza pe treapta a doua a preferintelor cu 19,54%. Tchibo,

Amigo si Lavazza detin cote de 7,21%, 4,54%, 5,36%.


15/15

10,74% dintre romani prefera o alta marca decat cele mentionate, iar 23,07% nubeau cafea.

In momentul deciziei de cumparare, doar 8,44% dintre romani aleg cafeaua infunctie de pret si 30,61% in functie de firma producatoare.60,95% dintre romani

sunt influentati in decizia de cumparare de aroma si taria cafelei.

Romanii achizitioneaza cu predilectie cafeaua din market-uri, supermarket-uri sihypermarket-uri-68,54%. Magazinele specializate de distributia cafelei suntvizitatea cu intentia de cumparare de 20,36% dintre consumatorii de cafea sinumai 11,10% cumpara de la taraba din piata.

studiu cafea

Documents