Istoria comunicarii

Studiile Culturale Britanice

Decembrie 2010

Lector univ. dr. Nicoleta Corbu

Intemeietori

Stuart Hall

Richard Hoggart

Edward Thompson

Raymond Williams

Inceputul anilor 60 - scoala de la Birmingham

(Centrul pentru Studiile Culturale de la Universitatea

din Birmingham)

Richard Hoggart

- profesor de literatura

- 1964-1968 fondator al Centrului pentru Studiile Culturale

Contemporane de la Universitatea din Birmingham

The Uses of Literacy (1985) Subtitlu: Aspects of Work-class Life, with reference to Publications and

Entertainment

Aceasta carte se refera la schimbarile intervenite in cultura clasei muncitoare in

ultimii treizeci sau patruzeci de ani, cu precadere de cand publicatiile de masa

au cunoscut o amploare deosebita. Presupun ca rezultate similare ar fi aparut si

daca alte forme de petrecere a timpului liber, cu deosebire cinematograful si

broadcastingul commercial, ar fi fost folosite ca material de analiza

(Introduction)

Stuart Hall

Figura simbol a SCB

Din 1968 preia conducerea Centrului de Studii Culturale Contemporane (pe care o detinepana in 1979)

Anii 80 diluare a activitatii Centrului + atmosfera dezamagit; reincadrat ca departament => dispare ca entitate cu preocupari de sine statatoare

Raymond Williams

- preda literatura la Universitatea din

Cambridge => se muta la Birmingham

1958 Culture and Society

1974 Television, Tehnology or Cultural Form

Cultura un adevarat mod de viata

Cultura este vazuta ca un proces viu in care traditia culturala se imbina cu activitatea de creare a unor noi intelesuri, la care participa elitele culturale dar si oamenii obisnuiti.

Cultura trebuie sa reflecte schimbarile din viata sociala

Legatura cu clasa sociala dominanta: chiar si intr-o societate unde o clasa anume ocupa pozitiile dominante, este evident posibil ca si membrii altor clase sa contribuie la bagajul comun si ca aceste contributii sa nu fie afectate sau chiar sa fie in opozitiecu ideile si valorile clasei dominante

Cultura un adevarat mod de viata (II)

Legitimeaza cultura populara, cultura media si chiar formele de divertisment moderne

O cultura nu constituie numai o colectie de produse intelectuale sau ale imaginatiei, ci este, in mod esential, un adevarat mod de viata

o noua traditie a reflectiei cu privire la acest domeniu, in care cultura si societatea alcatuiesc un tot

Folosim cuvantul cultura in aceste doua sensuri: de a semnifica un adevarat mod de viata intelesurile comune; de a semnifica artele si invatarea adica procesele de descoperire si de efort creativ. Anumiticercetatori rezerva cuvantul cultura doar pentru unul sau altul din aceste intelesuri. Eu insist asupra ambelor si asupra semnificatieiconjugarii lor.

Cultura un adevarat mod de viata (III)

Perspectiva de analiza este cea a cuvintelor-cheie,

a cuvintelor care depoziteaza intelesuri pe care

epoci si generatii diferite le-au construit si le-au fixat

in limba

Cultura capata un sens mai larg care inglobeaza

intelesuri si creatii venind dinspre diverse segmente,

grupuri si clase sociale, opere de mare valoare dar

si creatii obisnuite care sunt produse pentru viata de

zi cu zi.

Broadcastingul

Raymond Williams: Television, Technology and Cultural Form (1974)

Paragraf devenit celebru plecarea in SUA, la o bursa: intr-o noapte la Miami, inca ametit dupa o saptamana de calatorie cu vaporul peste Atlantic, am inceput sa ma uit la un film si de la inceput am avut anumite dificultati in a ma adapta la prea mare frecventa a intreruperilor pentru reclama comerciala. si totusi aceasta s-a dovedit o problema minora comparativ cu ceea ce s-a intamplat dupa aceea. Scene din alte doua filme, care urmau sa fie prezentate pe acelasi canal, dar in serile urmatoare, au inceput sa fie inserate tot ca un gen de reclama (as trailers). O crima din San Francisco (subiectulunui film original) a inceput sa opereze ca o extraordinara contrapondere (counterpoint) nu numai la deodorante si reclame comerciale, ci la intamplari romantice din Paris si aparitiaunui monstru preistoric care a devastat New York-ul...inca nu pot fi sigur ce am retinut dinacest flux neintrerupt. Sunt sigur ca am inregistrat cateva incidente care au avut loc in film si cateva personaje din reclamele publicitare presarate de-a lungul episoadelor peliculei in ceea ce a ajuns sa mi se para peste toate aceste disparitati bizare un unic si iresponsabil flux de imagini si sentimente

Broadcastingul (II)

Tendinta spre individualizare (tren automobil; film broadcasting: diferente: mesaj central, consum individualizat)

Caracteristica broadcasting-ului: fluxul neintrerupt (ruptura fatade epoca anterioara): elemente pe care le percepeam cadisparate, sunt unificate intr-un flux neintrerupt

Specificitatea televiziunii: functie unificatoare, integratoare. DAR amputeaza posibilitatea de selectie.

Viziune criticabila: pozitii contrare: nu flux continuu, cisecventializare excesiva

Aberanta decodare

Umberto Eco: decodarea aberanta: - in cazul in care oamenii nu cunosc limba (ce intelesuri puteau sa atribuie

grecii si, dupa aceea, celelate popoare ieroglifelor egiptene pana candacestea nu au fost descifrate de catre Champollion).

- atunci cand apartin unor generatii departate foarte mult in timp (ce intelesuri puteau sa atribuie crestinii medievali artei grecesti si romane).

- in situatiile in care oamenii provin din diferite sisteme de gandire si de credinte (ce intelesuri sa atribuie turistii contemporani vitraliilor din catedrale).

- in cazul in care persoanele apartin unor culturi complet diferite (ce intelesuri sa atribuie reprezentanti ai rasei albe artei aborigene)

Articolul scris de Umberto Eco pe marginea acestei prime cercetari a fost tradus si publicat in revista Centrului pentru Studii Culturale Contemporane de la Birmingham, in 1972. (la acea vreme Stuart Hall conducea centrul)

Asimetria codare-decodare

S. Hall: asimetrie (similaritate cu aberanta

decodare)gradele de si in schimbul comunicational depind de gradele de

simetrie / asimetrie in activitatea de codificare si decodificare

Mesajul transmis prin TV este polisemic =>

posibile interpretari; DAR si limite ale acestor

interpretari => intelesuri dominante sau

preferate

Trei tipuri de decodificare

lecturi alternative ale aceluiasi text cod dominant: lectura preferata, o lectura in cadrul

limitelor pe care producatorul le fixeaza descifrarii textului;

codul negociat: adaptarea receptarii la mediul de existenta al audientei; audienta accepta din punct de vedere formal semnificatia de ansamblu a interpretariihegemonice, dar isi rezerva dreptul de a face o aplicare negociata la conditiile locale (ex. greva);

codul opus: decodificarea mesajului intr-o modalitate opusa la nivelul semnificatiei de ansamblu (ex. interes national(nu se mai pastreaza codul hegemonic in nicio forma).

Audienta activa

1973 Encoding Decoding forma finala 1980

Asimetria: puterea audientei: audienta poate sa accepte, dar

poate si sa negocieze sau chiar sa respinga mesajul si, o data cu

el, chiar codul in care a fost conceput

Hall accentueaza legatura dintre mass media si reproducerea

intelesurilor dominante, hegemonice

Cercetari empirice ulterioare ale studentilor lui Hall, care au

confirmat cele trei tipuri de decodari

Concluzii

Spre deosebire de scoala de la Frankfurt, reprezentantii SCB fac loc mijloacelor de comunicare in campul culturii

Viziunea culturala larga corelata cu abordarea criticamai nuantata a stat la baza influentei internationale a SCB.

Aceasta viziune cuprinzatoare asupra culturii a si facilitat raspandirea pe diferite continente a studiilorculturale (astazi neasuciate neaparat Scolii de la Birmingham)