STUD!! GEOLOGICE

DISTRICTUL SUCEAVA

SAVA ATHANASIU

I.

CARACTERELE GENERALE ASUPRA STRUCTUREI GEOLOGICE

f

DEPOSITELE CRETACICE DE LA GLODU

Extras din Buletinul Societatii de Sciinte, An. VII, No. 1, 1898,

BUCURESCIINSTITUTUL DE ARTE GRAFICE, CAROL GOBL

Furnisor ai Cur! II Regale16 STRADA DOAMNEI, 16

1898 \

0a

r

4

4

DE- .x_

/ -

,e

r,

r,

,

.-

.

.. '.1 .,

t i / ' '-,

'

4,

'1

IN

www.dacoromanica.ro

STUDIL GEOLOGICEIN

DISTRICTUL SUCEAVADE

SAVA ATHANASIU

I.

CARACTERELE GENERALE ASUPRA STRUCTUREI GEOLOGICE

DEPOSITELE CRETACICE DE LA GLODU

Extras din Buletinul Societatii de Sciinte, An. VII, No. 1, 1898,

BUCURESCIINSTITUTUL DE ARTE GRAFICE, CAROL GBL

Furnisor at Curti! Regale16 STRADA DOAMNEI, 16

1898

www.dacoromanica.ro

trULETIgtfr, SOCIETATIf DE SCIINV, BUCURESCT, MO. I

STUDII GEOLOGICE IN DISTRICTUL SUCEAVADE

SAVA ATHANASIUPresentat lash, Februarie, 1898.

In vara anului trecut 1897, mi s'a acordat de Ministerul instructiunii unajutor de 500 lei pentru studif geologice in judetul Suceava. Observatiilepe care le-am facut in August si Septembrie le dati in cele ce urrnz ino serie de comunicari relative la diferite regiuni. Atentiunea mi-a fost inaintede t6te indreptat a. asupra depositelor sedimentare fosilifere din acest judet;nu am neglijat ins cu totul si cele-lalte regiuni, pentru a-mi face din pro-pria vedere o idee de Imprejurarile geotectonice a acestei parti interesantedin arcul carpatic, Pentru inregistrarea faptelor m'am servit de foile res-pective din harta topografica, scara 1:50000, a Marelui Stat-Major roman.

i. Privire generalA asupra structure! geologice.

Nu cunOscem in Carpatil Romania nicf o regiune care sa ne presinteo sectiune mai complecta a regiunif carpatice, de cat regiunea din judetu,Suceava, cuprinsa intre riul Moldova la Est si inaltimele Calimanilor laWest. Daca din punct de vedere paleontologic, acsta regiune este p6teuna dintre cele mai putin favorisate, cum de alt-fel si este de asteptattinnd cont de natura terenurilor ce o constituesc, din punct de vederegeotectonic si petrografic este regiunea cea mai interesanta din CarpatiiRomania T6te zonele constitutive ale arcului carpatic le avem aid repre-sentate numal pe solul Romaniei, in condititiuni de ajuns de favorabilepentru studiii, si cercetarea amanuntita a acestei regiuni, ar contribui nuputin pentru eluciderea multor cestiuni intunec6se din geologia Carpatilor.

In strinsa legatura eu structura geologica diferita, deosebim In infato-

www.dacoromanica.ro

4 LETINVL SOCIETXTII PR SCIIINTE

sarea generala a terenului 3 ticluri de structura ; pornind de la Est spreWest avem : I. Platoul sarmatic, II. Arcul carpatic, III. Masele eruptivetertiare.

In constitutia geologica a arcului carpatic, pornind de la marginea saexterna, deosebim zonele urrnatOre: 1. Zona Flyschului. 2. Zona Klippelor.3. Zona sisturilor cristaline, in fine la marginea sa interna avem, 4. depo-sitele cretacice supiriore de la Glodu si depositele eog-ene cu numulifi dinbasenul Dornei.

Schema urmatre lepresinta aceste parti constitutive ale judetuluf Su-cdva in succesiunea lor hoi izontala asa cum ne-ar fi representate pe chartageologica.

III IIArcul carpatic I

Masele eruptivetertial e

Ca imani

4Eogen

('retacics per.

3Maga

sisturilurCristahne

RcgiuneaOst-Cirpatice

2Klippe

Neocom)klippelor

1Flysch(Eogen

si cretacicsuperior)

Platoul sarmatic

intre

Moldova si Siret

Regiunea carpatia PlatoulRuso-Podolic

I. Platoul samatic. Alcatuesce in intregime regiunea dintre Siret si Mol-dova, continuandu.se la Nord-Est si Est cu marele Plato Ruso-Podolic.Pretulindine unde .straturile sale se arata descoperite, ele apar horizontale.nederanjate din asedarea lor primitiva. El e constituit la basa din aigileplastrce adds/I-it, esind la iveala pretutindenea in funclul paraelor si for-mnd strawl inpermeabil a regiunei. In aceste argile sunt cuprinse lig-niturile de la Soldanesci, Radaseni, Rotopanesci etc. Date positive asupravirstei ace tor argile lipsesc pana acum. E probabil ca sa fie de aceiasivirsta cu T geld de ILinals care formz membrut infcrior al sarmati-cului in basenul Vienel. De-asupra argilelor albastre, urmza o alternantputernica cPs. nein:burl cu bancuri de calcar oolitic Si paturl subtirtde argile nilsipdse. In fine de-asupra acestora, imediat sub loss, o paturade aloilt netszpost galbil, care pe une locuri atinge o grosime de 3 m.Aceste argile sui eri6te, nu contine fosilele obicinuite sarmatice; in ciite-valocuri am gasit urine de scoici de apa dulce, deci n'ar fi hazardat Jacale-am considera ca i pi esentind dtposi'te de apt dulce In ace'std parte a.31o/don't.

Ceia ce caracteii zi relieful, acestei portium a platoului sarmatic suntpi dbi ,citurzle dt terin causale de eiosizoir subtelane. Apela de infiltratiune,

aria,

7

www.dacoromanica.ro

BULETINUL SOCIETXTIT DE SCIINTE 5

in drumul lor sub-pamintn, iati cu dinsul nasipul din straturile infericiredin causa acestui defect de masa, straturile superioare se cufunda la oti-gina praelor i de-alungul lor. Fenornenul is1 gasesce deci explical ea inconstitutia geologica a solului. Exemple admitabile de aceste plabusitutigasim la : Radaseni, Hartop, Husi, etc.

II. Arcul Carpatic. Sub acest nume eoprindem tote formatiunile geolo-gice care au luat parte la miscarile horizontale, prin urmare ati fost plisate.Calimanii sunt cuprinsi in regiunea carpatica, daca sub acest nume voimsa intelegem tota partea muntcisa in general, dar ei nu pot sa apartinala al cut Carpatic proprifi ne Wand parte la micarile caff 'i-au datnascere. Asupra marginel externe a Carpatilor din Moldova de sus, gasimin literatura str6ina cele mat eronate idei. Lehmann, d. e., si Anton Reh-mann de la Lemberg, considera ca margine externa, Siretul. De la gra-nita Bucovinei, la Draceni, si pina aprOpe de Baia, apa Moldovei, formezaexact limita intre regiunea Carpatica i platoul sarmatic. Mai in jos spreRisca si Brusturi, marginea externa a Carpatilor deviacla ceva in dreptaMoldovii, caci si aid gasim deposite sarmatice horizontale. In general putemdar sa considerarn ca limit naturala, a regiunel Carpatice in judetul Su-ceava, riul Moldova.

Marginea interna a arcululut carpatic, o putem observa pe solul Roma-niei, numal intre sat ul Dome! la Nord si gura Dragoiesci la Sud. Pe acstdistanta ea este definit prin o lini de ruptuid, care urtricza exact directiaNS., si pe care o vom numi dupa paraele unde se presinta in chipul celmai caracteristic, linia de unpturd Cdlinanet-Difigoiasa. Pe acsta linie,a carel lungime e aprpe 15 k., sunt insirate 4 iswire de Burcut: la Santin Bucovina si in Moldova, pe pariul Serisor la Panace si la Paltinis; aceste2 din urma nu le-am vedut nicairi mentionate. 'Miscarile erticale in scdrtapaimintului, care acompaniaza in general concavitatea catenelor muntOse,le gasim representate i aici. Micul basen al Dornei nu este alt-ceva decat un mic basen de scufundaie. El este constituit spre Est din o bandaingusta de sisturi cristaline, deslipita din masa principala dupa linia deruptura i scoborita la un nivel mult mai jos. Spre West din depositeeogene, in faciul flyscbului si calcaruri cu numulitt. Totul e inconjuratspre Sud si West, de masele andesitice ale Calimanilor. Scufundarea acestutbasen a avut loc dupa depunerea depositclor eogene i inainte de erup-tiunea andesiturilor, caci pe pariul Pricobenilor, Imre dealul MaganuluiPicioru-Lat, vedem depositele eogene acoperite de andesiturt i tufuriandesitice.

Sa consideram acum in parte, fie-care zona constitutiva a arcului carpatic.x. Zona Flyschlaut. Marginea sa externa, este dupa cum am veclut iiul

Moldova. La West e marginita de o linie care incepe la granita Bucovinetintre muntele Grebenu i inuntele Lung, tae Bistrita ceva mai sus de 1,urapariului Cotirgasi, dupa ce mai intaiti a trimes o ramura ingusta spre

si

www.dacoromanica.ro

6 DITLETINUL SOCIETATII DE SCIINTE

West, in pariul Ilolditel, traversza apol partul Borca ?rare gura SteghiOreisi gura pariului Sec (sub piciorul DohotAriei pe stanga Borcel), trece apoipeste pat-WI Stejarului, mai sus de pichetul Stejar No. I, in judetul Nemt.

0 sectiune complecta in tOt1 acstA zon puternicA a flyschului, o ob-tinem dad pornim de la MAlini pe Suha mare in sus, trecem Stinis6ra,linia despArtit6re a apelor intre Moldova si Bistrita, scoboram apol peSabasa, trecem Bistrita la Borca i inaintArn pe pariul Borca pinA la guraSteghiOrei. In acstA sectiune vedem o succesiune admirabill de cute, cudirectia mai pretutindene N 300 W, in f6rte putine locuri acul magneticdeviazA de linia NS spre Est. Aceste cute sunt cu ateit mat strinse cuciii ne apropiem de marginea externd. Asa ca. pe Suha mare, avem inaintean6strA cute isoclinale Inpinse spre Est, adicA spre marginea externa aarcului carpatic.

Exemple admirabile vedem la Drdcenl in dealul Plesu i pe Suha mare.Puterea tangentiall care a dat nascere arcului Carpatic, a pornit de lamarginea internA in directia WSWNNE, perpendicular pe directia ca-tenelor muntOse ale regiunel.

In privinta virsta flyschului, nu 'mi-a lost dat nici mie, ca i celor din-aintea mea, a aduce vre-o dovada paleontologica sigura. AfarA de asanumitele Fucoide, Ilyeroglyphe, care nu ne spun nimic, n'am mai gAsitalt-ceva, cu tOte cA am intrebuintat to dile pentru zona flyschului Aceiasisuccesiune plicticOse de gresurI, marne, sisturi argilOse foiOse, bancuri decalcar, etc., pustii de ori-ce urm de viata, i pe ori-cine cercetdd acstAregiune '1 surprinde mai mult acestA lipsa complecta, de cat dad ar gAsiceva. 0 atentiune speciall meritA in acstA privintl conglomeratele puter-nice de pe StinisOra; aceste conglomerate sunt constituite din bucati mad,de sisturi cristaline, gresuri, quartituri i calcaruri neocomiene cu coralii,pe cari le gasim si in zona Klippelor pe RarAu.

Ideia cea mai naturala care ne vine in minte, este deci sl considerAmaceste conglomerate ca imediat mai tinere de cat calcarul neocom cu re-quienil din zona Klippelor, adicA cenomane ; neaparat c nu e excluslposibilitatea ca sA fie si mai tinere; din alte consideratil insA pe care levom vedea, virsta cretacicd snperidrd a porfiunet interne a flyschulul esteaprdpe sigurd.

Pe charta geologicA a judetului Suceava, d-1 Grigorie StefAnescu, con-siderA mai tOtA zona flyschului ca cyanic, numal la marginea internainsmnA o banda de virstA problematicA cretacicA. CA o parte de flyscheste tertiar, lucrul este indiscutabil ; in flyschul din Bucovina, consideratde Paul ca cretacic, profesor Uhlig citzA numuliti. Parte din flysch insAdin spre zona Klippelor si sisturile cristaline, pinA dincolo de Stinis&Aeste aprOpe sigur de virstd cenomand. Dovedi paleontoligice lipsesc ce-dreptul pinA acum in Suceava, dar consideratil cari aA aceiasi valOre deconvingere, ne face sa nu ne indoim de virsta cretacicA superi&A a parcel

www.dacoromanica.ro

BULETINUL SOCIETATIf DE SCIINTE 7

interne flyschului. Voi5 avea ocasie a reveni In cele urmatre mai inde-taliii asupra acestor consideratiunl. Aid relevez faptul urmator :

Transgresiunea cretacica a inceput in regiunea de care ne ocuparn cucenomanul; la Glodu, ca si In Bucovina la Carlibaba, si in Maramures.gresurile cu Exogyra columba si conglomeratele de cdsta (Strandconglomerat)se razima imediat pe sisturile cristaline. Victor Uhlig a aratat ca acestebraturi ale mare cenonnane, inaintate in interiorul arculul carpatic, co-municati cu largul marel, prin regiunea la NE de Carlibaba, in dreptulmuntelui Lucina. Marea cenomana a trebuit dar s inconjure la exteriorzona Klippelor si zona sisturilor cristaline. Presenta transgresiunel cenomanela Glodu, ne arata dar in chip vadit, presenta depositelor cenomane lapartea interna a flyschulul.

2. Zona Klippelor. Sub acest nume Inteleg depositele sedimentare me-sozoice mai vechi de cat gault-ul. Acsta zona o gasim destul de binerepresentata in judetul Suceava, intre zona flyschulut si masa sisturilorcristaline. Ea ni se arata pe linia de granita cu Bucovina intre pietreleD6innel la Nord si muntele Grebenul la Sud, formand o band& continuanumaT in jumtatea sa nordica pin in Tarnite, pe cand in jurn6tatea su-dica, intre Clifele si Alunis si intre acesta si Grebenele, este intreruptl desisturl cristaline. La Sud de Greben, zona Klippelor dispare in Suceavasi zona flyschului vine direct in atingere cu masa sisturilor cristaline; apareinsa din nal In Neamt de-a stanga Bistrici6reT, in apropierea pasului Tul-ghes, de unde se continua apoi mai departe in Transilvania cu regiuneaKlippelor din Nagy-Hagymas. Spre Nord-Est, se lga cu Klippele din Bu-covina, Maramures, si prin o serie neintrerupta de alte Klippe, cu zonasudica a Klippelor din muntil Pienini, cu cele din valea Arvei, si in finecu Klippele din valea WaaguluT in CarpatiT de Nord-West.

In privinta virstel acestor Klippe, d-1 Grigorie Steanescu le consideraca permice, triasice si neocomiene. Pentru virsta permicd qi triasicd nuavem ins absolut nici o dovadl pang acum, si daca Paul inseamna pecharta Bucovinel, in acsta regiune a Raraulul triasic qi permic, o facepentru el la Pojurita in pariul Cailor a gasit cati-va Amonit1 triasicT, ca7 rachyceras etc.

Acsta insa nu ne p6te face, sa admitem ca si mai jos pe Rarau, arurma numaT de cat trias, cad variatia de constitutie geologica pe distantechiar de cate-va (led de metri este caracteristica zonei klippelor. Am in-trebuintat cea ma! mare parte de timp pentru studiul acestei zone, si nuam gasit de cat fosile neocomiene, de jos, deasupra sisturilor cristaline sipang in virful Raraului. Aid mentionez numai abundenta Requienilor,forme incontestabil neocomiene superidre.

3. Masa sisturilor cristaline. Formal cum se stie mai tot coltul deNW. al Moldova Ea este marginal la NE. si Est de zona klippelorsi de marginea interna a flyschultif, iar la West de linia de rupturd Ca-

www.dacoromanica.ro

8 BULETINUL SOCIETXTIT DE SCIINTE

limanel-Dragoicisa, de la marginea intern a. a arcului carpatic. Acsta masde sisturi cristaline formal un tot cu masele cristaline din coltul Sud-Westic al Bucovinei si din Maramures si cu cele din Transilvania la Estde Calimani. Ea formal osatura muntdsa a judetului Suceava. Piscurilecele mai inalte aprpe de 2000m. ca : Pietrosul, Scare, Caboiil, Barnaru,Grintesul, Budacu, Tib1e, sunt arzate in axa unui mare anticlinal, cudirectia NNWSSE. Acest anticlinal II observam admirabil in capatul deNord al Pietrosului, la Cheile Bistritei, in punctul numit la Coif. MasivulRaraului se sprijina tocmai pe aripa de Est a acestui puternic anticlinal.In directiunea axei acestui anticlinal, spre NNW, in Bucovina, se ridicainajestos cu formele sale rotunclite, Giumdlaul, cel mai inalt din muntiiBucovinei, ca o continuare a Pietrosului. Riul Bistrita strabate acest ba-riera apt-4e de 2000"1., la intrarea sa in Moldova, pentru a trece inEstul catenel principale a sisturilor cristaline, (land ast-Cel nascere g cheilorBistritei,, sceneria cea mai impunatdre din acest parte a Carpatilor. Pentrua ne face o idee de acsta putere colosall de erosiune s considerarncifrele urmatdre: albia Bistritei la Chel aprdpe 75CO3 Virful Pietrosului2107 m., Virful Giumalaului 1850; Dec! o erosiune in gneisuri si micaisturide peste in adincime.

Cum vedem un exempla admirabil de o vale transversald (Durchbruch-thal) cum avem In strebaterea Dunarei la Portile de fier, a Oltului la Turnulros. Am adus aceste fapte pentru ca el sta in legatura cu imprejurarilegeotectonice ale regiunel, de care ne ocuparn, de aceea sa insistam Incaceva asupra lui. Este acst taetura curmec)isul masel cristaline, numairesultatul erosiunel Bistritei, ori pte al unor imprejurari tectonice ? Res-punsul nu I-am putut capata de cat din studiul morphologic amanuntit alcelor doue capete invecinate: a GiumMaului si a Petrosului. Timpul numi-a pernnis, i regiunea Petrosului din acsta parte este numai cu multatruda accesibila. Dupa cat am putut observe din inaltimele invecinate, s'arparea c Pietrosul se lasa. spre Chei in forma de terase. Daca acest faptse adeveresce i dac i alte urme fluviatile yin in ajutor, atunci nu mairemane indoiala. ca avem de-aface numai cu o erosiune. Tinend cont cala intrarea Bistritei in Moldova albia sa are o atitudine de abia Sooel basenul Dome!, care se continua pina aici, are o altitudine cuprinsacam intre Soo e natural sa ne intrebam, de ce Bistrita nu agasit mai comod drumul spre basenul Dome, de cat sa-si fecal intrareacu atata truda strebatend o bariera de peste moo m.? Am avea dar inacsta parte a Bistritei un exemplu splendid de o vale antecedentd;valea e mai veche de cat muntele, pe carel strebate. Cum admitePowel pentru Green River, care strebate Uintah griul exista inainte deridicarea muntelui i poseda putere de erosiune in de-ajuns, ca s pdtasap atata pe cat rnuntele se ridica, intocmai precum un ferstran tae intrunchiul, ce'i sta inainte), (Richthofen. Ftihrer fr Forschungsreisende p. 191),

000m.,

si goom.,

de-a

si

www.dacoromanica.ro

BULETINUL SOCIETATIf DE SCIINTE 9

Se stie c un caracter al vdilor antecedcnte, este tocmal faptul ca originalor st in un nivel mai jos de cat cOmele, pe care le strbate. Acest fapt'1 gasim la multe riuri, earl str6bat masa cristalina din Suceava; daii aicinumai 2 exemple. Barnarelu la origina, inltimi intre 1300 si 1400m., str6-bate coma intre Greaban (I 624m.) si Scaricica (1716m.). Barnaru la ori-gina intre 1400 si 1300 m., strbate coma intre Barnar (1700m.) si Caboiu(1638m.). Cum vedem, linia despartitOre a apelor intre Bistrita si basenulDornei, nu coincide cu axa piscurilor celor mai inalte, ci e impins multmai spre West ; despre o erosiune regresivd (rckschreitende Erosion) insensul lui LOwl, nici nu {kite fi vorba.

Din studiul morphologic a masei sisturilor cristaline, am conchide darc acestd masd sub forma, pe care o vedem e mai nouei de cat riurile, careo stdbat. Succesiunea de cute regulate, pe care le observam In vailetransversale, ce o strthat, faptul a depositele cretacice supericire de laGlodu sunt cutate concordant cu sisturile cristaline, faptul ca flyschul depe Holdita in sus de Brosteni e cuprins cu totul in sisturile cristaline sicutat concordant cu dnsele, ne silesc s admitem c infdtosarea actual&a maset de ,risturi cristaline e celpatata cel mult la inceputul periddet ter-gam. Vom vedea indata, ce importanta are acest fapt in istor'a geologicaa Carpatilor estici.

Ambele aces,te membre din urma ale arcului carpatic, adica zona Klip-pelor neocomiene si masa ,sisturilor cristaline, sunt considerate de profeso rVictor Uhling de la Praga, ca facend parte din marea Klippa Ost-Carpa-tied. In interpretarea noua pe care o da Klippelor, Uhlig admite el Car-patii Ostici trebue sk fie continuare a zonel sudice a Klippelor din Pie-nini (Carpatii nordici), iar nu ca o continuare a Tatrei dupa cum s'a con-siderat pana acuin. La finea neocomulut si inainte de inceputul gaultulul,miscari considerabile in scorta, au avut loc in intrga reginne a Carpatilorafara de Tatra ; la aceste miscari ati luat parte tote formatiunile sedimen-tare mai vecht de cat gaultul, impreuna cu sisturile cristaline, desemnandOre-cum conturul de astacil al arcului carpa tic.

In marea transgresiune cretacica de mai tarcliii, aceste mase deja ridi-cate, apareati ca un archipelag, cum ar fi de ex. astdi lantul Antilelor inmarea Mexicana. Ele alcatuiati asa numitele .Klippen". In Klippe dar, carese pot cunOsce usor pe teren prin relieful lor, trebue s intainim ate for-matiunile vecla inclusiv neocomian, iar nu numal pana in titonic inclusiv,dupa cum se admitea pAna. acum. Transgresiunea cretacica a inceput inCarpati in diferite timpuri : in Arva cu gaultul, in Maramures, Bucovina,Glodu cu cenomanul, in unele parti din Carpatii Galiziei cu senonul, sis'a continuat apoi cu transgresiunea eogend, caci gasim in multe locuriin Carpati, calcaruri cu numuliti de-asupra depositelor cretacice superiOreori chiar direct pe sisturile cristaline. Aceste ape inaintate in interiorul ar-cului carpatic sub forma de bra.te intinse, ori fjorduri, ail trebuit sa spele

www.dacoromanica.ro

10 BULETINUL SOCIETATIf DE SCHNTE

piciorul Klippelor ori chiar pe une locurl sa le acopere. Depositele pro-venite din aceste transgresiunl, sunt numite de Uhlig, cKlippenhillle, in-

Klippelor. Ori unde le vom intalni dar trebue s le gdsim discor-dant pe depositele mat vecht. Nu e locul s insistam aid mai mult asupraacestel teorif, pdte una din cele mai fructudse din cate s'a ernis pana acumasupra istoriel geologice a Carpatilor. Ea ne usurza in chip considerabilcercetarile, i arunca o lumina neobicinuita asupra multor cestiuni nebuldsedin geologia Carpatilor, tocmal asa precum teoria atomilor conduce pe chi-mist in cercetarile lui. In comunicarea asupra Raraului vom reveni mai deaprOpe asupra Klippelor, r6mane acum intrebatea, cum re'mane ideia pecare am emis'o mai sus, ca masa sisturilor cristaline din Sucdva, a alp& atconfigurafiunea actuald in o data mull mai recentel de cdt cretacicul su-perior?

Neaparat ca lamurirea mal de aprdpe a acestel intrebrl, reclama cer-cetari mult mai amanuntite, de cat acele pe care le-am facut ea, mai multincidental in scurtul timp, ce am putut sa II consacru sisturilor cristalineGeologul i petrograful trebue sa se ajute reciproc in acsta importantaintrebare.

Faptul insa exista si teoria trebue modificat, ca in calapodul el s in -capa tote faptele, cat se pOte de comod, nesilite. Forte probabil c o cu-tare postumd in neogen, a incurcat raporturile geotectoniae in asa chip,ca urmele cutelor mai vechi post-neocomiene numal prin cercetari tecto-nice si petrografice detailate pot O. fie relevate.

4. Depositele cretacice superidre de la Glodu fi depositele eagene dinbasemd Darnel. Din cele spuse mal sus asupra Klippelor, urmza ca amputea numi aceste deposite, invelitdrea Klippelor de la marginea internda arculul carpatic, precum flyschul ii invelesce la exterior. La Glodu gasimdeposite cenomane, redemate imediat pe sisturile cristaline, alcatuite dinconglomerate de cdsta, gresuri cu Exogyra columba, si marne cu Inoce-rami. Ele sunt pretutindenea inconjurate de sisturile cristaline i plisate con-cordant cu ele.

In basenul Dornel, ?titre banda ingusta deslipita din masa sisturilor cris-taline i scufundaa dupa linia de ruptura, i intre marginea abrupta amaselot andesitice, gasim deposite eogene in facesul petrografic al fly-schului, alcatuite din gresurt, marne, fisturl lutdse foldse cu fucoidele obici-Mite, calcarurf, conglomerate cu Numulitt. Aceste deposite sunt cu-tate cat se pdte de regulat, in directia Nord-Sud; in marginea de Westse cufundl sub andesiturt, in rest sunt pe une locuri acoperite de tqfurtandesitice, orl de un soiu de lehm, provenit din alterarea tufurilor. Cumarginea lor de Est se alipesc de sisturt cristaline, nu le vedem de-asupralor. Ca din aceste fapte trebue sa conchidem la virsta neovulcanica a ande-siturilor, numai e nevoe sa mai spun.

III. Masele eruptive terfilre. Alcatuesc extremitatea coltului Suceavei,

si

rotital

i

www.dacoromanica.ro

BULETINUL SOCIETXTIf DE SCHNTE 11

marginit la Est de linia de ruptura Calimanel-Dragoiasa si de margineaWestica a eogenului din basenul Dornei-Calimanil cu dependentele lorPietrele rosii (triplex confinium). Lucaciu fac parte din aceste mase. InSud se lga, cu cel mai puternic masiv eruptiv de la marginea intern aarculul Carpatic, cu masivul Hirghitel. 0 continuare spre Nord o vedemin andesiturile din muntii Rodnei.

Pentru a ne face o idee de puterea colosall a acestor mase eruptive,sa. consideram cifrele urmatre : Albia pariului Calimanel, sub Deluganu,In Paltinis, de unde incep Calimanii, are o altitudine de 1200. VirfuCalimanului 2013 m., si a Pietrosului tot in Calimani 2107m..

Albia Negrel sub Piciorul Lat si a Smidel Noul, de unde incep maseleeruptive, are o altitudine de aprope moo m. Virful Lucaciu 1771 m., si aPietrelor rosii apr6pe 1703m. 0 grosime de lava dar de aprdpe I000 m. ;si acsta este in adeve'r masura grosimei, caci de jos pina sus, nu intalnimalt-ceva de cat revarsri de lava antedesitica, aseclate aprdpe horizontal,(Decken). Cum vedem un exemplu de puterea maselor eruptive, care nuputin r6mane in urma revarsarilor basaltice din Dekan (2000 '9, i a celordin muntil Cascadelor, intre Mount Baker si Lasseris Peak care ating ogrosime intre 600 Imo m.. In fata acestel grosimi colosale nu ne putemindoi, ca eruptiunea acestor mase a trebuit O. aibl loc pe alt cale decat cea normall (eruptiune centrald); ea a trebuit sa aiba loc prin esirealavel de-alungul unel crapaturi (Spalteneruption), asa cum are loc In Islandape crapatura Lakis ori Skaptar, si in Noua-Zelanda in eruptiunea lul Ta-rawera din 1886. Richthofen a insistat deja de mult asupra impor tanteacestor eruptiuni de crapaturi in configuratiunea suprafetel pamintului.

Pentru masa eruptiva, de care vorbim, linia de ruptura Calimanel-Dra-goiasa_ in Nord, si cele 2 basenuri de scufundare de la Estul masei erup-tive a Hirghitel: Gyergy Szt. Mickis, la origina Muresului, si basenul-Cicului, In cursul superior al Oltului, ne ar arata directiune acestei era-paturi de la marginea interna a arcului carpatic moldovenesc, prin care'si ati facut esirea masele eruptive. Isvrele incarcate cu acid carbonic dela Sam, Coverca, Paltinis, Poiana-Vinului, Borca, Borsec, Tusnad si sol-fatara de la Bucks, insirate de alungul acestei crapaturi, sunt cel dinurm resunet al activitatii vulcanice tertiare.

In privinta constitutiel petrografice a acestor mase eruptive d-1 GrigorieStefanescu ne vorbesce de esistenta trackitulta. Este adeverat ca multtimp s'a inteles de geologii unguri sub acest nume, rod fOrte diferite,cuprinclendu-se in grupa trachiturilor si rocile de aceiasi categorie, farasanidin si cu plagioclas, hornblenda si piroxen. S.i tocmal acsta e pri-cina ca asa numita Serie a lul Richthofen: propilit, andesit, trachit,rhiolit si basalt, nu mai are asta-di valorea, ce i se da mai inainte, cadtermeni acestel seril au fost ril definiti ; s'a cuprins d. e. sub numelede propilite nisce andesituri modificate de actiuni secundare. (A. Michel-

www.dacoromanica.ro

12 BITLETINITL SOCIETATI.1 DE SCIINTE

Levy in cLa face de la terre) Ed. Suess. pag. 219). Rocele adunate demine, in 3 dile de escursiune in masele eruptive, pe care le am deter-minat in Institutul Mineralogic si Petrographic de sub dire;tiunea Pro-fesorului Tschermak, sant tote andesitarl i anume din grupa andesitarilorcu hypersthen a lui Rosenbusch. In cate-va esantilidne am gasit si horn-blendd in cristali inconjuratl cu o crusta de topire negra. Feldspathul e ingeneral labrador. Aspectul esterior variaza in adevr, dar roca e unaaceiasi.

In alta comunicare voiti reveni mai de aprepe asupra acestor rod. Inpartea superidra a maselor eruptive si anume pe Caliman Ciribuc, Pie-trele rosii am gsit o scorie andesiticd, negra, cu masa fundamentala (Grund-masse) aprOpe in intregime sticlesa, cu cristall admirabili de plagioclas. Amavea dar de a face aid cu suprafata curentului de lava. Daca. asemeneascoril s'ar gasi respindite si in cele-alte parti ale maselor eruptive, ne-ararta periodicitatea scurgerilor. .

.7Var2 andesitice. 0 dependenta a eruptiunii andesiturilor sunt si tu-funk andesitice. Pina acum nu le-am vdut mentionate de nimenea in acestparte a Moldovel. Sunt bine representate pe ptrIul Dragoesci, pe comadelului Glodu, si mai putin in basenul Dornei de-asupra eogenulul.

Acestea sunt ideile pe earl mi le-am idcut asupra structure geologicegenerale a judetului Sucva, din observatiile culese in August si Septem-brie vara trecuta. Multe dintr'insele sunt pate sugerate, i iT asteaptaintarirea deplin din alte observatii. Daca se pate dice de ceva ca nu pates fie nici odata complect, acesta se pate mai tot-d'a-una aplica unel lu-crari geologice, mai ales cand s imbratisaza o intindere mai mare. Darfie-care trebue, s tinda a face atata cat pate in conditiunile, in cari segasesce.

Daca tinem cont de succesiunea diferitelor zone constitutive ale arcululcarpatic, enumerate mai sus, si mai adaogam faptul ca dincolo de Cali-mani, in basenul Muresului, urmeza imediat dup masele eruptive, depo-site neogene, conchidem: cd arcul carpatic in judetal Suceva are o struc-turd unilatet aid.

SA reluam acum studiul fie-carei regiuni in particular. Incepern cu de-positele cretacice de la Glodu.

2. Depositele cretacice superiOre de la Glodu.(cu o schita gcologica si 2 scctiuni).

(Foile (Drilgoiasa Seria VII, Col. N. si (Neagra *arului Seria VII Col0. din charta topografica a Marelui Stat-Major roman. FOia A IIIXXXVIdin charta geologica a Rornaniel).

Regiunea de care ne ocupam este situata la marginea vesticl a maseide sisturi cristaline din Nord-Westul Moldovel, separata de masele erup-

ai

www.dacoromanica.ro

iltILETINUL SOCIETATII DV SCIINTV 11

tive ale alirnanilor numal prin banda de sisturi cristaline din delul Drd-goesci. Cum se vede din schita aidturatd, depositele cretacice sunt asedatein o scobiturd a sisturilor cristaline cuprinse intre : Dein] VinAt (164ora.)la N., Delul Glodului, (146om.) la NE, culmea Alunisului (1445m') la Sud

Delul Dragoesci (145on1.) la SW; pe cAnd in axa regiunei, pornind dinSud, gdsim altitudinele: la Gura Glodului, 1340m. pe dlul Catrina-rilor si i mom. la PAltinis in Nord. Avem dar inaintea nOstrd un fiord almauil cenomiane. Axa longitudinala a acestul fiord are directia cam NESWungimea el e apreope 7kra.; incepnd in NE la Pdltinis, in malul pariuluialimAncl i terminAndu-se la SW, in Ngra Brostenilor, la gura pdriuluiGlodu. LArgimea cea mai mare, aprepe 2km.,500m, este in Sud, intre delulDrAgoesci la West si dlul Glodu la E. In jumAtatea de Sud, regiunea cre-tacicd e strAb5tut apr6pe prin mijloc, de pdriul Glodu i afluentilsi de acei aici se si presintA cele mal interesante deschiderl pentru

Limitele in detaliii sunt : la West o linie care incepe in Sud din pAriulNgra, Ikm.,500rn. in jos de gura pAriulul DrAgoesci, tae extremitatea su-died a delului DrAgoesci, urmezA apoi pe panta esticd a acestui del, putinmai jos de c6mA, trece prin delul Stancului, pentru a se termina in cA-tunul Pdltinis ; limita de Est incepe in Sud din pariul care curge intre Pi-ciorul PrimAvgratecului i Piciorul VAcdriei si se varsd in Neagra putinmai jos de Gura Glodulul, urmezA apol pe sub c6ma delului Glodu pindla Catrinar, in piriul PAltinis ori in drumul, care duce de la Brosteni laDorna (I); trece apol la Nord de drum pe sub &Jul Chifenilor, pentru ase termina de asemenea in cdtunul PAltinis, pe stnga piriului CalimAnel.Limita de Sud e fortnatd de Negra i piriul Vdcdriet Dincolo de Ne-gra in Transilvania se tidied abrupt culmea Alunisului, din sisturi crista-line. Cum vedem dar, depositele cretacice de la Glodu, sunt in intregimepe solul Moldovel, pretutindinea marginite numal de sisturi cristaline, afardde extremitatea de la PAItinis care vine in atingere cu tufurile andesiticedin piriul Drgdoiescl.

Cele intAiii cunoscinte asupra depositelor cretacice de la Glodu, le da-torim d-lui Profesor Grigorie Stefdriescu. Pe malul Negrel descrie go suc-cesiune de gresil vinete aibici6se, alte ori bigarate cu intercalatiunl de con-glomerate, cari formaa Pietrele Ciuntului, apol urinal o serie de stratede gresil argilese, maige tari in strate, dar mai cu sem in plachete deculori diferite, vinete roseate, unele negriciOse i altele vinete pdtate curos. Aceste din urmd strate se observd si la Bitca-Clifului (2).#

(i) Pe charta Statului Major, acest pirig care merge paralel cu drumul e numit Ne-grisdra, drnenil din partea locului insg numesc cu acest ni.ane numai portiunea de laVersarea in Ndgra si ping. la Darmocsa, de aid inainte ping sub ddlul VingI, sechiamg pretutindene Paltini. Din contra partea superidrg din cursul Dragoiesci, e greitinsemnata PItini, Omenii o nurnesc pe drept Dragoiasa.

(2) Anuarul Biuroului Geologic. Anul III, 1885, aprut in 1888 pag. 5o -52.

studiti.

ailoon'.

www.dacoromanica.ro

.1. 1-+ +

+"P

+ 4. 4+ 4

I "I I

SCHITA GEOLOGICADepositele cretacice superidre de la Diode.

Scara 4: 50,0000 000 litm. 2.1"

4 I+ 4 + +a + + 4.+4

LI

+ .4 g: + + P A+ I0 + + + 4.+ 4 + + :1'

& ++

fila

I. +

+ ++ e".

*".

32

1 0a 4,

00

I t

0-s

Se.GURA GLOD

fano4N 1

Andesiturl

Tufuri andesitice

Pf4gSm,

11111 II Ill

ill' Ill fl

Sisturl cristaline

1450

a

$isturl quartitice manganesifere

Deposits cretacice superidre.(Gresuri cu Exogyra i marne

cu Inocerami).Linia de ruptufa.Cahmanel-Dragoiasa,la marginea ihterra amasei cristaline.

,411.

1016

/IfI

1q111'.1

www.dacoromanica.ro

fitnLETINtIt. SOOIETXTIT DE sciint 15

Timpul nu a permis d-lui Stefanescu a urmari mai de apr6pe raportu-rile stratigrafice, dar sprijinindu-se numal pe fosilele culese, asupra caroravoiii reveni, le atribue la neocomian, gault, cenotnanian i turonian.

Cunoscinte mai precise asupra virstel si importantei acestor deposite, ledatorini renumitului geolog al Carpatilor, profesor Victor Uhlig de la Praga,care in anul 1884, a visitat acst regiune impreuna cu d-1 Grigorie Ste-fanescu. Este drept ca Uhlig n'a publicat pina acum vre-o lucrare specialaasupra acestor deposit; ci numai amintesce incidental de dinsele In Cate-va lucrri ale sale. Dup5. profesorul Uhlig succesiunea depositelor cretacicede la Glodu ar fi urma.tOrea: cd'asupra gresurilor cu Exogyre, urrn6za oalternanta de gresuri in straturi subtiri si sisturi verdi si rosatice, si d'a-supra acestora marne patate (Fleckenmergel) cenusil si verdi, asociate peunele locuri cu sisturi rosii, earl contin numerosi Inocerami, si forte multiArnoniti. Asemnarea intre marnele de Fuchow i cele de la Glodu este sur-prindatOre si numai incape nici o indoial, ca marnele cu Inocerami dela Glodu nu sunt alt-ceva de cat marnele de Puchow, care cu o constantauimitOre se pot urmari din valea Waagului pin in Moldova (i).,

De asemenea in lucrarea sa din urma, asupra Carpatilor estici, amin-tind de Glodu, profesorul Uhlig, spune ea d'asupra gresurilor si conglo-meratelor cu Exogyra columba, urinal marnele cu Inocerami rosii-verdioff verdil-cenusii, perfect identice cu marnele de Puchow, de deasupra gre-seilor cu .Exogyre din valea Waagului, si pe charta schematica a Carpa-tilor insOmna la Glodu (Crida superiOra (2).,

Dupa Uhlig ar urma dar ca la Glodu, d'asupra gresurilor cu Erogiracolumba, incontengabil cenomane, am avea In marnele cu lnocerami unrepresentant al marnelor de Fuclzow. Ori aceste marne, deosebite de d-IStur Inca din 1859, si !unlike ast-fel dupa localitatea Puchow oil PuchOdin valea riului Waag in Carpatil nordici, contin Inoceramus Cripsii, formasenoniana, deci avem la Glodu un representant al senonianulut. Cat desprealternanta puternica de gresuri si marne rosietice si verdii, earl yin submarnele de Puchow, lucrul cel mai natural de admis, este sa vedem inele si un representant al turonianului. Daca la Glodu lipsesce ori-ce urmade cretacic inferior, prof. Uhlig nu ne spune categoric nicairt; ar reesiins ca mai de graba exclude cu totul acsta formatiune.

Pe charta geologica generala a Romaniel din 1890, de d-1 MatheitiDraghiceanu, vedem insemnat la Glodu numal 4 Neocom inferior.,

Pe charta geologica a judetului Suceava, aparut in 1895, d-1 GrigorieT

(I) V. Uhlig. Ergebnisse geologischer Aufnahmen in den Westgalizischen ICarpa-then II Th. Der pieninische Klippenzug, Iahrb. der k.k. geol. R. A. 1890 p. 784.

(2) V. IThlig. ISeber die Beziehungen der siidlichen Klippenzone zu den Ost-Kar-pathen. Sitzungsber. der Kaiser]. Akademie der Wissenschaften in Wien. Bd. CV1,1897, P. 190.

www.dacoromanica.ro

ld MILETINVL SOCItTXTII Dt SCIINTE ^

StefAnescu represintA aceleasi idei In privinta virstel acestor deposite casi In 1888, si insmnA la Glodu In axa regiunel o banclA de ccretacic su-perior), inconjuratA de t6te partile de c cretacic inferior. Redata In cu-vinte acsta representare granca insrnnl: al depositele cretacice superidrese ra.gimd concordant pe cretacic inferior, mai ales daca tinem comt deconfiguratia terenului.

Mta acum si resultatul observatiilor mele:Pornind de la marginea de West a depositelor cretacice, in malul stang

al Negrel si rnergnd spre Gura Glodului, glsim representatA seria com-plecta de straturi cari constituesc regiunea. DupA curn se vede din sec-tiunea dug intre DrAgoiasa si Glodu, ceva mai sus de Gura Glodului,(Fig. I) succesiunea lor este urmIt6rea :

Micasisturi.Conglomerate.Gresuri. cu Erogyra columba.Alternanta puternica de gresuri si marne.Marne.

WDRAGOIASA

1250

Fig. I.

Sectiune la Gura Glodulul.1. isturi cristaline. 2. Conglomerate. 3. Gresuri cu Exogyre Pietrele Ciuntultas.

4. Alternanp de marne 0 gresuri. 5. Marne. 6. Tufuri andesitice.

.Micasisturile, care aid formeza coma dealului Dragoiesci, sunt strAbAtutede numer6se vine de quartit, directia lor este N2o0W, adicA concordd atdirectia straturilor cretacice; inclinarea este de 75 spre West.

Conglomeratele urtnOzA imediat d'asupra micasisturilor. Ele sunt rosieticealcatuite din fire mArunte si bucAti mai marl de quartit, cu un cimentfOrte feruginos. Pe unele locurl sunt asa de matunte ca trec pe nesimtitein gresul grosiar de d'asupra. Puterea lor nu trece aid pe3te I m.. Acesteconglomerate le gasim in multe locuri sub cOrna ddlului DrAgoiesci, lacontactul intre sisturile cristaline si depositele cretacice; mai spre Nord leintilnim pe dealul Stancului, apol sub dealul Chifenilor, In margima dru-mului din PAltinis. Desvoltarea lor cea mai puternicA ins1 o observAm incoltul de Sud-Est al regiunel cretacice, intre piriul Pastinarescilor si pit-WIVAcAriel. Pe partea drOptA a acestui din urmA piriil, conglomeratele ating

www.dacoromanica.ro

LfltJ1 SOCIETITIT DE SCIINTE 0o grosime peste constituesc apr6pe singure acest colt. Bucdpleconstitutive de quarpt i isturi cristaline ajung pind la mrimea capului.Ele se raziml aid pe sisturi cloritice verdi si sunt putin inclinate spre in-teriorul basenului. La intdia privire s'ar parea, ca partea inferi6r1 a con-glomeratelor e cuprinsd in sisturile cristaline; observnd mai de apr6petag se vede, cA sisturile cloritice verdi aii lost intaid puternic erodate devaluri, i aceste scobituri au fost apoi umplute cu conglomerate. Nu maiincape dar nici o Indoiala, el avem d'aface aid cu adeverate conglomeratede astei Standconglomerate.

La ce virst trebue sa atribuim aceste conglomerate?Urme organice nu am gdsit Inteinsele, dar tinnd cont de conditiunile,

in care se presintd, apol de faptul ca conglomeratele de pe Drdgoiasa trecpe nesimtite in gresul cu Exogyra de d'asupra si c. pe dealul Gloduluiobservm aceleasi conglomerate sub gresul cu Ex gyra, conchidem cd eleformezd basa cenomanulut. Faptul cd in coltul de Sud-Est al regiunei cre-tacice gdsim apr6pe numai conglomerate, n'are nimic surprinOtor, cadaid a lost fundul ldtit al fiordului cenoman unde valurile II puteati exer-cita activitatea neimpedicatd. Asa dar conglomeratele ar forma o banddla exteriorul basenului, rezemAndu-se pretutindene pe sisturi cristaline.

Gresurile cu Exogyra. Deasupra conglomeratelor urmza gresurile cuExogyra columba. Aceste gresuri sunt fine ori grosiere, albil orl verdipe spartura, putin glauconitice, cu ciment calcaros; pe suprafetele expusemult timp internperiilor, devin negrici6se, putin dure. In extremitatea deSud a- dealului DrAgoiesci, pe stanga Negrel, se pot vedea f6rte bine.Diferenta in constitutia petrografica a solului, ni se aratd aid admirabilin relief. Dupd coma rotunclit, din micasisturi a Drligoiesci, urmza aidimediat, pereti vertical! cu directia N30'vV, Malt! pind la 3o m-, continuAndu-se in sus spre cmd sute de metri neintrerupt, ca zidurile unui castel dinvremuri uitate, ori alcatuind colturi i stind colosale. Acdst scenerie s'el-baticd, care face mersul geologului cat se pOte de incomod, constitue ceiace se chiamd in localitate, cu numele f6rte plastic de Fietrele Ciuntulur* ,o miniaturd a peisajelor selbatice din Svitera saxond on bohemiand.Si in adeve'r, prin separatiunea lui in bancuri gr6se si in blocuri parale-lipipedice, acest gres s'ar putea numi Ouadersandstein, mai ales cdvirsta este aceiast ca si a Unter-Quadersandstein-ului din Nord-Estul Bo-hemiel.

Un alt punct, unde gresurile cu Exogyre se arat fOrte bine la ivld,este in marginea de Est a basenulni, sub cOma &lulu! Glodu, pe drptapariului insemnat pe schita Pastindresci. Aci ele formzd o ripl considerabill, abruptd, de peste 5om., in virful cdruia st o cas isolatd, din satulGlodului. i aid Exogyrele apar ca plAmddite pe suprafata bancurilor, sdpot insa mai bine culege din daramaturile inegrite, arse de intemperil. Cume de asteptat si aid bancurile de gres, sunt inclinate spre interiorul ba-

2

4, si

si

www.dacoromanica.ro

lg BULETINTIL SOCIETXTA DE ScrIni

senului, de un unghiti, care nu trece peste 450, pe cnd in delul Dragoescile-am vedut aprOpe verticale. Directia lor Ina aid sa abate de linia NS,spre Est.

In gresurile cu Eroggre am gasit formele urmat6re :Exogyra Columba Lam. numerOse exemplare in diferite stadiuri de des-

voltare: pe une locuri alcatuesc adevrate bancuri :Exogyra conica Sow. I exemplar..Pyrina inflata d'Orb.

Geinitz. Elbthalgeb. I Th. p. 80. Taf. 19. fig. 12.Ostrea spc.Avicula spc.1Vatica spc.Callianassa spc. Geinitz. Op. cit. p. 289 Taf. 64. fig. 1-8.Pe suprafetele de stricatura a gresului se ved numer6se sectiunT de tile

de crinoide, pida ,ri spint de echinidi. D-1 Grigore tefanescu nu men-tionza nici una din formele de mai sus. Pe basa acestor fosile conchi-dem dar ca aceste gresurt sunt sigur cenomane.

Alternanta de gresuri ci marne. De-asupra gresurilor cu Exogrgra co-lumba, urmz o alternant f6rte puternica de gresuri si marne, care amputea dice ca constitue intreg interiorul basenului. Gresurile ail aprOpeaceleasi caractere ca i cele descrise, sunt ceva mai fine la fir, mai corn-pacte, in bancuri i straturi mai subtiri. Marnele, care alterna cu gresurilesunt cenusii in bancuri grOse, off brun-rosietice, dure, in straturi ma! sub-

Cele rosiatice fOrte impregnate de silice feruginos. Acsta succesiuneo intilnim pe tinga Negref, dup ce am trecut de Pietrele Ciuntului,pana aprOpe de gura Glodului, si apoi pe dlul Glodului. Directiunea loreste pretutihdene cam NNWSSE, adica concorda cu axa regiunel : in-clinarea lor variaza ins in sensuri opuse, de unde trebue sa conchidem casunt plisate regulat in directia axei.

NicaerT ins nu se pOte observa mai bine ace:st puternica alternantade cat ceva mai la ddl de biserica din Glodu, n dlul Surduc (I). Dui:Acum se vede din sectiunea urmat6re (Fig. 2) dusa din dOlul Dragoesci,prin Mut Surduc, in dlul Glodului, acest del nu este alt-ceva de cat ju-matatea estica a unui anticlinal puternic, de peste 40ui., care la West spreDragoiasa se ridica abrupt din piriul Vasilcanilor, la Est insa se scobOraIn sinclinalul din piriul Glodului. Considerarea acestel sectiuni arunca olumina neasteptata asupra raporturilor stratigrafice a intregei regiuni. Inacesta sectiune vedem cum t6te soiurile de marne cari le intilnim la Glodualterndza cu bancuri de gres, care ating o grosime pana. la 3'n. ; in acestaalternanta nu se vede Ins nicaeri conglomerate. In partea nordica a re-

(1) Pe charta topograficit e gresit scris Pickwul In Surcho,

Vri.

www.dacoromanica.ro

DITLETINUL SOCIETATIT DE SCIINTE 19

giuneT, nu se observA de cat acst alternanta d. e. in marginea drumuluTapr6pe de Paltinis, pe dlul Catrinarilor etc.

In gresuri am gAsit Erogyra columba Lam. in capgtul delululul Surduc,si in marginea drumului, cate-va sute de metri la del de biserica din Glodu,unde avem un banc plin cu aceste scold.

In bancul puternic de marne intarite cenusil, de-asupra gresurilor cuExogyre, din capgtul de Sud al Dragoescii, am gasit :

Ineceramus latus Maut.D'Orb. Terr. crt. pl. 408.Geinitz. II Th. T. 13. breite Varietat.

compara si hoc. orbieularis Manst.Schlter. Pal. Bd. 24. p. 26o.

Marnele. La gura piriului Glodu se observa de-asupra alternantel de gre-suri si marne, o succesiune de marne, dure, cenusii verdii, in straturi sub-tiri, apr6pe verticale. Pe piriul, care se scob6ra din DrAgoiasa si se varsa.

S WDEALU DRAGOIASA1370

Fig. 2.

SUR DUC=Z en c.c. s

--I CD

N EDEALU GLODU

1100 m

s 4

Sectiune la Nord de biserica din Glodu.1. isturI cristaline. 2. Conglomerate. 3. Gresuri cu Erogyra. 4. Alternantl.

de marne si gresurl. 5. Marne.

pe drgpta Glodului !Ana biserica, se vgd marne rosiicaramiciiii, in straturtforte subtiri : de-asemenea pe panta vesticA a ddlului Glodu, in jos pe piriulPastinaresci, vedem marne vinete si rosietice.

Imprejurarile stratigrafice ale acestor marne sunt mai putin dare ; eleurnplu de obiceiti synclinalurile alternantei de mai sus, si de aceia ne aparin disordine, strinse maT tare in cutele gresurilor. Acestea trebue sa fiemarnele pe care V. Uhlig le paralelisza cu marnele de Puchow cu Ino-feramus Cripsii din valea Waag-ului. Cu tote cautarile, nu am gasit nimicin aceste marne superi6re, si nici Uhlig nici d-1 Grigore Stefanescu numentiondza nici o specie senoniand.

Dupa ce am facut amoscinta cu imprejurarile stratigrafice ale depositelorcretacice de la Glodu, inainte de a conchide asupra repartisaril lor in etaje,O. discutAm mai de apr6pe fosilele mentionate la Glodu de d-I GrigoreStefanescu. In Octombrie anul trecut, d-sa a avut bunatatea de a-mT arataaceste fosile, pastrate in museul geologic din Bucuresci, pentru care mg

4 4 I

www.dacoromanica.ro

20 BULETINUL SOCIETATIT DE SCHNTE

simt dator de a-I adresa i aid multumirile mele. Cea mai mare parte dinaceste fosile sunt in putine exemplare i intr'o stare de conservare nu tocmalproprie pentru a permite o determinare specifica. sigura. Un Inoceramus,pus sub numele de mytiloides este excelent conservat.

Aceste fosile sunt :Astarte formosa Fitt.Fholadomia elongata d' Orb.Lima neocomiensis. d' Orb.Ancyloceras furcatus.Hamites Roycrianns. d' Orb.Inoceramus concentricus. Sow.Inoceramns mytiloides.Hemiaster bufo. Desor.

Cinci din aceste 8 spccii mentionate si a nume :Astarte formosa, Pholadomia elonsata, Lima neocomiensis, Ancyloceras

furcatus i Hamites Royerianus sunt specil neocomiene in sensul lui d'Or-bigny, i deci n'au ce cauta in gresurile cenomane cu Exogyra columba.ori de asupra lor ; o determinare gresita este dar aic'i afara de ori-ce indoial,

Inoceramus concentricus Sow. este o specie caracteristica Gault-ului ; side dre-ce Inoceramir se gasesc numai in marne, el nu p6te sa provie decat din marnele de de-asupra gresurilor cu Exogyra. Avem decide a face cu o determinare gres.ita. Acest specie este Ins forte inruditacu Inocerainus striatus Mant. din cenoman Si CU lnoceramus latus Mant.din turon i cenoman, si multi paleontologi ca d. e. ilustrul Goldfuss, acadut in aceiasi erOre ca i d-1 tefanescu, descriind 1. striatus drept I.concentricue (1).

Inoceramus mityloides Manut. (nu MiInst.) este o specie descrise sub di-ferite numiri : I. labiatus-Schloth. I. problematicus d'Orb. Forma lui insae asa de caracteristica ca mai grail se pdte confunda cu aka specie, sidaca mai adaogam i taptul c e bine conservat, putem sa punem baspe dinsul in determinarea virstei. El este ins una din speciile cele maicaracteristice, i cele mai respandite a turonialid inferior, ocupend in Ger-mania un horizont fOrte restrns in acest etaj, Straturile cu Mytiloides* (2).Numele lui intrebuintat astacil de top palentologil este Inoceramns labiatusSchloth.

Hemiaster bufo. Desor este o specie cenomana deci pdte sa fie in gresuri.Profesorul Uhlig mentionza in marnele cu inoceramil de la Glodu, o

forma inrudit fOrte de aprOpe cu Lvtoceras sacva Forb., din cretaciculsuperior (Otatoor-gruppe) din India (3).

(I) Geinitz op. cit. II Th p. 42.(2) Sohlter, Palaentogr. Bd. 24. Kreide Bivalven Zur Gattung Inoceramus,.(3) V. Uhlig. Bemerkungen zur Gliederung karpatischer I3ildungen. Iahrb. der geol.

R.A. 1894, p. 219.

Miinst.

si aid

www.dacoromanica.ro

BULETINUL SOCIETXTIT DE SCIINTE 21

Mai ramane acum sa spun cate-va cuvinte asupra importantel pe careo are Exogyra columba, forma cea mai comuna la Glodu, in determinareavirstel straturilor, in care se gsesce. Acsta specie oil unde se presintain Carpati si aiurea, este indiscutabil considerata ca cenomand. Ea 'Ateinsa sa trca si mai sus in turon. Geinitz vorbind de densa spune: 'esteo er6re, cand se considera Exogyra columba, ca apartinend until horizontgeologic determinat. Ea este in adever forte comuna in Quadersandsteininferior (cenornan) ; se gasesce insa si mai sus in Quader mijlocia (turon)si chiar in Quader superior (senon). Ea a fost gasit de Stoliczka in 0o-tatoor-gruppe in sudul Indiel (r).

Aid insa vom considera'o ca o specie caracteristica numai cenomanulut,asa dupa curn e considerata pretutindine in Carpati.

Resumancl t6te cunoscintele, ce le avem pina acum asupra Glodului,conchidem:

r. CA acesfe deposite apartin numaT la cretacicul superior si anume:5. Marne. 1 Inoceramus striatus

Turonian. 4. Alternanta de gresuri si II Inoc. labiatusmarne p. super.

3. Alternanta de gresuri si marne p., infer. : Exosyracolumbd, Inoceramus latus oil I. Orbicularis.

Cenoman. 2. Gresuri cu Exogyra: Exogyra columbd, Exogyra co-nice, Pyrina inflatd, Ilemiaster bufo.

r. Conglomerate.isturi cristaline.

Pentru senonian, care ar trebui cautat in marnele superi6re, pe careUhlig le paraleliseza cu marnele de Fuchow, nu avem pina acum nici odovada palaeontologica; maT mult inca, daca d-1 Grigorie Stefanescu agasit Inoceramil turoniani in aceste marne superi6re, nu in marnele dinalternantd, atunci presenta senonianului este cu totul exclusa.

Asemen area petrografica, pe care o inv6ca profesorul Uhlig, oil cat deisbitre ar fi cu marnele senoniane de Puchow, nu este de loc o dovadatinend cont mai ales de distanta, care separa valea Waag-ului de valeaGlodului, si de faptul ca esact aceleag marne ca fi cele superidre se afidla Glodu si in partea inferiOrd a alternantei, cum excelent se !Ate ob-serva in dealul Surduc.

2. Cretacicul superior de la Glodu, se presinta in faciul Nord-europeic-hercynic, ca in Valea Elbe!.

3. Ca in privinta tectonica (vedi Fig. 2), aceste deposite formda ocuta cuprinsa in sisturile cristaline ; adica in mijloc un anticlinal si de opartesi de alta cate un synclinal cu aripele externe sprijinite pe dealul Dra-goiesci si pe dealul Glodului.

(z) Geinitz op. cit. I, Th. pag. 181.

www.dacoromanica.ro

22 I3ULETINUL socitTATTY DE scITNTE

4, CA presenta neocomianului si a gault-ului este exclusA, de 6re cegresurile cu Exogyre se razimA direct pe sisturile cristaline, si decl chipulcum stint representate depositele cretacice de la Glodu pe charta geolo-gkA e gresit.

SA vedem acurn legaturile acestei mid regiunT cretacice cu cele alte re-giuni de aceiasi virstA din Carpati, si conclusiunile cart se pot trage dinpresenta lor la Marginea internA a arcului carpatic din Suceava, asupraistorieT geologice a Carpatilor estici.

Am spus cl regiunea cretacicA de la Glodu, represintA un mic fiord amArel cenomane, scobit in sisturi cristaline. Fundul acestul fiord ar fiastAdi representat prin culmea Alunisului si inAltimele la Sud de Glodu ;aid la capAtul de Sud a regiunei, gAsim urmele cele mai evidente de ero-siune marina ; conglomeratele de el:5sta (Strandconglomerate) le gAsim aiciforte desvoltate. Prin extremitatea de NW, la Paltinis, acest fiord comu-nicit cu marea ; mai tArziA in tertiar, acOstA legAturA a fost intreruptA prineruptiunea andesiturilor din Calimani si prin miscArile in scOrta asociatecu aceste fenomene eruptive. CapAtul de NW, ne apare astAdi ca taet,acoperit de tufurile andesitice, si conclusiunea cea mai logicl e sA admi-tem, el aceste deposite se continua sub mantaoa de lavA, in un nivel multmai inferior, dincolo de linia de ruptuid Drdgoiasa-Cdlimdnel.

Tot la aceleasi conclusiuni ne conduc si consideratiunile asupra depo-sitelor eocene din basenul Dornel, despre care voiti vorbi in altA comu-nicare. Am ernis in partea generall ideia : cA basenul Darnel este un micbasen de scufunddturd. NearAtarea depositelor cenomane in basenul Domeeste dar fOrte naturalA ; presenta lor InsA sub straturile eocene nu e deloc exclusA, cad cAte-va deci de kilometri mai la Nord, la granita Buco-vinel si a Transilvaniei, sub calcarurile si conglomeratele cu Numuliti, casi cele din basenul Dornei, urmzA un gres verdiii cu Exogira columba sialte specil cenomane. Isolarea regiunei Gloduldi provine dar din miscArileconsiderabile in scOrtA, ce ail avut loc in tertiar in concavitatea arculuiCarpatic.

Depositele cretacice superb:5re, asemenea cu cele de la Glodu au fostconstatate in Carpati in urmAt6rele regiuni.

In Bucovina, ceva la NW de Carlibaba, la granita Transilvaniei, in valeapiriului Cibo, Paul descrie un gres verdiu sub calcarurile si conglomera-tele co Numuliti ; in acest gres mentionzA :

Exogyra columba Dash.Ostrea vesiculuris ? Lain.Ostrea carinata Lam.

Pe basa acestor fosile si a asernnAriT petrografice, Paul concidera acestegresuri, ca un equivalent a gresurilor de Orlowe bagate in Exogyre, si deci

www.dacoromanica.ro

13tILETINUL SOCIETXTIf DE SCIINIT 2.4

cenomane, si I'mpreunA cu gresul de Godula, 11 insemnA pe charta Bum).vinel ca

24 IttfuttNtm gOCIETXT11 toV sCling

Pe panta esticA a muntilor Persani, in basenul Oltului, la pasul Uermos,Franz Herbich (r) descrie deposite cretacice superidre cu o faunA fdrtebogatA, de acelasi typ Hercynic, ca si la Glodu. i aici avem aceiasTsuccesiune ca i la Glodu : conglomerate, gresurt care pe une locuri trecIn conglomerate cu firul mArunt i apol marne ceniqu'. Aceste deposite serazimA InsA aid, dui:4 Herbich, pe gresurt negrit neocomiene i sunt aco-derite de straturile cu congerit; aid In miflocul Carpatzlor sunt horizon-tale, pe and la not in Romania, apro'pe pe acelag meridian, la Recentstraturile cu vivipara bifarcinata, mat tinere sunt ridicate de 60. Nictnu pdte fi un exemplu mat bun cei exteriorul arculut carpatic e mat tinirde cat partea interia.

Din multimea considerabill de fosile, enumerate de Herbich, mentioneznumal pe cele carl a raport cu Glodu.

Inoceramus labiatus.Inoc. striatus.lnoc. latus.Inoc. Cripsit.Exogyra columba.Exogyra lateralis.Ostrea hippopodium.0. vesicularis.Lima elongata.Avicula.Astarte.

Pe basa acestor descoperiri in Persani, Herbich admite cl o mare partedin gresul carpatic, din spre granita Moldovei, numit de dinsul in studiuls asupra teril Secuilor, gresul de Uz Uzersandstein, identic cu gresulde Yamna din Galitia, apartin cretaciculut superior. Presenta Inoceramilorin valea Uzului, Gyimesului i Oituzului, ar intAri acestA idee.

0 legAturA faunisticA, intre aceste deposite cretacice superidre intra-car-patice i cele extra-carpatice o gAsim in faptul curn spune Szajnocha (op.cit.) cA in crida superirl din platoul podolic, 'in basenul Nistrulul, in valeariulul Sered, s'a gAsit de Fareczny, forme ca : Acanthoceras, Mantelli, Ostreacarinata, ca i in Bucovina.

Legatura bratulul rnaril cenomane de ia Gloclu, cu largul mArii de laexteriorul (mArei Klippe Ost-carpatice e fAcea prin Bucovina: (Din pkiulCibo, la Kirlibaba, unde gresurile cu Exogyre i conglomeratele, se razimlimediat pe sisturile cristaline, pornesce o banda de cenoman cAtre Nord,care atinge marginea de Nord a masei de sisturi cristaline si a (ZoneiCalcare, (Zona Klippelor in sens restrins, alcAtuitA in Bukowiria din Trias

(r) Franz Herbich. Ueber Kreidebildung der Siebenbiirgischen Ostkarpathen. Verhd. k. k. R. A. x886 pag. 368.

=

www.dacoromanica.ro

BULETINUL SOCIETATII DE SCIINTE 25

dupa Paul) in ,dreptul 1oca1itiii Bobeica, la izvorul piriului Kirlibaba, apolde aid se intinde care Nord-West i Sud-Est, la marginea externd a Ktip.pelor. De la Bobeica se desparte apoi o ramura de u6 km. de crida supe-ri6r1 care se intinde in directiunea Sud-Sud-Est catre Sucina, panAin apropierea minelor de la Valea Stinel.

eGresurile i conglomeratele cenomane, care start in legatura cu cele dela Kirlibaba, se pot urmari neintrerupt la marginea externa a Klippel Ost-carpatice pana la Nord de Carnpulung (t).,

Tocmai acesta legatura a depositelor cretacice superi6re de la, margineainterna a arcului carpatic, cu deposite de aceiasi virsta de la exteriorulKlippel Ost-carpatice, descoperite de Profesor Uhlig, a fost pricina pentrucare am spus in partea general& c forte probabil partea interna a fly-schului din Sucdva, trebue s fie de virsta cretacica superiOra, i ca tocmalpresenta acestor deposite la Glodu intaresce acsta presupunere.

Pe de alta parte faptele constate de mine la Glodu, stair in deplin acordcu mita interpretare a Klippelor data in timpul din urma de Uhlig (2).Daca. la Glodu ar fi ecretacic inferior' cum e representat pe charta geo-logica, el ar trebui sa fie in mijlocul regiunel, inconjurat on acoperit deecretacic superior", in tot casul in discordanfa de stratificatie cu cenomanul.

Cum am vedut insa, in mijlocul regiunei de la Glodu, avem straturilecele mai noi. Presenta neocomului la margine, In concordanici de strati-&are cu cenomanul de de-asupra ar fi lovitura de mOrte a teoriei lui Uhlig.Din fericire insa acest lucru nu se Int'ampla, cad cenomanul se razimadirect pe sisturile cristaline. Remane nurnal taptul plisrii postume, si ur-marirea mai de apr6pe a Unei plisari post-neocomiene, care cer lamurire.De Ore-ce straturile cenomane sunt plisate, este sigur o a doua plisaredui:4 peri6da cridei superiOre, asa ca configuratiunea actuala a maselorde sisturi cristaline din judetul Sucva, este captata in tertiar ; tot la ace-least conclusiuni ne conduce si faptele, pe earl le-am amintit in partea ge-neral&

Pentru a termina cu Glodul, remne se mai adaog cate-va cuvinte sprelamurirea schitel geologice de la Glodu. Pe piriul Insemnat pe charta pie.eChirutel care insa in literatura geological romana, e cunoscut sub numelede pir. eFacuraruluiv intilnim sisturf quarlitice fdrte incltrcate cu pirolusitAcest mineral este asa de abundent el intilnim bucati alcatuite mai numaldin acest mineral. Aceste straturi manganesifere incep Inainte de pir. Chi-rutei, pe malul Negrel si se continua apr6pe 500m. spre gura Dragoesci,

(1) V. Uhlig. Ueber die Beziehungen der sfidlichen Klippenzone zu den Ostkarpa-then. 1897 pag. 2 si 3.

(2) Ideile fundamentale asupra Klippelor din Carpatl le desvolt Uhlig In volurni-n6sa lucrare din 1890. (Der pieninische Klippenzug, Iahrb. d. k. k. R. A. Bd. 40pag. 573-585 si 792-820. Apoi In (I3emerkungen zur Gliederung karpatischer Bil-dungen, fespuns lul C. M. Paul. Iahrb. 1894 p. 183. i In fine in 1897 op. cit.

m-tele

www.dacoromanica.ro

26 BULETINUL SOCIETATIT DE SCIINTE

fiind cuprinse in micasisturi. Directia bor ar fi NS ori deviati putinspre Est. Inclinarea 600 Est.

D-1 Grigore Stefanescu amintesce de aceste straturi manganesifere, con-siderandu-le ca gun ; gun alt filon incepe din valea Negrei, la guraPaturarului, se continua neaparat la Nord pn n Negra Sarului, undeapare In Bucovina la arsita &lulu! Negrii unde se exploatza

Acest mineral ins nu se arata de loc in filon, ci se presinta simplu ino intercalatiune de sisturi quartitice in sisturile cristaline i aid ca i aceledescrise de d-I Petru Poni, pe valea Holdei, in delul Ferului, pe NgraDornei etc.; in admirabila sa lucrare asupra mineralelor din Sucva, d-1Poni vorbesce cu drept cuvint de gsisturi. silici6se, de cokire ngra, cu ungraunte marunt, strabatut de lamele quarz6se albe, suprapuse micasisturilor,

caracterisate prin abundenta mineralelor de manganes (r).*Ceva inainte de gura Dragoesci incep calcsisturile, cart se continua pina

in piriul Ciatircanilor, se arata apoi in virful Pd (145om.) apoT in dlulChifenilor sub delul Vlnt, dupa cum sunt forte bine representate pe chartageologica de d-1 Grigore Stefanescu. Pe (Mini Chifenilor aceste calcaruricristaline albastril, cu foite de mica alba, alcatuesc stind isolate abruptegBitcele-Chifului), exact cu aceiasi infatisare ca stincile Raraului, i n'ar fiimposibil sa avem inteinsele un representant al unor terenuri mezozoicevechi ori 'Ate chiar palaeozoice.

Aceste calcaruri cristaline le intilnim Intre Darmocsa si Catrinar fOrtedesvoltate.

In virful dlului Vinat (1640m.) avem micasisturi ca i acele de pe comaDragoescI ; directia lor N 450 W inclinate 400 spre Est.

La gura piriului Ciatircanilor incep tufurile andesitice, cart in o bandsIngusta se continua pin in Paitinis. Aceleasi tufuri sub cOma dlulut Glodu,rezemate pe sisturi cristaline. La \Vest de linia de ruptura Calimanel-Dra-goiasa, incep Calimanii cu cea Inti terasa andesitica Deluganu. Dar despreaceste rod eruptive in alt comunicare.

(I) Grigore tefInescu. Anuarul pe 1385 pag. 66.

(t). ,

Non>

i

si

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro