NARG

UCB a fost repre-zentată cu succes laconferinţa interna-ţională organizată deSPACE la Karlsruhe, înGermania.

Pagina 2

Profitaţi din plin destagiile de practicăo f e r i t e d e c ă t r eU n i v e r s i t a t e aC o n s t a n t i nBrâncoveanu. Pagina 4

Sãptãmânal editat deUniversitatea Constantin Brâncoveanuîn colaborare cu Brio Star.Se distribuieGRATUIT în cotidianulCURIERUL ZILEI

JOI // 23 MAI 2013// ANUL X // NR. 614 // www.univcb.ro // dsb@univcb.ro

DIALOGstudenþesc brâncovenesc

“În facultate nucontează doarnotele, ci contează cefaci cu ceea ce înveţi.”Cătălin Lemnaru

Pagina 3

Conferinţă ştiinţifică internaţională la UniversitateaConstantin Brâncoveanu

Universitatea Constantin Brâncoveanu dinPiteşti, Consiliul Judeţean Argeş şi PrimăriaMunicipiului Piteşti au organizat pe 15 mai2013, conferinţa ştiinţifică internaţională cutema: “Consideraţii juridice şi administrative aleprocesului de regionalizare”. Evenimentul, aflat lacea de a patra ediţie, a fost creat în cadrulansamblului de manifestări organizate cu ocazia“Zilelor Municipiului Piteşti”.

Anul acesta, comitetul ştiinţific a fost compusdin: prof. univ. dr. Ovidiu Puiu, RectorulUniversităţii Constantin Brâncoveanu, conf. univ.dr. Tudor pendiuc, Primarul Municipiului Piteşti,conf. univ. dr. Nicolae Grădinaru, directorulDepartamentului de Ştiinţe Juridice,Administrative şi ale Comunicării, conf. univ. dr.Ion Mihalcea şi prof. univ. dr. Ion Popescu.Conferinţa a cuprins două secţiuni: cea de Dreptşi cea de Administraţie publică, în cadrul căroraau fost prezentate o serie de lucrări de cercetare.

Evenimentul a fost deschis de ec. dr.Constantin Nicolescu, preşedintele ConsiliuluiJudeţean Argeş, care a prezentat auditoruluicâteva perspective generale asupra procesului deregionalizare, accentuând ideea că acest proces artrebui să se desfăşoare în două etape: regiunile săprimească doar statut juridic în prima fază, dupăcare să aibă şi statut administrativ. ConstantinNicolescu a susţinut că este necesar să se ţină contspecificul României atunci când se puneproblema regionalizării, cu scopul de a beneficia

de rezultatete dorite: „Susţin că regionalizarea înRomânia trebuie să se facă în două etape, adicăactualele regiuni consultative să fie regiuni cupersonalitate juridică numai pentru dezvoltareaeconomică. Etapa a doua, a regiuniiadministrative, ar trebui studiată mai atent şi, pemăsură ce evoluează capacitatea noastră de agestiona aceste lucruri, să se treacă la ea, etapă carese poate întinde pe perioada 2016 – 2020.”

A urmat conf. univ. dr. Sebastian Ene,prorectorul Universităţii ConstantinBrâncoveanu, care a adresat un cuvânt de bunvenit celor prezenţi în numele rectoruluiuniversităţii, prof. univ. dr. Ovidiu Puiu, şi alSenatului UCB şi a semnalat oportunitatea temeiconferinţei în contextul tutror discuţiilor care serealizează, în perioada aceasta, despreregionalizare.

Ulterior, cuvântul a fost oferit şefului decabinet adjunct al cabinetului comisaruluiEuropean Dacian Cioloş – Sorin Ionel Moisa –care a vorbit celor prezenţi despre viziunea celorde la Bruxelles asupra procesului de regionalizareşi despre atitudinea forului european cu privire lamaniera de realizare. Mesajul lui Sorinel Moisaa fost construit în jurul ideii că România trebuiesă îşi stabilească singură reţeta de regionalizare, înmăsura în care cei de la Bruxelles aşteptă un cadrucoerent al politicii de regionalizare. În viziunea sa,regionalizarea trebuie să aibă două caracteristici:funcţionalitate şi legitimitate: “Ceea ce aşteaptă

Bruxelles-ul este un cadru coerent, raţionalpentru o politică de dezvoltare regională. Oregiune trebui să îndeplinească două tipuri decriterii: funcţionalitate şi legitimitate. Bruxelles-ulpriveşte, în primul rând, la funcţionalitate deaceea este important ca indiferent de ce formulăva găsi România, această funcţionalitate să fieasigurată cu maturitate politică.”

Conf. univ. dr. Tudor Pendiuc, PrimarulMunicipiului Piteşti a adresat un cuvânt demulţumire celor aflaţi în sală, a prezentat istoriculconferinţelor acestora şi şi-a manifestatîncrederea că evenimentele de acest tip vorcontinua în anii următori.

Cuvântul primarului Piteştiului, conf. univ. dr.Tudor Pendiuc, a fost cel care a încheiat primaparte a conferinţei, după care a urmat prezentărilelucrărilor pe secţiuni. Printre cei prezenţi în sală,putem să menţionăm şi pe: lect. univ. dr. MihaiOprescu, inspector şef al InspectoratuluiTeritorial de Muncă Piteşti, dr. Elena CarmenLis - consilier la Primăria Municipiului Piteşti,Iosiv Cerbureanu, secretarul PrimărieiMinicipiului Piteşti şi preşedintele AsociaţieiSecretarilor de Municipii din România şi mulţialţi reprezentanţi de seamă ai municipalităţii şi aiinstituţiei noastre.

Apreciem că şi ediţia acesta a fost una care aadus în discuţie idei interesante şi utile auditoruluişi sperăm că tradiţia conferinţei se va păstra şi înurmătorii ani.

JOI // 23MAI 2013 // ANULX // NR. 614

www.univcb.ro // dsb@univcb.ro2

Universitatea Constantin Brâncoveanu - reprezentată la conferinţa SPACE

Universitatea Constantin Brâncoveanu estemembră a reţelei SPACE din anul 2006 şi se remarcăprintr-o prezenţă activă atât în cadrul conferinţelororganizate periodic în diferitele state europene, dar şiîn cadrul proiectelor interculturale derulate înparteneriat cu universităţi europene. În virtuteaacestei colaborări, Tudorel Popescu, DirectorulDepartamentului de Relaţii Internaţionale şi RelaţiiPublice al Universităţii a reprezentat instituţia la ceade a douăzeci şi patra conferinţă SPACE, organizatăla Universitatea Karlsruhe din Germania, în perioada24-26 aprilie 2013.

Tema acestei conferinţea fost: “Cetăţenii europeni.Oportunităţi şi provocărieducaţionale.” Prezentareacare a adus în discuţietematica conferinţei dintr-o perspectivă nouă şiinovativă a fost cearealizată de profesorulDavid Passig, care estefuturolog, lector şiconsultant, specializat înpreviziuni tehnologice,sociale şi educaţionale.Acesta este doctor înstudiile viitorului laUniversitatea Minnesotadin Minneapolis, SUA.Profesorul Passig estec adru d idac t i c l aUniversitatea Bar-Iilan dinIsrael, unde predă cursuridespre teoria sistemelor,metodologia viitorului şi

despre viitorul tehnologic, social şi educaţional.Acesta a prezentat tehnologii ale viitorului la care

se lucrează deja, împreună cu o echipă de doctoranzi,în laboratorul său de cercetare, cum ar fi: un sistemprin care s-ar putea înţelege dorinţele sau nevoilecopiiilor care suferă de sindromul Down, fără ocomunicare verbală direct, un posibil viitor cititor şiînregistrator de gânduri care ar face posibilăcomunicarea fără utilizarea cuvintelor şi păstrareaanumitor gânduri sau idei.Universitatea Constantin Brâncoveanu, prin

reprezentantul acesteia, a ridicat în plen problematica

implicaţiilor etice, respective morale, ale unei astfel deaplicaţii tehnologice, cum ar fi cititorul şiînregistratorul de gânduri.Astfel, s-au pus în evidenţăelectele duale ale acestor descoperiri, mai ales almodului de utilizare al acestora, şi anume: accesulnepermis în spaţiul personal individual al oamenilor,privarea de anumite drepturi de către cei care ardeţine o astfel de tehnologie.Cu siguranţă că astfel deîngrijorări se regăsesc şi printre preocupărileprofesorului Passig şi echipei sale.Despre oportunitatea întregului eveniment şi

despre desfăşurarea sa, Tudor Popescu, DirectorulDepartamentului de Relaţii Internaţionale şi RelaţiiPublice al Universităţii ne-a declarat: “Conferinţa dela Karlsruhe a adus importante contribuţii ştiinţificela dezvoltarea actuală a preocupărilor academice.Dintre acestea, contribuţiile la conceptul deuniversitate anteprenorială sau de anteprenoriatuniversitar au fost, de departe, cele mai inovatoare.Implicarea universităţilor ca principal actor îndezvoltarea regional şi în comunităţile locale, ca dealtfel şi internaţionalizarea acestora, a reprezentatdintotdeauna o preocuparea pentru UniversitateaConstantin Brâncoveanu, iar la conferinţainternaţională din Germania, acest lucru a fostputernic evidenţiat.Lucrările comitetelor au adus membrilor reţelei

SPACE rezultate interesante spre a fi diseminate înfiecare universitate membră. Sperăm că, în viitor,reţeaua SPACE să poată face faţă provocărilor lumiieducaţionale de mâine, lucru posibil doar prinimplicarea activă şi susţinută a tuturor membrilor, aşacum UCB face din 2006, de când a devenit membrucu drepturi depline al SPACE, reprezentată înconsiliul reţelei şi coordonatoarea comitetului deOnline Development.”

Profesorul Davis Passig şi studiile viitoruluiBiografieÎn prezent, David Passig conduce programul de

masterat numit “Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiei”şi laboratorul de realitate virtuală. Profesorul Passig a fostconsultantul multor instituţii şi companii în acelaşi timp încare şi-a condus propria afacere. De asemenea, a ţinutcursuri în colegii, în universităţi, în cadrul unor asociaţiiprofesionale şi entităţi guvernamentale şi financiare.

Ce înseamnă studiile viitorului?În procesul de dezvoltare şi de transformare într-o

disciplină academică, studiile viitorului au parcurs patruetape, care au devenit patru abordări dedicate cu scopul dea-i ajuta pe elevi să studieze viitorul. Principalul scop alacestor studii este acela de a oferi consiliere şi ajutor înprocesul decizional al companiilor dar şi a indivizilor.

Profesorul Passig a construit patru tipuri de previziuni:previziuni probabile, posibile, sălbatice şi preferabile.Prima abordare, cea a previziunilor probabile, definită ca oabordare clasică, se axează pe previziunea trendurilor şi sebazează pe presupunerea că există o logică în procesul deevoluţie. Futurologii care se bazează pe această abordareîncearcă să găsească pattern-uri logice, care se exprimă înprocesul de evoluţie şi care se transformă în modele valide.Încrederea în aceste modele, potrivit unui număr de studiiefectuate în ultimul deceniu, se învârte în jurul procentuluide 0,70%. Futurologii folosesc o astfel de abordare pentrua stabili modele, pentru a face previziuni cu scopul de aajuta organizaţiile să se adapteze la cele mai noi tendinţedin piaţă. Abordarea a fost dominantă printremanagementul de vârf în perioada 1950 – 1940, în specialîn Statele Unite ale Americii.

Astăzi, cercetarea viitorului tinde să se axeze pe patruintervale de timp viitoare. Chiar dacă sunt instituţii,organizaţii, institute şi experţi care sunt implicaţi în

cercetarea aspectelor şi abordărilor cu privire la viitor. Înliteratura de specialitate există patru intervale viitoare detimp: intervalul imediat – până la cinci ani, intervalul scurt– între cinci şi zece ani, intervalul mediu – între zece şitreizeci de ani şi intervalul foarte lung – între cincizeci şi osută de ani.

Previziunile posibile, cele bazate pe scenarii, au ca punctde plecare presupunerea că deşi înţelegerea evoluţieidisponibilă pentru noi astăzi este încă dincolo de limitaînţelegerii felului în care se dezvoltă, în mod suficient,sistemele şi trasarea predicţiilor. Abordarea acesta, care aînceput să se dezvolte în Europa la începutul anilor ’60susţine ideea conform căreia cu cât se accelerează mai multschimbarea, cu atât devin mai puţin valide modelele pecare le avem la dispoziţie. Din acest motiv, practicieniiabordării sugerează construirea mai multor scenariiposibile şi rezonabile. Ei realizează analiza şi formulareascenariilor împreună cu clienţii lor cu scopul de a pregătirăspunsul organizaţiei astfel încât să se suprapună pefiecare scenariu.

Cea de a treia previziune, cea sălbatică, este dezvoltatăîn contrast cu celelalte două deoarece acesta se axează pecel care face previziunile în ideea în care el trebuie să fie câtmai bine pregătit astfel încât să poată face faţă oricăruieveniment care se poate întâmpla. Abordarea de care seface vorbire este cea mai potrivită în situaţia în caresocietatea sau o companie trece printr-un moment extremde criză.

Previziunile preferabile, cea de a patra abordare, îşipropune să inventeze viitorul. Futurologii care preferăabordarea aceasta susţin că nu sunt necesare previziuni înmomentul în care sistemul se află în dezechilibru. Ei spuncă cel mai bine este ca membrii unei entităţi sociale,politice sau de afaceri să îşi modeleze, pentru ei înşişi,

imagini sau viziuni, inspirate din înţelepciunea colectivă,despre ce s-ar putea întâmpla în viitor. Previziunea aapărut în mijlocul anilor ’80 şi astăzi este acceptată pe scaracea mai largă de către specialişti datorită rezultatelor bunepe care le-a dat în timp.

Este important de menţionat faptul că aceste previziunişi metodologiile lor derivate se bazează unele pe altele.O parte a managerilor aleg să investească, pe termenlung, în futurologie, pe când altă parte vrea doar să îşirezolve o problemă atunci când apare.

Sursa: www.passig.com

JOI // 23MAI 2013 // ANULX // NR. 614

www.univcb.ro // dsb@univcb.ro3Săptămânal editat de Universitatea Constantin Brâncoveanu.Se distribuie gratuit în cotidianul CURIERUL ZILEI

“În facultate nu contează doar notele, ci contează ce faci cu ceea ce înveţi”

Cătălin Lemnaru este unul dintre alumniiUniversităţii Constantin Brâncoveanu care se întoarce cuplăcere, oricând are ocazia, în locul în care a studiat timpde trei ani. De data aceasta s-a întors pentru a sta devorbă cu noi despre cum a fost perioada sa de studenţie,despre ce l-a motivat să aleagă o carieră în domeniulcomunicării şi relaţiilor publice şi despre cât este deimportant ca un tânăr să acceseze programele demobilitate Erasmus pentru a avea parte de o experienţăformatoare într-un mediu internaţional.

DSB: 1. Spuneţi-ne în ce an aţi absolvit? Cum afost perioada studenţiei pentru dumneavoastră?Cătălin Lemnaru: Am absolvit în anul 2010.

Facultatea, pentru mine, a fost puţin cu peripeţiipentru că am fost nevoit să o întrerup pentru operioadă de doi ani. Am făcut primul an, după care aintervenit perioada de pauză, apoi am reluat anul II şiIII la nivel de licenţă.În cazul meu, studenţia a fost împărţită între

serviciu, familie şi şcoală. Dimineaţa mergeam laserviciu, după care veneam la cursuri, până la orele20:00. Pot să spun că a fost puţin dificil pentru mineşi pentru familie, dar cu certitudine că sacrificiul ameritat.

DSB: 2. Aşadar, un student poate să lucreze şi săparticipe la orele de curs.O activitate nu o exclude pecealaltă.Cătălin Lemnaru:Desigur. Eu am făcut facultatea

aceasta pentru că am vrut, pentru că mi-am dorit sămă dezvolt personal şi profesional, nu pentru că amfost obligat de vreun factor extern. Mai mult decâtatât, ştiu că Universitatea Constantin Brâncoveanuare un sistem de organizare al orelor de curs foartebun în sensul în care cursurile se ţin în a doua parte azilei şi astfel ajută tinerii să aibă un job şi să îşi creezeun viitor.

DSB: 3. Dacă aţi face al Universităţii ConstantinBrâncoveanu şi al cadrelor didactice ale instituţiei,care ar fi principalele trăsături pe care le-aţimenţiona?Cătălin Lemnaru: Am fost plăcut surprins să

cunosc un colectiv tânăr,care vrea să se implice înactivităţile studenţeşti dinpasiune şi din dedicaţie. Înacelaşi timp, pot să spun căam apreciat seriozitatea,punctualitatea, care este şio parte componentă dinsistemul în care fac parte, şiasta m-a atras şi mai mult.Apoi, profesionalismulacestora. Am avut profesoricare veneau din centreuniversitare mari –Bucureşti, Craiova, cu oexperienţă bogată,îndelungată, de la care amavut ce să învăţ.

DSB: 4. Cum aţi descrieşi aprecia structuracursurilor la care aţiparticipat?

Cătălin Lemnaru: Înprimul an, în generalsistemul a fost de tipulpredare – învăţare. Peparcurs, lucrurile s-au mai

schimbat, începând cu anul II, când profesorii auînceput să predea cursurile pe baza prezentărilorpower point, iar întâlnirile au devenit mai interactiveşi mai atractive. Pe parcursul facultăţii am participat lalecţii deschise ale profesorilor, la seminarii interactiveşi work-shop-uri.În general, am observat că se încearcă o modificare

şi o schimbare a sistemului învechit de predare pebaza celor mai noi tehnici de pedagogie, dar şi celeinformatice. Cu atât mai mult cu cât laboratoarele,biblioteca şi sălile de curs sunt foarte bine echipate înacest sens.

DSB: 5. Ce anume v-a determinat să vă construiţio carieră în relaţii publice?Cătălin Lemnaru: Iniţial, când am decis să mă

înscriu la facultate, am pornit de la ideea de a-miîmbogăţi cultura generală şi am căutat în programeleanalitice ale celor două universităţi din Piteşti săcunosc care sunt materiile predate şi, dintre ele, pecare mi-aş dori să le studiez. Dintre toate, am alesspecializarea “Relaţii publice şi comunicare” pentrucă, analizând programele, am observat că sunt materiiprecum istoria civilizaţiilor, filosofie, economiepolitică şi alte cursuri care mi s-au părut interesante şim-au făcut să aleg Universitatea ConstantinBrâncoveanu.Vreau să mai spun şi faptul că atunci când m-am

înscris la facultate, eu lucram deja în domeniulmilitar, aşadar studiile au venit în completareaexperienţei profesionale. După terminarea facultăţii,am fost cooptat în cadrul Şcolii de Maiştri şiSubofiţeri a Forţelor Terestre “Basarab I”, şcoală carepregăteşte maiştri şi subofiţeri pentru sistemul militarromânesc, în cadrul catedrei de istorie şi culturămilitară, în elaborarea documentelor, a programeloranalitice şi a planurilor de lecţie, la disciplina“Leadership şi comunicare militară”.

DSB: 6. Cât de importantă vi se pare pregătireaprofesională temeinică şi studiile superioare înobţinerea job-ului visat?Cătălin Lemnaru: Există cazuri izolate în care

norocul te ajută să ajungi în poziţiile sau la job-urilepe care ţi le doreşti. Pentru mine, pregătirea temeinicăstă la baza ajungerii până la vârful carierei. Şi copiluluimeu îi spun că nu contează doar notele, ci contează cefaci cu ceea ce înveţi deoarece atunci când ajungi înfaţa unui angajator, acesta nu te întreabă ce note ailuat, ci te întreabă ce anume ştii.Consider că întotdeauna trebuie să avem în vedere

faptul că este necesar să ne pregătim pentru noi înşineşi pentru viitorul nostru, nu neapărat pentru o notăsau pentru o diplomă.

DSB: 7. Dacă v-aţi afla într-o sală cu elevi de clasaa XII-a sau cu studenţi din anul I, care ar fi mesajulpe care le-aţi transmite?Cătălin Lemnaru: În primul rând, mi-aş dori să îi

motivez să înveţe. Probabil că majoritatea studenţilorîşi vede un viitor şi în afara ţării şi acolo se pune altfelproblema; se pune un accent mai mare peprofesionalism, pe partea practică a ceea ce poate faceo persoană.Aş încerca să le explic faptul că tot ceea cevor realiza, se va face doar prin sudoarea frunţii, prinefortul susţinut al fiecăruia. Profesorii îşi predaumateria, însă studentul are datoria de a aprofundatematica, de a studia acasă, în bibliotecă, în principalpentru sine şi nu pentru alţii.

DSB: 8. Aţi menţionat mai devreme despredeschiderea internaţională pe care o are fiecarestudent în sensul în care poate să studieze sau sălucreze în străinătate. Universitatea ConstantinBrâncoveanu le pune la dispoziţie un număr mare demobilităţi de studiu sau de practică pentru fiecaresemestru. Consideraţi că este important ca tinerii săprofite de astfel de oportunităţi?Cătălin Lemnaru: Este o experienţă foarte

importantă pentru fiecare să meargă şi să lucreze înstrăinătate, să cunoască alte mentalităţi de lucru cuoamenii. De pildă, eu am lucrat într-uncomandament militar timp de trei ani, în Belgia, amintrat în contact cu oameni aparţinând multornaţiuni şi am constatat că noi, românii, ne putem facedatoria cu fruntea sus şi foarte bine, în modprofesionist, în relaţia cu ceilalţi parteneri NATO.Pentru acest lucru, în primul rând, studenţii trebuie

să cunoască cel puţin două limbi străine, să cunoascăbine programele Microsoft Office , să aibă respectfaţă de ceilalţi şi să dovedească profesionalismdeoarece oamenii nu te judecă după felul în care arăţisau după hainele pe care le porţi, ci după felul în caremunceşti, în care te comporţi în societate.

DSB: 9. Ne-aţi spus mai devreme că lucraţi încadrul armatei. Spuneţi-ne, dacă un tânăr student sereorientează şi îşi doreşte să lucreze în armată, ce arede făcut într-o asemenea situaţie?Cătălin Lemnaru: Trebuie să o ia de la capăt, să

urmeze o şcoală militară la Sibiu sau la Piteşti, dupăcare, cu ajutorul facultăţii, poţi să accezi la un nivel câtmai înalt în ierarhia militară, însă asta prin seriozitate,prin ceea ce faci în sistem. În afară de pregătireaprofesională, trebuie să dea dovadă de seriozitate, dedisciplină, de o bună manageriere a propriei vieţi şi acarierei.

DSB: 10. Vă mulţumim pentru amabilitatea de arăspunde atât de detaliat întrebărilor noastre şi vădorim mult succes!Cătălin Lemnaru: Şi eu vă mulţumesc!

Adriana Cocîrţă

NARG

Sãptãmânal editat deUniversitateaConstantin Brâncoveanu în colaborare cuBrio Star.Se distribuieGRATUIT în cotidianulCURIERULZILEI 4 JOI // 23MAI 2013 // ANULX // NR. 614

www.univcb.ro // dsb@univcb.ro