structura tricoturilor

7/25/2019 Structura Tricoturilor

1/19

Structuri Textile-Tricoturi

1

TRICOTURI DIN BTTUR LEGTURA PATENT 2:2

Cap. I Elemente iniiale.

1.1.Caracterizarea domeniului de utilizare. Proprieti potrivitdestinatiei

n domeniul producerii tricoturilor, pe plan mondial se remarc realizri deosebite

privind concepia mainilor de tricotat dotate cu echipamente de programare i

automatizare, ceea ce a permis, pe lng o cretere important a performanelor utilajelor

i o diversitate nebnuit a structurilor, cu depirea domeniilor clasice de utilizare,

realizndu-se o gama foarte larg de articole tricotate pentru domenii greu de imaginat n

trecut.

Structurile tricotate pe direcii transversale au cunoscut o transformare deosebit

i s-au impus, comparativ cu celelalte materiale textile, datorit avantajelor oferite.

Diversificarea tricoturilor este realizat prin alegerea materiei prime, a structurii a

parametrilor de structur, precum i prin procesul de finisare.

Tricoturile proiectate si realizate pentru anumite destinaii pot fi caracterizate n

legtur cu : materia prim, forma (obinut prin tricotare), structura i parametrii de

structur, precum i n legatur cu proprietile conferite de acestea la un loc.Deoarece produsul este realizat dintr-un tricot n structur patent 2:2 cu ochiuri

duble de indice mic, i = 1, acesta este destinat anotimpului primvar toamn. Produsul

de imbracaminte este o bluza cu fermoar la baza gatului pentru femei.


2/19


2

Produsul realizat dintr-un tricot obinut obinut pe maina rectilinie de tricotat cu

doua fonturi (VKTM), cu fineea KE= 5.

Produsul este destinat adolescenilor i prezint o construcie obinuit. Este

alctuit din reperele fa i spate fiind prevzut cu mneci lungi i guler nalt.

Proprieti domeniului destinaiei

Rezistena la traciune este influenat de caracterul distribuiei i indicele

ochiurilor duble. Astfel, tricoturile cu toate ochiurile duble te doua siruri de i = 1, au

rezistene mai mari att n lungime ct i n lime. Tricoturile cu ochiuri duble de indice

1,2 sau mai mare cu distribuie uniform prezint rezistene la traciune mai mici

deoarece elementele structurii particip inegal la preluarea forelor aplicate.

Deirabilitatea este redus datorit numrului mai mare de puncte de legare i, de

asemenea, unghiurilor de nfurare mai mari. La tricoturile n structur patent simple

deirabilitatea este foarte mare, ea fiind o caracteristic negativ a tricoturilor .

Permeabilitatea la aer i ap este nbuntit datorit ochiurilor duble, formate

dintr-un ochi reinut i bucl.

Efctul pilling apare n urma frecrii produsului cu alte corpuri, este mai redus

deoarece produsul este realizat din fire care au n structur fibre sintetice (100% PNA).

Caracteristici de structura

Legatura patent face parte din categoria legaturilor de baza.Se numesc legaturi de

baza acele legaturi formate din ochiuri normale la care evolutia firului (firelor)

delimiteaza un raport invizibil si in cuprinsul caruia se identifica numarul necesar de

elemente caracteristice de apartenenta.

Legaturile patent au raportul minim 2.In structura se intilnesc siruri de ochiuri cu

aspect fata si siruri de ochiuri cu aspect spate, intr-o alternanta ce determina raportul

legaturii.

Legatura patent este de diferite rapoarte:

- raport regulat: 1:1; 2:2; 3:3;

- raport neregulat (amestecat): 2:1; 3:2;7:3;


3/19


3

In figura 1.1 este reprezentata structura patent 2 :2


4/19


4

Patent 2 :2 cu ochiuri duble - caracteristici de structura

Legaturile cu ochiuri duble sunt acele legaturi de baza sau derivate, in cuprinsul

carora se identifica ochiuri retinute, linga a caror bucle de ac evolueaza bucle sau fire

netransformate in ochiuri.

Tricoturile cu ochiuri duble se pot clasifica dupa :

- structura;

- indicele ochiului dublu este determinat de numarul de elemente netransformate

in ochiuri care evolueaza linga bucla de ac a ochiului retinut;

- numarul de siruri de ochiuri pe care evolueaza elementele netransformate in

ochiuri;

- caracterul distributiei ochiurilor duble in masa tricoturilor.

Introducerea in structura a modificarilor de evolutie de tip ochi dublu determina:

-cresterea grosimii tricotului;

-reducerea deformatiilor in lungime;

-cresterea deformatiilor in latime,daca ochiurile duble nu sunt obtinute prin

eliminarea aruncarii;

-cresterea rezistentelor atit in lungime cit si in latime, daca distributia este

uniforma (de ex:fang);

-diminuarea rezistentelor in cazul unei distributii neuniforme,deoarece elementelestructurii participa in mod inegal la efort;

-desirabilitate accidentala mai redusa,ca urmare a numarului mai mare de

imfasurare

Bucla netransformat n ochi se dispune n general in paralel cu bucla de ac a unuiochi sau a dou ochiuri de unde rezult ochi dublu de un ir respectiv doua.

Indicele OD este dat de numrul de bucle depuse. n general ntlnim tricoturi la

care buclele se dispun pe unul sau dou iruri mai rar ntlnim pe trei iruri, deoarece cuct crete numrul de iruri pe care se dispune bucla cu att deformabilitatea tricotuluicrete.

Uniformitatea tricoturilor patent cu ochiuri retinute este o caracteristic cedepinde de indicele de reinere, cu ct indicele este mai mare cu att uniformitateatricotului scade.

La tricotul cu OD apar diferene ntre dispunerea teoretic i cea real, n cazulOD de indici mici.


5/19


5

Tricoturile cu ochiuri duble conin n masa lor bucle netransformate ce evolueaz

alturi de bucla sau buclele de ac ale unor ochiuri reinute. Ochiurile duble se

caracterizeaza prin :

- indice i- reprezint numrul de bucle netransformate ;

- N- numrul de iruri pe care evolueaz bucla sau buclele netransformate.

Pentru executarea tricotului cu ochiuri duble cu o singur bucl netransformat n

ochi, sunt necesare doua ochiuri de lucru i pot fi folosite dou metode :

- prin eliminarea fazei nchiderii, i acele imprim traiectoria

S-I-B (primul ciclu n care se formeaz ON)

S-In-B (al doilea ciclu n care se parcurge bucla)

- prin eliminarea fazei aruncare : - S-I-B => ON

- S-I-Eo => O- Eo-I-B => ON

Pentru executarea OD cu mai multe bucle netransformate n ochi se folosete deobicei metoda prin eliminarea fazei nchiderii n mod repetat.numarului mai mare de imfasurare. Tricoturile cu ochiuri duble se pot clasifica dupa :- structura;-indicele ochiului dublu este determinat de numarul de elemente netransformate inochiuri care evolueaza linga bucla de ac a ochiului retinut;- numarul de siruri de ochiuri pe care evolueaza elementele netransformate in ochiuri;-caracterul distributiei ochiurilor duble in masa tricoturilor.

Introducerea in structura a modificarilor de evolutie de tip ochi dublu determina:-cresterea grosimii tricotului;-reducerea deformatiilor in lungime;-cresterea deformatiilor in latime,daca ochiurile duble nu sunt obtinute prin eliminareaaruncarii;-cresterea rezistentelor atit in lungime cit si in latime, daca distributia este uniforma (deex:fang);-diminuarea rezistentelor in cazul unei distributii neuniforme,deoarece elementelestructurii participa in mod inegal la efort;-desirabilitate accidentala mai redusa,ca urmare a numarului mai mare de imfasurare

1.2.Studiul privind corelatia finete fir, finete utilaj.Determinareapapametrilor de structura initiali.

Pentru a stabili parametrii iniiali pentru mostr, am apelat la tricotarea pe 2maini cu finei diferite (5 englez, respectiv 10 englez) a cate 4 traifuri modificndadncimea de buclare i fineea firului echivalent prin folosirea pe conductor a maimulte fire alimentate simultan. Msurnd dimensiunile de gabarit pentru cele 8 mostre


6/19


6

imediat dup tricotare i dup un timp de relaxare de 24 ore, datele obinute s-au introdusn tabelul 1. S-a constatat de asemenea ca o condiionare mai ndelungat (72 ore) nu estenecesar cci traifurile nu i-au mai schimbat dimensiunile.

Tabel I.1. Variatiile dimensionale si valorile parametrilor de structura pentru variantele

considerateVi Variabile Lungimea L

[mm]Latimea l

[mm] Ttexreal

Do[s/5cm]

Dv[r/5cm] li

[mm]

M/

[gx1[tex] x2 x3 Li Lf % li lf % Do(F) Do(S) Do(F) Do(s)V1 2x2x32 X2

5E

195 189 -3,07 122 12,5 +2,45 130,4 20 20 27 27 9,7 548V2 3x2x32 X2 179 176 -1,67 130 132 +1,53 189,4 19 19 29 29 11,4 841V3 2x2x32 X3 255 240 -5,88 131 140 +687 130,4 18 18 21 21 9,8 446V4 3x2x32 X3 200 188 -6 130 135 +3,84 185,02 18 18 26 26 9,9 791V5 2x32 X2

10E

184 180 -2,17 96 99 +3,12 64,9 24 24 27 27 7,05 292V6 2x2x32 X2 161 169 +4,96 107 104 -2,8 125,8 24 24 32 32 7,6 596

V7 2x32 X3 185 173 -6,48 90 96 +6,66 59,2 25 25 31 31 8,7 303V8 2x2x32 X3 169 165 -2,36 91 98 +7,69 125 25 25 30 30 7,65 621

Tueul este una dintre caracteristicile principale ale tricotului analizat din punct de

vedere al aspectului comercial. Parametrii tehnologici trebuie corelai ntre ei astfel ncttricotul sa confere gradul de confort dorit. Pe lng acetia se mai altur icaracteristicile materii prime avnd in consideraie faptul ca pe acelai conductor se potalimenta simultan mai multe fire, fineea i numrul firelor alimentate simultaninfluennd fineea aparent a firului din ochi. Din acest punct de vedere, traiful tricotatpe 5E cu desime mic i puine fire este prea rar, prea moale, iar cel tricotat pe 10E cudesime mare i multe fire este prea des, avnd un drapaj necorespunztor. Cele mai

potrivite variante pentru aceti parametri de lucru le considerm traifurile realizate pe 5Ecu desime mare i multe fire, pe 10E cu desime mic i puine fire i pe 10E cu desimemare i multe fire. Datorit faptului c produsul nostru se adreseaz sezonului rece, amrespins varianta realizat pe 10E pentru ca e prea subtire i am optat pentru cea realizatpe 5E cu desime mica i din doua fire dublate 2x2x32.

Ne intereseaz modul de comportare a tricotului i stabilitatea dimensional aacestuia in timp pentru a putea proiecta corect produsul. Analiznd cele 8 traifuritricotate iniial am constatat c stabilitatea dimensional se modific variind parametriitehnologici sau fineea firului folosit. n tabel am inclus i contracia relativ la odimensiune ct i contracia total calculate cu relaiile:

Contracia relativ: (li-lf)/li100 (%)

(1)(Li-Lf)/Li100 (%)

(2)Contracia total: (liLi-lfLf)/(liLf)100 (%)

(3)unde:li limea iniial a traifului;lf limea final a traifului;


7/19


7

Li lungimea iniial a traifului;Lf lungimea final a traifului;

Se constat c un tricot mai rar i cu un fir de finee mai mare are tendina de a ischimba dimensiunile mult mai mult dect unul cu o desime mai mare sau finee maimica.

2X2X32

5E

3X2X32

5E

2X32

10E

2X2X32

10E

0.00

5.00

10.00

15.00

20.00

25.00

30.00

Modul de relaxare a tricoului funcie de parametrii mainii i a

fineii firului

Desime mare

Desime mica

Explicaia acestui mod de comportare rezid n faptul c un tricot mai rar permite

mai uor deplasarea firului ctre o poziie cu fore interne minime fa de un tricot desunde elementele deja sunt alturate, crendu-se forte de frecare ntre ele mult maiputernice capabile de a contracara forele interne acumulate prin tricotare. Se observ caindiferent de fineea mainii de tricotat sau de fineea firului folosit, o desime mai micare ca rezultat o capacitate de contracie a tricotului prin relaxare mai mare. Fineeafirului modific raportul dintre cantitatea de fir din flancuri i cea din bucle. Astfel,pentru o aceiai adncime de buclare un tricot cu mai multe fire o sa fie mai lat i maiscurt dect un tricot cu mai puine fire, adic se modific desimile pe orizontal ct i pe

vertical prin schimbarea fineii firului. De asemenea n acest caz se constat c tricotulcu mai multe fire are o grosime mai mare i deci, prin urmare, aria total este mai micdatorit unei cantiti mai mari de fir necesar strbaterii grosimii tricotului. Fineeamainii influeneaz caracteristicile tricotului. Dei se poate atinge o aceiai desime pedirecia irurilor, folosindu-se acelai fir, desimea pe direcia rndurilor este influenatde distana ntre ace. Astfel, un tricot obinut pe 5E este mai lat dect unul obinut pe 10Edei pentru toate traifurile s-au folosit acelai numr de ace.


8/19


9/19


9

Cap. II Proiectarea functionala a structurilor2.1 Alegerea variantelor de structura

Varianta 1Reprezentare structurala

Reprezentarea prin semene conventionale

Reprezentarea in sectiune a randului de ochiuri


10/19


10

Varianta 2

Reprezentare structurala




11/19


11

Varian3Reprezentare structurala

Reprezentarea prin semne conventionale

Reprezentare in sectiune a randului de ochiuri


12/19


12

2.2

Alegerea materiei prime Calculul diametrului firului.

Obinerea ochiurilor prin tricotare presupune buclarea firului de ctre organele

productoare de ochiuri i trecerea acestor bucle prin buclele create ntr-un ciclu anteriormeninute pe ace la nivelul de aruncare a fonturii. Aceste transformri asupra firului aducmodificri a energiei interioare nmagazinat n fir datorit rezistenei la ncovoiere aacestuia i datorit forelor de frecare exercitate n timpul tricotrii. Materia primcondiioneaz prin caracteristicile sale caracteristicile de structur a tricotului obinut.Astfel un fir cu un modul de elasticitate mai sczut va nmagazina fore mai mari n el iva avea ca efect diminuarea dimensiunilor tricotului prin relaxare mai pronunate dectfa de un tricot obinut dintr-un fir cu elasticitate mai mare. Modificrile de structurapar ca urmare a tendinei elementelor structurii de a se dispune sub forme caracterizatede energii de deformare minime. Valorile modificrilor sunt determinate de proprietilefizico-mecanice ale firelor, parametri de structur, nivelele solicitrii firului n procesul

de tricotare i finisare.De asemenea s-a remarcat aciunea

modului de filare a firului asupra tricotului. Seconstat ca un fir neechilibrat torsional producen timpul buclrii acestuia o rsucire maiputernic a unui flanc care tinde sa ia o poziiecat mai verticala i o rsucire mai slab aceluilalt flanc care va prelua o dispunere uorcurbat. Acest efect se datoreaz frecrii firuluicu elementele ochiului vechi ce determina

torsionarea sau detorsionarea firului funcie depoziia relativa a acestora i a sensului demicare. Poate fi contracarat prin asocierea adou fire cu torsiune n sens diferit dar deaceiai mrime, prin folosirea firelor echilibratetorsional sau prin termofixarea acestora, fie prindublarea lor.

Fire elastice, fire cu capaciti contractile,fire bicomponente cu unul din componente cu

capaciti contractile (fire cu lycra ncorporat) sau alimentarea simultana a 2 fire cucomportri diferite la temperatura au ca efect modificarea structurii tricotului dup

termofixare fa de momentul imediat tricotrii. Are loc o modificare a dimensiunilor degabarit ce trage asupra sa modificarea nlimii i limii ochiului sau a desimilor. Areloc de asemenea o cretere a masei specifice, o mrire a voluminozitii i a grosimiitricotului.Avnd n vedere faptul c se dorete crearea unui produs pentru var, s-a optat pentru unfir 50% bumbac i 50% PNA. Totodat firul de bumbac pune n eviden mai binestructura fa de PNA care prin aburire la temperatur se nmoaie pierznd capacitatea de

Figura 2.3: Tricot vanisat dup

termofixare


13/19


13

ai mai reveni. Numrul mic de fibre de suprafa fac ca structura tricotat din acest fir safie mult mai clar, ochiurile sunt evideniate mult mai bine.

Diametrul firului in stare libereste diametrul seciunii firului considerat ca un corp

cilindric, neuniform, omogen de densitate , [g/cm

3

].Valorile diametrelor firului sunt determinate de un complex de factori ce privesc natura iproprietile fibrelor, procedeele de filare i finisare n filatur precum i deprelucrabilitate a firului in tricotaje. Acesta din urm factor impune anumite condiiifirelor pentru tricotaje (rigiditatea la flexiune, modul de elasticitate, porozitate, etc.) cuinfluene directe asupra diametrelor.

n cazul alimentrii simultane a sistemelor mainii de tricotat cu un fir sau mai multe fire

alimentate n paralel ,de aceiai natur i finee:

F=

6,31

Ttexxci [mm]

F - diametrul firului (grosimea firului) [mm]

Ttex- fineea firului ( densitate de lungime) [g/km]

C1- coeficientul determinat n funcie de natura materiei prime, de masa specific a

firului i de densitatea de volum a substanei fibroase.

C1=1,3 (pentru PAN).

2.3

Calculul parametrilor de structura

Se calculeaza parametri de structura pentru varianta 1.

Date initiale :

Finetea de fir : Ttex = 2x2x32

1) Calculul diametrului firului, F

F =6,31

1 TtexC (mm)

C1=1.3

F= 46.06.31

32223.1

(mm)


14/19


14

Doc=30

Ac=1.66

KAc=3.6

KB=B/F B=50/F=1.85

KB=3

2 ) Pasul ochiului dublu,Ad,se calculeaza cu relatia:

FziAnAd 2 =1.65+2.1.0.5.0.46=2.11

65.146.06.3 FkAn a

unde i -indicele ochiului dublu;

z-factor de corectie determinat de pozitia spatiala a buclelor

netransformate in ochiuri

i=1;

z=0.5 (compactitate medie)

kA=3.6

3)

Pasul mediu,Am,se calculeaza cu relatia:

mn

AmAnAm dn

n-nr.de siruri cu ochiuri normale din raport;

m-nr. de siruri cu ochiuri duble din raport.

n=1

m=1

95.13

11.2265.11

mA

4) Inaltimea ochiului dublu

Bd4F

Pentru semifang Bd min=4F=1.84C=1.12

Bn=C.An=1.12

. 1.65=1.85

Br=(i+1)+Bn=2+ 1.85=3.85

5)

Coeficientul desimilor


15/19


15

64.2595.1

5050

m

oA

D

02.2785.1

5050

n

vB

D

Do= Do=Do

desimea pe orizontala-Do, desimea pe verticala-Dv

6) Lungimea firului dintr-un ochi

lop=1.57A. 2B + 3.39F=1.57. 1.65 + 2 . 1.85 +3.39 . 0.46=7.84

lod=lb +2 lOR=8.5 +23.62=31.12

lb=2F + 2 5.865.197.388.2)2(22

ABFA

lOR=1.57A + 2Br + F = 1.57. 1.65 + 2. 3.85+ 3.14 .0.46=11.81

6.153

12.3184.72

3

2

odop

med

lll

7) Calculul masei

Mg/rap=(np.lp+nd

.ld).Ttex

.10-6=(2.7.38+1.16.48).112.10-6=5990.4.10-6g/rap

np=2

nd=1

Ttex = 2.2.32=128

Mg/m2=0.4(Do+ Do).Dv.lmed.Ttex.10-3=862.61 g/m2


16/19


16

Cap. III Realizarea si reproiectarea variantei alese

Reprezentare structurala




17/19


17

Principii de structur

Calculul diametrului firului F[mm]

F = 0.46 [ mm]Calculul desimilor

D on = 13.07[s/50 mm]

D vn = 20.12[r/50 mm]

D om = 11.22 [s/50 mm]

D vm = 16,51[r/50 mm]

Calculul lungimii de fir din ochi

l on = 8.14 [mm]

l or = 10.8 [mm]

l bn = 29.71 [mm]

l od = 51.71[mm]

Calculul masei unitii de suprafa

M (g/m2 ) = 561.79


18/19


19/19

structura tricoturilor

Documents