STRUCTURA LEMNULUI

STRUCTURA LEMNULUI

Lemnul ca produs al plantelor lemnoase face parte din categoria materiilor vegetale.

Este un material complex alcătuit dintr-o multitudine de celule vegetale numite elemente anatomice, foarte variate ca formă, proporŃie de participare şi mod de dispunere în masa lemnului.

Obişnuit, aceste elemente anatomice nu se găsesc dispuse izolat ci grupate în aşa numitele formaŃiuni anatomice, unele bine vizibile cu ochiul liber, altele vizibile doar la microscop.

Totalitatea elementelor şi formaŃiunilor anatomice componente, precum şi mărimea, natura şi aşezarea lor în lemn constituie structura lemnului.

În general, structura lemnului este analizată şi caracterizatăpe trei secŃiuni plane: una transversală şi două longitudinale.

Cele trei secŃiuni plane sunt considerate secŃiuni principale prin lemn, pe care se examinează structura lemnului la nivel micro şi macroscopic.

● secŃiunea transversală se obŃine când planul de secŃionare este perpendicular pe axa centrului anatomic; este considerată secŃiunea de bază pentru analiza structurii lemnului.

SecŃiunile longitudinale se obŃin prin tăierea lemnului dupăun plan paralel cu axa centrului anatomic. În acest caz, planul de secŃiune poate trece prin centrul anatomic sau poate fi situat la o anumită distanŃă de acesta, astfel:

● când planul de secŃiune trece prin centrul anatomic se obŃine secŃiunea longitudinală radială;

● când planul de secŃiune este situat la o anumită distanŃă decentrul anatomic, tangent la un inel anual, se obŃine secŃiunea longitudinală tangenŃială.

În prelucrarea lemnului (în special la obŃinerea furnirelor)secŃionarea sortimentelor brute se poate face şi după alte planuri de tăiere, diferite de cele trei principale, obŃinându-se aşa numitele secŃiuni derivate pe care structura lemnului se prezintă în imagini foarte variate.

Din această categorie putem aminti:

● secŃiunile plane semi-radiale;

● secŃiunile plane oblice-tangenŃiale;

● secŃiunile circulare;

● secŃiunile circulare conice.

a. secŃiunea plană semi-radială se obŃine prin tăierealemnului rotund după un plan longitudinal dispus sub un anumit unghi faŃă de razele lemnului;

b. secŃiunea plană oblică-tangenŃială se obŃine prin tăierea lemnului rotund după un plan longitudinal care face un anumit unghi cu axa centrului anatomic al buşteanului;

a. secŃiunea plană

semi-radialăb. secŃiunea plană oblică-

tangenŃială

c. secŃiunea circulară se obŃine prin tăierea lemnuluirotund după o spirală, în timpul procesului de derulare centrică;

d. secŃiunea circulară conică se obŃine prin tăierea de pe suprafaŃa unui butuc, aflat în mişcare de rotaŃie şi mişcare axială, cu ajutorul unui cuŃit care este concurent cu axa centrului anatomic al buşteanului.

1. furnir; 2.bara de presare; 3. cuŃit

c. secŃiunea circulară d. secŃiunea circulară conică

Structura lemnului poate fi observată şi analizată cu ochiulliber sau utilizând diverse mijloace (microscoape electronice, microscoape optice, lupe etc.).

În raport cu mijloacele utilizate în acest scop distingem, în principal:

■ Structura macroscopică alemnului – structura observabilă cu ochiul liber sau cu ajutorul unei lupe cu mărire de până la 10x.

Examinarea structurii se realizează pe epruvete sub formă de prismă triunghiulară pe feŃele căreia se regăsesc cele trei secŃiuni principale.

A - secŃiune transversală

B - secŃiune radială

C - secŃiune tangenŃială

■ Structura microscopică a lemnului – structuraobservabilă cu ajutorul microscoapelor optice prin transmisie, cu putere de mărire de la 10x până la câteva sute.

În acest caz se folosesc preparate microscopice care conŃin secŃiuni cu grosimea de 10 ... 15µm.

De asemenea, se pot analiza preparate microscopice care conŃin elemente anatomice individuale.

■ Structura submicroscopică a lemnului – se referă la structura membranei celulare, structură observabilă cu ajutorul microscoapelor electronice, care lucrează cu fascicol de electroni în locul fascicolului luminos.

În acest caz examinarea se realizează prin transparenŃăutilizând preparate microscopice care conŃin secŃiuni lemnoase cu grosimi foarte mici (0,01 ... 0,08µm) sau prin baleaj, folosind epruvete din lemn masiv (20 ... 40mm) acoperite cu un strat de aur într-un mediu în care se creează vid.

Structura submicroscopică poate fi studiată şi prin procedee fizice (röntgenografia) şi chimice moderne.

Cunoaşterea structurii lemnului prezintă o importanŃă deosebită atât pentru înŃelegerea proprietăŃilor lemnului (fizice, mecanice, tehnologice etc.) cât şi pentru tehnica tratării şi prelucrării acestui material.