07 c: pŢ ■:: S’

N r . J S ^ Braşov, Joi în 22 August (4 Septemvrie a M .—

ABONAMENTUL:

P<j on an . . . 24 Cor. Pe o jnm . do an 12 „ Pe trei tarat. . . 6 „

P en tru R om ânia şi s t r â in â ta to :

Pe un an . . . 40 tei. Pe o jnm . do an 29 „

TELEFON N". m

6AZETAZIAR POLITIC NAŢIONAL.

Anul LXXVI

R E D A C Ţ I A Şl A D M I N I S T R A Ţ I A

Târgul Inului Nr. 30

INSERATELE se prlmeso la adminis­traţie. Preţul după. tarif

fi învoiţii.

Manuscrisele nu se ln- napoiazi.

Chestia evreiasca la ordinea zilei in România.

de R. Cioflec. *B ucureşti 16 A ugust 1913.

II.

> ....Este o nedreptate... ca soldaţii evrei să fie socotiţi ca fiind de >naţionalitate străină*, bănuiţi şi trataţi în consecinţă*

Uniunea evreilor pământeni, pentru voluntarii evrei, câtrâ primuUwinistru al României.

Evreii sun t o populaţie flotantă, care a venit şi va mai veni, câtă vre­me traiul — traiu l bun — şi îm bogă­ţirea vor fi mai uşoare în România de­cât în Rusia ori Austro*Ungaria. P o tri­vit cu numărul, cu bogăţia, cu ap titu ­dinile ei, această populaţie va pătrunde şi va.cuceri^to t mai m ult din isvoare- le de bogăţie ale ţării, din arterele de viaţă ale autohtonilor. Cum n’au r e ­nunţat până acum, a tâ tea decenii, la exclusivismul lor, la visul lor, ca — înmulţindu-se şi pătrunzând m ereu — să cucerească total, ei cuceritorii necu- ceriţi de societatea românească, — to t astfel vor continua şi pe viitor.

Nu vor abdica aici, cum n’au ab­dicat sub presiunea num ărului de zsci de milioane, în ţările Apusului, unde perzistă în num ăr de abia câte-va zeci de mii — şi cum n’au abdicat sub p re­siunea unor culturi m ilenare. Sun t e- locvente, în această privinţă, două e- xemple în Italia, unde ^există abia 40000 evrei, în mijlocul a 35 milioane italieni: actualul prim ar al Romei, care a refuzat cum inecătura şi fostul prim - ministru al Italiei, d. Luzzatti care nu odată a calomniat România, afirmând că, in această ţară, a celor mai largi libertăţi, li se refuză evreilor libertatea religioasă şi că duc o viaţă de robie. In paranteză fie zis, nu s’a găsit un singur evreu în România, care, aici ori în străinătate, să protesteze îm potriva afirmaţiilor calomnioase ale evreului Luzzatti, după cum n’au fâcut-o nici’ odată aceie ziare din Bucureşti, cari fac acum propaganda pentru îm păm ân­tenirea în massă. Au făcut însă a ltce­va: au însoţit calomniile cutezate cu a- precieri ca aceasta: »lum ina se facel* — Şi întreb pe aceste ziare, cari pre- tind că servesc interesele României: e a-

adevărat că în România vre odată, c i­neva, a cutezat să nege libertatea ote­lului pmtru evrei ? . . Este adevărat că evreii din România duc viaţă de robi?..

* Dacă este adevărat, pentru ce aceste ziare nu se plâng niciodidă de *robie* fi de >persecuţie r e lig io a să * ? ... ■Iar dacă nu e adevărat, pentru ce tk nu găsesc de cuviinţă să protesteze Impotriva calomniei, care se aruncăp a n . .

Dar să închidem paranteza: ase­menea întrebări nu vor putea prim i un rlispuns cinstit niciodată I ! .

In rezum at evreii, dacă n ’au tre- cut bariera naţionalităţii lor în alte ţâri apusene, cu a tâ t mai puţin poate fl vorba s’o treacă în România, unde ii âjută, pe lângă însuşirile rassei, num ă­rul lor escepţional de m are şi inferio­ritatea autohtonilor în ceia ce pri­

ceşte armele şl scrupulele de luptă în concurenţa economică şi socială. Se vor numi deci •> evrei • românUţ?) ori vice­versa, se vor numi »români de relig'm- ne mozaică*, la nevoie se vor bate în piept că sunt români, cum fac cei din Ungaria. întotdeauna însă — afară de rari escepţii — vor evita căsătoria cu o româ ică, singurul pas decisiv care duce la romanizarea urmaşilor.

* * *

Spre a uşura. însă, cercetarea pro­blemei să ne punem ş i în ipoteza celor cari nu găsesc o a ltă soluţionare a chestiei evreeşti, decât prin cedare din partea României,

In România locuiesc cel puţin500.000 evrei. Deşi, acum când e vorba de îm păm ânteniri în masă, anum ite zia­re n u vorbesc decât de 200 — 300 mii, num ărul lo r însă poate să treacă, foarte uşor, de 600.000. Ei locuiesc, în m ajori­ta te , la oraşe şi în m ulte zeci de mii — împotriva legii — la sate.

Lasă că patru (4) familii evreeşti sun t îndestulătoare, în tr’un sat, spre a acapara în treaga circulaţie, spre a pune stăpânire pe isvoarele de bogăţie şi—direct ori indirect — pe braţele do muncă (fiindcă ra sa a c e a s la nu lucrează decât cu ante-braţul); lasă că un evreu ajuns în clasa conducătoare joacă rol cât patru, şi niciodată nu numai p e n ­tru s in e ; lasă că, din cetatea putern ică a burgheziei, îm brâncesc elem entul ro­mânesc, strâm torându-1 exclusiv la munca braţelor, ori la lefuri sărace prin oficiile publice şi trim iţându-1 afară, la m arginea oraşelor bogate, to t mai bogate ale României.. Dar s’ar putea pune în tre b a re a : Nu sunt în România, probleme de o actualitate mai arzătoare, de un interes suprem pentru ţară, care să premeargă grija ds rhes- imma evreească ?

Evreii au în România o situa ţie care poate fi invidiată de cetăţenii români ai tu tu ro r păturilor, în cari aceştia s’au introdus ori stăpânesc. Asupra acestui fap t nu poate încăpea discuţie decât dacă reaua credinţă cutează a se mai rosti l Evreii, însă, voiesc să pătrundă încă m două cetăţi, în singurile cetăţi car» au mai răm as ro m ân ilo r: politica, în care dealtfel »eclerori« încăneînpăm ân- teniţî de m ult înaintează elaborând »opinia publică« a României, — şi proprietatea rurală, unde suc.t braţele cele m u:te şi isvoarele nesecate. Şi ia tă , fără să vrem, problema evreiască ori m ai bine prim ejdia evreiasă ne conduce Ia problemele arzătoare ale României de azi. ale României după 1907 şi 1913! Problema agrară şi re­forma electorală, adecă îm păm ân te­n irea ţă ran ilo r R om âniei, îm pă­m ântenirea ţă ran ilo r cari, veacuri dea- rândul, fără pic de ogor pe seam a lor, şi fără o ju stiţie pen tru suferinţele lor nesfârşite, au dat păm ântului aces­tu ia fulgerări d© glorie, i-au dat la ti­n ita te şi n e a tâ rn a re , şi cari, ta 6 ani după 1907, au impus Europei respect pentru regatu l de ei d u ra t la gurile Dunării 11 Ei *u alergat în num ăr de 450 000. Au alergat şi an suferit, fără escepţie, toa te greutăţile cam paniei. Au m urit şi m or cu sutele şi nu se p lâ n g ; dar speră. Ei voiesc să ră s ­cumpere prin braţele lor — singurul lor capital şi cea mai m are bogăţie a ţ ă r i i ! — păm ântul celor cari nu-1 mun­cesc şi-l lasă încă şi pe m âna unor interm ediari, cari, grăbiţi la înbogăţire II exploatează fără cru ţare şi pe el şi pe locuitorii Iui. Ia tă problem a pe care o pune, nu un ziar de tiraj, ci un în ­treg popor de 6 milioane şi jum ăta te suflete l

Prin o asem enea reform ă, însă, îm păm ântenirea f ’a r realiza num ai în parte. Mai © nevoie să i se acorde exerciţiul d repturilor cetăţeneşti în reprezentan ţa ţă rii şi asta o înţeleg evreii prin »îm păm ântenire«!

Iar, dacă ee va proceda mai înainte la îm păm ântenirea »progresivă« a evreilor — atunci, ţinând seam a că fiecare cetăţean evreu e, neapărat, şi alegător — şi încă ce a le g ă to r! — România va avea mai mulţi alegători evrei decât ţărani şi m ajorităţi de a ’egători evrei îa diferite oraşe Şi o repet, vor răm âne un corp străin, —

fiecare ta re cât zece —: evrei — ro ­mâni, rom âni — evrei, rom âni de na­ţionalitate evreiască ori de religie mo­zaică, deci duşmanii ţării, aşa cum au păstrat-o, au m icit-o şi o doresc ro m ân ii!

In scurt, trebuie să se recunoască adevărul că rezolvarea chestiunii evreeşti prin abdicare, şi nu prin intransigenţa onorabilă şi patriotică, se face nu în comptul clasei conducătoare — care, ori-cum nu se va resimţi imediat — ci in comptul zecilor de mii ale burgheziei şi wurnitorimei române din oraşe şi în special, în comptul milioanelor de ţă­rani. Beci socotesc, că numai un paria- meni în care milioanele acestea vor fi real reprezentate, va avea dreptul de a se pronunţa în chestiunea împământe- nirei »progresive« a evreilor stabiliţi în România. —

Iar un asemenea parlam ent fără îndoială nu va înţelege să re ­zolve chestia evreiască prin abdicarea ţării, ci prin abdicarea evreilor.

Dacă se p o a te ..*

Acest vechiu ziar — de alt­fel ca întreaga presă românească dio. afară de graniţele României— a înţeles şi înţelege să nu ia atitudini în procesele dintre par­tidele politice din Ţară; dar s’a socotit întotdeauna dator să-şi spună respicat cuvântul, atunci când a fost vorba de chestiuni de interes vital pentru România şi pentru românii ei. Credincios acestei tradiţii a dat ospitalitate rândurilor de faţă.

Frocedura penală înili- ă a r â . Referitor la ştirea, ce şi-a făcut turneul prin toate ziarele — am dat-o eri şi noi — că guvernul ungar s tă ­ruie pen tru am ânarea introducerii p ro ­cedurii penale militare, fixate pentru 14 Iulie 1914, guvernul vienez anunţă, că ştirile despre am ânare sun t neba­zate şi nu este nici o intenţie a con­ducerii de-a am âna in troducerea num i­tei proceduri în term inul legal.

Miniştri! români decoraţi.O telegramă din Belgrad anunţă. că regele Petru, a conferit marea cruce a » Vulturului alb« d-lor îitu Maiorescu, lache lonescu şi Al. Marghiloman.

„Vestita“ armadie ro­mână Cu acest titlu publică »Az Est" o corespondenţă din Predeal des­pre arm ata română. Corespondenţa e scrisă de un corespondent ocazional şi e plină de minciuni şi exagerări la adresa, în deosebi a ofiţerilor români, cari afirm ativ s’au pu rta t prost şi au m a ltra ta t soldaţii. înşiră câteva cazuri concrete, cari sun t foarte neverosim ile. Sursa corespondenţei o putem gâci, dacă considerăm, că în ea se face m are plângere asupra unui medic-ofiţer în rezervă, cu num ele Salamon, care a r fl fost m a ltra ta t de cătră un maior...

Salam on? Wie h â jsz t?

Noul ministru bulgar la SStica&reştî» După cum se anunţă d n Sofia, d-l Shmon Raăetv a fost nu­mit, prinlr'un ucaz regal, ministru ple­nipotenţiar la Bucureşti.

Comisiimea mixtă bial- gat*#-i*oiB ftâx iâ însărcinată cu fixa­rea pe teren a traseului nouei frontiere dobrogene şi a început lucrările. In sti­tu tu l geografic al arm atei rom âne a însărcinat cu executarea acestor lucrări pa tru căpitani ingineri topografici, la dispoziţia cărora s’a pus to t personalul trebuincios executării lucrărilor.

Biserica in serviciul maghiarizării.de Dr. V. M oldovan.

IV.

M om ănii ortodoxl şi b iserica de m agh iarizare.

Pentru cel ce judecă numai după aparenţe apropiata înfiinţare a unei e- piscopii gr. or. maghiare, aceasta va a- părea drept o urmare a slabei împotri­viri a românilor gr. catolici.

Planul înfiinţărei ambelor episcopii fierbe de mult în cazanul acela infernal în care se pregătesc atâtea măsuri de desnaţionaiizare a naţionalităţilor.

Dacă a venit rândul mai întâi la episcopia de Hajdudorogh, aceasta e o urmare a principiului tacticei că ori ce atac trebue încercat în totdeauna în punctul unde e mai slabă resistenţa.

La înfiinţarea episcopiei de Hajdu­dorogh, singura resistenţă mai serioasă a fost cea din partea scaunului papal. In momentul însă când aceasta a fost delăturată toate au mers strună.

încât pentru episcopia gr. or. ma­ghiară lucrul stă tocma\iinvers. Aici nu-i lipsă de nici-o învoire din partea vre­unui for superior bisericesc. Episcopia va fi productul unei legi votate de par­lament ca ori ce altă lege.

Greutatea pentru ei însă începe în momentul când va avea să se pună în practică legea, când va trebui să se facă delimitarea teritorială sau personală a nouei episcopii.

In biserica ortodoxă nu există ab­solutismul hierarhic în sensul căruia un cap bisericesc superior să poată dispune în mod discreţionar asupra singuratice­lor parohii. Fiecare parohie e o per­soană morală de drept şi fără învoirea ei nu poate nime dispune asupra apar- ţinerii ei la una sau altă episcopie. Şo- viniştii nesătul însă au găsit şi aici icul dracului cu care să ne spargă rândurile. După cum cetesc în prea bine infor­mata „Budapesti Hírlap" la noua epis­copie se vor alătura şi acele parohii a- parţinătoare de prezent metropoliei Ro­mâne sau Sârbeşti cari vor hotărî aceasta cu o majoritate de două terfialităfi. Iată una din dispoziţiile diavoleşti, cari în viitor va fi sorgintea unui puvoiu de atacuri violente asupra bunurilor noastre naţionale-bisericeşti.

Consecvenţi principiului de naţiona­litate în biserică ne-am împăca mai uşor cu gândul dacă îndată la început se vor rupe de noi parohiile maghiarizate din Săcuime şi de pe pustă. Nu ar fi să ne scoată din sărite nici împrejurarea că pe viitor se va mai afla ici colo câte-o parohie reslăţită de trupul neamului, care să enunţe cu o majoritate de două ter- ţialităţi trecerea la ^episcopia maghiară.

Teamă ni-e însă că guvernul şt în­tregul apărat administrativ atârnător de el va da curs liber acestui proces natu­ral de diferenţiare după naţionalitate. In hiperzelul lor maghiarizător vor pro­ceda după receptül pe care ÎI vedem a- plîcat faţă de parohiile gr. cat. dela 0- raşe unde se lucră deja cu toate armele de intimidare şi de momire a persoane­lor dependente de puterea de stat.

Se vor face şi la oriodoxi ba ici ba colo Încercarea de-a câştiga cu bani pe câte-un preot inconştient care să lu­creze pe sub mână pentru complectarea voturilor la două terţialităţi.

Ce nu poate face dacă are bani ?Englezii au cumpărat de pildă in­

dependenţa unei ţării întregi, a Irlandei. Parlamentul din Dublin abia după o „pre- lacrareu temeinică, care a costat mili­oane, a decretat uniunea cu Anglia.

Cu cât mai uşor îi va fi unui no-ftar prepotent dela sate să-şi vâre nasul în toate afacerile bisericei, de cari până acum a trebuit să stea departe. El va

aduna într’un mănunchiu toate nemulţu­mirile fie faţă de preot fie faţă de im- positele bisericeşti şcolare, îşi va câş­tiga cu încetul partid până când întrio zi va avea majoritatea de două terţiali­tăţi.

Ni-e groază şi ne cugetăm câte lupte, frecări, persecuţii şi corupţii se va porni prin satele asupra cărora îşi va arunca ochii molochul maghiarizător.

Şi apoi care va fi soartea minori­tăţilor româneşti cari vor fi alăturate la o episcopie s tre in ă de limba lor naţio­nală.

Toate aceste perspective triste faţă de viitor trebue să jpună pe gânduri pe cei cari poartă răspunderea pentru inte­gritatea bisericei ortodoxe române mai ales când vom vedea că statul nu va lăsa neîntrebuinţat nici cealaltă ’armă de-a ne zăpăci şi sdrobi, anume de-a înfiinţa parohii gr. on maghiare pe sea­ma minorităţilor maghiare ori cât de ne­însemnate ar f i ele.

Mai ales la oraşe se vor ridica bi- >serici de-aceste pompoase ridicate din bugetul ţării adecă din sudoarea noas­tră a tuturor cetăţenilor chiar şi dacă cre­dincioşii acestor biserici de stat nu v o t

fi mai mulţi de 10—20 inşi.

Odată încuibaţi întrio comună sau oraş, preoţii ortodoxi maghiari vor în­cepe vânătoarea după suflete, bine ştiind că fiecare suflet câştigat pentru biserica maghiară e în acelaş timp câştigat şi pentru interesele de maghiarizare. Şi în luptele acestea grozave noi nu vom a- vea pe partea noastră scutul acela pu­ternic al diferenţei de credinţă, prăpas­tia aceea uriaşă ce a esistat între Ir­landezul catolic şi între Englezul pro­testant.

Aproape singura noastră armă va fi ţinerea vecinie neadormită a conştiin­ţei naţionale în fiecare credincios al bi- sericelor româneşti. Sinoadele parohiale gr. or. cari până acum şi-au văzut în li­nişte de afacerile lor bisericeşti şcolare şi epitropeşti vor deveni în viitor tea­trul unor violente lupte de naţionalitate.

Biserica ortodoxă va trebui să-şi facă datoria deja de-acum protestând cu energie faţă de punctele vătămătoare ale proiectului de lege despre noua episco­pie gr. or. maghiară.

Nu ne facem iluzia că clerul înalt oriental se va jertfi în lupta pentru apă­rarea bisericei, punând crucea şi cele­lalte insignii arhiereşti la dispoziţia m i­nistrului vrăşmaş. Atât însă aşteptăm cu tot dreptul ca să se prezinte în casa magnaţilor şi să desfăşure o luptă vred­nică, iar în caz că nu ar fi ascultate, să susţină gravaminele chiar şi în faţa tro­nului printr’un memorand bine lucrat.

In linia primă însă sinoadele die- cesane şi congresul naţional bisericesc vor trebui să se pătrundă de marea răs­pundere faţă de biserică şi neam şi mai ales faţă de posteritate.

Glasul lor de protest să pătrundă în sufletul întregului neam românesc de pretutindenea şi să stârnească un ura­gan de revoltă sufletească care să se audă la Budapesta ba chiar şi la Viena. Noi nu vom putea ameninţa cu tre­cerea* I n schimb însă la timp bine venit ne vor face bune servicii m a­rea biserică ortodoxă din Româ­nia şi Bucovina, cari vor trebui să-şi ridice glasul în favorul nos­tru , iar la caz de nevoe să ne dea dovezi chiar şi cu fapta de soli­daritatea Românilor ortodoxi.

*

8 A X K ? À T B A R 8 J L V A R 1 I L Rr. 182—1918.Pagina 2

V.

F u n cţion arii rom âni.Catechizarea.

Rezultatele funeste ale episcopiilor maghiarizătoare le vor simţi întâi şi întâi bieţii noştri funcţionari publici. E drept, că numărul lor azi e disparent. Mai ales în administraţie pierdem mereu terenul.

Cu toate aceste până acum am avut conştiinţa liniştită ;că ori cât s-a încercat societatea maghiară şovinistă să ne înstreineze pe aceşti funcţionari ä existat o legătură puternică între ei şi n o i : biserica.

Până acum ne-am obicinuit a vedea la biserică barem la praznicele mari şi pe cei mai timizi funcţionari de stat. Deasemeni nimeni nu le putea lua în nume de rău, dacă din prilejul unui botez, cununie sau înmormântare le venea la casă preotul român. Pe viitor lucrul acesta se va schimba radical. Cel din urmă fir, care mai lega pe aceşti funcţionari de neam se va rupe.

Cei ce vor fi siliţi mai întâi să contribue la înfiinţarea bisericilor de stat prin oraşe vor fi tocmai aceşti bieţi impiegaţi.

Având să aleagă mereu între bu­năvoinţa şefilor lor dela cari le atârnă înaintarea şi între biserica lor naţională ei vor jertfi deşi cu inima îndurerată pe aceasta din urmă.

Urmările cele mai dureroase pen­tru interesele generale ale neamului va fi, că tinerii noştrii pe viitor se vor în­demna şi mai cu anevoe ca să mănânce pânea amară a funcţionarului de stat sau administrativ. Mai ales părinţii cu copii mulţi trebue să fie îngrijaţi de vi­itorul lor. Puţinele cariere rămase libere şi pentru fii poporului nostru, ca preoţia, advocatura etc. se luptă deja cu un surplus îngrijitor. Cu toate aceste sun­tem convinşi că fiecare părinte român mai bine îşi va îndemna copii să emi­greze în altă ţară, decât să-i ştie în vre-o funcţiune publică de unde până şi tatălnostra cel românesc e alungat.

Nu mai puţin dureros ne vor a- tinge bisericile maghiare, cari se vor în­fiinţa de sigur în toate oraşele, în ches­tiunea catechisării elevilor români dela şcoalele de stat şi comunale.

încercările de până acum de-a con­strânge pe catecheţii români să propună religia în limba maghiară, pedepsirea lor prin detragerea ajutoarelor de stat etc. nu a avut alt scop decât ca opinia publică românească să se obicinuească cu încetul cu limba maghiară.

îndată ce însă într’o localitate va exista parohie gr, cat. sau gr. or. ma­ghiară se va face presiune asupra ele­vilor şi a părinţilor ca să cerceteze oa­rele de catechisare ale preotului ma­ghiar.

Ba ne putem aştepta să se inter­zică peste tot catechizarea din partea preoţilor români.

Iată punctul unde interesele biseri- cei gr. cat. şi a celei gr. or. coincid şi unde numai aşa vom ajunge a ne apăra

B is i r a t .III.

Când soarta — glumeşte.De V. Fribeagu.

Avea timp să toarcă firul celor petrecute şi adânc reg retate . Pe urm a ranei prim ite In duelul ce nu se putea evita, a s ta t tre i luni în spital, — pe cheltuiala proprie. Umărul d rep t îi fu­sese perforat de un glonte, a tâ t de ne- norocos, încât era am enin ţat să nu-şi mai poată întrebuinţa braţu l şi de­getele.

Teama de a nu mai putea munci,— lipsa de mijloace pentru trai, sim­ţită to t mai mult la ieşirea din spital,— ruşinea ce o sim ţea şi neputin ţa de a se răzbuna, îi făceau să regrete adânc plecarea din Alexandria pentru un capriciu, — a tras de »flora Nor­dului«.

Constatase că florile de aici, mai pale, mai bolnăvicioase, cu toa tă apa­ren ţa lor de-o desăvârşită nevinovăţie, poartă otravă prim ejdioasă, cu a tâ t mai prim ejdioasă cu cât te predispun mai puţin să te fereşti.

— La miazăzi, femeile cu ochi de şerpi şi mlădioase ca pantera, — îţi spun parcă la în tâia vedere, că să le iubeşti, dar să te fereşti de ele.

Nevinovatele, blândele dela Nord, îţi câştigă încrederea, te desarmează, apoi te zdrobesc...

Părăsind spitalul, a scris la mai

de primejdia comună, dacă prelaţii am­belor biserici vor proceda mână în mână dând astfel un aplomb mai mare pro­testelor lor.

Educaţia religioasă a tineretului e o chestiune internă de credinţă a fie­cărei biserici.

E absurdă până şi pretenţia ca îngri­jirea asupra acestei educaţii să fie luată din mânile autorităţilor bisericeşti respective şi concrezută preoţilor unei biserici stre­ine fie chiar de aceeaş credinţă. Nu, cetim cum foile maghiare reclamă me­reu preoţi rom. catolici maghiari pentruconnationalii lor din America sau din>România? Măcar că biserica rom. ca­tolică e o biserică internaţională.

Prelaţii noştri vor putea invoca şi argumente de natură religioasă morală pe când cei cari vor încerca să lipseas­că bisericile româneşti de a îngriji în­săşi de catechizarea generaţiilor lor ti­nere au în vedere curat scopuri detes­tabile de cucerire politică.

E drept, că în politică dreptul e pe partea celui maj tare, iar cel mai tare e de prezent statul ajuns sub do- mînaţiunea elementelor şoviniste.

Cu toate aceste faptul că întrio eventuală acţiune comună a clerului înalt în chestia catechisării va avea pe partea sa şi un argument de natură re­ligioasă morală, le va uşura mult pozi­ţia şi le va mări şansele de reuşită.

Dacă ambele biserici româneşti resp. căpeteniile lor îşi vor apăra cu bărbăţie şi solidaritate punctul de ve­dere, guvernul îi va răzbi cu mult mai greu decât dacă se va lăsa ca fiecare biserică sau chiar episcopie să se a- pere aparte cum va şti şi va putea !

Toate dezastrele noastre de până acum avem să le mulţumim faptului trist, că greul luptei l-a purtat numai unii dintre prelaţi, iar ceilalţi şi-au vă­zut de afacerile lor locale.

Chestiunea catechizării e cu mult mai însemnată şi o înfrângere în punc­tul acesta va fi o pierdere cu mult mai grea, decât ca ea să se poată scuza cu recompensele materiale ce le dă gu­vernul unei sau altei episcopii cu vă­dită intenţie de-a sparge falanga de a- părare a clerului înalt.

Cine are urechi de auzit să audă. Durere şi în punctul acesta judecata asupra felului cum şi-a apărat unul sau altul dintre arhierei biserica, e rezervată aproape exclusiv — istoriei.

Pressa română s-a achitat de da­toria ei dacă a semnalat de cu vreme primejdia şi a făcut atenţi pe cei che­maţi, să stea la postul lor.

Vizite la Bucureşti* Din Bu­cureşti se confirmă ştirea, că părechea re­gală spaniolă va face o vizită la curtea re ­gală română. Vor mai vizita apoi Bu­cureştii familia regală a Greciei şi r e ­gele Sârbiei.

Liicr&i ile pentru delimi­tarea Albaniei* Din Roma se a- nunţă, ca comisiunea internaţională pentru delim itarea frontierelor de sud

ale Albaniei s’a în trun it eri la Brindisi pentru a preciza program ul ei de acti­v ita te in toa te am ănuntele. Zilele vii­toare comisiunea va pleca în localitatea Stilos, de unde vor începe delimitările.

Ministrul de externe albanez, Muf- fid Bey, care a fost prim it Luni de m inistrul de externe Berchtold, a de­clarat unui ziarist u rm ăto are le :

»Audienţa s’a învârtit in ju ru l chestiunei Arghiro-Castro. Am spus m inistrului că sm ulgerea acestui oraş va cauza Albaniei o rassă ce nu se va putea vindeca nici-odată. Contele Berch­told ne-a pus în vedere în treg concur­sul guvernului a u s tro u n g a r“.

R asa galbină. In China e proiectată reorganizarea radicală a for*

B ucureşti 2 Septemvre.

Acum dupa-ce planul de re­vizuire a tratatului dela Bucureşti a fost luat dela ordinea zilei şi du- pă-ce comisiunile mixte pentru de­limitarea nouilor graniţe ale sta­telor balcanice sunt în plină lu­crare, toate privirile sunt îndreptate spre delegaţia turco-bulgară, care e în drum spre Adrianopole, pen­tru a stabili noua graniţă între cele două ţâri mărginaşe.

Puterile mari s’au liniştit, Rusia pare a fi renunţat definitiv la pla­nul unui boicot financiar în contra Turciei, şi impresia generală este, că Puterile n ari vor lăsa deocam­dată în sarcina delegaţilor turci şi bulgari, ca sâ tranşeze chestia de­limitării graniţei.

De sine înţeles, că indirect Puterile mari, ca şi în decursul tratativelor dela Bucureşti, vor in fluinţa, după interesele lor, pe unii sau pe alţii dintre reprezentanţii celor două guverne în cazul când pretenţiuni prea exagerate, fie din- tr’oparte fie rîintr’âlta, ar ameninţa obţinerea unei înţelegeri turco- bulgare.

In genere se crede că tratativele între Turcia şi Bulgaria vor ajunge la un bun sfârşit şi se spune chiar că tratativele nu vor dura mai mult de 3 săptămâni.

Chestia, care preocupă actual­mente cu deosebire cercurile poli­tice ale României în legătură cu tratativele turco-bulgare, este: că ce raporturi vor urma, după rezol- virea acestui ultim epilog al răz­boiului balcanic, între Turcia şi Bulgaria, iar de-altăparte cum se vor prezenta pentru viitor relaţiu- nile intre Turcia şi România. Am­bele aceste chestiuni stau în strânsă legătură, căci atât Bulgaria cât şi România au interese importante economice cu Turcia.

ţel m ilitare şi ridicarea ei la starea a r­m atelor europene moderne.

In privinţa aceasta se anunţă din Peking u rm ă to a re le :

Preşedintele republicei Juanşikkai a declarat am basadorului germ an că guvernul central a r dori ca arm ata chineză să fie reorganizată de ofiţeri germani, pe baza serviciului m ilitar obligator. Conform proiectului guver­nului, care se va depune la toam nă pe biuroul parlam entului, efectivul arm atei chineze pe timp do pace va fi de 800.000 soldaţi.

Reorganizarea arm atei chineze va dura cinci ani. După acest interval, China va în tră în rândul m arilor pu­teri m ilitare.

Un distins membru al corpu­lui diplomatic român, care de mult timp funcţionează în Turcia, a fă­cut reprezentantului ziarului „Mi- nerva“ în privinţa aceasta urmă­toarele declaraţiuni importante:

Conflictul existent în tre Turcia şi Bulgaria se va sfârşi cât de curând, în favoare celei dintâi. Turcia va răm âne stăpână pe Adrianopol şi Kirkilisse, iar Bulgaria va obţine, Ia est de râu l Mariţa, doar câteva sate populate cu bulgari.

In Trocia sunt foarte puţini bul­gari şi foarte mulţi turci. Sunt acolo mai mulţi greci de cât bulgari, deci era firească dorinţa Turciei de a răm âne stăpână pe Tracia.

Odată term inat conflictul existent, între Turcia şi Bulgaria se vor stabili strânse legături economice.

Bulgaria a răm as singurul vecin al Turciei europene. Ea găseşte încă, de m ult în Turcia, un admirabil debu­şeu pen tru produsele ei agricole şi chiar pentru produsele micei sale in ­dustrii.

De-acum încolo acel debuşeu îi va fi şi mai folositor, deci Bulgaria are un m are in teres să trăiască în bune re ia ­ţi uni cu Turcia, căci aspiraţii naţionale Bulgaria nu mai poate avea în Turcia răm asă în Europa.

Bulgari neliberaţi sunt în ţinutu­rile ocupate de greoi şi s&rbi, deci într’a- colo se vor îndrepta aspiraţiile Bul­gariei.

La cucerirea Consiantinopolului nu se mal pob gândi bulgarii. Capitala T ur­ciei e de prea m ultă vrem e ochită de ruşi, ca să îndrăsnească bulgarii apune stăpânire pe ea.

Apoi pe viitor nu va mai fi cu putin ţă o alianţă balcanică in contra Turciei şi aceasta va fi ori când în m ăsură să reziste atacurile venite dela bulgari.

Din punctul de vedere politic Bulgaria are un îndoit interes să tră ­iască bine cu T u rc ia ; întâi, ca să n’o aibă contra e i ; al doilea, ca s’o aibă alături de ea contra grecilor.

Iată a tâ tea motive ce vor de ter­mina pe bulgari să trăiască in bună a r­monie cu turcii.

România deasemenea are interese sâ trăiască bine cu Turcia. Ea ne poate

fi de m ult folos economic, dacă nu şi politic.

Noi exportăm şi azi în Turcia pro­duse agricole şi petrol, dar am putea exporta cu m ult mai m ult, dacă am încheia convenţiuni speciale cu acel stat.

Azi bulgarii exportă mai mult decât noi, a tâ t în Turcia, câ t şi în Egipt.

Dacă nu vom lua m ăsuri din vreme, vom ajunge să pierdem debu­şeu! economic din Turcia şi E g ip t Ne va iua locul Bulgaria.

Interesul nostru politic ce ne poate lega de Turcia e, ca acest stat, încă destul de puternic prin posesiunile iui din Asia, se nu d e v i n ă satelitu l Bul­gariei şi să n’o aju tă pe aceasta când a r râvni sâ se răzbune contra noastră.

Presa din România să lămurească opinia publică asupra acestor fapte $1 îm prejurări şi să determ ine o apropiere cât mai m are de Turcia, înainte ca b'algarii s ’o fi a tras în sfera interese­lor lor.

Prinderea brigăzii bulgare la Ferdinandovo.

Convorbire cu genera lu l G. Bogdan — F ine . —

Când operaţiunea prinderei şi a dezarm ărei brigádéi bulgare a fost ter­minată, am trim es p8 ofiţerii prizonieri în România, ia r gradelor ' inferioare şi soldaţilor le-am dat drum ul după ce fiecare ju ra înaintea preotului diviziei noastre, că nu va mai lupta în contra, Românilor.

Tunurile luate dela bulgari, 12 de câmp şi 4 de munte, precum şi aproape 7000 arme de mână, te-am expediat tot atunci in ţară.

V estea că soldaţii prinşi au fost puşi în libertate s’a răspândit repede în localităţile din îm prejurim i şi după aceea m ulte zile veneau num eroşi sol­daţi bulgari din a lte unităţi, cari depu­neau armele, ju rau şi prim eau dela mine bilete de voe de a se înapoia la vetrele lor.

Aceasta dovedeşte cât de profundă era dezorganizarea în arm ata bulgară cauzată de in trarea trupelor románéin Bulgaria.

D ar la Ferdinandovo n’am avut numai m ulţăm irea să capturez o bri­gadă bulgară ; acolo am pus stăpânire şi p* un foarte bogat depozit de ali­mente. Era depozitul pen tru alimentarea arm atei bulgare de nord.

Am găsit acolo, în cantităţi con­siderabile, făină, grâu, fasole, zahăr, ceai, conserve de carne şi peşte, gră­sime de porc, untdelemn, etc. etc.

Mulţâmitâ acestui depozit întrat în stăpânirea noastră, divizia coman• dată de mine, n’a avut trebuinţă, dela plecarea din ţară, până la înapoiatt de cât două zile de aprovizionare din partea intendenţei româneşti.

Trupele din divizia 1 cavalerie m avut (ea mai bună şi îndestutâtoan hrană. Din provizdle găsite ta Tcrdi• nandovo am mai adus şi la Bucureşti

— P robabil «à din cauza abondenţei de h ra n ă , aţi av u t şi pu ţin i bolnavi.

— Relativ foarte puţini. In divizii 1 n’au fost atinse de holeră decâtdoul escadroane, cari au fost izolate la timp şi au fost scăpat de holeră cu foarte puţine victime. Având m ult ceai şi za­hăr de la Ferdinandovo, trupele au beut aproape numai ceai, iar in Balcani, la

Interesele României şi Bulgariei în Turcia.Convorbire cu un diplomat român.

m ulte locuri, căutând un post. D ar no­rocul îl părăsise. Nu afla nici un loc vacant.

Iar peste o lună, isprăvise toţi banii, încât tân jea din puţinul credit ce-1 avea şi din am anetarea unor obiecte de valoare.

De Cecilia nu mai auzise nimic şi Doamne, — cum a r fi v ru t s ă i p ri­vească o singură dată în faţă , — ca să o umilească cu o singură, — fulge­rătoare privire.

— Păreai un înger — dar eşti o canalie! — iar fl spus şi a r mai fi due­la t odată cu bărbatul ei.

Din întâmplare, la stradă, a zărit pe Impiegatul dela gară, logodnicul Ce- ciliei, la b ra ţ cu dactiiografista, care o înlocuise pe Cecilia.

— Are haz a tâ ta pretinie... îşi zise el zimbind cu ironie. Apoi s’a lua t pe urm a lor, să afle că unde locuiesc. A st­fel va avea prilej sâ dea ochi cu Ce­cilia. Aproape de gară, ia văzut in ­trând pe subt o poartă. A s ta t acolo câteva ceasuri, dar prietina Ceciliei nu mai ieşea, prin u rm are ei s tau în aceiaşi curte.

A mai pândit în câteva rânduri dar n’a dat ochi cu Cecilia.

Fiori calzi de prim ăvară adiau afară şi lum ea ieşea la soare, prin parcuri.

In tr’o Duminecă în sfârşit, a vă- zut’o în parc, cu mama ei. Slăbise.

Urmărindu-le de departe, a văzut că cele două femei au în tra t la casa lor, unde stă tuseră şi mai înainte.

A s ta t zădarnic insă până noap­tea târziu, Ceciiia n’a mai ieşit, — nici bărbatul ei n’a venit să o ducă.

Emil nu ştia ce să mai creadă. — Se va fi ce rta t tânăra păreche? Sau bărbatul e dus în vre-o călătorie.

S’a dus la gară şi aflând că băr­batul Ceciliei nu plecase din oraş, a răm as şi mai nedum erit.

D imineaţa aştep ta la poarta unde in trase Cecilia cu mama ei şi în sfârşit a văzut* o ieşind.

Ea abia că l’a recunoscut şi a ro ­şit toată.

— Bună ziua d-le secretari — zise ea cu £teamă.

— Nu sun t secretari — răspunse Emil brusc.

— Scuză...— N’am să scuz nim ic! Vreau

să-ţi spun părerea ce o am despre d-ta, pe urm ă să mergi să spui bărbatului d-tale că stau gata să-i dau sa tis­facţie...

— La bărbatul m eu? — Eu nu sun t m ăritată, d-le Collini, — zise ea, cu team ă şi m irare.

Iar Emil a răm as buimăcit.— Cum ? Nu-ţi era logodnic acela?

întrebă el.— Atunci da, — însă mi-a trim is

inelul, chiar din pricina scrisorilor d -ta le ...

— Aşa? Ei vezi, de ce le-ai ară­ta t a tunci? îi zise el mai blând şi mai răzbunat niţel.

Dar răspunsul Ceciliei l-d buim ă­cit şi l-a desm etecit to todată.

— Cum ? E u? — F oarte frumos, d-le C ollini! După-ce îi trim iţi iui scri­sorile, — după-ce ne strici... A h ! d-le Collini, d-voastră meridionalii sunteţi prea puţin scrupuloşi.

Iar Emil nu ştia ce să mai creadă, în to rsă tu ra era pi ea repede, lovitura era prea nem erita tă pen tru Cecilia.

— Şi el unde-i? a njai în trebatEmil.

— Nu ştiu, — nu l-am mai vă­zut . . .

— Mie mi se pare că s-a căsăto­r it cu pretina d-tale, care te înlocuia, l-am văzut ld braţ, In trând în tr-o casă. Acum încep să pricep. Pr6tina d-tale, aflând scrisorile, le-a da t logodnicului., şi el a luat-o de nevastă... Unde mergi? Vino, că te în so ţesc! O să aflăm cheia enigmei...

Şi plecând spre biuroul unde m un­cea acum Cecilia, el i-a povestit de pu rtarea dactilografistei care o înlo­cuise, de păruială, de duel şi de con- cediarea iui. Cecilia nu ştia nimic de toa te aceste. Când a prim it inelul dela logodnicul ei, pe un bileţel îi scria n u ­mai a t â t : »Primeşte inelul. Am aflat to ­tul. La biuroul vechiu să nu mai mergi, că eşti concediată«. Crezuse deci că toa te aceste isvorăsc dela Collini. A fost a tâ t de deprim ată, încât n-a mai aflat cu cale să umble după am ănunte.

— In sfârşit acum au trecu t toate, — zise ea sosind la biurou, — când să se despartă. Nu te învinuiesc nici pe

d-ta, — doar nu puteai şti ce se va naşte din lucru acesta. A fost o şiret gărie nevinovată cu scrisorile aceţ dar ai suferit şi d-ta destul...

S-au despărţit; dar când să iad dela biurou, Emil o aştepta.

— Mi-a venit o id e e ! — zise <L Vreau să ne convingem, dacă de fapt ei s-au căsătorit.

— Dar pentru-ce? — întrebă Ce­cilia.

— Iată de c e : am să-i felicit să le mulţumesc, că fără să vrea, i liberat din lan ţu ri un înger bun, ci m ata.

— D -ta începi de nou sfcrengăriile, pe cum văd. La ce ţi-ar folosi Eu sun t cu m ult mai m ândră, decât 81 m ă interesez de ei...

Gu toa te aceste, m ergând încet pe stradă, s-au înţeles ca altă-zi să tread amândoi de câteva ori pe la poarta »lor«, ca să se convingă, ori să întrebe câteceva dela portarul casei.

La despărţire Emil i-a sărut? mâna.

— Mă ierţi Cecilia ? Mă poţi ie— Pentru-ce ? D-ta u-ai vrut

greşeşti.— Ţi-am cauzat poate durere. L-ai

iubit doar... şi poate că suferi şi acum., zise Emil, ţinându-i m âna strânsă ia ale lui. Dar ea zâmbea.

— Nu, d-le Collini. Dacă el ml ţinea capabilă ca să-l înşel, ca logod­nică, de sigur că nu avea părere cin­s tită despre mine. Şi astfel nu merit» — iubirea mea.

Nr. 182.—1918. **«gina 3ft A Z ST A T R À R S I L Î A I Ï I 1 .

Petrohan, unde am s ta t mai m ult timp, aerul era n rn u n a t şi apa bună, aşa că trupele au dus-o foarte bine.

— Nu era cu putinţă de înlăturat holera?— Prin mijloacele dictate de se r­

viciul sanitar, nu. V eţi înţelege cât de greu e în campanie să dai soldaţilor să bea apă fiartă, când n’ai pu tin ţa să prepari acea apă : s’o fierbi, s’o răceşt\ s’o ţii acoperită şi s’o ai în cantita te îndestulătoare, la orice moment, pentru mii de oameni.

Cu ceai am salvat trupele de holeră,

— Dar acţiunea dv. nu s’a încheiat la Ferdinandovo.

— De acolo am înain tat, trecând defileul greu al Balcanilor şi ne-am o- prit la Petrohan, unde am s ta t mai mult. Acolo ocupasem crestele şi orice atac din partea trupelo r bulgare ne-ar fi fost nouă favorabil.

Cela P etrohan pornisem spre So­fia, ho tărîţi să Intrăm în capitala Bul­gariei. Când to tul era pregătit pentru acest a rt şi când ne aflam la cel m ult 25 km. de t'ofla am prim it, în ziua de 13 Iulie, după miezui nopţ9i, telegram a prin care mi se spunea să nu mai îna­intez şi să m ă re tra g din nou la Pe­trohan, unde s’aştepfc noui comunicări.

Telegrama aceea a coïncidât cu plecarea d-lui general Coandă la Niş.

Am executat ordinul şi, cu to t regretul, m’am îndepărta t de Sofia, r e ­venind la Petrohan, unde am s ta t până la ordinul de demobilizare, când am pornit în spre ţară.

Zâmbind d-nul general Bogdan a adăugat :

M’am înapoiat cu două reg re te : că n’am in tra t în Sofia şi că n’am s ta t mai m ult timp la poalele de sud ale Balcanilor, unde clima era a tâ t de pri- incioasă pentru to ţi 1

— Ino’o întrebare: Ce impresie v’au fă­cut ostaşii bulgari?

— Cea mai bună. Oameni voinici, sănătoşi, rezistenţi : pu rta fiecare pe el câte 250 cartuşe, ceeace e foarte m ult. Echipamentul lor era foarte bun, după cum bună era şi h rana lor.

Magnaţii in diplomaţie,— Ambasador nou la P e te rsbu rg .— Magnaţi unguri în diplom aţie.

— Ce scrie >Az E ste . —

Ambasadorul de la Petersburg al Austro-Pngariei se re trag e de la pos­tul său şi ca urm aş al lui cele mai m ulte şanse le are contele Et ideric Szavăry, de prezent şef de secţie îu m inisterul de externe austro-ungar.

*Cu numirea lui Szapâry de m inis­

tru rezident al nostru în Petersburg se sporeşte num ărul m agnaţilor unguri, aplicaţi de diplomaţia noastră şi p la­saţi pe lângă curţile europene. Azi sun t miilţi magnaţi unguri acreditaţi, ca am ­basadori în diferite capitale, având a apăra interesele monarhiei în s tră i­nătate.

Mai nain te vrem e aceasta era o raritate, cum ra rita te a fost şi num i­rea contelui Andrássy Gyula de m in is­tru de externe al monarhiei noastre. Azi monarhia e reprezentată în Paris de un conte Széchenyi, în Feriin de contele Szögyény-Marich, care se poate lăuda cu prietinia îm păratului Wilhelm şi acum vom avea şi ia P etersburg un magnat ungur, pe Fr. Szapáry. Un u n ­gur între R uşi! Nu vă pare cam n os­tim? Ar mai resta , ca în locul lui Berch*

Şi* s-au d esp ărţitAltă zi Cecília era liberă după

masă. Au plecat deci pe cum s-au în- iţeles, povestind îm preună, spre gară. Când la cotitura stradei, iafcă-i şi pe «ei doi. Veneau la braţ. Atunci Emil, tu o mişcare repede a lua t b ra ţu l Ce- dllei, strângând-o aproape de el.

— Lasă-i să pleznească de năcaz /— zise el cătră Cecília.

Iar ea, pricepând, s-a da t şi mai iproape de Emil şi ii vorbea privindu 1 tu dragoste, părând că nu observă pe fostul ei logodnic şi fosta ei prietenă. Mergând aşa, păreau o păreche tinără,

| doi logodnici îndrăgostiţi.Ceialaţi doi, când i-au zărit, au

rămas încurcaţi. El era palid, ea roşie.Iar Emil cu Cecília, treceau pe

drum veseli, abea privindu-i, — ca nişte , oameni în plină fericire.; Când au trecu t de co titu ra s tra ­

dei, au izbucnit amândoi în hohote le râs.} — Ai răm as acelaş copil petulant,■ zise ea.

— Iar d-ta acelaşi înger î i-a ră s ­puns el.

— Ei, iasă-mi acum braţul şi nu B&i vorbi aşa...

— Nu, Cecília, — acest b ra ţ e al seu de astăzi. Avem două m ărturii, ori ne-au văzut la braţ. Nu trebue să le facem plăcerea de a ne şti altfel. Şi 'doar acest b raţ e a tâ t de potrivit în- ţr al meu. Lasă-1 Cecília, lasă-1! — O

thold când acesta se va re trage, să fie n u n r t m inistru de externe al m oarhiei habsburgice — contele Tisza. Atunci să vezi m inunăţii în diplomaţia noas­tră . Berchtold cu vestitul lui status- quo şi cu chestiunea revizuirii t r a ta tu ­lui de pace din Bucureşti, a r răm ânea pe jos. Tisza a r »comite« şi mai m ari »genialităţi« încât diplomaţii europeni, mai cu seam ă Ruşii şi Francezii a r a- plauda de bucurie....

*Aceasta e partea slabă a diploma­

ţiei noastre. De când m agnaţii unguri au influinţă în conducerea trebilor ex­terne, politica m onarhiei are convulsiuni debruscheţă şi trece prin blamagii g ra ­ve. De giaba, m agnaţii unguri răm ân şi în s tră in ă ta te to t mai m ult m agnaţi, ia r nu politici isteţi, nu diplomaţi. . .

E in teresan t ce caracteristică a acestor s tări ne dă *Az Est* din care reproducem, fără com entar, urm ătorul p a s a j:

>E fap tcunescut — zice ziarul — că în posturile diplomatice ale m onar­hiei se află azi în m aioritate m agnaţi unguri. Conţi m aghiari sun t trim işi în cele mai mulfcş capitale şi la conveni­rile serbătoreşti, printre fracurile di­plomaţilor, brodate cu fir de aur, în tot locul străluce câte un costum de gală maghiar (diszmagyar).

>Nu putem. însă să fim de loc mândri de un asemenea avantaj. A- nul acesta istoric, în care săm ănăturile m onarhiei au fost bătu te de mai m ulte ori de grindină, l-a îm plinit A ustro- Ungaria to t cu m agnaţi diplomaţi m a­ghiari. Dar ei nu s’au dovedit de di,- plomaţt)de samă, ca magnaţi însă de sigur sunt destul de buni.

Şi ne venea a crede, că dm lupta aceasta diplomatică, vom învăţ* ceva. Văzând că Hartvigii, Ciaricovii, Şebecii cum au sucit după voie pe iluştri noş­tri conţi, gândeam că se vor căuta oa­meni capabili. Dar nu 1 La Petersburg e lipsă de un om nou, ia r la noi omul în diplomaţie începe tot numai de la conte în sus!*..*

Din Sâcele.— In atenHunea deputaţilor noştri din

camera ungară. —

încă dela începutul războiului bal­canic în ţa ra noastră s’a'sistat liberarea de paşapoarte pentru cei mai mulţi.

P en tru comunele noastre m ărgi­naşe cum sun t şi Sâcelele, aceasta or- dinaţiune a fost şi este estrem de pă­gubitoare, căci este ştiut, că oamenii noştri în ţa ra aceasta sun t numai mo- safiri, ia r averea o au in România. Acum ei sun t am eninţaţi în lipsă de paşa­poarte, sau să şi piardă toa tă averea ce o au în România, sau să nu mai dea p’acasă pela familiile lor, sau cu peri­colul vieţii pe căi lăturalnice se treacă pen tru de-a-şi păstra avutul.

Zadarnic am rem onstra t la pretură, la com itat, ba trim is-am jalbă şi la înaltu l Minister, căci nimeni n’ar© urechi de auzit când e vorba, de necazurile bietului Român.

Nu e m irare deci dacă pe lângă acestea şi m ulte alte mizerii ce le în­dură oamenii n o ş tii când vin şi merg în România — vedem cu inima strânsă de durere cum cei mai buni ai noştri ne părăsesc, căutându-şi a ltă patrie.

In faţa astorfei de lucruri tr is te apelăm şi la deputaţii noştri ca să mij­locească la locurile com petente, ca a- ceastă ordinaţiuna devenită absurdă,

să te ocrotească în to tdeauna braţul meu şi dragostea mea va încerca să-ţi câştige ie rtarea pentru ce ţi-am prici­nuit...

Ea nu mai spunea nici un cuvânt. Şi-a lăsat b raţu l s trâns într-al lui şi s-au dus aşa până acasă la ea.

La poartă s au despărţit a tâ t de greu. Emil îi spunea să pregătească de pe acum pe mama ei, pentru a se m uta îm preună la Alexandria, după căsătorie. I-a mai spus apoi, ca a ltă zi să iasă de to t din serviciu şi să se pregătească de căsătorie şi călătorie.

Mergând spre locuinţa lui, a in­tra t la postă şi a da t pentru fostul şef din Alexandria, urm ătoarea tele* g ra m ă :

»Mi*am îm plinit scopul, taina ple­cării mele. M’am însurat şi sun t g a1 a să mă întorc oricând la serviciu. Rog răspuns«.

Ia r altă zi a prim it telegrafic două mii de franci din Alexandria, cu rugarea să cumpere un cadou din partea şefului pen tru D-na Godini şi să se în toarcă norocoşi. P ee tru el, ca dar, îi trim itea un concediu de 15 zile, pentru călătoria de nuntă.

Când s’a dus cu vestea la Ce­cilia, ducea cu el telegram a, un bu* chet de flori şi doua verighete.

să se revoace — reluându-se liberarea norm ală a paşapoartelor.

Zenovie Popovicipreot.

Adunarea despărţământu­lui „Zerneşti“.

Adunarea despărţăm ântului »Zer* neşti« s-a ţin u t Duminecă în 18/31 Aug. în comuna Poiana Mărului sub condu­cerea dir. Ioan Ionică ing. silv. înainte de adunare a avut loc o frum oasă ex- poziţie de copii organizată de agen tu ra locală cu concursul preţios al medicu­lui Dr. Pompiliu Nistor. . Au fost expuşi în to ta l 86 copii dela 2 —4 ani, dintre cari au obţinut premiul I. de câte 3 cor. 22, premiul II. de câte 2 cor. 14 şi premiul III. de câte 1 coroană 29 co­pii. Au fost premiaţi deci 65 copii cu suma de 123 coroane, d in tre cari 38 coroane au incurs ca oferte benevole dela d-nii: P. Dan dir. şcol. 3 co r, A. Gogonea şi Moise Micu preoţi câte 2 cor., Nic. Pană înv. penz. 4 cor. Dr. E. Sâm petrean şi Dr. Romul Oltean advo­caţi câte 3 cor.. George Cutean farm a­cist, N. Rimbeţ no tar câte 3 cor., Vir- gil N istor preot 2 cor., Mircea Tomas p reot 2 cor., George Moşoiu comerc. 2 cor. I. Vodă notar 2 cor., D-na Dr. O. Cernea soţie de adv. 4 cor. şi d-na 1. Ionică soţie de silv. 3 cor.. Copii pre­miaţi au făcut cea mai bună im presie prin trupurile lor sănătoase, trunchioa- se şi bine desvoltate. Toţi au fost fo­tografiaţi în grupă.

După expoziţie s-a ţinu t şedinţa adunării cercuale, la care — durere — dintre ţărani, fiind timpul prea înain tat au lua t parte foarte puţini. SecretarulP. Dan a cetit raportul ^general despre activitatea anului 1912/13. S-a consta­ta t, că com itetul cercual a dezvoltat o frum oasă activ itate mai ales prin ţin e ­rea de prelegeri şi aran jarea de serate literare poporale. Dar unele agenturi nu-şi fac datoria, bibliotecile sunt pă­răsite, num ărul membrilor scade, m ulţi din membrii sunt în res tan ţă pe 2 şi 3 ani cu taxele, alţii refuză să plătească taxele restan te , deşi au prim it foaia »Transilvania« şi alte beneficii dela Asociâţiune. Adunarea a lua t măsuri înţelepte pentru de a introduce spirit nou de vieaţă în agenturi, aceste o r­gane însem nate ale despărţăm intelor. Membrii restan ţieri vor fi provocaţi din nou să-şi achite taxele, ia r aceia cari au declarat categoric casarului, că nu mai plătesc, precum sun t doi domnii pro­topopi, au fost şterşi prin adunarea cercuală din lista membrilor, având a se raporta despre aceasta şi com itetu­lui central.

A dunarea a votat mai m ulte p ro ­puneri studiate şi prezentate adunării de com itetul cercual. Astfel este pro­punerea referitoare la înfiinţarea de cooperative, la form area biroului de informaţii gratuite pen tru popor în chestiuni economice, financiare ffşi judi­ciare, la obligativitatea stipendiştilor de a face examen din limba şi lit. română, la com baterea alcoolismului etc.

Din raportu l cassarului Dr. Pom* piiiu Nistor s’a constatat, că despărţă­m ântul dispune de o avere de 345 cor. bani depuşi la banca »Creditul«. In de­cursul anului espirat despărţăm ântul a prim it un aju tor de 50 cor. dela comi­te tu l central şi 50 cor^dela banca »Cre­ditul« din Zerneşti, deasem enea a p ri­m it şi donaţiuni de cărţi dela Ioan Io­nică, Dr. Pompiliu Nistor şi Virgil Nis­tor. D onatorilor li s’a adus m ulţăm ită. S’a exprim at m ulţăm ită şi acelora, cari în mod g ra tu it şi cu je rtfe de bani şi de tim p au organizat cele 15 şezători şi 12 prelegeri pentru poporul din cele 5 comune ale despărţăm ântului, anume domnilor: I. Ionică, P. Dan, Dr. P. Nis­tor, V. Pană, Dr. E. Sâm petrean, Dr. R. Oltean, Dr. O. Cernea, I. Sperchez, Con­stan tin lencică, Ilariu Plotogea, Moise Brumboiu, Titus Popovici, Tr. Rîpescu şi alţii.

De încheiere a urm at organizarea despărţăm ântului pe Un nou period de 3 ani. S-a ales cu aclam aţiune director Ioan Ionică, membrii în com itetul cer­cual: Moise Micu, Aron Gogonea, Gre- goriu Manoilă preoţi, Dr. Romul Oltean, adv., George Cutean, farm acist, ia r se­cretar Valeriu Pană, înv. Fostului se­cretar şi m embru în com itet P. Dan, care de 8 ani a pu rta t această sarcină onorifică adunarea cercuală i-a exprim at m ulţăm ită protocolară.

Suntem siguri, că noul com itet ales, care dimpreună cu ceilalţi membrii naturali ai com itetului în calitatea lor de membrii fundatori şi pe vieaţă aî Asociaţiunei a n u m e : domnii Andrei Coleş, farm acist, Dr. Oct. Cernea, Dr. Eugen Sâmpetrean, Gheorghe Moşoiu, şi reprezentantul băncii »Creditul« for- meazăjo grupare respectabilă de forţe care vor duce micul despărţăm ânt »Zerneşti« din izbândă în izbândă. Dumnezeu să le aju te 1

Un participant.

Ş T I R I . |— 21 A ugust 1913.

Un» document istoric. D-nui d o c t.r M anolescu-Strunga, care a lua t parte , ca voluntar, în regim entul de artilerie din Roman, comunică ziarului »Mişca­rea« din laşi i urm ătoarea inscripţie gă­sită de d-sa pe o fotografie a marelui bărbat de s ta t Ioan C. B rătianu, ex­pusă în muzeul din Poradim. Inscripţia, scrisă în limba franceză, aparţine frun­taşu lu i cetăţean bulgar Daniil Popov Iată-o:

»Ofer oraşului Plevna, oraşul meu natal, acest p o rtre t $ al ilustrului cetă­ţean şi patrio t rom ân I. C. Brătianu, pentru a fi pus în galeria mausoleului istoric rid icat înadins în acest scop, în onoarea creatorului Bulgariei moderne.

»Subsemnatul m arto r ocular al a- cestor evenimente, cari au pus bazele Bulgariei actuale, colaborator to t a tâ t de fervent pe cât de modest al înde- plinirei lor, îl ofer deasem enea compa­trio ţilor mei, îndemnându-i de a avea cultul m arilor oameni, cari au creat Patria noastră, desfiinţând ţa ra barba­rilor cari au robit-o un tim p de mai m ulte secole.

»Ilustrul român de la 1866 până la 1878 şi chiar în timpul acestui răz­boi liberator, n'a încetat de a fi un adevărat desinteresat cam­pion al liberârei Bulgariei de sub ju ­gul Turcilor.

»1. C. Brătianu chiar ca m inistru şi consilier al ilustru lui său stăpân, M Sa Regele Carol I al României, n’a pă­ră s it pe ilustru l Suveran pe câmpul de bătae, de cât după ce arm ata aliată Rnso-Roxnână cuceri iredutabila redu tă Plevna.

>Să-i fie am intirea e ternă p rin tre Bulgari«.

Holera. In România — după co­m unicatul oficial din 18 Aug. v.—m er­sul epidemiei de holeră este: bolnavi vechi 429, confirmări noui 86; to ta l 515, din cari au m urit 36 şi au răm as 479. La aceştia se adaugă 956 izolaţi în la­zaretul m ilitar din Zimnicea şi 29 în am bulanţa »Crucei Roşii« dela T. Mă­gurele.

— In Ungaria. Mai m ulte cazuri de holeră s au ivit în com itatul Bereg, unde epidemia ia proporţii to t mai mari. iS-a constatat oficios, că în aceste părţi ale Ungariei holera a fost adusă din Galiţia. In comunele Solyva şi Vanj s-au ivit până aeum mai m ulte cazuri de holeră d intre cari câteva m ortale. Apa râului Latorţa e contam inată cu bac- cilii holerii, aşa că au torităţile au in­terzis locuitorilor să mai folosească apa acestui râu, care acum e păzit de sol­daţi. Pen tru localizarea epidemiei s-au lua t cele mai aspre măsuri. La propu­nerea preturei din Solyva şi Also-ve- recke s-a oprit in tra re a în ţa ră a tu ­tu ro r streinilor din Galiţia.

Principele Ferdinand ai României şi principesa Maria, cari trebuiau să plece la Sigmaringen pentru a asista la ceremonia căsătoriei ex-regelui Ma- nuel cu nepoata principelui Ferdinand, au fost siliţi să renun ţe la această că­lătorie, principele fiind re ţin u t în ţa ră de demobilizare şi executarea m ăsuri­lor san itare privitoare la arm ată.

Convocare. On. membrii ai desp.IV. Murăş-Uioara al »Asociaţiunii pen­tru lite ra tu ra rom ână şi cu ltura popo­rului român«, precum şi to ţi cei ce doresc înaintarea în cu ltură a poporu­lui rom ân sun t Invitaţi la adunarea generală ordinară a acestui despărţă­m ânt, ce se va ţinea în şcoala gr. cat. din Uioara de sus la 11 Septemvrie st. n. 1913 la 3 oare p. m.—Emiliu Pop dir. desp.

D espărţirea b issricei bulgare .depatria* hst. Corespondentul din Sofia al ziaruiui »Dimineaţa« comunică urm ă­toarele : încă dela încheierea păcii din Bucureşti se observa un curen t în sen­sul ca bulgarii să rupă ori ce legătură cu biserica greacă şi să treacă la bise­rica catolică. Ia cercurile bulgarilor m a­cedoneni se vede în aceasta singurul mijloc de apărare contra desnaţionali* zării şi convertirei la patriarhat. Ideea aceasta e propagată acum şi de presa zilnică, care apelează la opinia publică şi la preoţime să adere la ideea ca bi­serica bulgară să se despartă de cea grecească şi să recunoască Roma, eare va primi cu braţele deschise pe bulgari.

Cartierul general a l arm atei ro-Eâne, începând de eri, a fost transfe­ra t la Bucureşti.

CGugresul cMior ferats europenese ţine — după cum se ştie — în fle­care an în câte o altă ţa ră . De rândul acesta congresul se va ţinea în Ro­mânia şi va avea loc — după cum sun- tem infurm aţi — la Sinaia, în zilele 3 şi 4 Septemvrie v. In congres se vor stabili tarifele de transport pen tru anul viitor. Vor lua parte 25 de delegaţi.

Episcopul Hossu însănâtoşat. »Al­kotmány« înregistrează, cu bucurie, şti- t e a că episcopul Vasile Hossu s-a însă-

nătoşa t pe deplin şi se va reîn toarce în curând la reşedinţa sa.

0 nouă operetă românească. Cetim în »Minerva« că cunoscutul m ăiestru de muzică I. G. Brătianu a d a t la iveală o nouă opere tă »Principesa Dora«, în tre i acte, alcătuită pe un lib ret scris de d-1 Duţescu-Duţu. Noua operetă a fost prim ită de d-i Grigoriu, care o va re ­prezenta în stagiunea de iarnă.

Aviatorul Aurel Vlalcn a executat alaltaeri un splendid sbor asupra Bu­cureştilor. Seara pe la orele 6 şi un sfert — ni se scrie din Bucureşti — au trecu t pe deasupra oraşului tre i aero­plane: un »Farman«, un »Taube« şi un aparat »Vlaicu«, care era condus de in­ventatorul său inginerul-aviator Aurel Vlaicu. Deasupra bulevardului şi uni­versităţii simpaticul aviator Aurel Vlai­cu a esecutat viragîi superbe, cari au stârn it adm iraţia tu tu ro r privitorilor.

Un morun m onstrn. Din comuna Jurilofca (judeţul Tulcea, România) se anunţă, că pescarul Nichifor Jo ra a pes­cuit în mare, lângă punctul Periteaşca, un morun în g reu ta te de 496 chilogra- * me. Uriaşul peşte avea o lungime de 4 m etri şi diam etru de 1.70 m.

Ştlfi mărunte* Pe sfârşitul lunei Septemvrie se aşteaptă la GodftllO so­sirea M. Sale monarhului.

— Tot în luna Septemvrie — după cum se anunţă din Viena — îm ­păratul Wilhelm al Germaniei va sosi la Troppau unde va vizita pe contele Lorich, ia r mai apoi — In localitatea Gretz de lângă Troppau — va fi oas­pete principelui Lichnowsky, am basa­dorul din Londra al Germaniei.

— Ni se scrie din Bucureşti, că dl Baţaria, fostul m inistru turc, a pă­răs it capitala României, plecând laCons- tantinopol prin Constanţa.

— 250 m uncitori ai fabricei de vapoare »Danubius« au declarat greva.

— Coperişul bisericei minoriţilor — una din cele mai vechi monumente istorice ale Vienei — a fost distrus alaltaeri noapte de incendiu, provocat de un trăznet care s’a descărcat în co­perişul bisericii.

AvjZ. Un absolvent de gimnaziu cu m atura, 'caută farm acia Nicolae Co- leşiu din Bârlad, (România) ca practi­cant începător. î — 12.

Gin Braşov şi Ţara-Bârsel.P e n tru m asa studen ţilo r rom âni,

a dăru it dl Ambroziu Bersan senator în H aţeg sum a de 10 cor., în am in­tirea decedatei sale soţii Maria nâsc. Novac-Buniac.

Prim ească mărinim osul donator sincérité noastre m ulţăm ite. — Direc. şcoalelor medii gr. or. rom. din Braşov

Excurslune. Societatea sodalfior Români »Lumina« dfn Braşov îşi va ţinea excursiunea obicinuită In poiană Duminecă în 25 A ugust (7 Sept.)-1913. Plecarea va fi la orele 7 dim ineaţa din localul Societăţii la locul num it »Mu­chea cu brazii« In caz de tim p nefa­vorabil se va am âna pe Dumineca viitoare. La dispoziţie s*au pen tru p u ­blic 5 focuri.

POSTA KEDACTIOTEÎ.Dlui I. V. In B. Ai făcut foarte rău, că

ai ales chiar pe „Peşti Hirlapu. Raţionamen­tul, că din aeest ziar Iţi vei putea forma un anumit sentiment de ură e deadreptul eronat. Pentruce ţi-ai aduoe pe dracu în casă eu banii Dtale câştigaţi cu trudă, c&nd noi avem atâ­tea necesităţi culturale, cari reelamă banii Dtale? Ştim, oă şi alţii dintre ai noştri abo­nează acest ziar. l i condamnăm din tot sufle­tul. Aeest ziar care varsă atâtea bale împo­triva noastră trebme scos din casele noastre. N’avem lipsă de usturoiul jidanilor sari pe deoparte înjură pe soldatul român şi virtuţile acestuia, iar pe de altă parte cer drepturi pe seama „vitejilor“ jidani cari şi-au vărsat „sân­gele“ pe câmpiile Bulgariei.

Lasă deci ziarele perciunaţilor şi abo­nează mai bine ziarele româneşti, dacă ţii ea gă nu-ţi turburi echilibre! montai.

ULTIME ŞTIRI.Sof ia , 3 Sept. Trape tnrceşti

au ocupat pe malul drept al Ma- riţei localităţile Kirdsali, Mazuanli, Sofiu şi Gumuldsina. In oraşul Xanti trupele turceşti s’au încâe- rat cu trupele bulgare, cari s’au retras.

Par i s , 3 Sept. Tratativele în­tre Poartă şi Bulgaria se vor ter­mina în curând cu cedarea de că­tră Bulgari în toate punctele prin­cipale. Turcii sunt pregătiţi pentru toate eventualităţile, ^ e când Bul­garii sunt cu totul istoviţi.

P ro p rie ta r:Tip. A. Mureşianu: Branisce & Comp

Redactor responzabil:Ioan Brotea,

Pagina 4. G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I . Nr. 181 —191

iï

KASINO din SINAIAfuncţionează regulat din luna Iunie până la finea lunei Octomvrie.

M A E ! A T B A G T Ï Ï I I ----------------.... "W ™ '"™ ................. f

T e a tru de com edieT e a tru de operă ş i operetă

T e a tru de varie tăţi sen zaţio n a lCu cei mai celebrii artişti din Europa. 10_1C

NOTAŢI BINE!!In flecare săptămână schimbare totală de program.

In fiecare Sâmbăta şi Duminecă serbări şi reprezentaţii extraordinare cu acelaş preţ moderat2 mari orchestre de artişti din Paris şi Montecarlo.

Balsamul Farmacistului Â. THIERRY.e s te o doftorie v indecă toare la to a te suferin ţe le de p lum âni, p iep t, a lină c a ta t . t< ş i * peripneum onia, tuşea. A re efectescelen t ;a lo rîng ită . p r in g srg a riz a re im nicdecă d ifte ritis , răg u şa lă etc. v indecă Irigurile, V indecă boale de ficat, s to ­m ac in te stine cobcă, asthm a, eong lu tinare , ac rea la în gât, etc. V indecă trân jii, hem oroide. A re efect p u rg a tiv , cu­ră ţă rin ichi, exc ită ape titu . S erveşte cu succes la d u reri de d in ţi, fo losit ca a p ă de g u ră în tă reş te giugiile, d e lă tu ră m irosu l g reu d in g u ră şi stom ac, du reri de cap, şoldină e fc. Mijloc bun co n tra lim bricilo r. F o lo sit ex te rn p en tru raa e , foc viu, fistule, gurgiu , a rsu ri, d egera tu ri, râe . —Să nu lipsească d in n ic i o casă, cu deosebire când gra-

zează in fluen ţa coléra şi a lte epidem i. — A se ad resa :An die Schutzengel-Apotheke

des A. THIERY in P reg rada bei Rohitsch.U Ae mici sau 6 duple sau 1 sticlă specială costă 5 K 60 b.

La com ande mai m ari p re ţu ri scăzute.

Alifia >enilfolîsi veritabilă«opreşte şi v indecă învec ina rea sângelui, face o p e ra ţia de prisos.Se foloseşte : la s tag n area cu rgere i lap te lu i de prisos, d u re r i de p iep t, foc viu, su ferin ţe vechi la picioare, oase, răn i, um flături de pioioare ş i c a r ie ; răn i de lov itu ri, contuziani, scoaterea co r­pu rilo r stre in e ca ţă n d ă ri de sticlă, aşchii, năsip , alice, ghioio i e t c , la um flă t u i abscese, alubă, um flă tu ră de unghii, saşie a, r&ni la pieioare, răn i produse de arsuri, d egera tu ri, um flă tu ri de

gât, ră n i la copii etc. etc.2 borcane costă 3 É. 60 baui, cu ram b u rs sa» tr im ite rea banilor.

Se cap ă tă la farm acia Jo se f v . T ö rök şi la farm acii din U ngaria . E n gros Ja D re g u e r ii : T h e lm ay er db Seitz, K ochm aister N achf. B rú d er R vdanov its în B pest.

Unde n u se află depezit să se facă com anda d irec t la 11—50

Schitzsugel-Apotlieke des A. TMiery In Pregrada lui Rthitsch.

S-a deschis din nou

R e s t a u r a n t u ldelà Promenadă

Renovate d;n nou toate localităţile, modern aranjate două săli de mâncare, cameră separată. rerasă cu mese şi grădină.

B u c ă tă r ie «le c la sa primă^ l e r e e x ce len tă 5$i*clier, T iu d e i i a s ă cu rat. B H erite sorturi^ T iu în butelii^

Şam panie^ liic lie r u r l ete.

C r e ţ u r i s o l i d . © I S e r v i c i om . a / t e n ţ i © !

îmi iau voe a invita pa On. public din oraş şi jur a vizita Restaurantul, recomand bucătăria caro este vestită ca foarte bună. Primesc abonamente pentru cost în Restaurant şi afară

cu preţ» moderat.

Cu toată stim a:

Peter Renovich5 - 8 b l r f a ş .

Instrucţie de cusut şi croitAm onoare a aduce la cu­

noştinţa On. public că primesc

E L E V Ecărora le pot da instrucţie în cu­sutul şi croitul modern de albitul în mod peifecc şi practic. Ape­

lând la sprijinul O a. publicsem nez cu to a tă s t im a :

P a u la H orn . S t r a d a N ăsipu lu i d e jo s Nr. 4.

îu apropierea spitalului.1 - 4 ,

Nr. 5900—1913

Concurs

Dr. KEN YER ESDoctor în ştiinţele m edicale universale. — Laborator medical şl consultaţiuni — A ranjam ent m edical cu electricitate.

Emanaţie de lladium. instalaţie de Oxygen.-.................... "" pen tru boale de nervi şi interne. „ _____Ehrlich 606. Dr. Spengler vacinare contra oft?cei. Examinare d© cârce (Zeis* microscop): baecilii d© tuberculoză — la ivirea oftice! ! gono­coccus, Syph. spirochete — boale d© sâBge — aperm ă etc. — Analise 'i..... chemice. îngrijire cu scrum bia boal© de piele etc. .........

Braşov, Cetate, Strada Spitalului Nr 2.T e le f .n 43. (C asa nouă ii» c o lţ a lu i Nagy). Telefon 48O r d i n a ţ i u n i « le la 11'/2—12V, o a r e . L a d o r i n ţ ă p r o s p e c t e

Visitele D-lor Colegi 1« primesc bucuros.

OTO©©0©®©®©©0©®0 X OQQQmSQUÖ

i » . 0. F O L Y O V I T S s p e c .

H©! tri ch-U|hel]fjooXpÙooo

xoÖxo

S B A 8 0 V , grâului Hr. 4.

.Mare * sortimeat. la stofe modeme pe ntradame şi — : — Stofe de haine şi Albituri. —

bărbaţi

92—104TrusourI complete.Serviciu prompt 1 Preţuri ieftine !

©x3OOX&ooxÖ © o - 1X©oX

ÎTegoţ nou de văpseli de primul rang.Aduc la cunoştinţa Onor. public, a văpăitorilor de

odăi şi .a comercianţilor că am deschis înEr?şoYechi, strada lungă $o. 9 o

Prăvălie de văpseli şi uleiuri,bogat asortată cu toate sorturile da văpseli.

Am şi un deposit de tot felul de scări. P r tţu r i m od era te . 24 80) S ervsci so lid .

K. ARŞII, Văpsitor de odăi şi eomersant de văpseli-

PIXOL” Remediu contra pure cilor la pomi (Blutlaus).

E fe c t s n p r in z ă to r ş i d u r a b i l .Preţul 60 bani, K. 1 — K. 1-50.

Se capătă ia

KRAFFT & HERBERTE BVoft:B B A Ş O Y , T â r g u l G râu lu i STo. ». (5 -6 )

XXOXOOO20ÜOOCO X ooo©ooo©©oor.ox

E n g l e z ă(London) dă lecţii î» Gramatică, conversaţie şi literatură, nu numai în limba ei maternă, dar şi în limba franceză, italiană şi spaniolă Se dă instrucţie şi la mandolină.

Ad. May Greig S tr a d a S p ita lu lu i N r. 57 .

1 - 3 .

A mDamă franceză, cu praxă de

mai mulţi ani, dă instrucţie în limba franceză. Strada Caterinci nr. 18.

2-8C e t i ţ i « i

r ă s p â n d i ţ iGazeta Transilvaniei” .________________________ ________________________________ y ş W M G U m A i m

TIPARUL T r o ë E A F Î* . A. «UKRflANU BRANUáGE & «.m p. KKAŞOV

Pentru stipendiile v 4cânteDin fs n d a ţiu n e a „Q eorge V işa“ .

1. Un (1) stipendiu de ]0( cor. folosit de Ioau Augustin Cu- liaai, cl. III. elem , Alba-Iulia.

9. Un (1) stipendiu do 200 cot, folosit de Letiţia Cucuiu, prepH curs. III. Oradea-mare, — desti­na« pentru acel tia&r român, can ar dori sa cerceteze vre-o şcoa'I pedagogică sau şcoală reală. Coa- sângonii fundatorului au pre±erin(ă.| Ragările vor trebui înaintate ca- tră capifclul gr.-cat. de Alba-fulu| şi Făgăraş în Blaj, până la terni- nul mai sus indicat, provăzuts ci carte de botez şi copia testimo niului şcolastic de pe an. şcoli trecut, iar consângenii v©r avd să alăture la rugare şi atestat d consângenitate deîa oficiul parii- liial coneernent.

3. Un (1) stipendiu de cor. folosit In anul şcol. 1912/li| de eătră Demetriu Toilea, gi cl. V. în Blaj, — destinat pentrej copii, cari cercetează clasele rioare ale şcoalelor medii.

4. Un (1) stipendiu de cor. folosit în an. acol. 1912/1! de cătră Fodor Radu, gimn. VIII. în Blaj, — destinat nenti copii, cari cercetează despIrM mintele superioare ale şcolilci] medii sau astfel de şcoli, cari st« pe acelaş nivou cu şcolile mediii

•tipendiile de sub 8, 4 d vor conferi acelor tineri sau fe­tiţe aparţinătoare la familia leii George Vişa, cari vor dovedi pur­tare morală şi progres în studii

Blaj , din şodinţa conzis rială, ţinută la 2/15 August 19

iniei

Avis.O Domnişoară!română se o u t i lângă doi copii, UI

Gabriela Dr. Popovît*|Nagyvárad, Szfcaroveszky u. 21,