stres profesional noile tehnologii

RISC I SECURITATE N MUNC

NUMRUL 1-2/1999

CONSECINTELE INTRODUCERII NOILOR TEHNOLOGII SI ECHIPAMENTE ASUPRA CONDITIILOR DE SECURITATE

SI SANATATE IN MUNCA.

FACTORI DE RISC PENTRU SECURITATEA SI SANATATEA PERSONALULUI OPERATOR DIN SISTEMELE

DE MUNCA CU TEHNICI SI TEHNOLOGII NOI - PARTEA A II-A

Psiholog Seracin Mihaela Aurelia INCDPM


NUMRUL 1-2/1999

INTRODUCERE

Articolul de fata prezinta factorii de risc pentru securitatea si sanatatea personalului operator din sisteme de munca cu tehnici si tehnologii noi, asa cum au fost acestia evidentiati de cercetarile prezentate in partea intaia. Colectivul cercetarii a efectuat o serie de investigatii experimentale de teren la locuri de munca unde se desfasoara activitati partial sau total informatizate: activitatea de dispecerat-trafic metrou (activitate de supraveghere prin intermediul unei interfete partial informatizata), activitatea telefonistelor in sisteme digitale (tehnologie informatizata din domeniul comunicatiilor). In raport cu fiecare dintre activitatile amintite au fost analizati si evaluati atat factorii profesionali (sarcina de munca, conditii de organizare a activitatii, regim de munca, caracteristicile de amplasare si dimensionare a postului de munca, factorii mediului fizic) cat si individuali (capacitati individuale). De asemenea, au fost precizate exigente fizice si psihofiziologice si evaluate solicitarile si starea de sanatate fizica si mentala. In final, pe baza corelarii rezultatelor s-au stabilit factorii de risc si de solicitare specifici fiecarei activitati. Rezultatele obtinute au fost confruntate cu datele din literatura referitoare la riscurile specifice introducerii noilor tehnici si tehnologii si cu cele ale unor cercetari anterioare ale colectivului lucrarii, cercetari desfasurate in activitati din domeniul informaticii. In final, s-a realizat o inventariere a tuturor factorilor de risc pentru sanatate si securitatea personalului care isi desfasoara activitatea in conditiile introducerii de tehnici si tehnologii noi, specifice etapei actuale de dezvoltare a societatii. FACTORII DE RISC PENTRU SECURITATEA SI SANATATEA PERSONALULUI OPERATOR DIN SISTEMELE DE MUNCA CU TEHNICI SI TEHNOLOGII NOI In prezent, se acorda o atentie deosebita (la nivel de cercetare, aplicativ si legislativ) conditiilor de munca specifice noilor tehnici si tehnologii, stresului profesional si problemelor de sanatate asociate proceselor de munca automatizate, informatizate si aplicatiilor microelectronicii. Investigatiile stiintifice se adreseaza in principal aspectelor ergonomice si celor de psihologia si igiena muncii, rezultatele acestora fundamentand programe speciale de masuri, elaborate de comitete ale unor organisme internationale (Biroul

International al Muncii, Organizatia Mondiala a Sanatatii etc.), nationale si de interes mai restrans (regional, departamental, de intreprindere). In literatura de specialitate, ca si in programele de masuri legislative si nonlegislative internationale se utilizeaza diferiti termeni pentru a desemna factorii profesionali de risc, specifici noii societati informatice si anume: factori psihosociali sau factori de stres chiar atunci cand este vorba de factori sau conditii de natura fizica, chimica etc., dar care pot afecta si starea de sanatate mentala (psihica), fie direct, prin actiune asupra unor mecanisme neuroumormale, asupra sistemului nervos central si a activitatii nervoase superioare (substratul anatomofunctional al activitatii psihice), fie indirect actionand ca un stres psihic (atunci cand omul percepe factorii profesionali ca un obstacol, dificultate sau amenintare). Avand in vedere faptul ca fiinta umana este o entitate biopsihosociala, indiferent de natura si calea de actiune a unui factor extern fie el nociv, agresiv sau benefic, omul, organismul sau reactioneaza ca un tot unitar la toate nivelurile sale de manifestare: fizic, fiziologic, neuroendocrin, psihologic, comportamental, social. De aceea probabil, factorii externi, profesionali sau existentiali, in masura in care vin in contact cu omul si interactioneaza cu acesta determinand (indiferent de situatie) reactii complexe, cu o mare implicare psihica, au fost denumiti factori psihosociali (nu in raport cu natura originara, ci cu devenirea lor in contact cu omul). Cu alte cuvinte, factorii profesionali psihosociali, ca factori de stres psihic, rezulta din interactiunea dintre principalele categorii de factori profesionali (continutul, natura si caracteristicile sarcinii de munca, mediul de munca, conditiile de organizare a activitatii si de amenajare a locului de munca, relatiile psihosociale, practicile manageriale, conditiile de angajare, promovare si mentinere pe post etc.), pe de o parte si factori umani individuali (capacitati, abilitati, nevoi, aspiratii, nivel de educatie si cultura etc.), pe de alta parte. Insusirile si limitele umane care determina succesul sau insuccesul interactiunii se bazeaza pe caracteristicile biologice si psihologice ale fiintei umane in general (caz in care factorii profesionali vizati au efecte potential nocive sau benefice pentru toti indivizii) ca si pe caracteristicile individuale ale personalului respectiv, pe contextul social (caz in care rezultatul interactiunii este diferit de la individ la individ). Factorii umani individuali se pot modifica in timp, ca urmare a procesului de adaptare in raport cu diferite influente profesionale si extraprofesionale. Factorii


NUMRUL 1-2/1999

profesionali si cei individuali sunt intr-o interactiune continua si dinamica (figurile 1, 2 si 3).

INTERACTIUNI

Ambianta in munca Capacitati, nevoi si aspiratii individuale

Natura si continutul Obiceiuri, nivel de activitatii educatie si cultura

Conditii organizationale Conditii de viata personala

extraprofesionala care pot influenta cu reflectare in cu reflectare in Performanta profesionala Satisfactia profesionala STAREA DE SANATATE CONFORTUL FIZIC SI PSIHIC Figura 1 Interactiunea dinamica a factorilor profesionali si cu cei umani individuali si relatia cu starea de sanatate

In cazurile favorabile, in care cele doua categorii mari de factori aflati in interactiune sunt in echilibru, rezultatele sunt benefice atat pentru reusita profesionala, pentru performanta si satisfactia in munca, cat si pentru favorizarea si conservarea starii de confort, securitate si sanatate in munca. Individul are sentimentul capacitatii si competentei in raport cu posibilitatea de a controla si stapani atat situatiile normale cat si pe cele neobisnuite, eventual de urgenta, situatiile problema; interesul si motivatia sa profesionala sunt pozitive si mai intense, increderea in propriile capacitati mai ridicata; conduita sa este sigura, adaptata situatiei.

Atunci cand acest echilibru nu exista, deci cand cerintele, exigentele si conditiile externe (profesionale) nu corespund (intr-un sens sau altul) capacitatilor, abilitatilor si aspiratiilor individuale (conditiile interne) apar o serie de efecte nedorite, ca raspuns al organismului uman, sub forma unor tulburari la nivel cognitiv, emotional si comportamental si la modificari biochimice, neurohormonale si fiziologice, sugerand riscul unor tulburari si chiar imbolnaviri fizice si mentale. Simultan se pot inregistra efecte negative asupra performantei in munca (reduceri cantitative si calitative), erori in activitate cu riscul nu doar de a nu mai putea preveni si neutraliza situatii de accidentare, ci chiar de a le produce (figura 4).


NUMRUL 1-2/1999

Realizarea echilibrului dintre conditiile externe (profesionale, existentiale) si cele interne (umane cu caracter general si individual) nu depinde doar de datele cantitative si calitative obiective ale celor doua categorii mari de factori, ci si de modul in care percepe si apreciaza din punct de vedere subiectiv individul respectiv relatia (cu obiectivitate sau

subiectivism); in acest sens, chiar daca din punct de vedere obiectiv aceasta prezinta capacitati necesare pentru a face fata exigentelor externe, dar le apreciaza ca fiind inferioare, daca el percepe o serie de factori profesionali, situatii de munca, ca pe niste dificultati, obstacole sau agresori, atunci organismul sau va resimti in mod nefavorabil actiunea factorilor profesionali, putand prezenta aceleasi modificari si tulburari ca cele prezentate mai sus (figurile 3 si 4).

INTRINSECI FUNCTIEI (MESERIEI)

Suprasolicitare/subsolicitare in activitate

Exigente temporale Conditii fizice de munca

INTERFATA FUNCTIA (STATUTUL) ORGANIZATIE-EXTERIOR IN ORGANIZATIE

Cerintele companiei in relatie INDIVID Situatia conflict/ambiguitate cu cele ale familiei Capacitati Responsabilitate fata de Efecte ale confruntarii Abilitati alti oameni cariera-familie etc. Aspiratii Neparticipare la luarea Vulnerabilitate deciziilor etc. STRUCTURA SI CLIMAT EVOLUTIA IN CARIERA Lipsa consultarii efective a Promovare rapida personalului Promovare lenta Restrictii privind Lipsa sigurantei pe comportamentul loc de munca etc. Politica generala organiza- tionala etc.

RELATII IN CADRUL ORGANIZATIEI

Relatii deficitare cu seful Relatii deficitare cu

colegii si subordonatii Dificultati in distribuirea

responsabilitatilor

Figura 2 Surse de stres (versiune modificata dupa modelul Cooper-Marshal si Cooper-Torrington)


NUMRUL 1-2/1999

Mediul de munca Satisfactia in Reactii la Stare de perceput de individ munca stres sanatate Confort Performante Mediul de munca Caracteristici Situatii Suport social obiectiv (conditii si capacitati speciale externe) individuale (neobisnuite, (conditii critice) interne)

Figura 3 Sistemul principalilor factori (la nivelul sistemului de munca) care pot determina reactii individuale de stres si care pot afecta starea de sanatate Echilibrul mentionat mai depinde, intr-o mare masura, in afara de existenta unor capacitati profesionale propriu-zise si de existenta abilitatii individului de a adopta asa numitele strategii de coping (la anglo-saxoni Lazarus, Launier, 1978; Lazarus, Folkman, 1984) sau strategii de ajustare (la francezi Dantchev, 1989; Dantzer, 1989) in raport cu factorii si situatiile dificile, amenintatoare, stresante si de a-si controla propriile manifestari primare (precoce) ale consecintelor unei interactiuni deficitare (figura 4). In acest context, trebuie amintit si de existenta unor caracteristici individuale care determina vulnerabilitatea la factorii de stres, rezistenta scazuta la frustrare: tendintele interpretative pe un fond de susceptibilitate crescuta; rigiditate, incapatanare; tendinta pronuntate egocentrice, de autoafirmare; tendinte obsesive si fobice pe un fond anxios; impulsivitate, emotivitate crescuta; agresivitate, inclinatie spre violenta. Majoritatea abordarilor relatiei dintre mediul de munca-starea de sanatate si securitate in munca plaseaza in centrul preocuparilor conceptul de stres profesional factor inclus in categoria celor de risc profesional. Literatura de specialitate evidentiaza o serie de relatii si fenomene ca: cresterea indicelui de frecventa a

tulburarilor de sanatate fizica si mentala in colectivitatile in care se constata si o frecventa mai mare a factorilor de stres psihic; o corelatie pozitiva semnificativa intre comportamente psihologice nespecifice, sindroame psihosomatice, pe de o parte si conditii de munca stresante, lipsa satisfactiei profesionale, pe de alta parte; in alte situatii factori psihosociali care actioneaza ca agenti ai mentinerii echilibrului, ai starii de confort si sanatate. Stresul psihic reprezinta o anumita stare a individului si organismului sau, urmare a actiunii unor factori de stres, stare caracterizata printr-o varietate de reactii (raspunsuri) ale organismului; diversitatea reactiilor (cantitativa si calitativa) este datorata atat varietatii mari de agenti agresori, cat si reactivitatii diferite a organismelor. Dimensiunea psihologica, stresul psihic a patruns in limbajul cotidian prin intermediul limbajului stiintific, ajungandu-se la o nedorita atribuire de sensuri, pastrand insa un element comun calitatea nociva pentru om. De fapt, starea de stres nu trebuie inteleasa ca avand intotdeauna un asemenea caracter. Din aceasta raspandire mare a conceptului trebuie inteles faptul (mentionat si in raport cu conceptul de factor psihosocial) ca societatii moderne ii este caracteristica aceasta implicare tot mai accentuata, a dimensiunii psihice a fiintei umane, intelegand prin aceasta atat sfera


NUMRUL 1-2/1999

cognitiva, cat si cea afectiv-emotionala, indiferent de natura activitatii desfasurate, indiferent de natura asa numitilor agenti agresori.

Reactia, raspunsul individului la aceste actiuni si influente este deci si ea complexa si in nici un caz nu poate ocoli sfera psihicului.

Functia de percepere Functia de interpretare Functia de raspuns Succes Insucces

Modul de percepere a propriului echilibru persoan-mediu

Interaciune deficitar persoan-mediu Capaciti

Vulnerabilitatela stres

Necesiti

Promovri

Scopuri

Atitudini

Autoevaluare

Perceperea unui dezechilibru

Ameninare Pierdere

Aprare Coping -cognitiv -comportamental

Rspunsuri fiziologice -Hormonale -Neurofiziologice

Rspunsuri psihologice Afective - anxietate

- depresie Cognitive

Rspunsuri comportamentale -Izolare -Somato-motorii-Consum -Mimico- gestu- de alcool ale -Evitare etc. -Verbale


NUMRUL 1-2/1999

Figura 4 Sistemul principalilor factori individuali care pot determina reactii de stres si pot afecta starea de sanatate Deci, stresul psihic reprezinta un concept operational cu o valoare interdisciplinara plasand in centrul sau polimorfele si multiplele relatii dintre medii (fizic si psihosocial, profesional si extraprofesional) si individ, ca si in cazul conceptului de factor psihosocial care decurge din aceeasi interactiune om-mediu. A.von Eiff il defineste ca o reactie psihologica a organismului in aparitia careia agentii stresori declansati actioneaza pe calea organelor de simt asupra creierului, punand in miscare, datorita legaturilor cortico-limbice cu hipotalamusul, un sir intreg de reactii neurovegetative si endocrine cu rasunet asupra activitatii intregului organism. Depasind diversele controverse privind definirea conceptului, intelegerea mecanismelor de actiune a factorilor de stres si a starii de stres (deoarece nu fac obiectul lucrarii de fata) este necesar de precizat ca in momentul de fata s-a ajuns la concluzia acceptata de mare majoritate a specialistilor, ca exista stari de stres diferite, cu efecte diferite benefice sau nocive, in functie de aceeasi relatie individ-mediu. Astfel, pentru stari de stres cu potential nociv se utilizeaza termenul distres, iar pentru cele cu potential benefic eustres. Eustresul reprezinta o stare de activitatea psihoendocrina optima, similara cu oboseala placuta de dupa o

activitate fizica sau intelectuala (in raport cu care avem o atitudine, interese si motivatie pozitiva) precum si cu situatia profesionala corespunzatoare efortului care se incadreaza in limite optime de solicitare a organismului. Efectele (benefice sau nocive) ale desfasurarii unei activitati, ale aparitiei unei situatii profesionale, ale actionarii unor factori potentiali stresanti din punct de vedere psihic depinde, pe de o parte, de potentialul lor nociv, de caracteristici ca cele de intensitate, durata, repetabilitate si, pe de alta parte, de disponibilitatea psihicului de a anticipa ori receptiona ca pe o dificultate, obstacol sau amenintare factorul respectiv (factor de stres) in functie de propriile capacitati (obiective sau asa cum sunt ele evaluate subiectiv de individ). Coreland si sintetizand rezultatele investigatiilor experimentale de teren din cadrul cercetarilor realizate de colectivul de Ergonomie al INCDPM, precum si cu datele din literatura de specialitate consultata, s-a realizat o sistematizare a factorilor profesionali de risc (psihosociali sau de stres) pentru starea de confort, securitate si sanatate in munca a personalului operator din activitati cu tehnici si tehnologii noi, sistematizare (clasificare) care poate fi urmarita in tabelul 1. Tabelul mai cuprinde, in paralel, metodologia actuala de analiza si evaluare a acestor factori precum si nevoile pentru perioada urmatoare plecand de la dificultatile si lipsurile metodologice actuale. .

Tabelul 1 Factori profesionali psihologici si psihosociali care pot actiona ca factori de risc (de stres)

Indicatori Metodologia actuala Necesitati Factori ai mediului fizic - zgomot, vibratii, microclimat,

iluminat, amenajarea postului, noxe chimice, radiatii etc. factori cu nocivitate obiectiva sau perceputi ca nocivi;

- existenta riscului de accidentare. Factori intrinseci activitatii (sarcinii) conducand, fie la suprasolicitare (cantitativa/calitativa), fie la subsolicitare sau la alternarea ultimei situatii cu momente de urgenta

Metode obiective Descrierea si analiza muncii. In diferite tari se utilizeaza metode diverse, dintre care, unele sunt foarte laborioase. Multe dintre metode pot fi folosite numai de catre specialisti. Metodele curente disponibile sunt adecvate in special activitatilor fizice si mai putin sau deloc celor abstracte, logice, de supraveghere si conducere (mentale). Exemple: PAQ; metoda LEST;

Stabilirea criteriilor de alegere a esantioanelor de activitati pentru descriere. Standardizarea metodelor existente. Elaborarea unor metode de analiza si evaluare a activitatilor mentale. Elaborarea unor check-list-uri cu completare rapida pentru nespecialisti (de exemple, pentru personalul de medicina generala). Elaborarea de norme, ori de cate ori aceasta este posibil.


NUMRUL 1-2/1999

(incidente, avarii) - indicatori de complexitate/viteza: numarul de alegeri de rutina numarul de alegeri constiente durata ciclului si numarul de

operatii/ciclu - efort de memorare

metoda AVISEN; metoda ANACT etc.

Indicatori Metodologia actuala Necesitati - rapiditate in executie - nivelul de atentie (concentrata,

distributiva) - continuitatea atentiei etc. - gradul de precizie

Exigente temporale: - durata (zilnica, saptamanala) - regimul pauzelor - ritm impus sau liber - activitati repetitive, nerepetitive - munca in schimburi - sistemul de salarizare - munca pe banda sau libera

Factori organizationali si de conducere: - ambiguitatea rolului (sarcinilor) - conflicte intre diferitele cerinte

profesionale - responsabilitati fata de oameni si

securitatea lor sau, din contra, lipsa responsabilitatii

- lipsa de consultare si participare la luarea de decizii

- restrictii nejustificate in raport cu comportamentul in munca

- lipsa posibilitatii de control si autocontrol

Relatii interpersonale - relatii dificile cu sefii, colegii

si/sau subordonatii - climat psihosocial necores-

punzator - lipsa sentimentului de

apartenenta la grup - lipsa sentimentului de siguranta - lipsa increderii in propria

persoana - lipsa aprecierii, recunoasterii si

sustinerii din partea celorlalti

Metode subiective S-au elaborat numeroase chestionare si check-list-uri. Fundamentarea teoretica si constructia tehnica variaza mult. Unele metode au o baza teoretica solida si include scale fiabile si valide. Se pot enumera astfel, cele de evaluare subiectiva a senzatiei de efort: Scala Cooper-Harper modificata; Indicele TLX de efort in realizarea sarcinii (dupa NASA); Tehnica de evaluare subiectiva a efortului (SWAT); Scala de evaluare Bedford; Metoda Actor.

Studiul validitatii si fiabilitatii, de exemplu, prin compararea cu analiza obiectiva a muncii. Standardizare trans-profesionala si trans-culturala. Elaborarea unor scale mai scurte de evaluare.


NUMRUL 1-2/1999

Se evidentiaza astfel o prima grupa, care se refera la factori ai mediului fizic, factori care prin actiune directa asupra organismului pot provoca o serie de efecte negative nu numai asupra somei (corpului), ci si asupra sistemului nervos central, asupra metabolismului, sistemului neuroendocrin si pe aceasta cale ajungand la psihic, pot determina o serie de tulburari mentale si de comportament (stres fizic conducand la stres psihic). Aceiasi factori pot ajunge la aceleasi rezultate finale prin perceperea lor ca agenti agresori de catre individ si deci prin crearea pe aceasta cale a unei stari de stres psihic. Tot in aceasta prima grupa se incadreaza riscurile de accidentare, de asemenea, cu dubla cale de actiune: accidentarea individului poate conduce la traume nu numai fizice, ci si psihice (sindroamele post-traumatice); existenta riscului de accidentare creeaza o stare de stres psihic individului. A doua categorie de factori profesionali cuprinde factori intrinseci sarcinii de munca, conducand in principal la situatii de suprasolicitare, subsolicitare sau de alternare a acestora. Subsolicitarea streseaza pentru ca exista nevoia omului, innascuta (si potentata social) de afirmare, de valorificare, de mobilizare a unei largi game de posibilitati care sa-I evidentieze capacitatile, nevoie care nu ii este satisfacuta decat printr-o activitate in cursul careia este solicitat in grad optim, adecvat posibilitatilor sale. La aceasta se adauga lipsa de antrenare a unor capacitati, aptitudini, in timp conducand la reducerea lor (uzura prin nefolosire). Si mai grave sunt efectele situatiilor in care, dupa perioade mai lungi de subsolicitare, deci de tonus scazut, apar situatii problema sau de urgenta cand este necesara o mobilizare rapida la un nivel ridicat. Toate aceste cazuri sunt specifice unor activitati moderne cum sunt o parte dintre cele de supraveghere si control sau activitatea operatorilor radar, a pilotilor de cursa lunga (suprasolicitarea atentiei pe fondul unei monotonii si/sau a izolarii). Indicatorii utilizati in evaluarea nivelului de exigente adresate de sarcina se refera la : relatia complexitate-viteza (numarul de alegeri de rutina sau constiente; durata unui ciclu de munca si numarul de alegeri pe ciclu; efortul de memorare; rapiditatea ceruta); nivelul de atentie cerut (concentrare, continuitate, distributivitate; posibilitatea de comunicare in timpul activitatii; numarul de masini, aparate etc. de supravegheat; numarul mediu de semnale pe ora; durata

si numaruls interventiilor pe ora etc.); gradul de precizie (parametri sau obiecte foarte mici operatorul trebuie sa observe detalii foarte mici sau sa manipuleze obiecte foarte mici, eventual prin intermediul dispozitivelor optice de marit) necesitand o mobilizare intensa a participarii constiente reprezinta un important factor de efort mental. O a treia grupa de factori profesionali se refera la exigentele temporale. Aceste exigente sunt determinate de: caracterul repetitiv sau nerepetitiv al operatiilor; cadenta libera sau impusa; sistemul de salarizare care impune uneori indirect un anumit ritm de lucru ridicat; timpul necesar pentru a atinge ritmul de lucru cerut (timpul de intrare in ritm);existenta sau nu a pauzelor organizate sau individuale; posibilitatea de a parasi, la nevoie, locul de munca in afara pauzelor; de timpul de lucru zilnic, saptamanal, lunar, anual; de regimul pauzelor si schimburilor de lucru. O durata prea mare a zilei de lucru, un regim nerational al pauzelor (sub aspectul numarului, momentului amplasarii acestora, al continutului si conditiilor in care se realizeaza) poate determina o suprasolicitare a organismului, acumularea in timp a efectelor nerecuperate ale oboselii zilnice si deci poate conduce la oboseala cronica, surmenaj etc. Munca in schimburi solicita in mod deosebit individul (mai ales cea in trei schimburi) afectandu-I ritmurile biologice, variatiile temperaturii corpului, metabolismul, nivelul glicemiei, eficienta activitatii mentale; conduce, de asemenea, la: tulburari ale somnului, ale conduitei de alimentatie, tulburari in viata de familie, sociala etc.; muncitorii se plang mai frecvent de oboseala, tulburari gastrice sau gastro-intestinale, diabet, tulburari cardio-vasculare. In raport cu ultimele doua grupe de factori apar frecvent acuze din partea operatorilor la VDT (videoterminale). In primul rand, continutul cognitiv al unor sarcini realizate prin intermediul calculatorului se poate constitui in factor de suprasolicitare mentala. Activitatea de introducere de date este repetitiva si lipsita de variatie; personalul acuza reactii de stres mai intense si mai frecvente, plangeri referitoare la starea de sanatate comparativ cu colegii care realizeaza sarcini mai variate. Unele cercetari indica un procent ridicat de 60% de operatori care se plang de monotonie si oboseala desi continutul curent al activitatii lor este similar cu cel din perioadele anterioare informatizarii. Intarzierile si pauzele functionale ale sistemului informatic sunt percepute ca puternic perturbatoare de


NUMRUL 1-2/1999

catre operatori. Lipsa posibilitatii de a anticipa asemenea pauze si intarzieri si deci de a controla efortul profesional este principala cauza a unei stari de iritare si neputinta. Pe de alta parte, chiar atunci cand efortul mental perceput de operator este limitat, perioada de introducere a unor schimbari este perceputa ca stresanta de majoritatea angajatilor. Apare frecvent sentimentul de insecuritate ca urmare a fricii de a fi inlocuit de calculator, de a-si pierde locul de munca. Parcelarea activitatilor, sarcini de specializare ingusta determina tendinta de intensificare a muncii, ca urmare a normarii acesteia. Cresterea controlului de catre calculator a muncii operatorului, determinand un anumit sentiment de neliniste si iritare, reprezinta un important factor de stres. De asemenea, concomitent se reduce gradul de control si initiatica a unei categorii de operatori asupra ansamblului procesului de munca; acestia trebuie sa-si adapteze modalitatile de operare a unor reguli de prelucrare a informatiilor dictate de calculator, de unde si o anumita tipizare si rigiditate a procedurilor. In ciuda problemelor ridicate de aplicarea tehnologiilor informatizate in anumite activitati, informatizara poate aduce intre altele schimbari benefice si variate in unele dintre cele mai rutiniere si repetitive activitati traditionale si, din contra, autonomie, posibilitatea de a invata lucruri noi, posibilitatea de autocontrol al propriei activitati si a sistemului in ansamblu etc. De exemplu, s-a constatat ca muncitorii care aranjeaza textul intr-o pagina din industria tipografica, utilizatori de VDT sunt mai satisfacuti de munca actuala, adreseaza mai putine plangeri pe termen lung, acuza mai rar stresul zilnic si prezinta mai putine semne de efort in munca comparativ cu situatiile traditionale ale activitatii. Datele din literatura de specialitate conduc la concluzia ca exista probleme ca cea a stresului psihic si a efortului mental necorespunzator rezultate din modul de organizare a noilor activitati informatizate, principalele cauze fiind lipsa de variatie si lipsa posibilitatii de control asupra sarcinii. Este esential de a investiga componentele sarcinii care pot prezenta caracteristici critice, cu implicatii negative in raport cu efortul mental in activitatile informatizate, de a studia care componente sunt inerente acestor tehnologii si care provin din modalitatile deficitare de organizare a activitatilor. Urmatoarea grupa, cea de-a patra, se refera la o serie de factori de organizare si conducere a activitatilor, a colectivelor si intreprinderii in ansamblu, factori de

importanta crescanda in societatea moderna, dovada frecventa si amploarea nemultumirilor personalului si a conflictelor cu managerii. In foarte multe cazuri oamenii, angajatii nu sunt constienti de loc sau nu in totalitate de adevaratele cauze ale starii lor de nemultumire, de insatisfactie. Dintre acesti factori este necesar de evidentiat: ambiguitatea rolurilor (sarcinilor atribuite); conflictele dintre diferitele cerinte adresate personalului (de exemplu, dintre cele de productie si cele de securitate sau productie si efort; securitate si confort fizic si psihic); lipsa de responsabilitati fata de alti oameni si securitatea lor; lipsa de consultare si participare la luarea de decizii; restrictii nejustificate in raport cu comportamentul in munca; lipsa posibilitatii de control si autocontrol. Cercetarile au aratat, contrar asteptarilor, ca persoanele cu functii de conducere, cu responsabilitati crescute, nu sunt intotdeauna cele mai expuse stresului (exceptand vulnerabilitatile individuale si comparativ cu alte categorii de personal din acelasi domeniu). Astfel, s-au inregistrat indici de mortalitate si morbiditate inferiori in raport cu personalul expus la actiunea unor cadente de lucru impuse si ridicate. De-a lungul scarii ierarhice in jos, se constata o reducere a autonomiei si puterii concomitent cu o crestere a presiunilor exercitate, personalul amplasat la baza scarii ierarhice aflandu-se in pozitia cea mai favorabila exprimarii sub o forma mai mult sau mai putin anormala (patologica) a imposibilitatii lor de a scapa de un cumul de presiuni si exigente concomitent cu reducerea autonomiei, autocontrolului, autoorganizarii propriei activitati si a puterii de decizie privind propria munca. Cu alte cuvinte, creste posibilitatea aparitiei unor tulburari psihice, psihosomatice si de comportament in conditiile in care o anumita categorie de personal aflandu-se la baza scarii ierarhice, pe de o parte, este supus la o multitudine de exigente si cerinte de natura diferita si uneori cu efecte contradictorii (conflictuale) si, pe de alta parte, este lipsit de posibilitatea de a lua decizii pentru a le putea pune de acord, pentru a putea sa-si organizeze si controleze propria lui activitate care, uneori, se afla la mare distanta de cei care iau decizii si care nu-l consulta. Investigatiile realizate de colectivul lucrarii au indicat faptul ca spre deosebire de mecanicii de locomotiva de la metrou, dispecerii de trafic au avantajul unui control si autocontrol mai mare in privinta activitatii desfasurate, posibilitatea organizarii propriei activitati, o oarecare autonomie; autonomia relativa, gradul de responsabilitate si puterea de decizie de care dispun, nu reprezinta in cazul acesta factori de distres ci, din contra, de echilibru, satisfactie profesionala si conflict psihic.


NUMRUL 1-2/1999

Acest fapt a rezultat atat din convorbirile avute cu dispecerii, cat si din raspunsurile le chestionarele de evaluare subiectiva a starii lor de confort si sanatate. S-a constatat astfel, la dispeceri, lipsa starii de anxietate, iritabilitate, agresivitate (prezente in numeroase cazuri la mecanici), 87,50% dintre dispeceri fiind plasati in zona celor absolut normali, fara nici un simptom semnificativ si doar 4% cu o simptomatologie psihopatologica semnificativa, fata de 66% si, respectiv, 18% in cazul mecanicilor de locomotiva (testul PSI). Ultima categorie de factori de risc se refera la relatiile interpersonale, la climatul psihosocial factori de o importanta deosebita in asigurarea echilibrului dintre factorii profesionali si cei individuali. Astfel, atunci cand exista relatii dificile cu sefii, colegii, subordonatii, deci un climat psihosocial necorespunzator, cand apare sentimentul de neapartenenta la grup si de necunoastere si nesustinere din partea acestuia apare si lipsa sentimentului de siguranta, de incredere in propriile posibilitati, dezechilibrul, starea de disconfort psihic, de stres si urmarile patologice ale acestora. Din contra, cand exista relatii interpersonale pozitive, favorabile, acestea reprezinta un important suport fizic si moral pentru individ, ajutandu-l sa faca fata exigentelor profesionale (a se vedea figurile 2 si 3).

BIBLIOGRAFIE

1. Amiel, R. Entreprise sant. Manuel de

psychopatologie du travail et de psychiatrie sociale. La sant mentale de la personne au travail. Maloine SA-diteur, 276, rue de lEcole de Mdecine 75006 Paris, 1985.

2. Amiel, R. Stress et psychopathologie du travail. Arch.mal.prof., 1989, 50, no.7, 696-704.

3. Amiel, R. La notion de la sant mentale et son valuation dans les tudes pidmiologiques vises prventives en mdecine du travail et en sant communautaire. Arch.mal.prof.

4. Caplan, R.D., Cobb, S., French, J.R.P., Van Harisson, R., Pineau, S.R. Job demands and worker health. NIOSH Research Report, US DEpt. of Health, Education and Welfare, aprilie 1975.

5. Chandron, B. Vie quotidienne et psychopathologies de stress, Congrs Paris, 28-29 apr. 1990.

6. Teiger, C. Les empreintes du travail. Equilibre ou fatigue par le travail ? EME, 1980.

7. Welford, A.T. Stress and performance. In: Welford, A.T. Man under Stress, London, Taylor and Francis, 1974.

8. Wisner, A. Ergonomie et psychopathologie du travail. Revue Prvenir, no.20, 1-er sem.1990.

9. x x x Le stress dans le monde du travail Le travail dans le monde. BIT, 1993 T 6, p.73-85.

10. x x x Commision europenne Sant et Scurit sur le lieu de travail. Programme Communautaire 1996-2000.

11. x x x Report of the Joint ILO/WHO Committee on Occupational Health Ninth Session, Geneva, 18-24 sept.1984

CONSECINTELE INTRODUCERII NOILOR TEHNOLOGIIPsiholog Seracin Mihaela AureliaINTRODUCERE

stres profesional noile tehnologii

Documents