strategiei frc pentru anii 2011- - contragarantare.ro · proporţie cât mai mare din resursele...
TRANSCRIPT
1
ACTIVITATEA DESFĂŞURATĂ ÎN ANUL 2014
Activitatea desfăşurată de Fondul Român de Contragarantare (FRC) în anul 2014 a
urmărit realizarea obiectivelor și măsurilor prevăzute în Programul de activitate pe anul 2014,
elaborat pe baza Strategiei FRC pentru anii 2011-2013, cu proiecţii până în anul 2015, inclusiv în
ceea ce priveşte demararea acţiunilor necesare privind dezvoltarea mecanismului de acordare a
contragaranţiilor în contextul noii viziuni privind perfecţionarea activităţii FRC adoptate prin
aprobarea C.S. din luna iulie 2013.
Rezultatele obţinute au fost determinate de cadrul economic general, de specificitatea
dinamicii economiei româneşti și condițiile de creditare a IMM și sunt concordante cu evoluţia
sistemului financiar-bancar şi, în special, cu strategiile de piaţă ale fondurilor de garantare a
creditelor cu care FRC are parteneriate.
Conform analizelor BNR1, dinamica medie anuala a creditului acordat sectorului privat a
rămas negativă în perioada aprilie-mai 2014 (-2,5% faţă de -3,3% in trim. I/2014), tendința de
redresare a acesteia fiind încetinită de componenta în valută precum și, într-o anumită măsură,
de efectul statistic al cursului de schimb al leului. Totodată s-a înregistrat o accelerare a creșterii
creditului in lei (5,7% fata de 1,7% in primele 3 luni ale anului 2014) ca urmare a ajustării
descendente a dobânzilor la împrumuturile noi si atenuării restrictivității condițiilor ofertei de
credite. Din perspectiva evoluțiilor consemnate la nivelul principalelor categorii de clienți, plusul
de dinamica a fost furnizat de sectorul societăților nefinanciare (-4,1% in aprilie-mai 2014
comparativ cu -5,4% în trim. I), exclusiv pe seama avansului înregistrat de componenta în lei.
Conform ediției din iunie 2014 a Sondajului BNR privind creditarea companiilor
nefinanciare, finantarea bancara a fost o optiune putin uzitata de catre firme, majoritatea
apeland la surse interne de finantare. Perceptiile asupra conditiilor de finantare stabilite de
institutiile financiare nu s-au modificat fata de semestrul trecut. Nivelul ridicat al dobanzilor si
comisioanelor, cerințele privind tipul sau valoarea garantiei, clauzele contractuale si birocratia
reprezinta, in aceasta ordine, cele mai insemnate obstacole pentru companii in a accesa resurse
financiare de la banci si/sau IFN.
Prin organele sale de conducere – Directorat, Consiliul de Supraveghere şi AGA, FRC a
fost preocupat în permanenţă de asigurarea continuității activității, dezvoltarea, perfecţionarea
și diversificarea mecanismelor şi instrumentelor sale ca o necesitate a consolidării procesului de
acces la finanţare a IMM prin facilităţile contragaranţiei.
1 Raport asupra inflației,august 2014, BNR
2
Pe parcursul trimestrului II/2014 a fost continuat procesul de elaborare a cadrului de
reglementare pentru implementarea noii viziuni strategice și perfecționarea mecanismului de
acordare a contragaranțiilor, cu luarea în considerare atât a viziunii acţionarului majoritar, statul
român, reprezentat de Ministerul Finanţelor Publice, privind accentuarea comportamentului
prudenţial şi limitarea eventualelor pierderi până la un nivel care să poată fi acoperit într-o
proporţie cât mai mare din resursele proprii ale FRC, cât și a opiniei Curții de Conturi a României
exprimată prin Raportul de control nr.704/28.03.2014 și Decizia nr. 22/29.04.2014 urmare
controlului efectuat în perioada 15.01-28.03.2014 la Fondul Român de Contragarantare S.A.
privind ”situația, evoluția și modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului,
precum și legalitatea realizării veniturilor și efectuarea cheltuielilor” pentru perioada 2011 –
2013.
Pe parcursul trimestrului II/2014, la nivelul FRC au fost continuate acțiunile care să
asigure realizarea implementarea noii viziuni strategice, respectiv:
1. A fost finalizat procesul de elaborare a noului cadru de reglementare a activității de
contragarantare aplicabil de la 01.07.2014, astfel că în ședința din data de 05.06.2014,
Consiliul de Supraveghere a aprobat Schema de contragarantare – ajutor de minimis
pentru sprijinirea accesului IMM la finanțare, Schema de ajutor de minimis pentru
sprijinirea accesului la finanțare a IMM-urilor din sectorul agricol și Convenția-cadru de
contragarantare aferentă acestora;
2. S-a demarat procesul de negociere a noilor convenții de contragarantare cu fondurile
de garantare partenere, cu privire la implementarea noului mecanism de
contragarantare în condițiile eliminării mecanismului de mandat. În acest sens au avut loc
mai multe întâlniri de lucru cu principalul partener, FNGCIMM, în cadrul cărora au fost
discutate caracteristicile noilor produse dezvoltate de FRC pentru domeniile şi categoriile
de IMM prioritare/strategice, precum și modificările ce trebuie realizate în fluxurile
operaționale dintre FRC și FNGCIMM;
3. A fost continuat procesul de modificare a Organigramei FRC, schema de operare a FRC
fiind ajustată pentru a corespunde necesităților generate de forma finală a mecanismului
de lucru, în scopul consolidării și îmbunătățirii, începând cu 01.07.2014, a coordonării
activităților entităților organizatorice implicate direct în implementarea noului
mecanism;
4. Pentru crearea unui mecanism operativ de analiză și aprobare a acordării și plății
contragaranțiilor au fost înființate comitetele de contragarantare nivel 1 și 2, cu atribuții
3
de analiza, avizare și decizie în privința solicitărilor de contragarantare, respectiv a
cererilor de plată, pragul valoric pentru delimitarea competențelor pe cele două comitete
fiind stabilit la 1.000.000 lei;
5. Au fost inițiate demersuri pentru modificarea și completarea condiţiilor de acordare a
contragaranţiilor, aprobate prin Ordinul MECMA nr. 2199/2011, cu modificările şi
completările ulterioare;
6. A fost finalizat procesul de negociere cu Ministerul Finanțelor Publice pentru obţinerea
datelor din situațiile financiare ale IMM, prin încheierea Protocolului nr.
6921/23.06.2014. Astfel, prin solicitarea de furnizare a datelor din situațiile financiare
depuse de toate societățile comerciale din Romania, FRC va putea să își dezvolte
instrumente pentru analizele curente realizate la acordarea contragaranțiilor, dar și
pentru analiza situației financiare a IMM aflate în portofoliul FRC;
7. Pentru implementarea în condiții optime a noului mecanism de contragarantare, în luna
iunie a.c. a fost aprobată revizuirea Procedurii de desfășurare a activității de
contragarantare pentru a cuprinde noile responsabilități și sarcini specifice procesului
de analiză a contragaranțiilor, precum și fluxurile operaționale dintre structurile
organizatorice implicate în acest proces;
8. În vederea asigurării unei platforme IT care să răspundă în mod optim noului mecanism,
a fost realizat procesul de negociere cu furnizorul soluției informatice, încheindu-se în
acest sens în cursul lunii iunie contractul corespunzător.
În cursul trimestrului II/2014, activitatea de contragarantare a FRC s-a derulat în baza
următoarelor instrumente de contragarantare:
Norma nr. 1/2012 privind stimularea accesului la finanțare al IMM, revizia a 4 a;
Norma nr. 2/2012 privind stimularea accesului la finanţare a IMM nou înfiinţate (start-
up), revizia a 4 a;
Norma nr. 3/2011 privind contragarantarea garanțiilor aferente finanțărilor contractate
de IMM-urile active în producția primară de produse agricole;
precum şi a convenţiilor încheiate cu fondurile de garantare, prin intermediul cărora se
implementează aceste norme, respectiv Fondul Naţional de Garantare a Creditelor
pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii S.A.-IFN (FNGCIMM), fondurile locale de garantare
Sfântu Gheorghe, Focşani şi Craiova - filialele FNGCIMM și Fondul Român de Garantare a
Creditelor pentru Întreprinzătorii Privaţi IFN S.A. (FRGCIP).
4
Distribuţia numărului de contragaranții acordate în trimestrul II/2014, pe tipuri de
finanţări susţinute, a continuat trendul înregistrat anterior, respectiv ponderea numărului
contragaranțiilor pentru investiții a scăzut la 20%, față de 35 % în trimestrul anterior, în timp ce
ponderea valorică a acestora se menține la un nivel redus de 28%. Dacă comparăm cu portofoliul
acordat în trimestrul II/2013 se observa o îmbunătățire a structurii, având în vedere că
investițiile au deținut ponderi de 11% numeric și 19% valoric.
Graficul nr. 1 Graficul nr. 2
În termeni structurali, portofoliul de contragaranţii acordate în trimestrul II/2013 se
prezintă astfel:
Graficul nr. 3
Graficul nr. 4
20%
80%
Numarul de contragarantii acordate in trim II/2014 pe tipuri de finantari
investitii
capital de lucru
28%
72%
Volumul contragarantiilor acordate in trim II/2014 pe tipuri de finantari
investitii
capital de lucru
9%
50%
41%
Ponderea numarului de contragarantii acordate in TII/2014 pe tipuri de IMM
intreprinderi mijlocii
intreprinderi mici
microintreprinderi
21%
54%
24%
Ponderea volumului de contragarantii acordate in TII/2014 pe tipuri de IMM
intreprinderi mijlocii
intreprinderi mici
microintreprinderi
5
Se remarcă faptul că prin activitatea de contragarantare desfăşurată în trimestrul II/2014,
contrar evoluțiilor din a doua parte a anului 2013, principalele beneficiare ale contragaranţiilor
acordate sunt întreprinderile mici2 (50% din numărul total de contragaranții), urmate de
microîntreprinderi (41% din numărul total) și întreprinderile mijlocii (9%). Creșterea cu 164% a
numărului de contragaranții din trimestrul II comparativ cu trimestrul I, a fost în favoarea
întreprinderilor mici, ele fiind cele care au înregistrat o creștere semnificativă în portofoliu (de la
44% în trimestrul anterior, la 50% în acest trimestru), în principal, în detrimentul întreprinderilor
mijlocii.
Graficul nr.5
Microfinanțarea. Din totalul de 811
contragaranții acordate în trimestrul II/2014, 332
contragaranții au fost acordate unor
microîntreprinderi (41% din numărul acordat în
trimestru). Din totalul acestora, doar un număr de 99
contragaranții (3,6 milioane lei) aferente unor
microfinanțări destinate capitalului circulant, au
beneficiat de procentul de contragarantare maxim, de
80%. Menționăm că, numărul este cu 34% mai mic
decât numărul de microfinanțări destinate capitalului
circulant care au beneficiat în trimestrul anterior de
această facilitate, respectiv 150 contragaranții.
Susținerea proiectelor cu cofinanțare europeană. În trimestrul II/2014 au fost acordate
85 contragaranții aferente proiectelor cofinanțate din fonduri europene, cu o valoare a
contragaranțiilor de 26,93 milioane lei, ceea ce reprezintă o scădere cu 13% a numărului și o
creștere cu 13% a valorii comparativ cu acordările trimestrului I/2014. Este de menționat faptul
că, trendul ascendent al acordărilor trimestriale de contragaranții pentru susținerea
proiectelor cu cofinanțare europeană, înregistrat încă de la începutul anului 2011, s-a stopat în
prima parte a anului 2013, când s-a înregistrat o tendință de descreștere, dar de la începutul
anului curent se observă o creștere semnificativă a cofinanțărilor europene contragarantate
(graficele nr. 6 și 7).
2 Clasificarea pe cele trei categorii s-a facut ţinând cont de criteriul >nr. de salariati, respectiv
microintreprindere cu până în 10 salariati, intreprinderi mici cu 10 – 50 salariati, intreprinderi mijlocii cu 50 – 249 de salariaţi și de informațiile transmise de fondurile de garantare.
811 ctg
177,8 mil lei
332 ctgmicroîntrep.
42,8 mil lei
99 ctg.3,6 mil lei
6
Graficul nr. 6 Graficul nr. 7
Principalii indicatori sintetici ai activităţii de acordare de contragaranţii înregistrați pe
anul 2014, comparativ cu aceeași perioadă din 2013, se prezintă astfel:
Tabelul nr. 2
Perioada
Nr.
contrag.
acordate
Valoarea
contragaranții
Valoare finanțări
susținute
Număr IMM
beneficiare/an
Locuri de
muncă
susținute/an
Ian. – Iun. 2013 1.567 341 mil. lei 966 mil. lei 1.475 31.985
Ian. – Iun. 2014 1.306 297 mil. lei 826 mil. lei 1.166 25.244
Valoric, contragaranțiile acordate în anul 2014, indică o scădere cu 13% comparativ cu
aceeași perioadă din anul 2013, în timp ce numeric s-a înregistrat o scădere cu 17%.
Din perspectiva valorică, portofoliul expunerilor FRC rămâne format preponderent din
expuneri faţă de întreprinderile mici (având între 10 și până în 50 de angajați), urmate de cele
aferente microîntreprinderilor (având sub 10 angajați) şi de cele mijlocii (cu până în 250 de
angajați)3. In cursul trimestrului II structura expunerii pe tipuri de IMM beneficiare a înregistrat o
uşoară creştere a ponderii întreprinderilor mici, în timp ce ponderea microîntreprinderilor a
înregistrat o uşoară scădere, după cum se poate observa în graficul nr. 10; structura la
30.06.2014 este: 26,91 % microîntreprinderile, 48,25 % întreprinderile mici și 24,84 %
întreprinderi mijlocii.
3 Cu mențiunea ca numărul de contragaranţii aferente microîntreprinderilor reprezintă totuşi cca. 54% din
numărul total al contragaranţiilor in sold la 30.06.2014.
0 100 200 300 400 500
2012
2013
2014
135
28
98
127
44
85
130
33
79
63
Evoluția numărului de proiecte cofinanțate din fonduri europene contragarantate
trim I
trim II
trim III
trim IV
0,00 50,00 100,00 150,00 200,00
2012
2013
2014
49
8
24
41
17
27
53
13
31
17
Mii
Evoluția valorii contragaranțiilor acordate pentru sprijinirea proiectelor cu cofinanțare din fonduri europene
trim I
trim II
trim III
trim IV
7
Graficul nr. 10 Graficul nr. 11
20.00%
25.00%
30.00%
35.00%
40.00%
45.00%
50.00%
iun.13 iul.13 aug.13 sep.13 oct.13 nov.13 dec.13 Ian-14 feb.14 mar.14 apr.14 mai.14 iun.14
Evolutia structurii portofoliului FRC dupa dimensiunea IMM ( Iunie 2013 - Iunie 2014)
Microintreprinderi
Intreprinderi mici
Intreprinderi mijlocii
75.36%
24.64%
0.00%
10.00%
20.00%
30.00%
40.00%
50.00%
60.00%
70.00%
80.00%
Moneda nationala Valuta
Structura portofoliului FRC dupa moneda de creditare - 30.06.2014 -
După moneda de creditare, portofoliul FRC este predominant format din expuneri în
moneda naţională (75,36 %, grafic nr.11), distribuţie care s-a conservat pe parcursul întregului
trimestru (nivelul s-a menţinut în plaja 74%-76%), reflectând politica BNR şi a băncilor de
stimulare a creditării în moneda națională.
Graficul nr. 12 Graficul nr. 13
516
259
94 160
0
100
200
300
400
500
600
CC I CC I
RON Alte valute
Distributia expunerii FRC dupa moneda de creditare si tipul de finantare - 30.06.2014 (mil.lei)
59%
41%
0%
10%
20%
30%
40%
50%
60%
70%
CC I
Structura portofoliului FRC dupa tipul de finantare contragarantat - 30.06.2014 -
Din punctul de vedere al destinaţiei finanţării susţinute prin mecanismul de
garantare/contragarantare, contragaranţiile destinate capitalului circulant reprezintă 59 % din
totalul portofoliului FRC (grafic nr.13); De asemenea, se remarcă faptul că pentru finanțările în
lei preponderente sunt creditele pentru capital circulant în timp ce pentru alte valute
preponderente sunt creditele de investiții (grafic nr.12).
8
Analiza portofoliului FRC la 30.06.2014 din perspectiva creditelor devenite
neperformante aferente IMM contragarantate relevă continuarea unei tendinţe de creştere a
ratei creditelor neperformante4 (NPL) aferentă IMM contragarantate de FRC: aceasta a
înregistrat la 30.06.2014 un nivel de 19,6%, comparativ cu 18% la 31.03.2013 şi 15% la
31.12.2013.
Analiza în evoluţie, în intervalul decembrie 2011 – iunie 2014, prezentată în graficul
nr.17, relevă faptul că, dacă pe întregul an 2012 rata NPL a înregistrat o creştere globală de
cca.3,5 puncte procentuale5, în 2013 creşterea a fost de cca. 10 puncte procentuale iar pentru
primele 2 trimestre ale anului 2014 de 4,5 puncte procentuale.
Ca și în cazul sectorului IMM din economia românească, rata creditelor neperformante
variază invers proporţional cu dimensiunea IMM și este neuniform distribuită prezentând
diferenţe importante după sectoarele economice de activitate, dimensiunea firmei, moneda de
creditare şi maturitatea iniţială a finanţării.
Graficul nr. 17
2.5% 3.0% 3.2%4.8%
5.9%7.9%
11.6%13.5%
15.0%
18.0%19.6%
0.0%
5.0%
10.0%
15.0%
20.0%
25.0%
dec..11 mar..12 iun..12 sep..12 dec..12 mar..13 iun..13 sep..13 dec..13 mar..14 iun..14
Evolutia ratei creditelor neperformante aferente portofoliului FRC (Decembrie 2011 - Iunie 2014)
Din perspectiva portofoliului FRC evoluţia din trimestrul II 2014 a fost imprimată în
primul rând de ritmul mai accentuat de deteriorare a capacității de onorare a serviciului datoriei
a întreprinderilor mijlocii (rata creditelor neperformante aferente a evoluat în acest interval de
la cca. 18,48% la 21,6%). Rata creditelor neperformante aferente microîntreprinderilor se afla in
ușoară scădere(de la 21,28% la 20,8%) iar cea a întreprinderilor mici nu înregistrează modificări
fata de situația înregistrată la finele trimestrului I 2014 (cca.16% - grafic nr.18).
4 In calculul ratei creditelor neperformante au fost luate în considerare datele disponibile FRC în baza situaţiilor
transmise de fondurile de garantare referitoare la situaţia soldurilor garanţiilor contragarantate, respectiv date privind existenţa înştiinţărilor de neplată şi/sau a cererilor de plată a garanţiilor, date care au fost asimilate înregistrării de restanţe mai mari de 90 de zile pentru creditele garantate/contragarantate (fiind considerate deci credite neperformante); rata creditelor neperformante s-a determinat ca raport între valoarea creditelor neperformante astfel considerate şi totalul creditelor garantate si contragarantate, la data de calcul. 5 de la 2,5% la începutul anului la 5,87% în decembrie 2012
9
Graficul nr. 18
0.0%
5.0%
10.0%
15.0%
20.0%
25.0%
dec.-11 mar.-12 iun.-12 sep.-12 dec.-12 mar.-13 iun.-13 sep.-13 dec.-13 mar.-14 iun.-14
Evolutia ratei creditelor neperformante aferenta IMM contragarantate de FRC, dupa dimensiune IMM.
i. mica microintrep. i.mijlocie
Creditarea în valută se dovedeşte în continuare mai riscantă decât cea în monedă
naţională; astfel, din perspectiva portofoliului FRC, rata creditelor neperformante în valută a
evoluat de la o rată NPL de 26,2% la finele trimestrului I 2014, la 27% la finele trimestrului II
2014, în timp ce rata corespunzătoare creditelor neperformante în moneda naţională a evoluat
de la 14,9% la 16%. Trebuie să menționăm că această evoluție nedorită a neperformanței
creditelor în valută are însă un impact redus asupra portofoliului FRC, în care contragaranțiile
asociate unor finanțări în valută reprezintă cca. 24%.
Nivelul şi evoluţia ratei NPL aferentă creditelor neperformante în valută reflectă impactul
agregat a două aspecte distincte (Grafic nr. 20): (i) nivelul ridicat al ratei NPL este imprimat în
primul rând de neperformanţa ridicată a creditelor acordate microîntreprinderilor (rata NPL de
31,9% în trimestrul II 2014 şi 32,2% în trimestrul I 2014); (ii) majorarea neperformanței
creditelor în valută ale întreprinderilor mici (creşterea ratei NPL ale acestora de la 23,4% în
trimestrul I 2014 la 25,7% în trimestrul II 2014); în același sens au evoluat şi ratele creditelor
neperformante în valută ale întreprinderilor mijlocii (creşterea ratei NPL ale acestora de la
24,02% în trimestrul I 2014 la 25,5% în trimestrul II 2014).
Grafic nr. 19 Grafic nr. 20
0.0%
5.0%
10.0%
15.0%
20.0%
25.0%
30.0%
35.0%
40.0%
dec..12 mar..13 iun..13 sep..13 dec..13 mar..14 iun..14
Evolutia ratei creditelor neperformante aferenta IMM contragarantate de FRC, dupa dimensiune si moneda de
creditare - RON.
mica micro mijlocie
0.0%
5.0%
10.0%
15.0%
20.0%
25.0%
30.0%
35.0%
40.0%
dec..12 mar..13 iun..13 sep..13 dec..13 mar..14 iun..14
Evolutia ratei creditelor neperformante aferenta IMM contragarantate de FRC, dupa dimensiune si moneda
de creditare - valuta.
mica micro mijlocie
10
Din perspectiva destinaţiei finanţărilor contragarantate este de menţionat pentru
trimestrul II 2014 menţinerea ritmului de creştere a neperformanţei atât în cazul creditării
investiţiilor, cât şi al capitalului circulant (graficele nr. 21 şi 22).
Grafic. Nr. 21 Grafic nr. 22
0.0%
5.0%
10.0%
15.0%
20.0%
25.0%
30.0%
35.0%
dec..12 mar..13 iun..13 sep..13 dec..13 mar..14 iun..14
Evolutia ratei creditelor neperformante aferenta IMM contragarantate de FRC, dupa dimensiune si tipul de finantare -
capital circulant
mica micro mijlocie
0.0%
5.0%
10.0%
15.0%
20.0%
25.0%
30.0%
35.0%
dec..12 mar..13 iun..13 sep..13 dec..13 mar..14 iun..14
Evolutia ratei creditelor neperformante aferenta IMM contragarantate de FRC, dupa dimensiune si tipul de
finantare - investitii
mica micro mijlocie
Analiza evoluţiei ratei creditelor neperformante în funcţie de sectorul de activitate din
perspectiva portofoliului FRC (graficul nr.23), evoluţiile din trimestrul II 2014 reflectă o creştere
generalizată a neperformanţei IMM din toate domeniile; cele mai neperformante domenii, din
perspectiva portofoliului FRC, rămân domeniul industrial ( cca. 19%) si construcţiile (cca. 25%).
Graficul nr. 23
0.0%
5.0%
10.0%
15.0%
20.0%
25.0%
30.0%
iun..13sep..13
dec..13mar..14
iun..14
Evolutia ratei creditelor neperformante aferente IMM contragarantate, dupa domeniul de activitate
AGRICULTURA COMERT CONSTRUCTII INDUSTRIE SERVICII
11
În contextul în care standardele de creditare au rămas neschimbate în primul semestru al
anului 2014 în cazul companiilor, cererea de credite la nivel agregat din partea acestora s-a
diminuat.
Pe termen scurt (TII/2014), instituţiile de credit au anticipat continuarea tendinţei
descendente a cererii de finanţare din partea companiilor, fapt semnalat si la nivelul cererilor de
contragarantare la nivelul FRC care au înregistrat o descreștere dramatică. Ca rezultanta,
raportul dintre soldul expunerilor aferente NPL raportat la o baza in scădere a contragaranțiilor
sănătoase a fost semnificativ afectat.
Companiile apelează la sursele de equity în măsura în care profiturile în scădere generează
capacitate de autofinanțare în detrimentul apelării la surse împrumutate. Nivelul prea ridicat al
dobânzilor şi comisioanelor, cerinţele privind valoarea sau tipul garanţiei, clauzele
contractuale şi birocraţia reprezintă, în această ordine, cele mai însemnate obstacole pentru
companii în a accesa resurse financiare de la bănci şi/sau IFN (sursa BNR). Companiile nu sunt
pregătite să facă față unor derapaje nefavorabile privind cursul de schimb și rata dobânzii
(costul finanțării în general) aceste aspect justificând gradul ridicat al NPL aferent finanțărilor
în valută.
Conform BNR, după sectorul de activitate, firmele din agricultură au înregistrat o evoluţie
mai bună decât companiile din celelalte sectoare de activitate. Totodată, companiile din
sectoare knowledge intensive au performat mai bine din punct de vedere al cifrei de afaceri
decât cele din sectoare less knowledge intensive. Companiile din agricultura sunt mai creditabile
fata de celelalte domenii fiind lidere în topul ponderilor firmelor care accesează credite bancare,
după sectoare de activitate (34%). Sectorul comerț a înregistrat rate semnificative de
neperformanță, element semnalat și în ceea ce privește ponderea NPL în cadrul portofoliului FRC
(18%), consecință a numărului mare de insolvente și politicii defectuoase a companiilor privind
disciplina la plată, element care afectează semnificativ relațiile comerciale dintre partenerii de
afaceri.
12
Graficul nr.31. Cele mai presante probleme ale companiilor nefinanciare în perioada decembrie
2013 – iunie 2014
Un semnal pozitiv s-a înregistrat pe piața companiilor din sectoarele high-tech care
canalizează mai mult finanţarea atrasă către Investiţii pentru creşterea gradului de inovare
comparativ cu firmele din sectoarele low-tech (6% faţă de 1%). O parte importantă a finanţării
atrase de către firmele din agricultură are ca destinaţii Investiţii pentru dezvoltare şi Investiţii
pentru creşterea gradului de inovare (25%, respectiv 5% dintre companiile care activează în
agricultură).
În ceea ce privește accesarea fondurilor europene, rata de accesabilitate este în
continuare extrem de redusa. Pe sectoare de activitate, cele mai performante în a accesa fonduri
europene s-au dovedit a fi firmele din agricultură, la polul opus situându-se companiile din
sectorul comerţ. Din perspectiva Strategiei Europa 2020, răspunsurile relevă faptul că firmele din
sectoare high-tech şi cele din sectoare low-tech au apelat în egală măsură la fonduri europene,
iar companiile din sectoare knowledge intensive au arătat un interes mai ridicat în a accesa
fonduri comunitare nerambursabile decât companiile din sectoare less knowledge intensive.
(sursa BNR).
Analiza economică a evoluției sectoriale în ceea ce privește gradul de accesibilitate la
finanțare relevă faptul ca, in continuare corporațiile si IMM-urile întâmpină reale dificultăți in
ceea ce privește accesarea creditului, pe de-o parte din motive ce țin de costurile finanțării,
politicile birocratice impuse de băncile-mamă, lipsa colateralelor, politicile de revizuire greoaie si
provocările la nivel de management al creditului si, pe de alta parte, din motive endogene de
tipul slabei capitalizări, gradelor de îndatorare, cash-gap-urilor, elemente imprimate de existenta
blocajelor comerciale, disciplinei la plata si numărului in creștere al insolventelor in rândul
partenerilor de afaceri.
13
In contextul existentei un profil de risc mediu-ridicat al FRC la fine de semestru, afectat de
o rata semnificativă a LGd, indicator utilizat de Basel II, FRC trebuie sa adopte o serie de masuri
privind managementul riscului si anume:
asumarea de expuneri fata de contrapartide cu rating mai bun in contextul elaborarii
noilor scheme de minimis, al procedurilor interne si convențiilor încheiate cu fondurile de
garantare care au in vedere analiza mai elaborata a performantei financiare si a imaginii
companiei,
revizuirea periodica (o data pe an) a statusului IMM prin consultarea serviciului datoriei si
al performantei financiare a debitorului,
limitarea riscului de concentrare prin stabilirea limitelor de expuneri pe sectoare de
activitate, zone geografice, tari, valuta de finanţare unde ratele NPL sunt preponderent in
creștere,
concentrarea procesului de acordare pe segmente de activitate cu potențial real de
creștere economica si generare de valoare adăugată de tipul “capital intensive”, industrii
producătoare, agricultura, cercetare-dezvoltare, telecom, servicii si utilități etc.
estimarea PD (probability of default) si constituirea de provizioane pe viitor si pentru
aceste situații.
În data de 30.06.2014 au expirat Normele FRC nr. 1/2012, 2/2012, respectiv 3/2011. În
fapt, acestea au fost prelungite la finele anului 2013, când Consiliul de Supraveghere, ţinând
cont de necesitatea asigurării continuităţii activităţii în perioada de tranziţie către
implementarea noii viziuni strategice a FRC, a aprobat formele revizuite ale Normelor de
contragarantare nr. 1/2012, nr. 2/2012, respectiv nr. 3/2011 aplicabile în perioada 01.01.2014 -
30.06.2014. Prelungirea a fost posibilă în baza dispoziţiilor Regulamentului CE nr.1998/2006
privind aplicarea art. 87 si 88 din Tratatul ajutoarelor de minimis, respectiv Regulamentului CE
nr.1535/2007 privind aplicarea articolelor 87 şi 88 din Tratatul CE ajutoarelor de minimis în
sectorul producţiei de produse agricole conform cărora „orice ajutor de minimis care
îndeplinește condițiile prevăzute în […] regulament poate fi pus in aplicare în mod valabil pentru
o perioada suplimentara de șase luni”.
14
Pe întreaga perioadă de aplicabilitate a Normelor de contragarantare menționate, FRC a
acordat în total ajutoare de minimis în cuantum de 19.533.947,15 EUR, respectiv 87.211.954,32
lei, defalcate după cum urmează:
Nr. crt. Norma FRC Valoare ajutor minimis total (Eur)
Valoare ajutor minimis total (Ron)
1. Norma nr. 1/2012 17.693.911,53 78.986.625,08
2. Norma nr. 2/2012 1.836.561,14 8.209.842,04
3. Norma nr. 3/2011 3.474,48 15.487,20
Pe parcursul primului semestru al anului 2014, au fost depuse eforturi susţinute pentru a
putea fi asigurată finalizarea în timp util a întregului cadru reglementar de desfăşurare a
activităţii de contragarantare începând cu a doua jumătate a acestui an.
Astfel, s-a elaborat Schema de contragarantare – ajutor de minimis pentru sprijinirea
accesului IMM la finanțare ce a fost aprobată de Consiliul de Supraveghere (Decizia nr. 69/2014)
cu intrare în vigoare începând cu 01 iulie 2014. Schema răspunde în mod corespunzător
cerinţelor de prudenţialitate crescută şi noii viziuni strategice a FRC, iar dispoziţiile acesteia sunt
armonizate cu prevederile Regulamentului CE nr.1407 privind aplicarea articolelor 107 şi 108 din
Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis.
Totodată, schema de contragarantare a fost transmisă şi Consiliului Concurenţei în vederea
obţinerii unei opinii din partea acestei instituţii. Analiza efectuată de experţii Consiliului
Concurenţei a relevat ca aceasta este în concordanţa cu legislaţia aplicabila în domeniul
ajutorului de stat.
De asemenea, în aceeaşi şedinţă a CS a fost aprobată şi Schema de contragarantare -
Ajutor de minimis pentru sprijinirea accesului la finanţare a IMM din sectorul agricol, elaborată
în conformitate cu prevederile Regulamentului CE nr. 1408/2013 privind aplicarea articolelor 107
și 108 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene ajutoarelor de minimis în sectorul
agricol. Implementarea efectivă a acesteia a fost însă condiţionată de obţinerea acordului
Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru ca, din plafonul ajutoarelor de minimis
stabilit pentru Romania în domeniul agriculturii primare, FRC să poată utiliza o sumă maximă
multianuală. Ca urmare, în perioada analizată, FRC a întreprins toate demersurile necesare
pentru a obţine aprobarea plafonului în discuţie din partea MADR.
15
Totodată, având în vedere noile obiective strategice ale instituţiei care pun accent pe
creşterea calităţii portofoliului, pe prudenţialitate crescută în acordarea de contragaranţii, şi
ţinând cont şi de modificarea cadrului comunitar aplicabil ajutoarelor de minimis, FRC a
întreprins şi continuă să întreprindă demersuri susţinute atât la Departamentul pentru IMM,
Mediul de Afaceri şi Turism, cât şi la MFP, respectiv MECMA, pentru emiterea unui nou ordin
privind condiţiile de acordare a contragaranţiilor.
În conformitate cu dispoziţiile comunitare care guvernează acordarea ajutoarelor de
minimis, schemele de ajutor de minimis trebuie să îndeplinească condiţia de asigurare a
„transparenţei” acestora, respectiv sunt considerate transparente doar măsurile de sprijin în
cadrul cărora elementul de ajutor poate fi calculat cu exactitate ex ante.
În vederea satisfacerii acestui criteriu, sunt oferite ca alternative două posibilităţi. Una
dintre acestea se referă la calcularea convenţională a echivalentului subvenţie brută prin
înmulţirea pragului de minimis aplicabil6 cu raportul dintre valoarea contragaranţiei acordate și
sumele maxime permise de regulamentele de minimis, precum şi cu raportul dintre durata
efectivă a contragaranţiei și durata maximă aplicabilă. Această este, de altfel, varianta pentru
care FRC a optat, în prezent, pentru calcularea elementului de ajutor conţinut de contragaranţie,
însă prezintă dezavantajul că, deşi este facil de aplicat, valorile care rezultă din aplicarea
formulei de calcul sunt foarte ridicate, fiind astfel nefavorabile beneficiarului final, respectiv
IMM.
Cea de-a doua metodă de asigurare a transparenţei se constituie într-o metodă modernă,
extrem de utilizată la nivel comunitar care constă în calcularea echivalentului subvenție brută pe
baza aplicării unor prime anuale minime (prime safe-harbour) având în vedere ratingul acordat
persoanei creditate, conform prevederilor Comunicării CE cu privire la aplicarea art.87 si 88 din
Tratatul CE ajutoarelor de stat sub forma garanții. Valorile de ajutor de minimis calculate prin
utilizarea acestei metode sunt sensibil mai mici decât cele rezultate prin aplicarea formulei
anterioare, ceea ce se constituie într-un avantaj pentru IMM7.
Având in vedere beneficiile care decurg pentru IMM-uri din utilizarea acestui model de
calcul, dar şi faptul că aplicarea sa este imposibil de pus în practică fără acordul şi participarea
6 200.000 EUR pentru toate sectoarele de activitate eligibile, cu excepţia transportului rutier de mărfuri în contul
terţilor sau contra cost, căruia i se aplică 100.000 EUR 7 Calcularea unei valori mari a ajutorului sub forma de contragarantie de care beneficiaza un IMM, determina
atingerea mai rapida a plafonului de minimis. În astfel de cazuri, IMM devin astfel neeligibile pentru acordarea unui nou ajutor de minimis si nu vor mai putea beneficia de contragarantie.
16
finanţatorilor, în cursul lunii mai 2014, FRC s-a adresat tuturor băncilor şi instituţiilor financiare
nebancare din portofoliul său, în vederea încheierii cu fiecare în parte, a unui Protocol de
colaborare.
Valoarea totală a ajutoarelor de minimis acordate IMM beneficiare de contragaranții în
trimestrul II 2014 a fost în sumă de aproximativ 22,8 milioane lei (echivalentul a 5,2 milioane
euro), faţă de 7,3 milioane lei (echivalentul a 1,7 milioane EUR) cât au fost înregistrate în aceeaşi
perioadă a anului trecut, după cum se poate observa din tabelul următor:
Tabelul nr. 7
Creşterea volumului ajutoarelor de minimis se datorează modificării metodei de calcul a
elementului de ajutor de minimis conţinut de contragaranţie, în condiţiile în care volumul
contragaranţiilor acordate a suferit o diminuare de aprox. 22% (FRC a acordat contragaranţii în
trimestrul al II-lea al anului 2014 de aprox. 178 milioane lei, faţă de 227 milioane lei înregistrate
trimestrul al II-lea 2013).
În ceea ce priveşte categoria IMM susţinute, se constată că ajutorul de minimis acordat în
trimestrul al II-lea 2014 de FRC a fost orientat preponderent către întreprinderile mici după cum
se poate observa in graficul nr.32.
Grafic nr.32
0.00%
20.00%
40.00%
60.00%
Microintreprindere Intreprindere mica Intreprindere medie
23.60%
57.47%
18.93%
Distributia ajutoarelor de minimis pe categorii de IMM (%)
Anul 2014 Trimestrul II
LEI EUR
Norma 1/2012 21.955.493,12 4.948.555,04
Norma 2/2012 907.753,73 205.159,72
Norma 3/2011 9.100 2.053,81
Total 22.872.346,85 5.155.768,57
17
Principalele obiective aferente semestrului II/2014 cuprinse în Programul de activitate al
Fondului Român de Contragarantare sunt:
Consolidarea sustenabilă a FRC în concordanţă cu obiectivele de performanţă, calitatea
portofoliului, distribuția echilibrată a riscurilor pe beneficiari, finanțatori,
domenii/sectoare de activitate, grupurile țintă, performanța proiectelor finanțate și alte
domenii de intervenție ale FRC;
Consolidarea mecanismului de acordare a contragaranțiilor prin retragerea mandatului
acordat fondurilor de garantare și preluarea verificării direct de către FRC a eligibilității
IMM;
Consolidarea mecanismelor de prudenţialitate ale FRC. Asigurarea corelațiilor necesare
între practicile și mecanismele de operare ale FRC din perspectiva implicațiilor care
decurg din aplicarea Acordului Basel III;
Adaptarea reglementărilor interne care vizează activitatea de contragarantare sub
scheme de ajutor de minimis la noile prevederi europene în domeniu potrivit
Regulamentului CE nr. 1407/2013;
Accesarea de fonduri (structurale) gestionate de autoritățile naționale de management,
instituții europene și internaționale în vederea susținerii IMM prin diversificarea
activității FRC;
Continuarea procesului de Implementare a Sistemului de control intern managerial în
conformitate cu OMFP 946/2005, republicat;
Editarea Buletinelor FRC pentru anul 2014;
Continuarea demersurilor iniţiate de FRC pentru capitalizarea continuă a FRC potrivit
necesităților ce decurg din misiunea strategică şi obiectivele prevăzute în Strategia FRC;
Cooperarea cu autoritatea competentă potrivit legii, pentru modificarea cadrului
legislativ privind înființarea Fondului Român de Contragarantare în scopul dezvoltării și
diversificării obiectului său de activitate.