STRATEGIADE

DEZVOLTAREA

COMUNEI SAG

1. INTRODUCERE

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 1

Strategia de dezvoltare economico-sociala a comunei Sag isi propune sa valorifice potentialul, oportunitatile si realele disponibilitati pentru dezvoltare, inclusiv crearea unui mediu de afaceri stimulativ si competitiv, menit a atrage investitii private importante din tara si strainatate.

Planificarea strategica reprezinta unul din instrumentele pe care comunitatile locale il pot utiliza pentru a avea certitudinea ca politicile si programele prognozate corespund asteptarilor cetatenilor si necesitatilor de dezvoltare durabila

Printre obiectivele pe care mi le-am propus, atunci cind am initiat acest proiect, as mentiona importanta formarii unei deprinderi a participarii publice, stimularea capacitatii de adaptare a cetatenilor la cultura schimbarii, transformarea comunei Sag intr-un punct de referinta pentru alte comune, si nu in ultimul rind, utilizarea eficienta si concentrata a tuturor resurselor locale corelata cu atragerea si utilizarea rationala a fondurilor de finantare publice si private, interne si internationale.

Doresc sa multumesc consilierilor locali, profesorilor, medicilor si tuturor cetatenilor care, prin participarea lor, au facut posibila realizarea acestui proiect si imi exprim increderea ca ideile cuprinse in Conceptul de Dezvoltare strategica vor contribui la dezvoltarea comunei noastre intr-un cadru democrat, cu valente europene, care va asigura cresterea calitatii vietii si prosperitatea cetatenilor sai.

Primarul comunei SagOprea Venus

2. PREZENTARE GENERALA

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 2

Sag (germana Schag, Segental, maghiara Temesság) este o localitate în judetul Timis, Banat, România. Este centrul comunei cu acelasi nume.

Localitatea Sag se situeaza la 14 km sud de municipiul Timisoara, pe malul drept al râului Timis. Este strabatuta de drumul national DN59 Timisoara - Moravita (sau drumul european E70). Prin Sag trece si calea ferata Timisoara-Stamora Moravita. Se mai învecineaza cu Jebel la sud (10 km pe DN59), cu comuna Parta la sud-est (3 km), Sânmihaiu Român la nord-vest (9 km).2.1 Asezare

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 3

Zona metropolitana a municipiului Timisoara este un proiect în derulare pentru crearea unei unitati administrative integrate între Timisoara si localitatile din imediata apropiere. În acest sens s-a constituit un Consiliu Consultativ având ca scop consultarea autoritatilor administratiei publice locale din Timisoara si comunele periurbane Dumbravita, Ghiroda, Mosnita Noua, Giroc, Sânmihaiu Român, Sacalaz, Sânandrei, Giarmata, Ortisoara, Remetea Mare, Sag si Parta în probleme de urbanism si amenajarea teritoriului.

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 4

2.2. Relief

Teritoriul comunei face parte din Campia de Vest a Romaniei extremitatea estica a Campiei Tisei, fiind compartimentul estic al marii Depresiuni Panonice.Evolutia ei paleogeografica, cat si diferentierile de peisaj ce apar de la nord catre sud , determina delimitarea ei in mai multe subunitati. Perimetml studiat se incadreaza din acest punct de vedere in campia Timisului.

Campia Timisului este in cea mai mare parte a ei, o campie recenta , de inundatie , drenata de Bega, Timis si de toti afluentii si bratele acestora.Divagarea cursurilor de apa au dat campiei pana la inceputul sec. al-XIX-lea caracterul unei zone mlastinoase, care a luat infatisarea actuala numai in urma lucrarilor hidroameliorative. Astfel, intinsul ses aluvial al Timisului, dupa evolutia lui recenta si dupa transformarile suferite in urma lucrarilor de asanare se poate imparti in trei sectoare :

• Sesul asanat al Begheiului• Sesul asanat al Barzavei• Sesul de ostroave al Timisului

Comuna Sag se incadreaza in cea mai mare parte in sesul de ostroave al Timisului si partial in sesul asanat al Begheiului.

Acest sector se prezinta ca o campie aluviala de subsidenta fluvio-lacustra, cu albii

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 5

suspendate deasupra campului (inaltate prin aluviunile bogate carate de rauri si paraie), iar intre ele terenuri joase, mlastinoase cu nivelul apei freatice aproape de suprafata.Altitudinea este cuprinsa intre 84-90 m, cu o inclinare foarte slaba, panta generala fiind mai mica de 17°°, ceea ce explica meandrele raurilor din trecut (in prezent regularizate si indiguite).Specificul acestui sector de campie joasa, macrscopic, este monotonia, in realitate este o complexitate morfometrica, stratigrafica, hidrogeologica si pedologica deosebita.Microrelieful acestei campii prezinta mai ales forme negative reprezentate prin microdepresiuni (inchise sau deschise), de forma alungita.

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 6

SOLURILE

Solurile din cadrul teritoriului studiat s-au format si au evoluat prin interactiunea complexului de factori pedogenetici, dintre care cei mai importanti sunt apa freatica, relieful, roca parentala, clima, vegetatia si factorul antropic, subliniind influenta dominanta a apei.Materialele (rocile parentale) pe care s-au format solurile din zona sunt :

- depozite fluvio-lacustre (in cea mai mare parte roca parentala inca nedefinita, variat dispersata geografic, variat prezentata textural pe profil).

- depozite loessoide remaniate (in cazuri izolate).

In ceea ce priveste regimul termic al solului se constata ca in lunile februarie-martie, acesta are evolutie lenta, urmand indeaproape mersul temperaturii aerului. Aceeasi evolutie se remarca si toamna.In media multianuala, temperatura solului depaseste in mod constant limita de 5° C la inceputul decadei a doua a lunii aprilie. Dupa aproximativ 205 zile (sfarsitul lunii octombrie) in orizontul de 10 cm temperatura coboara sub 10 ° C.Perioadele solificarii: mlastina, inmlastinire periodica, intelenire freatic semiumeda, solificare stepica dupa interventii hidroameliorative.

In perioada de mlastina si inmlastinire periodica, campia propriu-zisa se prezenta ca o lunca inundabila, cu apa freatica aproape de suprafata sau chiar la suprafata. Excesul de umiditate creand conditii de anaerobiota, a facut ca microorganismele anaerobe prin activitatea lor de reducere, sa conduca la formarea bicarbonatului feros si manganos ; intrand in compozitia complexului coloidal al solului, in cazul Strategia de dezvoltare – comuna Sag 7

in care umiditatea persista in reactie cu silicea a dus la formarea mineralelor secundare de culoare verde sau albastruie de tipul ferosilicatilor. Aceste minerale dau culoarea caracteristica orizonturilor gleice sau intregului profil de sol (culoarea fiind mascata de humus, in orizonturile superioare). Astfel au luat nastere :

HIDROSOLURILE- GLEISOLURI si diferite subtipuri: GLEICE- STAGNOSOLURI STAGNICE din cadrul altor

tipuri de soluri : ALUVIOSOLURI , CERNOZIOMURI, FAEOZIOMURI, EUTRICAMBISOLURI, PRELUVOSOLURI

Perioada intelenirii freatic semiumede este determinata de imbunatatirea regimului aero-hidric, concomitent cu instalarea unei vegetatii de faneata, cu umezire excesiva de mica durata, permitand aerarea (oxigenarea) straturilor mat profunde ale solului. In contact cu oxigenul compusii feromagnetici redusi in perioada anterioara de umezire excesiva se oxideaza si se precipita ca hidroxizii de culoare brun roscata sau ruginie. Procesele de oxidare sunt preponderente, se produce chiar si o levigare a sarurilor si coloizilor, iar solurile gleice, cambic-gleice, in general GLEISOLURILE se dreneaza , dand nastere printre altele la subtipurile cambice.

In aceasta perioada pe seama materialelor loessoide situate in zonele mai inalte s-au format CERNOZIOMURILE.Perioada de solificare stepica este in general antropogena, determinata de lucrarile hidroameliorative si se caracterizeaza printr-un regim hidric exudativ sau alternant exudativ, ceea ce determina procese de carbonatare si salinizare sau de drenare putemica a solurilor hidromorfe.

Formarea solurilor din aceasta perioada este conditionata pe de o parte de configuratia terenului, iar pe de alta parte de compozitia granulometrica a depozitelor de suprafata ( roca subdiacenta si materialul parental) si cateodata fata de cursurile de apa astfel:

- pe grindurile mai mult sau mai putin alungite cu depozite textural mai grosiere, cu nivelul hidrostatic in jur de 3 m apar solurile freatic umede (cu grad de gleizare mic Gl sau gleizat slab-gleic in adancime G2);

- pe terenurile plane situate in apropierea cursurilor de apa, cu straturi granulometrice diferite, apar solurile de tip ARGILUVISOLURI cu aport suplimetar de apa din panza freatica si rar din inundatii;

- pe terenurile colmatate, privaluri sau meandre parasite, cu straturi de suprafata granulometrice mijlocii fine sau fine si cu prezenta apei freatice la adancimi cuprinse intre 1,2-1,5 m apar GLEISOLURILE, EUTRICAMBISOLURILE GLEICE, iar in imediata apropiere pe forme ceva mai ridicate cu apa freatica bogata in saruri :

SALSODISOLURILE - SOLONCEACURI (clorurat cu salinizare sulfatica puternica)

si SOLONETURI (sodizat puternic);In urma aplicarii masurilor hidroameliorative din anii '70-'80 nivelul freatic a fost Strategia de dezvoltare – comuna Sag 8

coborat, astfel incat gleisolurile, cernoziomurile gleice etc. se afla intr-un stadiu mai mult sau mai putin drenat evoluand spre tipul zonal. Doar in depresiunile mai accentuate pe firul vailor sau fostelor meandre, unde apa freatica se afla aproape de suprafata se mai intalnesc soluri hidromorfe. Tot in aceste zone prin levigarea argilei se intalnesc FAEOZIOMURI stagnice, gleice.Factorii mentionati in lucrare au condus la formarea urmatoarelor tipuri de sol, ce au fost identificate, delimitate, analizate si prezentate .

Putem concluziona in urma alcatuirii " Legenda tipurilor de sol " ca pe suprafata studiata se gasesc urmatoarele tipuri de sol

Tip Subtip

EUTRICAMBISOLURI tipic-molic-vestic-gleic-stagnic-aluvic 80%iar in cadrul sau subtipul molic 50%

GLEISOLURI SI CERNOZIOMURI GLEICE 10% STAGNOSOLURI 1% CERNOZIOMURI 4%FAEOZIOMURI 1% ALUVISOLURI 2% SOLONETURI 1% ANTROSOLURI 1%

Notele de bonitare obtinute indica un potential mediu in starea actuala care se mai poate imbunatati; 54 puncte=> clasa a III-a de fertilitate (clasa 1100-81 ; clasa a II-a 80-61 ; clasa a III-a 60-41 ; clasa a IV-a 40-21; clasa a-V-a 20-1 impartite pe suprafete de 360 ha, 3090 ha, 2900 ha, 860 ha, 90 ha).

2.3. Hidrografie

Teritoriul cercetat face parte din bazinul hidrografic al raului Timis cu prezenta in partea sudica a Timisului Mort (fostul curs al Timisului).Timisul, principala artera hidrografica a Banatului, isi are obarsia in Masivul Semenic, sub varful Piatra Goznei, la 1135 m altitudine. Intra in judet prin localitatea Jena si pana la frontiera (Graniceri) parcurge 141,6 km (58,70% din lungimea cursului romanesc); dreneaza in cuprinsul judetului o suprafata de 2500 km2 (43,14% din suprafata bazinului din tara noastra).

Intre Jena si Costei, in Timis se varsa raul Nadrag care coboara din Muntii Poiana Ruscai; tot pe acest sector Timisul primeste, pe stanga, o serie de paraie cu scurgere Strategia de dezvoltare – comuna Sag 9

semipermanenta care isi au izvoarele in Dealurile Poganisului (Stiuca, Spaia).La Costei, Timisul intra in cursul inferior, care se suprapune in cea mai mare parte, campiei de divagare. In acest sector valea raului este larga, meandrata si divaganta, cu o panta foarte redusa. Raul prezinta o pronuntata tendinta de a se abate spre dreapta , proces tradat de bratele sale parasite (Timisul Mort, Oldacau, Vana Oparu).In campia joasa, in Timis se varsa Poganisul, care dreneaza dealurile piemontane ale Poganisului. Ultimul afluent pe care Timisul il primeste pe teritoriul Romaniei este Lunca Birda, care colecteaza o serie de paraie ce dreneaza Campia Gataiei.Inca din secolul trecut in cursul inferior al Timisului, au fost realizate importante lucrari hidrotehnice, care au modificat regimul natural al raului in aval de Costei. Raul a fost indiguit pana dincolo de frontiera . Lungimea digurilor pe Timis atinge 100,4 km pe maul drept (intre Jabar si granita) si 96,8 km pe cel stang.

In scopul asigurarii debitului de apa necesar navigatiei pe Bega si pentru prevenirea inundatiilor in zona orasului Timisoara, in anul 1758 au inceput lucrarile de construire a canalelor de legatura intre raurile Timis si Bega. Primul, cel de alimentare (Costei-captare si Chizatau-restitutie) lung de 9,7 km, preia apele medii si mijlocii ale Timisului si le dirijeaza spre Bega; canalul transporta din Timis in Bega un volum mediu anual de 520.000 m3 apa. Devierea apei se realizeaza cu ajutorul unui baraj si a unui stavilar de inchidere din lemn.

Riul Timis

In scopul asigurarii debitului de apa necesar navigatiei pe Bega si pentru prevenirea inundatiilor in zona orasului Timisoara, in anul 1758 au inceput lucrarile de construire a canalelor de legatura intre raurile Timis si Bega. Primul, cel de Strategia de dezvoltare – comuna Sag 10

alimentare (Costei-captare si Chizatau-restitutie) lung de 9,7 km, preia apele medii si mijlocii ale Timisului si le dirijeaza spre Bega; canalul transporta din Timis in Bega un volum mediu anual de 520.000 m3 apa. Devierea apei se realizeaza cu ajutorul unui baraj si a unui stavilar de inchidere din lemn.

Canalul Topolovat (captare) - Hitias (restitutie), denumit canalul de descarcare Bega-Timis, este lung de 5,952 km, este indiguit pe ambele maluri. Canalul a fost construit in scopul descarcarii undelor de viitura pentru prevenirea inundarii orasului Timisoara.Pantele reduse ale Timisului si Begai in cuprinsul campiei de divagare, au facut ca in prezent, la cresterea nivelurilor, apele celor doua rauri sa iasa din matca si sa se uneasca.Din anul 1813, de cand se fac observatii sistematice asupra viiturilor, in campia joasa a Timisului s-au inregistrat ape mai extraordinare in 20 de ani, succedandu-se cu o frecventa medie de o inundatie la 7 ani.

Cea mai mare viitura observata intr-o perioada de 100 de ani s-a inregistrat in anul 1859. Viitura a calamitat o suprafata totala de 280.000 ha si 46 localitati, intre care si Timisoara. In anul 1912 se produce o viitura fara precedent pana in ziua de azi. Cauza inundatiilor a constituit-o ploile care au cazut in luna mai timp de o saptamana, pe o suprafata de aproximativ 5000 km2 in zona montana, unde isi are izvoarele Timisul si Bega. Timp de doua saptamani circa 800 milioane m3 de apa s-au napustit asupra campiei. In dreptul comunelor Sag si Cebza, digurile Timisului au fost rupte; caile de comunicatie au fost grav avariate.Viituri de amploare, cu efecte daunatoare s-au mai produs in cursul inferior al Timisului in anii 1925-1926 cand este amenintat sistemul de indiguire al Timisului si care au pus in pericol distemul de aparare al canalului Bega. Viituri de proportie s-au produs si in anii 1940-1942 (Munteanu, 1998).

2.4 Clima

Din punct de vedere climatic pentru evaluarea vulnerabilitatii la poluarea cu nitrati, cel mai important parametru este raportul dintre precipitatii si evapotranspiratia potentiala. Valoarea medie a acestui raport pentru seria de ani climatici 1961-1990, considerata ca serie de referinta in studiile privind impactul climatic, este pentru comuna SAG, 888 cu un domeniu de variatie cuprins intre 613 si 1.237.

Din aceste valori rezulta ca regimul hidroclimatic induce in general transferuri importante de apa din atmosfera catre corpurile de apa prin intermediul solului. In anii deficitari pluviometric valoarea cumulata anual a evapotranspiratiei potentiale

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 11

este mai mare decit cea corespunzatoare precipitatiilor, riscul de transfer al nitratilor catre corpurile de apa de suprafata si subterane fiind redus. Anii ploiosi insa, vor induce miscarea nitratilor stocati astfel in zona nesaturata catre corpurile de apa subterane.Parametrii climatici pe baza carora se determina perioadele de interdictie pentru aplicarea ingrasamintelor organice sunt data de aparitie a primului inghet (toamna/iarna) si cea de aparitie a ultimului inghet (primavara).Utilizind seria climatica de referinta (1961-1990), pentru comuna SAG valorileacestor parametri climatici sunt:* Data de aparitie a primului inghet- valoare medie : 3 octombrie- cel mai timpuriu: 8 septembrie- cel mai tirziu : 3 noiembrie* Data de aparitie a ultimului inghet- valoare medie : 26 aprilie- cel mai timpuriu: 9 aprilie- cel mai tirziu : 24 mai

HIDROLOGIELungimea totala a raurilor cadastrate pe teritoriul comunei SAG este de 10.763km.Corpurile de apa de suprafata (riuri) de pe teritoriul comunei sunt:Riul: Timis - confluenta cu: Lunca BirdaSAG se afla deasupra urmatoarelor corpuri de apa subterana:* Timisoara Cod: B3Caracteristicile induse de corpurile de apa subterane asupra fluxurilor maxime de nitrati sub adincimea frontului radicular, care sa nu conduca la acumularea nitratilor in apele subterane, sunt prezentate in introducere.

Resimul eolian - Vantul predominant din sectorul nord-vestic, determinat de anticiclonul Azorelor, cu o viteza medie de 3,5 m/s . Este un vant caldut si umed, care provoaca precipitatii abundente in lunile mai-iunie.

2.5 Flora si fauna

Din punct de vedere fitogeografic, perimetrul cercetat apartine Provinciei geobotanice central-europene, fiind puternic influentat de vecinatatea Provinciei geobotanice sud-europene.

Vegetatia caracteristica este cea a silvostepei.Vegetatia naturala a fost in cea mai mare parte schimbata in urma actiunii

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 12

omului, fiind inlocuita cu cultura plantelor (mai ales cerealiere). Interventia omului asupra vegetatiei a fost hotaratoare.

Stapanirea otomana, ocupatia austriaca, colonizarea germana a schimbat peisajul acestui teritoriu, distrugand suprafete intinse de padure, in vederea unui profit imediat. Padurea ocupa hectare. Esentele care predomina sunt: Quercus robur , Ulmus glabra , Frasinus excelsior , Acer campestris, Pirus piraster , Malus silvestris.

Subarboretul din padure este reprezentat mat ales prin : Crataegusmonogyna , Cornus sanguineus , Corylus avellana, Cornus mas , Rhamnus frangula,Prunus spinosa , Cornus sanguineus, Evonymus verucosa , Lygustrum vulgare. Frecvent se intalnesc si speciile de plante agatatoare Hedera helix si climatis vitalba.Stratul ierbos este bine dezvoltat in general, dar poate avea aspecte diferite in functie de densitatea arborilor; unde luminozitatea este mai mare, acoperirea stratului ierbos scade la 40%.

In stratul ierbos gramineele sunt reprezentate de: Poa pratensis , Festuca giganteea , Festuca pratensis, Anthoxantum adoratum , Dactylis glomerate.In padure se intalnesc si alte specii apartinatoare altor familii ca :Gemm urbannum, Asperula spoliate , Polygonatum officinale, Euphorbia amygdalides ; Gallium verum, Gallium aparine, Dianthus armeria.

In lungul cursului de apa (Timis) zavoaiele se tin lant, impodobind malurile si luncile umede ale acestora cu verdele lor intotdeauna proaspat, placut ochiului.

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 13

Speciile dominante sunt salciile (Salix alba, Salix fragolis-salcia frageda , cu trunchi tot atat de gros ca si prima, insa cu spicele fragede, care se rup la indoire cu mare usurinta de la subtioara ramurilor mai batrane). In prundisuri, izolat, apare si rachita rosie {Salix purpureea), macesul(?as'a canina), si\camu\(Robimapseudacacia).

Vegetatia ierboasa de lunca este constituita din elemente bune furajere ca: .Agrostis alba, Antoxantum odoratum , Alopercurus pratensis, Lolium perenne. Conditiile ecologice cu umiditate ridicata, determina dezvoltarea unui numar mare de specii mezofile, mezohigroflile si chiar higrofile. Alaturi de gramineele amintite mai mentionam speciile de piping : Juncus effusus, Juncus spaliata, Corex gracilis, Cyperus fuscus care se intalnesc pe langa cursurile apelor.

In regiunile inundate (balti) predomina speciile de Phragmites comunis si Thypha angustifolia alaturi de care traiesc: stanjenelul de balta (Iris pseudacorus) cu florile lui galbene impodobind ochiurile de apa Myriophillum spicatum , Potamogeton nataus , Salvinia nataus. Trestia si papura sunt folosite de localnici pentru confectionarea diferitelor obiecte de uz casnic. In fanete se mai intalnesc exemplare izolate de : Crataegus monogyna, Prunus spinosa, Rosa canina, Populus alba, Acer campestris . Pasunile de lunca sunt de asemenea de foarte buna calitate, ele asigurand masa verde necesara pentru pasunat.

Buruienile rapesc plantelor de cultura o proportie insemnata din factorii de vegetatie destinati acestora : hrana, apa, caldura, spatii alcatuind asociatii moderate . In culturi predomina :Rubus caesius, Convolvulus arvensis, Cirsium arvense, Sinogris arvense, Setaria glanca, Agrostema gythago, Papaver rocas, Centaurea cyanus, Erigon canadensis, Delphinium consolida etc.

FAUNA

Dintre mamiferele caracteristice acestei regiuni sunt mamiferele rozatare , ce ocupa un areal care corespunde cu cel al teritoriilor cu dezvoltare intensa a agriculturii, ele avand o actiune daunatoare asupra culturilor.

Cele mai importante rozatoare sunt:• Popandaul (Citellus citellus)• Harciogul (Cn'ce^5 nehringo)• Soarecele de camp (Microtus arvalis)• Catelul pamantului (Spalax hungaricus)• lepurele de camp (Lepus europaeus)• Vidra (Lutra lutra)

Fauna acestui teritoriu fiind bine reprezentata de rozatoare ofera hrana

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 14

suficienta unor rapitoare:• Dihori (Putorius exersmami)• Vulpea (Vulpes)• Viezurele (Meles meles), iar dintre pasarile rapitoare se intalnesc mai ales soricarul (Buteo buteo), uliul gainilor (Accipiter gentilis)• Ciocarlia de camp (Alanda arvensis)• Prepelita ( Coturnix coturnix)• Potarnichea (Perdix perdix)• Graurul (Sturdus vulgaris)• Prigoria (Merops apiaster)• Barza (Ciconia alba)• Vrabia de camp (Paser domestica)• Randunica (Hirundo rustica)• Cioara neagra (Cornus comix) in numar mare la padure - Sag• Cioara de semanatura (Cornus fungillegus) in padure la Manastire se intalnesc:• Fazanul comun (Phasianus colchieus)• Privighetoarea (Luscinia luscinia)• Pupaza (Upura epops)• Sitarul ( Scolopax rusticola)• Ciocanitoarea (Dendrocopus minor)

• Pitigoiul mare ( Parus major)• Stancuta (Coleus moneduld)

In regiunea de campie se intalnesc taratoare ca: Soparla verde (Lacerta viridis).In regiunea apelor statatoare se gasesc numerosi batracieni ca: broasca de lac mica (Rona esculenta), broasca de mlastina (rona arvalis). In apele curgatoare ale Timisului se intalnesc :

• Crapul {Cyprinus carprio)• Carasul (Cyprinus carassius)• Stiuca (Esox luxus)• Somnul (Silurus glanis) nu ajunge la marimi mari• Rosioara (Sardinius erythroph-talmus)• C\ea.rm[(Luscius cephalus) hrana buna pentru vidre . Dintre

nevertebrate , in numar foarte mare se intalnesc insectele reprezentate de:• Greieri (Gryllus campestris)• Radasca (Lucanus cernus)• Cosasi (Tetigonia viridissima)• Lacusta (Lacusta migratoria)• Coropisnite (Gryllotalpa gryllotalpd)• Carabus (Melolontha melolonthd)• Buhaiul de balta ( Dytiscus marginalis)

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 15

• Gandacul de Colorado (Leptinotarsa decemaineatd)• Libelule (Libellula depressd) si numeroase lepidoptere (fluturi) si

Cocinelide (Coccinela seprempunctata)In vederea pastrarii si inmultirii faunei s-au luat masuri pentru ocrotirea unor specii mai putin numeroase prin introducerea unui vanat rational sau interzicerea completa pe o anumita perioada .

2.6 Puncte de interes pe terioriul comunei

MANASTIREA TIMISENI(manastire de maici)

Hram: "Taierea Capului Sfântului Ioan Botezatorul" - 29 augustAdresa: comuna Sag, judetul TimisTelefon: 394885

Acces rutier: DN 59 Timisoara, spre Sud - com. Sag (14 km)Acces CFR: Timisoara - Resita, halta Sag

Stareta: monahia Casiana Simon Este ctitoria mitropolitului Vasile Lazarescu, din anul 1944. A fost înzestrata prin osteneala exarhului manastirilor din Banat din acea vreme Justinian Dalea. Serviciile religioase se oficiau la început în capela amenajata în interiorul imobilului. Desfiintata în timpul regimului comunist, a fost reorganizata prin staruinta Î.P.S. Mitropolit Nicolae Corneanu. Actuala biserica s-a construit între 1968-1972. Pictura a fost executata de Victor Jurca din Lugoj, iar sfintirea lacasului s-a facut in data de 29 august 1972. S-a mai construit o cladire în care existau staretia, trapeza si chiliile. Dupa 1990 s-a dat în folosinta un corp de cladire pentru pelerini. În 2002 a început constructia unei biserici mai încapatoare si unui vast corp administrativ. Piatra de temelie a noii biserici s-a pus in data de 10 mai acelasi an, la praznicul Izvorul Tamaduirii, de catre Î.P.S. Mitropolit Nicolae.

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 16

2.7 Istoric

Descoperirile arheologice si valul roman descoperit pe teritoriul comunei, atesta prezenta milenara a omului în aceasta zona. Prima atestare documentara este în dijmele papale din 1332, sub numele de Sad, de origine sârbeasca.

Conform cercetarilor arheologice si a unor obiecte gasite în râul Timis se pare ca nucleul satului dateaza din mileniul IV - V i.e.n. iar prezenta unui val roman pe raza comunei atesta existenta unei asezari umane.

Numele localitatii se pare ca deriva din sârbescul Sad. Comuna apare pentru prima data in evidentele de dijme papale în anul 1332 sub numele de SAD. În perioada 1404-1425 este proprietatea lui Laurentiu Saghi. În 1717 apare în evidentele camerale sub numele de SASCH cu 65 de case. În 1823 sint asezati colonisti germani. În 1776 se deschide prima scoala cu predare în limba româna si se construieste din lemn si biserica. În 1854 se zideste biserica. În 1884 se construieste biserica romano catolica. În 1938 se construieste Casa Nationala ( Caminul Cultural)

Populatie si resurse umane

EVOLUTIA NUMARULUI DE LOCUITORI

Cadrul natural favorabil de pe actualul teritoriu al comunei Sag a permis asezarea populatiei inca din cele mai vechi timpuri.La recensamantul din anul 1966, populatia era repartizata pe satele componente astfel: Sag - 59,2% ; Parta - 40,8%.La 1 ianuarie 1971, populatia comunei Sag numara 5173 locuitori, din care 2523 barbati si 2650 femei. In continuare, prezentam evolutia populatiei localitatii Sag din anul 1985 pana in prezent (datele sunt relevate in tabelul 4.1)

Evolutia populatiei localitatii Sag intre anii 1985-2006

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 17

abel 1

ANUL NR POPULATIEI1985 45171989 44331991 41601992 40061995 39212000 41122001 41642002 42482003 42242004 42792005 26892006 27502007 27922008 27952009 -

Fig. 1 Evolutia populatiei localitatii Sag intre anii 1985-2006

Din tabelul prezentat se observa o scadere a populatiei in perioada 1985- 1995 datorita elementului migratoriu si a natalitatii scazute, dupa care se inregistreaza o crestere semnificativa a populatiei pana in anul 2004. Incepand cu anul 2005 populatia comunei Sag inregistreaza din nou o scadere datorita faptului ca multi fosti locuitori ai comunei au preferat sa plece in alte parti din motive personale.Densitatea populatiei in comuna Sag este in prezent de 72,36 locuitori/km2.

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 18

MISCAREA NATURALA A POPULATIEINatalitatea in anul 2002 a fost de 16,7 °/00, iar mortalitatea de 22 0/00. Sporul natural a inregistrat valori negative fiind de - 3,3 0/00.In anul 2003, natalitatea a fost de 16,3°/00, iar mortalitatea de 22°/00. Sporul natural a inregistrat de asemenea valori negative, fiind de - 5,7°/°°.In anul 2004, natalitatea a fost de 17,0°/00, iar mortalitatea de 22,6°/00 Sporul natural a inregistrat de asemenea valori negative, fiind de -5,6°/°°.In anul 2005, natalitatea a fost de 24,50/00, iar mortalitatea de 34,2°/00 Sporul natural este negativ cu o valoare de - 5,60/00.Din prezentarea acestor date cuprinse intre anii 2002-2005 rezulta ca cea mai scazuta valoare a sporului natural se inregistreaza in anul 2005, acest fapt datorandu-se mortalitatii ridicate.Aceste date sunt prezentate in tabelul 2.

Natalitatea, mortalitatea si sporul natural in loc.Sag intre anii 2002-2005

(0/00)_____________________________________Anul Natalitate la mia de

locuitoriMortalitate la mia de locuitori

Spor natural la mia de locuitori

2002 16.7 20 -3.32003 16.3 22 -5.72004 17 22.6 -5.62005 - 24.5 34.2 -9.4

Fig 2 Evolutia natalitatii, mortalitatii si a sporului natural in loc.Sag intre anii 2002-2005

In ceea ce priveste miscarea migratorie a populatiei, aceasta se prezinta astfel:• in anul 2001 pe raza comunei Sag s-au stabilit 95 de locuitori si au plecat 69,

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 19

astfel ca sporul migratoriu este pozitiv de 26 de locuitori.• in anul 2002 pe raza comunei Sag s-au stabilit 127 de locuitori si au plecat 82, rezultand un spor migratoriu pozitiv de 45 de locuitori.• in anul 2003 pe raza comunei Sag s-au stabilit 172 de locuitori si au plecat 109 rezultand un spor migratoriu pozitiv de 63 de locuitori.• in anul 2004 pe raza comunei Sag s-au stabilit 191 de locuitori si au plecat 106, rezultand un spor migratoriu pozitiv de 85 de locuitori.• in anul 2005 pe raza comunei Sag s-au stabilit 116 locuitori si au plecat 127, rezultand un spor migratoriu negativ de -11 locuitori.

Aceasta evolutie a sporului migratoriu a localitatii Sag intre anii 2001-2005 este prezentata in tabelul 3

Sporul migratoriu a loc .Sag intre anii 2001-2005 Tab. 3

Anul Sositi Plecati Spor migratoriu2001 95 69 262002 127 82 452003 172 109 632004 191 106 852005 •116 127 -11

Sositi Plecati Spor migratoriu

2001•2002 D2003 E32004

•2005

Fig. 3 Sporul migratoriu a loc .Sag intre anii 2001-2005

Din analiza acestor date privitoate la miscarea naturala a populatiei si miscarea migratorie a populatiei pe raza comunei Sag se constata ca:- sporul natural mediu pe ultimii ani are valori negative (-6/an)- sporul migratoriu mediu pe ultimii ani are valori pozitive (+41,6/an)

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 20

- rata anuala medie a cresterii pe ultimii patru ani are valori negative

STRUCTURA DEMOGRAFICA

Structura pe sexeIn ceea ce priveste structura populatiei in perioada anilor 2002-2005 se observa o usoara scadere a populatiei de sex masculin . Aceasta evolutie este prezentata in tabelul 4.4 si figura 4.4.

Populatia stabila a comunei Sag pe sexe intre anii 2002-2005 Tab. 4

Anul 2002 2003 2004 2005Populatie masculina

2056 2072 2110 1343

Populatie feminina

2192 2152 2169 1346

2002 2003 2004 2005

I Populatie

masculina I

Populatie feminina

Structura pe grupe de varsta

In anul 1995 populatia localitatii Sag pe grupe mari de varsta era urmatoarea:- 0-18 ani - 670 persoane (25.9%)- 19-57 ani - 1347 persoane (52.0%)- '58-63 ani si peste - 573 persoane (22.1%)

Din aceasta prezentare, rezulta ca in anul 1995 cea mai mare pondere de 52% o detinea populatia cuprinsa 19-57 ani (forta principala de munca), un procent semnificativ detinandu-l si populatia varstnica (22.1%).La 1 ianuarie 2006 populatia localitatii Sag pe grupe de varste era urmatoarea:

- 0-19 ani -679 persoane (25,1%)- 20-59 ani - 1523 persoane (56,4%)

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 21

- Peste 60ani - 494 persoane (18,3 %)

Rezulta ca la 1 ianuarie 2006 populatia predominanta era formata din grupa de varsta cuprinsa intre 20-59 ani avand un procent de 56,4% .Se observa o valoare mai redusa a populatiei varstnice fata de anul 1995 (18,3%).

Structura matrimoniala

In ceea ce priveste structura matrimoniala (dupa starea civila) la 18 martie 2002 situatia populatiei pe raza comunei Sag se prezenta astfel:

Persoane necasatorite - Femei 843 - Barbati 1029

Persoane casatorite - Femei 977- Barbati 975

Persoane divortate - Femei 120-Barbati 108

Persoane vaduve - Femei 375- Barbati 79

Persoane uniune consensuala - Femei 146

- Barbati 146

Structura etnica

Structura etnica a populatiei localitatii Sag la 18 martie 2002 se prezenta astfel:- romani - 3690- maghiari - 468- romi - 97 .- germani - 152- svabi - 3- ucrainieni - 7- sarbi - 73- slovaci - 4- rusi – 1

Structura confesionala (religioasa)

In ceea ce priveste structura confesionala (religioasa) la 18 martie 2002 se prezenta

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 22

astfel:- ortodocsi - 3167- romano-catolici - 677- greco-catolici - 252- reformati - 43- baptisti - 30- penticostali-316- evanghelica de confesiune augustana - 1- evanghelica lutherana sinodo-presbiteriana - 1- adventisti de ziua a -7-a - 6- crestina dupa evanghelie - 3- alta religie - 5- fara religie-1

Structura sociala a populatiei dupa nivelul de instruireLa 18 martie 2002 pe raza localitatii Sag se prezinta urmatoarea structura sociala a populatiei dupa nivelul de instruire: 118 persoane care au absolvit scoli ale invatamantului superior de lunga durata, 1 persoana a absolvit o scoala superioara de scurta durata, 36 de persoane au absolvit scoli postliceale si de maistri, 644 de persoane au absolvit liceul, 855 au absolvit scoli profesionale si de ucenici, 1320 de persoane au absolvit gimnaziul, 755 de persoane au absolvit scoala primara, 234 persoane nu si-au absolvit scoala, 9 persoane nu si-au declarat scoala absolvita si 276 de persoane fara scoala.

STRUCTURA ECONOMICAIn ceea ce priveste structura dupa gradul de participare la activitatile economico-sociale (profesionala) la 1 ianuarie 2002, pe raza localitatii Sag se prezenta astfel:

- casnice-350- persoane intretinute de alte persoane - 437- persoane intretinute de stat sau de organizatii private - 13- persoane cu alta situatie economica - 33- salariati- 1271- patroni-13- lucratori pe cont propriu - 13 8- membri ai unei societati agricole - 2- lucratori familiali in gospodarii proprii - 358- alta situatie-10- nedeclarati - 0

In 1 ianuarie 1995 cnform PUG al localitatii Sag, structura populatiei pe cele trei sectoare de activitate se prezenta astfel:

- sectorul primar - 293 persoane salariate - 35%- sectorul secundar - 364 persoane salariate - 43,5%

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 23

- sectorul tertiar - 180 de persoane salariate - 21,5%

Din totalul locurilor de munca, un numar de 374 de locuri sunt ocupate de persoane domiciliate in localitate si 468 de locuri sunt ocupate de persoane cu domiciliul in alte localitati (Timisoara, Padureni, Parta). Cele mai multe locuri de munca ale localitatii se afla in sectorul secundar. Circa 200 de persoane naveteaza zilnic spre Timisoara, unde sunt angrenate in special in activitati din sectorul secundar.

Timisoara are un rol important in evolutia demografica pozitiva a localitatii Sag cu posibilitati lesnicioase de naveta. Aceasta localitate indeplineste o functie de cazare a fortei de munca, intensitatea deplasarilor zilnice fiind foarte mare.In ceea ce priveste structura pe sectoare de activitate aceasta se prezenta pe raza localitatii Sag la 18 martie 2002 astfel:

-persoane din sectorul de stat - 309-persoane din sectorul privat - 1112-persoane din sectorul mixt – 22

Din acesta statistica rezulta ca cele mat multe personae din localitatea Sag lucreaza in sectorul privat.

In ceea ce priveste structura populatiei ocupata dupa statutul profesional pe activitati ale economiei nationale, la 18 martie 2002 se prezenta astfel:- persoane care lucreaza in agricultura - 139- persoane care se ocupa cu pescuitul - 1- persoane care lucreaza in industria extractiva - 2- persoane care lucreaza in industria de prelucrare - 449- persoane care lucreaza in industria energetica - 36- persoane care lucreaza in constructii - 94- persoane care lucreaza in comertul cu ridicata (amanuntul) - 122- persoane care lucreaza in industria hoteliera - 21- persoane care lucreaza in transport si comunicatii - 85- persoane care lucreaza in activitati financiare - 5- persoane care lucreaza in tranzactii imobiliare-14- persoane care lucreaza in administratia publica - 45- persoane care lucreaza in invatamant - 42- persoane care lucreaza in sanatate si asistenta sociala - 52- persoane cu alte activitati de servicii colective - 49- persoane angajate in activitati in gospodarii personale - 2

Din aceasta prezentare statistica rezulta ca cei mat multi salariati lucreaza in industria de prelucrare, agricultura si in comertul cu ridicata.

In acest capitol am utilizat datele de la Centrul Judetean de Statistica si din PUG al

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 24

localitatii Sag .

Structura salariatilor pe ramurile economiei este prezentata in tabelul de mai jos:

RAMURILE ECONOMIEI NATIONALE

TOTAL % NAVETISTI

AGRICULTURA 293 35 127INDUSTRIA 364 43.5 286INVATAMANT 31 3.7 10SANATATE 6 0.7 3COMERT-SERVICII 99 11.9 34ADMINISTRATIE 18 2.1 1CULTE 4ALTE 22 2.6 7TOTAL 837 100 468

Evolutia demografica în perioada 1990-2004 a comunei SAG

SAG

ANUL

2006200420022000199819961994199219901988

4500

4400

4300

4200

4100

4000

Obs erved

Linear

 numar

someri inreg.

Populatia stabila

18 - 62 anipondere someri in pop. stabila

30.11.2007 01.01.2007 30.11.2007SAG 22 1711 1.3

In anul 2007, numarul somerilor in comuna Sag reprezinta 1,3% din populatia stabila aflata la varsta de munca, ceea ce nu reprezinta o imagine reala, deoarece multi locuitori lucreaza in strainatate si de asemenea Strategia de dezvoltare – comuna Sag 25

datorita metodologiei de calculare a numarului de someri in Romania acest procent nu include si pe cei fara loc de munca si care nu mai beneficiaza de ajutor de somaj. In acest moment apreciem o rata reala a somajului de aproximativ 10 %.

Infrastructura

Reteaua stradala

Lungimea totala a strazilor este de 18 km, din care asfaltate 6 km, restul strazilor fiind pietruite.Este deasemenea asfaltat si drumul care face legatura intre comuna si DJ Timisoara – Foeni, in lungime de 1 km.

Transport auto

Transportul auto este asigurat de autobuzele SC Super Imposer SRL. În afara acestor autobuze, circula si autobuzele altor firme care tranziteaza comuna, având oprire la Stadion, iar din Timisoara plecarea este de pe strada Resita sau din autogara.

Transportul feroviar

Comuna Sag este deservita prin statia Timiseni de trenurile care circula din Timisoara Nord pe linia 922.

Alimentarea cu energie electrica

Din punct de vedere al energiei electrice , localitatea Sag apartine de Filiala deRetele Electrice Timisoara.Traseul retelelor de medie tensiune, precum si amplasamentele posturilor de transformare sunt prezentate in plansa de specialitate.Reteaua de medie tensiune pe teritoriul localitatii este realizata pe stalpi de beton armat.

Liniile electrice de distributie de joasa tensiune ( 0,4kv, ele satisfac necesitatile energetice actuale. Iluminatul public pe strazile localitatii este de tip incandescent si cu becuri cu vapori de mercur.- distribuitor: ENELENERGIE;- nr. consumatori casnici: 1100

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 26

ALIMENTARE CU APAretea de alimentare cu apa- surse de apa existente: 1;- cismele stradale: 2;- forari de adâncime: 2 foraje;- km. de retea: 12 km;- anul pif: 1984;- starea actuala: in functiune;- gospodarii deservite: 280 %;- agenti economici: 12 %;

ALIMENTARE CU GAZE NATURALEretea de alimentare cu gaze naturale- km. de retea: 32;- anul pif: 2004;- gospodarii deservite: 192;- agenti economici: 33;

Telecomunicatii

In cadrul comunei avem telefonie fixa cu un numar de 400 de abonati, iar cat priveste telefonia mobila, antenele se afla la o distanta de 10 km de comuna.

Televiziunea prin cablu a fost extinsa, acoperindu-se astfel teritoriul intregii comune. Este necesara in continuare modernizarea si imbunatatirea acesteia.Mentionam ca exista televiziune prin cablu cu un numar de peste 500.abonati si este asigurata de firma Peromovidisat.

Internet - Reteaua de internet este destul de bine dezvoltata. Exista posibilitatea conectarii ADSL in cateva zone sau prin intermediul liniei de telefonie fixa. In present sunt aproximativ 549 abonati la reteaua de internet.

Servicii postale - Comuna are un oficiu postal care realizeaza toate serviciile postale disponibile pe teritoriul Romaniei.

Economie

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 27

Apropierea de resedinta judetului si accesul excelent la caile de comunicatie principale, confera comunei Sag numeroase avantaje economice. Zona de nord a localitatii a cunoscut o puternica dezvoltare edilitara, iar pe teritoriul din nordul comunei s-au construit o serie de fabrici cu capital italian.

Firme in comuna Sag

Firma Obiect de activitate ObservatiiAgricola Padureni Sag agricultura  Agricola Zapala depozit legume-fructe  Agro cristina   Detine prop in SagAgroindustriala Satim agricultura  Agrosaveni   Detine prop in SagAgrovest agricultura  AgroVI Pd Italia agricultura Detine prop in SagAlbix Gen Constr.    Apele Romane    Axela constructii    Bega Electromotor depozit petroliere+cabana  Cadasmir   Detine prop in SagCastellina   Detine prop in SagCFR L 3    Consumcoop    Covinda trans prestari servicii(vidanjari)  Crown pak Mase plastice  Daf Hany statie PECO Rompetrol  Daniflor adapost ciini  Degran Ron   Detine prop in SagDestin statie PECO  Dova binale  Elba SA cabana    Elval Top farmacie veterinara  Eurofruta   Detine prop in SagEurosun   Detine prop in SagFederal coop motel+restaurant  Fenix Linea productie sicrie  Flexibil depozit materiale constr str. a II a 6Foraj Sonde Zadareni depozit petroliere  Frigoglass Romania productie vitrine frigorifice  Green Forest prod mobilier de birou  Gremocom Tim   Detine prop in SagGwendolin protectie animale de casa  Strategia de dezvoltare – comuna Sag 28

Imo Jean Pierre   Detine prop in SagImobiliare italiana   Detine prop in SagImpex renaissance 1992 comert bauturi  Inovex Romania 0255/206031 Detine prop in SagItal Kol prod materiale constructii  Janco Agrofin   Detine prop in SagKapor transporte Vulcanizare+mag. Alimentar Marang ag.imobiliara Detine prop in SagMonlandis   Detine prop in SagNador club internet-caffe  Orange Romania   Detine prop in SagPaltim    Parohia Ortodoxa romana Sag    

Petrom statie PECO  Posta Romana    Promotex prod.incaltaminte  Quark motors vinzari auto Detine prop in SagRetim    Rodymarch   Detine prop in SagRomtelecom    SB invest magazin  SDN    SDN cabana  Simisor International prod mase plastice  SNIF SA imbunatatiri funciare  Sport Sag prod.incaltaminte  Tectonis Art arhitectura Detine prop in SagTransene transport auto  Unisicont magazin  

Pe teritoriul localitatii Sag activitatile industriale se desfasoara in sectorul privat astfel:

- In industria lemnului : GREEN FOREST care produce mobilier pentru birouri; SC DOVA SRL cu specific de tamplarie, geamuri, usi.- In industria chimica : SIMISOR INTERNATIONAL care produce mase plastice- In industria materialelor de constructii : ITALKOL produce adezive pentm constructii ; DOCZI SRL prelucreaza marmura funerara FELIX LINEA produce sicrie ;- In industria usoara : SC PROMOTEX(SPORT SAG) produce incaltaminte sport- In industria moraritului si panificatiei (alimentara) : este moara din localitate care produce faina si are doua brutarii private;

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 29

In domeniul constructiilor se desfasoara activitati in urmatoarele unitati:- SC CONSTRUCTIM SA - cariera de nisip- DISTRICTUL SAG al Intreprinderii de drumuri si poduri- SC AXELA SA care se ocupa cu reparatiile drumurilor

Agricultura

UTILIZAREA TERENULUIPe teritoriul comunei SAG utilizarea terenului, conform datelor furnizate de raportarile statistice locale, este :* Suprafata agricola: 8615 ha- arabil : 7306 ha- livezi : 24 ha- vii : 55 ha- pasuni : 1130 ha- finete : 100 ha* Suprafata vetrelor satelor componente: 707 ha* Suprafata locuibila: 71231 mp

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 30

Productiile posibil de obtinut utilizind o tehnologie medie in regim neirigat pentru principalele culturi agricole sunt:Produse Productie medie t/haGRIU 2997ORZ 3410PORUMB 3777FLOAREA SOARELUI 1468SOIA 1339MAZARE 1419FASOLE 1155SFECLA DE ZAHAR 26401CARTOF 13421RAPITA DE TOAMNA 1684LUCERNA 23935TRIFOI 16826PASUNI 13475FINETE 9475

Din inregistrarile statistice de la nivelul comunei rezulta ca in anul 2005 suprafetele si productiile obtinute pentru principalele culturi agricole au fost:

* GRIU: Suprafata cultivata: 1787ha, Productia: 5472 t(3.06t/ha)* PORUMB: Suprafata cultivata: 2784ha, Productia: 12140 t(4.36t/ha)* CARTOF: Suprafata cultivata: 50ha, Productia: 540 t(10.8t/ha)* FLOAREA SOARELUI: Suprafata cultivata: 624ha, Productia: 1508 t(2.41t/ha)* LEGUME: Suprafata cultivata: 50ha, Productia : 505 t(10.1 t/ha)

Productia de struguri la nivelul comunei a fost de 113 tProductia de fructe la nivelul comunei a fost de 220 t

STRUCTURA ANIMALELOR

* BOVINEPe teritoriul comunei SAG exista unitati cu personalitate juridica pentrucresterea bovinelor. Numarul de capete din aceste unitati este de 70. Numarulbovinelor din gospodariile individuale ale populatiei este de 523.

* PORCINEPe teritoriul comunei SAG exista unitati cu personalitate juridica pentrucresterea porcinelor. Numarul de capete din aceste unitati este de 29777.

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 31

Numarul porcinelor din gospodariile individuale ale populatiei este de 2820.

* PASARIPe teritoriul comunei SAG nu exista complexe sau asociatii cu personalitatejuridica pentru cresterea pasarilor. Conform inregistrarilor statistice numarulde pasari din gospodariile populatiei este de 18300.

* OVINEPe teritoriul comunei SAG nu exista complexe sau asociatii cu personalitatejuridica pentru cresterea ovinelor. Conform inregistrarilor statistice numarulde ovine din gospodariile populatiei este de 2928.

Turism

Fiind situata în câmpie, comuna Sag nu dispune de zone cu valoare deosebita din punct de vedere al peisajului, dar datorita situarii lânga râul Timis si lânga padurile Giroc si Lighed (Padureni) are potential pentru dezvoltarea turismului de scurta durata si agrement, în special datorita apropierii de municipiul Timisoara.

Comuna dispune de un motel cu restaurant amplasat pe DN 59 si de cabane si restaurante amplasate pe malul drept al râului Timis.

Alt obiectiv turistic important este mânâstirea Timiseni situata lânga padure si la distanta mica de râul Timis.

La o distanta de 3 km de localitate se gaseste o manastire in care convietuiesc peste 50 de maicute, loc de pelerinaj si rugaciune pentru credinciosii ortodocsi. A fost infiintata in anul 1944 si desfiintata ulterior de regimul comunist in 1950. A fost reinfiintata intre anii 1967-1968, iar pictura a fost executata de Victor Jurca din Lugoj.Aceasta manastire este ctitoria mitripolitului Vasile Lazarescu. A fost inzestrata cu cladiri corespunzatoare pentru atelierele de tesatorie si cele trebuincioase bunei gospodariri.Hramul manastirii este la 29 august la sarbatoare religioasa " Taierea capului SF.Ioan Botezatorul " cand vin pelerini de la distante de zeci de kilometri sa participe la slujbe religioase care de obicei sunt tinute de mitropolitul Banatului preotul loan Corneanu.

Putem semnala zona de agrement de pe malul raului Timis din vecinatatea

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 32

localitatii Sag. Aceasta zona dispune de un mare potential turistic , atat in ceea ce priveste dotarea, cat si infrastructura . Amplasarea ei in apropierea municipiului Timisoara ii confera perspective reale de dezvoltare.In prezent localitatea Sag dispune de un numar restrans de unitati de turism : motel si un restaurant cu 50 de locuri, precum si restaurant si cabane pe malul Timisului.

Foto. Motelul din Sag

Demn de remarcat este si terenul de sport al localitatii situat langa sosea pe str. a-XI-a unde isi desfasoara activitatea sportiva (fotbalistica) echipa de fotbal a comunei. Langa acest teren de sport se afla si un teren de sport artificial.

Sanatate si Asistenta sociala

Reformele din domeniul sanitar au produs modificari in structura organizatorica a acestui sistem si la nivelul comunei Sag, dispensarele medicale, care au asigurat asistenta primara, transformandu-se in cabinete medicale individuale, unde isi desfasoara activitatea medicii de familie.

In localitate functioneaza un dispensar cu doua cabinete, cu doi medici de familie ( Dr. Sarbovan Vlad Calin, Dr. Ciortea Lucia), un cabinet stomatologic (Dr.Chirila Gabriela), intr-un spatiu nou renovat in anul 2002.

De asemenea, in comuna exista o farmacie umana privata deservita de D-na farmacist Mobileanu Cornelia si o farmacie veterinara cu medicul veterinar Andreici Jiva.

Numarul mediu lunar al beneficiarilor Legii nr.416/2001 (ajutoare sociale) = 26

Asistenta sociala presupune un ansamblu complex de masuri si actiuni realizate Strategia de dezvoltare – comuna Sag 33

pentru a raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, in vederea prevenirii si depasirii unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenta pentru prezervarea autonomiei si protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale, pentru promovarea incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii vietii.

Pe plan local, rezultatele activitatii in domeniul asistentei sociale sunt bune, urmarindu-se cu prioritate ca toate cazurile sa fie rezolvate la nivelul Primariei Sag, fara a se depasi termenele legale de solutionare a petitiilor. Numai in situatii deosebite, cazurile sunt deferite altor institutii.

Educatie si Invatamant

INVATAMANTULIn localitatea Sag functioneaza o gradinita cu 4 sali de clasa si o sala de mese, avand o capacitate de 100 de locuri din care 80 sunt ocupate.

Scoala generala cu clasele I-VIII se afia in centrul localitatii langa parc si dispune de 11 sali de clasa, 2 laboratoare si atelier-scoala. Activitatea scolara se desfasoara si in trei cladiri; doua mai vechi si una mai noua (cladirea principala) unde se afla directiunea, secretariatul, sala profesorala si 7 sali de clasa.

Tot in cadrul acestei cladiri se afla si cele doua laboratoare (chimie si biologie) si un cabinet multi-media dotat cu calculatoare moderne utilizate in procesul instructiv-educativ.

In prezent scoala are 9 profesori titulari, 6 invatatori, o secretara, 3 angajati de intretinere si 1 paznic si de asemenea 202 de elevi.

unitati deînvatamânt- gradinite 1.- învatamântprimar/gimnazial 1.

Personal didactic- prescolar 4. primar 6 gimnazial 9.

Populatia scolara202

situatiaabsolventilor/nr.- gimnazial- liceal 70- profesional 6- postliceal 4- superior 30

Viata social-culturala

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 34

MUZEUL COMUNEI SAGMuzeul comunei a fost infiintat in anul 200. Acest muzeu este compus dintr-o locuinta taraneasca formata din camera de oaspeti (soba mare), bucatarie (cuina), coridor (tamat).In el descoperim cultura romanilor, maghiarilor si a germanilor de pe raza comunei. Contine mobilier specific pentru camera si bucatarie , cultura lutului (vase de lut) , unelte de prelucrat lana si razboiul de tesut, costume populare romanesti specifice diferitelor varste : costum batranesc , costum pentru femeie matura si costum pentru tanara mireasa.

Lazile de zestre sunt specifice zonei . Pe tesaturi : prosoape si pe obiectele de lemn domina laleaua si simbolurile solare.In bucatarie vasele de lut amintesc despre priceperea femeilor din zona de a prepara hrana zilnica, dar si cea din zilele de sarbatoare.Expozitia permanenta cu vestigii descoperite la santierul arheologic Parta-Sag amintesc despre vechimea localitatii datata din mileniul IV-V I.H.SCOALA a fost inflintata in 1776 ridicata la indemnul episcopului MOISE PUTNIC , prima scoala.

Scoala este de rit greco-oriental (ortodox).A luat fiinta cu doua clase simultane(2 glasuri) in cladirea muzeului. In ea a functionat si locuinta invatatorului ( a Directorului de scoala).Preotii si invatatorii au fost pregatiti la manastirea Partos , centru cultural care a pregatit oamenii de cultura ai zonei.

In 1942 Directorul scolii preda corpul de cladire in forma de L scolii germane conduse de Dir. Schweininger losif.Intre cele doua razboaie mondiale, pana in 1946-1947 au functionat ateliere de prelucrarea lemnului, ateliere de impletit cosuri de rachita si panus.Din 1962 s-a ridicat o scoala noua care functioneaza si in prezent.Localitatea mat dispune si de un camin cultural (renovat) si o biblioteca.

Biblioteca a fost infiintata in 1930, cuprinzand aproximativ 200 de volume si 50 de

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 35

cititori. Pe parcurs si-a dezvoltat fondul de carte , acum avand " 800 de volume si 300 de cititori.

Caminul cultural, actualmente ,,Casa Nationala Mihai Viteazul", functioneaza in cadrul comunei Sag cu activitati conform agendei culturale cu serbari scolare, nunti etc. Are o capacitate de 300 de locuri.

0BICEIURI SAGENE

TRADITII DE SFINTELE PASTICea mai mare sarbatoare la romani este considerata Sfintele Pasti. Postul cel mare simbolizeaza pentru sageni o purificare fizica, cat si morala.El incepe cu curatirea locuintei si in mod deosebit a bucatariei pentru a sterge urmele mancarii de dulce.Mancarea de post (,,de sec") se bazeaza pe legume, cartofi, fasole, mazare, urzici, spanac. Alaturi de aceste produse se folosesc si produsele din faina, iubite de localnici.Mancarurile specifice sunt: crumpi ,,oparati" cu sos de rosii, crumpi cu sos de ,,macris", ,,zama de paradaisa" cu orez, ,,pastrama de crumpi" si traditionala mancare de spanac, fasole sleita.In Joia Mare in zona au loc mai multe obiceiuri: Joia Sfanta, Joia Marelelor cand toaca ocupa locul central in parcul comunei.In soba mare bunica daruieste nepoatei catranta din spate, semn ca aceasta este mare si poate iesi la joc.Mama farbuie ouale, apoi le impaneaza cu pupi sau cu frunza de trifoi. Seara cu mic si cu mare merg la biserica. Noaptea gospodinele casei framanta si coc colacii. Intr-o atmosfera de tamaie acum se pregatesc pentru impartituri ofrande pentru sufletul mortilor: canuta cu apa neinceputa (apa de izvor), banuti, lumanare cu busuioc si cate un colacut.Tot in aceasta noapte se impleteste colacul iepurasului mare cu un ou vopsit, o nuca intreaga si un fir de busuioc care sa aduca noroc.In Vinerea Mare sagenii tin Postul Negru. Nu se bea apa si nu se mananca pana a doua zi. In aceasta zi se cumpara daruri pentru fiecare membru din familie.

Sambata aceste daruri sunt asezate cu grija in cuibusorul iepurasului din tamat.

NUNTAFace parte din obiceiurile legate de momentele importante din viata omului. Acest obicei incepe cu invitarea prietenilor, rudelor la ceremonial. Invitarea in ultima perioada o fac tinerii care se vor casatori. Acest lucru se desfasoara cu sase

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 36

saptamani inainte de eveniment.Nunta propriu zisa se deruleaza cu pregatirea marelui ospat. Este pregatita casa in mod deosebit in interior si exterior prin zugravirea ei.Desfasurarea nuntii se face de obicei sambata, cand un mic alai insoteste tinerii, care se vor cununa la primarie in mod oficial. Acestia se reintorc fiecare la casa lui urmand ca peste cateva ore sa continue cu ceremonialul religios.El va incepe cu aducerea nasilor si luarea celor doi tineri de la locuintele lor. La mire se va completa intregul alai care se va deplasa spre biserica. Dupa slujba religioasa urmeaza ospatul care impresioneaza prin numarul foarte mare de bucate. Intregul ospat are bucuria sa aiba in apropiere un taraf ce va interpreta cele mat importante jocuri romanesti: ,,Hora", ,,Ardeleana", ,,Jocul de doi ".Bucatele se vor pune pe masa musafirilor pana la ora 24 cand nasii vor striga darul. Fiecare familie va darui bani tinerilor casatoriti.Nunta se deruleaza pana in zori, cand obositi mesenii se vor intoarce la casele lor.

RUGA

Este o alta sarbatoare deosebita a localitatii Sag si se sarbatoreste in 15 august la Sfanta Maria.Ea contine trei etape : incepe cu pregatirea locuintei si a ospatului pentru ruga, continua apoi cu ceremonialul religios din ziua respectiva ; ultima secventa a ei este jocul. Cea mat frumoasa parte a rugii este intalnirea satenilor dupa masa in fata caminului cultural.Aici copiii se bucura de tarabele negustorilor cu jucarii, dar si de jocul „ ringhispil".Batranii si cei tineri vor participa la obiceiul jocului . Acesta se va desfasura in curtea caminului, fiind ocupat de acordurile tarafului invitat pentru ruga.Copiii, tinerii si batranii se vor inlantui la joc. Este interesant faptul ca muzica de dans traditionala este impletita cu doina batraneasca care asterne linistea pentru un moment peste veselia generala.Hora este continuata cu balul care se bucura de aceleasi dansuri traditionale pastrate cu sfintenie din generatie in generatie.Noul a pasit si in localitate astfel ca a doua zi de ruga, tanara generatie isi va continua petrecerea cu dansul tip discoteca , muzica neacceptata cu placere si greu inteleasa de catre cei varstnici.

Obiceiuri pastrate in localitate

Hramul comunei ne aminteste de Legenda satului cand taranca mama Maria si feciorii ei Ion si Vasile au intemeiat aceasta asezare care s-a ridicat in mijiocul padurii de stejar, acolo unde a aparut si prima biserica de lemn.Biserica actuala are hramul Sf.Maria (15 august) care ne aduce aminte de tarancuta in cinstea careia s-a ridicat aceasta biserica.In 27 septembrie se sarbatoreste hramul bisericii catoliceIn 26 octombrie se sarbatoreste hramul scolii de Sfantul Dumitru.

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 37

Hramul scolii (Sf.Dumitm) - Din 2001 la initiativa profesoarei de limba romana Stancu Mioara, conducerea scolii din acea vreme, profesor Zanca Nicolae va ajuta la organizarea hramului scolii cu numele de Sf.Dumitru.Cu acest prilej scoala va participa la comemorarea dascalilor care au slujit de-a lungul timpului in scoala Sag.La eveniment participa intregul sat alaturi de copiii scolii, la biserica.Muzeul satului isi deschide portile cu ocazia acestui eveniment si sunt amintite comunitatii momente importante din istoria localitatii, de catre cea care a realizat muzeul localitatii - profesor Stancu Mioara.Activitatea se finalizeaza cu un praznic la care se ofera traditionala coliva si fructe, copiilor si batranilor satului. Este un minunat prilej pentru ca satenii sa povesteasca momente din viata lor si a satului.

BISERICI

Biserica ortodoxaIn centrul comunei se ridica biserica ortodoxa care are ca enoriasi 80 % din locuitorii comunei.Biserica actuala s-a ridicat pe locul vechii biserici din lemn in perioada 1776 , in aceeasi perioada cand a fost inaltata prima scoala romaneasca din localitate.Batranii satului amintesc cu sfintenie de preotul Gheorghe Rusu cel care a realizat constructia din piatra a bisericii impreuna cu comunitatea in 1776. Tot de la acesti batrani am aflat ca biserica a fost pictata in perioada 1853 cu picturi specifice bisericilor ortodoxe.

Biserica Ortodoxa

Este un lucru imbucurator ca biserica aduna in mijlocul ei multi credinciosi si este intretinuta cu grija de preotul Savoiu Gheorghe si enoriasii ei.In curtea bisericii sunt doua cruci care amintesc de primii ctitori ai bisericii. Inscriptiile de pe ele sunt in limba slavona si sunt indescifrabile.

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 38

Parcul din curtea bisericii ne aminteste de dragostea pentru frumos si pentru natura a locuitorilor.Biserica este ancorata in viata spirituala a satului, participand intens la momentele importante din viata omului: botez , nunta, inmormantare.Este insemnata contributia bisericii la dezvoltarea culturii sagene , la dorinta ei de luminare si impartasire a intelepciunii si a pacii in localitate. In prezent sunt 400 de familii cu 1200 de credinciosi ortodocsi. Biserica are hramul „ Adormirea Maicii Domnului" .

Biserica Catolica

Biserica romano-catolica

Este asezata tot in mijiocul comunei. Datele despre ea le-am obtinut din ,,Monografia satelor banatene" a lui Lotreanu (1938).A fost ridicata in 1884 de catre preotul luliu Mihalovits.Pana in 1944 a avut peste 1000 de enoriasi, dar acestia au emigrat in Europa, iar in momentul de fata numarul enoriasilor se ridica la peste 100.Cele doua biserici conlucreaza la slujbele (liturghiile) festive, participa cand intr-o biserica, cand in alta cei doi preoti in cele doua asezaminte insotiti de un grup mare de enoriasi.Biserica catolica impreuna cu comunitatea germano-maghiara au participat la ridicarea scolii germane in forma de L.Aceasta biserica si-a infipt radacinile adanc in viata enoriasilor ei pastrand cu demnitate obiceiurile stravechi ale acestora. Comunitatea germana si maghiara nu-si mai petrece hramul decat religios din cauza numamlui mic de enoriasi.In fata bisericii este ridicata o cruce din metal cu piedestal din piatra care aminteste sagenilor de credinta fierbinte a enoriasilor catolici in Dumnezeu.Biserica este bine intretinuta de catre enoriasii sai.Biserica baptista Maranata functioneaza din anul 2000 (12 baptisti).Strategia de dezvoltare – comuna Sag 39

Biserica penticostala Speranta functioneaza din anul 1984 si a fost sfintita in 2005; intruneste 30-40 de enoriasi.

OPERE COMEMORATIVE DE RAZBOI DIN JUD. TIMIS

ORAS/COMUNA SATUL CATEGORIA ADRESA

Sag Sag Monument în cimitir

Activitatea sportiva

Echipa de fotbal

Comuna are echipa de fotbal care activeaza in Liga a IV -a (Divizia D), fiind sustinuta de catre Consiliul Local si diferiti sponsori din comuna.

Baza sportiva

Demn de remarcat este si terenul de sport al localitatii situat langa sosea pe str. A-XI-a unde isi desfasoara activitatea sportiva(fotbalistica) echipa de fotbal a comunei. Langa acest teren de sport se afla si un teren de sport artificial.Strategia de dezvoltare – comuna Sag 40

Mediul înconjurator

Sursele de poluare ale aerului pe teritoriul localitatii Sag sunt urmatoarele:- zgomotele si gazele de esapament provenite din circulatia de pe dmmul national DN59 care traverseaza localitatea, precum si zgomotul provocat de circulatia feroviara pe linia CF Timisoara-Resita.- poluarea solului pe teritoriul localitatii Sag este provocata de perimetrul de depozitare si incinerare in aer liber a deseurilor si gunoaielor provenite din municipiul Timisoara.

Arderea acestora determina imprastierea pe solurile din jur pe particule fumigene si prafuri incarcate cu metale grele - praful agricol este o alta sursa de poluare, cat si praful provenit din circulatia autoturismelor, o insemnata parte a strazilor fiind nemodemizate.

În scopul evaluarii pulberilor aflate în aer, în judetul Timis s-au efectuatmasuratori de pulberi sedimentabile în mai multe localitati. Valorile obtinute sunt redate în tabelul de mai jos:

Pulberi sedimentabile în judetul Timis

Localitate

Adresa Numar determinari

Numardepasiri

Frecventadepasirilor%

Valoarea maximamg/m2/luna

Valoarea maxima% din CMA

Sag 12 4 33,33 69,97 411,59

Colectarea selectiva in comuna Sag

Primaria Sag impreuna cu Asociatia Tinerii Prieteni ai Naturii Timisoara, a implementat in comuna, sistemul de colectare selectiva a deseurilor. Acesta face parte din Proiectul PHARE 2003/005-551.01.05/03/16 : Colectarea selectiva a deseurilor reciclabile de la populatie in localitatile periurbane municipiului Timisoara (II). Prin acest proiect se urmareste aplicarea aquisu-lui comunitar in domeniul protectiei mediului, prin implementarea prevederilor Directivei Consiliului Europei EC 04/12 privind ambalajele si deseurile reciclabile, a planului national de gestiune a deseurilor conform anexei HG 1470/2004 si a Hotaririi Consiliului Judetean Timis nr. 67/2002. Astfel, in comuna au fost amplasate un numar de 17 containere pentru colectarea metalului, 17 containere pentru colectarea hartiei si 16 containere pentru colectarea plasticului. Speram ca introducerea acestui sistem de colectare va contribui la mentinerea curateniei in comuna.Strategia de dezvoltare – comuna Sag 41

Serviciul de salubritate este concesionat de SC RETIM SA.

Administratie publica si locuinte

Administratia publica locala a comunei Sag este organizata si functioneaza conform principiului autonomiei locale, legalitatii, eligibilitatii si descentralizarii serviciilor publice. In aceste conditii, persoanele care lucreaza aici sunt independente fata de cele centrale, rezolvand treburile publice in ordinea si dupa principiile pe care le-a stabilit comunitatea.

Activitatea desfasurata in cadrul Primariei este asigurata dupa cum urmeaza: 2 demnitari (primar, viceprimar) 6 functionari publici 18 persoane cu contract de munca

Toti functionarii publici au urmat cursuri de perfectionare organizate de Centrele de Formare pentru Administratia Publica Locala.

Consiliul Local al comunei Sag este format din 11 consilieri locali.

Departamente in cadrul primariei:

SECRETARIATCONTABILITATEASISTENTA SOCIALAPROMOVARE LOCALAURBANISM SI AMENAJAREA TERITORIULUIAGRICOLIMPOZITE SI TAXESERVICIUL PUBLIC DE GOSPODARIE COMUNALACULTURALSERVICIUL VOLUNTAR SIT. DE URGENTA

ordine publica

asigurarea linistii publice – Postul de Politie Sag

protectie civila, stingerea incendiilor – Serviciul Voluntar pentru Situatii de

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 42

Urgenta al Primariei Sag

ANALIZA SWOT ........................................

Analiza SWOT este o metoda eficienta, utilizata in cazul planificarii strategice pentru identificarea potentialelor, a prioritatilor si pentru crearea unei viziuni comune de realizare a strategiei de dezvoltare. SWOT semnifica Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunitati si Amenintari.

Puncte TariPuncte SlabeOportunitatiAmenintari

Asezarea geografica si cadrul natural Populatia si resursele umane Infrastructura Economie Turism Educatie si Invatamant Cultura ,Mass media si Sport Sanatate si Asistenta sociala Mediul înconjurator Administratie si locuinte

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 43

Asezarea geografica si cadrul natural

Puncte Tari

localizarea in apropierea granitelor cu Iugoslavia si Ungaria, in zona de contact cu UE, la o distanta sub 700 km de 13 capitale eu-ropene;

Este strabatuta de drumul national DN59 Timisoara - Moravita (sau drumul european E70). Prin Sag trece si calea ferata Timisoara-Stamora Moravita. Se mai învecineaza cu Jebel la sud (10 km pe DN59), cu comuna Parta la sud-est (3 km), Sânmihaiu Român la nord-vest (9 km).Prezenta în apropiere a unor poli de atractie urbana - Timisoara, cu impact pozitiv asupra schimburilor comunitatii locale cu exteriorul (marfuri, educatie, locuri de munca, etc.)

Localitatea Sag, beneficiaza de un mare potential de dezvoltare datorata pozitiei favorabile in teritoriu (flind situat in vecinatatea municipiului Timisoara), accesului la retelele nationale de comu-nicatii rutiere si de cai ferate dar si datorita faptului ca se afla pe malul drept al raului Timis si a prezentei padurilor Giroc si Lighed conferindu-i un potential turistic de scurta durata

Comuna Sag ace parte din Zona metropolitana a municipiului Timisoara - un proiect în derulare pentru crearea unei unitati administrative integrate între Timisoarei si localitatile din imediata apropiere

Retea hidrografica bogata in zona.Puncte Slabe

slabe resurse de subsol; Relief deloc variat, cu un numar mai redus de peisaje alternanta de ani secetosi si umezi;

Oportunitati Programe ale autoritatilor judetene si centrale destinate dezvoltarii zonei

Deschiderea institutiilor publice din zona la relatii de parteneriat; Retrocedarea terenurilor agricole catre fostii proprietari, proces

care a relansat piata funciara în zona Încadrarea ariei geografice a comunei în aria de eligibilitate a pro-

gramului de finantare prin fonduri structurale al Uniunii Eu-ropene;

Amenintari Extinderea fenomenului de baltire a solului cu posibile consecinte grave pe termen lung.

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 44

Populatia si resursele umane

Puncte Tari grad ridicat de toleranta, nivel redus de conflicte sociale intre cetateni;

nivel ridicat de instruire, peste media pe tara; ponderea majoraa populatiei din grupa de varsta adulta (20-60

ani) peste 50% din totalul populatiei; Numar relativ redus al inadaptatilor social; Rata infractionalitatii extrem de scazuta. Existenta unor specialisti în domenii relativ variate de activi-

tate; Ospitalitatea proverbiala a locuitorilor; Apropierea de Timisoara, cu rol important în satisfacerea

nevoilor de asistenta medicala si sociala, educatie, cultura;Puncte Slabe reproducere demografica simpla– atitudine denatalista;

plati compensatorii pentru disponibilizati, ceea ce produce lene sociala;

Adaptarea mai lenta a populatiei rurale mature si vârstnice la schimbarile si provocarile lumii actuale, în general, si la fenomenul mobilitatii

Migartia populatiei calificate in tarile member UE pentru obtinerea unui castig salarial mai bun

Oportunitati mplicarea autoritatilor locale în problemele Comunitatii, de-schiderea la realizarea de parteneriate;

Conform datelor statistice din ultimii ani se poate afirma ca, dupa o scadere a populatiei, actualmente se inregistreaza un fenomen de crestere lenta, cu o valoare a ratei medii de crestere anuala intre 100/00 si 150/00.

Se poate estima si o crestere a resurselor de munca in special prin dezvoltarea sectorului privat.

Existenta unor exemple de succes ale unor localnici cu initia-tiva ;

Posibilitatea accesarii unor programe de finantare guverna-mentale, pentru crearea de noi locuri de munca pentru someri;

Atragerea investitorilor romani si straini in zona avand ca rezultat crearea de noi locuri de munca

Existenta unor spatii si cladiri, în conservare, posibil a fi uti-lizate de catre întreprinzatori pentru demararea unor afaceri

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 45

locale;Amenintari Scaderea gradului de instruire scolara a populatiei tinere;

Scaderea numarului persoanelor calificate, prin iesirea aces-tora din viata activa;

Infrastructura

Puncte Tari Modernizarea echipamentelor de telecomunicatii si extinderea telefoniei mobile.

Sisteme de distributie a energiei electrice pe întreg teritoriul comunei

Retea de gaz metan pe teritoriul comunei Reteaua stradala este de tip rectangular , cu strazi avand alinia-

mente lungi de peste 500 m si cu prospectul ( distanta dintre fronturile caselor ) cuprins intre 10 si 40 m. Infrastructura core-spunzatoare pentru exploatarea resurselor de apa subterana (rezerva mare de apa potabila de foarte buna calitate)

Introducerea Internetului si realizarea unei retele intre primarie, scoli si politie;

Puncte Slabe Starea tehnica necorespunzatoare a retelei rutiere (drumuri judetene si comunale, în interiorul satelor apartinatoare);

Inexistenta unei autostrazi Lipsa unei centuri ocolitoare ale localitatilor, pentru traficul

greu si de transit Conditii de trafic nesigure datorita lipsei traseelor alternative

pentru vehicule cu tractiune animala si agricole Lipsa unui plan urbanistic general reactualizat

Oportunitati Programe guvernamentale pentru încurajarea initiativelor lo-cale în domeniul agricol

Continuarea modernizarii strazilor – bordurare si asfaltareAmenintari Neutilizarea de catre comuna a resurselor financiare disponibile

prin programe ale Uniunii Europene

Economia si Agricultura

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 46

Puncte Tari Pozitie geo strategica – situarea în extremitatea vestica a tarii Este foarte apropiat de Timisoara, ceea ce poate atrage usor in-

vestitorii; Forta de munca calificata Activitatile economice de baza sunt: agricultura;comertul;

cresterea animalelor; servicii catre populatie. Pondere importanta a IMM-urilor în ocuparea fortei de munca –

in comuna exista peste 35 societati comerciale care au sediul so-cial sau punt de lucru in comuna

predominarea propietatii private asupra propietatii de statPuncte Slabe Echipamente si tehnologii învechite

Parcelarea terenului – productivitate scazuta Scoaterea din circuitul agricol de suprafete mari de teren lipsa structurilor organizatorice de valorificare a productiei agri-

cole, in conditii de eficienta Scaderea productiilor medii la aproape toate culturile Management de calitate slaba si pregatirea antreprenoriala

scazuta Ponderea redusa a sectorului IMM-urilor în comuna si satele

apartinatoare Ponderea redusa a sectoarelor industriale cu tehnologii noi în

domenii de vârf Lipsa unei planificari urbanistice coerente pentru crearea de

zone industriale, pentru a reduce coexistenta acestora cu zone de locuinte si dotari sociale

Insuficienta dezvoltare a infrastructurii destinate sprijinirii activ-itatilor economice

Infrastructura de circulatie slab dezvoltata-lipsa unor centuri de ocolire pentru traficul greu si de tranzit

Lipsa unei corelari între cererea si oferta de forta de munca si învestitii reduse în resursele umane

Existenta unor spatii de productie necorespunzatoare cerintelor economiei de piata

Inexistenta unui sistem stimulativ pentru înfiintarea IMM-urilor în ramurile economice deficitare

Gama redusa a serviciilor bancare pentru IMM-urile aflate în afara comunei

Lipsa unui sistem informational adecvat pentru obtinerea de date necesare realizarii unor studii de piata pentru diversificarea serviciilor si a activitatilor productive

Ponderea redusa a firmelor care au introdus sisteme de calitate ISO pentru produse si servicii

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 47

Pondere redusa a activitatilor complementare agriculturii (ser-vicii, prelucrarea produselor agricole si animale, turism rural) care conduce si la depopularea satelor

Inexistenta facilitatilor care sa atraga specialisti în domeniul sanatatii si a învatamântului

Slaba tendinta de asociereOportunitati Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil de a fi acce-

sate prin utilizarea programelor de finantare ale Uniunii Eu-ropene

Activitatea industriala s-ar putea extinde si pe platforma situata in partea de nord a localitatii, fiind facilitata de DN 59

Existenta unor spatii si terenuri disponibile pentru activitati antreprenoriale

Disponibilitatea autoritatilor locale de a încheia relatii de parteneriat cu investitorii locali si straini

Dezvoltarea de relatii de parteneriat economic si administrativ cu unitati teritoriale (similare sau asemanatoare) din tara ti strainatate

Amenintari Lipsa de receptivitate ti flexibilitate a populatiei locale cerintele pietei care determina decalaje economice mari, greu de recuper-ate

Reducerea ponderii populatiei active Continuarea migrarii populatiei catre alte zone mai dezvoltate si

catre alte tari. Lipsa infrastructurii pentru a putea oferi servicii de calitate ,în

special în mediul rural – satele apartinatoare Servicii financiare bancare putin accesibile în mediul rural

Turism

Puncte Tari Infrastructura rutiera (drumuri nationale si europene modern-izate si pozitia geografica favorizeaza dezvoltarea turismului de tranzit si de afaceri

populatie deosebit de ospitaliera si prietenoasa folclorul si traditiile culinare ale regiunii Capacitatea de comunicare in alte limbi de circulatie interna-

tionala (engleza, germana, franceza) a locuitorilor si ospitali-tatea populatiei

Obiceiuri, traditii si artizanat cu multiple influente culturale et-Strategia de dezvoltare – comuna Sag 48

nice, maghiare si germane, ce atrag turisti din alte tari Existenta unor unitati de alimentatie publica si de prestari-ser-

vicii diversificate evenimente culturale traditionale

Puncte Slabe slaba dezvoltare a turismului in zona comunei Lipsa notiunilor de management, legislatie si a tehnicilor de co-

municarea celor implicati în turismul rural. amenajare peisagera deficitara numarul redus al pensiunilor cu specific agroturistic Lipsa informatiilor si a hartilor turistice Lipsa unui sistem de indicatoare turistice rutiere Degradarea progresiva a patrimoniului cultural-artistic Lipsa de servicii de colectare a gunoiului în zonele rurale si tur-

istice Lipsesc resursele umane specializate in domeniu mijloace de transport public (autobuze, trenuri, tramvaie) uzate

fizic si moral, necorespunzatoare si numeric insuficiente oferta slaba si nediversificata a souvenir-urilor grad scazut de folosire a instrumentelor financiar-bancare mod-

erne (carte de credit, virament prin internet)Oportunitati dezvoltarea cooperarii transfrontaliere în domeniul turismului,

în contextul realizarii Euro-Regiunii Dunare, Mures, Cris, Tisa abordarea unor concepte si strategii de dezvoltare turistica re-

gionala, proiecte comune în cadrul Regiunii de dezvoltare 5 Vest (Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis)

oportunitatea finantarii interne si externe a programelor în care turismul este domeniu tinta

existenta unor mesteri populari capabili sa transmita cunostin-tele lor tinerilor

aparitia fondurilor structurale ale UE pentru promovarea turis-mului

Amenintari vecinatatea / concurenta zonelor cu potential turistic bine dez-voltat si valorificat atat din judetul Timis cat si din judetele in-vecinate

pierderea traditiilor si obiceiurilor în zona rurala depopularea satelor si migrarea tinerilor la Timisoara sau in tar-

ile UE nerespectarea reglementarilor legale care are ca rezultat

afectarea mediului, a zonelor protejate, a fondului silvic, polu-area apelor

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 49

Educatie si Invatamant

Puncte Tari Procent de scolarizare ridicat ( peste 80 % ) Retea de invatamant general atat in comuna cat si in satele

apartinatoare Existenta unei gradinite pentru copiii prescolari in Sag Implicarea administratiei locale in proiecte de modernizari /

reparatii scoli Organizarea periodica a unor cursuri gratuite, de perfecŃionare

profesionala a diferitelor categorii profesionalePuncte Slabe Nivelul scazut al salariilor în sistemul educational

Dotari tehnico-sanitare precare Lipsa unei gradinite cu program prelungit si program intensiv de

limba engleza Nu se deconteaza de catre primarie costul abonamentelor

cadrelor didactice Lipsa unor programe de perfectionare a cadrelor didactice Nepasarea parintilor privind situatia scolara si viitorul copiilor

lor Multe scoli au o infrastructura învechita

Oportunitati cresterea calitatii invatamantului preuniversitar prin :- descentralizare- derularea unor parteneriate si a unor proiecte educationale

cu finantare interna si externa- extinderea invatamantului particular

Amenintari Pe fondul scaderii natalitatii si al îmbatrânirii populatiei, scade continuu numarul de elevi

Scaderea interesului adolescentilor fata de studiile universitare, fata de scoala in general

Scaderea atractivitatii sistemului de învatamânt datorita salari-ilor mici din acest sector

legislatia in domeniu , in continua modificare mentinerea decalajelor intre performantele elevilor din mediul

urban si mediul rural

Cultura ,Mass media si Sport

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 50

Puncte Tari Mass- media dezvoltata pentru un mediu rural :

1 retea TV prin cablu

Realizarea paginii web a primariei;

Caminul cultural unede se pot desfasura diferitele activitati cul-turale

Activitate culturala intense – TRADITII DE SFINTELE PASTI

Desfasurarea de activitati sportice prin existenta in localitate de cluburi si asociatii sportive

Dezvoltarea de parteneriate transfrontalier pentru cooperare in domeniul cultural si turistic

Implicarea comunitatii de afaceri locale in proiecte sociale (amenajarea de locuri de joaca pentru copii)

Implicarea Primariei si a comunitatii locale in constructia noii biserici ortodoxe

Puncte Slabe ipsa de fonduri pentru restaurarea anumitor edificii si centre de cultura

Sprijinirea insuficienta a artei si culturii Neimplicarea oamenilor de afaceri în sprijinirea si restau-

rarea unor edificii Nu exista Referent cultural Nu exista amenjata o scena în aer liber Implicarea în prea mica masura a tinerilor în viata culturala

si artistica Numarul mic al manifestarilor cu scop caritabil implicare subiectiva a mass media în semnalizarea si

rezolvarea problemelor comunitatiiOportunitati Aplicarea pentru programe si granturi de sprijinire si dez-

voltare a culturii si traditiilor Valorificarea la maxim a traditiilor si culturii Promovarea internationala a traditiilor locale Promovarea de la vârste fragede a valorilor si traditiilor Organizarea de spectacole cu scop caritabil Acordarea unor facilitati fiscale celor ce sponsorizeaza activ-

itatile sportive, si cultural-artistice Încurajarea tinerilor pentru sportul de performanta si sport in

generalStrategia de dezvoltare – comuna Sag 51

Amenintari Insuficienta sustinere a vietii culturale de catre societatea civila

Diminuarea în si mai mare masura a interesului tinerilor pentru cultura, arta, traditii si sport

Scaderea fondurilor pentru desfasurarea în conditii optime a activitatii muzeelor, teatrelor, ansamblurilor artistice, cer-curilor sportive etc.

Salariile mici din cultura, sport, arta Promovarea culturii strazii in detrimentul culturii autentice Intensificare procesului de migratie a populatiei de la sat la

comuna si de la comuna in strainatate, fapt ce duce la pierderea  unei verigi importante in lantul cauzal  al transmiterii valorilor traditionale.

Sanatate si Asistenta sociala

Puncte Tari Existenta dispensar medical uman in comuna cabinet stomatologic la standarde europene cabinet medical veterinar inSag Administratia piublica locala asigura fonduri si servicii pen-

tru protectie sociala Marea majoritate a locuitorilor (aprox. 95%) beneficiaza de servici-

ile asigurate de Casa de Asigurari de Sanatate Cresterea numarului de cabinete private si structuri medicale

cu dotari la standarde europene Initierea unui parteneriat între administratia publica si ONG-

uri pentru rezolvarea problemelor sociale Utilizarea resurselor comunitare si extra comunitare pentru

ameliorarea problemelor sociale Realizarea pe raza comunei a unor locuri de joaca; implicare din partea Consiliului Local în dezvoltarea servici-

ilor comunitare pentru copil si familiePuncte Slabe Centralizare excesiva – lipsa posibilitatii coordonarii politicii

de sanatate la nivel local ; Nu exista cabinet medical în scoala Scoala nu are angajata o asistenta medicala Programul dispensarului medical nu este adecvat

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 52

Farmacia din localitate nu elibereaza retete medicale compensate Numar insuficient de personal medical în mediul rural Numarul ridicat al copiilor ocrotiti în sistem rezidential Servicii insuficient diversificate pentru diferite categorii de

persoane defavorizate Lipsa serviciilor socio-medicale pentru persoanele de vârsta a

III-a Lipsa programelor de socializare a persoanelor de vârsta a

III-a Numar mare de pacienti pe medic Slaba dotare a cabinetelor si lipsa specialistilor Intretinere curenta nesatisfacatoare Implicarea insuficienta a societatii Lipsa unui centru de recuperare Lipsa unui centru comunitar de servicii sociale, care sa in-

cluda: cantina sociala, programe de socializare a persoanelor de vârsta a III-a, centru de gazduire temporara în caz de ur-genta

Insuficienta preocupare pentru procurarea de fonduri extra-bugetare

Oportunitati Continuarea procesului de modernizare si retehnologizarea unitatilor de profil existente

Distribuirea mai eficienta a banilor proveniti de la CAS integrarea europeana înseamna si obligativitatea alinierii la

standarde sociale europene Dezvoltarea sistemului de asigurari private cresterea implicarii la nivel social mai ales din partea

tinerilor, prin incidenta noilor tehnologii (IT, Internet în special) apar resurse suplimentare pentru comunicare, eficientizare

Legislatia actuala care implica direct si activ comunitatile lo-cale

Orientarea politicilor la nivel judetean spre activitatile de mentinerea în familia naturala a persoanelor cu handicap, în nevoi;

Crearea unei game de servicii specializate ,prin cerintele le-gislatiei, în functie de nevoile beneficiarilor (centre reziden-tiale, centre de zi, camine pentru persoane varstnice, centre de criza, case de tip familial) ;

Cresterea alocarea de resurse financiare prin sistemul de stat pentru servicii de asistenta sociala;

Crearea Observatorului social- subordonata Ministerului

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 53

Muncii, cu reprezentare la nivel judetean Incurajarea parteneriatelor public – privat in vederea

infiintarii de servicii alternative;Amenintari Cresterea numarului de probleme medicale ca urmare a pro-

cesului de îmbatrânire a populatiei Cresterea numarului de îmbolnaviri datorate degradarii facto-

rilor de mediu Migrarea unui numar tot mai mare de specialisti în domeniul

medical si social

Mediul înconjurator

Puncte Tari Apa potabila de buna calitate în subteran Retea de învatamânt cu traditie, care pe parcursul anilor a

asigurat mare parte din cadrele tehnice în domeniul protec-tiei mediului. Existenta unei politici de dezvoltare eurore-gionale in domeniul protectiei mediului

Locuinte construite din materiale durabile Locuinte cu suprafete si grad de dotari peste media pe tara

Puncte Slabe Indice scazut de zona verde/locuitor Inexistenta unei gestiuni ecologice integrate a desurilor Insuficienta statiilor si instalatiilor de epurare pentru proce-

sarea integrala a debitelor de ape uzate provenite din activi-tatile industriale, agrozootehnice sau din gospodariile popu-latiei, cu repercusiuni ca: poluarea apelor de suprafata, sub-terane, degradarea solului

Inexistenta unui sistem de monitorizare adecvat pentru a uti-liza informatiile legate de mediu

Oportunitati Extinderea colaborarii si implicarea organizatiilor neguver-namentale si a scolilor în programe comune de educatie eco-logica.

introducerea in intravilan a unor zone de agrement si sport pe raul Timis.

Realizarea de plantatii de protectie este imperios necesara de-a lungul caii ferate , in zonele industriale si de depozitare , cat si i zona de protectie sanitara a cimitirului.

Incurajarea activitatilor economice in domeniul protectiei mediului

Amenintari Extinderea eroziunii solului cu consecinte grave pe termen Strategia de dezvoltare – comuna Sag 54

lung daca nu se intervine la timp Prezenta mentalitatii de indiferenta fata de protectia mediu-

lui (mai ales la nivelul populatiei adulte). Sporirea numarului de autoturisme dupa 1990 Poluarea solului de catre unii agenti Economici

Administratie si locuinte

Puncte Tari Deschiderea administratiei actuale catre Investitii Extinderea zonei de locuit cu 29 ha Reserve de terenuri care pot fi convertite pentru functiuni

diverse posibilitati de dezvoltare in viitor (terenuri necon-struite 37.20 %)intravilanul reprezinta aproximativ 50 % din teritoriul comunei;rezerve de terenuri de buna calitate pen-tru practicarea agriculturii , cu lucrari de imbunatatiri fun-ciare;piata libera stabila de terenuri si cladiri in intravilan si extravilan ;existenta unui patrimoniu architectural valoros;

Realizarea unei campanii de curatenie anuala; Participarea la proiecte cu finantare externa: Dezvoltare Ru-

rala Durabila în parteneriat transfrontalier” Disponibilitatea administratiei locale de a oferi facilitati

pentru investitori strategici Cresterea numarului de constructii din comuna Investitii in constructia de locuinete – atribuirea de loturi de

terenuri de 1000 mpPuncte Slabe Slaba colaborare între institutiile statului la elaborarea

strategiilor de dezvoltare Nu exista un Birou de Consiliere pentru Cetateni - o cale

rapida de acces la informatii de interes cetatenesc” Nu exista un PUG reactualizat Capacitate insuficienta pentru realizarea de proiecte Capacitate insuficienta de cofinantare a Proiectelor Slaba dezvoltare a parteneriatului public-privat Lipsa parteneriatelor cu alte localitati din tara si din

strainatate Insuficienta implicare civica la nivelul comunitatii Inexistenta unor baze de date complete si actualizate la

nivelul tuturor institutiilor publice ceea ce îngreuneaza accesul la informatie

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 55

Lipsa lobby-ului politic si economic organizat la nivelul institutiilor centrale ale statului

Lipsa cailor speciale de acces, pentru persoanele cu handicap, în cele mai multe dintre institutiile si unitatile orasului

Pondere mica a locuintelor aflate sub tutela adminis-tratiei publice locale

Insuficienta echipare a comunei cu spatii verzi , agroali-mentare

Existenta in zonele de locuit a unor functiuni incompati-bile cu locuirea

Oportunitati Dezvoltarea parteneriatului public-privat Implementarea unor sisteme de management pe proiect la nivelul adminis-tratiei publice locale

- introducerea'in intravilan a unor zone de locuit in vederea satisfacerii cerintelor de locuinte

marirea fondului locuibil, prin constmirea de not locuinte de tip individual in zona intravilanului existent, cat si prin marirea intravilanului. Zona de locuit se va extinde cu 29,02 ha.

Colaborarea, în vederea eficientizarii procesului administra-tiv, între administratia locala si unitatile descentralizate ale ministerelor în teritoriu

Sporirea colaborarii cu institutii ale administratiei publice locale din tara si din strainatate si dezvoltarea de proiecte comune

Continuarea procesului de descentralizare si asigurarea unei autonomii locale reale

Implicarea ONG-urilor specializate în rezolvarea prob-lemelor comunitatilor sigrupurilor pe care le reprezinta

Sprijinul autoritatilor locale în construirea de locuinte, prin alocarea de fonduri, ducerea utilitatilor si dezvoltarea parteneriatului publicprivat

Amenintari Lipsa unei coordonari a actiunilor deatragere de investitori straini

Lipsa unei culturi de implicare a cetatenilor în problemele comunitare

Putere redusa a sectorului ONG de a asigura retele de asis-tenta pentru categoriile defavorizate

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 56

OBIECTIVE GENERALE

CONSIDERATII GENERALE

Dezvoltarea sau regenerarea unei asezari rurale este determinata semnificativ de schimbarile care se produc in structura economiei locale, in structura populatiei si in cultura comunitara. Pe de alta parte, dezvoltarea comunitatii este substantial influientata de aplicarea unui management adecvat si axat pe trei tinte principale : dezvoltarea infrastructurii si asigurarea accesului la infrastructura, protectia mediului ambiant si diminuarea saraciei. Totodata , dezvoltarea comunitatii trebuie sa tina cont de caracterul limitat al resurselor ( de capital uman, natural si financiar) ce impiedica o autoritate publica sa gestioneze toate problemele comunitatii , precum si de alocarea echilibrata a acestora.

Autoritatea publica trebuie sa evalueze permanent oportunitatea realizarii unei investitii, nu numai in raport cu resursele sale financiare prezente, dar si cu cele viitoare , precum si cu optiunile populatiei, astfel incat aceasta autoritate sa Strategia de dezvoltare – comuna Sag 57

incurajeze responsabilitatea comunitara si individuala, precum si parteneriatul in realizarea unui proiect de dezvoltare locala.

Obiectivele principale ale dezvoltarii comunei Sag constau in:

• Dezvoltarea infrastructurii de baza si asigurarea accesului neingradit al populatiei si consumatorilor industriali la aceasta infrastructura ( apa, canalizare, distributie gaze, electricitate, cai de transport);

• Protectia mediului;

• Reducerea saraciei;

Tinand cont de conditiile specifice ale zonei, in subsidiar obiectivelor generale, comuna Sag isi propune totodata si isi asuma responsabilitatea fata de persoanele defavorizate si pentru convietuirea etniei rrome. Realizarea obiectivelor generale se intemeiaza pe aplicarea unui management care sa conduca la dezvoltare si/sau regenerare, politicile, planificarea strategica, precum si realizarea programelor si proiectelor se vor face cu respectarea urmatoarelor principii:

• Dezvoltarea durabila , astfel incat pe termen lung sa se produca schimbari majore de cultura si atitudine in ceea ce priveste utilizarea resurselor de catre populatie si operatori economici;

• Intarirea capacitatii institutionale: prin management eficient, definirea si structurarea serviciilor publice in raport cu resursele financiare actuale, cu obiectivele dezvoltarii durabile, precum si cu doleantele si cerintele comunitatii;

• Realizarea programelor si proiectelor prin parteneriat public- privat;

• Realizarea acelor programe si proiecte pe care sectorul privat nu le poate finanta;

• Integrarea politicilor atat pe orizontala, pentru a se realiza un efect sinergic simultan intre sectoare, cat si pe verticala, avand in vedere corelarea si integrarea politicilor de dezvoltare a comunei cu politicile de dezvoltare ale judetului si ale regiunii din care face parte;

• Managementul resurselor, ce presupune integrarea fluxurilor de resurse energetice, materiale , financiare si umane, precum si integrarea fluxurilor de resurse energetice si materiale intr-un ciclu natural;

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 58

• Utlizarea mecanismelor de piata pentru a atinge tinta sustenabilitatii ,respectiv emiterea de reglementari si functionarea utilitatilor publice in sistem de piata, evaluarea investitiilor dupa criterii de mediu, luarea in considerare a problemelor de mediu la intocmirea bugetului local;

• Fixarea regulilor de utilizare rationala a terenurilor pentru toate proiectele de dezvoltare in baza planului de urbanism general, ca instrument de planificare spatiala;

• Analiza capacitatii tehnice de executie;

• Evaluarea eficientei resurselor financiare si umane;

• Evaluarea viabilitatii financiare a unui program sau proiect prin prisma veniturilor fiscale obtinute;

• Identificarea nevoilor comunitatii locale si a prioritatilor acesteia ; corespondenta intre lansarea unui program sau proiect si nevoile comunitatii;

• Evaluarea nevoilor familiilor sarace si a capacitatii primariei de a asigura accesul acestora la locuri de munca, servicii publice de baza, venit minim;

• Protectia mediului;

• Realizarea unui program sau proiect in parteneriat cu sectorul privat, ori realizarea unui program sau proiect de catre sectorul privat, pentru a transfera costurile unei investitii, daca exista oportunitatea de a obtine profituri viitoare;

• Asigurarea publicitatii informatiilor cu impact in investitii ( informatii topografice, informatii statistice, regulamentul de urbanism, planul de urbanism general si planurile de urbanism zonal).

Principiile de reabilitare a comunei Sag, potrivit planului de urbanism general :

• Planificarea intregii zone de locuit a comunei va fi integrata, astfel incat sa cuprinda cladiri de locuit , cladiri cu destinatie comerciala, scoli si gradinite ,infrastructura edilitara necesara pentru nevoile zilnice ale rezidentilor;

• Spatiile deschise vor avea un design care sa incurajeze prezenta rezidentilor;

• Comunitatile vor respecta regulile de conservare a resurselor si de reducere a deseurilor;

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 59

• Comunitatile vor utiliza in mod rational resursele de apa;

OBIECTIVE SPECIFICE SI PROIECTE IDENTIFICATE

PROPUNERI DE ORGANIZARE URBANISTICA (CONFORM PUG)

1 EVOLUTIE POSIBILA SI PRIORITATILocalitatea Sag, beneficiaza de un mare potential de dezvoltare datorata pozitiei favorabile in teritoriu (flind situat in vecinatatea municipiului Timisoara), accesului la retelele nationale de comunicatii rutiere si de cai ferate dar si datorita faptului ca se afla pe malul drept al raului Timis si a prezentei padurilor Giroc si Lighed conferindu-i un potential turistic de scurta durata.Dupa ce au fost luate in consideratie optiunile populatiei si dupa o analiza critica a situatiei actuale a comunei, se impun urmatoarele prioritati:

- modemizarea transei stradale- alimentarea cu apa si canalizare- protejarea si conservarea mediului inconjurator- introducerea' in intravilan a unor zone de locuit in vederea satisfacerii

cerintelor de locuinte

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 60

2 REGLEMENTARI

a) Zonificarea functionalaIn cadrul zonificarii functionale s-au propus masurile de reglementare a

destinatiei tuturor terenurilor din localitate.Zona centrala cuprinde institutii publice existente. 0 alta zona cu functiuni

complexe este propusa a se dezvolta in partea de vest a localitatii, pe un teren liber ce va constitui o rezerva pentm institutii publice si unitati de interes public ce se vor intentiona a se constmi in localitate.Zonele de activitati economice propuse pentm a fi introduse in intravilan sunt fermele agrozootehnice apartinand de: SC AGROVEST SRL, SC AGRICOLA PADURENI, SC SATIM SA, SC FLORATIM.Unitatile industriale prevazute in intravilanul propus sunt: SC FRIGOREX si SC DO 8x CO SRL. Tot in acest intravilan se vor include si doua zone de agrement: una pe malul raului Timis si una situata intre raul Timis si padurea Girocului.

Activitatile economiceEvolutia activitatilor economice este determinata de politica globala in domeniul economic. Incurajarea initiativei private si suportui acordat agricultorilor individuali pot incuraja si impulsiona dezvoltarea agriculturii, comertului si serviciile practicate in sistem privat. 0 atentie sporita ar trebui acordata privatizarii economice.In locaKtatea Sag, ca efect al dinamicii initiativei private ar putea lua fiinta not unitati ale industriei mici izolate, pe terenuri private, dispuse pe teritoriul localitatii.Activitatea industriala s-ar putea extinde si pe platforma situata in partea de nord a localitatii, fiind facilitata de DN 59.

PopulatiaConform datelor statistice din ultimii ani se poate afirma ca, dupa o scadere a populatiei, actualmente se inregistreaza un fenomen de crestere lenta, cu o valoare a ratei medii de crestere anuala intre 100/00 si 150/00.Se poate estima si o crestere a resurselor de munca in special prin dezvoltarea sectorului privat.

Fond locuibiL servicii si institutii publice, spatii verziSe preconizeaza ^marirea fondului locuibil, prin constmirea de not locuinte de tip individual in zona intravilanului existent, cat si prin marirea intravilanului. Zona de locuit se va extinde cu 29,02 ha.La populatia prognozata de 3200 locuitori la nivelul anului 2010, cu un indice de confort de 20 mp/ locuitor se apreciaza o suprafata locuibila totala de 64000m2. Aceasta suprafata se va asigura prin parcelari, reparcelari si mobilarii cu cladiri de locuit ce se vor face urmarind obtinerea unei imagini urbanistice unitare si armonioase.

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 61

Pentru zonele de locuit propuse a se crea, loturile vor avea maximum 1000m2 pe terenul aflat in proprietatea Consiliului Local, iar loturile apartinand persoanelor fizice vor putea depasi suprafata de 1000m2.Institutii si servicii publice solicitate : un dispensar in zona centrala a localitatii, amenajarea unei piete agroalimentare cu acces la DN 59.Pentru institutii si servicii publice se propune evaluarea peridica a starii fizice si efectuarea de lucrari de renovare, reabilitare si extindere dupa cum e cazul.Prm PUG a fost propusa o zona cu dotari in partea de vest a intravilanului propus , pe un teren aflat in proprietatea Consiliului Leal, unde se vor intentiona a se constmi in viitor dotari de cultura , invatamant, sanatate , asistenta sociala, sedii de birouri ,unitati financiare , bancare , dotari sportive etc.

Spatii verziSuprafata spatiilor verzi din localitate este de cca 3,27 ha. Se propune protejarea spatiilor verzi din zona centrala , parcul adiacent E70 , terenul de sport. De asemenea , se propune introducerea in intravilan a unor zone de agrement si sport pe raul Timis. Realizarea de plantatii de protectie este imperios necesara de-a lungul caii ferate , in zonele industriale si de depozitare , cat si in zona de protectie sanitara a cimitirului.Spatiile verzi vor totaliza o suprafata de 19,32 ha.

Se propune:- modemizarea esalonata a strazilor si a principalelor intersectii (prioritar intersectii cu DN 69)- refacerea drumului de legatura a localitatii cu zona de agrement cat si a drumului de legatura cu Parta (D.C 202)- dezvoltarea sistemului actual de alimentare cu apa- modemizarea si extinderea centralelor telefonice

Confrm PUG obiectivele principale pentru localitatea Sag sunt:1. Extinderea zonei de locuit2. Realizarea intitutiilor publice noi , necesare la nivelul localitatii(dispen-

sar nou, piata^groalimentara) 3. Echiparea tehnico-edilitara 4. Imbunatatirea cailor de circulatie 5. Reducerea efectelor poluarii 6. Favorizarea cresterii demografice

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 62

PROIECTE

1. INFRASTRUCTURA

Nr.crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Îmbunatatirea calitatii drumurilor si a trotuarelor pe întreg teritoriul comunei SAG

FNR UE, BL, BJ, BS.

Refacerea drumurilor si trotuarelor in comuna SAG

2. Dezvoltarea traseelor alternative pentru vehicole cu tractiune animala si agricole in comuna SAG

FNR UE, BL, BJ, BS.

Drumuri pentru vehicole cu tractiune animala si agricola in comuna SAG

3. Modernizarea intersectiilor comunei SAG

FNR UE, BL, BJ, BS

Modernizarea intersectiilor comunei SAG

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 63

4. Modernizarea, reabilitarea si extinderea retelei de apapotabila, a retelei de canalizare menajera si pluviala, depistarea legaturilor dintre sistemele de canalizare in comuna SAG

FNR UE, BL, BJ, BS.

Modernizarea,reabilitarea siextinderea reteleide apa potabila, a retelei de canalizare, apamenajera sipluviala, depistarealegaturilor dintresistemele decanalizare in comuna SAG.

5. Pietruire strazi rurale si refacere poduri si podete in comuna SAG

FNR UE, BL, BJ, BS.

Pietruire strazi rurale si refacere poduri si podete in comuna SAG

6. Reabilitare cladire extensie - PrimarieSAG

FNR UE, BL, BJ, BS.

PTE si dotari

7. Amenajarea unei zone, dotata cu utilitati pentru constructia de locuinte sociale

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studiu deprefezabilitate,fezabilitate siexecutie

8. Introducerea colectarii selective a deseurilor sirefolosirea acestora

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studiu de fezabilitate cuprivire la introducerea selectiva adeseurilor. Introducereacolectarii selective si refolosireadeseurilor.

9. Amenajarea de parcuri, locuri de joaca pentru copii si spatii verzi

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studii geo, topo si dotari.

10. Proiect + executie retea de apa în cartierul nou Sag (foraj, statie de tratare, retea de distributie);

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studii geo, topo Studiu de prefezabilitate,fezabilitate si executie

11. Construire sala de sport in localitatea Sag

FNR UE, BL, BJ, BS

Studiu deprefezabilitate, fezabilitate si

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 64

executie

12. Extindere Retea iluminat public

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studii geo, topo,Studiu defezabilitate, PTE si dotari.

13. Constructia unei statii de epurare

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studiu deprefezabilitate, fezabilitate siexecutie.

14. Delimitarea perimetrului de protectie a puturilor de captare a apei potabile si urmarirea sistematic a evolutiei cantitative si calitative a apei din comuna Sag

FNR UE, BL, BJ, BS.

Delimitarea perimetrului de protectie a puturilor de captare a apei potabile si urmarirea sistematic a evolutiei cantitative si calitative a apei din comuna Sag

15. Extindere sediu Unitate de pompieri.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studii geo, topo,Studiu defezabilitate, PTE si dotari.

2. MEDIUL DE AFACERI

Nr.crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Cresterea calitatiimanagementuluiîntreprinderilor mici simijlocii

FNR UE, BL, BJ, BS.

Cursuri de perfectionare pentru conducerea firmelor mici si mijlocii:management marketing finantarea întreprinderilor.

2. Sprijinirea firmelor locale în asigurarea resurselor umane siasigurarea pietelor de desfacere pentru produsele fabricate.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Crearea unui birou care sa dispunã de o baza de date cu expozitiile care urmeaza sa fie organizate.Sprijinirea participarii firmelor la expozitii si târguri.Înfiintarea unei societati comerciale pentru recrutarea si

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 65

instruirea fortei demunca.Crearea unui birou care se ocupa cu monitorizarea posibilitatilor de atragere de capital (fonduri nerambursabile, credite preferentiale).Crearea unui birou unic pentru antreprenorii la inceput de drum.

3. Retehnologizareasocietatilorcomerciale

FNR UE, BL, BJ, BS.

Credite de investitii.Încurajarea retehnologizarii prin acordarea de facilitati de catre Primarie la impozitele si taxele locale pe o anumita perioada de timp.Retehnologizarea propriu-zisa a firmelor.Retehnologizarea prin programe din fonduri nationale.

4. Dezvoltarea sectorului de servicii pentru a raspunde nevoilor comunitatii

FNR UE, BL, BJ, BS

Dezvoltarea sectorului de servicii pentru a raspunde nevoilor comunitatii

5. Informarea si stimularea implementarii sistemelor de calitate ISO, HCCP pentru produse si servicii

FNR UE, BL, BJ, BS

Inplementarea sistemelor de calitate ISO si HCCP pentru produse si servicii.

6. Atragerea investitorilor locali si straini prin crearea unui Parc Industrial in comuna Sag

FNR UE, BL, BJ, BS

Crearea unui parc industrial in comuna Sag

3. AGRICULTURA, SILVICUTURA SI INDUSTRIE ALIMENTAR

Nr.crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Evaluarea suprafeteloragricole, crearea categoriilor calitative de

FNR UE, BL, BJ, BS.

Evaluarea complexa a suprafeteloragricole din Sag(fertilitate,

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 66

soluri locale, crearea planului de exploatare a suprafetelor agricole, folosirea mai eficienta a suprafetelor agricole.

nivelul poluarii,caracteristicileecologice, etc). Îmbunatatireaefectivelor de animale, eficientizareaactivitatilor agricole

2. Asigurarea conditiilor pentru crearea unor activitati rentabile în agricultura.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Dezvoltarea infrastructuriiagricole din comuna Sag(grajduri, adapatoare, etc.)Sprijinirea economiei autohtone (maiales a industriei alimentare) prinacordarea unor subventii, sprijinireacheltuielilor de închiriere.Alcatuire stand pentru producatoriilocali.

3. Punerea în folosinta aterenurilor neagricole, scoase de sub exploat. Agricole prin extinderea intravilanului localitatii Sag

FNR UE, BL, BJ, BS.

Crearea unei zone deagrement

4. Constructie si amenajare parc auto pentru utilajele Primariei comunei Sag

FNR UE, BL, BJ, BS.

Constructie si amenajare parc auto pentru utilajele Primariei comunei Sag

5. Sprijin si consultantaprofesionala pentruîntreprinzatori agricoli.Sprijinirea inovatiilor.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Organizarea unor cursuri în domeniul agriculturii - cresterea animalelor- cultura plantelor (cartofi si plantefurajere). Crearea unui centru decalificare a produselor si a alimentelorecologice (bioalimente).

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 67

6. Îmbunatatirea calitatii produselor agricole.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Dezvoltarea parteneriatelor formate între producatori si prelucratori- organizarea unor întâlniri profesionale- organizarea seminariilor- prezentarea cât mai larga a valorilor naturale- promovarea metodelor bioculturale

7. Dezvoltarea IMM-urilorîn industria alimentara si comert

FNR UE, BL, BJ, BS.

IMM – uri competitive

8. Crearea si dezvoltarea unor centre de colectare a legumelor si fructelor si conectarea acestora la retele regionale de productie si distributie – piete agroalimentare

FNR UE, BL, BJ, BS.

Infiintarea centrelor de colectare legume-fructe – piete agroalimentare

9. Sprijin pentru imbunatatirea ambalarii si etichetarii produselor agricole.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Sprijin pentru inbunatatirea ambalarii si etichetarii produselor agricole.

10. Sprijin in dezvoltarea, protejarea si valorificarea produselor locale (local branding).

FNR UE, BL, BJ, BS.

Sprijin in dezvoltarea, protejarea si valorificarea produselor locale (local branding).

11. Sprijin pentru ridicarea productiei micilor producatori

FNR UE, BL, BJ, BS.

Dezvoltarea micilor producatori

4. DEMOGRAFIE SI SANATATE PUBLICA

Nr.crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 68

1. Cresterea calitatii vietii FNR UE, BL, BJ, BS.

Traininguri cu tema modalitatilor de petrecere a timpului liber.

2. Cresterea sperantei deviata.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Training cu tema afectiunilor produse de stres.Training cu tema vietii sanatoasePrezentari despre efectele negative alefumatului, consumul de alcool si droguriPrezentari despre igiena.Prezentari pe tema îmbolnavirilor virale.

3. Crearea unor noi locuri de munca.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Training cu tema atragerii investitorilor straini.Training de marketing si strategii de Vânzari Training de programe.Training de atragere a fondurilor.Training de scriere a proiectelor.

4. Fiecarui cetatean al comunei trebuie sa i se ofere posibilitatea de a desfasura o activitate, având în vedere posibilitatile fizice si intelectuale ale fiecarei persoane aflata în dificultate.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Program de instruire si de orientare profesionala.Studiu privind calitatea vietii în comunitate.

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 69

5. Reabilitarea, extinderea si dotarea dispensarelor necesare comunei Sag

FNR UE, BL, BJ, BS.

Reabilitarea, extinderea si dotarea dispensarelor necesare comunei Sag

6. Constructie, amenajare si dotare policlinica in comuna Sag

FNR UE, BL, BJ, BS.

Constructie, amenajare si dotare policlinica in comuna Sag

5. INVATAMINT - EDUCATIE

Nr.crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Reabilitarea, extinderea simodernizarea scolilor din comuna Sag

FonduriNerambursabile UE,buget local,judetean si destat(FNR, BL, BJ, BS)

Studiu defezabilitate,Proiect tehnic de executie si dotarescoala

2. Construirea unei scoli noi la Sag

FR, FNR, BL,BJ,BS

Constructie scoala noua la Sag

3. Achizitionare centraletermice pentru scolile modernizate si noi construite

FR, FNR, BL,BJ,BS

Achizitionare centraletermice

3. Reabilitare, extindere simodernizare gradinite

FNR UE, BL,BJ,BS

Studiu defezabilitate,Proiect tehnic de executie si dotaregradinite.

4. Programe de formare FNR UE, Programe de formare si instruireStrategia de dezvoltare – comuna Sag 70

si instruire in domeniul: - managementul productiei si valorificarii in domeniul agricol

- managementul turistic

- managementul cultural, prestari servicii, utilizarea tehnologiei informationale, industrie alimentara, asigurarea calitatii

BL,BJ,BS

6. SOCIAL

Nr.crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Centru de zi pentru elevii proveniti din familiileSarace.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Crestereanumarului copiilor carefrecventeaza institutiile deînvatamânt prescolar si scolar.Asigurarea participarii tuturor copiilor, proveniti din familiidezavantajate la educatie la vârstaprescrisa de lege si fara discriminari.

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 71

2. Înfiintarea unui centru de permanenta pentru persoane de vârsta a III a.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Centru depermananta pentru batrâni.

3. Centrul de consiliere a persoanelor abuzate

FNR UE, BL, BJ, BS.

Centrul deconsiliere a persoanelor abuzate

4. Unitate medico-sociala FNR UE, BL, BJ, BS.

Oferirea unorservicii medicale în sistem integrat.

5. Ajutorul acordat persoanelor si familiilor care nu îsi pot asigura singure cele necesare unui trai decent trebuie sa se bazeze pe un sistem bine stabilit si bazat pe profesionalism.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Îmbunatatireaserviciilor publice de asistenta sociala.Training pentru functionari publici.

6. Reducerea la minimum posibil al numarului copiilor institutionalizati

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studiu privindvalorile acceptate de familiile dinlocalitate.Program de constientizare avalorilor umane de baza.

7. Extinderea retelei de ajutor social acordat persoanelor în vârsta, care necesita îngrijire la domiciliu

FNR UE, BL, BJ, BS.

Asistenta medicala si sociala ladomiciliu pentru persoane în vârsta.

7. OBIECTIVE CULTURALE

Nr.crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Modernizarea, FNR UE, BL, Reabilitarea si extinderea

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 72

reabilitarea si extinderea caminului cultural din comuna Sag.

BJ, BS. caminului cultural din Sag.

2. Programe culturalereprezentative.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Ruga de la Sag

3. Extindere si modernizare biblioteca

FNR UE, BL, BJ, BS.

Achizitie de carti, dotare cu calculatoare, modernizarea spatiului alocat.

4. Editarea unui ziar local FNR UE, BL, BJ, BS.

Editarea unui ziar local

6. Crearea de centre de tineret pentru petrecerea timpului liber

FNR UE, BL, BJ, BS.

Centre de tineret pentru recreere.

8. CULTE

Nr.crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Amenajarea cimitirelorde pe teritoriul comunei Sag

FNR UE, BL, BJ, BS.

Extinderea cimitirului si împrejmuirea acestuia

2. Constructie casa mortuara in comuna Sag

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studiu de fezabilitate si de executie.

3. Dezvoltarea si întarirea relatiilor de parteneriat dintre biserici,prin

FNR UE, BL, BJ, BS.

Comisie mixta privind actiunilecaritabile crestine.

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 73

programe comune religioase si caritabile.

4. Reabilitarea lacaselor de cult

FNR UE, BL, BJ, BS.

Reabilitarea lacaselor de cult

9. SPORT

Nr.crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Construirea unei sali desport, cu utilitatile aferente in comuna Sag

FNR UE,BL,BJ,BS

Studii geo, topo,Studiu defezabilitate, PTE sidotari

2. Construirea pina in anul 2013 a unui centru sportiv modern, compus din:

- sala sporturilor- piscine- teren de fotbal,

tenis, baschet, volei si handbal

FNR UE,BL,BJ,BS

Studii geo, topo,Studiu de fezabilitate, PTE sidotari

3. Reabilitare, amenajare simodernizare baza sportiva

FNR UE,BL,BJ,BS

Studii geo, topo,Studiu defezabilitate, PTE si dotari

10. ADMINISTRATIE PUBLICA

Nr.crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Achizitie calculatoare, FNR UE, BL, Informatizare A.P.L.Strategia de dezvoltare – comuna Sag 74

imprimante si diverse soft-uri.

BJ, BS.

2. Infochiosc (1-2 aparate)

FNR UE, BL, BJ, BS.

Acces la informatii publice

3. Extindere retea calculatoare

FNR UE, BL, BJ, BS.

Extindere retea calculatoare

4. Birou de consiliere cetateni

FNR UE, BL, BJ, BS.

Birou de consiliere cetateni.

5. Birou pentru promovarea dezvoltarii rurale.

FNR UE, BL, BJ, BS.

Birou pentru promovarea dezvoltarii rurale.

6. Infiintarea unui centru de resurse ONG

FNR UE, BL, BJ, BS.

Centrul resurse ONG

7. Realizarea centrului civic al comunei Sag

FNR UE, BL, BJ, BS.

Centrul civic al comunei Sag

8. Construire, amenajare si dotare sediu de evidenta populatiei

FNR UE, BL, BJ, BS.

Sediu de evidenta populatiei

9. Elaborarea unui plan urbanistic general actualizat

FNR UE, BL, BJ, BS.

Plan urbanistic general

11. TURISM

Nr.crt.

Obiective specifice Finantare Titlul proiectului

1. Construirea unei piste pentru roleri

FNR UE, BL, BJ, BS.

Studiu de fezabilitate, executie si dotari

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 75

2. Elaborarea si implementarea unor programe turistice integrale

FNR UE, BL, BJ, BS.

Centrul olimpic pentru crearea unor evenimente sportive, tabere pentru sportivi si profesionisti (retea, apa, canalizare, reconstructia drumului, energie electrica, piscina, hotel, camping, alei, spatii agrement, crearea unui habitat adecvat pentru fauna si flora, crearea zonelor de protectie si construirea unei parcari)

3. Promovarea turismului cultural, istoric, balnear si de agrementAsistenta si instruire personal

FNR UE, BL, BJ, BS.

Expozitii si conferinte turistice, instruire personal turistic, asistenta de specialitate, schim de experienta.

4. Implementarea si dezvoltarea agroturismului si a turismului ecologic

FNR UE, BL, BJ, BS.

Dezvoltarea turismului ecologic

7. Infiintarea pistelor pentru biciclete

FNR UE, BL, BJ, BS.

Piste pentru biciclete

8. Amenajare complex turistic in zona (unitati de cazare, infrastructura si utilitati)

FNR UE, BL, BJ, BS.

Complex turistic

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 76

Propunere de proiect 01

Titlul proiectului Extinderea alimentarii cu apa si introducerea canalizarii

Potential leader al proiectului Primaria comunei Sag

Obiectiv Asigurarea cu apa potabila si de buna calitate a locuitorilor

Durata proiectului 5 ani

Referire la tema 3.1, 3.2Referire la fondurile structurale Dezvoltarea infrastructurii POR axis

2,3,4

ResurseIntrare Analiza situatiei actuale a alimentarii Strategia de dezvoltare – comuna Sag 77

cu apa si canalizariiAnaliza nivelului serviciilorPlan urban Echipa proiectuluiStrategia de dezvoltare locala

Iesire Îmbunatatirea alimentarii cu apa si canalizare a localitatii Îmbunatatirea nivelului serviciilorÎmbunatatirea accesibilitatii

Rezultat Îmbunatatirea calitatii vietii prin asigurarea apei potabile de buna calitate Dezvoltarea unei retele de canalizare necesare comunei

Resurse financiareBuget indicativSurse de finantare Fonduri structurale

Fonduri localeFonduri nationaleFonduri judetene

Finantare proprie

Potentiali parteneriConsiliul localConsiliul judeteanAsociatii intercomunitareAgentia de dezvoltare ruralaExperti în domeniul apei

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 78

Propunere de proiect 02

Titlul proiectului Refacerea drumurilor si trotuarelor din comuna

Potential leader al proiectului Primaria comunei Sag

Obiectiv Inbunatatirea calitatii drumurilor si trotuarelor pe intreg teritoriul comunei

Durata proiectului 5 ani

Referire la tema 3.1, 3.2Referire la fondurile structurale Dezvoltarea infrastructurii POR axis

2,3,4

ResurseIntrare Analiza situatiei actuale a drumurilor si Strategia de dezvoltare – comuna Sag 79

trotuarelorPlan rural Echipa proiectuluiStrategia de dezvoltare locala

Iesire Îmbunatatirea calitatii drumurilor si a trotuarelorÎmbunatatirea accesibilitatii in comuna

Rezultat Îmbunatatirea drumurilor si trotarelor in vederea cresterii posibilitatilor de circulatie cu mijloace de transport si pietonalDezvoltarea unei retele de drumuri si trotuare necesare comunei

Resurse financiareBuget indicativSurse de finantare Fonduri structurale

Fonduri localeFonduri nationaleFonduri judetene

Finantare proprie

Potentiali parteneriConsiliul localConsiliul judeteanAgentia de dezvoltare ruralaExperti în domeniul drumurilor

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 80

Propunere de proiect 03

Titlul proiectului Introducerea colectarii selective a deseurilor si refolosirea acestora

Potential leader al proiectului Primaria comunei Sag

Obiectiv Inbunatatirea calitatii vietii din punct de vedere al mediului comunei

Durata proiectului 5 ani

Referire la tema 3.1, 3.2Referire la fondurile structurale Dezvoltarea infrastructurii POR axis

2,3,4

ResurseIntrare Analiza situatiei actuale pentru

colectarea deseurilor si refolosirea lorPlan de mediuEchipa proiectului

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 81

Strategia de dezvoltare locala

Iesire Îmbunatatirea calitatii vietii prin reducerea poluariiÎmbunatatirea calitatii mediului inconjurator.

Rezultat Îmbunatatirea calitatii vietii prin reducerea poluarii si cresterea calitatii mediului inconjuratorConstruirea unei rampe de colectare a deseurilor

Resurse financiareBuget indicativSurse de finantare Fonduri structurale

Fonduri localeFonduri nationaleFonduri judetene

Finantare proprie

Potentiali parteneriConsiliul localConsiliul judeteanAgentia de mediuExperti în domeniul mediului

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 82

Propunere de proiect 04

Titlul proiectului One-stop shop pentru antreprenorii aflati la inceput de drum

Potential leader al proiectului Comuna Sag

Obiectiv Crearea unui birou unic pentru sprijinirea antreprenorilor aflati la inceput de drum din comuna Sag.

Durata proiectului 5 ani

Referire la tema 2.2Referire la fondurile structurale Îmbunatatirea competitivitatii

Dezvoltarea regionala (axa POR 1, 4)

ResurseIntrare Serviciile economice ale comunei

Analiza procedurilor legate de înfiintarea afacerilor

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 83

Analiza nevoilor pentru înfiintarea afacerilorExpertiza privind dezvoltarea afacerilor

Iesire serviciu integrat pentru înfiintarea unei afacericonsolidarea sprijinului pentru tinerii aflati la început de drum integrarea procedurilortransparenta procedurilorintensificarea schimbului de experientaevaluarea unor noi idei de afaceri

Rezultat o economie mai competitivapromovarea dezvoltarii afaceriloro comuna mai dinamicaconsolidarea profilului comunei

Resurse financiare Buget indicativSurse de finantare Fonduri structurale

Finantare localaFinantare privataFonduri nationale

Finantare proprie

Potentiali parteneriOTIMMCCamera de comertbirourile de înregistrareinstitutii financiareministerele respectiveAgentia de dezvoltare regionala

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 84

Propunere de proiect 05

Titlul proiectului Crearea si dezvoltarea unor centre de colectare a legumelor si fructelor si conectarea acestora la retele regionale de productie si distributie

Potential leader al proiectului Primaria comunei Sag

Obiectiv Inbunatatirea posibilitatilor de comercializare a legumelor si fructelor din productie proprie

Durata proiectului 5 ani

Referire la tema 3.1, 3.2Referire la fondurile structurale Dezvoltarea infrastructurii POR axis

2,3,4

ResurseIntrare Analiza situatiei actuale a Strategia de dezvoltare – comuna Sag 85

posibilitatilor de comercializare a productiei proprii din gospodariile comuneiPlan rural Echipa proiectuluiStrategia de dezvoltare locala

Iesire Îmbunatatirea posibilitatilor de conectare la retelele regionale de productie si distributieÎmbunatatirea promovarii produselor din productie proprie

Rezultat Centrele infiintate asigura colectarea legumelor si fructelor din productie proprie. Dezvoltarea unei retele de comercializare a produselor.

Resurse financiareBuget indicativSurse de finantare Fonduri structurale

Fonduri localeFonduri nationaleFonduri judetene

Finantare proprie

Potentiali parteneriConsiliul localConsiliul judeteanAgentia de dezvoltare ruralaExperti în domeniul agricolAPIACamera de comert

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 86

Propunere de proiect 06

Titlul proiectului Birou pentru promovarea dezvoltarii proiectelor in mediul rural

Potential leader al proiectului Comuna Sag

Obiectiv Crearea unui birou specializat pentru promovarea programelor si proiectelor pentru dezvoltarea locala din fonduri nerambursabile nationale si UE.

Durata proiectului 5 ani

Referire la tema 4Referire la fondurile structurale Dezvoltarea administrativa POR axis

4, OP 4

ResurseIntrare Programe de dezvoltare locala

Proiecte de dezvoltare localaDepartamentul UE al comunei

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 87

Planul de dezvoltare al comuneiStrategia de dezvoltare localaPlan urban Plan de mobilitatePlan de patrimoniuPlanul de mediu al comunei

Iesire Înfiintarea unui birou specializat pentru promovarea programelor si proiectelor .

Rezultat Cresterea constientizarii cetatenilor comunei despre programelor si proiectelor UE de dezvoltare localaUtilizarea eficienta a fondurilor europene si nationale.

Resurse financiareBuget indicativSurse de finantare Fonduri structurale

Fonduri localeFonduri privateFonduri judeteneFonduri nationale.

Finantare proprie

Potentiali parteneriAgentii de consultantaAgentii de marketingONG-uriAdministratia localaAgentii de inginerieOrganizatii ce se ocupa de patrimoniuCamera de comertOTIMMC

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 88

Propunere de proiect 07

Titlul proiectului Biroul de consiliere cetateni – Un instrument de comunicare in interiorul comunei Sag

Potential leader al proiectului Comuna Sag

Obiectiv Îmbunatatirea comunicatiei publice de la si catre cetateni.

Durata proiectului 5 ani

Referire la tema 4Referire la fondurile structurale - Dezvoltare administrativa POR axis

4, OP 4

ResurseIntrare Plan de comunicatii

Definirea produselor de comunicatieTehnologieExperti în comunicatii si echipe de

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 89

comunicatieIesire Îmbunatatirea comunicatiei dintre

consiliul local si populatia locala Rezultat Îmbunatatirea imaginii comunei

Îmbunatatirea calitatii vietiiO comunicare mai directa între consiliul local si populatie

Resurse financiareBuget indicativSurse de finantare Fonduri structurale

Fonduri nationaleFonduri private si sponsorizariFonduri locale

Finantare proprie

Potentiali parteneriCamera de comertMedia localaUniversitatea TimisoaraExperti în comunicatii

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 90

Propunere de proiect 08

Titlul proiectului Îmbunatatirea infrastructurii locurilor de joaca si a spatiilor verzi

Potential leader al proiectului Comuna Sag

Obiectiv Amenajarea de parcuri si spatii verzi.

Durata proiectului 3 ani

Referire la tema 2.4Referire la fondurile structurale Dezvoltarea regionala

Dezvoltarea infrastructuriiÎmbunatatirea competitivitatii economice Axa POR 1,4

ResurseIntrare Un plan de dezvoltare recreationala

pentru copiii din comuna.Evaluarea infrastructurii recreationale pentru copiii din Sag.Evaluarea nevoilor de recreere a copiilor din SagPlan de dezvoltare economica

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 91

Plan de investitii, legat de cerintele calitativePlan de urbanism - Plan de dezvoltare a comunei.

Iesire Îmbunatatirea calitativa si cantitativa a ofertei infrastructurii locurilor de joaca pentru copiio participare sociala mai buna la activitatile comune o mai buna socializare un plan de actiune în vederea cresterii ofertei de locuri de joaca si infrastructura

Rezultat cresterea atractivitatii comunei Sag.consolidarea profilului social si economic al comunei Sagcresterea calitatatii vietii în comunastimuleaza coeziunea sociala în comuna.

Resurse financiareBuget indicativSurse de finantare Fonduri structurale

CofinantareFinantare localaFinantare judeteanaFinantare nationala

Finantare proprie

Potentiali parteneriAgentia de dezvoltare Administratia localaDepartamentul de planuri de urbanism, serviciile de siguranta si securitateOrganizatiile sportive din comunaONG

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 92

Propunere de proiect 09

Titlul proiectului Socializarea persoanelor vârstnice

Potential leader al proiectului Comuna Sag

Obiectiv Grija activa pentru persoanele vârstnice dar sanatoase, în special crearea de cluburi

Durata proiectului 3 ani

Referire la tema 3.3Referire la fondurile structurale

ResurseIntrare - spatii disponibile detinute de

primarie;- carti de la bibliotecile existente;- sponsorizari constând în mâncare usoara / uscata si bauturi nealcoolice (de la restaurante mari sau companiile puternice de catering);- liste de persoane batrâne, dar

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 93

sanatoase de la preoti si invitatii;Iesire - cluburi pentru vârstniciRezultat În unele activitati persoanele vârstnice

pot ajuta comunitatea sau alte persoane vârstnice.

Resurse financiareBuget indicativSurse de finantare Bugetul local + sponsorizari Finantare proprie

Potentiali parteneri - potentialul si expertiza ONG-urilor existente deja implicate în îngrijirea persoanelor vârstnice, dar bolnave.- organizatii studentesti (punând la dispozitie bibliotecari, chelneri, etc.)- bisericile ortodoxe si catolice.

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 94

Propunere de proiect 010

Titlul proiectului Plan de pregatire pentru functionarii publici

Potential leader al proiectului Comuna Sag

Objectiv Îmbunatatirea cunostintelor, abilitatilor si a capacitatilor manageriale ale functionarilor publici

Durata proiectului 5 ani

Referire la tema 4Referire la fondurile structurale - Dezvoltarea capitalului uman

- Dezvoltarea regionalaAxa ROP 2, 3,4 si OP 2, 4

ResurseIntrare - Evaluarea calificarilor func-

tionarilor publici existenti- O strategie de dezvoltare a co-

munei - Identificarea serviciilor necesare

]n vederea implementarii strate-giei

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 95

- Identificarea abilitatilor necesare pentru implementarea strategiei, atât pe termen scurt cât si pe ter-men lung

- Strategia privind resursele umane ale comunei

- Planul actual de pregatire a functionarilor publici

Iesire - Plan de pregatire a functionarilor publici adaptat la strategia co-munei

- Plan modernizat de pregatire a functionarilor publici

- resurse umane capabile pentru implementarea strategiei comunei

Rezultat - o mai buna calitate a serviciilor comunei

- functionari publici mai motivati- o imagine mai buna

Resurse financiareBuget indicativSurse de finantare - Fonduri structurale

- Finantare nationala- Finantare locala

Finantare proprie

Potentiali parteneri- Universitatea de Vest din

Timisoara- Centrul de pregatire pentru func-

tionarii publici- expertiza de management public

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 96

Titlul proiectului Crearea unui centru de training pentru promovarea turismului

Potential leader al proiectului Comuna Sag

Obiectiv Crearea unui centru de specializare pentru promovarea turismului in comuna Sag

Durata proiectului 3 ani

Referire la tema 2.3Referire la fondurile structurale - Dezvoltarea capitalului uman

- Îmbunatatirea competitivitatii economice (ROP Axis 4/ OP 4)

ResurseIntrare - Plan de dezvoltare a turismului

- Plan de mobilitate- Evaluarea mediului- Grup de comunicare si experti

lingvistici - Centru profesional de

Strategia de dezvoltare – comuna Sag

Propunere de proiect 011

97

specializareIesire - Înfiintarea unui centru de

specializare- Definirea unui pachet de

specializari având ca tema promovarea turismului si orientarea asupra clientului

Rezultat - O mai buna calitate a serviciilor- Mai multa concentrare asupra

clientilor si turistilor - Mai multi furnizori de servicii

profesionale pentru potentialii turisti

- O mai buna cunoastere a limbilor straine

Resurse financiareBuget indicativSurse de finantare - fonduri structurale

- bugetul local - finantari private- împrumuturi bancare

Finantare proprie

Potentiali parteneri- primaria Sag- furnizori de servicii turistice- centrul de specializare - centrul de perfectionare

lingvistica- camera de comert- Organizatia hotelurilor,

restaurantelor si barurilor- Organizatia taximetristilor

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 98

Propunere de proiect 012

Titlul proiectuluiPlan de dezvoltare turistica

Potential leader al proiectului Comuna Sag

Obiectiv Elaborarea unui studiu, având în vedere potentialul turistic local si regional din Iasi si a unui plan de actiune adecvat.

Durata proiectului 1 an

Referire la tema 2.3Referire la fondurile structurale - Îmbunatatirea competitivitatii

economice (ROP – Axis 4/Axis 5 + OP 2)

- Dezvoltarea capitalului uman

ResurseIntrare - Plan de dezvoltare socio-

economica- Analiza sectorului turismului- SWOT pentru sectorul

turismului în SagStrategia de dezvoltare – comuna Sag 99

- Analiza valorilor turistice din Sag

- Analiza potentialului de dezvoltare turistica

Iesire - Plan de dezvoltare turistica- Plan de actiune pentru

dezvoltarea turismuluiRezultat - Îmbunatatirea calitatii turismului

- Consolidarea legaturii dintre turism si dezvoltarea socio-economica

- Îmbunatatirea imaginii municipiului Sag

- Principii pentru consolidarea sectorului turismului

Resurse financiareBuget indicativSurse de finantare - fonduri structurale

- bugetul local- împrumuturi bancare

Finantare proprie

Potentiali parteneri- Consiliul Judetean Timis- Sindicatul hotelurilor,

restaurantelor si barurilor- Parteneri sociali - Administratorii patrimoniului- Administratia comunei

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 100

Propunere de proiect 013

Titlul proiectului Analiza impactului dezvoltarii turismului asupra dezvoltarii locale si regionale

Potential leader al proiectului Primaria comunei Sag

Obiectiv Analiza impactului dezvoltarii turismului asupra potentialului de dezvoltare locala si regionala.

Durata proiectului 2 ani

Referire la tema 2.3Referire la fondurile structurale Îmbunatatirea competitivitatii

economice ROP axis 4

ResurseIntrare - Analiza sectorului turistic în

Timis si în regiune- Analiza sectorului economic în

Timis si în regiune- Strategia de dezvoltare locala si

regionala- Strategia de dezvoltare turistica

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 101

- Echipa proiectului- Consultanta si experti

Iesire - Analiza impactului socio-economic al turismului asupra dezvoltarii locale

- Analiza impactului socio-economic al turismului asupra dezvoltarii regionale

- Definirea strategiei pentru consolidarea dezvoltarii locale si regionale prin dezvoltarea turismului

Rezultat - Viziune privind impactul turismului asupra dezvoltarii locale si regionale viitoare

- Identificarea sistemului de monitorizare privind acest impact

Resurse financiareBuget indicativSurse de finantare Fonduri structurale

Fonduri private Fonduri locale

Finantare proprie

Potentiali parteneri- Consultanta si experti - Agentia de dezvoltare

economica (locala si regionala)- Agentia de dezvoltare turistica- Camera de Comert

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 102

Propunere de proiect 014

Titlul proiectului Servicii de sanatate pentru persoanele care necesita asistenta medicala zilnica

Potential leader al proiectului Comuna Sag

Obiectiv Instalarea unui sistem integrat de servicii de sanatate pentru persoanele care necesita asistenta medicala zilnica

Durata proiectului 3 ani

Referire la tema 3.3Referire la fondurile structurale - Dezvoltarea capitalului uman

- Dezvoltarea administrativa- Dezvoltarea regionala OP 4 and

ROP axis 3

ResurseIntrare - Evaluarea familiilor si

oamenilor care necesita asistenta medicala zilnica

- Evaluarea nevoilor de asistenta medicala zilnica

- Identificare pe GIS si planul Strategia de dezvoltare – comuna Sag 103

urban a caselor în care locuiesc astfel de familii

- Noi tehnologii în vederea stabilirii unui sistem avansat de monitorizare si avertizare pentru asistenta medicala

- Servicii socio-medicale- Calificare ca asistent medical

Iesire - Sistem integrat si interactiv de servicii de sanatate pentru persoanele care au nevoie de asistenta medicala zilnica

Rezultat - Îmbunatatirea calitatii vietii- Monitorizarea conditiilor de

sanatate a populatiei cu probleme de sanatate

- Valorificarea cunostintelor si abilitatilor medicale

Resurse financiareBuget indicativSurse de finantare - Fonduri structurale

- Fonduri locale- Finantari private

Finantare proprie

Potentiali parteneri - Administratia locala- Serviciile de sanatate - Scoala postliceala de asistenti

medicali- Departamentul pentru planuri de

urbanism- Furnizori de retea ICT si

furnizori de software ICT- Serviciile sociale

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 104

Propunere de proiect 015

Titlul proiectuluiCentru pentru mestesuguri si creatie

Potential leader al proiectului Comuna Sag

Obiectiv Crearea unei activitati comune în vederea valorificarii potentialului creativ al artistilor, mestesugarilor si designerilor locali.

Durata proiectului 1 an

Referire la tema 2.2Referire la fondurile structurale - Dezvoltarea capitalului uman

OP 4- Îmbunatatirea competitivitatii

economice ROP – Axis 4

ResurseIntrare - Evaluarea artistilor,

mestesugarilor si designerilor locali.

- Evaluarea potentialului Strategia de dezvoltare – comuna Sag 105

economic al artistilor si mestesugarilor avuti în vedere

- Evaluarea potentialului turistic- Plan de dezvoltare economica- Plan de dezvoltare turistica- Experti în domeniul

mestesugarituluiIesire - Centru functional pentru

mestesuguri si creativitateRezultat - Îmbunatatirea valorificarii

abilitatilor- O comuna mai atractiva- Valorificarea iscusintelor locale

existente- Valorificarea traditiilor de

mestesugarit- Îmbunatatirea atractivitatii

turistice

Resurse financiareBuget indicativSurse de finantare - Fonduri structurale

- Fonduri locale - Fonduri private

Finantare proprie

Potentiali parteneri- Asociatia mestesugarilor- Centru de formare vocationala

pentru mestesugari- Facultatea de arte- Agentia de dezvoltare turistica- Consiliul Judetean Timis

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 106

Strategia de dezvoltare – comuna Sag 107