indrumar de eficienta energetica pentru cladiri

7/21/2019 Indrumar de Eficienta Energetica Pentru Cladiri

http://slidepdf.com/reader/full/indrumar-de-eficienta-energetica-pentru-cladiri-56d9ab2a10dbd 1/87

INDRUMAR de EFICIENTA ENERGETICA pentru CLADIRI - II

3.4.1 Poluarea diret! a l!dirilor a"upra #ediului a#$iant

Poluarea este numită directă atunci când sursa de poluare este legată direct de

activităţi desfăşurate în clădire sau în imediata ei apropiere, sau de funcţionarea unorinstalaţii cu care clădirea este dotată pentru a i se asigura funcţionalitatea. Deexemplu, evacuarea apei de canalizare, a gunoiului menajer sau rezultat din diversealte activităţi, evacuarea gazelor de ardere de la instalaţiile de încălzire, eliberarea

vaporilor de freoni scăpaţi din instalaţiile de condiţionare sau frigorifice, precum şienergia termică pierdută către mediul exterior, toate reprezintă surse de poluare amediului înconjurător natural.

Poluarea directă se poate clasifica în poluare externă, când afectat este macroclimatul exterior şi internă, atunci când se afectează microclimatul interiorclădirii. Poluarea directă externă are următoarele componente!

Produşi de ardere solizi şi gazoşi ! constau din particule de cenuşă şi nearsemecanice "care se depun pe sol sau sunt inspirate de vieţuitoare# şi$sau gaze cuefect poluant "%&', %&, (&x, )&x#. %u cât sistemele de încălzire se bazează pecombustia locală "şi in special a combustibilului inferior# în dauna produceriicentralizate a energiei termice, cu atât mai mult este mai dificilă purificareagazelor de ardere. Ape uzate de canalizare, conţinând produse organice naturale şi c*imice, înconcentraţii mai mari sau mai mici. De regulă, aceste ape sunt trecute prin staţiade ape reziduale a localităţii, rezultând ape curate ce reintră în circuitul natural şinămoluri de canalizare. +cestea din urmă pot fi folosite fie la îmbogăţirea solurilorsărace, fie arse în incineratoare cu recuperare de energie.

Căldură pierdută de clădire, prin pereţi sau reflectată de către aceştia, prin aerulcald sc*imbat de clădire cu mediul ambiant sau prin gazele de ardere fierbinţievacuate. n aglomerările urbane această căldură contribuie la creştereatemperaturii exterioare a localităţii cu - °% faţă de mediul natural dinproximitate.

Materiale de construcţie rezultate din modernizări şi reabilitări ale clădirii. Deaceea este de preferat folosirea materialelor cu un grad înalt de reciclare, astfel

încât povara asupra destinaţiei finale a deşeurilor "de obicei groapa de gunoi# săfie cât mai coborâtă. Freoni din instalaţiile frigorifice şi de climatizare, care sunt inamicul numărul

unu al păturii de ozon ce protejează planeta de radiaţiile ultraviolete. Poluarea directă internă este cauzată de!

Materiale de construcţie emitente de substanţe c*imice, cum ar fi formalde*ida,solvenţii şi compuşii organici volatili. /le se găsesc în vopsele, linoleum şi c*iar înizolaţie. Din cauza lor apare sindromul de boală cauzată de clădiri. (e recomandăfolosirea unor materiale cu grad redus de materii volatile şi reactivitate scăzută.0n mare pericol îl reprezintă azbestul, care este cancerigen.

Covoare şi mochete vopsite şi tratate c*imic, ce se pot constitui în surse decompuşi c*imici dăunători. De asemenea, în fibrele lor se fixează ceilalţi poluanţi,de regulă particulele de praf. (e recomandă curăţirea şi aerisirea periodică a

covoarelor, pentru reducerea concentraţiilor poluante. 3.4.% Poluarea indiret! a l!dirilor a"upra #ediului a#$iant



Prin serviciile pe care le oferă ocupanţilor, clădirile sunt consumatoare deenergie electrică, care este produsă în centrale electrice. +cestea exercită o presiunemare asupra mediului înconjurător, atât prin consumul de combustibil şi apă, cât şiprin deversarea în mediu a noxelor din gazele de ardere şi a căldurii reziduale din apade răcire.

+stfel, prin te*nologiile de producere a energiei electrice din combustibilifosili, rezultă noxe gazoase şi solide. Prin arderea combustibililor clasici se dezvoltăcăldură, apărând compuşi nedoriţi, precum dioxidul de carbon, oxizii de sulf şi azot,particulele.

Dioxidul de carbon este principalul gaz cu efect de seră, responsabil de încălzirea globală a atmosferei. %onform 12/ "3area 1ritanie#, emisiile de%&' rezultate din diverse soluţii de încălzire a clădirilor sunt centralizate în 4abelul5.6.

Tabelul 3.8Cantitatea de C&% e#i"! 'n (un)ie de "olu)ia de 'n!l*ire

Tipul 'n!l*irii

3il. 7g %&'$P8 7g%&'$79*

!r$une 66 :,5-petrol 6: :,';

gaz natural 6 :,'-electrică -;; :,<'

Notă -P8=-:- 8.

& altă agenţie de conservare a energiei "/P+ > (0+# precizează cantităţilemedii de noxe care sunt generate în producţia de energie electrică din (0+ ţinândcont de toate filierele de producţie "combustibili fosili, nuclear, *idro#. +cestea se aflăprezentate în 4abelul 5.;.

Tabelul 3.9

E#i"iile re*ultate din produ)ia de ener+ie eletri!E#i"ia 7g$79*

C&% :,?6<(&x :,::6)&x :,::'

!xizii de sul" #$!% şi $! & ' rezultaţi din arderea cărbunelui şi păcurii cu sulf se

combină cu vaporii de apă din aer, cu formarea acizilor sulfuric şi sulfuros,răspunzători de fenomenul de ploaie acidă, care distruge vegetaţia din apropierealocului de emisie. Prin transportul noxelor de către vânt, poluarea poate devenitransregională sau transfrontalieră.

Particulele de cenuşă scăpate din instalaţiile de filtrare ale termocentralelor"care au randamente subunitare# se depun pe sol şi vegetaţie, având o concentraţiamaximă la o distanţă de <-: ori mai mare decât înălţimea coşului de fum .

Căldura evacuată la sursa rece a centralelor termoelectrice reprezintă circa : @ din căldura dezvoltată prin arderea combustibilului. De regulă, sursa rece estereprezentată de apa mărilor şi râurilor "pentru circuitele desc*ise de răcire# sau de

atmosferă "pentru circuitele înc*ise de răcire ale instalaţiilor de turbine cu abur, saupentru turbinele cu gaze de sine stătătoare#. Pagube importante se aduc



ecosistemelor acvatice pe timpul verii, atunci când temperatura apei depăşeşte 5: °%.n acel moment, concentraţia de oxigen din apă scade, iar fauna şi flora perenădispar, făcând loc unor alge ce se dezvoltă în aceste condiţii.

Producţia de energie electrică din combustibili fosili reduce resurseleenergetice disponibile în viitor. %um ponderea energiei electrice produse întermocentrale este mare în lume, rezultă că orice măsură de economisire a energieiacordă generaţiilor viitoare şansa utilizării resurselor energetice la randamente mairidicate decât o permit te*nologiile actuale.

Politica actuală a 2omâniei urmăreşte insistent protecţia mediului ecologic.Aegislaţia actuală prevede valorile limită prezentate în 4abelul 5.-: "&B ;'$oct.'::'#

Tabelul 3.10Pra+uri de alitate a aerului a#$iant e tre$uie atin"e

p,n! la 1 ian. %

Ele#entul poluant /aloarea li#it!anual!

Pra+uri dealert! pentru 1-3

0

&% ': µg$m5 :: µg$m5

N&%2 N& C: µg$m5±:@ C:: µg$m5

Pul$eri 'n"u"pen"ie PM15

C: µg$m5±:@

C& -: mg$m5±?:@

o*on 'C: µg$m5

INVESTIGAREA CLĂDIRII 4.1 E/ALUAREA NI/ELULUI DE PR&TECTIE TERMICA A CLADIRII

E6ITENTE. MET&DE DE IN/ETIGARE

In adrul e7aluarii ni7elului de protetie ter#ia a ladirilorei"tente are e"te de dorit "a (ie (auta ono#itent u e7aluareani7elului de protetie au"tia "i u e7aluarea +radului de "i+uranta a"truturii de re*i"tenta la atiunea "ei"#ia2 preu# "i u anali*areain"talatiilor a(erente52 "e di"tin+ trei (a*e prinipale8



(nvestigarea cladirii) Determinarea pe"ormantelor cladirii) Concluzii asupra evaluarii * intocmirea raportului de expertiza+

Investigarea cladirii cuprinde actiunile care furnizeaza date ce stau la baza

evaluarii calitative, evaluarii pe baza de determinari experimentale si evaluarii prinaplicarea unor metode de calcul. +cestea sunt! +naliza documentatiei care a stat la baza executiei cladirii pentru a se controla

corespondenta cu aceasta in lipsa acesteia se vor efectua relevee. +naliza vizuala a starii cladirii, prin inspectie sistematica si completa la fata

locului, evidentiind deteriorarile, degradarile "condens, mucegai, igrasie, infiltratiide apa patarea straturilor de finisaj#, zonele cu infiltratii de aer, fisurile simodificarile intervenite, precum si aprecierea cauzelor care leau determinat.Daca este cazul se vor intocmi relevee ale degradarilor si fisurilor importante.

+naliza vizuala a starii cladirii se va face cu obtinerea acordului prealabil allocatarilor si cu ec*ipament corespunzator "lupa, lanterna, aparat foto, camera

video, ruleta, ec*er, bula de nivel si fir cu plumb, ciocan, cutit etc.#. (e va urmaridetectarea urmatoarelor aspecte ! observarea zonelor cu modificari fata de proiect sau cu deteriorari, defectiuni identificarea zonelor afectate de condens sau mucegai existenta infiltratiilor detectarea neetanseitatilor la tamplarie starea trotuarului, a soclului, a subsolului. +naliza elementelor caracteristice privind amplasarea cladirii in mediul construit

"zona climatica de iarna si de vara, orientare in raport cu punctele cardinale, vecinatati si gradul de umbrire sau insorire rezultat, zona eoliana si altitudineaamplasamentului, directia si viteza vanturilor predominante si gradul de

adapostire in functie de densitatea si inaltimea cladirilor invecinate etc.#. Edentificarea solutiilor utilizate pentru alcatuirea elementelor de constructie

componente ale anvelopei cladirii. /fectuarea unor sondaje pentru identificarea unor straturi si a starii

acestora, prelevarea de probe din elementele de constructie efectuarea determograme.

Entocmirea, distribuirea si colectarea unor c*estionare cu intrebari pentrulocatari, privind exploatarea constructiei, confortul resimtit si costul energieipentru incalzire stabilit pe baza facturilor platite.

Determinarea per"ormantelor termotehnice ale cladirii 2 "e (ae

prin #etode de e7aluare are utili*ea*a re*ultatele o$tinute prinin7e"ti+area ladirii "i aplia pre7ederilor nor#ati7elor te0nie in 7i+oare. De la a* la a* "e reo#anda utili*area o#$inata a ae"tor#etode.

Evaluarea calitativa "e (ae pe $a*a o$"er7atiilor re*ultate dinin7e"ti+area prin!

/xaminarea planselor din proiectul de executie sau a releveelor /xaminarea consemnarilor facute cu ocazia investigarii vizuale a cladirii /xaminarea raspunsurilor locatarilor la anc*eta realizata pe baza de c*estionare.

Ea "e re(era la toate ele#entele de on"trutie are alatuie"

an7elopa ladirii2 la detaliile ae"tora2 la ladirea in an"a#$lu "i laonditiile de on(ort interior on"tatate de loatari in ti#p.



,valuarea pe baza de determinari experimentale se face prin analizarearezultatelor obtinute in urma masuratorilor nedistructive in situ "ex!determinarea umiditatii materialelor cu ajutorul umidometrelor electrice,determinarea unor parametrii definitorii ai confortului interior, temperaturiexterioare si interioare, viteza vantului in timpul iernii, aplicarea metodei

termografiei in infrarosu, determinarea permeabilitatii la aer prin metodapresurizarii si depresurizarii sau prin metoda gazului trasor#, fie prin masuratoride laborator pe probe prelevate din elementele de anvelopa "ex! determinareaumiditatii, densitatii si gradului de degradare a materialelor, sau a coeficientilorde conductivitate termica a unor materiale prelevate#.

,valuarea prin calcul se face utilizand pe de o parte prevederile din standardelein vigoare la data proiectarii cladirii si pe de alta parte prevederile din standardelein vigoare la data efectuarii expertizei. /tapele sunt urmatoarele !

(e stabilesc sau$si se calculeaza caracteristicile geometrice precum perimetrulcladirii si al etajelor aria desfasurata a cladirii si a etajelor, a apartamentelorinaltimea cladirii, etajului raportul intre aria anvelopei si volumul cladirii gradulde vitrare.

(e calculeaza performantele *igrotermice ale cladirii. Parametrii termote*nici potfi determinati cu una sau mai multe metode de calcul, prevazute in normativeletermote*nice si vor fi explicati, interpretati si comparati cu datele obtinute princelelalte metode. (e intocmeste un breviar de calcul.

Concluziile asupra evaluării sunt consemnate in cadrul unui raport de

expertiză cuprinzand pe langă memoriul te*nic "insotit si de piese desenate# caredescrie toate etapele analizate anterior, mai multe tabele de sinteza sau "ise deanaliza, cu ajutorul carora se stabileste decalajul, exprimat valoric sau procentualintre parametrii termote*nici ai cladirii existente si cei normati pentru cladirile noi.2aportul de expertiza va cuprinde si propuneri de interventie in vederea ameliorariisituatiei existente. (tabilirea solutiilor de imbunatatire a protectiei termice se va facenumai dupa ce sa stabilit capacitatea portanta a structurii de rezistenta la sarciniorizontale si verticale, incat structura sa poata prelua sarcinile suplimentare ce aparin urma modernizarii sau sc*imbarii functiunii spatiilor. 4.% /ERIFICAREA AN/EL&PEI

Ferificarea anvelopei urmăreşte analiza principalelor tipuri de degradăriapărute în exploatarea clădirilor. n principal, sau semnalat următoarele tipuri de

degradări! fenomene de condens interior, care în unele cazuri au condusla apariţia mucegaiului

diminuarea în timp a rezistenţei termice a elementelor de înc*idere

infiltraţii de aer infiltraţii de apă degradarea tencuielilor exterioare.

Cauzele care au condus la apariţia acestor degradări sunt! cauze de concepţie cauze de execuţie cauze de exploatare.



Feno#ene de onden" interior

Genomenele de condens interior apar pe suprafaţa elementelor de înc*idere încazul în care elementele respective au o rezistenţă specifică la transfer termic

necorespunzătoare condiţiilor de microclimat interior "temperatura şi umiditatearelativă a aerului interior#, care conduce la o temperatură pe suprafaţa interioară aelementelor de înc*idere mai mică decât temperatura punctului de rouă.

Cau*e de onep)ie

2ezistenţa specifică la transfer termic a elementelor de înc*idere prezintă uninterval de valori foarte mare, fiind în funcţie de concepţia de proiectare şi execuţie aelementului de înc*idere. Genomenele de condens apar mai întâi pe suprafeţele de

beton! stâlpi, grinzi, centuri, buiandrugi "în cazul clădirilor având structura dinzidărie portantă sau din cadre de beton armat cu zidărie de umplutură#, sau penervurile din beton armat care asigură legătura între feţele de beton "în cazul

clădirilor înc*ise cu panouri mari sau diafragme turnate în cofraje glisante#, dupăcare, în cazul în care nu sau îmbunătăţit condiţiile de microclimat interior,fenomenele se pot extinde pe întreaga suprafaţa interioară. n foarte multe cazuri, pesuprafeţele afectate de condens sa semnalat apariţia mucegaiului.

Cau*e de eeu)ie

În nueroase cazuri! ca urare a unei execu"ii ne#ngri$ite! s%ausenalat pun"i terice de diensiuni ai ari dec&t cele prevăzute #n proiect datorate'

dimensiunilor mai mari ale stâlpilor, grinzilor, centurilor sau buiandrugilor, încazul înc*iderilor din zidărie

lăţimilor mai mari decât cele proiectate, în cazul nervurilor din beton armat alepanourilor mari prefabricate omiterii montării termoizolaţiei la îmbinarea dintre panourile mari şi elementele

interioare de compartimentare.Ca urare a acestor de(icien"e! procentul de pun"i terice cre)te!

scăz&nd #n od corespunzător rezisten"a terică a pere"ilor exteriori.

Cau*e de eploatarePrincipala cauză care a condus la fenomenele de condens o constituie

neasigurarea temperaturii aerului interior la valorile standardizate, pe fondul unorrezistenţe termice reduse.

Dar c*iar şi cu aceste rezistenţe termice reduse, nu sau semnalat fenomene masivede condens până în anii H<:, în condiţiile în care erau asigurate, în regim permanent,temperaturi interioare de I':o J I''o% şi umidităţi relative ale aerului interior maimici de ?:@.

După anii H<:, datorită neasigurării agentului termic la parametrii prescrişi şi a încălzirii intermitente, temperatura aerului interior a scăzut foarte mult, fiind desecazurile în care sau măsurat temperaturi ale aerului interior mai mici de -' :%.

& altă cauză care a condus la amplificarea fenomenelor de condens dinprocesul de exploatare a constat în depăşirea umidităţii interioare faţă de cea luată încalcul la proiectare, care sa datorat în principal! încălzirii suplimentare a locuinţelorcu flacăra aragazului, concentrării locatarilor apartamentelor în una două camere

încălzite suplimentar, reducerii aerisirii încăperilor "în cazul familiilor cu copii micisau bătrâni#, uscării rufelor încăperilor sau creşterii plantelor de apartamente.



Di#inuarea 'n ti#p a re*i"ten)ei ter#ie a ele#entelor de 'n0idere

n decursul timpului, rezistenţa termică a elementelor de înc*idere se poate diminua.Diminuarea se datorează în principal următoarelor cauze!

umezirii materialului termoizolant, situaţie în care aerul din porii materialului a

fost înlocuit cu apa provenită din condensarea vaporilor în structura peretelui degradării materialului termoizolant datorită îng*eţului apei din porii

materialului creşterii dimensiunilor dintre plăcile termoizolante datorită contracţiilor în timp

ale materialului termoizolant creerii unor zone neizolate la partea superioară a peretelui ca urmare a tasării

materialelor termoizolante de natură fibroasă.

Cau*e de onep)ie +cest tip de degradare a apărut la elementele de înc*idere care nu au avut

prevăzută în structură, pe faţa caldă a termoizolaţiei, o barieră contra vaporilor

eficientă în cazul pereţilor, respectiv barieră contra vaporilor şi strat de difuzie a vaporilor de apă în cazul acoperişurilorterasă. De asemenea, acest tip de degradaresa mai semnalat şi la pereţii care la exterior au fost finisaţi cu un strat impermeabilla vapori "placaje ceramice glazurate# pe întreaga suprafaţă exterioară a peretelui.

%auze de execuţie Diminuarea rezistenţei termice în timp din cauza acumulării de umiditate îninteriorul elementului de înc*idere sau degradării produse de fenomenele repetate de

îng*eţ dezg*eţ, se datorează în principal neasigurării, la execuţie, a continuităţii barierei contra vaporilor sau comunicării directe a stratului de difuzie cu atmosferaexterioară. & altă cauză care conduce la diminuarea rezistenţie termice a anvelopei opoate constitui execuţia defectuoasă, cu rosturi mai mari decât cele admisibile întreplăcile termoizolante, sau folosirea unor plăci termoizolante de natură fibroasă slabliate sau liate cu un material degradabil în timp.

%auze de exploatare +cest tip de degradare se întîlneşte în încăperile cu umidităţi relative

interioare ridicate sau la care elementele de înc*idere au prezentat fenomene decondens pe suprafaţa lor interioară.

In(iltra)ii de aer

Enfiltraţiile de aer se semnalează în zona elementelor de tâmplărie exterioară. +cesteinfiltraţii au ca efect scăderea confortului termic interior, în special în zone din

vecinătatea ferestrelor sau uşilor exterioare şi creşterea consumului de combustibil înexploatare.

Cau*e de onep)ien majoritatea cazurilor, etanşeitatea tâmplăriei sea realizat prin profilul

tocului şi cercevelelor, iar etanşeitatea geamurilor prin intermediul c*itului de geamsau prin bag*ete de lemn. n unele cazuri, în special la tâmplăria metalică,etanşeitatea tâmplăriei şi a geamurilor sa realizat prin garnituri de cauciuc. & altăcauză o constituie neetanşarea cu material termoizolant a spaţiului de aer creat prin

diferenţa de dimensiuni între tocul tâmplăriei şi golul de tâmplărie din elementul de înc*idere.



Cau*e de eeu)ie +cest tip de degradări se datorează în principal abaterilor dimensionale mai

mari decât cele admisibile cu care sau executat elementele de tâmplărie, neasigurăriicontinuităţii c*itului de geam şi a garniturilor de etanşare, executării în pereţi a unorgoluri cu abateri mai mari decât cele admisibile, neexecutării etanşării cu material

termoizolant a spaţiului liber dintre tocul tâmplăriei şi golul din perete.Cau*e de eploatare

Enfiltraţiile de aer se datorează în principal degradării lemnului din care esteconfecţionată tâmplăria sau îmbătrânirii cordonului de c*it sau a garniturilor deetanşare şi datorită neexecutării corespunzătoare a lucrărilor de întreţinere.

In(iltra)ii de ap!

Enfiltraţiile de apă apar la elementele de înc*idere atunci când sa degradat stratulimpermeabil de protecţie de pe faţa exterioară. %ele mai des întâlnite sunt!

infiltraţiile de apă din acoperiş

infiltraţiile de apă din subsoluri infiltraţiile de apă din rosturile dintre elementele prefabricate de faţadă.

Cau*e de onep)ieAa acoperiş, infiltraţiile de apă se datorează degradării structurii *idroizolante.

+cest defect apare la acoperişurile la care structura *idrofugă sau strat de protecţie al*idroizolaţiei nu au fost alese corespunzător. De asemenea, în foarte multe cazuri,degradarea stratului *idroizolant se datorează incompatibilităţii conlucrării dintrestratul *idroizolant şi stratul termoizolant pe care acest a fost lipit. +cestfenomen apare în special în cazul lipirii stratului *idrizolant direct pe stratul de

polistiren celular.Enfiltraţiile de apă au apărut şi ca urmare a reducerii numărului de straturi

*idroizolante, eliminării stratului de difuzie, a barierei contra vaporilor sau aprotecţiei *idroizolaţiei, ca urmare a unor măsuri nejustificate de reducere acosturilor şi consumurilor materiale.

Enfiltraţiile de apă din subsoluri sau datorat neasigurării continuităţiistraturilor *idroizolante orizontale şi verticale, alegerii unei structurinecorespunzătoare sau ancorării insuficiente a straturilor *idroizolante, în cazulapelor cu presiune.

Cau*e de eeu)ie

+ceste degradări se datorează în principal neasigurării continuităţii straturilor*idroizolante "petrecerii insuficiente, lipsa straturilor *idroizolante suplimentare laracordarea elementelor orizontale cu cele verticale#, nelipirii uniforme a foliilor deetanşare, neasigurării continuităţii şi a executării lucrărilor pregătitoare pentruaplicarea cordonului de c*it de etanşare.

Cau*e de eploatare

Deteriorarea *idroizolaţiei la acoperişuri se datorează în special circulaţiei saudepozitării unor obiecte care depăşesc sarcinile admisibile ale structurilor*idroizolante, montării ulterioare de antene sau captatori solari, etc. Enfiltraţiile de

apă dintre rosturile panourilor mari sau datorat îmbătrânirii foliei din 1utarom şi a



c*itului de etanşare "în cazul sistemului cu rosturi înc*ise# sau deteriorării profilelordin PF% "în cazul sistemului cu rosturi desc*ise#.

De+radarea tenuielilor eterioare

+ceastă degradare se manifestă prin desprinderea sau pătarea faţadelor şi este

cauzată de acumularea, în spatele stratului de finisaj exterior, a apei provenite dincondensarea vaporilor de apă care au trecut prin structura peretelui şi care nu auputut fi evacuaţi în atmosfera exterioară din cauza stratului de finisaj impermeabil la

vapori.

Cau*e de onep)ie +cest tip de degradări se manifestă la elementele de înc*idere ale încăperilor

cu umidităţi relative interioare ridicate care nu au fost prevăzute cu bariere contra vaporilor, la elementele de înc*idere care au fost afectate de condens sau care au fostfinisate la exterior cu pelicule sau straturi impermeabile la vapori "vopsitorii în ulei,placaje ceramice glazurate, etc.#.

Cau*e de eeu)iePregătirea necorespunzătoare a suportului pe care sa aplicat finisajul exterior

şi, eventual, execuţia defectuoasă a barieri contra vaporilor, de pe faţa interioară aelementului de înc*idere au condus la degradarea tencuielilor exterioare.

Cau*e de eploatareDeteriorarea sistemului de captare a apei pluviale "jg*eaburi şi burlane# duce

la deteriorarea în timp a tencuielilor exterioare. 4.3 /ERIFICAREA INTALA9IIL&R CL:DIRII

Ferificarea instalaţiilor clădirii este o parte componentă a expertizei termice şienergetice şi se efectuează în etapa investigării preliminare a clădirii. En urma acesteiactivităţi se întocmeşte o fişă de experiză care va cuprinde principalele elementenecesare estimării consumurilor energetice ale instalaţiilor clădirii "încălzire,

ventilare, apă caldă menajeră, electrice#. Ferificarea instalaţiilor presupuneurmătoarele activităţi!

+naliza documentaţiei care a sta la baza execuţiei instalaţiilor "proiectul, caretrebuie să conţină planurile şi sc*emele instalaţiilor, specificaţiile te*nice aleutilajelor şi ec*ipamentelor, breviare de calcul, etc.#. Pe această bază se potdetermina performanţele energetice ale instalaţiilor Kîn condiţii de proiectLtotodată, prin inspectarea instalaţiilor clădirii se pot stabili care sunt modificările

apărute în instalaţii, faţă de proiect şi cum afectează acestea consumurileenergetice ale instalaţiilor şi condiţiile de confort

+naliza documentaţiilor pe baza cărora se realizează exploatarea şi întreţinereainstalaţiilor! instrucţiuni de funcţionare, programul de întreţinere şi revizii, fişe deurmărire a funcţionării utilajelor etc.

%unoaşterea datelor privind ocuparea clădirii "număr de ocupanţi pe perioade,durate de neocupare sau de ocupare redusă etc.#

+naliza facturilor pentru! consumul de energie "energie termică, energieelectrică#, consumul de combustibil, consumul de apă

Fizitarea clădirii şi inspectarea instalaţiilor. Prin aceasta se face o trecere înrevistă a instalaţiilor, în ansamblul lor cât şi pe elemente componente,

efectuânduse o analiză vizuală a stării instalaţiilor. %u această ocazie seurmăreşte stabilirea caracteristicilor funcţionale şi constructive ale



ec*ipamentelor, evidenţiinduse aspectele care au implicaţii energetice. En aceastăetapă se pot face măsurări instrumentate ale unor parametri ce caracterizeazăfuncţionarea şi starea instalaţiilor! temperaturi, debite masice, debite de căldură.consumuri de energie, puteri, randamente, mărimi geometrice caracteristicepentru elementele clădirii şi instalaţiilor etc.

+nc*eta sociologică în rândul utilizatorilor, pentru cunoaştereaKcomportamentului energeticL al acestora

En cele urmează, se detaliază pentru fiecare categorie de instalaţii, verificărilenecesare a fi făcute în cadrul inspectării instalaţiilor clădirii, verificări semnificativepentru evaluarea performanţelor energetice ale clădirii şi implicit, pentrudeteminarea pierderilor şi consumurilor de energie inutile.

4.3.1 /eri(iarea in"tala)iilor de 'n!l*ire

*pera"iuni de control la instala"iile de #ncălzire centrală' verificarea conductelor şi armăturilor pentru identificarea eventualelor scurgeri

de agent termic verificarea existenţei izolaţiei termice pe conductele de distribuţie amplasate în

spaţii neîncălzite "subsoluri, canale termice etc.#, precum şi la aparatele termice evaluarea stării izolaţiei termice "umedă, deteriorată, de grosime insuficientă# depistarea situaţiilor de blocare a circulaţiei apei în conducte datorită montajului

necorespunzător "Ksaci de aerL#, şi obturării conductei "impurităţi, depuneri depiatră, elemente de etanşare sau bavuri la îmbinările executate necorespunzător#

constatarea existenţei unor obstacole care împiedică cedarea de căldură acorpurilor de încălzire către încăpere "mascări, ecranări, obturări ale circulaţieiaerului etc.#

depistare a radiatoarelor reci la care circulaţia agentului termic este blocată

"înfundare cu depuneri de mâl, obturarea conductei de racord şi a robinetului dereglaj, prezenţa aerului în corpul de încălzire# cunoaştere a periodicităţii cu care sau efectuat operaţiunile de spălare c*imică a

radiatoarelor şi instalaţiei verificarea temperaturii corpurilor de încălzire, urmărind uniformitatea

temperaturii la corpuri diferite şi pe suprafaţa aceluiaşi corp verificarea existenţei la corpurile de încălzire a robinetelor de reglaj şi a

funcţionalităţii acestora verificarea existenţei la corpurile de încălzire a robinetelor de reglaj cu termostat

constatarea funcţionalităţii acestora şi identificarea temperaturii la care au fostsetate

verificarea existenţei aparaturii de măsură şi control pentru cunoaştereaparametrilor instalaţiei "termometre, manometre, debitmetre#

verificarea existenţei instalaţiei de automatizare "la sursa termică şi$sau laconsumator# pentru reglarea furnizării căldurii în acord cu cerinţeleconsumatorilor de căldură

verificarea ec*ilibrării *idraulice "şi termice# a ramurilor instalaţiei de încălzireconstatarea existenţei organelor de reglaj pentru ec*ilibrare "ştuţuri cu prize depresiune, teuri de reglaj, dispozitive de reglaj şi ec*ilibrare, etc.#

verificarea tirajului coşului de fum al centralei termice verificarea randamentului energetic al cazanelor "randamentul la condiţii

nominale şi la sarcina redusă# şi stabilirea puterii termice a cazanelor semnale

care indică funcţionarea cazanului cu randament scăzut! fum intens la coş,depuneri de funingine pe canalele de fum, temperatura ridicată la coş,



neetanşeitate şi infiltraţii de aer rece prin mantaua cazanului, nepreîncălzireaaerului de ardere, termoizolarea cazanului necorespunzătoare, zidăria refractarădin focar deteriorată, funcţionare în cicluri scurte a arzătoarelor automatizate"porniriopriri dese#

constatarea stării de curăţenie a injectoarelor cazanelor "pot fi duze murdare sau

înfundate# constatarea unei circulaţii KparaziteL a apei prin cazanele oprite din bateria de

cazane verificarea existenţei unui sistem de tratare a apei de adaus din instalaţia de încălzire "staţie de dedurizare, dispozitive cu magneţi permanenţi, etc.#

verificarea pompelor de circulaţie! caracteristicile punctului de funcţionare"debitpresiune#, randament, nivel de zgomot, etanşeitate

verificarea gradului de colmatare a separatoarelor de impurităţi şi aseparatoarelor de nămol, prin cunoaşterea pierderii de presiune în aparat

verificarea existenţei contoarelor de energie termică "la sursă pe ramuri şi laconsumatori#

*pera"iuni de control la instala"iile de #ncălzire locală cu sobe' verificarea stării de curăţenie a sobei "depuneri de funingine, cenuşă, etc.# verificarea instalaţiei de alimentare cu combustibil lic*id sau gazos a sobei

"funcţionalitate şi siguranţă# verificarea existenţei dispozitivelor de reglaj a arderii verificarea existenţei la capătul coşului de fum a unui dispozitiv care să favorizeze

tirajul şi să împiedice întoarcerea fumului în coş, tip Kcocoş de vântL verificarea existenţei elementelor de obturare a tirajului pe perioada de

nefuncţionare verificarea etanşeităţii canalelor de gaze de ardere "pentru evitarea pătrunderii de

aer fals# verificarea înălţimii coşului de fum evaluarea randamentului de funcţionare al sobei verificarea existenţei unui program periodic de întreţinere a sobei

4.3.% /eri(iarea in"tala)iilor de 7entilare ;i li#ati*are

*pera"iuni de control la instala"iile de ventilare' verificarea prizei de aer proaspăt! să nu aibe rezistenţe aeraulice mari în

funcţionare "obturări ale curentului de aer, jaluzele blocate# existenţa organelorde reglaj înc*iderea prizei de aer pe timpul nefuncţionării instalaţiei

depistarea situaţiilor de funcţionare a instalaţiei de ventilare cu exces de aerproaspăt posibilitatea funcţionării instalaţiei de ventilare în regim mixt! cu introducerea

mecanică şi evacuare naturală sau evacuare mecanică şi introducere naturală, prindepresiune

verificarea filtrului de praf de pe canalul de aer proaspăt! gradul de colmatare,necesitatea înlocuirii filtrului

verificarea camerei de amestec a aerului! funcţionalitatea organelor de reglare"jaluzele# de pe canalul de aer recirculat şi de pe canalul de aer proaspătposiblitatea funcţionării şi numai în regim de recirculare

verificarea existenţei recuperatoarelor de căldură din aerul evacuat

verificarea funcţionării instalaţiei de ventilare în regim normal de suprapresiune,pentru a se împiedica infiltraţiile exterioare de aer rece, iarna şi de aer cald, vara



verificarea etanşeităţii canalelor de aer "in# existenţa pierderilor de aer prinneetanşeităţi

controlul termoizolaţiei canalelor de aer evidenţierea situaţiilor în care circulaţia de aer pe canale este împiedicată

"obstacole în curentul de aer, clapete şi şubăre care nu sunt în poziţia Kcomplet

desc*isL etc.# verificarea gurilor de aer, de refulare şi de aspiraţie! gradul de murdărire, să

funcţioneze în poziţia desc*is cu pierdere de sarcină minime să existe o corelare în funcţionare între gurile de refulare şi cele de aspiraţie

controlul concordanţei debitelor de aer introduse şi evacuate din încăperi cu celeprevăzute în proiect verificarea ec*ilibrării aeraulice a instalaţiei de ventilare

verificarea funcţionării ventilatoarelor! sensul corect de rotaţie a rotorului modulde rotire al rotorului "ec*ilibrare, funcţionare fără frecări, jocuri, zgomote şitrepidaţii anormale# gradul de încălzire al lagărelor şi rulmenţilor gradul de

întindere al curelelor de acţionare determinarea parametrilor de funcţionare ai ventilatoarelor! debit, presiune,

turaţie, putere absorbită, randament verificarea existenţei posibilităţii de funcţionare a ventilatoarelor cu debite variabile "în trepte sau continuu#

constatarea modalităţilor de reglare a debitului ventilatoarelor! şubăr "peaspiraţie sau refulare#, rame cu jaluzele, variatoare de turaţie etc.

verificarea bateriilor de încălzire a aerului! gradul de murdărire a aripioarelor,existenţa aripioarelor deformate care determină pierderi de sarcină suplimentarepe partea de aer

verificarea existenţei posibilităţii de ocolire a bateriei de încălzire, bMpass pepartea de aer, pentru perioadele în care nu este necesară încălzirea

verificarea termoizolaţiei bateriei de încălzire a aerului determinarea puterii termice a bateriei de încălzire verificarea existenţei elementelor de monitorizare a parametrilor instalaţiei

"+3%# şi a sistemelor de automatizare a funcţionării instalaţiei de ventilare

&pera)iuni de ontrol la in"tala)iile deli#ati*are

Aa instalaţiile de climatizare a aerului se adoptă operaţiunile de verificare de lainstalaţiile de ventilare şi, în plus faţă de acestea, se efectuează următoareleoperaţiuni de control!

verificare a setării termostatelor din încăperi "temperatura, umiditate# şi

stabilirea concordanţei cu condiţiile necesare în realitate "sezon, regim zinoapte,perioade de neocupare etc.# verificarea bateriilor de răcire a aerului! gradul de murdărire al aripioarelor,

starea lamelelor "să nu fie turtite, strâmbe#, evacuarea normală a condensatului verificarea termoizolaţiei baterii de răcire a aerului determinarea puterii frigorifice a bateriei de răcire verificare a camerelor de umidificare! etanşeitatea camerei pe partea aeraulică şi

pe partea *idraulică funcţionalitatea duzelor de pulverizare prezenţaseparatoaelor de stropi la intrarea şi ieşirea aerului din cameră modul deasigurare a nivelului minim şi maxim a apei din bazin existenţa elementelor deautomatizare

determinarea eficienţei camerei de umidificare



verificarea dispozitivelor de umidificare a aerului cu abur! eficienţa umidificării,automatizarea procesului

verificarea funcţionării ventiloconvectoarelor şi a unităţilor interioare tip split!setarea corespunzătoare a termostatelor funcţionarea ventilatorului pe trepte dedebit starea de curăţenie a aripioarelor bateriilor de încălzire$răcire gradul de

colmatare a filtrului de aer evacuarea normală a condensatului nivelul de zgomot verificarea stării termoizolaţiei conductelor de agent frigorific! la aparatele de

climatizare tip split, la c*iller etc. verificarea agregatelor de răcire a apei "c*iller, turn de răcire#! automatizarea

funcţionării consum de energie posibilitatea funcţionării la sarcini parţialeoptimizarea temperaturilor de condensare şi de vaporizare circulaţia liberă aaerului la suprafeţele de sc*imb de căldură

verificarea pompelor de circulaţie apă răcită! parametri de funcţionare "debitpresiune#, randament, nivel de zgomot

4.3.3 /eri(iarea in"tala)iilor "anitare

*pera"iuni de control la instala"iile sanitare' verificarea conductelor şi robintelelor din reţeaua de distribuţie a apei pentru

identificarea pierderilor de apă verificarea armăturilor de serviciu "robinete sau baterii# ale obiectelor sanitare

pentru a constata! existenţa curgerii apei la poziţia înc*is a armăturii sanitaremodul de reglare a debitului de consum obţinerea amestecului de apă rece apăcaldă la bateriile amestecătoare

constatarea existenţei la armăturile sanitare a unor dispozitive pentru reducereadebitului de consum, tip KdispersorL sau perlatorL

verificarea existenţei izolaţiei termice la conductele de apă caldă menajeră,precum şi la boilere, sc*imbătoare de căldură şi rezervoare de acumulare a apeicalde de consum

evaluarea stării izolaţiei termice la instalaţia de apă caldă "umedă, deteriorată, degrosime insuficientă#

verificarea existenţei aparaturii de măsură şi control pentru cunoaştereaparametrilor instalaţiei "termometre pe apă rece şi apă caldă, manometre#

verificarea existenţei apometrelor pentru apă rece şi a contoarelor de energietermică pentru apă caldă pe branşamentul clădirii şi la nivelul consumatorilorindividuali

verificarea existenţei sistemului de recirculare a apei calde menajere constatarea existenţei unor programe restrictive de furnizare a apei reci şi a apei

calde menajere verificarea sistemului de preparare a apei calde menajere! randamentul surseitermice "in#existenţa acumulării de apă caldă temperatura de preparare a apeicalde controlul automat al temperaturii apei calde

verificarea pompelor şi sistemelor de ridicare a presiunii apei! starea pompelor şia instalaţiei de *idrofor, parametrii de funcţionare ai pompelor "debitpresiune#,randamentul, etanşeitatea, nivelul de zgomot automatizarea regimului defuncţionare modul de asigurare a debitelor în perioadele cu consum redus

4.3.4 /eri(iarea in"tala)iilor eletrie

*pera"iuni de control la instala"iile electrice' constatarea tipului surselor de lumină "lămpi# ale instalaţiei de iluminat din încăperi consecinţe asupra confortului vizual şi consumului energetic



verificarea nivelului de iluminare realizat în încăperi, comparare cu nivelul deiluminare necesar

constatarea existenţei corpurilor de iluminat cu lămpi arse constatarea stării de murdărire "cu praf# a corpurilor de iluminat şi a suprafeţelor

reflectante "tavan, pereţi#

existenţa unui program de înlocuire a lămpilor "în special la clădirile publice# verificarea poziţiei în încăpere şi a numărului de întrerupătoare şi comutatoare, în scopul aprecierii posiblităţii de sectorizare a iluminatului

constatarea "in#existenţei înterupătoarelor cu variator care permit reglareafluxului luminos

constatarea "in#existenţei sistemelor automate de comandă a iluminatului cusenzori de prezenţă sau cu senzori acţionaţi de lumina naturală

constatarea "in#existenţei automatelor pentru întreruperea iluminatului în spaţiicu ocupare pasageră "casa scărilor, coridoare, etc.#

verificarea existenţei sistemelor de iluminat local verificarea existenţei senzorilor de lumină pentru acţionarea iluminatului exterior constatarea existenţei unui iluminat decorativ$artistic excesiv şi neoptimizat cadurată de funcţionare verificarea dimensionării secţiunii conductoarelor electrice, în vederea asigurării

unor pierderi minime de tensiune inventarierea aparatelor electrocasnice şi de birotică existente cunoaşterea

puterii absorbite constatarea existenţei termostatelor care limitează duratele defuncţionare

identificarea cazurilor de încălzire cu radiatoare electrice identificarea cazurilor de utilizare a maşinilor de gătit electrice verificarea consumurilor energetice ale receptoarelor electrice de forţă "motoare#

posibilitatea funcţionării automate motoare cu turaţie variabilă verificarea existenţei unor dispozitive de acţionare la pornire a motoarelor în

concordanţă cu puterea motoarelor verificarea înregistrărilor contoarelor! contorizarea consumului de energie activă

şi de energie reactivă tarife diferenţiate noaptezi etc. verificarea existenţei unor situaţii de plată a penalităţilor pentru energia reactivă constatarea existenţei bateriilor de condensatoare, montate în paralel cu

consumatorii, pentru îmbunătăţirea factorului de putere verificarea existenţei aparaturii de măsură şi control pentru cunoaşterea

mărimilor electrice care caracterizează funcţionarea instalaţiei electrice controlul existenţei sistemelor de automatizare a funcţionării instalaţiilor de încălzire, ventilareclimatizare şi sanitară, în vederea evitării consumurilor inutile

de energie electrică cauzate de aceste instalaţii 4.4 AUDITAREA ENERGETIC: A CL:DIRII

Con(or# #etodolo+iei 'n 7i+oare MP 1<%%52 de de(ine"8 +uditor energetic pentru clădiri gradul II % Persoana fizică ce

dobândeşte această calitate prin atestare de către organismul abilitat, conform &B';$':::, în condiţiile legii şi care are calitatea de a elabora documentaţia necesarăeliberării certificatului energetic al unei clădiri existente,

+uditor energetic pentru clădiri gradul I % Persoana fizică ce

dobândeşte această calitate prin atestare de către organismul abilitat, conform &B';$':::, în condiţiile legii şi care are calitatea de a efectua auditul energetic al uneiclădiri existente,



Expertiză terică )i energetică a unei clădiri!peraţiune prin care se identi"ică principalele caracteristici termo-energetice aleconstrucţiei şi ale instalaţiilor a"erente acesteia. /n con"ormitate cu NP 012-00+

+udit energetic al unei clădiri&peraţiune prin care se stabilesc, din punct de vedere te*nic şi economic soluţiile de

reabilitare şi$sau modernizare termoenergetică a construcţiei şi a instalaţiiloraferente acesteia, pe baza rezultatelor obţinute din activitatea de expertiză termică şienergetică a clădirii. +uditul energetic al unei clădiri se efectuează conform )P :C<::.

Expertiza energetică a unei clădiri se realizează în prezent ptri!it pre!ederilrdin “Normativul pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor existente şi ainstalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora"# indicativ NP048-000$

Normativul se adresează inginerilor constructori şi de instalaţii. arhitecţilor şi. /ngeneral. specialiştilor care /şi des"ăşoară activitatea /n domeniul energeticii

construcţiilor şi al cărei scop /l reprezintă creşterea e"icienţei energetice aconstrucţiilor şi instalaţiilor termice a"erente acestora+

/xpertizarea termică şi energetică a clădirilor de locuit existente constă îndeterminarea caracteristicilor termote*nice şi funcţionale reale ale sistemului clădire instalaţie, în scopul caracterizării din punct de vedere energetic a clădirilor. (edispune astfel de posibilitatea simulării comportamentului clădirii în condiţii reale deexploatare, determinarea eficienţei energetice a clădirii şi instalaţiei aferente acesteia,respectiv cuantificarea gradului de utilizare a căldurii, expertiza stând la bazaactivităţii de audit energetic, în scopul alegerii soluţiilor te*nice de modernizareenergetică a fondului construit.

+ceste acţiuni se efectuează la cererea proprietarilor, administratorilorfondurilor locative sau a asociaţiilor de proprietari $ locatari, de către consultanţienergetici recunoscuţi "atestaţi# sau birouri de consultanţă energetică acreditate, cupregătire te*nică în domeniul termote*nicii construcţiilor şi instalaţiilor şiec*ipamentelor energetice în construcţii şi reprezintă o etapă obligatorie atât înactivitatea de elaborare a certificatului energetic al clădirii, cât şi în cadrul audituluienergetic al clădirii în vederea modernizării $ reabilitării energetice a acesteia.

,valuarea per"ormanţelor energetice ale unei l!diri ei"tente 7i*ea*! 'nprinipal8

investigarea preliminară a clădirii şi a instalaţiilor aferente determinarea performanţelor energetice ale construcţiei şi ale instalaţiilor

termice aferente acesteia, precum şi a consumului anual normal de căldură alclădirii pentru încălzirea spaţiilor şi prepararea apei calde de consum

concluziile consultantului energetic asupra evaluării.

Auditul energetic se realizează cn%r& “Normativului pentru realizarea auditului energetical clădirilor existente şi al instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consumaferente acestora!# indicati!' NP 04"-000#

Cl!dirile existente "unt +rupate 'n dou! #ari ate+orii2 'n (un)ie dede"tina)ia prinipal! a ae"tora2 dup! u# ur#ea*!8

clădiri de locuit "din sectorul rezidenţial#! individuale sau colective, cămine etc. clădiri cu altă destinaţie decât locuinţe "din sectorul terţiar#! clădiri spitaliceşti,

clădiri socialculturale "teatre, cinematografe, muzee#, clădiri de învăţământ



"creşe, grădiniţe, şcoli, licee, universităţi#, clădiri comerciale şi instituţii publice"magazine, spaţii comerciale, sedii de firme, birouri, bănci#, *oteluri.

+uditul energetic al clădirilor existente reprezintă activitatea de identificare asoluţiilor te*nice de reabilitare $ modernizare energetică a clădirilor şi instalaţiiloraferente acestora, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcţie instalaţie

de utilizare a energiei termice, precum şi optimizarea soluţiilor te*nice prin analizaeficienţei economice a acestora. +uditul energetic se efectuează de către consultanţienergetici recunoscuţi "atestaţi# sau birouri de consultanţă energetică acreditate, cupregătire te*nică în domeniul termote*nicii construcţiilor şi instalaţiilor şiec*ipamentelor energetice în construcţii şi reprezintă o etapă obligatorie de pregătirea proiectului de modernizare energetică a clădirii.

Reali*area auditului ener+eti al unei l!diri ei"tente pre"upuneparur+erea a trei etape o$li+atorii81. /valuarea consumului energetic probabil al clădirii în condiţii normale de

locuire, pe baza caracteristicilor reale ale sistemului construcţie instalaţie de

încălzire şi preparare a apei calde de consum.%. Edentificarea măsurilor de modernizare energetică şi analiza eficienţei economicea acestora.

3. ntocmirea raportului de audit energetic.

$copul principal al măsurilor de reabilitare3modernizare energetică aclădirilor existente /l constituie reducerea consumurilor de căldură pentru/ncălzirea spaţiilor şi pentru prepararea apei calde de consum /n condiţiileasigurării condiţiilor de microclimat con"ortabil+ 4n cazul reabilitării clădirilor.aspectul "uncţionalităţii este "oarte important şi criteriul deciziei /l constituie/ntotdeauna e"icienţa tehnico-economică. deşi aspectul "inanciar răm5ne esenţial+

La l!dirile de louit ei"tente "e di"tin+ dou! #ari ate+orii de reparti)iea riteriilor =ener+etie> 8

locuinţe caracterizate prin confort termic clădirile prevăzute cu un sistem de încălzire KglobalL, acesta putând fi!centralizat la nivel de locuinţa sau clădire"încălzire centrală clasică#, divizat "un aparat independent în fiecare încăpere

încălzită# sau mixt+ locuinţe lipsite de confort termic sau prevăzute numai cu mijloace limitate de

asigurare a confortului termic "de exemplu numai sobe#.n fiecare dintre cele două categorii astfel definite problema fundamentală areabilitării termice se pune după cum urmează!

menţinerea condiţiilor normate de confort termic prin reducerea consumului decombustibil sau sc*imbând tipul de energie "total sau parţial#, conform politiciienergetice naţionale

aplicarea unor soluţii de realizare a condiţiilor normate de confort termic prinoptimizarea costului global actualizat, conform politicii energetice naţionale.

n aceste cazuri, pe lângă caracteristici te*nice, geografice şi sociologice, apar noiparametri referitori la stadiul energetic al clădirilor, la varietatea surselor de energieşi la situaţia economică şi financiară a beneficiarilor soluţiilor te*nice aplicateansamblului clădire instalaţie. (ituaţia economică şi financiară depinde în principalde tipul ocupanţilor, de statutul de ocupare, de sectorul de finanţare "social sau nu,privat sau public#, de natura juridică a patrimoniului "exemplu! coproprietăţi, entităţi

juridice sau locatari $ proprietari# posibilităţile de ajutor public direct, costurileimplicate de activitatea de reabilitare energetică, existenţa unor avantaje fiscale.



%rearea confortului termic se obţine prin alegerea unui sistem de încălzire adecvat şia unei surse de energie.

Inter7en)iile a7ute 'n 7edere la rea$ilitarea "au #oderni*area ener+eti!a unei l!diri "e '#part 'n dou! ate+orii prinipale ;i anu#e8

Entervenţii asupra clădirii, care vizează reducerea necesarului propriu de căldură

al clădirii, independent de comportamentul instalaţiilor şi al consumatorilor. Entervenţii asupra instalaţiilor aferente clădirii, care vizează reducerea

consumului de energie pentru satisfacerea necesarului determinat "încălzire, apăcaldă de consum#.

Proiectele de modernizare energetică a clădirilor existente trebuie să îndeplinească o serie de obiective incluzând modernizarea anvelopei construcţiei "saua unor părţi din aceasta# şi a instalaţiei de încălzire interioară şi de preparare a apeicalde de consum, îmbunătăţirea performanţei acestora, sprijinirea respectăriiproblemelor legate de protecţia mediului, de economia de energie şi de fondurilefinanciare implicate de acestea.

Proiectele au în comun investiţia financiară iniţială. 4ipul investiţiei poate fi oalocare internă a fondurilor "autofinanţare# sau se poate baza pe un contractcomplex cu o companie de servicii energetice şi$sau o a treia parte "un terţfinanţator#.

ntocmirea raportului de audit energetic este un element esenţial al proceduriide realizare a auditului energetic şi reprezintă o prezentare a modului în care a fostefectuat auditul, a principalelor caracteristici termoenergetice ale clădirii, a măsurilorde modernizare energetică a clădirii şi instalaţiilor interioare aferente acesteia,precum şi a principalelor concluzii referitoare la măsurile eficiente din punct de

vedere economic.

Prezentarea trebuie adaptată de fiecare dată funcţie de beneficiarul potenţial alraportului, ţinând seama de faptul că în final acesta va fi cel care va decide în privinţamodernizării energetice a clădirii. Gorma în care este întocmit raportul de auditenergetic, prezentarea acestuia, modul de redactare, claritatea şi uşurinţa deinterpretare a conţinutului acestuia sunt esenţiale pentru beneficiarul raportului.

%&A/%4+2/+ D+4/A&2

($) *LAN+RI# ,ATERIALE -I C.NS+,+RI DE ENERGIE C.NT.RI/ATE



Durata analizei energetice este în general scurtă. În scopul obţinerii unor rezultatevalabile, este necesară o bună colaborare cu personalul tehnic al clădirii şi utilizatorii acesteia. Analiza energetică va i acilitată dacă e!istă ur"ătoarele informaţii#• Desene arhitecturale ale clădirii "pardoseli, faţade şi secţiuni prin clădire#

însoţite de date privind materialele utilizate şi de grosimile zidurilor şi tencuielii.• Caracteristici tehnice principale ale sistemelor energetice "cazane, compresoare,

aparate electrice, iluminat etc.#• Enformaţii "şi sc*iţe dacă este posibil# despre sistemele de alimentare cu

abur "dacă există#.• Enformaţii "şi sc*iţe dacă este posibil# despre sistemele de /ncălzire şi ventilare.

• 1aze de date conţinând consumurile energetice în ultimele luni "ani# etc.

3odul de funcţionare reală a clădirii rezultă în special prin efctuareaunor ăsurători, precum !

Ferificarea parametrilor de con"ort termic ! temperatura aerului şi a pereţilor

exteriori, umiditatea relativă, viteza aerului şi conţinutul în poluanţi "%&'#. +colo unde alimentarea cu căldură nu este contorizată, un debitmetru portabil şi termometre bine alese pot oferi informaţii despre consumurile reale deenergie termică.

Dacă există cazane în exploatare se va verifica e"icienţa arderii "în acest scop se va prevedea un racord cu un ştuţ de diametru -: mm pe traiectul evacuării gazelorde ardere către coş#.

+naliza calităţii energiei electrice necesită un electrician care să conectezeaparatura de măsură şi control la tabloul electric.

Dacă se decide efectuarea unei analize energetice pentru clădire, se recomandă

completarea de către personalul te*nic sau locatari a unui c*estionar sau (i)ă deexpertiză. Dacă se decide apelarea la un auditor expert, aceasta oferă informaţiiesenţiale despre situaţia energetică existentă şi îi ajută săşi pregătească mai bineplanul de lucru.0n model de astfel de fişă c*estionar este prezentat în Anexa C .

Parcurgerea fişei de tip c*estionar arată clar datele necesar a fi cunoscute. (eatrage în mod deosebit atenţia asupra surselor şi consumurilor de energie. Dacăclădirea are consumurile energetice contorizate, se recomandă completarea unortabele centralizatoare de tipul celor prezentat mai jos. 3area majoritate a clădirilorsunt dotate cu contoare de energie electrică. 3ai mult, clădirile multifamiliale potavea contoare individuale pe apartamente dar şi contoare pentru consumatorii

comuni "ascensoare, iluminatul coridoarelor#. %ontoarele de gaze, de apă şi deenergie termică "în cazul în care aceasta este livrată prin termoficare# au devenit şi eledestul de frecvente în dotarea clădirilor, de cele mai multe ori la intervenţiautilizatorilor. %antităţile de energie contorizate se pot obţine cu uşurinţă pe bazafacturilor. +tenţie trebuie acordată separării corecte pe luni a consumurilor, cunoscutfiind faptul că facturarea se face de multe ori pe perioade de timp inegale.%unoaşterea consumurilor pentru mai mulţi ani permite evitarea concluziilor eronateinduse de perioade cu condiţii climatice sau de funcţionare a clădirii atipice. Pe dealtă parte, aducerea la un numitor comun a tuturor unitaţilor de măsură uzuale înexprimarea diverselor tipuri de energie permite compararea şi însumarea acestora.Enformaţiile legate de tarife permit explicarea opţiunilor utilizatorilor pentru anumite

consumuri suplimentare de energie.



Pe baza tuturor informaţiilor şi măsurătorilor, se vor putea identificaposibilităţile de economisire a energiei, acordânduse atenţie sporită măsurilor ce para fi avantajoase economic. n capitolul < se vor trece în revistă măsuri de reabilitare $modernizare a elementelor de construcţie şi instalaţiilor clădirii.

%onsumul de electricitate al clădirii

Tari(' ,,,-lei/2

kWh Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Total

2001

2002

2003

$onsu"ul de gaz natural

Putere calorifică inferioară♦ = 6:: 7cal$m5 = ;.66 7N*$m5

4arif ! JJJOlei$m5 $ Olei$7N*kWh Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Tot

2001

2002

2003

$onsu"ul de căldură de ter"oicare pentru încălzire

4arif! JJJOlei$Bcal $ Olei$7N* - Bcal = --?'. 7N*cal Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct. Noi. Dec Total

2000

2001

2002

$onsu"ul de căldură de ter"oicare pentru apa caldă de consu"

4arif! JJJOlei$Bcal $ Olei$7N* - Bcal = --?'. 7N*

cal Ian. Feb.

3ar.Apr. Mai Iunie Iulie Aug. Sept. Oct. Noi. Dec. Total

2000

2001

2003

?.% MET&DE DE M:URARE A PARAMETRIL&R FUNC9I&NALI @IGE&METRICI

?.%.1 Para#etri arateri"tii pentru l!dire ;i in"tala)iile din dotare

Pentru determinarea nivelului real de confort termic, a consumurilor reale de apă şienergie, precum şi pentru constatarea performanţei de fapt a construcţiei şiinstalaţiilor din dotare, sunt necesare o serie de măsurători pentru parametriifuncţionali şi constructivi ai clădirii analizate. +ceşti parametri includ!

Teperaturi pentru! apa rece şi apa caldă de consum apa din turul şi returul instalaţiei de încălzire

http://ipconsult.ro/Indrumar%20de%20Eficienta%20Energetica%20pentru%20Cladiri%20II.htm#_ftn1




aerul interior clădirii aerul exterior clădirii

iditate pentru aerul interior clădirii 4iteza aerului % în încăperi şi pe conturul desc*iderilor "uşi, ferestre#

Presiuni pentru! agentului termic la intrarea şi ieşirea din instalaţiatermică testată aerul interior clădirii aerul exterior sau diferenţa dintre aerul interior şi cel exterior

5ebite pentru apa rece şi apa caldă de consum agentul termic "din instalaţia de

încălzire# gazul natural folosit la prepararea *ranei

combustibilul utilizat pentru încălzire Energie terică pentru prepararea apei calde consum

pentru încălzirea spaţiilor +naliza gazelor de ardere 6andaentul cazanului din instalaţia de încălzire E(icien"a instala"iei de ventilare )i condi"ionare a aerului 7uărul de sciburi de aer cu exteriorul clădirii 5e(ecte de izolare terică în anvelopa clădirii şi conductele de distribuţie a

agentului termic 5iensiuni

lungimi, lăţimi şi grosimi ale elementelor de construcţie

lungimi şi diametre de ţevi, grosimi ale izolaţiilor termice a ţevilor

dimensiuni de gabarit pentru ec*ipamente şi aparate de instalaţii Energia electrică cantitate consumată, factor de putere. 7ivelul de iluinare > măsurat diferenţiat pe zone ale clădirii având utilizări

diferite

)umărul şi tipul măsurătorilor depind de nivelul de abordare a analizeienergetice "de la simple estimări până la cuantificări precise#, precum şi de aparaturade măsură avută la dispoziţie. n orice caz, aparatura de măsură trebuie să fie în stare

bună de funcţionare, iar categoria de aparate ce intră sub incidenţa reglementărilormetrologice trebuie să aibă certificate de verificare metrologică în vigoare la dataefectuării încercării.

$rice metodă de măsurare implică inerent apariţia unui număr de erori# Pentru a le putea diminua% se recomandă repetarea măsurărilor la intervale alese de timp# &in seriavalorilor citite sau înregistrate% se elimină valorile a'erante( din valorile rămase se calculeazăo valoare medie aritmetică care reprezintă rezultatul măsurătorii#

Emportant de reţinut că, dacă unii parametrii pot fi determinaţi prin utilizareaunui singur instrument "de ex., temperatura se măsoară cu un termometru#, alţiinecesită mai multe instrumente$metode "de ex., energia termică necesită măsurareaunor temperaturi şi a unui debit#. n cel deal doilea caz, avem dea facecu proceduri de măsurare.



Aucrarea de faţă permite numai o scurtă trecere în revistă a metodelor şiprocedurilor de măsurare şi numai pentru anumite caracteristici. Pentru anumiţiparametri, există instrumente şi aparate de măsură uşor de mânuit şi$saucitit!higrometru pentru măsurarea umidităţii aerului, contor de energieelectrică, contor de apă, luxmetru pentru măsurarea nivelului de iluminare, rulete şi

rigle pentru măsurarea lungimilor. +cestea nu vor fi detaliate aici.%onform g*idului B4:5':- elaborat de E)%/2%, procedura generală de

efectuare a măsurătorilor implică următorii paşi!

1. Identi(iarea in"tala)iei < e0ipa#entului "upu" in7e"ti+a)iei.%. Ale+erea loului de in"talare a aparatelor de #!"ur!.3. Ale+erea aparatelor de #!"ur! ;i pre+!tirea lor pentru 'ner!ri.4. In"talarea < a#pla"area aparatelor de #!"ur!.?. E(etuarea unor pro$e de #!"urare pentru atin+erea unui re+i#

"ta$ili*at de (un)ionare.. E(etuarea #!"ur!torilor propriu-*i"e. Cule+erea de date.

. Prelurarea datelor "tati"ti2 (or#ule de alul5. Anali*a propa+!riierorilor.2+ Prezentarea rezultatelor /ncercării #$6 ,N 17008'+

4ipul aparatelor folosite şi numărul seriei de construcţie (pecificarea incertitudinii de măsurare a acestora "cf. indicaţiilor producătorului#. (pecificarea datei şi metodei ultimei etalonări. (pecificarea modului de instalare. (pecificarea localizării senzorului de temperatură $ debit (pecificarea valorilor medii şi a abaterilor faţă de valoarea medie. 2ezultatele

calculelor cu intervalul de incertitudine determinat prin analiza propagăriierorilor.

?.%.% M!"urarea te#peraturilor

4emperatura este o proprietate a corpurilor care depinde de starea de agitaţie aparticulelor microscopice componente "molecule, atomi#. Datorită acestui fapt,temperatura nu se poate măsura direct ci numai prin intermediul altor mărimi fizicecare variază direct proporţional cu energia cinetică microscopică prin efecte dedilatare "lungimi de coloane capilare de lic*id, presiuni de gaze#, de variaţie arezistivităţii electrice "rezistenţe electrice, termistori#, de producere a unei tensiunitermoelectrice "termocuple# etc. n cazul clădirilor, temperatura se măsoară deregulă cu termometre cu lic*id, termocuple sau termorezistenţe. +tunci când se alegeun tip de termometru, este important să se verifice dacă domeniul de operare "scala#a termometrului include intervalul de valori ce se aşteaptă a fi măsurate. Dacăindicaţia termometrului este foarte aproape de una din extremităţile scalei sale,atunci se recomandă utilizarea unui alt termometru.

+tunci când se măsoară temperaturi ale "luidelor a"late /n curgere "orţată princanale şi conducte, senzorul de temperatură trebuie astfel instalat încât să nuperturbe curgerea fluidului şi$sau să genereze curgeri secundare deşi este esenţial săse realizeze un contact termic bun între senzor şi fluid.

n cazul măsurării temperaturii aerului interior, este important ca senzorul săfie suficient de departe de orice suprafaţă "perete exterior, element de încălzire# carelar putea influenţa prin radiaţie, ca şi de orice desc*idere prin care aerul ventilat sauinfiltrat ar induce efecte de convecţie forţată. %onform B*idului B4 :5'$'::-,termometrul se instaleză în acest caz în axul central al încăperii, la :,< m de



pardoseală, iar senzorul de temperatură al aparatului se protejează contra radiaţieitermice prin amplasarea lui întrun cilindru metalic.

Erorile asociate cu ăsurarea teperaturii rezultă din faptul cătermometrul indică propria sa temperatură. +cestea sunt de mai multe tipuri şi eleinclud!

,rori de precizie Emprecizia citirii Fariaţii temporale şi spaţiale în temperatura măsurată ,rori de abatere /rori de încălzire $ răcire a punctului de contact "erori de conducţie, radiaţie,

curgere# /fectul firelor de legătură şi al dispozitivelor de prindere "conexiuni neizoterme,

erori de sarcină mbătrânirea materialelor după calibrare /fectul câmpurilor magnetice, bucle de împământare "atunci când semnalul de

ieşire este o tensiune# Enexactitatea cunoşterii stării joncţiunii de referinţă în cazul termocuplelor

De exemplu, temperatura unui termometru amplasat în mediul ambiant exterior estetemperatura de ec*ilibru care rezultă din energia radiantă de la soare "sau corpuri

învecinate#, convecţia termică cu aerul ambiant şi conducţia termică prin elementelede susţinere a termometrului.

)tunci cănd se dispune de aparate înregistratoare cu senzori de temperatură% se potmăsura simultan mai multe temperaturi% la intervale de timp presta'ilite# &inamica valorilor indică efecte de inerţie termică% precum şi performaţe de izolare termică a pereţilor despărţitori# ?.%.3 M!"urarea pre"iunilor

3ăsurările de presiune sunt necesare pentru determinarea pierderilor de sarcină*idrodinamică la curgerea fluidelor prin instalaţii sau ec*ipamente, sau la stabilireasc*imburilor de aer ale clădirii datorită diferenţelor de presiune dintre aerul interiorşi cel exterior. n alte situaţii, măsurarea presiunii permite prin componenta sadinamică determinarea vitezei de curgere a unui fluid.

%onform Aegii lui 1ernoulli, presiunea totală , ptot , a unui fluid aflat în curgereeste formată din

componenta statică p datorată ciocnirilor microparticulelor cu pereţii incinteişi care se exercită egal în toate direcţiile, componenta dinamică 4 %<% datorată vitezei de curgere şi care se exercită

numai pe direcţia perpendiculară pe curgere, şi componenta gravitaţională gz > datorată diferenţei de cotă faţă de cota Q:L şi

care se exercită numai pe direcţie verticală

0nităţile de măsură fiind foarte variate şi aproape egal utilizate, se prezintă mai jos

împreună cu relaţiile de transformare.



Aparate cu piston > ec*ilibrarea forţelor create pe de o parte de presiunea ce semăsoară, iar pe de altă parte de greutăţi şi de pistonul din cilindru.

Aparate electrice > elementul sensibil este un dispozitiv electric bazat petransformarea variaţiilor de presiune în variaţii ale unei mărimi electrice "ex.!

efectul piezoelectric la unele cristale, precum cuarţul3anometrele se racordează la prize de măsurare a presiunii, practicate în conducte.Prizele de presiune nu perturbă în general curgerea fluidelor trebuie evitate însăsituaţiile în care la prize pot apare condensarea de vapori, bule de gaz sau particulesolide din fluid.

/rorile de măsurare statice care pot apare sunt cauzate de!

fisuri între priza de presiune şi senzor presiuni parazite datorate prizelor prost realizate

poziţia incorectă a sondei acumularea de gaze în racorduri, atunci când se măsoară presiunea lic*idelor diferenţe de înălţime piezometrică între punctele de măsură

?.%.4 M!"urarea 7ite*elor ;i de$itelor

Fitezele curgerilor de apă sau aer se măsoară de regulă cu ajutorul unui tub Pitot . Diferenţa dintre presiunea totală şi cea statică reprezintă componenta dinamică

din care se poate extrage valoarea vitezei

Fitezele de aer se pot mai măsura cuajutorul anemometrelor cu "ir cald "instrumente

scumpe, de precizie# sau a anemometrelor cu cupe. Falorile mici ale densităţii şi vitezei de mişcarenecesită aparate sensibile şi delicate care trebuie calibrate frecvent.

Principiile de măsurare a debitelor sunt variate. Dacă se măsoară debitul volumic, trebuie determinată "măsurată sau luată din tabele# densitatea fluidului la

temperatura medie de curgere. Principalele metode de măsurare adebitelor sunt!

Măsurarea debitului cu a:utorul vitezei "e măsoară vitezele locale şise integrează pe elementele de suprafaţă reprezentative. +ceastă

metodă poate fi utilizată la gurile de ventilare, unde este imposibil de montat un

debitmetru datorită curgerii de tip desc*is. Debitmetrul volumic se bazează pe trecerea temporară a debitului$consumului

printrun recipient de volum cunoscut şi măsurarea timpului de parcurgere aacestuia.

Debitmetrul cu dia"ragmă 3 ;enturi 3 cu a:uta: - amplasat departe de coturi, vane, etc

Prin calibrare! . Debitmetru cu element de laminarizare măsoară debite mici şi mari

Prin calibrare! 6otametre



se amplasează în conducte verticale sub forma unui flotor mobil plasat întruntub conic asupra flotorului acţionează forţele de frecare "∼ F#, ar*imedică şigreutatea poziţia de ec*ilibru a flotorului depinde de viteza medie de curgereprin secţiunea dintre tub şi flotor, adică de debit.

Debitmetru cu turbină o turbină cu palete multiple antrenată de fluidul în mişcare viteza de

rotaţie a turbinei este o măsură a debitului volumic.

Debitmetru cu c5mp electromagnetic funcţionează pe principiul legii lui GaradaM! un conductor care se

deplasează printrun câmp magnetic este supus unei forţe electromotoare caredepinde de viteză.

un lic*id conductor traversează senzorul în care sa generat un câmpelectromagnetic se măsoară tensiunea indusă şi se deduce viteza.

Debitmetrul vortex

măsoară frecvenţa de formare a turbioanelor în avalul unui perturbator decurgere această frecvenţă este o măsură a vitezei de curgere "mai exact, ∼2e-$' # ,deci a debitului.

formarea turbioanelor se detectează cu ajutorul unui senzor de temperatură sauprin alte mijloace.

Debitmetru cu ultrasunete emite ultrasunete de mare intensitate întrun lic*id, care circulă mai repede în

sensul curgerii decât opus ei. senzorul + transmite un ultrasunet care va fi

receptat de senzorul 1 şi se măsoară timpul deparcurgere t +1 apoi se inversează rolurilesenzorilor şi se măsoară timpul t1+ .

diferenţa dintre cei doi timpi reprezintă omăsură a vitezei curgerii de fluid, dacă se iau înconsiderare diametrul conductei, grosimea

peretelui conductei, grosimea izolaţiei şi viteza sunetului în lic*id, în materialulconductei şi în izolaţie.

%auzele erorilor de ăsurare statice şi reediile lor sunt! pierderi interne în debitmetre → reglarea sau înlocuirea debitmetrului

perturbaţii locale ale curgerii → inserarea de porţiuni drepte de conductă curgere turbulentă → modificarea nr. 2eMnolds prin modificarea φ

lui curgere bifazică accidentală → filtrare, dezaerisire, purjare în amonte de

aparat

cunoaşterea imprecisă a densităţii → utilizarea altor surse$aparate

?.%.4 M!"urarea ariei ;i 7olu#ului an7elopei l!dirii



+ria anvelopei clădirii A reprezintă suma tuturor ariilor elementelor deconstrucţie perimetrale ale clădirii, prin care au loc pierderile de căldură, şi anume !

suprafaţa opacă a pereţilor exteriori suprafeţele adiacente rosturilor desc*ise şi$sau înc*ise suprafeţele ferestrelor şi uşilor exterioare, precum şi ale pereţilor exteriori vitraţi

şi ale luminatoarelor suprafaţa planşeelor de peste ultimul nivel, sub terase suprafaţa planşeelor de peste ultimul nivel, sub poduri suprafaţa planşeelor de peste pivniţe şi subsoluri neîncălzite suprafaţa plăcilor în contact cu solul suprafaţa pereţilor în contact cu solul suprafaţa planşeelor care delimiteaza clădirea la partea inferioară, de exterior "la bo9indouri, ganguri de trecere, etc.#

suprafaţa pereţilor şi a planşeelor care separă volumul clădirii, de spaţii adiacenteneîncălzite sau mult mai puţin încălzite, precum şi de spaţii având alte destinaţii,etc.

+ria anvelopei se determină având în vedere exclusiv suprafeţele interioare aleelementelor de construcţie perimetrale, ignorând existenţa elementelor deconstrucţie interioare "pereţii interiori structurali şi nestructurali, precum şiplanşeele intermediare#. +riile care alcătuiesc anvelope unei clădiri se determinăastfel !

ariile pereţilor se calculează pe baza următoarelor dimensiuni! pe orizontală, pe baza dimensiunilor interioare ale pereţilor exteriori sau ale celor

de la rosturi pe verticală, între faţa superioară a pardoselii de la primul nivel încălzit, până la

tavanul ultimului nivel încălzit.

ariile tâmplăriei exterioare se iau în calcul pe baza dimensiunilor nominale alegolurilor din pereţi ariile orizontale "terase, planşee sub poduri, planşee peste subsoluri, plăci pe sol,

ş.a.# se calculează pe baza dimensiunilor conturului interior al pereţilor carealcătuiesc anvelopa

în cazul suprafeţelor înclinate, la determinarea suprafeţelor orizontale şi verticalese va ţine seama de această înclinare.

4oluul clădirii / reprezintă volumul delimitat pe contur de suprafeţeleperimetrale care alcătuiesc anvelopa clădirii, reprezintă volumul încălzit al clădirii,cuprinzând atât încăperile încălzite direct "cu elemente de încălzire#, cât şi încăperile

încălzite indirect "fără elemente de încălzire#, dar la care căldura pătrunde prinpereţii adiacenţi, lipsiţi de o termoizolaţie semificativă. n acest sens se consideră cafăcând parte din volumul clădirii! cămări, debarale, vestibuluri, *oluri de intrare, casascării, puţul liftului şi alte spaţii comune. 3ansardele, precum şi încăperile de lasubsol, încălzite la temperaturi apropiate de temperatura predominantă a clădirii, seinclud în volumul clădirii.

)u se includ în volumul clădirii ! încăperile cu temperaturi mult mai mici decât temperatura predominantă a

clădirii, de exemplu camerele de pubele verandele, precum şi balcoanele şi logiile, c*iar în situaţia în care ele sunt înc*ise

cu tâmplărie exterioară.

&1(/2F+REE!



Aa clădirile cu terasă, în cazul în care casa scării se ridică peste cota generală aplanşeului terasei, pereţii exteriori ai acesteia se consideră ca elemente aleanvelopei clădirii.

Aa clădirile cu acoperiş înclinat, în situaţiiile în care casa scării continuă pestecota generală a planşeului podului, ca elemente delimitatoare, spre exterior, se

consideră pereţii dintre casa scării şi pod şi planşeul sau acoperişul de peste casascării. Aa casa scării de la parter, precum şi la *olurile de intrare în clădire care au

planşeul inferior denivelat, determinarea volumului şi a ariei anvelopei, precum şia ariilor tuturor elementelor de construcţie care separă aceste spaţii, de subsol şide aerul exterior "pereţi, planşee, rampe, podeste#, se face cu luarea înconsideraţie a acestei denivelări.

?.3 PR&CEDUR: PENTRU /ERIFICAREA UNEI INTALA9II TERMICE <ECIPAMENT TERMIC

Din ce în ce mai mult se întâlnesc contoare de energie termică "căldură#, cuconstrucţii sofisticate şi afişaj electronic care por furniza temperaturi şi debite atât pepartea agentului termic cât şi pe partea apei calde de consum. +cesta este în specialcazul clădirilor racordate la sistemele centralizate de termoficare. Aa instalaţiileaferente unei clădiri, există însă şi posibilitatea determinării in situ a cantităţii de

căldură pentru încălzire respectiv pentruprepararea apei calde de consum.

Parametrii care trebuie măsuraţi pentrucolectarea de date sunt enumeraţi mai jos.(imbolurile se deduc din sc*ema generală aunui sc*imbător de căldură reprezentatalăturat, unde indicele Q-L corespundeagentului cald, iar indicele Q'L corespundeagentului rece.

a# Aa instalaţiile $ ec*ipamentele de încălzire temperaturile de ducere şi de /ntoarcere ale agentului termic primar #dacă este

cazul' temperaturile de ducere şi de /ntoarcere ale agentului termic secundar #ale apei

din instalaţia interioară de /ncălzire'

debitul agentului termic primar #dacă este cazul'

debitul agentului termic secundar

pierderea de presiune amonteaval faţă de ec*ipamentul termic

b# Aa instalaţiile $ ec*ipamentele de preparare a apei calde de consum



temperaturile de ducere şi de /ntoarcere ale agentului termic primar 3

/ncălzitor

temperatura apei reci . temperatura apei calde de consum

debitul agentului termic primar 3 /ncălzitor debitul de apă rece

debitul de apă caldă de consum . ≠ de numai /n cazul existenţei unui rezervor

pierderea de presiune amonteaval faţă de ec*ipamentul termic

Pentru prelucrarea rezultatelor, se elimină valorile aberante din valorile măsurate, iardin valorile rămase, se calculează media statistică "aritmetică# pentru fiecareparametru măsurat.

Dacă sau măsurat debitele volumetrice, debitele masice de apă se calculeazăobţinând densitatea apei din tabelele de proprietăţi termofizice, latemperatura medie a curgerii.

Căldura cedată de agentul cald . . şi respectiv căldura preluată de

agentul rece. în cazul unei instalaţii "sau ec*ipament# termice se calculează cu!

Entegrarea se face fie automat de către un contor de căldură "prin scăderea citirilor laun interval ales de timp#, fie folosind înregistrări simultane pe intervale ∆τ de timp.

2aportul reprezintă randaentul instala"iei din punctul de vedere al

transferului de căldură dintre cele două fluide. Diferenţa însumeazătoate pierderile de căldură prin pereţii insuficienţi izolaţi ai sc*imbătorului şi aiconductelor de distribuţie dintre punctul de măsură şi sc*imbător.

Puterea terică a unui ec*ipament termic se calculează ca medie aritmetică afluxurilor termice corespunzătoare

circuitului primar, respectiv secundar!

Pierderea de sarcină pe circuitulprimar $ secundar se determină cuajutorul unui tub în formă de 9

,

unde lic*idul manometic QlmL poate fi apă

sau mercur. 4uburile de legătură cu



prizele de presiune pot fi umplute cu apă sau aer. Pentru uşurinţa calculului, seprecizează valorile!

, ,

n cazul încercărilor efectuate la mai multe debite de apă, valorile măsurate

pentru şi se modelează printro curbă de regresie obţinută prin metodacelor mai mici pătrate!

"regresie liniară pentru! #

?.4 PR&CEDUR: PENTRU DETERMINAREA RANDAMENTULUICAHANULUI

Pentru determinarea randamentului cazanului, se măsoară următorii parametri!

debitul de apă!

temperaturile apei la intrare şi ieşire din cazan! ,

consumul de combustibil!

compoziţia gazelor de ardere!

Dacă există cazane în exploatare, se va verifica e"icienţa arderii) în acest scop, se vaprevedea un racord cu un ştuţ de diametru -: mm pe traiectul evacuării gazelor deardere către coş se racordează la ştuţ un analizor de gaze pentru prelevarea uneiprobe de gaz ce va fi supusă ulterior unei analize pentru determinarea compoziţiei.

+nalizorul de gaze este un instrument portabil, fie de tip &rsat "cu treceri multipleprin baloane cu lic*ide ce dizolvă diferenţiat diversele componenete gazoase#, fie detip electronic şi celule c*imice care reacţionează la prezenta diverselor componenetgazoase din gazele. Bazele detectate sunt relativ puţine la număr. %elelate se pot însădeduce cunoscând compoziţia c*imică a combustibilului utilizat la ardere.

ncercarea$verificarea cazanului se face în următoarele condiţii! după o funcţionare de -' zile pentru stabilizare în condiţii cât mai apropiate de regimul permanent pe o durată de minim C ore "comb. gazos, lic*id sau solid pulverizat# şi de ?

ore la comb. solid ars pe grătar#.

cu un debit de apă constant în limita a ± 5@.

Puterea calorifică inferioară a combustibilului la presiune constantă, , sedetermină conform (4+( '?; "comb. lic*izi, gazoşi# sau (4+( 55?- "comb. solizi#.%onsumul de combustibil se poate determina prin cântărire "dacă este combustibilsolid#, cu ajuroul unor rezervoare calibrate "cronometrând timpul de golire#, sau cu

ajutorul unui contor etalonat în prealabil pentru tipul de combustibil folosit.



%alculul randaentului global al cazanului!

2andamentul global al cazanului depinde de eficienţa arderii, de pierderile cu gazelede ardere evacuate la coş şi de pierderile prin suprafeţele exterioare ale cazanului.

Parametrii calculaţi pe baza analizei gazelor de ardere sunt

Pierderea de căldură din gazele de ardere "<A# %oncentraţia de dioxid de carbon "C!%# /xcesul de aer "λ # %oncentraţia de dioxid de sulf " $!%#

2andamentul arderii "η ardere#De reţinut că în focarele mici proporţia de )& la )&' este întotdeauna cam aceeaşi";<@ )&, 5@ )&'#.

2elaţiile de calcul cele mai uzuale pentru coe(icientul de exces de aer sunturmătoarele!

sau

2elaţia dintre excesul deaer, %&', &', şi %& din gazele de ardere este deosebit de importantă. /a esteexemplificată prin sc*ema de dependenţă de mai jos. (e evidenţiază astfel căoperarea cazanului este optimă atunci când conţinutul de %& ' din gazele de ardereeste maxim, iar cel de %& zero.



?.? PR&CEDUR: PENTRU DETERMINAREA NUM:RULUI DECIMURI DE AER PE &R:

)ceastă procedură urmăreşte determinarea următoarelor* In%iltra0iile de aer prin ele&entele c&pnenete ale clădirii Cta de aer praspăt intrdus într1 incintă a clădirii Neetan2eitatea gl3ală a unei clădiri$

Sc4i&3ul de aer al clădirii cu &ediul său exterir este caracterizat prin raprtul

dintre de3itul rar de aer sc4i&3at 2i !lu&ul clădirii' 541)6# nu&it număr

de schimburi de aer pe oră$

Tehnicile principale de măsurare pentru estimarea caracteristilor de infiltraţie pentru oclădire sunt'

i. =ehnici bazate pe presurizarea #depresurizarea' unei clădiri #porţiuni declădire' cu a:utorul unui ventilator+ %unoscută ca testul uşii suflante, aceastămetodă permite determinarea variaţiei debitului volumetric de aer cu diferenţade presiune dintre interiorul şi exteriorul clădirii ∆ p. (e fac măsurători de debitde aer pentru câteva valori diferite ale ∆ p şi se caută o formulă de aproximare

"prin regresie numerică# a dependenţei de forma următoare!

Faloarea reprezentativă corespunde unei diferenţe de presiune !

şi ea determină clasa de permeabilitate "cf. B4 :5'$'::-#.

ii. =ehnici cu gaz trasor #indicator'+ (c*imbul de aer prin clădire se estimează prin

monitorizarea în timp a concentraţiei a unui gaz injectat la interiorul clădirii.Bazul trebuie să fie inert, inofensiv şi să se amestece bine cu aerul. De obicei, sefoloseşte *exaflorură de sulf sau protoxid de azot.



a# Dacă debitul de gaz trasor introdus după momentul iniţial este nul,

atunci , unde C o este concentraţia iniţială de gaz indicatorşi ; clad este volumul clădirii.

b# Dacă se menţine constantă concentraţia C de gaz indicator prin introducerea

continuă a unui debit de gaz , atunci

+mbele metode prezentate sunt dificil de implementat. Pentru o estimare a valorilorposibile pentru numărul de sc*imburi pe oră, se poate consulta 4abelul '.'. ?. PR&CEDUR: DE IN/ETIGARE A DEFECTEL&R DE IH&LARE

TERMIC: A AN/EL&PEI UNEI CL:DIRI PRIN MET&DA TERM&GRAFIEI JN INFRAR&@U5

+ceastă procedură are la bază standardul (2 E(& ?<6-$-;;. 3etodatermografiei vizualizează şi reprezintă distribuţia de temperaturi pe suprafaţatestată. Principiul metodei constă în faptul că neregularităţile în proprietăţiletermofizice ale elementelor de construcţie, precum şi mişcarea aerului de o parte şi dealta a peretelui sau prin perete conduc la neuniformităţi ale temperaturii pe suprafaţastructurii. Distribuţia de temperaturi pe suprafeţe determinată prin metoda termografieiajută deci la detectarea neregularităţilor termice datorate, de exemplu defectelor deizolare "punţi termice#, umidităţii şi infiltraţiilor$exfiltraţiilor de aer prin elementelede înc*idere ale anvelopei clădirii. +paratura este sofisticată şi scumpă, necesitănd opregătire atentă pentru a o putea folosi corect. 0n exemplu de astfel de termogramă este prezentată mai jos, împreună cufotografia clasică a aceleiaşă părţi de clădire. %ulorile desc*ise sunt asociate cutemperaturi mai ridicate ale suprafeţei, indicând pierderi termice locale mărite.



ANALIHA @I PRELUCRAREA DATEL&R .1 MET&DE DE ANALIH: ENERGETIC:

(e prezinta pe scurt unele te*nici de estimare a consumului deenergie, folosite in mod obisnuit de catre expertii pentru cladiri pentru a determinaeconomiile ce pot rezulta din aplicarea unor masuri de conservare a energiei.3etodele existente de analizare a consumurilor de energie "aplicate in cadrul asanumitor audituri sau analize energetice# variaza mult in complexitate si exactitate.Pentru a selecta metoda potrivita de auditare energetica, expertul$auditorul trebuiesa ia in considerare mai multi factori, care includ! rapiditatea, costul, versatilitatea,posibilitatea de reproductibilitate, sensibilitatea, precizia si usurinta in utilizare./xista sute de modalitati si metode pentru analizarea energiei, care sunt utilizate inintreaga lume pentru a se prevedea posibilele economisiri in cadrul masurilor deconservare a energiei.

En general,abordarile existente de analizare a energiei pot fi clasificate fie in metode directe"inainte#, fie in metode inverse "inapoi#. En abordarea directa, asa cum o vedemdescrisa in Gigura ?.-, estimarile de energie se bazeaza pe descrierea fizica asistemelor constructiei, precum geometria, amplasarea, detaliile de constructie, sitipul de sistem si operare EF+% "incalzire, ventilare si aer conditionat#. 3ajoritateamodalitatilor detaliate existente de simulare a energiei urmeaza metoda de simulare aabordarii directe. En abordarea indirecta, asa cum se vede in Gigura ?.', modelul deanaliza a consumurilor de energie incearca sa deduca parametrii reprezentativi ai

cladirii "precum coeficientul al totalului de pierderi al intregii cladiri, sarcina de baza a cladirii, sau constanta de timp a constructiei#folosinduse utilizarea existenta a energiei, vremea si orice alte date relevante aleperformantei. En general, modelele inverse sunt mai putin complexe ca formulare

decat modelele directe. 4otusi, flexibilitatea modelelor inverse este in mod tipiclimitata de formularea parametrilor reprezentativi de contructie si de exactitatea



datelor de performanta a constructiei. 3ajoritatea modelelor inverse existente se bazeaza pe modalitati de analiza de regresie "precum modelele gradezile cu referinta variabila#, sau pe abordarea integrata in identificarea parametrilor constructiei.

%ig. &.'. Abordarea directa a unui audit energetic

Printre aplicatiile frecvente ale abordarilor directe sau inverse sunt! verificareaeconomiilor de energie ce apar propriuzis prin masurile de economisire a energiei,diagnosticarea defectiunilor la ec*ipamente si testarea eficientei sistemelor

energetice din cladire. 4e*nicile de auditare energetică pot folosi fie abordarile cu simulare staţionara,fie cele cu simulare dinamică. En general, modelele staţionare sunt suficiente pentruanalizarea performantei cladirii pentru un anotimp sau un an. 4otusi, modeleledinamice pot fi necesare pentru a evalua efectele tranzitorii ale sistemelor energeticedin constructii, precum sunt cele intalnite la sistemele de stocare a energiei sau laelementele de control pentru optimizarea pornirilor.

8ig. .: +bordarea inversa a unui audit energetic



Te4nicile de analiză a energiei sunt în &d 3i2nuit grupate în trei categrii'

metode bazate pe indicatori #rapoarte'. care sunt abordari de tip preauditare,

bazate pe densitatile de energie$ costuri care sa permita o evaluare rapida aperformantei constructiei

metode inverse, bazate fie pe simularea stationara, fie pe cea dinamica

metode directe, care constituie ce mai adesea baza programelor pe computerepentru simularea consumurilor de energie.

.1.1 Metode $a*ate pe indiatori

3etodele bazate pe indicatori nu sunt metode propriuzise de analizăenergetică, ci mai curând abordări de tip preaudit pentru determinarea energieispecifice sau indicatorilor de cost ai clădirii. +ceşti indicatori de energie$cost aiclădirii sunt apoi comparaţi cu indicatori de performanţă de referinţă "denumiţi

uneori repere# obţinuţi de la multe alte clădiri cu aceleaşi caracteristici majore.Endicatorii de consum energetic pot oferi informaţii preţioase referitoare la uneleprobleme potenţiale ale clădirii, cum ar fi scăpări în sistemul de conducte deapă$abur, sau ineficienţa sistemului de climatizare, sau consumuri de apă mărite.3ai exact, densităţile de consum de energie sau indicatorii energetici ai clădirilorsunt utilizaţi pentru!

a determina dacă se consumă prea multă energie şi dacă un audit energetic ar fiutil.

a constata dacă sa realizat un anumit nivel prestabilit de performanţă energeticăa clădirii. Dacă nu, indicatorul de energie poate fi utilizat pentru a stabili

reducerea consumului de energie, necesară atingerii nivelului propus. a monitoriza evoluţia consumului de energie al clădirilor şi a stabili eficacitatea şiprofitabilitatea oricărui program de management energetic întreprins postaudit.

Pentru estimarea unor indicatori energetici sau de cost coerenţi, seconstruiesc baze de date foarte mari De regulă, pentru a estima indicatorii dereferinţă, sunt necesare date pentru sute şi mii de clădiri similare.

Indicatorii de energie sau cost sunt raparte pentru care nu&ărătrul 2i nu&itrulsunt anu&ite !aria3ile speci%ice$ *entruindicatorii de peror"anţă energetică# !aria3ileleprezente la nu&ărătr pt %i'

%onsumul total de energie al clădirii "incluzând toţi utilizatorii finali#, în 7N* sau

Bcal. %onsumul de energie per utilizator final existent în clădire "încălzire,ventilare,

iluminat...# )ecesarul de energie "7N#

Pentru indicatorii de cost , se foloseşte de regulă la numărător o valoaremonetară "mai ales pentru c*eltuiala pentru energie sau pentru exploatarea întregiiclădiri#. Aa numitor se pot folosi mai multe variabile, potrivit tipului de clădire şi ascopului urmărit prin calcularea indicatorului. %âteva dintre variabilele potrivitepentru numitorul indicatorilor de energie sau cost sunt!

(uprafaţa sau volumul clădirii "aria încălzită sau volumul condiţionat#

0tilizatorii clădirii "în clădiri de uz colectiv, precum *oteluri, şcoli# Bradezile "cu temperatura de referinţă de ':o%#



0nităţi de producţie "în special pentru unităţile manufacturiere, restaurante#

De regulă, pentru a obţine indicatorii de energie, se folosesc valori anuale sausezoniere. (e pot considera însă şi valori zilnice sau lunare. Fariaţiile lunare aleindicatorilor de energie reprezintă adesea caracteristica clădirii.

+n general% pentru a se o'ţine indicatorii energetici% se folosesc valori anuale sausezoniere# Pentru ca valorile o'ţinute să fie semnificative% sunt necesare o analiza şi o sortareriguroase a datelor# ,ste important% de exemplu% să se ia în considerare efectele climei şi alefuncţionării clădirii atunci cnd se estimeaza indicatorii energetici# .a'elul /# ilustreazacateva 1aloane de indicatori energetici% considerate medii din punct de vedere al statisticiifăcute pentru un mare număr de şcoli din 2egatul 3nit al arii 5ritanii# )r tre'ui su'liniatfaptul că valorile specificate tre'uie utilizate numai ca indicatori orientativi de consumenergetic tipic pentru astfel de clădiri# 6aloane mai precise% funcţie de clima din zonă% de tipulde sistem +7) şi9sau de mărimea clădirilor% pot fi o'ţinute printr-o sortare şi mai detaliata ainformaţiilor din 'aza de date#

Tabelul .1Indiatori Kaloane5 de per(or#anta pentru "oli0<#% pe anO

4ipul de scoala 2atingul de eficienta a energiei1una (uficienta (laba

%reşă S 5<: 5<:C5: T C5:Primară, fără piscină lainterior

S -6: -6:'C: T 'C:

Primară, cu piscină lainterior

S '5: '5:5-: T 5-:

%olegiu, fără piscină lainterior

S -;: -;:'C: T 'C:

%olegiu, cu piscină la interior S ': ':5-: T 5-:%olegiu, cu dotari sportive S ': ':'6: T '6:(pecială, fără camin S ': ':5C: T 5C:(pecială, cu camin S 56: 56::: T ::

$ursa >iroul pentru ,"icienţă ,nergetică *>roşuri asupra e"icienţei energetice in clădiri - 6egatul 9nit al Marii >ritanii

De remarcat faptul că, dacă tipul de şcoală nu este specificat, simplaconsiderare a unui indicator de 5< 7N*$m'Uan poate conduce la trei concluziidiferite.

.1.% Metode de #odelare in7er"! 3etodele folosind modelarea inversă se bazează pe datele de performanţăexistente ale clădirii pentru a identifica un anumit set de parametri caracteristici.3etodele inverse pot fi valoroase pentru creşterea eficienţei energetice a clădirii, eleputând servi la!

detectarea defecţiunilor, prin identificarea perioadelor de timp sau sistemelorenergetice cu consumuri de energie anormal de mari,

obţinerea de estimări ale economiilor de energie prevăzute în urma aplicării unuiset de măsuri specifice,

verificarea economiilor energetice rezultate ca urmare a unor modernizări.

Pentru estimarea, pe baza datelor experimentale, a parametrilor reprezentativiai clădirii şi$sau sistemelor sale "cum ar fi coeficientul de sarcină al clădirii sau



randamentul sistemului de încălzire#, se folosesc de regulă analize de regresie. ngeneral, modelele inverse staţionare se bazează pe date culese lunar şi$sau zilnic şiinclud una sau mai multe variabile independente. 3odelele inverse dinamice sunt deregulă dezvoltate pe seturi de date orare sau suborare, fiind capabile să redea efectetranzitorii, cum ar fi cazul clădirilor unde inerţia termică mare întârzie încălzirea sau

răcirea spaţiilor interioare. (odele inverse staţionare n general, aceste modele caută să identifice relaţia dintre consumurileenergetice ale clădirii şi parametrii dependenţi de climă, cum ar fi temperatura medieexterioară "lunară sau zilnică#, gradelezile sau gradeleore. După cum sa menţionatmai înainte, această corelaţie se face utilizând metode statistice "bazate pe analize deregresie lineară#. 3odelele inverse staţionare sunt aplicabile numai pentru estimareape termen lung a consumurilor finale de energie. %a urmare, pentru a putea susţineanaliza de regresie, datele despre consumurile de energie sunt colectate pe perioademari de timp "un sezon, un an#. +vantajele principale ale modelelor staţionare

inverse sunt! $implitatea! modelele inverse se pot baza doar pe câteva seturi date obţinute, de

exemplu, din facturile de energie ale clădirii. Flexibilitatea! modelele inverse staţionare au o paletă largă de aplicaţii, fiind valoroase îndeosebi la estimarea consumurilor de energie la clădirile rezidenţialeşi clădirile comerciale mici.

3odelele inverse staţionare se recomandă în special pentru măsurarea şi verificareaeconomiilor de energie apărute în urma modernizărilor. /xistă modele simplificate

bazate pe metode gradezile, care pot fi folosite pentru a determina impactulenergetic pe care îl au anumite măsurile de eficientizare energetică. n continuare, seprezintă pe scurt două astfel de modele inverse simplificate!

i. - Metoda cumulativă grade-zile, care constă din corelarea folosind o analiză deregresie lineară > a consumurilor energetice cumulate ale clădirii cu gradelezilecumulate "folosind o temperatură de referinţă de ':o%#. Gigura .5 ilustreazăconceptul de bază al metodei cumulative gradezile.

8ig. .3 +plicarea tipică a etodei cuulative grade%zile

(e exprimă consumul cumulat de energie cu ajutorul relaţiei!



O7N* "?.-#

unde! , inc.lun consumul cumulat de energie pentru încălzirea clădirii O7N*

? coeficientul total de pierderi raportat la volumul clădirii ON$m5

.Vη inc randamentul mediu sezonier al sistemului de încălzire; clad volumul încălzit al clădirii Om5?@ inc gradezile cumulate pentru încălzire "raportate la ':o%#

( factor de corecţie ce ţine cont de efectul reducerii programate a sarciniitermice "de exemplu, pe timpul nopţii sau pe timpul 9ee7endului# dacă nueste reducere de sarcină, atunci ( =-.

+ceastă metodă este folosită în unele ţări europene pentru a monitoriza variaţiaconsumului de energie al clădirilor pe timpul sezonului de încălzire. n particular,abordarea gradezile cumulativă permite vizualizarea oricărei modificări a

consumului energetic survenită în urma măsurilor de modernizare, prin panta curbeide regresie lineară. &rice îmbunătăţire a performanţelor termice ale clădirii "cum ar fi îmbunătăţirea izolaţiei termice sau creşterea eficienţei sistemului de încălzire# vareduce panta.

ii. > Metoda grade-zile cu temperatura de re"erinţă variabilă, care foloseşte analizade regresie lineară pentru a stabili temperatura de ec*ilibru a clădirii. Anexa

A include detalii legate de metoda gradezile cu temperatura de referinţă variabilăşi de determinarea temperaturii de ec*ilibru a clădirii. 3etoda stă la baza maimultor instrumente de analiză şi produse de soft9are, cum ar fi +)+B2+3"K+nalMse B2+p*iWue 3ensuelle des consommationsX#, dezvoltat în Granţa de

BDG "Baz de Grance# pentru a estima consumul lunar de energie pentru încălziredin clădiri.

(e reprezintă grafic, prin puncte, consumul lunar de energie pentru încălzire, funcţie

de gradele zile lunare raportate la temperatura interioară de calcul de ':o%.



8ig. .; +plicarea tipică a etodei grade%zile cu teperatura de re(erin"ă variabilă

(e exprimă consumul lunar de energie cu ajutorul relaţiei!

O7N* "?.'#

unde! , inc.lun consumul lunar de energie O7N*?@ inc.lun gradezile încălzire pentru o lună "raportate la ':o%#= ech temperatura de ec*ilibru a clădirii Ovezi ec. '.6#.

N numărul de zile din lună?. (. ; clad . η inc au aceeaşi semnificaţie ca în ec. "?.-#.

Pentru corelarea consumurilor lunare de energie cu gradelezile lunare "raportate la':o%# este necesară rularea unei analize de regresie lineară, folosind numai date din

sezonul de încălzire. Dreapta de regresie "desenată punctat în fig. ?.C# intersecteazăabscisa în ?@ inc.lun.0. 4emperatura de ec*ilibru rezultă din condiţia OBYinc.lun.0 "': = ech# ⋅ 5: = :. Panta dreptei de regresie este dată de exprsia :,:'C ?⋅; clad ⋅ ( $ηinc. Dacăse cunosc volumul clădirii şi randamentul sezonier al instalaţiei de încălzire, se poatedetermina coeficientul total de pierderi termice, ?. <odele inverse dinaice

3odelele dinamice inverse pot fi folosite pentru estimarea variaţieiconsumurilor de energie, pe baza datelor colectate pe perioade scurte "o săptămână#.n general, un model invers dinamic este bazat pe un model termic al clădirii care

foloseşte un set specific de parametrii, de regulă identificaţi prin aplicarea unei formede analiză de regresie lineară. (pre deosebire de modelele staţionare, cele dinamice



cer un grad înalt de interacţiune cu utilizatorul şi cunoaşterea în detaliu a clădirii sausistemului modelat. +stfel de modele sunt sofisticate şi stau de regula la baza unorsofturi specializate.

.1.3 Metode de #odelare diret!

3odelele directe sunt în general bazate pe descrierea fizică a sistemului energetic alclădirii. De regulă, aceste modele permit determinarea consumurilor finale deenergie, precum şi estimarea oricărei economii de energie survenită în urma aplicăriimăsurilor de conservare a energiei. n continuare, se descriu câteva din metodele deanaliză energetică directe existente.

(etode directe staţionare3etodele directe staţionare sunt în general uşor de folosit, iar majoritatea

calculelor pot fi executate manual sau cu foi electronice de calcul. (e pot distingedouă astfel de metode tipice! metode gradezile şi metode de interval.

i.) (etode grade)zile ce folosesc grade-zile sezoniere calculate la o temperatură presta'ilită:temperatura interioară de calcul de 0o sau temperatura de ec;ili'ru< pentru estimareanecesarului de încălzire al clădirii# =n mod o'işnuit% aceste metode nu sunt potrivite

pentru calculul necesarului de energie pentru răcire# u toate că metoda grade-zile cutemperatura de referinţă varia'ilă este mai precisă% metoda grade-zile pentru încălzire%

'azată pe temperatura de referinţă de 0>% este folosită încă în ,uropa pentru clădirirezidenţiale şi comerciale#

3etodele gradezile permite estimarea consumului sezonier de energie pentru încălzire, cu ecuaţia .5.

O7N* "?.5#unde'

F consumul de energie "gaz, combustibil lic*id, sau energie electrică pentru încălzire#, O7N*? coeficientul total de pierderi al clădirii Ovezi ec. "'.-'#; clad - volumul încălzit al clădirii, Om5

F factor de corecţie ce include diverse efecte, ca funcţionarea la sarcini parţiale,reducerea sarcinii pe timpul nopţii sau aporturi gratuite de căldură.= re" temperatura de ec*ilibru sau interioară de calcul a clădirii Oec. "'.6#, O o%.?@ inc"= re" # gradezile încălzire la temperatura de referinţă = re" , OV ⋅zi

3etodele gradezile cu temperatura de referinţă variabilă oferă de regulăestimări corecte asupra consumului de energie pentru încălzire în cazul clădirilorunde predomină pierderile termice prin pereţii exteriori "adică la clădirile joase, undeinfiltraţiile de aer sunt relativ mici#. %u toate acestea, ele nu suntrecomandate clădirilor dominate de aporturi termice interne şi$sau cu instalaţiiEF+% complexe.



ii.% <etodele de interval sunt similare cu metodele gradezile cu temperatura de referinţă variabilă pentru a estima consumul energetic pentru încălzire şi$sau răcire al clădirii, însă, ele se bazează pe date climatice definite pe intervale de valori pentru temperatura exterioară. nmetodele de interval clasice, temperaturile exterioare sunt grupate în intervale de mărimi egale,de regulă de o%. Pentru fiecare interval în parte, se precizează numărul statistic de ore de apariţiea valorilor din interval. Pentru celelalte variabile climatice, se determină numai valorile medii

corespunzătoare valorii centrate din intervalul de temperaturi exterioare. Datele climatice dinmetodele de interval clasice reprezintă deseori un set unidimensional de date "temperaturiexterioare#. Precizia metodelor de interval este bună numai în cazul clădirilor dominate detransfer de căldură sensibilă "fără sc*imbare de fază# şi fără efecte semnificative de inerţietermică. Pentru creşterea preciziei, în special la clădirile cu sarcini termice latente mari, seintroduc seturi bidimensionale de date climatice bazate pe două variabile "precum temperaturatermometrului uscat şi umiditatea relativă#.

=n am'ele tipuri de metode staţionare% este necesară cunoaşterea coeficientului total de pierderi termice% G# odul de calcul al acestuia este descris succint in )nexa )#

(etode directe dina"ice3etodele dinamice analitice folosesc modele analitice şi numerice pentru a

calcula transferul de energie dintre diferitele sisteme ale clădirii. n general, acestemodele constau din produse soft9are "cu paşi de timp orari sau mai mici# ceestimează corespunzător efectul inerţiei termice datorat stocării energiei în pereţiiclădirii şi$sau în sistemul de încălzire. Proprietatea importantă a acestor modele desimulare este capacitatea acestora de a ţine cont de mai mulţi parametri cruciali înestimarea corectă a consumului de energie, în special la clădiri cu inerţie termicăpronunţată, cu reduceri nocturne ale sarcinii, cu sisteme de stocaj a energiei saustrategii de control predictiv.

Programele de calculator reclamă un grad de experienţă ridicat şi sunt deregulă potrivite pentru clădiri mari cu sisteme de încălzire şi climatizare complexe şi

cu strategii de automatizare dificil de modelat cu ajutorul instrumentelor simplificatede analiză.

n general, un program de simulare necesită o descriere fizică detaliată aclădirii "geometrie, detalii constructive ale pereţilor, tipul sistemelor de încălzire şiclimatizare "EF+%#, precum şi programul#. %alculul sarcinii termice este bazat pe opaletă largă de algoritmi funcţie de complexitatea şi flexibilitatea programului desimulare. Pentru o estimare adecvată a economiilor de energie, programele desimulare trebuie calibrate pe baza datelor măsurate existente "facturi de energie, deexemplu#. Deoarece programele de simulare au limitări inerente, este important cautilizatorul să fie conştient de domeniul lor de aplicabilitate şi să facă alegereacorectă.

n toate subcapitolele următoare sunt prezentate metode de analizăsimplificate, elaborate cu scopul estimării economiilor de energie în anumite sistemeenergetice.

.% AN/EL&PA CL:DIRII

Pentru a determina eficienţa economică a oricărei măsuri de conservare aenergiei pierdute prin anvelopa clădirii, este necesară estimarea economiilorpotenţiale de energie. n acest paragraf, se prezintă un algoritm de calcul bazat pemetoda gradezile, împreună cu parametrii necesari pentru estimarea economiilor deenergie.



.%.1 E"ti#area eono#iilor de ener+ie

+tunci când se întreprind măsuri de conservare a energiei pentru îmbunătăţirea eficienţei unei anvelope de clădire "de exemplu, prin adăugarea deizolaţie termică la acoperiş sau prin reducerea infiltraţiilor de aer prin anvelopă#,coeficientul total de pierderi termice O?, vezi ec. "'.6# scade. Presupunând că

temperatura interioară prestabilită = i nu se sc*imbă, temperatura de ec*ilibru aclădirii = ech scade ca urmare a îmbunătăţirilor aduse. Ovezi ec. "'.-'#+ %a urmare,modernizarea anvelopei reduce sarcina termică pentru încălzire, deci şi necesarul deenergie, deoarece atât ? cât şi ?@ inc"= ech# scad. Prin adăugarea indicelui KprimL la

valorile postmodernizare, economiile anuale de energie datorate uneimodernizări$reabilitări pot fi calculate cu!

O7N* "?.C#

2andamentul sistemului de încălzire rămâne acelaşi înainte şi dupămodernizare, cu excepţia cazului în care c*iar acest sistem este înlocuit saumodernizat. n multe aplicaţii, în urma modernizării, variaţia temperaturii deec*ilibru este mai degrabă mică. n astfel de cazuri, gradelezile pot fi considerateconstante înainte şi după modernizare, rezultând că economiile în consumul deenergie pot fi estimate mai uşor cu ecuaţia!

O7N* "?.#

De reţinut că, atunci când numai un element al anvelopei este modernizat "deexemplu, ferestrele#, diferenţa "B - ? # este ec*ivalentă cu diferenţa în valorile Σ +0ale ferestrelor înainte şi după modernizare Ovezi ec. "+;#, "'.6#. Pentru a puteafolosi fie ec. "?.C# fie ec. "?.#, trebuie estimate gradelezile pentru încălzire şicoeficientul total de pierderi de căldură existent.

.%.% E"ti#area oe(iientului total de pierderi ter#ie

%oeficientul total de pierderi al clădirii ? poate fi estimat pe baza celor douămetode descrise mai jos. n funcţie de datele avute la dispoziţie, auditorul va alegemetoda cea mai potrivită.

i.- Calculul direct presupune cunoaşterea tuturor datelor "fie din planurilear*itecturale, fie din observaţiile adunate în inspecţia siteului# necesareestimării valorilor 6 sau 9 pentru toate componentele anvelopei clădirii, precumşi estimării suprafeţelor asociate "vezi Anexa A#. De regulă, în literatura despecialitate există suficiente informaţii pentru determinarea rezistenţelor termice

2 asociate diverselor straturi de construcţie folosite frecvent la clădiri. n plus,auditorul trebuie să estimeze debitele de infiltraţie$ventilaţie fie prin aproximare,



fie prin măsurători directe, cum se arată cap. .. %u aceste date, se poatecalcula ? cu ajutorul ecuaţiei "'.6#, "+;# şi "+-5#.

ii.- Estiarea indirectă se face pe baza pe consumurile de energie facturate "c*iarşi facturile lunare pot fi suficiente# şi corelarea acestora cu temperaturaexterioară. +ceastă metodă este ilustrată în Gigura ?. pentru funcţionarea pe

încălzire. %oeficientul ? este determinat prin panta liniei de regresie obţinutăprin corelarea consumului de energie cu temperatura exterioară. /cuaţiile ?.C şi

?. arată că panta dreptei de regresie are expresia . Prinaproximarea randamentului sezonier al instalaţiei de încălzire şi cunoaşterea

volumului încălzit al clădirii, se poate estima valoarea coeficientului ?. De reţinutcă temperatura exterioară trebuie mediată pe aceeaşi perioadă pentru care suntdisponibile datele măsurate "facturile#.



8ig. .= Estiarea lui > pentru sezonul de #ncălzire pe baza consuului de gaz natural

.3 ITEMUL DE JNC:LHIRE (istemele de încălzire utilizate în clădirile de locuit, comerciale, sau c*iar industrialesunt în general de unul din tipurile următoare!

%azane de apă fierbinte (obe ncălzire centrală $ termoficare ncălzitoare locale "individuale# Pompe de căldură

4ipul de sistem este ales funcţie de zonă "rurală sau urbană, cu sau fără acces la uneletipuri de combustibil#, de preţul combustibilului şi de tradiţia fiecărei ţări.3odernizarea cazanelor este tratată în mod deosebit, datorită economiilor de energiesemnificative ce pot fi realizate în centralele termice pentru încălzire. /stimarea

eficienţei şi performanţelor de mediu ale cazanelor pe combustibili fosili reprezintă osarcină majoră pentru expertul energetic al clădirilor. Enformaţiile privind aceştiindicatori se obţin după o analiză a gazelor de ardere evacuate din cazan. n acestscop, există pe piaţă analizoare de gaze portabile moderne. .3.1 trutura on"truti7! a a*anelor

De regulă, cazanele sunt compuse din mantaua izolată, arzător, ţevi şi focarepentru circulaţia apei şi a gazelor de ardere, precum şi sistemul de reglare automată.4ipul combustibilului, metoda de ardere, presiunea aburului sau a apei fierbinţi sauputerea termică determină alegerea proiectului de cazan. %ele mai multe cazane sunt

construite din oţel, dar tipurile de capacitate mică pot fi construite din fontă. ncazanele din oţel, transferul căldurii are loc de la gazele de ardere la agentul apăabur



prin intermediul unor ţevi, care pot fi ţevi de apă sau ţevi de flacără. & clasificareuzuală după tipul constructiv al cazanelor este următoarea!i. Cazane de oţel cu ţevi de "lacără, la care produsele de ardere trec prin ţevi

imersate în apa conţinută în mantaua cazanului. Aimita acestui tip de cazan estede -: t$* abur şi o presiune de -? ata. %azanele cu ţevi de flacără sunt simplu de

instalat şi întreţinut. /le au de asemenea capacitatea de aşi varia sarcina în plajălargă, fără a modifica substanţial presiunea aburului.ii. Cazane de oţel cu ţevi de apă, unde apa circulă prin ţevi peste care curg la

exterior gazele de ardere. %irculaţia apei are loc, de regulă, pe baza diferenţei dedensitate între apa de alimentare rece şi apa$amestecul bifazic fierbinte dinpartea superioară a cazanului. %apacitatea acestor cazane variază de la :,C t$*apă fierbinte sau abur, până la o putere termică de -::: 3N.

iii. Cazane din "ontă, folosite în instalaţii mici "sub - 3N# unde durata defuncţionare este importantă. /le sunt realizate din subansamble, ceea ce uşureazămontajul şi mentenanţa. Aa aceeaşi capacitate, cazanele din fontă sunt mai scumpedecât cele prezentate mai sus.

(istemul de ardere al unui cazan este determinat de tipul combustibilului. Eatăcâteva sistee de ardere'a. Cazane pe gaz . Bazul natural este cel mai simplu de utilizat combustibil, pentru că

se amestecă uşor cu aerul de ardere. Bazul este introdus în arzător prin mai multeorificii, amestecânduse apoi cu aerul comburant aspirat. Aa inspecţia de rutină acazanului, se verifică dacă aceste orificii nu sunt obturate şi se înlocuiesc părţilearse sau lipsă ale arzătorului.

b. Cazane pe combustibil lichid . %ombustibilii lic*izi trebuie trataţi şi pregătiţi înaintea arderii. +ceste operaţii includ "i# curăţirea prin filtrare, "ii# aditivareasau preîncălzirea pentru a micşora viscozitatea şi "iii# pulverizarea cu ajutorul

injectoarelor pentru a obţine picături ce favorizează amestecul cu aerul de ardere.Aa inspecţia de reglaj a centralei termice, se verifică dacă arzătorul este potrivit cutipul de cazan, dacă injectoarele au forma şi dimensiunea potrivite şi sunt corectamplasate. (e verifică de asemenea dacă orificiile de pulverizare sunt curate şi

bine calibrate.c. Cazane pe cărbune. n unele centrale termice, arderea se face cu cărbuni. /xistă

două tipuri de sisteme de ardere a cărbunelui! "i# arderea în stare pulverizată, lacare cărbunele este mărunţit, uscat, sortat şi transportat pneumatic la arzător decătre aerul primar, şi "ii# arderea pe grătar "sau în strat#, aerul de combustie fiindinjectat sub grătar.

2andamentul sistemelor de combustie depinde de tipul sistemului de aprindere,de tipul cazanului sau cuptorului, precum şi de caracteristicile cenuşii rezultate prinardere. 0nele cazane sunt ec*ipate cu sisteme de reinjecţie în focar a cenuşii ceconţine încă elemente nearse.

.3.% Randa#entul ter#i al a*anului

+derea combustibililor constă din reacţii c*imice de oxidare cu degajare decăldură. &xigenul necesar este furnizat din aerul de ardere. %antitatea teoretică deaer care ajunge la arzător pentru arderea unui 7ilogram de combustibil se numeşteaer stoic*iometric. n practică însă, pentru a mări probabilitatea ca moleculelecombustibile "%,Z,(# să vină în contact cu moleculele de oxigen pe durata de

staţionare în focar, se introduce o cantitate de aer mai mare decât cea teoretică.%ondiţiile optime de ardere sunt dictate de menţinerea unui exces de aer potrivit în



toate fazele combustiei. +tunci când combustibilul ars este lic*is sau gazos, cifraacceptată ca optimă pentru excesul de aer este de -:@,. 0n exces prea mare de aercreşte pierderile de căldură la coş şi necesită combustibil suplimentar pentru

încălzirea aerului la temperatura necesară creării tirajului. Pe de altă parte, un debitde aer insuficient determină o ardere incompletă, cu scăderea temperaturii flăcării şi

evacuarea de produse nearse poluante şi toxice "%&, funingine# la coş.Definiţia generală pentru randamentul termic global al cazanului este

raportul dintre căldura utilă "preluată de agentul termic sau de aerul ambiant#, Butil şicăldura corespunzătoare arderii complete a combustibilului folosit, Bin+

"?.?#

2andamentul global ţine cont de eficienţa arderii, pierderile la coş şi de pierderileprin suprafeţele exterioare ale cazanului. ,"icienţa3randamentul arderii se referă lacapacitatea arzătorului de a asigura un raport optim aer$combustibil, astfel încât

arderea să fie completă.Printre ăsurile de cre)tere a randaentului unui cazan de abur sauapă (ierbinte se regăsesc următoarele!

2eglajul cazanului existent nlocuirea cazanului existent cu unul mai eficient. Golosirea cazanelor modulare, pentru a evita sarcinile parţiale cu randament

scăzut.

Pentru a determina randamentul global al cazanului, se efectuează măsurătorileprezentate succint în cap. .C. %el mai răspândit test este analiza compoziţiei gazelorde ardere cu aparate speciale, care determină procentajul de %& ', %&, &' şi )'din

gazele de ardere evacuate la coş. Pe baza compoziţiei gazelor de ardere evacuate şi atemperaturii lor, se pot lua unele măsuri de reglare a cazanului, în sensul ajustăriiraportului aercombustibil pentru a mări randamentul global. Eată câteva reguligenerale pentru a optimiza exploatarea unui cazan!

Teperatura la co)' %u cât aceasta este mai coborâtă, cu atât arderea este maieficientă. & temperatură mai ridicată la coş indică un transfer de căldură deficitarde la gazele de ardere la apă. (uprafeţele de sc*imb de căldură trebuie curăţate dedepuneri exterioare şi interioare "calcar, cenuşă, funingine#, care reduc transferulde căldură. 4otuşi, temperatura gazelor la coş nu trebuie să fie prea coborâtă,pentru a evita condensarea apei din gazele de ardere, condensul putânduse

combina cu oxizii de sulf şi forma acizii sulfuric şi sulfuros. +ceştia sunt deosebitde dăunători prin corodarea c*imică pe care o produc asupra tuturor suprafeţelorcu care vin în contact. 4abelul C.C oferă, pentru diverşi combustibili, temperaturaminimă la coş pentru a evita coroziunea acidă.

Tabelul &.*

4emperatura minimă a gazelor de ardere la coşpentru evitarea coroziunii acide

Tipul o#$u"ti$ilului Aimita de temperatură O o %Co#$u"ti$il li0id '::

%ărbune bituminos -:Baz natural -:



7ivelul de C* :! %u cât este mai mare nivelul de %& ', cu atât mai eficientă estearderea. Aimitele inferioare acceptabile pentru nivelul de %&' sunt de -:@ pentruarderea unui combustibil gazos şi de -C@ pentru arderea unui combustibillic*id.(ub aceste limite, arderea este incompletă, iar excesul de aer trebuie mărit.

7ivelul de C*! +cest gaz nu trebuie să fie prezent în gazele de ardere, orice

urmă indicând arderea incompletă. Prezenţa %& în gazele de ardere poate fidetectată în gazele de ardere prin culoarea neagrăcenuşie a acestora "fum#,rezultând depuneri de funingine pe drumul gazelor de ardere.

7ivelul de * :! %u cât este mai mic nivelul de &', cu atât mai eficientă estearderea. ntradevăr, nivelul mare de &'indică un exces mare de aer. Aimitasuperioară pentru &' este de -:@ dacă se arde combustibil lic*is sau gazos. %ândnivelul de &' este mai mare de -:@, excesul de aer trebuie redus.

+tunci când excesul de aer este nepotrivit, se poate aplica următoarea procedură dereglare8-. (e exploatează cazanul pentru o anume sarcină termică şi se reglează combustia

manual.'. După stabilirea regimului staţionar, se măsoară compoziţia şi temperatura

gazelor de ardere.5. (e creşte excesul de aer cu - '@ şi se repetă măsurătorile după restabilirea

regimului staţionar.C. (e scade excesul de aer cu paşi mici până se obţine un nivel minim de & ' "adică

arderea devine incompletă şi un nivel măsurabil de %& > de cca. C:: ppm > poatefi detectat în gazele de ardere#. (e repetă măsurătorile după fiecare sc*imbare şidupă stabilirea regimului staţionar.

. (e reprezintă grafic nivelul de %& în funcţie de procentul de & ' din gazele de

ardere. (e stabileşte o marjă :, '@ în excesul de & ' peste valoarea minimă.?. (e trec comenzile arzătorului pe automat, cu limitarea excesului de & ' în marja

situată în pasul .<. (e repetă paşii -? pentru diverse sarcini termice uzuale în exploatarea cazanului.

(e recomandă ca testele să fie efectuate de la sarcini termice mari spre cele mici.

(e monitorizează noile condiţii de exploatare pentru un timp suficient de lung "unadouă luni# pentru a fi siguri de exploatarea adecvată a cazanului. Pentru a determinarandamentul global al cazanului, sunt disponibile în general nomograme construitepe baza analizei gazelor de ardere şi a temperaturii acestora.

.3.3 Eono#ii de ener+ie prin re;terea randa#entului a*anului /fectul net al tuturor măsurilor de creştere a randamentului termic global constă îneconomii de energie, deci de combustibil. Pentru a calcula economiile decombustibil ∆ F în funcţie de modificarea randamentului cazanului, se foloseşteurmătoarea ecuaţie!

"?.<#unde!

F consumul de combustibil înainte de modernizareη .η randamentul înainte şi după modernizare Oec."?.?#



2ezultă că, pentru estimarea economiilor de energie, este esenţială cunoaşterea valorilor pentru vec*iul şi noul randament termic global al cazanului. %apitolul <oferă o descriere detaliată a măsurilor de îmbunătăţire a randamentului cazanelor.

.4 ITEME DE RECUPERARE A C:LDURII

0nele procese inerente operării sistemelor de înclzire şi$sau climatizare

conduc la evacuarea de căldură în mediul ambiant. & parte a acestei călduri, sau toatăcăldura, poate fi recuperată şi folosită în alte scopuri utile. mbunătăţirilesc*imbătoarelor de căldură aeraer au făcut ca, pentru unele clădiri, recuperareacăldurii evacuate de aceste sisteme să fie eficientă economic. +tât căldura sensibilăcât şi cea latentă pot fi recuperate din canalele de aer uzat, răcitoare şi pompe decăldură. 2ecuperarea căldurii sensibile are ca rezultat creşterea temperaturii unuifluid "cum ar fi aerul exterior aspirat la interior#. %ăldura latentă recuperată afectează

în sc*imb nivelul de umiditate în curenţii de aer. n unele cazuri, utilizarea uneicălduri latente poate conduce şi la modificarea temperaturii aerului. De exemplu,

atunci când o parte din umiditatea din aer condensează datorită contactului cu osuprafaţă rece, temperatura aerului creşte ca urmare a căldurii latente eliberate dacă

însă umiditatea se evaporează, temperatura aerului scade în urma transformării uneipărţi din energia sensibilă în energie latentă. %ele mai multe aparate recuperatoarepermit recuperarea căldurii sensibile! sc*imbătoare aeraer, tuburi termice, sistemede recuperare cu glicol. %ăldura latentă este recuperată folosind sisteme de extragerea umidităţii "des*idratante#.

?.C.- 4ipuri de sisteme de recuperare a

căldurii%ăldura reziduală poate fi recuperată în sc*imbătoare de căldură de forme

diferite ce depind de sistemele folosite în transferul energiei termice. (c*imbătoarede căldură cu fluide având temperaturi mai mici de '5: :% sunt uzuale în clădiri subforma preîncălzirii aerului de ventilaţie cu aer uzat mai cald. n acest caz, fluideleimplicate sunt ambele gaze. De notat faptul că, în clădirile complexe, pot exista şisc*imbătoare de căldură gazlic*id şi lic*idlic*id care servesc la recuperarea călduriireziduale.

%ele mai folosite sisteme recuperatoare transferă căldură între curenţii de aerdin admisia şi respectiv evacuarea aerului din clădire ele constau din plăci, aripioaresau serpentine plasate şi extinse deopotrivă atât în conductele de admisie cât şi încele de evacuare a aerului. (c*imbătoarele de căldură aeraer pot fi utilizate pentru

încălzirea aerului admis în instalaţie pe timpul iernii şi răcirea lui pe timpul veriiatunci când condiţiile sunt favorabile. /ficienţa energetică a acestor sc*imbătoaredepinde de configuraţia lor şi de diferenţa de temperatură, fiind cuprinsă de regulă

între C@ şi ?@.

i.- $chimbătoarele cu plăci au avantajul că aerul de evacuare nu se amestecă cu celde admisie, astfel încât recuperarea căldurii are loc fără contaminarea aeruluiproaspăt. /le sunt recomandate clădirilor ce necesită debite mari de aer proaspăt"spitale, restaurante#. /ficacitatea acestor sisteme se situează între :@ şi 6:@.

ii.- =uburile termice constau dintrun tub de cupru căptuşit cu material poros şiumplut cu agent frigorific. %ând un capăt al tubului este încălzit, prin plasarea sa



în curentul de aer evacuat, agentul frigorific vaporizează şi curge către celălaltcapăt, unde cedează căldură către aerul admis prin condensare. 2andamentultubului termic se situează între :@ şi <:@. %*iar dacă tuburile termice sunt maiscumpe decât sc*imbătoarele de căldură cu plăci, mentenanţa lor este mai uşoarăşi mai puţin costisitoare, durata lor de viaţă fiind estimată la ' ani.

iii.- Pre/ncălzitoarele rotative de aer sunt formate dintrun cilindru umplut cu unmediu permeabil de suprafaţă interioară mare. 3ediul poate fi ales astfel încât,fie acumulează numai căldură sensibilă, fie căldură totală "sensibilă şi latentă#.De regulă, curenţii de aer circulă în contracurent pentru a mări eficienţatransferului de căldură. n plus, poate exista o zonă de curăţire, pentru a evitacontaminarea între curenţi. 2andamentul unui astfel de sc*imbător poate egalarandamentul unui sc*imbător cu plăci.

i7.- $chimbătoarele de căldură cu glicol constau în general din serpentine cupereţi subţiri plasate în evacuarea şi admisia aerului. /le fac parte dintrunsistem înc*is ce transferă căldura de la un curent de aer la celălalt, folosind glicol

"o soluţie de antigel#. +ceste sisteme sunt recomandate pentru recuperareacăldurii sensibile, eficienţa lor fiind situată în plaja @ ?@. .4.% Metod! de anali*! "i#pli(iat!

(e pot folosi metode de analiză simplificate pentru a estima fezabilitateasistemelor de recuperare a căldurii. +ceste metode sunt bazate pe principiilefundamentale ale termodinamicii şi transferului de căldură. De exemplu, în cazulunui sc*imbător de căldură aeraer care utilizează aerul uzat interior pentru apreîncălzi aerul exterior introdus în clădire, economia de energie la nivelul instalaţieide încălzire se poate estima cu următoarea relaţie!

O7N*$an . CERTIFICATUL ENERGETIC AL CL:DIRII

%ertificatul energetic al clădirii reprezintă docuentul o(icial care conţine, întro formă sintetică unitară, principalele caracteristici termoenergetice aleconstrucţiei şi ale instalaţiilor aferente acesteia, rezultate din activitatea de expertizătermică şi energetică a clădirii. %ertificatul energetic se elaborează potrivitK)ormativului pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al clădirilorexistenteL indicativ! )P :C;':::.

%ertificatul energetic al clădirii conţine in"ormaţii privind! starea actuală aclădirilor şi a instalaţiilor aferente acestora din punct de vedere termic şi energetic,gradul de utilizare a căldurii, precum şi indici specifici vizând utilizarea raţională şieficientă a căldurii urmare aplicării unor soluţii de reabilitare$modernizareenergetică. Documentul se întocmeşte de către consultanţi energetici "experţi#autorizaţi, ţinând seama de informaţiile obţinute ca urmare a efectuării expertizeitermice şi energetice a clădirilor.

&biectivul principal este de a oferi proprietarului sau utilizatorului clădirii,precum şi persoanelor interesate în cumpărarea sau asigurarea clădirii, informaţiidespre performanţa energetică a clădirii şi instalaţiilor interioare aferente acesteia.



!biectivele complementare sunt! îmbunătăţirea condiţiilor de igienă şi conforttermic interior, reducerea pierderilor exergetice ale clădirilor şi instalaţiilor aferente,a consumurilor energetice şi de combustibil, a costurilor de întreţinerepentruîncălzire şi alimentare cu apă caldă de consum, precum şi a emisiilor poluantegenerate de producerea, transportul şi consumul de energie.

Certi(icarea energetică a unei clădiri existente implică parcurgereaurmătoarelor etape principale!

solicitarea certificatului energetic pentru clădirea existentă > decătre proprietarul sau administratorul clădirii

efectuarea expertizei energetice a clădirii şi elaborarea certificatului energetic pe baza raportului de expertiză energetică de către un consultant energetic "biroude consultanţă energetică autorizat $ expert energetic autorizat pentru clădiri#

acordarea $ eliberarea certificatului energetic al clădirii de către Direcţia 3 $erviciul De 9rbanism şi Amena:area =eritoriului #D3$9A=' din cadrulPrimăriei din raza căreia este situată clădirea.

%ertificatul energetic se acordă pentru clădiri existente sau pentru părţi dinclădiri existente apartamente, scări $ tronsoane de bloc# numai în condiţiile în care seasigură furnizarea prin racord separat a tuturor utilităţilor termice "încălzireaspaţiilor şi apă caldă de consum# de la o sursă de căldură "proprie sau centralizată#,pentru care este posibilă măsurarea utilităţilor termice consumate.

)otarea din punct de vedere energetic a unei clădiri existente se efectueazăfuncţie de consumul specific anual normal de căldură estimat pe baza expertizeienergetice a clădirii.

)otele de referinţă ataşate clădirii certificate vizează clădirea de re(erin"ă,caracterizată de utilizare raţională a căldurii, şi clădirea e(icientă, caracterizată de

utilizare eficientă a căldurii.)otarea este corelată strict cu grila de clasificare funcţie de consumul energetic

specific anual caracteristică fondului de clădiri existent. Brila de consum energetic vizează atât cele două utilităţi termice principale considerate în cadrul certificatuluienergetic "încălzirea spaţiilor şi apa caldă de consum#, cât şi consumul energeticspecific total, ca sumă a celor două tipuri de consum energetic menţionate. 0nexemplu de astfel de certificat este prezentat în Anexa D+

S.L+7II -I ,ĂS+RI DE E8ICIENTI/ARE

ENERGETICĂ



.1 CRITERII @I CLAIFIC:RI

Criteriile pe baza cărora se apreciază prioritatea măsurilor de reabilitaretermică "unt8

starea clădirii şi instalaţiilor aferente, vârsta, grad de uzură etc. zona climatică posibilităţile financiare "sursele disponibile pentru finanţare# posibilităţile de eliberare sau nu a locuinţei pe perioada reabilitării aspecte sociale şi de comportament ale locatarilor clădirilor.

Di"icultăţile de alegere a soluţiei de reabilitare termică "unt #ultiple ;i ele "edatorea*!8

destinaţiei diferite a clădirilor numărului mare de soluţii posibile complexităţii problemelor luate în discuţie incompatibilităţii între soluţiile teoretice şi realităţile existente pe teren

în cazul blocurilor de locuinţe, care ar reprezenta prima prioritate de intervenţie,acţiunea de reabilitare şi modernizare nu poate fi făcută pe apartament, ci numaipe ansamblul unui bloc, tronson sau scară

incapacităţii statului de a investi în reabilitarea clădirilor existente, având în vedere că fondul de construcţii care trebuiesc modernizare este mare şi necesităinvestiţii uriaşe.

Pornind de la dificultăţile enumerate mai sus se propune o ierarizare aăsurilor )i a solu"iilor de reabilitare terică pornind în primul rând de lacriteriul economic respectiv costul reabilitării, şi anume de la simplu la complex.

+stfel clasificarea măsurilor de reabilitare este următoarea!

măsuri "ără costuri ce acţionează în special în administrarea şi exploatareaclădirilor şi a instalaţiilor şi sunt mai mult măsuri organizatorice ce se potimplementa imediat aceste măsuri revin în sarcina asociaţiilor de locatari $proprietari şi sunt analizate din punct de vedere al influenţei asupra consumuluide căldură cât şi din punct de vedere al economiei de energie.

măsuri cu costuri reduse care urmăresc ca printro investiţie redusă înreabilitarea anvelopei şi a instalaţiilor aferente fără a se modifica substanţialsoluţiile existente să se obţină economii de energie şi combustibil necesită capitalscăzut sau mediu revin în sarcina asociaţiilor de locatari $ proprietari iarimplementarea lor se face de către personal specializat, în urma unei analizeeconomicoenergetice care să ia în calcul influenţa soluţiei sau pac*etului de

soluţii asupra consumului de căldură şi energie electrică, economia de energie şi în final asupra costului soluţiei.

măsurile complexe de reabilitare$modernizare energetică a clădirilor şiinstalaţiilor aferente sunt de regulă pac*ete de măsuri ce necesită de regulăinvestiţii mari măsuri de rete*nologizare şi modernizare, de exemplu modificareastructurii termote*nice, a anvelopei, înlocuirea instalaţiilor de încălzire cu soluţiimoderne eficiente şi cu randament ridicat. măsurile complexe de reabilitare intră

în competenţa asociaţiilor de locatari $ proprietari sau a furnizorului de utilităţitermice. +legerea soluţiilor de reabilitare, respectiv modernizare sau a pac*etuluide soluţii se va face având în vedere durata de recuperare a investiţiei prin

economii de energie în exploatare în condiţiile unui scenariu viabil de finanţare.



n funcţie de modul în care măsurile complexe modifică sau nu soluţiile deprincipiu existente, acestea se împart în!

măsuri complexe de reabilitare energetică, care păstrează soluţia existentă debază pe care o îmbunătăţeşte cu soluţii optime, moderne şi cu un grad ridicat deeficienţă energetică. +ceste măsuri se aplică în special la reabilitarea energetică a

anvelopei clădirii la care se păstrează structură de rezistenţă de bază. n cazulinstalaţiilor clădirii, reabilitarea termică readuce instalaţiile la parametrii iniţialipentru care sa făcut proiectarea.

măsuri complexe de modernizare energetică care modi"ică soluţiile de principiuexistente, propunând soluţii, sc*eme şi ec*ipamente noi. +ceste măsuri se aplică

în special pentru instalaţiile clădirii adoptândse sc*eme noi modernizate cueficienţă ridicată, utilizând aparate şi utilaje cu randament ridicat. 3odernizareaenergetică a anvelopei clădirii presupune de regulă utilizarea unor ferestreperformante "geam termopan, straturi selectrive, tâmplărie fără punţi termice#,utilizarea unor straturi termoizolatoare suplimentare la pereţi, etc.

Pornind de la optiunile exprimate de locatari si de la fondurile financiare disponibilesi urmarind aducerea cladirii in cat mai mare masura la parametrii termote*nicinormati, se vor propune mai multe variante de interventie privind atat reabilitareatermica, cat si modernizarea ar*itecturala si functionala. Dintre aceste variante, una

va fi maximala, vizand atingerea unor parametrii identici cu cei solicitati pentrucladiri noi "atat din punct de vedere al realizarii conditiilor minime de confortinterior, cat si din punct de vedere al reducerii consumurilor de energie#, iar altaminimala, care sa vizeze in principal realizarea confortului interior, facandusetotodata si unele reduceri ale consumului de energie, in masura in care acest lucrueste posibil. (e va urmari intotdeuna, pe cat posibil, ca in paralel cu actiunea dereabilitare termote*nica sa se obtina si modernizarea ar*itecturala si functionala a

cladirii si indepartarea surselor care ar putea provoca deteriorari.En aceasta etapa a expertizei termote*nice se va colabora cu specialistii care

pot efectua expertizarea instalatiei, structurii de rezistenta, nivelului de protectieacustica etc, precum si cu beneficiarii reabilitarii, care sunt locatarii cladirii, tinandcont in masura posibilitatilor, de optiunile facute de acestia. (e pot utiliza atat solutiitraditionale, cat si solutii moderne propuse de diferite firme care detin agrementete*nice de produse, sisteme si te*nologii.

E7aluarea para#etrilor te0nio-eono#ii "i "ta$ilirea "olutiei opti#e Pentru fiecare din solutiile propuse, se vor calcula, pe baza de devize sau de indici,

costurile de investitie ale lucrarilor de ameliorare termote*nica si a celor

antrenate de acestea. /ste bine ca aceste costuri sa fie evidentiate pentru fiecareelement de constructie perimetral "pereti exteriori, terasa, planseu peste subsoletc.#. Aa valorile de constructiimontaj trebuie adaugate cotele finale de devizpentru proiectare, avize, autorizatii, asistenta te*nica, organizare de santier,diverse si neprevazute, 4F+, precum si costurile lucrarilor de instalatii aferente.

Pentru fiecare varianta, pe baza cantitatii de caldura necesara anuala [ c, se vorcalcula economiile anuale de caldura, atat pentru intreaga cladire, cat si pentru unapartament mediu, precum si economiile anuale in lei, care sar putea face lac*eltuielile pentru caldura.

(e determina durata de recuperare a investitiei in toate variantele, prinimpartirea costului acesteia la economia anuala realizata la c*eltuielile pentru

incalzire. (e poate tine seama de indicele de inflatie si de dobanzile care trebuieplatite in cazul in care total sau partial, se utilizeaza credite bancare.



(e intocmeste un tabel sintetic, se asambleaza rezultatele obtinute si se face o justificare a optiunii pentru una din solutiile propuse.

n continuare, se vor prezenta soluţiile şi măsurile te*nice complexe dereabilitare$modernizare energetică a clădirii "pentru anvelopă >\<.' şi instalaţii >\<.5#, iar apoi soluţiile şi măsurile organizatorice sau cu cost redus "\ <.C#

.% &LU9II TENICE PENTRU AN/EL&PA CL:DIRII .%.1 Prinipii +enerale pri7ind #oderni*area an7elopei l!dirilor

(e recomandă ca lucrările de îmbunătăţire a protecţiei termice să se realizezeconcomitent cu alte lucrări de intervenţie la clădirile existente cum sunt cele deconsolidare structurală antiseismică şi cele de reparaţii capitale.

La suplimentarea izolaţiei termice a ele#entelor de on"tru)ie are o#punan7elopa l!dirilor de louit ei"tente ;i la '#$un!t!)irea detaliilor denoduri arateri"tie ale ae"tora2 e"te i#portant "! "e ur#!rea"!8

prevederea unor izolaţii termice suplimentare adecvate "cu caracteristici*igrotermice corespunzătoare ! λ, ρ, -$V D etc.#, cu o grosime suficientă, evitândmaterialele care ar necesita dimensiuni oneroase se recomandă termoizolaţiieficiente "λ<:,:? N$mV#! polistiren expandat, polistiren extrudat, plăci rigide din

vată minerală sau din sticlă, spumă poliuretanică ş.a. izolarea termică suplimentară în dreptul punţilor termice, urmărind diminuarea

efectului negativ al acestora asupra pierderilor de căldură şi asupra câmpului detemperaturi de pe suprafeţele interioare ale elementelor care compun anvelopaclădirii, evitând în acest fel posibilitatea apariţiei condensului superficial

amplasarea judicioasă a izolaţiei termice suplimentare, evitând poziţionarea

defectuoasă din punct de vedere al difuziei vaporilor de apă şi al stabilităţiitermice adoptarea unor soluţii eficiente din punct de vedere economic, evitând

consumurile de materiale şi costurile excesive.

Pe perioada lucrărilor, se vor avea în vedere următoarele aspecte importante! %orectarea în cât mai mare măsură a punţilor termice, ţinânduse seama şi de

zona de influenţă a acestora. 2ealizarea unei continuităţi a izolaţiei termice, atât fizic cât şi ca valoare a

rezistenţei termice "aceleaşi rezistenţe termice pentru zone cu alcătuiri diferite#. 2ealizarea unor coeficienţi liniari de transfer termic − Ψ −€cât mai reduşi, la

nodurile care reprezintă punţi termice geometrice! colţuri ieşinde, intersecţiapereţilor exteriori cu terasa, soclul, conturul tâmplăriei exterioare, etc. Poziţionarea izolaţiei termice suplimentare de preferinţă spre exteriorul

elementelor de construcţie. n cazurile în care poziţionarea spre interior astratului termoizolant este temeinic justificată, se va analiza cu deosebită atenţiecomportarea la difuzia vaporilor de apă, în vederea limitării condensului interior

în sezonul de iarnă şi asigurării evaporării acestuia în sezonul cald. (e vorprevedea bariere contra vaporilor.

+sigurarea unei stabilităţi termice corespunzătoare, atât pentru condiţiile deiarnă, cât şi pentru cele de vară. n cazul elementelor de construcţie uşoare, prinsuplimentarea corespunzătoare a izolaţiei termice se va urmări realizarea unor

soluţii de elemente de construcţie cu rezistenţe termice sporite.



Prevederea unor tencuieli adecvate la interior şi la exterior care să asigureimpermeabilitate la apă şi permeabilitate la vaporii de apă.

Aa modernizarea termote*nică a clădirilor de locuit existente, se recomandă

realizarea următoarelor valori pentru rezistenţele termice corectate!

Pereţi exteriori "zona opaca# J..JJJ 2H ≥ ',:: m'V$N Planşee peste ultimul nivel, sub terase si poduri

neîncălziteJJJJJJJJJJJJJJ...2H ≥ 5,:: m'V$N

Planşee peste subsoluri neîncălziteJJJJJ.2H ≥ -,?: m'V$N

Planşee care delimitează clădirea la partea inferioară, de exteriorJJJJJJJJJJJ.

JJJJ.. 2H ≥ C,:: m'V$N

Plăci pe solJJJJJJJJJJ.JJJJ 2H ≥ C,:: m'V$N

4âmplărie exterioarăJJJJ..JJJJJJ 2H ≥ :,: m'V$N

+legerea soluţiilor de reabilitare se va face de comun acord şi în colaborare cuproprietarii clădirilor, având în vedere alcătuirea şi starea elementelor de construcţieexistente, determinate cu ocazia întocmirii expertizei te*nice, precum şi criteriileprioritare specifice fiecărei situaţii în parte.

Aucrările de reabilitare şi modernizare termote*nică aunumeroase conexiuni )i condi"ionări reciproce cu structura de rezistenţă aclădirii, care trebuie analizate cu deosebită atenţie. (e menţionează astfel!

Breutatea suplimentară rezultată din lucrările de reabilitare trebuie să nuconducă la depăşirea capacităţii de rezistenţă a elementelor de construcţiestructurale, atât la acţiunea încărcărilor gravitaţionale, cât şi la acţiunea seismică.

Aucrările de reabilitare şi modernizare termote*nică trebuie să fie executate înstrictă corelare cu lucrările de consolidare structurală, antiseismică. Prevederea straturilor termoizolante suplimentare la faţa exterioară a anvelopei,

creează condiţii favorabile în ceea ce priveşte comportarea structurii la efectul variaţiei de temperatură.

Prevederea unor straturi termoizolante suplimentare pe ambele feţe aleelementelor de construcţie "structurale şi nestructurale# împiedică vizualizareaunor eventuale defecte care pot să apară în timp sub acţiunea seismică, a tasărilorinegale sau a altor acţiuni sau accidente.

Aa alegerea aterialelor teroizolante se vor avea în vedere următoarele

criterii! caracteristicile termote*nice, mecanice, de rigiditate, de rezistenţă la foc,

comportarea la umiditate, ş.a caracteristicile cerute de poziţia materialului termoizolant în construcţie şi de

solicitările la care este supus criteriul economic, de optimizare caracteristici privind manipularea şi punerea în operă.

Aa întocmirea proiectului de reabilitare şi modernizare termică, o atenţiespecială trebuie acordată realizării unei protec"ii corespunzătoare la ac"iuneaapei, sub diverse forme, astfel!

izolarea *idrofugă propriuzisă, prin prevederea unor straturi *idroizolante etanşarea *idrofugă pe conturul tâmplăriei exterioare



folosirea unor straturi de protecţie a straturilor termoizolante din materiale*idrofobe, etanşe şi fără risc de fisurare

evitarea umezirii excesive a straturilor termoizolante, printro corectă rezolvare aproblemei difuziei vaporilor de apă prin elementele de construcţie

uscarea elementelor de construcţie existente umede, ca o condiţie prealabilă

prevederii unor straturi termoizolante suplimentare asanarea subsolurilor, repararea conductelor de instalaţii termice şi sanitare din

subsoluri, etc.

9$:$: Slu0ii pentru &dernizarea energetică a an!elpei

Slu0ii pentru plan2ee peste su3sl +mplasarea termoizolaţiei din poliestiren expandat, în grosimi de ', ...-: cm, la

partea superioară a planşeului, raţională numai în cazurile în care este necesară şisc*imbarea pardoselilor.

+mplasarea termoizolaţiei la tavanul subsolului, utilizând polistiren celular îngrosime de ?....6 cm "pentru a se obţine valori în câmp curent 2 = ' m'V$N#,aplicat pe tavan prin lipire cu aracet şi protejat cu tencuială pe plasă de rabiţprinsă de planşeu cu bolţuri metalice împuşcate sau înşurubate. (e pot utiliza, camaterial termoizolant, şi plăci din vată minerală semirigidă B-::, care au însăinconvenientul unei sensibilităţi mai mari la umezeală, dar au o rezistenţă la focmai bună.

& soluţie modernă constă în spumarea directă pe intradosul planşeului a unuistrat de poliuretan, care în cazul subsolurilor poate rămâne aparent.

En cazul amplasării termoizolaţiei la tavanul subsolului, existenţa unui procent ridicatde punţi termice alcătuite din pereţii şi grinzile din beton armat cu lăţime sporită dela subsol, conduce la o creştere mai puţin spectaculoasă a rezistenţei termice medii.Pe de altă parte, numai izolarea suplimentară a planşeului de peste subsol, nuconduce automat la eliminarea condensului în zona colţului adiacent soclului. 2isculde condens în această zonă poate fi mult micşorat doar prin izolarea pereteluiexterior al subsolului în zona soclului, pe o înălţime de C:: cm sub nivelulpardoselii de la parter "fig.-:H#, iar eliminarea completă a riscului condensului în colţ,se obţine numai prin izolarea concomitentă a planşeului de peste subsol şi a pereteluiexterior.

$oluţii pentru terase

(oluţia "de principiu# de reabilitare şi modernizare termote*nică se alege > printrealtele > în funcţie de starea straturilor termoizolante existente "gradul dedeteriorare#, care trebuie obligatoriu verificate Kin situL.

ndepărtarea tuturor straturilor existente până la faţa superioară a planşeului de beton armat şi refacerea lor completă.

(oluţia se recomandă când starea tuturor straturilor, nu estecorespunzătoare "umpluturi termoizolante cu conţinut mare de apă care nu poatefi îndepărtată prin uscare, praf *idrofob, ş.a.#.

(oluţia se aplică, de asemenea, în situaţia în care, cu ocazia reabilitării terasei, sedoreşte sc*imbarea sistemului de pante sau în situaţia în care grosimea şi$saugreutatea stratului care crează pantele constituie un impediment în adoptareaunor soluţii corespunzătoare de reabilitare,



peste şapa existentă, dacă aceasta este corespunzăoare ca suport şi dacămicşorarea înălţimii podului cu cca. -:- cm nu constituie un impediment

direct pe planşeu, sub stratul de umplutură, îndepărtând provizoriu pe zone, aceststrat existent şi acoperind apoi stratul termoizolant nou cu umplutura vec*e, laaceeaşi grosime sau la o grosime mai mică la racordarea cu peretele de pe

conturul podului, este recomandabilă montarea unui strat vertical de polistiren.& soluţie de ameliorare a pierderilor de căldură liniare perimetrale, precum şi

a temperaturilor scăzute de pe contur, constă în realizarea pe o înălţime de ?:<: cm,amplasată de o parte şi de altă a centurii, a unei izolaţii exterioare suplimentare

verticale cu polistiren celular de ? cm grosime, protejate cu tencuială pe rabiţ fixatcu bolţuri împuşcate.

.re'uie avut în vedere că în 1urul coşurilor de fum% este necesar ca pe o lăţime de ?-0 cm polistirenul să fie înlocuit cu vată minerală @00% care este o termoizolaţieincom'usti'ilă#En cadrul acţiunii de modernizare, izolarea suplimentară în pod este una din cele mai

eficiente, simple şi ieftine. %oncomitent se pot realiza şi alte reparaţii ale învelitoriiprecum şi asigurarea unei ventilări corespunzătoare a spaţiului podului.

Slu0ii pentru pere0i exteririEn aceste cazuri, trebuie subliniate următoarele aspecte !− (oluţiile de îmbunătăţire a protecţiei termice se pot face, în principiu, cu

aplicarea termoizolaţiei la exterior sau la interior.(oluţia de aplicare atermoizolaţiei la interior nu este indicată datorită comportării nefavorabile ladifuzia vaporilor de apă şi a migrării şi concentrării condensului în zonele careinevitabil rămân neizolate. Pe de altă parte, inerţia termică scade. (oluţia deaplicare a termoizolaţiei pe exterior, este mai eficientă, conduce la eliminarea

punţilor termice şi la creşterea inerţiei termice.− /xecutarea termoizolaţiei suplimentare, la exteriorul pereţilor de faţadă, deşi

poate îmbunătăţi considerabil performanţele termote*nice, este o operaţie relativ complicată şi costisitoare. %onsiderente în favoarea executării acestei operaţiunipot fi! prezenţa condensului pe suprafeţele interioare, existenţa unor fisuri sauneetanşeităţi care se pot remedia cu această ocazie, necesitatea îmbunătăţirii şimodernizării aspectului faţadelor. +specte care pledează pentru renunţarea laaceastă operaţiune sunt! existenţa unui procent mare de vitrare, o rezistenţătermică medie relativ acceptabilă, existenţa pe faţade a unor finisaje şi ornamenterelativ scumpe care trebuie menţinute.

− 0neori se poate opta pentru izolarea suplimentară numai pe anumite zone, cumsunt calcanele. Ezolarea termică suplimentară este mai eficientă dacă se face lapereţii situaţi spre nord care vor avea prioritate, urmaţi de pereţii situaţi spre estsau spre vest.

(oluţia de îmbunătăţire constă în aplicarea la exterior a unui strat suplimentar de

polistiren celular de 6, ... -' cm grosime, fixat mecanic sau lipit, peste care seprevede o protecţie fie lipită, fie distanţată faţă de termoizolaţie printrun strat deaer.(tratul de protecţie poate fi realizat în ' moduri!

mortar de ciment de 5.....C cm, armat cu plasă sudată din (4)1 şi rabiţ, protejateanticoroziv şi prinse de perete cu bolţuri împuşcate sau alte sisteme



glet din pastă adezivă în grosime de ? mm, armat cu ţesătură din fibre de sticlă în această soluţie stratul de polistiren este lipit de stratul suport cu pastă adezivăşi fixat suplimentar cu bolţuri împuşcate.

Slu0ii pentru t;&plărie exteriară

Embunătăţirea protecţiei termice în zona ferestrelor se poate face, fie prinmodernizarea celei existente, fie prin inlocuirea cu tâmplărie nouă. & /mbunătăţire at5mplăriei de lemn cuplate sau duble existente, se poate face prin crearea a încă unuispaţiu de aer, astfel !

7ar.1 prin montarea pe cerceveaua interioară a unui geam termoizolant prinintermediul unui profil metalic suplimentar geamul termoizolant de C I ; I Cmm se fixează cu c*it elastic în falţul creat între profilul metalic şi o şipcă de lemnsuplimentară

7ar.% prin montarea pe cerceveaua interioară a unei cercevele metalicesuplimentare din profil de tablă îndoită cercevelele suplimentare sunt mobile "au

balamale şi şuruburi de fixare# şi sunt prevăzute cu geamuri simple. 7ar.3 prin montarea pe cerceveaua interioară a unei cercevele suplimentare din

lemn, de asemenea mobilă şi prevazutp cu un geam simplu.

Prin soluţiile propuse% se o'tine o creştere semnificativă a rezistenţelor termice specificecu A0-4/ B la tmplăria cuplată şi cu 8-4 B la tmplăria du'lă#(e pot monta cercevele suplimentare din PF% sau cu dublarea tâmplăriei existente cuo tâmplărie nouă simplă cu geam simplu sau cu geam termoizolant amplasată spreinterior.

Embunătăţirea tâmplăriei existente sub aspectul reducerii inflaţiilor de aer, sepoate realiza prin montarea unor burleţi. +ceştia au o durabilitate redusă de numai '

5 ani, dar c*iar cu o înlocuire anuală, investiţia făcută este recuperată eficient. (eapreciază ca prin limitarea infiltraţiilor de aer în exces, peste necesarul asigurăriiunui volum de aer proaspăt corespunzător unui microclimat normal, se poate obţineo reducere a necesarului de energie termică pentru încălzirea aerului proaspăt./tanşarea tâmplăriei cu garnituri, trebuie făcută cu discernământ, pentru a evita încazul unei exploatări necorespunzătoare, apariţia fenomenului de condens datorităunei ventilări insuficiente.

En cazul în care se optează pentru înlocuirea tâmplariei existente cu t5mplărienouă, piaţa românească oferă în ultimul timp o gamă variată de produse. En principalpentru ferestrele moderne se utilizează rame din lemn cu rezistenţe termice de :,C5

:, m

'

V$N, rame din PF% cu '5 camere de aer având rezistenţe termice de :,C:,m'V$N, precum şi rame din aluminiu cu sau fără întreruperea punţii termice.

0ltimele cercetări făcute de E)%/2% scot în evidenţa că cel mai bine secomportă ramele din lemn, apoi cele din PF% şi mult mai slab cele din aluminiu,c*iar în cazul întreruperii punţii termice, caz în care nu depăşesc o rezistenţă termicăde :,56 m'V$N.

En cazul ferestrelor oferite de firmele străine, proprietăţile vitrajelor izolante potfi aduse la niveluri de performanţă superioare prin folosirea unor geamuri speciale!− geamuri care reflectă sau absorb în mod selectiv, fie radiaţia solară în totalitate,

fie anumite componente ale acesteia "radiaţii E.2.,luminoase, 0.F.#



− geamuri multistrat cu proprietăţi superioare de izolare acustică, datorită creşteriifactorului de amortizare intern al ansamblului "efectul foliilor sau peliculeloradezive dispuse între foile de geam#

− geamuri antifoc, alcătuite din cel puţin două foi de geam care includ între ele ungel special, transparent

− geamuri securizate, armate, etc.Pentru geamurile izolante clasice realizate din două foi de geam transparente

obişnuite, înglobând un strat de aer uscat, coeficientul de transfer termic depinde înprincipal de grosimea stratului de aer. Proprietăţile de izolare termică ale acestorgeamuri pot fi mult îmbunătăţite prin utilizarea unor sticle cu proprietăţi speciale "cu emisivitate scăzută# şi prin /nlocuirea aerului cu alte gaze "argon,7ripton, freon# având conductivitate termică redusă. .3 &LU9II TENICE PENTRU INTALA9II

(oluţiile te*nice de reabilitare şi modernizare a instalaţiilor din clădirile existenteurmăresc creşterea eficienţei utilizării energiei şi îmbunătăţirea confortului, în speciala confortului termic. +legerea şi aplicarea măsurilor şi soluţiilor te*nice pentruinstalaţii trebuie făcute cu îndeplinirea următoarelor cerinţe!

obţinerea de economii de energie pe ansamblul clădirii încadrarea pe parametrii de confort termic impuşi soluţia te*nică adoptată să fie în concordanţă cu disponibilităţile financiare ale beneficiarului

măsurile şi soluţiile de instalaţii să fie însoţite de măsuri de izolare termică apărţii de construcţie a clădirii, măsuri care să reducă sarcina termică de încălzire"răcire# a clădirii

prioritate pentru măsurile ale căror costuri de investiţie se recuperează în termenscurt prin economii la factura energetică încadrarea soluţiilor în prevederile auditului energetic al clădirii

.3.1 In"tala)ii de 'n!l*ire

3ăsurile şi soluţiile te*nice pentru reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de încălzire se particularizează /n "uncţia de tipul şi destinaţia clădirilor care pot fi!

clădiri de locuit colective, tip bloc de locuinţe clădiri de locuit individuale clădiri publice clădiri industriale

Coluţiile se diferenţiază şi în funcţie sursa de energie termică a clădirii% care poate fi* sistem de termoficare sau centrală termică de cvartal centrală termică de imobil, de apartament surse locale! sobe, încălzire electrică etc.

+locuri de locuinţe 3ăsuri simple, cu costuri reduse! înlocuirea vanelor defecte, nefuncţionale, de pe conductele de distribuţie, care

prezintă pierderi de agent termic termoizolarea conductelor de distribuţie "din subsolurile te*nice şi spaţiile

neîncălzite# spălarea c*imică la interior a corpurilor de încălzire, în vederea eliminării

depunerilor, precum şi a instalaţiei de încălzire în ansamblu



&peraţiunile de reabilitare termică şi de modernizare a instalaţiilor de încălzireale acestor tipuri de clădiri se realizează în mod similar cu cele pentru clădirile delocuit. En plus, la aceste clădiri se impun următoarele măsuri speci"ice!

zonarea instalaţiilor de încălzire "ramuri separate de distribuţie, reglaje locale,autonome# în funcţie de gradul şi perioada de ocupare a spaţiilor, simultaneitatea

de funcţionare, regimul termic al încăperilor reducerea alimentării cu căldură în perioadele de neocupare a clădirii utilizarea unor sisteme de încălzire care să asigure o eficacitate corespunzătoare a încălzirii spaţiilor! încălzire cu aer cald, încălzire prin radiaţia încălzire cu pompede căldură etc.

soluţii integrate de funcţionare a instalaţiilor de încălzire şi de ventilareclimatizare

dotarea clădirilor, la care se înregistrează un flux important de utilizatori, cuperdele de aer cald la intrări

recuperarea căldurii de la utilaje, de la instalaţiile de iluminat, de la aerul viciatevacuat etc.

angajarea unui responsabil energetic monitorizarea şi dispecerizarea consumurilor energetice sistem de gesiune

te*nică a clădirii "13(# .3.% In"tala)ii de 7entilare ;i li#ati*are

Clădiri de locuit Aa clădirile de locuit se acordă prioritate ventilării naturale, organizate, adoptânduseurmătoarele măsuri!

repararea grilelor de evacuare a aerului viciat de la băi şi bucătării verificarea funcţionalităţii canalelor verticale de ventilare naturală prevederea de organe de înc*idere şi reglaj la gurile de ventilare care funcţionează

ca prize de aer proaspăt cuplarea la instalaţia de ventilare, în funcţie de necesităţi, a unor dispozitive de

aspiraţie locale "ventilatoare la *otele din bucătării, microex*austoare la grupurilesanitare#

)tenţie% în mod o'ligatoriu% tre'uie luate măsuri pentru asigurarea ventilării naturaleorganizate la clădirile la care% în cadrul operaţiunuilor de rea'ilitare termică% s-au înlocuitferestrele cu geamuri tip “termopan!# +n cazul în care în locuinţe se prevăd sisteme declimatizare% de regulă pentru răcire% se urmăreşte adoptarea unor aparate performante% avndun indice al consumului de energie electrică pe unitatea de frig produsă ct mai scăzut# Cerecomandă folosirea aparatelor de climatizare cu detentă directă% tip split% care să funcţioneze

şi în sistem pompă de căldură#$lădiri publice

Enstalaţiile de ventilareclimatizare au o largă aplicare la clădirile publice, lacare se întâlnesc spaţii cu aglomerări de persoane, încăperi cu parametri impuşi demicroclimat etc. Deosebit de importantă pentru realizarea unei ventilări eficiente şi aunor consumuri energetice reduse este alegerea unei sc*eme de ventilarecorespunzătoare "de preferinţă tip KjossusL sau KsussusL# la care aerul proaspăt săfie introdus cât mai aproape de zona ocupată "în zona de şedere sau de lucru#.3enţionăm următoarele măsuri pentru creşterea eficienţei energetice a instalaţiilorde ventilare şi climatizare!



recuperarea căldurii "frigului# din aerul viciat evacuat pentru preîncălzireaaerului proaspăt introdus, prin utilizarea recuperatoarelor cu plăci, cu tuburitermice sau cu fluid intermediar

automatizarea funcţionării instalaţiilor în funcţie de parametrii de microclimatinterior, de regimul de funcţionare al spaţiilor deservite, de condiţiile climatice

oprirea instalaţiilor pe timpul nopţii şi în zilele nelucrătoare folosirea unor sisteme de ventilare adaptabile la cerinţele utilizatorilor! ventilatoare cu turaţie variabilă, organe de reglare telecomandate pe canale şi lagurile de aer, împărţirea instalaţiei pe zone cu funcţionare autonomă#

conlucrarea instalaţiilor de ventilare cu cele de încălzire sau răcire în cadrul unorsisteme integrate "instalaţii de încălzire cu aer cald care asigură şi ventilarea,instalaţii de încălzirerăcire cu pompă de căldură etc.#

utilizarea ventilării naturale organizate, ori de câte ori este posibil, în locul sau încompletarea ventilării mecanice

utilizarea unor surse neconvenţionale de energie şi a recuperărilor de căldură"frig#

asigurarea unei eficienţe cât mai ridicate pentru ec*ipamentele din componenţainstalaţiilor! ventilatoare de înalt randament, baterii de încălzirerăcire cu sc*imbde căldură cât mai intens, camere de umidificare performante etc

ec*ilibrarea aeraulică a reţelei de canale de aer şi verificarea etanşeităţiitubulaturii

realizarea unor trasee ale conductelor de aer cu cât mai puţine rezistenţe localeutilizarea pentru pereţii interiori ai canelelor de aer a unor materiale cu rugozitateredusă limitarea vitezei aerului pe canalele de aer

verificarea funcţionalităţii gurilor de aer "de introducere şi de evacuare# verificarea stării filtrelor de aer şi înlocuirea filtrelor colmatate care induc

consumuri energetice suplimentare izolarea termică a canalelor de aer cald sau rece

Instala"ii sanitare3ăsurile de creştere a eficienţei energetice a instalaţiilor sanitare vizează C obiective!

reducerea consumului de energie electrică datorat pompelor şi sistemelor deridicare a presiunii apei

reducerea pierderilor de apă rece şi implicit a consumului de energie de pompareaferent

idem, pentru apa caldă menajeră reducerea pierderilor de căldură la prepararea, distribuţia şi consumul apei calde

menajerePentru îndeplinirea acestor o'iective se adoptă următoarele măsuri*

utilizarea pompelor având randament energetic ridicat punctul de funcţionare deregim al pompei de pe curba caracteristică trebuie să se găsească în zona derandament maxim a tipului de pompă ales

folosirea pompelor cu turaţie variabilă "continuu sau în trepte# pentru asigurareadebitelor în perioadele cu consum redus automatizarea regimului de funcţionareal pompelor

înlocuirea armăturilor sanitare neetanşe sau defecte şi introducerra unorarmături sanitare cu consum redus de apă "baterii amestecătoare prevăzute cudispersoare, robinete Kcu perlatorL#

izolarea termică a conductelor de apă caldă menajeră, a boilerelor şi rezervoarelorde apă caldă



optimizarea orarului de funcţionare a sistemului de preparare a apei caldemenajere

automatizarea funcţionării instalaţiei de preparare a apei calde menajerecontrolul temperaturii apei calde

folosirea sistemelor de recirculare a apei calde menajere între sursă şi consumator

"până la baza coloanelor de apă caldă# acordarea de prioritate sistemelor locale de preparare apei calde menajere contorizarea apei reci şi a apei calde menajere de la nivel de imobil până la nivelul

consumatorului individual "apartament şi obiect sanitar# utilizarea energiei solare ca sursă alternativă pentru prepararea apei calde

menajere .3.4. In"tala)ii eletrie

Clădiri de lcuitAa clădirile de locuit se pot adopta următoarele măsuri de creştere a eficienţeienergetice a instalaţiilor electrice!

sectorizarea iluminatului în încăperi, cu posibilitatea funcţionării pe zone înfuncţie de necesităţi "numărul şi poziţia de amplasare a întrerupătoarelor şicomutatoarelor#

comutatoare cu variatoare pentru reglarea fluxului luminos din încăpere înfuncţie de aportul de lumină naturală

prevederea de întrerupătoare cu senzori de prezenţă "mişcare# în dependinţe sau încăperi anexe "garaje, cămări, debarale, pivniţe etc.#

prevederea de automate de scară pentru circuitele de iluminat pentru casascărilor "în special pentru locuinţele colective#

utilizare de corpuri de iluminat dotate cu lămpi fluorescente "cu eficacitateluminoasă ridicată# şi cu condensatoare pentru îmbunătăţirea factorului deputere, în dependinţe "băi, grupuri sanitare, bucătării#

curăţirea periodică a corpurilor de iluminat şi a lămpilor aferente curăţirea periodică a suprafeţelor reflectante "zugrăvirea pereţilor şi tavanului,

curăţiea pardoselilor, a mobilierului# prevederea şi utilizarea cu precădere a iluminatului local "lămpi de birou, corpuri

de iluminat lineare pentru iluminatul frontului de lucru în bucătării, lampadare, veioze sau aplice pentru noptiere etc.#

utilizarea de aparate electrocasnice cu randamente ridicate, dotate cu termostate"fier de călcat, frigider, congelator etc.# şi în consecinţă cu consumuri de energieelectrică scăzute

evitara utilizării încălzirii cu radiatoare electrice, prin reabilitarea şimodernizarea instalaţiilor de încălzire "vezi capitolul <.'.-# evitarea utilizării maşinilor de gătit electrice "aragaze, cuptoare etc.# şi utilizarea

cu precădere a aragazelor cu gaze naturale sau butelii de aragaz# evitarea funcţionării aparatelor electrocasnice în regim de aşteptare standbM

"televizoare, calculatoare etc.#.

Clădiri pu3lice3ăsuri de eficienţă energetică la clădiri publice!

stabilirea corectă a numărului de corpuri de iluminat în funcţie de destinaţia încăperii şi nivelul de iluminare necesar în funcţie de specificul activităţii ce sedesfăşoară în acestea

utilizarea cu precădere a corpurilor de iluminat cu lămpi fluorescente "dotate cucondensatoare pentru îmbunătăţirea factorului de putere şi balasturi electronice#



întrucât acestea au o eficacitate luminoasă ridicată "flux luminos raportat laputerea electrică#

utilizarea iluminatului local pentru zonele de interes şi limitarea în acest fel ailuminatului general

utilizarea corpurilor de iluminat cu randament ridicat "fluxul luminos al corpului

de iluminat raportat la fluxul luminos al lămpilor aferente# evitarea utilizării de corpuri de iluminat cu lămpi cu incandescenţă şi înlocuirea

acestora în situaţia în care specificul activităţii desfăşurate întro încăpere cere o bună redare a culorilor, cu lămpi fluorescente cu adaosuri de *alogenuri metalice,având coeficient de redare a culorilor ridicat

prevederea de întrerupătoare cu senzori de prezenţă "mişcare# în încăperile cugrad redus de ocupare "depozite, garaje# cât şi pe casa scărilor fără luminănaturală

prevederea unui număr suficient de comutatoare şi întrerupătoare pentrusecţionarea iluminatului artificial şi utilizarea efecientă a aportului de iluminatnatural din timpul zilei

utilizarea de senzori de lumină pentru acţionarea iluminatului exterior dimensionrea corectă a secţiunii conductoarelor şi cablurilor pentru încadrarea

pierderilor de tensiune în limitele admise asigurarea curăţirii periodice a corpurilor de iluminat şi a lămpilor cât şi a

suprafeţelor reflectante "pereţi, tavan, pardoseli, mobilier# utilizare mobilierului şi a zugrăvelilor în culori desc*ise care asigură o bună

reflexie a luminii utilizarea de ec*ipamente consumatoare de energie electrică "aparatură de birou

şi electrocasnică# moderne, cu randamente ridicate automatizarea instalaţiilor de încălzire, ventilaţie, sanitare etc. pentru evitarea

consumurilor inutile de energie electrică prevederea de baterii de condensatoare legate în paralel cu consumatorii de

energie electrică, pentru îmbunătăţirea factorului general de putere utilizarea motoarelor cu turaţie variabilă, în trepte sau continuu, acolo unde acest

lucru este profitabil "pompe, ventilatoare cu regimuri variabile de funcţionare# prevederea de contoare cu tarif diferenţiat "noaptezi# cât şi contorizarea energiei

reactive, concomitent cu măsuri de reducere a acesteia prin prevederea decondensatoare pentru îmbunătăţirea factorului de putere.

.4 M:URI &RGANIHAT&RICE @I CU C&T REDU 3ăsurile de reabilitare energetică K (ără costuriL sunt măsuri mai mult

organizatorice ce se pot implementa imediat şi nu necesită costuri sau presupuncosturi nesemnificative. +ceste măsuri revin în sarcina asociaţiilor de locatari $proprietari şi sunt analizate din punct de vedere al influenţei asupra consumului decăldură cât şi din punct de vedere al economiei de energie.

<ăsuri generale )i de organizare Enformarea utilizatorilor despre economisirea energiei. nţelegerea corectă a modului în care clădirea trebuie să funcţioneze atât în

ansamblu cât şi la nivel de detaliu. (tabilirea unei politici clare de administrare în paralel cu o politică de

economisire a energiei în exploatare.

ncurajarea ocupanţilor de a utiliza clădirea corect, fiind motivaţi pentru a reduceconsumul de energie.



nregistrarea regulată a consumului de energie . +naliza facturilor de energie şi a contractelor de furnizare a energiei şi

modificarea lor, dacă este cazul. Enstruirea personalului administrativ.

Măsuri asupra clădirii

0scarea subsolurilor inundate. Posibilităţi de acces la reţelele de distribuţie din subsol "desfiinţarea boxelor care împiedică accesul#.

mbunătăţirea etanşării la uşi şi ferestre. /tanşarea gurilor de acces la instalaţia sanitară.

Măsuri asupra instalaţiilor de /ncălzire

ndepărtarea obiectelor care împiedică cedarea de căldură a radiatoarelor către încăpere "perdele, mobile#.

Entroducerea între perete şi radiator a unei suprafeţe reflectante care să reflecteze căldura radiantă către cameră.

Ferificarea existenţei circulaţiei de agent termic prin radiator. Ferificarea dacă robinetele cu dublu reglaj sunt desc*ise. &prirea cazanului pe perioada pauzelor "9ee7end, sărbători# în perioada de

tranziţie dintre anotimpuri "cu temperaturi externe pozitive#. 2educerea temperaturilor din încăperile nelocuite.

Măsuri asupra instalaţiilor de preparare apă caldă de consum

&ptimizarea orarului de funcţionare a sistemului de apă caldă. /conomisirea apei calde "utilizarea de dispersoare de duş economice, etc.# nlocuirea garniturilor la robineţi şi repararea armăturilor defecte.

<ăsuri asupra ventilării )i #ncălzirii cu aer ?sectorul ter"iar@ (curtarea intervalelor de funcţionare a ventilării mecanice, dacă nu se dispune de

sistem automat de pornireoprire. &prirea ventilaţiei şi a climatizării în timpul pauzelor "9ee7end sau sărbători#. &prirea sistemului de climatizare pe timpul nopţii.

3ăsurile de reabilitare energetică Kcu costuri reduseL necesită capital scăzut saumediu. +ceste măsuri simple revin în sarcina asociaţiilor de locatari $ proprietari iarimplementarea lor se face de către personal specializat, în urma unei analizeeconomicoenergetice care să ia în calcul influenţa soluţiei sau pac*etului de soluţiiasupra consumului de căldură şi energie electrică, economia de energie şi în finalasupra costului soluţiei.

Măsuri generale

+ngajarea unui responsabil energetic. +sigurarea serviciilor de consultanţă energetică din partea unor firme specializate

"care să asigure şi întreţinerea corespunzătoare a instalaţiilor din construcţii.

,ăsuri asupra clădirii nlocuirea geamurilor sparte sau fisurate. +sigurarea etanşării tuturor geamurilor cu bandă izolatoare. +sigurarea înc*iderii etanşe a uşilor de la g*enele de gunoi din cadrul casei

scărilor. +sigurarea înc*iderii etanşe a uşilor de intrare, inclusiv a sasului protector

montarea de mecanism automat pentru înc*iderea uşilor.

3ontarea unui rând suplimentar de geam la ferestrele exterioare. /tanşarea uşilor corespondente cu spaţiul casei scărilor.



Ezolarea pereţilor exteriori strat suplimentar exterior pentru termoizolaţie. Ezolarea ultimului etaj şi$sau a acoperişului izolarea plafonului. Ezolarea planşeului peste subsol .

,ăsuri asupra instala0iilr existente Ezolarea peretelui din spatele radiatorului. (pălarea corpurilor statice "prin demontare de pe poziţie# cu jet de apă sub

presiune sau c*imic pentru eliminarea mâlului şi depunerilor de nisip. Detartrarea conductelor de distribuţie prin spălare c*imică. nlocuirea tuturor vanelor defecte care prezintă pierderi de apă. nlocuirea radiatoarelor fisurate şi a ţevilor de distribuţie colmatate. nlocuirea robinetelor cu dublu reglaj defecte. Dotarea corpurilor statice de la ultimul nivel cu ventile de aerisire Ezolarea termică a conductelor de distribuţie din subsolul clădirilor. Prevederea de repartitoare de costuri cu montare pe corpurile de încălzire. Dotarea clădirilor cu contoare de căldură.

,ăsuri asupra instala0iei de preparare apă caldă de cnsu& nlocuirea armăturilor defecte. Ezolarea termică a conductelor de transport acc din subsol. 3ontarea de debitmetru pe branşamentul de alimentare cu apă caldă din subsolul

te*nic.

,ăsuri asupra instala0iei de !entilare 2i încălzire cu aer cald

2epararea grilelor şi canalelor verticale de ventilare naturală în băi şi bucătării, înscopul eliminării infiltraţiilor de aer în exces.

IMPACTUL &CIAL AL M:URIL&R DE EFICIEN9: ENERGETIC: JN CL:DIRI

.1 REDUCEREA FACTURII ENERGETICE A P&PULA9IEI

%alitatea socială a locuirii reprezintă o dimensiune importantă a calităţii vieţiiindividuale şi sociale, datorită relaţiei ce se stabileşte între om şi mediul construit. &componentă importantă a acestei relaţii o constituie confortul termic o componentăimportantă şi în prezent costisitoare. 3ăsurile de eficienţă energetică în clădiri

urmăresc asigurarea confortului termic şi reducerea consumului de energie iar



reducerea consumului de energie, înseamnă scăderea facturii energetice plătite decetăţean.

Pentru a evidenţia importanţa deosebită a acestei probleme vom trece înrevistă o serie de date privind veniturile actuale ale populaţiei 2omâniei, pondereafacturii energetice în venituri, precum şi posibilităţile de reducere a facturii

energetice datorită măsurilor de eficienţă energetică în clădiri, cu focalizare peenergia termică. %a sursă de informaţie sau folosit studii recente ale +P/2 şi EP%4 ]#

Pentru început, câteva cifre globale pentru 2omânia! 5 @ reprezintă ponderea populaţiei sărace ': @ reprezintă ponderea angajaţilor, '6 @ cea a pensionarilor, din total

populaţie venitul mediu anual pe cap de locuitor este de ;6? /uro "dec.'::-# --< /uro este salariul mediu net lunar al unui angajat "martie '::5#

Pentru o familie de 5 persoane care locuieşte la bloc întrun apartament de 5 camere,c*eltuielile totale pentru utilităţi "energie termică, energie electrică, gaze naturale,apă canal, salubritate# reprezintă în medie 5:...C @ din venituri. Gaptul că, în

prezent, din aceste c*eltuieli partea de energie termică reprezintă cca jumătate, neconduce în mod logic pe următoarea direcţie de acţiune! măsuri de eficienţăenergetică în clădiri → reducerea consumului de energie termică → reducerea facturiienergetice. Exeplu1' 1loc de locuinţe P I C /taje, amplasat în zona climatică EE "1ucureşti#,construit în anii H<:, având 5: apartamente de 5 camere. %onsumurile actuale deenergie termică ale blocului sunt!

pentru încălzire! C;5.C?: 7N*$an pentru apă caldă menajeră! ':.::: 7N*$an total energie termică "încălzire şi apă caldă#! <C5.C?: 7N*$an

+ceasta revine la un consum anual de energie termică pe apartament de 'C.<6'

7N*$an şi la un cost al acesteia de cca ?:: /uro pe an "pentru un preţ mediu alenergiei termice la nivelul anului '::5 de :,:'C /uro$7N*#.(e aplică următoarele măsuri de eficienţă energetică!

înlocuirea ferestrelor termoizolarea terasei şi a planşeului peste subsol contorizare până la nivel de apartament reabilitarea instalaţiilor de încălzire şi de apă caldă menajeră

%a urmare, consumul total de energie termică al blocului scade la C:6.::: 7N*$an,ceea ce reprezintă @ din consumul actual. +cest lucru se traduce în reducereafacturii de energie termică pentru un apartament cu 6'.::: lei pe lună "la nivelulanului '::5#. Exeplul :8 1loc P I C /taje, amplasat în zona climatică EEE "Piatra )eamţ#, având: de garsoniere. %onsumurile actuale de energie termică ale blocului sunt!

pentru încălzire! 5:-.':: 7N*$an pentru apă caldă menajeră! -;C.?:: 7N*$an total energie termică! C;.6:: 7N*$an

+ceasta revine la un consum anual de energie termică pe apartament de ;.;-?7N*$an, şi la un cost al acesteia de 'C: /uro pe an. (e aplică următoarele măsuri deeficienţă energetică!

termoizolare pereţi şi planşeu la ultimul nivel etanşarea rosturilor la tâmplăria ferestrelor contorizarea până la nivel de apartament reabilitarea instalaţiilor de încălzire şi de apă caldă menajeră montarea unei centrale termice de imobil





%a urmare, consumul total de energie termică al blocului scade la -C6.<::7N*$an, ceea ce reprezintă doar 5: @ din consumul actual. +cest lucru se traduce înreducerea facturii de energie termică pentru o garsonieră cu ':.::: lei pe lună "lanivelul anului '::5#.

.% FINAN9AREA M:URIL&R DE EC&N&MIIRE A ENERGIEI3ăsurile de economisire a energiei costă. %um pot fi ele plătite de populaţie, încondiţiile în care în prezent mulţi locatari nu îşi pot ac*ita întreţinerea, solicitânddebranşarea de la sursele de energie termică ^

En rezolvarea acestei probleme un rol important îi revine statului, prinpromovarea unor programe naţionale de încurajare a investiţiilor pentrueconomisirea energiei în clădiri. (ursele potenţiale de finanţare pentru realizareaunor astfel de programe sunt! bugetul de stat, bugetul local, capitalul privat şi fondurinerambursabile provenite din 0/ sau din afara continentului european.

En favoarea obţinerii unor fonduri externe nerambursabile, pledează ca

argumente faptul că 2omânia! este o ţară candidată la integrare, este o parte a ecosistemului european, ca poluator şi în acelaşi timp ca receptor

de poluare, este o ţară care a aderat la majoritatea convenţiilor de mediu şi de dezvoltare

durabilă. +plicarea unui regim de stimulare a investiţiilor pentru reabilitarea apartamentelorproprii poate fi realizată printrun sistem de credite avantajoase, prin reducereaimpozitelor, prin reducerea 4F+ului la materialele termoizolante şi la ec*ipamentelede instalaţii, precum şi scutirea taxelor de import pentru acestea.)u este de neglijat nici măsura privind reducerea impozitelor la firmele care se ocupă

de activitatea de reabilitare termică a clădirilor şi instalaţiilor aferente.Prin Aegea nr.5'$'<.:.'::', pentru aprobarea &rdonanţei Buvernului nr.';$':::privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisiriienergiei termice, sa aprobat Kscutirea de impozit pe locuinţa pe care o deţin, peperioada de rambursare a creditului obţinut pentru reabilitarea termicăL.&rdonanţa de 0rgenţă a Buvernului nr.-<C$'<.--.'::' privind instituirea măsurilorspeciale pentru reabilitarea termică a unor clădiri de locuit multietajate, conţine oserie de prevederi care încurajează lucrările de reabilitare termică a clădirilor şi lesusţine financiar. Dintre acestea amintim!

Kfondurile necesare pentru finanţarea c*eltuielilor privind expertizarea, auditul energeticprecum şi pentru proiectarea lucrărilor de reabilitare termică a clădirilor de locuit

multietajate nominalizate în programele anuale se asigură din alocaţii de la bugetul destatL

Kfondurile necesare pentru finanţarea c*eltuielilor privind executarea lucrărilor pentrureabilitarea termică a clădirilor de locuit multietajate se asigură astfel! din credite şi$saualocaţii de la bugetul de stat, care va acoperi 6 @ din c*eltuieli, din care 5: @ seconstituie în subvenţie de la bugetul de stat... şi din fondul de reparaţii al asociaţiei deproprietari$locatari, care va acoperi - @ din c*eltuieli, pentru locuinţele proprietate apersoanelor fiziceL

Kproprietarii locuinţelor, persoane fizice, din clădirile de locuit multietajate incluse înprogramele anuale... se obligă să restituie la terminarea lucrărilor de reabilitare termică aclădirii sumele alocate din bugetul de stat pentru executarea lucrărilor de intervenţie, maipuţin subvenţia, în rate egale, cu o dobândă de @ pe an şi cu o durată de rambursare de

-: ani de la data recepţiei terminării lucrărilorL.



CALCULUL TERMENIL&R DIN ILAN9ULENERGETIC AL UNEI CL:DIRI

%ăldura este transportată prin anvelopa clădirii prin mecanisme de transmitere,precum conducţia, convecţia şi radiaţia, şi prin sc*imbul de aer. n această anexă, se prezentăpe scurt conceptele şi parametrii fundamentali, utilizaţi în mod curent pentru a caracterizaperformanţa termică a diferitelor componente ale anvelopei clădirii. +cest fapt este necesarmai departe pentru a estima economiile de energie înregistrate prin renovarea$reabilitareaanvelopei clădirii. Emportant de reţinut este că întreaga abordarecorespunde unui regimstaţionar de transfer de căldură.

+.- 42+)G/20A D/ %_AD02_ P2E) %&3P&)/)4/A/ +)F/A&P/E %A_DE2EE

=n clădiri% transferul de căldură prin pereţi şi acoperişuri este dominat de conducţie şiconvecţie% deşi radiaţia este şi ea semnificativă uneori# &e o'icei% pentru componentele supraterane aleclădirii% se consideră vala'ilă ipoteza conducţiei unidimensionale% cu condiţia să nu existe punţitermice importante la colţurile pereţilor sau la capetele plăcilor# Dluxul de căldură conductiv transferat

printr-un perete omogen sau un strat de acoperiş% ilustratat în figura )-% poate fi calculat folosindlegea lui Dourier*

ON "+-#unde simbolurile sunt! A suprafaţa peretelui, m'

= s.i temperatura interioară a peretelui, °%= s.e temperatura exterioară a peretelui, °%

λ conductivitatea termică a peretelui, N$mV

δ grosimea peretelui, mPentru a arateri*a tran"(erul de !ldur! pre*entat de eua)ia A-152 "e

de(ine;te o rezistenţă termică de conducţie unidirecţională sau /n c5mp curent 2 'n #od"i#ilar u re*i"ten)a eletri! din le+ea lui &0#8

Om'V$N "+'#

+ceastă rezistenţă este caracteristică zonei centrale a peretelui, unde fluxul termiceste perpendicular pe perete se presupune că în acest caz nu există înfluenţe de la muc*ii şicolţuri, pe unde se pierde căldură suplimentar datorită fluxurilor termice bi şi tridimensionale.

%ăldura se pierde preferenţial nu numai pe la muc*ii şi colţuri, dar şi prin anumiteporţiuni ale anvelopei, caracterizate de o rezistenţă conductivă scăzută relativ la rest "îngeneral, la îmbinări#. n acest sens, se defineşte puntea terică, ca reprezentândsuprafeţele locale pe unde se pierde mai multă căldură decât în medie. Punţile termiceconduc la creşterea pierderilor termice, descreşterea confortului "pereţi reci şi umezi# şi ladeteriorarea structurii clădirii prin favorizarea apariţiei condensului pe timpul sezonuluirece. 0n exemplu de punte termică îl reprezintă planşeul de beton neacoprit de izolaţie

termică la îmbinarea cu peretele vertical, după cum este ilustrat în figura +.-.



8ig. +%1 Ilustrarea unei pun"i terice

Pentru o corectă apreciere a transferului termic prin anvelopaclădirii% rezistenţele termice în cămp curent tre'uie corectate cu influenţa

punţilor termice care există inerent la orice construcţie# $ astfel demetodologie a fost adoptată în Normativul romănesc 0"9EE" de calcultermote;nic al clădirilor# 7aloarea corectată se notează% conform acestuinormativ% cu # &acă rezistenţa este mediată pe un element al anvelopeiavnd o o componenţă eterogenă :de exemplu% părţi opace com'inate cu

părţi vitrate<% rezistenţa se notează cu #

onceptul de rezistenţă termică poate fi extins şi la transferul de căldură prin convecţie :numitşi superficial< care apare la suprafaţa interioară sau exterioară a anvelopei clădirii# Pentru a calculafluxul de căldură prin convenţie% este utilizată legea de răcire a lui NeFton*

ON "+5#

unde este coeficientul de transfer termic convectiv "numit şi coeficient superficial# lasuprafaţa interioară sau exterioară a peretelui. 2ezultă că rezisten"a tericăconvectivă unidirec"ională asociată transferului de căldură la suprafaţă este!

Om'V$N "+C#

Fig+ A-% Prezentarea conceptului de rezistenţă termică unidirecţională

ntregul sistem din fig. +' poate fi astfel caracterizat printro rezistenţă termicăglobală, egală în acest caz cu suma rezistenţelor înseriate. 4rebuie reţinut că, dacă transferulde căldură prin radiaţie este semnificativ în comparaţie cu convecţia termică, acesta este celmai adesea inclus sub forma unui termen de corecţie α rad adăugat la coeficientul de transfertermic prin convenţie α , definit mai sus prin ec. "+5#! α tot Eα α rad . Faloareacoeficientuluiα rad rezultă prin exprimarea forţată a legii radiaţiei (tefan1oltzman sub formalegii lui )e9ton!

ON "+#

undeε = emitanţa suprafeţei "sau factorul de emisie#, valoare O:- "se ia din tabele#



σ 0 = ,?<x-:6 N$m'V C, constanta universală (tefan1oltzman= med = temperatura mediului înconjurător, V "de ex., -:o%I'<5='65 V#T s!i?e@ B te#peratura la "upra(a)a interioar!<eterioar! a peretelui2

Gluxul de căldură transferat în total prin convecţie şi radiaţie este apoi transmis princonducţie prin anvelopa clădirii. %oeficientul de transfer de căldură la suprafaţa exterioară

"convecţie Iradiaţie# au valori de proiectare pentru condiţii de iarnă şi altele pentru condiţii

de vară. "de exemplu, N$m'V pentru o viteză a aerului de ?,< m$s

şi N$m'V pentru o viteză a aerului de 5, m$s#. %oeficienţii de transfer termicpentru suprafaţa interioară depind de poziţia suprafeţei şi de direcţia fluxului de căldură "de

exemplu, pentru pereţi verticali şi flux de căldură orizontal, N$m'V, pentru pereţi

orizontali şi flux de căldură orientat în sus N$m'V, în timp ce pentru pereţi

orizontali şi flux de căldură orientat în jos N$m'V în aceste cazuri, sa presupus că

suprafeţele nu reflectă radiaţia termică şi au emisivitatea termică #.n clădiri, un perete sau un acoperiş constă din mai multe straturi de materiale

omogene, după cum este arătat în figura +5. 4ransferul de căldură printrun perete sauacoperiş alcătuit din ) straturi, atunci când include şi convecţia de la aerul înconjurător,poate fi determinat prin rezisten"a terică globală 6t !

Om'V$N "+?#

sau coe(icientul global de tras(er de căldură 9 !

ON$m'V "+<#

De obicei, specialiştii preferă să folosească rezistenţa termică 6t pentru elementele deconstrucţie opace cu valori mici ale coeficientului 9 "de exemplu, izolaţiile termice#. Dincontră, pentru uşi sau ferestre, se foloseşte coeficientul 9 , deoarece aceste componente au valori mici ale rezistenţei 6t .C!ldura total! tran"(erat! prin 7 cl o#ponente ale an7elopei l!diriiaoperi;uri2 pere)i2 u;i2 (ere"tre5 e"te dat! de8

ON "+6#

0n alt mod de a caracteriza căldura transferată prin clădire este coe"icientul detrans"er termic conductiv, definit ca!

ON$V "+;#

/cuaţia "+6# arată clar că transferul de căldură de la compomentele anvelopei uneiclădiri scade cu creşterea valorii rezistenţei 6t şi scăderea valorii coeficientului global 9 .Pentru a atinge acest obiectiv, se poate adăuga o izolaţie termică pereţilor şi acoperişurilor iar

ferestrele mai vec*i şi mai puţin eficiente pot fi înlocuite cu unele duble$triple.



Fig+ A-& 6ezistenţa termică globală a unui perete sau acoperiş multistrat +.: T6+7A8E6B 5E CB56 Î7T6E CB5I6E DI A*B

4ransferul de căldură dintre subsol sau conturul podelei unei clădiri şi pământ,denumit deasemenea cupla:ul cu solul , este în esenţă o problemă bidimensională de transferde căldură prin conducţie. 3odelarea matematică a acestuia este anevoioasă mai ales în cazulclădirilor rezidenţiale sau cu un singur nivel, având suprafeţe mari ale podelei în raport cu volumul clădirii. & complicaţie în plus a calculelor este dată de marea varietate de proprietăţiale solului "de exemplu, conductivitatea termică a solului variază între :, şi ', N$mV, înfuncţie de umiditate şi compoziţie#. %a urmare, în orice analiză termică a unei clădirii,calculul transferului de căldură spre sol este cel mai puţin exact. De obicei, cuplajul cusolul este exprimat printro sumă de trei termeni ce exprimă transferul de căldură prinpereţii verticali ai subsolului aflaţi în contact cu solul, prin planşeele orizontale "podelele#aflate în contact cu solul şi prin plăcile aflate perimetral în contact cu solul!

ON "+-:#unde9 l coeficientul global de transfer termic perimetral pentru porţiunea ∆h de perete vertical

sau pentru placa pe sol, N$mV U - coeficientul glo'al de trasfer termic prin suprafaţa podelei% G9mH G perimetrul "conturul# clădirii, m A suprafaţa planşeului, m'

= sol temperatura solului, o%= i#e' temperatura interioară "exterioară#, o%

/ste de reţinut că, în calculele pentru consumul de energie pentru răcire, pierderile prin

subsol şi plăci pe sol sunt de obicei neglijate.



8ig. +%; Tras(erul de căldură spre sol +.3 ACI<FB 5E +E6

+erul curge prin anvelopa clădirii datorită vântului, efectului de stratificare termică şia ventilaţiei forţate, dacă aceasta există. (e disting două mecanisme care contribuie lasc*imbul total de aer!

in"iltraţii3ex"iltraţii > curgeri necontrolate ale aerului prin toate crăpăturile şidesc*izăturile unei clădiri reale de la exterior la interior $ de la interior la exterior

ventilaţia > ventilaţia naturală prin ferestre şi uşi desc*ise şi ventilaţia mecanică cuajutorul ventilatoarelor.

%ig. A) -niltraţii de aer şi eectul de stratiicare într)o casă în ti"pul sezonului de încălzire

Ctudiul mecanicii fluidelor arată că de'itul de fluid printr-un orificiu este direct proporţionalcu aria secţiunii de curgere şi cu diferenţa de presiune la o putere oarecare# &e'itul total de aer esteo'ţinut prin însumarea pentru toate orificiilor k *

Om5$s "+--#



unde AH aria secţiunii de infiltrare, m'

cH coeficient de debitnH exponent∆ pH = pe * pi = diferenţa de presiune locală dintre exterior şi interor, )$m' "Pa#

Diferenţa de presiune este suma a trei termeni!

O)$m' "+-'#primul datorită vântului, al doilea datorită efectului de stratificare şi al treilea datorită ventilaţiei forţate atunci când există. Debitul de aer depinde numai de ∆ p totală, nu determenii individuali. %ontribuţia relativă a vântului, stratificării şi ventilaţiei variază dealungul anvelopei şi, datorită neliniarităţii, nu se pot calcula separat debitele de aer pentrufiecare din aceste efecte pentru ca apoi să se însumeze. Presiunea vântului depinde puternic de viteza şi orientarea vântului faţă de pereţiiclădirii. 3ai mult decât atât, viteza vântului este modificată de teren şi obstacole, fiindsemnificativ mai mare mult deasupra solului. Fiteza vântului este o variabilă dependentă de

vreme care are importanţă asupra consumurilor energetice ale clădirii "de exemplu, se potconsidera I=?,<m$s pentru condiţii de încălzire şi I=5,m$s pentru condiţii derăcire, deoarece vântul tinde să fie mai slab vara decât iarna#. /fectul de stratificare este rezultatul diferenţelor de densitate dintre aerul interior şicel exterior clădirii. Diferenţa de presiune produsă de stratificare depinde totuşi de ∆= E = i -= e. Earna, aerul din interiorul clădirii este mai cald şi deci mai puţin dens decât aerul exterior.De aceea, diferenţa de presiune "jossus# este mai mică decât diferenţa de presiune exterioarădintre aceleaşi nivele. n consecinţă, există o diferenţă de presiune interiorexterior care variză liniar cu greutatea, iar nivelul presiunii neutre "p = :# este aproape de înălţimea mediea clădirii. Deci, în timpul sezonului de încălzire, jumătatea de jos a clădirii va avea o curgerespre interior a aerului, iar cealaltă jumătate o curgere spre exterior.n timpul sezonului derăcire, dacă aerul interior este mai rece decât cel exterior, orientarea curgerii este inversă.

/fectul de stratificare este relativ mic la clădirile cu mai puţin de cinci nivele, dar poatedeveni important la clădirile mai înalte. n clădirile cu ventilare mecanică există o diferenţă de presiune între interior şiexterior dacă debitele de intrare şi de ieşire nu sunt egale. Diferenţa de presiune care rezultădepinde de proiectarea şi funcţionarea sistemului de ventilaţie şi nu de etanşeitatea clădirii.3ai mult, există o influenţă a termenilor care ţin cont de vânt şi de stratificare. Din acestmotiv, mai ales pentru clădirile comerciale, ∆ pvent are o valoare de proiectare mare, iartermenii care ţin cont de vânt şi de stratificare sunt neglijaţi. Gără o măsurare directă, este dificil de estimat debitul de aer infiltrat prin anvelopaclădirii. /xistă două metode principale de măsurare care permit estimarea caracteristicilor deinfiltrare ale unei clădiri, prezentate în capitolul .C. Gluxul de căldură sensibilă "i.e. proporţională cu diferenţa de temperatură# datoratsc*imbului de aer depinde de diferenţa de temperatură dintre aerul interior şi cel exterior!

ON "+-5#

unde

debitul volumetric de aer sc*imbat Om5$* ρ = -,'5 7g$m5, densitatea aerului în condiţii standardc p căldura specifică la presiune constantă a aerului, 8$7gV

%oeficientul J in" a fost definit similar cu J cond şi reprezintă coe"icientul de in"iltraţii al clădirii .

%ăldura latentă a aerului sc*imbat este!



ON "+-C#

unde

debitul volumetric de aer sc*imbat Om5$*

ρ =-,'5 7g$m

5

, densitatea aerului în condiţii standardh " g = 'C: V8$7g , căldura de vaporizare a apei la presiunea de - atm.K i#e' umiditatea aerului interior şi exterior O7g apă$7g aer.

A.4 SPORURILE DE CĂLDURĂ INCIDENTALE

%el mai important spor de căldură apare în timpul zilei şi este datorat soarelui. +cestase numeşte spor solar . Din iradiaţia solară ( incidentă pe suprafaţa geamului, oparte r⋅ ( este reflectată, o parte a⋅ ( este absorbită şi o parte t ⋅ ( este transmisă în interior"rat =-#. 2adiaţia transmisă în interiorul clădirii este presupusă a fi absorbită de aceasta în întregime datorită efectului de cavitate. 2adiaţia absorbită de geam îi măreşte acestuiatemperatura, putând sc*imba astfel c*iar direcţia fluxului de căldură. (porul total de căldură

solară prin fereastră este de obicei calculat ca suma dintre iradiaţia solară transmisă şiiradiaţia absorbită ce este apoi transmisă în interiorul clădirii prin convecţie!

ON "+-#

unde A este aria suprafeţei geamului şi F este definit ca un coe"icient de spor de căldurăsolară. +cesta din urmă este dat de

pentru fereastra cu un singur geam

pentru fereastra dublă,

cu α s * coeficientul de transfer de căldură prin spaţiul dintre geamuri şi ai şi ae > coeficienţiide absorbţie ai geamului interior şi respectiv exterior. %oeficientul global de transfer decăldură al ferestrei este calculat cu ajutorul ec. "+<#, unde trebuie reţinut că rezistenţeleconductive sunt neglijabile în comparaţie cu cele ale suprafeţei "convecţie I radiaţie#.

Pe lângă sporurile solare, mai există şi sporuri de căldură datorate oaenilor!luinilor )i ecipaentelor "aparate electrocasnice, motoare, computere şi copiatoare#.Pentru aparatele de iluminat şi pentru radiatoare electrice, valoarea puterii nominale "deexemplu valoarea de pe etic*etă# este de obicei apropiată de valoarea puterii consumate. Dar

pentru ec*ipamentele de birou, această afirmaţie este oarecum eronată! sa constatat prinmăsurare că puterea consumată este de ' până la C ori mai mică. 3ai mult decât atât,consumul ec*ipamentelor de birou nu este cunoscut cu precizie, variind după cum utilizatoriiopresc computerele atunci când nu au nevoie de ele sau le lasă pornite în timpul nopţii sau în 9ee7end.

Pentru ec*ipamentele din laboratoare sau bucătării, trebuie observat dacă nu cumva omare parte din căldura produsă este evacuată direct la exterior prin utilizarea de ventilatoare.

(porurile de căldură datorate oamenilor depind de nivelul activităţii fizice. (porultotal de căldură trebuie să fie apropiat de aportul caloric al *ranei consumate, din moment ceaproape toată energia este disipată de corp sub formă de căldură. (porul de căldură latentătrebuie să fie egal cu căldura de vaporizare a apei care este eliminată din corp prin

transpiraţie sau respiraţie.



C&NUMURI DE ENERGIE PENTRU APARATURA ELECTR&-CANIC: @I DE IR&U

Aparatuleletri

Putereain"talat!

Durata deintre$uin)are

Con"uanualener+

eletri

ON O*$zi. O*$sapt. O*$an O7N*$

+cvarium -5: -' C56: <:

+ragaz electric gateste mancarea pentru C persoane %irca

+spirator -::: - ' '1ecfluorescentcompact

-- C -C?: -?

1ecincandescentclar

C: C -C?: ?:

1ecincandescentmat

?: C -C?: ;:

1ormasinaelectrica.

:: :,' -5 <

%asetofon cu%D

6 ' <5: ?

%azan de apă 5?:: -: de l$zi la ::% 5':%eainic

electric "' l#'::: :,:6 5: 6:

%omplex ZiGi -:: 5 -:; --:%ongelator"5: l#

-: 'C 6<?: ?5:

%ongelatornou"': l#

-:: 'C 6<?: C5:

%ongelator vec*i"': l#

-: 'C 6<?: <::

%uptor cumicrounde -5:: :,-< ?- 6:%uptor electric 6: 5 -? -5:



/xpress decafea"' l#

6:: :,' ;- <

Gier de calcat -::: 5 ' -?Grigider cu

absorbţie --: 'C 6<?: C:Grigider cucompresor şitermostat"':: l#

6 'C 6<?: -6:

3agnetofon ': - 5? <3aşinăautomată despălat rufe

? spălări pe săptămână ::?

3aşină decusut

5: C -C?: CC

3aşină despălat rufe >cu încălzireaapei

? spălări pe săptămână 5<:C

3aşină despălat rufe >fără încălzireaapei

? spălări pe săptămână -':5

3aşină de vase De C ori pe săptămână C-

3ixer C:: - ' '-Pat pe apă

::-::

Pompacentrifuga

?: 'C 6<?: '

4elevizor -:: 5 -:; --:4oaster depâine

6: :,-< ?- :

0scator de păr -::: - ' '

0scător rufe 5e ; ori pe saptaana ':

Fentilator de bucatarie -: - 5?

Fideo C ' <: C:



%Z/(4E&)+2 P/)420 E)F/(4EB+2/+ %A_DE2EE

Fi;! de eperti*!]5

%lădirea! +dresa!Proprietar!

Destinaţia principală a clădirii! locuinţe birouri spital comerţ *otel autorităţi locale $ guvern şcoală cultură altă destinaţie!

4ipul clădirii! individuală înşiruită bloc tronson de bloc

Yona climatică în care este amplasată clădirea! 2egimul de înălţime al clădirii "ex. ( I P I C#!

+nul construcţiei! Proiectant $ constructor! (tructura constructivă!

zidărie portantă cadre din beton armat pereţi structurali din beton armat stâlpi şi grinzi diafragme din beton armat sc*elet metalic

/xistenţa documentaţiei construcţiei şi instalaţiei aferente acesteia! partiu de ar*itectură pentru fiecare tip de nivel reprezentativ, secţiuni reprezentative ale construcţiei, detalii de construcţie, planuri pentru instalaţia de încălzire interioară, sc*ema coloanelor pentru instalaţia de încălzire interioară,

planuri pentru instalaţia sanitară, Bradul de expunere la vânt!

adăpostită moderat adăpostită liber expusă "neadăpostită# (tarea subsolului te*nic al clădirii!

0scat şi cu posibilitate de acces la instalaţia comună, 0scat, dar fără posibilitate de acces la instalaţia comună, (ubsol inundat $ inundabil "posibilitatea de refulare a apei din canalizarea exterioară#,

Plan de situaţie $ sc*iţa clădirii cu indicarea orientării faţă de punctele cardinale, adistanţelor până la clădirile din apropiere şi înălţimea acestora şi poziţionarea sursei decăldură sau a punctului de racord la sursa de căldură exterioară.

Edentificarea structurii constructive a clădirii în vederea aprecierii principalelorcaracteristici termote*nice ale elementelor de construcţie din componenţa anvelopeiclădirii! tip, suprafaţă, straturi, grosimi, materiale, punţi termice!

Pere)i eteriori opai8 alcătuire!

P/ Descriereupra(a)!

#QO

traturi o#ponente

i e5Coe(iient

reduere O

Material Gro"i#e #O

(uprafaţa totală a pereţilor exteriori opaci Om`! (tare! bună, pete condens, igrasie, (tarea finisajelor! bună, tencuială căzută parţial $ total, 4ipul şi culoarea materialelor de finisaj /lemente de umbrire a faţadelor





Pere)i !tre"pa)ii anee a"a"!rilor2 +0ene et.58

(uprafaţa totală apereţilor către casa

scărilor Om`! Folumul de aer din casa scărilor Om!

Plan;eu pe"te "u$"ol8

P(b Descriereupra(a)!#QO

traturi o#ponente i e5 Coe(iient

reduere2r OMaterial

Gro"i#e #O

(uprafaţa totală a planşeului peste subsol Om`! Folumul de aer din subsol Om!

Tera"! < aoperi;8 4ip! circulabilă, necirculabilă,

(tare! bună, deteriorată,

uscată, umedă 0ltima reparaţie! S - an, - > ' ani

' > ani, T ani

4/ Descriereupra(a)! #QO

traturio#ponente i e5

Coe(i-ientreduere2 r OMateria

lGro"i#e#O

(uprafaţa totală a terasei Om`! 3ateriale finisaj (tarea acoperişului peste pod!

1ună, +coperiş spart $ neetanş la acţiunea ploii sau a zăpezii Fere"tre < u;i eterioare8

G/$ $0/

Descriere

upra( a)!#QO

Tipult,#pl!riei

Gradetan;are

Pre*en)!o$loni < e5

(tarea tâmplăriei! bună $ foarte bună evident neetanşă

fără măsuri de etanşare, cu garnituri de etanşare,

cu măsuri speciale de etanşare Ele#entele de on"tru)ie #o$ile din "pa)iile o#une8

uşa de intrare în clădire! 0şa este prevăzută cu sistem automat de înc*idere şi sistem de siguranţă "interfon, c*eie#, 0şa nu este prevăzută cu sistem automat de înc*idere, dar stă înc*isă în perioada deneutilizare, 0şa nu este prevăzută cu sistem automat de înc*idere şi este lăsată frecvent desc*isă înperioada de neutilizare, ferestre de pe casa scărilor! starea geamurilor, a tâmplăriei şi gradul de etanşare Gerestre $ uşi în stare bună şi prevăzute cu garnituri de etanşare, Gerestre $ uşi în stare bună, dar neetanşe, Gerestre $ uşi în stare proastă, lipsă sau sparte,

%aracteristici ale spaţiului locuit $ încălzit! (uprafaţa locuibilă $ a pardoselii spaţiului încălzit Om`,

P Descriereupra(a)!#QO

traturi o#ponentei e5 Coe(iient

reduere2 r OMaterial

Gro"i#e

#O



Folumul spaţiului încălzit Om, nălţimea medie liberă a unui nivel Om In"tala)ia de 'n!l*ire interioar!8 (ursa de energie pentru încălzirea spaţiilor!

(ursă proprie, cu combustibil!%entrală termică de cartier 4ermoficare > punct termic central 4ermoficare > punct termic local +ltă sursă sau sursă mixtă!

4ipul sistemului de încălzire! ncălzire locală cu sobe, ncălzire centrală cu corpuri statice, ncălzire centrală cu aer cald, ncălzire centrală cu planşee încălzitoare, +lt sistem de încălzire!

(tarea coşului $ coşurilor de evacuare a fumului! %oşurile au fost curăţate cel puţin o dată în ultimii doi ani,

%oşurile nu au mai fost curăţate de cel puţin doi ani, Date privind instalaţia de încălzire interioară cu corpuri statice!Tipcorpstatic

Număr corpuri statice I'uc#J Cuprafaţă ec;ivalentătermic ImKJ

înspaţiullocuit

înspaţiulcomun

4otal

înspaţiullocuit

înspaţiulcomun

4otal

Date pri7ind in"tala)ia de ap! ald! #enaKer!8

(ursa de energie pentru prepararea apei calde menajere!

(ursă proprie, cu!%entrală termică de cartier 4ermoficare > punct termic central 4ermoficare > punct termic local +ltă sursă sau sursă mixtă!

4ipul sistemului de preparare a apei calde menajere! Din sursă centralizată, %entrală termică proprie, 1oiler cu acumulare, Preparare locală cu aparate de tip instant a.c.m., Preparare locală pe plită, +lt sistem de preparare a.c.m.!

Puncte de consum a.c.m. $ a.r. )umărul de obiecte sanitare pe tipuri 2acord la sursa centralizată cu căldură! racord unic,

multiplu! puncte, diametru nominal Omm, presiune necesară "nominal# Omm%+ %onducta de recirculare a a.c.m.! funcţională,

nu funcţionează nu există %ontor de căldură general! tip contor ,

anul instalării , existenţa vizei metrologice

Debitmetre la nivelul punctelor de consum! nu existăparţial peste tot

+lte informaţii! accesibilitate la racordul de apă caldă din subsolul te*nic,



programul de livrare a apei calde menajere, facturi pentru apa caldă menajeră pe ultimii ani, date privind sursa de căldură pentru prepararea apei calde menajere, dimensiunile boilerului pentru prepararea a.c.m., facturi pentru consumul de gaze naturale pentru clădirile cu instalaţie proprie de

producere a.c.m. funcţionând pe gaze naturale

CERTIFICAT ENERGETIC nr.

Din --.:<.'::5%lădire învăţământ

Date identi(iare l!dire8Aiceu informatic %lujQ4iberiu PopoviciK Proprietar'%onsiliul municipal %luj +dresă'calea =urzii. nr+ 810 5irector 2oland Ventsc*Tele(on':'?C C5 6: 'C:<C ': ;'?

Date identi(iare epertener+eti8 7ue! prenue'?heorghe 6odan Florin >oian Daniela =eodor >ogdan Andreescu 8iră organiza"ie'Curs MA$=,6 audit energetic /nconstrucţii * catedra 9N,$C!.9P> >ucureşti Tele(on'

7r. certi(icat expert'

+nulperioadaconstruirii' Aupra(a"a#ncălzită#%O84oluulclădirii#3O8

1

.13

3343.

Indie denee"arde !ldur!pentru 'n!l*irea(erenton"tru)iei8

%?.3

?7N*$m'an



x

otivul eli'erăriicerti(icatuluienergetic'

in "ormat ivasigurare

v5n

zare 3cum părare

alt moti v

C

o3

N

?

!

Clasi(icare energetică

JNC:LHIREA PA9IIL&R AP: CALD: MENASER:

%lădire foarte eficientă energetic %lădire foarteeficientă energetic



%lădire cu eficienţă energetică foarte redusă

%lădire cu

eficienţăenergetică foarteredusă

%3.? <#%

an 113.?1 <#%an

Consum annual estimat %onsum annual

estimat

,liberat de Primăria3unicipiului

%luj > Direcţiade 0rbanism şi +menajarea4eritoriului

Data

6esponsabil Nr+ dosarexpertizăenergetică

Ltampila şisemnătura

Ltampila şisemnătura expertenergetic

Pro+ra#ul dealul utili*at8

%alcul 7er"iunea8 2odan 1oian

D+4/ P2EFE)D /F+A0+2/+ P/2G&23+)R/E

/)/2B/4E%/ + %A_DE2EE

Grila dela"i(iareener+eti! al!dirii (un)iede on"u#ulde !ldur!anual "pei(i8

JNC:LHIRE8 AP: CALD:MENASER:8

7N*$m'an

7N*$m'an



T&TAL UNIT:9I TERMICE

E7aluarea ener+eti! al!dirii de re(erin)!%

E7aluarea ener+eti! a l!dirii dee(iiente3

%onsum decăldură"încălzire şi

a.c.m.#

%%.? 7N*$m'

an

Nota8

%onsum decăldură "încălzire şi a.c.m.#

131. 7N*$m'an

Nota8?.

Endice de necesar decăldură pentru

încălzire aferentconstrucţiei!

.17N*$m'a

n

Endice de necesar decăldură pentru încălzire

aferent construcţiei!

.%?7N*$m'a

n

Penali*!ri aordate l!dirii erti(iate ;i #oti7area ae"tora8 P: = -.'5

p' = -.:- uşa nu este prevăzută cu sistem automat de înc*idere, dar stă înc*isă în

perioada de neutilizare.p5 = -.:' ferestre$uşi în stare bună, dar neetanşe.pC = -.:' corpurile statice sunt dotate cu dispozitiv de reglaj, dar cel puţin un sfert

din acestea nu sunt funcţionale.p = -.:' corpurile statice au fost demontate şi spălate$curăţate în totalitate înainte

de ultimul sezon de încălzire, dar nu mai devreme de trei ani.p< = -.:< există contor general pentru căldură, dar nu există contor general pentru

apă caldă menajeră.p; = -.:' pereţii exteriori prezintă pete de condens "în sezonul rece#.p-- = -.: coşurile nu au mai fost curăţate de cel puţin doi ani.



ILI&GRAFIE ELECTI/:

+%4/ A/BE(A+4EF/ E 2/BA/3/)4_2E 4/Z)E%/ /A+1&2+4/ A+ %&3+)D+ 3AP4A )D&3/)E0A +(EB02_2EE P2&4/%RE/E 4/23E%/ + %A_DE2EA&2

+%4/ A/BE(A+4EF/

Aegea nr. -:$-;; privind calitatea în construcţii "una dintre cele ? exigenţe esenţiale conţinute înlege este Kizolaţia termică, *idrofugă şi economia de energieL > exigenţa G#

&rdonanţa guvernamentală nr. '; din 5-.:-.'::: privind reabilitarea termică a fondului

construit existent şi stimularea economisirii energiei termice. Aegea nr. 5' din '< mai '::' pentru aprobarea &rdonanţei Buvernului nr. ';$5:.:-.':::

privind reabilitarea termică a fondului construit existent şi stimularea economisirii energieitermice

Aegea nr.-;; din -5 noiembrie '::: privind utilizarea eficienţă a energiei Zotărâre din 5: aprilie '::' pentru aprobarea )ormelor metodologice pentru aplicarea Aegii

nr.-;;$'::: privind utilizarea eficientă a energiei &rdonanţa de urgenţă nr. -<C din ; decembrie '::' privind instituirea măsurilor speciale pentru

reabilitarea termică a unor clădiri multietajate "publicată în 3onitorul &ficial nr. 6;: din ;decembrie '::'#.

&rdinul nr.: din ;.:C.'::5 pentru aprobarea 2eglementării te*nice Kndrumător pentruatestarea auditorilor energetici pentru clădiri şi instalaţii aferente.L "publicată în 3onitorul &ficial

nr. '<6 din '-.:C '::5#. REGLE,ENTĂRI TE<NICE ELA=.RATE LA C.,ANDA ,L*TL >N D.,ENI+L *R.TEC7IEITER,ICE

CU CARACTER GENERAL @I PENTRU CL:DIRI N&I

%-:<$::' )ormativ pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de izolaţii termice la clădiri "2evizuire %-:< 6'# > "1uletinul %onstrucţiilor nr. 6$'::5, ord. -<'$-.-:.:'#

%-:<$-;< )ormativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile de locuit"1uletinul %onstrucţiilor nr. -C$-;;6#

%-:<$' )ormativ privind calculul coeficientilor de izolare termica la cladirile cu alta destinatiedecat cele de locuit "1uletinul %onstrucţiilor nr. -C$-;;6#

%-:<$5;< )ormativ privind calculul termote*nic al elementelor de constructie ale cladirilor"1uletinul %onstrucţiilor nr. -5$-;;6#

%-:<$C;< B*id pentru calculul performantelor termote*nice ale cladirilor de locuit "1uletinul%onstrucţiilor nr. -C$-;;6#

%-:<$;< )ormativ privind calculul termote*nic al elementelor de constructie in contact cu solul"1uletinul %onstrucţiilor nr. -$-;;;#

%-:<$?'::' )ormativ general privind calculul transferului de masă "umiditate# prin elementelede construcţie "înlocuieşte (4+( ?C<'$C# > "1uletinul %onstrucţiilor nr. -C$'::', ord.-:?5$5:.:<.'::'#

%-:<$<:' )ormativ pentru proiectare la stabilitate termică a elementelor de înc*idere aleclădirilor "2evizuire )P'::$6;# > "1uletinul %onstrucţiilor nr. 6$'::5, ord. -<C$-.-:.:'#.

BP :6$'::: B*id privind optimizarea nivelului de protectie termica la cladirile de locuit"1uletinul %onstrucţiilor nr. '$'::' şi în 1roşură EP%4 '::-#

B4 :5;:' B*id de evaluare a gradului de confort *igrotermic din unităţile funcţionale aleclădirilor existente "1uletinul %onstrucţiilor nr. 6$'::5, ord. -<;$-.-:.:'#.



)P :?C > :' )ormativ privind proiectarea mansardelor "1uletinul %onstrucţiilor nr. <$'::5, ord.-;;-$-'.-'.:'#

)P :?5 > :' )ormativ privind criterii de performanţă specifice scărilor şi rampelor pentrucirculaţia pietonală în construcţii "în curs de publicare în 1uletinul %onstrucţiilor, publicat în1roşură EP%4 '::5 ord. -;;C$-'.-'.:'#

)P :? > :' )ormativ privind proiectarea sălilor de sport "unitatea funcţională de bază# din

punct de vedere al cerinţelor legii -:$-;; "în curs de publicare în 1uletinul %onstrucţiilor,publicat în 1roşură EP%4 '::5 ord. -;;5$-5.-'.:'#

)P :<:' )ormativ privind proiectarea clădirilor de locuinţe revizuire )P :-?;? "1uletinul%onstrucţiilor nr. ;$'::5, ord. -565$'C.:;.:'#

PENTRU REAILITAREA TERMIC: @I ENERGETIC: A CL:DIRIL&R E6ITENTE

)P :C6 )ormativ pentru expertizarea termică şi energetică a clădirilor existente şi a instalaţiilorde încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora "1uletinul %onstrucţiilor nr. C'::-#.

)P :C; )ormativ pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al clădirilor existente"1uletinul %onstrucţiilor nr. '::-#.

)P :C< )ormativ pentru realizarea auditului energetic al clădirilor existente şi al instalaţiilor de

încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora "1uletinul %onstrucţiilor nr. '::-#. B4 :5?:' B*id pentru efectuarea expertizei termice şi energetice a clădirilor de locuit existente

şi a instalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora "1uletinul%onstrucţiilor nr. 5'::5#.

3P :'C:' 3etodologie privind efectuarea auditului energetic al clădirilor existente şi ainstalaţiilor de încălzire şi preparare a apei calde de consum aferente acestora "1uletinul%onstrucţiilor nr. -:--$'::'#.

3P :-<>:' 3etodologie privind atestare auditorilor energetici pentru clădiri "1uletinul%onstrucţiilor nr. -C'::', ord. 3AP4A nr. -6:--.--.'::'#

B4 :5<:' B*id pentru elaborarea şi acordarea certificatului energetic al clădirilor existente"1uletinul %onstrucţiilor nr. ''::5#.

)P :?: > :' )ormativ privind stabilirea performanţelor termo*igroenergetice ale anvelopei

clădirilor de locuit existente, în vederea reabilitării şi modernizării lor termice "publicat în broşurăEP%4, în curs de publicare în 1%#(% ::< :' (oluţii cadru pentru reabilitarea termo*igroenergetice a anvelopei clădirilor de

locuit existente "publicat în broşură EP%4, în curs de publicare în 1%# (% ::? :- (oluţii cadru pentru reabilitarea şi modernizarea instalaţiilor de încălzire din clădiri

de locuit, "1uletinul %onstrucţiilor nr. '::'# B4 :5':- B*id privind proceduri de efectuare a măsurărilor necesare expertizării

termoenergetice a construcţiilor şi instalaţiilor aferente "1uletinul %onstrucţiilor nr. 5'::', ord.3AP4A nr. -?'6$:'.--.'::-#

3P :-5:- 3etodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor de reabilitare termică aclădirilor şi instalatiilor aferente "1uletinul %onstrucţiilor nr. '::'#

3P:-'$'::- 3etodologie privind stabilirea ordinii de prioritate a măsurilor de reabilitare

termică a clădirilor social culturale şi a instalaţiilor aferente acestora "contract P2&D&30(3AP4A nr. 6;$':::#. BP:- B*id pentru expertizarea şi adoptarea soluţiilor de îmbunătăţire a protecţiei termice si

acustice la clădiri existente unifamiliale sau cu număr redus de apartamente "elaborat de E)%/2%1ucuresti#.

B4 :C5:' B*id privind imbunatatirea calitatilor termoizolatoare ale ferestrelor, la cladirile civileexistente "1uletinul %onstrucţiilor nr. $'::5, ord. -?;$-.-:.:'#

3P :-;:' 3etodologie privind reabilitarea si modernizarea anvelopei si a instalatiilor deincalzire si apa calda de consum la blocurile de locuinte cu structura din panouri mari "contractEP%43AP4A nr. ?6$':::, aprobat cu &rdinul nr. -C-' din '?.:;.'::'#.

%atalog de solutii cadru pentru reabilitarea reabilitarea termo*igroenergetice a anvelopeiclădirilor socialculturale "contract P2&D&30(3AP4A nr. 6'$':::#.

%atalog de solutii cadru pentru reabilitarea reabilitarea termo*igroenergetice a anvelopeiclădirilor socialculturale din domeniul administrativ si domeniul educatiei "contractP2&D&30(3AP4A nr. 6'$C$':::#.



%atalog de solutii cadru pentru reabilitarea reabilitarea termo*igroenergetice a anvelopeiclădirilor socialculturale din domeniul sportului si domeniul culturii "contract P2&D&30(3AP4A nr. 65$C$':::#.

%atalog de solutii cadru pentru reabilitarea reabilitarea termo*igroenergetice a anvelopeiclădirilor socialculturale din domeniul sanatatii publice si turismului "contract P2&D&30(3AP4A nr. 6C$C$':::#.

B4 :5;:' B*id de evaluare a gradului de confort *igrotermic din unitatile functionale alecladirilor existente "1uletinul %onstrucţiilor nr. 6$'::5, ord. -<;$-.-:.:'#

B4 :C::' B*id de evaluare a gradului de izolare termică a elementelor de construcţie la clădirileexistente, în vederea reabilitării termice"1uletinul %onstrucţiilor nr. $'::5, ord. -<5$-.-:.:'#

3P :'':' 3etodologie pentru evaluarea performanţelor termote*nice ale materialelor şiproduselor pentru construcţii "1uletinul %onstrucţiilor nr. $'::5, ord. -<-$-.-:.:'#

P%%:-?$'::: Procedură privind te*nologia pentru reabilitarea termică a clădirilor folosindplăci din materiale termoizolante, %ontractE%/%&) nr. 5'C$':::.

P%%:-<$'::: Procedură privind te*nologia pentru reabilitarea termică a clădirilor folosindspume poliuretanice, %ontract E%/%&) nr. 5'5$':::

G IP C*7ABT >6P ! Fraila :003

♦ valorea corespunde cazului în care apa din gazele de ardere evacuate este în stare de vapori] Ponderea facturii energetice în veniturile realizate de familiile sărace. +P/2 iulie '::5

(oluţii eficiente privind priorităţile şi modelele de reabilitare a fondului de locuinţe existente. EP%4 mai '::5] %onsumul anual nu se obţine la toate aparatele prin înmulţirea puterii instalate cu numărul de ore defuncţionare anumite aparate "frigiderele de ex.# funcţionează cu trepte de putere şi intermitent] extras din Gişa de expertiză prevăzută de )P :C; $ '::-

http://ipconsult.ro/Indrumar%20de%20Eficienta%20Energetica%20pentru%20Cladiri%20II.htm#_ftnref1












indrumar de eficienta energetica pentru cladiri

Documents