FinanŃarea proiectelor de eficienŃă energetică

• 1.1 Introducere

În principiu, proiectele de investiŃii în domeniul eficienŃei energetice au ca obiect şi determină reducerea costurilor cu energia şi/sau a celor aferente achiziŃionării resurselor energetice primare.

În plus, la aplicarea măsurilor de utilizare eficientă a energiei, pot fi avute în vedere nu numai efectele şi impactul pe termen lung asupra sistemelor de utilizare a energiei dar şi asupra costurilor de funcŃionare şi întreŃinere aferente acestora

• 1.2 Proiectele de investiŃii în domeniul eficienŃei energetice, mijloace de reducere a costurilor cu energia

În perspectiva evaluării cantitative a reducerii costurilor cu energia este necesară trecerea în revistă a diferitelor măsuri de utilizare eficientă a energiei.

Astfel, la consumatorii finali de energie din economie, măsurile care pot antrena însemnate reduceri ale consumului de energie, sunt:

• modernizarea proceselor tehnologice (prin intermediul unor instalaŃii şi echipamente cu un grad ridicat de eficienŃă energetică);

• trecerea de la combustibili inferiori la combustibili superiori;• extinderea recuperării şi folosirii resurselor secundare de energie;• integrarea utilizării surselor regenerabile de energie în procesele

tehnologice; • promovarea co-generării şi tri-generării de mică şi medie putere.

La consumatorii finali de energie de la nivelul autorităŃilor locale, măsurile care pot antrena însemnate reduceri ale consumului de energie, sunt:

• reabilitarea termică a clădirilor publice;• reabilitarea sistemelor de încălzire locală şi centralizată;• utilizarea surselor regenerabile de energie pentru producerea de

energie termică;• promovarea pompelor de căldură; • contorizarea (contoare termice, debitmetre, ventile termostatate,

ventile de echilibrare hidraulică, repartitoare de costuri);• eficientizarea iluminatul public interior şi exterior;• promovarea co-generării de mică şi medie putere;• gestiunea consumului de energie în clădiri administrative;• modernizarea sistemelor de alimentare cu apă potabilă.

Criteriile de evaluare care permit ierarhizarea măsurilor privind utilizarea eficientă a energiei sunt următoarele :

• totalul economiilor de energie şi financiare;• costul total al investiŃiei;• valorile asociate unor indicatori economici [3], precum

perioada de recuperare a investiŃiei, rata internă de rentabilitate, valoarea netă actualizată etc.;

• beneficiile suplimentare (creşterea productivităŃii);• obligaŃii;• riscul de eşec (creşterea costului cu energia, încrederea

în obŃinerea economiilor preliminate etc.)

1.3 Principalele etape în dezvoltarea unui proiect de investiŃii în domeniul eficienŃei energetice

• Materializarea unei propuneri de proiect constă în mai multe acŃiuni grupate în două etape.

• Prima etapă a procesului, prezentată în figura 1, este legată de identificarea şi definirea în detaliu a proiectului (stabilirea detaliilor tehnice, perspectivele realizării lui practice etc.).

• Etapa a doua, prezentată în figura 2, este destinată stabilirii modului de realizare practică (costuri, participanŃi, beneficiari, surse de finanŃare, riscuri asociate etc).

Rezultatele acŃiunilor menŃionate anterior se concretizează într-un plan de afaceri care poate fi ulterior prezentat posibililor investitori.

Principalele etape în dezvoltarea unui proiect de investiŃii în domeniul eficienŃei energetice sunt:

• identificarea proiectului; • analiza energetică;• definirea proiectului;• evaluarea costurilor şi a beneficiilor;• identificarea surselor de finanŃare;• structurarea planului financiar;• identificarea finanŃatorilor şi a participanŃilor;• organizarea proiectului;• evaluarea şi alocarea riscurilor.

Identificarea surselor de

finanŃare

Evaluarea şi alocarea riscurilor

Identificarea

costurilor şi a

beneficiilor

Identificarea finanŃatorilor şi

a participanŃilor

Plan de Afaceri

Figura 1 Dezvoltarea unui proiect de investiŃii în domeniul eficienŃei energetice (sursa: * * *,

Financing Energy Efficiency Application Manual, Energy Charter Secretariat, Bruxelles, Belgia, 2000)

Identificarea proiectului

Analiza energetică

Definirea proiectului

Structurarea planului financiar

Organizarea proiectului

Indiferent de anvergură, investigarea va conduce la clarificarea unor aspecte cum ar fi:

• tipurile de energii sau resurse furnizate; • responsabilităŃile directe privind modul în care acestea

sunt consumate;• gradul de implicare a altor factor de decizie;• costurile financiare;• consumurile energetice şi emisiile de CO2;• eventuale potenŃiale de economisire a energiei (stabilite

prin comparaŃie cu procese tehnologie similare). Parcurgerea acestei etape va avea drept rezultat o

imagine clară a celor mai bune oportunităŃi pentru realizarea proiectelor de eficienŃă energetică.

1.3.2 Analiza energetică

1.3.3 Definirea proiectului1.3.4 Evaluarea costurilor şi a beneficiilor

Pentru analiza de costuri, relevante la elaborarea studiului de fezabilitate sunt:

• costurile legate de investiŃiile directe (ex. echipamente, materiale, cheltuieli de contractare etc.),

• costurile colaterale (ex. garanŃii), • costurile externe (ex. impactul asupra mediului) precum şi • costurile viitoare (ex. funcŃionare, întreŃinere, înlocuire etc.).

EvidenŃierea costurilor şi stabilirea beneficiilor pe întreaga durată de viaŃă a proiectului de investiŃii permit realizarea analizei financiare.

Scopul analizei financiare este verificarea că beneficiile proiectului de investiŃii sunt suficiente pentru acoperirea costurilor induse de realizarea acestuia.

În principiu, proiectul tehnic include:

• descrierea generală a ansamblului lucrărilor, a amplasamentului din punct de vedere al condiŃiilor climatice, geo-seismice, topo şi hidrografice;

• prezentarea organizării de şantier, căi de acces şi surse de alimentare cu utilităŃi, temporare sau definitive, grafice de lucru, antemăsurători etc.;

• caiete de sarcini generale şi speciale pe lucrări sau obiecte deinvestiŃii;

• liste de lucrări şi utilaje şi echipamente;• graficul general de realizare;• devizele proiectului;• planurile generale de amplasament a reperelor de nivelment şi

planimetrie, de amplasament al obiectelor de construcŃie;• planşe ale principalelor obiecte, elemente de arhitectură; cote

dimensiuni, distanŃe finisaje, etc.; schiŃe de structură diferenŃiat pe infrastructură şi suprastructură, planşe privind instalaŃii şi amplasament utilaje şi alte dotări şi instalaŃii tehnologice.

1.3.5 Identificarea surselor de finanŃareCa urmare a evidenŃierii tuturor costurilor şi beneficiilor asociate

proiectului de eficienŃă energetică se poate trece la identificarea surselor de finanŃare.

Resursele financiare pot fi constituite din: • veniturile proprii, • veniturile alocate de la bugetele centrale şi locale, • creditele comerciale, • investiŃiile directe de capital, • veniturile realizate prin comercializarea emisiilor de gaze cu efect de

seră, veniturile realizate prin joint – implementation şi • grant-urile disponibilizate prin diferite programe de asistenŃă

financiară de către organisme internaŃionale (ex. Fondul Global de Mediu, Programul Phare al Comisiei Europene, Fondurile structurale etc.).

1.3.6 Structurarea planului financiar

Prin planul financiar sunt prezentate potenŃialilor investitori tipurile de finanŃări avute în vedere pentru realizarea investiŃiei în domeniul eficienŃei energetice.

Planul financiar, care va cuprinde atât sumele cât şi sursele de finanŃare, va fi inclus în planul de afaceri împreună cu previziunile privind lichidităŃile beneficiarului investiŃiei, stabilite cu şi fără luarea în considerare a proiectului de eficienŃă energetică.

Pe baza planului financiar şi a previziunilor privind lichidităŃile, sunt furnizate informaŃii privind:

• amploarea investiŃiei, • potenŃialii investitori, • efectele proiectului propus asupra viabilităŃii economice a beneficiarului investiŃiei,

estimări cantitative ale lichidităŃilor destinate plăŃii ratelor de credit. • Tot în această etapă vor fi furnizate investitorilor analize privind influenŃele diferitelor

circumstanŃe nefavorabile asupra previziunilor privind lichidităŃile.

În funcŃie de aceste analize, furnizorii de finanŃare comercială vor dori ca plata datoriilor să fie asigurată pentru circumstanŃe adverse ce pot fi prevăzute, solicitând o rată minimă de acoperire a datoriei în ipoteza cazului de bază, iar investitorii de capital vor aprecia dacă posibilele retururi de lichidităŃi sunt suficiente pentru a compensa riscurile implicate.

• 1.3.7 Identificarea finanŃatorilor şi a participanŃilor

Finalizarea descrierii proiectului este urmată de identificarea participanŃilor la realizarea proiectului precum şi de identificarea finanŃatorilor acestuia.

În general, lista celor implicaŃi în proiect conŃine contractori, furnizori şi investitori, precum şi structuri ale administraŃiei centrale şi locale, organizaŃii neguvernamentale şi companii furnizoare de energie

Rolul principal revine contractorilor. În cazul acestora este important de avut în vedere ce tipuri de garanŃii sunt disponibile sau, în lipsa acestora, ce tip de asigurare trebuie încheiată.

Un alt element important este constituit de stabilirea modului de plată a serviciilor prestate de contractori (tarif fix sau comision de succes).

1.3.8 Organizarea proiectului

După identificarea tuturor participanŃilor şi dezvoltarea planului financiar, legăturile dintre diferiŃii participanŃi în proiectul de investiŃii în domeniul eficienŃei energetice vor fi fost deja definite. După parcurgerea tuturor etapelor anterior prezentate, organizarea proiectului ar putea fi considerată ca realizată.

În anumite situaŃii însă, în condiŃiile unei organizări de proiect mai complexe, ar putea fi necesară trecerea în revistă a întregii structuri, pentru a putea avea garanŃia luării în considerare a tuturor factorilor.

1.3.9 Evaluarea şi alocarea riscurilor

Abordarea problemei riscurilor de natură comercială reprezintă o sarcină complexă, care este în directă legătură cu gradul de complexitate al schemelor adoptate pentru finanŃarea proiectelor.

În această fază, gestiunea riscului implică identificarea riscurilor, minimizarea acestora, acolo unde este posibil, şi obŃinerea certitudinii că celelalte riscuri sunt alocate celor care le pot controla în mod corespunzător.

În situaŃii de risc crescut, în dezvoltarea proiectului se recurge la îmbunătăŃirea situaŃiei prin implicarea unor noi participanŃi precum societăŃi de asigurare sau investitori direcŃi.

În dezvoltarea, realizarea şi exploatarea unei investiŃii în domeniul eficienŃei energetice riscurile se pot manifesta încă din faza de dezvoltare a proiectului. Acestea pot fi:

• riscuri de natură tehnică • riscuri induse de mediul economic• riscuri induse de cadrul legal şi de reglementare.Riscurile care apar în faza de dezvoltare a proiectului sunt cele legate de obŃinerea

acordurilor, permiselor şi a altor aprobări aferente finanŃării acestuia. În general, poate fi necesar consimŃământul părŃilor privind realizarea proiectului şi

repartizarea beneficiilor, consimŃământul autorităŃilor centrale şi/sau locale, după caz, sau trebuie obŃinute permise de utilizare terenurilor, de construcŃie a infrastructurii etc.

• 1.3.10 Planul de afaceri

Planul de afaceri reprezintă baza pentru negocierile cu instituŃiile care asigură finanŃarea proiectului de eficienŃă energetică. În planul de afaceri sunt incluse:

• principalele rezultate ale analizelor privind proiectul de investiŃii• orice alte informaŃii care pot creşte încrederea finanŃatorilor.Toate informaŃiile incluse în planul de afaceri trebuie să fie verificabile.

Structura unui plan de afaceri, aferent unui proiect de eficienŃă energetică, poate fi orientată după direcŃiile principale prezentate în continuare.

• Sinteza planului de afaceri conŃine prezentarea pe scurt a proiectului şi a concluziilor aferente acestuia.

• Indicatorii generali fac referire la profilul general al beneficiarului, economia de energie sau reducerea costurilor, acordul sponsorilor, performanŃele antrepenoriale ale conducerii, auditul financiar, cadrul legal şi acŃionariatul beneficiarului şi structura organizatorică.

• Indicatorii tehnici includ soluŃia tehnică propusă, efectele de îmbunătăŃire a eficienŃei energetice, precum şi riscurile acceptabile privind construirea şi exploatarea investiŃiei.

• Indicatorii de mediu cuprind referiri la reducerile de emisii de gaze, la reducerile de deşeuri ca urmare a ameliorării eficienŃe procesului de producŃie, la reducerea pierderilor de căldură şi agent termic.

• Costurile proiectului includ un plan detaliat al investiŃiei în care sunt prezentate toate fazele (planificare, proiectare, instalare, echipamente, gestiunea proiectului, taxe, clienŃi etc.), costurile locale şi costurile externe.

• Indicatorii financiari fac referire la înregistrări şi prognoze financiare şi comerciale, eficienŃa cost-beneficiu (RIR, VNA), capacitatea de a genera lichidităŃi, perioada de rambursare a investiŃiei, capacitatea beneficiarului de a finanŃa investiŃia, existenŃa garanŃiilor, flexibilitatea în cazul eşecului, principiile de evaluare şi analiza de risc financiar.

• 1.4 Concluzii

În principiu, proiectele de investiŃii în domeniul eficienŃei energetice au ca obiect şi determină reducerea costurilor cu energia şi/sau a celor aferente achiziŃionării resurselor energetice primare.

În perspectiva evaluării cantitative a reducerii costurilor cu energia este necesară trecerea în revistă a diferitelor măsuri de utilizare eficientă a energiei.

Criteriile de evaluare care permit ierarhizarea măsurilor privind utilizarea eficientă a energiei sunt, următoarele :

• totalul economiilor de energie şi financiare;• costul total al investiŃiei;• valorile asociate unor indicatori economici, precum perioada de recuperare

a investiŃiei, rata internă de rentabilitate, valoarea netă actualizată etc.;• beneficiile suplimentare înregistrate (ex. creşterea productivităŃii);• obligaŃii;• riscul de eşec (creşterea costului cu energia, încrederea în obŃinerea

economiilor preliminate etc.)