strategia de dezvoltare durabila a judetului braila - document 1

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Judeţului Brăila 2010-2015 Document 1 „Evaluarea situaţiei existente din punct de vedere socio - economic, al mediului şi nivelului de echipare tehnică şi socială”

PROIECTUL “STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE”

2

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A

JUDEŢULUI BRĂILA 2010 - 2015

Document 1 „Evaluarea situaţiei existente din punct de vedere

socio - economic, al mediului şi nivelului de echipare tehnică şi socială”

Elaborator: S.C. EUROPEA7 PROJECT CO7SULTI7G S.R.L. Bucureşti

Beneficiar: CO7SILIUL JUDEȚEA7 BRĂILA



3

CUPRI7S Introducere................................................................................................................................. 4 A. CADRUL DE REFERINŢĂ................................................................................................. 8 I. CADRUL NATURAL............................................................................................................ 8

1. Aşezarea geografică ...................................................................................................... 8 2. Relieful.......................................................................................................................... 9 3. Clima........................................................................................................................... 11 4. Resursele de apă.......................................................................................................... 14 5. Vegetaţia ..................................................................................................................... 18 6. Fauna........................................................................................................................... 19 7. Resursele de sol........................................................................................................... 21 8. Resurse naturale neregenerabile.................................................................................. 22

II. DEMOGRAFIE .................................................................................................................. 24 1. Populaţia................................................................................................................. 24 2. Forţa de muncă............................................................................................................ 29 3. Reţeaua de localităţi .................................................................................................... 32

III. ECONOMIA JUDEȚULUI BRĂILA ............................................................................... 38 1. Agricultura .................................................................................................................. 38 2. Întreprinderi ................................................................................................................ 43 3. Turismul ...................................................................................................................... 47

IV. ECHIPAREA TERITORIULUI ........................................................................................ 58 1.Fondul de locuinţe........................................................................................................ 58 2.Infrastructura de transport ............................................................................................ 59 3.Reţele de utilităţi publice ............................................................................................. 66 4.Spaţii verzi ................................................................................................................... 75

V. ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ.......................................................................... 76 VI. SECTORUL SOCIAL ....................................................................................................... 80

1. Educaţie....................................................................................................................... 80 2.Sănătate ........................................................................................................................ 82 3.Mediul infracţional....................................................................................................... 87 4. Asistenţă Socială ......................................................................................................... 87

VII. MEDIU............................................................................................................................. 97 1.Noţiuni generale şi legislative...................................................................................... 98 2. Starea calităţii mediului............................................................................................. 112 3.Gestionarea deşeurilor................................................................................................ 120

B. ANALIZA POTENȚIALULUI JUDEȚULUI BRĂILA.................................................. 128 I. CONTEXTUL EUROPEAN, NAŢIONAL şi REGIONAL .............................................. 128

1. Contextul european ................................................................................................... 128 2. Cadrul regional.......................................................................................................... 142

II. DEZVOLTAREA ECONOMICO-SOCIALĂ A JUDEŢULUI BRĂILA; EVOLUŢII RECENTE ŞI PROGNOZE................................................................................................... 156

1. Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est şi judeţul Brăila ............................................................................................................. 156 2.Concluzii .................................................................................................................... 163 2.1.Evoluţii economice recente în judeţul Brăila .......................................................... 163 2.2. Perspective de dezvoltare...................................................................................... 164 2.3. Piaţa muncii în judeţul Brăila................................................................................. 166

III. ANALIZA SWOT ........................................................................................................... 168 Anexa 1.................................................................................................................................. 179



4

Introducere Strategia de dezvoltare durabilă – între necesitate şi raţionalitate

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Brăila 2010 – 2015 a fost elaborată pentru a oferi actorilor locali din judeţul Brăila (autorităţi publice de la nivel local, parteneri economici şi sociali, reprezentanţi ai mediului academic, societate civilă) un instrument indispensabil pentru programarea planificării echilibrate şi integrate a dezvoltării locale. Strategia urmăreşte integrarea pe orizontală a planificării dezvoltării economice, sociale şi spaţiale la nivel zonal, judeţean, regional, naţional şi european, dar şi integrarea pe verticală a dezvoltării pe sectoare de activitate.

Dezvoltarea durabilă şi echilibrată prin crearea şi susţinerea unui mediu economico-social competitiv, stabil, sănătos şi diversificat, care să asigure creşterea economică continuă şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor săi reprezintă o necesitate şi constituie o preocupare majoră pentru Consiliul Judeţean Brăila.

Elaborarea acestui document strategic reprezintă un pas foarte important în continuarea implementării reformei administraţiei publice în judeţul Brăila prin dezvoltarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice din judeţ de a planifica, coordona şi implementa politicile, strategiile, programele şi proiectele de dezvoltarea locală.

7ecesitatea planificării strategice este cu atât mai evidentă cu cât în procesul de descentralizare administrativă şi financiară, noul context legal şi instituţional necesită o capacitate administrativă sporită a autorităţilor publice locale. Strategia de dezvoltare judeţeană este un instrument de management şi programare, deosebit de important şi obligatoriu în vederea accesării oricărei finanţări, europene sau naţionale. Necesitatea existenţei strategiei este dată de importanţa includerii, prioritizării şi planificarii proiectelor propuse la nivel local şi judeţean.

Ca o consecinţă logică a acestor considerente, planificarea, coordonarea, elaborarea şi implementarea de politici, strategii, programe şi proiecte de dezvoltare locală reprezintă pentru Consiliul Judeţean Brăila o prioritate şi preocupare constantă pentru satisfacerea căreia mobilizează resursele materiale, umane şi financiare ale instituţiei.

Procesul de realizare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă se integrează în demersul Consiliului Judeţean Brăila de a realiza documente programatice, de dezvoltare atât la nivel integrat cât şi la nivel sectorial pe termen scurt şi mediu. Astfel, o lungă perioadă de timp, activitatea Consiliului Judeţean Brăila s-a concentrat pe elaborarea şi implementarea de programe de dezvoltare economico-socială anuale. Acestea vizau termene foarte scurte (de un an) şi nu existau viziuni clare pe domenii pe termen mediu sau lung, astfel încât s-a schimbat abordarea domeniului strategic. Potrivit noii abordări, demersul de realizare a strategilor integrate şi sectoriale porneşte de la strategiile sectoriale şi ajunge la strategia intersectorială integrată.

Strategia de Dezvoltare Durabilă trebuie să completeze domeniile vieţii economico-sociale deja abordate prin strategii sectoriale şi să trateze sectoarele pentru care nu există documente strategice la momentul actual.



5

Consiliul Judeţean Brăila, potrivit Legii nr. 215/ 2001 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean şi îndeplineşte atribuţii privind dezvoltarea economico-socială a judeţului şi cooperarea interinstituţională.

În exercitarea atribuţiilor privind dezvoltarea economico-socială a judeţului, consiliul judeţean adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeţului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora.

În exercitarea atribuţiilor privind cooperarea interinstituţională, consiliul judeţean hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române ori străine, inclusiv cu parteneri din societatea civilă, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public judeţean.

Astfel, potrivit prevederilor legale menţionate, Consiliul Judeţean Brăila are atribuţia adoptării strategiilor, prognozelor şi programelor de dezvoltare economico-socială a judeţului, fiind singura entitate abilitată prin lege să elaboreze, să adopte şi să implementeze Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Brăila 2010-2015.

Implementarea Strategiei este un proces de durată care vizează orizontul de timp 2015, care coincide cu perioada de programare europeană şi naţională.

Astfel, în vederea întăririi autonomiei puterilor locale, Guvernul României intervine pentru focalizarea activităţii consiliilor judeţene la coordonarea planurilor de dezvoltare la nivel judeţean, asigurarea corelării acestora cu planurile de dezvoltare regională şi planurile operaţionale şi la realizarea investiţiilor în infrastructura de interes judeţean. Cooperarea cu reprezentanţii comunităţilor locale la actul de guvernare se va realiza prin consacrarea legală a mecanismelor de participare publică la elaborarea planificării strategice privind dezvoltarea şi consultarea publică pentru fixarea standardelor de calitate pentru serviciile publice şi evaluarea acestora.

Dezvoltarea durabilă şi echilibrată prin crearea şi susţinerea unui mediu economico-social competitiv, stabil, sănătos şi diversificat, care să asigure creşterea economică continuă şi creşterea calităţii vieţii cetăţenilor reprezintă o necesitate şi constituie o preocupare majoră pentru Consiliul Judeţean Brăila.

Cu toate acestea, lipsa unei strategii judeţene de dezvoltare integrată duce la inexistenţa sau incoerenţa strategiilor de dezvoltare locală. Aceasta înseamnă că există posibilitatea ca dezvoltarea actuală să se realizeze în mod haotic, existând riscul ca resursele disponibile (financiare, materiale, umane şi de timp) să fie consumate pentru proiecte nesustenabile.

Pe de altă parte, inexistenţa strategiei integrate la nivel judeţean, împiedică coagularea polilor de dezvoltare locală, ceea ce implică riscul angajării unor investiţii care blochează resurse în obiective sistate sau abandonate. De asemenea, neprioritizarea intervenţiilor la nivel strategic conduce la alocarea arbitrară a resurselor bugetare deja



6

limitate, privând cetăţenii de servicii de calitate ale administraţiei publice şi reducând gradul de atractibilitate a judeţului pentru potenţialii investitori.

Nu în ultimul rând, lipsa programării duce prin ea însăşi la scăderea credibilităţii per ansamblu a judeţului şi a tuturor actorilor vieţii economico-sociale.

Asupra autorităţilor administraţiei locale din judeţul Brăila elaborarea şi adoptarea Strategiei va produce efecte semnificative atât la nivelul capacităţii instituţionale cât şi la nivel de imagine – întrucât una din cauzele fenomenului de degradare a imaginii autorităţii publice în societate este, mai ales, disconfortul datorat unor servicii publice deficitare.

Strategia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Brăila 2010-2015 va asigura premisele eficientizării activităţii autorităţilor publice locale prin asumarea responsabilităţii implementării acesteia de către toţi actorii locali, prin prioritizarea activităţilor la nivel judeţean şi prin estimarea corectă a resurselor necesare. Implementarea activităţilor cuprinse în Planul de Acţiune al Strategiei de Dezvoltare Durabilă va avea următoarele rezultate:

• realizarea de strategii locale, intercomunitare şi sectoriale; • asigurarea unui grad sporit de competitivitate al tuturor sectoarelor de activitate; • sprijinirea dezvoltării economice prin promovarea parteneriatului public-privat şi crearea de oportunităţi şi facilităţi atractive pentru potenţialii investitori autohtoni sau străini.

Parteneriatele care se vor forma în implementarea Strategiei de Dezvoltare Durabilă va avea, atât asupra Consiliului Judeţean Brăila cât şi asupra celorlalţi actori locali, următoarele efecte:

• întărirea capacităţii de a coordona şi realiza programe de dezvoltare locală; • îmbunătăţirea cunoştinţelor în domeniul planificării strategice; • dezvoltarea substanţială a abilităţilor de realizarea a documentelor programatice la nivel local şi intercomunitar; • dezvoltarea capacităţilor de a stabili corect şi realist priorităţile de acţiune; • schimbarea mentalităţii de abordare a problemelor specifice fiecărui segment de populaţie (copii, tineri, femei, manageri de firme mici etc.) cu impact asupra creşterii capacităţii manageriale şi tehnice în gestionarea resurselor umane şi materiale necesare constituirii unui portofoliu de proiecte în măsură să asigure dezvoltarea durabilă.

Autorităţile administraţiei publice locale implicate în implementarea Strategiei îşi vor putea instrui personalul cu atribuţii specifice în elaborarea documentelor programatice şi vor putea replica experienţa acumulată tuturor celorlalte administraţii publice de la nivel local, precum şi celorlalţi actori locali interesaţi şi care au un rol important în dezvoltarea judeţului.

Bunele practici ale cooperării între actorii locali parteneri în implementarea Strategiei vor genera capacităţi de relaţionare în vederea dezvoltării durabile locale. Strategia va sta la baza realizării altor documente programatice care să corespundă cerinţelor şi nevoilor actuale şi care va oferi posibilitatea replicării sale la nivel sectorial tuturor actorilor locali interesaţi în elaborarea de strategii şi planuri de acţiune.



7

Surse de informare În realizarea prezentului document s-au folosit date din Statistica teritorială INS, date provenite de la Direcţia Regională de Statistică Brăila, datele statistice disponibile în Recensamantul Populaţiei şi Locuinţelor din 2002, în Recensământul General Agricol din 2002 şi în Anuarele Statistice ale judeţului Brăila pe ultimii 3 ani, precum şi informaţii disponibile în cadrul documentelor programatice precum Regulamentele comunitare privind fondurile structurale şi de coeziune; Programul Naţional de Dezvoltare; Cadrul Naţional Strategic de Referinţă; Programul Operaţional Regional; Programul Operaţional Sectorial "Creşterea Competitivităţii Economice" 2007-2013; Programul Operaţional Sectorial de Mediu; Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane; Programul Operaţional-Transport; Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative; Programul National de Dezvoltare Rurala 2007 – 2013, Strategia de dezvoltare a Regiunii Sud-Est. De asemenea, datele privind situaţia existentă la nivel judeţean au ca sursă de informare Planul local de acţiune pentru mediu Brăila, Planul judeţean de gestionare a deşeurilor; Planul Judeţean de Amenajare a Teritoriului. În vederea asigurării implicării comunităţilor locale în procesul de analiză şi planificare realizat în contextul elaborării prezentului document, s-a procedat la conceperea şi diseminarea unui formular de colectare date de la autorităţile administraţiei publice locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţ. Rezultatele acestui studiu sociologic se regăsesc în Anexa 1 a prezentului document.



8

A. CADRUL DE REFERI7ŢĂ

I. CADRUL 7ATURAL

1. Aşezarea geografică

Judeţul Brăila este situat în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est a României. Sub raport fizico-geografic este situat în estul Câmpiei Române, la confluenţa Siretului şi Călmăţuiului cu Dunărea.

Este intersectat de paralela de 450 latitudine nordică (Viziru, Tufeşti) şi de meridianul de 280 longitudine estică (est de Brăila şi Măraşu) şi are următoarele coordonate geografice:

� 28010' longitudine estică (comuna Frecăţei);

� 27028' latitudine vestică (comuna Galbenu);

� 45028' latitudine nordică (comuna Măxineni);

� 44044' latitudine sudică (comuna Ciocile).

Se învecinează cu judeţul Buzău în vest, judeţul Vrancea în nord-vest, judeţul Galaţi în nord, judeţul Tulcea în est şi judeţele Constanţa şi Ialomiţa în sud.

Suprafaţa judeţului Brăila este de 4766 Km2 şi reprezintă 2% din suprafaţa totală a României.



9

2. Relieful

Teritoriul judeţului Brăila aparţine în cea mai mare parte unităţii de câmpie şi anume părţii estice a Câmpiei Române. În ansamblu, relieful este constituit din spaţii interfluviale netede şi întinse, din terase fluviatile şi lunci cu o mare dezvoltare.

Unităţile de relief

Individualizarea unităţilor de relief s-a făcut ţinând seama de principalele elemente geomorfologice, morfologice şi a constituţiei litologice. Se disting mai multe subregiuni, şi anume: Bărăganul Central (Câmpia Călmăţuiului), Bărăganul de 7ord (Câmpia Brăilei), Câmpia Râmnicului, Balta Brăilei, Lunca Siretului, Lunca Buzăului şi Lunca Călmăţuiului. (Figura 1)

Bărăganul Central (Câmpia Călmăţuiului) este delimitat de Călmăţui în nord, Ialomiţa în sud, Sărata la vest şi Dunărea la est.

În judeţul Brăila intră partea nord-estică, caracterizată prin prezenţa nisipurilor eoliene de pe malul drept al Călmăţuiului, a depresiunilor de tasare (crovuri) în zona centrală Dudeşti – Roşiori – Ciocile şi a terasei Dunării la est. Această porţiune are o înclinare de la nord-vest spre sud-est. Altitudinile cele mai mari de pe teritoriul judeţului se întâlnesc în această zonă – 51 m la Bumbăcari şi Zăvoaia – şi sunt date de nisipurile de dune care acoperă depozitele loessoide. Cea mai mare extindere a nisipurilor eoliene se întâlneşte în zona Jugureanu – Scârlăteşti – Pribeagu – Dudeşti – Zăvoaia – Insărăţei şi Lacul Rezii.

În prezent, aceste nisipuri, dispuse sub formă de dune, sunt fixate, având şi un sol în fază incipientă de formare, fapt ce permite practicarea culturilor. Pe alocuri se conturează depresiuni alungite între aliniamentele de dune, care în perioadele ploioase sunt acoperite cu ape.

Bărăganul de �ord (Câmpia Brăilei) este delimitat la sud de Lunca Călmăţuiului, la vest de zona joasă de divagare presărată cu braţele părăsite ale Buzăului, în nord-vest şi nord de lunca Buzăului şi a Siretului, iar în est de Lunca Dunării.

Altitudinea este mai mare în partea vestică între 35 – 40 m şi mai mică în est între 20 – 25 m.

Relieful este relativ uniform, reprezentat prin câmpuri netede, întinse, nedrenate superficial. Singurele microforme de relief le formează depresiunile de tasare, care ating cea mai mare dezvoltare din toată Câmpia Română şi câteva văi largi, fără scurgere.

Depresiunile de tasare sunt transformate în lacuri şi se întâlnesc în partea centrală a câmpiei, între Ianca şi Comăneasca (Ianca, Plopu, Esna, Lutu Alb, Secu, Iazu etc.).

În ceea ce priveşte văile, Valea Ianca este cea mai mare, cu o direcţie sud-nord şi împarte Câmpia Brăilei în două părţi aproape egale: Câmpia Viziru şi Câmpia Iancăi. Valea are o lăţime exagerat de mare (uneori 2 Km) în raport cu lungimea (30 – 40 Km). Adâncimea ei este doar de 7 – 8 m şi are mai degrabă aspectul unui lac, deoarece datorită pantei mici a profilului longitudinal apa stagnează temporar, permiţând dezvoltarea unei vegetaţii acvatice.

Câmpul Viziru cuprinde spaţiul dintre Valea Ianca în vest şi Dunărea în est, sub forma unei benzi de la Lunca Călmăţuiului în sud şi până la cea a Siretului în nord.



10

Este zona în care Câmpia Brăilei are cele mai mici înălţimi (20-21 m în sud la Viziru şi 13-16 m în nord la Brăila), exceptând muchia nordică de la contactul cu Lunca Siretului unde dunele de nisip care se aştern peste depozitul loessoid au altitudini ceva mai ridicate (28-31 m). Câmpul Viziru este neted, neafectat de procese de tasare evidente.

Câmpia Iancăi situată între Valea Ianca în est şi Valea Buzăului în vest, se împarte în trei. În porţiunea centrală este Câmpul Ianca, străbătut de numeroase văiugi largi, puţin adânci, presărată cu lacuri de crov: Ianca, Plopu, Lutu Alb, Esna, Movila Miresii. În sectorul de sud-vest se află Câmpul Mircea Vodă cu înălţimi mai mari (35-40 m), care este limitat la vest de Lunca Buzău iar în sud de Lunca Călmăţui. Are suprafaţa netedă, fără depresiuni de tasare. Pe latura de nord, bordând fruntea Câmpiei Brăilei, este Câmpul Gemenele care se întinde ca o fâşie acoperită de nisipuri sub formă de dune, cu grosimi mari şi altitudini care ajung până la 50 m între Constantineşti şi Şuţeşti, fixate şi folosite pentru culturi agricole.

Câmpia Râmnicului intră pe teritoriul judeţului Brăila, doar prin partea sa terminală, de pe stânga Buzăului cu limanele Jirlău, Culniţa şi Căineni. Este o câmpie de tip piemontan, cu altitudini ce nu depăşesc 20-25 m.

Lunca Dunării. Este situată în estul teritoriului judeţului Brăila şi ocupă suprafeţe importante. Atinge cele mai mari lăţimi din ţară, cu o medie de 25 Km, dar ajunge şi la 40 km în dreptul Călmăţuiului. În dreptul unor îngustări, provocate de promontorii, lăţimea se reduce la 7-8 Km (Brăila – Măcin).

Lunca internă sau Balta Brăilei se întinde pe o lungime de 70 Km între Braţul Măcin sau Dunărea Veche spre Podişul Dobrogei şi un braţ complex – Dunărea cu braţe secundare (Valciu, Cremenea, Calia şi Cravia).

Acestea se unesc la Brăila, unde balta cu acelaşi nume se închide. Braţul dinspre Bărăgan este situat relativ departe de mal. Acesta lasă pe stânga o luncă externă destul de lată (Balta Stăncuţei) şi se despleteşte în segmente lungi şi uşor meandrate, închizând între ele ostroave foarte alungite, printre care Balta Mică a Brăilei între braţele Cremenea şi Vălciu, declarată parc natural.

Lunca dintre braţe are 5-7 m altitudine absolută. Grindurile sale principale sunt uşor mai înalte şi se pot lăţi de la 500 m la 5 Km, formând câmpuri. Există şi multe grinduri de canale mici (privaluri), late de până la 100 m, care compartimentează areale mai joase depresionare. Relieful de luncă a fost mult modificat în urma lucrărilor de amenajare (desecare, canalizare, irigare) a acestora pentru practicile agricole.

Lunca Siretului ocupă o bună parte din teritoriul judeţului Brăila şi anume în nordul acestuia. Între confluenţa Buzăului cu Siretul, lunca are cea mai mare lăţime (25-30 km), fapt datorat zonei de subsidenţă din cursul inferior al Siretului.

Lunca Siretului prezintă o înclinare din amonte spre avale şi dinspre contractul cu Câmpia Brăilei spre albia Siretului. Altitudinea cea mai mare este de 13-15 m în zona Măxineni-Olăneasca, iar cea mai mică în jur de 5-6 m în zona de vărsare a Siretului în Dunăre.

În prezent, ca urmare a acţiunii de îndiguire, lunca Siretului a fost scoasă de sub inundaţii şi suprafeţe mari de teren au intrat în circuitul agricol.



11

Lunca Buzăului se desfăşoară în partea nord-vestică, între localităţile Făurei, în amonte şi Racoviţa în aval. În acest sector Lunca Buzăului se suprapune pe zona de subsidenţă a Câmpiei Române.

Lunca Buzăului are lăţimi cuprinse între 2-5 km şi are aspectul unui „culoar” între câmpia piemontană a Râmnicului şi Câmpia Bărăganului de Nord. În această porţiune, albia Buzăului se caracterizează printr-o mare mobilitate, schimbându-şi traseul frecvent. În dreptul localităţii Făurei, Buzăul şi Călmăţuiul au aceiaşi luncă joasă, iar între ele, se găsesc numeroase cursuri părăsite, care în perioada inundaţiilor sunt active, apele trecând dintr-un râu în altul. Buzoelul dintre Surdila-Găiseanca şi Cireşu este artera de legătură cea mai importantă dintre Buzău şi Călmăţui. Pendularea albiei Buzăului în cadrul luncii, mobilitatea depozitelor nisipoase sub acţiunea vântului, determină ca această unitate joasă de relief să fie folosită în proporţie redusă în agricultură.

Lunca Călmăţuiului, situată în jumătatea de sud a judeţului, este extrem de dezvoltată, fiind considerată opera altui râu (a Buzăului) cu o capacitate de eroziune, transport şi aluvionare mult mai puternică. În prezent, procesele fluviatile de albie sunt mult diminuate, în raport cu băltirea apelor, procesul de diflaţie etc. care sunt predominante. Există şi braţe părăsite, cele mai lungi fiind Batogu, Strâmbeanu şi Puturosu.

Lunca Călmăţuiului are 2-7 Km lăţime, malul drept se înalţă cu întreruperi, până la 30 m, iar cel stâng numai cu 5 m. Fâşia nordică, cu braţe părăsite şi grinduri fluviatile este folosită mai mult în agricultură, iar fâşia sudică mai joasă şi netedă are caracter inundabil, şi numai popinele şi porţiunile acoperite cu depozite argilo-nisipoase sunt utilizate în agricultură.

3. Clima

Teritoriul judeţului Brăila se caracterizează printr-un climat temperat continental, cu nuanţe aride. Verile sunt călduroase şi uscate datorită maselor de aer continentalizate sub influenţa valorilor mari ale radiaţiei solare (125 Kcal/cm2), precipitaţiile reduse, cu caracter torenţial şi inegal repartizate. Iernile sunt reci, fără strat de zăpadă stabil şi continuu, influenţate de antociclonul siberian. Uniformitatea reliefului face ca trăsăturile de bază ale climei să fie foarte puţin modificate pe cuprinsul judeţului Brăila. Din această cauză topoclimatele sunt conturate de asociaţiile vegetale şi de suprafeţele acvatice extinse şi permanente.

Caracteristicile principalelor elemente climatice (Figura 2)

Regimul temperaturii aerului prin valorile medii lunare şi în special prin amplitudinea absolută, reflectă cel mai clar caracteristicile climatului temperat continental, cu nuanţe excesive.

Temperatura medie anuală variază între 10,30C şi 10,50C. Numai în lungul Dunării temperatura este mai ridicată (Brăila 11,10C). Temperaturile medii lunare multianuale cele mai mici se realizează în ianuarie, luna cea mai rece, când în aer se înregistrează -30C (-2,10C Brăila). Luna cea mai caldă este iulie, când temperaturile medii multianuale variază între 22,10C la Ion Sion şi 23,10C la Brăila.

Faţă de temperaturile medii lunare, cele extreme absolute sunt mult mai distanţate. Temperatura maximă absolută de +44,50C, omologată ca record pe ţară, s-a înregistrat



12

la staţia Ion Sion la 10 august 1951. Temperatura minimă absolută s-a înregistrat tot la staţia Ion Sion respectiv -290C la data de 25 ianuarie 1942, sub influenţa maselor de aer polar.

Precipitaţiile atmosferice totalizează în cursul unui an sub 500 mm. Ca şi regimul termic, şi cel de precipitaţiilor reflectă caracterul continental al climei, în sensul că acestea cad în cantităţi variabile de la un an la altul şi sunt repartizate inegal în timpul anului.

În partea de sud a judeţului (Câmpia Călmăţuiului) cantitatea de precipitaţii se apropie de 500 mm/an, iar în Câmpia Brăilei acestea variază între 400-490 mm/an. Cele mai mici cantităţi de precipitaţii (sub 400 mm/an) se înregistrează în Balta Brăilei.

În semestrul cald cad peste 60% din cantitatea de precipitaţii anuale.

Din cantitatea de precipitaţii care cade în semestrul rece, o bună parte este sub formă de zăpadă. Se apreciază că în cadrul Câmpiei Brăilei, cantitatea de apă rezultată din zăpadă este de circa 100 mm/an, reprezentând 20-23% din totalul anual al precipitaţiilor.

Stratul de zăpadă nu este continuu şi de lungă durată ca în alte regiuni ale ţării. Din observaţiile făcute la staţiile climatice rezultă că stratul de zăpadă persistă, în medie, 40 de zile în câmpie şi 30 de zile în Balta Brăilei. Numărul zilelor cu ninsoare este în medie, între 15-20 în câmpie şi 10-15 în Balta Brăilei. Grosimea medie a stratului de zăpadă este destul de mică, sub 10 cm (staţia Brăila).

Datorită uniformităţii reliefului şi a vântului puternic de nord-est şi nord, în timpul iernii zăpada este spulberată şi troienită în jurul localităţilor sau a altor obstacole.

Vântul constituie un element climatic cu o mare influenţă în condiţiile morfografice ale Câmpiei Române orientale. Lipsa obstacolelor orografice şi forestiere face ca deplasarea maselor de aer să se facă cu uşurinţă, iar influenţele asupra culturilor, căilor de comunicaţie şi localităţilor să fie mari.

Din analiza datelor se constată că vânturile de nord urmate de cele din nord-est şi vest au frecvenţa cea mai mare. Astfel la Brăila, vântul de nord are o frecvenţă anuală de 21,3%, cel de nord-est de 18,0%, cel de vest de 16,7% şi cel de sud-vest de 12,8%.

La Brăila viteza medie pe direcţia nord este de 3,1 m/s, iar pe cea de nord-est de 2,9 m/s. În zona de câmpie valorile medii ale vitezei vântului sunt ceva mai mari decât cele menţionate la Brăila.

Numărul mediu anual al zilelor cu vânt tare (peste 11 m/s) este în zona de câmpie de circa 70, iar în Balta Brăilei în jur de 10.

Vitezele maxime se înregistrează în timpul iernii, când acestea pot depăşi 100 Km/oră.

Vânturile cele mai cunoscute în Bărăganul de Nord sunt Crivăţul, un vânt rece şi uscat, care bate în timpul iernii, determinat de anticiclonul siberian, cu o direcţie nord, nord-est şi Suhoveiul, vânt uscat şi cald care bate vara din partea estică cu o frecvenţă mai mică.

Din analiza datelor principalilor parametri climatici s-a constatat o diferenţiere netă a valorilor din zona de câmpie şi cea a bălţii. Balta are temperaturi mai ponderate, cu o



13

amplitudine zilnică şi anuală mai mică, precipitaţii mai reduse, număr de zile cu ninsoare mai mic etc. Se poate spune că Balta Brăilei are un climat mai moderat, continentalismul din câmpie fiind mai estompat în această regiune joasă.

Toate aceste diferenţieri climatice permit conturarea a două topoclimate majore cel al câmpiei şi cel al bălţii.

Fenomene de aridizare

Câmpia Română şi implicit partea de est (judeţul Brăila) se înscrie în peisajul geografic al României prin fenomene de uscăciune şi secetă, care sunt tipice pentru climatul temperat-continental.

Dată fiind importanţa lor ecologică, aceste fenomene au fost abordate în lucrarea de faţă cu ajutorul indicelui de ariditate Emmanuelle de Martonne.

Indicele de ariditate a fost calculat pentru valorile medii anuale pe o perioadă de 90 ani (1901-1990) prin formula: Ia = P/T + 10 în care Ia = indicele de ariditate, P = cantitatea medie multianuală de precipitaţii, T = temperatura medie multianuală şi 10 un coeficient utilizat pentru a nu obţine valori negative.

Cu cât indicele este mai mic, cu atât gradul de continentalism este mai mare.

Cele mai mici valori ale acestuia (< 22) sunt caracteristice zonei de maximă ariditate de la periferia estică a Bărăganului, Bălţii Brăilei şi Câmpiei Siretului Inferior, care corespunde celor mai mici cantităţi anuale de precipitaţii (< 450 mm/an). Urmează apoi, jumătatea vestică a Bărăganului, ca şi o parte din Câmpia Buzău - Siret cu valori ai indicelui de ariditate de 22-24.

Fenomene climatice extreme

În context general judeţul Brăila este situat la „gura” Anticiclonului Est-European, ale cărei mase de aer pătrund forţat, prin „poarta carpatică” dintre Curbura Carpaţilor şi Masivul Nord-Dobrogean, peste Câmpia Română, la un loc de răscruce a două mari influenţe climatice exterioare, continentale din est şi oceanice din vest.

Pentru riscurile climatice, cel mai mare rol revine, însă, Anticiclonului Est-European. Acesta este răspunzător de contrastele termice mari (> 700C) dintre vară şi iarnă şi de o gamă largă de fenomene climatice extreme, cum sunt cele din sezonul rece: valurile de frig polar sau arctic, inversiunile de temperatură, îngheţurile şi brumele cele mai intense, ninsorile abundente, vânturile tari, viscolele şi înzăpezirile (fenomene amplificate de Ciclonii Mediteraneeni cu evoluţie normală sau retrogradă). În contrast cu acestea, în sezonul cald sunt prezente: valurile de căldură tropicală, fenomenele de uscăciune şi secetă, vânturile uscate şi fierbinţi etc.

Viscolul constituie un risc climatic de iarnă la producerea căruia concură două elemente mai importante şi anume, viteza vântului şi cantitatea de zăpadă căzută. Calitatea de risc climatic este dată, în primul rând, de vitezele mari ale vântului şi cantitatea de zăpadă căzută.

Riscul climatic este dat în primpul rând, de vitezele mari ale vântului: peste 11 m/s caracteristice viscolelor puternice şi > 15 m/s caracteristice viscolelor violente. În al doilea rând, aceasta depinde de cantitatea de zăpadă căzută care poate forma un strat continuu de 25-50 cm sau troiene de 1-4 m înălţime (exemplu viscolul din 3-6.II.1954), care provoacă mari pagube şi dezechilibre de mediu.



14

Pe o scară cu 4 trepte de vulnerabilitate, judeţul Brăila se află în aria cu cea mai mare vulnerabilitate la viscol (Mediul şi Reţeaua Electrică de Transport – Atlas geografic 2002).

Seceta este un fenomen de risc climatic de vară la producerea căreia concură ciclonii mediteraneeni, aducători de aer cald tropical care determină fenomene de uscăciune.

În semestrul cald al anului se mai adaugă acţiunea unui anticiclon situat în Asia Mică care pompează peste Câmpia Română aer cald sau fierbinte, tropical-continental, sărac în precipitaţii şi care generează temperaturi mari (peste 30-400C). Toate aceste fenomene măresc evapotranspiraţia, provoacă ofilirea culturilor şi uneori compromiterea recoltei.

Fenomenele de secetă şi tendinţa tot mai accentuată a aridizării teritoriului este pusă în evidenţă de izolinia de 22 (indicele de ariditate Emmanuelle de Martonne), care în ultimele decenii a suferit mutaţii de la est la vest.

4. Resursele de apă

Principalele categorii ale resurselor de apă din judeţul Brăila sunt apele subterane, râurile şi lacurile.

Apele subterane se împart în ape freatice, adică primul orizont de ape subterane cu nivel hidrostatic liber şi variabil, care au ca suport stratul impermeabil din apropierea suprafeţei terestre şi ape de adâncime, cantonate în depozite friabile dar intercalate între state impermeabile, fapt ce face ca acestea să se mai numească şi captive.

Apele freatice din judeţul Brăila se găsesc cantonate în depozite loessoide şi nisipurile eoline de pe interfluvii şi în aluviunile fluviatile din luncile largi ale Dunării, Siretului, Buzăului şi Călmăţuiului.

Adâncimea apelor freatice variază de la 0 m în luncile joase până la peste 20 m, pe câmpurile acoperite cu nisipuri.

Datorită variaţiei mari a cantităţii de precipitaţii în cursul anului, care reprezintă principala sursă de alimentare a apelor freatice, nivelul hidrostatic înregistrează variaţii de 1-2 m. Unele orizonturi sunt epuizate complet în timpul verii, când sunt secete prelungite, ca urmare a exploatării intense şi a pierderilor prin evapo-transpiraţie la suprafaţa solului.

Din punct de vedere hidrochimic, apele freatice se încadrează în tipul bicarbonatat calcic şi sodic, în mai mică măsură şi în sulfatate şi clorurate calcice şi sodice, în cea mai mare parte, cu mineralizări care depăşesc uneori 5g/l.

Apele freatice din judeţul Brăila nu constituie o sursă importantă pentru alimentarea cu apă a populaţiei, pentru industrie sau pentru irigaţii, atât sub aspectul variaţiei cantitative în timpul anului, cât şi sub cel al gradului de potabilitate.

Apele de adâncime

Aceastea se găsesc cantonate în pietrişurile de Frăteşti (arealul Bălţii Brăila şi cursul inferior al Călmăţuiului) şi în depozitele nisipoase cu o granulaţie mijlocie şi fină de vârstă cuaternară (Câmpia Brăilei şi Câmpia Călmăţuiului).

În luncile Călmăţuiului şi Buzăului, la adâncimi de 20-50 m, se găsec depozite argilo-nisipoase care reprezintă aluviuni vechi şi în care sunt cantonate ape de adâncime.



15

Apele de adâncime din depozitele cuaternare apar în 2-3 orizonturi până la adâncimea de 200 m. În pietrişurile de Frăteşti, apele de adâncime se găsesc între 20 – 50 m şi 50 – 100 m.

Din punct de vedere hidrochimic, apele de adâncime din depozitele nisipoase cu granulaţie fină sunt în general nepotabile, cu mineralizaţii între 3 şi 8 g/l. Cele din pietrişurile de Frăteşti prezintă calităţi potabile mai bune.

Apele curgătoare

Prin volumul care se scurge în cursul unui an, râurile reprezintă resursele de apă cele mai importante ale judeţului Brăila. Arterele hidrografice sunt Dunărea, Siret, Buzău şi Călmăţui.

Dunărea în cadrul judeţului este reprezentată prin braţele principale – Cremenea şi Măcin (Dunărea Veche) – şi braţele secundare – Vâlciu, Mănuşoaia, Pasca, Calia, Arapu – în arealul Bălţii Brăilei – şi prin Dunărea propriu-zisă din dreptul municipiului Brăila şi până la confluenţa cu Siretul.

Dunărea Veche sau braţul Măcin, care formează şi limita estică a judeţului, are 96 Km lungime, un coeficient mare de meandrare (1,24) şi o lăţime medie de 250 m. Panta mică, ca urmare a gradului mare de meandrare, face ca acest braţ să transporte o cantitate mică de apă (13%) din debitul total de la Hârşova (5949 m3/s).

Braţul Cremenea, cel mai important, are o lungime mai mică (70 Km), o pantă de scurgere mai mare şi o lăţime medie de 500 m. Dacă caracteristica braţului Măcin este gradul de meandrare, cea a braţului Cremenea este gradul de despletire. Din braţul Măcin (numai la 2 Km de la bifurcaţie) se desprinde braţul Vâlciu care se varsă apoi în Cremenea.

Debitul maxim la asigurarea de 1% a fost estimat pentru Hârşova la 15.080 m3/s şi pentru Brăila la 14.620 m3/s.

Debitul minim se înregistrează în două perioade (toamna şi iarna), cel de iarnă fiind mai scăzut faţă de cel de toamnă. La asigurarea de 99,9% la staţia hidrometrică Brăila debitul minim a fost apreciat la 1000 m3/s.

Siretul formează limita dintre judeţele Brăila şi Galaţi, între localitatea Corbu Vechi şi confluenţa cu Dunărea pe 47,4 Km lungime. În acest sector, pe partea dreaptă, la Voineşti, Siretul primeşte apele Buzăului.

Datorită diferenţei mici a nivelului mediu, 10 m la Corbu Vechi şi 2 m la confluenţa cu Dunărea, panta profilului longitudinal este destul de mică, fapt ce determină o meandrare puternică a râului în cadrul luncii şi o acţiune intensă de aluvionare.

Faţă de debitul mediu multianual (153 m3/s), analizat la staţia hidrometrică Lungoci, situată în amonte de câţiva kilometri, la vârsarea în Dunăre, debitul maxim este de 4500 m3/s (asigurarea de 1%), iar cel minim de 26 m3/s (asigurarea de 95%).

Mineralizarea apei redusă (375 mg/l) şi tipul hidrochimic (bicarbonat şi clorurat-calciu) fac ca apa din Siret să fie folosită în bune condiţii în irigaţii.

Buzăul pe teritoriul judeţului, se desfăşoară pe o lungime de 141 Km, între Făurei şi confluenţa cu Siretul la Voineşti. Dacă se raportează distanţa reală a albiei Buzăului



16

(141 Km) la distanţa în linie dreaptă dintre cele două extremităţi (56 Km) rezultă cu coeficient de meandrare foarte mare.

Buzăul transportă o cantitate redusă de apă la niveluri medii multianuale, respectiv 25,4 m la staţia hidrometrică Băinţa, situată la 10 Km amonte de limita judeţului. Faţă de debitul mediu multianual, valorile extreme (maxime şi minime) sunt foarte distanţate. Astfel, debitul maxim la asigurarea de 1% este apreciat la 1800 m3/s, iar cel minim de 0,200 m3/s.

În prezent apele din Buzău sunt folosite într-o proporţie redusă, cu totul local, în irigaţii. Faţă de apele Dunării şi Siretului, cele ale Buzăului prezintă calităţi potabile mai reduse.

Călmăţuiul pe teritoriul judeţului Brăila are aproximativ jumătate din lungimea totală (70 Km din 145 Km total) şi se desfăşoară între localităţile Jugureanu şi Gura Călmăţuiului.

Reprezentând un vechi traseu al Buzăului, Călmăţuiul nu are un bazin hidrografic prea dezvoltat (820 Km2), acesta fiind reprezentat, de fapt, printr-o serie de cursuri laterale părăsite. În cadrul judeţului Brăila nu are nici un afluent. Albia este îngustă şi adâncită cu 2-3 m în aluviunile de luncă.

Din observaţiile hidrometrice efectuate la Cireşu, reiese că debitul mediu multianual este de 1,20 m3/s, iar la vărsare se apreciază la 1,4 m3/s. În raport cu debitul mediu, cel minim este destul de ridicat, 0,200 m3/s, aceasta datorită alimentării din pânza freatică.

Mineralizarea apelor Călmăţuiului este ridicată (1,5 – 2 g/l) iar tipul hidrochimic, sulfatat sodic, permit ca apele să fie folosite puţin în irigaţii.

Lacurile

Lacuri de crov constituie singurele elemente hidrografice care se întâlnesc pe câmpuri, existenţa lor fiind în strânsă legătură cu procesele de tasare în depozitele loessoide.

Acestea sunt grupate în două zone distincte: prima, în Câmpia Brăilei, cu lacurile Ianca, Plopu, Iazu-Movila Miresii, Secu-Movila Miresii, Lutu Alb, Esna şi valea Esnei; a doua, în Câmpia Călmăţuiului cu lacurile Plaşcu, Colţea, Chichineţu, Tătaru şi Unturos.

Forma acestor depresiuni este circulară, ovală sau neregulată, cu fundul plat, cu adâncimi obişnuite de 2,5 m şi maxime de 5-10 m (Ianca 9m, Plopu 10m, Iazu-Movila Miresii 11m, Lutu Alb 11m, Tătaru 12m, Plaşcu 7m, Chichineţu 8m, Colţea 6m). Suprafaţa depresiunilor de tip crov variază de la câţiva zeci de metri pătraţi până la 8-10 Km2 (Ianca 3,32 Km2, Iazu – Movila Miresii 1,8 Km2 , Plopu 1,80 Km2, Tătaru 3,28 Km2, Plaşcu 1,88 Km2).

Dintre lacurile menţionate în Câmpia Brăilei, salinitatea cea mai mare o are lacul Iazu – Movila Miresii, al cărui nămol cu calităţi terapeutice se foloseşte pentru băi pe scară locală. Tipul hidrochimic al lacurilor din această zonă este clorurat sodic pur.

În Câmpia Călmăţuiului, lacurile au o salinitate mai redusă. În schimb, tipul hidrochimic sulfatat sodic este net diferit de cel al lacurilor din Câmpia Brăilei.



17

Limanele fluviatile sunt reprezentate prin lacurile din cursul inferior al Buzăului, Jirlău, Căineni şi Ciulniţa.

Lacul Jirlău are circa 962 ha suprafaţă şi un bazin hidrografic de 390 Km2 dar în condiţiile deficitare de alimentare, lacul manifestă o tendinţă de secare, fapt pentru care s-a făcut un canal de legătură cu Buzăul.

Mineralizarea este în jur de 6-7g/l, iar tipul hidrochimic este clorurat sodic, dar în perioadele sau anii cu aport mare de ape continentale, acesta trece în bicarbonat sodic. Lacul Jirlău a fost amenajat în scopuri piscicole.

Lacul Câineni are o suprafaţă de 96 ha şi un bazin hidrografic de 14,7 Km2. Datorită lipsei unui aport superficial permanent din bazinul de recepţie şi a unei legături cu râul Buzău, lacul Câineni a urmat un proces de intensă salinizare în raport cu celelalte limane fluviatile din cursul inferior al Buzăului. Concentraţia în săruri a atins circa 46 g/l, iar timpul hidrochimic este constant clorurat sodic. Lacul Câineni este folosit în balneoterapie pe scară locală.

Lacul Ciulniţa are o suprafaţă de 69 ha şi un bazin hidrografic de 30,5 Km2. Forma cuvetei lacustre, îngustă şi alungită este caracteristică pentru tipul genetic al limanelor fluviatile. Mineralizarea apei redusă, aportul superficial şi cel subteran de apă dulce au făcut ca acest loc să fie transformat în crescătorie piscicolă.

Lacurile de meandru şi de braţ părăsit se găsesc îndeosebi în lunca Dunării (Balta Brăilei – Dunărea Veche şi Japşa Plopilor) pe terasa Călmăţuiului (Batogu) şi pe terasa Dunării (Lacu Sărat).

Lacu Sărat – Brăila se găseşte într-un vechi curs părăsit al Dunării la nivelul terasei fluviatile, care a fost acoperit de depozite loessoide. Depresiunea lacustră propriu-zisă, deşi se găseşte pe un fost curs al Dunării, este totuşi rezultatul proceselor de tasare în loess. Lacul este complet izolat de Dunăre şi lipsit de afluenţi, fapt ce a determinat ca în depresiune să se acumuleze săruri minerale, iar apa provenită din ploi şi din izvoare subterane să se salinizeze puternic. Salinitatea cea mai frecvent întâlnită este în jurul a 80 g/l. Caracteristicile fizico-chimice şi biotice au dus la formarea nămolului mineralizat, cu calităţi terapeutice. Nămolul şi apa sărată au dus la dezvoltarea unei staţiuni balneare.

Lacu Sărat – Batogu se găseşte lângă localitatea cu acelaşi nume, ocupând un vechi curs al Călmăţuiului pe terasa acestuia. Lacul conţine nămol cu calităţi terapeutice, fiind folosit de populaţia locală.

Lacurile de luncă au fost extinse în Balta Brăilei, în lunca externă a Dunării şi în cea a Siretului, dar prin îndiguirea acestor zone inundabile ele au fost desecate.

În lunca Siretului a mai rămas un singur lac, Măxineni, cu o suprafaţă de 541 ha, amenajat pentru piscicultură.

În lunca Călmăţuiului, lacurile cu caracter temporar sunt multe. Majoritatea suprafeţelor joase sunt acoperite cu apă în anii ploioşi. Ca lacuri permenente şi rămase în regim natural sunt menţionate: Lacul lui Traian (81 ha) cu apă salmastră, Bătrâna (62,5 ha) şi Jugureanu (25 ha) amenajat în scopuri piscicole.



18

Resursele de apă

Cele mai mari resurse de apă sunt asigurate de fluviul Dunărea, utilizându-se pentru irigaţii, piscicultură, industrie şi alimentări cu apă a populaţiei. Râul Siret ca şi râul Buzău asigură o mică parte din cerinţa de apă pentru irigaţii şi piscicultură.

Apele de adâncime, în marea majoritate nu îndeplinesc condiţii de potabilitate şi din acest motiv, sistemul de alimentare cu apă din foraje de medie şi mare adâncime, nu este dezvoltat. Volumele de apă captate din subteran sunt utilizate în industrie şi ferme agricole.

Resursele de apă teoretice şi tehnic utilizabile stabilite de Direcţia Apelor Ialomiţa-Buzău, pentru anul 2006, sunt:

Resursă de suprafaţă Resursă din subteran Teoretică Utilizabilă Teoretică Utilizabilă 2387000 mii m3 1502000 mii m3 687000 mii m3 202000 mii m3

5. Vegetaţia

Aceasta se grupează în două mari areale biogeografice: arealul de stepă, reprezentat prin spaţiile interfluviale (Câmpia Brăilei şi Câmpia Călmăţuiului) şi arealul de luncă, bine reprezentat prin luncile Dunării, Siretului şi Buzăului.

Stepa, în adevăratul înţeles al cuvântului a fost înlocuită în proporţie de 90-95% cu plante de cultură. Vegetaţia naturală de stepă se mai găseşte în prezent pe versanţii depresiunilor de tasare, în spaţiile dintre parcelele agricole, pe marginile drumurilor, în zonele necultivate temporar. Asociaţiile de bază sunt cele de pajişti xerofile presărate din loc în loc cu tufărişuri constituite din arbuşti de stepă.

Pajiştile sunt formate din graminee, cu colilia (Stipa joannis, Stipa pulcherrima, Stipa lossingiana, Stipa stenophyla) negara (Stipa capillata), păiuşurile stepice (Festuca valesiaca, Festuca sulcata, Festuca pseudovina), pirul (Agropyron repens), pirul crestat (Agropyron cristatum), din compozite, cu mături (Centaureea) şi pelin (Artemisia austriaca), din leguminoase, cu specii de lucernă (Medicago), cosaci (Astragalus), măzăriche (Vicia), molotru (Trogonella), din labiate, cu jaleş (Salvia), cimbrişor (Thymus), sovârliţa (Plomis), din ranunculacee, cu dediţei (Pulsatilla) şi ruscuţe (Adonis), din liliacee, cu specii de ceapă (Allium) şi ceapa ciorii (Gagea arvensis), din iridacee, cu stânjenei (Iris) etc.

Tufişurile sunt reprezentate prin porumbar (Prunus spinosa), migdalul pitic (Amygdalus nana), vişinul pitic (Cerasus fruticosa), specii de măceş (Rosa) etc.

În spaţiile interfluviale se mai găsesc asociaţiile de nisip (vegetaţie psamofilă), pe dunele semifixate şi fixate din Câmpia Călmăţuiului, şi asociaţiile de sărătură (vegetaţia halofilă) în depresiunile de tasare.

Vegetaţia psamofilă este reprezentată prin ciulei (Ceratocarpus arenarius), romaniţa de câmp (Anthemis ruthenica), laptele cucului (Euphorbia gerardiana) salcia de nisip (Salix rosamarinifolia), etc.

Vegetaţia halofilă răspândită pe solonceacuri şi soloneţuri este constituită din sărăcică (Salsola soda), brâncă (Salicornia herbaceea), Bassia hirsuta, toate aceste plante



19

dispunându-se în benzi concentrice în culori de la verde plin către roşu-grena în jurul lacurilor sărate şi salmastre.

Vegetaţia de luncă este mult mai bogată.

Datorită umidităţii mari a solului, aici se dezvoltă o vegetaţie arborescentă de esenţă moale şi ierboasă cu adaptări la condiţiile ecologice. În condiţii naturale, în luncă se dezvoltă sălciile, răchitele (Salix alba, Salix fragilis, Salix triandra, Salix cinerea) plopul (Populus alba, Populus migra, Populus canes-canes). În urma desecării zonelor inundabile (Balta Brăilei, lunca Siretului) pădurile de sălcii şi răchite au fost defrişate aproape în totalitate.

Flora ierboasă de luncă se dispune pe benzi longitudinale sau concentrice, în cazul depresiunilor lacustre, în funcţie de gradul de umiditate: rogozul (Carex gracilis, Carex acutiformis, Carex riparia), stânjenelul de baltă (Iris pseudocarus), limbariţa (Alisma plantago), dentiţa (Bidens tripartita), joianul (Oenanthe acvatica), laptele căinelui (Euphorbia palustris) etc.

Flora acvatică propriu-zisă reprezentată prin macrofite a fost mult redusă prin dispariţia lacurilor. Macrofitele sunt dispuse de la ţărmul lacului spre centru astfel: stuful (Phragmites communis), papura (Typha angustifolia), fixate de fund, nufărul galben (Nuphar luteum), nufărul alb (Nymphaea alba), ciulini (Trapa natans), iarba broaştei (Hydrocharis morsus ranae), lintiţa (Lemna minor, Lemna trisulca), broscariţa (Potamogeton natans), specii plutitoare şi brădiş (Myriophyllum urticillatum, Moyriophyllum spicatum), pasă (Potamogeton crispus), moţ (Potamogeton perfoliatus), otrăţel (Utricularia vulgaris), sârmuliţa (Vallisneria spiralis) etc. toate submerse, alcătuind adevărate pajişti.

Vegetaţia forestieră

Ocupă o suprafaţă de 27.170 ha, ceea ce reprezintă circa 5% din suprafaţa judeţului.

Habitatele cu vegetaţie forestieră sunt în general păduri tip zăvoi, de salcie, de amestec cu plop sau în regim de plantaţie sub forma perdelelor de protecţie.

Dintre acestea 80% sunt situate în zonele inundabile ale fluviului Dunărea şi râurilor Buzău şi Siret, unde speciile predominante sunt salcia şi plopul. Un procent de 20% din păduri sunt situate în câmpie, compuse preponderent din salcâm şi stejar, cele mai importante trupuri fiind: Viişoara, Colţea, Tătaru, Râmnicele, Romanu, Rubla şi Lacu Sărat.

Din punct de vedere silvotehnic toate pădurile se încadrează în grupa I-a funcţională, îndeplinind exclusiv funcţii de protecţie.

6. Fauna

Caracteristica faunei este dată de speciile iubitoare de terenuri deschise, mai uscate şi mai calde venite din stepele şi silvostepele estice.

Dintre reprezentanţii câmpurilor deschise (terenuri cultivate, pajişti, pârloage) cele mai bine reprezentate sunt mamiferele rozătoare şi păsările granivore. Din grupul primelor, populaţiile cele mai numeroase le au popândăul (Citellus citellus), hărciogul (Cricetus cricetus), şoarecele de câmp (Microtus arvalis), orbetele (Spalax



20

microphthalamus), şoarecele de stepă (Sicista subtilis), şobolanul de câmp (Apodemus agrarius) şi iepurele de câmp (Lepus europaeus).

Dintre păsări, se impun în peisajul deschis ciocârlia de câmp (Alanda arvensis), ciocârlanul (Galerida cristata), presura (Emberiza calandra), prepeliţa (Coturiux coturnix), potârnichea (Perdix perdix), cioara de semănătură (Corrus frugilegus) iar în boschete, mărăcinarul (Lanius collurio), lăcustarul (sturmus roseu), coţofana (Pica pica).

Tot din vertebrate pot fi întâlnite mai des şopârla de stepă (Lacerta taurica), şopârla de câmp (Lacerta agilis chersonensis) iar pe marginea boschetelor, şarpele rău (Coluber caspius).

În locurile cu pământ nisipos şi loessoid trăieşte broasca de pământ (Pelobates fuscus). Deşi au un areal mai mare de răspândire, apar şi în această zonă carnivore precum: vulpea (vulpes vulpes), viezurele (Meles meles) etc.

Dintre nevertebrate, zoocomplexele campestre sunt dominate numeric de ortoptere, coleoptere, himenoptere, diptere şi lepidoptere, populaţiile cele mai numeroase avându-le speciile ce se hrănesc cu variata ofertă vegetală. Consumatorii cei mai importanţi sunt lăcusta de păşune (Polysarchus denticaudus), cosaşii (Oedaleus nigrafasciatus), greierele de câmp (Gryllus campestris), viespea de pai (Cephus palipes), viespea de iarbă (Pachycephus smirnensis), forfecarul (Lethrus apterus) ploşniţa roşie (Euridema ornata), etc.

În legătură cu situaţia actuală a elementelor zoogeografice s-a observat că cele ataşate mai mult de stepă, şi-au redus arealul aici, până la dispariţie, ca în cazul dropiei, (Otis tarda), sau şi-au împuţinat efectivele foarte mult ca la prepeliţa (Coturnix coturnix), bursuc (Meles meles) etc.

Concomitent noi specii au fost introduse de om, ca fazanul (Phasianus sp) şi căpriorul (Capreolus capreolus).

Lunca din punct de vedere faunistic este mult mai bogată.

În zăvoaiele de luncă, în plantaţiile de plop se pot întâlni lupi, vulpi, mistreţi şi iepuri, iar pe malurile răurilor îşi duc viaţa vidra (Lutra lutra) şi nurca (lutreola lutreola).

Păsările sunt bine reprezentate, deşi prin desecarea lacurilor din Balta Brăilei acestea au pierdut biotopuri deosebit de valoroase. Majoritatea speciilor de păsări sunt migratoare. Cele mai frecvent întâlnite (şi pe lacurile din câmpie) sunt raţele şi gâştele sălbatice. Sunt de menţionat raţa mare (Anas platyrinchos), rata cârâitoare (Anas querquedula), gâsca de vară (Anser anser) şi gârliţa (Anser albifrans).

Se întâlnesc, de asemenea multe specii de stârci: stârcul cenuşiu (Ardea cinerea), stârcul roşu (Ardea purpurea), stârcul galben (Ardeola ralloides), stârcul de noapte (Nyticarax nyticarax), stârcul lopătar (Platalea leucorodia).

La acestea se adaugă alte specii de păsări acvatice: corcodelul (Podiceps cristatum) şi lişiţa (Fulica otra) care populează toate apele stătătoare (indiferent că sunt dulci, salmastre sau sărate), ţigănuşul (Plegadis falcinellus), nagâţul (Vanellus vanellus), fluierarul (Tringa totanus), sitarul de mal (Limesa limosa), găinuşa de baltă (Galinula chloropus), cârsteiul de baltă (Rallus aquaticus), piţigoiul de stuf (Panatus biarmicus) etc.



21

Având proprietăţi ecologice comune, atât mediul acvatic, cât şi cel terestru-zăvoaiele – adăpostesc şi alte specii de păsări precum mierla (Turdus merula), privighetoarea mare (Luscina luscina), cucul (Cuculus canorus), dumbrăveanca (Coracias garrulus), boicuşul (Remiz pendalimus) etc.

Ihtiofauna importantă din punct de vedere economic este reprezentată prin: peşti migratori anadromi, care vin din mare pe Dunăre numai pentru reproducere, nisetrul (Acipenser guldenstaedti), păstruga (Acipenser stellatus), morunul (Huso huso), păstrăvul de mare (Salmo trutta labrax), scrumbia (Alosa pontica şi Alosa caspia nordmanii), gingirica (Clupeonella cultriventris); peşti reofili proprii apelor curgătoare, cleanul (Leuciscus cephallus), mreana (Barbus barbus), scobarul (Chondrostoma nasus), fusarul (Aspro streber), morunaşul (Vimba vimba), cosacul (Abramis sapa) etc.; peşti semimigratori, în sensul că pătrund din Dunăre în lacurile de luncă primăvara, reîntorcându-se toamna, văduviţa (Lenciscus idus) şi somnul (Silurus glanis), care se reproduc în Dunăre, crapul (Cyprinus carpio), batca (Blicca bjoerkna), plătica (Abramis Brama), babuşca (Rutilus rutilus carpathorossicus), avatul (Aspius aspius), sabiţa (Pelecus cultratus), şalăul (Stizostedion lucioperca), care se reproduc în lacurile de luncă. În afară de categoriile menţionate se mai întâlnesc peşti care trăiesc şi se reproduc în ambele biotopuri (râuri sau lacuri), ştiuca (Esox lucius), obleţul (Alburnus alburnus), boarca (Rhodeus sericeus amarus), ghiborţul (Acerina cernua).

7. Resursele de sol

Judeţul Brăila posedă valoroase şi variate resurse de sol, distribuite deopotrivă pe cele două forme majore de relief: câmpie şi luncă.

Cernoziomurile ocupă 70-75% din suprafaţa judeţului şi cuprind următoarele subtipuri: tipic psamic (cernoziom cu textură nisipolutoasă, în primii 50 cm), vertic (argilos între baza orizontului A si 100 cm), maronic, calcaric (carbonați în primii 50 cm), cambic (levigat), etc.

Profilul de sol al cernoziomurilor este bine dezvoltat, reflectând o evoluţie îndelungată. Orizonturile cele mai conturate sunt Am-ACk-Cca (cernoziom tipic), Am-Bm-C sau Cca (cernoziom cambic). În orizontul superior A, cu textură în general lutoasă se găsesc urmele activităţii biologice. Toate orizonturile sunt afânate, ceea ce le conferă un grad mare de porozitate şi deci infiltraţia pe verticală. Conţinutul de humus, acumulat îndeosebi în orizontul Am, variază între 2,80% (cernoziom tipic) şi 5,7% (cernoziom cambic), iar carbonatul de calciu ajunge în orizontul Cca până la 14-23%.

Dintre cernoziomurile menţionate, mai răspândite sunt cele tipice, maronice, calcarice şi cambice. Acestea au profilul de sol mai conturat, fertilitate mai mare în Câmpia Brăilei şi în partea Centrală a Câmpiei Călmăţuiului.

Însuşirile fizico-chimice ale cernoziomurilor, ca şi condiţiile climatice în care se găsesc, fac ca aceste soluri să aibă cea mai mare fertilitate naturală din ţară. Ca urmare a acestei însuşiri, cernoziomurile sunt folosite pentru majoritatea culturilor agricole.



22

Pe malul drept al Călmăţuiului se găsesc cernoziomurile cambice cu textură grosieră (nisipoasă) si psamosolurile (nisipuri slab solificate), care reflectă un proces incipient de pedogeneză, ca urmare a fixării recente a nisipurilor de dune.

Profilul psamosolurilor se caracterizează printr-un orizont Ao (ocric) cu textură grosieră (nisipoasă sau nisipolutoasă), fără structură, după care se trece la orizontul C, de regulă cu textură grosieră (de regulă nisipoasă).

Datorită texturii grosiere, psamosolurile se lucrează foarte ușor în condiții de umiditate. Sunt soluri cu permeabilitate foarte mare pentru apă și sunt puternic aerate. Sunt în general foarte slab aprovizionate cu humus (0,5%) şi prezintă o rezerve redusă de substanţe nutritive, astfel că fertilitatea lor este scăzută, fiind evaluate ca slab productive. Se recomandă să fie fixate prin viță de vie si plantaţii forestiere, în masiv sau în benzi.

Aluviosolurile sunt răspândite în lunca Dunării (inclusiv Balta Brăilei), a Siretului şi a Buzăului. Solurile aluviale se caracterizează printr-un stadiu incipient de solificare care are loc pe cele mai recente depozite fluviatile depuse în timpul revărsărilor. Au un orizont Ao (ocric) de 20-25 cm, uneori mai dezvoltat, cu textură variată. După o tranziţie (AC) de 20-30 cm, se trece la materialul parental C, în care adesea se recunoaşte stratificarea. Aluviosolurile conţin 2-5% humus şi sunt relativ bine aprovizionate cu elemente nutritive. La fertilitatea lor contribuie şi regimul hidric aflat sub influenţa inundațiilor prin îndiguire.

Sub influenţa predominantă a unui exces de umiditate de lungă durată s-au format hidrosoluri, reprezentate prin gleiosoluri aflate în diverse stadii de evoluţie. Apa freatică se află la adâncimi mai mici de 1,5-2 m şi este slab mineralizată (0,5 – 1,5 g/l). Deşi sunt bogate în humus, prezintă proprietăţi fizice şi biologice puţin favorabile pentru plantele de cultură, fiind folosite de regulă pentru păşuni.

Salsodisolurile reprezentate prin solonceacuri şi soloneţuri sunt răspândite insular în judeţul Brăila, îndeosebi în arealul crovurilor. Apa freatică este puternic mineralizată (10-30 g/l) şi se află la adâncimi mici de 1,5-2 m.

Solonceacurile se găsesc în câmpie, aproape în toate depresiunile de tip crov, mai exact în jurul lacurilor sărate (Lacu Sărat, Lacul Movila Miresii), în valea Ianca şi în lunca Siretului între Măxineni – Gulianca – Salcia Tudor.

Aceste soluri au in orizontul Asa (salic) un conținut de săruri de peste 1-1,5 g la 100 g sol și nu pot fi cultivate cu plante agricole, dar pot fi folosite ca păsșuni naturale.

Soloneţurile sunt mult mai restrânse în comparaţie cu solonceacurile fiind răspândite în Lunca Călmățuiului, între Ulmu și Însurăței, în jurul lacului Batogu, al localităţilor Surdila Greci şi Surdila Gaiseanca. Acestea se caracterizează prin prezenţa în orizontul superior a unei cantităţi reduse de săruri uşor solubile, dar cu un conţinut bogat (peste 15-20%) de ioni de natriu schimbabili în orizontul Btna (natric), fapt ce conferă o reacţie puternic alcalină (pH = 9). Sunt folosite ca păşuni naturale.

8. Resurse naturale neregenerabile

În judeţul Brăila, zăcămintele de ţiţei şi gaze se află situate în două unităţi geologice distincte şi anume:

- în zona sud-estică a Platformei Moesice



23

- în zona nordică a Promotoriului Nord Dobrogean.

În cadrul zonei sud-estice a Platformei Moesice sunt puse în evidenţă şi se află în exploatare o serie de zăcăminte de ţiţei şi gaze pe aliniamentul structural orientat sub-vest nord-est Urziceni-Gârbova-Brăgăneasa-Padina-Jugureanu-Oprişeneşti-Plopu-Bordei Verde-Lişcoteanca-Stăncuţa-Berteşti.

Luând ca obiect de studiu zăcămintele de hidrocarburi din cadrul Promotoriului Bordei Verde-Însurăţei au fost puse în evidenţă zăcămintele de ţiţei de la Oprişeneşti, Plopu, Bordei Verde Est, Bordei Verde Vest, Filiu, Lişcoteanca, Berteşti, Stăncuţa.

În zona vestică a ridicării Bordei Verde-Însurăţei, într-o zonă delimitată convenţional, între această ridicare şi râul Dâmboviţa, se întâlnesc zăcăminte de ţiţei şi gaze asociate în lungul anticlinalului principal Moara Vlăsiei-Urziceni-Jugureanu. Dintre acestea sunt exploatate zăcămintele de ţiţei Jugureanu şi Padina.

Zăcămintele de gaze libere în zona de sud-est a Platformei Moesice au fost puse în evidenţă şi se află în exploatare la Oprişeneşti, Bordei Verde, Lişcoteanca, Berteşti, Stăncuţa, Jugureanu, Padina, Grădiştea, Balta Albă.

Zăcămintele de balast din judeţul Brăila apar la Gradiştea şi Ibrianu, în albia majoră a râului Buzău. S-au utilizat pentru amenajări de drumuri şi în construcţii.

În judeţul Brăila există şi sunt exploatate zăcăminte de argilă aluvionară cu intercalaţii nisipoase şi granule de CaCO3 la Baldovineşti, argilă prăfoasă nisipoasă la Brăila, cu rezerve de bilanţ de circa 1200 mii t şi argilă marnoasă cu înalt grad de refractaritate la Făurei, cu rezerve de bilanţ de circa 8200 mii t. Depunerile loessoide formează materia primă pentru ceramică inferioară, aceste argile fiind utilizate la fabricarea cărămizilor.

O importantă categorie a apelor de suprafaţă o constituie lacurile terapeutice sărate, cu nămol sapropelic. Acestea sunt: Lacu Sărat I şi II, Căineni Băi, Movila Miresii, Batogu.

Rezerva de nămol a fost estimată numai pentru Lacul Sărat I Brăila, singurul lac terapeutic ale cărui resurse sunt valorificate la ora actuală. Volumul total estimat la 01.01.2006 este de 127720 mc iar volumul total avizat pentru exploatare a fost de 537,5 mc.

Destul de recent au fost puse în evidenţă importante resurse de ape minerale cu un debit de 250-280 m3/24 ore în zona oraşului Însurăţei, ape ce ar putea fi folosite în tratamentul balnear.



24

II. DEMOGRAFIE

1. Populaţia În context regional, judeţul Brăila reprezinta 13,3% din suprafata Regiunii Sud-Est şi 13,0% din populaţia totală a regiunii. În context national, judeţul se află în treimea inferioară a clasamentului din punct de vedere al suprafeţei (locul 32) şi al populaţiei totale (locul 31).

Populaţia totală a judeţului Brăila înregistră în anul 20081 este de 363.979 locuitori, faţă de 370.941 locuitori în 2005. Se obervă o scădere a numărului de locuitori ai judeţului, de la un an la altul.

1 Date statistice INS, populatia stabilă la 1 ianuarie

POPULATIA TOTALA

363,979

366,811

369,503

370,941

360000

362000

364000

366000

368000

370000

372000

2005 2006 2007 2008



25

În anul 2008, 237.399 locuitori alcătuiesc populaţia din municipii şi orase, în timp ce populaţia comunelor însumează 127.152 locuitori2. Trendul populaţiei este descrescător, de la an la an, atât în municipii şi oraşe cât şi în comune.

2 Date INS, populația cu domiciliul în județ la 1 iulie, anul de referință

DISTRIBUTIA POPULATIEI IN FUNCTIE DE ETNIE- potrivit datelor de la recensamantul populatiei 2002-

177,202

2,970 1,649 156 349

185,621

2,915 1,850 168 294

97.2%

1.6% 0.9% 0.2%0.1%

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

160000

180000

200000

Romani Rromi Rusi-Lipoveni Greci Altele

0.0%

20.0%

40.0%

60.0%

80.0%

100.0%

120.0%

Masculin

Feminin

TOTAL JUDET BRAILA

POPULATIA CU DOMICILIUL IN JUDET

237,399239,377241,389242,756

127,152128,902 128,411 127,955

50000

100000

150000

200000

250000

300000

2005 2006 2007 2008

MUNICIPIISI ORASE

COMUNE



26

Populaţia judeţului Brăila este în majoritate alcatuită din români care reprezintă peste 97% din totalul populaţiei. Alături de aceştia, în judeţ mai convietuiesc romi, rusi-lipoveni sau greci. În categoria Altele sunt incluse următoarele etnii: maghiari, ucrainieni, germani, turci, tătari etc.

În timp ce în 2005, populaţia era formată din 189.979 de femei şi 180.962 de bărbaţi, în anul 2008, locuitorii de gen masculin însumează 177.067, iar femeile 186.912.3 Ca şi în cazul populaţiei generale, trendul descendent se păstrează şi pentru distribuţia populaţiei în funcţie de gen.

3 Date INS, populatia stabilă la 1 ianuarie anul de referință

STRUCTURA POPULATIEI PE GRUPE DE VARSTA

112,388

100,053

24,961

82,270 79,767 76,409

72,981

117,334115,386114,322

96,08494,905 94,392

55,80654,680

51,969

53,473

22,92321,946

24,020

2000

22000

42000

62000

82000

102000

122000

142000

2005 2006 2007 2008

Sub 20 ani

20 - 39 ani

40 - 59 ani

60 - 74 ani

Peste 75 ani

STRUCTURA POPULATIEI IN FUNCTIE DE GEN

186,912

177,067

178,615180,168180,962

189,979 189,335188,196

170000

175000

180000

185000

190000

195000

2005 2006 2007 2008

Masculin

Feminin



27

Cea mai mare pondere în structura pe grupe de vârstă a populaţiei, o reprezintă persoanele cu vârste între 20 şi 39 de ani, care înregistrează un trend ascendent în ultimii 4 ani. Populaţia sub 20 de ani înregistrează o scădere accentuată în 2007 faţă de 2008. Tot în scădere numerică se află şi grupele de vârstă 40-59 ani şi 60-74, dar cu o medie mai redusă.

Deşi în anii 2006 şi 2007, numărul sosirilor şi plecărilor de la resedinţele din judeţ aveau o evoluţie descrescătoare, în 2008 se înregistrează o creştere a acestora. Plecările din judeţ depăşesc în 2008, valoarea anului 2005. Plecările din judeţ depăşesc sosirile cu peste 200%.

ANUNTARI DE RESEDINTA LA 1 IANUARIE

3,057

1,0018409291,156

2,756

2,4442,597

500

1000

1500

2000

2500

3000

3500

2005 2006 2007 2008

SOSIRI

PLECARI



28

În ceea ce priveşte distribuţia populaţiei pe vârstă de muncă, în anul 2008, dintr-un total de 232.317, 121.670 de locuitori erau reprezentaţi de bărbati şi 110.647 de femei, ambele categorii aflându-se în scădere faţă de anii anteriori.

Sporul natural al judeţului Brăila este negativ şi în continuă scădere, numărul persoanelor decedate fiind mult mai mare decât al nascuţilor vii. Acest aspect poate fi explicat şi prin numărul tot mai mare, începând din 2005, al persoanelor decedate dar şi prin scăderea numărului de nascuţi vii.

SPORUL NATURAL

-1,627-1,024

-1,381-1,640

3,4033,179 3,035 3,053

4,6754,5604,427 4,680

-2000

-1000

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2005 2006 2007 2008

SPORULNATURAL

NASCUTI VII

DECEDATI

POPULATIA IN VARSTA DE MUNCA

234,233 235,509 234,864 232,317

122,482122,704122,084 121,670

110,647112,149112,805 112,382

2000

52000

102000

152000

202000

252000

2005 2006 2007 2008

TOTAL(MASCULIN SIFEMININ)

MASCULIN (16-62 ANI)

FEMININ (16-57 ANI)



29

Dacă în anul 2005 numărul născuţilor vii în judeţ era de 3.403 persoane, numărul acestora a scăzut din ce în ce mai mult, ajungând la 3.053 în 2008.

2. Forţa de muncă

Numărul de salariaţi, deşi crescuse în anul 2007 de la 73.469 la 76.612, înregistrează o scădere în 2008, la 75.845 persoane.

RESURSE DE MUNCA

122,600 122,700

121,400

116,300

114,900114,200

56.10%

53.80%

52.80%

108000

110000

112000

114000

116000

118000

120000

122000

124000

2005 2006 2007

51.00%

52.00%

53.00%

54.00%

55.00%

56.00%

57.00%

MASCULIN

FEMININ

RATA DE OCUPARE

TOTAL SALARIATI

72,478 73,46976,612 75,845

50000

55000

60000

65000

70000

75000

80000

85000

90000

95000

100000

2005 2006 2007 2008



30

Rata de ocupare era de 56.10% în anul 2007, în creştere faţă de anii precedenţi, 53.8% în 2006 şi 52.8% în 2006. Dintre resursele de muncă, 114.200 resurse erau reprezentate de femei şi 121.400 de bărbaţi, în anul 2008.

Sectorul economic care implică cel mai mare număr de muncitori este agricultura, aproape 40 mii de persoane sunt angajate anual în acest sector. Urmează apoi industria prelucrătoare şi comerţul. În categoria Altele au fost incluse: hoteluri şi restaurante, învăţământ, asistenţă socială, industria extractivă etc.

POPULATIA OCUPATA PE SECTOARE

42,300

39,700

38,900

30,400

31,100

30,400

13,400

14,600

17,200

7,100

8,300

9,900

6,000

6,200

6,200

5,700

5,900

6,100

5,200

5,400

5,700

4,100

5,000

5,500

17100

17100

18000

2005

2006

2007

AGRICULTURA

INDUSTRIA PRELUCRATOARE

COMERT

CONSTRUCTII

SANATATE SI ASISTENTASOCIALA

INVATAMINT

TRANSPORTURI SI POSTA

TRANZACTII IMOBILIARE SIALTE SERVICII

ALTELE



31

Numărul şomerilor este în scădere în judeţul Brăila, ajungând la 6026 în anul 2008, comparativ cu anul 2005 când existau peste 9.000 de şomeri. Se observă că numărul barbaţilor şomeri este mai mai mare decât al persoanelor de sex feminin.

Pentru anul 2008, numărul şomerilor care nu beneficiază de ajutor social este de 4613 persoane, număr în scădere dacă raportarea se face la întreaga perioadă analizată. Situaţia este asemanatoare şi în cazul şomerilor care beneficiază de sprijin din partea statului, numărul acestora pentru anul 2008 ajungând aproape la jumatatea valorii din 2005.

SITUATIA SOMERILOR DIN JUDET

3225

24211860

2247

5933

4904

34553779

60265315

7325

9158

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

10000

2005 2006 2007 2008

FEMEI

BARBATI

SOMERI - TOTAL



32

3. Reţeaua de localităţi

Reţeaua de localităţi a judeţului Brăila este formată din:

- 1 municipiu : Brăila, reşedinţa de judeţ- 2129814 locuitori (an 2008)

- 3 oraşe:

• Ianca - 11196 locuitori (2008) – înfiinţat în anul 1989 - cu satele Berleşti, Gara Ianca, Oprişeneşti, Perişoru, Plopu, Târlele, Filiu

• Însurăţei (2008)- 7234 locuitori - înfiinţat în anul 1989- cu satele Lacu Rezii, Măru Roşu, Valea Călmăţui

• Făurei- 4067 locuitori (2008) - o singură localitate

- 40 de comune cuprinzînd 131 de sate.

Localităţile, în număr de 144 sunt grupate în 44 de UAT5. Dintre acestea :

- 4 UAT sunt urbane, însumând un număr de 13 localităţi ( 4 localităţi urbane propriu-zise şi 9 sate aparţinătoare) ;

- 40 UAT sunt rurale (comune) însumând 131 sate.

Analiza reţelei de localităţi a fost întocmită pe baza datelor statistice cuprinse în Recensământul populaţiei şi al locuinţelor 2002, INS fişa localităţii 2000-2006, Baza TEMPO-Online INSSE Bucureşti.

Structura administrativă a reţelei de localităţi a fost analizată la nivelul anului 2008, conform Legii nr. 2/1968 cu privire la organizarea administrativ teritorială a României şi a modificărilor ulterioare; analiza populaţiei pe UAT-uri este conform datelor statistice din anii 2000- 2006. Pentru ierarhizarea populaţiei la nivel de localitate/sate s-au utilizat date statistice de la Recensământul populaţiei 2002.

Ierarhizarea localităţilor urbane şi rurale din judeţul Brăila include următoarele ranguri stabilite prin Legea nr. 351/2001:

- Rangul I - municipiul Brăila, municipiul reşedinţă de judeţ este un centru de importanţă naţională, cu influenţă potenţial europeană funcţionând ca un sistem urban împreună cu municipiul Galaţi; centru industrial, administrativ şi cultural important, pol regional important în zona de sud-est a României;

- Rangul III- 3 localităţi urbane, oraşe de importanţă judeţeană sau zonală, cu rol de echilibru în reţeaua de localităţi sau de servire în cadrul zonei imediate: oraşele Ianca, Făurei, Însurăţei;

- Rang IV- 40 sate reşedinţe de comune ;

- Rang V- 91 sate componente ale comunelor şi 9 sate aparţinătoare de oraşe.

4, conform datelor statistice ale INS, populaţia în anul 2006 este utilizată în analiză (216814 locuitori) 5 Unităţi Administrativ- Teritoriale



33

Gruparea UAT-urilor după numărul de locuitori 7UMĂR DE U. A. T. CATEGORII DE

MĂRIME A U.A.T. (număr locuitori)

URBA7E RURALE TOTAL Peste 200 000 1 0 1

10001-15000 1 0 1

5001-10000 1 3 4

3001-5000 1 20 21

2001-3000 0 10 10

1001-2000 0 7 7

Total 4 40 44

Sursa: INS, an 2006

În Tabelul se prezintă gruparea UAT-urilor după principalele categorii de mărime ce caracterizează judeţul. Se poate constata predominanţa celor cu populaţie cuprinsă între 2000 şi 5000 locuitori şi dimensiunea redusă a UAT-urilor urbane.

Densitatea medie pe judeţ a localităţilor urbane este de 0,84 oraşe/ 1000 kmp, mai mică decât media pe ţară de 1,09 oraşe/1000 kmp, iar cea a satelor este de 3,02 sate/ 100 kmp, mult mai mică decât media pe ţară de 5,47 sate/100 kmp.

Numărul mediu de localităţi într-o UAT este de 3,27 şi variază de la 7 localităţi în Ianca la o localitate în Brăila, Făurei, Bărăganu,, Cazasu, Gropeni, Tufeşti.

Analizând dimensiunea localităţilor se contată că:

- lipsesc categoriile de mărime situate între 200de mii şi 7 mii de locuitori ;

- în segmentul 4000-7000 locuitori sunt încadrate localităţi urbane şi rurale, situaţie generată de caracterul rural al oraşelor, respectiv faptul că sunt de dată relativ recentă;

- predomină localităţile/satele de dimensiuni medii şi mici, cu o pondere mare a celor sub 1000 locuitori.

Gruparea localităţilor după numărul de locuitori 7UMĂR DE LOCALITĂțI CATEGORII DE

MĂRIME A LOCALITĂŢILOR (număr de locuitori an 2002)

TOTAL URBA7E RURALE

Peste 200000 1 1 0 5001-7000 3 2 1 4001-5000 3 1 2 3001-4000 7 0 7 2001-3000 9 0 9 1001-2000 31 0 31 501-1000 31 0 31 101-500 43 0 43 5-100 10 0 10 TOTAL 138 3 135



34

3.1. Localităţi urbane

Reţeaua de localităţi urbane cuprinde un municipiu şi trei oraşe însumând o populaţie de 239610 locuitori (an 2006) pe o suprafaţă de 46173ha (9,68% din suprafaţa judeţului).

Analiza distribuţiei populaţiei în cadrul reţelei de localităţi indică o mare concentrare de populaţie urbană în municipiul reşedinţă de judeţ (216814 locuitori), respectiv 58,97% din populaţia totală a judeţului şi 90,48% din populaţia urbană(cartograma 1).

Populaţia municipiului Brăila reprezintă 13,7% din totalul populaţiei urbane a Regiunii Vest, fiind al treilea ca mărime după Constanţa (305550 locuitori) şi Galaţi (296697 locuitori).

Celelalte oraşe sunt de talie foarte mică: populaţia lor variază între 4097 locuitori (Făurei) şi 11383 locuitori (Ianca).

Comparând populaţia din UAT-uri se remarcă faptul că oraşul cel mai mic, Făurei 4097 locuitori este întrecut de 2 comune: Chiscani(5490 locuitori) şi Movila Miresii(4367 locuitori).

Oraşul Ianca are o populaţie de 11383 locuitori, fiind al doilea oraş ca mărime din judeţ. Raportul dintre populaţia primelor două oraşe ca mărime (Ianca şi Brăila) este de 1 la 19.

Oraşul Ianca grupează în teritoriul său administrativ 7 localităţi . Repartiţia populaţiei într-un număr mare de localităţi reduce caracterul urban al oraşului, în oraşul propriu-zis locuiesc circa 58,6% dintre locuitorii din teritoriul administrativ.

Oraşul Însurăţei cu 7321 locuitori, cu 4 localităţi componente, are o pondere de 91,3% populaţie în localitatea urbană propriu-zisă.

În cadrul UAT urbane distribuţia populaţiei în localităţi prezintă variaţii mari. Astfel, populaţia urbană este concentrată într-o singură localitate în : Brăila şi Făurei, în timp ce Ianca şi Însurăţei au 6, respectiv 3 sate aparţinătoare, pe lîngă oraşul propriu-zis.

Din cauza risipirii populaţiei în localităţi numeroase cele două oraşe au valori apropiate ale numărului de locuitori: Ianca- 6669 locuitori, iar Însurăţei- 6695 locuitori.

Din structura reţelei de localităţi lipseşte segmentul mediu, respectiv oraşele de talie mijlocie (20-50 mii locuitori).

Evoluţia medie a populaţiei în localităţile urbane (la nivelul UAT) în perioada 2000-2006 a înregistrat o reducere la 93,61%, din populaţia anului 2000, mai mare decât evoluţia medie pe judeţ, de 95,31%.

Reducerea de populaţie în urban este mai accentuată şi comparativ cu cea înregistrată de populaţia urbană a ţării (97,29%) şi cea înregistrată de populaţia urbană a Regiunii Sud-Est (94,42%).

Comparativ cu aceşti indici de evoluţie, o situaţie mai gravă se remarcă în oraşele Ianca şi Făurei. Municipiul Brăila se înscrie în valorile medii ale judeţului şi ale Regiunii Sud-Est.



35

Oraşul Însurăţei are o situaţie relativ favorabilă, înregistrând o relativă stagnare de populaţie.

Evoluţia populaţiei în UAT urbane 2000-2006

7UMĂR DE LOCUITORI I7DICE DE EVOLUŢIE

U.A.T.

An 2000 An 2006 2000-2006 (an 2000=100)

1. Municipiul Brăila 230962 216814 93,87%

2. Oraş Ianca 12903 11309 87,64%

3. Oraş Însurăţei 7505 7321 97,54%

4. Oraş Făurei 4579 4166 90,98%

TOTAL 255949 239610 93,61%

Sursa: INS, an 2006

Analiza tipologiei funcţionale a localităţilor urbane, s-a realizat pe baza valorilor populaţiei ocupate pe principalele ramuri de activitate ale economiei (Recensământ 2002). Se identifică astfel trei categorii funcţionale de oraşe: (50% şi peste populaţie ocupată în industrie şi construcţii), de servicii (50% şi peste în sectorul terţiar), combinaţii între aceste două categorii şi mixte (nici un sector nu înregistrează valori peste 50%).

S-au identificat astfel următoarele :

- industriale complexe şi de servicii (populaţia ocupată în sectorul secundar este cuprinsă între 50-75%, cea din servicii este între 25-50% face parte doar municipiul Brăila.

- industriale şi de servicii : oraşul făurei şi oraşul Însurăţei

- oraşe mixte: oraşul Ianca.

3.2. Localităţi rurale

Judeţul Brăila avea la sfârşitul anului 2008 un număr de 40 comune.

În judeţ există o singură comună nouă, formată prin reorganizarea administrativă a comunei Tudor Vladimirescu: comuna Cazaşu, declarată prin Legea 376/2003.

Dimensiunea medie a comunei în judeţ este de 3201,3 locuitori, mai mică decât media pe ţară de 3426 locuitori/comună.

Distribuţia populaţiei în UAT rurale (2006) indică o predominanţă a comunelor de talie mijlocie:

• 3 comune au populaţia peste 5000 locuitori: Viziru, Tufeşti, Chiscani

• 20 comune au populaţia între 3001 şi 5000 locuitori



36

• 10 comune au populaţia între 2001 şi 3000 locuitori

• 7 comune au mai puţin de 2000 locuitori, cea mai mică fiind Racoviţa, cu 1309 locuitori.

Distribuţia teritorială a comunelor după numărul de locuitori relevă o concentrare a comunelor cu populaţie numeroasă (Viziru, Tufeşti, Chiscani, Şuţeşti, Movila Miresii, Ulmu, Victoria, Dudeşti) în zonele centrale şi în apropierea municipiului Brăila, a oraşului Însurăţei, în strictă relaţie cu arterele de circulaţie( DN 21, DN 2B, DN22, DJ 212, CF).

Cele mai mici comune sunt situate în zonele periferice ale judeţului, respectiv în nord, vest şi sud-est (Racoviţa, Scorţaru Nou, Surdila-Greci, Frecăţei, Gemenele, Romanu, Siliştea, Râmnicelu, Tudor Vladimirescu, Grădiştea).

Gruparea comunelor după numărul satelor componente

Comune 7umăr de comune

% din total comune

Populaţie comune

(locuitori)

% populaţiei din total populaţie rurală

TOTAL din care: 40 100 127862 100

cu un sat 4 10,0 15727 12,3

cu două sate 11 27,5 39365 30,8

cu trei sate 9 22,5 28575 22,4

cu patru sate 7 17,5 19847 15,5

cu cinci sate 4 10.0 12911 10,1

cu şase sate 5 12,5 11437 8,9

Sursa: INS, an 2006

Structura reţelei de localităţi rurale prezintă unele particularităţi, cum ar fi :

- mărimea medie a satelor este de 955,6 locuitori pe sat, dimensiune superioară mediei pe ţară de de 782,4 locuitori/ sat;

- numărul mediu de sate într-o comună este de 3,35, mai mic decât media pe ţară de 4,4 sate/comună;

- predomină comunele cu număr mediu şi mic de sate: 37,5% dintre comune au 1-2 sate; 22,5% au 3 sate, grupând 65,5% din populaţia rurală; 53,1 % din populaţia rurală locuieşte în comune cu 2 şi 3 sate ;

- doar 9 comune au peste 5 sate în componenţa lor;

- majoritatea satelor (84), respectiv 62,7% din totalul lor au populaţia mai mică de 1000 locuitori ;

- peste o treime dintre sate au sub 500 de locuitori, iar 10 sate au populaţia sub 100 de locuitori ; se remarcă Gura Gârluţei şi Nicoleşti cu 6, respectiv 5 locuitori ;

- un procent important de sate au între 1000 şi 2000 locuitori (23,1%) ;

- 10 sate au peste 3000 locuitori ;

- sunt situate în UAT urbane 9 localităţi rurale, majoritatea în oraşul Ianca ; mărimea lor variind între 1520 locuitori (Plopu) şi 55 locuitori (Gara Ianca).



37

Distribuţia teritorială a comunelor cu sate numeroase şi de mici dimensiuni sunt mai frecvente în partea de nord, centrală şi de sud-est a judeţului: în comunele Salcia Tudor, Măxineni, Scorţaru Nou, Siliştea, Romanu, Racoviţa, Gemenele, Stăncuţa, Berţeştii de Jos, Frecăţei, Măraşu, Cireşu, Galbenu, Traian, Surdila-Greci. Comunele din Insula Mare a Brăilei au număr mare de sate iar populaţia şi densitatea teritorială sunt foarte reduse (ex.comuna Frecăţei, cu populaţie 1611 locuitori şi densitatea 3,7 locuitori/Kmp).

Comunele cu număr mic de sate sunt situate dispersat în teritoriu. Se poate remarca o grupare pe axa diagonală Brăila-Bărăganu, în zona oraşelor Ianca-Făurei şi pe DJ 221.

Satele cele mai mari se întâlnesc frecvent pe traseele DN 22, DN 21 şi în apropiere de municipiul Brăila. De asemenea o concentrare de localităţi se distinge în zona central vestică, a oraşelor Ianca şi Făurei, în relaţie cu CF.

Deşi judeţul se înscrie în specificul zonelor de câmpie, în ceea ce priveşte dimensiunea comunelor, respectiv gruparea populaţiei rurale în sate de talie relativ mare, în judeţul Brăila se poate remarca faptul că numărul mare de sate determină existenţa unor zone cu populaţie dispersată în localităţi de mici dimensiuni. Aceste zone se conturează îndeosebi în partea de nord, centrală (între principalele artere de circulaţie) şi cea de sud-est a judeţului.



38

III. ECO7OMIA JUDEȚULUI BRĂILA

1. Agricultura

Din suprafaţa totală de 476.576 hectare, suprafaţa agricolă a judeţului înregistra în anul 2005, 388.428 ha, scăzând până la 387.392 ha, în anul 2008.

În totalul suprafeţei agricole, ponderea deţinută de sectorul de stat deşi mult mai mică decât cea a sectorului privat, a înregistrat pe parcursul anilor 2004-2008 o creştere de la 73.014 ha la 79.860 ha.

SUPRAFATA AGRICOLA IN FUNCTIE DE SECTOR

315,414 314,021 311,327 307,532

73,014 74,079 76,143 79,860

2005 2006 2007 2008

SUPRAFATA AGRICOLA(SECTOR DE STAT)

SUPRAFATA AGRICOLA(SECTOR PRIVAT)

SUPRAFATA TERITORIALA (HA)

476,576476,576476,576476,576

387,470388,100388,428 387,392

300000

350000

400000

450000

500000

2005 2006 2007 2008

SUPRAFATA TOTALA

SUPRAFATA AGRICOLA



39

În totalul suprafeţei agricole, păşunile deţin cea mai mare pondere, înregistrând o creştere în anul 2008 ajungând la 33.171ha, faţă de anul 2007, fără a atinge însă valoarea deţinută în 2005, 33.304ha.

Suprafaţa alocată culturilor de cereale pentru boabe a ajuns în anul 2008 la aproape 180.000 ha, după ce în anul 2007 ajunsese la 253,729 ha. Producţia de cereale aferentă acestor suprafeţe a fost de 611,560 în 2008, respectiv 287,495 tone pentru 2007.

CEREALE PENTRU BOABE

178,706 159,517 179,815253,729

287,495

611,560580,819

741,967

0

100000

200000

300000

400000

500000

600000

700000

800000

2005 2006 2007 2008

SUPRAFATA CULTIVATA (HA) PRODUCTIE (TONE)

SUPRAFATA AGRICOLA (HA)

33,00333,14433,304 33,171

4,4924,805 4,825 4,817

28,38828,30027,91927,806

31,11232,662 31,02232,196

30,445 30,41428,62528,950

0

10000

20000

30000

40000

50000

2005 2006 2007 2008

PASUNI

VII SI PEPINIEREVITICOLE

PADURI SI ALTETERENURI

APE SI BALTI

ALTESUPRAFETE



40

În categoria cereale pentru boabe sunt incluse culturile de: grâu, secară, orz, orzoaică etc.

Suprafaţa alocată culturilor de plante uleioase este în scădere începând cu anul 2006 când ajunge la o valoare de peste 110.000 ha, urmând ca în anul 2008 să fie cultivate pe mai putin de 100.000 ha, însă cu o producţie aferentă de 167.090 tone. În categoria plante uleioase sunt incluse culturile de: floarea soarelui, rapiţă etc.

FURAJE VERZI

17,695 16,484

16,513

16,818

3,029

16,942

19,151

51,907

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

2005 2006 2007 2008


PLANTE ULEIOASE

108,322 110,245

92,110

108,285

212,076200,203

167,090

111,282

0

50000

100000

150000

200000

250000

2005 2006 2007 2008




41

Suprafaţa alocată pentru furajele verzi a depaşit 15.000 de hectare şi este mai mică în comparaţie cu anul 2007. Producţia pentru anul 2008 a înregistrat o creştere semnificativă raportată la anul 2007, dar tot în scădere comparativ cu anii 2005 şi 2006. În categoria furaje verzi sunt incluse culturile de: lucernă, porumb verde furajer etc.

Pentru culturile de furaje perene suprafaţa cultivată este mai mică în anul 2008 (15.412) comparativ cu anul 2007, însă este în creştere dacă raportarea se face la primii doi ani analizaţi. Producţia pentru culturile furajere perene a ajuns în anul 2008 la 267.921 tone. În categoria furaje perene sunt incluse culturile de: lucernă, trifoi etc.

FURAJE PERENE

14,038 15,41214,296 16,203

193,969267,921

324,709313,953

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

2005 2006 2007 2008




42

Legumele au fost cultivate în anul 2008 pe suprafeţe mult mai mici comparativ cu ceilalţi ani analizaţi. Dacă în anul 2005 suprafeţele cultivate cu legume erau de peste 7.500 ha, pentru anul 2008 acestea au ajuns la 5.700 ha. Producţia aferentă suprafeţelor este în creştere în anul 2008 comparativ cu 2007, însă în scădere raportat la anul 2005 sau 2006. În categoria legume sunt incluse culturile de: cartof, tomate, usturoi, ardei etc.

Vii pe rod (producţie/suprafaţă)

4,810 4,631 4,8273,986

11,734

18,999

14,28214,363

0

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000

12,000

14,000

16,000

18,000

20,000

2005 2006 2007 2008

Suprafaţa (ha) Producţia (tone)

În anul 2007, pentru culturile de vii pe rod s-a înregistrat cea mai mare producţie (18.999 tone), raportată la ceilalti ani. Trendul pentru suprafaţa cultivată cu vii este în scădere drastică începând din anul 2007.

LEGUME

7,592 5,7087,3017,248

130,092

105,096

82,401

68,530

0

20000

40000

60000

80000

100000

120000

140000

2005 2006 2007 2008




43

Suprafaţa alocată livezilor şi pepinierelor pomicole este în scădere, ajungând în anul 2008 la 640 ha. Producţia aferentă de fructe a înregistrat cea mai mare valoare în anul 2006 când s-au obţinut 10,608 tone de fructe şi cea mai mică în 2007 cu 1.499 tone. În categoria livezi şi pepiniere pomicole sunt incluse: pruni, meri, peri etc.

2. Întreprinderi

In anul 2007, în județul Brăila, exista un număr de 6.862 întreprinderi active, în creștere față de anul precedent (6.568 întreprinderi active)

INTREPRINDERI ACTIVE

6,862

6,585

6,330

6000

6100

6200

6300

6400

6500

6600

6700

6800

6900

7000

2005 2006 2007

LIVEZI SI PEPINIERE POMICOLE

730 640751730

6,611

10,608

6,050

1,499

0

2000

4000

6000

8000

10000

12000

2005 2006 2007 2008




44

Microîntreprinderile au cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active din judeţul Brăila, ajungând la un număr de 6048 în anul 2007. Numărul întreprinderilor mari cu peste 250 de angajati este în scădere în anul 2007 comparativ cu 2006 şi ajunge la 26 de întreprinderi.

INTREPRINDERI ACTIVE

5608

5811

6048

539

586

643

158

160

145

25

28

26

2005

2006

2007

MICROINTREPRINDERE(0-9 SALARIATI)

INTREPRINDERE MICA(10-49 SALARIATI)

INTREPRINDEREMIJLOCIE (50-249SALARIATI)

INTREPRINDERE MARE(PESTE 250 SALARIATI)



45

În ponderea întreprinzătorilor particulari, în anul 2007, existau 3.089 persoane independente şi 1.951 asociaţii familiale. Numărul persoanelor independente a înregistrat o scădere bruscă în anul 2006 faţă de anul 2005, ajungând de la 4.825 la 2.996 şi înregistrând apoi, o uşoară creştere, la 3.089 în anul 2007.

INTREPRINDERI ACTIVE PE ACTIVITATI CAEN

3420

737

565

330

386

328

268

116

87

66

5

4

4

3457

757

630

360

404

353

285

130

93

77

8

5

3

3446

767

718

447

430

378

316

144

103

69

9

7

1

COMERT

INDUSTRIA PRELUCRATOARE

TRANZACTII IMOBILIARE

CONSTRUCTII

TRANSPORTURI , DEPOZITARE SI COMUNICATII

AGRICULTURA, VANATOARE SI SIVICULTURA

HOTELURI SI RESTAURANTE

ALTE ACTIVITATI

SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA

INTERMEDIERI FINANCIARE

PESCUIT SI PISCICULTURA

ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA,GAZE SI APA

INDUSTRIA EXTRACTIVA

2005

2006

2007

INTREPRINZATORI PARTICULARI

2,199 1,963 1,951

4,825

2,996 3,089

1000

1500

2000

2500

3000

3500

4000

4500

5000

2005 2006 2007

ASOCIATII FAMILIALE

PERSOANE INDEPENDENTE



46

Cele mai multe întreprinderi active sunt cele care au ca domeniu de activitate comerţul, urmate de industria prelucratoare şi de cele care se ocupă de tranzacţii imobiliare. Numărul de întreprinderi active nu are o variaţie foarte mare în intervalul 2005-2007. Se observă o uşoară creştere în majoritatea sectoarelor.

Cea mai mare cifră de afaceri raportată la unitățile locale active este înregistrată pentru Comerţ, urmat la o distanţă destul de mare de industria prelucratoare. Trendul este crescător pentru cele două sectoare economice. În categoria altele au fost incluse: hoteluri şi restaurante, învăţământ, asistenţă sociala etc.

CIFRA DE AFACERI DIN UNITATI LOCALE ACTIVE- MLD.LEI\MIL.RON -

2185

2651

3313

1208 1294

1701

284379

660

298480 437

299 340 347

125 161 183116 132 187

2005 2006 2007

COMERT INDUSTRIA PRELUCRATOARE

CONSTRUCTII ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA; GAZE SI APA

TRANSPORT; DEPOZITARE SI POSTA TRANZACTII IMOBILIARE

ALTELE



47

Pentru industria prelucratoare şi comerţ lucrează cea mai mare parte a personalului din unitățile locale active ale judeţului Brăila. Se observă o scădere a personalului din unitățile locale active din industria prelucratoare şi o creştere a numărului de persoane în unitățile locale active în comerţ.

3. Turismul

Deşi este situat într-o zonă de câmpie care nu beneficiază de forme de relief spectaculoase, pe teritoriul judeţului Brăila se întâlnesc totuşi elemente geografice reprezentative pe seama cărora se poate fundamenta dezvoltarea unui turism durabil. Aceste elemente sunt fluviul Dunărea cu lacurile adiacente şi fondul piscicol aferent, resursele hidrominearale cu calităţi terapeutice dovedite, ariile protejate - dintre care Parcul Natural Balta Mică a Brăilei joacă un rol important şi lacurile piscicole din bazinele râurilor Buzău şi Călmăţui.

3.1. Resursele turistice naturale

Cadrul natural al judeţului se prezintă destul de monoton, dar are în componenţă şi areale de mare atractivitate turistică. Acestea sunt legate în principal de hidrografie - cursul fluviului şi lacurile, destul de numeroase, cu apă sărată sau dulce şi de vegetaţia forestieră şi ierboasă asociată Luncii Dunării şi mai ales Parcului Natural, care îmbogăţeşte aspectul cadrului natural prin peisaje pitoreşti, asemănătoare Deltei.

Fluviul Dunărea dispune de un potenţial de mare valoare turistică, constituit din luciul de apă, fondul piscicol al apelor, ostroavele şi insulele formate de braţele desprinse din Dunăre, fondul forestier asociat, avifauna şi fauna terestră, potenţialul navigabil al fluviului în scop turistic. La extremitatea sudică a judeţului apele

PERSOANE ACTIVE IMPLICATE IN PRINCIPALELE SECTOARE ECONOMICE - NUMAR PERSOANE -

28302 2789026619

13193 1373814638

5596 56626728

4455 4507 46413208 3627 3765

2114 2064 20213759 3863 3959

2005 2006 2007

INDUSTRIA PRELUCRATOARE COMERT

CONSTRUCTII TRANSPORT; POSTA SI COMUNICATII

TRANZACTII IMOBILIARE ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA; GAZE SI APA

ALTELE

PERSOANE IMPLICATE ÎN UNITĂȚI LOCALE ACTIVE - NUMĂR PERSOANE -



48

fluviului se ramifică, iniţial în două braţe – Dunărea Veche şi Cremenea, care închid între ele Insula Mare a Brăilei, apoi, Braţul Vâlciu, desprins din Dunărea Veche, delimitează, împreună cu Braţul Cremenea, Balta Mică a Brăilei, declarat teritoriu cu regim protectiv, sub numele de Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. Din lungimea cursului Dunării, 80 km din malul stâng mărginesc spre est judeţul Brăila, prin Braţul Dunărea Veche sau Măcin. Valorificarea prin turism a resurselor fluviului deschide largi perspective dezvoltării turistice a judeţului; lansarea proiectului guvernamental „Croaziere pe Dunăre” ar contribui la introducerea în circuitul turistic european al judeţului şi conectarea oraşului Brăila la marile oraşe dunărene ale Europei.

„Parcul �atural Balta Mică a Brăilei” reprezintă în plan turistic o resursă importantă în dezvoltarea şi promovarea turismului ecologic şi ştiinţific. Pe plan mondial, un segment din ce în ce mai mare de turişti sunt interesaţi de aceste forme de turism, iar ariile protejate, cu medii de viaţă cât mai sălbatice, reprezintă destinaţii de excelenţă pentru foarte mulţi tineri, oameni de ştiinţă sau iubitori ai naturii de toate vârstele. Balta Mică a Brăilei, declarată sit RAMSAR în anul 2001, conservă, pe o suprafaţă de peste 245 km2, complexe de ecosisteme acvatice, terestre şi mixte, în regim liber de inundaţie. Pe teritoriul parcului au fost identificate 19 tipuri de habitate (păduri de sălcii, lacuri eutrofe naturale, zăvoaie cu plopi şi sălcii, mlaştini, tufărişuri, pajişti umede de luncă, pajişti stepice), din care 9 sunt pe Lista Directivei Habitate Faună şi Floră. Prin Planul de management al parcului au fost stabilite, de către Administraţia Parcului, modalităţile şi nivelul optin de valorificare prin turism a resurselor naturale, prin activităţile permise a se desfăşura în parc, astfel:

� formele de turism ce pot fi practicate pe teritoriul parcului – ecoturismul, turismul ştiinţific şi educaţional, drumeţia, turismul ecvestru, turismul nautic;

� gradul de suportabilitate al parcului prin numărul maxim zilnic şi anual de turişti ce pot vizita zonele de conservare specială, pentru evitarea degradării resurselor şi antropizării mediului: la nivelul parcului - circa 8.000 de turişti anual pentru un sejur mediu de 5 zile, ceea ce înseamnă 42.500 zile turist; pentru zonele de protecţie integrală – 15 tuişti pe zi pentru Zona de conservare specială Fundu Mare şi 25 de turişti pe zi pentru Zona de conservare specială Egreta;

� amenajări turistice şi amplasamentul acestora – sunt permise doar în zona de dezvoltare durabilă a activităţilor umane – cele două zone dig-mal, unde se pot realiza construcţii în conformitate cu dispozitiile legale în vigoare, cu avizul Consiliului Ştiinţific al Parcului şi cu aprobarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate.

Rezervaţia naturală Pădurea Cameniţa, în suprafaţă de 1,30 ha, se află pe teritoriul comunei Şuţeşti; este importantă pentru turism prin aspectele peisagistice şi valoarea florei şi faunei adăpostite.

Rezervaţia naturală Lacul Jirlău – Vişani, este un lac format pe cursul inferior al râului Buzău, situat pe teritoriul administrativ al comunelor Jirlău, Vişani şi Galbenul şi are o suprafaţă a luciului de apă de 930 ha. Lacul are importanţă turistică prin fondul piscicol pe care îl deţine şi prin aspectele peisagistice ale oglinzii de apă.

Pădurea Viişoara este situată pe teritoriul administrativ al oraşului Însurăţei şi al comunei Berteştii de Jos, la circa 10 km de oraş, în apropierea şoselei ce leagă municipiul Brăila de Slobozia (DN 21) şi se întinde pe circa 600 hectare. Valoarea pentru turism este dată de speciile forestiere componente (stejarul brumăriu, stejarul,



49

frasinul, arţarul tătăresc) şi fondul cinegetic adăpostit (căprioare, fazani, mistreţi, iepuri).

Lacurile de câmpie şi de luncă de pe teritoriul judeţului Brăila sunt numeroase, peste 30 la număr, a căror geneză şi caracteristici hidrochimice conduce la gruparea lor în mai multe categorii. Cele mai importante pentru dezvoltarea turismului sunt cele sărate, cu caracter terapeutic şi cele foarte slab mineralizate, utilizate ca lacuri piscicole.

Lacurile piscicole sunt ca prezenţă cele mai numeroase, dar nu toate au amenajări specifice care să le recomande a fi de interes turistic. Cu toate acestea, prin poziţia lor geografică şi aspectele peisagistice date de oglinda de apă şi cadrul natural înconjurător prezintă oportunităţi în dezvoltarea turismului.

Lacul Lutu Alb este situat pe teritoriul administrativ al comunei Movila Miresii, în apropierea DN 22 (Rm. Sărat – Brăila – Tulcea – Constanţa), la circa 1 km este populat cu specii piscicole de genul caras, şalău, ştiucă, crap, plătică, somn, biban, şoim, roşioară ş.a. Lacul este alimentat permanent cu apă din Dunăre, ceea ce face să nu fie afectat de perioadele de secetă şi prin urmare, în jurul lui se dezvoltă vegetaţia şi avifauna specifică lacurilor de câmpie, ceea ce îi sporeşte atractivitatea peisagistică şi implicit turistică. Au fost amenajate prin fonduri europene (SAPARD) standuri de pescuit pe mal sau pe platforme montate în larg şi se asigură facilităţi pentru cazare şi alimentaţie.

Lacul Blasova s-a format pe un vechi meandru părăsit al fluviului Dunărea - braţul Dunărea Veche sau Măcin. Este situat în Insula Mare a Brăilei (spre extremitatea sa estică), pe teritoriul administrativ al comunei Frecăţei, având o suprafaţă de circa 400 ha. Accesul este doar rutier şi se realizează, de la trecerea Dunării cu bacul spre insulă, pe DJ 212A - circa 16 km, până la intersecţia cu drumul comunal Dc 59, apoi aproximativ 4 km pe drumul comunal pâna la lac, în zona campingului. Atracţia turistică a lacului este dată de oglinda de apă, cadrul natural pitoresc în care este aşezat, având Vârful Turcoaia (341 m alt.) spre linia de est a orizontului şi vegetaţia specifică de deltă, la care se adaugă fondul piscicol reprezentat prin specii valoroase precum cele de crap, caras, somn. Nu există amenajări specifice pentru pescuit şi nici spaţii de primire turistică.

Lacul are în prezent un important rol piscicol, dar funcţia de bază poate să fie cea turistică, prin oportunităţile şi posibilităţile de amenajare pe terenul din jurul lacului, în zona construcţiilor deja existente (fostul Camping Blasova, Tabăra Blasova, structuri cu destinaţie turistică aparţinând unor societăţi - SC Electrica SA, SC PROMEX SA, SNP PETROM SA, SC TURK ROM SA, CNADNR SA, BRAIFOR). Este întocmită în prezent o documentaţie de urbanism, la Faza PUD, prin care se propune o lotizare, cu 104 loturi de 250 m2 şi 3 loturi de 1200 m2, desfăşurată paralel cu drumul de acces, pentru case de vacanţă şi construcţii cu destinaţie turistică, pe un teren al Consiliului Judeţean Brăila.

Lacul Zăton, cunoscut şi sub numele de „Japşa Plopilor”, de asemenea un meandru părăsit al Dunării / Braţul Dunărea Veche (sau Braţul Măcin), se află în extremitatea de sud-est a Insulei Mare a Brăilei, pe teritoriul administrativ al comunei Măraşu, având o suprafaţă de aproximativ 95 ha. Lungimea actualului meandru, în formă de potcoavă, este ce circa 800 m, lăţimea cuprinsă între 20 – 50 m, iar adâncimea de



50

aproximativ 3,5 m. Accesul auto se realizează, de la trecerea Dunării cu bacul spre insulă, circa 44 km pe DJ 212A şi circa 6 km pe drum comunal (Dc 62) şi de exploatare. Mai există varianta trecerii cu bacul a braţului Dunărea Veche (sau Măcin) dinspre judeţul Constanţa, de pe DH 222 / localitatea Gârliciu spre satul Cistia / comuna Măraşu, apoi se urmează traseul DC 57 şi drumul de exploatare - circa 2 km de la Dunăre.

Lacul este populat cu specii piscicole precum caras, crap, sanger, novac, pretabile la piscicultura în sistem natural. Valoarea turistică a lacului este dată de oglinda de apă şi vegetaţia aferentă de tip deltă (stufăriş) a căror asociaţie formează peisaje deosebit de atractive, completate cu fondul piscicol şi faunistic. Nu există amenajări specific turistice în jurul lacului, doar sediul unei ferme agricole în imediata vecinătate, dar prezenţa drumului de acces şi a liniei de alimentare cu energie elctrică se constituie în oportunităţi care susţin valorificarea turistică a lacului.

Lacurile sărate din Câmpia Bărăganului, situată la nord de râul Ialomiţa, au ape cu un conţinut ridicat de cloruri şi sulfaţi alcalini, la care se mai adaugă bromuri şi ioduri de sodiu, alături de cantităţi apreciabile de nămol terapeutic, motiv pentru care au fost recomandate de aproape un secol, de cercetătorii balneologi, în tratamentul balnear. Numeroase studii geomorfologice şi geologice, hidrochimice au avut ca scop explicarea originii lacurilor şi a salinităţii acestora. Astfel, s-a stabilit că din punct de vedere al genezei, lacurile pot fi grupate în trei categorii - lacuri situate în lunca Dunării şi a râurilor, situate la confluenţa unor râuri sau situate în depresiuni fără scurgere, iar salinitatea provine din aporturile de săruri pe calea apelor subterane (izvoare), din afluxul de ape freatice limitrofe sau prin spălarea de către apele de şiroire a sărurilor depuse în capilarele rocilor. Dintre lacurile sărate ale Câmpiei Romîne, de pe teritoriul judeţului Brăila, s-au exploatat în diverse perioade sau se exploatează parţial, prin amenajări simple sau prin instalaţii corespunzătoare, resursele terapeutice ale lacurilor Balta Albă, Lacul Sărat / Brăila, Câineni şi Movila Miresii.

Lacul Câineni – este situat spre extremitatea vestică a judeţului, pe partea stângă a râului Buzău. Aparţine, din punct de vedere administrativ, satului Câineni – Băi, sat component al comunei Vişani, accesul spre lac se realizează pe cale rutieră.

Caracteristici geomorfologice∗ – lacul are o formă alungită, suprafaţa lacului este în medie de 96 ha, din care aproape 2 ha sunt acoperite cu stuf. Caracteristicile hidrochimice ale apei lacului au suferit modificări determinate de regimul pluviometric şi de perioadele de secetă. Apa minerală este de tip clorurată, sulfatată, sodică, magneziană, calcică, hipertonă.

Caracterizarea calitativă a nămolului. Analizele fizico-chimice efectuate de-a lungul anilor de către Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, asupra stratului de nămol ce se exploatează în mod curent pentru tratament balneologic, au evidenţiat un nămol mineral cu următoarele caracteristici: (umiditatea - depăşeşte cu puţin 50 %; substanţe minerale – în jurul valorii de 38 %; substanţe volatile – 5 - 6 % ; acizi humici - 0,6 %; conţinut de H2S), care îl apropie

∗�Determinarea, omologarea şi valorificarea potenţialului balnear al judeţului Brăila - Colectiv, IMFBRM,

Ministerul Sănătăţii, Bucureşti, 1984. Arhiva I,CDT



51

de nămolul Lacului Techirghiol. Mineralizarea fazei lichide a nămolului (circa 24 g/l) este comparabilă cu cea a apei lacului.

Pentru o evaluare actuală a stării nămolului mineral a fost realizat, în luna august, 2008, un set de analize fizico-chimice, microbiologice şi implicit recomandările terapeutice, de către Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie, singurul laborator acreditat de Ministerul Sanătăţii pentru analiza factorilor naturali terapeutici, care, conform buletinelor de analiză ataşate, confirmă menţinerea caracteristicilor fizico-chimice, microbiologice şi implicit ale calităţilor terapeutice ale nămolului din lac.

Lacul Movila Miresii – este situat pe teritoriul administrativ al comunei omonime (spre limita estică a acesteia). Accesul se face doar rutier, lacul fiind situat de-a lungul drumului naţional DN22.

Caracteristici geomorfologice∗ – lacul are o formă alungită, lăţimea de 0,9 km şi o suprafaţă a oglinzii de apă de circa 184 ha, variabilă în funcţie de precipitaţii. Adâncimea maximă a apei nu depăşeşte 0,5 m, zona cea mai adâncă fiind situată în partea central – sudică a cuvetei lacustre. Dimensiunile şi implicit adâncimea lacului sunt influenţate în mod direct de cantitatea de precipitaţii. Face parte din categoria lacurilor formate în depresiuni fără scurgere.

Caracteristicile hidrochimice ale apei, stabilite prin analize realizate în diverse etape, au evidenţiat variaţii ale mineralizării totale (35,7 g/l – 137,9 g/l), determinate de condiţiile climatice, în special regimului de precipitaţii. Tipul hidrochimic de apă este cel clorurat, sulfatat, sodic, magnezian, concentrat.

Caracterizarea calitativă a nămolului. Factorul terapeutic cel mai utilizat este nămolul mineral, ale cărui caracteristici au fost determinate prin analize specifice de către Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie înnainte de anul 1984.

Analizele complexe realizate în luna august, 2008 au evidenţiat uşoare modificări ale caracteristicilor fizice şi ale compoziţiei chimice, dar care nu afectează calităţile terapeutice ale resursei hidrominerale.

Lacul Balta Albă – se află la limita între judeţele Buzău şi Brăila, cuveta lacustră fiind împărţită între cele două judeţe. Partea atribuită judeţului Buzău aparţine teritorial de comuna Balta Albă, o veche staţiune renumită la început de secol XX, iar partea de lac atribuită judeţului Brăila este pe teritoriul administrativ al comunei Grădiştea. Accesibilitatea este rutieră, pe DN 22 (E 85/Rm. Sărat – Grădiştea - Brăila – Tulcea – Constanţa), comuna Grădiştea fiind situată la 50 km de municipiul Brăila, reşedinţa de judeţ şi la 33 km de oraşul Rm. Sărat.

Caracteristici geomorfologice∗. Depresiunea lacustră Balta Albă s-a format în zona de confluenţă a râului Buzău cu valea unui afluent, a cărei obârşie este în zona de câmpie. Depresiunea se află într-o zonă de maximă subsidenţă a părţii estice a Câmpiei Române, având altitudinea absolută la nivelul oglinzii de apă de 27,88 m.

∗Determinarea, omologarea şi valorificarea potenţialului balnear al judeţului Brăila - Colectiv, IMFBRM,

Ministerul Sănătăţii, Bucureşti, 1984. Arhiva I,CDT ∗ Pricăjan A., Apele minerale şi termale din România. Ed. Tehnică, Bucureşti, 1972



52

Caracteristicile hidrochimice ale apei – apa lacului este clorurată, sulfatată, sodică, slab magneziană, cu o mineralizaţie totală care variază, în diverse puncte şi adâncimi.

Caracterizarea calitativă a nămolului. Cercetările au pus în evidenţă un nămol sapropelic de lac, negru, onctuos, foarte valoros terapeutic prin conţinutul în acizi humici. Grosimea medie a stratului de substanţă peloidă este de 0,30 m şi maximă de 0,90 m. Cantitatea de floră şi faună din apă şi condiţiile biotice ale lacului, creează posibilitatea menţinerii fenomenului de peloidogeneză. Rezerva de nămol, calculată la nivelul anilor ’70, prin metoda secţiunilor verticale paralele, era de 2.450.000 m3, din care, pentru scopuri terapeutice, rezerva era de 1.800.000 m3.

Lacul Sărat (Brăila) – este situat în partea de SV a municipiului Brăila, la 7 km distanţă. Pe seama acestei resurse naturale a luat naştere staţiunea turistică cu profil balnear, Lacul Sărat, aflată în administrarea municipiului. Accesul este facil, pe drumul european pe E 584 / DN 21.

Caracteristici geomorfologice. Depresiunea lacustră a fost iniţial mai extinsă, de circa 172 ha, dar prin amenajarea terasamentului căii ferate industriale spre combinatul de la Chiscani (anul 1958), lacul a fost separat în două bazine: bazinul I, cu formă aproape circulară, al cărui diametru este de circa 1 km, pe marginea căruia s-a dezvoltat staţiunea şi bazinul II, mai întins ca suprafaţă, alungit pe direcţia aproximativă N-S, cu o lungime de circa 2 km şi o lăţime de aproximativ 0,5 km, nevalorificat prin turism. Cantitatea de apă din lac este puternic influenţată de perioadele îndelungate de secetă, datorită lipsei aportului de apă freatică, una din sursele de alimentare a bazinului lacustru.

Caracteristicile hidrochimice ale apei – din datele analitice din literatura de specialitate rezultă că, pentru lacul I, există importante variaţii ale mineralizării totale datorate aportului mai mare sau mai mic al precipitaţiilor, situate între 40 – 200 g /l. După compoziţia chimică apa este de tip sulfatată, clorurată, sodică, magneziană, concentrată, cu o bună omogenitate a volumului de apă, atât pe verticală, cât şi pe orizontală.

Caracterizarea calitativă a nămolului. Culoarea nămolului cu propietăţi terapeutice este negru şi negru-cenuşiu, iar sub aspectul compoziţiei chimice este de tip sulfuros, cu componenta minerală în proporţie de până la 45 % şi soluţia de îmbibaţie puternic mineralizată (între 90 - 120,26 g/l).

Calitatăţile terapeutice deosebite ale apei şi nămolului recomandă utilizarea acestora în tratamentul balnear pentru tratare unor afecţiuni variate: reumatismale, posttraumatice, neurologice periferice, ginecologice, dermatologice, endocrine.

Apele termale

Prin lucrările de cercetare geologo-structurală a teritoriului judeţului, de către IFLGS Bucureşti, în anii ’80, au fost puse în evidenţă orizonturi de apă termominerală, prin forajele executate la Însurăţei şi Mihai Bravu. Forajul de la Însurăţei, săpat până la 1.071 m adâncime, a interceptat un orizont acvifer între 941 m – 1.071 m, cu un debit artezian de 16 l/s (circa 1.300 m3/zi), cu o temperatură a apei de 60° C. După definitivarea lucrărilor sonda s-a stabilizat la un debit de 4,5 l/s (circa 400 m3/zi şi o temperatură a apei de 60° C. Analizele fizico-chimice executate la laboratoarele



53

întreprinderii de prospecţiuni geologice, au evidenţiat o apă sulfuroasă, iodurată, sodică, cu o mineralizare totală de 3,64 g/l.

3.2. Resurse turistice antropice

Obiectivele turistice antropice ale judeţului sunt preponderent culturale şi concentrate în cea mai mare parte în reşedinţa de judeţ, municipiul Brăila. Multe din acestea au fost declarate monumente şi incluse pe Lista monumentelor istorice 2004, conform Ordinului 2314/ 2004, judeţul Brăila totalizând 163 de obiective, din care municipuilui îi revin 115. O bună parte din acestea au valoare pentru turism, putând fi introduse în circuite la nivel judeţean sau naţional.

Oraşul Brăila este atestat documentar pentru prima dată în anul 1368, într-un document de pe vremea domnitorului provinciei Ţării Româneşti, Vlaicu Vodă, care menţionează intensificarea comerţului pe „drumul Brăilei”. Numeroase documente ulterioare vorbesc despre Brăila ca fiind cel mai important port de la gurile Dunării, spre care se îndreaptau principalele drumuri comerciale medievale. Poziţionat la marginea provinciei şi pe fluviul care transporta nu numai vase comerciale, dar şi flote de război, oraşul a trecut de-a lungul secolelor prin perioade nefaste, care i-au împiedicat dezvoltarea. Cucerit de turci în anul 1540 şi transformat în „raia”, numită „Ibrail”, oraşul şi teritoriul din jurul său au fost stăpânire turcească timp de aproape trei secole. Toate evenimentele istorice la care oraşul a luat parte şi-au pus amprenta asupra vieţii economice, sociale şi culturale, iar ceea ce a dănuit peste veacuri reprezintă în prezent o moştenire culturală intangibilă a locului. Centrul vechi al oraşului, organizat în formă de semicerc faţă de cursul Dunării, cuprinde ansambluri de locuinţe şi case individuale a căror valoare culturală şi istorică a determinat includerea lor pe Lista monumentelor istorice şi protejate prin legi speciale. Între acestea, reprezentative pentru turism sunt: � Muzeul Judeţean Brăila - a fost înfiinţat prin decret regal, în anul 1881; adăposteşte colecţii de arheologie, istorie, artă plastică şi decorativă, etnografie şi artă populară, ştiinţele naturii, memoriale; � Clădirea Teatrului „Maria Filotti” (1896) – este o instituţie culturală, cu o tradiţie de peste o sută de ani, bogată în reprezentaţii teatrale de prestigiu. Clădirea a fost inaugurată la 11 decembrie 1896, sub numele de “Teatrul Rally” şi a găzduit actori de marcă ai teatrului românesc (Hariclea Darclée, Maria Filotti); în anul 1969 primeşte numele renumitei artiste, originală din Brăila. Dispune de o sală de spectacole în stil italian cu 369 de locuri, Sala Studio şi Sala de conferinţe; în foaiere se pot organiza întruniri, expoziţii, concerte; � Biserica „Sf. Arhanghel Mihail” (înc. sec. al XVIII-lea) – este cea mai veche biserică din cele existente în Brăila; iniţial a funcţionat ca lăcaş de cult musulman (geamie), în anul 1831 a fost transformată în biserica ortodoxă, refăcută după planul unor arhitrcţi ruşi, adăgându-i-se elementele specifice cultului ortodox; tavanul este ornat cu baghete de lemn în stil oriental; � Biserica „Sf. ,icolae” (1860 . 1865) – este pictată de pictorul Petre Alexandrescu, absolvent al Academiei de Pictură din Roma, cel care realizase la acea dată şi pictura bisericii Mănăstirii Antim din Bucureşti, într-un stil de inspiraţie renascentistă italiană şi a fost sfinţită de catre Episcopul Dunării de Jos Galaţi; � Biserica „Buna Vestire” – fostă biserică greacă, construită în 1872, în stil bizantin, cu aprobarea domnitorului Al. I. Cuza; interiorul este o combinaţie de stiluri (bizantin, neogrecesc, gotic, de influenţă renascentistă), determinată şi de adăugirile şi



54

renovările ulterioare. Pridvorul susţine un balcon pe patru coloane de marmură albă; la rândul său, balconul executat tot din marmură, susţine tot prin patru coloane cea de-a doua cupolă, cu orologiul bisericii. Biserica a fost construită între 1863 – 1872, după planurile arhitectului grec Avraam Ioanidis din Brussa. Lăcaşul are dimensiuni impunătoare (43,5 m lungime, 21,5 m înălţime), păstrează vitralii deosebit de valoroase şi picturi murale, în interior, realizate de Gheorghe Tăttărescu, Constantin Livadas Liochis şi Belizarie. Podoaba bisericii este mormântul lui Iisus Hristos, executat în lemn sculptat şi candelabrul central din cristal de Murano şi alte cinci candelabre din cristal de Boemia;

� Biserica „ Sf. Apostoli Petru şi Pavel” (1872-1894); � Palatul Agriculturii (1923 – 1929) – a fost construit după planurile arhitectului Florea Stănculescu; � Moara Violatos (1898) – clădire construită de Anghel Saligny; � Silozurile Anghel Saligny (1887 – 1891) – construite după planurile inginerului român Anghel Saligny, la care s-au folosit, pentru prima oară în lume, prefabricate de beton armat;

� Gara fluvială (1906 – 1907);

� Ansamblul Piaţa Traian (sec. al XIX-lea);

� Ansamblul Str. M. Eminescu (sec. al XIX-lea);

� Casa memorială „Panait Istrati” (sf. sec. XIX);

� Casa Petre Ştefănescu Goangă (sf. sec. XIX);

� Casa Ana Aslan (sf. sec. XIX);

� Casa D. D. Perpesicius (mijlocul sec. XIX);

� Fântâna arteziană – Piaţa Traian, în parc;

� Faleza Dunării – un loc de plimbare şi agrement pentru turişti şi localnici;

� Parcul – monument, amplasat în SV oraşului, un loc de recreere întins pe o suprafata de 90 ha.

Mănăstirea Măxineni (1636 – 1637, ref. în 1859) – monument de arhitectură, inclus pe Lista monumentelor istorice, este una dintre cele mai importante şi frumoase ctitorii ale lui Matei Basarab, realizată ante 1637, pe locul unei biserici de nuiele. Mănăstirea reprezintă un punct strategic militar de mare importanţă în acele vremuri pentru Ţara Romînească, ceea ce explică grosimea zidurilor sale, de aproape un metru şi jumătate şi a fundaţiei, de doi metri şi jumătate. Pisania lăsată aici de Matei Basarab şi soţia sa Elena Doamna, reprodusă de istoricul Nicolae Iorga, explică împrejurările în care a fost ridicată mănăstirea şi rolul pe care trebuia să îl îndeplinească, drept punct fortificat de apărare. Construcţia este în plan triconic, cu turlă pe naos; pronaosul este despărţit de naos printr-un mare arc în consolă. Ancadramentele de piatră sunt bogate, cu decoraţii vegetale. Din cauza inundaţiilor repetate ale Siretului locuitorii vechiului sat se mută la circa 10 km, lăsând mănăstirea în părăsire, iar în urma cutremurelor construcţia se degradează şi mai mult; este refăcută „din temelii” în perioada 1856 – 1862, prin cheltuiala egumenului Chiprian. În timpul primului război mondial, din cauza luptelor care s-au dat în zonă, este distrusă din nou, zidurile groase ale mănăstirii prăbuşindu-se la 17 februarie 1917, lovite de obuzele tunurilor germane. Rămâne o bună perioadă un loc pustiu, iar după 1976 devine obiect de studiu pentru o echipă de arheologi din Brăila care reconstituie pe plan biserica şi



55

anexele. După 73 de ani de părăsire, în anul 1990, se reiau slujbele, ţinute în poiana alăturată, după rânduiala bisericească şi mănăstirea intră în reorganizare. În prezent, lăcaşul de cult este în reconstrucţie, cu fonduri de la Ministerul Culturii.

Conacul Orezeanu (1908), comuna Traian - monument de arhitectură, inclus pe Lista monumentelor istorice. Odinioară, proprietate a generalului T.C. Orezeanu, fost ministrul al Căilor Ferate înainte de anul 1945 şi renumit pentru bogăţia şi frumuseţea sa arhitecturală, conacul în prezent este o ruină, din care se mai văd doar urmele unor vitralii, ale unor ferestre cu geamuri de cristal şi un îngeraş sculptat pe unul dintre pereţii rămaşi în picioare. În spatele conacului se mai păstrează grajdurile şi ruinele unor anexe.

Ansamblul de arhitectură populară, satul Corbii Mari, comuna Măxineni – cuprinde perimetrul din vatra satului, între locuinţele Chirpac Nicolae – Sandu Virgil.

Biserica „Sf. �icolae” (înc. sec. XIX) – satul Lacul Rezii, oraşul Însurăţei.

Mănăstirea Lacu Sarat - staţiunea Lacu-Sărat, construcţie în întregime din lemn, amplasată într-un cadru natural atactiv; este un important punct de atracţie pentru turiştii sosiţi în staţiune.

Zona etnografică Brăila∗ – cercetările ultimelor decenii au evidenţiat un bogat fond autohton de cultură populară românească, în care se remarcă: locuinţa, construită în sistemul „paiantei”, amenajarea interiorului, ştergare cusute din cânepă, din bumbac gros numit „tiriplic” şi din borangic, ţesăturile din lână numite „foiţe” de perete, de pat, scoarţa şi păretarul – decorate cu motive geometrice şi antropomorfe stilizate realizate predominant în roşu şi negru, meşteşuguri legate ocupaţiile tradiţionale (pescuit, păstorit, „prisecărit”, agricultura, vânătoare, viticultură); costumul popular se încadrează în portul popular al Dunării de Jos; obiecte din creaţia populară locală se află în Muzeul Brăilei – colecţia de etnografie şi artă populară.

Datorită poziţiei sale geografice şi ca renumit port la Dunăre aflat la confluenţa unor mari drumuri comerciale ale Ţării Romîneşti, dar şi din sud-estului Europei, pe meleagurile Brăilei au poposit şi s-au stabilit negustori din diverse zone, cu precădere din sudul Dunării. Populaţiile nou venite au format comunităţi etnice care şi-au adus aici cultura şi tradiţia zonei de origine care a interferat cu cea a populaţiei locale. Multiculturalismul oraşului Brăila şi-a pus amprenta asupra vieţii sociale şi economice, sporindu-i valoarea etnoculturală şi implicit cea turistică.

Importanţa valorilor culturale materiale sau spirituale (istorice, arheologice, arhitecturale, urbanistice, etnografice) incluse în patrimoniul cultural, ca rezervă şi alternativă de dezvoltare, a determinat conştientizarea necesităţii unei amenajări responsabile a teritoriului care să aibă în vedere reabilitarea, conservarea, protejarea şi punerea în valoare corespunzătoare a acestui patrimoniu.

Patrimoniul cultural trebuie să fie privit ca un factor de dezvoltare integrată. Noţiunea de “valorificare” inseamnă de a pune în valoare dimensiunile etică, culturală, ecologică, economică, socială şi politică ale unui patrimoniu. Valorificarea patrimoniului cultural este un factor de coerenţă, în măsura în care diferitele aspecte ale valorificării asociază în aceeaşi strategie de dezvoltare diversele inter-relaţii ale

∗ Stoica Georgeta, Petrescu P. – Dicţionar de artă populară. Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1997



56

patrimoniului cultural cu teritoriul. Trebuie să se considere patrimoniile şi teritoriile ca locuri de intâlnire intre culturi, atât în spaţiu ca şi în timp. Valorificarea este un act complex care trebuie să constituie un obiect permanent de cercetare, de dezvoltare, de informare şi de formare.Valorificarea patrimoniului cultural, obiectiv strategic specific de dezvoltare spaţială, se poate realiza prin gestionarea creativă a peisajelor culturale precum şi a patrimoniului cultural.

Manifestări, festivaluri – la Brăila au loc manifestări culturale repetabile, cu dată fixă, mai renumite fiind: Festivalul de muzică uşoară "George Grigoriu" ; Festivalul naţional de muzică folk "Omul cu o chitara" ; Festivalul şi Concursul Internaţional de canto "Hariclea Darclee" ; Concurs internaţional de muzică populară; Concursul de pantomimă şi teatru mimat. Aceste manifestări care atrag mulţi participanţi iubitori de muzică, o bună parte dintre aceştia sunt veniţi din afara zonei sau a ţării, în scop turistic.

Valenţe turistice, în zona de etnografie şi folclor, mai prezintă localităţile rurale Gropeni şi Ianca, zona etnografică Corbu Vechi (ţesături de lână, scoarţe, port popular, ocupaţii tradiţionale), muzeul de etnografie şi folclor din com. Gropeni.

Din informaţiile prezentate anterior, se observă că judeţul Brăila dispune de un potenţial turistic foarte variat şi cu valenţe culturale bine conturate, ce trebuie promovat, valorificat eficient şi durabil.

3.3. Forme de turism practicabile

Diversitatea, volumul şi valoarea resurselor turistice din judeţ favorizează practicarea unor forme de turism variate, respectiv:

� Turismul balnear este favorizat de existenţa unor resurse balneoturistice deosebite, reprezentate de lacurile: Lacu Sărat (singurul valorificat în prezent), Movila Miresii, Câineni şi Balta Albă. Se poate spune că baza de tratament nu se situează la nivelul cantităţii şi calităţii factorilor naturali de cură, ceea ce contribuie la frânarea lansării pe piaţa turistică a valorosului potenţial balnear de care dispune judeţul Brăila;

� Turismul urban se referă la petrecerea timpului liber, a vacanţelor în oraşe, pentru vizitarea acestora şi pentru desfăşurarea unor activităţi de natură foarte diversă, cum ar fi vizite la rude, întâlniri cu prietenii, vizionarea de spectacole, expoziţii, efectuarea de cumpărături, călătorii de afaceri etc. Prin urmare, se poate spune despre un oraş, iar în cazul de faţă de spre municipiul Brăila, că este un câmp de interferenţă a diferitelor tipuri majore de turism.

•••• Turismul cultural este în plină expansiune, deoarece nivelul de cultură şi gradul de civilizaţie cresc de la an la an, amplificând dorinţa de cunoaştere a turiştilor. Municipiul Brăila dispune de un patrimoniu cultural deosebit, ceea ce face ca turismul cultural să reprezinte principala nişă de dezvoltare a activităţii turistice. Obiectivele turistice precum Centrul Istoric, Muzeul Brăilei, Teatrul „Maria Filotti”, Biserica Grecească (1863-1872), Biserica “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” (fostă moschee - sec. XVII), sunt puncte de reper pentru cultura şi istoria acestor locuri.

•••• Turismul de afaceri – existenţa unui mediu economic dinamic, favorizat de amplasarea oraşului pe malul Dunării şi a numeroase facilităţi de conferinţe în hotelurile din oraş (hotel Belvedere – 130 locuri; hotel Triumph – 80 locuri, hotel



57

Traian – 50 locuri) constituie premisele ca turismul de afaceri să fie una dintre cele mai dinamice forme de turism. Turismul de afaceri se poate dezvolta pe teritoriul municipului Brăila, deoarece aici îşi concentrează activitatea cele mai multe şi cele mai profitabile unităţi economice active de pe plan judeţean, iar infrastructura de afaceri este dezvoltată pentru evoluţia acestei forme de activitate. Aici se pot organiza conferinţe, reuniuni, întâlniri, ce pot deveni benefice pentru structurile de afaceri, prin schimbul de experienţă şi know-how. Se remarcă faptul că, după anul 2000, reţeaua unităţilor hoteliere din municipiul Brăila a crescut prin construcţia unor unităţi hoteliere private, aceasta reflecă existenţa unei cereri în acest domeniu, stimulând crearea unor noi locuri de muncă.

� Ecoturismul – prezenţa pe teritoriul judeţului a Parcului Natural Balta Mică a Brăilei (PNBMB), zonă umedă de interes internaţional(sit RAMSAR), favorizează dezvoltarea a numeroase activităţi ecoturistice pe teritoriul parcului, precum birdwatching, plimbări cu barca, excursii cu ghid, foto-safari.

� Turism ştiinţific – determinat de marea varietate floristică şi faunistică existentă pe teritoriul PNBMB. Această formă de turism se adresează unui segment îngust de turişti: specialişti, studenţi, iubitori de natură.

� Turismul nautic şi turismul de croazieră – amplasarea municipiului Brăila pe malul Dunării, precum şi existenţa portului Brăila favorizează această formă de turism.

� Pescuitul sportiv valorifică bogatul fond piscicol din apele Dunării, dar şi din unele lacuri de apă dulce de pe teritoriul judeţului (Zăton, Blasova, Lutul Alb, Esna etc.) şi se desfăşoară cu respectarea legislaţiei în vigoare;

� Turismul de tranzit – zona este tranzitată de fluxurile turistice ce se deplasează dinspre Moldova spre litoral şi deltă, fiind situată la intersecţia a câteva drumuri importante (E 584, E 87, DN 22, DN 23, DN 25, DN 2B).

� Turismul de weekend este favorizat de existenţa unor zone atractive pentru turişti (Balta Mică a Brăilei, staţiunea Lacu Sărat, lacurile de apă dulce sau sărată din judeţ), dar şi faptul că la mai puţin de 100 km sunt situate câteva oraşe emiţătoare de turişti, importante (Brăila, Galaţi, Slobozia, Buzău, Focşani, Rm. Sărat). Trebuie precizat că acastă formă de turism trebuie valorificată eficient şi durabil în acelaşi timp, fiind evitate excesele turiştilor de weekend. Din acest punct de vedere au fost localizate zonele împădurite ce sunt afectate de lipsa dotărilor necesare pentru turismul de weekend. (exemplu de astfel de zone: Lacul Sărat, Tătaru, Viişoara, Camniţa).



58

IV. ECHIPAREA TERITORIULUI

1.Fondul de locuinţe

Numărul locuinţelor este în creştere începând din anul 2005 când atingeau o valoare de 135.101, ajungând în 2008 la 135.816 diferenţa fiind de aproximativ 700 de locuinţe. La nivelul judeţului Brăila, numărul locuinţelor terminate a ajuns la 582 în 2008, iar trendul este în creştere.

În anul 2008 s-au oferit 642 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale. Acest indicator poate fi corelat şi cu numărul total de locuinţe care este în creştere.

AUTORIZATII DE CONSTRUIRE ELIBERATE PENTRU...

489

591628 642

128155

135 123

0

100

200

300

400

500

600

700

2005 2006 2007 2008

CLADIRI REZIDENTIALE

ALTE CLADIRI

FONDUL DE LOCUINTE

135,101

135,259

135,816

135,490

582502471

383

134600

134800

135000

135200

135400

135600

135800

136000

2005 2006 2007 2008

0

100

200

300

400

500

600

700

NUMARUL LOCUINTELOREXISTENTE

LOCUINTE TERMINATE



59

2.Infrastructura de transport 2.1. Reţeaua rutieră

Din analiza echipării tehnice cu drumuri publice – DN, DJ şi DC – a judeţului Brăila au rezultat următoarele:

Reţeaua de drumuri cuprinde 6 trasee de drumuri naţionale, DN 2B, DN 21, DN 21A, DN 22, DN 22B şi DN 23 din care două trasee de drum europene E 87 şi E584, 21 trasee de drumurile judeţene şi 45 trasee de drumuri comunale.

Lungimea drumurilor publice este de 1187 km, având o densitate de 24,9%, fiind sub densitatea pe ţară care este de 33,3 km/100 km2.

Din total lungime drumuri publice, situaţia se prezintă astfel:

� 264 km – 22,24% - sunt drumuri naţionale,

� 588 km – 49,54 % - sunt drumuri judeţene;

� 335 km – 28,23% - sunt drumuri comunale.

Drumurile naţionale sunt modernizate, în cea mai mare parte, cu o stare tehnică considerată ca fiind bună. Aceste drumuri situându-se în clasele tehnice III şi IV.

Drumurile locale, judeţene şi comunale, sunt modernizate într-un procent foarte mic, cu o stare tehnică considerată în general nesatisfăcătoare. Drumurile judeţene sunt de clasă tehnică IV şi V, iar cele comunale, sunt de clasă tehnică V.

Drumurile judeţene şi comunale, în mare parte nu asigură o suprafaţă de rulare corespunzătoare pentru desfăşurarea unui trafic de călători în condiţii de siguranţă şi confort cât mai optime.

Municipiul Brăila este nod de circulaţie pentru 5 din cele 6 trasee de drumuri naţionale: DN 2B, DN 21, DN 22, DN 22B – drumuri principale - şi DN 23 – drum secundar. Singurul drum care nu intersectează oraşul este DN 21A – drum secundar –dispus pe direcţia vest-sud. Drumurile naţionale din judeţ au două benzi de circulaţie, cu lăţimi ale profilelor transversale cuprinse între 8-10 m. Conform rezultatelor Recensământului Naţional de Circulaţie din anul 2005, studiul Master Plan al transportului a inclus elaborarea unui model de trafic la scară naţională. Aplicat şi în cazul de faţă a rezultat că judeţul Brăila este divizat în patru micro-zone de trafic: Brăila, Făurei, Viziru şi Suţeşti. Cel mai aglomerat sector este DN 22B, care leagă municipiile Brăila şi Galaţi, celelalte sectoare de drum naţional care traversează teritoriul judeţului prezintă valori de trafic sub 10000 veh/24ore, la nivelul anului 2007, sub nivelul debitului admis pentru drumurile cu două benzi de circulaţie. Prognoza traficului până în 2025 a scos în evidenţă necesităţile de sporire a capacităţii de circulaţie pe DN 22B, DN 2B, DN 21 şi pe DJ 221B. ( Planul judeţean de transport durabil –IPTANA 2008)



60

2.2. Reţeaua feroviară

Echiparea cu căi ferate a judeţului se prezintă astfel:

Din care: Judeţul

Lungime CF (km) Electrificate Linie cu

o cale Linie cu două căi

Brăila 158 124 32 126

Anuarul Statistic 2007

Judeţul Brăila dispune de o reţea feroviară în lungime de 158 km din care 124 km (70%) sunt electrificaţi, 32 km (20 %) linie cu o cale şi 126 km (80 %) linie cu două căi. Densitatea reţelei feroviare pe 1000 kmp este de 33,2 km, fiind sub densitatea pe ţară care este de 45,3 km.

Teritoriul studiat este deservit de următoarele sectoare de căi ferate:

� magistrala 700 – Bucureşti – Urziceni – Brăila - Galaţi

� cale ferată dublă electrificată:

● sectorul Făurei – Brăila – Galaţi –reţeaua TEN-F

� cale ferată simplă neelectrificată:

● sectorul Făurei – Urziceni – Bucureşti

� magistrala 600 – Făurei – Tecuci – Iaşi

� cale ferată simplă neelectrificată:

● sectorul lim.judeţ Galaţi - Făurei

� linia 702 – Buzău –Făurei – Feteşti - reţeaua TEN-F

� cale ferată dublă electrificată:

● sectorul lim.judeţ Buzău - Făurei – lim. judeţ Ialomiţa

Din punct de vedere al numărului de trenuri magistrala 700 înregistrează valori medii de până la 60 trenuri/zi, iar linia 702 are valori mai ridicate de trafic. în ceea ce priveşte gradul de ocupare-în pasageri*km, procente cumulate - se prezintă astfel: tronson Buzău –Făurei 47,03%, tronson Făurei – Feteşti 66,34% şi tronson Făurei - Barboşi 72,60%. (Conform Planului judeţean de transport durabil –IPTANA-2008)

Starea tehnică a reţelei de cale ferată este în general bună. Nivelul dotărilor şi starea tehnică a liniilor nu permit viteze mai mari de 60 - 80 km/h. Lucrările de artă întâlnite pe reţeaua de căi ferate a zonei în studiu, sunt: viaductele, podurile cu deschideri mai mari de 10 m şi podeţe cu deschideri între 0,5 şi 10 m.



61

Lungimea căilor ferate s-a micşorat începând cu anul 2006, ajungând la 158 km comparativ cu anul 2005 când existau 174. În ceea ce priveşte lungimea drumurilor publice, aceasta a ramas constantă şi are 1187 km pentru intreg judeţul Brăila.

La nivelul judeţului Brăila există 280 km modernizaţi din totalul drumurilor principale.

LUNGIMEA DRUMURILOR PRINCIPALE

280281280280

264264264 264

923923923923

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

2005 2006 2007 2008

DRUMURI MODERNIZATE

LUNGIMEA DRUMURILOR NATIONALE

LUNG. DRUMURILOR JUDETENE SI COM.

LUNGIMEA DRUMURILOR DE CAI FERATE SI DRUMURI

158158158174

1,1871,1871,187 1,187

0

500

1000

1500

2000

2005 2006 2007 2008

LUNGIMEA CAILOR FERATE

LUNGIMEA DRUMURILOR PUBLICE



62

Lungimea drumurilor judeţene şi comunale este de 923 km şi se păstrează constantă pentru toţi anii în care s-a realizat analiza.

Din totalul de 923 km care reprezintă lungimea drumurilor judeţene şi comunale, doar pentru 47 de km s-au realizat îmbunătăţiri, în timp ce 507 km dispun de îmbrăcăminte uşoară rutieră.

Din totalul de 1187 km care reprezintă lungimea drumurilor publice, doar pentru 280 de km s-au realizat îmbunăţăţiri, în timp ce 538 km dispun de îmbrăcăminte uşoară rutieră.

LUNGIMEA DRUMURILOR JUDETENE SI COMUNALE

923 923 923 923

47 47 4747

502 502 506 507

0

100

200

300

400

500

600

700

800

900

1000

2005 2006 2007 2008

LUNG. DRUMURILOR JUDETENE SI COMUNALE

DRUMURI MODERNIZATE

DRUMURI CU IMBRAC. USOARE RUTIERE



63

Din totalul de 264 km care reprezintă lungimea drumurilor naţionale de pe teritoriul judeţului, s-au realizat îmbunătăţiri pentru 233 km, în timp ce 31 km dispun de îmbrăcăminte uşoară rutieră.

În anul 2008 din 381 km care reprezintă lungimea străzilor oraşeneşti, doar pentru 140 de km s-au realizat îmbunătăţiri şi modernizări, în timp ce 255 km dispun de îmbrăcăminte uşoară rutieră.



64

2.3. Reţeaua de căi navigabile

Dunărea este al doilea fluviu ca lungime între fluviile Europei, după Volga, fiind singurul fluviu european care curge de la vest la est şi un important drum fluvial internaţional, curgând prin 10 ţări, are afluenţi în alte şapte ţări şi trece prin patru capitale de stat.

Construirea canalelor dintre Dunăre şi Marea Neagră şi Main-Rin, a legat Dunărea de Olanda până la Rotterdam, iar prin reţeaua de canale din vestul Europei, cu celelalte ţări vestice.

Cele trei sectoare ale Dunării sunt: Dunărea de sus – 1072 km- de la izvoave până la Gonyu, Dunărea de mijloc- 860 km- de la Gonyu până la Drobeta-Turnu-Severin şi Dunarea de jos –930- de la Drobeta-Turnu-Severin până la Sulina.

Fluviul Dunărea străbate judeţul de la sud la nord, având un şenal navigabil fluvio-maritim pe porţiunea Brăila-Galaţi-Tulcea-170 km- şi un şenal navigabil fluvial dela intrarea în judeţ până la Brăila, fiind principala arteră de navigaţie transeuropeană – coridorul 7, care asigură legături pe apă la Marea Neagră şi Marea Mediterană.

Pe malul Dunării, în intravilanul municipiului Brăila s-au dezvoltat de-a lungul timpului importante zone portuare având ca obiectiv activităţi comerciale, aprovizionarea şi desfacerea producţiei industriale, activităţi de zonă liberă şi industrie constructoare, reparaţii şi întreţinere a navelor fluvio – maritime. Portul Brăila este amplasat pe malul stâng al Dunării la extremitatea amonte a sectorului maritim, ocupând zona cuprinsă între km 172+000 şi km 168+500. Zona din amonte a portului, km 175+000 şi km 172+500, este destinată întreprinderilor industriale şi a spaţiilor de agrement. Suprafaţa teritoriului portuar este de circa 50 ha dintre care platforma amenajată reprezintă circa 15 ha. Portul Brăila dispune de o reţea rutieră de 9 km şi de un dispozitiv feroviar de cca. 6,5 km.

Punctul de trecere cu bacul la Brăila / Smîrdan, pentru pasageri şi mijloace auto spre localitatea Măcin din Judeţul Tulcea, realizează legătura cu Dobrogea, în zona Băi la km 168+700.

2.4. Reţeaua de căi aeriene

În judeţul Brăila există un aeroport utilitar la Ianca. Acesta este situat în nord-vestul oraşului Ianca, are patru hangare de câte 1200mp, pistă cu o lungime de 2500m care ocupă o suprafaţă de 2800x80m. Acesta se află în administrarea Consiliului Judeţean Brăila care cu toate că dispune de o infrastructură aeroportuară existentă nu poate fi folosită pentru satisfacerea nevoilor de transport locale şi regionale.

2.5. Zona liberă Zona Liberă Brăila acoperă o suprafață de 114 ha și dispune în acest moment de patru perimetre amplasate astfel: Perimetrul 1 - situat în zona danelor aval, lângă bacul de trecere spre Tulcea, are o suprafaţă de 67,8 ha. Au fost începute lucrările pentru extinderea infrastructurii



65

existente (cheu vertical, două macarale portuare și cale ferată). De asemenea există infrastructură creeată pentru patru hale producție/ depozitare și sunt construite două clădiri, una expozițională și cealaltă administrativă. Perimetrul 2 - se află la marginea oraşului, pe drumul naţional Brăila-Slobozia-București și în apropierea malului Dunării. Acesta acoperă o suprafaţă de 34,3 ha și are asigurate utilități necesare desfășurarii activității de zona liberă (împrejmuire și punct de control, iluminat perimetral, drumuri interioare, alimentare cu energie electrică și apă curentă). Perimetrul 3 - este amplasat în sectorul portuar din centrul oraşului, între malul Dunării și Faleza oraşului, având o suprafață de 8,3 ha. Aici se află danele pentru vase maritime, până la 12.000 tdw (pescaj maxim de 7 m). În acest amplasament dotat cu utilități (împrejmuire și punct de control, instalaţii electrice, apă curenta și canalizare, utilaje pentru manipulare mărfuri, etc.), există depozite, linii C.F. și platforme pentru depozitarea containerelor, iar reţelele de apă și curent electric sunt la limita parcelelor. Perimetrul 4 situat în zona danelor maritime, este destinat activităților de depozitare combustibili, produse petroliere, alimentării navelor maritime și fluviale, etc. 2.6.Transport public

Parcul auto de transport public dispune de 194 de autobuze şi 55 de tramvaie pentru anul 2008. Pe parcursul celor 4 ani, se observă o uşoară scădere a numărului de autobuze / microbuze şi o uşoară creştere a numărului de tramvaie pentru transportul public.

NUMARUL MIJLOACELOR DE TRANSPORT

51 51 49 55

212 213

194 194

0

50

100

150

200

250

2005 2006 2007 2008

TRAMVAIE

AUTOBUZE SI MICROBUZE



66

3.Reţele de utilităţi publice 3.1. Alimentare cu apă

Din punct de vedere teritorial-administrativ judeţului Brăila are patru localităţi urbane: municipiul Brăila şi oraşele Făurei, Ianca, Însurăţei, 40 comune şi 140 sate totalizând o populaţie de 366.811locuitori. De sisteme centralizate de alimentare cu apă benefeciază toate cele patru localităţi urbane şi 36 de comune.

Resursele de apă de suprafaţă şi subterană din judeţ sunt furnizate de reţeaua hidrografică aferentă bazinului hidrografic Buzău – Ialomiţa. Resursele de apă de suprafaţă sunt următoarele:

a) Fluviului Dunărea cuprinde cele mai importante resurse de apă de suprafaţă din judeţ. Cursul de apă este divizat de Insula Mare a Brăilei în cele două braţe principale: Braţul Măcin (Dunărea Veche) şi Braţul Cremenea. Lungimea fluviului pe teritoriul judeţului Brăila este de 222,5 km, iar debitul mediu de apă tranzitat de 8.400 m3/s;

b) Râul Buzău având pe teritoriul judeţului lungimea de 207,00 km şi debitul mediu de apă tranzitat de 26,32 m3/s, furnizează apă de suprafaţă utilizată în special pentru irigaţii şi apă industrială;

c) Râul Călmăţui având lungimea de 119,00 km şi debitul mediu de apă tranzitat de 0,872 m3/s, tranzitează teritoriul judeţului Brăila numai între localităţile Jugureanu şi Gura Călmăţui pe o lungime de 84 km, fiind practic utilizat numai pentru irigaţii;

d) Râul Siret având lungimea de 55,00 km şi debitul mediu de apă tranzitat de 220 m3/s, este utilizat pentru irigaţii şi amenajări piscicole;

e) Râul Strachina afluentul râului Ialomiţa are un număr redus de folosinţe locale de apă;

f) Lacurile: Ianca = 332 ha, Plopu = 300 ha, Lutul Alb = 357 ha, Movila Miresii = 180ha, Secu = 108 ha, Tătaru = 137 ha, Colţea, Plascu şi alte câteva de dimensiuni mai mici, sunt utilizate pentru irigaţii sau piscicultură;

g) Lacurile: Jirlău = 836 ha, Ciulniţa = 92 ha şi Câineni = 74 ha, utilizate pentru piscicultură;

h) Lacurile de luncă, de meandru sau de braţ părăsit sunt reprezentative pentu lunca Dunării: Blasova = 400 ha, Japsa Plopilor = 76 ha sau pentru terasa joasă a râului Călmăţui: Sărat Batogu, Bentu Batogu, iar imediat la sud de municipiul Brăila există Lacul Sărat I.

Calitatea apelor de suprafaţă este monitorizată de Agenţia de Protecţie a Mediului Brăila şi de către Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila şi este următoarea:

a) Fluviul Dunărea din punct de vedere fizico-chimic se încadrează în clasa a II-a de calitate. În mod izolat, valorile indicatorilor fier total şi substanţe fenolice în secţiunile de monitorizare depăşesc limitele clasei a II-a de calitate, poluarea apei fiind creată de agenţii economici din amonte de judeţ. Din datele APM Brăila pe perioada 2000-2004 reiese o îmbunătăţire a calităţii apei brute din Dunăre;



67

b) Râul Buzău este încadrat în clasa a II-a de calitate, din punct de vedere fizico-chimic. Se constată o îmbunătăţire a calităţii apei, cu excepţia indicatorilor fier total şi substanţe fenolice;

c) Râul Călmăţui se încadrează în clasa a II-a de calitatea, cu excepţia indicatorului reziduu fix, care

d) depăşeşte limita clasei a IV-a de calitate;

e) Lacurile terapeutice Lacu Sărat, Movila Miresii, Ianca şi lacul Blasova, lacul piscicol Jirlău,

f) lacurile Tătaru, Plascu şi Câineni au un grad de mineralizare ridicat.

Principala sursă de apă de suprafaţă este fluviul Dunărea, din care sunt alimentate cele două sisteme zonale de alimentare cu apă ale judeţului, şi anume:

� sistemul zonal Brăila, din care sunt alimentate localităţile Brăila, Chişcani (Chişcani, Lacul Sărat, Vărsătura), Cazasu, Vădeni (Vădeni, Baldovineşti). Captarea apei din Dunăre se realizează printr-o priză de mal, situată în dreptul localităţii Chişcani. Apa captată este tratată în două staţii de tratare, una la Chişcani cealaltă la Brăila;

� sistemul regional Ianca – Gropeni. Captarea apei se face printr-o priză de mal pe braţul Calia al Dunării, în zona localităţii Gropeni. Apa captată este tratată în trei staţii de tratare: Gropeni, Ianca şi Movila Miresii care asigură apă potabilă pentru oraşul Ianca şi 13 comune astfel:

1. ramura Gropeni (staţia de tratare Gropeni): Gropeni, Tichileşti, Tufeşti;

2. ramura Ianca – Movila Miresei (staţia de tratare Ianca): Bordei Verde, Mircea Vodă, Surdila Găiseanca, Grădiştea, Suteşti şi (staţia de tratare Movila Miresii): Movila Miresii, Racoviţa, Gemenele, Traian, Râmnicelu.

Sursa de apă subterană se caracterizează în general printr-un deficit de debit. Există totuşi sisteme de alimentare care au ca sursă de apă acviferul de adâncime, exemplu oraşele Însurăţei şi Făurei care dispun de fronturi de captare constituite din foraje capabile să asigure necesarul de debit.

Resursele de apă subterană existente în judeţul Brăila sunt:

a) Acviferul freatic cantonat în baza depozitelor loessoide. Studiile hidrogeologice menţionează caracterul sezonier al acviferului, legat direct de funcţionarea sistemului de irigaţii local sau regional existent;

b) Acviferul freatic cantonat în depozitele aluvionare granulare din lunca fluviului Dunărea şi cea a râurilor Buzău, Siret şi Călmăţui. S-a remarcat existenţa unui areal cu niveluri hidrostatice ridicate la vest de municipiul Brăila, aproximativ între localităţile Silistea – Romanu – Cazasu, generată probabil de pierderile de apă cauzate de sistemul de irigaţii din zonă. Datorită vitezelor de tranzit reduse, apele freatice prezintă mineralizare ridicată; practicipe teritoriul judeţului Brăila apele freatice sunt nepotabile;

c) Acviferul de adâncime din jumătatea vestică a teritoriului judeţului Brăila, cantonat între limita administrativă vestică şi limita conventională, care trece prin localităţile Latinu – Sihleanu – Gemenele – Urleasca – Viziru (vest) –



68

oraşul Însurăţei(est) – Victoria, având direcţia de curgere generală vest – est. Debitele acestui acvifer au valori scăzute şi apă nepotabilă, motiv pentru care nu s-au realizat sisteme centralizate de alimentare cu apă cu surse de apă acest acvifer de adâncime. Excepţie face oraşul Făurei, al cărui front de captare are rezultate slabe.

Acviferul de adâncime cantonat în nisipurile cu rar pietriş mic din Stratele de Frăteşti, situate sub acviferul freatic, între limita convenţională (localităşile Latinu – Sihleanu – Gemenele - Urleasca –Viziru (vest) – oraşul Însurăţei (est) – Victoria) la vest şi lunca Dunării la est, constituie singura sursă de apă subterană capabilă să furnizeze debite ceva mai ridicate (4 – 5 l/s şi puţ forat).

Calitatea apei de adâncime din Stratele de Frăteşti corespunde parţial cerinţelor Directivei 98/86/CE privind calitatea apei potabile, prezentând depăţiri ale indicatorilor reziduu fix şi duritate totală, iar spre limita estică apar depăşiri locale la indicatorii fier, mangan, amoniu, azotaţi şi substante organice. Acest acvifer este utilizat numai pentru alimentarea cu apă a unor localităţi rurale mici şi/sau unităţi agricole locale.

Localităţiile rurale care dispun de fronturi de captare din subteran furnizează apa direct la consumatori, procedeul de dezinfecţie lipsind în totalitate sau fiind nefuncţional.

Contorizarea consumului de apă în mediul urban este realizată în proporţie de cca. 90%. Excepţie face oraşul Însurăţei unde contorizarea s-a realizat până în prezent numai pentru cca. 50% din populaţia branşată la sistemul de alimentare cu apă.

În mediul rural, procentul de contorizare este mai scăzut, situându-se în jurul valorii de 50%. În localităţile în care au fost executate sisteme de alimentare cu apă între anii 2001 – 2007 prin programele „SAPARD”, „HG 687” sau „HG 577” acestea au fost realizate cu obiecte tehnologice performante.

Conform informaţiilor furnizate în cadrul Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean, consumul real de apă în localităţile branşate la sistemele de apă existente este determinat de volumele lunare şi anuale de apă facturate, raportate la numărul abonaţilor din fiecare sistem de alimentare cu apă. Conform datelor furnizate de operatorii sistemelor de alimentare cu apă consumurile la nivelul anului 2007 sunt:

Populaţie

(loc)

Populaţie branşată (loc)

Volum de apă

(mii m3/an)

Pierderi Consum real

Localitate

număr număr % furnizat facturat mii m3 % l/om zi

sistem zonal Brăila

218.904 212.959 97,3 18.761 10.753,7 8.007,3 42,7 138,35

sistem regional Ianca 32.465 20.909 64,4 1.828,6 1.190,2 638,4 34,9 159,95

Făurei 4.090 3.681 90,0 229,9 164,2 65,7 28,6 122,25

Însurăţei 7.300 3.285 45,0 201,1 185 16,1 8,0 154,29

TOTAL 262.759 240.834 91,65 21.020,6 12.293,1 8.727,5 41,52 139,85

Sursă Date: Master Plan pentru sectorul apă şi apă uzată, judeţ Brăila, iulie 2008



69

În concluzie, conform datelor furnizate de operatorii sistemelor de alimentare cu apă şi canalizare ape uzate consumul mediu real de apă potabilă este de 139,85 l/om şi zi.

Dezvoltarea economică şi socială din ultimii ani a afectat dezvoltarea infrastructurii în domeniul alimentărilor cu apă, precum şi dinamica consumurilor în domeniul casnic şi în cel industrial.

Odată cu stabilirea unor preţuri de cost şi de vânzare reale, nesubvenţionate, precum şi cu introducerea şi dezvoltarea contorizării branşamentelor la blocurile de locuinţe şi la gospodăriile individuale, s-a constatat o restrângere a consumului, în proporţie de cca. 50% faţă de cel înregistrat în anii 80.

Totodată, restructurarea şi adaptarea industriei la noile condiţii impuse de economia de piaţă, (prin retehnologizarea proceselor de producţie şi noi structuri organizatorice) a condus la o reducere substanţială a consumului de apă potabilă.

Pentru localităţile rurale care şi-au realizat sisteme locale de alimentare cu apă în intervalul 2005– 2007, în baza HG.687/1997, completat cu HG 1036/2004, sistemele au fost dimensionate pentru un debit specific de 80 l/om/zi, la care s-au adăugat consumurile pentru animalele din gospodăriile ţărăneşti şi industria locală, în total cca. 100 l/om/zi.

3.2. Canalizare

Reţele pentru canalizarea apelor uzate există în toate oraşele judeţului - Brăila, Făurei, Ianca, Însurăţei - şi numai în trei comune –Cireşu, Gropeni, Movila Miresii.

Epurarea apelor uzate colectate se face în doar 4 localităţi, oraşele Făurei, Ianca, Însurăţei şi localitatea Movila Miresii.

Conform Planului de Amenajare a Teritoriului Judeţean, dotările infrastructurii de canalizare a apelor uzate la nivelul fiecărei localităţi sunt:

1. Municipiul Brăila

Sistemul de canalizare funcţionează în proporţie de 95% gravitaţional, restul fiind sub presiune. Reţeaua de canalizare are o lungime totală de 262 km: din care 30 km sunt în fază de finalizare şi intrare în funcţiune. Reţelele au fost realizate în perioada 1916-1984, 2006-2007. Cele din prima perioadă au un grad de uzură de cca. 20 – 70%. Reţea de canalizare nu există pe toate străzile municipiului.

Sistemul este deservit de 9 staţii de pompare amplasate astfel încât să preia apele uzate din colectoarele care nu permit evacuarea gravitaţională în emisarul Dunare. Staţiile de pompare ape menajere au consumuri de energie ridicate.

Reţeaua de canalizare pluvială este subdimensionată şi nu preia tot debitul de ape pluviale.

În municipiul Brăila, în prezent apele uzate sunt evacuate direct în Dunăre, neexistând o staţie de epurare.

2. Oraşul Ianca

Oraşul Ianca dispune de un sistem unitar de canalizare, constituit din reţea de colectoare, staţie de pompare a apelor uzate şi staţie de epurare a apelor uzate care deversează apa epurată în râul Buzău.



70

La reţeaua de canalizare, care are o lungime totală de 15,75 km, sunt racordate cele 37 de blocuri din Ianca şi cca. 30 de gospodării individuale. Colectoarele sunt realizate în 1979 şi prezintă un grad de uzură, estimat la 60%.

Staţia de epurare are capacitatea de prelucrare de 720 m3/h, procesul de epurare făcându-se în două trepte: mecanică şi biologică. Receptorul efluentului din staţia de epurare este râul Buzău.

În prezent, staţia de epurare din cauza tehnologiei depăşite, parametrii calitativi ai apei epurate nu se încadrează în limitele admise de normativul NTPA 001/2002, normativ ce reglementează calitatea efluentului staţiilor de epurare.

3. Oraşul Însurăţei

Sistemul de canalizare al oraşului funcţionează, în mare parte în sistem unitar, deservind un număr de 10 blocuri şi instituţiile existente în oraş, Are un grad de uzură estimat la 80%

Preluarea apei uzate din zona industrială, se face printr-o conductă din fontă de presiune, cu lungimea de l,0 km.

Colectarea apelor pluviale se realizază prin rigole stradale.

Atât apele uzate menajere, cât şi cele pluviale sunt colectate gravitaţional, în sistem unitar.

Staţia de epurare este amplasată în partea de nord a oraşului, la circa 0,5 km de ultima locuinţă şi circa 1,0 km de zona industrială, situaţie care nu corespunde normelor sanitare prevăzute în legislaţia din domeniu. În prezent staţia funcţionează numai cu treaptă mecanică. Debitele de apă uzată, la intrarea în staţia de epurare sunt de 25 m3/zi.

În prezent, separatorul de grăsimi nu funcţionează, din cauza lipsei de activitate din zona industriala, iar laborator pentru analize chimico-biologice nu există.

4. Oraşul Făurei

Reţeaua de canalizare a apelor uzate acoperă doar zona centrală a oraşului, existând mai multe zone alimentate cu apă potabilă, fără canalizarea apelor uzate.

Sistemul de canalizare, funcţionează în sistem unitar şi se compune din:

� colector cu Dn 400 mm, L = 2,0 km, azbociment;

� staţie de pompare ape uzate, retehnologizată în 1999 şi care funcţionează în regim automatizat în funcţie de nivelul apei în cheson;

� conductă de refulare cu Dn 400 mm, L = 3,4 km, azbociment;

� reţea de canalizare, cu Dn 250 mm, lungime de 3 km, realizată din azbociment şi prezentând un grad de uzură de 45%.

Apele uzate se scurg gravitaţional până la staţia de repompare, de unde sunt pompate pe conducta de refulare până în staţia de epurare. Deoarece amplasamentul staţiei de epurare şi nivelul emisarului este cu aproximativ 3,5m mai ridicat decat platforma pe care este situat oraşul Făurei, apa uzată colectată gravitaţional din oraş, este pompată la staţia de epurare.



71

Staţia de epurare este amplasată în partea de nord a oraşului Făurei, la distanţa de 3,5 km de ultima locuinţă, în imediata vecinătate a emisarului, râul Buzău.

Epurarea apelor uzate se realizează în staţia veche de epurare (mecano – chimică) pentru o capacitate de 3.000 locuitori echivalenţi. Pe amplasamentul vechii staţii de epurare, s-a realizat, în anul 1989, o extindere a staţie de epurare, cu instalaţii de epurare mecano-biologice, de fermentare şi deshidratare a nămolului cu capacitatea de 100-120 l/s. Etapa de extindere nu a fost recepţionată, fiind declarată la ora actuală în stare de conservare.

Staţia de epurare aflată în funcţiune, este dimensionată pentru un debit de 22 l/s; din cauza gradului avansat de uzură fizică şi morală, nu poate asigura condiţiile generale de calitate a apelor uzate înainte de evacuarea acestora în emisar. Extinderea staţiei de epurare a fost realizată în perspectiva dezvoltării industriale a oraşului între anii 1986 şi 1990; în prezent se află în conservare.

5. Unităţi administrativ-teritoriale din mediul rural

În judeţul Brăila majoritatea localităţilor rurale nu dispun de sisteme de canalizare sau staţii de epurare.

Localităţile limitrofe municipiului Brăila şi anume Chişcani şi Cazasu, sunt racordate la sistemul de canalizare existent în municipiu, apele uzate fiind transportate prin canalele colectoare spre emisarul Dunăre.

De asemenea, sistemul de canalizare al oraşului Ianca preia o parte din apele uzate aferente localităţilor rurale aparţinătoare : Plopu, Oprişeneşti, Căldăruşa, Perişoru, Berleşti şi Târlele Filiu.

Comunele Cireşu, Gropeni şi Movila Miresii au reţele de canalizare. dar pe o lungime extrem de mică. În satul Movila Miresii există şi staţie de epurare. Aceasta prelucrează un debit de apă uzată de 213mii m3/an, deversând apa epurată în râul Buzău. Staţia este în stare degradată, în aceste condiţii ea se află în proces de retehnologizare. Se va introduce în procesul tehnologic o staţie de epurare monobloc, care va completa staţia veche cu treaptă biologică, treaptă necesară asigurării efluentului o calitate corespunzătoare normelor în vigoare (NTPA 001/2002, normativ ce reglementează calitatea efluentului staţiilor de epurare).

Sunt în curs de realizare sisteme de canalizare şi staţii de epurare pentru comuna Măxineni – sat Măxineni şi comuna Mircea Vodă – sate Mircea Vodă şi Deduleşti.

Toate celelalte comune din judeţ nu au sisteme de canalizare centralizate.

3.3. Alimentarea cu energie termică Conform datelor extrase din Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2002, modul de încălzire al locuinţelor din judeţul Brăila se prezintă procentual astfel:

� 50 % sobe cu combustibil solid

� 34 % alimentare cu căldură din surse centralizate

� 7 % sobe funcţionând pe gaze naturale

� 5 % centrale termice individuale pe gaze naturale

� 4 % alte surse (centrale individuale pe combustibil solid, centrale individuale pe combustibil lichid, sobe pe combustibil lichid etc.)



72

Sisteme de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) au fost realizate în Municipiul Brăila şi în oraşele Făurei şi Ianca, ele fiind în prezent într-un proces de restrângere ca urmare a extinderii reţelelor de distribuţie a gazelor naturale şi a montării de surse de energie termică care folosesc acest combustibil, precum şi a creşterii preţului energiei termice livrată centralizat. 3.4. Alimentarea cu gaze naturale

La nivel naţional, reţeaua de transport prin conducte a gazelor naturale s-a dezvoltat iniţial în sistem radial, unind zăcămintele de gaz metan din centrul ţării şi cele de gaze asociate cu consumatorii de gaze, Municipiul Bucureşti fiind cel mai important.

Aceste conducte sunt componente ale Sistemului naţional de transport al gazelor naturale. Presiunea maximă de lucru a conductelor este de 50 bari. Din punct de vedere al condiţiilor de exploatare, la presiunea de lucru de peste 6 bar, conductele intră în categoria conductelor de presiune înaltă. Conductele de transport gaz sunt fabricate în totalitate din oţel şi, în proporţie de 80-90%, sunt protejate catodic contra coroziunii. Teritoriul judeţului Brăila dispune de resurse naturale de gaze asociate din câmpurile petrolifere situate în zona de vest a judeţului, la Jugureanu.

Ţiţeiul brut de la sonde trece prin separatoare, iar de aici este introdus în sistemul de transport prin conducte sau în cisterne de cale ferată spre rafinării, în timp ce componenta gazoasă de la separatoare se introduce în conductele de transport a gazelor spre centrele populate (caz în care este obligatoriu să fie odorizate) sau sunt folosite pentru utilizări proprii în cadrul schelelor petrolifere (preparare abur în centrale termice sau extracţia ţiţeiului prin metoda gaz-lift).

În general, conductele de ţiţei şi gaze asociate sunt amplasate alăturat.

În ultimii ani, alimentarea cu energie termică a principalelor localităţi din judeţul Brăila este din ce în ce mai dependentă de alimentarea cu gaze naturale, pe de o parte prin înfiinţarea continuă de noi distribuţii de gaze naturale, prin debranşarea de la sistemele de alimentare centralizată cu energie termică (SACET) şi prin montarea de centrale termice individuale (la nivel de imobil, bloc, scară de bloc sau apartament) alimentate pe gaze naturale.

În judeţul Brăila alimentarea cu gaze se face în principal prin intermediul unor conducte de transport de înaltă presiune care urmăresc 3 trasee principale :

� Din zona Isaccea intră în judeţ prin zona Vădeni (Galaţi) două conducte de transport gaze naturale DN 700 mm şi DN 1000 mm. Aceste conducte de transport gaze alimentează (din zona de la nord de Vădeni) două conducte care pleacă spre Galaţi şi trei conducte (DN 500, DN 800 şi DN 600 mm), din care primele 2 au traseul spre Bucureşti prin Urziceni (DN 500 mm – Ghergheasa şi DN 800 mm – Jugureanu).

� Acest nod important de la nord de Vădeni este alimentat şi dintr-o conductă DN 600 mm racordată la conductele de tranzit Isaccea – Negru Vodă (Rusia – Ucraina – România – Bulgaria – Turcia).

� O conductă de înaltă presiune alimentează municipiul Brăila prin intermediul Staţiei de reglare măsurare predare (SRMP) amplasată la km 15 al şoselei spre



73

Focşani. Reţeaua de repartiţie de medie presiune conduce gazele spre staţiile de reglare de sector (SRS), de unde gazele cu presiune redusă sunt distribuite către consumatori.

� Două conducte sunt prevăzute să alimenteze consumatorii de la Chişcani (Combinatul de celuloză şi CET). Capacitatea SRMP aferentă CET este de 20.000 m3N/h.

� De la SRMP pleacă o conductă de medie presiune DN 350 mm care alimentează localităţile Ianca şi Făurei (DN 250 mm după trecerea printr-o staţie de comprimare a gazelor).

Majoritatea localităţilor în care s-au realizat distribuţii de gaze naturale sunt amplasate de-a lungul acestor conducte de transport, prin intermediul unor staţii de reglare măsurare predare (SRMP) pentru coborârea presiunii gazelor de înaltă la medie şi apoi la redusă.

În prezent localităţile din judeţul Brăila în care au fost înfiinţate distribuţii de gaze sunt : Municipiul Brăila, oraşele Făurei şi Ianca, precum şi comunele Cazaşu, Chişcani, Vărsătura, Siliştea, Pietroiu, Vădeni, Baldovineşti, Lacu Sărat (staţiune).

În localităţile Tichileşti, Plopu, Urleasca DISTRIGAZ SUD deţine sisteme de distribuţie pentru consumatori izolaţi.

Lungimea totală simpla a reţelelor de canalizare este de 299 km în anul 2008, respectiv 344 km pentru gaze naturale şi 1274 pentru apă potabilă. Trendul este uşor ascendent şi se poate observa o creştere a numărului de km pentru toate reţelele de distribuţie.

LUNGIMEA TOTALA SIMPLA A RETELELOR DE...

264.4 264.4 298.9264.4

1154.3 1163.4

1274.31198.2

327.4 322.1344.9 344.3

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

2005 2006 2007 2008

CANALIZARE APA POTABILA GAZE NATURALE



74

Doar 31 de comune sunt dotate cu reţea de distribuţie pentru apa potabilă, 2 cu sisteme pentru canalizare şi 7 cu reţea pentru gaze naturale. Nicio comună din judeţul Brăila nu dispune de reţele de distribuţie pentru energie termică.

3.5. Reţele de telecomunicaţii

Operatorul de telefonie ROMTELECOM S.A. acoperă cu reţea automată (digitală) toate localităţile judeţului. De asemenea piaţa telecomunicaţiilor din Brăila este deschisă pentru toţi operatorii de sisteme de telefonie mobilă (Vodafone, Orange, Cosmote, Zapp, DigiMobil).

În prezent (2009) la o populaţie de 363.979 locuitori ROMTELECOM are 51.898 abonamente la telefonie fixă, ceea ce reprezintă o densitate (grad de telefonizare) de 13,9 %.

Trasee de fibre optice ce străbat judeţul sunt:

• Brăila – Galaţi ;

• Brăila – Însurăţei – Slobozia;

RETELE DE DISTRIBUTIE

4

4

4

4

31

31

31

31

4

4

4

4

2

2

2

2

3

3

3

3

7

7

7

7

2

2

2

2

0

0

0

0

2005

2006

2007

2008

MUNICIPII SI ORASE CU APAPOTABILA

COMUNE CU APA POTABILA

MUNICIPII SI ORASE CUCANALIZARE PUBLICA

COMUNE CU CANALIZAREPUBLICA

MUNICIPII SI ORASE CU GAZENATURALE

COMUNE CU GAZE NATURALE

MUNICIPII SI ORASE CUENERGIE TERMICA

COMUNE CU ENERGIE TERMICA



75

• Brăila – Ianca – Faurei – Cireşu – Ulmu – Rusetu:

• Ianca – Bordei Verde;

• Ianca – Suteşti – Grădistea – Salocia Tudor;

• Brăila – Silistea – Romanu – Movila Miresii – Gemenele – Râmnicelu – Maxineni

Traseele de cablu coaxial de I.F. şi J.F. ce sunt amplasate în teritoriul judeţului:

• Buzău – Făurei – Ianca – Brăila – Galaţi;

• Brăila – Însurăţei – Ţăndărei – Slobozia;

4.Spaţii verzi

La nivelul judeţului Brăila, raportul dintre suprafaţa spaţiilor verzi şi suprafaţa totală intravilană era în anul 2008 egal cu cel înregistrat în 2007, respectiv de 5,73%. Având în vedere faptul că în anul 2008 populaţia municipiilor şi oraşelor judeţului Brăila se ridica la valoarea de 236.590 de locuitori, putem calcula că suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor este de 13,83 mp/capita, adică sub standardul european de 22-26 mp/cap de locuitor.

SPATII VERZI SI SUPRAFATA INTRAVILANA

5705570556385638

327 327325323

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

2005 2006 2007 2008

SUPRAFATA INTRAVILANA A MUNCIPIILOR SI ORASELOR

SUPRAFATA SPATIILOR VERZI DIN MUNICIPII SI ORASE



76

V. ADMI7ISTRAŢIA PUBLICĂ LOCALĂ

În conformitate cu prevederile art. 122 din Constituţia României şi ale art. 24 şi 87 din Legea administraţiei publice locale, nr.215/2001, republicată, cu modificarile şi completările ulterioare, Consiliul Judeţean Brăila este autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi a municipiului Brăila, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean.

Consiliul Judeţean Brăila are 32 de consilieri judeţeni a căror activitate se desfăşoară pe 6 comisii de specialitate, respectiv: Comisia de strategii, studii, prognoze economico-sociale,Comisia de buget-finanţe, administrarea domeniului public şi privat al judeţului, Comisia de organizare şi dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecţia mediului înconjurător, agricultură, turism, transport, Comisia pentru activităţi ştiinţifice, învăţământ, cultură, culte, tineret şi activitaţi sportive, Comisia pentru sănătate şi protecţie socială, Comisia pentru administraţie publică locală, juridică, relaţii publice şi relaţii internaţionale. Activitatea acestora însa, este susţinută de aparatul de specialitate format din 112 funcţionari publici.

Structura aparatului propriu de specialitate

Pentru realizarea atribuţiilor ce-i revin potrivit legii, Consiliul Judeţean Brăila elaboreaza şi aprobă structura organizatorică a aparatului propriu de specialitate organizată în: direcţii, servicii, birouri şi compartimente funcţionale, în conformitate cu organigrama aprobată.

Astfel, Consiliul Judeţean Brăila a organizat, potrivit art. XVI din Legea nr.188/1999, republicată, şase direcţii, un birou şi un compartiment în directă subordonare a preşedintelui, un serviciu, un compartiment şi un cabinet în directă subordonare a unui vicepreşedinte şi un cabinet în directă subordonare a celuilalt vicepreşedinte, astfel :

• Direcţia Strategii, Integrare Europeană, Relaţii Internaţionale - 22 posturi; o Direcţia Administraţie Publică, Contencios - 19 posturi; o Direcţia Economică – 16 posturi;

• Direcţia Administrare Patrimoniu şi Informare Comunitară – 27 posturi; o Direcţia Tehnică şi de Gospodărire Comunală – 17 posturi; o Arhitect Sef – 18 posturi; o Compartiment Audit Intern – 3 posturi;

• Biroul Resurse Umane, salarizare, cabinet preşedinte – 6 posturi; • Compartiment Achiziţii Publice – 4 posturi; • Serviciul Administrativ – 22 posturi; • Cabinet vicepreşedinte – 2 posturi; • Cabinet vicepreşedinte – 2 posturi.

Instituţii aflate sub autoritatea Consiliului Judeţean Brăila

• Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului



77

• Centrul Militar Zonal Brăila • Muzeul Brăilei • Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati" • Şcoala de Arte şi Meserii "Vespasian Lungu" • Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale • Instituţia publică de spectacole "LYRA" • S.C. Judeţeană de Apă S.A. • Serviciul Public Comunitar Judeţean de Evidenţă Informatizată a Persoanelor • Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă " DUNAREA " • Şcoala de Arte şi Meserii Brăila

*Va rugăm consultaţi organigrama Consiliului Judeţean Brăila de mai jos.

În ceea ce priveşte dezvoltarea socio-economică a judeţului în contextul european, prin atragerea fondurilor europene (fie acestea instrumente de preaderare sau fonduri structurale), Consiliul Judeţean Brăila se remarcă prin intensă activitate în pregatirea şi implementarea de proiecte europene. Relevante sunt cele peste 30 de proiecte finanţate prin instrumente de pre-aderare, castigate şi implementate în perioada 2000 – 2007 şi numeroase alte proiecte finanţate din fonduri structurale şi aflate în implementare, dintre care: Echiparea Ambulatoriului de Specialitate Integrat în cadrul Spitalului Pneumoftiziologie Brăila, Modernizarea Ambulatoriului de Specialitate Integrat în cadrul Spitalului de Obstetrică şi Ginecologie Brăila, Modernizarea Ambulatoriului de Specialitate Integrat în cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, STRATEGIE, DURABILITATE, DEZVOLTARE, Reţea judeţeană de comunicaţii pentru evidenţa persoanelor, Phare 2005 Inundatii - Podurile Nisipurile şi Scortaru Nou, Staţie de compostare deşeuri biodegradabile, Ianca - jud. Brăila, restructurare şi lărgire drumul judeţean Viziru-Cuza Voda-Mihai Bravu, CRM-UP, INFORMARE, EFICIENTĂ, INTEGRARE, Reabilitarea Grupului Şcolar "G.Vâlsan" Făurei, Modernizarea serviciului de voluntariat în Unitatea Administrativ Teritorială Rîmnicelu, Reabilitarea şi modernizarea Spitalului de obstetrică şi ginecologie Brăila.

De asemenea, la nivelul judeţului Brăila au fost aprobate spre finanţare un număr de 24 de proiecte în contextul Programului de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural, Guvernul României aprobând prin HG 1521/2006 şi HG 1599/2006 repartizarea sumei de 174.020.000 lei pe proiecte din sumele defalcate din taxa pe valoarea adaugată pentru finanţarea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spatiul rural pe anul 2006. CONSILIUL JUDEŢEAN BRĂILA, prin Direcţia Strategii, Integrare Europeană, Relaţii Internaţionale a sprijinit un număr de 12 comune în vederea realizării aplicaţiei de finanţare.

În acelaşi context al parteneriatului european în vederea dezvoltării judeţului Brăila, menţionăm şi faptul că judeţul este înfrăţit cu Provincia L’Aquila din Italia în baza unui Acord de Cooperare semnat în iunie 2005. Şi în cadrul judeţului există înfrăţiri între localităţi brăilene şi unităţi administrativ teritoriale din state membre ale Uniunii Europene, după cum urmează:



78

Nr. Crt. Localitatea din judeţul Brăila

Localitatea din strainatate

Ţara Numărul şi data documentului

1 Ianca La Chepelle sur Erdre, Departamentul 44 Loire Atlantique

FRANTA august 1990

2 Însurăţei Gif sur Yvette FRANTA Decizia 1045/ 6 iulie 1990

3 Ciocile Mordelle FRANTA 1990 4 Gropeni Les Ulis FRANTA februarie 1990 5 Viziru LE'Landeron ELVETIA 1990 6 Marasu Saint Legere sur

Chalette FRANTA

7 Făurei Lecce Nei Marsi ITALIA 27 Mai 2006

Stra

tegi

a de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeț

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ției

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i și n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

și s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

79

OR

GA

NIG

RA

MA

Con

sili

ului

Jud

ețea

n B

răil

a

Sur

sa: w

ww

.cjB

răil

a.ro



80

VI. SECTORUL SOCIAL

1. Educaţie

Numărul total al unităţilor de învăţământ din judeţ era în anul 2008 de 137, la fel ca în anul 2006. În anul 2007, numărul unităţilor crescuse la 139 datorită creşterii numărului de unităţi postliceale. Nu există diferenţe semnificative în evoluţia numărului de unităţi în învăţământ pe parcursul celor patru ani analizaţi.

UNITATI DIN INVATAMANT

138

137

139

137

32

32

32

32

80

79

79

79

24

24

25

25

23

23

23

23

1

1

2

2

2

2

3

1

2

2

3

1

2005

2006

2007

2008

UNITATI DIN INVATAMINT

GRADINITE DE COPII

PRIMAR SI GIMNAZIAL

SECUNDAR CICLUL 2- LICEAL,DE ARTE SI MESERII

LICEE

SCOLI ARTE,MESERII SAU DEUCENICI

POSTLICEAL SI DE MAISTRI

SCOLI POSTLICEALE



81

Populaţia şcolară din judeţ se află în descreştere, de la 60.589 în anul 2005 la 55.106 în 2008, în timp ce personalul didactic a scăzut de la 3.863 în 2005 la 3.668, în 2008. Potrivit datelor, unui personal didactic îi sunt alocaţi în jur de 15 copii, iar tendinţa este de scădere.

BAZA MATERIALA A INVATAMANTULUI

2315

2533

2688

3559

1898

1813

1795

1795

274

278

278

306

127

120

97

123

64

62

68

73

71

71

68

73

2

2

2

2

2005

2006

2007

2008

PC

SALI DE CLASA SI CABINETESCOLARE

LABORATOARE SCOLARE

ATELIERE SCOLARE

SALI DE GIMNASTICA

TERENURI DE SPORT

BAZINE DE INOT

POPULATIA SCOLARA

6058957202

3863 3652 3696 3668

5800955106

15.02

15.68

15.88

15.48

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

2005 2006 2007 2008

14.40

14.60

14.80

15.00

15.20

15.40

15.60

15.80

16.00

POPULATIA SCOLARA

PERSONAL DIDACTIC

NR PER. DIDACTIC RAPORTAT LAPOP SCOLARA



82

În ceea ce priveşte baza materială a învăţământului, numărul de PC-uri înregistrează o creştere în anul 2008, faţă de anii precedenţi. Atelierele scolare şi sălile de gimnastică înregistrează o creştere în anul 2008, dupa ce numărul acestora se redusese în anul 2007. Numărul laboratoarelor şi al terenurilor de sport a crescut în anul 2008, faţă de anii precedenţi.

2. Sănătate Infrastructura de sănătate a judeţului Brăila este formată din:

1. Unităţi de asistenţă medicală spitalicească:

a. Spitalul judeţean de urgenţă Brăila Unitatea funcţionează din anul 1981 având ca scop asigurarea asistenţei medicale de urgenţă: adulţi şi copii pentru cetăţenii municipiului şi judeţului nostru cât şi pentru judeţele limitrofe. Are o capacitate de 1250 de paturi, plus 27 de paturi pentru însoţitori pediatrie. Începând din anul 2002 au fost preluate două secţii din cadrul Spitalului ''Sf. Pantelimon'' – actualul Spital de Psihiatrie, iar din anul 2003 Spitalul Judeţean a preluat în întregime Spitalul ''Sf. Spiridon'', rezultând actuala structura a Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila împărţită pe cele patru pavilioane :

• Pavilion A – Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila • Pavilion B – fostul Spital de Urgenţă ''Sf. Spiridon'' • Pavilion C – Secţia de Boli Infecţioase • Pavilion D - Secţia de Recuperare pediatrică

Spitalul are în structura sa şi 2 centre de sănătate: • Centrul de Sănătate Viziru, comuna Viziru, anul construcţiei 1900, cu o

capacitate de 5 paturi • Centrul de Sănătate Dudeşti, comuna Dudeşti, anul construcţiei 1905, cu o

capacitate de 5 paturi

b. Spitalul de Pneumoftiziologie Brăila Este localizat în str. R.S. Campiniu nr 21, spital de specialitate, cu o capacitate de 165 de paturi. Clădirea dateaza din 1890, iar spitalul funcţionează în 2 corpuri. Din anul 1990, de cand s-a mutat spitalul în aceasta clădire, s-au facut reparaţii şi igienizări, pentru obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare. Nu s-a reuşit obţinerea de fonduri pentru achiziţionarea unei centrale termice noi în vederea înlocuirii celei vechi, care nu are autorizare ISCIR şi este mare consumatoare de gaz metan. Spitalul nu are în dotare aparatură de înaltă performanţă.

c. Spitalul de Psihiatrie Sfantul Pantelimon Spitalul de Psihiatrie "Sf. Pantelimon" Brăila, amplasat pe una din arterele principale ale municipiului Brăila respectiv, Calea Călăraşilor nr. 125, este conceput într-un stil arhitectural specific sec. XIX cand a fost atestat documentar.



83

Construcţia începută în anul 1874 de către antreprenorii Mathias Hirsh şi Pavel Simion pe un teren rezervat pentru spital prin parcelarea din anul 1874 s-a finalizat în anul 1886 şi a fost donată Primariei oraşului Brăila. Spitalul de Stat Brăila, cum a fost denumit începând cu anul 1940, se compune din mai multe clădiri construite în perioada 1925-1950. Începând cu data de 1 noiembrie 2002 spitalul este de unică specialitate - boli psihice. Unitatea asigură asistenţă medicală spitalicească şi în sistem ambulator pentru afecţiuni psihice acute şi cronice. Spitalul are o capacitate de 421 de paturi şi funcţionează în mai multe pavilioane:

- pavilionul central (S+P+1), anul construcţiei 1886, consolidat, reparat şi modernizat în perioada 2006 – 2007;

- pavilionul administrativ principal (S+P+1), anul construcţiei 1934, consolidat reparat şi modernizat în perioada 2006 – 2007;

- pavilionul administrativ secundar (P), anul construcţiei 1960, lucrări de reabilitare în derulare 2009;

- pavilionul Secţia psihiatrie pediatrică + internări gardă (P), anul construcţiei 1913, lucrări de reabilitare în derulare 2009;

- pavilionul Secţia de psihiatrie III (S+P+1), anul de construcţie 1886, lucrări de reabilitare în derulare 2009;

- pavilionul Centrul de sănătate mintală (S+P+E), anul de construcţie 1950, lucrări de reabilitare în derulare 2009;

- pavilionul Secţia de psihiatrie cronici (S+P+4), cu locaţia în şoseaua Baldovineşti, nr. 53, anul de construcţie 1975, lucrări de reabilitare în derulare 2009;

- pavilioane auxiliare. Şi în cazul acestui spital, aparatura medicală din dotare este de joasă performanţă.

d. Spitalul de Obstetrică-Ginecologie Brăila Spitalul este localizat în Bd. Independenţei nr. 251, este spital de specialitate cu o capacitate de 230 de paturi şi funcţionează într-o clădire compusă din mai multe corpuri: corpul A (D+P+5), corpul B (D+P+5), corpul C (D+P+5), corpul D (D+P+5), corpul E (D+P+3), corpul F (D+P+5), corpul G (D+P+1). Construcţia clădirii a început în anul 1979 şi s-a încheiat în anul 1984. Clădirea spitalului a beneficiat de lucrări de reabilitare şi modernizare după cum urmează:

- în anul 2006, prin implementarea proiectului „Reabilitare şi modernizare Spital Obstetrică-Ginecologie Brăila”, finanţat prin programul PHARE – CES 2004;

- în anul 2008 a fost îmbunătăţit indicele hotelier a 41 de saloane, acestea fiind inclusiv dotate cu mobilier nou, finanţarea intervenţiei fiind asigurată de Consiliul Judeţean Brăila;

- va beneficia de lucrări de reabilitare şi modernizare în următorii 2 ani, în cadrul proiectului „Reforma Sectorului Sanitar” – APL II, Componenta 1 – Proiect de reabilitare a Secţiilor de Maternitate şi Neonatologie.

În anii 2008 – 2009, spitalul a fost dotat cu aparatură medicală modernă de către Ministerul Sănătăţii Publice.



84

e. Spitalul Orăşenesc Făurei Are o capacitate de 69 de paturi, clădirea (P+1) a fost construită în 1957, iar pavilionul de pediatrie s-a construit în 1975. Nu au fost executate lucrări de reabilitare şi modernizare, iar spitalul nu este dotat cu aparatură de înaltă performanţă.

2. Unităţi de asistenţă medicală de urgenţă

a. Serviciul de ambulanţă judeţean Brăila Cu locaţia în str. Pietăţii nr.1, are o capacitate de 43 de ambulanţe active pentru solicitari şi 13 substaţii de salvare în mediul rural. Spaţiul în care funcţionează se compune din 4 corpuri, clădirea a fost construită în anul 1975 şi a suportat reparaţii şi modernizări în anii 2007 – 2009. În dotarea ambulanţelor există aparatură modernă, în principal: aparate CORPUL S3, injectomate AGILIA, aspiratoare WEINMANN.

b. UPU – SMURD (înfiinţat în 09.09.2009) Unitate de Primiri Urgenţe a beneficiat de lucrări de modernizare în anii 2008 – 2009.

3. Unităţi de asistenţă medicală ambulatorie a. Ambulatoriul integrat al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, ce

funcţionează în corpurile A şi B, cu 26 de cabinete medicale de specialitate; b. Ambulatoriul integrat pentru copii al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, ce

funcţionează în corpul B, cu 5 de cabinete medicale de specialitate; c. Ambulatoriul integrat al Spitalului de Psihiatrie Sf Pantelimon cu funcţionează

cu 4 cabinete medicale de specialitate în pavilionul Centrului de Sănătate Mintală;

d. Ambulatoriul integrat al Spitalului de Obstetrică Ginecologie Brăila, ce funcţionează într-un corp separat de spital, cu 2 cabinete medicale de specialitate. Ambulatoriul va fi mutat într-o altă locaţie prin implementarea proiectului „Modernizarea Ambulatoriului de specialitate integrat în cadrul Spitalului de Obstetrică-Ginecologie Brăila”, finanţat de Spital împreună cu Consiliul Judeţean Brăila;

e. Ambulatoriul integrat al Spitalului de Pneumoftiziologie Brăila, cu 1 cabinet medical de specialitate;

f. Ambulatoriul integrat al Spitalului Orăşenesc Făurei, ce funcţionează în clădirea spitalului, cu 4 cabinete medicale de specialitate;

g. Cabinete medicale de specialitate: în mediul urban există 127, iar în mediul rural 1.

Majoritatea spaţiilor în care funcţionează cabinetele medicale sunt proprietate privată a medicilor, iar o parte sunt concesionate. h. Cabinete de medicină dentară: în mediul urban există 115, iar în mediul rural

1. i. Laboratoare de analize medicale: în judeţ există 11 astfel de laboratoare, toate

în mediul urban.



85

j. Laboratoare de radiologie, imagistică medicală: în judeţ există 8 astfel de laboratoare, toate în mediul urban

k. Policlinica cu plată, având un numar total de 8 cabinete; unitatea funcţionează prin autofinanţare;

l. Centre de dializă: 2.

4. Unităţi de asistenţă medicală primară a. Cabinete medicale de familie: 95 în mediul urban, 49 în mediul rural. Spaţiile

cabinetelor medicale sunt proprietate privată sau sunt concesionate; b. Centrul de Permanenţă Însurăţei

5. Unităţi de asistenţă medicală farmaceutică

Infrastructura farmaceutică la nivelul judeţului este reprezentată de 5 farmacii cu circuit închis (cele din cadrul spitalelor) şi 83 de farmacii cu circuit deschis din care 81 în mediul urban şi 2 în mediul rural.

6. Unităţi de asistenţă medico-socială Unitatea de asistenţă medico-socială IANCA are o capacitate de 20 de paturi, fiind înfiinţată prin reorganizarea Secţiei Exterioare IANCA a Spitalului Făurei. În anul 2007 au fost executate lucrări de reabilitare printr-un proiect finanţat de Direcţia de Munca şi Protecţie Socială Brăila.

Numărul unităţilor totale din judeţul Brăila a ajuns la 2481 în anul 2008. În construirea acestui indicator s-au luat în calcul: spitale, cabinete medicale de specialitate, laboratoare medicale, cabinete stomatologice etc.

UNITATI MEDICALE - TOTAL

2,4812,4622,4862,481

500

1000

1500

2000

2500

3000

2005 2006 2007 2008



86

Structura populaţiei medicale în funcţie de specializare relevă faptul că personalul sanitar mediu are cea mai mare pondere în totalul populaţiei. Urmează apoi personalul sanitar auxiliar, care este în creştere, şi medicii.

Persoanele care au beneficiat de ingrijiri sau tratamente medicale a ajuns în 2008 la 75.219 persoane, iar trendul este în creştere.

SITUATIA MEDICALA A JUDETULUI

72,621

72,955

73,315

75,219685,931

632,038622,531

624,452

71000

71500

72000

72500

73000

73500

74000

74500

75000

75500

2005 2006 2007 2008

590000

600000

610000

620000

630000

640000

650000

660000

670000

680000

690000

700000

INTERNATI IN SPITALE

OM-ZILE SPITALIZARE IN SPITALE

PERSONAL MEDICAL

512 502 501 516

162113 121 135

2,465

2,651

2,095

2,543

905 9161,023

1,084

96 119112 890

500

1000

1500

2000

2500

3000

2005 2006 2007 2008

MEDICI

STOMATOLOGI

PERSONALSANITAR MEDIU

PERSONALSANITAR AUXILIAR

FARMACISTI



87

3.Mediul infracţional

* - Persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori ** - Infractiuni la 100.000 locuitori

Rata infracţionalităţii se află în creştere, de la an la an, ajungând la 1.171 infracţiuni comise la 100.000 locuitori în anul 2008, de la 759 în anul 2005. Rata criminalităţii se află în scădere în anul 2008 (232 persoane condamnate definitiv la 100.000 locuitori) faţă de 2007 cand înregistrase o creştere faţă de anul precedent de la 249 la 350.

4. Asistenţă Socială Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Brăila este instituţie publică de interes judeţean, cu personalitate juridică, conform Hotarârii Consiliului Judeţean Brăila nr. 91/10.11.2004, constituită prin comasarea Directiei Generale pentru Protecţia Copilului Brăila şi a Serviciului Public Judeţean de Asistenţă Socială Brăila. Structura organizatorică6 a direcţiei cuprinde, în conformitate cu H.G.R. nr.1434/2004, trei tipuri de servicii de protecţie a copilului : - servicii de intervenţie şi asistenţă socială comunitară; - servicii de tip familial; - servicii de tip rezidenţial;

6 Menționăm că în intervalul de timp al procesului de elaborare a prezentului document, Consiliul Județean Brăila a modificat structura oprganizatorică a DGASPC Brăila prezentată, prin HCJ nr. 17/26.02.2010, care va intra în vigoare de la data de 26.04.2010.

JUSTITIE SI STAREA INFRACTIONALA

364

249350

232

1,171

759

861

971

0

500

1000

1500

2005 2006 2007 2008

RATA CRIMINALITATII*

RATA INFRACTIONALITATII**



88

Având în vedere prevederile cuprinse la art. 111 din Legea nr. 272/2004 privind promovarea şi apărarea drepturilor copilului, care se referă la obligaţia consiliilor locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor de a organiza în mod autonom sau prin asociere servicii de zi, la nivelul judeţului Brăila, conform Hotarârii nr. 62 din 31 mai 2005 a Consiliului Judeţean s-a dispus transferarea centrelor de zi în subordinea autorităţilor administraţiei publice locale. Serviciile oferite de DGASPC Brăila sunt:

1. În domeniul Protecţiei Copilului.

a. Servicii de zi Centrul de monitorizare a respectarii drepturilor copilului Activitatea acestui centru nu se limitează la protejarea drepturilor copiilor care necesită măsuri de protecţie specială, ci se extinde asupra tuturor copiilor din judeţul Brăila, fie că trăiesc împreună cu părinţii lor sau separat de aceştia; fie că au sau nu nevoi speciale de educaţie sau îngrijire medicală etc, acoperind astfel majoritatea situaţiilor în care se poate găsi un copil. Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 2, din care 0 asistenţi sociali. Numarul de beneficiari: - Capacitate: - Servicii oferite: -monitorizarea respectării drepturilor copiilor aflaţi în evidenţa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Brăila, precum şi a copiilor din raza teritorială a judeţului Brăila, în baza sesizărilor primite sau ca urmare a autosesizării. Serviciul de evaluare complexă a copilului cu dizabilităţi Serviciu de zi care realizează evaluarea copiilor cu dizabilităţi şi dificultăţi de învăţare şi adaptare socio – şcolară de la nivelul judeţului Brăila, verifică îndeplinirea condiţiilor şi formulează propuneri privind încadrarea într-un grad de handicap şi orientarea şcolară/profesională a acestora. Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 7, din care 3 asistenţi sociali. Numarul de beneficiari: 1499 Capacitate: - Servicii oferite: -identificarea copiilor cu dizabilităţi şi dificultăţi de învăţare şi adaptare socio- şcolară, care necesită încadrare într-un grad de handicap şi orientare şcolară/profesională, în urma solicitărilor directe a referirilor din partea specialiştilor, care vin în contact cu copiii cu dizabilităţi şi a sesizărilor din oficiu. Biroul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat – echipa mobilă



89

Primeşte sesizări şi intervine optim, în acord cu problema sesizată, în cazurile de abuz, neglijare, exploatare a copilului, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ în domeniu. Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 12, din care 8 asistenţi sociali. Numărul de beneficiari: 545 Capacitate: - Servicii oferite: -evaluarea riscului imediat privind expunerea copilului la abuz, neglijare şi exploatare; -asigurarea deplasării în teren a echipei mobile şi intervenţia în situaţii de urgenţă în acord cu nevoile identificate. Compartimentul de asistenţă şi sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psihosociale Promovează, monitorizează şi asigură respectarea drepturilor copilului cu comportament antisocial, prin coordonarea eforturilor de implementare a acţiunilor şi intervenţiilor în vederea readaptării copilului cu probleme psihosociale. Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 4, din care 2 asistenţi sociali. Numărul de beneficiari: 112 Capacitate: - Servicii oferite: -evaluarea şi reevaluarea situaţiilor copiilor cu probleme psihosociale care au săvârşit fapte penale şi nu răspund penal, întocmind dosarele sociale ale acestora în vederea instituirii, menţinerii, modificării şi încetării măsurii de protecţie specială; -asigurarea asistenţei minorilor la audierea acestora de către organele de poliţie, Parchet şi instanţele de judecată. Complexul de servicii pentru copii cu dizabilităţi (include Centrul de zi ,,Elpida I’’ şi modulul Respiro) Centrul de zi previne abandonul şi instituţionalizarea copiilor cu dizabilităţi prin asigurarea, pe timpul zilei, a unor activităţi de îngrijire, educaţie, abilitare-reabilitare, recreere, socializare, consiliere, dezvoltare a deprinderilor de viaţă independentă, cât şi a unor activităţi de sprijin, educare, consiliere pentru părinţi sau reprezentanţii legali. Modulul respiro este un serviciu cu două commponente (de zi şi rezidenţial) care oferă un moment de respiro familiilor copiilor cu dizabilităţi şi asistenţilor maternali profesionişti când nu mai au timp pentru îndeplinirea altor responsabilităţi, pentru a preveni frustrarea, izolarea şi oboseala. Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 15, din care 1 asistenţi sociali. Numărul de beneficiari: 55 Capacitate: 50 Servicii oferite: -asigură copilului cu dizabilităţi, accesul la terapii de recuperare adaptate nevoilor sale;



90

-asigură o îngrijire specială care contribuie la dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală sau socială a copilului cu dizabilităţi; -asigură supravegherea stării de sănătate, asistenţă medicală, recuperare, îngrijire şi supraveghere permanentă a beneficiarilor. -asigura găzduirea şi îngrijirea copilului cu dizabilităţi pe perioadă determinată; - promovează relaţiile sociale; - acordă sprijin de urgenţă în vederea reducerii situaţiilor de criză.

a. Servicii de tip familial

Centrul de asistenţă maternală profesionistă Asigura protecţia specială a copilului separat temporar sau definitiv de familia sa biologică prin creşterea, îngrijirea şi educarea acestuia de către o persoană atestată în condiţiile legii denumită asistent maternal profesionist, la domiciliul acesteia. Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 223, din care 8 asistenţi sociali. Numărul de beneficiari: 287 Capacitate: - Servicii oferite: -asigură recrutarea, selecţia, evaluarea, formarea şi constituirea documentaţiei în vederea eliberării atestatului de asistent maternal profesionist; -realizează potrivirea teoretică, informarea, pregătirea asistentului maternal şi matching-ul copilului cu asistentul maternal profesionist; -monitorizează activitatea asistentului maternal; în acest sens se efectuează cel puţin o vizită pe lună la domiciliul acestuia, unde se poartă discuţii atât cu asistentul maternal, copilul plasat dar şi cu membrii familiei care locuiesc împreună cu asistentul maternal; -culege informaţii despre activitatea acestuia de la terţe persoane, pentru a verifica dacă asistentul maternal profesionist îşi îndeplineşte sarcinile prevăzute în fişa postului -evaluează evoluţia copiilor plasaţi la asistent maternal, în acest sens se efectuează cel puţin 2 vizite pe lună la domiciliul asistentului maternal profesionist. Centrul pentru pregatirea şi sprijinirea integrării sau reintegrării copilului în familie Scopul este reintegrarea în familie sau, în situaţia în care aceasta nu este posibilă, găsirea de alternative de tip familial pentru copiii care beneficiază de o măsură de protecţie specială. Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 5, din care 2 asistenţi sociali. Numărul de beneficiari: 363 Capacitate: - Servicii oferite: -derulează activităţi de informare şi promovare a serviciilor oferite şi stabileşte relaţii de colaborare cu comunitatea şi sensibilizarea cu privire la importanţa şi necesitatea îngrijirii copilului într-o familie;



91

-instrumentează şi monitorizează reintegrarea copiilor în familie colaborând cu autorităţile locale de la domiciliul copilului. Compartimentul de adopţie/postadopţie Prestează în condiţii de celeritate servicii sociale de calitate copiilor al căror plan individualizat de protecţie are ca finalitate adopţia internă, părinţilor fireşti/tutorilor ai acestor copii, precum şi persoanelor/familiilor care doresc să adopte sau care au adoptat. Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 4, din care 1 asistenţi sociali. Numărul de beneficiari: 31 Capacitate: - Servicii oferite: -evaluează garanţiile morale şi condiţiile materiale, la solicitarea scrisă a persoanei sau familiei care are domiciliul în România (din raza administrativ teritorială a judeţului Brăila) şi care doreşte să obţină atestatul de persoană sau familie aptă să adopte; -sesizează instanţa judecătorească competentă, în termen de 30 de zile de la data în care planul individualizat de protecţie al copilului are ca finalitate adopţia internă; -oferă informaţii copilului care urmează să fie adoptat, despre etapele procesului de adopţie, despre părinţii adoptatori şi familia acestora şi îl pregăteşte înaintea mutării la familia adoptatoare; -monitorizează evoluţia copiilor adoptaţi, precum şi a relaţiilor dintre aceştia şi părinţii lor adoptivi ( cel puţin 2 ani după încuviinţarea adopţiei) . Centrul de plasamente familiale Identifică o alternativă de tip familial pentru copilul separat temporar de familia sa, monitorizează dezvoltarea copilului pe perioada cât durează separarea de familia sa la domiciliul familiei substitut. Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 7, din care 6 asistenţi sociali. Numărul de beneficiari: 298 Capacitate: - Servicii oferite: -asigură evaluarea complexă privind situaţia copilului în vederea instituirii măsurii de protecţie specială - plasament la familie/persoană/OPA- -sprijină şi monitorizează activitatea de creştere şi îngrijire a copilului şi se asigura de faptul că familiile substitut sunt informate, acceptă, înţeleg şi acţionează în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

b. Servicii de tip rezidenţial Centrul maternal ,,Alexandra’’ Un serviciu de protecţie materno-infantilă de tip rezidenţial care asigură dreptul fiecărui copil de a-şi dezvolta şi mentine relaţiile familiale. Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 8, din care 1 asistenţi sociali. Numărul de beneficiari: 1 Capacitate: 8 cupluri mamă-copil Servicii oferite:



92

-asigură găzduire temporară pentru cuplul mamă-copil aflat într-o situaţie de risc al cărei rezultat ar putea fi abandonul copilului, generată de una din următoarele situaţii: conflictul cu familia lărgită, refuzul de asumare a paternităţii şi responsabilităţii din partea tatălui copilului, lipsa unei locuinţe sau a unor condiţii adecvate de locuit, lipsa veniturilor, situaţie materială precară sau diverse combinaţii ale situaţiilor prezentate. Centrul de plasament în regim de urgenţă pentru copilul abuzat, neglijat, exploatat Asigură protecţia în regim de urgenţă a copilului, pe o perioadă determinată de timp, atunci când acesta se află în pericol iminent în propria familie, familia lărgită sau în familia substitutivă. Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 21, din care 1 asistenti sociali. Numărul de beneficiari: 9 Capacitate: 25 Servicii oferite: -asigură cazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentul şi condiţiile igienico-sanitare necesare protecţiei speciale a copiilor, tinerilor în funcţie de nevoile şi de caracteristicile fiecărei categorii de beneficiari; -asigură supravegherea stării de sănătate, asistenţă medicală şi supraveghere permanentă a beneficiarilor; -asigură paza şi securitatea beneficiarilor; -asigură beneficiarilor protecţie şi asistenţă în cunoaşterea şi exercitarea drepturilor lor; -asigură accesul beneficiarilor la educaţie, informare, cultură; -asigură educaţia informală şi nonformală a beneficiarilor, în vederea asimilării cunoştinţelor şi a deprinderilor necesare integrării sociale; -asigură socializarea beneficiarilor, dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea; -asigură climatul favorabil dezvoltării personalităţii copiilor; -asigură participarea beneficiarilor la activităţi de grup şi la programe individualizate, adaptate nevoilor şi caracteristicilor lor; -contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul individualizat de protecţie; -urmăreste modalităţile concrete de punere în aplicare a măsurilor de protecţie specială, integrarea şi evoluţia beneficiarilor în cadrul serviciului şi formulează propuneri vizând completarea sau modificarea planului individualizat de protecţie sau îmbunătăţirea calităţii îngrijirii acordate; -asigură posibilităţi de petrecere a timpului liber. Complexul de servicii pentru copii cu dizabilităţi ,,Pescăruşul’’ (include trei căsuţe de tip familial ,,Mica Sirenă’’ ; ,,Delfinul’’; ,,Nufărul’’ precum şi un centru de recuperare) Asigură protecţia specială a copiilor cu dizabilităţi separaţi temporar sau defintiv de familia lor. Acest serviciu este format din trei casuţe de tip familial şi un centru de recuperare. Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 64, din care 1 asistenţi sociali. Numărul de beneficiari: 37 Capacitate: 3 casuţe , fiecare cu 12-13 locuri Servicii oferite:



93

-asigură cazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentul şi condiţiile igienico-sanitare necesare protecţiei speciale a copiilor/tinerilor cu dizabilităţi în funcţie de nevoile şi de caracteristicile fiecărei categorii de beneficiari; -asigură, după caz, supravegherea stării de sănătate, asistenţă medicală, recuperare, îngrijire şi supraveghere permanentă a beneficiarilor; -asigură paza şi securitatea beneficiarilor; -asigură educaţia informală şi nonformală a beneficiarilor, în vederea asimilării cunoştinţelor şi a deprinderilor necesare integrării sociale; -asigură socializarea beneficiarilor, dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea; -asigură climatul favorabil dezvoltării personalităţii copiilor; -asigură participarea beneficiarilor la activităţi de grup şi la programe individualizate, adaptate nevoilor şi caracteristicilor lor; -asigură intervenţie de specialitate; -contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul individualizat de protecţie; -urmăreste modalităţile concrete de punere în aplicare a măsurilor de protecţie specială, integrarea şi evoluţia beneficiarilor în cadrul serviciului şi formulează propuneri vizând completarea sau modificarea planului individualizat de protecţie sau îmbunătăţirea calităţii îngrijirii acordate; -asigură posibilităţi de petrecere a timpului liber. Centrul cu module de tip familial pentru copii cu dizabilităţi ,,Floare de Colţ’’ (include cinci căsuţe de tip familial situate în judeţ ,,Panseluţa’’; ,,Narcisa’’; ,,Lăcrămioara’’; ,,Camelia’’ şi ,,Magnolia’’) . Asigură protecţia specială a copiilor cu dizabilităţi separaţi temporar sau defintiv de familia lor. Acest serviciu este format din 5 casuţe de tip familial . Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 46, din care 2 asistenţi sociali. Numărul de beneficiari: 45 Capacitate: 5 căsuţe cu câte 9 locuri Servicii oferite: -asigură cazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentul şi condiţiile igienico-sanitare necesare protecţiei speciale a copiilor/tinerilor cu dizabilităţi în funcţie de nevoile şi de caracteristicile fiecărei categorii de beneficiari; -asigură promovarea şi protejarea drepturilor copilului cu handicap care este temporar sau definitiv privat de mediul său familial; -asigură educaţia informală şi nonformală a beneficiarilor, în vederea asimilării cunoştinţelor şi a deprinderilor necesare integrării sociale; -asigură socializarea beneficiarilor, dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea; -asigură climatul favorabil dezvoltării personalităţii copiilor; -asigură participarea beneficiarilor la activităţi de grup şi la programe individualizate, adaptate nevoilor şi caracteristicilor lor; -asigură intervenţie de specialitate; -contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul individualizat de protecţie. Complexul de tip familial I ,,Universul Copiilor’’ (include 1 căsuţă de tip familial şi 12 apartamente de tip familial) Asigură protecţia specială a copiilor/tinerilor separaţi temporar sau defintiv de familia lor. Acest serviciu este format din 12 apartamente şi 1 căsuţă de tip familial integrate în comunitate.



94

Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 66, din care 1 asistenţi sociali. Numărul de beneficiari: 80 Capacitate: 1 căsuţă şi 12 apartamente a maxim 8 locuri/unitate Servicii oferite: - asigură copiilor/tinerilor găzduire şi protecţie într-un mediu integrat şi deschis comunităţii, cu caracteristici de tip familial -asigură paza şi securitatea beneficiarilor; -asigură educaţia informală şi nonformală a beneficiarilor, în vederea asimilării cunoştinţelor şi a deprinderilor necesare integrării sociale; -asigură socializarea beneficiarilor, dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea; -asigură climatul favorabil dezvoltării personalităţii copiilor; -asigură participarea beneficiarilor la activităţi de grup şi la programe individualizate, adaptate nevoilor şi caracteristicilor lor; -asigură intervenţie de specialitate; -contribuie la realizarea obiectivelor cuprinse în planul individualizat de protecţie. Complexul de tip familial II ,,Surâsul Copilăriei’’ (include 10 apartamente de tip familial) Asigura protecţia specială a copiilor/tinerilor cu dizabilităţi, separaţi temporar sau defintiv de familia lor. Acest serviciu este format din 10 apartamente de tip familial integrate în comunitate. Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 63, din care 1 asistenţi sociali. Numărul de beneficiari: 65 Capacitate: 10 apartamente a maxim 7 locuri/unitate Servicii oferite: -asigură cazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentul şi condiţiile igienico-sanitare necesare protecţiei speciale a copiilor/tinerilor cu dizabilitati în funcţie de nevoile şi de caracteristicile fiecărei categorii de beneficiari; -asigură condiţiile materiale şi educative care să permită optimizarea procesului de recuperare şi transformare a copilului cu dizabilităţi într-o persoană activă şi independentă; -asigură, după caz, supravegherea stării de sănătate, asistenţă medicală, recuperare, îngrijire şi supraveghere permanentă a beneficiarilor; -asigură paza şi securitatea beneficiarilor; -asigură educaţia informală şi nonformală a beneficiarilor, în vederea asimilării cunoştinţelor şi a deprinderilor necesare integrării sociale; -asigură socializarea beneficiarilor, dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea; -asigură climatul favorabil dezvoltării personalităţii copiilor; -asigură participarea beneficiarilor la activităţi de grup şi la programe individualizate, adaptate nevoilor şi caracteristicilor lor.

c. În domeniul Protecţiei Persoanei Adulte cu Handicap

d. Servicii de zi Serviciul de evaluare complexă a persoanei adulte cu handicap



95

Serviciu de zi care realizeaz evaluarea persoanelor adulte cu handicap de la nivelul judeţului Brăila, verifică îndeplinirea condiţiilor şi formulează propuneri privind încadrarea într-un grad de handicap a acestora. Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 5, din care 1 asistenţi sociali. Numărul de beneficiari: - Capacitate: - Servicii oferite: -efectuează evaluarea / reevaluarea complexă a adultului cu handicap, la sediu sau la domiciliul persoanei în domeniul social, medical, psihologic şi vocaţional a nivelului de educaţie, a abilităţilor şi a nivelului de integrare social şi propune încadrarea acestuia într-un grad de handicap. Serviciul de informare şi prestaţii pentru persoana cu handicap Asigură activităţi de informare şi prestaţii pentru copii şi persoane adulte cu handicap precum şi a familiilor şi reprezentantilor lor legali. Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 9, din care 0 asistenţi sociali. Numărul de beneficiari: - Capacitate: - Servicii oferite: -organizează acordarea drepturilor de asistenţă socială şi asigură gratuit consultanţă de specialitate în domeniul asistenţei sociale; -colaborează cu alte instituţii responsabile pentru a facilita accesul persoanelor la aceste drepturi. Centrul de zi ,,Elpida II’’ Un atelier productiv cu şapte secţii pentru instruirea şi pregătirea profesională a persoanelor adulte cu handicap uşor şi mediu. Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 11, din care 0 asistenţi sociali. Numărul de beneficiari: 23 Capacitate: 22 Servicii oferite: -iniţiere în ocupaţii din domenii profesionale precum birotică, confecţionarea icoanelor, iniţiere în ţesătorie/croitorie, confecţionare lumânări, terapie prin desen, execuţie lucrări de butaforie, terapie prin joc.

e. Servicii de tip rezidenţial Centrul Social de Locuinţe Protejate pentru persoane adulte cu handicap (include două locuinţe protejate în judeţul Brăila ,,Gladiola’’ şi ,,Garofita’’). Asigură asistenţa şi ingrijirea, în sistem rezidenţial, persoanelor adulte cu handicap aflate în situaţie de dependenţă socială, în vederea formării şi dezvoltării deprinderilor de viaţă independentă pentru facilitarea integrării socio-profesionale a acestora. Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 10, din care 0 asistenţi sociali. Numărul de beneficiari: 12 Capacitate: 2 căsuţe a cate 6 locuri Servicii oferite:



96

-asigură cazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentul şi condiţiile igienico-sanitare necesare protecţiei persoanelor adulte cu handicap în funcţie de nevoile şi de caracteristicile fiecărei categorii de beneficiari; -oferirea de sprijin şi susţinere directă în procesul de integrare socială şi inserţie profesională. Centrul de îngrijire şi asistenţă pentru persoane adulte Brăila Asigură asistenţă şi îngrijirea, în sistem rezidenţial, persoanelor adulte cu handicap aflate în situaţie de dependenţă socială, pe perioadă nedeterminată. Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 57, din care 1 asistenţi sociali. Numărul de beneficiari: 53 Capacitate: 50 Servicii oferite: -asigură cazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentul şi condiţiile igienico-sanitare necesare protecţiei persoanelor adulte cu handicap în funcţie de nevoile şi de caracteristicile fiecărei categorii de beneficiari; -asigură, după caz, supravegherea stării de sănătate, asistenţă medicală, recuperare, îngrijire şi supraveghere permanentă a beneficiarilor; -asigură paza şi securitatea beneficiarilor; -asigură socializarea beneficiarilor, dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea; -asigură participarea beneficiarilor la activităţi de grup şi la programe individualizate, adaptate nevoilor şi caracteristicilor lor. Centrul de îngrijire şi asistenţă pentru persoane adulte Bărăganu Asigură asistenţa şi ingrijirea, în sistem rezidenţial, persoanelor adulte cu handicap aflate în situaţie de dependenţă socială, pe perioadă nedeterminată. Numărul total de angajaţi la data de 31.10.2009 este de 42, din care 1 asistenţi sociali. Numărul de beneficiari: 63 Capacitate: 50 Servicii oferite: -asigură cazarea, hrana, cazarmamentul, echipamentul şi condiţiile igienico-sanitare necesare protecţiei persoanelor adulte cu handicap în funcţie de nevoile şi de caracteristicile fiecărei categorii de beneficiari; -asigură, după caz, supravegherea stării de sănătate, asistenţă medicală, recuperare, îngrijire şi supraveghere permanentă a beneficiarilor; -asigură paza şi securitatea beneficiarilor; -asigură socializarea beneficiarilor, dezvoltarea relaţiilor cu comunitatea; -asigură participarea beneficiarilor la activităţi de grup şi la programe individualizate, adaptate nevoilor şi caracteristicilor lor.

În ceea ce privește beneficiarii de servicii de asistență socială și protecția copilului, situația pe localități7 se prezintă după cum urmează:

7 Situție întocmită în baza datelor puse la dispoziție de către DGASPC Brăila



97

Localitate Copii-

rezidențial Copii - AMP

Adulți rezindențial

Adulți - handicap - neinstituționalizați

Copii - handicap - neinstituționalizați

TOTAL

Brăila 116 105 79 4700 410 5410

Făurei 1 2 2 116 15 136

Ianca 2 4 1 81 9 97

Însurăței 5 4 143 14 166

Bărăganul 5 23 49 10 87

Bertești 1 4 1 23 11 40

Bordei Verde 2 1 11 1 15

Cazașu 0

Ciocile 6 66 6 78

Chișcani 3 1 82 10 96

Cireșu 5 1 1 7

Dudești 8 8 29 4 49

Frecăței 0

Galbenu 2 1 1 45 4 53

Gemenele 7 2 37 3 49

Grădiștea 2 3 64 4 73

Gropeni 7 4 1 100 5 117

Jirlău 2 68 7 77

Mărașu 2 70 6 78

Măxineni 1 3 56 11 71

Mircea Vodă 8 4 52 4 68

Movila Miresii 3 3 2 68 8 84

Rîmnicelu 8 5 1 27 6 47

Racovița 5 3 45 2 55

Romanu 2 41 2 45

Roșiori 1 5 43 8 57

Salcia Tudor 2 25 4 31

Scorțaru Nou 1 1 34 3 39

Siliștea 0

Stăncuța 3 2 52 6 63 Surdila Găișeanca 2 3 1 6

Surdila Greci 1 1

Șuțești 4 5 95 19 123

Tichilești 1 2 86 10 99

Traian 4 5 1 15 2 27 Tudor Vladimirescu 4 2 18 2 26

Tufești 2 1 3 175 26 207

Ulmu 6 60 6 72

Unirea 4 4 57 9 74

Vădeni 2 1 56 6 65

Victoria 2 3 2 46 10 63

Vișani 1 1 41 7 50

Viziru 12 4 122 18 156

Zăvoaia 3 5 3 63 8 82

TOTAL 231 219 132 6961 696 8239



98

VII. MEDIU

1.7oţiuni generale şi legislative Totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică, având ca fundament, în primul rând, asigurarea unui echilibru între sistemele socio-economice şi elementele capitalului natural denumeşte dezvoltarea durabilă (Vădineanu, 1998). Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în Raportul Brundtland: "dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi". Dezvoltarea durabilă urmăreşte şi încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul om - mediu, fie ca e vorba de mediu înconjurător, economic sau social. Durabilitatea pleacă de la ideea că activităţile umane sunt dependente de mediul înconjurător şi de resurse. Sănătatea, siguranţa socială şi stabilitatea economică a societăţii sunt esenţiale în definirea calităţii vieţii. Iniţial dezvoltarea durabilă s-a dorit a fi o soluţie la problemele de mediu şi la criza resurselor naturale, deci la criza ecologică determinată de intensa exploatare industrială a resurselor şi degradarea continuă a mediului. Tânărul concept s-a impus în vara anului 1992, după Conferinţa privind mediul şi dezvoltarea, organizată de Naţiunile Unite la Rio de Janeiro şi căuta în primul rând conservarea calităţii mediului înconjurător. În prezent conceptul s-a extins asupra calităţii vieţii în complexitatea sa şi sub aspect economic şi social. Se recunoaşte că Terra are o capacitate limitată de a satisface cererea crescândă de resurse naturale din partea sistemului socio-economic şi de a absorbi efectele distructive ale folosirii lor. Schimbările climatice, fenomenele de eroziune şi deşertificare, poluarea solului, apei şi aerului, reducerea suprafeţei sistemelor forestiere tropicale şi a zonelor umede, dispariţia sau periclitarea existenţei unui număr mare de specii de plante şi animale terestre sau acvatice, epuizarea accelerată a resurselor naturale neregenerabile au început să aibă efecte negative, măsurabile, asupra dezvoltării socio-economice şi calităţii vieţii oamenilor în zone vaste ale planetei (Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030, 2008) Strategiile naţionale economice şi de dezvoltare teritorială trebuie să adopte o politică de mediu care să includă şi protecţia naturii. Primul pas a fost facut prin transpunerea în integrarea aspectelor de mediu, în alte politici de sector, a Directivei privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (SEA). Aceasta prevede ca înainte de adoptare, în faza de pregătire, anumite planuri şi programe se vor evalua pentru a se identifica şi caracteriza consecinţele lor asupra mediului.



99

România implementează Directiva 2001/42/CE privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (SEA) transpusă prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe. Ca documente suport pentru aplicarea HG 1076/2004 au fost elaborate şi adoptate elaborate şi adoptate: - Manualul de aplicare a procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe aprobat prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor 117/2006 -OM 995/2006 pentru aprobarea listei planurilor sau programelor HG 1076/2004.

Pentru a realiza o dezvoltare durabilă, ca parte a politicii de mediu, protecţia naturii este necesar să fie parte integrantă a tuturor strategiilor naţionale economice şi de dezvoltare teritorială.

Potrivit politicii în domeniul protecţiei mediului, având ca principale obiective întărirea structurilor administrative drept element de bază pentru construirea unui sistem robust de management al mediului şi contribuţia la dezvoltarea durabilă, activitatea Guvernului României este angajată pe următoarele priorităţi:

• Includerea politicii de mediu în elaborarea şi implementarea politicilor de sector şi regionale;

• Evaluarea stării reale a factorilor de mediu şi fundamentarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung în domeniul mediului şi în domeniul resurselor regenerabile şi neregenerabile;

• Întărirea capacităţii instituţionale în domeniul mediului; • Îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu din zonele urbane şi rurale; • Extinderea reţelei naţionale de arii protejate şi rezervaţii naturale, reabilitarea

infrastructurii litoralului românesc, redimensionarea ecologică şi economică a Deltei Dunării;

• Întărirea parteneriatelor transfrontaliere şi internaţionale cu instituţii similare din alte ţări în vederea monitorizării stadiului de implementare a acordurilor internaţionale;

• Elaborarea strategiilor de protecţie a cetăţenilor împotriva dezastrelor naţionale, accidentelor ecologice şi expunerii în zonele cu risc ecologic;

• Întărirea parteneriatului cu ONG-urile în procesul de elaborare şi implementare a politicilor publice din domeniu.

Sunt necesare măsuri de instruire permanentă şi specifică şi de dezvoltare a capacităţii personalului care implementează şi aplică efectiv politicile în domeniul protecţiei mediului.

Legislaţia specifică:

• Directiva „Habitate" nr. 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

• Directiva „Păsări" nr. 79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice; • Convenţia Berna privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale

din Europa, adoptată la Berna, la 19.09.1979; • Convenţia Bonn privind conservarea speciilor migratoare de animale

sălbatice, adoptată la Bonn la 23.06.1979;



100

• Convenţia Aarhus privind accesul publicului la informaţii adoptată la Aarhus în data de 25.06.1998;

• Convenţia Ramsar privind zonele umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice, semnată la Ramsar la 02.02.1971;

• Convenţia Florenţa privind peisajele semnată la Florenţa 20.10.2000; • Acordul Haga privind conservarea păsărilor de apă migratoare african -

eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995; • Legea nr. 5/1991 pentru aderarea României la Convenţia privind zonele

umede de importanţă internaţională, în special ca habitat al păsărilor acvatice; • Legea nr. 13/1993 privind conservarea vieţii sălbatice şi a habitatelor naturale

din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979; • Legea nr. 69/1994 pentru aderarea României la Convenţia privind comerţul

internaţional cu specii sălbatice de faună şi floră pe cale de dispariţie, adoptată la Washington la 3 martie 1973;

• Legea nr. 58/1994 pentru ratificarea Convenţiei privind diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;

• Legea nr. 13/1998 pentru aderarea României la Convenţia privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979;

• Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - secţiunea a III-a – zone protejate;

• Legea nr. 89/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de apă migratoare african - eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995;

• Legea nr. 90/2000 pentru aderarea României la Acordului privind conservarea liliecilor în Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie 1991;

• Legea nr. 91/2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea cetaceelor din Marea Neagră, Marea Mediterană şi din zona contiguă a Atlanticului, adoptat la Monaco la 24 noiembrie 1996;

• Legea nr. 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul publicului la informaţii participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu semnată la Aarhus în data de 25.06.1998;

• Legea nr. 622/2001 pentru ratificarea Actului final al negocierilor dintre Guvernul României şi Comunitatea Europeană de adoptare a Acordului privind participarea României la Agenţia Europeană de Mediu şi la Reţeaua europeană de informare şi observare a mediului (EIONET), adoptat la Bruxelles la 9 octombrie 2000, şi a Acordului dintre România şi Comunitatea Europeană privind participarea României la Agenţia Europeană de Mediu şi la Reţeaua europeană de informare şi observare a mediului;

• Legea nr. 451/2002 pentru ratificarea Convenţiei europene a peisajului, adoptată la Florenţa la 20.10.2000;

• H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora;

• H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale protejate pentru noi zone;

• H.G. nr. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone;

• H.G. nr. 1586/2006 privind încadrarea unor arii naturale protejate în categoria zonelor umede de importanţă internaţională;



101

• H.G. nr. 1529/2006 pentru modificarea anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 230/2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora;

• O.M. nr. 207/2006 privind aprobarea conţinutului Formularului Standard Natura 2000 şi a manualului de completare al acestuia;

• Legea nr.389/2006 pentru ratificarea Convenţiei-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003;

• H.G. nr. 1143/2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate; • H.G. nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială

avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România;

• O. M nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România

• O.M. nr. 1710/2007 privind aprobarea documentaţiei necesare în vederea Legea nr. 265/2006 pentru aprobarea O.U.G. nr.195/2005 privind protecţia mediului;

• O.U.G. nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice;

• O.U.G. nr. 68/2007 privind răspunderea de mediu cu referire la prevenirea şi repararea prejudiciului asupra mediului;

• O.U.G. nr.114/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

• Legea nr. 46/2008 - Codul Silvic; • O.U.G. nr. 154/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă

a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi a Legii vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407_2006;

• O.U.G. nr. 164/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului;

• O.M. nr. 410/2008 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activităţilor de recoltare, capturare şi/sau achiziţie şi/sau comercializare, pe teritoriul naţional sau la export, a florilor de mină, a fosilelor de plante şi fosilelor de animale vertebrate şi nevertebrate, precum şi a plantelor şi animalelor din flora şi, respectiv, fauna sălbatică şi a importului acestora;

• O.M. nr. 1533/2008 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale protejate care necesită constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare.

Comisia Europeană (CE) solicită, pentru raportarea din 6 în 6 ani, în conformitate cu Articolul 17 al Directivei Habitate 92/43/CEE, un raport elaborat care trebuie să conţină informaţii generale cu privire la punerea în aplicare a Directivei Habitate, precum şi aplicarea măsurilor prevăzute în această directivă având ca rezultat starea favorabilă de conservare a habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.



102

România are ca termen de primă raportare iulie 2013. În pregătirea pentru întocmirea rapoartelor prevăzute la Articolul 17 al Directivei Habitate, reperele oficiale sunt anexele OUG nr. 57/2007.

Conform art. 5, alin (1) din O.U.G. nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, categoriile de arii naturale protejate sunt: a) de interes naţional: parcuri naţionale, monumente ale naturii, rezervaţii naturale, parcuri naturale; b) de interes internaţional: zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei; c) de interes comunitar sau situri “NATURA 2000” : situri de importanţă comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică; d) de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale. Suprafaţa totală a ariilor naturale protejate de interes naţional din judeţul Brăila a fost măsurată ca fiind de 18.368,86 ha. Conform Legii 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, suprafaţa parcului natural fiind de 17.529 ha. Potrivit ultimei evaluări făcute în decembrie 2005 de catre Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Brăila, suprafaţa a fost recalculată la 20.562,39 ha. Ca urmare, suprafaţa totală a ariilor naturale protejate de interes naţional din judeţ rezultată este de 20.402,25 ha. Prin Ord M.M.D.D. nr 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară a fost abrogat Ord M.M.D.D nr 776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integranta a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi siturile de importanţă comunitară nu mai au statut provizoriu de arie protejată. În baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană, Siturile de importanţă comunitară vor fi declarate ca arii speciale de conservare prin hotărâre a guvernului.

Ariile protejate din judeţul Brăila

7r. crt.

Denumire Actul de declarare

Categoria ariei protejate Suprafaţa ha

Localizare Administrator/ Custode

1 Baltă Mică a Brăilei Legea 5/2000 HG 230/2004

Parc natural Zonă umedă de importanţă internaţională (Sit Ramsar 1074)

17529

În lunca cu regim natural de inundaţie a fluviului Dunărea, ecoregiunea României nr. 20, com. Chiscani, Gropeni, Stăncuţa, Berteştii de Jos, Măraşu

RNP Romsilva Direcţia Silvică Brăila

2 Lacul Jirlău Legea 5/2000 Rezervaţie naturală 838,66 Com. Jirlău, Vişani şi Galbeni - 3 Pădurea Camniţa Legea 5/2000 Rezervaţie naturală 1,2 Com. Râmnicelu RNP Romsilva

Direcţia Silvică Brăila

4 Pădurea Viişoara HCJ Brăila 20/1994

Rezervaţie forestieră 1897,8 Loc Insurăţei şi com. Berteştii de Jos idem

5 Popina Blasova HCJ Brăila 20/1994

Monument al naturii 2,3 Insula Mare a Brăilei -

6 Lacul Tătaru HCL Roşiori 21/2005 HCL Dudeşti 33/2005

Arie naturală protejată de interes comunitar, sit Natura 2000

138,72 Com . Roşiori şi Dudeşti -

Sursa: APM Brăila



103

Din totalul ariilor protejate din judeţul Brăila 3 sunt declarate la nivel judeţean (un parc natural şi 2 rezervaţii naturale) şi 2 la nivel local (o rezervaţie forestieră si una monument al naturii). De asemenea la nivelul judeţului mai există şi aria naturală protejată de interes comunitar, sit Natura 2000 – Lacul Tătaru. Parcul 7atural BALTA MICĂ A BRĂILEI Parcul Natural Balta Mică a Brăilei este situat în lunca cu regim natural de inundaţie a fluviului Dunărea, între Vadu Oii şi municipiul Brăila, ecoregiunea României nr. 20, fiind delimitat astfel:

- la sud: ramificaţia Dunării în cele doua braţe (la 3 km de Vadu Oii), Dunărea Navigabilă (lat. 44°45’16.02’’);

- la est: braţul Valciu de la km 237 până la km 197, Dunărea navigabilă de la km 197 la km 186 (long. 27°59’55.23’’) braţul Cravia (Bratusca sau Dunărea Veche) de la km 186 până unde se întâlneşte cu Dunărea navigabilă (km 174);

- la nord: confluenţa braţului Arapu, Cravia şi Dunărea Navigabilă (km174 lat.45°14a10.36"N)

- la vest: Dunărea navigabilă de la km 232 până la 216 (long. 27°49’12.08’’E), braţul Pasca de la km 216 la 209, Dunărea navigabilă km 209 până la km 197,braţul Calia de la km 197 până la 180 şi braţul Arapu de la km 180 până la km 174.

Parcul integrează toate cele 10 ostroave (insule) situate între braţele Dunării: Vărsătura, Popa, Crăcănel (Chiciul), Orbul, Calia (Lupului), Fundu Mare, Harapu, precum şi braţele adiacente ale Dunării. Se poate spune ca este oo ddeellttăă iinntteerriiooaarrăă ppee ttrraasseeuull iinnffeerriioorr llaa DDuunnăărriiii ddee JJooss.. În Legea nr. 5/2000, această arie naturală protejată este menţionată cu o suprafaţă de 17529 ha. Conform evaluărilor realizate în decembrie 2005 de către Oficiul Judeţean de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Brăila suprafaţa rezultată este de 20562,39 ha, în diverse forme de proprietate. Conform evaluărilor realizate prin proiectul LIFE 99 NAT/RO/006400, suprafaţa Parcului Natural Balta Mică a Brăilei este de 21.074 ha (inclusiv braţele Dunării), în diverse forme de proprietate. Istoricul instituirii regimului de arie protejată În comunicarea Cancelariei C.C. a P.C.R. nr. 1508/1978 prin care a fost aprobată valorificarea raţională a rezervaţiilor naturale situate în fondul agricol, Insula Mică a Brăilei (Ostrovul Popa) a fost menţionată ca rezervaţie zoologică, cu o suprafaţă de 5336 ha. Hotărârea Consiliului Popular al judeţului Brăìla nr. 11/29.09.1979 privind îmbunătăţirea activităţii de protecţie a mediului înconjurător face de asemenea referire la această zonă, în art. 5: “Insula Mică a Brăìlei, aprobată de conducerea superioară a partidului ca rezervaţie naturală…”



104

Prin Decizia nr.350/17.03.1994 emisă de Consiliul Judeţean Brăila, s-au stabilit măsuri concrete pentru protecţia “zonei Insula Mică a Brăilei până la declararea acesteia ca rezervaţie naturală”. Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Brăila, nr. 20/29.09.1994 Insula Mică a Brăìlei a fost declarată zonă protejată - rezervaţie mixtă, botanică şi zoologică. Prin adresa nr. 3872/7.08.1997, A.P.M. Brăila a înaintat către M.A.P.P.M. un memoriu tehnic prin care s-a propus declararea ca rezervaţie naturală a întregii zone inundabile de pe teritoriul judeţului Brăila, cu o suprafaţă totală de 17586 ha. Prin procesul verbal nr. 2213/5.06.1998 şi adresa nr. 2250 din 8.06.1998 către Consiliul Judeţean Brăila, Direcţia Silvică Brăila a propus constituirea Parcului 7aţional Bălţile Mici ale Brăilei, în fondul forestier din cuprinsul Ocoalelor Silvice Brăila şi Lacu Sărat, cu suprafaţa de 11.024 ha. Prin Legea nr. 5/06.03.2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea a III-a – zone protejate, zona inundabilă brăileană este menţionată sub denumirea “Balta Mică a Brăìlei”, în anexa I, în lista “Rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale sau naturale”. În data de 15.06.2001, Insula Mică a fost declarată Zonă umedă de importanţă internaţională prin includerea în lista Ramsar, la poziţia 1074, ca cel de-al doilea sit Ramsar al României, după Delta Dunării . Ca rezultat al derulării proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400 "Plan de management integrat pentru Insula Mică a Brăilei" s-a stabilit infrastructura operaţională de implementare a planului de management pentru aria protejată Insula Mică a Brăilei prin:

- Ordinul M.A.P.M. nr. 507/6.06.2002 privind constituirea Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Balta Mică a Brăilei - Zonă Umedă de Importanţă Internaţională,

- Ordinul M.A.P.M.nr. 511/6.06.2002 privind constituirea Consiliului Consultativ de Administrare al Parcului Natural Insula Mică a Brăilei - Zonă Umedă de Importanţă Internaţională. Totodată, cele două ordine stabilesc ca până la înfiinţarea unei structuri proprii de administrare a parcului, agenţia de implementare a proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400, respectiv Departamentul de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă din cadrul Universităţii Bucureşti coordonează procesul de realizare şi punere în practică a planului de management.

Prin HG 230/4.03.2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora (MO 190/26.03.2003) a fost recunoscut Parcul Natural Balta Mică a Brăilei şi reconfirmat oficial şi statutul de Zonă umedă de importanţă internaţională, obţinut în anul 2001.

Planul de Management pentru Parcul Natural Balta Mică a Brăilei realizat în cadrul proiectului LIFE 99 NAT/RO/006400 a fost aprobat prin Ordinul M.A.P.M. 1456/14.03.2003.



105

Prin Ord. M.A.P.A.M. 552/26.08.2003 (M.O. 648/11.09.2003) privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice, au fost delimitate zonele strict protejate-zone de conservare specială.

Din 21.05.2004 Regia Naţională a Pădurilor Romsilva devine administratorul Parcului Natural Balta Mică a Brăilei prin contractul încheiat cu Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor (nr. 744/MMGA/22.05.2004 şi 65/RNP/21.05.2004), conform prevederilor Ord. M.A.P.A.M 850/27.10.2003 privind procedura de încredinţare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate (MO 793/11.11.2003).

Valori naturale protejate În ciuda modificărilor survenite atât în structura sistemelor ecologice integratoare cât şi la nivelul ei, Balta Mică a Brăilei conservă importante valori ecologice, fiind o importantă componentă a Sistemului Dunării Inferioare, situată în amonte de Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Este singura zonă rămasă în regim hidrologic natural (zona inundabilă), după îndiguirea, în proporţie de cca.75%, a fostei Bălti a Brăilei şi crearea incintei agricole Insula Mare a Brăilei. Datorită atributelor sale – zona umedă în regim hidrologic natural, complex de ecosisteme în diferite stadii succesionale şi zonă tampon, Balta Mică a Brăilei reprezintă un sistem de referinţă a fostei delte interioare şi baza pentru reconstrucţia ecologică în Sistemul Dunării Inferioare. Din suprafaţa totală, cca 53,6% o ocupă pădurile aluviale, 6% păşunile, 12,84% zonele umede şi 27, 5% lacurile (iezere, bălţi). Jumătate din ecosistemele identificate - bălţi şi păduri specifice de luncă inundabilă, sunt naturale, aceasta zonă conservând, în cea mai mare parte, structura şi funcţiile vechii Bălţi a Brăilei din anii ’50 . Acestea sunt totodată habitate naturale de interes comunitar faţă de care s-au stabilit priorităţi de conservare. Habitate de interes comunitar identificate pe teritoriul parcului:

Nr. crt. Tip habitat conform OUG 57/2007 Cod Natura 2000

1. Ape stătătoare, oligotrofe până la mezotrofe cu vegetaţie din Litorelletea uniflorae şi/sau Isoeto-,anojuncetea

3130

2. Lacuri eutrofe naturale cu vegetaţie de tip Magnopotamion sau Hydrocarition

3150

3. Râuri cu maluri nămoloase cu vegetaţie de Chenopodion rubri şi Bidention 3270 4. Pajişti cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase (Molinion

caeruleae) 6410

5. Asociaţii de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor până la cel montan şi alpin

6430

6. Pajişti aluviale din Cnidion dubii 6440 7. Pajişti de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) 6510 8. Păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau

Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris) 91FO

9. Galerii cu Salix alba şi Populus alba 92AO



106

Această zonă este bine cunoscută pentru importanţa ei ornitologică, deoarece se situează pe cel mai important culoar de migraţie al păsărilor din bazinul inferior al Dunării de Jos, la jumatatea rutelor de migraţie între locurile de cuibărit din nordul Europei şi refugiile de iernat din Africa. În rezervaţia naturală din Insula Mică a Brăilei se găseşte o faună specifică de deltă: diferite specii de raţe, gâşte, stârci, pescăruşi, nagâţi, becaţine, sitari, lişite, lebede. A fost observat un număr de 206 specii de păsări (reprezentând jumătate din speciile de păsări migratoare caracteristice României), dintre care 139 de specii protejate pe plan internaţional, prin Convenţiile de la Berna, Bonn şi Ramsar, iar 61 la nivel european. Pentru că o mare parte dintre acestea sunt păsări acvatice, în anul 2001 Balta Mică a Brăilei a fost declarată sit RAMSAR (poziţia 1074 pe lista Ramsar), al doilea după Delta Dunării, conform Convenţiei Ramsar prin care se protejează zonele umede de importanţă internaţională ca habitat al păsărilor acvatice, convenţie la care România este parte semnatară. În anul 2007 Balta Mică a Brăilei a fost declarată atât ca arie de protecţie specială avifaunistică, cât şi ca sit de importanţă comunitară, cu o suprafaţă de 20460 ha. Ihtiofauna este reprezentată prin peşti autohtoni (crapul, somnul, şalăul, linul, ştiuca, carasul, mreana, obletul, ghiborţul), precum şi prin peşti migratori ce se reproduc în Dunăre (nisetrul, morunul, cega, scrumbia).

Administrare Conform Ord. M.A.P.A.M. 850/2003 privind procedura de încredinţare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate Parcul Natural Balta Mică a Brăilei (PNBMB) a fost încredinţat spre administrare Regiei Naţionale a Pădurilor „Romsilva” prin contractul încheiat între Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Regia Naţională a Pădurilor, cu nr. 744/MMGA/22.05.2005 şi 65/RNP/21.05.2005.

Structura de administrare a parcului natural cuprinde 13 posturi conform HG 230/2004 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora. Această structură este funcţională, îndeplinindu-şi atribuţiile conform "Regulamentului de organizare şi funcţionare al structurii de administrare", avizat de către R.N.P. Pe lânga structura de administrare special constituită s-a înfiinţat Consiliul Consultativ de Administrare, alcătuit din reprezentanţi ai instituţiilor, organizatiilor economice, organizatiilor neguvernamentale, autorităţilor şi comunităţilor locale, care deţin cu orice titlu suprafeţe, bunuri sau au interese în perimetrul ori în vecinătatea ariei naturale protejate şi care sunt implicate şi interesate în aplicarea măsurilor de protecţie, în conservarea şi dezvoltarea durabilă a zonei. Structura de administrare special constituită este îndrumată de un Consiliu Ştiinţific, cu rol de autoritate ştiinţifică pe teritoriul ariei naturale protejate.



107

Ca urmare a modificării legislaţiei în domeniul ariilor naturale protejate, din anul 2007 a început procesul de revizuire a planului de management în cadrul proiectului LIFE 06NAT/RO/000172 „Conservarea, restaurarea şi managementul durabil în Balta Mică a Brăilei”, derulat de administraţia parcului natural. Planul de management revizuit a fost avizat de Consiliul Ştiinţific şi Consiliul Consultativ de Administrare şi este înaintat la Ministerul Mediului în vederea aprobării. Rezervaţia naturală CAM7ITA Rezervaţia are o suprafaţă de 1,2 ha şi este amplasată în comuna Râmnicelu, în apropierea satului Constantineşti, între DJ 221 şi râul Buzău. Aceasta rezervaţie este situată în cuprinsul pădurii Camnita, pădure ce ocupă circa 550 ha, formată preponderant din salcâm, plop alb şi negru şi salcie. Pădurea este un arboret natural de frasin (Fraxinus pennsylvanica şi Fraxinus angustifolia), în amestec cu salcâm (8F+2SC), de origine necunoscută, în vârsta de cca. 45 ani. A fost declarată rezervaţie pentru că frasinul fiind preponderent poate fi considerat arboret pur de frasin, ceea ce constituie o raritate în peisajul judeţului Brăila. Totodată aceasta arie protejată este şi rezervaţie de seminţe. Rezervaţia naturală Camnita este în administrarea Direcţiei Silvice Brăila. La ora actuală starea de vegetaţie a arboretului este relativ bună, existând unele exemplare care prezintă fenomene de uscare datorate atacurilor de diverşi dăunatori biotici şi secetei prelungite din ultimii ani în perioada de vegetaţie. A fost declarată rezervaţie forestieră prin H.C.J. Brăila nr 20/1994 şi zonă protejată – rezervaţie naturală, cod 2259 prin Legea nr 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea a III-a. Direcţia Silvică Brăila a devenit custodele acestei rezervaţii naturale. Convenţia de custodie se derulează pe o perioadă de 5 ani. Obligaţiile care decurg din convenţie se referă în principal la întocmirea planului de management şi a regulamentului rezervaţiei în termen de maximum un an şi respectiv 6 luni de la încheierea acesteia şi administrarea rezervaţiei în conformitate cu prevederile acestor acte în scopul asigurării unei protecţii eficiente a ariei naturale protejate şi a valorilor patrimoniului natural. Starea de conservare a arboretului de frasin dovedeşte o bună capacitate de regenerare naturală care poate asigura menţinerea acestui arboret instalat natural, chiar dacă nu corespunde tipului fundamental de pădure. S-a dovedit că nu se manifestă un impact antropic negativ prin tăieri abuzive sau păşunat şi există şi o diseminare naturală a frasinului în unităţile amenajistice învecinate astfel încât s-a propus mărirea perimetrului protejat. Rezervaţia naturală Lacul JIRLĂU Rezervaţia este situată în vestul judeţului Brăila, pe malul stâng al râului Buzău, pe teritoriul comunelor Jirlău, Vişani şi Galbeni, având o suprafaţă de 838,66 ha.



108

Rezervaţia este un lac eutrof, puţin adânc, cu vegetaţie tipică de baltă permanentă, cu asociaţii în care predomină stuful, papura şi pipirigul. Lacul asigură habitate de pasaj, hrănire, cuibărire pentru o serie de specii de păsări migratoare şi sedentare, de zona umedă. Din acest motiv, lacul a fost menţionat în anul 1989 în lista “Important Bird Areas în Europe”(Arii avifaunistice de importanţă europeană), publicată în Anglia. A fost declarată drept refugiu ornitologic prin H.C.J. Brăila nr 20/1994 - refugiu ornitologic. Prin Legea nr 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea a III-a, a fost declarată zonă protejată - rezervaţie naturală, cod 2260. Elementele de vegetaţie din zona în care este localizat lacul, sunt elemente tipice de stepă pontică şi silvostepă panonică. În trecut, vegetaţia caracteristică era reprezentată prin specii de stepă. Aceasta a fost în mare parte desţelenită şi înlocuită cu vegetaţie de cultură în proporţie de 90%. Se găsesc şi rămăşiţe de stepă, reprezentate prin pajişti naturale, localizate de asemenea şi pe marginea drumurilor, de-a lungul digurilor şi canalelor de irigaţie. În pajiştile xerofile cresc: negara, păiuşurile, pirul crestat, ovăzul sălbatec, traista ciobanului, pelin, troscot, etc. Tufărişurile sunt reprezentate prin porumbar, specii de măceş, macriş. Dintre mamiferele ce-şi duc viaţa mai ales în zona de stepă, rozătoarele sunt cele mai numeroase. Acestea sunt reprezentate prin: popândău, hârciog, şoarece de câmp, şoarece de stepă, iepure de câmp etc. Dintre păsări întâlnim: uliul porumbac, cucuveaua, şoarecul încălţat, grauri, cioara neagră, etc. Rezervaţia forestieră Pădurea VIIŞOARA Rezervaţia are o suprafaţă de 1897,8 ha fiind situată în sudul judeţului Brăila, pe teritoriul administrativ al comunelor Însuraţei şi Berteştii de Jos. Pădurea este o relicvă a codrilor de stejar care populau nisipurile de origine fluviatilă de pe malul drept al râului Călmăţui, ce a favorizat înaintarea silvostepei adânc în stepă până aproape de vărsarea Călmăţuiului în Dunăre. Tăiată iraţional sute de ani, s-a regenerat natural. În cuprinsul acesteia există câteva exemplare de stejar brumăriu cu vârsta între 350-400 ani, dintre care “stejarul prinţesei” de 400 ani probabil plantat de Ştefan cel Mare. În rest, vârsta arboretelor este de 91- 95 ani. Este pădure tipică de şleau, speciile componente fiind stejarul (predominant stejarul brumăriu – Querqus pedunculiflora) şi salcâmul. Motivul luării sub protecţie a fost dat tocmai de existenţa acestor arborete de stejar, specie rară în pădurile brăilene. Principalele specii ocrotite de pe teritoriul rezervaţiei sunt stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejarul (Quercus robur), frasinul (Fraxinus excelsior) şi arţarul tătăresc (Acer tataricum). Apariţia stejarului brumăriu în plină stepă este posibilă datorită condiţiilor climatice deosebit de favorabile acestei specii ce apare în acest areal. Pentru cantitatea şi calitatea lemnului, o suprafaţă de 39,4 ha din acest perimetru este şi rezervaţie seminologică, menţionată în „Catalogul naţional al resurselor pentru



109

materiale forestiere de reproducere din Romania, (30,6 ha salcâm şi 8,8 ha stejar brumăriu). A fost declarată rezervaţie forestieră prin H.C.J. Brăila nr 20/1994.

Monument al naturii, Popina Blasova Popina Blasova este situată în NE Insulei Mari a Brăilei, în apropierea Lacului Blasova, opus localităţii Turcoaia. Fiind un martor de eroziune hercinică a fost declarată monument al naturii datorită unicităţii sale în relieful judeţului Brăila. Popina Blasova face parte din Patrimoniul geologic – eşantion reprezentativ din punct de vedere structural – bun al patrimoniului natural existent în situ. Are o înălţime de cca. 45 m şi o suprafaţă de 2,3 ha . Compoziţia mineralogică a popinei o formează: detritusuri grosiere – conglomerate de cuarţit şi gresii. Are vârsta munţilor din Boemia sau din platoul central al Franţei. Datorită condiţiilor pedologice generate de compoziţia mineralogică a popinei, covorul vegetal de pe versantul nordic, alcătuit din graminee include şi două specii endemice: Campanula rotundifolia L., ssp. romanica Savulescu Hayeck (clopotel), Achillea coarctata Poir (coada şoricelului cu flori galbene). A fost declarată monument al naturii prin HCJ Brăila nr. 20/1994

Situri 7ATURA 2000 Prin Ord. Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene ,atura 2000 în România, în judeţul Brăila au fost declarate următoarele situri:

• ROSCI0005 Balta Albă-Amara-Jirlău-Lacul Sărat Câineni • ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei • ROSCI0012 Braţul Măcin • ROSCI0259 Valea Călmăţuiului

Astfel, cele 4 situri obţin statut de arii naturale protejate cu caracter provizoriu până la declararea ca arii speciale de conservare prin hotărâre a Guvernului (în baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană). Conform Ord. M.M.D.D. nr. 776/2007, autorităţile administraţiei publice locale trebuie să prevadă în mod obligatoriu încadrarea siturilor de importanţă comunitară în planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism. În Monitorul Oficial al României nr. 739 din 31.11.2007 a fost publicată H.G. nr. 1284/24.10.2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene ,atura 2000 în România, prin care în judeţul Brăila au fost declarate următoarele situri, care au regim de arie protejată:

• ROSPA0004 Balta Albă-Amara-Jirlău • ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei • ROSPA0006 Balta Tătaru • ROSPA0040 Dunărea Veche-Braţul Măcin • ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat



110

• ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior • ROSPA0077 Măxineni

Rezervaţia Forestieră Pădurea Viişoara şi Popina Blasova (monument al naturii) sunt arii naturale protejate de interes judeţean declarate prin HCJ nr 20/1994 privind zonele naturale protejate şi monumentele naturii de pe raza judeţului Brăila. Lacul Tătaru nu mai are regim provizoriu de protecţie, fiind declarat ca arie de protecţie specială avifaunistică. Prin Ord M.M.D.D. nr 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară a fost abrogat Ord M.M.D.D nr 776/2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România şi siturile de importanţă comunitară nu mai au statut provizoriu de arie protejată. În baza recunoaşterii lor de către Comisia Europeană, Siturile de importanţă comunitară vor fi declarate ca arii speciale de conservare prin hotărâre a guvernului. Lacul Tătaru este de asemenea sit Natura 2000, fiind situat în sudul judeţului Brăila, la aproximativ 95km de municipiul Brăila, pe teritoriul administrativ al Comunelor Dudeşti şi Roşiori, la sud est de localitatea Tătaru şi la nord est de localitatea Roşiori. Suprafaţa actuală, conform evidenţei cadastrale de la Primăriile Roşiori şi Dudeşti , este de 138,72 ha. Monografia Brăilei publicată în 1980 menţiona Lacul Tătaru cu suprafaţa de 328 ha. Reducerea suprafeţei este dată de efectul lucrărilor hidroameliorative care s-au realizat în vederea eliminării excesului de umiditate. Fauna Lacului Tătaru este cel mai bine reprezentată de păsări, motiv pentru care este şi considerată zona de importanţă avifaunistică (A.I.A.), menţionată în Buletinul A.I.A. nr. 1/decembrie 1994, publicat de către Societatea Ornitologică Română. Dintre cele 91 specii identificate, 31 se regăsesc în anexa nr. 4 la OU 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, aprobată cu modificări prin Legea 462/2001- "Specii care necesită o protecţie strictă". Pentru aceste specii sunt interzise: a) orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare; b) perturbarea intenţionată în cursul perioadei de reproducere, de creştere şi de migraţie; c) distrugerea şi/sau culegerea intenţionată a cuiburilor şi ouălor din natură; d) deteriorarea şi/sau distrugerea locurilor de reproducere sau odihnă; e) deţinerea, transportul, comerţul sau schimburile în orice scop fără autorizaţia autorităţii de mediu competente. Din cele 31 specii, 15 sunt cuibăritoare (13 oaspeţi de vară şi 2 specii sedentare), 15 sunt prezente numai în timpul pasajului iar una este oaspete de iarnă. 40 de specii de păsări se regăsesc în Anexa nr. 3 a OU 236/2000 -"Specii de păsări a căror conservare necesită desemnarea ariilor de protecţie specială avifaunistică". Necesitatea acestor arii de protecţie este motivată de faptul că aceste specii, la nivel european sunt ameninţate cu dispariţia, vulnerabile la anumite modificări ale habitatului lor sau rare, deoarece numărul lor este redus şi repartiţia locală restrânsă. Dintre acestea 36 sunt



111

cuibăritoare (19 specii oaspeţi de vară şi 7 sedentare) restul de 14 apar doar în timpul pasajului. Dintre mamifere, pe păşunile din vecinătatea lacului, s-a constatat o populaţie destul de numeroasă de popândau (Citellus citellus), specie de asemenea ocrotită la nivel european. În sudul judeţului Brăila (Padina, Unturos, Tătaru, Chioibăseşti şi Plascu), Lacul Tătaru prezintă cea mai mare varietate de specii de păsări caracteristice habitatelor de baltă şi baltă-mlaştină, celelalte lacuri având suprafaţa mai mică, au un regim hidric deficitar (seacă mult mai devreme), unele au vegetaţie mult mai săracă sau sunt situate prea aproape de zone cu activitati antropice (paşunat, culturi agricole). Multe specii strict protejate pe plan internaţional pentru că sunt vulnerabile sau în declin, sunt reprezentate în această zonă prin populaţii relativ numeroase. Astfel, facem referire la: sitarul de mal (Limosa limosa), ciocântors (Recurvirostra avosetta), chirighiţa cu obraz alb (Chlidonias hybridus), fluierarul cu picioare roşii (Tringa totanus) şi altele, specii care nu se regăsesc în populaţii atât de numeroase decât în câteva alte zone din judeţul Brăila. Lacul Tătaru are o importanţă deosebită în sudul judeţului pe traseele de migraţie a unor specii cu statut special de protecţie pe plan european, şi mai mult, populaţiile acestor specii sunt dependente de existenţa habitatelor de hrănire şi cuibărire existente în această zonă. Din acest motiv este neapărat necesară luarea unor măsuri de urgenţă şi instituirea regimului de protecţie provizorie, până la îndeplinirea formalităţilor şi procedurilor de declarare ca rezervaţie naturală. Instituirea regimului provizoriu de ocrotire şi aprobarea Regulamentului de administrare a perimetrului ocrotit Lacul Tătaru s-a realizat prin HCL Roşiori nr. 21/2004 şi HCL Dudeşti nr. 33/2004. Scopul instituirii regimului provizoriu de ocrotire este conservarea biodiversităţii în conformitate cu prevederile Directivei Consiliului Europei nr. 92/43/EEC privind conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi ale Directivei Consiliului Europei nr.79/409/EEC privind conservarea păsărilor sălbatice, prevederi transpuse prin OU236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice aprobată cu modificări prin Legea nr. 462/18.07.2001. Regimul de protecţie provizorie se va menţine până la instituirea, prin hotărâre de guvern, a regimului de arie naturală protejată -rezervaţie naturală şi sit de importanţă comunitară, conform prevederilor OU 236 /2000.

Alte zone de interes

Depozitul de Armăsari Râmnicelu a fost înfiinţat în anul 1905, făcând parte din domeniul regal al prinţului Şuţu, fiind destinat iniţial creşterii bovinelor şi a cailor de tracţiune. Din 1945 până în 1982, depozitul a aparţinut de fostul G.A.S care apoi a trecut în I.A.S. Din 1982 unitatea e destinată creşterii şi ameliorării cailor de rasă apartinând de Regia Naţională de Creştere a Calului, care apoi s-a transformat în Societatea Naţională a Cailor de Rasă. În prezent Depozitul este subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor prin Direcţia Silvică Brăila. Speciile de cai prezente sunt: lipiţan, arabă, trăpaş, semigreu, furiosul (în total 88 indivizi).



112

Flora judeţului este completată de vegetaţia halofilă (rogoz de sărătura, ghiriu, sărăţica) specifică solurilor sărăturate, precum şi de o vegetaţie acvatică întâlnită predominant în bălţile şi lacurile zonei inundabile ale Dunării. Fauna este reprezentată prin animale şi păsări sedentare, dar şi prin păsări migratoare.

2. Starea calităţii mediului a. Starea calităţii atmosferei Calitatea aerului este apreciată prin realizarea inventarului anual al emisiilor de poluanţi în atmosferă şi prin măsurătorile realizate prin reţeaua de monitorizare existentă, până la punerea în funcţiune a reţelei automate de monitorizare precum şi a datelor meteorologice, utilizând modele matematice pentru dispersia poluanţilor emişi în atmosferă. Inventarul local al emisiilor de poluanţi în atmosferă (SO2, NOx, NH3, compuşi organici volatili nemetanici – COV, metale grele - mercur, plumb şi cadmiu şi poluanţi organici persistenţi – POP) se realizează pe baza informaţiilor furnizate de operatorii economici inventariaţi (nivelul producţiei, utilaje, instalaţii şi vehicule utilizate şi consumuri totale de carburanţi/combustibili utilizaţi în anul precedent) şi pe baza unor date statistice (număr de locuitori din judeţ, numărul şi categoriile de autovehicule înmatriculate, etc.). Pentru protecţia calităţii aerului s-a avut în vedere implementarea prevederilor legislaţiei din acest domeniu prin aplicarea procedurilor legale de autorizare, controlul conformării şi monitorizarea activităţii anumitor sectoare cu potenţial impact negativ asupra calităţii aerului – aceste activităţi fiind desfaşurate de Agenţia pentru Protecţia Mediului Brăila. Măsurile pentru domeniul calitate aer din planurile de implementare a legislaţiei şi dezvoltare instituţională au vizat în principal: conformarea instalaţiilor care intră sub directivele 94/63/CE privind controlul emisiilor de compuşi organici volatili (COV) rezultaţi din depozitarea carburanţilor şi din distribuţia acestora de la terminale la staţiile de distribuţie a carburanţilor şi 2001/80/CE privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi în aer proveniţi din instalaţii mari de ardere (IMA). În anul 2006 s-au primit Staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului. La ora actuală staţiile de monitorizare funcţionează şi se face transmiterea datelor automat, prin reţea GSM către serverul de la sediul APM unde se centralizează. Calitatea aerului ambiental s-a determinat prin monitorizarea poluanţilor atmosferici din reţeaua judeţeană, raportând concentraţiile obţinute la valorile limită prevăzute în STAS 12574/87. Din analiza datelor rezultate din Inventarul emisiilor în atmosferă, cantitatea cea mai mare a emisiilor de poluaţi în atmosferă este rezultată din arderea combustibililor fosili pentru producerea de energie (602,26 mii tone, adică 64,02%), iar cele două instalaţii mari de ardere sunt amplasare la distanţă foarte mică una de cealaltă în aceeaşi zonă suburbană a oraşului Brăila.



113

Ca urmare, zona Chişcani ar putea fi considerată o zonă critică sub aspectul poluării atmosferice, deşi măsurătorile realizate cu aparatura actuală, la punctul de prelevare al reţelei de monitorizare aflat chiar în zonă nu au relevat depăşiri ale valorilor limită. Explicaţia poate fi dată de parametrii meteo, vânturile dominante putând purta aceste emisii la mari distanţe faţă de punctele de generare. În urma evaluării calităţii aerului prin modelare, conform Ordinului MAPM nr. 592/2002, s-a realizat încadrarea localităţilor în liste. Conform Ordinului MMDD 1269/2008 (care înlocuieşte ordinul MMGA nr.347/2007) privind aprobarea încadrării localităţilor în liste, în judeţul Brăila există localităţi unde: Lista1 - nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt mai mari decât valoarea limită plus marja de toleranţă:

• Vădeni – pentru dioxid de sulf; • Brăila, Vadeni – pentru dioxid de azot şi oxizi de azot; • Brăila, Cazasu, Chişcani, Frecăţei, Măraşu, Vădeni - pentru pulberi în

suspensie Lista 2 - nivelurile concentraţiilor unuia sau mai multor poluanţi sunt între valoarea limită şi valoarea limită plus marja de toleranţă: Bordei Verde, Cireşu, Făurei, Gemenele, Grădiştea, Gropeni, Ianca, Însurăţei, Maxineni, Mircea Voda, Movila Miresii, Racoviţa, Râmnicelu, Romanu, Salcia Tudor, Scortaru Nou, Silistea, Stancuţa, Surdila Găiseanca, Surdila Greci, Suteşti, Tichileşti, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufeşti, Unirea, Viziru, Zăvoiaia – pentru dioxid de azot şi oxizi de azot. Pe teritoriul judeţului Brăila nu s-au constatat şi nu s-au delimitat zone critice generate de poluarea atmosferei. Aceste concluzii sunt rezultatul, atât al activităţii de monitorizare a atmosferei, cât şi din Studiile de Impact şi Bilanţurile de Mediu, elaborate de diferite institute de specialitate pentru unii agenţi economici. Indicatorii de poluare a atmosferei la imisie urmăriţi (NOx, SO2, NH3, H2S, pulberi în suspensie şi sedimentabile şi Cl2) s-au situat mult sub valorile concentraţiilor maxime admise şi nu s-au înregistrat precipitaţii acide. b. Starea apelor de suprafaţă şi subterane Reţeaua hidrografică a judeţului Brăila poartă amprenta climatului temperat continental şi a reliefului alcătuit din câmpuri relativ netede, în cuprinsul cărora sunt schiţate văi largi ale unor cursuri de apă ce au direcţia nord-vest, sud-est şi depresiuni închise, în care se găsesc lacuri temporare sau permanente. Hidrografia judeţului se caracterizează pe de o parte prin faptul că apele curgătoare sunt ape alohtone având caracter tranzitoriu, iar pe de altă parte, prin faptul că în toate microdepresiunile (crovuri) se cantonează lacuri. Apele de suprafaţă Judeţul Brăila dispune de o reţea hidrografică în lungime de 603,5 km, organizată pe 5 bazine hidrografice, astfel: 1. Bazinul Hidrografic al fluviului Dunarea (222,5 km, Debit mediu = 6200 m3/s; îndiguit 217,4 km). Cea mai importantă arteră hidrografică a judeţului este Dunărea



114

cu cele două braţe principale: Braţul Măcin (Dunărea Veche) spre Dobrogea şi Braţul Cremenea, spre Câmpia Brăilei, închizând la mijloc fosta Baltă a Brăilei, actualmente compusă din incinta indiguită Insula Mare a Brăilei cu o suprafaţă de 76.700 ha şi Parcul Natural "Balta Mică a Brăilei" (Insula Mică a Brăilei) cu o suprafaţă de 17.529 ha, din care 3.626 ha o constituie luciul de apă al bălţilor şi iezerelor din aria protejată. Fluviul Dunărea este utilizat în scopul navigaţiei fluviale şi maritime, alimentări cu apă pentru populaţie, industrie, zootehnie şi irigaţii. Dunărea are o mare importanţă economică, atât din punct de vedere al traficului fluvial, al alimentării cu apă a municipiului Brăila cât şi a sistemelor de irigaţii. în anul 2003 consumul de apă realizat din fluviul Dunărea reprezintă circa 93,5 % din totalul volumului de apă captat la nivelul întregului judeţ. 2. Bazinul Hidrografic al râului Buzău (207 km, Q med = 26,32 m3/s), utilizat în special pentru irigaţii şi industrie. 3. Bazinul Hidrografic al râului Călmăţui (119 km, Q med = 0,872 m3/s), curge pe teritoriul judeţului Brăila între Jugureanu şi Gura Călmăţui, pe o distanţă de 84 km, în cea mai mare parte fiind amenajat pentru irigaţii. 4. Bazinul Hidrografic al râului Siret (55 km, Qmed = 220 m3/s) utilizat pentru irigaţii şi amenajări piscicole. Răul Siret delimitează partea de nord a judeţului Brăila de judeţul Galaţi, pe o lungime de 50 km. Pe partea dreaptă, la Voineşti, primeşte ca afluent râul Buzău, care udă teritoriul judeţului Brăila pe o lungime de 126 km. 5. Bazinul Hidrografic al râului Ialomiţa cu subbazinul Strachina care are un număr redus de folosinţe de apă în judeţul Brăila. Lacurile din judeţul Brăila sunt de trei categorii: −clastocarstice: Ianca, Plopu, Movila Miresii Secu, Lutu Alb, Tătaru, Colţea, Plascu −limanuri fluviatile: Jirlău, Ciulniţa şi Câineni −lacuri de luncă: lacurile din lunca Dunării Alte categorii de ape de suprafaţă: • lacurile de meandru şi de braţ părăsit (Blasova, Japşa Plopilor, Sărat, Batogu,

Bentu Batogu, Lacu Sărat) • lacuri de acumulare (Galbeni şi Satuc pe pârâul Valea Boului, precum şi Mircea

Vodă pe Buzoel Nord) • lacurile terapeutice sărate (Lacu Sărat I şi II, Câineni Bai, Movila Miresii,

Batogu) • lacuri cu apă dulce şi amenajări piscicole (Blasova, Seicuţa, Plopu, Lacul Dulce,

Popa respectiv amenajările piscicole Maxineni, Grădiştea, Lutul Alb, Vultureni, Iezna, Seaca, Zavoaia şi Jirlău).

Zonele afectate de eroziuni de maluri sunt: -comuna Maxineni, sat Corbu Vechi - pe râul Siret - protecţie 60 ha teren agricol şi 150 gospodării;



115

-comuna Racoviţa, sat Racoviţa - pe râul Buzău - protecţie 3 ha teren agricol şi 10 gospodării; -comuna Râmnicelu, sat Mihail Kogălniceanu - pe râul Buzău - protecţie 3 ha teren agricol şi 18 gospodării; -comuna Scortaru Nou - pe râul Buzău : -satul Pitulaţi - protecţie 3 ha teren agricol, 30 gospodării şi 1 km. căi de comunicaţie; -satul Scorţaru Nou - protecţie 5 ha teren agricol, 15 gospodării, reţea electrică, drum comunal 200 ml; -satul Gurguieţi - protecţie 1,5 ha teren agricol, 4 gospodării, 80 ml drum judeţean. -comuna Suteşti - pe răul Buzău : protecţie 2 ha teren agricol, 18 gospodării, 3 hale industriale. Apele subterane: Acviferul freatic din judeţul Brăila dispune de o resursă totală de 6.614,44 l/s, din care resursa totală potabilă are valoarea de 783,55 l/s (resursa de bilanţ), iar restul de 5830,89 l/s reprezintă ape nepotabile, ce intră în categoria resurselor în afară de bilanţ; Acviferul de adâncime din judeţul Brăila are o resursă totală calculată de 17562,85 l/s, din care resursa totală potabilă (de bilanţ) are valoarea de 8264,0 l/s, diferenţa de 9298,78 l/s reprezentând ape nepotabile ce intră în categoria resurse în afară de bilanţ. Ape minerale şi termale În judeţul Brăila există patru sonde cu ape geotermale, două la Însurăţei, una la Mihai Bravu şi alta la Victoria. Apa are o temperatură la gura sondei de 90-95oC. Sondele aparţin S.C. FORADEX S.A. Bucureşti şi sunt în custodia primăriilor locale. Apa are un puternic caracter clorurat-sodic-sulfatic-potasic-magneziano-calcic. Actualmente nu sunt utilizate. În trecut a fost utilizată o singură sondă în Însurăţei pentru preparare agent termic pentru locuinţe. Monitorizarea apelor Fluviul Dunărea este monitorizat de S.G.A. Brăila în secţiunile: Dunăre Brăila 1 (km 184), Dunăre Brăila 2 (rezerva pentru potabilizare - km 183) şi Dunăre Gropeni (km 196), iar Râul Călmăţui în două secţiuni de monitorizare: Călmăţui - Cireşu şi Călmăţui - Berteştii de Jos. La nivelul judeţului Brăila sunt monitorizate 7 lacuri naturale şi anume: Lacu Sărat, Jirlău, Movila Miresii, Ianca, Ciulniţa, Balta Albă şi Balta Amara. Pentru subteran sunt monitorizate 44 de foraje hidrogeologice, din care 23 sunt foraje de supraveghere şi 21 foraje de control. Sursa teoretică de suprafaţă este formată din râurile Buzău şi Siret, precum şi fluviul Dunărea, cu menţiunea că secţiunea de măsurare al debitului pentru Dunăre este situată în aval de punctul de vărsare al râului Buzău. Râurile Buzău şi Siret sunt situate preponderent în afara judeţului, resursele lor fiind disponibile şi altor judeţe pe care le traversează.



116

Alimentarea cu apa se realizează din surse de suprafaţă şi subteran pentru populaţie, industrie, irigaţii şi piscicultură. Utilizatorii resurselor de apă plătesc utilizarea acesteia Administraţiei Naţionale “Apele Române” , în calitate de operator unic al resurselor de apă. Starea chimică a apelor se stabileşte în raport cu concentraţia substanţelor periculoase relevante şi prioritare/prioritar periculoase, respectiv concentraţia fracţiunii dizolvate a metalelor grele. Metalele monitorizate sunt: Zn, Cu, Ni, Cr, Fe şi Mn. Din punct de vedere a stării ecologice secţiunilor monitorizate pe râurile interioare s-a regăsit: - Calmăţui - Cireşu - calitate moderată; - Calmaţui - Berteştii de Jos - calitate moderată. Din punct de vedere al indicelui saprob fitoplancton s-a regăsit stare bună pe Călmăţui - Cireşu şi stare moderată pe Călmăţui - Berteştii de Jos. APM Brăila a avut programate în anul 2007 pentru monitorizare două lacuri: Tătaru şi Jirlău pentru a fi analizate din punct de vedere fizico-chimic. Deoarece lacul Tătaru era secat nu s-au putut preleva probele de apă care erau planificate cu o frecvenţă de 1 probă/ trimestru. Pentru lacul Jirlău s-au obţinut valori care se încadrează în categoria de calitate din care acesta face parte. În ceea ce priveşte starea fluviului Dunărea, în anul 2007 starea chimică a fost determinată la nivelul a 3 secţiuni cu monitoring de supraveghere şi anume: Dunăre Brăila 1, Dunăre Brăila 2 şi Dunăre Gropeni. S-a regăsit stare foarte bună la Cu, Zn, Cr în concentraţie totală şi starea chimică moderată la Fe pentru aceste 3 secţiuni. Din punct de vedere a stării ecologice şi din punct de vedere al indicelui saprob fitoplancton a secţiunilor monitorizate pe Dunăre s-a regăsit Dunăre Brăila 1 având calitate foarte bună. ; s-a regăsit stare bună pe Dunăre Brăila 1. Din punct de vedere al nutrienţilor s-a regăsit stare bună de calitate la Dunăre Brăila 1, sectiune monitorizată ca zona vulnerabilă. Zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă: pe teritoriul judeţului Brăila nu s-au constatat zone critice din punct de vedere al poluării apelor de suprafaţă. Zone critice din punct de vedere al calităţii apelor subterane: la nivelul judeţului Brăila se întâlnesc doua zone critice ca urmare a poluărilor istorice din: - 1986 când a avut loc poluarea localităţii Ţepes Vodă, com Movila Miresii generată de avarierea conductei de transport benzină ce aparţinea SC Petrotrans SA Ploieşti şi care a afectat pânza freatică, facând imposibilă pâna în prezent utilizarea apei din 8 fântâni. - 1991 când a avut loc poluarea cu produse petroliere a solului, subsolului şi pânzei freatice, concomitent cu afectarea stării de confort a unui număr de 11 locuinţe prin ascensionarea produsului petrolier, în cartierul Chercea din municipiul Brăila. Conducta de transport produse petroliere aparţinea SC Petrotrans SA Ploieşti.



117

În 2009, Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila a anunţat că va investi aproape 50 milioane euro pentru proiectarea şi execuţia staţiei de epurare a apelor uzate din oraşul Brăila, avantajoasă din punct de vedere al protecţiei mediului, al protecţiei sănătăţii locuitorilor. Staţia va fi gata în circa doi ani (Ecomagazin, 30 ianuarie 2009). “Este o investiţie necesară şi foarte importantă pentru noi, iar conform convenţiilor încheiate de România cu Comisia Europeană, investiţiile de acest fel sunt obligatorii”, a declarat directorul general al companiei Mihail Chiriţă, care a explicat că banii provin în proporţie de 75% din fonduri nerambursabile de la Comisia Europeană, iar restul dintr-un “împrumut pe termen lung” contractat de Consiliul Local Brăila de la Banca Europeană de Investiţii (BEI). Staţia de epurare este, şi ajută, totodată, la curăţirea apelor Dunării”, a adăugat directorul companiei de utilităţi publice Dunărea Brăila.

c. Starea solurilor Solul se formează printr-un proces foarte lent, el poate fi considerat ca resursă neregenerabilă. Solul ne furnizează produse agricole, biomasă şi materii prime. El serveşte ca o platformă pentru activităţile umane şi peisaj şi ca o arhivă culturală şi joacă un rol esenţial pentru habitat. Solul depozitează, filtrează şi transformă multe substanţe, incluzând apa, nutrienţii şi carbonul. Solul este principalul suport al tuturor activităţilor socio-economice şi constituie factorul de mediu expus cel mai uşor la poluare. Calitatea solului este determinată de factori naturali cum sunt relieful, clima, vegetaţia, timpul, dar şi de factori antropici. Astfel, practicile agricole neadaptate la condiţiile de mediu, tratamentele şi fertilizările făcute făra fundamentare agro-pedologică, agrotehnică, deversările de substanţe chimice periculoase, depozitările de deşeuri de toate categoriile, reprezintă factori antropici care modificăsensibil şi rapid calitatea solurilor. În functie de destinaţie, terenurile sunt : • terenuri cu destinaţie agricolă :

∝ terenurile agricole productive – arabile, viile livezile, pepinierele viticole, pomicole, păşunile, fâneţele, serele, solariile, răsadniţele etc.

∝ terenurile cu vegetaţie forestieră dacă nu fac parte din amenajările silvice, păşuni, împădurite;

∝ terenurile ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice, amenajări piscicole şi de îmbunătaţiri funciare, drumuri tehnologice etc.

∝ terenuri neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia agricolă.

• terenuri cu destinaţie forestieră ; • terenuri aflate permanent sub ape ; • terenuri din intravilan, aferente localităţilor urbane şi rurale pe care sunt amplasate

construcţiile, alte amenajări ale localităţilor, inclusiv terenurile agricole şi forestiere ;

• terenuri cu destinaţii speciale cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale şi aeriene, plajele, rezervaţiile, monumentele naturii, ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice etc.



118

Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor Îngrăşăminte Îngrăşămintele de orice natura, aplicate în mod raţional, ocupă un loc prioritar pentru menţinerea şi sporirea fertilităţii solului, pentru creşterea producţiilor agricole. Totuşi, în cazul în care sunt folosite fără a se lua în considerare natura solurilor, condiţiile meteorologice concrete şi necesităţile plantelor pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (mai cu seamă prin acumularea nitraţilor). Soluri afectate de reziduuri zootehnice Poluarea cu reziduuri provenite din activitatea zootehnică se înregistrează, în special, în mediul rural. Reziduurile zootehnice se clasifica astfel:

- biomasa vegetală; - gunoi de grajd; - dejecţii păstoase semilichide şi lichide; - resturi furajere; - cadavre.

Deşi deşeurile prezentate mai sus se încadrează în clasa celor uşor degradabile, acestea generează în procesul de descompunere diferite gaze şi substanţe care pot constitui o sursă de impact semnificativă asupra mediului şi în special asupra solului. În vederea prevenirii impactului negativ asupra calităţii solului şi a apelor subterane, s-au stabilit măsuri de monitorizare a calităţii solurilor pe care se vor aplica apele dejecţiilor animaliere provenite din sectorul zootehnic. Motivele de precauţie, de prevenire a potenţialului poluant al reziduurilor folosite în agricultură fac în fapt parte integrantă din tehnologia şi îmbunătăţirea lor ca îngraşăminte şi amendamente. În compoziţia deşeului menajer din mediul rural între 80% şi 90% o reprezintă gunoiul de grajd. Cantitatea de reziduuri animaliere eliminată în anul 2007 este de aproximativ 6.600 t. Soluri afectate de irigărea terenurilor agricole Suprafaţa agricolă irigată este suprafaţa amenajată pentru irigat, pe care a fost distribuită apa pe cale artificială, într-un an, în vederea dezvoltării plantelor în condiţii optime. Utilizarea irigaţiilor a devenit indispensabilă în condiţiile climatului arid şi secetos specific judeţului Brăila. Regimul de uscăciune a fost accentuat totodată de creşterea presiunii demografice şi a schimbărilor climatice. Abaterile de la regimul optim de irigare pot avea efecte negative asupra solului. Modificări însemnate pot avea loc din cauza calitătii apei de irigare folosite, fiind posibilă apariţia fenomenelor de salinizare şi alcalinizare (în situaţia apelor conţinând săruri), sau modificarea texturii (în masura în care apa conţine aluviuni în suspensie). Zone critice din punct de vedere al degradării/poluării solului Zonele critice din punct de vedere al deteriorării/poluării solului cuprind: 1.Terenurile afectate de diferite procese de degradare:



119

a) Arealele largi cu restricţiile de ordin climatic (soluri cu exces de apă, soluri cu procese de sărăturare, soluri afectate de compactare, soluri afectate de eroziune eoliană), totalizând o suprafaţă de cca. 179013 ha. b) Eroziunea solului şi alunecările de teren reprezintă un important factor limitativ al calităţii solului. Principala cauză a alunecărilor de teren înregistrate în judeţul Brăila o constituie eroziunea apelor curgătoare. Au fost identificate zonele privind riscurile naturale la alunecări de teren şi inundaţii în comunele: Chiscani, Măxineni, Racoviţa, Râmnicelu, Scorţaru Nou, Racoviţa. c)Zone vulnerabile şi potenţial vulnerabile la poluarea cu nitraţi din surse agricole: La sfârşitul anului 2008, a fost emis Ordinul nr.1552/743 al Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile şi al Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea listei localităţilor pe judeţe unde există surse de nitraţi din activităţi agricole. În judeţul Brăila acestă listă cuprinde 40 de localităti. 2. Zone critice din punct de vedere al poluării solului În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 1408/23.11.2007 care reglementează modalităţile de investigare şi evaluare a poluării solului şi subsolului în scopul identificării prejudiciilor aduse acestora şi stabilirii responsabilităţilor pentru refacerea mediului geologic: - Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului îi revine obligaţia de a realiza identificarea preliminară a siturilor contaminate, prin instituţiile din subordine, pe baza chestionarelor prevăzute în anexele nr. 1 şi 2 ale H.G. nr. 1408/23.11.2007, a documentaţiei existente pentru actul de reglementare emis şi a rapoartelor anuale efectuate de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice. - Prin ordin comun al conducătorilor autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului şi dezvoltare durabilă, autorităţii publice centrale în domeniile economiei şi finanţelor şi autorităţii publice centrale în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale se vor aproba: a.lista siturilor contaminate istoric, orfane, abandonate; b.lista siturilor contaminate actual. Conform Planului de implementare a HG nr. 1408/2007, în primele luni ale anului 2009 au fost întocmite şi transmise către ARPM Galaţi propunerile APM Brăila privind lista siturilor contaminate şi lista siturilor potenţial contaminate din judeţul Brăila pe baza informaţiilor deţinute de APM Brăila în cadrul documentaţiilor depuse de titularii de activităţi pentru obţinerea avizelor de încetare a activităţilor care au fost analizate şi evaluate. Cele două liste propuse de APM Brăila conţin 19 situri contaminate şi 3 situri potenţial contaminate şi cuprind amplasamente aparţinând SC PETROM SA, SC Mioriţa SA, SC PAL SA, SC TERMOELECTRICA SA. Reconstrucţia ecologică a solurilor În noiembrie 2007 a intrat în vigoare H.G. nr.1403 privind refacerea zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate. Această hotărâre stabileşte cadrul legal pentru desfăşurarea activităţilor de curăţare, remediere şi/sau reconstrucţie ecologică a zonelor în care solul, subsolul şi ecosistemele terestre au fost afectate. Metodologiile de refacere a mediului geologic se stabilesc de autoritatea competentă pentru protecţia mediului în urma analizei raportului geologic final de investigare şi evaluare a poluării mediului geologic şi, după caz, a studiului evaluării de risc, luând în considerare următoarele:



120

• caracteristicile şi funcţiile solului, ale formaţiunilor geologice şi ale apelor subterane;

• tipul şi concentraţia, gradul de risc pe care îl prezintă poluanţii, organismele sau microorganismele nocive;

• distribuţia poluanţilor în mediul geologic; • volumul solului poluat sau subsolului care necesită tratarea, localizarea,

adâncimea şi accesibilitatea acestuia; • obiectivele refacerii mediului geologic şi intervalul de timp necesar pentru

atingerea acestora; • raportul cost/beneficiu al metodologiilor de refacere a mediului geologic;

destinaţia terenului după refacerea mediului geologic şi posibilitatea utilizării acestuia, având în vedere potenţialul de dezvoltare al zonei sau folosinţa terenului preconizată pentru viitor. Starea pădurilor Un hectar de pădure fixează anual între 6 şi 10 tone de dioxid de carbon şi eliberează între 12-20 de tone de oxigen şi uleiuri eterice extrem de benefice pentru sistemul respirator al oamenilor şi animalelor. Pădurile reprezintă în primul rând o valoare ecologică, fiind plamânul verde al ţării. Fondul forestier se constituie din totalitatea suprafeţelor pădurilor, a terenurilor destinate împăduririi, a celor care servesc nevoilor de cultură, producţie şi administraţie silvică şi a terenurilor neproductive incluse în amenajamentele silvice. Habitatele cu vegetaţie forestieră sunt în general păduri tip zăvoi (circa 5% din suprafaţa judeţului), de salcie, de amestec sau în regim de plantaţie. Acestea sunt situate: -80% în luncile inundabile ale fluviului Dunărea şi ale râurilor Buzău şi Siret (predominant din plop şi salcie); -20% sunt păduri de terasă pe raza judeţului, compuse preponderent din salcâm şi stejar, cele mai importante fiind trupurile: Viişoara, Colţea, Tătaru, Râmnicelu, Romanu, Rubla şi Lacu Sărat:

3.Gestionarea deşeurilor Ca urmare a transpunerii legislaţiei europene în domeniul gestionării deşeurilor şi conform prevederilor Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 78/2000 privind regimul deşeurilor, modificată şi aprobată prin Legea 426/2001, în România, a fost elaborată Strategia Natională de Gestionare a Deşeurilor (SNGD), care are ca scop crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea şi implementarea unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor, eficient din punct de vedere ecologic şi economic. Prevederile SNGD se aplică pentru toate tipurile de deşeuri generate pe teritoriul ţării. Gestionarea deşeurilor cuprinde toate activităţile de colectare, transport, tratare, recuperare şi eliminare a deşeurilor. Începând cu anul 1995, colectarea şi procesarea informaţiilor referitoare la tipurile şi cantitatile de deşeuri s-a făcut în conformitate cu cerinţele europene de clasificare (Catalogul European al Deşeurilor, înlocuit în anul



121

2002 cu Lista cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase) şi de raportare la EUROSTAT şi la Agenţia Europeană de Mediu (prin reţeaua EIONET). La ora actuală, principala modalitate de eliminare a deşeurilor menajere şi asimilabile acestora este depozitarea, întrucât doar un procent relativ mic de deşeuri sunt colectate selectiv şi valorificate sau tratate pentru că nu există instalaţii pentru tratarea deşeurilor municipale. În Regiunea 2 Sud-Est prelucrarea deşeurilor de hârtie, metal, mase plastice, în vederea reciclării, se realizează în principal prin puncte de colectare autorizate. Aceste puncte de colectare primesc materiale separate de la colectori neautorizaţi, de la persoane private sau direct de la cei ce desfaşoară activităţi comerciale. Deşeurile colectate sunt predate catre agenţii economici valorificatori. Valorificarea deşeurilor se realizează, în general, pentru deşeurile de mase plastice, metale, hârtie şi carton, cauciucuri, acumulatori, etc. Valorificarea finală se realizează în fabrici unde sunt produse materiale noi precum hârtie carton. În cadrul regiunii valorificarea deşeurilor reciclabile se poate realiza de către SC ANDTOMI SRL Brăila. În prezent în judeţul Brăila: - exista sistem de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile. - este finalizată prima staţie de compostare a deşeurilor biodegradabile ( gunoi de grajd şi reziduuri vegetale ) în localitatea Ianca prin Schema de finanţare Phare CES 2004 – Schema de investiţii pentru proiecte mici de gestionare a deşeurilor, dată în folosinţa în noiembrie 2008. - nu există staţii de tratare mecanobiologică a deşeurilor municipale. - nu se utilizează alte metode de tratare / valorificare a deşeurilor municipale. Deşeurile menajere şi industriale asimilabile acestora, generate de agenţii economici şi populaţia municipiului Brăila sunt eliminate la Depozitul Ecologic Muchea amplasat la 14 Km faţă de oraş pe DJ 202 Brăila –Focşani. Acest depozit este construit în conformitate cu cerinţele U.E. De la începutul funcţionării primei celule (anul 2002) şi până la sfârşitul anului 2007, cantitatea de deşeuri menajere depozitată este de 394820.24 tone. Închiderea primei celule şi deschiderea celei de-a doua celule s-a preconizat a fi realizată în anul 2009. Operatorul care administrează Depozitul ecologic Muchea este SC TRACON SA Brăila. Datorită amenajării acestui depozit poluarea aerului şi a solului este diminuată datorită practicii exploatării pe celule şi acoperirea cu materiale inerte şi impermeabilizarea acestuia. La nivelul judeţului Brăila sunt stabilite următoarele date pentru sistarea depozitării, în conformitate cu prevederile HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor: • depozitul neecologic de deşeuri menajere Făurei are o suprafaţă de 1.5 ha şi o capacitate de 33000 mc cu un grad de umplere de 95% - va sista depozitarea până în 2017 • depozitul neecologic de deşeuri menajere Ianca are o suprafaţa de 0,97 ha şi un grad de umplere de 50% - va sista depozitarea în anul 2009



122

• 155 de platforme rurale, care pâna la 1 sept 2009 au fost închise în proporţie de 100%. Batalul neecologic de şlam petrolier a sistat depozitarea în 2006. Până în prezent a fost procesat şi eliminat şlamul depozitat pe batal. Şlamul existent va fi eliminat şi procesat până la sfârşitul anului 2009. Pentru respectarea termenului de închidere al platformelor de depozitare a deşeurilor din zona rurală (16 iulie 2009), s-au efectuat atât acţiuni de informare a reprezentanţilor tuturor consiliilor locale, cât şi acţiuni educative în toate localităţile judeţului la care au participat autorităţile locale, consilieri, elevi. În vederea respectării termenului de închidere al platformelor, stabilit prin lege, s-a întocmit calendarul de închidere pentru fiecare localitate. Termenele au fost stabilite eşalonat pe parcursul anului 2009. Pentru reducerea cantităţilor de deşeuri depozitate s-au amplasat containere pentru colectarea deşeurilor reciclabile, în toate localităţile din zona rurală. În ianuarie 2009 s-a finalizat investiţia în domeniul gestionării deşeurilor din oraşul Ianca, mai exact Staţia de compostare a deşeurilor biodegradabile cu o producţie de aproximativ 5.000 t compost pe o perioada de şase luni. Un alt proiect finanţat de UE prin Programul PHARE 2005 – “Implementarea unui sistem de management al deşeurilor în oraşul Însurăţei şi satele componente” – se derulează în oraşul Însurăţei. Acesta constă în construirea unei staţii de compost a deşeurilor biodegradabile, amplasarea a 20 puncte de colectare a deşeurilor şi înfiinţarea serviciului local de salubrizare. În prezent, la nivelul judeţului Brăila nu există instalaţii pentru tratarea şi eliminarea deşeurilor periculoase. Pâna la înfiintarea unor facilităţi de tratare/eliminare la nivelul judeţului, deşeurile periculoase ce vor fi colectate pot fi tratate şi eliminate în cadrul instalaţiilor ce există la nivelul regiunii (coincinerare - SC Lafarge Medgidia, incineratoare de deşeuri medicale jud. Constanţa şi jud. Tulcea). Gestionarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice intră sub incidenţa Directivei 2002/96/CE a Parlamentului şi Consiliului European din 27 ianuarie 2003 privind DEEE, transpusă în legislaţia românească prin HG 448/2005 privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice. În judeţul Brăila nu există instalaţii pentru tratarea deşeurilor de echipamente electrice şi electronice. Deşeurile de echipamentele electrice şi electronice se vor elimina către agenţi economici autorizaţi. În anul 2007 au funcţionat două puncte de colectare a DEEE în oraşele Ianca şi Făurei, cantităţile colectate fiind sub 1 tonă. În anul 2007 SC Amromeli SRL a fost singurul agent economic care a desfaşurat activitatea de colectare DEEE, participând şi la campania naţională de colectare a DEEE. În municipiul Brăila agentii economici autorizati care colectează DEEE-uri sunt SC BRAICATA şi SC AMROMELI SRL. Regimul vehiculelor scoase din uz este reglementat prin Directiva 2000/53/CE, transpusă în legislaţia românească prin HG 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz, modificată şi completată prin HG 1313/2006. Aceste hotărâri reglementează măsurile de prevenire a producerii de deşeuri provenite de la vehiculele scoase din uz şi reutilizarea, reciclarea, precum şi alte forme de valorificare a VSU şi



123

a componentelor acestora, în vederea reducerii cantităţii de deşeuri destinate eliminării. În judeţul Brăila singurul agent economic care în anul 2006 era autorizat pentru colectarea şi dezmembrarea VSU a fost SC MIORIŢA COM SRL. În anul 2008 a fost lansat Proiectul “Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi”, finanţat printr-un acord de împrumut şi asistenţă financiară cu Banca Mondiala şi respective Facilitatea Globală de Mediu (GEF) de care beneficiază 3 localităţi din judeţul Brăila, zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi (ZVN): Chişcani (în anul 2010), Movila Miresii (în anul 2011) şi Vădeni (în anul 2012). Cele trei consilii locale beneficiare ale proiectului vor asigura cofinanţarea de minim 5% din valoarea lucrărilor de investiţii propuse şi au capacitatea de a susţine financiar costurile legate de operarea platformelor de colectare şi management al deşeurilor şi al echipamentelor oferite prin proiect. Proiectul, în valoare de 50 de mil. de Euro, finatat de Guvernul României prîntr-un împrumut de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, va fi implementat în perioada 2008 - 2013. Obiectivele generale urmărite în cadrul acestui proiect constau în: - realizarea unor platforme pentru colectarea gunoiului de grajd şi a gunoiului menajer; - lucrări de reabilitare a păşunilor; - plantarea de perdele vegetative pentru protecţia cursurilor de apă; - reabilitarea sau extinderea sistemelor de canalizare şi tratare a apelor uzate în zone în care poluarea este iminentă; - promovarea aplicării Codului de bune practici agricole. Acţiuni care se preconizează în viitor şi care pot influenţa capitalul natural Judeţul Brăila este pe locul 4 între judeţele ţării ca suprafaţă acoperită cu soluri nisipoase pe 31900 ha, fiind cunoscut drept al doilea mare areal de nisipuri din România, după cel al Olteniei de Sud, din Câmpia Română de Nord-Est. în aceste zone se pune problema folosirii lor pentru viticultură şi pomicultură sau păstrării lor în regim natural datorită importanţei lor în meţinerea biodiversităţii. Pentru protecţia mediului înconjurător, se au în vedere situaţiile deosebite cu privire la protecţia solului din judeţ, urmărindu-se permanent realizarea programelor din acest domeniu, printr-o o serie de acţiuni ca: - specialiştii şi cercetătorii vor propune soluţii certe şi eficiente pentru folosirea de îngrăşăminte naturale şi renunţarea, pe cât posibil, la substanţele chimice; - în actuala structură de ansamblu a producţiei vegetale din judeţul Brăila există suprafeţe importante cărora nu li se dă cea mai adecvată folosinţă, astfel pe cele 31,0 mii ha psamosoluri se cultivă cereale şi plante tehnice când se ştie că aceste terenuri sunt favorabile plantaţiilor pomi-viticole; - în acţiunea de reconsiderare a perdelelor de protecţie împotriva deflaţiei eoliene şi de echilibrare a microclimatului necesar agroecosistemelor se vor avea în vedere şi cultivarea speciilor horticole alături de cele silvice.



124

Agricultura, în calitate de principal suport al bunăstării şi creşterii economice, dar şi a majorării exporturilor, precum şi în calitate de garant al securităţii alimentare a populaţiei ocupă, prin tradiţie un loc important în economia judeţului Brăila. Agricultura constituie şi principala cale de îmbunătăţire a standardului de viaţă în mediul rural. Judeţul Brăila este unul din marile judeţe agricole ale ţării. După anul 2000, evoluţia suprafeţelor cultivate cu leguminoase pentru boabe, cartofi şi legume, este oscilantă dar se remarcă o uşoară îmbunătăţire, bazată exclusiv pe extinderea din sectorul privat. Suprafețele cultivate cu cereale pentru boabe (grâu, secară, orz, ovăz, mei, alte cereale) totalizează la nivelul județului 201.103 ha sau 57,61% din suprafața arabilă. Suprafețele cultivate cu plante uleioase (floarea-soarelui, rapiță, soia boabe, in pentru ulei, ricin, muștar, mac, alte plante uleioase), totalizează la nivelul județului 94.479 ha sau 27,07% din suprafața arabilă. Suprafețele cultivate cu leguminoase pentru boabe (mazăre, fasole, năut, linte și bob, lupin, alte leguminoase pentru boabe) totalizează la nivelul județului 2.003 ha sau 0,58% din suprafața arabilă. Suprafeţele cultivate cu păşuni şi fâneţe totalizează la nivelul judeţului circa 33.546 de hectare sau aproximativ 8,6 % din suprafaţa arabilă, majoritatea covârşitoare a acestora, respectiv circa 97,6 %, aparţinând sectorului agricol privat. Cu toate că judeţul Brăila nu este perceput ca un judeţ cu o horticultură deosebit de puternică, suprafeţele ocupate de culturile horticole nu sunt neglijabile, mai ales din punctul de vedere al rezultatelor. Horticultura brăileană este marea şansă de redresare economică şi socială pentru agricultura preponderentă în economia judeţului. Dintre direcţiile de viitor specifice horticulturii brăilene menţionăm: • În legumicultură se vor căuta permanent soluţii noi, care să concure la sporirea

producţiei, devansarea apariţiei acesteia, diversificarea sortimentului, în condiţii de eficienţă economică ridicată, prin:

- asigurarea cu legume proaspete pe o perioadă cât mai îndelungată de timp din an, prin introducerea în cultură a unor soiuri şi hibrizi valoroşi de precocitate şi calităţi deosebite; - folosirea întregului potenţial de producţie al terenului prin sistemul de culturi anticipate, asociate, succesive, precum şi creşterea suprafeţelor de legume şi verdeţuri; - practicarea unei legumiculturi moderne, bazate pe mecanizare, cu respectarea strictă şi integrală a normelor tehnologice, a asolamentelor, a rotaţiei culturilor, reducerea consumului de pesticide; • La cultura cartofului suprafeţele şi producţiile planificate vor trebui să asigure

o bună aprovizionare a populaţiei în tot cursul anului, inclusiv prin amplasarea culturii cartofilor în unităţi de producţie dinainte microzonate. după cele mai



125

bune culturi premergătoare, pe soluri uşor nisipoase şi în condiţii certe de irigare;

• În viticultură, în sinteza principalilor indicatori ai dezvoltării economico-

sociale a judeţului Brăila, este prevăzută extinderea noilor plantaţii cu viţă de vie, îndeosebi pe terenuri nisipoase.

• Pentru pomicultură, de asemenea, sunt recomandate extinderea noilor livezi de

pomi sau arbuşti fructiferi pe nisipuri şi alte terenuri necerealiere, păstrând recomandările cercetării de profil:

- aplicarea în totalitate a complexului de măsuri agropedoameliorative pentru noile plantaţii după tehnologia specifică de cultura pomilor pe nisipuri a SCCCPN Dăbuleni - Dolj; - indicarea sortimentului de soiuri şi a conveerului varietal şi de coacere, îndeosebi pentru speciile de pomi fructiferi care sunt mai pretabile în zona noastră cais, piersic, cireş, vişin; - folosirea intensivă a terenului din noile plantaţii pomicole se va realiza prin cultivarea intercalată a acelor plante, în funcţie de vârsta plantaţiei, sistemul de cultură, fertilitatea solului, etc. Prin cultura legumelor se va asigura o mai bună valorificare a terenurilor aluviale de luncă, nisipoase ş.a. datorită posibilităţilor de efectuare pe scară largă a succesiunilor legumicole atât în cultura de câmp liber cât şi la cea protejată în sere şi solarii. Resursele legumiculturii brăilene, trebuiesc reorientate pe amplasamentele tradiţionale, cu refacerea sistemelor hidroameliorative şi de irigaţii, cu efectuarea unor cuprinzătoare fertilizări organice şi conexiunea cu arealele legumicole ecologic asemănătoare. Câteva direcţii de cercetare abordate în prezent converg spre următoarele probleme: - aprofundarea condiţiilor ecopedologice şi ecoclimatice specifice agroecosistemelor viticole de pe nisipurile din judeţul Brăila; - stabilirea gradului de favorabilitate a conveerului varietal de soiuri, conform „Listei de soiuri recomandate şi autorizate la plantare în arealele delimitate din România” şi a rezultatelor cercetărilor proprii; - promovarea unor soiuri şi tehnologii în vederea reducerii numărului de tratamente fîtosanitare şi intervenţii mecanizate care pot valorifica terenurile slab-fertile şi degradate; Studiile întreprinse pe un şir plurianual (40-60 de ani) au condus la concluzia că principalele ecosisteme viticole se împart în trei ecostaţiuni naturale: - ecostaţiunea nordic – brăileană 4605 ha 5710 ha - ecostaţiunea dunăreană 5484 ha 7423 ha - ecostaţiunea sudic-brăileană 4888 ha 7426 ha Astfel, cercetarea ştiinţifică va fi riguros pusă la contribuţie, aceasta fiind cea mai eficientă pârghie necesară la proiectarea unei exploataţii viticole care să asigure



126

parametri optimi de producţie pe toată durata ciclului normat de 20-25 de ani, precum şi calităţi oenologice superioare prin vinificaţie. Varianta de dezvoltare pe care o propunem doreşte să corecteze unele erori petrecute în prima etapă de promovare a pomiculturii în judeţul nostru. Un semnal a fost şi atitudinea mereu rezervată a proprietarilor, care după un gest gospodăresc de a-şi planta pomi fructiferi în curţi, au constatat fie că nu s-au prins, fie că nu au mai ajuns la rod sau s-au uscat. Din păcate, şi în activitatea de cercetare din judeţ deţinem date sumare şi fără posibilitatea de generalizare, cu toate că am efectuat unele încercări pe nisipurile de la Însurăţei şi Râmnicelu, pe sărături la Gulianca şi Corbu Nou sau în Insula Mare a Brăilei. Pentru viitor, considerăm oportună alternativa de a valorifica enclavele accidentate din fondul funciar brăilean, precum şi terenurile cu slabă fertilitate, mai ales nisipurile spulberabile. Horticultura ameliorativă este un concept care se doreşte promovat de la coordonatele integrării modelului ecologic, cu motivaţie ştiinţifică şi aplicabilitate în producţia horticolă brăileană. Acest mod integrator, opţional pentru ecosistemele agricole cu terenuri slab fertile, este una din soluţiile benefice pentru noile modele de agricultură durabilă, cu efecte directe în toate componentele sociale, de la bunăstarea individuală la sanogeneza colectivităţii. Acceptarea conceptului salvgardării societăţii prin menţinerea echilibrului natural şi promovarea biodiversităţii pentru îmbunătăţirea mediului ambiant este şansa supravieţuirii în viitor. Pentru fundamentarea ştiinţifică s-au cristalizat o serie de direcţii strategice, astfel: - în noul concept de agricultură durabilă pentru agrosistemele degradate antropic, culturile horticole (anuale, perene sau multianuale) au un fond biologic şi genetic cu un larg spectru de adaptabilitate la factorii de stres ecologic şi pot oferi soluţii cu pronunţat caracter economic, agroalimentar şi ameliorativ; - obţinerea unor recolte stabile şi de bună calitate impune activităţii de cercetare identificarea acelor funcţii specifice ecofiziologice ale stres-selecţiei la soiurile cu plasticitate genotipică şi fenotipică sporită, pentru a se obţine plante noi prin exploatarea variabilităţii somaclonale induse, prin tehnicile culturii „in vitro” pentru toleranţe la salinitate. Recomandăm, de asemenea, specialiştilor angajaţi în cercetări de ameliorare din viticultură şi pomicultură alegerea unor biotipuri de portaltoi mai puţin folosiţi în practica altoirilor dar care pot induce o toleranţă crescută la salinitate, includerea lor în anumite faze ameliorative prin tehnicile „in vitro”, care permit scurtarea duratei şi sporirea eficienţei. • Dendrologiei şi Arhitecturii peisagiste li se va acorda o atenţie sporită pentru

înfrumuseţarea şi sporirea gradului de civilizaţie, de refacere şi relaxare a oamenilor din municipiul Brăila şi localităţilor rurale ale judeţului prin:



127

- întocmirea la nivelul municipiului Brăila a unui proiect sintetizator multianual al întregului sistem de spaţii verzi existente şi de perspectivă, care să includă specii şi utilităţi; - o inventariere a întregului fond dendro-silvic ornamental pe sectoare ale oraşului şi de înfiinţare a unei pepiniere dendrologice care să deservească şi zona turistică specifică condiţiilor de câmpie (Lacu Sărat, Amara, Balta Albă, ş.a.) - lansarea prin concurs a unor proiecte de arhitectură peisageră pe teme ca: faleza Dunării, platforma chimică Chiscani, Monumentul Nucului la paralela de 45 de grade, staţiunea balneoclimaterică Lacu Sărat, cordonul verde al municipiului Brăila; sistematizarea verde, pe verticală a Insulei Mari a Brăilei; reamenajări peisagistice ale parcurilor, scuarurilor de cartier şi a altor unităţi de spaţiu verde cu dotări edilitare recreative; vor fi cooptaţi specialişti cât mai diverşi, arhitecţi, ingineri horticultori, silvicultori, medici igienişti, artişti plastici ş.a. • Plantele medicinale şi aromatice, cu rol binecunoscut în terapia medicinii

naturiste au certe perspective de răspândire a culturii unor specii ca soluţii de ameliorare şi valorificare a solurilor sărăturate; cercetările efectuate la Câmpul experimental Corbu-Măxineni s-au dovedit a avea o bună adaptare şi asigurare a unor culturi cu eficienţă şi rentabilitate, specii ca: armurariu (Silibium marinum), coriandru (Coriandrum sativum), fenicul (Feniculum vulgare), gălbenele (Calendula officinalis), muştar (Sinapis arvense), laurul păros (Datura stranionium) ş.a.



128

B. A7ALIZA POTE7ȚIALULUI JUDEȚULUI BRĂILA

I. CO7TEXTUL EUROPEA7, 7AŢIO7AL şi REGIO7AL

1. Contextul european

În scopul promovării unei dezvoltări armonioase, Uniunea Europeană acţionează constant pentru întărirea coeziunii economice şi sociale a tuturor statelor membre. Acest obiect vizează reducerea diferenţelor existente între nivelul de dezvoltare a regiunilor sale, inclusiv a zonelor rurale. Politica de coeziune economică şi socială este instrumentul principal utilizat de Comisia Europeană pentru creşterea competitivităţii globale a economiei europene.

Originile politicii de coeziune economică se găsesc în Tratatul de la Roma, dar coeziunea economică şi socială (CES) a devenit obiectiv al Uniunii Europene prin Tratatul de la Maastricht, moment în care politica de coeziune a fost inclusă în Tratatul de constituire a Uniunii Europene.

Coeziunea economică şi socială reprezintă solidaritatea statelor membre cu regiunile din Uniunea Europeană. Politica de coeziune favorizează dezvoltarea echilibrată şi durabilă, reducerea diferenţelor structurale dintre regiuni şi ţări şi promovarea şanselor egale. Politica de coeziune se concretizează prin diverse instrumente financiar, şi în special prin fondurile structurale.

Reforma fondurilor structurale pentru perioada 2000-2006 a centrat politica regională pe patru niveluri de acţiune:

� concentrarea tematică; � concentrarea geografică — reducerea procentului de 51% din populaţia Uniunii beneficiară a sprijinului pentru obiectivele l şi 2, la 35-40% în anul 2006; � concentrarea financiară — 2/3 din fonduri alocate obiectivului 1; � concentrarea obiectivelor de la 6 la doar 3 obiective (Obiectivul1: promovarea dezvoltării şi ajustării structurale a regiunilor mai puţin dezvoltate, Obiectivul 2: sprijinirea conversiei economice şi sociale a zonelor care se confruntă cu dificultăţi structurale şi Obiectivul 3: sprijinirea modernizării şi adaptării educaţiei, formării profesionale şi politicilor sistemelor de ocupare a forţei de muncă în regiunile care nu sunt eligibile în cadrul Obiectivului 1).

Reforma politicii de coeziune pentru 2007-2013 cuprinde următoarele acţiuni structurale:

� mai bună orientare către priorităţile strategice comunitare stabilite prin agenda de la Lisabona şi Goteborg, dezvoltarea unei economii competitive bazate pe cunoaştere; � mai bună concentrare a resurselor către cele mai puţin dezvoltate regiuni urmărind în acelaşi timp şi schimbările din restul regiunilor; � mai bună descentralizare care să permită o implementare mai eficientă, simplă şi transparentă a fondurilor.

Obiectivele politicii de coeziune (Regulamentul Consiliului nr. 1083/2006):



129

Convergenţa statelor membre şi a regiunilor: 251,16 miliarde euro. Acest obiectiv acordă sprijin pentru dezvoltare şi crearea de noi locuri de muncă în statele membre şi regiunile mai puţin dezvoltate, pentru a se crea o reală convergenţă în interiorul Uniunii Europene. Sunt eligibile acele regiuni al căror PIB/locuitor este sub 75% din media Uniunii Europene, în principal regiuni din noile state membre. Până în 2013, suportul comunitar va fi acordat regiunilor al căror PIB/locuitor este sub 75% din media UE-15.

Competitivitate şi dezvoltarea resurselor umane: 49,13 miliarde euro. Acest obiectiv sprijină statele membre şi regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul "convergenţă" să se adapteze schimbărilor economice şi sociale, globalizării şi tranziţiei către o societate bazată pe cunoaştere.

Cooperare teritorială: 7,75 miliarde euro. Obiectivul Cooperare teritorială stimulează cooperarea transfrontalieră pentru identificarea unor soluţii comune pentru probleme referitoare la dezvoltarea rurală, urbană şi costalieră, dezvoltarea relaţiilor economice între IMM-uri, ca o continuare a experienţei acumulate prin derularea iniţiativei de cooperare interregională Interreg.

Obiectivul de convergenţă (fostul Obiectiv 1) are scopul de a accelera convergenţa statelor membre şi regiunilor cu dificultăţi de dezvoltare, îmbunătăţind condiţiile de creştere şi de ocupare a forţei de muncă prin mărirea şi îmbunătăţirea calităţii investiţiilor în capitalul fizic şi uman, dezvoltarea inovaţiei şi a societăţii bazate pe cunoaştere, adaptarea la schimbările economice şi sociale, protecţia şi îmbunătăţirea mediului precum şi a eficienţei administrative. Statele membre şi regiunile mai puţin dezvoltate sunt prioritatea numărul unu pentru politica de coeziune europeană (art. 158 al Tratatului).

Obiectivul de competitivitate regională şi ocupare (fostul Obiectiv 2) este destinat, în afara regiunilor mai puţin dezvoltate, să întărească competitivitatea şi atractivitatea regiunilor, precum şi ocuparea forţei de muncă anticipând schimbările socio-economice, inclusiv cele legate de iniţierea schimburilor, prin inovare şi promovarea societăţii bazate pe cunoaştere, antreprenoriat, protecţia şi îmbunătăţirea mediului, precum şi stimularea accesibilităţii, adaptabilităţii angajaţilor şi întreprinderilor şi dezvoltarea pieţelor de muncă pentru favorizarea integrării.

Obiectivul cooperare teritorială europeană este destinat întăririi cooperării transfrontaliere prin iniţiative cumulate locale, care la nivel transnaţional se concretizează în acţiuni de dezvoltare teritorială integrată legate de priorităţile comunitare şi prin crearea de reţele şi prin schimbul de experienţe la nivel teritorial. Cooperarea între regiunile europene este fără îndoială una dintre cele mai dinamice şi mai vizibile dimensiuni ale valorii adăugate comunitare, indiferent de forma sau scara la care acţiunile respective sunt implementate.

În luna octombrie 2008 Comisia Europeană a lansat Carta Verde a Coeziunii Teritoriale şi consultarea publică la nivelul statelor membre privind conceptul de coeziune teritorială şi valoarea sa adăugată ca cea de-a treia dimensiune a politicii de coeziune a Uniunii Europene. La consultările naţionale sunt aşteptate autorităţile publice de la nivel central, regional, local, partenerii economici şi sociali, reprezentanţi ai mediului academic, societăţii civile, cu scopul de a avea o înţelegere mai bună a conceptului de coeziune teritorială şi a implicaţiilor sale asupra conţinutului viitoarei politici de coeziune a Uniunii.



130

Pornind de la ideea ca teritoriul Europei prezintă o structură a aşezărilor marcată de un relativ echilibru între aşezările puternic urbanizate şi cele rurale, Carta Verde subliniază faptul ca acest aspect reprezintă o oportunitate pentru Europa. Pe de alta parte, elemente cu valenţă teritorială, precum concentrarea teritorială, distanţa şi diviziunea administrativă, alături de caracteristicile geografice ale unor teritorii sunt considerate drept principalele obstacole în calea dezvoltării economice şi sociale.

Transformarea obstacolelor în linii de acţiune:

� concentrarea teritorială: depăşirea diferenţelor sub aspectul densităţii. Aglomerările urbane pot genera atât efecte pozitive (concentrare mare a inovării şi productivităţii) cât şi negative (poluare şi excluziune socială). O coordonare mai bună ar facilita complementaritatea funcţiilor dintre oraşele mari şi regiunile înconjurătoare, ducând la maximizarea contribuţiei fiecărui teritoriu la prosperitatea Uniunii în ansamblul său;

� distanţa: interconectarea teritoriilor. Accesul la servicii publice (servicii sanitare, educaţie şi reţele energetice sustenabile, transport eficient, internet) este inegal distribuit la nivelul Uniunii Europene. În unele zone rurale, în medie 40% din populaţie locuieşte la peste 30 minute distanţă de un spital şi 43% la mai mult de 1 oră distanţă de o universitate. La nivelul anului 2007, accesul la internet în zonele rurale a fost, în medie, cu 15% mai scăzut decât în mediul urban;

� diviziunea administrativă: consolidarea cooperării teritoriale. Problemele de mediu asociate schimbărilor climatice, inundaţiilor, pierderii biodiversităţii sau problemelor legate de fenomenul navetismului nu ţin cont de limitele administrative. Carta Verde consideră că aceste probleme pot fi abordate mai eficient cu ajutorul unei cooperări consolidate la diverse niveluri administrative (local, regional, transfrontalier etc.). Politica de coeziune a Uniunii Europene sprijină cooperarea teritorială prin intermediul programelor de cooperare teritorială internaţională, transfrontalieră şi interregională, însă Carta Verde sugerează că ar trebui făcut mai mult în acest sens;

� caracteristicile geografice ale anumitor regiuni: zonele montane, zonele insulare, regiunile cu densitate scăzută a populaţiei, zonele costiere şi zonele cele mai îndepărtate ale Uniunii sunt, de asemenea, considerate bariere pentru o dezvoltare armonioasă a teritoriului Uniunii Europene.

În anul 2007 a fost adoptată Carta de la Leipzig privind oraşele europene durabile şi Agenda Teritorială a Uniunii Europene care conţine principii directoare pentru dezvoltarea spaţială durabilă.

Carta de la Leipzig privind oraşele europene durabile consideră că Europa are nevoie de oraşe puternice, iar în acest sens dezvoltarea urbană integrată ar trebui aplicată unitar la nivelul Europei, cadrul cel mai potrivit fiind cel stabilit la nivel naţional şi european. De asemenea, atenţia factorilor de decizie ar trebui să se concentreze asupra comunităţilor urbane defavorizate.

Ţintele Agendei Teritoriale a Uniunii Europene vor fi atinse prin intermediul structurilor informale de cooperare, în care ministerelor responsabile cu dezvoltarea teritoriului le revine un rol cheie pentru conştientizarea şi stimularea dezbaterii asupra celor mai importante provocări pentru Europa în domeniul coeziunii teritoriale.



131

Politica agricolă a fost plasată între cele trei politici pe care Tratatul de instituire a Comunităţii Europene le defineşte ca fiind comune. În vederea finanţării unitare a PAC, în ianuarie 1962 Consiliul a decis crearea Fondului European de Orientare şi Garantare Agricolă (FEOGA). FEOGA are două secţiuni: Orientare şi Garantare şi este un fond cu finalitate structurală, fiind destinat sprijinului structurilor agricole. Printre obiectivele acestui Fond, aşa cum reies din Regulamentul 4256/88, se numără întărirea şi reorganizarea structurilor agricole, depozitarea şi prelucrarea produselor, pescuitul şi silvicultura, dezvoltarea activităţilor complementare în agricultură etc. Primele produse au fost supuse reglementărilor Pieţei Comune în 1962, preţurile fiind însă aplicate în comun încă din 1968.

Obiectivele Politicii Agricole Comune au fost definite prin Tratatul de la Roma şi au fost puse în aplicare gradual între 1958-1968 - perioada realizării pieţei unice a produselor agricole. Art. 39 al Tratatului de la Roma menţionează următoarele obiective ale PAC:

� creşterea productivităţii agricole, încurajând modernizarea modalităţilor de exploatare agricolă

� garantarea unui standard de viaţă echitabil al populaţiei ocupate în agricultură cu populaţia ocupată în alte domenii de activitate

� stabilizarea pieţelor produselor agricole, evitând alternanţa dintre creşterea şi prăbuşirea preţurilor

� garantarea securităţii aprovizionării cu alimente, dar la preţuri rezonabile pentru consumatori.

PAC se ghidează după o serie de principii, dintre care cele mai importante sunt:

• principiul creării şi menţinerii unei singure pieţe şi a unor preţuri comune; • principiul preferinţei comunitare • principiul solidarităţii financiare.

Aplicarea acestor principii a contribuit la dezvoltarea Uniunii prin asigurarea securităţii aprovizionării cu principalele categorii de produse alimentare, realizarea celei mai bune productivităţi din lume a agricultorilor comunitari, producerea de bunurile esenţiale pentru întreaga Uniune de către producătorii/agricultorii comunitari, transformarea Uniunii într-o putere mondială în domeniul agricol.

Reforma PAC a cuprins în special măsuri pentru limitarea producţiei şi pentru prevenirea prăbuşirii veniturilor rezultate din agricultură. Primele schimbări (1979) au cuprins introducerea taxei de co-responsabilitate la producţia de lapte, instituirea sistemului cotelor la producţia de lapte (1980) şi plafonarea cheltuielilor bugetare agricole (1988).

Pilonii PAC sunt: plăţile directe şi măsurile de piaţă (I) şi dezvoltarea rurală (II). Complementaritatea celor doi piloni ai PAC a fost accentuată de reforma care a introdus decuplarea (scindarea legăturii dintre mărimea producţiei şi acordarea sprijinului financiar), conformitatea cu standardele europene şi modularea (transferul de fonduri de la primul la cel de-al doilea pilon PAC).

Cadrul strategic european este deosebit de complex, dar cele mai importante documente sunt Orientările Strategice de Coeziune, document de sinteză care are la bază Strategiile sectoriale ale Uniunii Europene, Strategia de Dezvoltare Durabilă şi Liniile Directoare Integrate ale Uniunii Europene pentru Creştere



132

Economică şi Locuri de Muncă. Un alt document de bază este Agenda Lisabona, completată de Concluziile Consiliului European de la Goteborg.

Orientările Strategice de Coeziune 2007-2013 conţin principiile şi priorităţile politicii de coeziune şi sugerează modurile în care regiunile europene pot folosi la maximum sumele disponibile pentru programele de ajutor naţional şi regional, acordate pe parcursul celor şapte ani.

Liniile directoare macroeconomice recomandate de către Comisie statelor membre sunt asigurarea stabilităţii economice, protejarea dezvoltării economice, promovarea alocării eficiente a resurselor, promovarea unei coerenţe mai puternice între politicile macroeconomice şi cele structurale, asigurarea că sporirea salariilor contribuie la stabilitate şi dezvoltare macroeconomică, contribuţia la o Uniune Economică şi Monetară dinamică şi funcţională.

Liniile directoare microeconomice cuprind extinderea şi adâncirea pieţei interne, asigurarea de pieţe deschise şi atractive, crearea unui mediu de afaceri mai atractiv, promovarea mai puternică a culturii antreprenoriale şi crearea unui mediu de sprijin pentru IMM-uri, îmbunătăţirea şi extinderea infrastructurii europene şi finalizarea proiectelor transfrontaliere convenite, creşterea şi îmbunătăţirea investiţiei în cercetare-dezvoltare, facilitarea inovaţiei şi concentrarea pe Tehnologiile Informaţionale şi Comunicaţionale, încurajarea utilizării adecvate a resurselor şi întărirea legăturilor dintre protecţia mediului şi dezvoltare, contribuţia la o bază industrială puternică.

Linii directoare pentru ocupare includ implementarea politicilor de ocupare care au ca scop ocuparea deplină, îmbunătăţirea calităţii şi productivităţii muncii şi întărirea coeziunii sociale şi teritoriale, promovarea unei abordări a muncii pe tot parcursul vieţii, asigurarea includerii pe piaţa muncii a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă şi a grupurilor dezavantajate, îmbunătăţirea corelării cu nevoile pieţei muncii, promovarea flexibilităţii combinată cu siguranţa ocupării şi reducerea segmentării pe piaţa muncii, asigurarea de stimulente pentru ocupare şi a altor costuri ale muncii, extinderea şi îmbunătăţirea investiţiei în capitalul uman, adaptarea sistemelor de educaţie şi formare la noile cerinţe de competenţe.

Strategia Lisabona de a transforma Uniunea Europeana în cea mai dinamică şi competitivă economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de creştere economică durabilă cu locuri de muncă mai multe şi mai bune şi cu o mai mare coeziune socială şi respect pentru mediu până în 2010 a fost adoptată de către Consiliul European în 2000.

Politica de coeziune, în toate dimensiunile sale, trebuie să fie considerată ca o parte integrantă a strategiei de la Lisabona. Strategia, revizuită în 2005 în scopul stimulării creşterii şi creării de locuri de muncă a avut ca scop revitalizarea agendei Lisabona – agenda reformei economice din 2000. Cu alte cuvinte, politica de coeziune trebuie sa cuprindă obiectivele de la Lisabona şi de la Goteburg şi să devină un vector important al realizării acestora prin programele de dezvoltare regională şi naţionala. Comisia Europeană a adoptat în 2004 cadrul legislativ pentru reforma politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013, în care obiectivul programelor este de a ridica nivelul competitivităţii şi al creşterii Uniunii Europene lărgite.



133

Promovarea egalităţii de şanse şi a nediscriminării, dezvoltarea durabilă (protecţia şi îmbunătăţirea mediului înconjurător), societatea informaţională şi, mai nou, multilingvismul, sunt priorităţi agreate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene şi, încorporate, sub titulatura de politici orizontale, în toate politicile Uniunii Europene.

Dezvoltarea durabilă este a pornit de la preocuparea faţă de mediu, ideea fiind îmbogăţită în timp cu o dimensiune economică şi una socială. Conform definiţiei dată de Comisia Brundtland, dezvoltarea durabilă este aceea care răspunde necesităţilor generaţiilor actuale fără a afecta capacitatea generaţiilor viitoare de a răspunde propriilor necesităţi. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene (2001) şi Noua Strategie de Dezvoltare Durabilă (2006) urmăresc, alături de Strategia de la Lisabona, să contribuie la o Europă mai prosperă, mai curată şi mai corectă.

Egalitatea de şanse şi nediscriminarea După încheierea anului 2007, desemnat ca "Anul Şanselor Egale pentru Toţi", două treimi dintre europeni cred că minorităţile şi femeile sunt discriminate, cu toate eforturile făcute prin Strategia Europeană pentru Creştere şi Locuri de Muncă. Principiul remunerării egale pentru bărbaţi şi femei a fost introdus de Tratatul de la Roma din 1957, care prevede următoarele clauze anti-discriminatorii:

� principiul egalităţii sexelor care se aplică tuturor politicilor şi activităţilor; � egalitatea între femei şi bărbaţi în ceea ce priveşte locurile de muncă şi profesiunea şi discriminarea sexuală ; � discriminarea sexuală la şi în afara locului de muncă.

Multilingvismul se află în prezent printre cele opt competenţe-cheie ale învăţării de-a lungul vieţii recomandate de Consiliu şi de Parlamentul European.

În cadrul societăţii informaţionale, tehnologiile informaţionale şi de comunicaţie (TIC) reprezintă un sector major al activităţii economice, generând aproape 6% din PIB-ul Uniunii Europene. Deoarece acest sector este de o importanţă vitală pentru creşterea eficienţei şi competitivităţii tuturor sectoarelor productive şi de prestări de servicii, Uniunea Europeană urmăreşte să asigure accesul cetăţenilor şi întreprinderilor la o infrastructură de comunicaţii şi la o gamă largă de servicii la standarde internaţionale şi puţin costisitoare.

Politica în domeniul turismului La nivel european nu se poate vorbi practic de un cadru politic sau strategic în domeniul turismului, Tratatul Comunităţilor Europene nepermiţând aplicarea unei politici specifice în acest sector. Totuşi, articolul 3(u) al Tratatului, introdus odată cu Tratatul de la Maastricht, autorizează Comisia să ofere linii directoare pentru dezvoltarea turismului, în cadrul altor politici. În acest mod, prevederile referitoare la libera circulaţie a persoanelor, a bunurilor şi a serviciilor, precum şi la micile întreprinderi şi la politica regională, se aplică în aceeaşi măsură şi turismului.

La nivel naţional se poate vorbi de o politică pe termen scurt în domeniul turismului - Programul de Guvernare 2004-2008, de o politică pe termen mediu – Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, şi de o strategie pe termen lung – Master Planul pentru turismul naţional al României 2007 – 2026.



134

1.1 Fondurile europene disponibile în perioada 2007 – 2013 Fiecărei politici europene îi corespund anumite fonduri structurale şi/sau complementare. Această separare pe politici specifice a Fondurilor cu acţiune structurală pentru perioada 2007 – 2013 a rezultat ca urmare a reformei Politicii de Coeziune, necesară în condiţiile extinderii fără precedent a Uniunii Europene. În plus, pentru simplificare şi pentru a susţine reforma Politicii Agricole Comune şi a Politicii Comune de Pescuit efectuată în 2002/2003, fondurile pentru agricultură şi pescuit au fost transferate către politicile aferente, nemaifiind încadrate în Fondurile Structurale, dar funcţionând pe aceeaşi tipologie.

Obiectivele prioritare ale Fondurilor Structurale pentru perioada 2007-2013 sunt reglementate prin Regulamentul Consiliului (EC) ,r. 1083/2006 din 11 Iulie 2006.

Obiectivul Convergenţă: promovează dezvoltarea şi ajustările structurale ale regiunilor care înregistrează întarzieri în dezvoltare. � Este finanţat prin FEDR, FSE, Fond de Coeziune. � Acoperă zone NUTS nivel II (nivel-regiune), al căror PIB pe locuitor este sub 75% din media UE. Obiectivul Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă: sprijină regiunile care nu sunt eligibile pentru obiectivul Convergenţă. � Este finanţat de FEDR şi FSE � Acoperă zonele NUTS nivel III (nivel-judeţ) sau mai mici, inclusiv zone cu schimbări socio-economice în sectoarele industrial şi de servicii, zone rurale în declin, zone urbane în dificultate şi zone dependente de pescuit. Obiectivul Cooperare teritorială europeană: sprijină regiuni, judeţe şi zone transnaţionale � Este finanţat de FEDR* � Acoperă zonele NUTS nivel III(nivel-judeţ) ce sunt graniţe interne ale UE, precum şi anumite graniţe externe. * pentru atingerea obiectivului de Cooperare Teritorială Europeană: FEDR transfer către Instrumentul European de Vecinatate şi Parteneriat (E,PI sau IEVP) şi Intrumentul deAsistenţă pentru Pre-aderare (IPA);



135

Pentru o mai buna înţelegere a domeniilor de acţiune a acestor fonduri, ne propunem să prezentăm obiectivele specifice care se doresc a fi atinse prin alocarea lor. Regulile generale privind Fondurile Structurale şi de Coeziune sunt stabilite prin Regulamentul Consiliului Uniunii Europene nr. 1083/2006 din iulie 2006, care defineşte regulile generale privind Fondul European pentru Dezvoltare Regională, Fondul Social European şi Fondul de Coeziune. Fondul European pentru Dezvoltare Regională este fond structural destinat promovării coeziunii economico-sociale care are ca obiectiv înlăturarea dezechilibrelor prin dezvoltarea/conversia regiunilor. FEDR finanţează investiţiile productive, investiţiile în infrastructura de transport, educaţie, sănătate, telecomunicaţii, energie, protecţia mediului, întărirea parteneriatului public-privat. Este reglementat prin Regulamentul nr. 1080/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European. Fondul Social European este fond structural, destinat prevenirii şi combaterii şomajului şi promovării integrării sociale, sprijinind implementarea Strategiei Europene pentru Ocupare. FSE finanţează îmbunătăţirea învăţământului profesional, a educaţiei, consilierii, politicilor active pe piaţa muncii pentru combaterea şomajului, promovarea oportunităţilor egale, promovarea unei forţe de muncă flexibile. Este reglementat prin Regulamentul nr. 1081/2006 al Consiliului Uniunii Europene şi al Parlamentului European. Fondul de Coeziune este fond nestructural care oferă asistenţă în domeniul proiectelor majore de mediu şi reţelelor transeuropene de transport. Activităţile eligibile pentru FC sunt cele care implică proiecte majore cu buget de peste 25 de milioane euro (în domeniul mediului) sau peste 50 de milioane Euro (în domeniul



136

transporturilor). Este reglementat prin Regulamentul nr. 1084/2006 al Consiliului Uniunii Europene. Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala este fond complementar, ce oferă asistenţă în domeniul dezvoltării comunităţilor din mediul rural şi periurban. FEADR finanţează activităţi ce au ca scop creşterea competitivităţii agricole şi forestiere, de management agricol şi de mediu, de îmbunătăţire a calităţii vieţii şi diversificarea activităţilor economice în perimetrele ce variază de la zone rurale cu populaţie redusă până la zonele rurale periurbane aflate în declin sub presiunea centrelor urbane. Fondul European pentru Pescuit este fond complementar ce finanţează măsurile de asigurare a continuităţii activităţilor de pescuit şi exploatare raţională, precum şi protejare a resurselor de pescuit, dezvoltare de întreprinderi viabile în sectorul piscicol, dezvoltare şi îmbunătăţire a calităţii vieţii din zonele dependente de pescuit Între aceste fonduri, există însă, în mod evident, sinergii şi complementarităţi, abordarea fiind prin excelenţă una integrată. Astfel, în cazul dezvoltarii zonelor rurale, FSE, FEDR şi FC vor juca un rol important alături de fondul principal destinat acestui sector – FEADR. Principiile care stau la baza operaţionalizării Fondurilor Structurale ce au drept scop creşterea eficienţei comunitare sunt:

. complementaritatea,

. parteneriatul,

. subsidiaritatea,

. adiţionalitatea,

. compatibilitatea,

. programarea,

. concentrarea Direcţiile strategice trasate de politicile europene mai sus menţionate constituie un cadru de lucru pe care toate Statele Membre şi regiunile sunt sfătuite să-l folosească în elaborarea şi dezvoltarea programelor lor naţionale şi regionale. Astfel, în procesul de elaborarea a documentelor strategice de dezvoltare la nivel naţional, regional, judeţean şi local, orientările strategice relevante ale Uniunii Europene trebuie luate în calcul ca linii directoare cărora trebuie să li se subscrie şi să li se alinieze orice măsură întreprinsă.



137

1.2 Documente strategice naţionale Documente strategice naţionale sunt documentele în baza cărora se vor distribui fondurile europene în intervalul programatic 2007 – 2013. În vreme ce la nivel european, Regulamentele Comunitare privind alocarea fondurilor structurale şi de coeziune trasează baza legală de alocare a acestora, Statele Membre trebuie să îşi definitiveze Programele ,aţionale de Dezvoltare, Planurile Operaţionale Sectoriale şi Planurile ,aţionale Strategice de Dezvoltare Rurală în vederea stabilirii obiectivelor strategice, a axelor prioritare de acţiune şi a operaţiunilor indicative pentru obţinerea fondurilor. Fiecare Stat Membru stabileşte propriile obiective strategice de dezvoltare pentru a căror realizare se elaborează un Plan Naţional de Dezvoltare (PND), în colaborare cu actorii economici şi sociali relevanţi. Statul Membru şi Comisia Europeană discută asupra conţinutului Planului Naţional de Dezvoltare şi, pe baza acestuia, definesc cea mai adecvată repartizare a fondurilor naţionale şi comunitare necesare implementării lui. Documentul rezultat, în ceea ce priveşte atingerea obiectivelor de coeziune, este Cadrul Naţional Strategic de Referinţă (CNSR). Documentele similare pentru Agricultură şi Pescuit sunt Planul Naţional Strategic de Dezvoltare Rurală, respectiv Planul Naţional Strategic pentru Pescuit şi Acvacultură. Ca urmare a negocierilor, Comisia adoptă CNSR şi programele sale operaţionale regionale sau sectoriale (POS-uri), în funcţie de concordanţa celor din urmă cu scopurile şi priorităţile PND şi ale Directivelor Strategice Comunitare referitoare la coeziune. România va fi eligibilă pentru două obiective în perioada 2007 – 2013: Convergenţă şi Cooperare teritorială europeană. În calitate de stat membru România trebuie să se integreze în cadrul general, pentru corelarea obiectivelor de dezvoltare la nivel naţional cu cele de la nivel european. Viziunea de dezvoltare prezentată în Planul �aţional de Dezvoltare adoptat de Guvern în decembrie 2005, de Parlamentul României, a fost prezentată Comisiei Europene.

Planul 7aţional de Dezvoltare 2007 - 2013 P7D 2007-2013 încearcă să reflecte cât mai fidel priorităţile stringente de dezvoltare ale României la nivel naţional, regional şi local şi propune susţinerea acestora prin investiţii publice concentrate, alocate pe bază de programe şi proiecte. Implementarea strategiei de dezvoltare prin utilizarea eficientă a fondurilor prevăzute, atât interne, cât şi externe, va conduce, la orizontul anului 2013, la o Românie competitivă, dinamică şi prosperă, integrată cu succes în Uniunea Europeană şi aflată pe un trend de dezvoltare rapidă şi durabilă.



138

OBIECTIVUL GLOBAL vizează: Reducerea cât mai rapidă a disparităţilor de dezvoltare socio-economică între România şi Statele Membre ale Uniunii Europene. Creşterea economică reprezintă cheia succesului transformării României, aducând: un nivel de trai superior; investiţii în sectorul productiv; infrastructură şi servicii publice de calitate (inclusiv pentru creşterea coeziunii şi incluziunii); investiţii pentru creşterea gradului de ocupare şi a oportunităţilor capitalului uman.

Creşterea productivităţii România îşi propune să devină o economie generatoare de valoare adăugată ridicată care să aducă beneficii substanţiale investitorilor şi angajaţilor. România va promova politici de piaţă active pentru creşterea adaptabilităţii şi flexibilităţii forţei sale de muncă şi va investi în servicii pentru dezvoltarea capacităţii productive a acesteia.

Crearea unei baze antreprenoriale dinamice Stimularea dinamismului şi internaţionalizării bazei antreprenoriale reprezintă un mijloc cheie pentru a dezvolta o economie prosperă şi a răspunde provocărilor şi oportunităţilor unei pieţe globalizate. România va promova tranziţia către o economie a cunoaşterii şi va căuta să ocupe o poziţie cât mai înaltă pe scara valorii adăugate.

Cercetare - dezvoltare şi inovare România va promova un mediu favorabil cercetării-dezvoltării şi valorificării economice a rezultatelor acestor activităţi, precum şi transferul tehnologic, în vederea creşterii competitivităţii economice.

Accesibilitate, inter-conectivitate şi infrastructură de bază România va realiza investiţii în dezvoltarea infrastructurii, conform unei strategii bine definite, având ca scop creşterea mobilităţii persoanelor, bunurilor, serviciilor şi ideilor şi sporirea atractivităţii României, inclusiv ca locaţie de afaceri. Investiţiile pentru creşterea conectivităţii digitale vor duce la crearea de noi oportunităţi pentru România în domeniul comerţului electronic, e-government şi al altor servicii electronice şi vor face ca aceste oportunităţi să fie accesibile tuturor. Obiectivul global al PND, ce vizează reducerea disparităţilor de dezvoltare socio-economică faţă de Uniunea Europeană, se sprijină pe trei obiective specifice: • Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti • Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de bază • Perfecţionarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman autohton. În vederea atingerii obiectivului global şi a obiectivelor specifice pentru perioada 2007-2013, măsurile şi acţiunile avute în vedere sunt grupate în cadrul a şase priorităţi naţionale de dezvoltare:

1. Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere 2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport 3. Protejarea şi îmbunătăţirea calităţii mediului



139

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative 5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol 6. Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării

Eforturile comune ale statului român şi ale Uniunii Europene în domeniul politicii de coeziune sunt concretizate în ceea ce se numeşte Cadrul �aţional Strategic de Referinţă (C�SR). Fondurile structurale vor fi alocate în baza priorităţilor din C�SR.

Cadrul Strategic 7aţional de Referinţă Scopul principal al Cadrului Strategic 7aţional de Referinţă (CSNR) este de a întări concentrarea strategică a politicilor economice, de coeziune socială şi regionale ale României, precum şi de a stabili legăturile potrivite şi corecte cu politicile Comisiei Europene, în principal cu Strategia de la Lisabona, care elaborează politici de dezvoltare economică şi de creare de noi locuri de muncă. Obiectivele CS�R : Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială dintre România şi statele membre UE Reducerea disparităţilor faţă de UE prin generarea unei creşteri suplimentare de 10% a Produsului Intern Brut până în 2015. Axele prioritare ale C7SR sunt: • Dezvoltarea infrastructurii de baza la standarde europene; • Îmbunătăţirea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti; • Dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman; • Construcţia unei capacităţi administrative eficiente. Programele Operaţionale pe care le va derula România în perioada 2007 – 2013 sunt structurate după cum urmează: • Pentru obiectivul Convergenţă: Programul Operaţional Regional (finanţat de FEDR) Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (finanţat de FEDR) Programul Operaţional Sectorial Mediu (finanţat de FEDR şi FC) Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (finanţat de FSE) Programul Operaţional Sectorial Transport (finanţat de FEDR şi FC) Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative (finanţat de FSE) Programul Operaţional Sectorial Asistenţă Tehnică (finanţat de FEDR) • Pentru obiectivul Cooperare Teritorială Europeană:



140

- cu alte State Membre: Programul Operaţional România – Bulgaria (finanţat de FEDR) Programul Operaţional România – Ungaria (finanţat de FEDR) Programul Operaţional Transnaţional (SEE) (finanţat de FEDR) Programul Operaţional Interregional (finanţat de FEDR), respectiv programele: • I�TERREG IV C • URBACT II • ESPO� 2013 • I�TERACT II - cu State Nemembre: Programul de Cooperare Transfrontalieră cu Republica Moldova şi Ucraina (finanţat de Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat - IEVP) Programul de Cooperare Transnaţională în Zona Mării �egre (finanţat de Instrumentul European de Vecinătate şi Parteneriat - IEVP) Programul de Cooperare Transfrontalieră cu Serbia (finanţat de Instrumentul de Pre-Aderare - IPA)



141

Comisia Europeană a dezvoltat şi alte instrumente pentru a asista statele membre şi regiunile la îmbunătăţirea calităţii proiectelor acestora şi pentru a creşte efectul de pârghie pe care resursele financiare ale Comisiei îl au asupra politicii de coeziune.

JASPERS Joint Assistance în Supporting Projects în European Regions este un instrument de asistenţă pentru statele membre în pregătirea proiectelor mari finanţate prin FEDR şi FC;

JEREMIE Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises promovează accesul la finanţare al microîntreprinderilor şi IMM-urilor;

JESSICA Joint European Support for Sustainable Investment în City Areas iniţiativă desfăşurată de Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii în colaborare cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei în cadrul căreia statele membre pot utiliza o parte din fondurile structurale pentru realizarea unor investiţii rambursabile în proiecte care fac parte dîntr-un plan integrat de dezvoltare urbană durabilă. Aceste investiţii, care pot lua forma participării la capital, împrumuturilor şi/sau garanţiilor, finanţează proiectele prin intermediul fondurilor de dezvoltare urbană şi, dacă este necesar, prin intermediul fondurilor de participare. JESSICA nu este o sursă nouă de finanţare pentru statele membre, ci mai degrabă o modalitate nouă de utilizare a fondurilor structurale existente pentru sprijinirea proiectelor de dezvoltare urbană.

Fondul European de Ajustare la Globalizare este un nou fond european creat pentru a finanţa sprijinul individual acordat lucrătorilor disponibilizaţi datorită globalizării. Acest fond a fost lansat de către Uniunea Europeană în 2007 şi dispune de 500 milioane de euro anual, sumă completată de contribuţiile naţionale (50%).

Beneficiarii acestui fond sunt lucrătorii afectaţi de concedieri ca urmare a globalizării. Un stat membru (în numele lucrătorilor disponibilizaţi) poate solicita Comisiei Europene finanţare din FEAG atunci când peste 1.000 de lucrători sunt concediaţi sau, în anumite condiţii expres prevăzute de Regulamentul 1927/2006 privind instituirea FEAG, când este afectat un număr mai mic de lucrători.

Programul Progress a fost stabilit prin Decizia nr. 1672/2006/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 24 octombrie 2006. Programul Comunitar pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială PROGRESS susţine financiar implementarea obiectivelor Uniunii Europene în domeniile ocupării şi al afacerilor sociale, aşa cum au fost stabilite prin Agenda Socială, contribuind astfel la realizarea obiectivelor Strategiei Lisabona în aceste domenii.

Programul PROGRESS este deschis celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, ţărilor din Spaţiul Economic European şi Asociaţia Europeană a Liberului Schimb, Croaţiei, Serbiei, fostei Republici Iugoslave a Macedoniei. Potenţialii beneficiari ai Programului PROGRESS sunt: autorităţile locale, regionale; serviciile publice de ocupare a forţei de muncă şi institutele naţionale de statistică; organismele specializate; universităţile şi institutele de cercetare; partenerii sociali şi organizaţiile neguvernamentale.



142

2. Cadrul regional

2.1 Prezentarea generală a Regiunii

Cadrul geografic şi istoric Regiunea Sud-Est este situată în partea de sud-est a României şi se învecinează la nord cu Regiunea Nord-Est, la vest cu Regiunea Centru, la sud-vest cu Regiunea Sud-Muntenia şi Regiunea Bucureşti-Ilfov, la sud cu Bulgaria, la est cu Republica Moldova, Ucraina şi ţărmul Mării Negre.

Regiunea este a doua ca mărime din cele 8 regiuni de dezvoltare, având o suprafaţă de 35.762 km2 (15 % din suprafaţa totală a ţării).

Regiunea Sud-Est are graniţe naturale formate de râul Prut, fluviul Dunărea şi Marea Neagră. Cuprinde aproape toate formele de relief: lunca Dunării, câmpia Bărăganului şi câmpia Covurluiului, podişul Dobrogei, Munţii Măcinului şi o parte a Carpaţilor de Curbură şi a SubcarpaţiIor de Curbură.

Regiunea este străbătută de fluviul Dunărea, cuprinde Delta Dunării şi este mărginită la est de întreg litoralul românesc al Mării Negre (245 km).

Clima este temperat-continentală cu ierni geroase în vest şi mai moderate în sud. Zona Câmpiei Române are, de regula, veri caniculare şi ierni blânde. În partea de est, datorită influenţelor marine, toamnele sunt lungi şi primăverile târzii.

Administrativ, Regiunea Sud-Est cuprinde 6 judeţe: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea.

Regiunea Sud-Est cuprinde 11 municipii, 24 oraşe şi 354 comune cu 1.447 sate. Cel mai mare municipiu este Constanţa cu 306.332 locuitori, urmat de Galaţi 298.366 locuitori, Brăila 218.744 locuitori, Buzău 136.624 locuitori, Focşani 101.083 locuitori şi Tulcea cu 92.874 locuitori (1 iulie 2005).

Regiunea de dezvoltare / Judeţul

Suprafaţa totală (km2)

7umărul oraşelor şi municipiilor

din care: municipii

7umărul comunelor

7umărul satelor

Sud -Est 35762 35 11 354 1447 Brăila 4766 4 1 40 140



143

Buzău 6103 5 2 82 475 Constanţa 7071 12 3 58 188 Galaţi 4466 4 2 60 180 Tulcea 8499 5 1 46 133 Vrancea 4857 5 2 68 331

Regiunea Sud-Est are o populaţie de 2.846.379 locuitori la 1 iulie 2005, reprezentând 13,16 % din populaţia ţării, cu o densitate de 79,6 loc/kmp, sub media pe ţară care este de 90,7 loc/kmp. Densitatea cea mai mare este întâlnită în judeţul Galaţi (138,9 loc/kmp) iar cea mai mică în judeţul Tulcea (29,7 loc/kmp).

Resurse naturale: Regiunea dispune de petrol (zăcăminte de hidrocarburi de la Berca, Sărata -Monteoru, Paclele, Oprişeneşti, Ianca), gaze naturale în judeţele Brăila şi Buzău şi în platforma continentală a Mării Negre. Alte resurse naturale ale regiunii sunt: granitul (Munţii Măcinului), piatra de var (podişul Dobrogei), minereu de fier, pirită de cupru, sulfuri complexe de plumb şi zinc, cuarţ, granit, marmură şi varietăţi de piatră de var, caolin, baritină în dealurile Tulcei, depozite de loess, sare în Buzău. Ape sulfuroase, feruginoase, clorusodice se găsesc în Brăila, Buzău, Constanţa. Platforma continentală a Mării Negre conţine rezerve semnificative de minerale şi hidrocarburi. Rezerve de hidrocarburi lichide şi gazoase se găsesc şi în judeţele Brăila, Vrancea şi Galaţi.

Analiza unor caracteristici fizico-geografice, demografice, economice şi de producţie, infrastructură, locuinţe şi mod de locuire, echiparea tehnică a locuinţelor, probleme sociale şi ecologice identifică mai multe zone care prezintă caracteristici asemănătoare. Una din zonele în care predomină factorii favorizanţi ai dezvoltării este Dobrogea de Sud-Est. Pe de alta parte, sunt zonele Deltei Dunării, Dobrogea Centrală şi de Sud-Vest, Câmpia Bărăganului, zona SubcarpaţiIor de curbură şi a Moldovei de Sud, care în ciuda potenţialului ridicat de dezvoltare, rămân totuşi nedezvoltate. Regiunea dispune de numeroase staţiuni balneoclimaterice aşezate în vecinătatea unor lacuri cu proprietăţi curative (Lacu Sărat în judeţul Brăila, Balta Albă în judeţul Buzău). O atracţie specială a regiunii sunt siturile cultural-istorice şi arheologice precum şi mânăstiri cu valoare etnografică specială. O alta particularitate a regiunii este prezenţa celor mai renumite podgorii şi centre de producţie a vinului din România, acestea găsindu-se în toate judeţele regiunii.

Zona Câmpiei Bărăganului (cuprinde suprafeţe din judeţele Buzău, Brăila şi Vrancea) este caracterizată de o seismicitate foarte ridicată, precipitaţii reduse, risc de inundaţii, potenţial forestier scăzut. Demografic, se înregistrează îmbătrânirea accentuată a populaţiei şi scăderea continuă a numărului de locuitori. Indicii de natalitate au valori medii şi sub medii, dar există posibilităţi de înnoire şi sporire a forţei de muncă mature. Sectorul zootehnic şi activităţile industriale sunt slab reprezentate; atractivitatea turistică este limitată, activităţile neagricole sunt reduse. Terenul arabil are o pondere ridicată din totalul terenului agricol. Predomină locuinţele din materiale nedurabile, cu un grad slab de echipare cu instalaţii de apă şi racordări limitate la reţeaua telefonică.

Dobrogea de Nord (judeţul Tulcea) este zonă specială datorită Deltei Dunării – inclusă în patrimoniul mondial (UNESCO) şi Parcului Naţional Munţii Măcinului pentru conservarea unor specii rare de floră şi faună specifice intersecţiei arealelor



144

mediteranean, balcanic, caucazian. Rezervaţia Biosferei cuprinde 5.800 kmp (53% din suprafaţa judeţului) iar parcul naţional 11.321 ha, reprezentând singura arie protejată din România unde pădurile de stepă sud-mediteraneene şi balcanice sunt prezente împreună şi se află într-o stare bună de conservare. Densitatea populaţiei este foarte redusă, cu un declin demografic accentuat. Activităţile industriale sunt slab reprezentate, terenul agricol în proprietate privată au o pondere foarte redusă, activităţile economice fiind axate pe exploatarea de resurse naturale, turism şi activităţi tradiţionale în concordanţă cu principiile dezvoltării durabile.

În Dobrogea de Sud-Est predomină comune cu talie medie şi mare, cu o densitate ridicată a populaţiei în zona rurală. Se înregistrează stabilitate demografică, cu o uşoară creştere. Zona are un grad foarte mare de atractivitate turistică, dimensiuni relativ mari ale exploataţiilor agricole individuale, pondere ridicată a terenului arabil, posibilităţi de cooperare cu centrele urbane, forţă de muncă calificată şi pondere ridicată a activităţilor neagricole. Este prezent fenomenul de poluare a plajelor datorat în special navelor din apropierea litoralului, solurile sunt moderat degradate datorita folosirii pesticidelor.

Dobrogea Centrală şi de Sud-Vest prezintă precipitaţii reduse. Zona are rezervaţii şi monumente ale naturii, precum şi resurse complexe. Densitatea populaţiei este redusă, predominând comunele care înregistrează un declin accentuat al populaţiei.

Delta Dunării şi aria mai largă a judeţului Tulcea reprezintă o zonă specială datorită în primul rând condiţiilor fizico-geografice. Densitatea populaţiei este redusă, declinul demografic fiind accentuat. Activităţile industriale sunt foarte slab reprezentate, terenul agricol aflat în proprietate privata are pondere redusă, drept urmare gradul de ocupare al populaţiei este foarte redus. Potenţialul forestier este ridicat iar turismul de agrement, itinerant şi ştiinţific au puncte de atracţie în Delta Dunării (diversitatea şi biotopurile unice), monumentele istorice şi religioase (mânăstirile Celic-Dere, Cocoş-Niculiţel, Saon şi Bazilica paleocreştină din satul Niculiţel, cetăţi romane italieneşti, bizantine Troesmis, Arrubium, Dinogetia, Noviodonum, Halmyris, Arganum, Enisala).

Zona Moldovei de Sud (părţi din judeţele Galaţi şi Vrancea) se caracterizează prin alunecări de teren frecvente, risc de inundaţii şi seismicitate ridicată. Alimentarea cu apă în sistem centralizat este redusă, accesul direct la reţeaua majoră rutieră şi feroviară este dificil. Se înregistrează un nivel ridicat al mortalităţii infantile şi asistenţă sanitară precară.

Zona Subcarpaţilor de Curbură (arii din judeţele Vrancea şi Buzău) are o seismicitate ridicată şi alunecări de teren frecvente, zona montană reprezentând 50% din suprafaţă. Zona cuprinde numeroase rezervaţii şi monumente ale naturii şi o complexitate mare de resurse ale naturii. Demografic se constată îmbătrânirea populaţiei şi scăderea numărului de locuitori. Activităţile neagricole au pondere ridicată, terenul agricol fiind cu preponderenţă în proprietate privată. Agricultura reprezintă activitatea principală pentru 33,2% din totalul populaţiei ocupate, dar sunt deţinerea unor suprafeţe mici de teren, lipsa utilajelor tehnologice moderne determină randamente agricole slabe. Zona este caracterizată prin suprafeţe întinse de păduri.



145

2.2 Infrastructura în Regiunea Sud-Est

Regiunea este străbătută de următoarele căi rutiere şi de cale ferată: Bucureşti – Constanţa, Bucureşti – Brăila - Galaţi şi Bucureşti – Buzău - Focşani (prin Ploieşti sau prin Urziceni), care se continuă spre nord. Regiunea are o conectivitate bună cu coridorul IV (Berlin / Nurenberg – Praga – Budapesta – Arad – Bucureşti – Constanţa – Istanbul - Salonic), coridorul VII (Dunărea cu braţul Sulina şi Canalul Dunăre - Marea 7eagră) şi coridorul IX (Helsinki - St. Petersburg – Moscova – Pskov – Kiev – Ljubasevka – Chişinău – Bucureşti – Dimitrovgrad - Alexandroupolis).

Drumurile naţionale conectate legate de arterele rutiere europene sunt:

E60 străbate Franţa, Austria, Slovacia, Ungaria şi România de la Oradea la Constanţa, străbătând Regiunea de la vest la est;

E85 străbate Grecia, Bulgaria şi România, intră în ţară prin Giurgiu şi străbate partea de nord-vest a Regiunii trecând prin Buzău şi Focşani;

E87 străbate Turcia, Bulgaria, intră în ţară prin Vama Veche, parcurge Dobrogea de la sud la nord, trece prin Constanţa şi se opreşte la Tulcea;

E70 care străbate Spania, Franţa, Italia, Croaţia, Serbia, intră în ţară prin Stamora Moraviţa şi străbate Regiunea de la vest la est până la Constanţa;

E581 străbate partea de nord a Regiunii pe linia Galaţi - Tecuci.

La 31.12.2005, Regiunea era situată pe locul IV la nivel naţional cu o reţea de drumuri publice de 10.856 km. Din acestea doar 2.108 km erau drumuri modernizate, regiunea ocupând ultimul loc la nivel naţional. Densitatea este de 30,4 km drumuri publice/100 kmp teritoriu. Reţeaua de drumuri se caracterizează prin calitatea slabă a drumurilor, sistemul deficitar de iluminare şi marcare stradală. În mediu rural situaţia drumurilor este critică, majoritatea localităţilor rurale neavând drumuri pietruite sau asfaltate.

În anul 2005 reţeaua de căi ferate situa Regiunea pe locul II cu 1.750 km din cei 10.948 km la nivel naţional. Cei 477 km de linie ferată electrificată situează Regiunea pe locul V, iar densitatea de 48,9 km linii ferate / 1000 kmp asigură locul II la nivel naţional. Cele mai importante noduri de cale ferată în regiune sunt: Făurei, Buzău şi Barboşi, care asigură tranzitul spre Bucureşti, Moldova şi Dobrogea. Regiunea are două magistrale feroviare: Bucureşti - Galaţi şi Bucureşti Mangalia, care se leagă mai departe cu trasee internaţionale. Problemele care afectează căile ferate sunt legate de elementele rulante, din punct de vedere tehnic dar şi al condiţiilor de confort relativ scăzut al vagoanelor de transport persoane.

Podurile Giurgeni - Vadul Oii (rutier) şi Feteşti - Cernavodă (rutier şi feroviar) asigură legătura cu Dobrogea.

Transportul naval cuprinde transportul maritim şi transportul pe căile şi canalele navigabile, pe Dunăre şi Marea Neagră. Pe şenalul navigabil dintre Sulina şi Brăila pot intra nave maritime cu pescaj de până la 7 m, pe restul cursului putând circula doar vase cu pescaj de până la 2 m.

Porturile de la Dunăre sunt porturi maritime (Constanţa, Mangalia şi Midia) şi fluvial-maritime(Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina). Toate cele patru porturi fluvial-maritime



146

fac parte din reţeaua TEN. Constanţa este al patrulea port maritim în Europa şi cel mai mare la Marea Neagră, situat la intersecţia Coridoarelor de Transport Pan-European IV şi VII. Portul Constanţa are potenţial pentru de a deveni principala poartă pentru Coridorul Europa-Asia. O importanţă deosebită o are canalul Dunăre - Marea Neagră, care face parte din Coridorul Fluvial European Rhin – Main - Dunăre, asigurând legătura dintre porturile Rotterdam şi Constanţa.

Transportul aerian cuprinde patru aeroporturi: la Mihail Kogălniceanu (aeroport internaţional situat la 24 km de Constanţa), la Tulcea (care funcţionează în prezent numai pentru curse charter), la Tuzla şi Buzău (aeroporturi utilitare). Aeroporturile au fost construite în perioada 1921-1972 şi reamenajate / reechipate gradual în perioada 1962-2000, fiind în mare măsura necorespunzătoare cerinţelor impuse de zborul anumitor tipuri de aeronave.

Toate cele 4 zone libere înfiinţate prin hotărâri de Guvern în temeiul Legii nr. 84/1992 privind regimul juridic al zonelor libere din România sunt situate în Regiunea Sud-Est: Zona Liberă Sulina, Zona Liberă Constanţa-Sud şi Zona liberă Basarabi, Zona Liberă Galaţi şi Zona Liberă Brăila.

Reţeaua de telecomunicaţii este în general bine dezvoltată, existând acoperire pentru întreaga regiune. S-au făcut investiţii importante în ultimii ani, mai ales din partea firmelor private de telefonie mobilă, astfel încât în perioada 2000-2003 a avut loc o creştere a numărului de abonamente telefonice la reţeaua naţională, urmată de scăderea accentuată a acestor tipuri de abonamente după anul 2004. Mediul rural prezintă un grad scăzut de conectare la reţelele de telecomunicaţii şi acces la internet.

Utilităţile publice din regiune nu sunt dezvoltate corespunzător, între judeţe existând disparităţi semnificative. Situaţia în anul 2005 se prezintă astfel:

Gaze naturale Energie termică Alimentare cu apă 7r. localităţi Lungime reţea 7r. localităţi 7r. localităţi Lungime reţea 7ivel naţional 742 27.496 155 1.999 50.821 Regiunea SE 51 1.742 22 316 8.718 Brăila 10 327 2 35 1.163 Buzău 15 473 3 63 1.381 Constanţa 4 275 10 69 2.253 Galaţi 10 435 2 42 1.264 Tulcea 3 59 2 49 1.194 Vrancea 9 173 3 58 1.463

Regiunea se situează pe locul VI în ceea ce priveşte numărul localităţilor alimentate cu gaze naturale (6,9% din total pe ţară) şi pe locul II în ceea ce priveşte numărul localităţilor în care se distribuie energie termică.

La sfârşitul anului 2005, regiunea a ocupat locul II la nivel naţional în ceea ce priveşte lungimea simplă a reţelei de distribuţie a apei potabile (17,4 % din total pe ţară) şi locul III la nivel naţional în ceea ce priveşte numărul localităţilor cu instalaţii de alimentare cu apă potabilă (16,1% din total pe ţară). Sunt multe localităţi în care instalaţiile existente au un grad avansat de uzură.

Infrastructura de mediu şi calitatea vieţii

Regiunea Sud-Est are 9 bazine hidrografice: Prut, Bârlad, Dunăre, Litpral, Siret, Putna, Milcov, Râmna, Râmnicu Sărat). Majoritatea hidrostructurilor sunt



147

contaminate cu azotaţi datorită naturii solului din zonă şi nu pot constitui surse de alimentare cu apă pentru populaţie. Sursele de poluare a pânzei freatice provin din impurificări cu ape saline, gaze sau hidrocarburi produse ca urmare a lucrărilor miniere sau forajelor, infiltraţii de la suprafaţa solului, nerespectarea zonelor de protecţie sanitară sau a condiţiilor de execuţie în secţiunile de captare a apelor. În Regiune există 75 de staţii de epurare municipale şi industriale: Brăila 16, Buzău 23, Constanţa 12, Galaţi 10, Tulcea 7, Vrancea 7).

Starea generală de calitate a atmosferei este determinată de gradul de urbanizare, industrializare, motorizare, chimizare şi densitate demografica. Teritorial, doar în Constanţa există echipament pentru monitorizarea poluării de fond. La nivelul Regiunii există 21 de staţii automate de monitorizare a calităţii aerului: 5 staţii la Brăila, 1 staţie la Buzău, 7 staţii la Constanţa, 5 staţii la Galaţi, 2 staţii la Tulcea şi 1 staţie la Vrancea.

Gestiunea deşeurilor În mediul rural colectarea şi depozitarea se face încă necontrolat. Deoarece în Regiune nu se realizează colectarea selectivă a deşeurilor biodegradabile şi nu există staţii de compostare şi nici staţii de tratare mecano-biologică, s-au propus spre construire 41 de staţii de compostare. 90% din deşeurile municipale sunt eliminate prin depozitare, înaintea eliminării finale deşeurile municipale fiind doar compactate.

În Regiune sunt 21 de depozite industriale neconforme, din care 14 pentru deşeuri nepericuloase şi 7 pentru deşeuri periculoase. Din cele 44 de instalaţii de incinerare, 28 au fost închise până la sfârşitul anului 2006.

Regiunea se confrunta cu o serie de probleme privind protecţia mediului înconjurător, atât datorita factorilor naturali, cât şi celor antropici: degradarea pădurilor, poluarea marină, eroziunea plajelor, poluarea cauzată de substanţele industriale sau de pesticide şi îngrăşăminte chimice. În zonele de deal şi de munte din judeţele Vrancea, Buzău şi Galaţi, despăduririle au afectat foarte mult stabilitatea terenurilor. În Delta Dunării poluarea complexă a afectat habitatul natural, iar litoralul Mării Negre necesită intervenţii majore pentru combaterea poluării marine şi pentru prevenirea erodării plajelor.

O parte a malurilor râurilor din Regiune necesită lucrări de îndiguire şi protejare pentru că în perioadele cu precipitaţii abundente sau dezgheţ, cotele apelor depăşesc albiile naturale, producând inundaţii.

2.3 Situaţia socio-economică

În Regiunea Sud-Est se află 3 din primele 10 oraşe ale ţării după numărul de locuitori (la 1 iulie 2009) şi anume: Constanţa, Galaţi şi Brăila.

În anul 2005, populaţia urbană reprezenta 55,5 % din totalul populaţiei regiunii, în judeţele Constanţa, Galaţi şi Brăila având loc o concentrare a populaţiei în mediul urban datorită industrializării şi oportunităţilor de angajare oferite în ultimii ani. Judeţele Brăila, Constanţa şi Galaţi au o populaţie rezidentă preponderent în mediul urban, iar judeţele Buzău, Tulcea şi Vrancea au o populaţie rezidentă preponderent în mediul rural.

Structura pe sexe a populaţiei din regiune arată o reducere a populaţiei de sex masculin: în mediul urban 764.327 persoane în 2004, faţă de 761.994 persoane în



148

2005, respectiv în mediul rural: 635.728 persoane în 2004 faţă de 635.023 persoane în 2005. Cele mai importante scăderi ale populaţiei masculine se înregistrează în judeţele Constanţa şi Galaţi. Preponderenţa populaţiei de sex feminin se remarcă în toate judeţele regiunii. Pe judeţe, cea mai importanta scădere a populaţiei s-a înregistrat în Constanţa - 30.893 persoane; în Vrancea s-a înregistrat o creştere a populaţiei totale, respectiv 393.766 persoane în 2004 faţă de 391.220 persoane în anul 2000.

Rata natalităţii este în scădere, iar populaţia tânără şi matură migrează în mediul urban, ceea ce duce la îmbătrânirea populaţiei în mediul rural. Pe grupe de vârste se înregistrează aceleaşi valori la nivel national şi regional.

Regiunea Sud-Est se caracterizează printr-o mare diversitate etnică, lingvistică şi religioasă. Conform recensământului populaţiei şi locuinţelor din 2002, 4,8% din populaţia Regiunii Sud-Est reprezintă minorităţi etnice cu următoarea structură: romi 1,7%, ruşi lipoveni 0,9%, greci 0,1%, turci 1% şi 1,1% tătari. Se întâlnesc următoarele concentrări de comunităţi:

• în judeţul Tulcea comunitatea ruşilor lipoveni cuprinde 16.350 persoane din 25.464 persoane la nivelul regiunii;

• în judeţul Constanţa comunitatea turcă cuprinde 27.914 persoane din 32.098 persoane la nivel regional, iar comunitatea tătară 23.230 persoane din 23.935 persoane la nivelul ţării.

Regiunea Sud-Est se confruntă cu scăderea populaţiei totale, active şi ocupate. În 2005 în Regiune exista un număr de 1.147 mii persoane populaţie ocupată, adică 12,5% din totalul la nivel naţional, cu o scădere foarte accentuată (173.000 persoane) faţă de anul 2000. Forţa de muncă prezintă tendinţă de îmbătrânire, 23,3% din populaţia ocupată în 2005 având între 45-54 ani.

În anul 2005, sectoarele care au concentrat cea mai mare parte a populaţiei ocupate sunt: agricultura, industria prelucrătoare, comerţul, cu particularităţi de la un judeţ la altul.

Rata şomajului în Regiune a scăzut semnificativ în perioada 2003 - 2005, de la 8,1% la 6,4%. Această scădere se regăseşte şi în judeţe, cu excepţia judeţului Buzău, unde după o scădere uşoară în 2004, în 2005 nivelul şomajului a atins din nou nivelul din 2003.

Din totalul şomerilor înregistraţi în anul 2005, aproximativ 43% reprezintă şomeri de sex feminin (30.283 persoane), ponderea femeilor şi a tinerilor în numărul total de şomeri la nivel regional depăşind valorile înregistrate la nivel naţional.

La nivelul Regiunii există instituţii de învăţământ de toate gradele (preşcolar, primar şi gimnazial, liceal, profesional, postliceal, superior) în sectorul public şi privat, centre de reeducare şi reorientare profesională, instituţii de învăţământ special pentru copiii cu deficienţe. În unele zone rurale izolate lipseşte infrastructura de învăţământ, copiii familiilor sărace din aceste zone având acces limitat sau de loc în instituţiile de învăţământ.

La nivel regional, în anul şcolar 2005/2006, învăţământul public s-a desfăşurat în următoarele unităţi: 570 grădiniţe (cu program normal, cu program prelungit şi cu program săptămânal), 1.000 de şcoli primare şi gimnaziale (din care 790 şcoli



149

gimnaziale), 176 licee, 9 şcoli profesionale, 11şcoli postliceale, 7 universităţi cu 66 facultăţi.

Învăţământul superior de stat este prezent prin numeroase facultăţi, principalele centre universitare fiind la Constanţa (Universitatea Ovidius, Universitatea Maritimă, Academia Navală Militară Mircea cel Bătrân) şi Galaţi (Universitatea Dunărea de Jos). Învăţământul superior privat este prezent în Galaţi (Universitatea Danubius), Brăila (Universitatea Constantin Brâncoveanu), Constanţa (Universitatea Spiru Haret cu 2 facultăţi), Tulcea (Universitatea Ecologică Bucureşti) şi Buzău (Universitatea George Bariţiu Bucureşti cu Facultatea de Ştiinţe Economice şi Universitatea Spiru Haret cu 12 specializări la Centrul Teritorial Buzău).

Gradul de cuprindere şcolară la toate nivelele a fost, în perioada 2004/2005, apropiat de gradul înregistrat pe ţară.

Zestrea culturală a Regiunii Sud-Est cuprinde vestigii arheologice, mânăstiri, muzee locale şi judeţene, biblioteci, case memoriale şi teatre. La Brăila se organizează odată la doi ani Concursul Internaţional de Canto Hariclea Darclee.

Serviciile de sănătate au continuat să se degradeze de la an la an, atât din punct de vedere al dotării şi cheltuielilor curente alocate acestora, cât şi din punct de vedere al calităţii serviciilor. În anul 2005, indicatorii care reflectă calitatea şi nivelul asistenţei sanitare se prezintă astfel:

� 5,5 paturi în spitale la mia de locuitori (locul VI la nivel naţional); � scădere uşoară a numărului de consultaţii la dispensare; � 8,9 medici în regiune din numărul total la nivel naţional (9,4% în anul 2004),

regiunea ocupând ultimul loc la nivel naţional;

Există o serie de inegalităţi teritoriale în asistenţa medicală oferite în mediul rural şi urban. Se înregistrează şi o creştere a polarizării tipurilor de servicii de sănătate şi a cheltuielilor per capita legate de acestea, în funcţie de veniturile populaţiei. Creşterea proporţiei de servicii de sănătate private, neacoperite de asigurări medicale, tinde să accentueze această polarizare. În toate marile oraşe din regiune au fost înfiinţate instituţii sanitare particulare.

Regiunea ocupă locul VI la nivel naţional cu 47 de spitale (11,1% din totalul la nivel naţional), toate spitalele fiind proprietate de stat. În regiune îşi mai desfăşoară activitatea 13 policlinici, 33 dispensare medicale, 9 centre de sănătate, 704 farmacii (majoritatea aparţinând sectorului privat). În regiune mai funcţionează 1.325 cabinete medicale de familie, 17 societăţi medicale civile, 1.107 cabinete stomatologice, 102 laboratoare medicale, 82 laboratoare de tehnica dentară. Infrastructura de sănătate este slab reprezentată, dispensarele medicale au o dotare precară cu echipamente medicale şi medicamente; în mediul rural numărul cadrelor sanitare de specialitate este deficitar, mai ales al celor cu studii superioare, iar serviciile sociale pentru grupurile vulnerabile din punct de vedere socio-economic sunt foarte slab reprezentate în Regiune, principala cauză fiind lipsa fondurilor necesare dezvoltării acestor servicii.

Procesul de restructurare industrială are un puternic impact negativ asupra economiei regiunii de dezvoltare Sud-Est, industria prelucrătoare şi comerţul fiind în declin. Judeţele Buzău şi Vrancea se confrunta cu probleme în zona rurală, procentul populaţiei rurale în aceste judeţe fiind unul din cele mai mari din ţară. Multă vreme agricultura a reprezentat, în Buzău, ramura de bază a economiei; tot judeţul Buzău



150

este singurul producător din România de echipamente şi aparate pentru cale ferată, tot aici realizându-se cea mai mare parte din producţia de cord metalic, sârmă şi produse din sârmă. Se mai produc obiecte decorative din sticlă tip Galee, mobilă, textile, zahăr, ulei, vinuri.

O cauză principală de disparitate intraregională o reprezintă şomajul. În anul 2005 rata şomajului era de 6,4% faţă de 5,9% la nivel naţional, cele mai afectate judeţe din regiune fiind Galaţi (8,3%), Constanţa (5,6%) şi Buzău (7,4%).

O altă cauză principală de disparitate intraregională este ponderea populaţiei ocupate pe sectoare economice: cea mai mare concentrare este în agricultură (35%), servicii (34,6%) şi industrie (21,6%). Judeţele cu ponderea cea mai mare a populaţiei ocupate pe domenii sunt Galaţi şi Constanţa pentru industrie, Constanţa şi Buzău pentru agricultură, Constanţa şi Galaţi pentru construcţii, Constanţa şi Galaţi pentru servicii.

Zonele tradiţional subdezvoltate sunt caracterizate printr-o combinaţie de rate înalte ale unui şomaj structural şi cu ponderi mari ale forţei de muncă ocupate în agricultură, la care se adaugă migrarea către alte regiuni în căutare de locuri de muncă, infrastructura slab dezvoltată, nivelul mai scăzut al investiţiilor directe pe locuitor.

2.4 Profilul afacerilor la nivel regional

Specificul Regiunii Sud - Est îl reprezintă disparităţile dintre nodurile de concentrare a activităţilor industriale şi terţiare (Brăila - Galaţi; Constanţa - Năvodari), centrele industriale complexe, areale cu specific turistic (litoralul şi Delta) şi întinsele zone cu suprafeţe de culturi agricole şi viticole (Buzău, Focşani).

Prin tradiţie Regiunea Sud-Est este o zonă agricolă. Condiţiile pedoclimatice favorizează culturile de porumb (în principal în nord), grâu (în special în centrul regiunii), orz, plante industriale, floarea soarelui (mai ales în Constanţa - regiunea ocupând locul I la nivel naţional). În Regiunea Sud-Est se află cea mai mare exploataţie agricolă din România, suprafaţa cultivată reprezentând peste 45% din total. Lucrările de îmbunătăţiri funciare din Balta Brăilei (în special asanări) au permis reintroducerea în circuitul producţiei agricole a unei suprafeţe importante de soluri aluvionare.

În pofida potenţialului agricol ridicat, capacitatea de prelucrare a produselor agricole nu este foarte ridicată. Fragmentarea suprafeţelor arabile, potenţialul economic scăzut al micilor ferme şi managementul ineficient al exploatărilor agricole au determinat subdezvoltarea sectorului de prelucrare a produselor agricole şi constituie obstacole în calea dezvoltării agriculturii.

33,22% din populaţia ocupată a Regiunii lucrează în agricultură. Suprafaţa agricolă deţine 65,23% din suprafaţa totală a regiunii. Sectorul privat deţine cea mai mare pondere a terenului agricol şi produce cea mai mare parte a producţiei agricole (92,3% din producţia agricolă totală a regiunii, în 2005).

Majoritatea investiţiilor străine în regiune sunt concentrate în industria construcţiilor navale, industria alimentară şi industria uşoară.

Industria şi serviciile sunt concentrate în principalele centre urbane. Principalele ramuri ale industriei în Regiune: petrochimie (Năvodari), metalurgie (Galaţi şi



151

Tulcea), construcţia de maşini (Brăila, Buzău, Constanţa, Tecuci), construcţii navale şi platforme de foraj marin (Galaţi, Constanţa, Brăila, Tulcea, Mangalia), materiale de construcţie (Medgidia), confecţii (Brăila, Buzău, Constanţa, Focşani, Galaţi, Tulcea). Industria Regiunii este concentrată în marile oraşe şi foarte puţin prezentă în mediul rural. Industria prelucrătoare deţine ponderea în privinţa cifrei de afaceri, a investiţiilor brute şi nete şi a numărului de angajaţi în raport cu celelalte activităţi industriale.

Turismul în regiune este diversificat, aici existând aproape toate tipurile de turism: turism de litoral, montan, de croazieră, cultural, de afaceri, turism ecologic, balnear, agroturism, de agrement, de week-end, pescuit sportiv şi de vânătoare, practicarea sporturilor nautice.

Turismul este caracterizat de existenţa unor resurse naturale specifice, cum ar fi litoralul Mării Negre şi Delta Dunării. De asemenea, în Regiune se află staţiuni balneo-climaterice renumite în ţară (Lacu Sărat, Techirghiol, Sărata Monteoru, Balta Albă, Soveja), pensiuni agro-turistice (în special în zonele montane şi în Delta Dunării). Turismul cultural este prezent prin mănăstirile din nordul Dobrogei şi din munţii Buzăului şi Vrancei, precum şi prin vestigiile culturale (situri arheologice, case memoriale).

O caracteristică a regiunii este potenţialul turistic ridicat, asigurat de existenta unor lacuri naturale cu proprietăţi terapeutice, de vulcanii noroioşi, de rezervaţia Biosferei din Delta Dunării şi de litoralul Mării Negre (13 staţiuni, 82 km plaje cu lăţimi între 50-250 m). Regiunea mai prezintă un cadru propice pentru practicarea agroturismului, care a luat amploare în judeţele Buzău (Gura-Teghii, Lopătari, Bisoca, Cătina, Calvini), Tulcea (Delta Dunării) şi Vrancea (Soveja, Lepşa). Ariile protejate cuprind 608.931 ha, unele dintre acestea fiind situate total sau parţial pe teritoriul Regiunii.

Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare îşi menţine cel mai ridicat nivel din ţară pe întreaga durată a anului (37,8% în anul 2005, faţă de media naţională de 33,4%). Regiunea concentrează o treime din structurile de cazare turistică, ocupând primul loc în ceea ce priveşte capacitatea de cazare (47,8 % din valoarea totală la nivel naţional) şi primul loc la numărul de turişti cazaţi (28,8 % din valoarea totală la nivel naţional). În perioada 2002-2005 numărul unităţilor active din turism a crescut cu 79%, în timp ce numărul de angajaţi a crescut cu 16%.

Industria şi serviciile sunt concentrate mai ales în centrele urbane. Aproape toate sectoarele industriale sunt reprezentate în zonă, cele mai productive fiind industria textilă (cu tradiţie în judeţele Brăila, Buzău, Focşani, Tulcea) şi industria alimentară, prezentă în aproape toate oraşele. Un alt punct reprezentativ este industria construcţiilor navale prezentă în patru şantiere: Brăila, Galaţi, Mangalia şi Tulcea.

Alături de activităţi tradiţionale ca transporturile, telecomunicaţiile, comerţul şi sectorul financiar-bancar au apărut şi s-au dezvoltat sectoare noi precum tehnologia informaţiilor, serviciile de consultanţă tehnică, economică şi juridică, activităţi de protecţie a mediului înconjurător.

Numărul unităţilor locale active din Regiune o situează pe locul IV la nivel naţional. Cea mai mare pondere o deţinea la nivel regional în 2005 clasa de mărime 0-9 (88,2%). Cea mai mare pondere a investiţiilor în IMM-uri este deţinută de judeţul Constanţa. Cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active din Regiune era



152

deţinută de întreprinderile active din comerţ cu 53,23%. Aproape toate întreprinderile active sunt private (96%).

Forţa de muncă disponibilizată din marile întreprinderi afectate de procesul de restructurare economica are o capacitate de adaptare redusă, datorita pregătirii profesionale stricte şi în sectoare neperformante şi/sau au o vârstă de peste 40 ani.

Activitatea de cercetare, dezvoltare şi inovare

În Regiunea Sud-Est funcţionează 2 parcuri ştiinţifice şi tehnologice: Parcul Ştiinţific şi Tehnologic – Parc de Software Galaţi şi Centrul de Informare Tehnologică – Centrul de afaceri Marea Neagră din Mangalia.

Începând cu 2008, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică şi-a propus realizarea unui raport despre inovarea la nivelul regiunilor de dezvoltare – Inobarometru. Inobarometrul este un punct de referinţă dinamic care va fi actualizat permanent pentru autorităţile de decizie.

Conform Inobarometrului 2008, regiunile de dezvoltare prezintă următoarea situaţie generală:

Scorul pe factori de inovare

Regiune Potenţialul de conducere a inovării

Potenţialul de creare a cunoştinţelor (CDT)

Capacitatea de inovare

Performanţa activităţilor de inovare

Proprietatea intelectuală

Nord-Est 43,97 8,81 21,69 42,90 24,18

Sud-Est 51,52 4,86 24,38 46,97 20,50 Sud 45,16 25,77 24,79 21,38 7,34

Sud-Vest 16,90 13,61 20,27 40,58 16,00 Vest 35,70 13,47 23,29 37,12 11,50

Nord Vest 43,35 10,06 36,90 31,54 10,81

Centru 38,91 9,63 22,39 36,97 39,24 Bucureşti-Ilfov 76,70 87,50 75,01 51,88 64,36

0

20

40

60

80

100

Potenţialul de conducere a

inovării

Potenţial de CDT

Capacitatea de inovarePerformanţa activităţilor de

inovare


Sud-Est Bucureşti-Ilfov



153

Poziţia în clasamentul pe factori de inovare

Regiune Potenţialul de conducere a inovării

Potenţialul de creare a cunoştinţelor (CDT)

Capacitatea de inovare

Performanţa activităţilor de inovare


Nord-Est 4 7 7 3 3

Sud-Est 2 8 4 2 4 Sud 3 2 3 8 8

Sud-Vest 8 3 8 4 5

Vest 7 4 5 5 6 Nord-Vest 5 5 2 7 7

Centru 6 6 6 6 2 Bucureşti-Ilfov 1 1 1 1 1

12.1 16.8 3.11.26.33.5

26.222.7

88.868.3

47.6 46.3

22.5

57.8 61.3

50

0

20

40

60

80

100

Educaţie

Pers

onal C

DT

Pers

onal in

mark

eting

Susţinere

a inovării

Pote

nţial pub

lic d

e

CD

T

Pote

nţial privat

de

CD

T

Capacitate

a d

e

inovare

Capacitate

a d

e

coopera

re

Realiz

are

a d

e

pro

duse/t

ehnolo

gii

Activităţi d

e C

DT

Activităţi d

e

consultanţă

Pro

movare

,

mark

eting

Docum

enta

ţii

tehnic

o-e

conom

ice

Bre

ve

te d

e

inven

ţie

Modele

şi desene

industr

iale

Altele

(copyright,

mărc

i, r

eţe

te e

tc.)

2.5 Strategia de Dezvoltare a Regiunii de Dezvoltare Sud-Est

Obiectivul general al Strategiei de Dezvoltare a Regiunii este acela de a creşte semnificativ PIB regional până în 2013, pe baza unei rate de creştere economică superioară mediei naţionale, prin creşterea competitivităţii pe termen lung şi atractivităţii regiunii pentru investiţii, cu valorificarea patrimoniului ambiental, crearea de noi oportunităţi de ocupare a forţei de muncă şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale populaţiei.

Obiective specifice:

Creşterea atractivităţii regiunii prin dezvoltarea accesibilităţii, prin continuarea extinderii şi modernizării infrastructurii portuare, aeroportuare, sistemului stradal şi feroviar, prin crearea unui sistem multimodal de transporturi; se va avea în vedere crearea unui sistem de accesibilitate inovativ capabil de a asigura legături rapide şi eficiente cu pieţele internaţionale, valorificând poziţia geo-strategică deosebită a Regiunii;

Crearea condiţiilor favorabile pentru localizarea de noi investiţii şi întărirea potenţialului celor existente prin dezvoltarea sistemului de utilităţi şi al serviciilor de calitate destinate întreprinderilor, prin simplificarea, transparenţa



154

şi accelerarea procedurilor administrative şi pentru obţinerea autorizaţiilor şi crearea condiţiilor de creştere a productivităţii întreprinderilor prin utilizarea de produse şi procese inovative;

Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă, în care oferta de muncă să devină capabilă a se adapta permanent cerinţelor angajatorilor, prin promovarea culturii antreprenoriale, a societăţii informaţionale şi a noilor servicii, în contextul unei dinamici accelerate a integrării activităţilor economice în spaţiul european şi internaţional;

Crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural / ambiental şi promovarea politicii de mediu; se va avea în vedere crearea sistemului de gestiune şi control a factorilor de mediu (inclusiv înlăturarea efectelor negative asupra mediului în cazuri de catastrofe naturale, îmbunătăţirea generală a factorilor de mediu prin protejarea biodiversităţii, păstrarea şi extinderea zonelor împădurite, a parcurilor şi zonelor verzi din zonele urbane);

Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale şi de sănătate prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor, prin aplicarea unui management eficient şi creşterea accesului persoanelor la aceste servicii, mai ales ale celor din zonele rurale şi izolate;

Dezvoltarea sectorului educaţiei prin îmbunătăţirea infrastructurii şi a dotărilor, prin creşterea calităţii serviciilor de educaţie, dezvoltarea de centre de formare continuă pentru adulţi, realizarea de reţele şcolare, dezvoltarea parteneriatului între unităţile de învăţământ şi mediul de afaceri, universităţi şi administraţia publică şi susţinerea cercetării - inovării;

Modernizarea sectorului agricol şi diversificarea activităţilor economice altele decât agricultura, prin valorificarea resurselor ambientale, naturale (patrimoniu piscicol, silvic, biodiversitatea etc), a patrimoniul cultural (tradiţii şi experienţe profesionale acumulate), prin dezvoltarea capitalului social şi crearea de noi specializări;

Creşterea atractivităţii zonelor urbane pentru investiţii, prin îmbunătăţirea standardelor de viaţă (infrastructura urbană, transport şi mobilitatea populaţiei), valorificarea patrimoniului arhitectonic, artistic şi monumental, promovând coeziunea şi incluziunea socială prin dezvoltarea de servicii urbane.

Toate aceste obiective sunt coerente cu documentele programatice naţionale şi europene, vizând asigurarea unei dezvoltări echilibrate a teritoriului Regiunii, prin valorificarea resurselor locale şi susţinerea economiilor locale, cu păstrarea valorilor mediului înconjurător şi asigurarea condiţiilor de oportunităţi egale pentru întreaga populaţie. Un alt rezultat al aplicării acestei strategii de dezvoltare va fi asigurarea unei dezvoltări policentrice echilibrate a Regiunii şi eliminarea disparităţilor intra-regionale.

Priorităţile de dezvoltare la nivelul Regiunii:

Prioritatea 1: Dezvoltarea reţelei de transport la nivel regional

Prioritatea 2: Crearea condiţiilor favorabile dezvoltării mediului investiţional



155

Prioritatea 3: Crearea condiţiilor pentru o piaţă a muncii flexibilă

Prioritatea 4: Crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă şi de creştere a calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural / ambiental şi promovarea politicii de mediu

Prioritatea 5: Dezvoltarea sectorului serviciilor sociale şi de sănătate

Prioritatea 6: Dezvoltarea sectorului educaţiei

Prioritatea 7: Modernizarea economiei rurale

Prioritatea 8: Dezvoltare urbană durabilă



156

II. DEZVOLTAREA ECO7OMICO-SOCIALĂ A JUDEŢULUI BRĂILA; EVOLUŢII RECE7TE ŞI PROG7OZE

1. Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali în Regiunea de Dezvoltare Sud-Est şi judeţul Brăila

Indicator Regiunea Sud-Est Judeţul Brăila

2005

Creşterea reală a PIB % -1,8 -4,3

PIB / Locuitor – euro 3185 2696

Populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului % 0,6 3,5

Numărul mediu de salariaţi % 0,9 5,4

Rata şomajului înregistrat - % 6,4 6,8

Câştigul salarial mediu net lunar – lei/salariat 702 622

Câştigul salarial mediu net lunar % 20,5 16,6

2006

Creşterea reală a PIB % 6,0 3,9


Populaţia ocupata civilă la sfârşitul anului % 0,7 1,4





2007








2008







Câştigul salarial mediu net lunar % 20,4 22,1 Sursa: Statistica teritorială, I7S, 2008



157


2009

Creşterea reală a PIB % -4,0 -4,2


Populaţia ocupata civilă la sfârşitul anului % -3,2 -2,5

Numărul mediu de salariaţi % -2,9 -2,2




2010




Numărul mediu de salariaţi % -0,2 -0,2




2011








2012








2013

Creşterea reală a PIB % 4.6 4.5


Populaţia ocupata civilă la sfârşitul anului % 0.4 0.4



158


Numărul mediu de salariaţi % 1.5 1.2

Rata şomajului înregistrat - % 6.0 5.2


Câştigul salarial mediu net lunar % 5.2 5.2

2014





Rata şomajului înregistrat - % 5.8 5.1


Câştigul salarial mediu net lunar % 6.8 6.9

2015





Rata şomajului înregistrat - % 5.6 5


Câştigul salarial mediu net lunar % 7.2 7.2 Sursa: 2010-2015, Prognoze ale Comisiei 7aţionale de Prognoză



159

Produsul intern brut în Regiunea Sud - Est şi judeţul Brăila

2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

PIB Regiunea Sud - Est - milioane lei, preţuri curente 38508,7 45574,9 55522,4 58561,7 62735,6 67692.7 73588.9 80465.9 86451.8 94361.6 - crestere reală - % 6,0 5,0 6,8 -4,0 0,2 2.6 3.8 4.6 5.3 6.1 - PIB/locuitor - euro 3850 4825 5347 4892 5314 5795 6405 7123 7802 8542

Judeţul Brăila - milioane lei, preţuri curente 4156,0 4808,2 5852,1 6160,7 6602,9 7128 7726.8 8440.9 9060.1 9884.4 - creştere reală - % 3,9 2,6 6,7 -4,2 0,3 2.7 3.5 4.5 5.2 6.0 - PIB/locuitor - euro 3207 3940 4385 3993 4342 4742 5233 5821 6408 7069 Valoarea adaugată brută pe ramuri Regiunea Sud - Est

- milioane lei, preţuri curente VAB în industrie 9126,6 10383,7 11789,8 11247,4 11676,2 12502.1 13626.4 14981.3 15992.1 17369.1 VAB în agricultură 3900,6 3245,6 4547,5 4676,4 4905,6 5233 5602.1 6037.6 6289.9 6484.1 VAB în construcţii 3419,4 4918,6 6940,7 7869,0 8758,2 9751.2 10870.7 12121.4 13266.6 14517.8 VAB în servicii 17451 21592,4 25929,6 28333,9 30591,9 33001.9 35747 38977.6 42042.7 46426.9

- creştere reală - % VAB în industrie 3,2 2,7 -1,5 -11,0 -3,5 1 3 4.3 4.5 4.8 VAB în agricultura 1,0 -20,5 22,6 -3,5 0,8 3 3.9 5.0 3.0 1.9 VAB în constructii 32,7 33,0 24,2 3,0 4,1 6.3 7.1 8.0 7.9 7.7 VAB în servicii 4,5 7,3 4,8 -2,0 0,8 2.3 3.1 3.9 5.5 6.8



160

Evoluţia economiei Judeţului Brăila în primele 6 luni 2009

Dec 2008

Ian 2009

Feb 2009

Mar 2009

Apr 2009

Mai 2009

Iun 2009

Iun 2009/ Dec 2008

6 luni 2009/6

luni 2008

1. Efectivul salariaţilor la sfârsitul perioadei

- persoane (nr.) 80070 80041 79345 78752 78275 77740 77223 -2847 -2064

- creştere % 0,0% -0,9% -0,7% -0,6% -0,7% -0,7% -3,6% -2,6% 2. Câştigul salarial mediu brut

Total judeţ

- lei 1606 1558 1563 1592 1587 1572 1589 -17 268

- creştere % -3,0% 0,3% 1,9% -0,3% -0,9% 1,1% -1,1% 20,4% Agricultura, vanatoare şi

servicii anexe, silvicultura şi pescuit

- lei 1499 1323 1305 1328 1386 1360 1404 -95 163

- creştere % -11,7% -1,4% 1,8% 4,4% -1,9% 3,2% -6,3% 13,4%

Industrie şi construcţii

- lei 1414 1349 1325 1345 1410 1339 1392 -22 228

- creştere % -4,6% -1,8% 1,5% 4,8% -5,0% 4,0% -1,6% 20,0%

Servicii

- lei 1796 1776 1809 1843 1765 1800 1780 -16 300

- creştere % -1,1% 1,9% 1,9% -4,2% 2,0% -1,1% -0,9% 20,1%

3. Câştigul salarial mediu net

Total judeţ

- lei 1201 1161 1151 1176 1177 1168 1175 -26 192

- creştere % -3,3% -0,9% 2,2% 0,1% -0,8% 0,6% -2,2% 19,6% Agricultura, vanatoare şi servicii anexe, silvicultura şi pescuit

- lei 1124 993 971 989 1030 1012 1045 -79 111

- creştere % -11,7% -2,22% 1,85% 4,15% -1,75% 3,26% -7,0% 12,2%

Industrie şi construcţii

- lei 1080 1031 1004 1017 1065 1018 1058 -22 171

- creştere % -4,5% -2,62% 1,29% 4,72% -4,41% 3,93% -2,0% 19,7%

Servicii

- lei 1321 1299 1305 1338 1291 1317 1291 -30 209

- creştere% -1,7% 0,46% 2,53% -3,51% 2,01% -1,97% -2,3% 19,0% Sursa: Buletin statistic lunar judeţean, I7S, 2008 , 2009



161

Evoluţia şomajului judeţului Brăila în primele 6 luni 2009 Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie

2009 2009 2009 2009 2009 2009 Numărul şomerilor înregistrati, la sfârşitul perioadei:

Total judeţ

- persoane 6514 7266 7869 7639 7864 8217

Bărbaţi

- persoane 4194 4647 5038 4877 4964 5124

Femei

- persoane 2320 2619 2831 2762 2900 3093 Rata şomajului înregistrat, la sfârşitul perioadei - %

Total judeţ 4,7% 5,3% 5,7% 5,6% 5,7% 6,0%

- bărbaţi 5,8% 6,5% 7,0% 6,8% 6,9% 7,1%

- femei 3,5% 4,0% 4,3% 4,2% 4,4% 4,7% Sursa: Buletin statistic lunar judeţean I7S, 2008,2009

Câştiguri salariale medii lunare

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Câştig salarial mediu brut lunar - lei / salariat

SUD - EST 906 1078 1271 1531 1593 1648 1719 1807 1902 2035 2185

Brăila 797 945 1103 1347 1406 1453 1521 1599 1682 1801 1932 Câştig salarial mediu brut lunar - %

SUD - EST 15.4 19.0 17.9 20.5 4.1 3.4 4.3 5.1 5.2 7.0 7.4

Brăila 13.6 18.6 16.7 22.1 4.4 3.4 4.7 5.1 5.2 7.1 7.3 Câştig salarial mediu net lunar - lei / salariat

SUD - EST 702 817 963 1160 1207 1249 1303 1370 1441 1539 1650

Brăila 622 730 852 1040 1086 1123 1175 1235 1299 1388 1488 Câştig salarial mediu net lunar - %

SUD - EST 20.5 16.4 17.9 20.4 4.1 3.4 4.3 5.1 5.2 6.8 7.2

Brăila 16.6 17.4 16.7 22.1 4.4 3.4 4.7 5.1 5.2 6.9 7.2

Sursa: 1999 - 2007, I7S, Statistica teritoriala, 2008 -2015, prognoza C7P



162

Ocupare şi şomaj

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Populaţia la 1 iulie - mii persoane

SUD - EST 2846.4 2837.8 2830.4 2819.6 2810,0 2802.0 2793.0 2787.0 2781.4 2775.9 2767.5

Brăila 370.4 367.7 365.6 362.4 359,5 356.2 353.4 349.84 346.7 343.9 340.1

Populaţia la 1 iulie - %

SUD - EST -0.1 -0.3 -0.3 -0.4 -0.3 -0.3 -0.3 -0.2 -0.2 -0.2 -0.3

Brăila -0.4 -0.7 -0.6 -0.9 -0.8 -0.9 -0.8 -1.0 -0.9 -0.8 -1.1 Populaţia activă civilă la sfârşitul anului - mii persoane

SUD - EST 1098.6 1097.0 1105.1 1109.3 1093.0 1089.7 1089.7 1091.9 1094.1 1097.4 1100.7

Brăila 135.3 135.2 137.5 137.0 136.1 150.0 133.9 135.8 137.3 138.5 139.6 Populaţia activă civilă la sfârşitul anului - %

SUD - EST 0.1 -0.1 0.7 0.0 -1.1 -0.3 0.0 0.2 0.2 0.3 0.3

Brăila 1.4 -0.1 1.7 -0.4 -0.6 10.2 -10.7 1.4 1.1 0.9 0.8 Populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului - mii persoane

SUD - EST 1028.2 1035.8 1056.5 1057.7 1023.6 1025.7 1028.7 1031.6 1035.7 1038.8 1040.9

Brăila 126.1 127.9 132.2 132.3 129.0 129.3 129.6 129.9 130.4 130.8 131.2 Populaţia ocupată civilă la sfârşitul anului - %

SUD - EST 0.6 0.7 2.0 0.1 -3.2 0.2 0.3 0.3 0.4 0.3 0.2

Brăila 3.5 1.4 3.4 0.1 -2.5 0.2 0.2 0.2 0.4 0.3 0.3 Populaţia ocupată civilă medie - mii persoane

SUD - EST 1009.7 1014.5 1027.4 1031.5 1005.7 1004.7 1006.7 1009.7 1012.8 1014.8 1016.9

Brăila 124.3 125.2 128.1 130.0 127.0 126.8 128.4 129.6 130.9 131.2 131.3 Populaţia ocupată civilaă medie - %

SUD - EST 0.0 0.5 1.3 0.4 -2.5 -0.1 0.2 0.3 0.3 0.2 0.2

Brăila 2.6 0.7 2.3 1.5 -2.3 -0.2 1.2 1.0 1.0 0.2 0.1 7umărul mediu de salariaţi - mii persoane

SUD - EST 551.2 559.1 575.3 581.6 564.8 563.6 565.3 572.7 581.3 588.9 595.9

Brăila 72.5 73.5 76.6 77.4 75.7 75.6 75.8 76.8 77.7 78.8 79.8

7umărul mediu de salariaţi - %

SUD - EST 0.9 1.4 2.9 1.1 -2.9 -0.2 0.3 1.3 1.5 1.3 1.2

Brăila 5.4 1.4 4.2 1.0 -2.2 -0.2 0.3 1.3 1.2 1.4 1.3

Şomeri - mii persoane

SUD - EST 70.4 61.3 48.6 51.7 81.3 77.4 70.8 67.7 65.6 63.6 61.6

Brăila 9.2 7.3 5.3 6.0 8.3 9.0 7.5 7.2 7.1 7.1 7.0

Şomeri - %



163

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

SUD - EST -6.9 -12.9 -20.7 6.4 57.3 -4.9 -8.5 -4.4 -3.1 -3.0 -3.2

Brăila -21.1 -20.0 -27.6 13.7 37.7 8.4 -16.7 -4.0 -1.4 -0.5 -1.2

Rata şomajului - %

SUD - EST 6.4 5.6 4.4 4.7 7.4 7.1 6.5 6.2 6.0 5.8 5.6

Brăila 6.8 5.4 3.9 4.4 6.1 6.0 5.6 5.3 5.2 5.1 5.0

Sursa: 1999 - 2007, I7S, Balanţa forţei de muncă, 2008 -2015, prognoza C7P

2.Concluzii

2.1.Evoluţii economice recente în judeţul Brăila În ultimii 10 ani produsul intern brut al judeţului Brăila a crescut într-un ritm mediu de 2,8% apropiat de nivelul regional (2,7%) dar inferior celui naţional (6,2%). În ciuda creşterii din această perioada, indicele de disparitate8 al produsului intern brut pe locuitor faţă de media naţională a scăzut de la 84% în 1999 la 68,9% în anul 2008.

În structura produsului intern brut judeţean agricultura are o pondere care depăşeşte 10% (sub media naţională care este mai mică de 10%). Industria se situează în jurul a 22% din PIB, iar construcţiile participă cu 7-8% (niveluri apropiate de media naţională). Sectorul serviciilor depăşeşte uşor 40% din PIB (nivel inferior mediei naţionale – în jur de 50%).

Structura şi ritmul de creştere economică s-au reflectat şi în evoluţia ocupării şi a veniturilor salariale. În ultimii ani, Judeţul Brăila a avut constant rate de ocupare sub nivelul celor din regiunea Sud – Est cât şi celor la nivel naţional, dar cu ponderi ale salariaţilor în populaţia ocupată peste nivelul acestora. În anul 2004 rata de ocupare era cu peste 8 pp sub media naţională (53,1% faţă de 61,3%). În timp structura ocupaţională s-a schimbat, prin creşterea, între 2004 şi 2008, a ratei de ocupare cu 3 pp şi prin creşterea ponderii salariaţilor în populaţia ocupată cu 3,6 pp.

Produsul intern brut al judeţului Brăila a crescut – în termeni reali – cu 6,7% faţă de anul 2007 (locul 2 în regiune) fiind cu 0,4 pp sub media naţională (7,1%) şi cu 0,1 pp sub cea regională (6,8%). Creşterea produsului intern brut s-a bazat pe evoluţiile pozitive din agricultură, construcţii şi servicii, industria având o contribuţie negativă.

Judeţul Brăila generează 10,5% din produsul intern brut din regiunea Sud - Est, situându-se pe locul 5 în cadrul regiunii.

Nivelul produsului intern brut pe cap de locuitor în judeţul Brăila a fost de 4.385 euro, judeţul Brăila ocupând locul 4 în cadrul Regiunii Sud – Est, iar într-un top naţional al judeţelor se situează pe locul 31. Indicele de disparitate al produsului intern brut pe locuitor din judeţul Brăila se situează la 68,9% din media naţională şi la 82% din cea regională.

Producţia industrială din judeţul Brăila a înregistrat, în anul 2008, o diminuare de 0,9%, în timp ce volumul cifrei de afaceri din industrie a crescut cu 8,4%.

8 Indicii de disparitate au fost calculaţi ca raport între produsul intern brut pe locuitor la nivel

de judeţ (regiune) şi produsul intern brut pe locuitor la nivel regional (naţional).



164

În anul 2008 s-a înregistrat o creştere de 3% la exportul de bunuri FOB şi de 6,2% la importul de bunuri CIF, rezultând un surplus al balanţei comerciale de 73,9 milioane euro. Judeţul Brăila are o contribuţie modestă în volumul comerţului exterior al regiunii Sud – Est (reprezintă 6,7% din exporturile regiunii şi 4% din importuri.

Din punct de vedere al resurselor de muncă, la nivelul anului 2008 judeţul Brăila deţinea poziţia a 5-a din cele 6 judeţe ale regiunii Sud – Est cu o pondere de 12,8% din totalul ocupării regiunii, în stagnare faţă de anii anteriori.

De asemenea populaţia ocupată a judeţului Brăila deţine poziţia a 5-a cu (12,5%) din totalul ocupării regiunii, nivel în uşoară creştere comparativ cu anii anteriori.

Pe sectoare de activitate, se remarcă ponderea însemnată a persoanelor ocupate în servicii (37,4% la 1 ianuarie 2008), de asemenea în creştere faţă de anii anteriori.

În anul 2008, numărul mediu de salariaţi din judeţul Brăila s-a majorat cu 1%, iar în primele 6 luni din acest an s-a redus cu 2,6%, faţă de creşterea cu 2% în anul 2008 şi de reducerea de 3,4% în primele 6 luni pe ansamblul economiei.

Atât câştigul salarial mediu brut cât şi cel net au crescut cu circa 20% în primele 6 luni din 2009. Creşterea câştigurilor salariale din judeţul Brăila a fost peste media naţională (13% pentru câştigul salarial mediu brut respectiv 12,7% pentru cel net).

În cadrul judeţului cea mai însemnată creştere a câştigului salarial mediu se regăseşte în sectorul industrie şi construcţii şi în servicii (circa 20% atât pentru brut, cât şi pentru câştigul net).

În anul 2008 rata şomajului înregistrat a fost de 4,4%, pe locul doi în cadrul regiunii Sud – Est alături de alte două judeţe (Tulcea şi Vrancea).

La sfârşitul lunii iunie 2009 rata şomajului înregistrat a fost de 6%, judeţul plasându-se pe locul 4 în cadrul regiunii.

2.2. Perspective de dezvoltare Pentru perioada 2009 - 2012 ritmul mediu anual de creştere al produsului intern brut judeţean va fi de 0,5%, nivel egal cu media naţională (0,5%), dar superior celei regionale (0,6%), judeţul Brăila ocupând locul 4 în cadrul regiunii Sud - Est, din punct de vedere al creşterii economice. Într-o ierarhie naţională judeţul Brăila se situează în prima jumătate (locul 16). După declinul din anul 2009 (-4,2%), economia judeţului Brăila îşi va relua creşterea începând cu 2010 (0,3%), tendinţa de creştere continuuând şi în intervalul 2013-2015. În general economia judeţului Brăila urmează aceelaşi trend crescător înregistrat la nivelul Regiunii Sud - Est cât şi la nivel naţional, numai că amplitudinea fenomenului este uşor diferită.



165

Cresterea reala a PIB

2,6

6,7

-4,2

0,3

2,7

3,5

4,55,2

6

5,0

6,8

-4

0,2

3,8

4,6

5,3

6,1

2,6

-10

-5

0

5

10

15

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Regiunea de Sud Est

Judetul Braila

Evoluţia produsului intern brut va influenţa şi nivelul produsului intern brut pe locuitor. Astfel, în anul 2009 produsul intern brut pe locuitor se va reduce cu 9,5% faţă de anul 2008, ajungând la un nivel de 3993 euro şi se va situa atât sub nivelul naţional (5839 euro), cât şi sub cel regional (4892 euro). Acesta va ajunge la 5233 de euro, în 2012, cu 1172 euro sub media regională (6405 euro) şi cu 2377 de euro sub nivelul naţional (7610 euro), iar la sfârşitul intervalului prognozat, respectiv 2015, va fi de 7069 euro, cu 1473 euro sub media regională(8542). În ceea ce priveşte poziţia pe care se situează în ierarhia regională şi naţională din punct de vedere al produsului intern brut pe locuitor, judeţul Brăila se menţine, la nivelul anului 2012, pe locul 3 în cadrul regiunii Sud – Est, urcând un loc fată de anul 2008 şi pe locul 30 în topul naţional.



166

PIB /locuitor - euro

0

1000

2000

3000

4000

5000

6000

7000

8000

9000

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Regiunea de Sud Est

Judetul Braila

Indicele de disparitate al produsului intern brut pe locuitor din judeţul Brăila se va situa, în anul 2012 la 68,8% din nivelul naţional şi la 81,7% din media regională. În ceea ce priveşte contribuţia judeţului Brăila la realizarea produsului intern brut judeţean, de la 10,8 % cât era în 2007 a scăzut şi se va menţine la 10,5%, cu o uşoară tendinţă de scădere către anul 2015, situându-se pe poziţia a 4-a în cadrul Regiunii Sud – Est.

2.3. Piaţa muncii în judeţul Brăila După o scădere a populaţiei ocupate civile în anul 2009 (cu circa 2,5%), începând cu 2010 judeţul va înregistra creşteri uşoare, în anul 2012 judeţul regăsindu-se pe acelaşi loc 5 în cadrul regiunii şi pe locul 33 în topul naţional al judeţelor, dar fără a atinge cifra de 132,2 mii persoane cât a fost în anul 2008. Astfel, la sfârşitul intervalului prognozat, respectiv anul 2015, numărul populaţiei ocupate civile la sfârşitul anului va fi de 131,2 mii persoane. Numărul mediu de salariaţi în perioada 2009 – 2012 va fi de asemenea în scădere, cu 0,8% (scădere inferioară celei la nivel de regiune, de 1,5%), la nivel naţional fiind estimată o creştere de 2%. S-a estimat o revenire a numărului mediu de salariaţi începând cu anul 2013 fiind prognozată o creştere de până la 79,8 mii persoane la nivelul anului 2015. În topul judeţelor, se estimează că în anul 2012, judeţul Brăila va ocupa acelaşi loc 26 ca şi în anii anteriori, schimbări de ierarhii fiind posibile după anul 2013. Rata şomajului înregistrat va ajunge la circa 5,3% în 2012 (faţă de 4,4% în 2008), valoare inferioară atât celei la nivel de regiune (estimată la circa 6,2%) cât şi celei la nivel naţional (5,6%) şi la 5,0% în 2015, faţă de 5,6% cât va fi la nivel de regiune, ca urmare a tendinţei continue de scădere.



167

Rata somajului inregistrat-%

4,4

4,7

7,4

7,1

6,5

6,26,0

5,85,6

3,9

4,4

6,1 6

5,6

5,3 5,2 5,1 5

0

1

2

3

4

5

6

7

8

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

Regiunea de Sud Est

Judetul Braila

În cadrul regiunii, judeţul Brăila se va situa pe locul 4 iar în topul naţional se estimează că va ocupa poziţia a 12-a alături de Prahova şi Satu Mare. Câştigul salarial mediu net va creşte în perioada 2009 – 2012 cu un ritm mediu anual de 4,4%, ajungând la 1235 lei, cu circa 19% mai mare decât în anul 2008, nivel inferior atât celui regional (1370 lei), cât şi celui naţional (1510 lei). Creşterea va continua şi în anii următori ajungând la 1488 lei în 2015, cu 162 lei mai puţin comparativ cu nivelul regional (1650 lei).



168

III. A7ALIZA SWOT

I. Cadrul natural

Puncte tari Puncte slabe

� Situarea centrală în cadrul Regiunii de Dezvoltare Sud Est

� Situarea judeţului într-o regiune cu potenţial favorabil de dezvoltare determinat de varietatea şi importanţa resurselor - Delta Dunării, fluviul Dunărea, zone litorale, zone montane

� Distanţa mică faţă de capitala ţării

� Prezenţa zăcămintelor de petrol, gaze naturale şi ape minerale

� Existenţa unor lacuri sărate, cu nămol sapropelic, ce au calităţi terapeutice

� Resurse de apă importante asigurate în special de fluviul Dunărea

� Prezenţa solurilor cu fertilitate mare, favorabile culturilor agricole

� Prezenţa unei flore şi faune valoroase, în special în Dunăre şi Balta Brăilei

� Existenţa unor resurse de ape subterane cu grad scăzut de potabilitate

� Manifestarea unor fenomene climatice extreme, precum viscolul şi seceta

� Aridizarea excesivă a teritoriului

� Existenţa unei suprafeţe foarte mici cu vegetaţie forestieră

� Creşterea suprafeţelor agricole în detrimentul vegetaţiei naturale, având drept consecinţă reducerea biodiversităţii

Oportunităţi Ameninţări

� Disponibilitatea fondurilor europene pentru finanţare de proiecte mednite să protejeze şi să valorifice capitalul natural ca resursă turistică

� Manifestarea unor fenomene climatice extreme cu consecinţe negative asupra unor activităţi economice

� Braconajul şi vânarea unor specii de animale peste efectivele admise

II. Populaţia şi forţa de muncă


Distribuţie echilibrată a populaţiei, în funcţie de gen, în anul 2008 înregistrându-se 177.067 de bărbaţi şi 186.912 de femei;

Trend ascendent al populaţiei cu vârste cuprinse între 20 şi 35 de ani;

Agricultura implică cel mai mare număr

Tendinţă generala de scădere a numărului de locuitori, de la un an la altul, atât în mediul rural, cât şi în mediul urban;

Populaţia sub 20 de ani înregistrează o scădere accentuată în 2007 faţă de 2008. Tot în scădere numerică se afla şi grupele de vârstă 40-59 ani şi 60-74, dar cu o medie mai redusă;



169

de muncitori, aproape 40 mii de persoane sunt angajate anual în acest sector economic. Urmează apoi industria prelucrătoare şi comerţul;

Numărul şomerilor este în scădere în judeţul Brăila, ajungând la 6026 în anul 2008, comparativ cu anul 2005 când existau peste 9.000 de şomeri;

Rata şomajului este inferioară celeri raportatela nivelul regiunii;

Populaţia ocupată a judeţului Brăila deţine poziţia a 5-a cu (12,5%) din totalul ocupării regiunii, nivel în uşoară creştere comparativ cu anii anteriori.

Spor migratoriu negativ: plecările cu reşedinţa din judeţ depăşesc sosirile cu peste 200%;

Populaţia în vârstă de muncă se află în scădere faţă de anii anteriori;

Spor natural negativ (-1,627);

Numărul de salariaţi, deşi crescuse în anul 2007 de la 73.469 la 76.612, înregistrează o scădere în 2008, la 75.845 persoane;


Creşterea cererii de servicii destinate persoanelor şi firmelor;

Finanţări în domeniul resurselor umane (POS DRU);

Reducerea şomajului prin adaptarea învăţământului şi instruirii profesionale la necesităţile pieţei muncii;

Repartiţie echilibrată a centrelor urbane pe teritoriul judeţului.

Condiţiile economice, lipsa serviciilor medicale, în special în zonele rurale conduc la scăderea ratei natalităţii;

Migraţia populaţiei tinere şi mature;

Riscul deprofesionalizării; Creştere a indicelui de îmbătrânire demografică; Scăderea nivelului de trai prin diminuarea resurselor de muncă;

III. Economia Judeţului Brăila


Prezenţa unor resurse locale bogate şi variate care pot fi valorificate prin industrie: resurse naturale energetice (zăcăminte de ţiţei, gaze naturale) şi neenergetice (zăcăminte de argile, balast şi zăcăminte terapeutice);

În ultimii 10 ani produsul intern brut al judeţului Brăila a crescut într-un ritm mediu de 2,8% apropiat de nivelul regional (2,7%); Industria se situează în jurul a 22% din PIB, iar construcţiile participă cu 7-8% (niveluri apropiate de media naţională);

Volumul cifrei de afaceri din industrie a

Indicele de disparitate al produsului intern brut pe locuitor faţă de media naţională a scăzut de la 84% în 1999 la 68,9% în anul 2008;

În structura produsului intern brut judeţean agricultura are o pondere care depăşeşte 10% (sub media naţională care este mai mică de 10%)

Sectorul serviciilor depăşeşte uşor 40% din PIB (nivel inferior mediei naţionale – în jur de 50%);

Producţia industrială din judeţul Brăila a înregistrat, în anul 2008, o diminuare de



170

crescut cu 8,4%.

Suprafaţă agricolă mare;

Pondere mare a sectorului de stat în totalul suprafeţei agricole;

Producţia de cereale a fost de 611,560 în 2008, respectiv 287,495 tone pentru 2007;

În anul 2007, în judeţul Brăila, exista un număr de 6.862 întreprinderi active, în creştere faţă de anul precedent (6.568 întreprinderi active);

Microîntreprinderile au cea mai mare pondere în totalul întreprinderilor active din judeţul Brăila, ajungând la un număr de 6048 în anul 2007;

Ofertă turistică mare;

Zone cu valori de patrimoniu natural şi construit;

0,9%;

Judeţul Brăila are o contribuţie modestă în volumul comerţului exterior al regiunii Sud – Est (reprezintă 6,7% din exporturile regiunii şi 4% din importuri);

Suprafaţa alocată livezilor şi pepinierelor pomicole este în scădere, ajungând în anul 2008 la 640 ha;


Poziţia de port la Dunăre a mun. Brăila poate reprezenta un factor favorizant dezvoltării economice;

În condiţiile unei valorificări eficiente şi durabile, „Dunărea” privită ca resursă va constitui un factor de creştere economică;

Prezenţa pe teritoriul judeţului Brăila a resurselor naturale, pot contribui la creşterea potenţialului economic zonal;

Declararea municipiilor Galaţi şi Brăila poli de dezvoltare urbană;

Societăţile apărute în urma restructurării coloşilor industriali sunt mai flexibile;

Posibilitate înfiinţării de parcuri industriale;

Cooperarea între agenţi economici şi formarea clusterelor industriale;

Existenţa programelor naţionale şi europene pentru susţinerea dezvoltării / inovării, cercetării şi transferului de

Costuri mari de conformare a agenţilor economici la standardele de mediu; Proceduri dificile de obţinere a avizelor (de ex. mediu) de către societăţile comerciale; Fenomenul globalizării / integrării poate marginaliza anumite sectoare ale economiei şi chiar să ducă la dispariţia acestora (ex. industria textilă, industria uşoară, prelucrarea produselor alimentare etc.); Accentuarea procesului de dezindustrializare; Capacitate redusă a gospodăriilor ţărăneşti şi a fermelor de a concura cu produsele comunitare; Riscul delocalizării unor sectoare industriale către locaţii externe (de ex. Republica Moldova şi Ucraina), din cauza costurilor mai reduse; Concurenţa zonelor turistice cu oferte turistice similare în alte regiuni sau ţări învecinate; Disfuncţionalităţi ale pieţei funciare şi de



171

tehnologie;

Creşterea gradului de utilizare a resurselor de energie regenerabilă duce la creştere economică şi introducerea de noi tehnologii;

Tendinţă accelerată de concentrare a terenurilor agricole;

Cerere de produse agricole ecologice;

Promovarea produselor alimentare locale, tradiţionale;

Creşterea numărului de investiţii străine care pot determina o creştere a competitivităţii prin transfer tehnologic şi inovare;

Interes crescut la nivel internaţional pentru promovarea turismului durabil;

Interes crescut la nivel naţional şi internaţional pentru agroturism;

Disponibilitatea finanţărilor pentru dezvoltarea mediului de afaceri şi susţinerii IMM-urilor (prin POS CCE, POS DRU);

Disponibilitatea finanţărilor pentru mediul rural (prin PNDR, POS DRU);

Disponibilitatea finanţărilor pentru turism (prin POR, PNR);

arendare; Preluarea unor modele greşite de dezvoltare a locaţiilor cu destinaţii de vacanţă; Nerealizarea unor proiecte de turism din cauza dificultăţilor legate de proprietatea terenurilor din zonele cu potenţial turistic.

IV. Echiparea teritoriului


Numărul locuinţelor este în creştere începând din anul 2005 când atingeau o valoare de 135.101, ajungând în 2008 la 135.816, sporul fiind de aproximativ 700 de locuinţe;

Existenţa a două drumuri europene E 87 şi E 584;

Reţeaua rutieră acoperă în mod echilibrat teritoriul judeţului;

Din totalul de 923 km care reprezintă lungimea drumurilor judeţene şi comunale, doar pentru 47 de km s-au realizat îmbunătăţiri, în timp ce 507 km dispun de îmbrăcăminte uşoară rutieră;

Drumuri naţionale doar cu două benzi de circulaţie;

Lipsa unui pod peste Dunăre, la Brăila care să lege judeţele Brăila şi Galaţi;



172

Localizarea judeţului Brăila la frontiera estică a U.E . şi posibilitatea interconectării sistemelor de transport europene cu celelalte state vecine;

Existenţa unei reţele de căi ferate ce asigură legătura cu restul tării;

Dunărea arteră principală de navigaţie, atât fluvială, cât şi fluvio-maritimă;

Din totalul de 264 km care reprezintă lungimea drumurilor naţionale, s-au realizat îmbunătăţiri pentru 233 km, în timp ce 31 km dispun de îmbrăcăminte uşoară rutieră;

Alimentarea localităţilor importante din zona mediană a judeţului Brăila, prin intermediul unui sistem de conducte de transport orientate est – vest şi nord-est - sud-vest;

Starea precară a infrastructurii rutiere locale–judeţene şi comunale, îndeosebi în mediul rural;

Accesibilitate redusă în anumite zone din mediul rural datorită infrastructurii rurale slab dezvoltate;

Inexistenţa căilor ferate electrificate;

Reţeaua de transport suburban inadecvată cerinţelor actuale de siguranţă şi confort;

În anul 2008 din 381 km care reprezintă lungimea străzilor orăşeneşti, doar pentru 140 de km s-au realizat îmbunătăţiri şi modernizări;

Doar 31 de comune sunt dotate cu reţea de distribuţie pentru apă, 2 cu sisteme pentru canalizare şi 7 cu reţea pentru gaze naturale;

Nicio comuna din judeţul Brăila nu dispune de reţele de distribuţie pentru energie termică;

Suprafaţa de spaţiu verde pe cap de locuitor este de 13,83 mp/capiţă, adică sub standardul european de 22-26 mp/cap de locuitor


Existenţa unor fondurilor europene pentru modernizarea infrastructurii sectorului rutier şi fluvial - Programul Operaţional Sectorial de Transport 2007-2013; Programe de dezvoltare a reţelei naţionale de căi ferate conform Strategiei de Dezvoltare a Infrastructurii Feroviare din România – perioada 2001 – 2010, elaborată de Compania Naţională de Căi Ferate S.A.; Construirea unei autostrăzi şi a unor drumuri expres prevăzute în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional–Secţiunea I – Reţele de transport; Modernizarea infrastructurii de transport, rutiere şi feroviare; Crearea de staţii intermodale de transport

Deplasarea traficului de pe sectorul transportului feroviar spre cel rutier; Alocarea de resurse reduse sistemelor de transport rutier şi feroviar; Schimbarea unor trasee europene prin evitarea teritoriului naţional; Diminuarea volumului transportului de călători şi marfă; Deteriorarea condiţiilor de trai şi mediu; Redirecţionarea unei mari părţi a transportului fluvial prin canalul Dunăre –Marea Neagră; Restrângerea activităţii unor mari unităţi economice industriale; Costuri ridicate în transportul de mărfuri ce reduc eficienţa şi diminuează cererea de transport;



173

Construcţia podului peste Dunăre prevăzută în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional–Secţiunea I – Reţele de transport; Construcţia unui aeroport internaţional în zona de dezvoltare Brăila-Galaţi prevăzută în Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional–Secţiunea I – Reţele de transport; Construcţia unui drum expres intre municipiile Brăila şi Galaţi;

Existenţa programelor guvernamentale de susţinere a unor investiţii în domeniul reabilitării şi extinderii reţelelor de apă, canalizare şi epurare a apelor uzată;

Extinderea şi modernizarea serviciilor publice de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor uzate răspunde cerinţelor cuprinse în directivele europene;

Serviciile publice de alimentare cu apă şi canalizare, prin dimensiunea lor socială, asigură locuri de muncă pentru un număr mare de salariaţi, dar mai ales asigură populaţiei condiţii optime de trai.

Uzura şi degradarea reţelelor de drumuri naţionale şi judeţene din localităţi; Reducerea investiţiilor publice în infrastructură ca urmare a crizei economico-financiare; Risc permanent de degradare a factorilor de mediu, ca urmare a numărului mic de localităţi cu instalaţii centralizate de alimentare cu apă şi canalizare; Localităţile care au alimentare cu apă în sistem centralizat, dar nu au sistem de canalizare şi epurare al apelor uzate sunt un factor major de presiune asupra mediului; Lipsa intervenţiilor prompte în ceea ce priveşte echiparea cu instalaţii centralizate de apă şi canalizare duce la depopularea spaţiului rural.

V. Sectorul Social


Diversitate şi număr relativ mare de unităţi sanitare de nivel superior la nivel judeţean;

Existenţa unor acţiuni/ şi proiecte de reabilitare a spaţiilor aferente spitalelor;

Posibilitatea construirii unui nou spital de urgenţă şi a unor noi secţii specializate de nivel superior;

Finalizarea procesului de reformă în domeniul protecției copilului, conretizat în dezvoltarea unor alternative de tip familial la protecția rezidențiala de tip clasic;

Trend în creştere al persoanelor care au solicitat îngrijiri medicale în anul 2008;

Dotarea judeţului cu unităţi sanitare de nivel superior este redusă la nivel teritorial, acestea fiind grupate în municipiul reşedinţă de judeţ;

Raportat la numărul de locuitori dotarea judeţului cu paturi de spital este inferioară mediei la nivel naţional;

Există oraşe fără spitale (Însurăţei şi Ianca);

Slaba diversificare a serviciilor de învăţământ la nivel teritorial;



174

Acordarea serviciilor specializate (în domeniul protecției copilului și a persoanelor adulte cu handicap) cu respectarea standardelor de calitate specifice fiecărui tip de serviciu.

Declinul învăţământului profesional;

Insuficienta adecvare a ofertelor de educaţie în domenii adecvate nevoilor de dezvoltare economică specifice judeţului;

Populaţia şcolară din judeţ se află în descreştere, de la 60.589 în anul 2005 la 55.106 în 2008, în timp ce personalul didactic a scăzut de la 3.863 în 2005 la 3.668, în 2008;

Existența unui singur centru de zi pentru copii funcțional în municipiul Brăila, reședință de județ, acesta fiind insuficient, având în vedere numărul mare de copii proveniți din familii aflate în dificultate, care necesită acordarea acestui serviciu primar;

La nivelul consiliilor locale din județul Brăila, serviciile primare sunt fie inexistente, fie insuficient dezvoltate, ceea ce determină creșterea numărului de beneficiari ai serviciilor sociale specializate;

Numărul redus de furnizori privați de servicii sociale, la nivelul județului, justificat si de insuficienta dezvoltare a parteneriatului public-privat în domeniul acordării serviciilor sociale.


Programe de finanţare pentru asistenţa socială (POR, programe naţionale);

Programe de finanţare pentru sănătate (POR, programe naţionale);

Programe de finanţare pentru cultură (POR, Planul Naţional de Restaurare);

Programe naţionale de reabilitare, modernizare şi dotare a aşezămintelor culturale, din mediul rural şi mic urban;

Programe de finanţare pentru reabilitarea unităţilor de învăţământ (POR, Banca Mondială);

Noile reglementări ale Ministerului Sănătăţii care creează posibilitatea dotării

Subfinanţare, ca urmare a descentralizării administrative;

Suspendarea / întreruperea / diminuarea unor programe naţionale de finanţare ca urmare a crizei economice mondiale;

Legea sponsorizării nu prevede facilităţi fiscale pentru sponsorii pentru cultură;

Sucursalele locale ale băncilor nu pot lua decizii de susţinere financiară a unor evenimente culturale;

Accentuarea stării de degradare în care funcţionează o parte din biblioteci;

Retrocedarea spaţiului în care



175

cu aparatură performantă a unităţilor ambulatării de specialitate;

Legislaţia privind cabinetele medicale şi posibilitatea modernizării acestora;

Posibilitatea reabilitării dispensarelor medicale comunale prin Programul Dezvoltarea prin proiecte a judeţului Brăila.

funcţionează filiala de carte franceză;

Degradarea şi închiderea unor unităţi medicale din cauza lipsei fondurilor şi a managementului defectuos;

Migraţia cadrelor medicale cu pregătire superioară şi medie în afara judeţului/a ţării;

Insuficienta motivare a personalului medical din motive financiare;

Abandonul şcolar şi frecvenţa redusă a elevilor din motive financiare şi din lipsa perspectivelor pe piaţa muncii;

Migraţia cadrelor didactice spre medii de viaţă mai avantajoase(urban, alte ţări).

VI. Mediul


Judeţul Brăila cuprinde următoarele categorii de arii protejate conform art. 5, alin (1) din O.U.G. nr 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice: a) de interes naţional: parcuri naturale (Balta Mică a Brăilei), rezervaţii naturale (Lacul Jirlău, Pădurea Camniţa), arii în regim provizoriu de ocrotire (Lacul Tătaru); b) de interes internaţional: zone umede de importanţă internaţională, rezervaţii ale biosferei (Insula Mică a Brăilei); c) de interes comunitar sau situri “NATURA 2000” : situri de importanţă comunitară, arii speciale de conservare, arii de protecţie specială avifaunistică: • ROSCI0005 Balta Albă-Amara-

Jirlău-Lacul Sărat Câineni • ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei • ROSCI0012 Braţul Măcin • ROSCI0259 Valea Călmăţuiului • ROSPA0004 Balta Albă-Amara-

Jirlău • ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei

Lipsa soluţiilor certe şi eficiente pentru folosirea de îngrăşăminte naturale şi renunţarea, pe cât posibil, la substanţele chimice; În actuala structură de ansamblu a producţiei vegetale din judeţul Brăila există suprafeţe importante cărora nu li se dă cea mai adecvată folosinţă, astfel pe cele 31,0 mii ha psamosoluri se cultivă cereale şi plante tehnice când se ştie că aceste terenuri sunt favorabile plantaţiilor pomi-viticole; Nu există perdele de protecţie (zone de ecoton) între suprafeţele de terenuri agricole, aceste zone de ecoton ar diminua necesarul de apă prin irigaţii şi folosirea de îngrăşăminte şi substanţe chimice pentru combaterea dăunătorilor; Nu există perdele de protecţie în jurul localităţilor urbane şi rurale în vederea protecţiei lor de vânturile din zonă, nisip, etc; Corpurile de pădure existente în zona de stepă sunt prevăzute a fi utilizate pentru producţia de lemn; Sistemul de tratare şi deversare a apelor



176

• ROSPA0006 Balta Tătaru • ROSPA0040 Dunărea Veche-Braţul

Măcin • ROSPA0048 Ianca-Plopu-Sărat • ROSPA0071 Lunca Siretului Inferior • ROSPA0077 Măxineni • Lacul Tătaru d) de interes judeţean sau local: stabilite numai pe domeniul public/privat al unităţilor administrativ-teritoriale (Pădurea Viişoara, monument al naturii - Popina Blasova); Monitorizarea poluanţilor atmosferici prin staţii automate de monitorizare a calităţii aerului; Monitorizarea apelor de suprafaţă şi subterane în sistem integrat (debite, factori fizico-chimic, indice saprob, consum de apă, etc.) şi stabileşte zonele afectate de eroziuni de mal şi zone critice din punct de vedere al calităţii apleo rde suprafaţă şi subterane; Se evaluează starea solurilor în special pentru încadrarea în zone cu soluri afectate de reziduuri zootehnice, irigarea terenurilor agricole, zone critice din punct de vedere al degradării/poluării solului, zone vulnerabile care necesită reconstrucţie ecologică;

uzate slab dezvoltat; Nu există staţii de sortare, tratare şi/sau alte metode de tratare / valorificare a deşeurilor municipale; Platformele de depozitare a deşeurilor din zona rurală trebuie reabilitate şi zonele reintroduse în circuitul natural prin reconstrucţie ecologică; Investiţii mari necesare pentru îndeplinirea cerinţelor UE în domeniul gestionării deşeurilor; Suprafaţa mică a terenurilor ocupate cu spaţii verzi.


Întărirea structurilor administrative drept element de bază pentru construirea unui sistem robust de management al mediului şi contribuţia la dezvoltarea durabilă. Evaluarea stării reale şi monitoringul factorilor de mediu în vederea fundamentării unor scenarii şi strategii de dezvoltare pe termen scurt, mediu şi lung în domeniul mediului, a sănătăţii populaţiei şi în domeniul resurselor regenerabile şi neregenerabile; Posibilitatea utilizării energiilor neconvenţionate oferite de sistemul natural al Judeţului Brăila (soare, vânt, ape geotermale, etc) prin tehnologii noi;

Insuficienta colaborare cu Institute de cercetare-dezvoltare din ţară şi/sau străinătate şi realizarea de consorţii în vederea monitoringului integrat al mediului şi luarea unor decizii pe termen mediu şi lung; Insuficienţa resurselor financiare pentru realizarea unor proiecte la nivel judeţean şi cofinanţarea unor proiecte din fonduri UE; Personal insuficient instruit pentru implementarea şi aplicarea efectivă a politicilor în domeniul protecţiei mediului Slaba identificare a unor surse suplimentare de finanţare, în condiţii de



177

Extinderea reţelei judeţene de arii protejate şi rezervaţii naturale, reabilitarea infrastructurii, redimensionarea ecologică şi economică a judeţului Brăila; Întărirea parteneriatelor naţionale şi internaţionale cu instituţii care au ca domeniu de activitate evaluarea biodiversităţii şi protecţia mediului; Întărirea parteneriatului cu ONG-urile în procesul de elaborare şi implementare a politicilor de mediu; Realizarea de programe/proiecte pentru atragerea de fonduri naţionale şi europene în vederea protecţiei mediului şi implementării politicilor de mediu şi a dezvoltării durabile; Instruirea permanentă şi specifică pentru dezvoltarea capacităţii personalului care implementează şi aplică efectiv politicile în domeniul protecţiei mediului; Folosirea celor mai bune tehnologii disponibile, din punct de vedere economic şi ecologic, în deciziile investiţionale din fonduri publice pe regional şi local şi stimularea unor asemenea decizii din partea capitalului privat; introducerea fermă a criteriilor de eco-eficienţă în toate activităţile de producţie sau servicii; Anticiparea efectelor schimbărilor climatice şi elaborarea atât a unor soluţii de adaptare pe termen lung, cât şi a unor planuri de măsuri de contingenţă inter-sectoriale, cuprinzând portofolii de soluţii alternative pentru situaţii de criză generate de fenomene naturale sau antropice; Asigurarea securităţii şi siguranţei alimentare prin valorificarea avantajelor oferite de mediul natural al Judeţului Brăila în privinţa dezvoltării producţiei agricole, inclusiv a produselor organice; corelarea măsurilor de creştere cantitativă şi calitativă a producţiei agricole în vederea asigurării hranei pentru oameni şi animale cu cerinţele de majorare a

sustenabilitate, pentru realizarea unor proiecte şi programe de anvergură, în special în domeniile infrastructurii, energiei, protecţiei mediului, siguranţei alimentare, educaţiei, sănătăţii şi serviciilor sociale; Slaba protecţie şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural regional/judeţean; Fonduri insuficiente/absente pentru revitalizarea, în modernitate, a unor moduri de vieţuire tradiţionale ţinând cont de istoria şi tradiţia judeţului Brăila (atragerea de turişti); Majoritatea ariilor naturale protejate nu au un administrator, ceea ce poate atrage dupa sine o slaba gestionare a acestor zone cu regim special.



178

producţiei de biocombustibili, fără a face rabat de la exigenţele privind menţinerea şi sporirea fertilităţii solului, biodiversităţii şi protejării mediului; Necesitatea identificării unor surse suplimentare de finanţare, în condiţii de sustenabilitate, pentru realizarea unor proiecte şi programe de anvergură, în special în domeniile infrastructurii, energiei, protecţiei mediului, siguranţei alimentare, educaţiei, sănătăţii şi serviciilor sociale; Protecţia şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural regional/judeţean; Revitalizarea unor moduri de vieţuire tradiţionale să fie însoţită de racordarea la normele şi standardele europene privind calitatea vieţii.



179

Anexa 1 Raport de anchetă

Situaţia existentă la nivel local în judeţul Brăila, aşa cum este raportată de primăriile din judeţ

Chestionarul aplicat a fost următorul:

C H E S T I O N A R

Consiliul Judeţean Brăila realizeaza Strategia de Dezvoltare Durabila a Judeţului Brăila (SDDJ Brăila) pentru perioada 2010 -2015. Pentru obtinerea informatiilor necesare elaborării acestei strategii de dezvoltare vă rugăm să completaŃi chestionarul următor în conformitate cu realitatea existentă în localitatea dvs. Vă rugăm ca informaŃiile furnizate sa fie clare şi corecte, în concordanŃă cu situaŃia reală. InformaŃiile vor fi utilizate în scopul analizei şi prelucrării statistice. Daca spaŃiul disponibil nu este suficient, vă rugăm sa ataşaŃi pagini în plus prezentului chestionar mentionând la care dintre întrebări se referă răspunsul dvs.

Vă mulŃumim pentru sprijinul acordat!

Vă rugăm completaŃi datele referitoare la localitate, solicitate mai jos:

Număr locuitori______________________________ SuprafaŃa localităţii__________________________

A. AMENAJAREA TERITORIULUI Q1. Va rugam specificaŃi sursele principale de alimentare cu apă potabilă din localitate ?

Surse %

1 Sistem centralizat de alimentare cu apă, contorizat

2 Sistem centralizat de alimentare cu apă, necontorizat

3 Sistem traditional – puŃ forat sau fântână

4 Altele. Care? ____________________________________

Q2. Vă rugăm specificaŃi: Lungimea reţelei de distribuŃie a apei potabile ________________ km existenŃi ________________ km de realizat Lungimea reţelei de canalizare_________________km existenŃi

SDDJ Brăila – 2009 Institutia Consiliul Local Responsabil _______________

Data ____________ Localitatea ________________________ Telefon _______________



180

________________ km de realizat Q3. Vă rugăm specificaŃi: Număr de locuinŃe racordate la reţeaua de apă potabilă __________ Număr de locuinŃe racordate la reţeaua de canalizare____________ Număr de locuinŃe neracordate la reţeaua de apă potabilă________ Număr de locuinŃe neracordate la reţeaua de canalizare__________ Q4. Vă rugăm specificaŃi: Lungimea reţelei de distribuŃie a apei calde menajere________________km existenŃi ________________ km de realizat Q5. Vă rugăm specificaŃi: Lungimea drumurilor locale asfaltate/modernizate de pe teritoriul localităţii? ______Km Lungimea drumurilor locale neasfaltate/nemodernizate de pe teritoriul localităţii? ______Km Q6. Vă rugăm specificaŃi: Lungimea reţelei de distribuŃie a gazelor ________________ km existenŃi ________________ km de realizat Q7. Vă rugăm specificati: Lungimea reţelei de iluminat public _______________ km existenŃi ________________ km de realizat Q8. Vă rugăm specificati: Lungimea reţelei de energie electrică____________ km existenŃi ____________ km de realizat Q9. Exista surse de poluare în localitate?

�� 1

Da

�� Nu

Care sunt acestea? ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

B. SERVICIILE MEDICALE



181

Q10. Care sunt structurile medicale existente în localitate?

Tip structura medicală Nr.

1 Cabinetele medicale din localitate

2 Spitalele

3 Centrele medicale private

4 Altele. Care_______________________________

C. TURISM Q11. Există puncte de atracŃie turistică în localitatea dvs?

�� 11

DA

��

NU

Q12. Va rugăm precizaŃi: tipul, numărul, numele acestora:

Tipul Număr Numele

*Tipul – se refera la forma de turism balneo climateric, cultural, religios, de croazieră,

de agrement, sportiv, etc

D. PROIECTE DE INVESTITII Q13. Vă rugăm enumeraŃi toate proiectele* şi investiŃiile realizate în ultimii 3 ani pe teritoriul localităţii :

Tip proiect / Obiectivul de investitii

Sursa de finanŃare Rol în proiect (unic aplicant,

partener lider/partener)

Anul realizării

1

2

3

4

5



182

6

7

8

9

10

*Nu vor fi mentionate studiile tehnice realizate precum: studii de fezabilitate, proiecte tehnice, documentatii tehnice, etc.

Q14. Vă rugam enumeraŃi proiectele* în curs de desfăşurare din localitate :

Tip proiect / Obiectivul de investiŃii

Sursa de finanŃare Rol în proiect (unic aplicant,

partener lider/partener)

Anul realizarii

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

*Nu vor fi mentionate studiile tehnice în curs de elaborare precum: studii de fezabilitate, proiecte tehnice, documentatii tehnice, etc.

Q15. Care sunt studiile tehnice elaborate/ în curs de elaborare pentru

realizarea unor obiective de investiŃii pe teritoriul localităţii?

Tip studiu tehnic Obiectivul/Titlul studiului Valoarea Finalizat



183

investiŃiei la data de:

1

2

3

4

5

Q16. Care sunt proiectele pe care intenŃionaŃi sa le dezvoltaŃi în localitatea dvs. în urmatorii 5 ani?

La ce se refera investiŃia Proiect depus în parteneriat ?

(da – parteneriat, nu – unic aplicant)

Valoare estimată

1

2

3

4

5

6

7

8

Metodologie

� Perioada de realizare a studiului: noiembrie 2009



184

� Culegerea datelor: septembrie - octombrie 2009 � Subiecţii studiului: consiliile locale din judeţul Brăila � Metoda de culegere a datelor: electronic � Instrumentul de culegere a datelor: chestionarul � Tipul eşantionului: aleator, probabilist � Volumul eşantionului: 44 consilii locale � Reprezentativitate: eşantionul este reprezentativ la nivelul ariei cercetate

Rezultatele studiului

1. Amenajarea teritoriului Date generale (înregistrări statistice 2008)Ș

� SUPRAFAŢA TOTALĂ A JUDEŢULUI: 476.576 HA � NUMĂR ORAŞE şi MUNICIPII: 4 � NUMĂR COMUNE: 40 � NUMĂR SATE: 140 � POPULAŢIA TOTALĂ: 363.979 persoane

2. Alimentarea cu apă potabilă

Aproape jumatate (45.86%) dintre consiliile locale din judeţul Brăila au declarat că în localităţile în care isi desfăşoară activitatea sunt instalate sisteme centralizate cu apă contorizate, în timp ce 41.13% se alimentează din sisteme tradiţionale (puţ forat sau fântână).

Sursele principale de alimentare cu apa potabila

Sistem traditional - put forat sau

fantana 41.13%

Sistem centralizat de alimentare cu apa necontorizat

13.0%Sistem centralizat de alimentare cu

apa contorizat45.86%

3. Lungimea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare Conform răspunsurilor, la nivelul judeţului Brăila reţeaua de distribuţie a apei potabile are o lungime de 1322 km realizaţi şi ar mai fi nevoie de încă 261 km pentru ca reţeaua sa fie integral dezvoltată. În privinţa reţelei de canalizare, au fost realizaţi doar 830 de km şi ar mai fi nevoie de încă 1591 pentru o acoperire totală.



185

Lungimea de distributie a retelei de ...

1322

830

261

1591

Apa potabila

Canalizare

Km Realizati

Km de Realizat

4. Locuinţe racordate/neracordate la reţelele de apă potabilă şi de canalizare În urma centralizării răspunsurilor acordate rezultă că în judeţul Brăila există peste 55.000 de locuinţe racordate la reţeaua de apă potabilă şi aproape 12.000 la reţeaua de canalizare. Cu toate acestea, mai există încă 18.098 de gospodării care trebuie să fie racordate la reţeaua de apă potabilă şi 30.060 la cea de canalizare.

Numar de locuinte racordate / neracordate la reteaua de...

56,899

11,742

18,098

30,060

Apa Potabila

Canalizare

Racordate

Neracordate

5. Reţeaua de apă caldă menajeră



186

În judeţul Brăila reţeaua de distribuţie a apei calde menajere este foarte slab dezvoltată. Respondenţii au apreciat ca în localităţile pe care le administrează sunt 58 km realizaţi pentru distribuţia apei calde menajere şi înca 211 km de realizat.

Lungimea retelei de distributie a apei calde menajere

Km de Realizat 211

Km Existenti 58

6. Gradul de modernizare a drumurilor locale În cele 44 de localităţi în care s-a realizat studiul lungimea drumurilor asfaltate (modernizate) este foarte mică, ajungând la 196 km, în timp ce drumurile ce au nevoie de reparaţii şi necesită modernizare ajung la 1181 km.

Lungimea drumurilor locale asfaltate / neasfaltate

Asfaltate / Modernizate

196 km

Neasfaltate / Nemodernizate

1181 km

7. Reţeaua de distribuţie a gazelor



187

După estimările respondenţilor, în localităţile din judeţul Brăila există o reţea de distribuţie a gazelor de 493 km realizaţi, însă ar mai fi nevoie de încă 414 km pentru a acoperi nevoile locuitorilor din zonele studiate.

Lungimea retelei de distributie a gazelor

Km Existenti493

Km de Realizat 414

8. Reţeaua de iluminat public şi energie electrică Reprezentanţii administraţiei publice locale din judeţul Brăila au declarat că în privinţa iluminatului public există 1569 km realizaţi care acoperă aproape în totalitate nevoile locuitorilor şi ar mai fi nevoie de încă 191 de km de realizat. În privinţa energiei electice la nivelul judeţului exista o reţea de 1699 km realizati şi ar fi nevoie de încă 139 de km pentru o acoperire totală.

Lungimea retelei de...

1,569

1,699

191

139

Iluminat public

Energie electrica

Km Existenti

Km de Realizat



188

Aşadar, în ceea ce priveşte reţelele edilitare, situaţia se prezintă astfel:

9. Surse de poluare Din cele 44 de reprezentanţi ai primăriilor intervievaţi, 21.3% au menţionat ca în localităţile în care işi desfăşoară activitatea există surse de poluare a mediului. Majoritatea au adus în discuţie îngrăşămintele utilizate în agricultură sau centrele industriale prezente pe teritoriul localităţii.

10. Structuri medicale



189

Potrivit datelor furnizate de consiliile locale, la nivelul judeţului Brăila au fost identificate 303 cabinete medicale, 7 spitale şi 16 centre medicale private. În categoria Altele au fost incluse: farmacii, staţii de salvare etc.

Structuri medicale existente in localitate

303

7

16

37

Cabinete medicale

Spitale

Centre medicaleprivate

Altele

11. Puncte de atracţie turistică

În 31,9% dintre localităţile din judeţul Brăila există puncte de atracţie turistică. Au fost menţionate 43 de puncte turistice de toate tipurile: culturale, religioase, rezervaţii naturale dar ţi monumente istorice.

Exista puncte de atractie turistica in localitatea dvs?

Nu68.10%

Da31.90%



190

Institutia /Consiliul local Localitatea Tipul Numar Numele

CL Marasu Marasu Parc Natural 1 Balta Mica a Brailei

Manastire Maxineni 1 Manastirea Maxineni

Cazemate din razboi 1 Lant cazemate

Amenajare piscicola 1 Amenajare piscicola

Stilul arheologic 1 Situl arheologic Voinesti

Agroturism - Tratament 1 Lacul Sarat Movila Miresei

Pescuit agroturistic 3 Amenjari piscicole

CL Rimnicelu Rimnicelu Rezervatie naturala 1 Padurea Camnita

CL Sutesti Sutesti Religios 1 Biserica Sfintii Imparati Cnstantin si Elena

Rezervatie naturala 1 Insula mica a Brailei

Monumente 2 Monumentul eroilor 1916-1918

Monumentul Eroilor 1877

CL Visani Visani Statiune Balneo 1 Statiunea Ciineni Bai

Balneo climateric 1 Statiunea Lacul Sarat

Agrement 3 Parc Monument, Gradina Mare, Fantana

cinetica

Cultural 4 Teatrul Maria Filotti, Muzeul Brailei,

Strada Mihai Eminescu

Religios 2 Biserca Greaca, Biserica Sfintii Arhangheli

Mihail si Gavril

Agroturism 1 Insula mica a Brailei

Agroturism 1 Padurea Viisoara

Balneo climateric 1 Statiunea balneara lacu Sarat

Turism 1 Insula mica a Brailei

Turism 1 Insula Arapu

Turism 1 Padurea lacu Sarat

Turism 1 Cabana Stejarilor

CL Frecatei Frecatei Statiune turistica 1 Blasova

Turism 3 Balta Alba, Balta Ciulnita, Cresina

Rezervatie naturala 1 Parc Natural Insula Mica a Brailei

Plaja 1 Zona Dunarii

CL Stancuta Stancuta Agrement si Croaziera 1 Parcul Natural Balta Mica a Brailei

Monument istoric 2 Adapatori piatra sec. XIX

Monument 1 Monunemtul eroilor

43TOTAL MONUMENTE

Bertestii de Jos

CL Chiscani

CL Ciocile Ciocile

CL Gropeni Gropeni

Movila Miresii

CL Municipiul Braila Municipiul Braila

CL Movila Miresii

CL Maxineni Maxineni

CL Tufesti Tufesti

CL Gradistea Gradistea

CL Bertestii de Jos

Chiscani

În cadrul chestionarelor completate s-au raportat urmatoarele puncte de interes turistic:

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

19

1

12. P

roie

cte

de in

vest

iții

TA

BE

L 1

. PR

OIE

CT

E Ş

I I7

VE

STIT

II R

EA

LIZ

AT

E Î

7 U

LT

IMII

3 A

7I

DE

CĂ

TR

E C

O7

SIL

IIL

E L

OC

AL

E D

I7 J

UD

EŢ

UL

B

RĂ

ILA

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip p

roie

ct /

Ob

iect

ivu

l d

e i

nv

est

iţii

S

urs

a d

e f

ina

nţa

re

Ro

l în

pro

iect

(un

ic a

pli

can

t,

pa

rte

ne

r

lid

er/

pa

rte

ne

r)

An

ul

rea

liză

rii

Exti

nd

ere

con

stru

cţii

Şco

ala

Surd

ila

Gă i

sean

ca;

C

on

siliu

l lo

cal

Par

ten

er li

der

2

009

Înfi

inţa

re c

on

stru

cţii

cim

itir

Fili

peş

ti

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

008

Rea

bili

tări

co

vor

asfa

ltic

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

7

Exti

nd

ere

con

stru

cţie

reţ

ea d

e ap

ă p

ota

bilă

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

7

Mo

der

niz

ări i

lum

inat

pu

blic

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

6

Înfi

inţă

ri c

on

stru

cţii

Gru

p s

anit

ar Ş

coal

a Fi

lipeş

ti

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

007

Co

nst

rucţ

ie ș

i mo

nta

j Sis

tem

înca

lzir

e te

rmic

ă Şc

oal

a Fi

lipeş

ti

Co

nsi

liul l

oca

l și

Co

nsi

liul J

ud

eţea

n

Par

ten

er

200

8

Co

nst

ruir

e/R

eab

ilita

re s

ediu

ad

min

istr

ativ

Fili

peş

ti

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

008

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Su

rdila

- G

ăise

anca

Su

rdila

- G

ăise

anca

Mo

den

izăr

i/P

ietr

uir

e st

răzi

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

8

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L M

aras

u

Mar

asu

A

chiz

iţie

au

tosp

ecia

lă p

t St

inge

rea

ince

nd

iilo

r P

HA

RE

200

5

Un

ic a

plic

ant

200

8

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

19

2

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip p

roie

ct /

Ob

iect

ivu

l d

e i

nv

est

iţii

S

urs

a d

e f

ina

nţa

re

Ro

l în

pro

iect

(un

ic a

pli

can

t,

pa

rte

ne

r

lid

er/

pa

rte

ne

r)

An

ul

rea

liză

rii

Co

nst

rucţ

ie B

rută

rie

Ban

ca M

on

dia

la

un

ic a

plic

ant

200

6

Eco

no

mia

baz

ată

pe

cun

oaş

tere

B

anca

Mo

nd

iala

U

nic

ap

lican

t 2

007

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L M

axin

eni

Max

inen

i N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l

Rea

bili

tare

Ilu

min

at P

ub

lic

Bu

get

Loca

l

200

8

Exti

nd

ere

și r

eab

ilita

re S

ediu

Pri

măr

ie

Bu

get

Loca

l

200

8-2

009

Gra

din

iţa

Ded

ule

şti

Bu

get

Loca

l

200

6

Rea

bili

tare

Şco

ala

Ded

ule

şti

Bu

get

Loca

l și F

on

du

ri

Gu

vern

amen

tale

200

6-2

008

Împ

rejm

uir

e ga

rd t

eren

fo

tbal

D

edu

leşt

i B

uge

t Lo

cal

2

008

-200

9

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L

M

irce

a-V

od

ă

M

irce

a-V

od

ă Îm

pre

jmu

ire

tere

n f

otb

al M

irce

a-V

od

ă B

uge

t Lo

cal

2

008

-200

9

Alim

enta

re c

u a

pă

HG

577

A

plic

ant

2

004

Alim

enta

re c

u a

pă

HG

577

A

plic

ant

2

008

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Mo

vila

Mir

esii

Mo

vila

Mir

esii

Cab

inet

med

ico

-so

cial

Ro

mi

Pro

iect

PH

AR

E A

plic

ant

2

005

Rea

bili

tare

Căm

in C

ult

ura

l Sat

Rac

ovi

ţa

Bu

get

Loca

l

200

7

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L R

aco

viţa

R

aco

viţa

P

ietr

uir

e D

rum

uri

Sat

eşti

B

uge

t Lo

cal

2

007

Exti

nd

ere

alim

enta

re a

pă

Bu

get

de

Stat

-

HG

R5

77

Par

ten

er li

der

2

009

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Rîm

nic

elu

R

îmn

icel

u

Cen

tru

so

cial

mu

ltif

un

ctio

nal

B

anca

Mo

nd

iala

- F

RD

S P

arte

ner

lid

er

200

9

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

19

3

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip p

roie

ct /

Ob

iect

ivu

l d

e i

nv

est

iţii

S

urs

a d

e f

ina

nţa

re

Ro

l în

pro

iect

(un

ic a

pli

can

t,

pa

rte

ne

r

lid

er/

pa

rte

ne

r)

An

ul

rea

liză

rii

Co

nso

lidar

e m

al r

âu B

uză

u

Bu

get

de

Stat

- O

G 7

P

arte

ner

lid

er

200

8

Mo

der

niz

area

ser

vici

ulu

i Vo

lun

tari

at

PH

AR

E

Par

ten

er li

der

2

008

Rea

bili

tare

sis

tem

ilu

min

at p

ub

lic

Co

nsi

liul J

ud

eţe

an

Par

ten

er li

der

2

008

Pie

tru

ire

uliţ

e co

mu

nal

e B

uge

t Lo

cal

Par

ten

er li

der

2

008

Rea

bili

tare

Căm

ine

cult

ura

le

Co

nsi

liul J

ud

eţea

n

Par

ten

er li

der

2

007

Rea

bili

tare

Căm

in C

ult

ura

l

Rea

bili

tare

Gra

din

iţă

Oan

cea

Rea

bili

tare

DC

2 R

-O k

m 8

-14

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L R

om

anu

R

om

anu

Co

nst

ruir

e se

diu

Pri

mar

ie

Co

nst

ruir

e C

ămin

Cu

ltu

ral R

oşi

ori

C

on

siliu

l lo

cal ș

i C

on

siliu

l Ju

deţ

ean

200

9

Co

nst

ruir

e p

od

pes

te c

anal

irig

at

OG

7/2

006

200

9

Alim

enta

re c

u a

pă

Ro

şio

ri

HG

687

/199

7, H

G

103

6/04

, Bu

get

Loca

l

200

9

Înfi

inţa

re p

erd

ele

fore

stie

re R

oşi

ori

M

inis

teru

l Me

diu

lui

2

007

Rep

araţ

ii și

co

nso

lidar

e Şc

oal

a cu

C

on

siliu

l Lo

cal c

lase

le I-

IV F

lori

ca

Min

iste

rul E

du

cati

ei ș

i În

văţă

mân

tulu

i

200

9

Rep

araţ

ie ș

i mo

der

niz

are

grad

iniţ

ă R

oşi

ori

B

uge

t Lo

cal

2

007

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L R

oşi

ori

R

oşi

ori

Rea

bili

tare

reţ

ele

ilum

inat

str

adal

C

on

siliu

l lo

cal ș

i C

on

siliu

l Ju

deţ

ean

200

9

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

19

4

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip p

roie

ct /

Ob

iect

ivu

l d

e i

nv

est

iţii

S

urs

a d

e f

ina

nţa

re

Ro

l în

pro

iect

(un

ic a

pli

can

t,

pa

rte

ne

r

lid

er/

pa

rte

ne

r)

An

ul

rea

liză

rii

Rea

bili

tare

și m

od

ern

izar

e C

ămin

C

ult

ura

l Sat

Sal

cia

Tud

or

Co

nsi

liul l

oca

l și

Co

nsi

liul J

ud

eţea

n

Par

ten

er li

der

200

8

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Sa

lcia

Tu

do

r Sa

lcia

Tu

do

r R

eab

ilita

re ș

i mo

der

niz

are

tere

n d

e sp

ort

sat

Sal

cia

Tud

or

Co

nsi

liul l

oca

l și

Co

nsi

liul J

ud

eţea

n

Par

ten

er li

der

200

8

Mo

der

niz

are

Căm

in C

ult

ura

l C

on

siliu

l lo

cal ș

i C

on

siliu

l Ju

deţ

ean

C

on

siliu

l Ju

deţ

ean

2

007

Şco

ala

cu C

on

siliu

l Lo

cal c

lase

le I-

IV

Pit

uca

ţi C

on

stru

ire

Gru

p s

anit

ar

Bu

getu

l de

Stat

800

8

Şco

ala

cu C

on

siliu

l Lo

cal c

lase

le I-

IV

Sih

ilean

u ș

i Gra

din

iţa-

reab

ilita

re ș

i am

enaj

are

gru

p s

anit

ar

Bu

getu

l de

Stat

200

8

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Sc

orţ

aru

No

u

Sco

rţar

u N

ou

Gra

din

iţa

Sco

rtar

u N

ou

co

nso

lidar

e,

reab

ilita

re ș

i ale

naj

are

gru

p s

anit

ar

Bu

getu

l de

stat

200

8

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Su

rdila

Gre

ci

Surd

ila G

reci

Ef

icie

nti

zare

a și

mo

der

niz

area

si

stem

ulu

i de

ilum

inat

pu

blic

în

Co

mu

na

Surd

ila G

reci

C

on

siliu

l lo

cal ș

i C

on

siliu

l Ju

deţ

ean

U

nic

ap

lican

t 2

008

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Su

teşt

i Su

teşt

i R

eab

ilita

re r

eţea

ap

ă p

ota

bilă

C

on

siliu

l lo

cal ș

i C

on

siliu

l Ju

deţ

ean

U

nic

ap

lican

t 2

007

Rea

bili

tare

Căm

in C

ult

ura

l C

on

siliu

l lo

cal ș

i C

on

siliu

l Ju

deţ

ean

P

arte

ner

2

007

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Ti

chile

şti

Tich

ileşt

i

Sală

de

edu

caţi

e fi

zică

C

NI

2

009

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

19

5

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip p

roie

ct /

Ob

iect

ivu

l d

e i

nv

est

iţii

S

urs

a d

e f

ina

nţa

re

Ro

l în

pro

iect

(un

ic a

pli

can

t,

pa

rte

ne

r

lid

er/

pa

rte

ne

r)

An

ul

rea

liză

rii

Lucr

ări d

e în

treţ

iner

e st

răzi

C

on

siliu

l lo

cal ș

i C

on

siliu

l Ju

deţ

ean

200

7-2

008

Exti

nd

ere

alim

enta

re a

pă

Co

nsi

liul l

oca

l și

Co

nsi

liul J

ud

eţea

n

Par

ten

er

200

8

Mo

der

niz

are

Cas

a Sp

ecia

listu

lui

Co

nsi

lul J

ud

eţea

n

Par

ten

er

200

8

Rea

bili

tare

dis

pen

sar

um

an

Co

nsi

liul l

oca

l și

Co

nsi

liul J

ud

eţea

n

Par

ten

er

200

9

Rea

bili

tare

şco

ala

gen

eral

ă C

on

siliu

l Lo

cals

. I-V

III T

ud

or

Vla

dim

ires

cu

MEC

I P

arte

ner

2

007

Rea

bili

tare

căm

in c

ult

ura

l Tu

do

r V

lad

imir

escu

C

on

siliu

l lo

cal ș

i C

on

siliu

l Ju

deţ

ean

P

arte

ner

2

007

Rea

bili

tare

Căm

in c

ult

ura

l Sco

rţar

u

Vec

hi

Co

nsi

liul l

oca

l și

Co

nsi

liul J

ud

eţea

n

Par

ten

er

200

8-2

009

Rea

bili

tare

sed

iu P

rim

arie

Tu

do

r V

lad

imir

escu

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

8

Alim

enta

re c

u a

pă

în c

om

un

a Tu

do

r V

lad

imir

escu

B

uge

t lo

cal+

OG

7/20

06

Par

ten

er

200

7-2

009

Rea

bili

tare

dru

mu

ri

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

005

,200

7,20

08

Rea

bili

tare

ilu

min

at p

ub

lic

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

008

-200

9

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Tu

do

r V

lad

imir

escu

Tu

do

r V

lad

imir

escu

Exti

nd

ere

reţe

a al

imen

tare

cu

ap

ă C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

9

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Tu

feşt

i Ilu

min

at p

ub

lic

Co

fin

anţa

re C

J B

răila

P

arte

ner

2

007

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

19

6

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip p

roie

ct /

Ob

iect

ivu

l d

e i

nv

est

iţii

S

urs

a d

e f

ina

nţa

re

Ro

l în

pro

iect

(un

ic a

pli

can

t,

pa

rte

ne

r

lid

er/

pa

rte

ne

r)

An

ul

rea

liză

rii

Rea

bili

tare

Căm

in C

ult

ura

l nr.

1

Co

fin

anta

re C

J B

răila

P

arte

ner

2

007

Sală

de

spo

rt

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

008

Rea

bili

tare

Sco

ala

Nr.

2 T

ufe

sti

Gu

vern

P

arte

ner

2

008

Rea

bili

tare

Gra

din

iţa

Nr.

2 T

ufe

sti

Gu

vern

P

arte

ner

2

009

Stad

ion

fo

tbal

C

ofi

nan

tare

CJ

Bră

ila

Par

ten

er

200

8

Rea

bili

tare

Bis

eric

a Sf

Co

nst

anti

n ș

i El

ena

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

08

DC

16

Tu

feşt

i-V

izir

u

HG

577

U

nic

ap

lican

t 2

009

Par

c C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

9

Rea

bili

tare

și m

od

ern

izar

e Te

ren

de

spo

rt

Co

nsi

liul l

oca

l și

Co

nsi

liul J

ud

eţea

n

Un

ic a

plic

ant

200

8

Rea

bili

tare

a in

stal

aţiil

or

de

ilum

inat

C

on

siliu

l lo

cal ș

i C

on

siliu

l Ju

deţ

ean

U

nic

ap

lican

t 2

007

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Tr

aian

Tr

aian

Cas

a d

e fe

stiv

ităţ

i în

loca

litat

ea

Căl

dăr

uşa

C

on

siliu

l lo

cal ș

i C

on

siliu

l Ju

deţ

ean

U

nic

ap

lican

t 2

007

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L U

lmu

U

lmu

N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l

Exti

nd

ere

sed

iu P

rim

ărie

V

enit

uri

în a

fara

b

uge

tulu

i lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

8

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L U

nir

ea

Un

irea

Rea

bili

tare

Dru

mu

ri C

om

un

ale

Ven

itu

ri în

afa

ra

bu

getu

lui l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

008

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

19

7

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip p

roie

ct /

Ob

iect

ivu

l d

e i

nv

est

iţii

S

urs

a d

e f

ina

nţa

re

Ro

l în

pro

iect

(un

ic a

pli

can

t,

pa

rte

ne

r

lid

er/

pa

rte

ne

r)

An

ul

rea

liză

rii

Înfr

um

use

tare

cen

tru

civ

ic

Ven

itu

ri în

afa

ra

bu

getu

lui l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

009

Lucr

ări d

e în

chid

ere

a p

latf

orm

elo

r d

e gu

no

i V

enit

uri

în a

fara

b

uge

tulu

i lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

9

Rea

bili

tare

Ilu

min

at P

ub

lic

Ven

itu

ri în

afa

ra

bu

getu

lui l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

008

Inst

alar

e ga

rd d

in p

ano

uri

de

fier

fo

rmat

la c

ămin

ele

cult

ura

le

Ven

itu

ri în

afa

ra

bu

getu

lui l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

008

Secu

riza

re ș

i mo

nit

ori

zare

şco

li C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

9

Înfi

inţa

re p

ăşu

ne

Co

nsi

liul l

oca

l

200

9

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L

Văd

eni

Văd

eni

Co

nst

rucţ

ie s

ediu

ad

min

istr

ativ

P

oal

dav

C

on

siliu

l lo

cal

2

007

Sala

de

gim

nas

tică

Şco

ala

cu C

on

siliu

l Lo

cal I

-VIII

Vic

tori

a C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

8

Gru

p s

anit

ar g

rad

iniţ

ă d

e co

pii

Vic

tori

a C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

8

Gru

p s

anit

ar g

rad

iniţ

ă d

e co

pii

Mih

ai

Bra

vu

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

008

Exti

nd

ere

sed

iu p

rim

ărie

Vic

tori

a C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

7

Rea

bili

tare

gra

din

iţă

de

cop

ii V

icto

ria

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

008

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L V

icto

ria

Vic

tori

a

Rea

bili

tare

gra

din

iţă

de

cop

ii M

ihai

B

ravu

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

8

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

19

8

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip p

roie

ct /

Ob

iect

ivu

l d

e i

nv

est

iţii

S

urs

a d

e f

ina

nţa

re

Ro

l în

pro

iect

(un

ic a

pli

can

t,

pa

rte

ne

r

lid

er/

pa

rte

ne

r)

An

ul

rea

liză

rii

Mo

der

niz

at Il

um

inat

pu

blic

C

on

siliu

l lo

cal

Par

ten

er u

nic

2

008

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Viz

iru

V

izir

u

Pie

tru

it s

trăz

i C

on

siliu

l lo

cal

Par

ten

er u

nic

2

008

Rea

bili

tare

sis

tem

alim

enta

re c

u a

pă

sat

Pla

soiu

C

on

siliu

l lo

cal

2

007

Rea

bili

tare

și m

od

ern

izar

e d

rum

co

mu

nal

Cîin

eni-

Băi

C

on

siliu

l lo

cal

2

008

Mo

der

niz

are

și r

epar

are

ilum

inat

pu

blic

C

on

siliu

l lo

cal

2

008

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L V

işan

i V

işan

i

Sală

de

edu

caţi

e fi

zică

şco

lară

C

NI

2

009

Pie

tru

ire

stră

zi c

om

un

ale

Co

nsi

liul l

oca

l și

Co

nsi

liul J

ud

eţea

n

Un

ic a

plic

ant

200

7

Rea

bili

tare

Ilu

min

at P

ub

lic

Co

nsi

liul l

oca

l și

Co

nsi

liul J

ud

eţea

n

Un

ic a

plic

ant

200

7

Am

enaj

at t

eren

de

spo

rt

Co

nsi

liul l

oca

l și

Co

nsi

liul J

ud

eţea

n

Un

ic a

plic

ant

200

8

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Ză

voai

a Ză

voai

a

Rea

bili

tare

căm

in c

ult

ura

l Zăv

oai

a C

on

siliu

l lo

cal ș

i C

on

siliu

l Ju

deţ

ean

U

nic

ap

lican

t 2

008

Rea

bili

tare

a C

entr

ulu

i Ist

ori

c al

M

un

cip

iulu

i BR

ĂIL

A

PH

AR

E 2

004

P

arte

ner

2

009

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L M

un

icip

iul B

răila

M

un

icip

iul B

răila

Rea

bili

tare

a și

Mo

der

niz

area

P

avili

oan

elo

r C

entr

al ș

i Ad

min

istr

ativ

al

e Sp

ital

ulu

i Sfa

ntu

l Pan

telio

mn

Bră

ila

PH

AR

E 2

004

U

nic

ap

lican

t 2

007

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

19

9

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip p

roie

ct /

Ob

iect

ivu

l d

e i

nv

est

iţii

S

urs

a d

e f

ina

nţa

re

Ro

l în

pro

iect

(un

ic a

pli

can

t,

pa

rte

ne

r

lid

er/

pa

rte

ne

r)

An

ul

rea

liză

rii

Am

enaj

are

locu

inţe

so

cial

e în

căm

in d

e n

efam

ilişt

i C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

8

Rea

bili

tare

și m

od

ern

izar

e p

atin

oar

ar

tifi

cial

aco

per

it, S

tr. V

adu

l Sch

elei

, N

r.3

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

8

Rea

bili

tare

și r

efu

ncţ

ion

aliz

are

imo

bil

vap

oar

elo

r, n

r.2

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

8

Via

bili

zare

ter

en S

trad

a Er

oilo

r C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

8

Via

bili

zare

ter

en S

ala

de

spo

rt Ş

coal

ă G

ener

ală

nr.

13

Ned

elcu

Ch

erce

a C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

9

Inst

ruir

ea f

un

cţio

nar

ilor

pu

blic

i din

ad

min

istr

aţia

pu

lică

loca

lă Ia

nca

P

HA

RE

200

2

Un

ic a

plic

ant

200

6

Efic

ien

ţa în

Pri

măr

ia O

raşu

lui I

anca

P

HA

RE

200

2

Un

ic a

plic

ant

200

6

Co

nst

ruir

e st

aţie

de

com

po

star

e a

deş

euri

lor

bio

deg

rad

abile

P

HA

RE

200

4

Par

ten

er li

der

2

008

Am

enaj

are

par

c o

rășe

nes

c și

locu

ri d

e jo

acă

pen

tru

co

pii

la g

rad

iniţ

ele

de

cop

ii d

in o

raşu

l Ian

ca

Ad

min

istr

aţia

Fo

nd

ulu

i d

e M

ediu

U

nic

ap

lican

t 2

008

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Ian

ca

Ia

nca

Exti

nd

ere

reţe

a d

e d

istr

ibu

ţie

apă

po

tab

ilă lo

calia

tate

a O

pri

şen

eşti

R

ICO

P

Un

ic a

plic

ant

200

8

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

20

0

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip p

roie

ct /

Ob

iect

ivu

l d

e i

nv

est

iţii

S

urs

a d

e f

ina

nţa

re

Ro

l în

pro

iect

(un

ic a

pli

can

t,

pa

rte

ne

r

lid

er/

pa

rte

ne

r)

An

ul

rea

liză

rii

Rea

bili

tare

str

ăzi,

plă

ci c

aro

sab

ile,

tro

tuar

e P

HA

RE

200

6

Un

ic a

plic

ant

200

8

Co

nto

riza

rea

reţe

lei d

e ap

ă p

ota

bilă

C

on

siliu

l lo

cal

2

007

Înfi

inţa

rea

un

ui p

arc

de

agre

men

t A

FM

2

009

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Fău

rei

Fău

rei

Rea

bili

tare

a și

ext

ind

erea

reţ

elei

de

can

aliz

are

Str.

Rep

ub

licii

Co

nsi

liul l

oca

l

200

9

Îmb

un

ătăţ

irea

Cal

ităţ

ii m

ediu

lui p

rin

re

aliz

area

de

Spaţ

ii V

erzi

Fo

nd

ul d

e m

ediu

U

nic

ap

lican

t 2

008

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Bar

agan

ul

Bar

agan

ul

Exti

nd

ere

Co

nsi

liul L

oca

l sed

iu P

rim

arie

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

8-2

009

Rea

bili

tare

și m

od

ern

izar

e te

ren

de

spo

rt (

Ber

test

ii d

e Jo

s)

Co

nsi

liul l

oca

l

200

7

Rea

bili

tare

a in

stru

men

telo

r d

e ilu

min

at

(Ber

teşt

ii d

e Jo

s)

Co

nsi

liul l

oca

l

200

7

Rea

bili

tare

și m

od

ern

izar

e C

ămin

C

ult

ura

l (Sp

iru

Har

et)

Co

nsi

liul l

oca

l

200

7

Rea

bili

tare

și a

men

ajar

e se

diu

pri

mar

ie

Co

nsi

liul l

oca

l

200

8

Rea

bili

tare

Căm

in C

ult

ura

l C

on

siliu

l lo

cal

2

008

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L B

erte

ştii

de

Jos

Ber

teşt

ii d

e Jo

s

Mo

der

niz

are

po

du

ri p

od

eţe

- Sp

iru

H

aret

O

rdo

nan

ta 7

200

8

Exti

nd

ere

reţe

a d

istr

ibu

ţie

apă

po

tab

ilă

OG

7/2

006

U

nic

ap

lican

t 2

008

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Bo

rdei

Ver

de

Bo

rdei

Ver

de

Am

enaj

are

stad

ion

cat

ego

ria

C

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

008

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

20

1

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip p

roie

ct /

Ob

iect

ivu

l d

e i

nv

est

iţii

S

urs

a d

e f

ina

nţa

re

Ro

l în

pro

iect

(un

ic a

pli

can

t,

pa

rte

ne

r

lid

er/

pa

rte

ne

r)

An

ul

rea

liză

rii

Exti

nd

ere

sed

iu p

rim

ărie

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

8

Rea

bili

tare

căm

in c

ult

ura

l Co

nst

anti

n

Gab

riel

escu

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

8

Rea

bili

tare

căm

in c

ult

ura

l Bo

rdei

Ver

de

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

007

Alim

enta

re c

u a

pă

HG

R 5

77/

1997

U

nic

ap

lican

t 2

007

Ilum

inat

pu

blic

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

8

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L C

azas

u

Caz

asu

Rea

bili

tare

căm

in c

ult

ura

l C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

8

Rep

araţ

ii re

ţele

str

adal

e C

om

un

a C

hiş

can

i, ju

deţ

ul B

răila

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

6-2

009

Dez

volt

area

reţ

elei

de

gaze

nat

ura

le s

at

Ch

işca

ni

Fon

du

ri a

tras

e și

C

on

siliu

l lo

cal

Par

ten

er

200

6

Dez

volt

area

reţ

elei

de

apă

po

tab

ilă s

at

Ch

işca

ni

Fon

du

ri a

tras

e și

C

on

siliu

l lo

cal

Par

ten

er

200

6-2

009

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L C

hiş

can

i C

hiş

can

i

Reţ

ea d

e ilu

min

at

Fon

du

ri a

tras

e și

C

on

siliu

l lo

cal

Par

ten

er

200

6-2

009

Co

nst

ruir

e că

min

cu

ltu

ral D

ud

eşti

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

5-2

009

Rea

bili

tare

ilu

min

at p

ub

lic s

trad

al

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

006

-200

7

Rea

bili

tare

căm

in c

ult

ura

l Tat

aru

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

6

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L D

ud

eşti

D

ud

eşti

Lucr

ări

d

e

faţ

ade,

tâm

pla

rie,

ac

op

eriş

și s

curg

eri S

coal

ă Ta

taru

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

9

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

20

2

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip p

roie

ct /

Ob

iect

ivu

l d

e i

nv

est

iţii

S

urs

a d

e f

ina

nţa

re

Ro

l în

pro

iect

(un

ic a

pli

can

t,

pa

rte

ne

r

lid

er/

pa

rte

ne

r)

An

ul

rea

liză

rii

Cen

tral

e te

rmic

e b

iser

ca T

atar

u ș

i D

ud

eşti

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

7-2

008

Rea

bili

tare

ș

i e

xtin

der

e

sed

iu

Pri

măr

ia D

ud

eşti

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

7

Ach

iziţ

ie b

uld

oex

cava

tor

cu la

mă

de

des

zăp

ezir

e C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

9

Împ

rejm

uir

e ga

rd c

imit

ir D

ud

eşti

și

Tata

ru

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

009

Împ

rejm

uir

e ga

rd s

tad

ion

Du

deş

ti

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

009

Pie

tru

ire

DC

57

8.8

00

n

Co

nsi

liul l

oca

l

200

8

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Fr

ecăţ

ei

Frec

ăţei

R

eab

ilita

re ș

i alim

enta

re c

u a

pă

MD

RL

2

009

Înfi

inţa

re s

iste

m a

limen

tare

cu

ap

ă Să

tuc

FRD

S P

arte

ner

2

006

Înfi

inţa

re s

iste

m a

limen

tare

cu

ap

ă P

inte

can

i FR

DS

Par

ten

er

200

6

Rea

bili

tare

Şco

ala

sat

Dro

gu

MEC

I U

nic

ap

lican

t 2

007

Rea

bili

tare

Şco

ala

Zam

fire

şti

MEC

I U

nic

ap

lican

t 2

00

7

Rea

bili

tare

Gra

din

iţă

Sat

Go

den

i M

ECI

Un

ic a

plic

ant

200

8

Co

nst

rucţ

ie G

rad

iniţ

ă sa

t Sa

tuc

MEC

I U

nic

ap

lican

t 2

007

Rea

bili

tare

Gra

din

iţă

Gal

ben

u

FRD

S P

arte

ner

2

009

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L G

alb

enu

G

alb

enu

Co

nst

rucţ

ie ş

coal

a n

ou

ă Sa

t G

alb

enu

M

ECI

Un

ic a

plic

ant

200

9

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

20

3

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip p

roie

ct /

Ob

iect

ivu

l d

e i

nv

est

iţii

S

urs

a d

e f

ina

nţa

re

Ro

l în

pro

iect

(un

ic a

pli

can

t,

pa

rte

ne

r

lid

er/

pa

rte

ne

r)

An

ul

rea

liză

rii

Înfi

inţa

re s

iste

m a

limen

tare

cu

ap

ă Sa

t Za

mfi

reşt

i C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

6

Rea

bili

tare

căm

in c

ult

ura

l C

on

siliu

l lo

cal ș

i C

on

siliu

l Ju

deţ

ean

200

7

Rea

bili

tare

ilu

min

at p

ub

lic

Co

nsi

liul l

oca

l și

Co

nsi

liul J

ud

eţea

n

2

007

Rea

bili

tare

ter

en d

e sp

ort

C

on

siliu

l lo

cal ș

i C

on

siliu

l Ju

deţ

ean

200

7

Mo

der

niz

ări d

rum

uri

co

mu

nal

e

Co

nsi

liul l

oca

l și

Co

nsi

liul J

ud

eţea

n

2

008

Exti

nd

ere

alim

enta

re c

u a

pă

Co

nsi

liul l

oca

l și

Co

nsi

liul J

ud

eţea

n

2

008

Rea

bili

tare

şco

ală

gen

eral

ă G

emen

ele

și G

avan

i C

on

siliu

l lo

cal ș

i C

on

siliu

l Ju

deţ

ean

200

8

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L G

emen

ele

Gem

enel

e

Rep

araţ

ii ca

pit

ale

exte

rio

are

Bis

eric

a O

rto

do

xa

Co

nsi

liul l

oca

l și

Co

nsi

liul J

ud

eţea

n

2

009

Co

nso

lidar

e și

ext

ind

ere

sed

iul

Pri

măr

iei

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

008

-200

9

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L G

răd

işte

a

Gră

diş

tea

Rea

bili

tare

şco

ala

și g

rad

iniţ

ă sa

t M

aral

oiu

B

uge

t d

e st

at B

uge

t lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

8

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

20

4

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip p

roie

ct /

Ob

iect

ivu

l d

e i

nv

est

iţii

S

urs

a d

e f

ina

nţa

re

Ro

l în

pro

iect

(un

ic a

pli

can

t,

pa

rte

ne

r

lid

er/

pa

rte

ne

r)

An

ul

rea

liză

rii

Rea

bili

tare

şco

ală

și g

rad

iniţ

ă Ib

rian

u

Bu

get

de

stat

Bu

get

loca

l U

nic

ap

lican

t 2

008

Rea

bili

tare

şco

ala

și g

rad

iniţ

ă sa

t G

răd

işte

a d

e Jo

s B

uge

t d

e st

at B

uge

t lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

8

Inst

alaţ

ie d

e în

călz

ire

la ş

coal

a și

gr

adin

iţa

Ibri

anu

C

on

siliu

l lo

cal ș

i C

on

siliu

l Ju

deţ

ean

P

arte

ner

2

009

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L G

rop

eni

Gro

pen

i A

men

ajar

e Se

diu

Ad

min

istr

aţie

P

rim

ărie

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

9

Rea

bili

tare

ilu

min

at p

ub

lic În

sură

ţei

Co

nsi

liul l

oca

l P

arte

ner

Lid

er

200

5

Mo

der

niz

are

zon

ă C

entr

ală

Co

nsi

liul l

oca

l P

arte

ner

Lid

er

200

6

Rea

bili

tare

ilu

min

at p

ub

lic L

acu

l Rez

ii C

on

siliu

l lo

cal ș

i C

on

siliu

l Ju

deţ

ean

Par

ten

er L

ider

200

7

Rea

bili

tare

Căm

in c

ult

ura

l Lac

u R

ezii

Co

nsi

liul l

oca

l și

Co

nsi

liul J

ud

eţea

n

Par

ten

er L

ider

200

7

Mo

der

niz

are

stad

ion

C

on

siliu

l lo

cal ș

i C

on

siliu

l Ju

deţ

ean

Par

ten

er L

ider

200

7

Îmb

răcă

min

ţi a

sfal

t

Co

nsi

liul l

oca

l P

arte

ner

Lid

er

200

8

Pie

tru

ire

stră

zi

Co

nsi

liul l

oca

l P

arte

ner

Lid

er

200

5-2

008

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L În

sură

ţei

Însu

răţe

i

Cen

tru

de

info

rmar

e al

cet

ăţea

nu

lui

Co

nsi

liul l

oca

l și

Co

nsi

liul J

ud

eţea

n

Par

ten

er

200

5

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

20

5

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip p

roie

ct /

Ob

iect

ivu

l d

e i

nv

est

iţii

S

urs

a d

e f

ina

nţa

re

Ro

l în

pro

iect

(un

ic a

pli

can

t,

pa

rte

ne

r

lid

er/

pa

rte

ne

r)

An

ul

rea

liză

rii

Rea

bili

tare

Co

nsi

liul L

oca

lad

ire

Căm

in

Cu

ltu

ral

Co

nsi

liul l

oca

l și

Co

nsi

liul J

ud

eţea

n

Un

ic a

plic

ant

200

7

Exti

nd

ere

și m

od

ern

izar

e re

ţea

de

alim

enta

re c

u a

pă

OG

7 -

Bu

get

Un

ic a

plic

ant

200

8-2

009

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Ji

rlău

Ji

rlău

Exti

nd

ere

sed

iu P

rim

ărie

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

8

Fin

aliz

are

exti

nd

ere

reţe

a d

e al

imen

tare

cu

ap

ă p

ota

bilă

și c

on

stru

ire

baz

in r

ezer

vor

în lo

calit

atea

Cu

za-V

od

ă

Un

ic a

plic

ant

200

8

Rea

bili

tare

Căm

in C

ult

ura

l în

loca

litat

ea

Cu

za-V

od

ă

Un

ic a

plic

ant

200

8

Rea

bili

tare

și c

on

solid

are

Şco

ala

de

Art

e și

Mes

erii

Stăn

cuţa

Un

ic a

plic

ant

200

8

Rea

bili

tare

și e

xtin

der

e se

diu

pri

mar

ie

Stăn

cuţa

Un

ic a

plic

ant

200

8

Rea

bili

tare

Co

nsi

liul L

oca

lad

ire

grad

iniţ

a d

e co

pii

Cu

za-V

od

ă

Un

ic a

plic

ant

200

8

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L St

ancu

ţa

Stăn

cuţa

Co

nst

ruir

e ca

stel

de

apă

cu b

azin

co

lect

or

în lo

calit

atea

Stă

ncu

ţa

U

nic

ap

lican

t 2

00

8

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Si

lişte

a Si

lişte

a A

limen

tare

cu

ap

ă în

sis

tem

cen

tral

izat

al

loca

lităţ

ilor

Siliş

tea

și M

arta

ceşt

i

Co

nsi

liul l

oca

l și

Gu

vern

ul R

om

ânie

i O

G7

-200

6

Un

ic a

plic

ant

200

9

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

20

6

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip p

roie

ct /

Ob

iect

ivu

l d

e i

nv

est

iţii

S

urs

a d

e f

ina

nţa

re

Ro

l în

pro

iect

(un

ic a

pli

can

t,

pa

rte

ne

r

lid

er/

pa

rte

ne

r)

An

ul

rea

liză

rii

Co

nst

ruir

e sa

lă d

e ed

uca

ţie

fizi

că

şco

lară

C

NO

U

nic

ap

lican

t 2

009

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L C

ireş

u

Cir

eşu

N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l

Rea

bili

tare

Şco

ala

Cio

cile

I-V

III

Ban

ca M

on

dia

lă

Par

ten

er

200

8

Mo

der

niz

are

DC

197

H

G 5

77/1

997

U

nic

ap

lican

t 2

006

Rea

bili

tare

ilu

min

at p

ub

lic

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

006

Pie

tru

it s

trăz

i co

mu

nal

e C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

8

Co

mp

leta

re lă

mp

i ilu

min

at p

ub

lic

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

008

Eco

logi

zare

pla

tfo

rmă

gun

oi

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

009

Înfi

inţa

re C

DI

P

arte

ner

2

008

Cio

cile

Împ

ădu

rit

P

rogr

am N

aţio

nal

U

nic

ap

lican

t 7

/20/

2009

Rea

bili

tare

par

ţial

ă a

şco

lii C

hic

hin

eţu

R

ezer

vă b

uge

tară

P

arte

ner

2

006

Rea

bili

tare

Ilu

min

at p

ub

lic

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

007

Co

mp

leta

re i

lum

inat

pu

blic

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

9

Pie

tru

ire

DC

26

- p

arţi

al

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

008

Pie

tru

ire

Stră

zi în

loca

litat

e C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

8

Împ

adu

rire

8 h

a P

rogr

am N

aţio

nal

U

nic

ap

lican

t 2

007

-200

9

Cio

cile

, sat

C

hic

hin

etu

Eco

logi

zare

pla

tfo

rmă

gun

oi

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

009

Co

mp

leta

re il

um

inat

pu

blic

C

on

siliu

l lo

cal

2

007

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L C

ioci

le

Cio

cile

, sat

C

hio

ibas

esti

Ec

olo

giza

t p

latf

orm

ă C

on

siliu

l lo

cal

2

009

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

20

7

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip p

roie

ct /

Ob

iect

ivu

l d

e i

nv

est

iţii

S

urs

a d

e f

ina

nţa

re

Ro

l în

pro

iect

(un

ic a

pli

can

t,

pa

rte

ne

r

lid

er/

pa

rte

ne

r)

An

ul

rea

liză

rii

Împ

ădu

rit

8 h

a C

on

siliu

l lo

cal

2

008

-200

9

Rea

bili

tare

Şco

ala

cu C

on

siliu

l Lo

cal

I-IV

C

on

siliu

l lo

cal ș

i sp

on

sori

zare

U

nic

ap

lican

t 2

006

Co

nst

ruir

e C

on

siliu

l Lo

cal g

rad

iniţ

ă C

on

siliu

l lo

cal ș

i sp

on

sori

zare

U

nic

ap

lican

t 2

006

Alim

enta

re c

u a

pa

Şco

ala

și G

rad

iniţ

ă C

on

siliu

l lo

cal ș

i sp

on

sori

zare

U

nic

ap

lican

t 2

006

Pie

tru

ire

DC

28

-DC

54

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

7

Eco

logi

zare

pla

tfo

rmă

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

009

Rea

bili

tare

ilu

min

at p

ub

lic

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

007

Cio

cile

, sat

Od

ăien

i

Împ

ădu

rire

3 h

a P

rogr

am N

aţio

nal

U

nic

ap

lican

t 2

007

-200

9

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

20

8

TA

BE

L 2

. P

RO

IEC

TE

TE

H7

ICE

DE

SFĂ

șUR

AT

E S

AU

Î7

CU

RS

DE

DE

SFĂ

ȘUR

AR

E D

E C

ĂT

RE

CO

7SI

LII

LE

LO

CA

LE

DI7

JU

DE

ȚU

L B

RĂ

ILA

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Lo

cali

tate

a

Tip

pro

iect

/ O

bie

ctiv

ul

de

in

ve

stiţ

ii

Su

rsa

de

fin

an

ţare

R

ol

în p

roie

ct

A

nu

l re

ali

zări

i

Co

nst

rucţ

ii/În

fiin

ţare

sed

iu

adm

inis

trat

iv

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

009

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Su

rdila

- G

ăise

anca

Su

rdila

-

Găi

sean

ca

Rea

bili

tări

/Rep

araţ

ii, M

od

ern

izăr

i p

ictu

ră B

iser

ică

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

009

Înfi

inţa

re s

iste

m d

e al

imen

tare

cu

ap

ă H

G 5

77

Par

ten

er

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Mar

aşu

M

araş

u

Mo

der

niz

are

DC

62

H

G 5

77

Un

ic a

plic

ant

Co

nst

rucţ

ia u

nu

i sis

tem

cen

tral

izat

de

can

aliz

are

a ap

ei f

aza

I G

uve

rnu

l Ro

mân

iei

Un

ic a

plic

ant

200

7-2

009

Exti

nd

ere

și m

od

ern

izar

e D

isp

ensa

r M

edic

al în

Max

inen

i C

on

siliu

l Ju

deţ

ean

B

răila

, Co

nsi

liul l

oca

l

200

9-2

010

Exti

nd

ere

și m

od

ern

izar

e Şc

oal

a cu

cl

asel

e I-

VIII

Co

rbu

-No

u

PO

R -

în e

valu

are

2

009

-201

1

Co

nst

ruir

e C

ămin

Cu

ltu

ral î

n

loca

litat

ea M

axin

eni

Min

iste

rul C

ult

uri

i P

arte

ner

2

010

-201

1

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L M

axin

eni

Max

inen

i

Co

nst

ruir

e St

adio

n în

Co

mu

na

Max

inen

i G

uve

rnu

l Ro

mân

iei

Un

ic a

plic

ant

201

0-2

011

Can

aliz

are

în s

iste

m c

entr

aliz

at

Ord

. 7 +

Co

nsi

liul

loca

l

200

6-2

009

Rea

bili

tare

și e

xtin

der

e d

isp

ensa

r C

on

siliu

l lo

cal +

CJ

2

009

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Mir

cea-

Vo

dă

Mir

cea-

Vo

dă

Par

c D

edu

leşt

i C

on

siliu

l lo

cal

2

009

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

20

9

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Lo

cali

tate

a

Tip

pro

iect

/ O

bie

ctiv

ul

de

in

ve

stiţ

ii

Su

rsa

de

fin

an

ţare

R

ol

în p

roie

ct

A

nu

l re

ali

zări

i

Sist

emat

izar

e ce

ntr

u c

ivic

C

on

siliu

l lo

cal

Ap

lican

t 2

009

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Mo

vila

Mir

esii

Mo

vila

Mir

esii

Asf

alta

re D

C 4

7 E8

1 d

C

uge

tul d

e St

at

Par

ten

er

200

9

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L R

aco

viţa

R

aco

viţa

Ex

tin

der

e ca

pac

itat

e ap

ă sa

t R

aco

viţa

O

G 7

/20

06

2

009

Rea

bili

tare

și a

sfal

tare

DC

51

B

uh

et S

tat

HG

R57

7

Par

ten

er li

der

2

010

Rea

bili

tare

Dis

pen

sar

CJ

Bră

ila

Par

ten

er li

der

2

010

Exti

nd

ere

şco

ală

Co

nst

anti

neş

ti

Co

nsi

liul l

oca

l P

arte

ner

lid

er

201

0

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L R

îmn

icel

u

Rîm

nic

elu

Stad

ion

Co

mu

nal

Gip

1

Bu

get

de

Stat

- O

G

7/2

006

P

arte

ner

lid

er

201

0

Rea

bili

tare

Dis

pen

sar

Um

an

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Ro

man

u

Ro

man

u

Rea

bili

tare

sis

tem

alim

enta

re c

u a

pă

Pie

tru

ire

DC

29

Co

lţea

Pri

bea

gu

OG

577

Co

nst

ruir

e Sa

lă d

e Sp

ort

la Ş

coal

a G

ener

ală

I-V

III R

oşi

ori

C

om

pan

ia N

aţio

nal

ă d

e In

vest

iţii

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L R

oşi

ori

R

oşi

ori

Co

nst

ruir

e C

ămin

Cu

ltu

ral î

n s

at

Co

lţea

C

om

pan

ia N

aţio

nal

ă d

e In

vest

iţii

Alim

enta

re c

u a

pă

sate

le S

alci

a Tu

do

r și

Ari

ceu

O

GR

7/2

007

P

arte

ner

lid

er

201

0

Mo

der

niz

are

infr

astr

uct

ura

de

baz

ă p

rin

înfi

inţa

re r

eţea

de

can

aliz

are

FE

AD

R M

ăsu

ra 3

22

Par

ten

er li

der

2

012

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Sa

lcia

Tu

do

r Sa

lcia

Tu

do

r

Rea

bili

tare

DC

19

5 ș

i str

ăzi c

om

un

ale

în s

atel

e Sa

lcia

Tu

do

r și

Gu

lian

ca

FEA

DR

Măs

ura

322

P

arte

ner

lid

er

201

1

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

21

0

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Lo

cali

tate

a

Tip

pro

iect

/ O

bie

ctiv

ul

de

in

ve

stiţ

ii

Su

rsa

de

fin

an

ţare

R

ol

în p

roie

ct

A

nu

l re

ali

zări

i

Ren

ova

re m

od

ern

izar

e și

do

tare

C

ămin

Cu

ltu

ral C

uza

Vo

dă

FEA

DR

Măs

ura

322

P

arte

ner

lid

er

201

0

Înfi

inţa

re c

entr

u p

entr

u în

griji

re c

op

ii A

FTER

SCH

OO

L în

co

mu

na

Salc

ia

Tud

or

FEA

DR

Măs

ura

322

P

arte

ner

lid

er

201

1

Ren

ova

re ș

i mo

der

niz

are

dis

pen

sar

în

satu

l Sal

cia

Tud

or

și C

uza

Vo

dă

Co

nsi

liul l

oca

l și

Co

nsi

liul j

ud

eţea

n

Par

ten

er li

der

2

010

Îmb

un

ătăţ

irea

cal

ităţ

ii m

ediu

lui p

rin

în

fiin

ţare

sp

aţii

verz

i în

sat

Ari

ciu

M

inis

teru

l med

iulu

i și

dez

volt

ării

du

rab

ile,

con

siliu

l lo

cal

Par

ten

er li

der

2

010

Sist

em d

e în

călz

ire

cu le

mn

e la

şco

ala

gen

eral

ă O

lăn

easc

a C

on

siliu

l lo

cal ș

i C

on

siliu

l ju

deţ

ean

P

arte

ner

lid

er

201

0

Rep

arar

e p

od

pe

DJ

202

KM

0+7

00

pes

te r

âul B

uză

u

UE

PH

AR

E C

on

siliu

l Ju

deţ

ean

2

009

Alim

enta

re c

u a

pă

sate

le S

alci

a Tu

do

r și

Ari

ceu

H

G 5

77/2

006

G

uve

rnu

l R

om

anie

i 2

010

Dis

pen

sar

med

ical

B

uge

tul L

oca

l C

on

siliu

l lo

cal

200

9

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Sc

ort

aru

No

u

Sco

rtar

u N

ou

Şco

ala

cu c

lase

le I-

VIII

Sco

rtar

ul N

ou

B

anca

Mo

nd

iala

201

0-2

012

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Su

rdila

Gre

ci

Surd

ila G

reci

Alim

enta

re c

u a

pă

a C

om

un

ei S

urd

ila

Gre

ci, s

atel

e Su

rdila

Gre

ci, B

rate

şu

Vec

hi,

Fău

rei S

at ș

i Ho

ria

OU

G 7

/200

6

Un

ic a

plic

ant

200

9

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Su

teşt

i Su

teşt

i R

eab

ilita

re b

locu

ri lo

cuin

ţe

FRD

S P

arte

ner

2

009

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

21

1

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Lo

cali

tate

a

Tip

pro

iect

/ O

bie

ctiv

ul

de

in

ve

stiţ

ii

Su

rsa

de

fin

an

ţare

R

ol

în p

roie

ct

A

nu

l re

ali

zări

i

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Ti

chile

şti

Tich

ileşt

i În

fiin

ţare

reţ

ea d

e al

imen

atar

e cu

ga

ze n

atu

rale

SC

Dis

trig

az

SA+C

on

siliu

l lo

cal

Par

ten

er

In d

eru

lare

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Tu

do

r V

lad

imir

escu

Tu

do

r V

lad

imir

escu

Co

nst

ruir

e st

adio

n c

om

un

al

Co

nsi

liul

loca

l+O

G7/

200

P

arte

ner

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Tu

feşt

i Tu

feşt

i R

eab

ilita

re c

lăd

ire

Pri

mar

ie T

ufe

şti

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

009

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Tr

aian

Tr

aian

A

limen

tare

cu

ap

ă în

loca

litat

ea

Trai

an

PH

AR

E 2

006

și

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

009

Rea

bili

tare

Căm

in C

ult

ura

l Ju

gure

anu

Rea

bili

tare

dru

m c

om

un

al D

C 2

9

Co

nst

rucţ

ie g

rad

iniţ

a co

pii

Mo

hre

anu

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L U

lmu

U

lmu

Cen

tru

so

cial

de

zi

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L U

nir

ea

Un

irea

În

fiin

ţare

alim

enta

re c

u a

pă

OG

7/2

006

U

nic

ap

lican

t 2

009

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L

Văd

eni

Văd

eni

Nu

est

e ca

zul

Nu

est

e ca

zul

Nu

est

e ca

zul

Nu

est

e ca

zul

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L V

icto

ria

Vic

tori

a În

fiin

ţare

ter

en d

e sp

ort

în s

atu

l M

ihai

Bra

vu

OU

G 7

/200

6

Un

ic a

plic

ant

201

0

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L V

izir

u

Viz

iru

Ad

ucţ

iun

e cu

ap

ă Fo

nd

uri

gu

vern

amen

tale

+Co

nsi

liul l

oca

l

Par

ten

er u

nic

2

009

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L V

işan

i V

işan

i P

od

pes

te r

aul B

uză

u

OU

G 7

/200

6

2

006

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

21

2

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Lo

cali

tate

a

Tip

pro

iect

/ O

bie

ctiv

ul

de

in

ve

stiţ

ii

Su

rsa

de

fin

an

ţare

R

ol

în p

roie

ct

A

nu

l re

ali

zări

i

Rep

araţ

ii ca

pit

ale

Bis

eric

a Sf

Nic

ola

e B

uge

lo

cal+

con

trib

uti

i+d

on

atii

2

009

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Ză

voai

a Ză

voai

a A

limen

tare

cu

ap

ă H

G 5

77

Un

ic a

plic

ant

201

0

Rea

bili

tare

a și

do

tare

a cu

ech

ipam

ent

spec

ific

a c

orp

uri

lor

d,e

și f

ale

ce

ntr

ulu

i de

asis

ten

ţă p

alea

tivă

Sf

ânta

Măr

ia B

răila

FED

R, b

uge

t d

e st

at,

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

009

-201

1

Mo

der

niz

area

b-d

ulu

i Do

rob

anţi

din

m

un

icip

iul B

răila

FE

DR

, bu

get

de

stat

, C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

9-2

012

Rea

bili

tare

a și

mo

der

niz

area

str

ăzii

Gri

vita

în M

un

icip

iul B

răila

FE

DR

, bu

get

de

stat

, C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

9-2

012

Rea

bili

tare

și m

od

ern

izar

e Şc

oal

ă cu

cl

asel

e I -

VIII

nr.

17

"Ec

ater

ina

Teo

do

roiu

"

FED

R, b

uge

t d

e st

at,

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

009

-201

1

Co

nso

lidar

ea ș

i rea

bili

tare

a gr

up

ulu

i şc

ola

r "G

rigo

re M

ois

il"

FED

R, b

uge

t d

e st

at,

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

009

-201

1

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L M

un

icip

iul B

răila

M

un

icip

iul B

răila

Co

nso

lidar

ea c

apac

ităţ

ii ad

min

istr

ativ

e p

rin

pro

gram

e d

e in

stru

ire

la n

ivel

ul u

nit

ăţii

adm

inis

trat

ive

teri

tori

ale

Bră

ila

FSE,

bu

get

de

stat

, C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

9-2

010

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

21

3

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Lo

cali

tate

a

Tip

pro

iect

/ O

bie

ctiv

ul

de

in

ve

stiţ

ii

Su

rsa

de

fin

an

ţare

R

ol

în p

roie

ct

A

nu

l re

ali

zări

i

Imp

lem

enta

rea

serv

iciil

or

on

-lin

e că

tre

cetă

ţen

i și a

uto

mat

izar

ea

flu

xuri

lor

de

lucr

u in

tern

e, s

olu

ţii d

e e-

adm

inis

trat

ie

FED

R, b

uge

t d

e st

at,

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

009

-201

0

Cen

tru

l so

cial

mu

ltif

un

cţio

nal

pen

tru

co

mu

nit

atea

de

rom

i din

car

tier

ul

lacu

du

lce

Bră

ila

FRD

S, b

uge

t d

e st

at,

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

008

-201

0

Via

bili

zare

ter

en le

gea

15/2

003

, ale

ea

mec

aniz

ato

rilo

r zo

na

jud

eţ s

ud

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

9

Via

bili

zare

ter

en B

răili

ţa, e

t.2

an

l C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

9

Rea

bili

tare

, am

enaj

are

și

îmb

un

ătăţ

irea

cal

ităţ

ii m

ediu

lui î

n

zon

a fa

leza

du

năr

ii

bu

get

de

stat

, C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

9

Rea

bili

tare

a și

mo

der

niz

are

reţe

le d

e ap

a -

can

aliz

are

în m

un

icip

iul B

răila

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

9-2

010

Co

nst

rucţ

ie s

taţi

e d

e ep

ura

re în

M

un

icip

iul B

răila

IS

PA

-31,

74%

BEI

-

17

,35%

B.S

.- 5

0,9

1%

C.L

.M. B

răila

2

009

-201

0

Mo

der

niz

are

reţe

le s

ecu

nd

are

de

dis

trib

uţi

e en

ergi

e te

rmic

ă p

rin

în

locu

ire

cu c

on

du

cte

pre

izo

late

şi

sist

em d

e ac

hiz

iţie

dat

e şi

m

od

ern

izar

e re

ţele

ter

mo

fica

re

B.S

. - 5

0% (

con

f.

Pro

gram

ter

mo

fica

re

200

6 -

20

15 C

ăld

ură

şi

co

nfo

rt);

B.L

. - 5

0%

C.L

.M. B

răila

2

009

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

21

4

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Lo

cali

tate

a

Tip

pro

iect

/ O

bie

ctiv

ul

de

in

ve

stiţ

ii

Su

rsa

de

fin

an

ţare

R

ol

în p

roie

ct

A

nu

l re

ali

zări

i

Mo

der

niz

area

pu

nct

elo

r te

rmic

e d

in

mu

nic

ipiu

l Bră

ila -

au

tom

atiz

area

şi

mo

nit

ori

zare

a a

27

pt-

uri

şi a

d

isp

ecer

atu

lui

B.S

.-5

0%

(co

nf.

P

rogr

am t

erm

ofi

care

2

006

- 2

015

Căl

du

ră

şi c

on

fort

); B

.L. ş

iP.N

. 2

009

- 2

010

-5

0%

C.L

.M. B

răila

2

009

Mo

der

niz

area

caz

anu

lui 2

1

Surs

e p

rop

rii S

.C. C

ET

S.A

. Bră

ila d

in c

are

pri

n P

.N. -

535

.50

0 le

i

C.L

.M. B

răila

2

009

Rea

bili

tare

Str

ăzi:

Pri

man

cei,

Alu

nei

, Te

ilor

PH

AR

E 2

006

U

nic

ap

lican

t 2

009

Co

nst

ruir

e st

adio

n P

lop

u

Gu

vern

U

nic

ap

lican

t 2

009

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Ian

ca

Ian

ca

Co

nst

ruir

e se

diu

no

u p

rim

ărie

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

9

Rea

bili

tare

a si

stem

ulu

i de

cole

ctar

e și

tr

ansp

ort

are

a d

eşeu

rilo

r și

ex

tin

der

ea s

iste

mu

lui d

e co

lect

are

sele

ctiv

ă

PH

AR

E 2

005

200

9

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Fă

ure

i Fă

ure

i

Rea

bili

tare

a si

stem

ulu

i de

dis

trib

uţi

e a

apei

po

tab

ile

PH

AR

E 2

006

200

9

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L B

arag

anu

l B

ărag

anu

l

Go

spo

dar

ia d

e ap

ă și

rea

bili

tare

a si

stem

ulu

i de

dis

trib

uir

e a

apei

p

ota

bile

"La

Gh

enu

"

OG

7/2

006

U

nic

ap

lican

t In

der

ula

re

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L B

erte

ştii

de

Jos

Ber

teşt

ii d

e Jo

s A

limen

tare

cu

ap

ă p

ota

bila

la B

ereş

tii

de

Jos,

de

Sus,

Gu

ra C

alm

aţu

i H

G 5

77

2

009

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

21

5

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Lo

cali

tate

a

Tip

pro

iect

/ O

bie

ctiv

ul

de

in

ve

stiţ

ii

Su

rsa

de

fin

an

ţare

R

ol

în p

roie

ct

A

nu

l re

ali

zări

i

Rea

bili

tare

a D

rum

uri

lor

C

on

siliu

l lo

cal

2

009

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L B

ord

ei V

erd

e B

ord

ei V

erd

e N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L C

azas

u

Caz

asu

N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l

Dez

olt

are

reţe

le g

aze

nat

ura

le s

at

Lacu

Săr

at

Co

nsi

liul l

oca

l

A

lte

surs

e P

arte

ner

2

010

-201

3

Îmb

un

ătăţ

irea

reţ

elei

pu

blic

e d

e ap

ă în

sat

Lac

u S

ărat

C

on

siliu

l lo

cal

Ap

lican

t 2

010

-201

3

Cen

tru

so

cial

de

zi s

at C

hiş

can

i C

on

siliu

l lo

cal

Ap

lican

t 2

010

-201

3

Mo

der

niz

are

și e

xtin

der

e C

ămin

C

ult

ura

l sat

Lac

u S

ărat

A

lte

surs

e P

arte

ner

2

010

-201

3

Înfi

inţa

re s

iste

m d

e ca

nal

izar

e și

st

aţie

ep

ura

re -

eta

pa

2 s

at C

hiş

can

i C

on

siliu

l lo

cal

Ap

lican

t 2

010

-201

3

Co

nst

rucţ

ie s

iste

m d

e ca

nal

izar

e ap

e u

zate

Co

mu

na

Ch

işca

ni,

Jud

eţu

l Bră

ila

Co

nsi

liul l

oca

l

A

lte

surs

e P

arte

ner

2

010

-201

3

Îmb

un

ătăţ

irea

reţ

elei

de

dru

mu

ri d

e in

tere

s lo

cal c

om

un

a C

hiş

can

i, ju

deţ

ul

Bră

ila

Co

nsi

liul l

oca

l A

plic

ant

201

0-2

013

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L C

hiş

can

i C

hiş

can

i

Îmb

un

ătăţ

irea

reţ

elei

de

alim

enta

re

cu a

pă

și c

anal

izar

e sa

t V

ărsa

tura

C

on

siliu

l lo

cal

Alt

e su

rse

Par

ten

er

201

0-2

013

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L D

ud

eşti

D

ud

eşti

A

limen

tare

c

u

ap

ă

a

com

un

ei

Du

deş

ti (

faza

de

org

aniz

are

a H

G 5

77/1

997

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

21

6

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Lo

cali

tate

a

Tip

pro

iect

/ O

bie

ctiv

ul

de

in

ve

stiţ

ii

Su

rsa

de

fin

an

ţare

R

ol

în p

roie

ct

A

nu

l re

ali

zări

i

licit

aţie

i)

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Fr

ecăţ

ei

Frec

ăţei

N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L G

alb

enu

G

alb

enu

N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L G

emen

ele

Gem

enel

e C

on

solid

are

dis

pen

sar

um

an

200

9

Co

nst

ruir

e G

rad

iniţ

ă C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

8

Alim

enta

re c

u a

pă

sat

Ibri

aniu

și

Mar

alo

iu

OG

7/20

06

Un

ic a

plic

ant

200

9

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L G

rad

iste

a G

rad

işte

a

Am

enaj

area

și p

rote

jare

a iz

lazu

lui

com

un

al

Co

nsi

liul l

oca

l ș

i C

on

siliu

l Ju

deţ

ean

P

arte

ner

2

009

Am

enaj

are

Cim

itir

Co

mu

nal

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

201

1

Am

enaj

are

Baz

ă Sp

ort

ivă

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

010

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Gro

pen

i G

rop

eni

Can

aliz

are

și t

rata

re a

pe

rezi

du

ale

C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

201

0

Man

agem

ent

des

euri

P

har

e 2

005

P

arte

ner

lid

er

200

9

Asf

alta

re D

C 2

1

HG

577

P

arte

ner

lid

er

200

9

Po

d p

este

CA

1

Ord

. 7

Par

ten

er li

der

2

009

Rea

bili

tare

dis

pen

sar

Co

nsi

liul l

oca

l P

arte

ner

lid

er

200

9

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L În

sură

ţei

Însu

răţe

i

Mo

der

niz

are

pia

ţă

Co

nsi

liul l

oca

l P

arte

ner

lid

er

20

09

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Ji

rlau

Ji

rlău

A

men

ajar

e te

ren

fo

tbal

+baz

ă sp

ort

ivă

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

009

-201

0

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

21

7

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Lo

cali

tate

a

Tip

pro

iect

/ O

bie

ctiv

ul

de

in

ve

stiţ

ii

Su

rsa

de

fin

an

ţare

R

ol

în p

roie

ct

A

nu

l re

ali

zări

i

Dal

e, ş

antu

ri, t

rotu

are

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

009

-201

0

Am

enaj

are

pia

ţă a

gro

alim

enta

ră

Co

nsi

liul l

oca

l U

nic

ap

lican

t 2

009

-201

0

Exti

nd

ere

și m

od

ern

izar

e C

orp

2

Şco

ala

de

Art

e și

Mes

erii

Min

iste

rul E

du

caţi

ei

și C

erce

tări

i U

nic

ap

lican

t 2

008

-201

0

Co

nst

ruir

e te

ren

de

spo

rt

mu

ltif

un

cţio

nat

în lo

c. S

tan

cuţa

Un

ic a

plic

ant

201

0

Înfi

inţa

rea

reţe

lei p

ub

lice

de

apă

uza

tă ș

i sta

ţie

de

epu

rare

în lo

c.

Stan

cuţa

U

nic

ap

lican

t 2

012

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Stăn

cuta

St

ăncu

ta

Rea

bili

tare

a și

asf

alta

rea

dru

mu

lui d

e in

tere

s lo

cal S

C 1

5 S

tan

cuţa

-Sta

nca

-P

oliz

eşti

km

0+0

00-k

m 6

,114

U

nic

ap

lican

t 2

009

Am

enaj

are

par

curi

în c

om

un

a Si

lişte

a sa

tele

Sili

ştea

, Mar

tace

şti,

Mu

chea

, C

otu

-Lu

ng,

jud

eţu

l Bră

ila

Min

iste

rul M

ediu

lui

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Si

lişte

a Si

lişte

a R

eab

ilita

re d

isp

ensa

r u

man

Sili

ştea

C

ofi

nan

tare

Co

nsi

liul

loca

l Sili

ştea

+CJ

Bră

ila

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L C

ireş

u

Cir

eşu

Înfi

inţa

re s

iste

m d

e al

imen

tare

cu

ap

ă în

sat

ele

Cir

eşu

, Bat

ogu

, Sca

rlat

eşti

și

Vu

ltu

reşt

i, În

fiin

ţare

sis

tem

de

can

aliz

are

în s

atel

e C

ireş

u, B

ato

gu,

Scăr

laţe

şti,

Cen

tru

so

cial

îngr

ijire

b

ătrâ

ni,

pro

teja

re m

on

um

ent

isto

ric

FEA

DR

P

arte

ner

lid

er

În c

urs

de

eval

uar

e

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

21

8

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Lo

cali

tate

a

Tip

pro

iect

/ O

bie

ctiv

ul

de

in

ve

stiţ

ii

Su

rsa

de

fin

an

ţare

R

ol

în p

roie

ct

A

nu

l re

ali

zări

i

Cio

cile

Si

stem

alim

enta

re c

u a

pă

HG

577

/19

97

Un

ic a

plic

ant

200

9

Alim

enta

re c

u a

pă

a lo

calit

ăţii

HG

577

/19

97

Un

ic a

plic

ant

200

9-2

010

C

ioci

le, s

at

Ch

ich

inet

u

Pie

tru

ire

stră

zi în

loca

litat

e C

on

siliu

l lo

cal

Un

ic a

plic

ant

200

9

Cio

cile

, sat

C

hio

ibăs

esti

Pie

tru

ire

stră

zi

Co

nsi

liul l

oca

l

200

9

Op

tim

izar

ea r

eţel

ei e

ner

giei

ele

ctri

ce

Co

nsi

liul l

oca

l

201

0

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L C

ioci

le

Cio

cile

, sat

O

dăi

eni

Co

nst

ruir

e gr

up

san

itar

C

on

siliu

l lo

cal

2

010

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

21

9

Tab

el 3

. ST

UD

II T

EH

7IC

E E

LA

BO

RA

TE

SA

U Î

7 C

UR

S D

E E

LA

BO

RA

RE

PE

7T

RU

RE

AL

IZA

RE

A U

7O

R O

BIE

CT

IVE

DE

I7

TE

RE

S

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip s

tud

iu t

eh

nic

O

bie

ctiv

ul/

Tit

lul

stu

diu

lui

Va

loa

rea

inv

est

iţie

i

Fin

ali

zat

la d

ata

de

:

Stu

diu

de

Feza

bili

tate

P

rim

a în

fiin

ţare

can

aliz

are+

staţ

ie d

e ep

ura

re

2,0

00

,000

€

01

.06

.20

09

Stu

diu

de

Feza

bili

tate

P

rim

a în

fiin

ţare

gra

din

iţă

150

,00

0 €

0

1.0

5.2

009

Stu

diu

de

Feza

bili

tate

În

fiin

ţare

ter

enu

ri d

e sp

ort

( 1

sta

dio

n +

2

min

ista

dio

nan

e )

50

,000

€

01

.06

.20

09

Mem

ori

u J

ust

ific

ativ

D

ota

re C

ămin

Cu

ltu

ral (

co

nse

rvar

ea

pat

rim

on

iulu

i)

90

,000

€

01

.06

.20

09

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Su

rdila

- G

ăise

anca

Su

rdila

- G

ăise

anca

Stu

diu

de

Feza

bili

tate

R

eco

nst

rucţ

ia e

colo

gică

a t

ere

nu

rilo

r d

egra

dat

e 1

50,0

00

€

01

.09

.20

09

Stu

diu

Fez

abili

tate

În

fiin

ţare

Sis

tem

de

alim

enta

re c

u a

pă

6,0

00

,000

lei

01

.06

.20

09

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L M

aras

u

Mar

asu

P

roie

ct T

ehn

ic

Înfi

inţa

re S

iste

m d

e al

imen

tare

cu

ap

ă 6

,00

0,0

00 le

i în

des

fășu

rare

Stu

diu

de

Feza

bili

tate

P

arc

no

u în

loca

litat

ea M

axin

eni ș

i în

lo

calit

atea

Co

rbu

-No

u

1.4

00.0

00

1

5.0

9.2

009

Do

cum

enta

ţie

DA

LI

Mo

der

niz

are

DC

1 ș

i DC

56

În

de

sfăș

ura

re

Stu

diu

de

Feza

bili

tate

C

on

stru

ire

Stad

ion

Co

mu

nal

7

00,0

00

0

1.0

8.2

009

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Max

inen

i M

axin

eni

Stu

diu

de

Feza

bili

tate

+Pro

iect

Te

hn

ic

Împ

adu

rire

ter

enu

ri d

egra

dat

e 1

,90

0,0

00

În d

esfă

șura

re

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

22

0

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip s

tud

iu t

eh

nic

O

bie

ctiv

ul/

Tit

lul

stu

diu

lui

Va

loa

rea

inv

est

iţie

i

Fin

ali

zat

la d

ata

de

:

Stu

diu

Fe

zab

ilita

te+P

roie

ct

Teh

nic

Îmb

un

ătăţ

irea

cal

ităţ

ii m

ediu

lui p

rin

re

abili

tare

par

c 4

00,0

00

Stu

diu

Fez

abili

tate

C

on

stru

ire

Tere

n d

e sp

ort

mu

ltif

un

cţio

nal

9

00,0

00

2

010

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Mir

cea-

Vo

dă

Mir

cea-

Vo

dă

Stu

diu

Fe

zab

ilita

te+P

roie

ct

Teh

nic

Rea

bili

tare

și e

xtin

der

e Şc

oal

ă G

ener

ală

cu c

lase

le V

-VIII

Mir

cea-

Vo

dă

1,1

00

,000

2

011

Stu

diu

Fez

abili

tate

M

od

ern

izar

e st

aţie

de

epu

rare

1

2 m

ld

200

5

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L M

ovi

la M

ires

ii M

ovi

la M

ires

ii P

roie

ct

Rea

bili

tare

şco

ală

cu c

lase

le V

-VIII

Mo

vila

M

ires

ii 1

5 m

ld

200

9

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L R

aco

viţa

R

aco

viţa

N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l

FEA

DR

322

- c

erer

e d

epu

să

Reţ

ea c

anal

izar

e și

sta

tie

de

epu

rare

în

sate

le R

îmn

icel

u ș

i Co

nst

anti

neş

ti, C

entr

u

îngr

ijire

bat

rân

i și d

ota

re C

ămin

Cu

ltu

ral

10

,500

,000

2

010

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L R

îmn

icel

u

Rîm

nic

elu

PO

R -

cer

ere

dep

usă

și

apro

bat

ă

Rea

bili

tare

Şco

ala

Rîm

nic

elu

4

,09

0,0

00

201

0

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L R

om

anu

R

om

anu

N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L R

oşi

ori

R

oşi

ori

Ex

tin

der

e se

diu

Pri

mar

ia

Ro

şio

ri

Stu

diu

de

feza

bili

tate

1

4 0

00

201

0

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Sa

lcia

Tu

do

r Sa

lcia

Tu

do

r St

ud

iu d

e fe

zab

ilita

te ș

i P

roie

ct t

ehn

ic

Imp

lem

enta

re s

iste

m d

e m

anag

emen

t d

eşeu

ri r

ura

le

226

687

2

013

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

22

1

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip s

tud

iu t

eh

nic

O

bie

ctiv

ul/

Tit

lul

stu

diu

lui

Va

loa

rea

inv

est

iţie

i

Fin

ali

zat

la d

ata

de

:

Sco

rtar

u N

ou

Stu

diu

Fe

zab

ilita

te+P

roie

ct

Teh

nic

+DA

LI

Pro

iect

Inte

grat

ce

vize

ază

mo

der

niz

area

d

rum

uri

lor

com

un

ale

pre

cum

și

reab

ilita

rea

și m

od

ern

izar

ea c

ămin

ulu

i cu

ltu

ral

936

,94

2 le

i

3

12.0

33

Eu

ro

În c

urs

de

eval

uar

e

Sco

rtar

u N

ou

Stu

diu

Fe

zab

ilita

te+P

roie

ct

Teh

nic

+SG

Baz

ă sp

ort

ivă

mu

ltid

un

cţio

nal

ă p

e ti

p II

6

9964

0

În d

esfă

șura

re

Sco

rtar

u N

ou

Stu

diu

Fe

zab

ilita

te+P

roie

ct

Teh

nic

+DE

Alim

enta

rea

cu a

pă

a C

om

un

ei S

cort

aru

N

ou

şi a

sat

elo

r co

mp

on

ente

1

2510

51

În s

tad

iu d

e lic

itaţ

ie

Sco

rtar

u N

ou

P

roie

ct T

ehn

ic+D

E R

eab

ilita

re c

orp

2 p

rim

ărie

1

4.5

00

Eu

ro

În c

urs

de

elab

ora

re

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Sc

ort

aru

No

u

Sco

rtar

u N

ou

P

roie

ct T

ehn

ic+D

E R

eab

ilita

re c

ămin

cu

ltu

ral S

ihle

anu

1

4.6

50 E

uro

În

cu

rs d

e el

abo

rare

Stu

diu

Fez

abili

tate

În

fiin

ţare

dis

trib

uţi

e d

e ga

ze n

atu

rale

în

com

un

a Su

rdila

Gre

ci, j

ud

eţu

l Bră

ila

4,7

24

,640

lei

200

6

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Su

rdila

Gre

ci

Surd

ila G

reci

Stu

diu

Geo

În

fiin

ţare

baz

ă sp

ort

ivă

în lo

calit

atea

Su

rdila

Gre

ci

787

,44

0

200

8

Stu

diu

Fe

zab

ilita

te+P

roie

ct

Teh

nic

Par

c C

om

un

al

5 m

id

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Sute

şti

Sute

şti

Stu

diu

Fe

zab

ilita

te+P

roie

ct

Teh

nic

Înfi

inţa

re s

paţ

ii ve

rzi z

on

a b

locu

ri

3m

ld

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

22

2

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip s

tud

iu t

eh

nic

O

bie

ctiv

ul/

Tit

lul

stu

diu

lui

Va

loa

rea

inv

est

iţie

i

Fin

ali

zat

la d

ata

de

:

Stu

diu

Fe

zab

ilita

te+P

roie

ct

Teh

nic

Înfi

inţa

re s

iste

m c

anal

izar

e, R

eab

ilita

re

reţe

a d

istr

ibu

tie

apă

po

tab

ilă

2,5

mil

Euro

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Ti

chile

şti

Tich

ileşt

i St

ud

iu F

ezab

ilita

te

Reţ

ea d

e ca

nal

izar

e m

enaj

era

și s

tati

e d

e ep

ura

re

19

,040

3

0.0

5.2

009

Stu

diu

Fe

zab

ilita

te+P

roie

ct

Teh

nic

Mo

der

niz

are

căm

in c

ult

ura

l Co

man

easc

a d

epu

s P

I pe

mas

ura

322

3

1.0

7.2

009

Stu

diu

Fez

abili

tate

A

sfal

tare

Dru

mu

ri C

om

un

ale

2.5

00

.00

0 eu

ro

Stu

diu

Fez

abili

tate

Şc

oal

a ge

ner

ală

Sco

rtar

u V

ech

i 1

,00

0,0

00 le

i 2

008

Stu

diu

Fez

abili

tate

G

rad

iniţ

a Sc

ort

aru

Vec

hi

500

,00

0 le

i 2

008

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Tu

do

r V

lad

imir

escu

Tu

do

r V

lad

imir

escu

Stu

diu

Fez

abili

tate

G

rad

iniţ

a Tu

do

r V

lad

imir

escu

5

00

,00

0 le

i 2

008

Stu

diu

Fe

zab

ilita

te+P

roie

ct

Teh

nic

Sală

de

Spo

rt

2,5

00

,000

2

010

Stu

diu

Fe

zab

ilita

te+P

roie

ct

Teh

nic

Rea

bili

tare

Co

rpn

r. 2

Şco

ala

Nr.

1

300

,00

0

201

0

Stu

diu

Fe

zab

ilita

te+P

roie

ct

Teh

nic

Rea

bili

tare

Gra

din

iţă

nr.

1 T

ufe

şti

400

,00

0

201

0

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Tu

feşt

i Tu

feşt

i

Stu

diu

Fe

zab

ilita

te+P

roie

ct

Teh

nic

Rea

bili

tare

Dis

pen

sar

com

un

al

300

,00

0

201

0

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

22

3

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip s

tud

iu t

eh

nic

O

bie

ctiv

ul/

Tit

lul

stu

diu

lui

Va

loa

rea

inv

est

iţie

i

Fin

ali

zat

la d

ata

de

:

Tere

n d

e sp

ort

în

loca

litat

ea U

rlea

sea

Act

ivit

ăţi s

po

rtiv

e 7

00.0

00

ro

n

201

1

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Tr

aian

Tr

aian

Sa

la d

e sp

ort

în

loca

litat

ea t

raia

n

Act

ivit

ăţi s

po

rtiv

e 1

.000

.00

0 ro

n

201

1

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L U

lmu

U

lmu

N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l

Stu

diu

Fez

abili

tate

C

on

stru

ire

stad

ion

Co

mu

nal

tip

1

711

,54

0.0

0

200

8

Stu

diu

Fez

abili

tate

În

fiin

ţare

reţ

ea c

anal

izar

e și

sta

tie

de

epu

rare

9

,31

0,0

40.0

0

200

9

Stu

diu

Fez

abili

tate

Ex

tin

der

e al

imen

tare

cu

ap

ă 1

,00

5,0

00.0

0

200

9

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L U

nir

ea

Un

irea

Stu

diu

de

pre

feza

bili

tate

În

fiin

ţare

inci

ner

ato

r p

en

tru

res

turi

an

imal

e 1

,55

9,0

00.0

0

200

9

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L

Văd

eni

Văd

eni

Nu

est

e ca

zul

Nu

est

e ca

zul

Nu

est

e ca

zul

Nu

est

e ca

zul

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L V

icto

ria

Vic

tori

a P

roie

ct T

ehn

ic

Înfi

inţa

re t

eren

de

spo

rt în

sat

ul M

ihai

B

ravu

9

26

200

8-2

009

Pro

iect

Teh

nic

Ex

tin

der

e ad

ucţ

iun

e cu

ap

ă 2

5.0

00.0

00

Euro

2

013

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Viz

iru

V

izir

u

Pro

iect

Teh

nic

În

fiin

ţare

can

aliz

are

2

013

Pro

iect

Teh

nic

R

eab

ilita

re ș

i mo

der

niz

are

dis

pen

sar

um

an

500

,00

0

200

9

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L V

işan

i V

işan

i P

roie

ct T

ehn

ic

Rea

bili

tare

dru

mu

ri în

co

mu

nit

atea

de

rro

mi ș

i cen

tru

so

cial

mu

ltif

un

ctio

nal

1

35.0

00

eu

ro

201

0

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Ză

voai

a St

ud

iu F

ezab

ilita

te

Am

enaj

are

par

c 4

56.2

74

,17

ron

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

22

4

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip s

tud

iu t

eh

nic

O

bie

ctiv

ul/

Tit

lul

stu

diu

lui

Va

loa

rea

inv

est

iţie

i

Fin

ali

zat

la d

ata

de

:

Stu

diu

Fez

abili

tate

R

ealiz

are

împ

ădu

rire

Stu

diu

Fez

abili

tate

R

ealiz

area

sis

tem

ulu

i de

can

aliz

are

10

.321

.569

ro

n

Stu

diu

Fez

abili

tate

R

ealiz

are

staţ

ie d

e ep

ura

re

2.6

12.4

56

ron

Do

cum

enta

ţie

de

aviz

are

a lu

crăr

ilor

de

inte

rven

ţii

și p

roie

ct t

ehn

ic

Şco

ală

nr.

24/

"Rea

bili

tare

a Sc

olii

cu

cl

asel

e I -

VIII

, nr.

24

" 3

,44

3,8

05 le

i 1

9.0

8.2

009

Do

cum

enta

ţie

de

aviz

are

a lu

crăr

ilor

de

inte

rven

ţii

și p

roie

ct t

ehn

ic

Lice

ul c

u P

rogr

am S

po

rtiv

/ "R

epar

aţii

cap

ital

e la

Lic

eul c

u P

rogr

am S

po

rtiv

" 2

,80

7,6

40 le

i 1

6.0

7.2

009

Do

cum

enta

ţie

de

aviz

are

a lu

crăr

ilor

de

inte

rven

ţii

și p

roie

ct t

ehn

ic

Şco

ală

nr.

18

, Mih

u D

rago

mir

/ "R

eab

ilita

rea

Şco

lii c

u c

lase

le I

- V

III n

r.

18

, Mih

u D

rago

mir

"

4,1

74

,782

lei

13

.05

.20

09

Do

cum

enta

ţie

de

aviz

are

a lu

crăr

ilor

de

inte

rven

ţii

Şco

ală

cu c

lase

le I

- V

III V

laic

u V

od

ă/"

Exti

nd

ere

pe

vert

ical

ă (m

ansa

rdar

e)

Şco

ală

cu c

lase

le I

- V

III V

laic

u V

od

ă"

4,8

46

,513

lei

22

.05

.20

09

Do

cum

enta

ţie

de

aviz

are

a lu

crăr

ilor

de

inte

rven

ţii

Şco

ală

cu c

lase

le I

- V

III S

fan

ţul A

nd

rei/

"R

eab

ilita

re c

lăd

ire

Şco

ală

cu c

lase

le I

- V

III S

fan

ţul A

nd

rei"

3,5

56

,702

lei

29

.07

.20

09

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L M

un

icip

iul B

răila

M

un

icip

iul B

răila

Do

cum

enta

ţie

de

aviz

are

a lu

crăr

ilor

de

inte

rven

ţii

Lice

ul t

heo

reti

c "P

anai

t C

ern

a'V

'Rea

bili

tare

co

rp A

, B, C

și D

Lic

eul

theo

reti

c P

anai

t C

ern

a"

5,6

22

,724

lei

13

.08

.20

09

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

22

5

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip s

tud

iu t

eh

nic

O

bie

ctiv

ul/

Tit

lul

stu

diu

lui

Va

loa

rea

inv

est

iţie

i

Fin

ali

zat

la d

ata

de

:

Do

cum

enta

ţie

de

aviz

are

a lu

crăr

ilor

de

inte

rven

ţii

Şco

ală

cu c

lase

le I

- V

III "

Ion

Cre

angă

"/

"Ext

ind

ere

pe

vert

ical

ă Şc

oal

ă cu

cla

sele

I -

VIII

Ion

Cre

angă

"

4,2

78

,207

lei

13

.05

.20

09

Do

cum

enta

ţie

de

aviz

are

a lu

crăr

ilor

de

inte

rven

ţii

Par

c M

on

um

ent/

"R

eab

ilita

re ș

i m

od

ern

izar

e P

arc

Mo

nu

men

t"

8,7

46

,500

lei

26

.06

.20

09

Do

cum

enta

ţie

de

aviz

are

a lu

crăr

ilor

de

inte

rven

ţii

și p

roie

ct t

ehn

ic

Căm

in p

erso

ane

vârs

tnic

e Sf

inţi

i Pet

ru ș

i P

avel

/ "R

eab

ilita

re ș

i mo

der

niz

are

anex

a C

ămin

per

soan

e vâ

rstn

ice

Sfin

ţii P

etru

și

Pav

el s

trad

a Za

mb

ilelo

r, n

r. 2

"

2,4

56

,540

lei

01

.09

.20

09

Stu

diu

de

feza

bili

tate

C

amin

per

soan

e vâ

rstn

ice

Lacu

Săr

at/

"Rea

bili

tare

a si

stem

ulu

i de

pro

du

cere

a

ener

giei

ter

mic

e p

rin

uti

lizar

ea s

urs

elo

r d

e en

ergi

e re

gen

erab

ila la

Căm

inu

l de

per

soan

e vâ

rstn

ice

Lacu

Săr

at B

răila

"

2,0

45

,940

lei

07

.08

.20

09

Stu

diu

de

feza

bili

tate

C

olo

nia

de

la K

M 1

0/

"Pre

luar

ea a

pel

or

uza

te d

e la

km

10

" 4

64,4

40

lei

200

7

Do

cum

enta

ţie

de

aviz

are

a lu

crăr

ilor

de

inte

rven

ţii

Co

legi

ul N

atio

nal

Nic

ola

e B

alce

scu

/ "C

on

solid

area

rea

bili

tare

a și

ext

ind

ere

corp

C C

ole

giu

l Nat

ion

al N

ico

lae

Bal

cesc

u"

In

cu

rs d

e el

abo

rare

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

22

6

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip s

tud

iu t

eh

nic

O

bie

ctiv

ul/

Tit

lul

stu

diu

lui

Va

loa

rea

inv

est

iţie

i

Fin

ali

zat

la d

ata

de

:

Do

cum

enta

ţie

de

aviz

are

a lu

crăr

ilor

de

inte

rven

ţii

Cas

a P

etre

Şte

făn

escu

Go

anga

/ "R

eab

ilita

rea

Cas

ei P

etre

Şte

făn

escu

G

oan

ga"

În

cu

rs d

e el

abo

rare

Do

cum

enta

ţie

de

aviz

are

a lu

crăr

ilor

de

inte

rven

ţii

"Rea

bili

tare

zo

na

pro

men

ade

într

e C

alea

C

ălăr

aşilo

r și

fal

eza

Du

năr

ii"

În

cu

rs d

e el

abo

rare

Do

cum

enta

ţie

de

aviz

are

a lu

crăr

ilor

de

inte

rven

ţii

și e

xper

tiză

teh

nic

ă

"Sis

tem

inte

grat

de

sup

rave

gher

e în

ve

der

ea c

reşt

erii

sigu

ran

ţei c

etăţ

ean

ulu

i"

În

cu

rs d

e el

abo

rare

Do

cum

enta

ţie

de

aviz

are

a lu

crăr

ilor

de

inte

rven

ţii

și e

xper

tiză

teh

nic

ă

Şco

ala

Ale

csan

dru

Ioan

Cu

za/

"Ext

ind

ere

clăd

ire

cu d

esti

naţ

ia "

afte

r sc

ho

ol"

și

mo

der

niz

are

sco

ală

pen

tru

inst

itu

ţia

de

învă

ţăm

ânt

Şco

ală

cu c

lase

le I

- V

III A

. I.

Cu

za"

În

cu

rs d

e el

abo

rare

Do

cum

enta

ţie

de

aviz

are

a lu

crăr

ilor

de

inte

rven

ţii

Lice

ul e

con

om

ic Io

n G

hic

a/ "

Co

nso

lidar

ea

și r

eab

ilita

rea

corp

uri

lor

D ș

i E C

ole

giu

l Ec

on

om

ic Io

n G

hic

a"

În

cu

rs d

e el

abo

rare

Do

cum

enta

ţie

de

aviz

are

a lu

crăr

ilor

de

inte

rven

ţii

Stra

da

Cal

ea G

alaţ

i/"

Mo

der

niz

area

și

reab

ilita

rea

stră

zii C

alea

Gal

aţi d

in

Mu

nic

ipiu

l Bră

ila p

e tr

on

son

ul c

up

rin

s in

tre

b-d

ul D

oro

ban

ţi ș

i str

. Mir

cea

Mal

aeru

co

lt c

u s

tr. C

ost

ach

e N

egru

zzi"

În

cu

rs d

e el

abo

rare

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

22

7

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip s

tud

iu t

eh

nic

O

bie

ctiv

ul/

Tit

lul

stu

diu

lui

Va

loa

rea

inv

est

iţie

i

Fin

ali

zat

la d

ata

de

:

Do

cum

enta

ţie

de

aviz

are

a lu

crăr

ilor

de

inte

rven

ţii

Cal

ea c

ălăr

aşilo

r/ "

Mo

der

niz

area

și

reab

ilita

rea

stră

zii C

alea

Căl

ăraş

ilor

din

M

un

icip

iul B

rail

ape

tro

nso

nu

l cu

pri

ns

într

e b

-du

l Do

rob

anţi

și b

-du

l In

dep

end

enţe

i"

In

cu

rs d

e el

abo

rare

Stu

diu

de

feza

bili

tate

Lo

cuin

ţe p

entr

u t

iner

i - L

acu

Du

lce

2

009

Stu

diu

de

feza

bili

tate

, P

roie

ct e

thn

ic, D

etal

ii d

e ex

ecu

ţie

Inte

rsec

ţie

şose

aua

de

cen

tura

cu

şo

seau

a B

uză

ulu

i 1

271

,89

mii

lei

200

9-2

010

Stu

diu

de

feza

bili

tate

, P

roie

ct e

thn

ic, D

etal

ii d

e ex

ecu

ţie

Inte

rsec

ţie

şose

aua

de

cen

tura

cu

Cal

ea

Căl

ăraş

ilor

168

0,1

2 m

ii le

i 2

009

-201

0

Stu

diu

de

feza

bili

tate

Ex

tin

der

e P

arc

Lacu

Du

lce

40

43

,60

mii

lei

200

9

Stu

diu

de

feza

bili

tate

, P

roie

ct t

ehn

ic, D

etal

ii d

e ex

ecu

ţie

Am

enaj

are

locu

inţe

so

cial

e şo

seau

a R

îmn

icu

Săr

at, n

r. 1

15

10

.725

,23

mii

lei

200

8

Stu

diu

de

feza

bili

tate

R

eab

ilita

rea

și m

od

ern

izar

ea s

iste

mu

lui

de

alim

enta

re c

u a

pă

și c

anal

izar

e în

ju

deţ

ul B

răila

31

.493

.129

Eu

ro

200

7-2

013

Stu

dii

de

feza

bili

tate

şi

pro

iect

e te

hn

ice

Stu

diu

şi p

roie

cte

teh

nic

e p

rivi

nd

su

rsa

no

uă

de

căld

ura

Su

rse

pro

pri

i S.

C. C

ET

S.A

., B

.L. ş

i al

te s

urs

e 1

00.0

00

lei

200

9

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

22

8

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip s

tud

iu t

eh

nic

O

bie

ctiv

ul/

Tit

lul

stu

diu

lui

Va

loa

rea

inv

est

iţie

i

Fin

ali

zat

la d

ata

de

:

Stu

diu

de

feza

bili

tate

M

od

ern

izar

e ilu

min

at p

ub

lic în

Mu

nic

ipiu

l B

răila

1

00,0

00

lei

200

9

Pro

iect

tip

Min

iste

rul

Cu

ltu

rii

Co

nst

ruir

e C

ămin

Cu

ltu

ral s

at P

lop

u

700

,00

0 le

i

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Ia

nca

Ia

nca

Stu

diu

Fez

abili

tate

D

ezvo

ltar

e in

tegr

ată

a o

raşu

lui I

anca

7

3.5

00.0

00 le

o

200

9

Stu

diu

Fez

abili

tate

P

arc

de

Agr

emen

t în

ora

sul F

ăure

i 1

,06

4,2

10

01

.03

.20

11

Stu

diu

Fez

abili

tate

M

od

ern

izar

e și

rea

bili

tare

sta

ţie

de

epu

rare

Fău

rei

900

,00

0

Stu

diu

Fez

abili

tate

R

eab

ilita

rea,

mo

der

niz

area

și e

chip

area

A

telie

rulu

i şco

lar

din

cad

rul G

rup

ulu

i Şc

ola

r G

eorg

e V

ols

au F

ăure

i

820

242

1

5.1

2.2

010

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Fău

rei

Fău

rei

Stu

diu

Fez

abili

tate

Ex

tin

der

ea r

eţel

ei e

lect

rice

în lo

calit

atea

Fă

ure

i 2

3814

3 m

ii le

i In

des

fășu

rare

Pro

iect

DA

LI, S

tud

iu

geo

teh

nic

, To

po

graf

ic,

Exp

erti

ză t

ehn

ică,

en

erge

tică

, An

aliz

a co

st

ben

efic

iu

Rea

bili

tare

, co

nso

lidar

e și

Mo

der

niz

are

Căm

in c

ult

ura

l 1

7950

,50

eu

ro

In c

urs

de

elab

ora

re

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L B

arag

anu

l B

arag

anu

l

Exp

erti

za t

ehn

ică

pen

tru

R

eab

ilita

rea

Dru

mu

rilo

r co

mu

nal

e

Rea

bili

tare

Dru

mu

ri C

om

un

ale

520

9 e

uro

În

cu

rs d

e el

abo

rare

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

22

9

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip s

tud

iu t

eh

nic

O

bie

ctiv

ul/

Tit

lul

stu

diu

lui

Va

loa

rea

inv

est

iţie

i

Fin

ali

zat

la d

ata

de

:

Pro

iect

are

și e

stim

area

co

stu

rilo

r p

entr

u

reab

ilita

rea

Dru

mu

rilo

r C

om

un

ale

Rea

bili

tare

Dru

mu

ri C

om

un

ale

141

39 e

uro

In

cu

rs d

e e

lab

ora

re

Stu

diu

Fez

abili

tate

SF

Căm

in c

ult

ura

l Ber

teşt

ii d

e Jo

s 2

0,0

00

Stu

diu

Fez

abili

tate

SF

Căm

in c

ult

ura

l Gu

ra C

alm

aţu

i 2

5,0

00

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Ber

teşt

ii d

e Jo

s B

erte

ştii

de

Jos

Stu

diu

Fez

abili

tate

A

limen

tare

cu

ap

ă p

ota

bilă

- S

pir

u H

aret

3

0,0

00

Stu

diu

Fez

abili

tate

A

men

ajar

e p

arc

- lo

curi

de

joac

ă p

entr

u

cop

ii lo

calit

atea

B V

erd

e 7

00,0

00

lei

01

.09

.20

09

Stu

diu

Fez

abili

tate

R

eab

ilita

re C

ămin

Cu

ltu

ral C

isco

tean

ca

300

,00

0 le

i 0

1.0

8.2

009

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Bo

rdei

Ver

de

Bo

rdei

Ver

de

Stu

diu

Fez

abili

tate

În

călz

ire

term

ică

Şco

ala

Gab

rie

lesc

u

110

.00

lei

01

.11

.20

09

Rid

icar

e to

po

+stu

diu

geo

R

eab

ilita

re/a

sfal

tare

str

ăzi

6,7

68

,975

lei

01

.01

.20

09

Stu

diu

Fez

abili

tate

pia

tra

des

face

re p

rod

use

în a

er

Pia

ţă d

esfa

cere

pro

du

se

99

,900

lei

01

.08

.20

09

Stu

diu

Fez

abili

tate

Sp

aţiu

rec

reer

e și

sp

aţii

verz

i 1

08,3

00

lei

01

.08

.20

09

Rid

icar

e to

po

Ex

tin

der

e in

trav

ilan

pla

n c

adas

tru

5

4,6

00 le

i 0

1.0

8.2

009

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L C

azas

u

Caz

asu

Stu

diu

teh

nic

St

rate

gia

de

dez

volt

are

du

rab

ilă a

co

mu

nei

Caz

asu

3

0,0

00 le

i In

des

fășu

rare

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L C

hiş

can

i

Ch

işca

ni

Stu

diu

Fe

zab

ilita

te+P

roie

ct

Teh

nic

Dez

volt

are

reţe

le g

aze

nat

ura

le s

at L

acu

Să

rat

231

8 m

ii le

i 2

013

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

23

0

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip s

tud

iu t

eh

nic

O

bie

ctiv

ul/

Tit

lul

stu

diu

lui

Va

loa

rea

inv

est

iţie

i

Fin

ali

zat

la d

ata

de

:

Stu

diu

Fez

abili

tate

Îm

bu

năt

ăţir

ea r

eţel

ei p

ub

lice

de

apă

în

sat

lacu

Săr

at

588

,00

0

201

3

Stu

diu

Fez

abili

tate

C

entr

u s

oci

al d

e zi

Ch

işca

ni

1,2

94

,000

2

013

Stu

diu

Fez

abili

tate

M

od

ern

izar

e și

ext

ind

ere

Căm

in C

ult

ura

l sa

t La

cu S

ărat

1

,69

2,0

00

201

3

Stu

diu

Fez

abili

tate

În

fiin

ţare

sis

tem

de

can

aliz

are

și s

tati

e ep

ura

re -

eta

pa

2 s

at C

hiş

can

i 4

,98

8,0

00

201

3

Stu

diu

Fez

abili

tate

C

on

stru

cţie

sis

tem

de

can

aliz

are

ape

uza

te c

om

. Ch

işca

ni,

jud

eţu

l Bră

ila

4,3

11

,000

2

013

Stu

diu

Fez

abili

tate

Îm

bu

năt

ăţir

ea r

eţel

ei d

e d

rum

uri

de

inte

res

loca

l co

mu

na

Ch

işca

ni,

jud

eţu

l B

răila

9,5

42

,000

2

013

Stu

diu

Fez

abili

tate

Îm

bu

năt

ăţir

ea r

eţel

ei d

e al

imen

tare

cu

ap

ă și

can

aliz

are

sat

Văr

sătu

ra

3,8

29

,000

2

013

Stu

diu

Fez

abili

tate

În

fiin

ţare

sis

tem

de

can

aliz

are

și s

taţi

e d

e ep

ura

re

6,5

00

,000

2

008

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Du

deş

ti

Du

deş

ti

St

ud

iu F

ezab

ilita

te

Co

nst

ruir

e sa

lă d

e sp

ort

în s

atu

l Du

deş

ti

2,1

00

,100

2

007

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Fr

ecăţ

ei

Frec

ăţei

N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l

Stu

diu

Fez

abili

tate

Îm

bu

năt

ăţir

ea r

eţel

ei d

rum

uri

2

,50

0,0

00

201

0

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L G

alb

enu

G

alb

enu

St

ud

iu F

ezab

ilita

te

Co

nst

rucţ

ie G

rad

iniţ

ă sa

t Z

500

,00

0

201

0

C

on

stru

cţie

sal

ă d

e sp

ort

4

00,0

00

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L G

emen

ele

Gem

enel

e

Rea

lizat

sp

aţii

verz

i 5

00,0

00

DA

LI

Exti

nd

ere

Şco

ala

Gra

diş

tea

de

Sus

2,0

63

,620

lei

01

.05

.20

09

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L G

răd

işte

a G

răd

işte

a

Stu

diu

Fez

abili

tate

R

eab

ilita

re Ş

coal

a G

rad

işte

a d

e S

us

983

,54

0 le

i 0

1.0

5.2

009

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

23

1

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip s

tud

iu t

eh

nic

O

bie

ctiv

ul/

Tit

lul

stu

diu

lui

Va

loa

rea

inv

est

iţie

i

Fin

ali

zat

la d

ata

de

:

Stu

diu

Fez

abili

tate

În

fiin

ţare

sis

tem

de

can

aliz

are

sat

G

răd

işte

a 5

,10

2,8

17 le

i 0

1.0

7.2

009

DA

LI

Înfi

inţa

re Ş

coal

ă A

fter

Sch

oo

l sat

Ibri

anu

2

34,1

95

lei

01

.07

.20

09

Stu

diu

Fez

abili

tate

M

od

ern

izar

e st

răzi

5

,10

8,7

07 le

i 0

1.0

7.2

009

M

od

ern

izar

e D

rum

uri

Co

mu

nal

e,

Infr

astr

uct

ura

cen

tru

de

îngr

ijire

băt

rân

i, A

chiz

iţii

cost

um

e n

aţio

nal

e

2,5

mili

oan

e D

epu

s p

t fi

nan

ţare

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L G

rop

eni

Gro

pen

i

A

limen

tare

a lo

calit

ăţii

cu g

az m

etan

1

.000

.00

0 eu

ro

31

.12

.20

09

Stu

diu

Fez

abili

tate

B

loc

de

locu

inţe

AN

L

200

9

Stu

diu

Fez

abili

tate

Ex

tin

der

e ca

nal

izar

e

200

9

Stu

diu

Fez

abili

tate

Sp

aţii

verz

i

200

9

Stu

diu

Fez

abili

tate

R

eab

ilita

re t

erm

ică

a b

locu

rilo

r

2

009

Stu

diu

Fe

zab

ilita

te+P

roie

ct

Teh

nic

Rea

bili

tare

şco

ala

I-V

III În

sură

ţei l

oca

ţia

1

2

009

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Însu

răţe

i În

sură

ţei

Stu

diu

Fe

zab

ilita

te+P

roie

ct

Teh

nic

Rea

bili

tare

şco

ala

I-V

III L

oca

ţia

2

2

009

Stu

diu

Fez

abili

tate

In

fras

tru

ctu

ra d

e d

rum

uri

, asf

alta

re,

can

aliz

are+

staţ

ie d

e ep

ura

re

76

,700

3

1.0

7.2

009

Stu

diu

Fez

abili

tate

Ex

tin

der

e, c

on

solid

are

și m

od

ern

izar

e G

rad

iniţ

ă 2

5,0

00

200

6

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Ji

rlău

Ji

rlău

Stu

diu

Fez

abili

tate

R

eab

ilita

re t

erm

ică

corp

1 Ş

coal

a d

e A

rte

și M

eser

ii 2

5,0

00

09

.10

.20

07

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

23

2

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip s

tud

iu t

eh

nic

O

bie

ctiv

ul/

Tit

lul

stu

diu

lui

Va

loa

rea

inv

est

iţie

i

Fin

ali

zat

la d

ata

de

:

Stu

diu

Fez

abili

tate

În

fiin

ţare

dis

trib

uţi

e d

e ga

ze n

atu

rale

2

0,7

00

31

.03

.20

05

C

on

stru

ire

Căm

in C

ult

ura

l lo

c. S

tăn

cuţa

C

on

stru

irea

a 2

par

curi

în lo

c. S

tăn

cuţa

În

fiin

ţare

a si

stem

ulu

i de

alim

enta

re c

u

apă

po

tab

ilă în

loc.

Sta

nca

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L St

ăncu

ţa

Stăn

cuţa

În

fiin

ţare

a si

stem

ulu

i de

alim

enta

re c

u

apă

po

tab

ilă în

loc.

Po

lizeş

ti

Stu

diu

Fez

abili

tate

În

fiin

ţare

baz

ă sp

ort

ivă

610

,64

0

200

9

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Si

lişte

a Si

lişte

a St

ud

iu F

ezab

ilita

te

Asf

alta

re d

rum

uri

, rea

bili

tare

căm

in

cult

ura

l în

co

mu

na

Siliş

tea,

jud

eţu

l Bră

ila

2,5

00

,000

lei

200

8

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L C

ireş

u

Cir

eşu

N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l

Stu

diu

To

po

R

eab

ilita

re C

ămin

Cu

ltu

ral

2

009

Stu

diu

to

po

M

od

ern

izar

e St

răzi

co

mu

nal

e 3

,3 k

m

2

009

C

ioci

le

Stu

diu

Geo

M

od

ern

izar

e St

răzi

co

mu

nal

e 3

,3 k

m

2

009

Stu

diu

To

po

, SG

, Pro

iect

Te

hn

ic

Rea

bili

tare

Şco

ala

cu c

lase

le I-

IV

9 m

ld

200

9

Stu

diu

To

po

, SG

, Pro

iect

Te

hn

ic

Ase

zăm

ânt

soci

al d

e zi

1

1 m

ld

200

9

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L C

ioci

le

CL

Cio

cile

, sat

C

hic

hin

etu

SC,S

G, E

xp

Asf

alta

re D

C 2

6

30

mld

2

009

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

23

3

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

T

ip s

tud

iu t

eh

nic

O

bie

ctiv

ul/

Tit

lul

stu

diu

lui

Va

loa

rea

inv

est

iţie

i

Fin

ali

zat

la d

ata

de

:

Cio

cile

, sat

C

hio

ibas

esti

Stu

diu

To

po

, SG

, Stu

diu

Fe

zab

ilita

te e

xper

tiză

te

hn

ică

DC

26

6

0 m

ld

200

9

Cio

cile

, sat

Od

ăien

i St

ud

iu T

op

o, S

g, S

tud

iu

Feza

bili

tate

Sp

aţiu

ver

de

TA

BE

L 4

. P

RO

IEC

TE

PR

OP

USE

PE

7T

RU

RE

AL

IZA

RE

DE

CĂ

TR

E C

O7

SIL

IIL

E L

OC

AL

E D

I7 J

UD

EŢ

UL

BR

ĂIL

A Î

7

UR

MĂ

TO

RII

CI7

CI

A7

I

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

La c

e s

e r

efe

ră i

nv

est

iţia

P

roie

ct d

ep

us

în p

art

en

eri

at

?

Va

loa

re e

stim

ată

Can

aliz

are

și s

tati

e d

e ep

ura

re

NU

2

,00

0,0

00 €

Pri

ma

Înfi

inţa

re G

rad

iniţ

ă

DA

1

50,0

00

€

Înfi

inţa

re t

eren

uri

de

spo

rt

NU

5

0,0

00 €

Do

tare

Căm

in c

ult

ura

l D

A

90

,000

€

Rec

on

stru

cţie

eco

logi

că (

împ

ădu

rire

)

NU

1

50,0

00

€

Rea

bili

tare

dis

pen

sar

NU

7

0,0

00 €

Rea

bili

tare

gra

din

iţă

Filip

esti

N

U

80

,000

€

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L

Surd

ila -

Găi

sean

ca

Surd

ila -

Găi

sean

ca

Pie

tru

ire

stră

zi

1

40,0

00

€

Dez

volt

area

tra

nsp

ort

ulu

i pu

blic

de

călă

tori

Înfi

inţa

rea

Sist

emu

lui d

e C

anal

izar

e

Co

nti

nu

area

lucr

ărilo

r d

e p

ietr

uir

e st

răzi

Lucr

ări d

e as

falt

are

stră

zi ș

i dru

mu

ri c

om

un

ale

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L M

aras

u

Mar

asu

Co

nst

rucţ

ie c

ămin

cu

ltu

ral î

n s

atu

l Tac

ău

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

23

4

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

La c

e s

e r

efe

ră i

nv

est

iţia

P

roie

ct d

ep

us

în p

art

en

eri

at

?

Va

loa

re e

stim

ată

Co

nst

rucţ

ie g

rad

iniţ

ă co

pii

Mar

aşu

Rea

lizar

ea u

nu

i cen

tru

de

cole

ctar

e și

pro

cesa

re a

lap

telu

i

Mo

der

niz

area

sis

tem

elo

r d

e al

imen

tare

cu

ap

ă în

lo

calit

ăţile

Lat

inu

, Co

rbu

No

u ș

i Max

inen

i

240

,00

0

Par

c n

ou

în lo

calit

atea

Co

rbu

No

u, c

om

un

a M

axin

eni

NU

8

00,0

00

Par

c n

ou

în lo

calit

atea

Max

inen

i, co

mu

na

Max

inen

i N

U

800

,00

0

Asf

alta

re c

entr

e ci

vice

și s

trăz

i în

loca

lităţ

ile M

axin

eni,

Co

rbu

No

u, L

atin

u

NU

2

,50

0,0

00

Exti

nd

ere

sist

em c

entr

aliz

at d

e ca

nal

izar

e în

Max

inen

i -

Etap

a II

NU

4

,00

0,0

00

Am

enaj

are

Cam

pu

s Şc

ola

r N

U

4. 0

00

. 000

Am

enaj

are

tro

tuar

e cu

pav

ele

pe

stră

zile

loca

lităţ

ii M

axin

eni,

Co

rbu

No

u

NU

1

. 50

0. 0

00

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L M

axin

eni

Max

inen

i

Înfi

inţa

re c

om

ple

x ag

rotu

rist

ic în

am

enaj

area

pis

cico

lă

Max

inen

i N

U

500

. 00

0

Exti

nd

ere

can

aliz

are

DA

4

,00

0,0

00

Asf

alta

re D

rum

Co

mu

nal

D

A

6,0

00

,000

Sală

Sp

ort

Şco

ala

Mir

cea-

Vo

dă

DA

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L M

irce

a-V

od

ă M

irce

a-V

od

ă

Am

enaj

are

lac

DA

7

,00

0,0

00

Reţ

ea c

anal

izar

e co

mu

na

Mo

vila

Mir

esii

NU

6

0 m

ld le

i C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Mo

vila

M

ires

ii M

ovi

la M

ires

ii

Reţ

ea d

istr

ibu

ţie

gaze

Mo

vila

Mir

esti

i N

U

80

mld

lei

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

23

5

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

La c

e s

e r

efe

ră i

nv

est

iţia

P

roie

ct d

ep

us

în p

art

en

eri

at

?

Va

loa

re e

stim

ată

Intr

od

uce

re în

cir

cuit

ul t

uri

stic

D

A

Lacu

l Săr

at M

ovi

la M

ires

ii D

A

Reţ

ele

can

aliz

are,

sta

ţie

epu

rare

, ap

e u

zate

și m

enaj

ere,

C

entr

u în

griji

re b

ătrâ

ni

PN

DR

2

,5 m

il €

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Rac

ovi

ţa

Rac

ovi

ţa

Do

tări

Căm

in C

ult

ura

l M

ăsu

ra 3

22

200

mil

RO

N

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L R

îmn

icel

u

Rîm

nic

elu

R

eţea

alim

enta

re g

aze

DA

Înfi

inţa

rea

un

u p

arc

de

joac

a p

entr

u c

op

ii

Tere

n d

e sp

ort

în a

er li

ber

Pro

iect

pen

tru

intr

od

uce

rea

gaze

lor

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L R

om

anu

R

om

anu

Pro

iect

pen

tru

can

aliz

are

Exti

nd

ere

alim

enta

re c

u a

pă

în s

atel

e C

olt

ea, F

lori

ca,

Pri

bea

gu

DA

3

5,0

00

Can

aliz

are

D

A

Co

nst

ruir

e gr

adin

iţă

sat

Flo

rica

D

A

Rep

araţ

ii și

mo

der

niz

are

Căm

ine

Cu

ltu

rale

Ro

şio

ri ș

i Sat

Fl

ori

ca

DA

Co

nst

ruir

e C

abin

et M

edic

al în

Sat

Co

ltea

D

A

Co

nst

ruir

e p

arc

în L

oca

litat

ea R

oşi

ori

D

A

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L R

oşi

ori

R

oşi

ori

Res

tau

rare

pic

tură

inte

rio

ară

Bis

eric

a R

oşi

ori

D

A

Alim

enta

re c

u a

pă

a lo

calit

ăţilo

r G

ulia

nca

și O

lăn

eas

ca

NU

1

,75

0,0

00

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Sa

lcia

Tu

do

r Sa

lcia

Tu

do

r

Înfi

inţa

t p

erd

ele

de

pro

tecţ

ie p

e te

ren

uri

deg

rad

ate

- 1

2,

96

ha

DA

1

,30

0,0

00

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

23

6

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

La c

e s

e r

efe

ră i

nv

est

iţia

P

roie

ct d

ep

us

în p

art

en

eri

at

?

Va

loa

re e

stim

ată

Înfi

inţa

re p

arc

com

un

al în

sat

ul G

ulia

nca

, Co

mu

na

Salc

ia

Tud

or

NU

4

5,0

00

Spaţ

ii ve

rzi

NU

5

0,0

00

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Sc

orţ

aru

No

u

Sco

rtar

u N

ou

C

ole

ctar

ea s

elec

tivă

N

U

100

,00

0

Pro

iect

inte

grat

pri

vin

d in

fras

tru

ctu

ra f

izic

ă d

e b

ază

soci

ală

și c

on

serv

area

mo

şten

irii

cult

ura

le în

co

mu

na

Surd

ila G

reci

N

U

12

,947

,421

lei

Sală

de

spo

rt, c

apac

itat

e 15

0 lo

curi

N

U

850

,00

0 le

i

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Su

rdila

G

reci

Su

rdila

Gre

ci

Aşe

zăm

ânt

cult

ura

l de

tip

cam

in c

ult

ura

l în

loca

litat

ea

Surd

ila G

reci

D

A

1,6

53

,624

lei

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Su

teşt

i Su

teşt

i R

eab

ilita

re S

tad

ion

N

U

-

Rea

bili

tare

DC

9

HG

577

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Ti

chile

sti

Tich

ilest

i R

eţea

de

can

aliz

are

men

ajer

ă și

sta

ţie

de

epu

rare

-

7

460

mii

lei

Pro

iect

Inte

grat

Măs

ura

322

N

U

2.5

00.0

00

euro

Rea

bili

tare

şco

ala

Gen

eral

ă Sc

ort

aru

vec

hi

1

,00

0,0

00 le

i

Rea

bili

tare

gra

din

iţă

Sco

rtar

u V

ech

i și T

ud

or

Vla

dim

ires

cu

5

00.0

00

5

00.0

00

lei

Rea

bili

tare

dis

pen

sar

um

an

3

00,0

00

lei

Înfi

inţa

rea

și a

men

ajar

ea d

e p

arcu

ri p

e lâ

nga

căm

inel

e cu

ltu

rale

200

,00

0 le

i

Am

enaj

area

și m

od

ern

izar

ea s

paţ

iilo

r ve

rzi d

e p

e am

bel

e p

ărti

ale

DN

22

700

,00

0 le

i

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Tu

do

r V

lad

imir

escu

Tu

do

r V

lad

imir

escu

Înfi

inţa

rea

un

ui p

arc

cu s

tad

ion

co

mu

nal

înch

is

1

,00

0,0

00 le

i

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

23

7

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

La c

e s

e r

efe

ră i

nv

est

iţia

P

roie

ct d

ep

us

în p

art

en

eri

at

?

Va

loa

re e

stim

ată

Can

aliz

are

și s

tati

e d

e ep

ura

re

8

,00

0,0

00 le

i

Reţ

ea c

anal

izar

e 3

6 km

D

A

8.0

00.0

00

euro

Reţ

ea g

aze

nat

ura

le 1

0 k

m

DA

2

.000

.00

0 eu

ro

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Tu

feşt

i Tu

feşt

i

Par

c 5

500

m²

NU

6

00,0

00

lei

Alim

enta

re c

u a

pă

Silis

trar

u

NU

2

.500

.00

0 ro

n

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Tr

aian

Tr

aian

A

limen

tare

cu

ap

ă C

ăld

ăru

şu

NU

1

.200

.00

0 ro

n

Înfi

inţa

re s

iste

m c

anal

izar

e

Co

nst

rucţ

ie Ş

coal

ă n

um

ăru

l 2 U

lmu

Exti

nd

ere

apă

po

tab

ilă în

Ju

gure

anu

Rea

bili

tări

Dru

mu

ri C

om

un

ale

Par

c C

om

un

al C

om

un

a U

lmu

Reţ

ea d

istr

ibu

tie

gaze

Tere

n d

e sp

ort

Rea

bili

tare

Şco

ala

1 U

lmu

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L U

lmu

U

lmu

Rea

bili

tare

Bis

eric

a Ju

gure

anu

Pro

iect

Inte

grat

- M

od

ern

izar

e d

rum

uri

, Rea

bili

tare

căm

in

cult

ura

l și î

nfi

inţa

re c

entr

u A

FTER

SCH

OO

L N

U

2.5

00.0

00

euro

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L U

nir

ea

Un

irea

Rea

bili

tare

Dru

mu

ri C

om

un

ale

NU

7

0.0

00 e

uro

Pro

iect

Inte

grat

la n

ivel

ul U

AT

Văd

eni v

izân

d m

od

ern

izar

e D

C 5

și s

trăz

i ru

rale

, ach

iziţ

ii d

e u

tila

je s

pec

ific

e

2.7

00.0

00

euro

Exti

nd

ere

reţe

le e

lect

rice

sat

Văd

eni

3

85.5

99

eu

ro

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L

Văd

eni

Văd

eni

Exti

nd

ere

reţe

le e

lect

rice

sat

Bel

do

vin

esti

315

.13

7 e

uro

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

23

8

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

La c

e s

e r

efe

ră i

nv

est

iţia

P

roie

ct d

ep

us

în p

art

en

eri

at

?

Va

loa

re e

stim

ată

Exti

nd

ere

reţe

le e

lect

rice

sat

Pie

tro

iu

2

37.9

00

eu

ro

Înfi

inţa

re r

eţel

e d

e ca

nal

izar

e și

sta

tie

de

epu

rare

ap

e u

zate

D

A

10

.300

.000

RO

N

Mo

der

niz

are

și r

eab

ilita

re a

10

km d

rum

co

mu

nal

N

U

5.4

00.0

00

RO

N

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L V

icto

ria

Vic

tori

a

Sist

em g

esti

on

are

deş

euri

D

A

2.5

20.0

00

RO

N

Exti

nd

ere

adu

cţiu

ne

cu a

pă

NU

2

5.0

00.0

00 E

uro

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Viz

iru

V

izir

u

Înfi

inţa

re c

anal

izar

e N

U

Can

aliz

are

și s

tati

i de

epu

rare

N

U

500

0

Co

nst

rucţ

ie d

rum

DJ

203

A -

po

d D

N2

N

U

200

0

Co

nso

lidar

e m

al r

âul B

uza

u -

zo

na

po

d

NU

1

000

Rea

bili

tare

dru

mu

ri ș

i str

ăzi c

om

un

ale

N

U

200

0

Dez

volt

are

turs

im în

med

iul r

ura

l - s

at C

îinen

i N

U

500

Înfi

inţa

re r

eţea

dis

trib

uţi

e ga

ze n

atu

rale

N

U

500

0

Rep

araţ

ie c

apit

ală

sed

iu P

rim

ărie

N

U

700

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L V

işan

i V

işan

i

Am

enaj

are

Baz

ă sp

ort

ivă

NU

5

00

Am

enaj

are

par

c

456

.27

4,1

7 ro

n

Rea

lizar

e îm

păd

uri

re

Rea

lizar

ea s

iste

mu

lui d

e ca

nal

izar

e

10

.321

.569

ro

n

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Ză

voai

a Ză

voai

a

Rea

lizar

ea s

taţi

ei d

e ep

ura

re

2

.612

.45

6 ro

n

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L M

un

icip

iul B

răila

M

un

icip

iul B

răila

Rea

bili

tare

tea

tru

l Mar

ia F

ilott

i N

U

Fac

par

te d

in P

lan

ul

inte

grat

de

dez

volt

are

urb

ană

ce c

up

rin

de

9

pro

iect

e in

div

idu

ale,

va

loar

ea t

ota

lă a

pla

nu

lui

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

23

9

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

La c

e s

e r

efe

ră i

nv

est

iţia

P

roie

ct d

ep

us

în p

art

en

eri

at

?

Va

loa

re e

stim

ată

fiin

d d

e 8

5.9

65. 6

00 le

i

Rea

bili

tare

pas

aj p

ieto

nal

pla

tou

pia

ţa in

dep

end

enţe

i N

U

Rep

araţ

ii ca

pit

ale

pen

tru

sco

ală

cu c

lase

le I

- V

III n

r. 3

1 "M

ihai

Vit

eazu

l"

NU

-

Rep

araţ

ii ca

pit

ale

pen

tru

un

itat

ea ş

cola

ră ș

i co

nso

lidar

ea,

reab

ilita

rea

și e

xtin

der

ea p

entr

u s

ala

de

spo

rt a

şco

lii c

u

clas

ele

I - V

III "

Geo

rge

Co

şbu

c"

NU

-

Rep

araţ

ii ca

pit

ale

pen

tru

lice

ul t

eore

tic

"Mih

ail S

ebas

tian

" N

U

-

Act

ual

izar

ea s

trat

egie

i de

dez

volt

are

loca

lă a

mu

nic

ipiu

lui

Bră

ila

NU

9

96,7

67

.80

lei

Am

enaj

are

căm

in n

efam

ilist

i în

căm

in p

erso

ane

vârs

tnic

e -

Bal

do

vin

esti

km

5

-

Am

enaj

are

locu

inţe

so

cial

e şo

seau

a R

îmn

icu

Săr

at n

r. 1

15

-

Rea

bili

tare

clă

dir

i neu

tiliz

ate

-

Rea

bili

tare

a şi

mo

der

niz

area

sis

tem

ulu

i de

alim

enta

re c

u

apă

şi c

anal

izar

e în

jud

eţu

l Bră

ila

DA

M

un

icip

iul B

răila

şi

Staţ

iun

ea L

acu

Săr

at

31

.493

.129

Eu

ro

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

24

0

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

La c

e s

e r

efe

ră i

nv

est

iţia

P

roie

ct d

ep

us

în p

art

en

eri

at

?

Va

loa

re e

stim

ată

Mo

der

niz

are

reţe

le s

ecu

nd

are

afer

ente

pu

nct

elo

r te

rmic

e şi

cen

tral

elo

r te

rmic

e N

U

27

.548

.500

Eu

ro

Surs

ă n

ou

ă în

co

gen

erar

e p

entr

u a

sigu

rare

a în

călz

irii

urb

ane

NU

6

4.0

49.0

00 E

uro

Mo

der

niz

are

reţe

le d

e tr

ansp

ort

age

nt

term

ic

NU

2

2.7

08.6

00 E

uro

Mo

der

niz

are

pt-

uri

din

mu

nic

ipiu

l Bră

ila -

eta

pa

III

NU

5

.738

.91

0 Eu

ro

Rea

bili

tare

caz

an c

22

N

U

414

.27

6 E

uro

Exti

nd

ere

şi m

od

ern

izar

e ilu

min

at p

ub

lic în

mu

nic

ipiu

l B

răila

N

U

-

Pla

n lo

cal d

e ge

stio

nar

e in

tegr

ată

a d

eşeu

rilo

r în

mu

nic

ipiu

l B

răila

N

U

9.0

00 E

uro

Stu

diu

de

op

ort

un

itat

e p

rivi

nd

dez

volt

area

du

rab

ilă a

se

rvic

iulu

i pu

blic

co

mu

nit

ar d

e sa

lub

rita

te în

mu

nic

ipiu

l B

răila

NU

9

.000

Eu

ro

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

24

1

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

La c

e s

e r

efe

ră i

nv

est

iţia

P

roie

ct d

ep

us

în p

art

en

eri

at

?

Va

loa

re e

stim

ată

Înfi

inţa

re p

un

cte

de

dep

ozi

tare

(d

eşeu

ri v

olu

min

oas

e,

dee

e) a

ltel

e d

ecât

cel

e m

enaj

ere

sau

per

icu

loas

e N

U

90

.000

Eu

ro

Cen

tru

de

dep

ozi

tare

mat

eria

le in

erte

nep

eric

ulo

ase:

-

stu

diu

de

feza

bili

tate

N

U

23

.310

Eu

ro

Co

lect

are

sele

ctiv

ă a

deş

euri

lor

stra

dal

e N

U

-

Pla

tfo

rma

com

po

st d

eşeu

ri v

eget

ale

NU

3

00.0

00

Eu

ro

Ad

ăpo

st p

entr

u p

rote

cţia

an

imal

elo

r -

(pro

iect

teh

nic

şi

exec

uţi

e)

NU

3

35.7

10

Eu

ro

Rev

ital

izar

ea t

ran

spo

rtu

lui î

n c

om

un

de

călă

tori

cu

tr

ole

ibu

zul

NU

2

28.7

50

Eu

ro

Ach

iziţ

ion

area

de

auto

bu

ze d

e ca

pac

itat

e m

edie

N

U

2.0

98.6

80

Euro

Ach

iziţ

ion

are

de

auto

bu

ze d

e ca

pac

itat

e m

edie

şi t

role

ibu

ze

NU

2

.215

.27

0 Eu

ro

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

24

2

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

La c

e s

e r

efe

ră i

nv

est

iţia

P

roie

ct d

ep

us

în p

art

en

eri

at

?

Va

loa

re e

stim

ată

Stu

diu

de

feza

bili

tate

, pe-

de

pri

vin

d t

rece

rea

alim

entă

rii

staţ

iilo

r d

e re

dre

sare

de

la t

ensi

un

ea d

e 6

kv

la 2

0 d

e kv

in

clu

siv

ech

ipam

entu

l ele

ctri

c d

e te

nsi

un

e m

edie

NU

1

8.6

50 E

uro

Stu

diu

de

feza

bili

tate

pri

vin

d o

po

rtu

nit

atea

un

ei le

gătu

ri d

e tr

ansp

ort

ele

ctri

c d

e că

lăto

ri în

tre

ora

şele

Bră

ila ş

i Gal

aţi c

u

tram

vaie

sau

tro

leib

uze

NU

9

.320

Eu

ro

Stu

dii

şi p

roie

cte

pen

tru

imp

lem

enta

rea

un

ui s

iste

m d

e m

on

ito

riza

re e

lect

ron

ică

a tr

ansp

ort

ulu

i pu

blic

loca

l şi

mo

der

niz

area

sis

tem

ulu

i in

form

aţio

nal

la in

terf

aţa

op

erat

or

- că

lăto

r; p

entr

u in

form

area

din

amic

ă şi

în t

imp

rea

l a

pu

blic

ulu

i căl

ăto

r, a

tât

în v

ehic

ule

cât

şi î

n s

taţi

i, p

recu

m ş

i re

aliz

area

un

ui s

iste

m e

lect

ron

ic d

e af

işar

e a

itin

erar

ulu

i

NU

2

4.4

70 E

uro

Stu

diu

de

feza

bili

tate

pen

tru

ext

ind

erea

reţ

elei

de

tra

nsp

ort

în

co

mu

n c

u t

role

ibu

zul î

n lo

calit

atea

Caz

asu

N

U

1.8

60 E

uro

Stu

diu

de

feza

bili

tate

şi p

roie

ctar

e p

entr

u m

od

ern

izar

ea

apar

atel

or

de

cale

şi a

co

men

zii a

cest

ora

la t

ran

spo

rtu

l el

ectr

ic

NU

2

.790

Eu

ro

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

24

3

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

La c

e s

e r

efe

ră i

nv

est

iţia

P

roie

ct d

ep

us

în p

art

en

eri

at

?

Va

loa

re e

stim

ată

Mo

der

niz

area

sta

ţiilo

r d

e re

dre

sare

N

U

773

.01

0 E

uro

Red

men

sio

nar

e re

ţele

de

dis

trib

uţi

e N

U

32

.640

Eu

ro

Împ

ietr

uir

e st

răzi

N

U

300

,00

0

Asf

alta

re D

rum

ui C

om

un

ale

….

NU

2

5,0

00,0

00

Co

nst

ruir

e Sa

la p

oliv

alen

tă

DA

2

0,0

00,0

00

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Ia

nca

Ia

nca

Exti

nd

ere

can

aliz

are

ora

ş Ia

nca

N

U

10

,000

,000

Rea

bili

tare

a te

rmic

ă a

blo

curi

lor

de

locu

inţe

350

,00

0

Rea

bili

tare

infr

astr

uct

ura

str

adal

ă

5,0

00

,000

Rea

bili

tare

și e

xtin

der

e re

ţea

can

aliz

are

Fon

du

ri

exte

rne

8,0

00

,000

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Fău

rei

Fău

rei

Rea

bili

tare

a p

arcu

lui c

ult

ura

l și e

xtin

der

ea s

up

rafe

ţei d

e sp

aţiu

ver

de

pri

n a

men

ajar

ea d

e p

arcu

ri n

oi

AFM

9

35,0

00

Pro

gram

ul d

e îm

păd

uri

re a

ter

enu

rilo

r ag

rico

le d

egra

dat

e

Pro

iect

Inte

grat

la n

ivel

ul U

AT

Băr

ăgan

ul v

izân

d

mo

der

niz

are

dru

mu

ri c

om

un

ale,

Do

tare

căm

in c

ult

ura

l și

Ach

iziţ

ie u

tila

je s

pec

ific

e

NU

2

4088

75 e

uro

Sist

em c

entr

aliz

at d

e în

călz

ire

cu le

mn

e și

ext

ind

ere

gru

p

san

itar

la g

rad

iniţ

a N

r. 1

D

A

203

,3 m

ii le

i

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L B

ărăg

anu

l B

ărăg

anu

l

Rea

bili

tare

și m

od

ern

izar

e D

isp

ensa

r m

edic

al

DA

3

00 m

ii le

i

Alim

enta

re c

u a

pă

po

tab

ilă -

Sp

iru

Har

et

3

,70

0,0

00

Co

nst

rucţ

ie C

ămin

Cu

ltu

ral -

Gu

ra C

ălm

aţu

i

700

,00

0

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L B

erte

ştii

de

Jos

Ber

teşt

ii d

e Jo

s

Rea

bili

tare

Căm

in C

ult

ura

l Ber

teşt

ii d

e Jo

s

200

,00

0

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

24

4

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

La c

e s

e r

efe

ră i

nv

est

iţia

P

roie

ct d

ep

us

în p

art

en

eri

at

?

Va

loa

re e

stim

ată

Co

nst

rucţ

ie s

ală

de

spo

rt B

erte

ştii

de

Jos

1

,50

0,0

00

Can

aliz

are

- to

ate

sate

le

6

,00

0,0

00

Mo

der

niz

are

DC

12

B V

erd

e -

Gab

riel

escu

N

U

4,8

00

,000

Ad

ucţ

iun

e ga

ze n

atu

rale

N

U

1,0

00

,000

C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Bo

rdei

V

erd

e B

ord

ei V

erd

e

Mo

der

niz

are

stad

ion

cat

ego

ria

C

NU

3

00,0

00

Rea

bili

tare

sta

dio

n f

otb

al

NU

1

.190

mii

Am

enaj

are

spaţ

iu d

e re

cree

re ș

i sp

aţii

verz

i N

U

308

mii

Am

enaj

are

pia

ţă d

e d

esfa

cere

pro

du

se a

er li

ber

N

U

440

mii

Rea

bili

tare

Şco

ala

I-IV

N

U

740

mii

Exti

nd

ere

reţe

a el

ectr

ică

NU

7

40 m

ii

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L C

azas

u

Caz

asu

Asf

alta

re s

trăz

i 7 k

m

NU

4

.150

mii

Dez

volt

are

reţe

le g

aze

nat

ura

le s

at L

acu

Săr

at

DA

2

,31

8,0

00

Îmb

un

ătăţ

irea

reţ

elei

pu

blic

e d

e ap

ă în

sat

Lac

u S

ărat

N

U

588

,00

0

Cen

tru

so

cial

de

zi C

hiş

can

i N

U

1,2

94

,000

Mo

der

niz

are

și e

xtin

der

e că

min

Cu

ltu

ral s

at L

acu

Săr

at

DA

1

,69

2,0

00

Înfi

inţa

re S

iste

m c

anal

izar

e și

sta

tie

de

epu

rare

- e

tap

a 2

sat

C

hiş

can

i Co

nst

ruct

ie s

iste

m d

e ca

nal

izar

e ap

e u

zate

co

m.

Ch

işca

ni,

Jud

eţu

l Bră

ila

NU

4

,98

8,0

00

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L C

hiş

can

i C

hiş

can

i

Co

nst

ruct

ia s

iste

m d

e ca

nal

izar

e ap

e u

zate

co

m. C

hiş

can

i, ju

deţ

ul B

răila

D

A

4,3

11

,000

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

24

5

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

La c

e s

e r

efe

ră i

nv

est

iţia

P

roie

ct d

ep

us

în p

art

en

eri

at

?

Va

loa

re e

stim

ată

Îmb

un

ătăţ

irea

reţ

elei

de

dru

mu

ri d

e in

tere

s lo

cal c

om

un

a C

hiş

can

i, ju

deţ

ul B

răila

N

U

9,5

42

,000

Îmb

un

ătăţ

irea

reţ

elei

de

alim

enta

re c

u a

pă

și c

anal

izar

e sa

t V

ărsa

tura

D

A

3,8

29

,000

Co

nst

ruir

e gr

ădin

iţa

în s

atu

l Tăt

aru

N

U

2,5

00

,000

Asf

alta

re d

rum

uri

co

mu

nal

e N

U

7,0

00

,000

Înfi

inţa

re s

iste

m d

e ca

nal

izar

e și

sta

ţie

de

epu

rare

N

U

6,5

00

,000

Co

nst

ruir

e sa

lă d

e sp

ort

în s

atel

e D

ud

eşti

și T

ătar

u

NU

4

,20

0,0

00

Înfi

inţa

re t

eren

oin

ă și

co

nst

ruir

e ve

stia

re la

Sco

ală

Tăta

ru

NU

1

,00

0,0

00

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L D

ud

eşti

D

ud

eşti

Înfi

inţa

re s

paţ

ii ve

rzi ș

i par

c d

e d

istr

acţi

e co

pii

NU

1

,00

0,0

00

Trei

Gra

din

iţe

1

,80

0,0

00

Do

uă

dis

pen

sare

um

ane

1

,20

0,0

00

Rea

bili

tare

(co

nso

lidar

e) C

ămin

e cu

ltu

rale

80

,000

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Fr

ecăţ

ei

Frec

ăţei

Co

nst

ruir

e 2

Căm

ine

cult

ura

le

1

,20

0,0

00

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L G

alb

enu

G

alb

enu

N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l N

u e

ste

cazu

l

Mo

der

niz

at (

asfa

ltat

) D

rum

uri

co

mu

nal

e M

asu

ra 3

22

2,5

mil

euro

Exti

nd

ere

alim

enta

re c

u a

pă

sat

Gav

ani

Rea

lizat

Sp

aţii

verz

i Sat

Gav

ani

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L G

emen

ele

Gem

enel

e

Rep

araţ

ii ca

pit

ale

inte

rio

are

la B

iser

ica

Ort

od

oxă

din

G

emen

ele

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

24

6

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

La c

e s

e r

efe

ră i

nv

est

iţia

P

roie

ct d

ep

us

în p

art

en

eri

at

?

Va

loa

re e

stim

ată

Am

enaj

are

cen

tru

civ

ic …

N

U

5 m

iliar

de

de

lei

Rac

ord

are

reţe

a ga

ze n

atu

rale

N

U

30

mili

ard

e le

i

Can

aliz

are

sat

Ibri

anu

+Mar

alo

iu

NU

1

5 m

iliar

de

lei

Sală

de

spo

rt

NU

7

mili

ard

e le

i

Dis

pen

sar

med

ical

N

U

7 m

iliar

de

lei

Cen

tru

(IS

U)

Situ

aţii

Urg

enţă

N

U

10

mili

ard

e le

i

Căm

in b

ătrâ

ni (

azil)

N

U

10

mili

ard

e le

i

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L G

răd

işte

a G

răd

iste

a

Mo

der

niz

are

stră

zi c

om

un

ale

NU

1

5 m

iliar

de

lei

Exti

nd

ere

mo

der

niz

are

dru

mu

ri

NU

1

50 m

iliar

de

Exti

nd

ere

can

aliz

are

NU

1

00 m

iliar

de

Mo

der

niz

are

reţe

a el

ectr

ică

și il

um

inat

pu

blic

N

U

-

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L G

rop

eni

Gro

pen

i

Inve

stiţ

ii în

tu

rism

N

U

-

Ad

ucţ

iun

e ga

ze

Zon

ă d

e ag

rem

ent

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L În

sură

ţei

Însu

răţe

i

Mo

der

niz

are

dru

mu

ri

Asf

alta

re d

rum

uri

co

mu

nal

e, c

anal

izar

e p

luvi

ală,

can

aliz

are

men

ajer

ă+st

aţie

de

epu

rare

N

U

5 m

iliar

de

euro

Mo

der

niz

are

reţe

a al

imen

tare

cu

ap

ă, în

fiin

ţare

reţ

ea

sect

ori

ală

de

apă

NU

1

mil

ron

Co

nst

rucţ

ie d

isp

ensa

r u

man

N

U

2 m

il ro

n

Rea

bili

tare

aco

per

iş b

iser

ică

NU

4

00.0

00

ro

n

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L Ji

rlău

Ji

rlău

Îmb

un

ătăţ

irea

cal

ităt

ii m

ediu

lui p

rin

înfi

inţa

re s

paţ

ii ve

rzi

NU

1

,00

0,0

00

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

24

7

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

La c

e s

e r

efe

ră i

nv

est

iţia

P

roie

ct d

ep

us

în p

art

en

eri

at

?

Va

loa

re e

stim

ată

Înfi

inţa

re lo

c d

e jo

acă

pen

tru

co

pii+

par

c d

istr

acţi

i N

U

1,0

00

,000

Co

nst

rucţ

ie s

ală

de

spo

rt

dep

us

pri

n C

NI

Rea

bili

tare

a și

co

nso

lidar

ea Ş

colii

cu

cls

I-V

III C

uza

-Vo

dă

Rea

bili

tare

a și

co

nso

lidar

ea G

rad

iniţ

ei d

e co

pii

Stăn

cuţa

Înfi

inţa

rea

reţe

lei d

e ap

ă u

zată

și s

tati

e d

e ep

ura

re în

loc.

C

uza

-Vo

dă

Rea

bili

tare

a ce

lor

2 b

locu

ri d

in lo

c. S

tan

cuţa

pri

n e

fect

uar

ea

lucr

ărilo

r d

e iz

ola

re t

erm

ică

Înfi

inţa

rea

un

ei p

ieţe

agr

oal

imen

tare

în lo

c. S

tăn

cuţa

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L St

ăncu

ţa

Stăn

cuţa

Înfi

inţa

rea

un

ei p

ieţe

agr

oal

imen

tare

în lo

c. C

uza

-Vo

dă

Înfi

inţa

re B

ază

spo

rtiv

ă

610

,64

0 le

i C

ON

SILI

UL

LOC

AL

Siliş

tea

Siliş

tea

Asf

alta

re d

rum

uri

și r

eab

ilita

re c

amin

cu

ltu

ral

2

,50

0.0

00 le

i

Mo

der

niz

are

stră

zi p

rin

asf

alta

re

NU

5

,00

0,0

00

Intr

od

uce

re g

aze

nat

ura

le în

sat

ele

Cir

eşu

, Vu

ltu

reşt

i și

Scăr

late

şti

DA

1

0,0

00,0

00

Co

nst

ruir

e gr

adin

iţă

sat

ul B

ato

gu

NU

8

00,0

00

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L C

ireş

u

Cir

eşu

Rea

bili

tare

şco

li N

U

50

,000

,000

Rea

bili

tare

căm

in C

ult

ura

l N

U

5 m

ld

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L C

ioci

le

Cio

cile

Co

nst

rucţ

ie e

xtin

der

e se

diu

Pri

măr

ie

NU

7

mld

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

24

8

Co

nsi

liu

l Lo

cal

Loca

lita

tea

La c

e s

e r

efe

ră i

nv

est

iţia

P

roie

ct d

ep

us

în p

art

en

eri

at

?

Va

loa

re e

stim

ată

Am

enaj

are

Spaţ

ii V

erzi

- P

ar

NU

Fin

aliz

are

Alim

enta

re c

u a

pă

a lo

calit

ăţii

NU

4

2 m

ld

Am

enaj

are

cen

tru

civ

ic

NU

2

mld

Can

aliz

are

și S

tati

e d

e ep

ura

re a

pe

uza

te

NU

6

6 m

ld

Op

tim

izar

ea il

um

inat

ulu

i pu

blic

N

U

Can

aliz

are

NU

2

5 m

ld

Rea

bili

tare

şco

ală

Aşe

zăm

ânt

de

zi

Rea

bili

tare

Cam

in C

ult

ura

l

Cio

cile

, sat

C

hic

hin

etu

Rep

arat

clă

dir

e P

rim

arie

Asf

alta

re D

C 2

6

NU

3

0 m

ld

Cio

cile

, sat

C

hio

ibăş

eşti

R

eab

ilita

re S

c cu

cla

sele

I-IV

N

U

4 m

ld

Asf

alta

re D

C 2

8+D

C 5

4

6

0 m

ld le

i

CO

NSI

LIU

L LO

CA

L C

ioci

le,

sat

Ch

ich

ineţ

u

Cio

cile

, sat

Od

ăien

i R

ealiz

are

de

par

curi

și s

paţ

ii ve

rzi

S

trat

egia

de

Dez

volt

are

Dur

abilă

a J

udeţ

ului

Bră

ila 2

010-

2015

Doc

umen

t 1

„Eva

luar

ea s

itua

ţiei

exi

sten

te d

in p

unct

de

vede

re s

ocio

- e

cono

mic

, al

med

iulu

i şi n

ivel

ului

de

echi

pare

teh

nică

şi s

ocia

lă”

PR

OIE

CT

UL

“ST

RA

TE

GIE

, DU

RA

BIL

ITA

TE

, DE

ZV

OL

TA

RE

”

24

9

Con

cluz

ii P

otri

vit

date

lor

anal

izat

e, p

utem

spu

ne c

ă:

�

În v

iziu

nea

cons

ilii

lor

loca

le d

in j

udeţ

ul B

răil

a ce

le m

ai a

cute

pro

blem

e ca

re a

u ne

voie

de

o at

enţi

e m

ai m

are

sunt

: as

falt

area

dru

mur

ilor

şi

rea

liza

rea

reţe

lelo

r d

e ca

nali

zare

. În

cazu

l ace

stor

dou

ă as

pect

e a

fost

obs

erva

tă o

dif

eren

ţă f

oart

e m

are

într

e nu

măr

ul d

e km

exi

sten

ţi ş

i ce

i car

e tr

ebui

e re

aliz

aţi.

�

P

utin

pes

te 3

00 e

ste

num

ărul

cen

trel

or m

edic

ale

din

jude

ţ (s

pita

le, c

abin

ete

med

ical

e, d

ar ş

i ce

ntre

med

ical

e pr

ivat

e), f

ără

a pu

tea

esti

ma

în

să d

acă

aces

t num

ăr a

cope

ră n

evoi

le r

eale

ale

locu

itor

ilor

. �

În

10

dint

re c

ele

44 d

e lo

cali

tăţi

au

fost

ide

ntif

icat

e su

rse

de p

olua

re.

Cel

e m

ai m

ulte

pro

vin

fie

din

folo

sire

a pe

stic

idel

or î

n ag

ricu

ltur

ă,

fie

din

acti

vita

tea

într

epri

nder

ilor

ind

ustr

iale

. P

entr

u pr

otej

area

med

iulu

i in

conj

urăt

or ş

i pe

ntru

sig

uran

ţa l

ocui

tori

lor

din

aces

te c

omun

e ar

treb

ui id

enti

fica

te s

oluţ

ii c

are

să e

lim

ine

aces

te s

urse

de

polu

are

sau

sa le

dim

inue

ze e

fect

ul.

�

Pot

enţi

alul

tur

isti

c al

zon

ei e

ste

dest

ul d

e m

are

avân

d în

ved

ere

desc

hide

rea

spre

zon

a D

unăr

ii ş

i a

reze

rvat

iilo

r na

tura

le c

are

se a

flă

în

apro

pier

e, a

cest

ea f

iind

pri

ncip

alel

e at

racţ

ii tu

rist

ice

men

ţion

ate

de r

espo

nden

ţii i

nter

viev

aţii

în c

onsi

liil

e lo

cale

. �

În

ult

imii

tre

i an

i m

ajor

itat

ea p

roie

ctel

or d

esfă

şura

te p

e te

rito

riul

jud

eţul

ui B

răil

a au

avu

t în

ved

ere

mod

erni

zare

a sa

u re

abil

itar

ea

cent

relo

r de

învă

ţăm

ânt,

a că

min

elor

cul

tura

le, p

entr

u co

nstr

ucţi

a ce

ntre

lor

med

ical

e, d

ar ş

i pen

tru

mar

irea

lung

imii

reţ

elei

de

dist

ribu

ţie

a ap

ei p

otab

ile

sau

pent

ru il

umin

at p

ubli

c.

�

Pe

viit

or, c

onsi

liil

e lo

cale

au

init

iaţi

va d

esfă

şură

rii

unor

pro

iect

e ca

re s

a re

zolv

e şi

cel

elal

te p

robl

eme

cu c

are

se c

onfr

untă

. În

func

ţie

de

nevo

i şi

de

spec

ific

ul f

iecă

rei

zone

, ba

nii

atra

şi p

rin

dive

rse

fond

uri

nera

mbu

rsab

ile,

vor

rez

olva

pro

blem

ele

loca

lită

ţilo

r: m

ărir

ea

reţe

lelo

r de

dis

trib

uţie

pen

tru

apa

pota

bilă

, pen

tru

reţe

aua

de g

aze

sau

cana

liza

re, s

e vo

r m

oder

niza

uni

tăţi

de

învă

ţăm

ânt,

se

vor

asfa

lta

stră

zi s

au s

e vo

r am

enaj

a sp

aţii

ver

zi p

entr

u ba

trân

i şi c

opii

.

strategia de dezvoltare durabila a judetului braila - document 1

Documents