-2007-

- CUPRINS -

Capitolul .I. PREZENTARE GENERALĂ ŞI ÎNCADRARE ÎN ZONĂ1.1. Legăturile cu judeţele limitrofe1.2. Aşezările umane

Capitolul II. PROFILUL COMUNITĂŢII – ORAŞUL ORAVIŢA „Aşezarea geografică şi cadrul natural”

2.1.Date generale ale oraşului2.1.1. Poziţia geografică;

2.1.2. Relief2.1.3 Cadrul natural – obiective de interes turistic2.1.4. CONEXIUNI CU ALTE ZONE TURISTICE2.1.5. Număr de locuitori;

2.1.6. Descrierea economico-socială a oraşului (pe scurt); 2.1.7. Structura veniturilor anuale, pentru ultimii trei ani, respectiv anii 2004 ,

2005 şi 2006 :2.1.8. Infrastructura tehnico – edilitară2.1.9. Potenţialul de afaceri2.1.10. Rata de ocupare a forţei de muncă. Şomajul2.1.11. Educaţie 2.1.12. Sănătate2.1.13. Cultură, Religie

Capitolul III. ANALIZA SWOT3.1. puncte tari (s)3.2. puncte slabe (w)3.3. oportunităţi (o)3.4. ameninţări (t)

Capitolul IV. LISTĂ DE MĂSURI CARE VOR DUCE LA VALORIFICAREA POTENŢIALULUI ECONOMIC AL ZONEI

4.1. Măsuri cu caracter general

4.2. „PE SECTOARE DE ACTIVITATE” - direcţii de acţiune şi activităţi care trebuiesc sprijinite cu prioritate pentru dezvoltarea zonei

4.2.1. Modernizarea infrastructurii din zonă

4.2.2. Susţinerea activităţilor agricole

2

4.2.3. Susţinerea activităţilor turistice4.2.4. Susţinerea activităţilor de microproducţie

Capitolul V. LISTA CU PROPUNERI DE PROIECTE ŞI IDEI DE PROIECTE A CĂROR IMPLEMENTARE AR PUTEA DUCE LA DEZVOLTAREA ZONEI

5.1. Propuneri proiecte fonduri structurale 5.2. Proiecte la stadiul de concept

Capitolul VI. ANALIZA ALTOR POTENŢIALE SURSE DE FINANŢARE

Capitolul VII. ELABORAREA DE MĂSURI SPECIALE PENTRU DEZVOLTAREA ZONEI ORAVIŢA ŞI PROPUNERI PENTRU ATRAGEREA DE FONDURI ÎN ACEASTĂ ZONĂ

3

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A ORAŞULUI ORAVIŢA

2007 - 2013

Prezentul material îşi propune studierea posibilităţilor de atragere de capital în zona oraşului Oraviţa şi este structurat pe următoarele capitole:

Capitolul I. - PREZENTARE GENERALĂ ŞI ÎNCADRARE ÎN ZONĂ Capitolul II. - PROFILUL COMUNITĂŢII – ORAŞUL ORAVIŢA „Aşezarea

geografică şi cadrul natural” Capitolul III. - Analiza SWOT Capitolul IV. - Listă de măsuri care vor duce la valorificarea potenţialului

economic al zonei Capitolul V. - Lista cu propuneri de proiecte şi idei de proiecte a căror

implementare ar putea duce la dezvoltarea zonei. Capitolul VI. - Analiza altor potenţiale surse de finanţare Capitolul VII. - Elaborarea de măsuri speciale pentru dezvoltarea zonei Oraviţa

şi propuneri pentru atragerea de fonduri în această zonă

Direcţiile Strategice de dezvoltare, pe care le propune Agenţia de Dezvoltare Economico-socială Caraş-Severin, în cadrul acestui material, au fost corelate cu Planul de Dezvoltare Regională 2007-2013,

în sensul că au fost adaptate direcţiile şi obiectivele strategice conţinute de către acestea la necesităţile şi realitatea existentă în Regiunea Vest, la perspectivele de dezvoltare ale acesteia.

Această corelare are ca scop obţinerea unui document în conformitate cu direcţiile regionale şi naţionale de dezvoltare, dar care în acelaşi timp are la bază pe specificitatea şi necesarul de dezvoltare a zonei studiate.

De asemenea un aspect de referinţă în elaborarea strategiei l-a constituit politica declarată a Guvernului care consideră că sectorul întreprinderilor mici şi mijlocii şi al cooperaţiei reprezintă o pârghie hotărâtoare pentru dezvoltarea economiei de piaţă, politică susţinută şi de programele speciale de finanţare derulate în perioada 2007-2013.

De aceea în cadrul prezentului material se vor găsi liste de măsuri şi propuneri care sunt în conformitate cu Politica Guvernului de dezvoltare a IMM-urilor, care vizează maximizarea valorificării potenţialului IMM şi care vor contribui la creşterea economică durabilă, crearea de noi locuri de muncă, sprijinirea inovării şi a procesului tehnic şi tehnologic, creşterea competitivităţii economiei naţionale şi dezvoltarea clasei de mijloc, cea care asigură stabilitate economică şi socială unei ţări.

Prezentul material s-a materializat la invitaţia Consiliului Local Oraviţa, având în vedere demersurile iniţiate de Primarul Oraşului Oraviţa, pentru sprijinirea zonei din punct de vedere economic şi a eforturilor

4

făcute pentru a răspunde nevoilor şi problemelor cu care se confruntă comunitatea din zonă prin asigurarea cadrului necesar unei dezvoltări durabile, şi are în vedere orasul Oraviţa si localităţile înconjurătoare. Identificarea şi prioritizarea problemelor locale care necesită să fie incluse în planul strategic de dezvoltare social economic a comunităţii pentru următorii 6 ani

Pentru elaborarea strategiei au fost folosite metode moderne de analiză şi au fost consultaţi reprezentanţi ai celor mai importanţi actori ai vieţii social-economice din oraş. Aceştia au fost implicaţi în mod concret la elaborarea planului strategic de dezvoltare a oraşului Oraviţa, prin numirea de reprezentanţi în Comitetul de Dezvoltare Socio- Economică, prin discuţii şi analize avute în cadrul mai multor „focus grupuri” organizate pe domenii de interes şi activitate (reprezentanţi ai angajaţilor Companiei Naţionale a Uraniului – ORAVIŢA, reprezentanţii persoanelor de varsta a III-a şi ai pensionarilor, reprezentanţii tineretului si a cadrelor didactice) şi prin corespondenţa purtată cu imm-uri sau diverse organisme şi organizaţii cu un rol important în viaţa economic-socială a localităţii.

5

Capitolul .I. PREZENTARE GENERALĂ ŞI ÎNCADRARE ÎN ZONĂ

Situat la extremitatea sud-vestică a ţării, la intrarea Dunării pe pământul românesc, judeţul Caraş-Severin are o suprafaţă de 8520 km2, reprezentând 3,6% din suprafaţa ţării, fiind al treilea judeţ ca mărime din România, după judeţele Suceava şi Timiş. Această suprafaţă oferă judeţului un cadru natural de o complexitate şi varietate deosebită.

Judeţul se învecinează la nord-vest şi nord cu judeţul Timiş, la nord-est cu judeţul Hunedoara, la est cu judeţul Gorj, la sud-est cu judeţul Mehedinţi, în partea de sud cu Dunărea şi în sud-vest cu Serbia.

Judeţul Caraş-Severin are avantajul de a fi situat la mică distanţă de două puncte importante de frontieră: Moraviţa şi Porţile de Fier, cărora li se adaugă un al treilea – Naidăş, chiar pe teritoriul său. La cele trei puncte de frontieră se adaugă şi un al patrulea şi anume cel natural – pătrunderea Dunării, pe la Baziaş. Dunărea înlesneşte legăturile fluviale cu ţările din bazinul său.

1.1. Legăturile cu judeţele limitrofe - cu restul ţării şi cu statele vecine se realizează prin intermediul următoarelor căi de acces:

RutiereJudeţul Caraş-Severin este străbătut de la NV la SE de drumul E70 sau - DN6 Bucureşti – Craiova –

Caransebeş - Timişoara- şi cu ramificaţiile:- DN68 Caransebeş - Oţelul Roşu - Haţeg; Poiana Mărului - staţiune turistică (35 km)- DN58 Caransebeş – Reşiţa - Anina;- DN57B Oraviţa – Anina - Bozovici;- DN57 Oraviţa - Moldova Nouă.

Naidăş - punct vamal spre Iugoslavia Stamora Moraviţa - (jud. Timiş) punct vamal spre Serbia.

- DN 57 A Moldova Nouă - Orşova- DJ58C Reşiţa - Staţiunea montană Semenic (50km)

6

Feroviare: Magistrala Bucureşti – Craiova - Drobeta Turnu Severin – Caransebeş – Timişoara cu staţii importante în judeţ la Caransebeş şi Băile Herculane şi cu ramificaţiile: Caransebeş - Reşiţa şi Caransebeş - Oţelu Roşu - Băuţari.

Alte linii SNCFR în interiorul judeţului sunt:Reşiţa - Timişoara;Reşiţa – Berzovia - Oraviţa;Oraviţa - Iam;Oraviţa - Anina.

Fluviale: transportul fluvial pe teritoriul judeţului este asigurat de portul amplasat în localitatea Moldova Nouă, acesta fiind primul port de pe Dunărea românească.

Lungimea totală a drumurilor publice este de 1892 km (din care drumuri modernizate 715 km şi pietruite 364 Km); drumuri naţionale 558 km; drumuri judeţene şi comunale 1344 km iar reţeaua liniilor de cale ferată măsoară 649 km din care 237 km linie electrificată.

Telecomunicaţiile sunt asigurate pe marea majoritate a suprafeţei judeţului Romtelecom şi de cele patru servicii GSM (în ordine alfabetică) Connex, Cosmote, Orange şi Zapp.

1.2. Aşezările UmaneJudeţul Caraş-Severin cuprinde 8 oraşe, din care două sunt municipii, 69 comune şi 288 sate. Populaţia totală la recensământul din 2002 a fost de 333. 396 locuitori.

Municipiul Reşiţa, reşedinţa judeţului are o populaţie de 83. 985 locuitori iar Municipiul Caransebeş are 28. 294 locuitori;

Oraşele judeţului, în ordinea numărului de locuitori, pot fi ordonate astfel: Bocşa 16927, Oraviţa 15263, Moldova Nouă 13912, Oţelul Roşu 11767, Anina 9172 şi Băile Herculane 6026.

Judeţul Caraş-Severin este situat în partea de sud-vest a României, la intrarea Dunării pe teritoriul românesc, învecinându-se cu Republica Serbia la sud-vest, cu judeţul Mehedinţi la sud-est, cu judeţul Gorj la est, cu judeţul Hunedoara la nord-est şi cu judeţul Timiş la nord-vest. Face parte din Regiunea V Vest, alături de judeţele Timiş, Arad şi Hunedoara. Partea de sud a judeţului este străbătută de Dunăre, are port la fluviu în Oraşul Moldova Veche şi graniţă cu Republica Yugoslavia, având intrarea prin Vama Naidăş.

Suprafaţa totală este de 851.974 ha, ceea ce reprezintă 3,6% din teritoriul naţional, situând judeţul pe locul trei în ierarhia judeţelor ţării. Suprafaţa agricolă reprezintă 47% din suprafaţa totală a judeţului, adică 399.620 ha, din care:127.240 ha arabil, 182.839 ha păşuni naturale, 75.990 ha fâneţe naturale, 1.222 ha vii, 2.329 ha livezi. Pădurile ocupă o suprafaţă de 382.019 ha, ceea ce reprezintă 45% din suprafaţa judeţului, situând judeţul pe locul doi în ţară, fiecărui locuitor al judeţului revenindu-i un hectar de pădure. Din punct de vedere geografic, Caraş-Severin este un judeţ montan (65,4% din suprafaţă), dar are şi largi zone depresionare (15,5%), dealuri (10,8%) şi câmpii (7,3%).

7

Resurse naturaleSubsolul judeţului este bogat în minereuri şi minerale utile. Exceptând petrolul, există cantităţi

însemnate de rezerve de bilanţ reprezentând 130 de zăcăminte omologate, din care 64 zăcăminte de cărbuni şi minereuri, 50 zăcăminte de substanţe nemetalifere şi roci utile şi 6 zăcăminte de ape industriale, termominerale şi plate. Zăcămintele de cărbuni se găsesc în zonele Reşiţa-Moldova Nouă şi în bazinele Rusca – Montană, Caransebeş şi Almăj, cele metalifere la Bocşa, Oraviţa, Sasca-Montană şi Reşiţa. Existăminereuri de mangan la Delineşti, minereuri de cupru se găsesc la Ocna de Fier, Sasca Montană, Ciclova Română, Moldova-Nouă, Dognecea, Oraviţa, zăcăminte de plumb şi zinc sunt localizate în zona Ruschiţa, Dognecea, minereuri de aur şi argint în zonele Bocşa, Dognecea, Oraviţa. Capitala judeţului, municipiul Reşiţa, este amplasată în sud-vestul României şi în partea de nord, nord-vest a judeţului Caraş-Severin, pe cursul mijlociu al râului Bârzava, la 80 km de vama Naidăş –punct rutier (graniţă comună cu Yugoslavia), la 109 km de portul de la Moldova Nouă.

8

Capitolul II. PROFILUL COMUNITĂŢII ORAŞUL ORAVIŢA „Aşezarea geografică şi cadrul natural”

2.1.Date generale ale oraşului

2.1.1. Poziţia geografică;Oraşul Oraviţa este amplasat în partea de sud-vest a judeţului Caraş Severin, în preajma paralelei

de 45°, având o suprafaţă totală de 164,16 km2 şi are în componenţa sa două localităţi subcomponente (Ciclova Montană, Marila) şi patru sate aparţinătoare (Broşteni, Răchitova, Brădişorul de Jos, Agadici).

Localitatea se învecinează la 20 km spre Est cu oraşul Anina, la 49 km spre Nord-Vest cu municipiul Reşiţa, la 48 km spre Sud cu oraşul Moldova Nouă, la 105 km spre Nord- Vest cu municipiul Timişoara. La 18 km. Spre Sud se află punctul de control vamal şi de frontieră – NAIDĂŞ – prin care se face legătura cu Republica Serbia şi Muntenegru.

2.1.2. Relief;Relieful deşi, preponderant premontan, se

caracterizează printr-o mare diversitate. Suprafeţe întinse de dealuri şi câmpii, oferă condiţii propice dezvoltării agriculturii, viticulturii, agro-turismului. De menţionat este şi reţeaua hidrografică bogată. Pârâul Oraviţa, traversează oraşul şi satul Broşteni, împreunându-se, înainte de satul Greoni, cu pârâul Lişavei, apoi cele trei izvoare de la Ciclova Montană: Simeon, Moşului şi Călugăra care

formează pârâul Ciclova. La fel de importante sunt şi cele două lacuri, amenajate între anii 1724 – 1733, o dată cu dezvoltarea industrială a zonelor miniere, la intrarea în oraş, acum în curs de reamenajare.

Subtipul climatic bănăţean, specific acestei zone geografice, se caracterizează prin circulaţia maselor de aer atlantic din vest şi prin invazia maselor de aer mediteranean din sud, ceea ce conferă un caracter moderat regimului termic, cu frecvente perioade de încălzire în timpul iernii, cu primăveri timpurii şi cantităţi medii multianuale de precipitaţii relativ ridicate. Climatul în Defileul Dunării este mediteranean, caracterizat printr-o temperatură medie anuală mai ridicată decât în restul ţării, cea din zona Oraviţa fiind edificatoare: 11,8 ºC, cea mai ridicată valoare din ţară.

Zona stepei şi silvostepei ocupă suprafeţe restrânse în câmpia de vest unde pajiştile spontane au fost ocupate de plante de cultură. În luncile râurilor cresc sălcii, plopi şi ulmi. Pe dealurile vestice creşte cu preponderenţă gorunul, alături de cer, garniţă, tei, stejar pufos, formând etajul quercineelor. Pentru faună,

9

acest ţinut cu un climat aparte reprezintă limita nordică a arealului de răspândire a multor specii. Păsările sunt nelipsite: privighetoarea, mierla, cucul, sturzul - abundă în toate anotimpurile.Dintre animalele specifice pădurilor de foioase frecvente sunt lupul, şoarecele gulerat, veveriţa, pârşul, jderul de pădure, mistreţul, căprioara, iepurele, cocoşul de munte, ierunca. Apele de munte sunt bogate în păstrăv indigen, lipan, mreană de munte.

Caracteristic în această zonă este vântul denumit Coşava, deosebit de intens în sectorul vestic al Defileului Dunării, pe direcţia sud-est către nord-est. Acest vânt se manifestă cu intensitate în Oraviţa din direcţia Răcăjdia spre nord. Un alt curent puternic este canalizat pe valea pârâului Oraviţa, până scapă în zona de câmpie şi scade în intensitate.

Rezervaţia naturală Valea Ciclovei – Oraviţa – este rezervaţie botanică şi cuprinde zona Muntelui Rol, Valea Călugărului, Corcana şi o parte din Muntele Simion. Suprafaţa este de 218,90 ha.

2.1.3 Cadrul natural – obiective de interes turistic

Calea ferată Oraviţa – Anina

De la Oraviţa porneşte spre Anina, printr-un peisaj absolut încântator, cea mai veche cale ferată montană din ţară (34 Km), construită în anul 1863, cu 14 tunele şi 10 viaducte, de un pitoresc captivant, neîntrecut în ţară, pe care mai circulă şi astăzi locomotive cu aburi.

Mânăstirea ”Călugăra”

Mănăstirea a fost întemeiată în 1859, pe locul unei străvechi chilii monahale. Construcţia bisericii actuale s-a terminat în 1861. Iconostasul este sculptat de Aurel Cotârlă din Oraviţa şi pictat de N. Popovici în 1943. Astăzi, aceasta reprezintă sursa de hrană spirituală a locuitorilor zonei, şi a celor care o vizitează.

Pădurea de liliac

Făcând parte din rezervaţia naturală Valea Ciclovei, este perfect asemănătoare cu pădurea de liliac de la Ponoare, jud. Mehedinţi.

Gorunul cu icoana

1

Un loc renumit datorită icoanei sfinte care este bătută pe trunchiul său, icoana a carei autor s-a pierdut în negura timpului. La mică distanţă de "Gorunul cu icoana" se găseşte o superbă cascadă pe tuf calcaros de aproximativ 10-12 m numită "Cascada de la Piatra Moale

Poiana Iuliei

Înconjurat de păduri de foioase si conifere, în mijlocul poienii se găseşte un canton silvic, construit în mod tradiţional, loc excelent pentru recreere.

Piatra Rolului Nou Reprezentată de o stânca solitară de calcar care ţâşneşte din mijlocul padurii (987 m), Piatra Rolului Nou este vizibilă de la mari depărtări, străjuind cu sfinţenie întreaga vale a Caraşului.

Peştera lui Adam Neamţu

Călătorul care vizitează această peşteră aşezată în inima muntelui, este transbordat în vremurile de demult pe vremea celebrului haiduc Adam Neamţu care a folosit peştera în vremuri de restrişte.

Peştera Padina Popii

Un alt loc pitoresc la care se ajunge urcând din Ciclova Montană pe versantul nordic al Rolului.

2.1.4. Conexiuni cu alte zone turistice

Cheile Nerei

Obiectiv turistic de o rară frumuseţe, Cheile Nerei se evidenţiază prin relieful accidentat, văi abrupte şi pereţi verticali. Mersul este posibil pe poteci înguste, din loc în loc întâmpinându-ne specii de flori specifice locului ca: mojdreanul, cărpiniţa, liliacul salbatic, alunul turcesc, etc.

1

De o frumuseţe sălbatică este şi "Lacul Dracului", aflat la o înălţime de 700 m despre care se spune că nu i s-a descoperit fundul, având probabil o legatură subterană cu râul Nera. Este un lac întunecat, înfricoşător la prima vedere, care însă dezvăluie privirii imagini unice. Este considerat monument al naturii.

Cheile Minişului

Aflate în Depresiunea Valea Almăjului. Străbat Munţii Aninei la o distanţă de aproximativ 40 km de oraşul Oraviţa. Obiective: Paralela 45, Cascada Bigăr, Barajul şi Lacul de Acumulare Gura Golâmbului, Păstrăvăria.

Cheile Caraşului

Străbat traseul Caraşova, Prolaz, Platoul Iabalcei, Comarnic. Se întinde pe o distanţă de 12,5 Km, iar aceasta se poate parcurge în 2 ore şi 30 de minute. Traseul parcurge Cheile Caraşului care oferă un peisaj impresionant ce a lăsat amintiri deosebite tuturor turiştilor care au trecut pe aici. Peştera Liliecilor şi Peştera de după Cârşe sunt două dintre cele mai deosebite creaţii ale apei în calcarele cheilor. Peştera Comarnic, singura peşteră turistică din Banat deservită de un ghid este o bijuterie a carstului bănăţean.

2.1.5.Număr de locuitori;

Conform ultimului recensamânt efectuat în anul 2002, numărul total de locuitori este de 15,263.

Structura pe naţionalităţi a numărului de locuitori:

1

15% 35% 55 % 45% 20%

30%

1

Români = 14.341

Maghiari = 248

Germani = 239

Romi = 362

Altele = 73

2.1.6. Descrierea economico-socială a oraşului (pe scurt);

Ultimii 50 de ani de evoluţie a oraşului, s-au materializat în înfiinţarea şi dezvoltarea Exploatării Miniera Banat-Oraviţa, care a desfăşurat cu obiect de activitate: mineritul, specializat în extragerea uraniului la Ciudanoviţa şi Lişava, exploatarea şi prelucrarea primară a lemnului prin fostul UFET Oraviţa, mici ateliere meşteşugăreşti şi de prestări de servicii în sistemul cooperatist; Cartierul de locuit din Zona Gării s-a dezvoltat parţial şi ca oraş-dormitor pentru parte din muncitorii de pe fosta platformă industrială de la Crivina (Anina).

Perioada de după anul 1989 a însemnat o cotitură în evoluţia oraşului şi localităţilor aparţinătoare, prin disponibilizarea masivă a muncitorilor din minerit şi apoi ca urmare a închiderii platformei de la Termocentrala de la Crivina; problematica ce a apărut, a fost cea specifică tuturor fostelor zone monoindustriale, unde a apărut un excedent de forţă de muncă care nu a putut fi absorbită.

Dezvoltarea localităţii în ultimii 15 ani a fost lentă, caracterizată de menţinerea unui şomaj ridicat, cu problematica specifică acestei stări de fapt.

Administraţia locală Oraviţa

-PRIMĂRIA ORAŞULUI ORAVIŢA-CONSILIUL LOCAL AL ORAŞULUI ORAVIŢA

Strada 1 Decembrie 1918 Nr. 60; 325600 – Oraviţa

Cod fiscal 3227963Tel. 0255/571133Fax. 0255/572815E-mail oravita@cs.ro Web: www.oravita.ro

În actuala structură şi componenţă, Primăria oraşului Oraviţa funcţionează începând de după

decembrie 1989; de fapt este continuatoarea, în concordanţă cu legislaţia română în vigoare a vechii administraţii locale, care iniţial a fost organizată în subordinea a două primării, cea a Oraviţei Montane şi cea a Oraviţei Române, corespunzătoare modului de împărţire administrativă a teritoriului oraşului, conform evidenţelor austro-ungare de la 1847, existente şi astăzi la cartea funciară a zonei.

Cadrul legal de funcţionare este Legea Administraţiei Publice Locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare.

2.1.7. Structura veniturilor anuale, pentru ultimii trei ani, respectiv anii 2004, 2005 şi 2006

1

Pentru anul 2004 în RONTOTAL VENITURI 6.180.621,4

Sursa de venit Suma Procent din venitul anual

- Venituri populaţie 298.947,0 5%- Venituri persoane juridice 233.302,6 4%- Alte venituri 715.746,3 12%

Total venituri proprii 1.247.995,9 20%- cote defalcate impozit pe venit 2.203.657,5 36%- cote TVA 2.588.500,0 41%- subvenţii de la buget stat 4.000,0 1%- subvenţii alte bugete 95.468,0 2%

Pentru anul 2004 suma totală a veniturilor, este estimată la aproximativ 193.144 euro

Pentru anul 2005 în RON

TOTAL VENITURI 7.759.189Sursa de venit Suma Procent din

venitul anual

- Venituri populaţie 365.949 5%- Venituri persoane juridice 257.506 3%- Alte venituri 585.148 8%

Total venituri proprii 1.208.603 16%- Venituri impozit pe venit 1.288.812 17%- Sume din TVA 5.057.106 65%- subvenţii de la buget stat 114.659 1%- subvenţii de la alte bugete 73.234 1%

Pentru anul 2005 suma totală a veniturilor, este estimată la aproximativ 242.474 euro

Pentru anul 2006 în RON

TOTAL VENITURI 11.529.870Sursa de venit Suma Procent din

venitul

1

anual- Venituri populaţie 518.044 5%- Venituri persoane juridice 593.912 5%- Alte venituri 575.976 5%

Total venituri proprii 1.687.932 15%- Venituri impozit pe venit 2.118.950 18%- Sume din TVA 7.564.474 66%- subvenţii de la buget stat 52.000 0,04%- subvenţii de la alte bugete 106.514 1%

Pentru anul 2006 suma totală a veniturilor, este estimată la aproximativ 360.308 euro

Numărul angajaţilor cu normă întreagă şi a celor angajaţi temporar pe categorii

Total posturi bugetare 143din care:

Demnitari 2 functii publice 34 functii contractuale 107 Numărul consilierilor locali 17

1

STAT DE FUNCTII

Privind functiile publice din cadrulAparatului propriu de specialitate al Consiliului Local Oravita

Nr crt

Functia publica Compartiment / Birou / Seviciu

Clasa

Grad Treapta de salarizare

Nr de posturiDe conducere De executie

1 SECRETAR 1

2 ARHITECT SEF

CONSILIER Comp.Urbanism I Superior S 1

1

3 SEF BIROU CONSILIER Birou F.-Cont. I Superior S 2

1

4 SEF BIROU CONSILIER Serv.Public.Comunitar Local de .Evid. Pers.

I Superior S 1

1

TOTAL FUNCTII PUBLICE DE CONDUCERE 4

1 REF.de SPECIALIT.

Comp.Urbanism II Superior SSD 1

2

2 REF de SPECIALIT.

Comp. Urbanism II Superior SSD1 3

1

3 CONSILIER Comp.Imp. si taxe I Superior S 2

1

4 CONSILIER Comp.Imp. si taxe I Principal S 2

1

5 REFERENT Comp.Imp. si taxe III Superior M 1 1

6 REFERENT Comp.Contabilitate III Superior M 1 1

7 REFERENT Comp.Contabilitate III Superior M1 3 2

1

8 CONSILIER JURIDIC

Comp.Juridic I Asistent S 2

1

9 CONSILIER Comp.Cadastru I Superior S 2

1

10 CONSILIER Comp.Agricol I Superior S 1

1

11 INSPECTOR Comp.Autorit.tutel. I Asistent S 2

1

12 REFERENT Comp.Asist.Sociala III Superior M 2 1

13 CONSILIER Comp.Asist.Sociala I Superior S 3

1

14 INSPECTOR Comp.Integrare Europeana.si Informatica

I Debutant S 1

15 REFERENT. Comp.Integrare Europeana.si Informatica

III Superior M 1 1

16 AUDITOR Comp.Audit I Principal S 1

1

17 CONSILIER Comp.Res. Umane I Asistent S 3

1

18 REFERENT Comp.Com.-Transport. III Superior M 1

1

19 REFERENT Comp.Protectie Civila. III Asistent M 3

1

20 CONSILIER S.P.C.L.E.P.-CompStare Civila

I Debutant S 1

21 REFERENT S.P.C.L.E.P.-CompStare Civila

III Superior M 1 1

22 REFERENT S.P.C.L.E.P- Comp. Informatica

III Superior M 1 3 1

23 REFERENT S.P.C.L.E.P.- Comp Evidenta Populatiei

III Superior M 1 1

24 CONSILIER S.P.C.L.E.P.- Comp Evidenta Populatiei

I Debutant S 1

25 REFERENT C.Urbanism,C.Imp.si III Debutant M 4

1

taxe,C.Resurse Umane,C.Integrare Europ.si Inf.

** TOTAL FUNCTII PUBLICE : DE EXECUTIE 30

*** TOTAL GENERAL FUNCTII PUBLICE

34

STAT DE FUNCTII

Privind functiile contractuale SECRETARIAT-ADMINISTRATIVE, PROTOCOL,GOPODARIRE, INTRETINERE – REPARATII SI DESERVIRE,S.P.A.S., din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Orasului Oravita si C.L.

Nr crt

Functia Gradul/treapta profesionala

Studii Nr. de posturi

De conducereDe executie

1 Sef serv. secretariat-admin. Referent IA M 12 Referent II M 23 Analist programator II M 14 Munc. Calificat (mecanic) II 15 Munc. Calificat (sofer ) III 26 Ingrijitor curatenie II 27 Administrator (Cant. Aj.Soc.) I M 18 Munc. Calificat (bucatar) III 29 Asistenti personali 9110 Administrator(sala sport) I M 111 Munc.Calif.(mecanic-sala sp.) II 112 Ingrijitor curatenie(sala sport) II 113 Referent(expert pentru romi) II S.S.D 114 Casier deb. M 115 Consilier jurid-cabinet Primar IV S 1-vacant

1

16 Referent -cabinet Primar IA S.S.D 1-vacant17 Consilier -cabinet Primar IA S 1-vacant18 Referent de specialitate(C.L) II S 119 Referent(sef S.V.S.U) III M 1-vacant

TOTAL 113

ORGANIGRAMA

2.1.8. Infrastructura tehnico – edilitară

- reţea de alimentare cu apă potabilă

2

- reţea de alimentare cu energie electrică, inlcusiv reţea de iluminat stradal.- drumuri naţionale, drumuri judeţene, drumuri comunale- reţea feroviară - reţea de telefonie naţională - reţea de telefonie mobilă- reţea de cablu TV şi acces Internet- reţea de difuzare a presei- Banca Raiffeisen- BRD Group Societe Generale- Administraţia Financiară- 2 filiale CEC- Judecătorie- Post poliţie orăşenească- Inspectoratul Poliţiei de Frontieră- 3 farmacii - 2 puncte consiliere nutriţie şi vânzare produse naturiste

2.1.9. Potenţialul de afaceri

Activitatea economică în oraşul Oraviţa, se axează în special pe prelucrarea şi exploatarea lemnului, dată fiind poziţia oraşului, în zona preponderent montană.

O altă ramură dominantă este comerţul şi alimentaţia publică. Într-un procent mai scăzut se înregistrează şi societăţi cu alte domenii de activitate: prelucrarea laptelui, transport, turism, servicii publice, construcţii, etc.

În prezent, la nivelul oraşului sunt înregistraţi un număr de 155 agenţi economici privaţi, în următoarea structură :

Tabel agenţi comerciali:

NR. CRT

DENUMIRE ACTIVITATE NR. CRT DENUMIRE ACTIVITATE

1 A.F. STEFANOVICI STEFCOM Magazin mixt 79 S.C. ”ETERNDET” S.R.L.

Magazin pompe funebre

2

2 A.F. “MIHĂILĂ COMBI” Magazin mixt 80 S.C. ”EUROSEBY” S.R.L. Magazin alcool Magazin mobilă

3 A.F. ” TUDOR AMELY” Comerţ industrial 81 S.C. ”EUROTRANS URSU”

S.R.L.Restaurant cu bar Hotel

4 A.F. ”BOC TRAIAN” Magazin mixt 82 S.C. ”GENDERDEVA” S.R.L. Magazin produse industriale

5 A.F. ”COTOVANU DORIMAR” Magazin alimentar 83 S.C. ”GIMAYO TRANS” S.R.L.

Transport persoane şi marfă

6 A.F. ”DRIGA” Magazin mixt 84 S.C. ”GODEXIM TRANS” S.R.L. Transport persoane

7 A.F. ”PONORAN VICHI & DENI” Chioşc mixt 85 S.C. ”HALAS & FLORITAN”

S.R.L. Restaurant

8 A.F. ”STIRBU” Magazin mixt 86 S.C. ”HC ANEAS” S.R.L. Casă amanet

9 A.F. ”VELCOTĂ” Magazin mixt 87 S.C. ”HELP TRANS” S.R.L.

Magazin mixt Depozit en-gros Magazin mixt Magazin mixt Supermarket Cafenea cu bar

10 A.F. ”ŢEICU DAIANA” Chioşc mixt 88 S.C. ”HIMALAYA” S.R.L.

Magazin industrial Magazin second hand

11 A.F. BÎTEA BOGDAN Magazin mixt 89 S.C. ”ILEANA & DOINA” S.R.L. Loto-Prono

12 A.F. BORCA ”LORY” Magazin industrial 90 S.C. ”IM COVIANMIR TRANS”

S.R.L.Alte activităţi recreative

13 A.F. COADA ADECO Magazin industrial 91 S.C. ”IMB MILOŞ” S.R.L. Alimentaţie

publică14 A.F. DRAGAN Chioşc mixt 92 S.C. ”ÎNCĂLŢĂMINTEA” S.R.L. Magazin

industrial Magazin industrial Magazin industrial Magazin

2

alimentar Magazin alimentar

15 A.F. HERNEA ”COCO” Magazin mixt 93 S.C. ”JOLLY ELEFANT” S.R.L. Restaurant – pizzerie

16 A.F. HRISTEA VASILE Magazin mixt 94 S.C. ”LEOPARD” S.R.L. Brutărie

17 A.F. JURITA Prestări servicii 95 S.C. ”LESCO B.A.C.” S.R.L. Magazin mixt

18 A.F. LAZAR ”OVI” Magazin mixt 96 S.C. ”LEVIO COMIMPEX” S.R.L. Producţie muştar

19 A.F. MAVRIGU Magazin industrial 97 S.C. ”LEXEURO-BUSINESS”

S.R.L. Magazin mixt

20 A.F. SANDA Prestări servicii 98 S.C. ”LILIANA SERVCOM” S.R.L. Chioşc A.P.

21 CABINET MEDICAL Cabinet medical 99 S.C. ”LIMA COM” S.R.L. Magazin textile

22 CABINET STOMATOLOGIC Cabinet stomatologic 100 S.C. ”LINA VIN COM” S.R.L. Magazin

alimentar23 COOP. CONSUM Magazin mixt 101 S.C. ”LIVCART” S.R.L. Librărie

24 P.F. ”GHERMAN VUCU ADAM”

Prestări servicii 102 S.C. ”LUDUŞAN” S.R.L. Chioşc mixt

25 P.F. ”MAROCICO SANDU” Taximetrie 103 S.C. ”LUKOIL DOWNSTREAM” S.R.L. Staţie PECO

26 P.F. BOGDAN IOAN LUCIAN Sifonărie 104 S.C. ”LYRAFARM 2003” S.R.L. Farmacie

27 P.F. MITAR TITIAN Tâmplărie 105 S.C. ”M & I” S.R.L. Magazin industrial

28 P.F. PETCU RUSALINAMagazin Pompe Funebre

106 S.C. ”MAMIA PREST” S.R.L. Atelier foto

29 P.F. POPOVICI OCTAVIAN Monumente funerare 107 S.C. ”MANA PLAST” S.R.L.

Magazin industrial, tâmplărie, geamuri termo, jaluzele

30 P.F. SÂRBU PAVEL Prestări servicii 108 S.C. ”MANON COMIMPEX”

S.R.L.Magazin industrial

31 P.F. SAVA ”FLORY SAV” Magazin 109 S.C. ”MANUEL & DANIEL” S.R.L. Snack bar şi

2

pescăresc terasă

32 PIAŢA AGROALIMENTARĂProduse agricole + industriale

110 S.C. ”MARCOTRANS” S.R.L.

Telefonie mobilă, accesorii; Magazin industrial

33 PRIMĂRIA ORAŞ ORAVIŢAPiaţa Agroalimentară

111 S.C. ”MARMAN SERVCOM” S.R.L.

Magazin industrial

34 S.C. ”2 EMME 2 PL” S.R.L. Producţie pantofi 112 S.C. ”MAXIM-COM” S.R.L. Magazin mobilă

35 S.C. ”A.C. TERRA BLUE” S.R.L. Magazin mixt 113 S.C. ”MELISSA FARM” S.R.L. Farmacie

36 S.C. ”AC KRISTOFAN” S.R.L. Magazin industrial 114 S.C. ”MIHUŢ SERVICE”

Magazin industrial, piese şi accesorii auto

37 S.C. ”ACVILA” S.R.L. Magazin mixt 115 S.C. ”MOBIALEX” S.R.L. Bar Bar Atelier tâmplărie

38 S.C. ”ADC PRO & SAU” S.R.L.

Obiecte artizanale, petarde, artificii

116 S.C. ”MODA LUX” S.R.L. Magazin industrial

39 S.C. ”AGROBANAT” S.A.

Magazin agroalimentar Magazin agroalimentar Magazin agroalimentar

117 S.C. ”MODEST COM” S.R.L. Magazin industrial

40 S.C. ”ALEX TRANS” S.R.L. Transport călători 118 S.C. ”MODEST SECO COM”

S.R.L.Transport persoane

41 S.C. ”ALI & DANI” S.R.L. Magazin industrial 119 S.C. ”NERA COMP TOC” S.N.C. Auto-service

42 S.C. ”ALINA COLLECTION” S.R.L.

Magazin industrial 120 S.C. ”NIKO” S.R.L.

Restaurant; Magazin mixt; Chioşc mixt

43 S.C. ”ANGAL” S.R.L. Pariuri sportive şi comercializare cartele

121 S.C. ”NINA & GABI” S.R.L. Magazin mixt

2

telefonice

44 S.C. ”AQUA VITAE PREST” S.R.L. Sifonărie 122 S.C. ”ORMAN IMPEX” S.R.L. Sifonărie

45 S.C. ”ARCATIM” S.A. Farmacia 36 Arcatim 123 S.C. ”OTIMAN COM” S.R.L.

Restaurant ”Coroana”; Magazin carne

46 S.C. ”AURICA PROD COM” S.R.L.

Magazin industrial 124 S.C. ”PAJURA” S.R.L. Restaurant cu

bar şi cazare

47 S.C. ”AUTO – NERA” S.A.Autogara; Autogara; Spălătorie

125 S.C. ”PANSTAR” S.R.L. Fabrica de pâine

48 S.C. ”AUTO PETRE COM” S.R.L. Reparaţii auto 126 S.C. ”PERSAM & COMP” S.R.L.

Magazin mixt Magazin mixt Magazin mixt Depozit en-gros Magazin mixt Magazin mixt

49 S.C. ”AUTO-ALEX” S.R.L.

Depozit en-gros şi en-detail – industrial; Magazin industrial; Magazin industrial; Depozit en-gros

127 S.C. ”PIMEN COM” S.R.L. Magazin industrial

50 S.C. ”BÂRZAVA NOUĂ COM” S.R.L.

Magazin industrial 128 S.C. ”POP FLOARE & DUMITRU

ANA”Magazin industrial

51 S.C. ”BĂLEANU SERVCOM” S.R.L.

Televiziune cablu 129 S.C. ”PRESTOR” S.R.L. Atelier mecanic

52 S.C. ”BEST VYMA” S.R.L. Magazin industrial 130 S.C. ”PROFI NAS” S.R.L. Xerox, birotică

53 S.C. ”BLEAŞ COM” S.R.L. Chioşc alimentar

131 S.C. ”RECONTRACT” S.R.L.Magazin industrial

2

54 S.C. ”BODO PROD” S.R.L. Alimentaţie publică 132 S.C. ”ROCKSYDEEA” S.R.L. Magazin

industrial Calculatoare

55 S.C. ”BORBOS SIMONA DANIELA” S.R.L. Magazin mixt 133 S.C. ”RODI & DOINI” S.R.L. Magazin

industrial

56 S.C. ”BURCIU UNIVERSAL” S.R.L.

Magazin industrial 134 S.C. ”RODIPET” S.A.

Chioşc presă Chioşc presă Chioşc presă Chioşc presă Chioşc presă

57 S.C. ”C.M. NICORALU”

Chioşc alimentar; Magazin industrial

135 S.C. ”RUJA” COM S.R.L. Magazin mixt

58 S.C. ”CALEN” S.N.C.Magazin industrial Librărie

136 S.C. ”SAMMY 2000” S.R.L. Centru carne Centru carne

59 S.C. ”CAR DAN TRANS” S.R.L. Maxi Taxi 137 S.C. ”SEBA & CLAU 2003” S.R.L.

Chioşc ap; Atelier preparate carne

60 S.C. ”CLAMINA” S.R.L. Magazin second-hand 138 S.C. ”SNAGOV PROD COM”

S.R.L.Magazin mixt Magazin mixt

61 S.C. ”CLASSIC SERV COM” S.R.L.

Laborator cofetărie; Snack bar; Cofetărie

139 S.C. ”SPOREA COM” S.R.L.

Magazin industrial Magazin industrial

62 S.C. ”CO-HA INTERNATIONAL” S.R.L.

Atelier Bijuterie 140 S.C. ”STEAUA DE VEST” S.R.L. Moară

63 S.C. ”COMEX” S.R.L.Colectare materiale refolosibile

141 S.C. ”STEFANO CATTANI” S.R.L.

Prelucrare material lemnos

64 S.C. ”CONDOR-EX” S.R.L.Magazin mixt Magazin mixt Magazin

142 S.C. ”STEFMARALF” S.R.L.Transport călători şi marfă intern şi

2

electrocasnice Depozit materiale reciclabile

internaţional

65 S.C. ”COSMIFLOR” S.R.L. Alimentaţie publică 143 S.C. ”SYMMETRIA” S.R.L. Difuzare presă;

Difuzare presă

66 S.C. ”CRAFTY TINKER” S.R.L.

Articole ceramice; Magazin industrial

144 S.C. ”TIM-LIFT” S.R.L. Comerţ aparate uz gospodăresc

67 S.C. ”CRYSLEX COMPANY” S.R.L.

Magazin industrial 145 S.C. ”TOP STUDIO PREST”

S.R.L.Casete audio video

68 S.C. ”DAMASUS TRADE” S.R.L.

Magazin alimentar 146 S.C. ”TORENT COM” S.R.L.

Prelucrare material lemnos; Magazin mixt; Fast food

69 S.C. ”DARCOV-GLAF” S.R.L.

Magazin mobilă; Magazin mobilă

147 S.C. ”TRI ASSOS IMPEX” S.R.L. Magazin industrial

70 S.C. ”DELTAROL” S.R.L. Magazin mixt Magazin mixt 148 S.C. ”UNIMAG IMPEX” S.R.L. Magazin

industrial

71 S.C. ”DEN & SEBA” S.R.L. Magazin mixt 149 S.C. ”UNITA” S.A. Asigurări

72 S.C. ”DIACONESCU TRANS IMPEX” S.R.L. Magazin mixt 150 S.C. ”UNIVERSAL PROD COM”

S.R.L.Magazin alimentar

73 S.C. ”DISTINCT FASHION” S.R.L.

Magazin industrial; Atelier service auto

151 S.C. ”VALCOMARS OIL” S.R.L. Staţie PECO

74 S.C. ”DOING” S.R.L. Magazin industrial 152 S.C. ”VILELLA INTER” S.R.L. Prelucrare

material lemnos

75 S.C. ”DOLORES” S.R.L. Magazin industrial 153 S.C. ”ZAME LAVARAZIONI

MECCANICHE” S.R.L.

Fabricarea articolelor de feronerie

76 S.C. ”DRUMEŢIA” S.R.L. Magazin industrial 154 S.C. ”ZAMFIR 2000” S.R.L. Cofetărie

77 S.C. ”DSO DESIGN” S.R.L. Magazin 155 S.C. ”ZELITINA” S.R.L. Magazin

2

industrial; Alimentaţie publică industrial

78 S.C. ”ERASCO” S.R.L. Casino ”Casablanca”

Evoluţia agenţilor economici pe ultimii 5 ani:

2.1.10. Rata de ocupare a forţei de muncă. Şomajul

În raport cu populaţia activă de aproximativ 5000 persoane, înregistrăm în evidenţe un număr de 872 şomeri, însă în valoare absolută, rata şomajului este mult mai mare, dacă ţinem cont de totalul

2

locuitorilor care nu mai beneficiază de nici un fel de măsuri de protecţie socială. Situaţia este urmarea directă a fostei dezvoltări monoindustriale (minerit) a zonei, restructurată în momentul de faţă.

structura şomerilor pe grupe de vârstă

Structura şomerilor pe categorii socio-profesionale:

2

Raportat la cerinţele pieţei forţei de muncă, tendinţa de ocupare a acesteia este preponderent în sectorul agricol şi în cel al prestărilor de servicii, fiind organizate prin Oficiul forţei de muncă Oraviţa cursuri de calificare pentru meseriile de :

- zidar- dulgher- tâmplar manual- fierar - betonist- bucătar- brutar- ospătar - barman- vânzător- operator calculator- contabil

La nivelul oraşului se înregistrează un procent de 15 % familii cu un nivel de trai scăzut, sub pragul sărăciei, din care un număr de 65 persoane sunt asistate, primind hrană la Cantina de ajutor social şi 840 persoane primesc ajutor social.

2.1.11. Educaţie

La nivelul oraşului Oraviţa, învăţământul este reprezentat de 2 licee, 3 scoli generale, cu învăţământ primar şi gimnazial, 1 creşă – cămin, 4 grădiniţe din care una şi în limba germană, o şcoală de muzică.

3

Apoi, la nivelul localităţilor aparţinătoare şi satelor arondate, funcţionează încă 5 grădiniţe şi şcoli generale şi o şcoală specială pentru copii cu nevoi speciale.

Repartizarea elevilor şi cadrelor didactice pe şcoli

2.1.12. Sănătate

Activitatea sanitară se desfăşoară în:

- 2 spitale- 1 cămin spital pentru persoane cu deficienţe neuropsihice- 3 centre pentru minori cu deficienţe neuropsihice- 7 dispensare urbane- Cadre medicale: - cu studii superioare - cu studii medii

2.1.13. Cultură, Religie

AŞEZĂMINTE :

Culturale:

Teatrul Vechi "Mihai Eminescu"

3

Construit în anul 1816, în stil baroc, după modelul teatrului din Viena este cel mai vechi teatru din ţară, pe scena căruia s-au perindat trupe din Austria, Germania, Ungaria, de la Teatrul Naţional Bucureşti, ca şi personalităţi de seamă ca Mihai Eminescu şi George Enescu. De asemenea reprezintă prima clădire de teatru din piatră, din sud-estul Europei, ca şi prima clădire din Europa luminată cu ajutorul lămpilor cu acetilenă.

Casa de Cultură ”Mihai Eminescu”

Construită pe structura celui de-al doilea cinematograf din Banat - Casa Belgrader cu primele proiecţii în 1913 - Casa de Cultură Oraviţa găzduieşte şi organizează manifestări de anvergură naţională:

Festivalul-concurs "George Motoia Craiu" - ediţia 6 Tabăra Internaţională de Creaţie Literară - ediţia 9 Zilele Eminescu la Oraviţa (concurs naţional de creaţie literară)- ediţia 12 Editarea revistei literară Confluenţe Cenaclul literar "Mihai Novac" coordonat de poetul Gheorghe Azap

Farmacia muzeu Knoblauch

Cea mai veche farmacie din Oraviţa - aparţinând familiei Knoblauch - datează din anul 1796.

Astăzi, acest spaţiu a devenit "muzeul farmaciei". În Oraviţa sunt conservate, de asemenea, clădiri şi valori culturale din secolele XVIII-XIX.

Biblioteca Orăşenească ”Simeon Mangiuca”

Funcţionează ca unitatea aparţinătoare Primăriei Oraviţa, şi deserveşte un număr de aprox. 2800 elevi, precum şi alţi utilizatori frecvenţi.

Religioase

- Catedrala oraşului Oraviţa, biserica "Adormirea Maicii Domnului"

A fost ridicată în anul 1718 de către ctitorul

3

Dimitrie Hagi, din banii comunităţii locale

Biserica Romano – Catolică- Oraviţa Montană

Ridicată la un an după alungarea turcilor de către Eugeniu de Savoia, în anul 1718, biserica este decorată cu picturi care imită zona înconjurătoare, pe fundal apărând chiar Muntele Rol.

- Biserica Ortodoxă Oraviţa Română

Aşezată pe ruinele unei vechi mănăstiri, biserica poartă numele patronului oraşului. O dată cu hramul acesteia se celebrează Sărbătoarea oraşului. La pictarea Bisericii Sf. Ilie au contribuit pictori celebri printre care şi renumitul pictor Dimitrie Turcu

3

Capitolul III. ANALIZA SWOT3.1. puncte tari (s)

Poziţie geografică avantajoasă, având o distanţă relativ mică (sub 700 km) faţă de multe oraşe importante ale Europei: Belgrad, Bucureşti, Budapesta, Zagreb, Bratislava, Sofia, Liubliana, Viena, Sarajevo.

Relaţii bune de colaborare cu ţările vecine. Nu există conflicte interetnice, şi religioase Există spaţii de producţie aparţinând persoanelor private ce ar putea fi valorificate la cote superioare Există spaţii de producţie aparţinând primăriei ce ar putea fi valorificate la cote superioare Terenuri disponibile pentru vânzare optime pentru construirea de case de vacanţă sau pentru

înfiinţarea de unităţi industriale Posibilitate de retehnologizare şi modernizare a unităţilor industriale existente. Zona are un potenţial natural foarte ridicat, avantajat şi de distanţă mică faţă de puncte importante

de frontieră: Moraviţa, Naidăş. Se poate practica: o Turismul rural o Turismul de sfârşit de săptămână o Turismul ştiinţific o Vânătoare şi Pescuit

Toate aceste forme de turism se pot adresa cu succes atât pieţei turistice interne, cât şi celei externe.

Zone turistice atractive unde pot fi amplasate noi capacităţi de cazare. Existenţa celor două lacuri de acumulare, posibilităţi de dezvoltare a turismului, parcuri de distracţii,

locuri de agrement. Posibilitatea realizării unor trasee turistice atractive pentru turiştii autohtoni şi străini. In anumite domenii există materie primă nevalorificată la cote superioare (lemn, lapte, stuf calcaros,

etc.) Potenţial cinegetic însemnat În sectorul privat există un potenţial zootehnic însemnat Agricultura nu se desfăşoară pe suprafeţe excesiv divizate Existenţa unor sortimente diversificate de fructe de pădure. Există reţele telefonice care să acopere toată zona (inclusiv GSM) Piaţă de desfacere asigurată pentru produsele alimentare Piaţă locală neacoperită pentru industriile prelucrătoare Responsabilitate ridicată faţă de problemele de mediu.

3

3.2. puncte slabe (w)

Proces de transformare (tranziţie) cu toate consecinţele sale negative (în special pe termen scurt) Lipsă bani pentru proiectare şi reactualizare proiecte de infrastructură Lipsă bani pentru întocmire proiecte şi studii de fezabilitate Lipsă bani pentru asistenţă tehnică şi consultanţă acordată pentru dezvoltarea de noi afaceri şi

promovare zonă. Experienţă limitată în folosirea informaţiilor. Lipsa bani pentru alimentarea curentă cu apă potabilă Necesitatea reabilitării reţelei de canalizare Lipsa bani pentru înfiinţarea reţelei de alimentare cu gaze naturale Lipsa bani pentru înfiinţarea de noi parcuri, zone verzi cu amenajări pentru petrecerea timpului liber

şi reamenajarea spaţiilor verzi existente. Lipsa bani pentru înfinţarea unui club pentru tineret Lipsa bani pentru reabilitarea unei clădiri existente şi amenajarea acesteia în vederea practicării

unor sporturi de sală (culturism,dans modern, fitness) Lipsa bani pentru înfiinţarea unui bazin de înot acoperit Necesitatea dezvoltarii cantitativă şi calitativă a volumului de carte al bibliotecii Orăşeneşti. Lipsa bani pentru reabilitarea pavajelor la aleile, trotuarele şi parcurile existente Lipsa bani pentru reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe existene Lipsă bani pentru executarea de lucrări edilitare de sistematizare şi înfrumuseţare a oraşului. Necesitatea de înfiintare a asociaţiilor de locatari; Necesitatea înfinţării unui club de zi pentru pensionari în vederea realizării unor activităţi. Lipsa intreprinzătorilor care doresc să dezvolte zona făcând investiţii în anumite sectoare de

activitate. Lipsă de servicii specializate pentru întreprinderi - (consultanţă, închiriere echipamente, întreţinere,

incubatoare de afaceri, etc. ) Sectorul turistic nu dispune de infrastructură adecvată iar serviciile existente sunt de slabă calitate. Calitate şi ofertă redusă pentru servicii oferite turiştilor străini Proiectare servicii turistice şi start-ap dificil de realizat fără sprijin calificat. Asistenţă sanitară sub aşteptările turiştilor. Asistenţă sanitară sub aşteptările locuitorilor. Lipsă structuri de oferire a serviciilor turistice Lipsa cunoştinţe management modern în domeniu turistic Lipsa canale de informare şi promovare a potenţialului turistic Asistenţă tehnică auto în cazuri de urgentă neperformantă Lipsă concept ”satisfacţia consumatorului” Proceduri greoaie în obţinerea autorizaţiilor în domeniu Mediul se va deteriora în cazul exploatării iraţionale

3

Lipsa infrastructurii necesare protecţiei mediului Lipsă reţele de mijloace de transport în comun Lipsă echipamente şi tehnologii moderne de mare productivitate pentru agricultura şi creşterea

animalelor Animale din rase neperformante – lipsa animalelor de rasă superioară Lipsă posibilităţi valorificare superioară a producţiei Lipsă sisteme (reţele) de colectare performante calitativ a producţiei Lipsa unui sistem de control al calităţii Necesitatea reconversiei profesionale a potenţialului de muncă existent. Necesitatea dezvoltării mediului de afaceri. Inexistenţa unui sistem de protecţie socială eficient.

3

3.3. oportunităţi (o)

Mediul economic ar putea profita de pe urma unor cursuri şi a transferului de know-how prin administrarea puţinelor resurse existente pe baze moderne specifice economiei de piaţă

Încurajarea proiectelor de dezvoltare a turismului şi a agroturismului va putea duce la atragerea de turişti şi relansarea turismului într-un sector în care infrastructura nu joacă un rol foarte important.

Utilizarea potenţialului turistic oferit de cele două lacuri de acumulare din oraşul Oraviţa. Creşterea animalelor şi industria alimentară vor beneficia de cerere constantă Agricultura s-ar putea dezvolta şi în condiţiile actuale printr-un proces de modernizare şi cooperare

realizat în condiţii moderne de management Industria alimentară poate fi dezvoltată foarte uşor unde materia primă este foarte accesibilă (spre

exemplificare fiind procesarea laptelui şi valorificarea sa la cote superioare, producţia şi prelucrarea ciupercilor, colectarea şi valorificarea fructelor de pădure, colectarea şi valorificarea superioară a animalelor crescute în gospodării particulare, dezvoltarea unor centre de colectare şi prelucrare a peştelui, etc. )

Mărirea profitului obţinut din procesarea lemnului s-ar putea face foarte uşor prin diversificarea producţiei şi folosirea materialelor considerate în prezent deşeuri. De asemenea, colaborarea cu firme din străinătate pentru dezvoltarea exportului de produse finite şi nu a exportului de materii prime sau semifabricate ar mări considerabil profitabilitatea sectorului şi ar sprijini economia orizontală.

Dezvoltarea serviciilor în mediul rural (tâmplării, cizmării, frizerie, etc.) în anumite localităţi aceste servicii lipsesc în totalitate

Industria uşoară poate fi dezvoltată – există materie primă pentru unităţi de prelucrare. Dezvoltarea mediului de afaceri, prin accesarea de fonduri europene în scopul infiinţării de noi

servicii, linii de producţie, modernizări, etc. Îmbunătăţirea serviciilor publice de sănătate, cultură, religie, protecţie socială, salubrizare,

gestionare a apei potabile, protecţie şi securitate a persoanei, formare profesională.

3

3.4. ameninţări (t)

Zonele cu avantaje oferite investitorilor (zonele libere şi zonele defavorizate) se află în regiuni cu forţă de muncă necalificată şi greu accesibile făcându-le neinteresante pentru investitori

Investiţiile reduse în cercetare pot duce la producerea de produse depăşite moral şi tehnic şi scoaterea de pe piaţă a întreprinderilor din judeţ

Lipsa unui sistem de control al calităţii performant poate duce la excluderea de pe piaţă a firmelor din judeţ şi scăderea exporturilor. De asemenea poate duce la imposibilitatea folosirii oportunităţilor de colaborare cu parteneri străini.

Politica financiară practicată în prezent care prezintă o fiscalitate exagerată nu încurajează investiţiile şi înfiinţarea de firme noi şi reprezintă o frână în calea dezvoltării firmelor existente.

Calitatea scăzută a serviciilor turistice poate duce la migrarea turiştilor către oferte alternative

3

Capitolul IV. LISTĂ DE MĂSURI CARE VOR DUCE LA VALORIFICAREA POTENŢIALULUI ECONOMIC AL ZONEI

4.1. MĂSURI CU CARACTER GENERAL

Întocmirea de studii (analize pedologice, studii geologice, studii de fezabilitate, planuri de afaceri, etc.) pentru:

o evaluarea cantitativă şi determinarea condiţiilor de punere în valoare a resurselor naturale din zonă

o dimensionare a resurselor necesare pentru fiecare sursă în parte Îmbunatatirea infrastructurii orasului

o Alimentarea curentă cu apă potabilăo Reabilitarea reţelei de canalizare o Înfiinţarea reţelei de alimentare cu gaze naturale o Reabilitarea termică a blocurilor de locuinţe existenteo Reabilitarea pavajelor la aleile, trotuarele şi parcurile existenteo Executarea de lucrări edilitare de sistematizare şi înfrumuseţare a oraşului. o Înfiinţarea de noi parcuri, zone verzi cu amenajări pentru petrecerea timpului liber şi

reamenajarea spaţiilor verzi existente. Eficientizarea măsurilor de intervenţii medicale în caz de nevoie Îmbunătăţirea reţelei de transport în special spre zonele cu potenţial turistic Îmbunătăţirea sistemului de comunicare – informare în domeniul IMM Diversificarea posibilitatilor de agrement

o Înfinţarea unui club pentru tinereto Reabilitarea unor clădiri existente şi amenajarea acestora în vederea practicării unor sporturi

de sală (culturism,dans modern, fitness, etc.)o Înfiinţarea unui bazin de înot acoperito Infiintarea unui club de zi pentru pensionari;

Dezvoltarea cantitativă şi calitativă a volumului de carte al bibliotecii Orăşeneşti. Înfiintarea asociaţiilor de locatari; Stimularea implicării cercetării aplicative în economie Sprijinirea turismului

o Calificarea (inclusiv recalificarea) forţei de muncă din domeniul serviciilor turistice o Crearea imaginii turistice a regiunii

Promovarea agresiva a potenţialului turistic existent în judeţ Valorificarea şi promovarea patrimoniului cultural al regiunii

o Crearea şi reabilitarea legăturilor prin îmbunătăţirea şi modernizarea infrastructurii către obiectivele turistice importante din zonă şi din judeţ

o Crearea unui pachet de servicii turistice şi introducerea acestuia în circuitul turistic

3

o Sprijinirea dezvoltării agroturismului în regiune Protecţia mediului

o Impunerea unor norme riguroase cu privire la protecţia mediuluio Promovarea educaţiei în spiritul protecţiei mediuluio Protejarea zonelor turistice din punct de vedere ecologic

4

4.2. „PE SECTOARE DE ACTIVITATE” - direcţii de acţiune şi activităţi care trebuiesc sprijinite cu prioritate pentru dezvoltarea zonei

4.2.1. MODERNIZAREA INFRASTRUCTURII DIN ZONĂ

Reabilitare drumuri orăşeneşti, comunale: Brădişorul de Jos, Agadici, Răchitova, Broşteni, Ciclova Montană

Reabilitare trotuare, alei, podeţe Înfiinţare distribuţie gaze naturale Alimentare cu apă cartiere şi sate aparţinătoare Alimentare cu apă oraş Oraviţa Reproiectare staţie epurare Canalizare menajeră oraş vechi - reactualizare Canalizare menajeră oraş, cartiere şi sate aparţinătoare Colectare selectivă deşeuri menajere Iluminat public – extindere şi modernizare Reabilitare Spital Marila Reabilitare Spital Oraviţa Reabilitare si amenajare stadion Realizare bază de agrement, bazin de înot, etc. Reparaţii capitale cămine culturale Reabilitare clădiri monumente istorice Reabilitare si modernizare scoli Lucrări tehnico-edilitare – cartier Zona-Gării Înfiinţare centru de afaceri Înfiinţare centru de informare pentru cetăţeni Amenajare patinoar Amenajare parc de distracţii pentru copii Amenajare parcuri şi locuri pentru petrecerea timpului liber Adăpost temporar pentru persoane aflate în dificultate Centru de îngrijire copii Centru de îngrijire persoane vârstnice Construcţie locuinţe sociale ptr. tineri Amenajare centru istoric al oraşului

4.2.2. SUSŢINEREA ACTIVITĂŢILOR AGRICOLE

4

Încurajarea înfiinţării de asociaţii agricole, în vederea diminuării fragmentării pământurilor şi atragerea de fonduri nerambursabile alocate în acest scop.

Înfiinţarea de puncte de colectare şi prelucrare a produselor naturale Înfiinţarea de puncte de colectare a laptelui Crearea unei infrastructuri care să încurajeze şi să susţină legumicultura, horticultura şi valorificarea

superioară a fructelor din zonă Intreprinderea de măsuri care să încurajeze şi să susţină zootehnia şi apicultura din zonă Elaborarea de măsuri de susţinere şi refacere a plantaţiilor cu vita de vie pentru struguri de masa şi

pentru stafide precum şi a plantaţiilor de pomi fructiferi.

4.2.3. SUSŢINEREA ACTIVITĂŢILOR TURISTICE

Crearea unei infrastructuri turistice şi dezvoltarea unui turism ecologic Creşterea numărului de unităţi care oferă servicii de cazare şi masă Încurajarea înfiinţării de reţele de cazare (pensiuni agroturistice + modernizarea locuinţelor) şi de

dispecerate turistice Acordarea de facilităţi agenţiilor de turism şi a tuturor operatorilor care activează şi care vor deveni

activi în zonă. Acordarea de facilităţi agenţiilor economici care au ca obiect de activitate transportul (de marfă şi de

persoane) care activează în zonă Amenajarea de ştranduri şi parcuri de distracţie precum şi a satelor de vacanţă specializate (pescuit

sportiv şi vânătoare) Amenajarea celor două lacuri de acumulare de pe teritoriul oraşului, includerea şi promovarea lor în

circuitul turistic.

4.2.4. SUSŢINEREA ACTIVITĂŢILOR DE MICROPRODUCŢIE

Crearea unei infrastructuri care să încurajeze producţia de ţesături de covoare şi carpete de lână precum şi a producţia de confecţii (cu munca la domiciliu)

Înfiinţarea de unităţi de panificaţie. Încurajarea producţiei de mic mobilier. încurajarea producţiei de conserve de legume şi fructe.

4

Capitolul V. LISTA CU PROPUNERI DE PROIECTE ŞI IDEI DE PROIECTE A CĂROR IMPLEMENTARE AR PUTEA DUCE LA DEZVOLTAREA ZONEI

În cele ce urmează sunt prezentate sub formă de „tabel” o serie de activităţi, propuneri de proiecte şi proiecte, aflate în diferite faze de desfăşurare, care au fost identificate în zonă şi a căror implementare ar putea duce la îmbunătăţirea mediului socio-economic.

Dată fiind natura studiului nu este necesară diferenţierea acestor câteva idei de proiecte în proiectele aflate în derulare sau în „propuneri de proiecte„ şi nici nu este făcută o ierarhizare, ca importanţă sau impact, această sarcină revenind factorilor de decizie locali. De asemenea lista poate fi completată şi adăugită în funcţie de necesităţi, de noile oportunităţi şi propuneri de colaborare înregistrate în zonă sau prin cuprinderea tuturor propunerilor făcute de localnici şi autorităţi .

Inventarierea acestor proiecte este realizată pentru a putea obţine un tablou general cu diversitatea problemelor specifice zonei - în cadrul studiului fiind considerate „acţiuni” cărora li s-a identificat sursa de finanţare - şi pentru exemplificarea modului cum pot fi adaptate proiectele şi ideile de proiecte în funcţie de natura finanţărilor şi pretenţiile finanţatorului.

Ca şi posibile surse de finanţare au fost luate în calcul fondurile structurale alocate în cadrul : ProgramuluiOperaţional Regional (POR) cât şi politica de coeziune:

1. Fondul European de Dezvoltare Regională – FEDER2. Fondul Social European – FSE 3. Fondul de Coeziune – FC 4. Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală – FEADR 5. Fondul European pentru Pescuit – FEP

Programul operaţional regional are ca obiective specifice:- Creşterea rolului economic şi social al centrelor ubane, printr-o abordare policentrică, pentru a stimula o

dezvoltare mai echilibrată a regiunilor.- Îmbunătăţirea accesibilităţii în regiune şi în special a accesibilităţii centrelor urbane şi a legăturilor lor cu

ariile înconjurătoare.- Creşterea calităţii infrastructurii sociale a regiunilor.- Creşterea competitivităţii regiunilor ca locaţii pentru afaceri.- Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea Regiunilor. Programului Operational Sectorial (POS) având parteneriat la nivel naţional, regional, local – proces de

consultare cu alte ministere, instituţii, institute de cercetare, asociaţii profesionale, ONG-uri si alţi factori implicaţi - pe tot parcursul elaborării POS.

Proiectele fiind cuprinse în două tabele şi anume: proiecte la stadiul de concept si propuneri proiecte din fonduri structurale.

4

4

PRIMĂRIA ORAŞULUI ORAVIŢA5.1. Propuneri proiecte fonduri structurale

Proiect Posibile surse de finantare Valoareestimată

(lei)

Descriere şi utilitate Stadiul actual

Canalizare menajeră oraş vechi - reactualizare

POS Mediu Axa prioritară 1 –Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată

11.440.000 Protejarea şi conservarea albiei pârâului Oraviţa

Studiu defezabilitate

Colectare selectivă deşeuri menajere

POS Mediu Axa prioritară 2 –Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate

1.200.000 protejarea şi conservarea mediului

Proiect în derulare

Reabilitare drumuri comunale Brădişorul de Jos, Agadici, Răchitova, Broşteni

Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală Masura 3.2.2. Renovarea şi dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii culturale.

200.000 Îmbunătăţirea accesului în satele aparţinătoare

Proiect

Reabilitare Spital Oraviţa POR 2007-2013 Axa prioritara 3 Îmbunătăţirea infrastructurii sociale regionale şi locale (3.1. Reabilitarea/modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate)

3.000.000 Îmbunătăţirea calităţii actului medical

Proiect

Reabilitare Spital Marila POR 2007-2013 Axa prioritara 3 Îmbunătăţirea infrastructurii sociale regionale şi locale (3.1. Reabilitarea/modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate)

6.500.000 Îmbunătăţirea calităţii actului medical

Proiect

Înfiinţare distribuţie gaze POR 2007-2013 Axa prioritara 1 Sprijinirea 10.957.079 Îmbunătăţirea calităţii vieţii Proiect

naturale Dezvoltării Durabile a oraşelor potenţiali poli de creştere.1.2.- Reabilitarea infrastructurii urbane şi ămbunătăţirea serviciilor urbane inclusiv transportul public urban.

cetăţenilor

Lucrări tehnico-edilitare – cartier Zona-Gării

POR 2007-2013 Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltarii urbane durabile – potentiali poli de crestere.1.2 Reabilitarea infrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane, inclusiv transportul public urban;POR 2007-2013 Axa prioritară 2 - Imbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale.2.1 Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane – inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura.

22.206.327 Reabilitare cartier Zona Gării Proiect

Reparaţii capitale cămine Culturale sate aparţinătoare

Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală Masura 3.2.2. Renovarea şi dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii culturale.

500.000 Reabilitare clădiri – creşterea calităţii actului cultural

Proiect

Canalizare menajeră oraş, cartiere şi sate aparţinătoare

POS Mediu Axa prioritară 1 – Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată

12.000.000 Înlocuire reţea veche şi extindere reţea spre alte cartiere şi sate

Proiect

4

aparţinătoareReproiectare staţie epurare POS Mediu Axa prioritară 1 – Extinderea şi modernizarea

infrastructurii de apă şi apă uzată15.000.000 Lucrări de construcţie şi

tehnologizare , pentru epurarea apelor uzate, în scopul protejării şi conservării mediului

Proiect în execuţie

4

5.2. Proiecte la stadiul de concept

Proiect Posibile surse de finantare Valoare estimativă

(lei)

Descriere şi utilitate Stadiul actual

Alimentare cu apă oraş, cartiere şi sate aparţinătoare

POS Mediu Axa prioritară 1 – Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată

10.000.000 Realizarea aducţiunii de apă, si a reţelei de distribuţie către populaţie

Concept

Reabilitare trotuare, alei, podeţe POR 2007-2013 Axa prioritara 2 Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale Reabilitarea şi modernizarea retelei de drumuri judeţene, străzi urbane

2.500.000 Refacerea trotuarelor şi aleilor pietonale în tot oraşul

Concept

Extindere iluminat public POR 2007-2013 Axa prioritara 1 Sprijinirea Dezvoltării Durabile a oraşelor potenţiali poli de creştere.1.2.- Reabilitarea infrastructurii urbane şi ămbunătăţirea serviciilor urbane inclusiv transportul public urban.

200.000 Modernizarea sistemului actual de iluminat pe străzi, şi extinderea acestuia pe cartiere şi sate aparţinătoare

Concept

Construcţie locuinţe sociale ptr tineri

POR 2007-2013 Axa prioritara 3 Îmbunătăţirea infrastructurii sociale regionale şi locale.(3.2.Reabilitarea /modernizarea/dezvoltarea /echiparea serviciilor sociale).

11.000.000 Construcţie blocuri de locuinţe ptr tineri

Concept

Centru de îngrijire persoane vârstnice

POR 2007-2013 Axa prioritara 3 “Îmbunătăţirea infrastructurii sociale”

200.000 Reabilitare clădire şi dotări

Concept

4

3.2.Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea/echiparea infrastructurii serviciilor sociale

Centru de îngrijire copii POR 2007-2013 Axa prioritara 3 “Îmbunătăţirea infrastructurii sociale” 3.2.Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea/echiparea infrastructurii serviciilor sociale

200.000 Reabilitare clădire şi dotări

Concept

Adăpost temporar pentru persoane aflate în dificultate

POR 2007-2013 Axa prioritara 3 “Îmbunătăţirea infrastructurii sociale” 3.2.Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea/echiparea infrastructurii serviciilor sociale

200.000 Reabilitare clădire şi dotări

Concept

Reabilitare si modernizare scoli POR 2007-2013 Axa prioritara 3 “Îmbunătăţirea infrastructurii sociale” 3.4. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea infrastructurii educaţionale

3.000.000 Reabilitare clădiri, dotări săli de clase, achiziţie echipamente specifice / profil.

Concept

Construcţie şcoală primară sat Broşteni

POR 2007-2013 Axa prioritara 3 “Îmbunătăţirea infrastructurii sociale” 3.4. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea infrastructurii educaţionale

1.500.000 Construcţie nouă clădire + dotări

Concept

Amenajare parcuri şi spaţii verzi POR2007-2013 Axa prioritara 1 Sprijinirea dezvoltării urbane durabile – potenţiali poli de creştere.1.1. Planuri integrate de dezvoltare urbană.

100.000 Reamenajarea parcurilor, amenajarea de noi spaţii verzi.

Concept

Înfiinţare centru de informare pentru cetăţeni

POR 2007-2013 Axa prioritara 4 Sprijinirea mediului de afcaceri regional si local.(4.1. Reabilitarea/extinderea/construirea cladirilor pentru activitati de productie şi prestari servicii

150.000 Reabilitare spaţiu, amenajări, dotări, etc

Concept

4

Înfiinţare centru de afaceri POR 2007-2013 Axa prioritara 4 Sprijinirea dezvoltarii mediului de afaceri regional şi local 4.1 Dezvoltarea structurilor de sprijinirea a afacerilor de importanţă locală şi regionala

1.000.000 Construcţie clădire, dotări, etc

Concept

Reabilitare clădiri monumente istorice

POR 2007-2013 Axa prioritara 5 “Dezvoltarea durabila si promovarea turismului” (5.1. Restaurarea şi valorificarea durabila a patrimoniului)

800.000 . Conservarea patrimoniului cultural istoric. Repunerea în circuitul socio-cultural a obiectivului

Concept

Amenajare centru istoric al oraşului

POR 2007-2013 Axa prioritara 5 “Dezvoltarea durabila si promovarea turismului” (5.1. Restaurarea şi valorificarea durabila a patrimoniului

300.000 Reabilitare trotuare, pavaje, infrastructura parc central.

Concept

Amenajare parc de distracţii pentru copii

POR 2007-2013 Axa prioritara 5 “Dezvoltarea durabila si promovarea turismului” (5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism în vederea valorificării resurselor naturale şi creşterii calităţii serviciilor turistice.

200.000 Infrastructură parc, dotări, amenjări

Concept

Amenajare patinoar POR 2007-2013 Axa prioritara 5 “Dezvoltarea durabila si promovarea turismului” (5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism în vederea valorificării resurselor naturale şi creşterii calităţii serviciilor turistice.

1.800.000 , Lucrări de construcţie şi amenajări

Concept

Reabilitare si amenajare stadion POR 2007-2013 Axa prioritara 5 “Dezvoltarea durabila si promovarea turismului” (5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism în vederea valorificării resurselor naturale şi creşterii calităţii serviciilor turistice.

150.000 Lucrări de amenajare, finisaje şi dotări

Realizare bază de agrement, POR 2007-2013 Axa prioritara 5 “Dezvoltarea 1.600.000 Construire, amenajare Concept5

bazin de înot, etc. durabila si promovarea turismului” (5.2. Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism în vederea valorificării resurselor naturale şi creşterii calităţii serviciilor turistice.

spaţii, baze de agrement, bazin înot, etc.

5

Capitolul VI. ANALIZA ALTOR POTENŢIALE SURSE DE FINANŢARE

Plecând de la premisa necesităţii atragerii de fonduri în zonă, prezentul studiu nu a luat în calcul sumele care stau la dispoziţia autorităţilor locale, alocate în cadrul bugetelor anuale, considerând că acestea sunt, deja, mai mici decât sumele necesare pentru rezolvarea nevoilor reale din teritoriu.

Pe perioada derulării studiului s-a constatat inexistenţa fondurilor alocate de autorităţile locale pentru proiectare, fapt care duce la lipsa studiilor structurale şi la un grad redus de propuneri mature existente în zonă. Lipsa studiilor alături de slaba promovare a oportunităţilor existente face ca zona să prezinte un grad scăzut de interes pentru potenţialii finanţatori privaţi şi deci la un grad scăzut al fondurilor atrase în zonă.

Studiind lista posibilelor surse de finanţare, până de curând, se putea face afirmaţia că zona a fost marginalizată din punct de vedere al donărilor internaţionale.

Din fericire, problemele legate de izolarea internaţională a fostei RSF Iugoslavia au început să intre pe făgaşul normalizării, în prezent colaborarea cu Serbia devenind din ce în ce mai activă.

În consecinţă, în afara fondurilor structurale, au putut fi identificate ca posibile surse de finanţare a proiectelor cu relevanţă pentru dezvoltarea socio-economică a zonei din jurul localităţii Oraviţa, altele decât investiţiile directe făcute de investitori, următoarele:

Programul de bună vecinatate Serbia-România Programul LIFE Natura şi LIFE Mediu Fonduri alocate de Guvernul României, (în cadrul programelor speciale) Fonduri alocate de Consiliul Judeţean Fonduri particulare şi fonduri atrase de la populaţie Împrumuturi bancare

Aceste surse de finanţare pot fi accesate doar în anumite condiţii şi doar prin asigurarea cofinanţării (în procente care diferă de la program la program) de către autoritatea care se ocupă de implementarea şi managementul proiectului.

Obiectivele finanţate diferă de fiecare finanţator iar fondurile pot fi accesate şi folosite doar cu respectarea condiţiilor de prezentare a proiectului şi a termenelor impuse de program sau de sursa de finanţare.

Trebuie subliniat faptul că în timpul efectuării studiului s-a constatat că, în marea lor majoritate, „proiectele” se află în stadiul de idee de proiect, iar în cazul proiectelor care au „studii de fezabilitate” întocmite este vorba de studii vechi care necesită reactualizare.

Programul de buna vecinatate Serbia-Romania

O altă importantă sursă de finanţare a proiectelor, posibil de implementat în zona analizată, având în vedere situarea lor geografică sunt finanţările acordate proiectelor de cooperare transfrontalieră, la graniţa cu Serbia - Programul de bună vecinătate Serbia-România

Pentru accesarea acestor fonduri proiectele trebuie revăzute şi regândite în aşa fel încât ele să capete o componentă de cooperare internaţională şi trebuie identificaţi parteneri din Serbia, în conformitate cu condiţiile prezentate în cadrul programului PHARE CBC, în perspectiva multianuală 2004-2006, cu care acestea să fie puse în practică.

În cadrul programului, costurile pentru pregătirea proiectelor şi întocmirea cererilor de aplicaţie nu sunt eligibile, ele trebuind să fie suportate de autoritatea care întocmeşte cererea de finanţare, (în această categorie întră proiectele de execuţie, studiile de fezabilitate, planurile de afaceri, costurile cu taxele şi autorizaţiile necesare) valoarea totală a proiectelor putând să fie determinată cu exactitate doar după întocmirea studiilor mai sus amintite.

Cu titlu de exemplu, si doar dupa verificarea eligibilitatii (ghidului finantatorului), sunt enumarate cateva posibile proiecte ce s-ar putea realiza cu parteneri sârbi:

Reabilitare Spital Oraviţa Reabilitare Spital MarilaCentru de îngrijire persoane vârstniceAdăpost temporar pentru persoane aflate în dificultateÎnfiinţare centru de informare pentru cetăţeniÎnfiinţare centru de afaceriReabilitare clădiri monumente istoriceRealizare bază de agrement, bazin de înot, etc.

Programul LIFE Natura şi LIFE Mediu

Având în vedere situarea localităţi in apropierea Parcului Natural Porţile de Fier şi a existenţei rezervaţiilor naturale din Cheile Nerei şi Munţii Aninei o sursă de finanţare cu relevanţă pentru dezvoltarea socio-economică în zona Clisura Dunării, sunt Programele LIFE Natura şi LIFE Mediu.

Aceste programe permit menţinerea potenţialului turistic nealterat şi exploatarea superioară a acestuia.

Pentru atragerea de fonduri în cadrul Programului LIFE, cu cele două componente, sunt necesare iniţierea unor proiecte în domeniul protecţiei mediului. Dezvoltarea infrastructurii şi a serviciilor în turism putându-se face doar cu respectarea şi transpunerea în practică a legislaţiei şi a

5

politicilor de mediu ale UE, care acordă o atenţie speciala încorporării politicii de mediu în celelalte politici şi pe o dezvoltare durabila în cadrul UE:1

Reproiectare staţie epurare Amenajare parcuri şi spaţii de recreere Înfiinţare centru de informare pentru cetăţeni Amenajare patinoar

Alte fonduri

În cazul proiectelor de infrastructură, indiferent de natura proiectului şi de stadiul (faza) în care acesta se află (sau de problemele specifice pe care le prezintă), pe lângă sursele de finanţare de natură bugetară, care depind în mare parte de surse guvernamentale apoi judeţene şi în ultimul rând de resursele locale, pot fi luate in calcul şi sursele private, prin parteneriatele ce pot fi create în vederea realizării investiţiilor respactive:

Iluminat public – extindere şi modernizare Construcţie locuinţe sociale ptr tineri Centru de îngrijire persoane vârstnice Centru de îngrijire copii Amenajare parc de distracţii pentru copii Amenajare patinoar Realizare bază de agrement, bazin de înot, etc.

1

5

Capitolul VII. Elaborarea de măsuri speciale pentru dezvoltarea zonei Oraviţa şi propuneri pentru atragerea de fonduri în această zonă

Consiliul Local (în colaborare cu Consiliul Judeţean)

În vederea obţinerii de studii de fundamentare şi soluţii concrete urmate de cereri de finanţare Consiliile Locale vor trebui să prevadă, să identifice şi să aloce fonduri pentru :

o întocmirea unor studii de evaluare cantitativă şi de stabilire a condiţiilor optime de punere în valoare a resurselor naturale din zonă (analize speologice, studii geografice, refacerea PUZ-urilor).

o întocmirea unor studii de fezabilitate sau reactualizarea vechilor studii de fezabilitate, care vor putea duce la cunoaşterea nevoilor reale şi concrete pentru fiecare proiect precum şi la stabilirea surselor de finanţare potenţiale ce pot fi accesate.

o Întocmirea de proiecte de execuţie, planuri de afaceri, achitarea costurilor cu taxele şi autorizaţiile necesare urmate apoi de întocmirea cererilor de finanţare.

De menţionat că aceste cheltuieli trebuie efectuate înainte de întocmirea cererilor de finanţare şi nu asigură (garantează) obţinerea finanţării.

o Întocmirea unui portofoliu de proiecte şi de propuneri de proiecte (mature) care să pună în valoare oportunităţile oferite de zonă.

Realizarea unei strategii de promovare a oportunităţilor oferite de zonă şi fiecare localitate în parte

Alocarea de fonduri pentru promovarea oportunităţilor şi pentru implementarea strategiei de promovare.

Identificarea efortului financiar necesar implementării unor propuneri de proiecte şi alocarea de linii bugetare în acest sens pentru:

o acoperirea costurilor pentru pregătirea propunerilor financiare şi întocmirea cererilor de finanţare.

o atragerea de consultanţi sau angajarea în cadrul primăriilor de persoane cu abilităţi în managementul proiectelor.

o asigurarea cofinanţării necesare implementării proiectelor în cazul aprobării finanţărilor.

5

Dezvoltarea resurselor umane şi îmbunătăţirea cunoştinţelor personalului deja angajat – prin accesarea Proiectelor de Dezvoltare a Resurselor Umane, trimiterea personalului la cursuri de specializare şi/sau organizarea de schimburi de experienţă.

5