strategia de dezvoltare locală a oraşului flămânzi - 2008 – 2013 - 2 cuvânt înainte dragi...

Strategia de Dezvoltare Locală a Oraşului Flămânzi

- 2008 – 2013 - 1

SC URBAN-CONSULTING SRL

BOTOSANI

Tel./fax:0331.102.496

Mobil: 0730.084.284

E-mail:[email protected]


- 2008 – 2013 - 2

Cuvânt înainte

Dragi cetăţeni , Odată cu aderarea ţării noastre la Uniunea Europeană vom începe să

scriem o nouă pagină a istoriei noastre. Modul în care vom face acest lucru depinde în primul rând de noi.

Aderarea României la Uniunea Europeană este primul pas pe calea lungă a integrării şi trebuie să valorificăm pe deplin şansele pe care ni le oferă acest moment. De aceea, pentru ca oraşul Flamanzi să devină un loc unde familiile să poată trăi într-un mediu plăcut, modern şi prosper, pentru a asigura un loc mai bun pentru copiii noştri şi un loc în care cetăţenii de toate vârstele să se simtă ca la ei acasă, îmi face o deosebită plăcere să vă fac cunoscută prima Strategie de Dezvoltare a oraşului Flamanzi.

Strategia de dezvoltare a oraşului Flamanzi reprezintă un prim pas spre viitor şi este rezultatul unor activităţi derulate pe parcursul unui an de muncă asiduă, timp în care toţi participanţii s-au preocupat intens de situaţia actuală a oraşului şi de direcţiile viitoare de dezvoltare.

În acelaşi timp, intenţia de a păstra inconfundabila identitate şi moştenirea culturală a oraşului a reprezentat numitorul comun pentru toţi cei implicaţi.

Această strategie nu este o utopie, ci reprezintă o previziune realistă şi un program de dezvoltare a oraşului pentru următorii şase ani de zile. Activitatea a presupus un proces participativ, a urmărit atent identificarea unui echilibru între diferite priorităţi, factori interesaţi şi nevoile comunităţii şi s-a stabilit selectarea principalelor politici şi acţiuni, cu o deosebită importanţă pentru dezvoltarea viitoare a oraşului nostru.

Printre obiectivele pe care mi le-am propus, atunci când am iniţiat acest proiect, aş menţiona stimularea capacităţii de adaptare a cetăţenilor la cultura schimbării, cât şi evidenţierea avantajelor parteneriatului local.

Doresc să mulţumesc tuturor actorilor locali care, prin participarea lor, au făcut posibilă realizarea acestui proiect şi îmi exprim încrederea că ideile cuprinse în Strategia de Dezvoltare a orasului Flamanzi vor contribui la dezvoltarea unui oraş democrat, cu valenţe europene, în spiritul tradiţional local ,pragmatic, eficient şi tolerant care va asigura creşterea calităţii vieţii şi prosperitatea cetăţenilor săi.

Analizele făcute în cadrul acestei strategii, cât şi consultările sau expertiza au fost asigurate de către experţi, iar întâlnirile cu reprezentanţii oraşului au condus la discuţii constructive, care au ajutat la dezvoltarea


- 2008 – 2013 - 3

percepţiei în ceea ce priveşte evoluţia în viitor a rolului pe care îl avem în calitate de reprezentanţi ai administraţiei.

Din dorinţa de a oferi condiţiile necesare unui trai decent pentru cetăţenii noştri, cât şi pentru cei ce doresc să vină în oraşul nostru, Primăria a început demersurile în ceea ce priveşte modernizarea iluminatului public stradal cât şi ambiental, a extinderii reţelei de apă şi canalizare şi a construcţiei unei săli de sport moderne.

Pentru a atrage tinerii, am pus accent pe infrastructura educaţională a oraşului, astfel încât şcolile, Caşa de Cultură şi Biblioteca Oraşului vor reprezenta în anii ce vin centrul preocupărilor noastre. Investiţii importante sunt prevăzute pentru Spitalul Orăşenesc, factor decisiv în sistemul de sănătate al oraşului. De asemenea, avem în vedere refacerea infrastructurii stradale ( atât reabilitarea aducţiunilor de apă cât şi covor asfaltic ), construirea unei noi pieţe publice în locul celei existente, reabilitarea faţadelor la blocuri, cât şi investiţii importante pentru a face din oraşul nostru un punct de atracţie turistică.

Sunt convins că ne veţi însoţi în efortul nostru comun de îmbunătăţire a modului de viaţă, prin participare activă la proiectele elaborate de noi, proiecte care urmăresc transformarea oraşului Flămânzi într-o localitate modernă şi un loc în care copiii noştri să trăiască mai bine.


- 2008 – 2013 - 4


- 2008 – 2013 - 5


- 2008 – 2013 - 6

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE

În contextul dezvoltării locale, STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ (SDL) reprezintă un ghid cuprinzător care exprimă valorile comunităţii şi stabileşte obiectivele de dezvoltare, conturând viziunea asupra viitorului localităţii Flămânzi , indicând direcţii de dezvoltare şi punctând traiectoria evoluţiei prîntr-o succesiune de proiecte ce urmează a se concretiza într-o listă finală de acţiuni. SDL va fi instrumentul de lucru al administraţiei publice locale care va orienta gândirea, decizia şi acţiunea către obiectivele superioare sau către premisele obiectivelor, fără ca pe parcurs să existe abateri datorate urgenţelor sau avantajelor si dezavantajelor ce pot interveni in anumite momente.

1.1 METODOLOGIA DE ELABORARE A SDL PENTRU ORAŞUL FLĂMÂNZI

Pentru a elabora o Strategie de Dezvoltare Locală care să asigure obţinerea rezultatelor calitative şi cantitative aşteptate, procesul de elaborare a fost divizat în etape si acţiuni după cum urmează:

1. Constituire echipa de elaborare a strategiei şi constituire grupuri de lucru Această etapă a inclus prezentări şi dialoguri pe marginea intenţiei Primăriei Flămânzi de a demara elaborarea procesului de planificare strategică urmată apoi de agrearea unui mod de lucru de către toţi factorii implicaţi (personalul administraţiei publice locale şi instituţii publice din oraşul Flămânzi, membrii Consiliului Local Flămânzi , reprezentanţi ai mediului de afaceri local, reprezentanţi ai societăţii civile).

2. Cercetare documenţară în vederea întocmirii profilului socio-economic şi de mediu al oraşului a avut loc in două direcţii:

� cercetarea tehnico-documenţară a situaţiei existente pe plan social, economic, de mediu, cultural, sportiv, comunitar, etc. Această cercetare s-a realizat cu aportul important al tuturor departamentelor şi serviciilor publice coordonate de Primărie, a unor instituţii, ONG-uri şi mediului de afaceri local.

� evaluarea nevoilor si aspiraţiilor comunităţii locale. Acest studiu s-a realizat în trei direcţii de interes: social, economic si environmental, utilizîndu-se un model simplu de sondare a publicului, cu implicarea activă a Primăriei, sectorului nonguvernamental si mediului de afaceri local.

3. Analiza SWOT a oraşului Flămânzi a rezultat ca centralizare a analizelor SWOT pe fiecare element de interes traşat de profilul socio-economic şi de mediu şi anume: elemente generale, elemente de infrastructură, elemente de mediu, elemente sociale, elemente economice, capacitate administrativă şi capacitate de centru zonal de dezvoltare.

4. Stabilirea viziunii de dezvoltare a localităţii, a obiectivelor strategice şi a direcţiilor de dezvoltare a avut ca bază de lucru analiza SWOT centralizată la nivelul oraşului Flămânzi . A fost propusă o viziune de dezvoltare viitoare a comunităţii locale, iar ca instrument de realizare a acesteia, un set de obiective şi direcţii de dezvoltare.

5. Elaborarea planului de acţiuni prin stabilirea de acţiuni şi proiecte punctuale pe direcţiile de dezvoltare propuse. În această etapă, au fost utilizate, ca materiale suport, planurile de investiţii şi programele elaborate de Primăria Flămânzi pe termene scurte si prevederile PUG 1997. Pentru a identifica eventuale planificări care ar putea avea o influenţă asupra dezvoltării oraşului au fost consultate serviciile deconcentrate ale Ministerelor, Autorităţilor Judeţene, Companii Naţionale cu activităţi in zonă. Au fost analizate


- 2008 – 2013 - 7

strategiile naţionale, regionale şi judeţene, pentru a corela obiectivele de la nivel local cu cele de la nivel regional sau naţional.

Acţiunile propuse şi proiectele aferente au respectat prevederile legislaţiei în vigoare, urmărindu-se, în acelaşi timp, respectarea tuturor recomandărilor în sensul planificării unei dezvoltări durabile. Pentru a facilita monitorizarea implementării planului de acţiuni propus a fost elaborat un set de măsuri de evaluare a strategiei de dezvoltare si de revizuire periodică.

6. Aplicarea prevederilor HG 1076/2004, privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri si programe.

7. Finalizarea Strategiei de dezvoltare locală şi adoptarea ei prin Hotărîre a Consiliului Local.

1.2 PROMOVAREA STRATEGIEI LA NIVEL LOCAL, JUDEŢEAN SI REGIONAL

Un important instrument de lucru pe întreaga perioadă de elaborare a SDL a fost planul de consultare a comunităţii locale care a permis implicarea directă a populaţiei. Printr-o serie de activităţi de informare cît şi de sondare a opiniei publice, urmate de activitatea de consultare prin organizarea unei dezbateri publice pe tema proiectului de strategie, s-a iniţiat, pe plan local, un permanent parteneriat ce va permite participarea comunităţii pâna in cele mai înalte nivele de decizie.

Acest plan de consultare a permis prelucrarea proiectului de strategie iniţial astfel încât acesta să poată fi asumat de intreaga comunitate locală.

Strategia locală va sta la baza elaborarii Stategiei economico-socială 2007-2013 a judeţului Botoşani si reprezintă punctul de plecare pentru promovarea proiectelor de investiţii multidisciplinare si realizarea unei proiectii privind posibilitatea asigurarii finanţării acestora.


- 2008 – 2013 - 8

CAPITOLUL 2 PROFIL SOCIO-ECONOMIC ŞI DE MEDIU AL ORAŞULUI FLĂMÂNZI

2.1 SCURT ISTORIC

Oraşul Flămânzi are o istorie bogată fiind atestată documentar încă din secolul XVI, insă

s-au găsit vestigii arheologice care dovedesc aşezări pe acest teritoriu încă din epoca primitivă şi antică .

Anul 2005 a fost un an jubiliar când s-a sărbătorit 400 de ani de atestare documentară a localităţii .

Totuşi localitatea s-a făcut cunoscută atât în ţară cât şi în străinătate ca fiind locul de unde a izbucnit marea răscoală ţărănească din anul 1907, devenind simbolul setei de dreptate a ţăranului român.

Documente ale acestui eveniment se găsesc atât în miniexpoziţia din cadrul consiliului local cât mai ales la Muzeul din Botoşani şi Arhivele statului din Botoşani şi Iaşi, precum şi la Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi.

Din Flămînzi –Monografie

de Petru Munteanu- (legendă) fost învăţător al şcolii

„În negura trecutului, pe la domnia lui Alexandru cel Bun, prin văile Miletinului, Stahnei şi

Turbatei şi cât ţineau pădurile adânci stăpânea o mlădiţă din os domnesc, măritată cu tabuci, boier în sfatul ţării. Îşi făcuseră caşa sub poala codrului şi venea aici din primăvară până-n toamnă, la aer curat, fiind o fiinţă firavă şi plăpândă. Satele erau rare, departe de drumurile bătute, ca cel dintre Hirlau şi Târgul lui Botoş. Se mutaseră prin râpi, pe la marginea codrilor pustii şi nepătrunşi, încă mai demult, de frica hoardelor. Chiar la vale de acea casă a stăpânei, unde venea însoţită de fiica ei Nasta, urma o silişte veche părăsită, iar Uricenii se ţineau mai încolo, ca şi alte aşezări. Mult se preumbla stăpâna cu fiica ei prin dumbrăvi şi poale de pădure, îmbătându-se de cântecul păsărilor şi de mireasma florilor. Nasta creştea ca din apa, se întrecea cu mierla şi cu privighetoarea, alerga după brebenei, lăcrămioare şi câte altele, spre bucuria desăvârşită a mamei sale-care bucurie se zice că i-ar fi lungit zilele s-o vadă şi fata de măritat-un trandafir scăldat în soare. Frumoasă era cu osebire joacă însufleţită a fetei cu un băiat din Uriceni, prin siliştea uitată, rămasă parcă anume pentru închipuirea lor. Aşa frumoaşa, ca ajungând ei la vremea când sufletul se deschide iubirii, au simtit şi au înţeles că nu se vor putea despărţi niciodată. Venea toamna cu plecarea la târg a boiereselor, cu plecarea sorocită la oaste a flăcăului. Şi asta nu se putea nici suferi, nici opri, căci Ion-pe cât de iscusit şi îndrazneţ, pe atat de doborât era în inima lui de soarta hărăzită.Presimţea, se vede, că nu-i întoarcere.Iubirea, ca ceva scump, ghiceşte de multe ori primejdia.Frumoaşa Nasta ştiu că aşa este şi-o vor prinţi din alte ţări îndepartate, ca şi fiii de mamă, viţă din os domnesc, ce se şi stinse din viaţă după puţină vreme. Mult îi era dragă Nasta, spătarului Coman, care era neîntrecut în luptele cu cavalerii teutoni.Numai iată, a venit şi el s-o ceară de nevastă. Nasta i-a spus că ar fi mândră să se însoţească cu asemenea viteaz, însă mai întâi ar trebui să iasă din doliu după moartea mamei, cum


- 2008 – 2013 - 9

e obiceiul pământului.La asemenea vorbe, spătarul n-avea de ce să se supere, dar când timpul a trecut, s-a înfăţişat din nou la peţit. Tatăl i-a poruncit fetei că de-acum i-a venit vremea şi trebuie să se supună. Nasta însa i-a mărturisit hotărârea şi binecuvântarea mamei, că-i pare tare rău, dar inima sa e dată oşteanului Ion Starcea, ţăran sărman de pe moşia lor, însă vrednic în oaste ca alţi viteji. - Ai îndrăznit să încalci rânduielile, şi asta cât ai stat în preajma mamei tale! Cum ţi-ai îngăduit asemenea faptă? s-a mâniat boierul. -Am ascultat chemarea inimii. Mama, sărmana, a preţuit că dragostea noastră-i mai mare ca stânca şi mai presus decât orice. Atunci,Tabuci s-a gândit să-i despartă, lucru care s-a săvârşit fără zăbavă. Astfel, Ion Starcea nu s-a mai întors la oaste. Ba s-a zvonit că ar fi fugit în lume cu o frumoasă fată de curtean. Zadarnic îl aştepta Nasta şi ochii ei nu se uscau de lacrimi. Din nou a venit Coman la peţit. Şi iarăşi Tabuci i-a cerut fetei ca să-l urmeze. Dar Nasta, nu şi nu! Mai bine se omoară. Iar dacă a vazut că nu-i chip, şi-a luat o bocceluţă cu lucruri şi-a plecat de la caşa boierului. Dar unde să se ducă, decât la siliştea şi conacul mamei? Făcu cercetare la părinţii lui Ion, dar nici aceştia nu-i ştiau de urmă. Mai apoi oamenii au văzut-o pe Nasta trecând cu un copil de mână. Dacă a intrat la caşa lui Starcea, au zis ei ca voinicutul e din neamul lor, că prea aduce cu Ion, oşteanul. Iar mai pe urmă s-a aflat că Ion a lui Starcea a murit ca un viteaz într-o bătălie cu cavalerii teutoni, unde în mare taină a fost trimis prin mijlocirea boierului Tabuci. Nasta a chemat săracii de pretutindeni, să le dea loc de casă şi pământ.Dar au venit numai flămânzii şi goii satelor. Iar până ce-au izbutit să-nalte satul, cadeau pe drumuri leşinaţi de foame. Flămânzii le-a zis lor lumea, că aşa erau. Şi tot Flăminzi i-au spus şi aşezării, până azi.”

2.2 ELEMENTE GENERALE ELEMENTE DE IDENTITATE ŞI VALORI

Oraşul Flămânzi , nume de referinţă, simbol al spiritului de dreptate a ţăranului român, este situat în partea de sud a judeţului Botoşani, pe cursul mijlociu al râului Miletin, având ca vecini comunele: Copălău, Prăjeni, Frumuşica şi Hlipiceni.

Localitatea Flămânzi este situată în partea de nord-est a ţării, la 25 km de Botoşani (reşedinţă de judeţ), la 100 km de oraşul Iaşi.

Ca poziţie strategică localitatea este aşezată de-a lungul drumului european E58 care este, de fapt, principala arteră rutieră care leagă judeţul Botoşani de judeţele din sud şi mai ales de judeţe Iaşi, Bacău, Vaslui, Neamţ.

Localitatea se întinde pe o suprafaţă de peste 10.000 ha în care sunt cuprinse atât terenurile agricole pe care se cultivă cereale, plante tehnice, oleaginoase, vii, păşuni şi imaşuri cât şi peste 1.700 ha de pădure.

Ca număr de locuitori oraşul Flămânzi este considerat a fi a treia localitate din judeţ având peste 12.000 de suflete dispuse atât în oraşul Flămânzi cât şi în satele aparţinătoare Chiţoveni şi Prisăcani.

Oraşul nostru poartă acelaşi nume de la începuturile sale, folosindu-se foarte rar în unele documente istorice şi denumirea de satul Flămânda.


- 2008 – 2013 - 10

Cu privire la numele de Flămânzi , suntem siguri că este vorba de localitatea noastră, nemaifiind o altă localitate cu acelaşi nume în întreaga ţară .

În ceea ce priveşte numele de Flămânda, înseamnă tot localitatea Flămânzi , pentru că în fiecare document istoric este menţionat că face parte din ţinutul Hârlău, fără a se face astlel vreo confuzie cu localitatea Flămânda existentă în judelui Dolj.

Primul document care pomeneşte numele satului Flămânzi , cu toate că satul este cu mult mai vechi decât atestarea sa documentară , datează din 4 septembrie 1605, scris în limba slavonă, în cancelaria voievodului Ieremia Movilă, cu două peceţi aplicate, rupt şi prost conservat, în text existând multe locuri albe.

Denumirea satului ar proveni, se spune din bătrâni, din împrejurarea că oamenii aşezaţi pe vechea silişte la adăpostul pădurii, cu terenuri mănoase în apropiere, veniţi din alte părţi, apelau la început pentru a se gospodări la ajutoarele satelor vecine, mai vechi, fiind consideraţi de către aceştia ca "Flămânzi ", denumire rămasă ulterior satului.

Oraşul Flămânzi are o istorie bogată fiind atestată documentar încă din secolul XVI, anul 2005 fiind un an jubiliar când se sărbătoresc 400 de ani de atestare documentară a localităţii, dar pe teritoriul ei s-au găsit vestigii arheologice care dovedesc aşezări pe acest teritoriu încă din epoca primitivă şi antică. Totuşi localitatea s-a făcut cunoscută atât în ţară cât şi în străinătate ca fiind locul de unde a izbucnit marea răscoală ţărănească din anul 1907, devenind simbolul setei de dreptate a ţăranului român. Documente ale acestui eveniment se găsesc atât în miniexpoziţia din cadrul consiliului local cât mai ales la muzeul din Botoşani şi arhivele statului din Botoşani şi Iaşi, precum şi la Universitatea Al. I. Cuza din Iaşi.

Datorită importanţei geostrategice (fiind situat la egală distanţă de oraşele Botoşani şi Hârlău şi pe principala arteră de comunicaţie cu celelalte judeţe) cât mai ales istorice, fosta comună a devenit oraş în anul 2004, în baza prevederilor Legii nr. 81/2004, promulgată prin Decretul nr. 182 / 2004 şi este compus din fostele sate, Flămânzi, N. Bălcescu şi Poiana, actualmente cartiere ale oraşului şi satele aparţinătoare Chiţoveni şi Prisăcani.

Noţă :Facem menţiunea că în prezentul document se fac referiri în diferite capitole s-au diferite prezentări ale situaţiei existente , ,, la aglomerări umane , localiăţi , sate ,etc .,,- Poiana , Cordun etc. , care sunt în acest moment cartiere ale oraşului Flămânzi , pentru a exista o corelare cu alte documente elaborate la nivel judeţean , spre exemplificare : Master Planurile din sectorul apă şi din sectorul deşeuri .


- 2008 – 2013 - 11

2.3 CADRUL GEOGRAFIC

2.3.1 CARACTERISTICA FIZICO-GEOGRAFICĂ

Oraşul Flămânzi este unul dintre locurile cu deosebită rezonanţă istorică, ce marchează linia vestică a Câmpiei Moldovei la contactul cu Podişul Sucevei situată în nord-estul României, în sudul judeţului Botoşani, la întâlnirea Câmpiei Moldovei cu dealurile înalte ale Siretului. Se învecinează la nord şi vest cu comunele Copălău şi Lunca, la est cu comuna Plugari, din judeţul laşi, iar la sud cu comunele Frumuşica şi Prăjeni.

Oraşul Flămânzi cuprinde următoarele cartiere: Flămânzi , Cordun, Poiana, Nicolae Bălcescu ,satele Chiţoveni şi Prisăcani .

2.3.1.1 AŞEZAREA GEOGRAFICĂ, LIMITE, SUPRAFAŢĂ

Aşezată la marginea de vest a Câmpiei Jijiei Interioare şi a Bahluiului, oraşul Flămânzi cuprinde o bună parte din Depresiunea de contact, Frumuşica.

Este una dintre localităţile ce marchează linia vestică dintre Câmpia Moldovei la contact cu Podişul Sucevei. Prin centrul oraşului trece Drumul European E58 care leagă oraşele laşi – Botoşani - Suceava, şosea asfaltată, precum şi varianta spre Plugari – laşi, în parte modernizată.

Centrul oraşului Flămânzi se află la intersecţia paralelei de 47° 33' latitudine nordică şi a Meridianului de 26° 55' longitudine estică. Teritoriul oraşului Flămânzi , de forma unui patrulater neregulat, orientat vest-est, are o suprafaţă de 108,8 Km2, (10. 870,69 ha).

Teritoriul oraşului Flamînzi, ca de altfel al întregului judeţ, alcătuit din formaţiuni sedimentare, nu se remarcă prin bogăţia unor resurse de prin ordin. Pentru trebuinţele locale se exploatează calcare eolitice, gresii calcaroase, microconglomerate cuarţifere, având întrebuinţare la temelia caselor, construcţia de beciuri, fântâni, etc.

În trecut acestea erau folosite pentru obţinerea pietrelor de moară şi a râşniţelor. Argilele sunt cele mai răspândile, fiind utilizate pentru obţinerea cărămizilor şi chirpicilor. Huma de culoare vânăt-albăstruie, sarmaţiană, îşi păstrează mult timp culoarea şi poate fi grupată în categoria pământurilor colorate. Bătrânii o mai folosesc ca înlocuitor al varului.


- 2008 – 2013 - 12

2.3.1.2 CLIMA ŞI PRECIPITAŢIILE

Întreg teritoriul ţării, îndeosebi partea de est, se află în zona climei temperat conţinentale de nuanţă excesivă.

Oraşul Flămânzi are o climă temperat conţinentală, fapt datorat influentei directe a maselor de aer conţinental de origine estică, care, în general iarna sunt uscate şi reci iar vara sunt calde, uneori foarte calde, si uscate.

Teritoriul oraşului, situat in zona de contact a două unităţi geomorfologice şi fizico-geografice (Dealul Mare Hârlău şi Câmpia Moldovei), are trăsături climatice comune cu aceste teritorii, dar şi unele caractere proprii. Aceste caractere proprii sunt determinăte de aşezarea geografică, de configuraţia şi orientarea formelor de relief, de diferenţele de altitudine şi mai ales de dinamica generală regională şi locală a atmosferei care favorizează producerea foenizării aerului în jumătatea vestică a oraşului.

Aceste condiţii imprimă climei o nuanţă răcoroasă, cu ierni prelungite şi uneori cu deficit de precipitaţii.

Ele sunt favorabile culturii cerealelor, florii soarelui, sfeclei de zahăr si a viţei de vie. Partea estică a localităţii noastre constituie domeniul culturii cerealelor, iar fâşia de contact este domeniul viilor si pomilor fructiferi, în timp ce vestul şi nord-vestul rămâne domeniul codrului.

Modificarea la suprafaţa oraşului a factorilor climatogeni în ansamblul lor şi asociaţia lor în timp determină modul de variaţie a elementelor climei (temperatura, precipitaţiile şi vântul).


- 2008 – 2013 - 13

Temperatura medie anuală a oraşului Flămânzi este de 8,9° C. Izoterma de 9° C urmăreşte aproximativ înălţimile de 120 m din câmpie, iar cea de 8,5° C trece prin vestul şi nord-vestul oraşului. Odată cu creşterea altitudinii temperatura scade, atingând, la peste 350 m, valori mai mici de 8°C. Vecinătatea dealurilor mai înalte favorizează stratificarea aerului rece in şesul Miletinului, al Bahnei şi al Oricenilor, mai ales noaptea. Temperatura maxima absolută a fost de +30.4°C, la 7 august 1952, iar minima absolută în ianuarie 1954 şi februarie 1929 de -29°C, ceea ce dă o amplitudine termică absolută de 68,4°C.

Numărul zilelor cu temperaturi de vară (25°C) este de aproape 60 anual, iar al zilelor cu temperaturi tropicale (30°C) este de circa 12 anual. Numărul zilelor cu îngheţ (sub 0° C) este de 120-130. Temperaturile coborâte de iarnă, primăvară şi toamnă favorizează apariţia brumelor, care pot avea consecinţe grave pentru agricultură, când apar prea devreme toamna, sau prea târziu, primăvara. Primele brume la Flămânzi sunt semnalate în prima decadă a lunii octombrie şi apar pe şesuri , ultimele brume se produc in prima decadă a lunii aprilie. Numărul mediu al zilelor cu brumă este de 20 - 30 pe an.

Precipitaţiile atmosferice constituie sursă principală de apa pentru oraşul Flămânzi , ca pentru întreg Podişul Moldovei, iar cunoaşterea variaţiilor cantitative şi calitative, în timp şi spaţiu, prezintă o deosebită importanţă practică.

Cantitatea medie anuală de precipitaţii căzute este de 525 mm, Izohieta de 500 mm atinge estul oraşului, iar cea de 550 mm trece prin vest şi nord - vest. Faţă de această medie se observă variaţii însemnate între anii ploioşi şi cei secetoşi. Cel mai ploios an a fost 1912, cu 1.014 mm, iar cel mai secetos 1907, cu 214.5 mm. fiind cea mai mică din tot secolul, în Câmpia Moldovei.

Luna cu cele mai mari cantităţi de precipitaţii este iunie (78.4 mm), iar cea cu cele mai mici este februarie (18.1 mm). Cea mai mare cantitate de precipitaţii cade vara (38.6 %). iar cea mai mică iarna (11 %).

Existenţa unei dinamici atmosferice sporite, mai ales în şesul Miletinului şi al afluenţilor săi, pe culmile dealurilor din câmpie şi cele care străjuiesc depresiunea de contact, esle un indiciu că s-ar putea construi câteva centrale eoliene de folosinţă locală. Folosirea energiei eoliene este avantajoasă între orele 9 - 18 când viteza vântului este maximă: în mai - octombrie. Vitezele medii sunt de 2 - 3 ori mai mari. Furtunile sunt rare, cele mai mari înregistrând 25 - 35 m/s.

Din cele arătate se pot distinge următoarele subunităţi climatice:

� climatul dealurilor înalte; � climatul depresiunii de contact Flămânzi - Frumuşica; � climatul câmpiei colinare Prăjeni - Todireni.

2.3.1.3 HIDROGRAFIA ORAŞULUI FLĂMÂNZI

Teritoriul oraşului Flămânzi , ca de altfel al întregului judeţ, are o reţea hidrografică deficiţară , datorită climatului conţinental cu nuanţe excesive şi a celorlalte condiţii fizico - geografice. Sursă principală de alimentare a unităţilor acvatice o constituie precipitaţiile, iar cel mai important consumator îl formează evapotranspiraţia.


- 2008 – 2013 - 14

Caracteristica principală a pânzei freatice de pe teritoriu oraşului este bogăţia sa în apă şi existenţa stratului acvifer aproape de suprafaţă (5 - 8 m). Renumite pentru potabililalea lor sunt izvoarele captate, care curg continuu sub formă de şipot, în dealurile Ţiganca, Stahna. Holm şi Velniţa. Asemenea strate acvifere se află la baza orizonturilor de gresie. Impresionează numărul mare de fântâni, cele din şesuri iar când precipitaţiile sunt abundente, devin impracticabile.

Reţeaua de râuri şi pâraie este formată din râul Miletin şi afluenţii lui. Milelinul este al treilea afluent important al Jijiei, pe dreapta acesteia. Izvorăşte din sud - vestul oraşului Botoşani, din delurile Baisa, Bârda şi Crivăţ. Pe teritoriul oraşului Flămânzi curge pe distanţa de 15 km. Lăţimea albiei majore este variabilă, atingând până la 1000 m la Prisăcani si este inundabilă la ploi mari. De la izvor până la vărsare în Jijia (Vlădeni, judeţul laşi) are o lungime de 87 km. Cursul mediu şi inferior al acestui râu este rectificat. Albia minoră are o adâncime variabilă 0,5 - 3 m, iar lăţimnea de 2 - 3 m.

Pe teritoriul oraşului sunt puţine iazuri, totalizând aproape 14 ha. lazul Novaci, a fost secat după 1989, cel mai important rămânând lazul Îvăşcoaia, în Şesul Bahnei, cu o suprafaţă de 7,5 ha şi o adâncime de 4,5 m. În Valea Budăi, pe un afluent al Pârâului Valea Rea, s-au amenajat două iazuri pentru adăpatul vitelor. La Novaci, pe Pârâul Chisălău s-a reamenajat barajul şi apele sunt în curs de acumulare. De importanţă locală sunt micile acumulări pe pârâiele Stahna, Tulburea, Fundoaia, Voloca.

2.3.1.1 ELEMENTE BIOGEOGRAFICE

FLORA

Sub raport fitogeografic, pe teritoriul oraşului Flămânzi se interferează elemente central-europene specifice pădurilor şi cele europene, specifice stepelor si substepelor conţinentale.

Dacă în trecut influienţele climatice central - europene favorizau dezvoltarea fagelelor şi gorunetelor, fiind dominante în vestul şi nord – vestul oraşului, în ultimele secole, datorită unui proces de uşoară aridizare naturală a climei, accentuat şi de intervenţia omului, a avut loc o inaintare spre vest şi nord - vest a stepei şi silvostepei, în dauna pădurii.

Pe teritoriul oraşului nostru se disting trei zone de vegetaţie: zona de pădure, silvostepa şi stepa.

Zona de pădure ocupă nordul şi nord - vestul oraşului favorizată de un climat mai umed şi mai răcoros şi de soluri argiloiluviale (cenuşii ).

Este bine reprezentată de subzona fagului. Pe lângă fag, gorun şi stejarul pedunculat, mai cresc carpenul, jugastrul, teiul alb, teiul cu frunza mare, arţarul, paltinul, frasinul, plopul alb, sorbul, părul pîdureţ, mărul pădureţ, cireşul păsăresc. Dintre arbuştii care cresc aici cităm: alunul, sângerul, lemnul câinesc, păducelul, măceşul, porumbarul, călinul, socul. Dintre plantele agăţătoare şi volubile amintim: curpănul de pădure şi hameiul. Pe ramurile stejarului parazitează vâscul.

Zona silvostepei este în continuarea zonei de pădure, acoperind dealurile de sub 250 m. Contientalismul climatului creşte, cu cernoziomuri levigate şi soluri cenuşii de pădure. Prin intervenţia omului peisajul natural a suferit transformări. În pădure predomină gorunul, nelipsind


- 2008 – 2013 - 15

carpenul, teiul, cireşul sălbatic. Arbuştii sunt pretutindeni, la fel pajiştea cu asociaţii de plante de stepă.

Zona de stepă ocupă suprafeţe restrânse ca nişte fâşii, rar se întâlneşte vegetaţia primară, locul ei fiind luat de culturile agricole care se dezvoltă pe soluri aluviale şi molice.

Vegetaţia naturală este complex valorificată de om, menţionăm diversitatea şi bogăţia plantelor medicinale şi melifere.

Pe teritoriul comunei nu s-au identificat specii de plante de interes comunitar care sa necesite declararea Ariilor Speciale de Conservare.

Exploatarea pădurilor proprietate de stat cit si a celor particulare se face in conformitate cu prevederile amenajamentelor silvice, intocmite pe o perioada de 10 ani.

In luminisurile din paduri sau in jurul lor, apar frecvent arbusti de tipul: Cornus mas (corn), Cornus sanguinea (singer), Crataegus monogyna (paducel), Prunus spinosa (porumbar), Rosa canina (trandafir salbatec).

Amintim citeva din speciile floristice din fondul forestier, unele incluse in lista rosie naţionala: Galanthus nivalis, nominalizata in Directiva Habitate si in OG 57/2007, Lalea de pădure (Tulipa bioborsteiniana), Viola odorata.

Menţionăm si alte specii din flora salbatica: Lemna minor (lintita), Ranunculusacer (floarea brosteasca), Asparagus tenuifolius (umbra iepurelui), Pulmonaria officinalis (mierea ursului).

Recoltarea plantelor medicinale si a fructelor de pădure din fondul forestier se face in baza autorizaţiei de mediu, a studiilor de resursă intocmite de ICAS, avizate de Comisia de Ocrotire a Monumentelor Naturii.

Recoltarea plantelor salbatice pentru folosinta proprie (plante medicinale) se face in cantitati mici fără a afecta flora spontană.

FAUNA

Pe suprafaţa localităţii Flămânzi se întrepătrund cele două provincii faunistice: provincia central-europeană sau dacică în vest, nord-vest cu o faună corespunzătoare pădurilor de foioase şi provincia sarmato-pontica în partea estică şi sud-estică cu o faună specitică stepei şi silvostepei.

Fauna pădurilor de foioase şi-a restrâns arealul datorită reducerii suprateţelor de pădure.

Pe suprafaţa localităţii Flămînzi nu sunt identificate situri Natura 2000 sau arii naturale protejate.

Teritoriul oraşului Flămânzi nu deţine habitate de interes comunitar nominalizate in Directiva Habitate si de asemenea nu este o zona de interes pentru speciile de fauna salbatica de interes comunitar .

1. MAMIFERE

Dintre mamifere sunt bine reprezentate speciile de interes cinegetic: Capreolul capreolus (căprioara), Sus scrofa (mistreţul), Vulpes vulpes (vulpea), Meles meles (bursucul – viezurele), Lepus europaeus (iepurele), Putorius putorius (dihor), Martes martes (jder de copac), Mustela nivalis (nevastuica), Ondatra zibethica (bizam), (specii nominalizate in anexa nr. 5B a Ordonantei


- 2008 – 2013 - 16

nr 57/2007 „specii a caror prelevare din natura si exploatare fac obiectul unor măsuri speciale de management”)

Fondul de vânătoare Flămânzi este gestionat de AJVPS Botoşani. Desfăşurarea acţiunilor de vânătoare se realizează cu autorizaţie de mediu , in baza Ordinului emis de MADR cu avizarea cotelor de recolta pe sezonul de vânătoare, după evaluarea efectivelor de gestionarul fondului de vânătoare.

Speciile de mamifere de interes cinegetic sunt:

Nr. crt. Specia de vânat 1 Căprior (Capreolus capreolus) 2 Cerb comun(Cervus elaphus) 3 Mistreţ (Sus scrofa) 4 Iepure (Lepus europaeus) 5 Viezure (Meles meles) 6 Vulpe (Vulpes vulpes) 7 Jder de copac (Martes martes) 8 Jder de piatra(Meles meles) 9 Dihor comun (Putorius putorius) 10 Nevăstuică (Mustela nivalis) 11 Hermelină (Mustela erminea) 12 Bizam (Ondatra zibethica)

2.AVIFAUNA

Zona locali tăţi i Flămânzi nu este o zonă cu densitate mare a specii lor avifaunist ice de interes comunitar .

Dintre specii le protejate de interes naţional amintim specii le de păsări ca: Dendrocopos medius(ciocanitoare de stajar), Motacil la sp(codobatura), Athene noctua(cucuveaua), Upupa epops(pupaza). Specii le de interes cinegetic sunt:

1 Guguştiuc (Streptopelia decaocta) 2 Potârniche (Perdix perdix) 3 Rata mare (Anas platyrhynchos) 4 Lisiţa (Fulica atra) 5 Sitari de pădure (Scolopax rusticola) 6 Becaţina comună (Gallinago gallinago) 7 Porumbel gulerat (Columba palumbus) 8 Turturică (Streptopelia turtur) 9 Prepeliţă (Coturnix coturnix) 10 Graur (Sturnus sp.) 11 Sturzul de visc (Turdus viscivorus) 12 Girlita mare (Anser albifrons) 13 Fazanul (Phasianus colchicus) 14 Cormoran mare (Phalacrocorax carbo) 15 Gisca de vara (Anser anser) 16 Cioara griva (Corvus corone cornix)


- 2008 – 2013 - 17

17 Cioara de semanatura (Corvus frugilegus) 18 Cotofana (Pica pica) 19 Gaita (Garrulus glandarius)

Acţiunile de vânătoare la speciile avifaunistice se realizează ca şi la mamifere cu deosebirea că în acest caz nu se fac evaluari ale efectivelor, ceea ce reprexinta un pericol ca aceste specii sa-si dimineze efectivele

Dintre reptile întâlnim, mai rar, vipera, iar dintre batracieni – brotăcelul.

Dăunătorii pomilor în această zonă sunt: omida păroasă a stejarului, omida verde şi croitorul.

Rolul faunei poate fi apreciat ca direct, prin posibilitatea valorificării cinegetice şi piscicole, cât şi indirect prin contribuţia la menţinerea echilibrului ecologic. Fauna cinegetică constituie o importantă bogăţie a oraşului.

Creşterea demografică, extinderea şi intensificarea agriculturii, a traficului rutier, reducerea pajiştilor, mlaştinilor, bălţilor, vânatul şi pescuitul abuziv constituie surse de presiune umană asupra faunei care au dus la restrângerea arealelor, modificarea componenţei faunei, reducerea numerică, sau dispariţia unora dintre specii.

SPAŢIILE VERZI

Spaţiile verzi din oraşul Flămânzi se întind pe o suprafaţă totală de 2 ha, distribuită astfel: a. Parcuri, scuaruri, peluze, plantaţii florale 0.336 ha; b. Spaţii verzi aferente ansamblurilor de locuinţe 0.414 ha; c. Spaţii verzi în zona industrială 1.25 ha ;

Conform OG nr. 114/2007 , ţinta care trebuie atinsă pentru o localitate privind spaţiile

verzi este de 26mp/loc pentru anul 2013 . Această ţintă trebuie atinsă in 2 etape :

- prima etapa : ţinta este de 20 mp/loc până in 31.12. 2010 ; - a doua etapa : ţinta este de 26 mp/loc până in 31.12. 2013 ;

Pentru atingerea acestei ţinte autorităţile locale vor intocmi un program concret de acţiuni care va conţine printre altele, o evaluare a situaţiei existente, stabilirea unor obiective, măsuri concrete de realizare a obiectivelor propuse, surse de finanţare, termene de realizare, monitorizare, etc .


- 2008 – 2013 - 18

2.4 STRUCTURA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ

Oraşul Flămânzi este localitate de rangul II, conform Legii nr. 351/2001, privind planul de amenajare al teritoriului naţional – secţiunea a IV-a – “Reţeaua de localităţi” şi împreună cu localităţile componente se întinde pe o suprafaţă de 100.985 ha, din care 97.320 mii mp reprezintă suprafaţă locuibilă. Intravilanul oraşului, conform PUG şi Regulamentului local de urbanism este de 2.480 ha, iar extravilanul este de 11.046 ha.

Conform Anuarului statistic al judeţului Botoşani, oraşul Flămânzi ca unitate administrativ teritorială are o populaţie stabilă la nivelul anului 2005 de 12.173 locuitori, cu următoarea structură administrativă şi repartizare de locuitori pe cartiere si sate componente ale oraşului:

• cartierul Flămânzi : 4.960 locuitori ; • cartierul Poiana : 1.920 locuitori ; • cartierul Nicolae Bălcescu : 3.995 locuitori ; • satul Chiţoveni : 614 locuitori ; • satul Prisăcani : 684 locuitori .

2.5 EVALUAREA RESURSELOR NATURALE

Resursele naturale :

1. Resursele naturale neregenerabile din zona oraşului Flămânzi sunt sărace şi nu se exploatează.

2. Resursele naturale regenerabile ale zonei sunt date de:

• resursele de apă subterane şi de suprafată; • solurile bogate in cernoziomuri; • vegetaţia bogată specifică zonei forestiere , de luncă, stepei şi

silvostepei; • fauna depinde in mare măsură de caracterul vegetaţiei care ii oferă

hrană şi spaţiu de viaţă: mistreţ căprior, vulpe , iepure, pisică sălbatică, păsări de penaj, fauna acvatică legată de existenţa lacurilor;

• resursele forestiere

Suprafaţa cultivată :

Deoarece suprafaţa destinata activităţilor agricole reprezintă cca. 76 % din totalul suprafeţei localităţii, această reprezintă o resursă valoroasă, care generează dezvoltarea activităţilor agricole .


- 2008 – 2013 - 19

2.6 MEDIUL CONSTRUIT

2.6.1 ELEMENTE DE INFRASTRUCTURĂ

România se confruntă cu o discrepanţă majoră între mediul rural şi mediul urban în ceea ce priveşte infrastructura socială şi fizică. Pregătirea şi menţinerea la un nivel adecvat a infrastructurii este fundamentală pentru dezvoltarea economică, socială şi generală echilibrată, la nivel regional.

Este nevoie de o infrastructură corespunzătoare pentru ca zonele urbane să atragă investiţii şi să rămână competitive pentru crearea de noi întreprinderi.

De asemenea, acestea ar putea contribui la crearea unor locaţii mai atractive, a unor locuri de muncă şi a unor condiţii de trai mai bune .

Cu toate acestea, din cauza densităţii scăzute a populaţiei, în zonele slab urbane , se manifestă un interes scăzut pentru investiţii datorat infrastructurii deficitare.

2.6.1.1 TRANSPORTUL PUBLIC LOCAL

Transportul public local este un serviciu de utilitate publică care furnizează prestaţii de interes colectiv şi general cu caracter economico-social colectivităţilor locale .

Transportul public local are un rol deosebit în viaţa unei localităţi , prin asigurarea legăturilor între diferite zone funcţionale , între localitate şi alte localităţi din judeţ şi ţară .

Acest serviciu reprezintă un element de echitate socială prin aceea că poate facilita accesul populaţiei din zonele defavorabile ale localităţii si respectiv judeţului , la servicii de interes general .

Autorităţile publice locale au obligativitatea să asigure , să organizeze , să reglementeze , să coordoneze şi să controleze prestarea serviciilor de transport public desfăşurate pe raza administrativ-teritorială a acestora .

Populaţia oraşului beneficiază de facilităţi de transport public local specifice următoarelor categorii :

• transport public local de persoane prin curse regulate (transport public judeţean de persoane) ;

• transport public local de persoane prin curse regulate speciale ; • transport public local de mărfuri, efectuate cu autovehicule a căror masă maximă

autorizată , nu depăşeşte 3,5 tone ; Infrastructura tehnico-edilitară şi mijloacele de transport componente ale sistemului de

transport public local la nivelul oraşului se află în proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale şi în proprietatea persoanelor juridice de drept privat .

În tabelul de mai jos este prezentată situaţia la nivelul anilor 2003 - 2007 a sistemului de transport public local din oraşul Flămânzi .

Situaţia sistemului de transport public local

Nr. crt

Indicator U.M. Valoare indicator

Infrastructura tehnico-edilitară 2003 2004 2005 2006 2007 Reţea de drumuri : - Lungime totală străzi orăşeneşti km - 79 79 79 79

1.

- Lungime totală străzi orăşeneşti km - 20 15 15 15


- 2008 – 2013 - 20

modernizate - Lungime totală a drumurilor orăşeneşti rezultate din categoria drumurilor comunale, ca urmare a înfiinţării oraşului , din care :

Km 70 71 83 91 101

-drumuri asfaltate

km 14 19 34 34 34

-drumuri pietruite

km 32 32 32 42 56

-drumuri de pământ

km 24 20 17 15 11

Autogări , terminale pentru îmbarcare , debarcare sau schimb de călători 2. număr Fd

3. Amenajări stradale ( staţii de îmbarcare –debarcare , puncte de vânzare a legitimaţiilor de călătorie )

număr Mijloace de transport

4. -mijloace de transport persoane , din care ;

număr Fd

- autobuze număr Fd - microbuze număr Fd - autoturisme număr Fd 5. - mijloace de transport mărfuri , din

care : număr Fd

- vehicule a căror masă totală maximă autorizată < 3,5 tone

număr Fd

- tractoare cu remorci număr Fd 6. - vehicul special destinate serviciilor

funerare număr -

7. -microbuze transport copii şi elevi prin curse speciale regulate

număr 1

Sursă : A.R.R.Botoşani

Prin organizarea transportului public judeţean de persoane prin curse regulate şi a celui interjudeţean, transportul persoanelor din şi înspre oraş se realizează în prezent prin linii de microbuze şi autobuze în cea mai mare parte în tranzit .

Conform Programului de transport judeţean de persoane prin curse regulate in trafic judeţean al judeţului Botoşani pentu perioada 01.07.2008-30.06.2011 ,aprobat prin HCJ nr. 31/27.03.2008 sunt organizate cate 8 curse in fiecare zi pe traseul , cod 049 : Botoşani - Copălău – Flămânzi ;

Serviciul prestat este asigurat de către operatorul licenţiat SC PRISCOM UNIVERS SRL.

In cadrul oraşului locuitorii se deplasează cu mijloace auto proprii sau cu atelaje trase de cai .


- 2008 – 2013 - 21

In sezonul ploios deplaşarea locuitorilor in unele zone este dificilă deoarece căile de acces devin impracticabile parţial sau total. La acest lucru contribuie şi profilele longitudinale ale drumurilor locale (pante longitudinale sub 5%) şi mai ales hidraulică destul de precară (lipsa podurilor şi a podeţelor precum şi a şanţurilor protejate. Infrastructura de dumuri pe categorii de drumuri care face legătura intre localităţile componente ale unităţii administrativ teritoriale Flămânzi si acestea cu alte localităţi din judeţ se prezintă astfel :

- E58 : face legătura dintre oraşul Flămânzi cu municipiul Botoşani şi cu oraşul Hârlău ;

- DJ 282B : face legătura oraşului Flămânzi , cartierul N.Bălcescu - comuna Prăjeni , pe o lungime de 10,9 km ;

- DO (DC) 48 face legătura dintre cartierul N.Bălcescu - cartierul Poiana , pe o lungime de 4,9 km ;

- DO (DC)46 face legătura oraşului Flămânzi (cartierul N.Bălcescu)- localitatea (Vlădeni Deal) Boşcoteni pe o lungime de 10,0 km ;

-DO(DC)47 face legătura dintre cartierul N.Bălcescu - cartierul Prisăcani si comunicare cu localităţile Todireni si Hlipiceni ;

- DO(DC) 48A face legătura dintre cartierul Bosânceni –Chiţoveni pe o lungime de 4,0 km , cu o continuare până la Prisăcani , de cca. 2 km pe DC 47A ;

- DO(DC) 46B parcurge teritoriul Flămânziului (cartierul Bosânceni şi Prisăcani )- cu legătura între comuna Copălău si Comuna Prăjeni . Notă: urmarea înfiinţării oraşului Flămânzi , DC-drumurile comunale au statut de drumuri orăşeneşti, s-a păstrat această formă de prezentare pentru a nu se crea confuzii despre aceleasi date prezentate in alte documente , planşe, hărţi etc.

2.6.1.2 ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE

Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare cuprinde totalitatea activităţilor de utilitate publică şi de interes economic şi social general efectuat în scopul captării, tratării, transportului şi distribuirii apei potabile sau industriale tuturor utilizatorilor de pe teritoriul localităţii, respectiv pentru colectarea, transportul , epurarea şi evacuarea apelor uzate, a apelor meteorice şi a apelor de suprafaţă provenite din intravilanul localităţilor.

Accesibilitatea locuitorilor din oraşul Flămânzi la serviciul de alimentare cu apă este prezentată în tabelul următor:

Anul 2005 Aglomerare umana

Număr locuitori Nr.locuitori racordaţi

%( din totalul locuitorilor)

Flămânzi 12173 5000 41 Sursă: SC APA GRUP SA BOTOŞANI

Alimentarea cu apă in oraşul Flămânzi se realizează prin sistemul de alimentare centralizat , gestionat de către operatorul SC APA GRUP SA Botoşani prin Contractul de delegare de gestiune nr. 19324/30.11.2005.

Situaţia reţelei de apă şi a gospodăriilor racordate la apă Nr. Crt.

Indicator UM 2003 2004 2005 2006 2007

1. Lungime reţea apă potabilă km 9,3 9,3 9,3 9,3 9,3 2. Nr. gospodării racordate la apă 500 520 531 540 550 3. Cantitatea de apă potabilă distribuiă

consumatorilor mii 47 65 63 64 65

Sursă: SC APA GRUP SA BOTOŞANI


- 2008 – 2013 - 22

In mod normal serviciul de furnizare apă ar trebui sa fie continuu , însă din anumite motive

obiective acesta se desfăşoară după un program : 2 ore dimineaţa şi 2 ore seara. Alimentarea cu apă se realizează din sistemul Bucecea, bazinul hidrografic Siret . Sistemul Bucecea include atât magistrale de apă brută cât şi de apă tratată de la staţiile de

tratare din Bucecea şi Cătămărăşti către Botoşani şi mai departe, spre sud-est către Flămânzi . Apa furnizată la Dorohoi este pompată la Leorda, iar cea furnizată de partea cealaltă a Botoşaniului este pompată către Flămânzi .

APA BRUTĂ

În prezent se utilizează sursă de apă brută, şi anume: Captarea din râul Siret

• Lacul Bucecea pentru alimentarea staţiilor de tratare a apei Bucecea şi Cătămărăşti. Un extras din informaţiile referitoare la calitatea apei din sursă Siret este prezentat în

Tabelul următor. Pentru a ilustra diferenţele, s-au utilizat doar doi parametri chimici şi doi microbiologici, întrucât există un set complet de date pentru aceştia.

2005 2005

Bucecea Cătămărăşti

indicator

Min Mediu Max Min Mediu Max

Turbiditate TUN 2.5 44.6 1999 1.9 49.1 2347

Fier (total) mg/l -

0.12

0.15

- 0.32 1.5

Coliformi /100ml

-

3820

24000

- 35132 1.6

Coliformi fecali /100 ml

- 379 5420

- 6550 34500

Sursă: SC APA GRUP SA BOTOŞANI În general, apa brută din lacul Bucecea este de calitate bună. Totuşi, calitatea apei din Lacul Bucecea se deteriorează in timpul topirii zăpezilor din perioada de primăvara, aşa cum o indică valorile ridicate pentru turbiditate de la Bucecea si Cătămărăşti. Un alt motiv de îngrijorare îl constituie si calitatea scăzuta, sub aspect microbiologic a apei brute din Lacul Bucecea, care indică poluare din cauza apei uzate sau a şeptelurilor. Cursurile de apă mici din judeţ au debite variabile în sezonul primavară-vară, iar calitatea acestora nu se încadrează în limitele de potabilitate. Acumulările cu rol complex existente pe aceste cursuri asigură surse de apă permanente. In tabelul următor se prezintă debitele măsurate pe râul SITNA în anul 2004 (mc/s) .

Nr crt. Râul Staţia

hidrometrică

Debit maxim în anul 2004

mc/s

Debit mediu multianual

(mc/s)

1. DERIV. SIRET SITNA

BUCECEA 2,38 0,450

2. SITNA CĂTĂMĂRĂŞTI 2,46 0,396 Sursă : S.G.A. Botoşani


- 2008 – 2013 - 23

In tabelul următor se prezintă starea calităţii apelor pe ansamblul bazinului, inclusiv sub aspectul repartiţiei pe tronsoane de râu de diferite categorii de calitate conform NORCAS

Repartiţia lungimilor pe clase de calitate I II III IV V

Râu Lungime (km)

Km % Km % Km % Km % Km % Miletin 55 - - - - 55 100 - - - - Sitna 78 - - 11 14 18 23 49 63 - -

Sursă : S.G.A. Botoşani şi S.C. APA GRUP SA Botoşani

Starea lacurilor Pe teritoriul judeţului Botoşani există cca 150 lacuri, în mare parte folosinţe piscicole, dar

şi surse de alimentare cu apă în scop potabil pentru un număr important de localităţi. • Lacul Bucecea are un volum util de 8,73 mil mc şi asigură alimentarea cu apă potabilă

pentru municipiile Botoşani şi Dorohoi, precum şi pentru zonele limitrofe aducţiunilor. De asemenea, asigură tranzitarea unor debite în perioade excedentare pe derivaţia Siret – Sitna (în acumularea Cătămărăşti) pentru compensarea deficitelor de apă din bazinul Jijia.

Resurse de apă acumulate în localitatea Cătămărăşti

Denumirea lacului de acumulare

Volum total (mii. mc)

Volum util (mil. mc)

Cătămărăşti 17.950 7.520 Sursă : S.G.A. Botoşani şi S.C. APA GRUP SA Botoşani

Acumulările Bucecea şi Cătămărăşti se încadrează în claşa a II-a de calitate. Cerinţele de apă ale consumatorilor, din punct de vedere cantitativ, sunt cu mult sub resursele utilizabile conform gradului de amenajare a bazinelor hidrografice.

Situţia privind starea lacului Cătămărăşti Lac

Nume Tip Curs de

apă Volum total ( mil. mc )

Folosinţa principală Stadiu Trofic

Cătămărăşti artificial Sitna 8 Piscicultură Atenuarea viiturilor

Irigaţii

Oligo-mezotrof

Sursă : S.G.A. Botoşani şi S.C. APA GRUP SA Botoşani Lacurile (iazurile) şi micile acumulări de apă pâraiele din oraşul Flămânzi nu prezintă importanţa ca surse pentru apă destinată consumului uman .

Ape subterane Sistemele locale existente au o capacitate scăzută de producţie. Sursă subterană este în

principal apa freatică. Sistemele existente individuale pentru localităţile cele mai mici au o capacitate limitată şi sunt în principal fântâni puţin adânci cu sisteme manuale de extragere a apei.

Calitatea apelor subterane Caracteristicile litologice ale Platformei Moldoveneşti, reprezentată prin depozite

cuaternare şi terţiare dispuse peste formaţiuni mai vechi cretacice, siluriene şi chiar presiluriene, au fost favorabile acumulării de ape subterane la diverse adâncimi dar care datorită condiţiilor climatice şi de strat au, în general, debite reduse şi conţinut ridicat în săruri.


- 2008 – 2013 - 24

Apele subterane din cadrul platformei, în raport cu posibilităţile naturale de drenare, respectiv de legătură cu apele de suprafaţă, sunt sub presiune şi libere.

Apele freatice se acumulează în primul orizont de materiale permeabile, alimentarea făcându-se din precipitaţii, din unităţile hidrogeologice vecine şi local din revărsarea râurilor.

În localităţile din oraş alimentarea cu apă se realizează prin captare de izvoare şi surse proprii subterane. În urma monitorizării localităţilor au fost depistate zone deficitare privind asigurarea necesarului de apă din punct de vedere cantitativ şi calitativ.

Nivelurile piezometrice ale apelor subterane au evoluat în limite normale, chiar şi în perioada de secetă, nivelurile nu s-au situat sub limita de exploatare. Excepţie fac în special fântânile de captare situate în zonele de deal, mai ales în perioada de vară-toamnă, unde nivelurile piezometrice au scăzut foarte mult, unele din ele chiar au secat temporar.

Cauzele probabile pentru care în majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerinţelor pentru a fi utilizate în scopuri potabile sunt următoarele:

• poluarea apelor de suprafaţă; • condiţiile şi procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea în soluţie a

diferiţilor anioni şi cationi; • dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesivă a

îngrăşămintelor chimice pe bază de azot şi fosfor, a pesticidelor, a condus la acumularea în sol a unora dintre acestea (sau a produşilor de degradare);

• efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind măsurile pentru conservarea factorilor de mediu;

• particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din aceste procese.

Folosirea pesticidelor în agricultură a determinăt poluarea solului, alimentelor, aerului şi surselor de apă, reflectată în acumularea de pesticide atât în flora şi fauna acvatică, cât şi în organismele umane şi animale. Nu au fost efectuate determinări de pesticide în apele subterane.

Sistemul de alimentare cu apă

Caracteristicile principale ale sistemului de alimentare cu apă :

Captarea apei

• Bazinul hidrografic Siret , (Bucecea – Leorda, Botoşani, Flămânzi ; Bucecea – Leorda , Dorohoi ) caracterizat prin :

� Captarea subterană se face printr-un dren amplaşat în localitatea Bucecea care are o lungime de 2530 ml. şi funcţionează cu un debit redus, de circa 20 – 25 l/s. � Captarea apei de suprafată se face prin :

• priza de mal tip cheson (SP 5) În prezent alimentarea cu apă a SP5 se face direct la aspiraţia pompelor, printr-o conductă

Dn 800 mm ce se ramifică din conducta Dn 2200 mm, chesonul existent fiind dezafectat ca urmare a viiturilor pe râul Siret şi a colmatării.

Staţia de pompare SP5 funcţionează în prezent doar cu 2 electropompe , apa fiind pompată, printr-o conductă de oţel având ∅ 500, la staţia de tratare a apei Bucecea., asigurându-se un debit de 400l/s.

• priza baraj din acumularea Bucecea. Apa brută este transportată spre valea Bărbălăteni , unde se face un transfer de debit, din

acumularea Bucecea pentru râul Sitna, respectiv acumularea Cătămărăşti.


- 2008 – 2013 - 25

Din această derivaţie Siret – Sitna, este preluat în prezent, un debit de 660 l/s prin staţia de pompe SP1 si este pompată spre staţia de tratare Bucecea . Funcţionarea pompelor ABS este comandată de un automat programabil în funcţie de parametri de proces, de timp şi de regimul de lucru selectat. Staţia de pompare este legată printr-o linie de comunicaţie radio Ethernet, care asigură interfaţa cu dispeceratul central, unde transmite parametri de funcţionare şi de unde primeşte valorile de impunere pentru parametri tehnologici ai staţiei. Acelaşi tip de legătură există şi cu dispeceratul staţiei de tratare. Tot din această derivaţie, din căminul deversor de la ieşirea din tunelul ce traversează DN Bucecea – Vf. Câmpului, este preluat printr-o conductă din oţel şi PREMO având DN 1200 mm, un debit de 700 l/s apă brută ce este transportată gravitaţional la staţia de tratare Cătămărăşti. Capacitatea conductei este de 1400 l/s.

Aducţiunea

Caracteristici: • tipul conductei : otel si azbociment • diametru conductei : Dn = 250 mm • lungimea conductei : 23 km • repompare la staţia Buzieni Tratarea si inmagazinarea apei

� Tratarea apei se realizează la staţiile de la Bucecea si Cătămărăşti . � Inmagazinare

Caracteristici: • număr rezervoare : 2 buc. • capacitate de inmagazinare :1500 mc.

Sistemul de distribuţie a apei

� Caracteristicile retelei de distribuţie :

• tip sistem :ramificat • tip conducta : PVC, azbociment • diametru conductei : Dn = 125 - 150 mm • lungimea conductei : 29,5 km

In Anexa nr 1 este prezentata reţeaua de aducţiune existenţa si extinderea magistralelor , sistemul din partea de vest , aferenta oraşului Flămânzi .

In satele arondate oraşului alimentarea cu apa se realizeazăa din fântâni puţin adânci cu sisteme manuale de extragere a apei.

Pentru dezvoltarea şi extinderea sistemului de alimentare cu apă Consiliul Local al oraşului Flămânzi a emis o hotarare prin care se asociază cu Consiliul Judeţean Botoşani şi celelalte unităţi administrativ-teritoriale din judeţ privind promovarea proiectului de interes judeţean ,,Sistemul de alimentare cu apă din sursele Siret şi Prut ”.

In Planul Coordonator-Alimentarea cu apa colectarea si epurarea apelor uzate in judeţul Botoşani este prevazuta strategia de dezvoltare a sistemului de alimentare cu apa si canalizare la nivel de judeţ , deci inclusiv pentru zona Flămânzi.

Opţiunea preferată propusă in Planul Coordonator prevede pentru tratarea apei următoarele:

� Mică extindere a zonei de alimentare deservite de Bucecea.


- 2008 – 2013 - 26

� Extinderea zonei de alimentare a Cătămărăştiului pentru a acopei partea de sud-vest a judeţului Botoşani. Până în anul 2030 este necesar un debit suplimentar de 7.5 Ml/zi (87 l/s) pentru zonele de alimentare Bucecea şi Cătămărăşti.

� Lucrări noi Siret – construirea în etape a unei noi staţii de tratare pentru o capacitate de 25 Ml/zi (290 l/s) pentru a deserve partea de nord şi nord-vest a judeţului Botoşani, între lacurile de acumulare Rogojeşti şi Bucecea, utilizând râul Siret ca şi sursă.

Referitor la sistemul de aducţiune nu se anticipează nici o modificare, sudul Botoşaniului va fi păstrat în viitor, dar va fi necesar ca aceste conducte să deservească toată populaţia din zona de alimentare a staţiilor de tratare.

Sistemul transportă apa la sud de Flămânzi, deservind de asemenea comune şi sate prin conducte de derivaţie.

In Anexa nr .2 este prezentată Harta privind alimentarea cu apă şi tronsoanele de aducţiune in sud-vestul judeţului , pe baza investiţiilor pe termen mediu si lung, propuse .

Consiliul Local in numele oraşului Flămânzi a delegat gestiunea serviciului de alimentare cu apa către operatorul judeţean licentiat SC APA GRUP SA Botoşani , prin Contractul de delegare de gestiune nr. 19324/30.11.2005 . Delegarea s-a făcut pe o perioada de 49 de ani , iar valoarea bunurilor concesionate este de 2.142.596,00 RON.

Consiliul Local in numele oraşului Flămânziva trebui să se asocieze cu judeţul Botoşani şi celelalte unităţi administrativ teritoriale în Asociaţia de dezvoltare intercomunitară ,, AQUA „ Botoşani în vederea participării la procesul instituţional de regionalizare a serviciului . Asociaţia de dezvoltare intercomunitară ,, AQUA „ Botoşani va încheia un contract unic de delegare de gestiune cu operatorul licenţiat în numele oraşului.

Pentru realizarea investiţiilor propuse este imperios necesar a se definitiva cadrul instituţional specific principiului de regionalizare a serviciului de apă .

Acest cadru instituţional este obligatoriu pentru conformarea cu cerinţele din Planul Operaţional Sectorial de Mediu (POS).

Cadrul instituţional conform POS Mediu are în vedere următoarele aspecte : � asocierea la o asociatie de dezvoltare intercomunitară în domeniul apei ; oraşul Flămânzi

va tebui să adere la Asociaţia de dezvoltare intercomunitară ,,AQUA” Botoşani.; � sistemul trebuie să fie gestionat de un operator regional unic : condiţie îndeplinită ,

datorită existenţei oparatorului mai sus amintit ; � încheierea în numele unităţilor administrativ teritoriale membre ale asociaţiei a

Contractului unic de delegare de gestiune la nivel de judeţ , cu operatorul regional; Actualul Contract de delegare de gestiune va înceta din momentul aprobării Contractului unic;

� aplicarea tarifului unic pentru serviciul de apă –condiţie îndeplinită.


2008 - 2013 27

Investiţii propuse pe termen mediu şi lung pentru reţeaua de distribuţie aferentă zonei Flămânzi

Unitatea administrativ

teritorială

Staţia de tratare

Cartiere/ sate Lungimea sistemului

de distribuţie pe termen

mediu (km)

Total cost investiţie pe termen

mediu (mii

EURO)

Număr de deserventi pe termen

mediu

Total cost racordare pe termen

mediu (mii

EURO)

Lungimea sistemului

de distribuţie pe termen lung, (km)

Total cost investiţie pe termen

lung (mii

EURO)

Număr de deserventi pe termen

lung, (km)

Total cost racordare pe termen

lung (mii EURO)

Flămânzi Bucecea Flămânzi 30,750 1640 384 0,183 - - - - Poiana - - - - 16,00 0,890 - - N.Bălcescu 24,600 1312 308 0,148 - - - - Chitoveni - - - - 7,144 0,378 191 0,09 Prisăcani - - -- - 7,999 0,423 213 0,101

Sursă : Plan Coordonator Alimentarea cu apă , colectarea şi epurarea apelor uzate in judeţul Botoşani -2008


2008 - 2013 28

Sistemul de colectare şi tratare a apelor uzate

În anul 1989 s-a început şi aproape s-a finalizat construirea unei staţii de epurare. În prezent staţia este

abandonată şi accesul la această locaţie este dificil din cauza drumului în stare foarte proastă. Reţeaua de apă uzată deserveşte doar blocurile din centru, clădirile administrative şi o mică fabrică de

textile. Colectorul principal are aproximativ 3 km lungime şi un diametru de 400 – 500 mm. Există de asemenea şi o reţea secundară de canalizare de aproximativ 1 km lungime ce deserveşte blocurile

de apartamente. Reţeaua se varsă într-un curs de apă ce se uneşte cu raul Miletin. Staţia de epurare abandonată este

aproape de punctul de deversare dar la un nivel mai înalt şi ar fi necesară pomparea. Se presupune ca este racordata la reţeaua de canalizare un număr de cca. 500 locuitori În luna noiembrie 2006 s-a realizat un studiu de fezabilitate pentru Consiliul Local privind un sistem de

canalizare şi o staţie de epurare. Studiul recomandă o reţea de canalizare de 20,15 km care să deservească o populaţie de 5585 de locuitori. Nu sunt furnizate detalii cu privire la staţia de epurare a apei uzate.

Pentru comunităţi având mai puţin de 1.000 de locuitori populaţie, epurarea impune necesitatea luării in considerare a unui caz considerat drept caz de baza. Metodele de epurare ce ar putea fi considerate ca adecvate includ staţiile de epurare tipizate (monobloc), sistemele naturale de epurare (iazuri de stabilizare naturală a apelor uzate sau paturi de trestie (stuf)), fose septice comunale sau individuale si grupuri sanitare constituite din closete cu puţuri vidanjabile, corespunzător amenajate din punct de vedere al concepţiei tehnologice.

In ceea ce priveşte strategia privind colectarea si tratarea apelor uzate se are in vedere respectarea cerinţei Directivei Europene privind epurarea apelor urbane si anume: pentru aglomerări umane cu > 2000 locuitori echivalenţi trebuie sa se asigure sisteme de canalizare si tratare biologică a apelor uzate , până la data de 31.12.2018 .

Chiar dacă nu s-a luat încă nici o decizie cu privire la proiectele din domeniul apei uzate ce vor fi incluse în Aplicaţia pentru fondurile de coeziune, in Master Plan s-a elaborat totuşi o listă de intenţii pentru a permite definirea integrală a Planului de investiţii pe termen mediu la nivel de judeţ . Printre proiectele incluse pe lista preliminară este inclus pentru oraşul Flămânzi proiectul ,,Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare şi construirea unei noi staţii de epurare cu aerare extinsă în Flămânzi”.

Staţia de epurare si canalele colectoare vor fi proiectate pentru populaţiile previzionate pe anul 2030 si se vor implementa în etape .

In tabelul de mai jos se prezintă propunerea privind modul de deservire a staţiei de epurare de la Flămânzi :

Nume

staţie de epurare

Oraş/cartiere deservite

Populaţie 2005

Populaţie 2005

potenţiala deservita

Populaţie 2030

Populaţie 2030

potenţiala deservita

Reţeade apa , km

Reţeade canalizare

,km

staţie de epurare principala deservind o populaţie echivalentă > 10000 Flămânzi 4960 14486 5125 15250 29,5 2,5 Poiana 1920 - 2000 - - -

Flămânzi

N. Bălcescu 3995 - 4100 - - - Sursă : Plan Coordonator Alimentarea cu apă , colectarea şi epurarea apelor uzate în judeţul Botoşani -

2008 Staţia de epurare va deservi si localităţile : Frumusica , Stroiesti si Vladeni –Deal . In Anexa nr. 3 se prezintă Harta cu locatia staţiei de epurare ce deserveste aglomerările cu populaţiei

mai mare de 2000 l.e. .


2008 - 2013 29

Pentru investiţiile propuse pentru oraşul Flămânzi costurile estimative ale acestora se prezintă în tabelul de mai jos şi sunt cele prevăzute în Programele de investiţii pe termen mediu , în domeniul colectării şi epurării apelor uzate. Costurile cuprind cheluielile de execuţie şi cele neprevăzute, dar sunt fără TVA.

Domeniu Total cost staţie de epurare , mil. euro

Termen de investiţie Locaţii

epurarea apelor uzate etapa 1 1409 mediu prioritar Flămânzi etapa 2 2658 mediu N. Bălcescu

(Flămânzi) Domeniu Total cost

reabilitare/extindere reţea , mil. euro

termen de investiţie

colectoare şi reţele de apă

etapa 1 2997 mediu prioritar Flămânzi etapa 2 4164 mediu N. Bălcescu

(Flămânzi) Domeniu Total cost

reabilitare/extindere reţea , mil. euro

termen de investiţie

reţele de canalizare 2997 mediu prioritar lungime reţea=20,15 km

Sursă : Plan Coordonator Alimentarea cu apa , colectarea si epurarea apelor uzate in judeţul Botoşani -2008

Costurile includ proiectarea şi cheltuielile neprevăzute dar sunt fără TVA. Lungimile conductelor de canalizare pentru Flămânzi se bazează pe un Studiu de fezabilitate recent

elaborat pentru Consiliul Local.

2.6.1.3 ALIMENTAREA CU GAZE NATURALE În oraşul Flămânzi nu există furnizor de gaze naturale. În prezent sunt în fază de proiect construirea şi

apoi racordarea la o reţea de gaze naturale a oraşului.

2.6.1.4 ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ

ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICĂ ŞI APĂ CALDĂ MENAJERĂ

Producerea energiei termice în sistem centralizat, în oraşul Flămânzi , se realizează ca urmare a punerii în funcţiune în anul 2004, a unei centrale termice utilizând combustibillichid (pacura), cu o capacitate de 5,2 Gcal /oră şi care poate asigura agent termic pentru imobilele cu mai multe apartamente.

În momentul actual ponderea privind asigurarea agentului termic o deţin sistemele individuale, la nivelul oraşului Flămânzi prin centrale termice de apartament. În iarna 2000-2001, datorită neachitării facturilor la energia termică furnizată anterior de către beneficiari această nu a fost pusă în funcţiune. La nivelul gospodariilor individuale asigurarea cu agent termic se face individual prin utilizarea sistemelor de combustibili clasici .


2008 - 2013 30

2.6.1.5 ALIMENTAREA CU ENERGIE ELETRICĂ Oraşul Flămânzi detine facilităţii privind alimentarea cu energie electrica , asigurata de către operatorul

licenţiat EON Moldova . Lungimea retelei electrice de distribuţie : 76 km Numărul de gospodarii racordate la reţeaua de energie electrica : 3675

2.6.1.6 TELECOMUNICAŢIILE

Telecomunicaţiile cuprind telefonia, cablul TV, calculatoarele si Internetul. Infrastructura în domeniul telecomunicaţiilor, ramâne modesta din punct de vedere al tuturor standardelor. Reţeaua de telefonie la nivelul oraşului Flămânzi se prezintă în următorul tabel:

Număr abonaţi telefonici 2003 2004 2005 2006 2007 Telefonie fixă 298 325 340 461 480 Dezvoltarea sectorului IT (CALCULATOARE ŞI INTERNET )

i. infrastructura este relativ slab dezvoltată , aria de acoperire a retelei IT este redusă . ii. accesul la Internet este foarte modest, dat fiind nivelul de dezvoltare scăzut si venitul

redus al locuitorilor. Estimarile primăriei privind nivelul de extindere al sectorului telecomunicaţii sunt prezentate in următrul tabelul:

Situaţia indicatorilor privind infrastructura de telecomunicaţii la nivelul oraşului Flămânzi

Nr. crt. Indicatori U.M. Valoare 1. şcoli care detin computere număr 6 2. şcoli care detin internet număr 6 3. şcoli care detin website număr 1 4. şcoli care detin reţeaIT număr 6 5. număr calculatoare la nivel de

primarie număr 15

6. număr calculatoare/nr. salariaţi primarie

număr 1

7. Număr abonaţi la radio număr 3540 8. Număr abonaţi la TV cablu număr 2931 9. număr abonaţi la reţeaua de

telefonie fixa Romtelecom număr 679

10. costul lunar al abonamentului la internet

EURO 15

11. costul lunar al abonamentului la TV cablu

RON 23

Sursă : Primăria Flămânzi

Serviciile de televiziune locaăl prin cablu sunt asigurate de către operatorul SC C&E COMPANY SRL . Flămânzi .


2008 - 2013 31

2.6.1.7 SALUBRIZARE - SISTEM DE GESTIONARE A DEŞEURILOR Autorităţile publice locale au obligaţia de a asigura populaţiei următoarele activităţi şi operaţiuni care

sunt necesare pentru păstrarea unui aspect salubru al localităţilor : • precolectarea, colectarea şi transportul deşeurilor municipale, inclusiv ale deşeurilor toxice

periculoase din deşeurile menajere, cu excepţia celor cu regim special; • sortarea deşeurilor municipale; • organizarea prelucrării, neutralizării şi valorificării materiale şi energetice a deşeurilor; • depozitarea controlată a deşeurilor municipale; • înfiinţarea depozitelor de deşeuri şi administrarea acestora; • curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice şi menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de

polei sau de îngheţ; • colectarea cadavrelor animalelor de pe domeniul public şi predarea acestora unităţilor de ecarisaj; • colectarea, transportul, depozitarea şi valorificarea deşeurilor voluminoase provenite de la populaţie,

instituţii publice şi agenţi economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deşeuri de echipamente electrice şi electronice etc.);

• colectarea, transportul şi neutralizarea deşeurilor animaliere provenite din gospodăriile populaţiei; • colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor rezultate din activităţi de construcţii şi demolări; • dezinsecţia, dezinfecţia şi deratizarea. Ponderea cea mai importantă dintre activităţile de salubrizare cu impact asupra sănătăţii populaţiei , a

conservării şi protecţiei mediului înconjurător . o reprezintă gestionarea deşeurilor municipale şi asimilabile din comerţ , industrie şi instituţii, deşeuri din construcţii şi demolări şi nămolurilor de la staţiile de epurare orăşeneşti .

In continuare se prezintă aspecte generale privind situaţia existentă a modalitatii de gestionare a deşeurilor la nivelul oraşului Flămânzi :

- până în prezent Consiliul local nu are aprobat un Regulament al serviciului de salubrizare şi nici nu a adoptat o forma legală de gestiune a serviciului (gestiune directă sau gestiune delegată ) , conform prevederilor legale in vigoare ;

- gestionarea deficitară a serviciului de salubrizare realizată de către un serviciu infiintat incadrul primăriei ;

- gradul de acoperire a colectării este in prezent scăzut ; - gradul de accesibilitate al populaţiei la serviciu de salubrizare redus - infrastructura deficitară : • lipsa utilajelor specifice de transport deşeuri (oraşul inca are o structura specifica mediului rural ); • colectarea şi transportul deşeurilor la spaţiile de depozitare se realizează cu forţe proprii de către

generatori cu mijloace hipo. • nu există un sistem de colectare selectivă a deşeurilor reciclabile, colectarea deşeurilor municipale

făcându-se în amestec. • dotare slabă cu mijloace de colectare a deşeurilor (coşuri , pubele sau alte forme ): se raportează 16

euro-containere cu volum total de 4 mc. • situaţia spaţiilor de depozitare se prezintă in tabel • spaţiile de depozitare sunt neconforme , fiind programate a se inchide începând cu anul 2009.

Spaţiu

depozitare Suprafaţă

(ha) Capacitatea

proiectată(mc.) Autorizaţie de mediu

Deţinător/ operator

Autorizaţie de operare

Anul de închidere

Flămânzi Chiţoveni

0.5 5000 Nu Primăria Flămânzi

Nu 2009

Flămânzi N. Bălcescu

0.01 200 Nu Primăria Flămânzi

Nu 2009

Sursă : Master Plan Botoşani , APM Botoşani


2008 - 2013 32

Cantitatea de deşeuri generată, respectiv colectată este estimată de către personalul primăriei cu atribuţii în gestionarea deşeurilor şi raportată la autorităţile judeţene( Consiliul Judeţean Botoşani , APM Botoşani )

Nr. Crt.

Indicator UM 2003 2004 2005 2006 2007

A. Volum total deşeuri, din care: tone 95,1 115,6 115,7 118,7 118,7 1. Metal Tone 30 40 45 50 50 2. Textile Tone 30 20 15 12 12 3. Hârtie Tone 30 50 50 51 51 4. Plastic Tone 0,1 0,6 0,7 0,7 0,7 5. Altele Tone 5 5 5 5 5

B. Numărul punctelor de colectare 2 2 2 2 2 C. Număr containere Buc 4 4 4 4 4 D. Număr mijloace de transport Buc - - - - -

Sursă : Primăria Flămânzi La nivelul oraşului nu există încă un sistem adecvat de valorificare a deşeurilor din construcţii şi demolări, ci doar o reutilizare internă în gospodăria proprie sau o comercializare pe o piaţă nedeclarată.

Referitor la gestionarea deşeurilor de echipamente electrice si electronice (DEEE), administraţiile locale în conformitate cu prevederile legale au obligaţia de a colecta separat DEEE de la gospodăriile particulare şi de a pune la dispoziţie producătorilor spaţiile necesare pentru înfiinţarea de puncte de colectare selectivă .

Pentru informare sunt prezentate in tabel punctele de colectare deşeuri de tipul DEEE , organizate la nivelul judeţului .

Puncte de colectare deşeuri DEEE, judeţul Botoşani

Arondarea punctelor de colectare

Botoşani Dorohoi Judeţ Botoşani

Firme autorizate – colectare şi tratare

Goldana SRL Consiliul Local Remat Botoşani

Sursă : A.P.M. Botoşani

Datorită faptului că începând cu data de 16.07.2009, se sistează, în mod obligatoriu, funcţionarea spaţiilor de depozitare din mediu rural, se impune ca autorităţile locale sa adopte măsuri corespunzătoare în vederea asigurarii gestionării deşeurilor .

După data de 16.07.2009 deşeurile colectate la nivel de oraş si zone arondate ,vor fi depozitate la depozitul urban cel mai apropiat . Menţionăm faptul ca spaţiile de depozitare aferente zonei Flămânzi sunt tratate asemeni celor din zonele rurale. Având in vedere ca la nivelul oraşului Flămânzi serviciul de salubrizare este ca şi inexistent deoarece nu există nici infrastructura corespunzătoare realizării activităţilor şi nici cadrul instituţional conform legislaţiei în vigoare autorităţile locale au făcut eforturi pentru îmbunătăţirea situaţiei .

Menţionăm faptul că autoritatea locală are obligaţia în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/2006, cât şi a legislaţiei specifice fiecărui tip de serviciu local, să înfiinţeze, să organizeze, să administreze, să finanţeze şi să gestioneze servicii comunitare de utilităţi publice. Operarea serviciilor se realizează în mod obligatoriu de către operatori licentiaţi ANRSC.

Pentru îmbunătăţirea activităţilor de gestionare a deşeurilor , Consiliul Local Flămânzi a adoptat următoarele direcţii de acţiune până în prezent :

- s-a asociat cu patru unităţi administrativ teritoriale : Copălău , Prăjeni , Frumuşica si Coşula , in vederea promovării proiectului de investiţii ,, Proiect de investiţii in Flămânzi ’’ prin programl PHARE 2005/AP /PP .

• prin acest proiect se urmăreşte in principal : construirea unei staţii de sortare si de transfer si realizarea infrastructurii pentru colectarea deşeurior .


2008 - 2013 33

• in prezent finanţarea proiectului este aprobata , in curs fiind pregătirea documentaţiilor . • durata proiectului este de 21 luni , valoarea estimata a investiţiilor este de 250.000 euro . • principalele caracteristici tehnice ale investiţiei :

� capacitatea staţiei de transfer - 50t/zi ; � număr de platforme de precolectare – 80 ; � număr euro-containere – 5 ; � număr camioane de compactare de 8 t – 2 .

- s-a asociat cu judeţul Botoşani si 77 unităţi administrativ teritoriale din judeţ privind promovarea

proiectului de interes judeţean ,, Sistem de management integrat al deşeurilor solide în judeţul Botoşani ’’. - se va asocia cu judeţul Botoşani şi 77 unităţi administrativ teritoriale din judeţ pentru infiinţarea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ,, ECOPROCES „ Botoşani , şi participarea prin contract de asociere la implementarea proiectului judeţean ,,Sistemul de management integrat al deşeurilor solide ,in judeţul Botoşani ‘’.

Referitor la transfer/transport � In zona Flămânzi se va construi o staţie de transfer şi facilităţi de sortare (staţie) . Staţia va

deservi populaţia din zona de colectare 5 si anume : 1 oraş si 5 comune ( 7,5% din populaţia judeţului ) .

Referitor la depozitarea deşeurilor � Deşeurile vor fi depozitate până în 16.07. 2009 în spaţiile de depozitare existente ; � După data de 16.07.2009 deşeurile se vor depozita până la punerea în funcţiune a depozitului

ecologic judeţean (locaţia Stăuceni sau Unţeni) , în depozitul conform cel mai apropiat . Referitor la închiderea depozitelor/spaţiilor de depozitare

� Închiderea depozitelor/spaţiilor de depozitare după data de 16.07.2009 se va face prin aplicarea procedurii simplificate conform legislatiei în vigoare

Pentru evitarea paralelismelor privind soluţiile tehnice adoptate şi proiectele de investiţii ce urmează a se realiza , o problemă importantă o reprezintă integrarea proiectului de investiţii ,, Proiect de investiţii in Flămânzi ’’ in documentul strategic judeţean şi gestionarea cât mai unitară a sistemului la nivel judeţean .

In Anexa nr. 4 se prezintă propunerea Asistentei Tehnice care a elaborat proiectul Master Planului din sectorul deşeuri , privind modul de gestionare a deşeurilor la nivelul judeţului Botoşani , inclusiv zona Flămânzi .

Realizarea activităţilor privind curăţenia stradală, inclusiv curăţarea şi transportul zăpezii de pe căile publice cu menţinerea în funcţiune a acestora pe timp de polei sau de îngheţ, reprezintă obligaţii ale autorităţii locale, instituţiilor publice şi agenţilor economici precum şi a cetăţenilor din cadrul localităţii şi se realizează cu ajutorul beneficiarilor Legii 416/2001 şi a angajaţilor prin Legea 76/2002.

2.6.1.8 ILUMINATUL PUBLIC LOCAL

Iluminatul public şi ornamental, alături de căile de transport şi spaţiile verzi, reprezintă una din componentele principale ce concură la siguranţa şi satisfacţia cetăţenilor oraşului Flămânzi . Având în vedere că sistemul de iluminat public a fost o componentă a sistemului de distribuţie a energie electrice, prin noile reglementări legislative s-au definit concret elementele acestui sistem public, condiţiile de utilizare a infrastructurii de transport energie pentru iluminat public, proprieţării sistemului cât şi relaţia acestora cu proprietarul reţelelor de distribuţie.

La nivelul oraşului Flămânzi , sistemul de iluminat public este proprietatea Consiliului Local Flămânzi şi este compus din 350 puncte luminoase (corpuri de iluminat formate din lămpi economice echipate cu elementede fixare şi sistem automat de aprindere–stigere), montate în anii 2006 şi 2007 precum şi 35 km reţea aeriană, aplaşată pe stâlpii reţelei de distribuire a energiei electrice .


2008 - 2013 34

Iluminatul public local este administrat şi gestionat de către Consiliul Local al oraşului Flămânzi şi se realizează prin compartimentul de gospodărie comunală din cadrul acesteia, responsabil fiind viceprimarul urbei , sursă de finanţare a acestei faciltati este bugetul local .

Iluminatul se face zilnic, respectiv în perioada de vara în intervalul 22,00-6,00 iar în perioada de iarna intre orele 17,00-6,00..

Datele sintetice privind sistemul de iluminat public local:

Nr. Crt.

Elemente indicative U.M. Total Flămânzi

Observaţii

1. Lungimea reţelei electrice de joasă tensiune destinate iluminatului public

km 76

2. Gospodării populaţie + apartamente racordate la reţeaua electrică

4450

3. Stâlpi de susţinere a reţelei, respectiv a corpurilor de iluminat, destinaţi iluminatului public .

Buc. 1044

4 Posturi terane şi subterane pentru partea de distribuţie

Buc.

Puncte luminoase , din care : buc 350

15 - rural

- iluminat stradal

buc

350

15

- iluminat ornamental buc

-

5.

- iluminat ornamental festiv buc -

6. Tip surse de iluminat - sodium de înaltă presiune - mercur de înaltă presiune - compact fluorescent

Buc 190 31

823

7. Grad de uzură a instalaţiei % 15 8. Consum energetic anual -2005 kw 21788.8 9. Grad de acoperire la iluminat stradal

, raportat la numărul de stâlpi existenţi

% 56.53

Sursă : baza de date Primăria Flămânzi . Situaţia separărilor din posturi pentru partea de distribuţie aferentă sistemului de iluminat public local s-a

realizat de către furnizorul de energie electrică, Filiala E-ON Moldova Botoşani. Măsurarea consumurilor de energie activă şi reactivă se realizează în localităţile oraşului prin intermediul contorilor de energie activă şi reactivă de tip AEM, proprietate a distribuitorului de energie .

Tariful practicat este de tip D, fără energie reactivă pe fiecare post. Starea actuală a sistemului de iluminat public la nivelul oraşului şi localităţilor din mediu rural, se prezintă după cum urmează:

� existenţa unui număr de 350 puncte luminoase instalate, din care : 335 puncte luminoase în mediu urban şi 15 puncte luminoase în mediul rural .

� gradul de acoperire (de dezvoltare) la iluminatul stradal este de 56.53 % în mediul urban şi 56.53 % în mediul rural


2008 - 2013 35

� surse de iluminat cu grad de eficienţă energetică şi nivel de iluminat mediu şi redus, existenţa unui număr mare de aparate de iluminat şi al armăturilor pentru iluminat care să aibă o durată de funcţionare de cel puţin 10.000 de ore .

� nivel redus de dezvoltare a sistemului de iluminat ornamental şi ornamental festiv . � număr redus de instalaţii de iluminat public local de la nivelul localităţilor urbane şi rurale, care deţin

echipamente moderne de comandă şi automatizare.(comandă automată de conectare /deconectare a iluminatului public)

� în mediul rural căile de circulaţie principale, cu excepţia drumurilor naţionale, se pot asimila din punct de vedere al parametrilor luminotehnici, cu căile de circulaţie cu trafic mediu, iar căile de circulaţie secundare se pot asimila cu căile de circulaţie cu trafic foarte redus .

� atât la nivel orăşenesc cât şi la nivel rural nu se realizează lucrările de exploatare şi întreţinere a instalaţiilor de iluminat (lucrări operative, revizii tehnice, reparaţii curente) cu respectarea normelor tehnice în vigoare.

Reabilitarea reţelelor de iluminat din întreg oraşul Flămânzi reprezintă în acest moment proiectul prioritar al municipalităţii pentru care se va încerca atragerea unor finanţări nerambursabile avînd în vedere valoarea mare la care se ridică lucrările propuse.

2.6.2 LOCUINŢE

Fondul de locuinţe este de 4.302 din care 299 de apartamente, în proporţie de 98% în proprietate particulară.

Cele 299 de apartamente sunt construite iniţial din fondurile statului şi se situează într-un ansamblu în centrul oraşului.

2.6.3 SITUAŢIA URBANISTICĂ În bilanţul teritorial prezentat în PUG, privind încadrarea în teritoriu, sunt reprezentate şi suprafeţele de

intravilan aferente oraşului şi satelor componente cât şi celorlalte trupuri răspândite în teritoriu şi anume: Cartier Flămânzi – 350,12 ha Cartier Cordun – 269,08 ha Cartier N. Bălcescu – 567,40 ha Cartier Poiana– 409,77 ha Sat Chiţoveni – 142,88 ha Sat Prisâcani – 111,70 ha. Totalul teritoriu intravilan este de 11.046 ha şi reprezintă 17,01% din total teritoriu oraş de 100.985 ha. ZONA DE LOCUINŢE reprezintă 18,62% din total intravilan existent al oraşului. Locuinţele sunt predominant de tip rurale cu regim de înălţime P, P+1, P+2, cu excepţia blocurilor din

ansamblul I şi II care are regim de înălţime P+3. Cea mai mare parte a locuinţelor sunt construite din materiale locale, piatră şi lemn. Anexele gospodăreşti sunt construite din materiale nedurabile şi sunt amplaşate de regulă lateral faţă de

locuinţe. ZONA DE INSTITUŢII PUBLICE ŞI SERVICII Principalele instituţii publice şi servicii ale oraşului sunt concentrate cu precădere în localitatea Flămînzi,

şi reprezintă cca 0,63% din teritoriul intravilan existent. SPAŢII COMERCIALE + ALIMENTAŢIE PUBLICĂ Ca urmare a procesului de privatizare, situaţia privind activităţile comerciale ale oraşului Flămanzi din

punct de vedere al unităţilor comerciale a înregistrat o creştere numerică a acestora. Totalul suprafeţelor comerciale însumează cca 10,000 mp. şi sunt deservite de 160 angajaţi.


2008 - 2013 36

ZONA ACTIVITĂŢILOR ECONOMICE, AGRICOLE, INDUSTRIALE ŞI SERVICII Activităţi în sectorul primar (agricultură, silvicultură)

� creşterea animalelor � cultură vegetala � lucrări, exploatare forestieră

Activităţi în sectorul secundar � industria uşoară � prelucrarea lemnului

Activităţi în sectorul terţiar (servicii) � transport � comerţ � administraţie şi ocrotirea sănătăţii

ZONA DE SPAŢII VERZI, SPORT, AGREMENT

Este reprezentată doar de spaţii verzi, neamenajate de regulă în apropierea cursurilor de apă. ZONA AFERENTĂ GOSPODĂRIEI ORASENESI ŞI CIMITIRE Este reprezentată de teritoriul aferent cimitirelor, repartizat pe localităţi, după cum, urmează:

Cartier Flămânzi – 0,2% Cartier Cordun – 0,1%

Cartier N. Bălcescu – 0,1% Cartier Poiana – 0,04% Sat Prisâcani – 0,08%.

Sat Chiţoveni – 0,09% ZONA CU ALTE DESTINAŢII Nu este reprezentată la nivelul oraşului Flămînzi. ZONA AFERENTĂ CĂILOR DE COMUNICAŢIE RUTIERĂ Reprezintă 5,49% din total teritoriu intravilan existent. Rezultă o primă remarcă a ponderii funcţiunilor în localităţi, valabilă la marea majoritate a localităţilor din judeţul Botoşani – terenuri libere – ce reprezintă terenuri agricole aflate în intravilan. Caracteristica loturilor înguste (aliniament de 20-30-40 m) cu adâncimi mari, ocupate de loturi agricole (arabil, vii, livezi). Curţile construcţiilor de locuinţe reprezintă 18,6% din terenuri, ceea ce implică un indice mic CUT şi POT, majoritatea locuinţelor fiind la parter.

2.7 FACTORII DE MEDIU

2.7.1 CALITATEA AERULUI - SCHIMBĂRI CLIMATERICE GAZELE CU EFECT DE SERĂ ŞI SCHIMBĂRILE CLIMATICE

După cum arata tendinţele pe termen lung, în ceea ce priveşte schimbările climatice la nivel global, cu

siguranţă, în viitor, viaţa de zi cu zi si activităţile economice , in special cele din agricultură va fi afectată, dar va produce şi un efect asupra schimbărilor climatice, fapt care o diferenţiază de alte ramuri economice.

Aceste aspecte nu vor ocoli nici activităţile practicate la nivelul oraşului Flămânzi . Este de aşteptat ca agricultura si silvicultura să continue să aduca o importantă contribuţie la combaterea

efectelor produse de schimbările climatice prin: • utilizarea împăduririlor pentru absorbţia si retenţia gazelor cu efect de seră. • utilizarea biomasei ca sursă de energie regenerabilă.


2008 - 2013 37

Acestea includ reziduuri de la exploataţiile forestiere precum si lemnul de foc, rumegus si alte reziduuri lemnoase, reziduuri provenite din agricultura , deşeuri menajere si biogaz (surse de energie regenerabile). Strategiile naţionale pentru dezvoltarea sectorului energetic prevăd o creştere a ponderii surselor de energie regenerabilă. Acest obiectiv poate fi susţinut prin măsuri de dezvoltare rurală, care sa susţină investiţiile pentru producerea de bio-gaz si bio-combustibil prin reciclarea deşeurilor din zootehnie si a nămolului de canalizare, prin utilizarea culturilor energetice pentru producerea bio-energiei sau prin aplicarea unor tehnologii de productie mai eficiente.

Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii Efectele observate si anticipate aduse de către schimbările climatice asupra agriculturii si silviculturii

desfăşurate la nivelul oraşului sunt: • secetele si inundaţiile – care s-au produs frecvent, având un impact negativ, atât asupra producţiei

agricole (în special pentru grâu si porumb), cât si asupra florei si faunei. Alte forme de poluare a aerului

Agricultura poate avea, de asemenea, un impact negativ asupra calităţii aerului prin diferite emisii ale compusilor azotului, inclusiv oxizi de azot (N2O, NO, NO2) si amoniac (NH3). Oxizii de azot, rezultati, în principal, din descompunerea fertilizantilor chimici si din combustia biomasei, au un aport important la concentraţia gazelor cu efect de seră. Cele mai semnificative surse de emisii de amoniac provin din practicarea intensivă a zootehniei, precum si din îngrăşămintele organice utilizate necorespunzator .

Ponderea agriculturii în generarea emisiilor de amoniac este de 80%. Când amoniacul este reîncorporat în sol are un efect acidifiant, care poate dauna culturilor, florei si faunei.

Silvicultura - Gospodărirea şi dezvoltarea pădurilor trebuie să devină un element esenţial în strategia de prevenire a inundaţiilor. Pădurile joacă un rol important în regularizarea debitelor cursurilor de apă, în asigurarea calităţii apei si în protejarea unor surse de apă importante pentru comunitatea locală. Este cazul pădurilor situate în perimetrele de protecţie a resurselor de apa subterane sau de suprafaţă.

Pădurile au un rol important în menţinerea stabilităţii terenurilor, inclusiv pentru controlul eroziunii, alunecărilor de teren. Astfel, împadurirea suprafeţelor cu risc sporit de degradare apare ca o prioritate. Împaduririle cu specii autohtone vor viza în primul rând terenurile agricole cu probleme de eroziune şi pericol de alunecare.

Dezvoltarea industriei –In oraşul Flămânzi nu se poate vorbi despre o industrie care să genereze agenţi poluanţi care să afecteze major calitatea aerului . In perspectiva dezvoltării activităţilor industriale se va avea în vedere orientarea către ramuri nepoluante , utilizarea de tehnici şi tehnologii moderne cu grad redus de poluare şi care să utilizeze sisteme de prevenire şi reducerea poluării aerului.

2.7.2 Calitatea apei Apa

De-a lungul timpului s-au produs modificări cantitative şi calitative ale regimului natural al apei în anumite regiuni ale ţării, datorită lucrărilor hidrotehnice, captarilor de apă şi poluării.

Apele subterane din zonă sunt de calitate slabă, deşeurile ajung direct în apele subterane (prin latrinele permeabile si prin santurile de scurgere) sau indirect (prin depozitele de gunoi de grajd sau prin depozitele de gunoi menajer).

În unele zone, apele subterane sunt poluate şi nu sunt în conformitate cu standardele de calitate. Prezenţa concetraţiilor ridicate de nitraţi din apele subterane afectează sănătatea umană. In subcapitolul 2.6.1.2 sunt tratate elemente privind sursele de apă din zonă şi caracteristicile acestora .

2.7.3 Poluarea solului

În general, localităţile componente ale Flămânziului sunt recunoscute ca având soluri de buna calitate, o mare parte a solurilor încadrându-se în categoriile superioare de fertilitate.

Totuşi, o importantă parte a solurilor este afectată sau este expusă la risc înalt de degradare din cauza eroziunii, acidifierii, alcalinizării, umidităţii sau secetei excesive, salinizării şi compacţării.


2008 - 2013 38

Principalul proces de degradare a solului, prin extensie şi impact socio-economic, îl reprezintă eroziunea prin apă, care împreună cu alunecările de teren afectează terenul agricol. Zone inundabile şi zone cu alunecări de teren In prezent localităţile oraşului Flămînzi nu deţin terenuri cu alunecări active sau cu un pericol mare de inundabilitate. Zona intravilanului nu este afectată de alunecări dar în imediata apropiere, dealurile prezintă ravene formate de torenţi. Zonele din vecinătate nu sunt protejate de păduri sau plantaţii de protecţie. Conform unui studiu PATJ Botoşani, efectuat pe teritoriul oraşului Flămînzi, nu sunt suprafeţe importante (peste 100 ha) afectate de inundaţii, alunecări de teren şi eroziuni torenţiale. Este necesară intervenţie în continuarea lucrărilor de desecări. În totalitatea lor, degradările de teren sunt rare şi reduse ca intensitate, iar versanţii pot fi folosiţi foarte bine în agricultură (vii, livezi). Zone defavorizate pentru activităţile agricole :

• zonele afectate de eroziune prin apă – ogaşe, ravene, torenţi; • zonele cu un nivel foarte scăzut de humus; • zonele cu ariditate extremă; • zonele cu exces de umiditate şi cele expuse inundaţiilor ; • zonele cu soluri saraturate sau acide ; • zonele nisipoase şi cele predispuse la deşertificarii ; • zonele cu condiţii extreme de textură a solului (extrem de argiloase sau de nisipoase).

2.7.3.1 CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII

Caracteristici generale ale biodiversităţii

În ultimii ani, condiţiile naturale si peisajul de la nivelul ariei Flămânzi au fost influenţate în mod deosebit de evolutia activităţilor economice, de procesul de restructurare radicală a fermelor, de abandonul activităţilor agricole etc. În aceste condiţii, multe specii de plante si animale sunt ameninţate cu dispariţia, iar modificarea peisajului reprezintă primul indicator al deteriorarii mediului.

Ariile protejate

După Intrarea Romaniei in UE, strategia de conservare a naturii si-a completat obiectivele, urmărind atit

protejatea speciilor de interes naţional dar si a celor de interes comunitar, conform urmatoarelor directive: - Directiva Habitate (Directiva 92/43 privind conservarea habitatelor naturale, a faunei şi florei

sălbatice) - Directiva Păsări (Directiva 79/409 referitoare la conservarea păsărilor sălbatice).

Transpunerea acestor directive de Romania s-a realizat prin OG nr 57/2007- Ordonanta de Urgenta privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.

Menţionăm ca pe teritoriul orasului FLĂMÂNZI, nu au fost declarate arii naturale protejate de interes naţional sau comunitar(european).

Există o arie naturală protejata de interes local declarata prin HCJ nr 5/1995, inclusa in Unitatea de Productie I) Flămânzi (unităţile amenajistice 41%, 42B,C,D,50:TIGANCA, cu suprafaţa de 86 ha administrata de Ocolul Silvic Flămânzi.

Zone şi situri construite protejate, cu o mare densitate şi o deosebitã valoare pentru patrimoniul naţional,

sunt rãspândite, practic, pe întreg arealul judeţului. Pentru protecţia şi conservarea tuturor valorilor de patrimoniu în P.A.T.J., se recomandã delimitarea zonelor care circumscriu monumentele pe o razã de 100 m în localitãţile urbane, 200 m în cele rurale şi 500 m în afara localitãţilor.


2008 - 2013 39

Zone Naturale Protejate de interes local in judeţul Botoşani –aria Flămânzi : Rezervaţia de la Ţiganca ,

Flămânzi cu o suprafaţă de 86 km. Tot în apropierea zonei Flămânzi sunt şi cele 2 Zone Naturale Protejate de la Frumuşica :

- Rezervaţia Frumuşica , cu o suprafaţă de 12,2 km ; - Rezevaţia Schitul Balş , Frumuşica , cu o suprafaţă de 57,3 km Deversarea apelor uzate tratate ar putea necesita o preocupare deosebită în cazul în care receptorul face

parte dintr-o zonă protejată, asemenea reţelei Natura 2000. Reţeaua Natura 2000 are în componenţă : - Zonele Speciale de Protecţie (SPAs), pentru conservarea păsărilor sălbatice , înscrise în Directiva Consiliului

Europei privind conservarea păsărilor sălbatice (79/409/EC) - Arii Speciale de Conservare (SACs), pentru conservarea habitatelor naturale, şi a faunei şi florei, înscrise în

Directiva Consiliului Europei privind conservarea habitatelor naturale (92/43/EC) .

Natura 2000 - Zone Protejate in Judeţul Botoşani Important este a se avea in vedere la proiectarea unor investiţii Zonele Speciale de Protecţie (SPAs) pentru

conservarea păsărilor sălbatice, specificate în Directiva “Păsări” a Consiliului Europei şi Ariile Speciale de Conservare (SACs), pentru conservarea habitatelor naturale, şi a florei şi faunei sălbatice, specificate în Directiva “Habitate” a Consiliului Europei.

Prin impactul aşteptat al implementării reţelei Natura 2000 în România este asigurarea unei stări favorabile de conservare a habitatelor, florei şi faunei de interes comunitar.

Zone de protecţie sanitarã s-au amenajat pentru aşezãri umane, cursuri de apã, pentru surse de alimentare cu apã, etc.

Consideraţii privind principalele efecte negative previzionate

În primul rând trebuie subliniat faptul că procesul evaluării imactului asupra mediului ar trebui să demareze într-o fază foarte timpurie a studiului de fezabilitate, astfel încât expertul de mediu să poată analiza şi locaţiile alternative ale facilităţilor.

Acest aspect este fundamental în special pentru proiectele ce au în vedere noi facilităţi, cum ar fi staţii de epurare. Alegerea unei locaţii corespunzătoare din punct de vedere al mediului ar putea preveni apariţia multor impacte viitoare atât asupra ecosistemelor, cât şi asupra comunităţilor umane.

Pe durata fazei de construcţie, este puţin probabil ca impactele negative să fie foarte semnificative, întrucât lucrările se vor desfăşura în oraşe mijlocii sau mici sau sate, unde în general traficul rutier nu este foarte intens. Pe durata fazei de operare (normală), principalele impacte negative posibile pot decurge din două surse principale, şi anume:

- Deversarea de ape uzate tratate ; - Producţia de nămol de epurare ;

Aceste surse de impacte sunt de o importanţă sporită întrucât: - Pot cauza neplăceri legate atât de substanţe chimice, cât şi de agenţi patogeni ; - Pot afecta atât ecosistemele naturale, cât şi sănătatea umană ; - Pot duce la impacte cumulative chiar dacă locaţiile de producere se află destul de departe una de cealaltă

(de exemplu: deversarea de ape uzate de-a lungul aceluiaşi curs de apă) .

Conservarea biodiversităţii pe terenurile agricole

Pajiştile naturale şi semi-naturale reprezintă cele mai valoroase ecosisteme din categoria terenurilor agricole, dar renunţarea în unele zone la activităţile agricole tradiţionale (cosit, păşunat) a condus la degradarea habitatelor şi la modificări de peisaj.

De asemenea, se manifestă tendinţa de transformare a pajiştilor prezente în zona de câmpie în terenuri arabile, ceea ce reprezintă o ameninţare prin fragmentarea habitatelor.


2008 - 2013 40

În ceea ce privesşte indicatorii biologici de poluare, au fost efectuate puţine studii referitoare la populaţiile al caror habitat îl constituie terenurile agricole şi forestiere, iar datele existente sunt punctuale.

În general, se poate spune că, aceste comunităţi înregistreazî o stare favorabilă de conservare şi nu există presiuni majore asupra lor sau factori de risc.

Agro – biodiversitatea

In ceea ce priveşte agro-biodiversitatea, România este una dintre puţinele tari europene în care agro-sistemele traditionale reprezintă rezervoare semnificative de diversitate genetica a plantelor de cultura si a animalelor, care s-au conservat la locul de formare si dezvoltare (in situ).

Menţinerea diversitatii de specii si a diversitatii genetice la nivelul gospodariilor individuale constituie unul dintre elementele cheie pentru o agricultura durabila.

În ceea ce privesşte diversitatea genetica, România este interesata sa conserve o serie de specii locale de animale domestice, specifice unor regiuni, si care sunt în pericol de disparitie.

În catalogul mamiferelor domestice sunt incluse 79 de rase (din care 26 sunt înca active, 19 în potenţial pericol si 34 disparute).

Ca varietăţi de plante există populaţii locale, aflate pe cale de disparitie,distribuite astfel: Bucovina (Zea mays – porumb, Phaseolus coccineus – fasole, Solanum tuberosum – cartof, Vicia faba – bob), Maramures (Zea mays – porumb, Phaseolus coccineus – fasole, Phaseolus vulgaris – fasole), Muntii Apuseni (Triticum monococcum – alac, Zea mays – porumb, Phaseolus coccineus – fasole, Solanum tuberosum – cartof).

Asemeni tendinţei de la nivel naţional unde se exercită presiuni asupra componentelor de biodiversitate prin practicarea agriculturii intensive pe suprafeţe compacte de teren agricol acest aspect va lua amploare şi în localităţile componente unităţii administrativ teritoriale Flămânzi .

Conservarea biodiversităţii pe terenurile forestiere

În ceea ce privesşte relaţia dintre păduri şi managementul biodiversităţii, România este una dintre puţinele ţări europene care încă deţine păduri virgine – aproximativ 300.000 ha, prezente în cea mai mare parte în zona montană.

Pădurile deţin atât valoare de mediu cât şi valoare din punct de vedere al sistemului socio-economic, spre exemplu, aici se regăsesc habitate importante pentru fauna salbatică (mai ales acolo unde există potenţiale situri Natura 2000), asigura funcţia de protecţie în bazinele torenţilor, dar deţin şi alte funcţii de protecţie şi asigură, de asemenea, importante servicii de mediu cu impact pozitiv asupra comunităţilor umane. Conform legislatiei naţionale, pădurile se clasifică în doua categorii, după cum urmează :

• păduri cu rol special de conservare (protecţie a apei, a solului, climatica, a faunei sălbatice şi pentru recreere);

• păduri atât cu rol de protecţie cât şi cu rol de producţie.

2.7.4 RISCURI NATURALE

Sunt trei tipuri de riscuri naturale: • inundaţii • alunecări de teren ; • seismicitatea ;

Seismicitatea ; Cutremurile , inconformitate cu legislatia din Romania , judeţul Botoşani este localizat in ceamai mare parte in zona seismicanr. 6-71 , având parametrii următori : Ag = 0.12-0.16 g si Tc =0,7 s .

2.7.4.1 Radioactivitatea mediului Reţeaua Naţionala de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (RNSRM) este parte integrata a sistemului de supraveghere a poluării mediului din subordinea MMGA. Staţiile RNSRM functioneaza în cadrul Agenţiilor pentru Protectia Mediului din fiecare judeţ.


2008 - 2013 41

Sarcinile RNSRM constau în detectarea oricaror cresteri cu semnificatie radiologica ale niveleleor de radioactivitate a mediului, supravegherea radioactivităţii factorilor de mediu, în scopul protecţiei populaţiei si a mediului în caz de accident nuclear sau urgenta radiologica. Tipurile probelor recoltate, frecventa de recoltare, tehnica de masurare, calculul valorilor activităţilor specifice, a limitelor de detectie si a impreciziilor rezultatelor pentru fiecare tip de proba în parte, precum si transmiterea centralizata a rezultatelor sunt conforme cu “Îndrumarul metodologic de lucru la staţiile RNSRM”. Staţia de Radioactivitatea Mediului Botoşani îşi desfăşoară activitatea în cadrul RNSRM (Reţeaua Naţională de Supravegherea Radioactivităţii Mediului) încă din anul 1990. Se deruleaza un program de urmarire a radioactivităţii mediului timp de 11 ore /zi :

AER - prin determinărea activităţii beta globale a aerosolilor şi a depunerilor atmosferice (umede şi uscate), precum şi măsurarea continuă a debitului de doză gamma externă absorbită;

APA - prin determinărea activităţii beta globale a apei din râul Siret precum şi a apei potabile; PRECIPITAŢII ATMOSFERICE – prin prelevarea şi pregătirea probelor pentru determinări de tritiu; VEGETAŢIE (cu perioada de prelevare aprilie-octombrie) prin determinărea activităţii beta globale; SOL - (cu perioada de prelevare aprilie-octombrie) prin determinărea activităţii beta globale. Reţeaua de monitorizare a radioactivităţii mediului este realizată prin masuratori beta global si

dozimetrice pe factorii de mediu. Pentru măsurătorile beta globale se folosesc sisteme de detecţie prevăzute cu detectori-sondă de scintilaţie

tip ND-304 şi detectori GM. Etalonarea aparaturii de măsură beta globală se realizează cu surse(Sr-Y)90. Incepând cu anul 2007 laboratorul RA a fost dotat cu un sistem de masura a radioactivităţii alfa si beta in

fond scăzut model MPC – 2000. Pentru determinărea debitului de doză gamma în aer se folosesc dozimetre de tip IFIN-TIEX, prevăzute cu

detectori GM, iar din 2007 reţeaua a fost completata prin achizitionarea in cadrul proiectului PHARE RO 2003/005-551.04.11.01. LOT 1” Procurarea de echipamente necesare in scopul crearii unui sistem adecvat de monitorizare si raportare a radioactivităţii” a unei staţii care monitorizeaza in regim automat doza gamma absorbita.

Fluxul de date atât în situaţii normale (flux de date lent), cât şi în situaţii de urgenţă (flux de date rapid) este asigurat de către Staţia RA Botoşani prin raportări zilnice, lunare şi anuale către ANPM - Laboratorul de Radioactivitatea Mediului Bucureşti (Laboratorul Naţional de Referinţă pentru Radioactivitatea Mediului care asigura activitatea de indrumare stiintifica si metodologica, asistenta tehnica si instruire).

Staţia de Radioactivitate Botoşani efectuiaza anual un număr de 5170 de măsurători beta globale şi de doză gamma absorbită în aer. Ponderea numărului de analize pe factor de mediu monitorizat este prezentată în

graficul următor:

1.Aerosoli atmosferici

Recoltarea probelor de aerosoli este realizată în cadrul programului de lucru al Staţiei RA Botoşani - 11h / zi efectuându-se 2 aspiraţii în intervalele orare 02-07 (03-08) şi 08-13 (09-14). Filtrele prelevate sunt măsurate după 3 minute de la încetarea aspirării, determinându-se activitatea beta globală imediată, după 20 h sau 25 h determinându-se nivelul radioactivităţii naturale, a descendenţilor radon şi toron, iar ultima măsurătoare se face după 5 zile de la colectare, determinându-se nivelul global al radioactivităţii artificiale. Lunar toate probele sunt expediate către LRM-ANPM Bucureşti pentru măsurători gamma spectrometrice.

2.Depuneri atmosferice totale şi precipitaţii atmosferice Recoltarea probelor de depuneri atmosferice totale şi precipitaţii atmosferice se realizează în cadrul

programului standard de lucru al Staţiei RA Botoşani de 11 h/ zi . Probele de precipitaţii sunt colectate şi pregătite la Staţie (filtrare primară pe filtru bandă albastră şi filtrare la vid pe filtru având diametrul porilor de 0.45 microni), fiind expediate lunar la LRM-ANPM Bucureşti pentru analize de tritiu .


2008 - 2013 42

Probele de depuneri atmosferice totale sunt prelevate zilnic şi sunt măsurate imediat în ziua recoltării,

determinându-se activitatea beta globală imediată, căt şi după 5 zile de la colectare, determinându-se nivelul global al radioactivităţii artificiale . Probele cumulate lunar se expediaza la LRM-ANPM Bucureşti pentru analize gamma spectrometrice .

3. Debitul dozei gamma absorbite in aer Măsurătorile de doza gamma absorbită in aer presupun înregistrarea valorilor medii orare afisate de

debitmetru. 4. Apa brută – rau Siret Recoltarea probelor de apă brută s-a realizat în cadrul programului standard de lucru al Staţiei RA

Botoşani de 11h/ zi , efectuându-se o prelevare zilnic . Probele prelevate sunt măsurate imediat în ziua recoltării, determinându-se activitatea beta globală imediată si masurate intarziat (la 5 zile).

Tot zilnic se pregăteşte proba pentru analize de tritiu (filtrare primară pe filtru bandă albastră şi filtrare la vid pe filtru având diametrul porilor de 0.45 microni ). Probele pregătite pentru analize gamma spectrometrice cumulate lunar căt şi probele pregătite pentru analize de tritiu cumulate lunar se expediază către LRM- ANPM Bucureşti unde sunt efectuate analizele specificate .

5.Apa potabilă Recoltarea probelor de apă potabilă se realizează în cadrul programului standard de lucru al Staţiei RA Botoşani – 11h/ zi , efectuându-se o prelevare zilnic . Probele prelevate sunt măsurate imediat în ziua recoltării, determinându-se activitatea beta globală imediată.

6.Sol Recoltarea probelor de sol s-a realizat în cadrul programului standard de lucru al Staţiei RA Botoşani –

11h/ zi, începând cu luna aprilie până în luna octombrie inclusiv, efectuându-se o prelevare săptămânal.

2.7.5 Analiza SWOT

MEDIU CONSTRUIT Serviciul de transport public - Infrastructura

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

• disponibil i tatea unor căi de acces pentru reţele de transport , circulaţie de persoane şi mărfuri

• acoperire teri torială bună cu reţele de transport în comun intajudeţean , rural şi urban

• implicarea sectorului privat în servicii de transport public local.

• l ipsa de corelare între reţeaua rutieră şi feroviară.

• absenţa traseelor ocoli toare.

• l ipsa unei autogări care să permită inst i tuirea unui sistem controlat pe transportul de persoane în acest capăt de traseu.

• circulaţie îngreunată pe străzile înguste din interiorul oraşului .

• l ipsa unui plan urbanist ic general

• posibil i tatea dezvoltării infrastructurii pe componenta de turism

• menţinerea unei colaborări permanente şi a unei coordonări de comun acord între regii le ce administrează reţele de drumuri şi de uti l i tăţ i în vederea sincronizării lucrărilor

• creşterea gradului de accesibilitate a

• interes redus al populaţiei privind funcţionarea unei reţele organizate de transport public local;

• creşterea numărului de autovehicule private;

• neacoperirea cheltuielilor de exploatare şi întreţinere;

• creşterea preţurilor la combustibili;

• Lipsa fondurilor financiare pentru realizarea investitiilor


2008 - 2013 43

actualizat şi adaptat necesităţi lor transportului .

• l ipsa fondurilor care să permită introducerea unui sistem de transport în comun format din mij loace de transport de t ip ecologic

• starea necorespunzătoare a reţelei locale de drumuri, inclusiv în zona podurilor rutiere;

• densitatea scăzută a infrastructurii rutiere modernizate;

• nerespectarea legislaţiei în privinţa modului de gestionare a serviciului.

• nivel scazut al resurselor financiare locale privind finatarea sau co-finantarea infrastructurii stradale .

populaţiei judeţului la transportul local;

• modernizarea infrastructurii

in infrastructura de drumuri .

Serviciul de alimentare cu apă şi canalizare • Existenţa surselor de

apă potabilă. • Derularea în prezent

a unor proiecte privind alimentarea cu apă , finanţate prin programe naţionale;

• Existenţa unei infrastructuri de alimentare cu apă .

• Existenţa interesului autorităţilor locale şi judeţene pentru promovarea de proiecte de extindere , modernizare şi realizarea unei infrastructuri în domeniul apei şi canalizării în oraşul Flămânzi .

• Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apă pe toata suprafaţa oraşului ;

• Inexistenţa sistemelor de canalizare – epurare a apei uzate in toata zona oraşului .

• Infrastructură cu grad mare de uzură;

• Existenţa unor parametri de calitate ai apei potabile neconformi cu normele în vigoare;

• Lipsa surselor subterane de apă;

• Lipsa unei strategii de dezvoltare durabilă pe termen mediu şi lung al serviciului de

• Realizarea unui sistem regional de alimentare cu apă, cu implicarea si a zonei Flamanzi ;

• Asistenţă tehnică de specialitate , din partea unor firme cu experienţă în domeniu;

• Creşterea calităţii apei destinate consumului uman conform cerinţelor acquis-ului comunitar;

• Asigurarea populaţiei cu facilităţi privind alimentarea cu apă şi colectare / epurare a apei menajere;

• Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane ca urmare a deversărilor necontrolate si accidentale a agenţilor economici,

• Dependenţa de un singur furnizor;

• Construţia infrastructurii pe terenuri proprietate privată

• Lipsa fondurilor financiare pentru realizarea investitiilor in infrastructura din domeniul apei si apei uzate .

• Valoarea foarte mare a investitiilor comparativ cu


2008 - 2013 44

alimentare cu apă şi canalizare , la nivel de judeţ , lipsa unui master-plan regional al operatoruluiaprobat de autoritati ;

• Asigurarea deversării apelor epurate în emisar conform cerinţelor directivelor europene;

• Valorificarea întregului potenţial de apă disponibil

• Îmbunătăţirea relaţiilor de cooperare între factorii implicaţi.

nivelulresurselor financiare locale si judetene.

Serviciul de iluminat public local • Reţeaua de iluminat

stradal acoperă 56.53% din suprafaţa oraşului

• Existenţa unei infrastructuri de alimentare cu energie electrica a zonelor oraşului .

• Uzură a reţelelor şi echipamentelor;

• Costuri cu energia electrică nejustificat de mari faţă de eficienţa luminoasă;

• Costuri mari de întreţinere / menţinere în funcţiune;

• Neacoperirea întregii arii de populaţie cu servicii de iluminat stradal;

• Nerespectarea parametrilor luminotehnici stradali;

• Inexistenţa iluminatului ornamental şi ornamental –festiv;

• Insuficienta iluminare a zonelor cu risc sporit

( intersecţii , poduri); • Nerespectarea

legislaţiei în privinţa modului de gestionare a serviciului;

• Lipsa activităţii programate de întreţinere şi reparaţie a sistemului de

• Posibilitatea realizării unui sistem de iluminat modern şi durabil datorită existenţei unei pieţe de echipamente electrice foarte dezvoltate;

• Dezvoltarea unor proiecte privind eficientizarea iluminatului public local din surse atrase sau prin realizarea de parteneriate.

• Lipsa interesului autorităţilor locale privind problematica iluminatului public local în raport cu celelalte utilităţi publice;

• Existenţa calamităţilor naturale frecvente , care produc distrugerea infrastructurii , mai ales în anotimpul rece.


2008 - 2013 45

iluminat public local;

• Inexistenţa monitorizării şi evaluării activităţii de iluminat public la nivel local.

• lipsa unui sistem

adecvat de iluminat public în zonele de expansiune ale oraşului

Serviciul de salubrizare a localităţii • Demararea

colectării selective a deşeurilor de la populaţie;

• Existenţa grupului de lucru la nivel judeţean privind managementul deşeurilor;

• Existenţa unui Plan Local de Acţiune pentru Mediu la nivel de judeţ;

• Existenţa unor agenţi economici la nivel de judeţ care desfăşoară activităţi privind recuperarea deşeurilor

• Existenţa unui proiect de investitii in domeniul deseurilor in promovare .

• Nivelul scăzut al investiţiilor după 1990;

• Capacitate administrativă insuficientă la nivel local;

• Lipsa specialiştilor de mediu din administraţia locală;

• Neimpunerea unor taxe locale pentru activităţile de gestionare a deşeurilor de către autorităţile locale;

• Management defectuos privind gestionarea deşeurilor;

• Slabă conştientizare a populaţiei şi a agenţilor economici privind gestionarea adecvată a deşeurilor, respectiv a ariilor speciale, protejate;

• Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor;

• Colectarea neselectivă şi depozitarea necontrolată a

• Dezvoltarea unei pieţe viabile de reciclare a deşeurilor / materiei prime rezultate din procesarea deşeurilor;

• Oportunităţi de afaceri pentru companiile private pentru a investi în sectorul de salubrizare;

• Îmbunătăţirea accesului populaţiei şi agenţilor economici la servicii publice de salubrizare;

• Oportunităţi pentru investiţii private şi comerţ;

• Promovarea proiectelor de mediu prin utilizarea Fondului de Mediu .

• Introducerea surselor regenerabile de energie.

• Lipsa co-finanţării proiectelor de colectare si epurare a apelor uzate

• Dificultăţi în susţinerea costurilor de investiţie a proiectelor în domeniul infrastructurii privind salubrizarea ,

• Costuri ridicate pentru conformarea cu standardele europene privind schimbul de tehnologii;

• Presiunea crescută asupra biodiversităţii şi calităţii aerului în corelare cu creşterea economică;

• Ineficienţa investiţiilor pe termen scurt şi mediu pentru reducerea riscurilor de dezastre naturale.


2008 - 2013 46

deşeurilor ; • Infrastructura

deficitară pentru colectarea , transportul şi eliminarea deşeurilor municipale;

• Existenţa unor zone contaminate prin depozitări ilegale;

• Existenţa spaţiilor de depozitare deşeuri neconforme;

• Lipsa infrastructura pentru curaţenia stradală;

• Implicarea redusă a cetăţenilor în problemele privind salubrizarea , respectiv de protejare a mediului;

• Degradarea solului şi a pânzei de apă freatică în zona depozitărilor necontrolate de deşeuri.

• Nerespectarea legislaţiei în privinţa modului de gestionare a serviciului;

Serviciul de alimentare cu energie termică

• Posibilitatea utilizării mai multor tipuri de combustibili alternativi, în funcţie de conjunctura pieţii;

• Autonomia autorităţilor locale în luarea deciziei împreună cu locuitorii

• Serviciu cu un grad ridicat de suportabilitate de către populaţie;

• Lipsa rentabilităţii economico-financiare a activităţii de alimentare cu energie termică în sistem centralizat;

• Lipsa investiţiilor reale în

• Oportunităţi crescute de investiţii în domeniul eficienţei energetice şi al resurselor energetice regenerabile;

• Asigurarea accesibilitatii populaţiei la sisteme ce

• Rezerve exploatabile economic de combustibili limitate , în condiţiile în care nu vor fi descoperite noi zăcăminte importante; • Creşterea

preţurilor la combustibili pe pieţele internaţionale cu influenţă asupra pieţei interne.


2008 - 2013 47

implicaţi privind alegerea sistemului de producere a energiei termice;

infrastructura sistemului de producere şi distribuţie energie termică;

• Lipsa sistemului de alimentare cu gaz metan .

folosesc resurse regenerative .

Alimentare cu energie electrică • Existenţa unei

infrastructuri echilibrate care acoperă uniform suprafaţa oraşului;

• Posibilitarea realizării din punct de vedere tehnic de extinderi de reţea la costuri acceptabile

• Uzura avansată a infrastructurii(stalpi ,izolatie conductoare etc );

• Echipamente tehnologice uzate moral (posturi de transformare,cutii de distribuţie etc)

• Existenţa in instalatii a echipamentelor tehnologice poluante (transformatoare cu racire in ulei in loc de transformatoare uscate )

• Dezvoltarea economico-socială a localităţii ; • Posibilitatea de

dezvoltare a serviciilor ; • Posibilitatea de

promovare a Programului de electrificare 2007-2009; • Dezvoltarea

construcţiei de locuinţe

• Lipsa finanţării /co-finanţării proiectelor de extindere/modernizare ;

• Lipsa rentabilitatii investiţiei

FACTORII DE MEDIU


• cadru legal şi de reglementare bine structurat

• managementul pădurilor bazat pe amenanjamente silvice

• tradiţie indelungată în gospodăria obştească ,continuată prin ocoale silvice

• ofertă de produse din lemn

• activitatea scăzută la nivelul pepinierelor silvice private

• probleme de impunere a legislaţiei în rândul proprietarilor de păduri, privaţi.

• capacitate limitată de gestionare a pădurilor in mod durabil

• densitate de drumuri forestiere mică.

• exploataţii mici şi fragmentate rezultate din procesul de retrocedare al terenurilor

• potenţial de creştere a suprafeţei de pădure

• investiţii in extinderea şi reabilitarea reţelelor de drumuri forestiere

• exploatarea rolului multifuncţional al pădurii prin ecoturism activităţi de recreere,recoltare de produse nelemnoase

• dezvltarea industriei de prelucrare a lemnului

• scăderea productivităţii forestiere din cauza modificării climatice

• continuarea tăierilor ilegale contribuie la apariţia de erodare a solurilor şi inundaţiei

• cererea ar putea depăşi oferta disponibilă pe termen mediu şi lung

Conservarea biodiversităţii pe terenurile agricole şi forestiere • existenţa reţelei

naţionale de arii • practicile agricole

aplicate care afectează • creşterea gradului de

conştientizare asupra • tendinţe de

modernizare în


2008 - 2013 48

protejate ca un sistem funcţional

• consum scăzut de produse chimice în agricultură favorizează conservarea biodiversităţii

• existenţa pe suprafeţe largi de teren agricole a practicilor agricole tradiţional extensive

• nivel ridicat al biodiversităţii asociate terenurilor agricole,inclusiv suprafeţe mari de pajişti seminaturale ce pot fi clasificate ca teren agricol cu valoare naturală înaltă

• scăderea semnificativă a numărului de animale a condus la conservarea biodiversităţii

biodiversitatea . • grad scăzut de

conştientizare a fermierilor privind importanţa practicilor agricole care protejează mediul

conceptului de Inaltă Valoare Naturală şi a importanţei acestuia

• creştere a suprafeţei forestiere prin împădurire

• stimulare a comunităţii locale in vederea creşterii gradului de conştientizare asupra nevoilor de conservare a biodiversităţii

• potenţial de a imbunătăţi conservarea biodiversităţii in cadrul fermelor prin intermediul instruirii şi serviciilor de consiliere

• implementarea previzionată a plăţilor Natura 2000

• potenţial de a spijini sistemele agricole cu înaltă valoare naturală

• sprijin pentru dezvoltarea de pieţe pentru produsele agricole tradiţionale

agricultură ce presupune consum crescut de substanţe chimice

• risc de pierdere a suprafeţelor importante de păşune datorită standardelor sanitar veterinare impuse fermierilor

• impactul diferitelor boli asupra faunei

• impactul tăierilor ilegale asupra biodiversităţii

• destabilizarea microclimatelor

• impactul dezastrelor naturale asupra biodiversităţii

Managementul resurselor naturale - apă , sol • consum scăzut de

produse chimice utilizate in agricultură

• calitate bună a solurilor

• creşterea potenţialului sectorului agriculturii ecologice

• lipsa instalaţiilor şi a echipamentelor necesare pentru managementul gunoiului de grajd(în special pentru depozitarea acestuia)in ferme zootehnice.

• lipsa inflastructurii de canalizare şi de gospodărire a deşeurilor domestice.

• resurse hidrologice limitate.

• suprafeţe de teren agricol afectate de condiţii climatice

• potenţial de a îmbunătăţi calitatea apei prin investiţii in infrastructură de apă

• potenţial de imbunătătire si adaptare la standardele de mediu prin investiţii in modernizarea fermelor

• îmbunătăţirea managementului apei si solului prin sustinerea practicilor agricole care protejeaza mediul

• tentinde de modernizare in agricultura cu includerea unui consum crescut de produse chimice

• tendinta de specializare si intensificare a activităţilor operatorilor privati in zootehnie

• impactul taierilor ilegale asupra resurselor de apa si sol

• creşterea ratei de


2008 - 2013 49

nefavorabile. • fenomene de degradare

a solului. • grad scăzut de

conştientizare a fermierilor asupra practicilor agricole care reduc poluarea din surse agricole şi favorizează conservarea solului

• potenţial de imbunatatire a managementului resurselor naturale prin instruire si consiliere

• potenţial crescut de utilizare a resurselor forestiere in vederea conservarii solului si prevenirii inundaţiilor

• potenţial de stimulare a comunităţilor locale in vederea cresterii gradului de constientizare asupra nevoielor de conservare a resurselor de apă şi sol

• dezvoltarea retelei de perdele forestiere

aparitiei a fenomenelor asociate schimbărilor climatice cu impact negativ asupra resurselor de apa si sol(inundatie ,temperaturi ridicate,seceta)

Calitatea aerului şi schimbările climaterice • implicarea autoritatilor

locale pentru indeplinirea cerintelor privind emisiile de gaze conform ţintelor stabilite pentru Romania

• lipsa instalatiilor si a echipamentelor necesare pentru managementul gunoiului de grajd(in special pentru depozitarea acestuia)favorizeaza emisiile de amoniac

• manifestărea a schimbărilor climaterice

• potenţial crescut de utilizare a resurselor forestiere in vederea limiţării gazelor cu efect de seră prin împădurirea terenurilor agricole si non-agricole

• potenţial de a lupta impotriva schimbărilor climatice prin dezvoltarea si utilizarea surselor de energie regenerabilă

• contributia crescuta a agriculturii la schimbările climatice prin inlocuirea practicilor agricole traditionale

2.8 EVALUAREA RESURSELOR ECONOMICE

Economia la nivelul oraşului Flămânzi este determinătă de determinătă demografico-sociale si de specificul zonei.

Activităţile specifice sunt strâns legate de distribuţia teritorială, determinăte fiind, de resursele naturale locale, de situaţia geografica si de tradiţiile zonei respective

Starea de saracie înregistrata de populaţie în această zona este strâns legata de slabă dezvoltare economica bazată pe agricultura si prelucrarea produselor agricole .

Se poate afirma faptul ca economia este slab dezvoltată si nediversificata si inca dependenta de activităţile agricole , ceea ce are drept consecinta venituri reduse pentru intreprinzatori .


2008 - 2013 50

2.8.1 INDUSTRIA Industria este reprezentată de mica industrie, de mici fabrici şi ateliere ca de exemplu Fabrica de confecţii,

o fabrică de mobilă şi două ateliere de mobilă, o fabrică de prelucrarea laptelui, un abator, ateliere de croitorie, moară de grâu şi mai multe mori de porumb şi prese de ulei, o societate de transport, magazine de valorificare material de construcţie, alimentare şi nealimentare, etc., unităţi care în mare măsură au absorbit un mare parte din forţă de muncă din localitate.

In anul 2006 sectorul industrial a fost reprezentat de un număr de 84 agenţi economici care lucrează în

domeniul confecţiilor, prelucrării lemnului şi mobilei , a prelucrării laptelui şi a cărnii (54 agenţi economici desfăşoară activitati cu specific agro-alimentar).

Evoluţia structurii agenţilor economici în perioada 2004-2007, care îşi desfăşoară activitatea la nivelul oraşului Flămânzi este :

Nr. Crt.

Indicatori principali 2004 2005 2006 2007

1. Agenţi economici total: 51 72 84 93 2. - SRL 48 51 56 63 3. - AF 30 4. - bănci 3 3 3 4

Nr. crt Sector de activitate

2004 2005 2006 2007 2008

1. mori 5 5 5 5 5 2. brutării 1 1 1 1 1 3. uleierniţte 2 2 2 2 2 4. comerţ cu

amănuntul 31 34 36 40 40

5. prestări servicii

11 14 18 20 20

6. reparaţii 1 1 1 1 1 7. croitorii 1 1

Sursă : Primăria Flămânzi Principalii agenţi economici, după cifra de afaceri, ai oraşului Flămânzi sunt prezentaţi în tabelul următor :

Nr. Crt.

Denumire societate Obiectul de activitate/ cod CAEN Număr angajaţi

1. SC AGRO – FLĂMÂNZI SRL Brutărie 15 2. SC SERV MIR SRL TMT 59 3. SC EGRETA95 SRL TMT 45 4. SC MAR CAMI SRL TMT 70 5. SC PRISCOM UNIVERS SRL Transport public 16

Sursă : Primăria Flămânzi Producţia industrială pe anul 2006, realizată de principalii agenţi economici de profil din oraşul Flămânzi a crescut faţă de anul 2002. De asemenea, productivitatea muncii în industria din oraş a crescut în anul 2006 cu 18,9 % faţă de 2005. Creşterea s-a realizat în condiţiile sporirii producţiei dar şi a reducerii numărului mediu de salariaţi fată de anul anterior. Cu toate acestea, în anul 2003 s-au pus bazele creşterii numărului de salariaţi prin crearea a peste 150 de locuri de muncă.


2008 - 2013 51

Nr. Crt.

Indicator 2003 2004 2005 2006 2007

1. Salariaţi total – număr mediu 1323 1270 639 667 820 2. Număr mediu de salariaţi in agricultura - 14 51 24 32 3. Număr mediu de salariaţi in industrie –

total 912 759 104 49 37

4. Număr mediu de salariaţi in industria prelucratoare

905 751 97 38 32

5. Număr mediu de salariaţi in in energie electrica si termica, gaze si apa

7 8 7 11 15

6. Număr mediu de salariaţi in constructii 8 4 42 10 34 7. Număr mediu de salariaţi in comerţ 62 98 79 165 250 8. Număr mediu de salariaţi in transport si

posta 4 45 55 81 115

9. Număr mediu de salariaţi in activitatea financiara, bancara si de asigurari

33 35 30 42 61

10. Număr mediu de salariaţi in administratie publică

33 35 30 42 58

11. Număr mediu de salariaţi in invăţămînt 159 164 167 172 186 12. Număr mediu de salariaţi in sănătate şi

asistenţă socială 114 109 86 76 78

Prin Planul urbanistic general s-a aprobat înfiinţarea unei zone industriale, zonă în care investitorii

români şi străini să beneficieze de anumite facilităţi ca drum de acces, apă curentă, electricitate etc., deoarece localitatea dispune de materii prime ca: lemnul, produse agricole şi animaliere alte materiale care pot constitui materia primă în vederea înfiinţării de societăţi comerciale de producţie, ca de exemplu societăţi care să valorifice lâna, materialul lemnos, piatra, laptele şi carnea şi nu în ultimul rând se va pune baza pe industrii tradiţionale ca: confecţionarea obiectelor de artizanat, olăritul, confecţionarea de obiecte din răchită şi paie etc.

2.8.1.1 Meşteşugurile Prelucrarea pietrei Prelucrarea pietrei este unul din meşteşugurile cele mai vechi cunoscute pe teritoriul oraşului. Această

îndeletnicire s-a păstrat doar in anii războiului, când gospodinele nu aveau de unde să-şi procure var pentru spoitul locuinţelor, renunţându-se imediat după terminarea războiului, din cauză că din piatra existentă în pădurea Flămânzi varul era de proastă calitate.

Prelucrarea lemnului Existenţa pădurilor în jurul oraşului Flămânzi a dus şi la dezvoltarea meşteşugurilor legate de prelucrarea

lemnului.

Prelucrarea lânii si a cânepii Prelucrarea lânii pentru obţinerea stofelor era o activitate practicată în fiecare gospodărie ţărănească.

Gospodinele spălau în timpul verii lâna tunsă de pe oi pe care apoi o torceau în timpul iernii.

Fabricarea băuturilor alcoolice Fabricarea băuturilor alcoolice are o tradiţie veche in localităţile oraşului noastru, in mod special în

localitatea Poiana. Aici se păstrează şi unele toponimice ca Dealul Velnitei, Coasta Velniţei etc. Morăritul După anul 1991 în toate satele oraşului au fost instalate mori electrice pentru măcinatul porumbului -

boabe, cât şi mori care să macine porumbul - ştiuleţi pentru consumul animalelor, numite "mori cu ciocănele". De asemenea în comuna au fost puse în funcţiune o moară de grâu şi o brutărie din sectorul privat. Începând din anul 1993, au fost instalate, pentru populaţie, uleiniţe la care fiecare deţinător de teren agricol

îşi poate prelucra seminţele de floarea soarelui, bostan s.a.


2008 - 2013 52

2.8.2 AGRICULTURA

Agricultura si silvicultura constituie prin traditie ramuri importante ale economiei zonei Flămânziului , atât prin dimensiunea suprafeţei agricole si a celei forestiere, cât si prin ponderea populaţiei ocupate în agricultura si silvicultura. Sectorul agricol si forestier contribuie la formarea surselor de venit ale majorităţii populaţiei , ingloband o insemnata pondere a forţei de muncă din zona .

Agricultura este unul dintre punctele tari ale economiei noastre şi faptul că nu s-a pus încă accent pe acest

domeniu ne oferă o oportunitate pentru viitor. Mijloacele actuale de cultivare sunt în principal manuale şi este foarte important ca acest lucru să se schimbe. Introducerea de maşini în agricultură, precum şi metode moderne de cultivare vor creşte competitivitatea fermierilor noştri. Fermierii vor beneficia de reduceri de costuri, modernizare şi îmbunătăţire a proceselor de lucru, condiţii de muncă mai bune şi mai mult timp pentru a se concentra asupra comercializării produselor.

La nivelul oraşului Flămânzi există o filială a Agenţiei Naţionale de Consultanţă Agricolă si o filiala a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Botoşani.

2.8.2.1 FONDUL FUNCIAR

Suprafaţa agricolă totală a oraşului Flămânzi este de 8375 ha, reprezentand cca. 76,94% din total suprafaţă a localităţii .

Structura terenului agricol pe localităţi si pe categorii de folosinţă:

Valoare Nr. crt. Suprafaţa agricolă

Ha %

1. suprafaţa arabilă 5944 70,97313

2. păşuni 1772 21,15821

3. fâneţe 466 5,564179

4. vii 139 1,659701

5. livezi 34 0,40597

6. total suprafaţă

agricolă 8375 100 Sursă : baza de date Primăria oraşului Flămînzi .


2008 - 2013 53

Total Agricol Neagricol Total Oraş Flămânzi 1800,00 1499,60 344,70

N. Bălcescu 567,40 445,60 121,80 Flămânzi 301,10 292,80 57,20 Cordun 268,00 203,80 64,20

Chiţoveni 142,80 117,20 25,60 Poiana 409,00 350,20 55,20

Prisăcani 111,70 90,00 20,70 Sursă : Primăria Flămânzi

Situaţia repartizării terenului agricol

la nivelul oraşului Flămînzi

N.

Balcescu

29%

Flaminzi

20%Cordun

14%

Chitoveni

8%

Poiana

23%

Prisacani

6%

Ponderea cu l tur i lor la l ivez i , v i i s i păşuni este nesemni f ica t iva în compara ţie cu suprafa ţa arabi lă care este în proporţ ie de 71%. Suprafa ţa ape lor ş i bă l ţ i lor d in oraş es te de 99 ha .

Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă , anul

2006

71%

21%

6% 2% 0%

suprafaţa arabila păşuni fanete vii livezi


2008 - 2013 54

2.8.2.2 PRODUCŢIA AGRICOLĂ

Deşi oraşul dispune de 5944 ha teren arabil, structura culturilor de câmp nu este corespunzătoare unei rotaţii normale a culturilor agricole.

Producţiile totale şi medii din agricultură

Producţia vegetală are un caracter preponderent cerealier. Suprafeţele cultivate cu plante tehnice (rapita, in,cânepa etc.), precum si cu plante furajere, plante medicinale si aromatice sunt limitate, în principal, din cauza dificultăţilor în asigurarea dotărilor pentru mecanizarea acestor culturi.

Productia medie la hectar, la principalele culturi

Tone /ha Indicator 2003 2004 2006

• Grâu şi secară 73 78 75 • Porumb 7769 7820 7895 • Floarea soarelui 1233 1350 1380 • Sfeclă de zahăr 400 500 580 • Cartofi 4100 4150 4300 • Legume : 3525 3600 3580

Sursă : Primăria Flămânzi Producţia medie anuală Kg/ha Grâu 3350 Porumb 3500 Floarea soarelui 1250 Sfeclă de zahăr 20000 Plante medicinale - Cartofi 10500 Legume 10100 Plante de nutreţ 22000

Sursă : Primăria Flămânzi Media producţiilor de cereale oscilează de la un an la altul, fiind dependentă de condiţiile climatice si

rămâne relativ scăzută în comparaţie cu potenţialul ţării. Producţtiile medii înregistrate la principalele cereale cultivate, în perioada analizată, au fost: la grâu de

3350 kg/ha, reprezentând 40% din potenţial, iar la porumb boabe 3500 kg/ha,reprezentând 39,4% . Suprafeţele cultivate cu legume au fost de peste 250 ha în perioada analizată . Desi tendinţa este

crescătoare , se manifestă o anume variabilitate legată de condiţiile climatice. Viticultura

Deoarece localităţile oraşului Flămânzi sunt aşezate în regiunile de deal, au existăt condiţii pentru cultivarea viţei de vie din cele mai vechi timpuri.

În anul 2006 populaţia oraşului deţinea o suprafaţă de 254 ha de vie, în marea majoritate soiuri hibride. În ceea ce privesşte patrimoniul viticol, suprafeţele cultivate cu vita de vie in perioada analizata se cifreaza

in jur de 130 ha. Suprafaţa cultivata cu vii hibride apartin exploataţiilor individuale, de remarcat este aparitia fenomenului de îmbatrânire al unor plantatii si distrugea unora dintre acestea datorită calamitatilor naturale din ultimii ani.


2008 - 2013 55

Pomicultura Creşterea pomilor este o îndeletnicire aproape a fiecărui gospodar din localităţile componente ale oraşului nostru, aşezat în regiune de deal, propice practicării acestei activităţi. În jurul fiecărei case întâlneşti de obicei un loc aparte destinat livezii, în care cultivă: pruni, meri, peri, cireşi, zarzări, caişi, etc. Este adevărat că în puţine gospodării cultura pomilor se face în livezi, în cele mai multe gospodării plantarea pomilor făcându-se mai mult în curtea caselor. Cele mai întinse livezi le întâlnim în cartierul Poiana şi pe dealurile din vestul oraşului.

Plantaţiile de pomi sunt reduse, iar producţiile obţinute au scăzut atât din punct de vedere al cantităţii, cât şi al calităţii. Acest lucru a fost determinăt de defrişările care au avut loc în urma aplicării legii fondului funciar, la care s-au mai adăugat îmbătrânirea, distrugerile naturale, precum şi lipsa resurselor financiare pentru întreţinerea plantaţiilor.

Infrastructura in sectorul agricol : - Număr bucati -

Indicator 2003 2004 2005

2006

2007

• tractoare agricole fizice - - - 20 39 • pluguri pentru tractor - - - 20 39 • semanatori mecanice - - - - 20 • combine autopropulsate - - - - 5 • piese pentru balotat paie si fan - - 2 3 3


2.8.3 SECTORUL ZOOTEHNIC În sectorul zootehnic, efectivele de animale la nivelul anului 2006 se prezintă în tabelul următor:

Nr. crt. efective animale Număr % 1 bovine 1730 3,926464 2 porcine 2006 4,552882 3 ovine 7232 16,41398 4. păsări 33092 75,10667 5. total efectiv 44060 100

Sursă : baza de date Primăria oraşului Flămânzi


2008 - 2013 56

Situaţia efectivelor de animale , la nivelul oraşului Flămânzi , anul 2006

1730 2006

7232

33092

Bovine

Porcine

Ovine

Păsări

Situaţia efectivelor animale ,anul 2006

4% 5%

16%

75%

bovine porcine ovine pasari

Repartiţia efectivelor de animale pe localităţi , în oraşul Flămânzi

Total N. Bălcescu Flămânzi Cordun Chiţoveni Poiana Prisăcani Bovine 1606 430 526 139 191 232 88 Porcine 1056 285 382 77 142 163 27 Ovine 7564 1394 2156 952 1352 951 759


2008 - 2013 57

Păsări 38060 6719 10348 5621 6518 5287 3567 Cabaline 1100 337 345 87 115 175 41 Stupi 516 126 158 68 82 42 40

Sursă : baza de date Primăria oraşului Flămânzi Rasele la categoria bovine sunt: Bălţata Româneasca şi Metis Holstein, rasele preponderente la ovine sunt: Ţurcana, Metis Merinos şi Tigaie. Efectivele fiind repartizate în principal la gospodăriile populaţiei, randamentele obţinute sunt sub posibilităţile existente. Efectivele f i ind repartizate în principal la gospodării le populaţiei , randamentele obţinute sunt sub posibil i tăţ i le existente.

Producţia agricolă animală se prezintă astfel:

2003 2004 2005 2006 2007 Carne -total 881 890 871 792 888 Lapte -total 43200 40100 44800 42500 43600 Lana -total 16970 18910 16250 14020 17050 Ouă-total 4800 4400 4600 4520 4900

Sursă : baza de date Primăria oraşului Flămânzi Apicultura Practicarea albinăritului a fost, din cele mai vechi timpuri, o ocupaţie a locuitorilor din localităţile componente ale oraşului nostru. Creşterea albinelor este atestată şi de existenţa unor toponimice: Prisăcani, Ştiubei, etc. La rencensământul animalelor din anul 1996 sunt înscrişi 412 stupi.

In Lista producatorilor din agricultura ecologică inregistrati la MADR in anul 2007 sectorul apicultură este înregistrată o singura pesoana fizica din oraşul Flămânzi , si anume : Mihai T.Petrea .

PRELUAREA ŞI PRELUCRAREA PRODUCŢIEI AGRICOLE În Flămânzi există următoarele capacităţi de prelucrare a producţiei agricole : - 2 unităţi de panificaţie; - 1 unitate de prelucrare a laptelui; Capacităţi de prelucrare a producţiei agricole:

� 5 mori de porumb; � 2 prese de ulei; � 3 darac;

La acestea se adaugă unitaţi de stocare, pastrare sau prelucrare a producţiei agricole, în special a producţiei de cartof.

2.8.4 Silvicultura

Pădurile, datorită multiplelor functii ofera resurse importante economiei. Peisajul bogat, mostenirea unei flore si faune deosebite a pădurilor, cât si “insulele” de „paduri virgine”,

sunt bunuri de pret pentru ecoturism, cu un potenţial exploatabil bazat pe valori autentice. La sfârsitul anului 2005, suprafaţa pădurilor reprezenta cca. 1745 hectar, repreazentind 12% din suprefata

unităţii administrativ teritoriale Flămânzi, procentul situiindu-se sub media judeţului.Volumul mediu de lemn la Ha este de 5.68 mc.Creşterea unitara medie a pădurilor este de 4,8 mc pe an si pe Ha.Volumul total de lemn in anul 2007 supus valorificarii a fost de 9.300 mc , având doua destinatii: pentru operatorii economici din sectorul forestier si pentru aprovizionarea populaţiei. Pâna in prezent nu s-au inînfiintat ocoale silvice private, administrarea fondului forestier este realizată de către ROMSILVA , Ocolul silvic Flămânzi .


2008 - 2013 58

Lemnul exploatat din pădurile proprietate publică este valorificat prin licitatii publice, în timp ce proprieţării privati pot comercializa lemnul independent. Exploatarea padurii, în ambele cazuri, se face de către operatori economici autorizati La nivelul oraşului au fost autorizati 4 operatori economici pentru exploatarea fondului forestier.Drumurile forestiere au lungimea de cca 12.4 km pe teritoriul zonei Flămânzi.. Infrastructura deficitară (lipsa drumurilor, mijloacelor de transport) limitează nivelul producţiei exploatate anual sub posibilitati generând costuri ridicate, si determină o exploatare intensivă a pădurilor usor accesibile, precum si aplicarea unor tehnologii necorespunzatoare în zonele în care accesul este dificil. Mai mult, drumurile slab întretinute determină aparitia eroziunii în timpul exploaţării.

Exploatarea si procesarea primara a lemnului nu sunt dezvoltate, iar tehnologiile învechite nu sunt în concordanta cu cerinţele actuale.Industria de procesare primara a lemnului , exclusiv producatorii de mobila , implica 8 angajati , in timp ce numărul intreprinderilor din sectorul lemnului si prelucrarea produselor din lemn este de 30. Pe lângă lemn, există si alte produse forestiere cum ar fi: rachita, seminte, puieti, fructe de pădure, ciuperci, pomi de Craciun, etc.Activitatea de vanatoare reprezintă de asemenea , o sursă de venit atat prin produse, taxe , concesionari cat si prin servicii asociate, dacă sunt exploatate in mod rational.

Fragmentarea proprietăţii este un fenomen recent, care a apărut ca rezultat al retrocedarii proprietăţii de stat. Se doreste crearea de asociaţii de proprietari de pădure sau de comaşare a proprietăţilor de pădure, în scopul practicării unui management durabil al acestora.

În pădurile din zona gasim fenomenul taierilor ilegale . Cauzele care conduc la exploatarea ilegală sunt dorinţa de a obtine venituri rapide, nivelul de trai scăzut al locuitorilor din zona , dimensiunea redusă a proprietăţii, organizarea necorespunzatoare a prelucrarii primare a lemnului.

Preluarea cherestelei fara autorizaţie din pădurile care nu sunt gestionate de stat, este considerata ilegală. Cadrul legal referitor la restituirea proprietăţii a fost revizuit prin Legea nr.18/1991, Legea nr. 1/2000 si

Legea nr. 247/2005 cu privire la reforma proprietăţii si justitiei. Unul dintre obiectivele pe termen lung ale sectorului forestier îl reprezintă extinderea suprafeţei fondului

forestier .

2.8.5 Investiţii realizate prin Programul SAPARD � sere : � plantaţii pomicole : � plantaţii viticole : � achiziţionare animale cu potenţial genetic ridicat :

2.8.6 Dezavantaje structurale în agricultură

Aşa cum sunt puse în evidenţă de rezultatele Recensamântului General Agricol din 2002 si ale Anchetei Structurale în Agricultură din 2005, principalele probleme ale agriculturii româneşti sunt prezente si in cazul oraşului agroindustrial Flămânzi :

� existenţa unui sector foarte mare al agriculturii de subzistenţă si semi-subzistenţă (format din mici exploataţii agricole individuale), cu o dotare insuficienta cu echipamente si utilaje agricole, în care se obtin randamente relativ scăzute, ceea ce determină o utilizarea incompleta a forţei de muncă ( majoritatea acestor exploataţiilor de subzistenţă nu sunt nici macar considerate ferme ).

� ponderea ridicată a autoconsumului. Această situatie este completata de un sector al marilor întreprinderi agricole comerciale (exploataţii cu personalitate juridica), pe baza concesionarii si arendarii terenurilor (care exploateaza aproximativ jumatate din suprafaţa agricolă utilizata), sector relativ mai bine dotat tehnic, care obtine producţii mai ridicate, dar care înca nu utilizeaza pe deplin potenţialul agricol al terenurilor exploatate.

� sectorul intermediar, al exploataţiilor familiale comerciale (exploataţii agricole individuale de dimensiuni mai mari) este prea putin dezvoltat, în comparatie cu situaţia din UE.


2008 - 2013 59

� discrepanta dintre cele doua modele de agricultura practicate pe suprafeţele medii ale celor doua tipuri de exploataţii, individuale si cu

personalitate juridica ; � exploatatia agricolă individuala nu are personalitate juridica si este formata din una sau mai multe

persoane care utilizeaza împreuna terenuri si/sau cresc animale. � exploataţiile cu personalitate juridica pot fi organizate ca societăţi comerciale, unităţi ale administratiei

publice, societăţi/asociaţii agricole sau de alte tipuri (fundatii, asezaminte religioase). � parcul de maşini agricole este deficitar .

2.8.7 Agricultura ecologică

Agricultorii au sesizat oportunitatea oferită de către agricultura ecologică, adoptând această metodă de productie.

Din totalul suprafeţei cultivate cu culturi ecologice, cea mai mare parte este reprezentată de pajisti si culturi furajere.

O tendinta de creştere rapidă se manifestă la cereale, precum si la plantele oleaginoase si proteice. Metodele de productie ecologică sunt adoptate gradual si de către agricultorii din sectorul zootehnic. Dezvoltarea agriculturii ecologice este favorizata de existenţa sistemelor agricole traditionale, extensive în

marea lor majoritate, precum si de consumul redus de fertilizanti si pesticide fata de UE . In Lista producatorilor din agricultura ecologică la MADR in anul 2007 –culturi vegetale nu este inscris

nici un producator din oraşul Flămânzi . Deasemeni nu este inregistrat nici un producator din oraşul Flămânzi in Lista producatorilor din agricultura ecologică la MADR in anul 2007 , sectorul animalier (inclusiv păşuni si fanete destinate păşunatului). Comercializarea produselor din agricultura ecologică de origine vegetala se realizează de către Direcţia Silvica Botoşani –Ocolul silvic Flămânzi , conform datelor înregistrate la MADR in anul 2007.

2.8.8 TURISMUL Turismul rural si agro-turismul sunt considerate potenţiale activitati alternative care, în zonele oraşelor

agroalimentare si rurale vor continua sa se dezvolte, date fiind peisajele unice, suprafaţa întînsă a peisajelor semi-naturale, ospitalitatea locuitorilor, conservarea traditiilor, precum si diversitatea resurselor turistice, dar si existenţa unui mare potenţial cultural care nu este suficient exploatat, ca o consecinta a lipsei centrelor de informare si promovare turistica, la nivel local.

În prezent, turismul rural se confrunta cu o criza puternica privind aspectele tehnice, financiare si educaţionale, care invoca măsuri de sustinere si impulsionare a dezvoltării sectorului, atât din punct de vedere cantitativ, cât si calitativ.


2008 - 2013 60

2.8.9 ANALIZA SWOT ŞI CONCLUZII

EVALUAREA RESURSELOR ECONOMICE

Activităţi economice: mica industrie , meşteşugărit

PUNCTE TARI

PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

• capacitate de polarizare a dezvoltării economice în zonă datorită condiţiilor naturale favorabile şi a facilităţilor existente

• terenuri şi spaţii disponibile pentru dezvoltări economice

• preocuparea şi deschiderea autorităţilor locale pentru stimularea şi sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, posibilitatea generării de forţă de muncă specializată pe domeniile care sunt necesare activitaţilor desfaşurate cu precădere în oraş

• prelucrarea resurselor locale agricole

• stimulente locale şi fiscalitate redusă locală,în limitele permise de legislaţie

• ospitalitatea specific românească

• existenţa resurselor locale şi a forţei de muncă

• slabă diversificare a sectoarelor economice

• acces limitat la finanţare a întreprinderilor locale

• acces limitat la tehnologie înaltă şi rezultate ale activitaţilor de cercetare –dezvoltare

• ponderea microîntreprindelor şi întreprindelor mici cu activitate de comerţ în totalul întreprindelor

• sectorul IT&C slab reprezentat

• parteneriatele public-privat insuficient exploatate

• practicarea unei agriculturi de subzistenţă

• lipsa cursurilor locale de management destinate micilor întreprinzători

• slabă implicare a comunităţii de afaceri în problemele comunităţii locale

• slabă informare a întreprindelor asupra impactului aderarii României la UE ,prin slabă pregatire în acest sens

• lipsa unei culturi manageriale în sectorul privat

• programe guvernamentale şi europene de stimulare a dezvoltării întreprinderilor

• atragerea investitorilor prin facilităţi locale (asigurarea infrastructurii în zone cu mare potenţial de dezvoltare)

• sprijinirea dezvoltării unor firme specializate în studii de piaţă, consultanţă financiară

• îmbunătăţirea politicilor locale de promovare a turismului

• implicare a actorilor locali din domeniile socio-economice în rezolvarea problemelor comunităţii

• cadru legislativ insuficient pentru sprijinul IMM-urilor la start-up • instabilitatea

legislativă • continuarea

procedurilor birocratice, complexe şi cu durată mare în timp, etc. pentru obţinerea de finanţări nerambursabile sau rambursabile • atracţiile

turistice potenţiale necesită investiţii importante externe pentru a fi puse în valoare • lipsa

schimburilor tranfrontaliere • schimbări

rapide în legislaţia economică • lipsa unei

coordonari de atragere a investiţiilor străine


2008 - 2013 61

• investiţii reduse în sectorul privat pe parte de resurse umane şi formare profesională

• lipsa unui management calitativ la nivelul afacerilor mici

• nevalorificarea oportunităţilor oferite de codul legislativ prin necunoaşterea lui

AGRICULTURĂ , SILVICULTURĂ ŞI INDUSTRIE ALIMENTARĂ

PUNCTE TARI


• Posibilitatea introducerii agriculturii ecologice.

• Potenţial agricol semnificativ

• Suprafeţe întinse de teren care asigură dezvoltarea agriculturii şi posibilitatea diversificării culturilor.

• Posibilitatea dezvoltării unor surse regenerabile de energie din agricultură.

• productivitatea agricolă este sub potenţial

• exploataţii de subzistenţă şi semisubzistenţă neperformante

• segmentul exploataţiei comerciale lucrează sub potenţial

• slabă diversificare a culturilor (dependenţă de cereale)

• nivel scăzut de conformitate cu normele UE

• dotare tehnică scăzută şi de slabă calitate în exploataţiile mai mici

• nefolosirea energiei din surse regenerabile

• infrastructură agricolă inadecvată ,lipsa structurilor de irigaţie

• aducerea sectorului agricol neperformant la potenţialul real prin facilitarea eforturilor de modernizare şi restructurare a acestuia

• prioritatea UE de utilizare a energiilor din surse regenerabile

• realizarea infrastructuri de irigaţii

• capacitate slabă de absorbţie a fondurilor UE

• concurenţă străină • schimbările climaterice • calamităţile naturale • epizooţiile • creşterea preţului

energiei şi combustibililor

• incapacitate de rezolvare a problemei pieţelor


2008 - 2013 62

TURISM

PUNCTE TARI


• existenţa unui cadru natural deosebit .

• existenţa unor obiceiuri populare traditionale .

• existenţa unui luciu de apa – ce se poate amenaja pentru pescuit

• existenţă sit ecologic

• resurse financiare reduse

• pregătire profesională de slabă calitate în domeniul serviciilor turistice

• lipsa de preocupare a cetăţenilor şi a autorităţilor locale privind conservarea mediului.

• inexistenţa unor forme de promovare a oraşului pentru creşterea numărului de turişti pe teritoriul lui.

• îmbunătăţirea infrastructurii fizice şi de utilităţi • încurajarea unor noi forme de turism (rural,ecologic) • disponibilitatea unor resurse suplimentare prin accesarea programelor de finanţare ale UE • concesionare de clădiri şi terenuri • sprijin logistic ,consultanţă şi facilităţi fiscale din partea primăriei

• reacţia redusă a mediului local

• nepromovarea zonelor pentru atragerea turiştilor

• migrarea turiştilor către alte zone

2.8.10 INVESTIŢII

Lista de investiţii pe anul 2008

Propuneri 2008 din care finantat

Nr. Crt Denumirea obiectivelor,

investiţii, data începerii, nr. şi data documentului

Valoarea totală

Valoarea contractuală

Valoarea executată 31.12.2007

Rămas de

executat Total

Fonduri externe

Total alocat buget

Din care de la buget local

0 TOTAL 32606 32606 325 32281 32281 29448 2833 2833 1. A. Lucrări în continuare

a. Lucrări reabilitare Şcoala Generală nr.2 Flămânzi b. Centrală termică Grup Şcolar N. Bălcescu c. Lucrări eficientizare iluminat public + proiecte

923 203

170

550

923 203

170

550

325 165

160

598 38

170

390

598 38

170

390

598 38

170

390

598 38

170

390

2. B. Lucrări noi 3. a.Reabilitare Şcoala Poiana

b.Utilităţi Grădiniţa Cordun c. Utilităţi atelier + seră d.Utilităţi sală de sport e.Reabilitare Scoala nr. 1 Flămânzi – geamuri termopan

1.168 80 80

100

80

1.168 80 80

100

80

1.168 80 80

100

80

1.168 80 80

100

80

1.030

138 80 80

100

80

138 80 80

100

80 4. a.Crearea unui sistem de

colectare a deşeurilor şi realizarea unei staţii de sortare şi transfer deşeuri

2.450 2.450 2.450 2.450 2.276 174 174


2008 - 2013 63

5. a.Modernizare 18 km drumuri de interes local b.Reabilitare drumuri de interes local – 8 km c.Pod B.A. Alexii – Poiana d.Pod B.A. – peste varianta DC 47A – KM0+900

18.080

290

700 700

18.080

290

700 700

18.080

290

700 700

18.080

290

700 700

18.080

539 700

290

161

290

161

6. a.Aducţiune apă+staţie epurare+canalizare

4.770 4.770 4.770 4.770

7. a.Rate leasing Dacie b.Dotări ITI (calculatoare+reţea+licenţe) c.Mobilier d.Programe informatice e.Reparaţii capitale (interior+exterior+uşi termopan) f.Strategie de dezvoltare locală g.Promovarea dezvoltării urbane susţinute în context european h.realizarea unei structuri de diseminare a informaţiilor la nivelul municipiilor şi oraşelor judeţului Botoşani-iniţiator Primăria Botoşani i.proiect tehnic+SF reparaţii capitale primărie +proiect finanţare

4 24

36

1000

45

160

490

150

4 24

36

1000

45

160

490

150

4 24

36

1000

45

160

490

150

4 24

36

1000

45

160

490

150

770

132

436

4 24

36

230

45

28

54

150

4 24

36

230

45

28

54

150

8. a.Staţie foto digitală b. Laptop

3 3

3 3

3 3

3 3

3 3

3 3

9. a.Informatizarea sistemului comunitar pentru situaţii de urgenţă

6 6 6 6 5 1 1

10. a. Mobilier b.Studii fezabilitate c.Proiect centrala termica d.Studii+proiect grădiniţa N.Bălcescu

30 15 10 10

30 15 10 10

30 15 10 10

30 15 10 10

30 15 10 10

30 15 10 10

11. a.PUG b.Amenajare parc joacă pentru copii

25 20

25 20

25 20

25 20

25 20

25 20

12. a.Proiect in domeniul protecţiei mediului b.SF – protecţia mediului – crearea unui sistem de colectare a deşeurilor

7

790

7

790

7

790

7

790

710

7

80

7

80

13. a.Studii + proiect tehnic poduri b.Proiect finanţare poduri c.Studii+proiect Modernizare 56 km drumuri de interes local d.Infiintare soc. utilităţi edilitare

30

65 70

170

30

65 70

170

30

65 70

170

30

65 70

170

30

65 70

170

30

65 70

170

14. a.SF baza sportivă 17 17 17 17 17 17 15. a.Copertină tractoare+utilaje

agricole 5 5 5 5 5 5


2008 - 2013 64

Dezvoltarea afacerilor

Asemeni majorităţii zonelor urbane care au un nivel scăzut al utilităţilor si care se confrunta cu o migratie masiva, temporara peste hotare si in oraşul Flămânzi dezvoltarea antreprenoriala este slab dezvoltată.

Analiza micro-întreprinderilor de la nivelul oraşului evidentiaza capacitatea relativ redusă a acestora de a raspunde exigentelor referitoare la furnizarea locurilor de muncă pentru populaţie . În acest sens obiectivul este sprijinirea micro-întreprinderilor din alte domenii, care pot avea un impact pozitiv asupra economiei rurale.

Analiza activităţilor comerciale, de artizanat si servicii indica faptul ca numărul de locuitori din oraş, ocupati în toate activităţile de acest tip e nesemnificativ. Comunitatea locală sufera atât din lipsa oportunităţilor ocupationale în aceste sectoare, care pot ajuta la ameliorarea condiţiilor de trai, cât si din lipsa avantajelor pe care aceste activitati le ofera zonelor urbane mai dezvoltate, unde ele sunt mai bine conturate.

Totusi, venitul care se putea obtine din aceste surse acoperă doar necesarul pentru subzistenţă, existând nevoia de dezvoltare aceste activitati care pot contribui la dezvoltarea economiei din zona rurală a Flămânziului , în general.

Calitatea si distribuţia serviciilor este inexistentă în satele aferente Flămânziului. Situaţia acestui sector, ca si a infrastructurii, reprezintă o barieră în calea dezvoltării altor activitati,

pentru crearea de oportunităţi ocupationale alternative. Sprijinirea furnizarii serviciilor în zona reprezintă un factor important pentru ridicarea calităţii vietii si de

sporire a atractivităţii oraşului.

Alte domenii de activitate

Alte domenii de activitate care se dezvolta pe raza oraşului Flămânzi sunt din categoria : construcţii, unităţi financiar–bancare, transport şi comunicaţii (Romtelecom, poşta, unităţi comerciale şi de alimentaţie publică, instituţii publice, învăţământ, staţii PECO). În ceea ce priveşte sectorul comercial, la ora actuală în oraş sunt 5 magazine si depozite . Problemele cu care agenţii economici din oraş s-au confruntat în anul 2006 pot fi clasificate în trei mari categorii şi anume: de ordin legislativ, bancar şi diverse. Probleme de ordin legislativ:

� a lipsit consultarea reprezentanţilor mediului de afaceri în procesul de elaborare a actelor normative care afectează activitatea economică;

� măsurile prevăzute în actele normative nu au fost argumentate suficient; � nu s-a urmărit îndeaproape aplicarea prevederilor actelor normative, fapt care a condus la apariţia unor

reglementari suplimentare care sunt contradictorii cu cele pe care le completează; � Codul muncii are un caracter social şi electoral deoarece angajatorii au prea puţine drepturi comparativ

cu obligaţiile faţă de angajaţi. Probleme de ordin bancar:

� nivelul ridicat al dobânzilor la credite, comisioanelor şi a garanţiilor; � birocraţia excesivă la accesarea unui credit; � lipsa de garanţii pentru firmele care se află la început de activitate.

Probleme diverse: � creşterea exagerată a preţurilor la produsele de monopol – respectiv la utilităţi (energie, apa si gaz); � blocajul financiar; � corupţia; � lipsa sau limitarea posibilităţilor de asigurare a unor facilităţi pentru agenţii economici – exemplu:

reducerea cu pâna la 50% a impozitelor şi taxelor pentru investiţii străine de peste 1.000.000 euro, pentru maxim 3 ani; investitorii români nu au primit astfel de facilităţii;


2008 - 2013 65

� modul greoi de adjudecare a unor lucrări finanţate din bani publici; � lipsa de transparentă privind principalele programe şi surse de finanţare; � fiscalitatea excesivă.

2.8.11 STAREA ECONOMIEI LOCALE

Valoarea pământului în Flămânzi este scăzută şi există teren disponibil pentru construcţia de locuinţe şi firme. În ultimii ani, lipsa de încredere în strategia de dezvoltare a ţinut investitorii departe de Flămânzi.

Puţinele case construite în Flămânzi au fost făcute din fonduri private, de către cetăţenii oraşului, dar nici o companie de investiţii în construcţii nu şi-a arătat până acum interesul în această zonă.

In tabelul de mai jos se prezintă situaţia fondului de locuinţe , la nivelul anului 2006:

Total

Proprietate privată

locuinţe Camere suprafeţe locuinţe camere suprafeţe Localitatea

Nr. Nr. Mp. Nr. Nr. Mp. Flămânzi 3856 9929 127431 3796 9616 125534

Sursă: Primăria Oraşului Flămanzi În fiecare duminică este zi de târg, când în piaţa din oraş vin mulţi negustori ambulanţi de la Botoşani,

care-şi vând produsele alimentare şi industriale. Se poate afirma faptul ca economia este slab dezvoltată si diversificata si inca dependenta de activităţile

agricole , ceea ce are drept consecinta venituri reduse pentru intreprinzatori . RECOMANDĂRI

Pentru că oraşul Flămânzi traversează o etapă de recesiune economică, nu este exclus pericolul de a fi absorbit de către alte oraşe mai mari din zonă.

De aceea, este crucial ca împreună să facem faţă noilor provocări privind dezvoltarea economiei şi modernizarea mediului de afaceri.

Sarcina noastră este să facem din Flămânzi un oraş care să ţină piept economiei moderne a Europei prin competitivitate şi care să fie gata să absoarbă Fondurile Structurale oferite de UE.

Pentru această, Primăria Flămânzi va concepe şi va realiza o serie de intervenţii viitoare în toate sectoarele, insistând pe sprijinul acordat investiţiilor realizate de firmele locale, precum şi pe dezvoltarea economiei pentru a îndeplini standardele unei economii moderne. Scopul final este acela de a creşte nivelul de trai pentru toţi cetăţenii, prin respectarea şi susţinerea principiilor şi valorilor noastre.

Principala noastră ţintă este să stimulăm investiţiile şi dezvoltarea economiei locale şi, de asemenea, să restabilim distribuţia forţei de muncă prin intermediul industriei locale.

Ne revine sarcina de a facilita acest proces de dezvoltare de noi afaceri şi de a direcţiona dezvoltarea economică a oraşului nostru şi prosperitatea cetăţenilor. Sprijinirea procesului de consultanţă în afaceri al Primăriei prin externalizarea managementului restructurării proceselor interne

Justificare: Scopul este acela de a stabili un program de modernizare, prin intermediul unei echipe specializate a Primăriei, care să fie responsabilă de facilitarea dezvoltării de noi investiţii private, locale şi străine.

Pentru a sprijini procesul de modernizare trebuie să actioneze in mod responsabil pentru: � promovarea noilor afaceri în zonă; � efectuarea de studii de piaţă la cererea potenţialilor investitori; � informarea Consiliului Local privind indicatorii economici locali; � asigurarea de asistenţă pentru firmele locale prin furnizarea de informaţii şi consultanţă; � asigurarea de asistenţă pentru firmele locale în organizarea de târguri şi în utilizarea altor mijloace pentru

promovarea activităţilor lor;


2008 - 2013 66

� stabilirea de legături cu investitori şi firme de consultanţă pentru dezvoltarea de planuri de afaceri, pentru atragerea de Fonduri Structurale ale UE şi pentru implementarea Programelor Naţionale de Dezvoltare. Elaborarea de programe pentru promovarea măsurilor imediate de ocupare a forţei de muncă

specializate . Justificare: Şomajul este unul din neajunsurile comunităţii noastre şi lupta împotriva şomajului

reprezintă una din cele mai importante provocări pentru noi. În ceea ce priveşte agricultura, există suficiente terenuri disponibile nevalorificate şi neirigate. Obiectivul

nostru este să sprijinim noii fermieri prin toate mijloacele Consiliului, pentru a utiliza aceste terenuri şi a creşte capacitatea agricolă, pentru a deveni un important factor de afaceri în agricultură în regiune şi pentru a reduce şomajul.

De asemenea, se vor introduce noi tipuri de culturi, cu profituri mai mari pentru fermieri, şi noi metode moderne, care vor îmbunătăţi abilităţile fermierilor şi îi vor situa la niveluri competitive înalte. Prin intermediul reformelor în agricultură şi prin introducerea de noi tehnologii se încearcă dezvoltarea pe termen lung a bio-agriculturii. Această este o ţintă pe termen lung, pe care o stabilim pentru a împlini viziunea noastră despre agricultura competitivă din zonai.

Până în 2013, Consiliul Local va implementa următoarele reforme şi proiecte: � Colaborarea cu Direcţia locală pentru agricultură cu scopul de a informa şi sprijini fermierii sub toate

aspectele, de a identifica noi surse de finanţare pentru fermieri şi de a monitoriza activităţile agricole locale. Direcţia va ţine legătura cu Consiliul Local şi cu alte ONG-uri în domeniu, pentru a susţine agricultura locală conform obiectivului strategic principal.

� Conceperea şi implementarea „Ghidului de bază al Noului Fermier” în colaborare cu Asociaţia Producătorilor Agricoli, care va include toate aspectele legate de viaţa de fermier, informaţii privind zona şi date de contact importante. Direcţia locală pentru agricultură va fi responsabilă de păstrarea legăturii cu Asociaţia Producătorilor Agricoli pentru actualizarea ghidului, prin stabilirea de relaţii de afaceri necesare pentru procurarea echipamentului agricol, precum şi stabilirea de contacte cu comercianţii.

� Unul din obiectivele noastre strategice este acela de a creşte aria de dezvoltare a IT în oraş şi de a beneficia de pe urma avantajelor sale.

� Creşterea accesului la computere şi internet în şcoli la 100%. Toţi elevii noştri au dreptul la cunoaştere şi este datoria noastră să le furnizăm această oportunitate.

� Creşterea accesului la computere şi internet pentru Primărie. � Facilitarea deschiderii de noi săli de internet în oraş şi în satele din jur. Pe lângă crearea de noi locuri de

muncă, această măsură va aduce cetăţenii mai aproape de IT, îmbunătăţind treptat abilităţile lor în domeniu şi va reduce povara actuală a costurilor mari de accesare a internetului la domiciliu.

� Orice investiţie în turism sau în orice alt domeniu economic va fi mai bine susţinută de existenţa unui site web modern, bine conceput, care nu doar va prezenta oraşul publicului, ci va include şi toate informaţiile posibile de care ar putea avea nevoie un investitor sau un turist.

PERSPECTIVA DEZVOLTĂRII AGRICULTURII ÎN ORAŞUL FLĂMÂNZI

Agricultura oraşului Flămânzi se va dezvolta având ca obiectiv următoarele coordonate:

- ridicarea performanţei productive şi economice a producţiei agricole; - dezvoltarea procesării producţiei agroalimentare; - creşterea rolului instituţional de coordonare zonală a agriculturii oraşului; - sprijinirea iniţiativei unei firme private de a înfiinţa un abator autorizat.

Dezvoltarea economiei mediului vizează conturarea unui concept de dezvoltare durabilă,în care agricultura în zonele urbane să cedeze treptat în favoarea unor activitati de îmbunatatire a calităţii mediului din care amintim:

- combaterea eroziunii solului; - creşterea spaţiilor verzi controlate; - înfiinţarea unor plantaţii forestiere melifere; - regularizari de ape şi aşanarea unor cursuri poluate.


2008 - 2013 67

Dezvoltarea integrată urban-rural, cu interferenţe între mediul citadin şi mediul natural, constituie pivotul dezvoltării viitoare a oraşului Flămânzi .

2.9 EVALUAREA RESURSELOR SOCIO-ECONOMICE 2.9.1 POPULAŢIA, PRINCIPALELE FENOMENE DEMOGRAFICE

Oraşul Flămânzi are o populaţie stabilă la nivelul anului 2005 de 12.173 locuitori , cu o repartizare pe

aglomerări umane astfel : • Cartier Flămânzi : 4.960 locuitori ; • Cartier Poiana : 1.920 locuitori ; • Cartier Nicolae Bălcescu : 3.995 locuitori ; • Sat Chiţoveni : 614 locuitori ; • Sat Prisăcani : 684 locuitori .

Evoluţia populaţiei stabile la nivelul oraşului Flămânzi pe sexe , se prezintă în tabelul şi figura. urmatoare :

RECENSĂMÂNT 05.01.1977




Denumirea unităţii

administrativ teritoriale total

din care: femei

total din care:

femei total

din care: femei

total din

care: femei

oraşul Flămânzi

11743 6050 11752 5913 11799 5932 12082 6021

Sursă : Anuarul statistic al judeţului Botoşani – ediţia 2006

Evoluţia populaţiei în oraşul Flămânzi

în perioada 1977-2006

11743 11752

11799

12082

11700

11750

11800

11850

11900

11950

12000

12050

12100

1970 1980 1990 2000 2010

anul

po

pu

laţi

a


2008 - 2013 68

Evoluţia populaţiei stabile la nivelul oraşului Flămânzi pe grupe de vârste la data de 01.07.2006 , se prezintă în tabelul următor :

-persoane-


administrativ teritoriale

total 0-4 ani

5-9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

> 65 ani

oraşul Flămânzi

12082 842 891 852 1063 877 4699 624 416 1836

- masculin 6061 424 462 407 531 462 2523 303 186 763 - feminin 6021 400 429 445 532 415 2176 321 230 1073 Sursă : Anuarul statistic al judeţului Botoşani –ediţia 2006

� Analiza structurii pe vârstă a populaţiei relevă faptul că : • cca. 37,5% reprezintă populaţia cuprînsă intre 0-25 ani ; • cca. 38,9% reprezintă populaţia cuprînsă intre 26-54 ani; • cca. 23,9% . reprezintă populaţia peste 54 ani ,

aspect ce semnifica un potenţial de regenerare a populaţiei şi a forţei de muncă. � Analiza structurii pe sexe a populaţiei evidenţiază populaţia de sex masculin până in 54

de ani ca fiind preponderentă, pe când pentru grupele de vârstă peste 54 ani predomină populaţia de sex feminin. In Fig. urmatoare se reprezintă structura pe sexe a populaţiei , anul 2006 .

Mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei în anul 2005 , la nivelul oraşului Flămânzi se prezintă în tabelul următor :


administrativ teritoriale

Născuţi vii Decedaţi Stabiliri de domiciliu în

localitate

Plecări cu domiciliu din

localitate

Stabiliri de reşedinţe în

localitate

Plecări cu reşedinţe din

localitate

oraşul Flămânzi

150 171 77 103 12 140

Sursă : Anuarul statistic al judeţului Botoşani –ediţia 2006

50,16%

49,84%

49,60%

49,70%

49,80%

49,90%

50,00%

50,10%

50,20%

MASCULIN FEMININ

po

nd

ere

a î

n t

ota

l p

op

ula

ţie ,

(%

)


2008 - 2013 69

Situaţia demografică a oraşului Flămânzi se încadrează în caracteristica specifică din judeţ , respectiv regiune , şi anume : declinul populaţiei , situaţie ce constituie o problemă care va trebui rezolvată dacă se doreşte dezvoltarea economică a acesteia .

Procesul de îmbătrânire şi scăderea naturală a populaţiei , care decurge din această situaţie constituie principalii factori ai declinului populaţiei . Fluctuaţiile la nivelul evoluţiei populaţiei sunt o consecinţă a migraţiei, în special a tinerilor apti de muncă, în cautarea unor locuri de muncă mai bune si a unui mod de viaţa mai atractiv.

Acesta reprezintă un caz particular , atribuindu-se persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 39 de ani. Migraţia inversă este specifică populaţiei cu vârsta de 40 de ani şi peste 40 de ani şi este determinătă de

lipsa veniturilor sau a veniturilor insuficiente pentru asigurarea unui trai decent. În termeni generali, este vorba despre persoane disponibilizate, care nu au reuşit să se recalifice, fiind forţate să revină în zonă şi să desfăşoare diferite activităţi de subzistenţă.

Rata netă de migraţie internaţională este de asemenea , semnificativă şi este legată în principal de categoria de vârstă mai tânără .

Migraţia externă are şi importante efecte pozitive la nivelul economiei : intrări de resurse financiare importante , schimbarea mentalităţii şi a deschiderii spre modernizare.

Un fenomen specific de lungă durată ce afectează şi oraşul Flămânzi este de exemplu ˝îmbatrânirea populaţiei ˝.

2.9.2 FORŢA DE MUNCĂ , ŞOMAJUL

Forţa de muncă şi capitalul uman

Agenţi economici (societăţi comerciale, AF si PF) sunt în număr de 93. Desfăşoară activităţi de comerţ, alimentaţie publică, servicii medicale, morărit - panificaţie, agricultură, comunicaţii, internet, depozite de produse petroliere, producţie lemn, producţie sticlărie şi porţelan, confecţii.

Capitalul uman al oraşului Flămânzi reiese din informaţiile privind nivelul de pregătire, calificare şi în general, oferta forţei de muncă locală, se regasesc în rezultatele recensământului populaţiei şi locuinţelor din anul 2002.

În ceea ce priveşte capitalul uman local din Flămânzi putem spune în termeni generali că acesta este caracterizat de:

• numărul persoanelor absolvente de studii superiore şi preuniversitare • numărul cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar – cea mai înalta treaptă de pregătire existentă

local – care intervin activ în pregătirea forţei de muncă locală, în motivarea continuării studiilor.

Şomajul

Rata şomajului – este un indicator social care caracterizeaza gradul de neocupare al forţei de muncă. Datorită deselor restructurari ale industriei naţionale şi locale oraşul a avut parte de cresteri substanţiale

ale procentului de şomeri în intervalul 1994-2000. Acestea s-au datorat : • Pieţei muncii în formare • Utilizare ineficienta a forţei de muncă • ·Descreşterii productivităţii muncii şi reducerii salariilor reale • O mare parte a populaţiei apte de muncă nu e prezentă pe piaţa muncii

Începând cu anul 2000 se constata o uşoară creştere a populaţiei ocupate. Această tendinţă se manifestă datorită faptului că activitatea productivă în judeţ are tendinţe crescătoare şi în acelaşi timp investiţiile în dezvoltare au crescut considerabil.

La nivelul judeţului Botoşani rata medie a şomajului în perioada ianuarie – septembrie 2007 a fost de 4,93.


2008 - 2013 70

Rata şomajului 2007

5.8 5.6 5.34.9 4.6

3.8 3.6 3.8 3.8 4 4 4

0

1

2

3

4

5

6

7

0 2 4 6 8 10 12 14

2.9.3 POPULAŢIA ACTIVĂ ŞI NUMĂRUL DE SALARIAŢI

In tabelul de mai jos se prezintă repatizarea populaţiei active pe ramuri de activitate

Domeniu 1989 1992 2005 AGRICULTURĂ 4647 4801 4991 MECANIZARE

AGRICULTURĂ 30 32 42

INDUSTRIE (inclusiv

navetişti )

1270 860 30

CONSTRUCŢII 306 30 26 ÎNVĂŢĂMÂNT 140 152 179

SĂNĂTATE 58 62 48 Sursă : Primăria Flămânzi , AJOFM Botoşani

Ca şi în cazul judeţului, repartizarea populaţiei pe medii de rezistenţă influenţează direct asupra structurii de ocupare a forţei de muncă. Populaţia este ocupată prioritar în sectorul primar (agricultură) deschiderea multor unităţi economice, reducerea activităţii altora a determinăt numeroase schimbări în structura specializărilor şi nivelului de ocupare a persoanelor angajate. Informaţiile primite de la AJOFM arată că rata şomajului în localitate a fost de 7.09 % în 1999 şi de 4.54% în 2002.

Un element care trebuie luat în calcul, deşi nu poate fi măsurat cu exactitate, este cel al volumului populaţiei active care desfăşoară activităţi peste hotare. Dintr-un studiu local în anul 2005 reiese că aproximativ 682 persoane din Flămânzi lucrau în străinătate. Populaţia şcolară prognozată în localitate şi zonele din împrejurimi va înregistra o creştere în grupa 0-14 ani, staţionează sau va creste uşor la grupa 14-18 ani.Referirile la această categorie de populaţie indică gradul de regenerare a forţei de muncă de la nivelul oraşului Flămânzi.


2008 - 2013 71

2.9.4 VENITURI SALARIALE

Referitor la veniturile gospodăriilor se poate afirma faptul că acestea sunt scăzute , iar discrepanţa faţă de zonele urbane se măreşte din ce în ce mai mult .

Câştigul salarial mediu net lunar pe unele activităţi ale economie la nivelul judeţului au fost următoarele : Denumirea activităţii

2002 2003 2004 2005 2006

Agricultura 261 311 633 475 501 Comert 190 250 358 427 481 Posta-telecomunicaţii

601 812 757 1209 1350

Administratie publică

662 662 800,6 1044 1150

Invatamant 444 444 578 735 812 Sanatate 397 397 464 616 727 Alte activitati 321 321 370 418 524 Sursă : Primăria Flămânzi Se poate aprecia că în perioada 2003-2006 nu s-a înregistrat o creştere a puterii de cumpărare a

populaţiei , comparând nivelul de creştere a veniturilor cu evoluţia indicilor preţurilor de consum in aceeaşi perioadă . Venitul la nivelul gospodăriilor din oraş, provine în special din producţia agricolă , pe când în zonele urbanemai dezvoltate acestea provin din salarii din zona industriei şi servicii . Ponderea veniturilor agricole în natură ale gospodăriilor agricultorilor este mare, în detrimentul veniturilor în numerar .

Situaţia precară a veniturilor argumentează necesitatea dezvoltării unei economii diversificate, prin urmare, analiza se va concentra asupra acelor surse alternative de venit şi asupra diversificării oportunităţilor de angajare, cu accent pe potenţialul de dezvoltare existent ăn sectorul non-agricol, ca sursă durabilă pentru nivelul de trai al comunităţii locale şi pentru dezvoltarea economiei.

2.9.5 SĂNĂTATEA

Oraşul Flămânzi beneficiază de servicii medicale la un nivel inferior celui din zonele urbane dezvoltate , populaţia având acces doar la serviciile sanitare de bază.

Pentru serviciile specializate, locuitorii trebuie să se deplaseze în mod frecvent la oraşul municipiu de judeţ pentru a putea beneficia de ele.

Calitatea serviciilor medicale este, în general, mai redusă, din cauza lipsei infrastructurii şi a dotărilor cu echipamente medicale care sunt foarte vechi sau chiar inexistente. Calitatea serviciilor medicale este, de asemenea, afectată şi de gradul de pregătire al personalului medical : cadrele medicale sunt în general absolvenţi de studii superioare de scurtă durată, iar numărul medicilor este insuficient pentru a asigura calitatea serviciilor medicale.

Principala problemă în domeniul sănătăţii o reprezintă lipsa fondurilor pentru dotarea cu echipamente moderne şi aprovizionarea cu medicamente .

Evaluarea stării de sănătate a populaţiei prezintă, de asemenea, următoarele disfucţionalităţi: � Imposibilitatea acoperirii cu fonduri a cheltuielilor curente ale unităţilor medicale şi

asigurarea acestora cu medicamente în regim de compensare şi gratuitate; � Afluenţă destul de mare de bolnavi şi numărul mare de internări ce constituie cazuri

sociale � Număr redus de medici : 3140 locuitori/medic

Pe teritoriul oraşului Flămânzi există o Unitate de Asistenţă Medico-Socială în localitatea Nicolae Bălcescu.


2008 - 2013 72

Structura instituţională a sănătăţii în oraşul Flămânzi este prezentata in tabelul următor:

Facilităţii Tipul Număr Spital public 1

Număr paturi - 45 public 4 Dispensar privat - public - punct farmaceutic/farmacie

umană privat 3 public - punct farmaceutic/farmacie

veterinară privat 2 public - cabinet stomatologic privat 1

cabinet medical individiual medicina de familie

Privat 4


Numărul de persoane angajate în domeniul sănătăţii este prezentat în tabelul de mai jos:

Tipul facilităţii Personal Număr Doctori 4 dispensar asistenţi medicali/ moaşe 19

punct farmaceutic/farmacie umană

personal de specialitate 7

punct farmaceutic/farmacie veterinară

personal de specialitate 3

cabinet stomatologic Medici 1 asistenţi medicali 1

personal auxiliar cabinet medical individiual medicină familie

medici 4

asistenţi medicali 7 personal auxiliar 2


În ultimii ani, se constată o creştere a solicitărilor de consultaţii din partea populaţiei, situaţie determinătă în mare măsură de condiţiile socio-economice existente. Dintre grupurile cele mai vulnerabile la acţiunea componentelor negative ale stilului de viaţa, dar care în acelasi timp mai pot să-şi ajusteze comportamentele spre cele favorabile sănătăţii, fac parte copiii şi tinerii. Tinerii sunt afectaţi de o serie de rezultate negative ale modului de viaţa specific societăţii moderne, printre care rata mare de accidente (ponderea accidentelor rutiere), toxicomaniile, maladiile sexuale transmisibile (printre care si SIDA), comportamentele violente, criminalitatea, sarcina la vârsta adolescentei, sinuciderile etc. Ca o apreciere generală, se poate spune ca stilul de viaţa actual al tinerilor din Flămânzi este unul dominat de divertisment pasiv si vizual, putin orientat spre comunitate si mediu si fara a acorda importantă influenţei asupra sănătăţii.


2008 - 2013 73

2.9.6 ANALIZA SWOT ŞI CONCLUZII

EVALUAREA RESURSELOR SOCIO-ECONOMICE

PUNCTE TARI


Mediul social

• ponderea în rândul populaţiei este deţinută de persoane relativ tinere cu vârste între 15-59 ani

• creşterea interesului manifestat către formarea profesională

• preocuparea administraţiei locale pentru diversificarea serviciilor sociale şi asistarea corespunzătoare a persoanelor în dificultate

• colaborarea foarte bună până în prezent între Inspectoratul Şcolar Judeţean, Agenţia Judeţeana penru Ocuparea Forţei de Muncă , Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap , Direcţia de Sănătate Publică, Inspectoratul de Politie Judeţean

• scăderea ratei şomajului

• bilanţul demografic negativ atrage atenţia asupra scăderii numărului populaţiei

• dificultăţi în menţinerea în oraş a forţei de muncă calificată

• plecarea tinerilor în alte oraşe care prezintă alte oportunităţi de ocupare

• oferta de instruire redusă ca varietate dar şi calitativ slabă sau care nu corespunde exigenţelor actuale

• lipsa de fonduri pentru restaurarea anumitor edificii şi centre de cultură

• lipsa unei baze de date privind totalitatea persoanelor aflate în dificultate (vârstnici singuri, copii fară ocrotire părintească, persoane cu handicap) care necesita indrumare , sprijin, asistentă

• lipsa fondurilor pentru construcţia de locuinţe sociale

• nivel de trai scăzut al majoriţăţii populaţiei

• accesarea unor finanţări nerambursabile care acordă sprijin proiectelor de resurse umane

• accesarea unor finanţări guvernamentale de sprijin pentru încadrarea persoanelor în şomaj

• posibilitatea dezvoltării unor proiecte de sprijin a comunităţii locale de rromi

• încurajarea angajării tinerilor absolvenţi de învăţământ de orice tip ,programe guvernamentale de subvenţionare

• iniţiative comune de îmbunătăţire a ofertei de instruire prin dezvoltarea unor parteneriate: autorităţi publice-Instituţii de învăţământ-mediu de afaceri

• atragerea de fonduri din surse externe pentru reconversia

• deplasarea forţei de muncă locale în afara graniţelor ţării după integrarea în Uniunea Europeană

• Evoluţia nefavorabilă a numărului de absolvenţi de liceu şi de studii superioare în următorii ani

• modificarea Legislaţiei în domeniul protecţiei copilului

• mentalitatea şomerilor vis a vis de căutarea activă a unui loc de muncă

• alocarea de fonduri insuficiente pentru implementarea strategiei în decursul următorilor ani

• tendinţa persoanelor aflate în situaţii de risc socio-economic de a accepta şi de a se multumi doar cu măsurile sociale pasive

• neimplicare a cetăţenilor ca


2008 - 2013 74

profesională

voluntari în acţiunile sociale

Sănătate

• existenţa unei infrastructuri medicale.

• ponderea populaţiei cu nevoi de asistare relativ mica

• program de finanţare guvernamenta

• informare operativa cu privire la formele de ajutor de stat

• serviciile sunt afectate de bugetul insuficient

• fonduri insuficiente acordate asistentei medicale

• personal insuficient pentru asistenta medicala

• societatea civilă insuficient implicata

• infrastructura in sistemul sanitar cu grad mare de uzura .

• lipsa dotărilor

• realizarea unei infrastructuri moderne si durabile

• aplicarea unor programe complexe de urmerire a sanatatii populaţiei

• promovarea principiilor naturiste

• reactie nefavorabila la sistemul de norme sanitare impus

• costurile ridicate pot duce la renuntarea la dotări.

• Lipsa fondurilor financiare suficiente pentru realizarea investitiilor .

2.9.7. CULTELE RELIGIOASE

Pe raza oraşului Flămânzi există următoarele lăcaşe de cult: � Biserica Sfantul Ierarh Nicolae din Prisăcani � Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Flămânzi � Biserica Sfântului Ierarh Nicolae din Flămânzi � Biserica Sfântului Mare Mucenic Dimitrie din Chiţoveni � Biserica Învierea Sfântului Lazăr din Cordun � Biserica Sfantul Ierarh Nicolae din Bosînceni � Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Poiana � Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Nicolae Bălcescu

Populaţia oraşului Flămânzi este majoritar de religie creştin ortodoxă.

2.9.8 SOCIETATEA CIVILĂ

Societatea civilă este reprezentată de instituţiile şi organizaţiile sociale şi civice care constituie temelia unei democraţii funcţionale. Organizaţiile societăţii civile se implică în luarea decizilor privind dezvoltarea socială sau a deciziilor de interes public.

Instituţii ale societăţii civile care functionează în oraşul Flămânzi : � organizaţii nonguvernamentale (ong-uri); � asociaţii de proprietari; � organizaţii politice; � cluburi civice; � sindicate; � organizaţii filantropice;


2008 - 2013 75

� cluburi sociale şi sportive; � instituţii culturale; � organizaţii religioase; � mişcări ecologiste.

2.9.9 SIGURANŢA PUBLICĂ

Asigurarea ordinii publice

Poliţia oraşului Flămânzi îşi desfăşoară activitatea pe coordonatele stabilite prin “Concepţia de acţiune în slujba comunităţii şi pentru asigurarea ordinii publice” fiind profund ancorată în evoluţia, diversitatea şi dinamica situaţiei operative şi a fenomenului infracţional.

Efectivele Poliţiei oraşului au desfăşurat intense activităţi operative de prevenire a faptelor antisociale şi a gradului de siguranţă în stradă, acestea contribuind la asigurarea ordinii publice în oraşui Flămânzi .

Măsurile întreprinse pentru realizarea obiectivelor propuse au dus la scăderea numărului de infracţiuni constatate, fapt ce poate fi pus şi pe seama modificării concepţiei şi politicii penale a statului, dar şi pe o prevenţie mai eficientă. Pe linia poliţiei rutiere, situaţia operativă este determinătă de creşterea continuă a parcului auto, a numărului de posesori de permise de conducere, de nivelul ridicat al indisciplinei în rândul participanţilor la trafic şi, nu în ultimul rând, de infrastructura necorespunzătoare a drumurilor, de lipsa parcărilor etc. Pe linia de educaţie rutieră au fost realizate instruiri în unităţile de învăţământ de pe raza de competenţă. Pe linie de sistematizare – semnalizare rutieră, împreună cu reprezentanţii Primăriei oraşului este verificată reţeaua stradală din interiorul urbei, stabilindu-se necesarul de indicatoare şi s-au executat marcajelele.

Protecţia civilă

În cadrul Primăriei este organizată structura o de protecţie civilă . S-au întocmit planuri de protecţie şi

intervenţie la dezastre, luând în consideraţie toate sursele de risc. Disfuncţionalităţi :

� nu s-au efectuat reparaţii capitale la adăposturile de protecţie civilă construite, � nu există siguranţa rezistenţei la fenomenele meteo periculoase a unor învelitori construite de

Asociaţiile de proprietari de la blocuri � unii agenţi economici cu capital privat ignoră sistematic măsurile de protecţie civilă luate potrivit

legii � nu există un temei legal pentru măsuri coercitive.

2.10 EVALUAREA SISTEMULUI DE INVĂŢĂMĂNT , CULTURĂ , AGREMENT

2.10.1 SISTEMUL DE INVĂŢĂMÂNT

Educaţia şi formarea sunt esentiale pentru comunitate, dar în ceea ce priveşte infrastructura şcolară există discrepanţe evidente faţă de mediul urban dezvoltat .

Educaţia profesională şi educaţia primară constituie instrumente importante pentru conversia forţei de muncă agricole în forţă de muncă non-agricolă.

Capitalul uman este determinănt pentru dezvoltarea potenţialului regiunii. Diversificarea economiei urbei depinde, de asemenea, de nivelul educaţiei, al cunoştinţelor şi calificarii

locuitorilor ei. Desi îmbunatatirea si menţinerea unui nivel adecvat al infrastructurii este un element important în dezvoltarea socio-economica, formarea profesionala reprezintă „motorul”, pentru o buna dezvoltare. Sistemul educational local este monitorizat de către Inspectoratul Şcolar Judeţean Botoşani.


2008 - 2013 76

Situaţia unităţilor de învăţământ din oraşul Flămânzi este următoarea : • Total unităţi de invatamant : 26 , din care :

� şcoli , din care : • Grup şcolar -1 ; (Grup şcolar „N. Bălcescu”) • Şcoli generale cu clasele I –VIII - 4 • Şcoală cu clasele I – IV -1

� 20 grupe de grădiniţe Pe teritoriul oraşului Flămânzi funcţionează: - Grupul şcolar N. Bălcescu, având următoarele profile:

� teoretic – ştiinţe ale naturii � tehnologic – resurse naturale şi protecţia mediului (tehinician ecolog şi protecţia calităţii mediului) - Şcoala de Arte şi Meserii (SAM)

o Nivel 3: tehnician în agricultură o Nivel 2: horticultor şi zootehnist o Nivel 1: lucrător în cultura plantelor, lucrător în creşterea animalelor, lucrător confecţii textile,

lucrător în tâmplărie - învăţământ cu frecvenţă redusă cl. A XI-a profil real, ştiinţe ale naturii.

In liceu numărul de elevi este de 1354, personal didactic 98, din care calificat 91. Date referitoare la sistemul educational existent la nivelul oraşului sunt prezentate in tabelele următoare: Structura pe cicluri de învăţământ în oraşul Flămânzi , perioada 2004 – 2008

- număr - 2004 – 2005 2005 – 2006 2006 – 2007 2007 - 2008 Nr.

Crt.

Nivel Nr.clase Nr.elevi Nr.clase Nr.elevi Nr.clase Nr.elevi Nr.clase Nr.elevi

1. Preşcolar 9 228 9 220 10 233 10 244 2. Primar 14 301 14 300 14 275 13 263 3. Gimnazial 15 303 14 299 13 277 12 276 4. Liceal 8 218 8 238 8 223 12 280 5. SAM 4 92 6 144 7 188 9 220 6. An compl. 2 49 - - 2 49 2 56 7. TOTAL 53 1091 51 1201 56 1290 58 1339

Sursă : primăria Flămânzi

Indicator U.M. Valoare Observati i Grădiniţe

Număr educatori , din care :

Număr 10

-calificati Număr 10 Media preşcolarilor per educator

48,7

Şcoli Numărul de cadre didactice , din care :

Număr 118

-calificati Număr 55 Media elevilor per profesor

17,1

Numărul de invatatori Număr 14


2008 - 2013 77

Numărul de profesori Număr 31 Total personal didactic, nedidactic si auxiliar

Număr 189

Sursă : primăria Flămânzi

În anul şcolar 2006-2007 structura învăţământului profesional şi tehnic arată astfel:

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

SAM

Liceu Tehnologic

An Completare

Liceu Teoretic

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

35%

40%

45%

Tehnic

Resurse naturale siprotectia mediului

Servicii

Învăţământul agricol a ocupat în anul şcolar 2006-2007 aproximativ 35% din totalul claselor. Subdomeniul Zootehnie este mai bine repartizat decât agricultură – cultura plantelor. În perioada 2007-2011 se aşteaptă o creştere a ponderii în domeniul agricultură, calificarea zootehnist şi o dirijare spre mecanic agricol.

Învăţământul industrial (textil-pielărie, lucrător prelucrarea lemnului, mecanic) reprezintă o pondere semnificativă la nivelul zonei dar, pentru anii următori procentul este în scădere datorită desfiinţării unităţilor productive din zonă.

Tipul insti tutiei Indicator 2003- 2004

2004- 2005

2005- 2006

2006- 2007

2007- 2008

Nr.elevi – învăţămînt primar

139 122 107 95 92 Şcoala cu clasele I – VII nr. 1 Flămînzi

Nr.elevi – învăţămînt gimnazial

144 130 143 133 128


2008 - 2013 78

Nr.elevi care au abandonat şcoala – învăţământ primar

0 0 0 1 1

Nr.elevi care au abandonat şcoala –

învăţământ gimnazial

0 2 6 6 5

Nr.elevi – învăţămînt primar

149 154 142 150

Nr.elevi – învăţămînt gimnazial

150 149 145 138


0 2 0 2 Şcoala cu clasele I – VII nr. 2 Flămînzi



0 6 0 2


2 4 1 0 0

Şcoala cu clasele I – VII Poiana Nr.elevi care au

abandonat şcoala – învăţământ gimnazial

1 2 2 1 1


0 2 1 0 0



10 18 7 0 0


clasele IX - XII

5 3 0 0 2

Grupul şcolar Nicolae Bălcescu

Nr.elevi care au abandonat şcoala – SAM

25

Stabilitatea veniturilor în gospodarie are un efect puternic asupra participării la actul educativ. Copiii din familiile muncitorilor si taranilor cu venituri scăzute sau din familiile de pensionari sunt de doua ori mai expusi riscului de abandon şcolar, comparativ cu copii din gospodariile cu o sursă stabila de venit.

O problemă majoră la nivelul zonei o constituie migraţia populaţiei active din lipsa locurilor de muncă. Acest fapt generează probleme în special legate de abandonul şcolar sau renunţare la şcoală pentru aşi urma familia. Infrastructuara instituţiilor de învăţământ:

Informaţii privind spaţiile de învăţământ Gr.Sc.N. Bălcescu

Şc. Prisăcani

Sc. Chiţoveni

Număr de corpuri de clădire 4 3 2 Destinatia cladirii :spatii de învăţământ , internat , cantina ,. sala de sport ,.ateliere scoala .

1 1 1

Anul construcţiei 1976-2006 1972-2006 1965


2008 - 2013 79

Pereţi chirpici ,.lemn ,.zidarie de caramida,beton

3 3 3

Plansee sau tavane

lemn , beton , profile metalice 2, 3 3, 4 4

Materiale de constructie

pentru

Invelitoare acoperis

stuf; .azbociment, .tigla; olane; tabla , carton asfaltat; terase

4 2, 4 2

Numărul salilor de clasă

total : 35 21 9 5 Spaţiul de

învăţământ

Numărul de laboratoare si cabinete

total : 4 4 - -

Sursă : primăria Flămânzi Principalele dotări existente la nivelul instituţiilor de educaţie :

� echipamente şi mijloace de informare, comunicare şi prezentare a informaţiei la care au acces elevii şi profesorii;

� Centrul de Documentare şi Informare dotat cu aparatură modernă; � laboratoare de informatică (ex. Grupul Şcolar N. Bălcescu = 60 calculatoare) ; � Biblioteci şcolare (ex. Grupul Şcolar N. Bălcescu biblioteca ce detine un număr de 10.000 volume) ; � laboratoare de specialitate : fizică-chimie , matematică, ştiinţele naturii şi informatică .

Parteneriate si cooperări existente :

Parteneriate incheiate cu diferiţi agenţi economici pentru activităţi de instruire practică în atelierele şcolare, solarii, lot etc (Convenţii de colaborare):

� S.C. Plafar Botoşani � S.C. Pris-Com S.R.L Flămânzi � S.C. Valaf S.R.L. Flămânzi � S.C. VINIA SA Vlădeni � Circumscriptia Sanitar - Veterinară Flămânzi � AJVPS Botoşani � S.C. Mecanex Frumuşica � Staţiunea de cercetare şi dezvoltare � VITI- Pomicolă Iaşi Ferma Deleni

Parteneriate incheiate cu ONG-uri ; � Organizaţia „Alternative Sociale” din Iaşi, � ,,Tineri pentru tineri Botoşani”, � Autoritatea de Sănătate Publică Botoşani

Parteneriate educaţionale ; � Şcoala Generală Copălău , Şcoala nr. 7 Botoşani, Şcoala Prisăcani, Şcoala

Frumuşica Proiecte implementate sau in curs de implementare :

� în derulare Programul PHARE TVET în valoare de 600.000 euro , având ca obiective construirea de ateliere si cabinete dotarea acestora cu mecanisme, utilaje, scule etc.,construirea unei sere şcolare. (Grup şcolar „N. Bălcescu”) .

� Proiecte finanţate prin granturi de dezvoltare şcolara – urmare evaluarii la centrul Regional de Evaluare, Regiunea Sud-Est, judeţul Constanţa a fost declarat castigator proiectul Grupului Şcolar „N.Bălcescu” Flămânzi , proiect ce se incadreaza în categoria C - ,,Proiecte care sprijină îmbunătăţirea procesului de predare – învăţare prin activităţi extracurriculare “

Tema proiectului este ,,Cunoaşte şi respectă natura” , iar nivelul de finanţare a acestuia este de 30.900,00 RON .


2008 - 2013 80

� Proiecte derulate în CDI: 2006-2007:

� Sărbătoarea crizantemelor – 9 noiembrie 2006 – ediţia a III-a; � Paşi spre Europa – portofoliu, expoziţie, parteneriat Şcoala Copălău. � Provocare la lectură – parteneriat cu Şcoala Frumuşica. � Proiect – „Amintiri din copilărie” – învăţător Hăisan Elena � Expoziţie- concurs - MĂŞTI � Proiect George Enescu – Ciprian Porumbescu - dosar tematic – Găitan

Roxana � 100 de ani de la Răscoală – proiect – portofoliu � Expoziţie: Artă şi cultură franceză - în colaborare cu CCD Botoşani –

portofoliul (săptămâna francofoniei) � Săptămâna presei „Şcoala în UE” � Mărţisorul Tradiţional – ediţia a III – a. � Proiect – Literatură Universală „Capă şi spadă” � Miracolele vieţii – portofoliu – biologie, etc.

� Activităţi extracurriculare: � Comemorări şi marcarea unor evenimente: Ziua Naţională; Ziua Europei;

Ziua Unirii; Ziua Eroilor; Eminescu – poet naţional, etc. � Activităţi cultural artistice:

� Miss Boboc; Miss Preuniversitaria; Perechea Potrivită. � Activităţi sportive:

� Locul III - Campionatul naţional de handbal – gimnaziu – fete. � Locul III - Campionatul naţional de baschet – licee – băieţi � Locul I - Cupa 1 Mai – judeţ. � Olimpiade: 2 menţiuni limba română etapa judeţeană; 1 menţiune –

educaţie tehnologică – etapa judeţeană. � 2 premii I – Concursul Internaţional de arte plastică „Nicolae Tonitza”

La nivelul Grupui Şcolar “N. Bălcescu” Flămânzi mai sust promovate următoarele acţiuni : � Cerc tematic intitulat ,,Salvaţi natura” incluzând 30 elevi şi 6 profesori; � Portofoliu interdisciplinar (ecologie,biologie,geografie,cultură

civică,chimie) � Învăţământ de calitate la profilul ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA

MEDIULUI � Creşterea sensibilităţii elevilor şi comunităţii locale cu privire la problemele de mediu şi frumuseţea naturii prin expoziţiile de fotografii, lucrari din materiale refolosibile realizate de elevi în activităţile desfăsurate; � Spaţiul documentar pentru educaţie ecologică, cu un afişier şi materialele necesare în cadrul C.D.I; � Spaţiu înconjurător ecologizat conform cu standardele europene.

Cadre didactice participante la cursuri de formare: - 6 cadre

Probleme si dificultăţi ; � desi numărul de şcoli depaseste necesitatile populaţiei, calitatea educaţiei inca nu este la un nivel ridicat,

pe de o parte din cauza doţării infrastructurii educaţionale, iar pe de alta parte, datorită necesitatii de pefectionare al profesorilor.

� cele mai multe dintre şcoli au nevoie de renovari,mobilier, utilitati de baza si material didactic. � institutiile de învatamânt necesita dotări în ceea ce privesşte materialul tehnic si didactic. In cadrul şcolilor

tehnologia IT necesita continua modernizare, iar echipamentul necesar formarii profesionale sau pentru ucenici este învechit sau lipseste.

� calitatea educaţiei este mai scăzuta decât în oraşele dezvoltate , din cauza dificultăţilor de natura financiara.


2008 - 2013 81

� transportul elevilor de la distante de peste 20 Km; � programul de desfăşurare a orelor este afectat de distanţele mari dintre localităţi ; � insuficienţa spaţiului de desfăşurare a orelor de pregătire practică.

Ultimele trei probleme se regăsesc in cazul claselor din şcolile generale: Prăjeni, Frumuşica, Flămânzi nr.1 care sunt arondate Grupului Şcolar .

In tabelul de mai jos se prezintă o prognoza până in anul 2010 privind modul de structurare a învăţământului la nivelul Grupului Şcolar pe criteriul calaficarilor in meserii :

Nr. clasă /Nr. elevi

Domeniul

Calificarea 2005-2006 2006-2007 2007-2008 2008-2009 2009-2010

Lucrător în creşterea plantelor

1- 28 - 1-28 1-28 2-56

Lucrător în creşterea animalelor

1-28 2-56 2-28 2-56 2-56

Mecanic - 1-28 2-56 2-56 3-74

Textil Pielărie - 1-28 - - -

N I V. I

Prelucrarea Lemnului - 1-28 1-28 1-28 2-56

Horticultură 1-28 1-28 1-28 1-28 2-56

Zootehnie 1-28 1-28 1-28 1-28 2-56

Tehnician în agricultură - 1-28 1-28 1-28 1-28

Tehnician veterinar - 1-28 1-28 2-56 2-56

A

G R I C U L T U R Ă

N I V. II

Tehnician mecanic - - - 1-28 1-28


2008 - 2013 82

Tabel cu unităţile de invăţământ din oraşul Flămânzi :

Unit. cu Pers. Juridica

SCOALA CU CLASELE I-VIII NR 1 FLĂMÂNZI FLĂMÂNZI FLĂMÂNZI Şcoala de

arte si meserii

FLĂMÂNZI FLĂMÂNZI


SCOALA CU CLASELE I-VIII POIANA FLĂMÂNZI POIANA FLĂMÂNZI Gimnaziu FLĂMÂNZI POIANA


SCOALA CU CLASELE I-VIII NR 2 FLĂMÂNZI FLĂMÂNZI FLĂMÂNZI Gimnaziu FLĂMÂNZI FLĂMÂNZI


SCOALA CU CLASELE I-VIII PRISĂCANI PRISĂCANI FLĂMÂNZI Gimnaziu FLĂMÂNZI PRISĂCANI


GRUPUL ŞCOLAR "NICOLAE BĂLCESCU" NICOLAE

BĂLCESCU FLĂMÂNZI Liceu

FLĂMÂNZI NICOLAE BĂLCESCU

GRADINITA CU PROGRAM NORMAL CHITOVENI CHITOVENI FLĂMÂNZI Preşcolar FLĂMÂNZI CHITOVENI

GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR 1 NICOLAE BĂLCESCU

NICOLAE BĂLCESCU

FLĂMÂNZI Preşcolar FLĂMÂNZI NICOLAE BĂLCESCU


NICOLAE BĂLCESCU



NICOLAE BĂLCESCU


GRADINITA CU PROGRAM NORMAL PRISĂCANI PRISĂCANI FLĂMÂNZI Preşcolar FLĂMÂNZI PRISĂCANI

GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR 1 FLĂMÂNZI

FLĂMÂNZI FLĂMÂNZI Preşcolar FLĂMÂNZI FLĂMÂNZI

GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR 2 FLĂMÂNZI


GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR.3 FLĂMÂNZI (CORDUN NR.1)


GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR 5 FLĂMÂNZI (CORDUN NR.3 )


GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR.1 POIANA FLĂMÂNZI

POIANA FLĂMÂNZI Preşcolar FLĂMÂNZI POIANA

GRADINITA CU PROGRAM NORMAL NR 2 POIANA FLĂMÂNZI

POIANA FLĂMÂNZI Preşcolar FLĂMÂNZI POIANA

Unităţi arondate

SCOALA CU CLASELE I-IV CHITOVENI CHITOVENI FLĂMÂNZI Primar FLĂMÂNZI CHIŢOVENI


2008 - 2013 83

2.10.2 REŢEAUA INSTITUŢIILOR DE CULTURĂ ŞI ARTĂ

O componenta importantă a vietii oraşului este cultura , domeniu care poate contribui în mod specific la creşterea gradului de atractivitate a urbei.

Mijloacele existente si functionale la această data in oraşul Flămânzi prin care sunt transmise elementele culturale sunt : caminele culturale, bibliotecile, radioul, televiziunea.

Activitatea cultural artistică, educativă la nivelul oraşului Flămânzi , începând din anul 1990 a fost marcată de factorul economic, de activitatea agenţilor economici din localitate.

Comparativ cu ceea ce a fost înainte de 1990 a fost un regres. Pe langă preocuparea permanentă a administraţiei locale pentru dezvoltarea turismului se remarcă şi

capacitatea de a închega parteneriate cu alte instituţii şi organizaţii, prin care organizează evenimente majore ce devin o tradiţie şi care reprezintă o sursă sigură de atragere a turiştilor.

Obiceiurile de iarna specifice oraşului nostru sunt prezentate în fiecare an la toate festivităţile organizate de către diferite instituţii (Consiliul Local, Consiliul Judeţean Botoşani). În cadrul acestor festivităţi şi a tuturor evenimentelor organizate în cadrul oraşului nu poate sa lipsească Fanfara.

Un alt aspect cultural al oraşului sunt spectacolele organizate de elevii şi cadrele didactice din şcoli cu ocazia deschiderii şi închiderii anului şcolar şi cu alte evenimente gen :8 martie, Crăciun, ş.a..

In oraş există o casă de cultură, amplasată în centrul oraşului, unde se desfăşoară activităţi culturale, simpozioane, etc. şi o bibliotecă orăşenească, situată în sediul Casei de Cultură, prevăzută cu săli de lectură, depozit de carte, rafturi pentru cărţi, mese pentru cititori, etc..

Dotare biblioteca in perioada 2004 – 2008

Anii Nr. Volume Nr. Cititori 2004 – 2005 5800 2600 2005 – 2006 6800 3500 2006 - 2007 9800 4100 2007 - 2008 10800 4550

Pe teritoriul oraşului Flămanzi s-au născut sau au desfasurat activitate, personalităţi de cultură şi

notorietate naţională sau internaţională, cum ar fi: � Enrico Tamberlick (1820 - 1899) – cântăreţ de operă, născut în satul Uriceni; � Nicolae Severeanu (1864 - 1941) – compozitor, născut în Flămînzi, unul din cei mai de seamă

cântăreţi şi compozitori români pe tărâmul muzicii bisericeşti şi orientale; � Mihai D. Vasiliu (1877 - 1951) – învăţător, om politic, născut în satul Uriceni; � Toma Săvescu (1866 - 1938) – preot, născut la Amdrieşeni, jud.Iaşi, a activat ca preot la Uriceni

din 1888 pînă în 1938 când a decedat, fiind înmormântat in curtea bisericii din Bosînceni, pe care a slujit-o cu credinţă;

� Constantin Maxim (1878 - 1951) – învăţător, născut în satul Dolina, comuna Leorda, din anul 1899 până la sfârşitul vieţii rămâne la Flămînzi;

� Dumitru Iov (1888 - 1959) – scriitor, publicist, născut la Gura Stahnei din satul Uriceni; � Dumitru Harasim (1909 - 1982) – profesor, născut în comuna Burdujeni, jud. Suceava, a activat ca

învăţător la şcoala Uriceni, apoi ca profesor de desen la gimnaziul din Flămînzi până în anul 1949 când este numit inspector şcolar în Botoşani;

� Mihai I. Cucu (1914 - 2000) – general de brigadă, născut în satul Poiana; � Ion G. Bojoi (1936 - 1998) – profesor universitar, doctor în ştiinţe geografice, născut în satul

Cordun; � Dumitru G. Trocin (1936 - 1986) - profesor universitar, născut în Flămanzi; � Ştefan-Mihai Morcov (1925 - 2003) – economist, născut în satul Poiana.


2008 - 2013 84

Patrimoniul cultural

Având in vedere faptul ca oraşul Flămânzi este din categoria oraşelor noi infiintate si are arondate sate, i se poate asocia sintagma : ,, Satele româneşti au caracter specific din punct de vedere al mostenirii regionale, care imprima acestora o identitate specială în raport cu modul de viaţa si capitalizarea resurselor locale”.

Capitalul simbolistic este esential pentru identitatea culturala, menţinerea valorilor, atitudinii, obiceiurilor, credintei, simboluri împartasite de către membrii comunităţii.

Manifestărea identitatii culturale, a traditiilor si a obiceiurilor este influentata de spaţiul geografic si resursele naturale specifice, reprezentând mai mult decât o locatie geografica. Date fiind acestea, decorul identitatii culturale trebuie sa includa câtiva factori cum ar fi educatia si consumatorii de cultura.

În acest sens, conservarea mostenirii rurale este extrem de importantă în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului rural, ca modalitate de promovare a zonei, cu un efect pozitiv asupra atragerii turistilor, dar si asupra populaţiei locale.

Monumente : Obeliscul ,,2007”

Monumentul se află pe partea stângă a intersecţiei Drumului European E 58 cu şoseaua ce duce spre Flămanzi.Obeliscul este cea mai frumoasă operă de artă ridicată în localitatea de unde s-a aprins flacăra marii răscoale din 1907,în care şi-au dat viaţa pentru pământ şi o viaţă mai bună ţăranii din zona. Reprezentând o furcă de tors stilizată, monumentul este creaţia sculptorului Florin Calafeteanu şi a arhitectului botoşănean Mihai Tulbure.Acest edificiu de artă s-a ridicat prin grija inginerilor Mircea Coste şi Eugen Enăşescu. Orientat cu faţa spre est, pe partea dreaptă a monumentului se află un basorelief reprezentând mişcarea ţăranilor în timpul răscoalei, înarmaţi cu furci, coase si ciomege.


2008 - 2013 85


2008 - 2013 86

Situl arheologic de la Prisăcani Situl se află in satul Prisăcani din oraşul Flămanzi, in locul numit ”Cotul Beicului”, la 10 km SE de sat.

Tot aici vom gasi si: Necropola tumulară care datează din Epoca medievală, sec. XV – XVIII; Necropola tumulară care datează din sec IV – V; Necropola tumulară care datează din Halistat; Necropola tumulară care datează din perioada de tranziţie la epoca bronzului, cultura Horodiştea

– Folteşti; Necropola tumulară care datează din eneolitic, cultura Cucuteni. Monument comemorativ al Răscoalei din 1907

Monumentul se află în cartierul Cordun, oraşul Flămanzi şi datează din anul 1977. Vechea primărie, azi Ocolul Silvic

Clădirea se află în cartierulFlămanzi, oraşul Flămanzi şi datează din anul 1920 Biserica de lemn ”Sf. Nicolae”

Biserica - monument se află în satul Prisăcani, oraşul Flămanzi şi datează din anul 1657. Monumentul Eroilor din Războiul pentru Independenţă

Monumentul se află în cartierul Flămanzi,, oraşul Flămanzi şi datează din sec. XIX Manifestări culturale specifice :

- SERBARILE ORAŞULUI FLAMÂNZI , manifestare organizată de către Centrul Cultural Flamânzi În oraşul Flămânzi există următoarele biserici :

� Biserica Sfantul Ierarh Nicolae din Prisăcani � Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Flămânzi � Biserica Sfântului Ierarh Nicolae din Flămânzi � Biserica Sfântului Mare Mucenic Dimitrie din Chiţoveni � Biserica Învierea Sfântului Lazăr din Cordun � Biserica Sfantul Ierarh Nicolae din Bosînceni � Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Poiana � Biserica Sfinţii Trei Ierarhi din Nicolae Bălcescu

2.10.3 SPORT ŞI AGREMENT Manifestări sportive

Activitatea sportivă de arte martiale desfăşurate la nivelul Clubului Sportiv Flacara Flamânzi scoate in

evidenţa o peocupare activa începând din anul 1987 . � miscarea de Karate-DO din Botoşani a urmarit linia tehnica a şcolii din Brasov, legătura directa si

indisolubila cu Sensei Adrian Popescu Sacele ,si a fost legalizata de către Constantin Poleac în anul 1991, odata cu afilierea la Liga Cluburilor de Karate DO SHOTOKAN FUDOKAN Brasov si Federatia Româna de Arte Matiale

� C.S. Flacara Flamânzi face parte din Asociatia Judeţeana de Karate Modern, actuala forma legala de organizare a şcolii care mai în componenta următoarele cluburi: C.S. BUSHIDO Botoşani, C.S. ISHIDO Botoşani, C.S. GI-FUN Botoşani, C.S. Pam*Phil CenterBotoşani .

� rezultatul activităţii de performanta este concretizat prin numărul de campioni naţionali si europeni si o dezvoltare pe orizontala prin 5 cluburi în care sunt înscrisi permanent aproximativ 300 de elevi.

� cinci dintre cei mai buni elevi ai şcolii frecventeaza cursurile facultatilor sportive cu profil arte martiale, pregatind trecerea la profesionism si reprezentând chezasia sigurantei si calităţii informatiei tehnice puse la dispozitia practicantilor de această scoala .


2008 - 2013 87

2.10.4 PROIECTE , PROGRAME , DEZVOLTARE INSTITUŢIONALA

Proiectele de dezvoltare a oraşului aflate in derulare si propuse a se realize sunt prezentate in

Anexa nr. 6 ,, Portofoliul de proiecte de investiţii propuse si aflate in derulare -oraşul Flămânzi

2008-2020”

2.10.5 EVALUARE

� Se constata o sporire a atributiilor si raspunderilor Consiliului Local,ca urmare a modificarii si compleţării Legii Administratiei Publice Locale nr.215/1991, precum si a unui set de legi care reglementeaza protectia mediului, dezvoltarea agriculturii, autorizarea profesiilor liberale, eliberea autorizatiilor de construire , stabilirea impzitelor si taxelor locale, dezvoltarea bazei materiale a invatamintului si culturii, asistenta socială etc.

� Se constata creşterea capacităţii instituţionale a administratiei publice locale de a se adapta noilor condiţii si cerinte si de a monitoriza numeroasele activitati ; se impune însă o actualizare a structurii functionale a primăriei, ca urmare a aplicarii legislatiei : OUG 34/2006, Legea nr.339/2007 si HG 246/2006, si sa coordoneze intregul program de investiţii si acţiuni pentru perioada urmatoare.

� Fata de necesitatile proprii de dezvoltare fondurile bugetare s-au situat sub nevoile reale de finanţare; � Au fost dificultăţi si disfunctionalitati in anumite perioade in asigurarea fondurilor pentru activitatea

curenta; � Avind in vedere starea infrastructurii aferente serviciilor de utilitati publice ar fi necesar pentru

reabilitarea si extinderea acestora investiţii consistente pentru care autorităţile locale sunt nevoite sa asigure surse de finanţare;există dificultăţi in asigurea surselor de finanţare sau cofinatare a proiectelor de investii.

� Lipsa resurselor financiare a reprezentat o constringere in dezvoltarea unor proiecte; � Măsurile stabilite si politica economica la nivelul consiliului local a evitat situaţia de criza financiara; � Se preconizeaza ca prin impulsionarea dezvoltării socio-economice in următorii 5 ani sa se creeze

venituri bugetare care coloborate cu resurse atrase sa asigure îmbunătăţirea mediului comunităţii locale.

2.11 ADMINISTRATIA PUBLICĂ LOCALĂ ŞI BUGETUL LOCAL

Primăria oraşului Flămânzi deţine o experienţă pozitivă atât în ceea ce priveşte accesarea şi implementarea proiectelor finanţate de donorii externi cât şi datorită alocaţiilor guvernamentale şi granturilor naţionale. În ultimii ani, a putut fi observat un proces de modernizare a administraţiei locale, începând cu introducerea echipamentelor IT şi a programelor software şi continuând cu iniţierea, participarea ocazională a personalului la anumite programe de training organizate la nivel regional şi naţional, implementarea fără probleme a unor granturi obţinute etc. Deşi transformarea Primăriei oraşului Flămânzi într-o autoritate publică locală modernă presupune urmarea unor paşi importanţi, conducerea şi măsurile iniţiate de către această oferă baze solide pentru modernizare.

Administraţia locală este alcătuită din 12 departamente cu un număr total de 71 de posturi , din care 20 active .

Conducerea Consiliului Local Flămânzi este asigurata de către : � primarul oraşului - Pitorac Constantin � viceprimar oraşului - Oloeriu Dan

� secretar al primăriei - Viciriuc Paraschiva si consilierii locali.


2008 - 2013 88

Capacitatea administrativă exercitată la nivel local rămâne încă inadecvată necesităţilor tot mai diverse ale comunităţii locale , fiind limitată calitativ de numărul redus de personal calificat care exercită funcţii în domeniul administrativ .

Lipsa experienţei necesare în elaborarea strategiilor de dezvoltare locală şi în managementul resurselor umane dar şi datorită dotărilor necorespunzătoare , conduce la un ritm încetinit de soluţionare a problemelor , de ordin social şi economic .

Conform Legii 215/2001 , cu modificările şi completările ulterioare , art. 23 consiliul local este autoritatea deliberativă iar primarul comunei îşi exercită rolul autorităţii executive .

Datorită fragmentării administrative , a capacităţii financiare proprii limitate de accesare de fonduri europene şi a veniturilor proprii insuficiente, prin Legea nr. 215/2001 , s-a prevăzut facilitarea cooperării între unităţile administrativ teritoriale, prin înfiinţarea de asociaţii de dezvoltare intercomunitară (ADI) .

Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară au personalitate juridică de drept privată , fără scop patrimonial şi sunt de utilitate publică cu rol de a facilita, în principal :

• accesarea de fonduri structurale ; • rezolvarea necesităţile cetăţenilor ; • protejarea mediului înconjurător ; • valorificarea resurselor locale şi regionale ; • realizarea creşterii economice şi a calităţii vieţii ; • dezvoltarea culturală şi păstrarea tradiţiilor ; • fructificarea potenţialului turistic al zonei .

Oraşul Flămânzi va trebui să se asocize cu alte unităţi administrativ teritoriale din judeţul Botoşani în următoarele Asociaţii de dezvoltare intercomunitară :

• Asociaţia de dezvoltare intercomunitară ,,ECOPROCES” Botoşani – pentru serviciul de salubrizare (gestionare a deşeurilor );

• Asociaţia de dezvoltare intercomunitară ,, AQUA “Botoşani - pentru serviciile de alimentare cu apă şi de canalizare .

2.11.1 CONSILIUL LOCAL Administraţia publică locală de după 1989 se află intr-un continuu proces de modernizare în scopul asigurăiri unor servicii de calitate pentru cetăţeni. Reforma administraţiei publice constituie una din priorităţile reformei instituţionale din Romania şi unul din elementele esenţiale de modernizare şi adaptare a ţării, implicit şi a oraşului nostru în cadrul Strategiei de preaderare la Uniunea Europeană. Reforma în administraţia publică locală are in vedere mai multe obiective :

- schimbarea de fond a raportului dintre administraţie şi cetăţean ; - descentralizarea servicilor şi consolidarea autonomiei administrative şi financiare ; - aplicarea unor politici raţionale de dezvoltare şi modernizare a localităţilor rurale şi urbane - formarea funcţionarului public profesionist.

Cadrul necesar începerii reformei în administraţia publică locală a fost dat de Legea nr. 69/1991, privind administraţia publică locală. În baza acestei legi s-a construit şi prima administraţie publică locală aleasă în mod democratic după 1989 şi în oraşul nostru . Autorităţile administraţiei publice locale prin care se realizează autonomia locală la nivelul oraşului nostru sunt : Consiliul Local ca autoritate deliberativă şi Primarul ca autoritate executivă, acestea au fost alese cu ocazia scrutinului organizat in anul 1992 apoi din 4 în 4 ani. Primarii oraşului Flămânzi au fost :

� domnul Mihai Bordeianu numit în anul 1990 ; � domnul Vasile Dorneanu numit în anul 1991 � domnul Gheorghe Guraliuc ales în anul 1992 ; � domnul Constantin Ţăruş ales în anul 1996 � domnul Constantin Ţăruş ales în anul 2000;


2008 - 2013 89

� domnul Micuţaru Dumitru ales în anul 2004. În anul 2001 a apărut Legea nr. 215, Legea administraţiei publice locale care a îmunătăţit cadrul legislativ şi care guvernează şi în prezent activitatea administraţiei publice locale. Numărul consilierilor aleşi în Consiliul Local al oraşului Flămânzi este de 15. În cadrul Consiliului Local al oraşului Flămânzi sunt organizate 3 comisii de specialitate şi anume :

1. Comisia pentru activităţi economico-financiare, amenajarea teritoriului, urbanism, gospodărie comunală ;

2. Comisia pentru agricultură, protecţia mediului şi turism juridică şi de disciplină ; 3. Comisia pentru activităţi social-culturale, cult, învăţământ, sănătate, familie, protectia copilului,

activităţi sportive. Hotărârile adoptate de Consiliul Local sunt duse la îndeplinire prîntr-o structură funcţională, cu activitate permanentă numită Primăria oraşului Flămânzi care soluţionează toate problemele urente ale comunităţii locale. Primăria este condusă de primar, viceprimar şi secretar, având în alcătuire serviciile publice de specialitate, fiind structurată pe direcţii, servicii, birouri şi oficii . În subordinea directă a Consiliului Local funcţionează din anul 2004 Serviciul Public de Asistenţă Socială cu atribuţii în domeniul protecţiei sociale iar din anul 2005, Serviciul Public Comunitar de Evidenţa Persoanelor şi Serviciul Poliţia Comunitară . Politia Comunitara are următoarele atribuţii: a) asigură ordinea şi liniştea publică în zonele şi locurile stabilite prin planul de paza şi ordine publică, previne şi combate încălcarea normelor legale privind curăţenia localităţilor şi comerţul stradal, precum şi alte fapte stabilite prin hotarâri ale consiliului local; b) asigura paza obiectivelor şi a bunurilor de interes public şi privat stabilite de consiliul local, conform planurilor de pază şi ordine publică; c) asigură însoţirea şi protecţia reprezentanţilor primăriei ori a altor persoane cu funcţii în instituţiile publice locale la executarea unor controale sau acţiuni specifice; d) participă, după caz, la asigurarea fluenţei traficului rutier, cu ocazia efectuarii unor lucrări de modernizare şi reparatii ale arterelor de circulatie; e) asigură supravegherea parcarilor auto, a unităţilor şcolare, a zonelor comerciale şi de agrement, a pietelor, a cimitirelor şi a altor locuri stabilite prin planurile de pază şi ordine publică; f) constată contravenţii şi aplică sancţiuni contravenţionale, conform legii, pentru încălcarea prevederilor legale referitoare la tulburarea ordinii şi liniştii publice, curăţenia localităţilor, comerţul stradal, protecţia mediului înconjurător, precum şi pentru faptele care afectează climatul social, stabilite prin lege, hotarâri ale consiliului local sau dispozitii ale primarului; g) participa la asigurarea măsurilor de ordine, cu ocazia adunărilor publice, mitingurilor, manifestărilor cultural-artistice şi sportive organizate la nivel local; h) intervine, împreună cu organele abilitate, la solicitarea cetăţenilor, pentru aplanarea stărilor conflictuale, prinderea unor făptuitori, rezolvarea unor cazuri sociale, stabilirea situaţiilor de fapt sesizate şi rezolvarea acestora; i) actionează, împreună cu poliţia, jandarmeria, pompierii, protecţia civilă şi alte autorităţi prevazute de lege, la activităţile de salvare şi evacuare a persoanelor şi bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamităţi naturale şi catastrofe, precum şi de limitare şi înlaturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente; j) controlează modul de depozitare a deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel şi de respectare a igienizării zonelor periferice şi a malurilor cursurilor de apă, sesizând primarul cu privire la situaţiile de fapt constatate şi la măsurile ce trebuie luate în vederea îmbunătăţirii stării de curăţenie a localităţii; k) comunică, în cel mai scurt timp posibil, organelor abilitate datele cu privire la aspectele de încălcare a legii, altele decât cele stabilite în competenţa sa, despre care a luat la cunostinţă cu ocazia îndeplinirii misiunilor specifice; l) însoţeşte, în condiţiile stabilite prin regulament, funcţionarii primăriei la executarea unor controale şi la punerea în executare a unor hotarâri ale consiliului local, asigurând protectia acestora şi prevenirea oricăror acte de tulburare a ordinii publice; m) verifică şi soluţionează, în limitele legii, sesizările asociaţiilor de proprietari sau locatari privind savârşirea unor fapte prin care se încalcă normele legale, altele decât cele cu caracter penal;


2008 - 2013 90

n) sprijina Poliţia Română în activităţile de depistare a persoanelor care se sustrag urmăririi sau execuţării pedepselor, precum şi a persoanelor dispărute; o) în localităţile de frontieră sprijină unităţile Poliţiei de Frontieră Române în activităţi de prevenire şi combatere a migraţiei ilegale; p) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege. (extras din Legea 371/2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Poliţiei Comunitare) Din anul 2008 paza şi ordinea se asigură de o firmă specializată care are ca atribuţii principale asigurarea pazei bunurilor şi ordinea publică în oras, urmărirea respectării normelor de protecţia mediului şi siguranţa circulaţiei, etc. Pentru finanţarea acestui serviciu va fi instituită taxă specială, renunţându-se astfel la serviciile cetăţenilor oraşului şi satelor arondate. Serviciul Public de Evidenţa Persoanelor asigură întocmirea, păstrarea, evidenţa şi eliberarea în sistem de ghişeu unic a actelor de stare civilă, cărţilor de identitate, cărţior de alegător, listelor electorale, permise de conducere, certificate de înmatriculare a autovehicolelor şi a paşapoartelor simple. Prin crearea acestui serviciu cetăţenii economisesc mult timp, nemaifiind nevoiţi sa se deplaseze la instituţiile judeţene, documentele eliberandu-se într-un timp relativ redus. Odată cu înfiinţarea Poliţiei Comunitare se observă o îmbunătăţire a asigurării ordinii publice în oraş; această are ca atribuţii principale asigurarea pazei bunurilor şi ordinea publică în oraş urmărirea respectării normelor de protecşia mediului si siguranţa circulaţiei, etc. Un rol important în relaţia autorităţi ale administraţiei publice locale şi cetăţeni îl au Asociaţiile de Proprietari. La ora actuală în oraşul Flămânzi îşi desfăşoară activitatea un număr de 2 asociaţii. Acestea au ca sarcini şi competenţe: înregistrarea locatarilor din blocuri, încaşarea sumelor datorate la intretinere, promovarea drepturilor şi obligaţiilor locatarilor.

2.11.2 BUGETUL LOCAL Un progam complex de dezvoltare economico-socială presupune asigurarea tuturor utilităţilor, atât pentru investitori, cât şi pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor. Având în vedere atribuţiile conferte de Legea Administratiei Publice Locale din România, administraţiile publice trebuie să dezvolte proiecte precum extinderea sau/şi modernizarea utilităţilor publice: apă potabilă, canalizarea apelor menajere uzate, epurarea apelor uzate, colectarea, selectarea, transportul si depozitarea deşeurilor menajere, iluminatul public, asigurarea agentului termic, repararea şi modernizarea drumurilor locale şi străzilor, etc. De asemenea, instituţiile publice finanţate din Bugetul local au nevoie de modernizarea clădirilor şi instalaţiilor sanitare şi electrice interioare, procurarea materialelor pentru instruirea şi educarea elevilor, pentru practica culturală, pentru dezvoltarea fondului de carte, pentru amenajarea parcurilor şi spaţiilor verzi, etc. Asemenea proiecte sunt costisitoare şi necesită sume importante de bani care de regulă sunt alocate în proporţii diferite de la an la an în funcţie de veniturile proprii, la care se adauga unele transferuri de la bugetul de stat şi din alte surse. La această data situaţia se prezintă astfel:

Mii lei Nr. Crt.

Indicatori 2003 2004 2005 2006 2007

1 Total venituri 3342,9 2085,94 6279,07 8076,14 11474,8 Investiţii 772,98 4269,54 1786,84 1162,54 2097,55 % 23,12 60,25 28,46 14,39 18,28 2 Alte surse de finanţare 1906,12 5857,51 5371,64 6869,5 8908,68 Sume defalcate din

TVA 1518,53 1916,67 3599,37 6177,27 6702,02

Cote defalcate din 387,59 404,6 193,72 231,6 278


2008 - 2013 91

impozitul pe venit Subventii 114,7 60 60,63 1870,17 Credite bancare 500 400 Fondui externe

neambursabile 3421,54 1018,55 58,49

Executia bugetului Mii lei

Nr. Crt.

Indicatori 2003 2004 2005 2006 2007

1 Total venituri 2925,71 5822,85 6065,07 6889,56 9372,06 Investiţii 545,09 2990,11 174,54 965,98 1211,01 % 18,63 10,22 28,7 14,02 12,92 2 Alte surse de finanţare Sume defalcate din

TVA 1518,53 1916,67 3572,23 5729,34 6155,04

Cote defalcate din impozitul pe venit

387,59 404,6 314,5 231,6 337,41

Subventii 88,82 60 29,13 1638,12 Credite bancare 500 182,38 Fondui externe

neambursabile 2395,11 1018,55 58,49

In perioada analizată, sumele alocate prin buget cu destinatie „Cheltuieli de capital” au avut o pondere

foarte mica in total cheltuieli si, ca urmare, nevoia de a moderniza şi extinde toate utilităţile enumerate mai sus a fost invers proporţională cu capacitatea financiară.

Fondurile externe pot fi accesate prin elaborarea de proiecte; pentru a elabora proiecte de calitate care să obţină un punctaj superior ese necesar să asigurăm o achipă de funcţionari publici si angajaţi contractuali cu pregătire specială.

2.11.3 SERVICII SOCIALE

Flămânzii este un oraş cu probleme sociale care necesita atentie si măsuri imediate . Problemele sociale se referă la rata crescută a şomajului, salariile mici oferite de angajatorii privaţi şi

publici si nivelul scăzut de trai pentru majoritatea populaţiei . Alte probleme sociale majore cu care se confruntă orasul sunt reprezentate de lipsa:

• unei planificări familiale adecvate, • a serviciilor de îngrijire la domiciliu insuficiente, • a serviciilor zilnice pentru persoanele cu dizabilităţi, • a resurselor financiare şi materiale pentru cazurile de urgenţă.

O altă problemă este reprezentată de numărul mare de familii care trăiesc în condiţii mizere, fără utilităţi publice corespunzătoare , in locuinţe cu confort redus .

Serviciul de Asistenţă Socială funcţionează sub coordonarea directă a Consiliului Local, iar scopurile acestuia sunt de a implementa măsuri, programe şi activităţi pentru persoanele şi grupurile de persoane care nu au posibilitatea de a avea o viaţă decentă prin propriile puteri. Rolul acestuia este de a dezvolta politicile şi strategiile de asistenţă socială pentru familii, pesoane singure, bătrâni, persoane cu dizabilităţi şi alte persoane supuse diferitelor riscuri. Instituţia nu are buget propriu, dar sumele folosite în scopuri sociale pot fi primite din bugetul local, surse extrabugetare, finanţări de proiecte, sponsori şi donaţii.


2008 - 2013 92

Serviciile oferite de Serviciul de Asistenţă Socială include proceduri de identificare a nevoilor sociale, iar în ceea ce priveşte serviciile de specialitate, acesta se ocupă de informarea cetăţenilor asupra drepturilor şi responsabilităţilor lor sociale, acţiuni urgente în situaţii de criză pentru toate categoriile de persoane, consiliere primară, măsuri de încadrare a persoanelor în familii şi comunitate şi măsuri de implicare a comunităţii în activităţi publice. Din păcate, datorită personalului insuficient şi a numărului mare de beneficiari ai serviciilor sociale, activitatea principală a asistenţilor sociali principali este limitată la elaborarea şi completarea documentelor pentru aceste ajutoare, ceea ce face ca acest departament să desfăşoare mai mult muncă de birou decât concentrată asupra rezolvării problemelor sociale.

Beneficiarii serviciilor sociale sunt : • 46 familii cu venituri mici, ce primesc alocaţii sociale conform Legii 416/2001 cu privire la Venitul Minim

Garantat şi, de asemenea, primesc beneficii şi sprijin financiar pentru încălzirea locuinţelor. • familii beneficiare ale Ordonanţei de Urgenţă 105/2003 privind alocaţiile suplimentare. • beneficiari ai Ordonanţei de Urgenţă 148/2005 privind sprijinul pentru creşterea copiilor. • beneficiari anuali ai Legii 61/1993 privind alocaţia de la stat pentru copii.

Protecţia şi promovarea drepturilor copilului implică, conform Legii 272/2004, un număr mare de activităţi coordonate de Consiliul Judeţean prin intermediul Serviciului de Asistenţă Socială specializat.

Pentru conştientizarea publică privind protecţia copilului s-a constituit o grupare consultativă în cadrul Consiliului pentru a limita incidentele de vulnerabilitate a copiilor şi pentru a găsi soluţii alternative de instituţionalizare. Servicii sociale asigurate de către Consiliul Local Flămânzi : 1. Asistenti personali pentru persoanele cu handicap grav 2. Ajutor social conform Legii 416/2001 3. Persoane încadrate în muncă conform Legii 76/2002

Asistenţa socială În Romania, după 1990 s-au înregistrat fenomene sociale de mare amploare care caracterizează perioada de tranziţie, amintind în acest context sărăcia accentuată care afectează cel puţin o treime din populaţie, mai ales femei, bătrâni, copii (aceştia reprezintă cel mai vulnerabil sector din punct de vedere social), creşterea ratei infracţionalităţii concomitent cu sporirea dezorganizării sociale (care transformă insecuritatea într-un mod de viaţă), scăderea natalităţii, creşterea mortalităţii, opţiunea de emigrare a unei părţi din populaţie, scăderea încrederii omului de rând ăn instituţii. La nivelul oraşului Flămânzi se regăseşte un mare “grup de risc” format din persoane extrem de vulnerabile, cu probleme grave de sănătate şi cu o situaţie economică extrem de precară: veniturile – în cel mai bun caz acoperă strictul necesar, sunt privaţi de hrană des sau foarte des şi locuiesc în gospodării apeciate ca sărace sau foarte sărace. Pentru ca oraşul Flămânzi să se poată dezvolta atât din punct de vedere economic, cât şi social, se impune a fi elaborată o strategie pe termen lung si urmărirea realizării ei.

Persoane cu dizabilităţi Asistenţa socială a persoanelor cu dizabilităţi constituie o componentă fundamentală a asistenţei generale acordate acestor persoane, iar din punct de vedere al eficienţei intervenţiei ea trebuie corelată cu intervenţia psihologică, pedagogica, medicală, etc., la nivelul unei echipe interdisciplinare, Obiectivul central este axat pe intervenţia în scop instructiv-educativ şi de recuperare a persoanelor cu diferite tipuri de deficienţe sau aflate în incapacitate de acţiune, considerându-se ca trăsătură comună a acestora dezechilibrul sau chiar suspendarea totală a raporturilor individ-societate. Pe plan mondial se constată in prezent un interes sporit al organismelor si instituţiilor de decizie pentru asigurarea unor condiţii şi a unor şanse egale pentru persoanele cu dizabilităţi. În acest scop ONU a elaborat un set de reguli si proceduri care pevăd asigurarea pentru persoanele cu dizabilităţi a aceloraşi drepturi si obligaţii ca şi pentru pesoanele normale.


2008 - 2013 93

În stânsă legătură cu noua politică internaţională şi cu noile tendinţe mndiale, ţara noastră a început un proces de transformări radicale ale sistemului de protecţie şi educaţie în spiritul egalităţii şanselor pentru copii, tineri şi adulţi cu deficienţe sau incapacităţi. La nivelul oraşului Flămânzi , unul dintre serviciile asigurate de Consiliul Local Flămânzi sunt asistenţii personali pentru persoanele cu handicap grav in număr de 67 .

Familia aflată în dificultate Începând cu sfârşitul anului 1990, numărul şomerilor din Romania a înregistrat o creştere galopantă, rata şomerilor fiind într-o continuî creştere şi datorită faptului că în această perioada s-au restructurat o serie de intreprinderi care, schimbandu-şi tehnologia de lurcu au trecut în şomaj un număr însemnat de persoane. Concomitent cu creşterea ratei şomajului s-a creat un grup larg de persoane vulnerabile din punct de vedere social şi implicit a determinăt o dezvoltare a sectorului asistenşei sociale specializat in acordarea serviciilor si prestaţiilor pentru acest grup, aspect care generează o puternică accentuare a dependenţei sociale. În oraşul nostru după decembrie 1989, cand fenomenul disponibilizărilor colective a luat amploare s-a creat o rata a şomajului explozivă care în momentul de faţă a ajuns la aproximativ 52,9% din randul populaţiei oraşului. În aeste condiţii, starea economica a populaţiei per ansamblu este precară, la un nivel sub mediu, aspect relevat de numărul crescut de solicitări către Serviciul Public de Asistenţă Socială pentru acordarea unor prestaţii sociale precum venitul minim garantat (reglementat de Legea nr. 416/2001 privind acordare venitului minim garantat.


2008 - 2013 94

CAPITOLUL 3 ANALIZA SWOT

Specificul analizei SWOT este că ea studiază concomitent caracteristicile interne şi influenţele mediului

extern, ţinând cont atât de factori pozitivi cât şi de cei negativi. Analiza SWOT trebuie să raspunsulă la întrebarea ,, Unde suntem?”, această implicând analiza mediului

intern al comunei şi mediul extern general şi specific . În cadrul analizei SWOT se evaluează mai întâi specificul intern al entităţii pentru care se elaborează

strategia, puncte slabe şi puncte tari. Apoi se analizează influenţele exterioare, efectele pozitive fiind considerate oportunităţi iar cele negative, pericole.

Punctele tari şi cele slabe ţin exclusiv de medul intern al comunităţii , de resursele acesteia , de modul cum se compară cu concurenţa . Oportunităţile şi ameninţările vin din mediul extern şi ţin de cadrul legal , de factorii externi care pot avea o influienţă pozitivă sau negativă asupra comunităţii : de regulă sunt factori asupra cărora zona în general nu are nici un control .

Este important ca pentru fiecare problemă identificată cu care se confruntă comunitatea să fie recenzate mai multe soluţii posibile pentru a identifica opţiunile de luat în dezbatere .

Primăria oraşului FLĂMÂNZI, trebuie să îşi însuseaşcă şi să promoveze o viziune strategică în ceea ce proiveşte dezvoltarea ei spre viitor Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate dezorganizată, în cadrul căreia se pot rata multe oportunităţi şi se pot consuma iraţional resurse preţioase.

Unele oportunităţi şi amenintări vor aparea din punctele tari şi punctele slabe ale oraşului.

Resurse naturale PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

• calitate bună a solurilor

• nivel redus de resurse naturale ale subsolului

• existenta terenurilor pentru agricultura

• gestionare judicioasa a resurselor naturale existente .

• lipsa inflastructurii de canalizare şi de gospodărire a deşeurilor domestice

• resurse hidrologice limitate

• suprafeţe de teren agricol afectate de condiţii climatice nefavorabile

• fenomene de degradare a solului

• grad scăzut de conştientizare a fermierilor asupra practicilor agricole care reduc poluarea din surse agricole şi favorizeaza conservarea solului

• potenţial de a îmbunătăţi calitatea apei prin investiţii in infrastructura de apă

• potenţial de îmbunătăţire şi adaptare la standardele de mediu prin investiţii în modernizarea fermelor

• îmbunătăţirea managementului apei şi solului prin susţinerea practicilor agricole care protejează mediul

• potenţial de îmbunătăţire a managementului resurselor naturale prin instruire şi consiliere

• potenţial crescut de utilizare a resurselor forestiere în vederea conservării solului şi prevenirii inundaţiilor

• tendinţe de modernizare în agricultură cu includerea unui consum crescut de produse chimice

• tendinţa de specializare şi intensificare a activităţilor operatorilor privaţi în zootehnie

• impactul tăierilor ilegale asupra resurselor de apă şi sol

• creşterea ratei de apariţiei a fenomenelor asociate schimbărilor climatice cu impact negativ asupra resurselor de apă şi sol(inundaţie ,temperaturi ridicate,secetă)


2008 - 2013 95

• potenţial de stimulare a comunităţilor locale in vederea creşterii gradului de conştientizare asupra nevoielor de conservare a resurselor de apă şi sol

Resurse economice Activităţi economice- industrie , meşteşugărit,servicii


• capacitatea de polarizare a dezvoltării economice în zona datorită condiţiilor naturale favorabile şi a facilităţilor existente

• terenuri şi spaţii disponibile pentru dezvoltări economice

• preocuparea şi deschiderea autorităţilor locale pentru stimularea şi sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri, posibilitatea generării de forţă de muncă specializată pe domeniile care sunt necesare activitaţilor desfaşurate cu precădere în oraş

• prelucrarea resurselor locale agricole

• stimulenente locale şi fiscalitate redusă

• slabă diversificare a sectoarelor economice

• acces limitat la finanţare a întreprinderilor locale

• acces limitat la tehnologie înaltă şi rezultate ale activitaţilor de cercetare –dezvoltare

• ponderea scăzută a microîntreprindelor şi întreprindelor mici cu activitate de comerţ în totalul întreprindelor

• sectorul IT&C slab reprezentat

• parteneriatele public-privat insuficient exploatate

• practicarea unei agriculturi de subzistenţă

• lipsa cursurilor locale de management destinate micilor întreprinzători

• slabă implicare a comunităţii de

• programe guvernamentale şi europene de stimulare a dezvoltării întreprinderilor

• atragerea investitorilor prin facilităţi locale (Asigurarea infrastructurii în zone cu mare potenţial de dezvoltare)

• sprijinirea dezvoltării unor firme specializate în studii de piaţă, consultanţă financiară

• îmbunătăţirea politicilor locale de promovare a turismului

• implicare a actorilor locali din domeniile socio-economice în rezolvarea problemelor comunităţii

• cadru legislativ insuficient pentru sprijinul IMM-urilor la start-up

• instabilitatea legislativă

• continuarea procedurilor birocratice, complexe şi cu durată mare în timp, etc. pentru obţinerea de finanţări nerambursabile sau rambursabile

• atracţiile turistice potenţiale necesită investiţii importante externe pentru a fi puse în valoare

• lipsa schimburilor tranfrontaliere

• schimbări rapide în legislaţia economică

• lipsa unei coordonari de atragere a investiţiilor străine


2008 - 2013 96

locală,în limitele permise de Legislaţie

• ospitalitatea specific românească

• existenţa resurselor locale şi a forţei de muncă

afaceri în problemele comunităţii locale

• slabă informare a întreprindelor asupra impactului aderarii României la UE ,prin slabă pregatire în acest sens

• lipsa unei culturi manageriale în sectorul privat

• investiţii reduse în sectorul privat pe parte de resurse umane şi formare profesională

• lipsa unui management calitativ la nivelul afacerilor mici

• nevalorificarea oportunităţilor oferite de codul legislativ prin necunoaşterea lui

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI Agricultură, silvicultură si industrie alimentară

• posibilitatea

introducerii agriculturii ecologice

• potenţial agricol semnificativ

• suprafeţe intinse cu condiţii favorabile practicării agriculturii care permit totodata si diversificarea culturilor

• posibilitatea dezvoltării unor surse de energie regenerabilă din agricultură (culturi energetice,biogaz)

• productivitatea agricolă este sub potenţial

• exploataţii de subzistenţă si semisubzistenţă neperformante

• segmentul exploatatiei comerciale lucreaza sub potenţial

• slabă diversificare a culturilor (dependednta de cereale)

• nivel scăzut de conformitate cu normele UE

• dotare tehnica scăzuta şi de slabă calitate in exploataţiile mai

• aducerea sectorului agricol neperformant la potenţialul real prin facilitarea eforturilor de modernizare si restructurare a acestuia

• prioritatea UE de utilizare a energiilor din surse regenerabile

• realizarea infrastructuri de irigatii

• capacitate slabă de absorbtie a fondurilor UE

• concurenta straina • schimbările

climaterice • calamitatil naturale • epizootiile • creşterea pretului

energiei si combustibililor

• incapacitate de rezolvare a problemei pietelor


2008 - 2013 97

mici • nefolosirea energiei

din surse regenerabile

• infrastructura agricolă inadecvata ,lipsa structurilor de irigatie

Piaţa forţei de muncă

• disponibilitatea forţei

de muncă. • creşterea numărului

de absolvenţi a facultăţii de profil agricol.

• niveluri scăzute de productivitate a muncii ,conducând la venituri mici

• nivel mediu al cunoştiinţelor şi competentelor agricole

• insuficienţa forţei de muncă din sectoarele neagricole va încuraja îndepărtarea de sectorul agricol

• sprijinirea diversificării activităţilor

• existenţa unor programe de asistenta socială şi programe de pensii

• promovarea tineretului.

• formarea profesională poate ajuta la îmbunătăţirea competenţelor persoanelor

• scăderea şi îmbătrânirea populaţiei

• migrarea populaţiei tinere si calificate din oraş

• majorarea costurilor salariale

Piaţa funciară

• retrocedarea terenurilor agricole

• cadrul instituţional şi legal funcţionabil referitor la activităţile de cadastru şi de înregistrare a terenurilor agricole.

• existenţa pieţei de arendă a terenurilor agricole.

• inexistenţa cadrului legal privind comansarea terenurilor.

• fragmentarea proprietăţilor terenurilor menţine exploataţiile agricole mici aflate în proprietatea agricultorilor cu vârstă înaintată

• existenţa programului naţional de înregistrare sistematică a terenurilor

• comansarea terenurilor,determinată de piaţă poate fi sprijinită prin măsuri şi acţiuni bine direcţionate

• extinderea exploataţiilor ,determinată de piaţă ,poate fi sprijinită prin măsuri şi acţiuni bine direcţionate

• întârzieri în aplicarea prevederilor legislative


2008 - 2013 98

Creditul urban

• sistem financiar în

mare parte privatizat. • lichidităţi disponibile

în sistemul financiar. • acoperire naţională

adecvată • dezvoltarea cadrului

legal pentru finanţare

• slabă funcţionare a sistemului bancar în special pentru exploataţiile mici şi IMM-uri

• dezvoltare slabă a instituţiilor financiare specializate (bănci cooperatiste)

• baza slabă de garantare deoarece terenul agricol nu poate constitui garanţie bancară

• reglementările recente ale băncii naţionale referitoare la instituţiile financiare non-bancare

• oportunităţi mari de dezvoltare a IMM-urilor şi microcrediterilor

• Reglementări restrictive ale Băncii Naţionale

Serviciile de consultanţă şi de pregătire

• existenţa unei structuri publice care se ocupă de acest sector (ANCA)

• dezvoltarea rapidă a sectorului de consultanţă privată

• existenţa ONG-urilor specifice

• serviciile publice de consultanţă nu sunt pregătite să satisfacă nevoile exploataţiilor mici

• serviciile private de consultanţă şi pregătire nu se adresează încă exploataţiilor mici

• abordări prin servicii de consultanţă pilot

• introducerea serviciilor de îndrumare socio-economice

• nivel de calificare necorespunzător şi lipsa unei acreditări sistematice a consultanţilor

Comercializarea produselor agroalimentare • existenţa unor reţele

de comercializare pentru exploataţiile mari

• retele de comercializare nu sunt inca bine dezvoltate pentru exploataţiile mici

• programe de sprijinire a infiinţării grupurilor de producători

• coordonarea verticală între procesatorii de produse agricole comercianţi şi agricultori

• concurenţa cu marii producători externi.

Industria alimentară • creşterea

competivităţii în ultimii ani

• creşterea investiţiilor directe

• existenţa unei game largi de produse tradiţionale

• reţelele de comercializare nu sunt încă bine dezvoltate pentru exploataţiile mici.

• nivel scăzut de utilizare a capacităţiilorde producţie.

• nivel scăzut de conformitate cu

• posibilitatea creşterii investiţiilor străine directe ca urmare a aderării României la UE

• accelerarea restructurării în sectoarele lapte şi carne

• posibilitatea modernizării şi

• perioada de tranziţie pentru conformitate cu normele europene –anul 2009

• concurenţa străină • incapacitatea de a

îmbunătăţi calitatea materiilor prime


2008 - 2013 99

normele UE restructurării sectorului

• creşterea cererii pentru produse tradiţionale de calitate ,ecologice

• conformarea cu normele europene

Silvicultură • cadru legal şi de

reglementare bine structurat

• managementul pădurilor bazat pe amenanjamente silvice

• tradiţie îndelungată în gospodăria obştească ,continuată prin ocoale silvice

• oferta de produse din lemn

• activitatea scăzută la nivelul pepinerilor silvice private

• probleme de impunere a legislaţiei în rândul proprietarilor de păduri privaţi

• capacitate limitată de gestionare a pădurilor in mod durabil

• densitate de drumuri forestiere mică

• exploataţii mici şi fragmentate rezultate din procesul de retrocedare al terenurilor

• potenţial de creştere a suprafeţei de pădure

• investiţii în extinderea şi reabilitarea reţelelor de drumuri forestiere

• exploatarea rolului multifuncţional al pădurii prin ecoturism activităţi de recreere,recoltare de produse nelemnoase

• modernizarea şi restructurarea din industria de prelucrare a lemnului

• scăderea productivităţii forestiere din cauza modificării climatice

• continuarea tăierilor ilegale contribuie la apariţia de erodare a solurilor şi inundaţie

• cererea ar putea depăşi oferta disponibilă pe termen mediu şi lung

Turism

• existenţa unui cadru natural deosebit

• existenţa unor obiceiuri populare tradiţionale

• existenţa unui luciu de apă –ce se poate amenaja penru pescuit

• existenţa sit ecologic

• resurse financiare reduse

• pregătire profesională de slabă calitate in domeniul serviciilor turistice

• lipsa de preocupare a cetăţenilor şi a autorităţilor locale privind conservarea mediului

• inexistenţa unor forme de promovae a oraşului pentru creşterea numărului de turisti pe teritoriul

• îmbunătăţirea infrastructurii fizice şi de utilităţi • incurajarea unor noi forme de turism (rural,ecologic) • disponibilitatea unor resurse suplimentare prin accesarea programelor de finanţare ale UE • concesionare de clădiri şi terenuri • sprijin logistic ,consultanţă şi facilităţi fiscale din partea

• reactia redusă a mediului local

• nepromovarea zonelor pentru atragerea turiştilor

• migrarea turiştilor către alte zone


2008 - 2013 100

lui

primăriei

Factori de mediu Conservarea biodiversităţii pe terenurile agricole şi forestiere

• existenţa reţelei naţionale de arii protejate ca un sistem funcţional

• consum scăzut de produse chimice în agricultură favorizează conservarea biodiversităţii

• existenţa pe suprafeţe largi de teren agricol a practicilor agricole tradiţionale extensive

• nivel ridicat al biodiversităţii asociate terenurilor agricole,inclusiv suprafeţe mari de pajişti seminaturale ce pot fi clasificate ca teren agricol cu valoare naturală înaltă

• scăderea semnificativă a numărului de animale a condus la conservarea biodiversităţii

• practicile agricole tradiţionale necesită un volum mare de muncă fizică şi nu garantează viabilitatea economică a activităţii

• grad scăzut de constientizare a fermierilor privind importanţa practicilor agricole care protejează mediul

• creşterea gradului de constientizare asupra conceptului de Inaltă Valoare Naturală şi a importanţei acestuia

• potenţial de creştere a suprafeţei forestiere prin împădurire

• potenţial de stimulare a comunităţii locale în vederea creşterii gradului de conştientizare asupra nevoilor de conservare a biodiversităţii

• potenţial de a îmbunătăţi conservarea biodiversităţii în cadrul fermelor prin intermediul instruirii şi serviciilor de consiliere

• implementarea previzionată a plăţilor Natura 2000

• potenţial de a spijini sistemele agricole cu înaltă valoare naturală

• sprijin pentru dezvoltarea de pieţe pentru produsele agricole tradiţionale

• creşterea tendinţei de abandon a activităţii agricole

• tendinţe de modernizare în agricultură ce presupune consum crescut de substanţe chimice

• risc de pierdere a suprafeţelor importante de păşune datorită standardelor sanitar veterinare impuse fermierilor

• impactul diferitelor boli asupra faunei

• impactul tăierilor ilegale asupra biodiversităţii

• destabilizarea microclimatelor

• impactul dezastrelor naturale asupra biodiversităţii

Calitatea aerului şi schimbările climaterice

• implicarea autorităţilor locale pentru indeplinirea cerinţelor

• lipsa instalaţiilor şi a echipamentelor necesare pentru managementul

• potenţial crescut de utilizare a resurselor forestiere în vederea

• contribuţia crescută a agriculturii la schimbările climatice


2008 - 2013 101

privind emisiile de gaze conform ţintelor stabilite pentru România

gunoiului de grajd(in special pentru depozitarea acestuia)favorizează emisiile de amoniac

• manifestarea schimbărilor climaterice

limitării gazelor cu efect de seră prin împădurirea terenurilor agricole şi non-agricole

• potenţial de a lupta impotriva schimbărilor climatice prin dezvoltarea şi utilizarea surselor de energie regenerabilă

prin înlocuirea practicilor agricole tradiţionale

Mediul construit Serviciul de transport public - Infrastructura


• disponibil i tatea unor căi de acces pentru reţele de transport , circulaţie de persoane şi mărfuri

• acoperire teri torială bună cu reţele de transport în comun intajudeţean , rural şi urban

• implicarea sectorului privat în servicii de transport public local.

• l ipsa de corelare între reţeaua rutieră şi feroviară.

• absenţa traseelor ocoli toare.

• l ipsa unei autogări care să permită inst i tuirea unui sistem controlat pe transportul de persoane în acest capăt de traseu.

• circulaţie îngreunată pe străzile înguste din interiorul oraşului .

• l ipsa unui plan urbanist ic general actualizat şi adaptat necesităţi lor transportului .

• l ipsa fondurilor care să permită introducerea unui sistem de transport în comun format

• posibil i tatea dezvoltării infrastructurii pe componenta de turism

• menţinerea unei colaborări permanente şi a unei coordonări de comun acord între regii le ce administrează reţele de drumuri şi de uti l i tăţ i în vederea sincronizării lucrărilor

• creşterea gradului de accesibilitate a populaţiei judeţului la transportul local;

• modernizarea infrastructurii

• interes redus al populaţiei privind funcţionarea unei reţele organizate de transport public local;

• creşterea numărului de autovehicule private;

• neacoperirea cheltuielilor de exploatare şi întreţinere;

• creşterea preţurilor la combustibili;

• Lipsa fondurilor financiare pentru realizarea investitiilor in infrastructura de drumuri .


2008 - 2013 102

din mijloace de transport de t ip ecologic

• starea necorespunzătoare a reţelei locale de drumuri, inclusiv în zona podurilor rutiere;

• densitatea scăzută a infrastructurii rutiere modernizate;

• nerespectarea legislaţiei în privinţa modului de gestionare a serviciului.

• nivel scazut al resurselor financiare locale privind finatarea sau co-finantarea infrastructurii stradale .

Serviciul de alimentare cu apă şi canalizare

• Existenţa surselor de apă potabilă.

• Derularea în prezent a unor proiecte privind alimentarea cu apă , finanţate prin programe naţionale;

• Existenţa unei infrastructuri de alimentare cu apă .

• Existenţa interesului autorităţilor locale şi judeţene pentru promovarea de proiecte de extindere , modernizare şi realizarea unei infrastructuri în domeniul apei şi canalizării în oraşul Flămânzi .

• Lipsa unui sistem centralizat de alimentare cu apă pe toata suprafaţa oraşului ;

• Inexistenţa sistemelor de canalizare – epurare a apei uzate in toata zona oraşului .

• Infrastructură cu grad mare de uzură;

• Existenţa unor parametri de calitate ai apei potabile neconformi cu normele în vigoare;

• Lipsa surselor subterane de apă;

• Lipsa unei strategii de dezvoltare durabilă pe termen mediu şi lung al serviciului de alimentare cu apă şi canalizare , la nivel de judeţ , lipsa unui master-plan regional al operatoruluiaprobat de autoritati ;

• Realizarea unui sistem regional de alimentare cu apă, cu implicarea si a zonei Flamanzi ;

• Asistenţă tehnică de specialitate , din partea unor firme cu experienţă în domeniu;

• Creşterea calităţii apei destinate consumului uman conform cerinţelor acquis-ului comunitar;

• Asigurarea populaţiei cu facilităţi privind alimentarea cu apă şi colectare / epurare a apei menajere;

• Asigurarea deversării apelor epurate în emisar conform cerinţelor directivelor europene;

• Valorificarea întregului potenţial

• Poluarea apelor de suprafaţă şi subterane ca urmare a deversărilor necontrolate si accidentale a agenţilor economici,

• Dependenţa de un singur furnizor;

• Construţia infrastructurii pe terenuri proprietate privată

• Lipsa fondurilor financiare pentru realizarea investitiilor in infrastructura din domeniul apei si apei uzate .

• Valoarea foarte mare a investitiilor comparativ cu nivelulresurselor financiare locale si judetene.


2008 - 2013 103

de apă disponibil • Îmbunătăţirea

relaţiilor de cooperare între factorii implicaţi.

Serviciul de iluminat public local • Reţeaua de

iluminat stradal acoperă 56.53% din suprafaţa oraşului

• Existenţa unei infrastructuri de alimentare cu energie electrica a zonelor oraşului .

• Uzură a reţelelor şi echipamentelor;

• Costuri cu energia electrică nejustificat de mari faţă de eficienţa luminoasă;

• Costuri mari de întreţinere / menţinere în funcţiune;

• Neacoperirea întregii arii de populaţie cu servicii de iluminat stradal;

• Nerespectarea parametrilor luminotehnici stradali;

• Inexistenţa iluminatului ornamental şi ornamental –festiv;

• Insuficienta iluminare a zonelor cu risc sporit

( intersecţii , poduri); • Nerespectarea

legislaţiei în privinţa modului de gestionare a serviciului;

• Lipsa activităţii programate de întreţinere şi reparaţie a sistemului de iluminat public local;

• Inexistenţa monitorizării şi evaluării activităţii de iluminat public la nivel local.

• lipsa unui sistem

adecvat de iluminat public în zonele de expansiune ale oraşului

• Posibilitatea realizării unui sistem de iluminat modern şi durabil datorită existenţei unei pieţe de echipamente electrice foarte dezvoltate;

• Dezvoltarea unor proiecte privind eficientizarea iluminatului public local din surse atrase sau prin realizarea de parteneriate.

• Lipsa interesului autorităţilor locale privind problematica iluminatului public local în raport cu celelalte utilităţi publice;

• Existenţa calamităţilor naturale frecvente , care produc distrugerea infrastructurii , mai ales în anotimpul rece.


2008 - 2013 104

Serviciul de salubrizare a localităţii • Demararea

colectării selective a deşeurilor de la populaţie;

• Existenţa grupului de lucru la nivel judeţean privind managementul deşeurilor;

• Existenţa unui Plan Local de Acţiune pentru Mediu la nivel de judeţ;

• Existenţa unor agenţi economici la nivel de judeţ care desfăşoară activităţi privind recuperarea deşeurilor

• Existenţa unui proiect de investitii in domeniul deseurilor in promovare .

• Nivelul scăzut al investiţiilor după 1990;

• Capacitate administrativă insuficientă la nivel local;

• Lipsa specialiştilor de mediu din administraţia locală;

• Neimpunerea unor taxe locale pentru activităţile de gestionare a deşeurilor de către autorităţile locale;

• Management defectuos privind gestionarea deşeurilor;

• Slabă conştientizare a populaţiei şi a agenţilor economici privind gestionarea adecvată a deşeurilor, respectiv a ariilor speciale, protejate;

• Lipsa unui sistem integrat de gestionare a deşeurilor;

• Colectarea neselectivă şi depozitarea necontrolată a deşeurilor ;

• Infrastructura deficitară pentru colectarea , transportul şi eliminarea deşeurilor municipale;

• Existenţa unor zone contaminate prin depozitări ilegale;

• Existenţa spaţiilor de depozitare deşeuri neconforme;

• Lipsa infrastructura pentru curaţenia stradală;

• Implicarea redusă a cetăţenilor în problemele privind salubrizarea , respectiv de protejare a

• Dezvoltarea unei pieţe viabile de reciclare a deşeurilor / materiei prime rezultate din procesarea deşeurilor;

• Oportunităţi de afaceri pentru companiile private pentru a investi în sectorul de salubrizare;

• Îmbunătăţirea accesului populaţiei şi agenţilor economici la servicii publice de salubrizare;

• Oportunităţi pentru investiţii private şi comerţ;

• Promovarea proiectelor de mediu prin utilizarea Fondului de Mediu .

• Introducerea surselor regenerabile de energie.

• Lipsa co-finanţării proiectelor de colectare si epurare a apelor uzate

• Dificultăţi în susţinerea costurilor de investiţie a proiectelor în domeniul infrastructurii privind salubrizarea ,

• Costuri ridicate pentru conformarea cu standardele europene privind schimbul de tehnologii;

• Presiunea crescută asupra biodiversităţii şi calităţii aerului în corelare cu creşterea economică;

• Ineficienţa investiţiilor pe termen scurt şi mediu pentru reducerea riscurilor de dezastre naturale.


2008 - 2013 105

mediului; • Degradarea solului şi a

pânzei de apă freatică în zona depozitărilor necontrolate de deşeuri.

• Nerespectarea legislaţiei în privinţa modului de gestionare a serviciului;

Serviciul de alimentare cu energie termică

• Posibilitatea utilizării mai multor tipuri de combustibili alternativi, în funcţie de conjunctura pieţii;

• Autonomia autorităţilor locale în luarea deciziei împreună cu locuitorii implicaţi privind alegerea sistemului de producere a energiei termice;

• Serviciu cu un grad ridicat de suportabilitate de către populaţie;

• Lipsa rentabilităţii economico-financiare a activităţii de alimentare cu energie termică în sistem centralizat;

• Lipsa investiţiilor reale în infrastructura sistemului de producere şi distribuţie energie termică;

• Lipsa sistemului de alimentare cu gaz metan .

• Oportunităţi crescute de investiţii în domeniul eficienţei energetice şi al resurselor energetice regenerabile;

• Asigurarea accesibilitatii populaţiei la sisteme ce folosesc resurse regenerative .

• Rezerve exploatabile economic de combustibili limitate , în condiţiile în care nu vor fi descoperite noi zăcăminte importante; • Creşterea

preţurilor la combustibili pe pieţele internaţionale cu influenţă asupra pieţei interne.

Alimentare cu energie electrică • Existenţa unei

infrastructuri echilibrate care acoperă uniform suprafaţa oraşului;

• Posibilitarea realizării din punct de vedere tehnic de extinderi de reţea la costuri

• Uzura avansată a infrastructurii(stalpi ,izolatie conductoare etc );

• Echipamente tehnologice uzate moral (posturi de transformare,cutii de distribuţie etc)

• Existenţa in instalatii a echipamentelor tehnologice poluante (transformatoare cu racire in ulei in loc de

• Dezvoltarea economico-socială a localităţii ; • Posibilitatea de

dezvoltare a serviciilor ; • Posibilitatea de

promovare a Programului de electrificare 2007-2009; • Dezvoltarea

construcţiei de locuinţe

• Lipsa finanţării /co-finanţării proiectelor de extindere/modernizare ;

• Lipsa rentabilitatii investiţiei


2008 - 2013 106

acceptabile transformatoare uscate )

Servicii de telefonie /poştă / comunicaţii

• Existenţa la nivelul oraşului a unei infrastructuri de telefonie fixă şi pşstă .

• Existenţa unei televiziuni locale prin cablu;

• Infrastructura de telefonie fixa cu grad de uzură mare

• Accesibilitate redusă la servicii de telecomunicaţii

• Slabă dezvoltare a serviciului de internet ;

• Nivel redus al posesorilor de calculatoare

• Dezvoltarea unei infrastructuri telecomunicaţii moderne;

• Accesarea de programe de investiţie pentru dezvoltarea socio-economica;

• Creşterea gradului de instruire a populaţiei

• Lipsa resurselor financiare

• Menţinerea unui nivel scăzut al saraciei in zona

• Dezinteres pentru investitori de a promova investiţii in zonă .

Sistemul socio-economic

PUNCTE TARI


Educaţie şi cultură

• existenţa unei infrastructuri şcolare adaptată zonei;

• existenţa unui cămin cultural

• existenţa unei biblioteci

• mostenire rurală bogată(tradiţii,cadru natural,arhitectură tradiţională)

• identitate rurală /stil de viaţă tradiţional

• populaţie şcolarizată in scădere datorită efectelor demografice

• insuficienta cuprinderii şcolarilor ăn învăţământul liceal;

• nivel redus al pregătirii şcolare şi respectiv profesionale a majorităţii locuitorilor

• acces limitat la serviciile de baza (facilităţi pentru copii ,vârstnici,activităţi recreative şi spaţii recreaţionale)

• degradarea accentuată a aşezărilor /satelor cu valoare culturală

• reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de învăţământ şi cultură

• amenajarea infrastructurii recreaţionale(parc,sală de sport,centru de joacă pentru copii)

• valorificare a bogăţiei patrimoniului şi a tradiţiilor specifice

• creşterea nivelului calităţii vieţii

• scăderea gradului de instrucţie şcolară a populaţiei tinere

• depopularea oraşului

• calamităţi naturale • dispariţia

patrimoniului şi a tradiţiei specifice oraşului

• scăderea natalităţii • accentuarea

procesului de îmbătrânire a populaţiei

• sărăcirea populaţiei


2008 - 2013 107

Resurse umane (piaţa muncii) • ponderea în rândul

populaţiei este deţinută de persoane relativ tinere cu vârste între 15-59 ani

• creşterea interesului manifestat către formarea profesională

• preocuparea administraţiei locale pentru diversificarea serviciilor sociale şi asistarea corespunzătoare a persoanelor în dificultate

• colaborarea foarte bună până în prezent între Inspectoratul Şcolar Judeţean, Agenţia Judeţeana penru Ocuparea Forţei de Muncă , Inspectoratul de Stat Teritorial pentru Persoanele cu Handicap , Direcţia de Sănătate Publică, Inspectoratul de Politie Judeţean

• scăderea ratei şomajului

• bilanţul demografic negativ atrage atenţia asupra scăderii numărului populaţiei

• dificultăţi în menţinerea în oraş a forţei de muncă calificată

• plecarea tinerilor în alte oraşe care prezintă alte oportunităţi de ocupare

• oferta de instruire redusă ca varietate dar şi calitativ slabă sau care nu corespunde exigenţelor actuale

• lipsa de fonduri pentru restaurarea anumitor edificii şi centre de cultură

• lipsa unei baze de date privind totalitatea persoanelor aflate în dificultate (vârstnici singuri, copii fară ocrotire părintească, persoane cu handicap) care necesita indrumare , sprijin, asistentă

• lipsa fondurilor pentru construcţia de locuinţe sociale

• nivel de trai scăzut al majoriţăţii populaţiei

• accesarea unor finanţări nerambursabile care acordă sprijin proiectelor de resurse umane

• accesarea unor finanţări guvernamentale de sprijin pentru încadrarea persoanelor în şomaj

• posibilitatea dezvoltării unor proiecte de sprijin a comunităţii locale de rromi

• încurajarea angajării tinerilor absolvenţi de învăţământ de orice tip ,programe guvernamentale de subvenţionare

• iniţiative comune de îmbunătăţire a ofertei de instruire prin dezvoltarea unor parteneriate: autorităţi publice-Instituţii de învăţământ-mediu de afaceri

• atragerea de fonduri din surse externe pentru reconversia profesională

• deplasarea forţei de muncă locale în afara graniţelor ţării după integrarea în Uniunea Europeană

• Evoluţia nefavorabilă a numărului de absolvenţi de liceu şi de studii superioare în următorii ani

• modificarea Legislaţiei în domeniul protecţiei copilului

• mentalitatea şomerilor vis a vis de căutarea activă a unui loc de muncă

• alocarea de fonduri insuficiente pentru implementarea strategiei în decursul următorilor ani

• tendinţa persoanelor aflate în situaţii de risc socio-economic de a accepta şi de a se multumi doar cu măsurile sociale pasive

• neimplicare a cetăţenilor ca voluntari în acţiunile sociale

Sănătate şi asistentă socială

• istenţa unei infrastructuri medicale.

• ponderea populaţiei cu nevoi de asistare relativ mica

• program de finanţare guvernamenta

• serviciile sunt afectate de bugetul insuficient

• fonduri insuficiente acordate asistentei medicale

• personal insuficient

• realizarea unei infrastructuri moderne si durabile

• aplicarea unor programe complexe de urmerire a sănătăţii populaţiei

• reactie nefavorabila la sistemul de norme sanitare impus

• costurile ridicate pot duce la renuntarea la dotări.

• lipsa fondurilor


2008 - 2013 108

• informare operativa cu privire la formele de ajutor de stat

pentru asistenta medicala

• societatea civilă insuficient implicata

• infrastructura in sistemul sanitar cu grad mare de uzura .

• lipsa dotărilor • slabă informare cu

privire la alte fonduri sociale

• sistemul de ajutor social nu incurajeaz reintegrarea activa

• promovarea principiilor naturiste

• programe speciale destinate asistenţei sociale reale

• implementarea politicilor sociale europene

• dezvoltarea economică va permite fonduri suplimentare pentru asistenţă socială

financiare suficiente pentru realizarea investitiilor .

• pragul de rentabilitate depinde de numărul de persoane active asistate

• politici de specializare zonală a centrelor de asistenţă socială

Dezvoltare locală • implicarea structurilor

comunitare şi autorităţilor locale în conducerea proiectelor de dezvoltare locală

• asocierea în asociaţii de dezvoltare intercomunitară specifice domeniilor de utilităţi publice

• lipsa resurselor financiare necesare investiţiilor şi cofinanţării proiectelor

• lipsa colaborării între actorii publici si cei privaţi

• valorificarea sprijinului financiar european ,pentru a imbunătăţi activitatea de construire a inflastructurii şi de aplicare a strategiilor locale

• incapacitatea de formare a unor parteneriate locale puternice

• lipsa resurse financiare pentru cofinanţare

LEADER

• strategii de dezvoltare locală existente sau in curs de elaborare

• pregătirea unor parteneriate active

• existenţa cursurilor organizate pentru pregătirea potenţialilor reprezentanţi ai comunităţii (potenţiale GAL-uri)

• lipsa resurselor financiare

• neîncrederea în structurile de tip asociativ

• valorificarea sprijinului financiar acordat prin PNDR pentru implementarea strategiilor locale

• valorificarea sprijinului financiar acordat prin PNDR pentru îmbunătăţirea managementului administrativ local

• absorbţia scăzută a alocărilor financiare

• existenţa unor parteneriate nereprezentative


2008 - 2013 109

CAPITOLUL 4 STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILA A ORAŞULUI FLĂMÂNZI

Strategia de dezvoltare locală a oraşului Flămânzi este, pe de o parte, un instrument de lucru pus la dispoziţia tuturor factorilor interesaţi în progresul economico-social al localităţii, iar pe de altă parte, este tiparul traseului armonios pentru orizontul de timp propus până în 2015. SDL se doreste a fi un ghid de prezentare a tuturor obiectivelor de dezvoltare indicând totodată direcţiile de dezvoltare specifice, şi în final detaliate în acţiuni punctuale ce se vor constitui ca viitoare proiecte ale administraţiei publice locale. Utilizarea instrumentelor de consultare a comunităţii locale au determinăt adaptarea tuturor propunerilor de acţiuni, în final, SDL fiind în consens cu aspiraţiile locuitorilor oraşului Flămânzi . Importanţa acestui aspect este dată atât de certitudinea implicării viitoare a comunităţii locale în implementarea SDL, cât şi de posibilitatea asumării depline şi conştiente a acesteia. Contextul elaborării strategiei de dezvoltare locală a oraşului Flămânzi Contextul internaţional ales pentru traşarea strategiei de dezvoltare este definit de (1) aderarea Romaniei la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 şi aplicarea modelelor europene de dezvoltare socială, economică şi de mediu, şi (2) opţiunea faţă de modelul de dezvoltare durabilă. În ceea ce priveşte contextul naţional, s-a ţinut seama de scenariile de dezvoltare propuse de strategiile de dezvoltare durabilă pe termen lung “Orizont 2025”, astfel:

scenariu “optimist” în domeniul social, respectiv reforme sociale bine articulate, politici active de dezvoltare socială, repunerea în drepturi, în ordinea firească, a actorilor sociali (inclusiv societatea civilă);

prognoze de dezvoltare economică: în ipoteza că se vor aplica politici pro-active de stimulare a ocupării forţei de muncă, de creştere a investiţiilor şi de accelerare a inovării, simulările realizate pun în evidenţă faptul că se pot atinge rate de creştere anuală medie a PIB-ului de peste 5%, cu condiţia menţinerii unei rate a investiţiilor care să nu scadă sub 25% din PIB;

necesitatea integrarii politicilor de mediu în politicile economice şi sociale (politici economice, politici agricole, transporturi, dezvoltare regională, mediu urban, etc.). Analiza contextului local a condus la un set compact de informaţii ce se regăsesc în analizele SWOT. Corelaţia cu strategiile naţionale şi regionale În pregătirea strategiei de dezvoltare şi a planului de acţiuni care asigură implementarea obiectivelor de dezvoltare, au fost luate în consideraţie prevederile şi priorităţile relevante ale strategiilor şi planurilor regionale, sectoriale şi naţionale cu impact general sau direct asupra zonei Flămânzi . Dintre acestea, cele mai importante sunt:

- Strategia Naţionala de Dezvoltare Durabilă “Orizont 2025” - Planul Naţional de Dezvoltare 2007 – 2013 - Cadrul Strategic Naţional de Referinţă al României pentru perioada 2007 – 2013 şi programele

operaţionale - Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional - Strategia de Dezvoltare a Regiunii de Dezvoltare Nord-Est 2007-2013 - Programul de Guvernare 2005-2008 - Strategia Naţională pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2006 –2009 - Memorandumul Comun de Incluziune

4.1 SCENARII DE DEZVOLTARE În construirea scenariilor de evoluţie trebuie să ţinem seama de contextul economic naţional, de nivelul şi

ritmul de creştere economică, al produsului intern brut şi al altor indicatori care exprimă creşterea calităţii vieţii. Pentru oraşul Flămânzi elaborăm următoarele scenarii:


2008 - 2013 110

A. SCENARIUL DEZVOLTĂRII RAPIDE este un scenariu optimist şi foarte puţin probabil care ar presupune dezvoltarea în oraş a unor subramuri economice cu beneficii mari, ceea ce ar genera multe locuri de muncă şi ar duce la recuperarea pe termen scurt a investiţiilor şi la un efect multiplicativ al acestora. Acest scenariu este posibil doar în condiţiile decolajului economic la nivel naţional prin integrarea României în Uniunea Europeană şi prin dezvoltarea unor fluxuri economice avantajoase atât pe direcţia importului de resurse cât şi pe direcţia exportului de produse.

B. SCENARIUL DEZVOLTĂRII COMPETITIVE este realizabil doar în condiţiile accelerării schimbării la nivel instituţional şi legislativ, adecvării stării sociale de sensibilizare şi al utilizării tuturor resurselor. Acest scenariu presupune atragerea rapidă a unor investiţii preferenţiale care ar duce la creşterea competitivităţii economice a oraşului în zonă, inclusiv sub aspect transfrontalier. În decursul dezbaterii publice a Strategiei Locale de Dezvoltare Durabilă marea majoritate a cetăţenilor, specialiştii şi autorităţile locale au optat pentru acest scenariu, exprimându-şi opinia că oraşul nostru, atât prin rezultatele obţinute până acum cât şi prin potenţialul uman existent, are resurse pentru a accelera procesul de schimbare şi pentru a reprezenta un model naţional în această privinţă. Argumente în favoarea alegerii acestui scenariu sunt oportunităţile menţionate la punctul 3.10., manifestărea consensului social cu prilejul identificării proiectelor prioritare la nivelul comunităţii, precum şi parcurgerea primilor paşi în procesul implementării unora dintre acestea.

C. SCENARIUL DEZVOLTĂRII LENTE deşi nu este de dorit, este foarte probabil în condiţiile menţinerii

actualelor trenduri. În oraşul Flămânzi este pe cale să se cronicizeze starea de criză economică determinătă de slabă eficienţă economică şi de productivitatea scăzută în sectoarele economice cu pondere în economia oraşului. Întreprinderile mici şi mijlocii nu pot atenua decât parţial acest şoc şi nu pot prelua integral resursele umane disponibilizate, iar prin investiţiile insuficiente cu capital indigen şi extern nu se pot valorifica integral resursele materiale disponibile, astfel încât rezultanta este un ritm lent de dezvoltare.

D. SCENARIUL PESIMIST este posibil în condiţii naţionale şi internaţionale defavorabile, sau în

condiţiile în care pe fondul unei dezvoltări lente la nivel naţional, Flămânzi este periferizat din diverse motive subiective şi obiective, astfel încât criza economică se cumulează cu efecte sociale care fac imposibilă relansarea economică.

4.2 BAZA DE FUNDAMENTARE

Baza de fundamentare SDL are la bază un cadru traşat ca urmare a analizei necesităţilor atât constatate cât şi indicate direct de către membrii comunităţii locale, suportului identificat în liniile strategiilor la nivel regional şi naţional, posibilităţilor de finanţare identificate sau in curs de identificare.

Acest cadru indică următoarele tendinţe de dezvoltare: - exploatarea în condiţii de maximă eficienţă a potenţialului turistic la nivelul oraşului Flămânzi prin

îmbunătăţirea condiţiilor necesare prestării unui act de turism de calitate (relaţionare directă cu componente de infrastructură, mediu, economie, resurse umane)– cu efect direct asupra creşterii veniturilor la bugetul local

- creşterea moderată, dar certă, a populaţiei - extinderea oraşului către partea de nord prin apariţia de zone de locuit şi zone de dezvoltare economică

- imbunătăţirea continuă a condiţiilor de locuit - extinderea şi intreţinerea corespunzatoare a spaţiilor verzi, spaţiilor deschise şi zonelor de pădure prin

proiecte de intreţinere şi peisagistic.


2008 - 2013 111

4.3 INDICATORI DE MONITORIZARE Pentru a putea urmări dacă se ating ţintele stabilite, este necesar să se măsoare dacă traseul urmat este corect, ce şi cum trebuie îmbunătăţit în această privinţă (evident că această propunere este perfectibilă). Rezultatele monitorizării trebuie să fie publicăte în raportul de monitorizare - "Starea mediului în Flămânzi " (anual).

Indicatorii monitorizaţi sunt: � Rezultate de mediu, de exemplu reducerea specifică a poluării. � Calitatea mediului pe factori specifici. � Gradul de conformare a grupurilor ţintă. � Eforturi pentru implementare şi control. � Gradul de introducere a tehnologiilor curate. � Eforturi pentru reglementare. � Eforturi financiare ale grupurilor ţintă. � Total penalităţi pentru neconformare, etc.

4.4 EVALUARE SI FEEDBACK În cazul în care rezultatele monitorizării nu arată că traseul de atingere a ţintei este cel corect, se va face

analiza procesului de elaborare a planului pentru adaptarea acestuia, în funcţie de situaţia reală astfel încât să ducă la îndeplinirea celor propuse.

În zilele noastre, cele mai multe eşecuri în reformele publice şi în alte acţiuni de dezvoltare planificate sunt cauzate de absenţa sistemelor de monitorizare şi evaluare. Puţine comunităţi îşi fac timp pentru a-şi evalua eforturile chiar dacă evaluarea schimbărilor într-un proces de planificare este importantă din mai multe motive. În cazul nostru, există câteva motive care ne conduc la implementarea sistemului de monitorizare şi evaluare:

1. Toţi indivizii care participă la dezvoltarea şi realizarea planului, cum ar fi Grupul de Dezvoltare Strategică şi alţi factori instituţionali interesaţi, îşi vor depune în continuare efortul dacă vor apărea rezultate reale care să-i ambiţioneze. Astfel, colectarea de informaţii privind succesele imediate, chiar dacă acestea sunt mici ca dimensiuni, pot ajuta la realizarea unui progres continuu.

2. Indicatorii de progres îi vor ajuta pe liderii noştri să comunice cu participanţii şi cu comunitatea în ansamblu. Autorităţile publice şi rezidenţii oraşului Flămânzi vor putea urmări activităţile şi progresele înregistrate fără a se bizui pe alte grupuri în evaluarea performanţelor.

3. Succesul va aduce satisfacţie în rândul participanţilor şi a publicului în ansamblu şi îi va încuraja şi pe alţii să se alăture efortului încununat cu succes al întregii comunităţii.

4. Monitorizarea atentă a schimbărilor survenite în comunitate cu privire la obiectivele declarate ne va ajuta la nevoie să aducem modificări politicilor noastre. În plus, pot fi aduse îmbunătăţiri la plan după ce sunt evaluate procesul şi rezultatele planului de acţiuni.

Monitorizarea reprezintă analiza şi colectarea sistematică de informaţii pe măsură ce avansează un

proiect. Acesta urmăreşte îmbunătăţirea eficienţei şieficacităţii planului nostru de acţiuni, bazat pe ţintele stabilite şi pe acţiunile/proiectele planificate în Strategia Cadru. Ea ne ajută la menţinerea unui curs firesc al parcurgerii etapelor de lucru şi permite sesizarea abaterilor survenite în timpul desfăşurării procesului. Ne oferă posibilitatea de a determină dacă resursele de care dispunem sunt suficiente şi dacă sunt folosite în mod raţional, dacă este adecvată şi suficientă capacitatea pe care o avem şi dacă ne vom atinge obiectivele.

Evaluarea reprezintă o comparare a impactului proiectului în derulare cu planurile strategice aprobate. Această evidenţiază obiectivele stabilite, realizările prezente şi cele viitoare.

Cerinţa de bază pentru o evaluare solidă a procesului o reprezintă monitorizarea continuă de către un grup reprezentativ de participanţi. Acest grup trebuie să fie obiectiv şi să dispună de timp şi aptitudini pentru a urmări progresul sau lipsa acestuia, în implementarea Cadrului Strategiei. Este nevoie probabil, de un buget redus pentru a acoperi cheltuielile cu personalul şi alte cheltuieli operaţionale.


2008 - 2013 112

Ceea ce au în comun monitorizarea şi evaluarea este faptul că acestea sunt concentrate asupra lucrurilor pe care le desfăşurăm, focalizându-se pe:

� Eficienţă, care ne arată că inputul proiectului corespunde rezultatului aşteptat. Inputul poate fi reprezentat de capital, timp, personal, echipament ş.a.m.d. Pe măsura derulării proiectelor, când ne concentrăm asupra replicabilităţii lor sau asupra reducerii corecte la scară, este extrem de important să avem nivele ridicate de eficienţă.

� Eficacitate, această exprimând măsura în care un program sau un proiect de dezvoltare îndeplineşte obiectivele specifice care au fost stabilite. Dacă, spre exemplu, am alege să îmbunătăţim pregătirea cadrelor didactice din Flămânzi, am reuşi?

� Impact, care ne arată dacă ceea ce am realizat a adus o schimbare a situaţiei problemei pe care am încercat s-o redresăm. Cu alte cuvinte, a avut efect strategia noastră? Asigurarea unei mai bune calificări a cadrelor didactice a adus îmbunătăţiri privind rata promovabilităţii la sfârşitul anului şcolar? Înainte de a ne extinde sau de a promova acelaşi proiect în altă parte, trebuie să fim siguri că ceea ce facem are sens în ceea ce priveşte impactul aşteptat. În acest moment, este foarte important să se identifice tipul de informaţii necesare pentru colectare şi

evaluare. Simpla culegere a informaţiilor despre schimbările survenite în comunitate şi trecerea în revistă a percepţiilor rezidenţilor privind modificările apărute, nu este suficientă pentru un proces de planificare eficace. Trebuie analizate toate datele cu privire la elementele procesului de monitorizare şi evaluare.

În ceea ce priveşte aceste elementele am stabilit următoarele: � viziune şi obiective clar stabilite:

O viziune clară despre unde anume ar dori rezidenţii să se îndrepte comunitatea precum şi o listă a obiectivelor asupra cărora s-a căzut de acord, reprezintă cheia către un proces de evaluare adecvat deoarece acestea definesc literalmente succesul rezultatelor.

� Planul de acţiune cu reperele: Un plan de acţiune elaborat care să conţină repere sau indicatori de performanţă care să descrie

punctele de succes din timpul procesului este esenţial pentru monitorizarea rezultatelor. Indicatorii de performanţă ar trebui să fie acceptabili privitor la ceea ce poate fi realizat întro perioada de timp dată rămânând în continuare concentraţi asupra obiectivelor de bază ale Cadrului Strategiei. Este foarte important ca indicatorii de performanţă să corespundă fiecărui obiectiv pentru a furniza rezidenţilor informaţii despre progresul fiecărei priorităţi.

� Crearea unei baze de date: La baza procesului de monitorizare şi evaluare efectivă stă o bază de date consistentă care sprijină şi

este legată de procesul de luare a deciziilor. Aceste date sunt preluate atât din surse primare cât şi secundare. Transformarea datei în informaţie care poate fi comunicată rezidenţilor şi autorităţilor locale este foarte importantă pentru derularea procesului de vizionare şi planificare generală a acţiunilor.

Monitorizarea şi evaluarea sunt realizate corespunzător atunci când se realizează o planificare adecvată privind evaluarea progresului şi realizărilor. Consiliul nostru va fi responsabil cu dezvoltarea şi monitorizarea tuturor proceselor de planificare realizate cu scopul de a monitoriza şi evalua proiectele şi programele noastre. Ulterior va apărea nevoia de personal calificat care va avea ca responsabilitate preluarea acestei sarcini foarte importante pentru consiliul nostru. Totuşi monitorizarea şi evaluarea nu sunt suficiente pentru implementarea cu succes a programelor noastre.

Avem nevoie de un instrument care nu numai să monitorizeze, ci să şi impună standarde de performanţă pentru reuşita programelor noastre.

Acest instrument este reprezentat de managementul de performanţă. Scopul managementului de performanţă este de a îmbunătăţi comunicarea cu privire la performanţa în

rândul tuturor programelor factorilor interesaţi şi în rândul parteneriatelor. Trebuie să realizăm un sistem al managementului de performanţă în cadrul Consiliului oraşului Flămânzi, care să ofere comparabilitate între misiunea şi nevoile Consiliului şi performanţele aşteptate. Programul va avea grijă de realizarea unei comunicări în două sensuri, neîntrerupte, între toţi factorii interesaţi; va sprijini dezvoltarea unor ţeluri clare, consistente şi măsurabile, relaţionate în mod direct cu valorile şi competenţele morale principale; va ajuta şi va sprijini nevoile de training şi de dezvoltare a carierei; va stabili criteriul de recunoaştere a meritelor şi de recompensare.

În cadrul consiliului, managementul de performanţă prezintă la început respectul unui individ faţă de celălalt şi se termină cu perfecţionarea acestuia. Este responsabilitatea fiecărui participant de a asigura o


2008 - 2013 113

comunicare neîntreruptă cu ceilalţi. Aceste discuţii trebuie să ofere rezultate clare şi oneste şi reacţii care să ajute la identificarea modalităţilor de îmbunătăţire şi dezvoltare a abilităţilor profesionale. Fiecare membru va avea responsabilitatea de a participa la aceste discuţii, de a se asigura că înţelege responsabilităţile şi aşteptările ce decurg din rolul său, şi de a comunica orice obstacole sau orice nevoi de pregătire profesională cu scopul de a-şi îndeplini sarcinile la un nivel optim.

Procesul de management de performanţă al oraşului Flămânzi presupune o reevaluare sumară care ar trebui să încheie perioada de performanţă şi care ar trebui să ofere o bază pentru un management de calitate al etapei următoare. La această întâlnire se va analiza progresul făcut şi toţi factorii interesaţi participanţi vor fi răspunzători de progresul realizat, fiind recompensaţi toţi cei care au obţinut rezultatele scontate.

Trebuie să fie realizat un material privind Managementul de Performanţă pentru monitorizarea tuturor programelor consiliului. Documentul va fi semnat de către toţi factorii interesaţi şi va prezenta progresul înregistrat de proiect, precum şi posibile piedici şi acţiuni corective înregistrate.

4.5 CORELAREA CU STRATEGIILE SI PROGRAMELE NAŢIONALE SI REGIONALE

CORELAREA CU STRATEGII ŞI PROGRAME NAŢIONALE ŞI REGIONALE ORDINUL nr. 948 din 16.06.2005 pentru aprobarea Documentului pentru Politici Sectoriale – Transporturi

Administratorul drumului public este obligat să asigure îmbunătăţirea siguranţei circulaţiei. Pentru această:

- toate proiectele noi de infrastructură rutieră sunt evaluate independent din punctul de vedere al siguranţei circulaţiei;

- pentru toate lucrările de infrastructură rutieră se elaborează un plan de management al traficului; - se stabileşte un program anual de analiză a "punctelor periculoase" precum şi măsurile necesare de

remediere; - se elaborează un set de standarde pentru calitatea semnalizării orizontale şi verticale – în vederea

armonizării cu standardele Uniunii Europene; - are loc diseminarea în timp util a informaţiilor către conducatorii auto cu privire la „punctele

periculoase" sau drumurile închise datorită lucrărilor de întreţinere/ modernizare, a condiţiilor meteorologice nefavorabile ori a calamităţilor naturale, după caz;

- se asigură calitatea şi exigenţa verificărilor tehnice periodice a vehiculelor şi reţinerea certificatului de înmatriculare a vehiculelor care nu corespund.

Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional Sectiunea a II-a - – APA

- se va asigura protecţie resurselor de apă împotriva epuizarii, poluării şi degradării lor, prîntr-o utilizare durabilă;

- se vor corela resursele cu cerinţele de apă pentru populaţie, industrie, irigatii şi alte folosinţe, precum şi integrarea acestor acţiuni în amenajarea teritoriului, pe termen scurt, mediu şi lung.

- stabilirea priorităţilor privind apa se face de către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, în corelare cu programele de interes naţional.

Alimentări cu apa: - majorare capacitate de compensare, înmagazinare - reabilitare reţea de distribuţie - extindere reţea de distribuţie

Canalizări: - extindere reţea de canalizare - modernizare şi extindere staţie de epurare


2008 - 2013 114

Planurile de Management ale Bazinelor Hidrografice din Romania Extinderea, modernizarea sau realizarea de staţii noi de alimentare cu apă :

- până în 2010 va fi racordată 94,5% din populaţie - până în 2020, 99%.

Extinderea, modernizarea sau realizarea de staţii noi de epurare a apelor uzate. La nivel naţional:

- până în 2010 va fi racordată 60,8% din populaţie la reţeaua de canalizare şi 50,5% la staţiile de epurare. - până în 2013 - 69,1%, respectiv 60,6% - până în 2015 – 80,2%, respectiv 76,7%

Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere

- Creşterea competitivităţii prin îmbunătăţirea accesului pe piaţă al întreprinderilor, în special al celor mici şi mijlocii

- Dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, prin promovarea cercetării şi inovării şi accelerarea dezvoltării societăţii informaţionale

- Îmbunătăţirea eficienţei energetice şi valorificarea resurselor regenerabile de energie Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport

- Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii trans-europene de transport şi a reţelelor de legatură - Modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport de interes naţional şi îmbunătăţirea serviciilor

aferente - Dezvoltarea durabilă a sectorului transporturi

Protejarea si îmbunătăţirea calităţii mediului - Îmbunătăţirea standardelor de viaţa prin asigurarea serviciilor de utilitati publice la standardele de

calitate şi cantitate cerute, în sectoarele de apă şi deşeuri - Îmbunătăţirea sistemelor sectoriale de management de mediu

Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi a incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative

- Dezvoltarea capitalului uman - Promovarea ocupării depline - Promovarea incluziunii sociale - Dezvoltarea capacităţii administrative şi a bunei guvernări

Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale - Consolidarea mediului de afaceri regional şi local - Dezvoltarea turismului regional şi local - Dezvoltare urbană durabilă - Promovarea cooperării teritoriale europene

Programul de Guvernare 2005-2008 (obiective relevante) Mediul de afaceri

Eliminarea barierelor administrative - reducerea procedurilor administrative privitoare la obţinerea autorizaţiilor, aprobărilor şi avizelor

Politica în domeniul IMM-urilor şi cooperatiei - introducerea de stimulente economice care să încurajeze IMM pentru ca acestea să devină furnizori de servicii pentru marile întreprinderi din economia naţională; - dezvoltarea reţelei centrelor judeţene de consultanţă şi informare pentru IMM, precum şi crearea unei reţele a reprezentantelor teritoriale a Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM. - stimularea înfiinţării cooperativelor pentru valorificarea produselor agroalimentare constituite pe baza modelului Uniuni Europene;


2008 - 2013 115

Politica în domeniul educaţiei Acces sporit şi egal la educaţie

- restructurarea reţelei şcolare – în funcţie de programele de dezvoltare locală şi regională - asigurarea mijloacelor financiare pentru reabilitarea şcolilor şi asigurarea dotărilor necesare printr-un program guvernamental special; - asigurarea cadrului legal de organizare şi finanţare a învatamântului confesional, la toate profilurile şi nivelurile; – extinderea educaţiei celei de a doua şanse, a reconversiei profesionale sistematice, precum şi a educaţiei adulţilor şi crearea unui sistem eficient de formare continuă şi de pregatire antreprenorială; – transformarea şcolilor, liceelor şi universităţilor în centre de iradiere a ştiintei şi culturii la nivel local, regional şi naţional.

Autonomie şcolară şi universiţară – consacrarea legală a autonomiei şcolilor şi liceelor în stabilirea unei părţi din curriculum, în elaborarea de programe, în angajarea de personal, în acumularea şi folosirea de resurse financiare, în diferenţierea veniturilor;

Creşterea calităţii educaţiei - reducerea efectivului elevilor în clase la 25; - lansarea programului învatamântului solicitat de firme şi companii. Politica de protecţie socială

Ocuparea forţei de muncă şi şomaj - Repartizarea teritorială a resurselor centralizate se va face transparent, pe criterii obiective, în baza contribuţiilor locale şi a nevoilor de acţiune. - Formarea profesională: Se va organiza astfel încât să raspundă solicitarilor de pe piaţa muncii având ca sursă bugetul de somaj, fiind flexibilizată pentru nevoile de pe piata locală a muncii.

Asistenţa socială Imbunătăţirea socio-economic al familiei - sporirea participării active a societăţii civile şi dezvoltarea durabilă a parteneriatului în beneficiul dezvoltării şi protecţiei familiei. - Programul de măsuri pentru creşterea venitului familial şi a calităţii vieţii de familie: atragerea resurselor locale pentru sporirea construirii locuinţelor sociale pentru persoanele defavorizate şi revizuirea capacităţilor existente (va fi lansata în acest sens o campanie naţională de sprijin); - Programul pentru susţinerea familiei tinere: construirea de locuinţe în sistemul creditelor ipotecare; organizarea serviciilor de consiliere familială în fiecare oraş, sau prin asociere de mai multe oraşe sau comune; – Programul de măsuri pentru concilierea vieţii de familie cu cea profesională: organizarea serviciilor de sprijin a muncii în gospodarie/ revizuirea condiţiilor de acces la sursă de apa, canalizare, electricitate, caldura; reorganizarea serviciilor de creştere, îngrijire şi educaţie a copiilor în afara familiilor . – Programul de integrare a familiilor de rromi în comunitate: acordarea de teren în suprafaţa de maxim 0,5 ha, în folosintă directă şi gratuită familiilor de rromi nevoiaşe, în limita disponibilului; relansarea mesteşugurilor/ meseriilor specifice rromilor; - integrarea în muncă/participarea prin muncă la dezvoltarea comunităţilor locale; dezvoltarea incubatoarelor de mici întreprinzatori pentru rromi;

Reforma sistemului de protecţie a copilului – Continuarea descentralizarii serviciilor şi alocaţiilor Vor fi implementate servicii sociale pentru protecţia drepturilor copilului la nivelul fiecarei unităţi administrativ-teritoriale, pâna la nivelul comunelor. Activitatea de asistenţă socială se va desfaşura cât mai aproape de mediul în care se dezvoltă fiecare copil, în cadrul familiei sale şi al comunităţii de origine. Astfel, în functie de problemele sociale cu care se confruntă, consiliile locale vor fi sprijinite pentru înfiinţarea diferitelor servicii alternative cum ar fi: centre de zi, (inclusiv pentru copiii cu dizabilităţi), servicii de asistentă maternală, servicii de consiliere (inclusiv a parinţilor), servicii de prevenire a abandonului şi de menţinere a copilului în propria familie etc.


2008 - 2013 116

– Creşterea responsabilizării comunităţilor locale în domeniul protecţiei drepturilor copilului: înfiintarea, la nivelul comunităţilor locale, a Consiliilor comunitare consultative, organism independent, format pe baza de voluntariat din persoane reprezentantive pentru comunitate (preoţi, doctori, consilieri, profesori etc.). Consiliul comunitar consultativ va fi înfiintat prin hotarâre de consiliu local şi va oferi consultanţă şi sprijin autorităţilor administraţiei publice locale în rezolvarea problemelor privind protecţia familiei şi a copilului. – Concesionarea serviciilor şi colaborarea cu organizaţiile nonprofit şi instituţionalizarea practicilor inovatoare: elaborarea unui nomenclator al serviciilor şi instituţiilor rezidenţiale care vor fi concesionate;

Protecţia persoanelor vârstnice – construcţia de noi cămine precum şi modernizarea celor existente pentru crearea unor condiţii decente de trai acestor persoane; – realizarea unor servicii integrate socio-medicale la domiciliu; – sprijinirea instruirii şi formării personalului care furnizează servicii de îngrijire la domiciliu; – stabilirea de parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale pentru dezvoltarea serviciilor sociale comunitare; – sprijinirea organizaţiilor civile şi a cultelor religioase furnizoare de serviciii de asistentă socială destinată persoanelor vârstnice fară familie. Politica agricolă şi de dezvoltare rurală

Stimularea transformării gospodăriilor ţărănesti în ferme agricole familiale cu caracter comercial, formarea şi consolidarea clasei de mijloc în spaţiul rural – promovarea, în următorii 4 ani, a unui Program naţional de investiţii în ferme zootehnice şi vegetale noi şi de consolidare a celor existente, adresat cu prioritate familiilor de tineri - susţinerea fermelor familiale care au minim 3 vaci în vederea doţării lor cu aparate de muls, instalaţii pentru racire şi stocarea laptelui.

Alocarea eficientă a resurselor bugetare pentru sprijinirea producătorilor agricoli – susţinerea unui program naţional, defalcat pe comunităţi locale, pentru combaterea şi diminuarea efectelor eroziunilor de suprafaţă ale solului; – susţinerea de la bugetul de stat a lucrărilor de amenajare a pădurilor private;

Sprijinirea valorificarii producţiei agricole prin măsuri de piaţă - extinderea reţelei pieţelor de engros; - încurajarea parteneriatului public-privat în vederea achizitionarii produselor agricole de bază.

Gestionarea durabilă a pădurilor Creşterea suprafeţelor ocupate cu păduri prin: - împădurirea de terenuri degradate, inapte pentru agricultură, prin comunităţile locale, cu finanţare de la bugetul de stat şi suportarea costurilor aferente lucrărilor de îngrijire a acestor plantaţii până la realizarea stării de masiv; - înfiinţarea de perdele forestiere de protecţie a câmpurilor, căilor de comunicaţie şi aşezărilor umane. Reforma administraţiei publice

Reforma serviciilor şi a utilităţilor publice - introducerea standardelor de calitate de către autoritatea publică competentă în baza cărora să se poată monitoriza şi evalua un serviciu public şi activitatea funcţionarilor publici; – introducerea normativelor de cost aferent standardului de calitate a unui serviciu public, astfel încât cheltuielile publice sa devina justificate, transparente şi supuse controlului financiar; – continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice de bază: educaţie, sănătate, asistenţă socială şi ordine publică; – separarea utilităţilor publice de servicii publice. Introducerea standardelor de calitate pentru aceste utilităţi;

Continuarea procesului de descentralizare - - Întărirea autonomiei puterilor locale - Cooperarea cu reprezentanţii comunităţilor locale la actul de guvernare, - consacrarea legală a mecanismelor de participare publică la elaborarea planificarii strategice privind dezvoltarea localităţii; - consultarea publică pentru fixarea standardelor de calitate pentru serviciile publice şi evaluarea acestora; – extinderea sistemului de parteneriat public-privat la furnizarea serviciilor publice, odată cu modificarea legislaţiei în domeniu.


2008 - 2013 117

Descentralizare fiscală Venituri fiscale – recunoaşterea prin lege a dreptului autorităţilor administraţiei publice locale de a-şi fixa nivelul de impunere în sistemul impozitelor şi taxelor locale într-o limită de + 50% pornind de la baza de impunere reglementată legal;

Servicii comunitare de utilităţi publice – continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice de bază: educaţie, sănătate, asistenţă socială şi ordine publică;

Managementul financiar – posibilitatea autorităţilor administraţiei publice locale de a angaja cheltuieli pentru co-finanţarea proiectelor de dezvoltare locală şi regională peste limita de 20% din veniturile lor anuale, conform legii finanţelor publice locale, exclusiv în completarea fondurilor structurale; – introducerea manualului de audit urban al Uniunii Europene pentru evaluarea stadiului de dezvoltare şi estimarea nevoilor de investiţii.

e-Government - Cooperarea cu primăriile, serviciile descentralizate şi deconcentrate, spitale, şcoli, instituţii culturale, pentru realizarea unei reţele metropolitane de comunicaţii - City Net-ca sistem de management al informaţiei, pentru furnizarea următoarelor servicii: evidenţa populaţiei; planurile digitale ale localităţilor şi ale teritoriului aparţinând acestora; GIS (Geographical InformationSystems); managementul serviciilor publice, al utilităţilor publice, al sistemelor de infrastructură, precum şi managementul funcţiei publice; colectarea taxelor de la cetăţeni; managementul activităţilor de educaţie şi cultură; înregistrarea societăţilor comerciale; buget şi contabilitate; centru de reclamaţii primite de la cetăţeni; controlul traficului urban; sistemul de monitorizare şi evaluare a performanţei organizationale; Politica industrială

Domeniul energetic Sectorul producţiei, transportului şi distribuţiei de energie electrică şi termică - completarea programului de contorizare a căldurii prin contoare de scară şi trecerea intensivă la contorizarea individuală a locuinţelor;

Politica în domeniul întreprinderilor mici şi mijlocii – asigurarea şi susţinerea accesului la activele disponibile ale operatorilor economici de stat în vederea înfiinţării de parcuri tehnologice, centre de inovare şi incubatoare de afaceri; Politica de dezvoltare regională

Competitivitate regională – aplicarea programelor de dezvoltare a resursei umane, după o prealabilă evaluare a potenţialului în cooperare cu sectorul privat, ţinând cont de profilul sistemului educational local;

Dezvoltare teritorială echilibrata: – promovarea unei politici de dezvoltare urbana policentrica, prin identificarea si stabilirea zonelor de dezvoltare urbana policentrica, precum si prin formarea retelelor de dezvoltare policentrica; – dezvoltare rurală; – realizarea unei sinergii între zonele urbane si cele rurale; - implementarea strategiilor inovative de regenerare economica si socială a oraşelor de marime mica si medie, precum si a cartierelor, zonelor sub-urbane si periurbane aflate în declin din marile oraşe; - stabilirea unei baze statistice la nivel urban si realizarea la scara naţionala a auditului urban. Identitate locală si regionala, prin: – asistenta pentru micro-întreprinderi în industrii traditionale si de artizanat; – conservarea siturilor istorice din mediul urban si cetatile taranesti; – încurajarea dezvoltării agriturismului; Politica privind amenajarea teritoriului

Parteneriat urban-rural – promovarea unei dezvoltari integrate urban-rual, prin încurajarea cooperării între autorităţile administratiei publice locale în special între localităţile apropiate; – identificarea posibilitatii de cooperare între localităţile urbane si rurale apropiate pentru realizarea de investiţii în infrastructura, asigurarea serviciilor de transport public, prezervarea capitalului cultural si natural.

Acces la infrastructură şi cunoaştere


2008 - 2013 118

– dezvoltarea reţelelor de transport şi integrarea acestora în sistemele regionale de transport public european; – integrarea managementului şi planificării investiţiilor în căile de transport la nivel local şi regional pentru a evita conflictele si pentru a corela aceste investiţii cu alte obiective prevazute la nivel regional, local sau judeţean; – extinderea IT în sistemul local de educaţie şi administraţiei publice; – încurajarea înfiinţării centrelor de inovare şi cooperare cu universităţi şi companii de cercetare-dezvoltare.

Conservarea capitalului natural - interzicerea traficului în zonele istorice; - Îmbunătăţirea reglementărilor privind calitatea în construcţii şi a regulilor de design urban pentru încurajarea utilizării unor materiale cât mai puţin poluante, a resurselor energetice regenerabile şi organizării riguroase a managementului deşeurilor în zonele rezidentiale, precum şi pentru conservarea şi extinderea spaţiilor verzi; – integrarea politicilor de conservare a biodiversităţii în politicile sectoriale, respectiv a celor de dezvoltare rurală şi urbană; – creşterea calităţii apei şi aplicarea unor măsuri stricte de prevenire a poluării surselor de apă; – limitarea extinderii zonelor rezidenţiale, cu precădere în zonele montane, concomitent cu interzicerea autorizării construcţiilor de orice fel în spaţiile verzi (parcuri/grădini) aflate în intravilan;

Conservarea şi dezvoltarea diversităţii culturale - prezervarea zonelor istorice din aşezările urbane vechi, precum şi refacerera pe cât posibil a celor distruse; – emiterea unor noi reguli de design urban pentru reconfigurarea zonelor rezidentiale prost echipate edilitar şi a construcţiilor de locuit de tip colectiv.

Lucrări publice şi locuinţe - continuarea lucrărilor privind construirea de locuinţe sociale pentru familii cu venit modest; – stabilirea unui parteneriat între guvern si autorităţile locale pentru continuarea Programului de consolidare a cladirilor de locuit multietajate încadrate în claşa I de risc seismic si care prezintă pericol public. – elaborarea în parteneriat cu autorităţile locale a unui program naţional privind reabilitarea termica a cladirilor de locuit multietajate conexat cu refacerea estetica a acestora – promovarea unei politici de reabilitare termica a constructiilor, indiferent de tipul lor, prin acordarea a unor deductibilitati din impozitul pe venit; – continuarea lucrărilor privind alimentarea cu apa a satelor, conform H.G. nr. 577/1997 si H.G. nr. 687/1997 – aplicarea programului naţional privind asfaltarea drumurilor comunale. Lucrările publice vor fi transferate în responsabilitatea autorităţilor locale, ori asociaţiilor înfiinţate între acestea, potrivit dispozitiilor art. 11 şi 12 din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, afară de proiectele de infrastructură din domeniul transporturilor finanţate prin Fondul de coeziune. Politica în domeniul transporturilor

Strategia în domeniul infrastructurii rutiere Reconfigurarea reţelei de drumuri publice (DN, DJ, DC) – reparare, întreţinere curentă şi periodică, reparaţii capitale şi modernizare; – managementul întreţinerii drumurilor şi lucrărilor de artă, se va face pe criterii exclusiv tehnice, prin aplicarea sistemelor de management pentru drumuri, PMS (Pave Management System) si pentru poduri, BMS (Bridge Management System); – sporirea măsurilor de siguranţa circulaţiei şi confortului participanţilor la trafic; – îmbunătăţirea serviciilor oferite de administratorii reţelei de drumuri publice. Politica privind protecţia mediului înconjurător

Integrarea politicii de mediu în elaborarea şi aplicarea politicilor sectoriale şi regionale - îmbunătăţirea eficienţei energetice şi promovarea utilizării energiilor regenerabile; - dezvoltarea transportului public şi îmbunătăţirea competitivităţii acestuia; - înoirea parcului auto şi încurajarea utilizării combustibililor mai putin poluanţi;

Ameliorarea calităţii factorilor de mediu în zonele urbane şi rurale Îmbunătăţirea şi implementarea programului naţional de management al deşeurilor - dezvoltarea unui sistem integrat de management al deşeurilor solide în localităţile urbane şi rurale, inclusiv implementarea sistemelor de colectă selectivă şi valorificare a deşeurilor şi ambalajelor la nivelul persoanelor fizice şi a agenţilor economici;


2008 - 2013 119

- constituirea parteneriatelor de tip public-privat în ceea ce privesşte reducerea, refolosirea şi reciclarea deşeurilor, tratarea corespunzatoare a deşeurilor periculoase (incinerare, depozitare); Managementul resurselor de apă - asigurarea alimentării cu apă a localităţilor urbane şi rurale la standarde europene, prin realizarea lucrărilor de distribuţie a apei şi/sau modernizare a celor existente şi a staţiilor de tratare aferente; Politica privind susţinerea tinerei generaţii

Autonomia tinerilor - dezvoltarea unui program viabil de construcţie a locuinţelor pentru tineri şi corelarea acestuia cu programele administratiei publice locale privind dezvoltarea utilităţilor publice şi infrastructurii pentru a aplica în mod efectiv dispoziţiile Legii nr. 15/2003

Implicarea tinerilor în viaţa publică - reorganizarea şi expansiunea centrelor de informare şi consultantă pentru tineri în toate municipiile resedinţă de judeţ, precum şi crearea unei reţele regionale şi naţionale a acestor centre, în parteneriat cu organizaţii neguvernamentale; - stimularea vietii asociative a tineretului, prin: dezvoltarea de parteneriate între organizaţii de tineret şi autorităţi locale, instituţii, structuri private; Politica în domeniul culturii

Descentralizarea decizională şi administrativă Descentralizarea instituţiilor şi activităţilor culturale va fi fundamentată pe: – încurajarea autorităţilor administratiei publice locale şi a comunităţilor locale pentru preluarea functionării unor instituţii de cultură şi activităţi culturale descentralizate prin facilitarea accesului decidenţilor locali la modele şi reţele internaţionale de administrare ţi finanţare.

Instituţionalizarea unui sistem de consultări periodice şi de cooperare cu societatea civilă Societatea civilă va fi asociată la co-finanţarea unor activitati şi proiecte cultural-artistice în parteneriat cu autorităţile administratiei publice locale si sectorul privat. Strategia de Dezvoltare Durabila a Serviciilor Publice de alimentare cu apă şi canalizare “Romania 2025” Termen mediu 2004-2007

Atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor din domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare - Gruparea zonală a operatorilor de servicii publice pentru a fi mai atractivi pentru investitorii strategici şi mai competitivi în raport cu alti operatori.

Promovarea măsurilor de dezvoltare durabilă şi protecţia mediului Imbunătăţirea sţării tehnice a infrastructurii prin creşterea capacităţii de înmagazinare, soluţionarea cazurilor desupradimensionare a reţelelor apărute ca urmare a reducerii consumurilor specifice şi refacerea sistemelor în corelatie cu cea mai buna tehnologie existentă pe plan mondial.

Promovarea parteneriatului social (participării structurilor din societatea civilă, în principal a patronatelor şi sindicatelor la elaborarea strategiilor, parteneriate cu asociaţiile de reprezentare a intereselor beneficiarilor, Transparenta si comunicare permanenta cu consumatorii) Termen lung (2007 – 2025) - asigurarea calităţii apei potabile si încadrarea în cerinţele impuse de Directiva CE 98/83 EC; - realizarea epurarii apelor uzate urbane în concordanta cu prevederile Directivei 91/271/EEC; - accesul la informatie, educarea şi sensibilizarea populaţiei asupra necesitatii economisirii apei; - protecţia mediului pentru o dezvoltarea durabilă; Strategia Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului în domeniul cadastrului imobiliar – edilitar şi constituirii băncilor de date “Romania 2025” Domeniul cadastrului imobiliar – edilitar si al bancii de date urbane - Programul introducerii cadastrului imobiliar-edilitar în localităţi: introducerea lucrărilor în toate municipiile şi oraşele din România până în anul 2012, precum finalizarea acestora până în anul 2015.(posibilitati de sprijin financiar din partea MTCT si APL)


2008 - 2013 120

Strategia de dezvoltare a sectorului de comunicatii electronice din România “Romania 2025” Asigurarea accesului unui număr cât mai mare de utilizatori la infrastructura de comunicatii electronice de bandă largă – premisă esentială a trecerii la Societatea Informatională Investiţiile în tehnologii broadband vor fi realizate în principal de către sectorul privat. Este de datoria statelor să asigure dezvoltarea concurentei la nivelul buclei locale, creşterea acoperirii teritoriale a infrastructurii de comunicatii Strategia cu privire la serviciile publice de încãlzire urbanã “Romania 2025”

- scăderea costurilor de producţie prin modernizarea sistemelor de producere şi distribuţie a energiei termice şi reducerea pierderilor;

- modernizarea capacităţilor existente sau înlocuirea lor şi corelarea cu necesarul de încalzire al localităţii;

- înlocuirea utilizarii combustibililor solizi şi lichizi cu gaze naturale, acolo unde este posibil; - diversificarea sistemelor de producere şi distribuţie şi adoptarea soluţiilor optime sub raport

calitate/cost. Pentru a se obtine performantele dorite sub raportul calitate/cost este necesar sa se generalizeze metodă evaluarii performantelor operatorilor în domeniul serviciilor publice de încalzire urbana si în acest scop se va instituţionaliza procedura de benchmarking. Această înseamnă introducerea unor indicatori statistici de evaluare cu privire la performanţele tehnice, economice, financiare ale fiecarui operator şi compararea acestora la sfârşitul unor etape cu performantele impuse prin contractul de management la momentul respectiv.

- introducerea contorizarii energiei termice livrate la nivelul imobilelor si, acolo unde este posibil, la nivel de apartamente, inclusiv a sistemelor de reglaj individuale;

- lansarea unui pachet de reglementari care sa stimuleze proprieţării pentru efectuarea de lucrari de modernizare a apartamentelor, în vederea reducerii pierderilor de caldura.

Se recomanda elaborarea unei strategii urbane pe baza unui studiu de specialitate pe baza caruia să se determine:

- soluţiile tehnice ce vor fi utilizate pentru asigurarea serviciului de încalzire urbană; - evaluarea numărului de consumatori în prezent si în viitor; - cantitatea de căldura necesara pentru încalzire si pentru apa calda de consum; - alternative privind tipul de combustibil ce va trebui utilizat; - costuri de modernizare si reabilitare a sistemelor existente dacă este cazul; - solutii de finanţare posibile.

Programele de modernizare a sistemului termic vor trebui lansate zonal, prin gruparea mai multor localităţi care sa faciliteze accesul la finanţare si resurse tehnice specializate. Solutiile utilizate în proiectele de modernizare a sistemelor de încalzire urbana trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:

- obtinerea unor randamente optime în producerea energiei termice, inclusiv a energiei electrice în regim de cogenerare;

- renuntarea la transportul la distante mari a agentului termic primar, prin realizarea unor centrale termice de zona, de cvartal

- sau, dacă este economic, chiar de bloc; - adoptarea sistemului de transport a agentului termic cu doua conducte de la sursă direct la bloc si cu

puncte de transformare si preparare a apei calde la fiecare imobil; - utilizarea în exclusivitate a conductelor preizolate; - generalizarea contorizarii la bransament si pe cât posibil sa se introduca sisteme de repartizare a

costurilor în imobil cu posibilitatea de reglaj termostatic al consumatorilor; - realizarea monitorizarii si dispecerizarii întregului sistem.

Prin utilizarea acestor solutii tehnice se poate obtine reducerea pierderilor de energie sub 5%, se pot obtine randamente de producerea energiei termice si electrice de pâna la 90-92% si se asigura o relatie directa între caldura furnizată la consumator si factura de plata.


2008 - 2013 121

Strategia de Informatizare “Romania 2025 La nivel local Abordarea procesului de informatizare al administratiei publice locale trebuie sa fie realizată pe următoarele direcţii principale:

- infrastructura IT&C la nivel local - gestionarea informatizata a bugetelor locale (dimensionarea corecta a veniturilor si cheltuielilor APL –

strans legat de activitatea cadastrala care ar trebui sa furnizeze informatii asupra nivelului taxelor si impozitelor locale, iar bazele de date locale nu sunt integrate in sistemul naţional cadastral; implementarea unor instrumente informatice care sa permita gesitonarea fondurilor si cunoasterea situaţiei financiare a APL, gestionarea si monitorizarea investiţiilor realizate deAPL)

- relatia administratiei publice locale cu cetateanul (site-uri web locale ale APL; retele de infochioscuri care sa permita cetatenilor accesul la formulare administrative, documentatie necesara obtinerii de avize, organigrama si atributii in APL, etc.; sistem de management electronic al documentelor in vederea eficientizarii procesului de prelucrare a solicitarilor; sistem de colectare prin mijloace electronice a taxelor si impozitelor locale _ integrarea tuturor sistemelor informatice interne, standardizarea formatului de comunicare, la nivel naţional)

- integrarea sistemelor informatice locale cu Sistemul Electronic Naţional - instruirea functionarilor publici si atestarea lor ECDL

STRATEGIA DE DEZVOLTARE REGIONALA 2007-2013

Programul Operational Regional 2007-2013 este un program care implementeazã elemente

importante ale Strategiei Nationale de Dezvoltare Regionalã a PND, contribuind, alãturi de celelalte Programe Sectoriale, la realizarea obiectivului general al Strategiei National- Regionale, anume diminuarea disparitãtilor între Regiunile României. Programul regional va fi finantat în perioada 2007- 2013 din Bugetul de Stat si cofinantat din Fondul European de Dezvoltare Regionalã - unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. Analiza comparativã a Regiunilor de Dezvoltare evidentiazã, dupã 1990, un proces de crestere a disparitãtilor de dezvoltare economicã si socialã între regiuni.

Diferentele de dezvoltare dintre cea mai dezvoltatã Regiune (Bucuresti - Ilfov) si cea mai putin dezvoltatã (Regiunea Nord-Est), în termeni de PIB/locuitor, au crescut de aproape trei ori. În acelasi timp, se constatã o crestere a disparitãtilor între Regiunile situate în jumãtatea vesticã a tãrii (Nord-Vest, Centru si Vest), cu evolutii economice pozitive si un nivel în crestere a numerosi indicatori ai dezvoltãrii economice si sociale, si cele situate în jumãtatea esticã a tãrii (Nord-Est. Sud-Est, Sud si Sud-Vest), mai putin dezvoltate. Urmare a aparitiei si dinamicii acestor procese, puse în evidentã de analizele economice si sociale, a fost stabilit ca obiectiv global al REGIO sprijinirea regiunilor rãmase în urmã din punct de vedere al dezvoltãrii, iar în cadrul regiunilor întrucâtva mai prospere, a zonelor mai slab dezvoltate, prin valorificarea resurselor lor specifice, insuficient exploatate pânã în prezent, în vederea accelerãrii cresterii economice a acestor areale. Principala cale identificatã pentru atingerea acestui obiectiv o constituie alocarea diferentiatã pe Regiuni a fondurilor, în functie de gradul general de dezvoltare al Regiunilor si anume, invers proportional cu mãrimea PIB / locuitor, astfel încât

Regiunile mai putin dezvoltate sã beneficieze, proportional, de o alocare financiarã mai mare. Aceste fonduri vor fi utilizate pentru finantarea unor proiecte cu impact major asupra dezvoltãrii

regionale si locale: reabilitarea si modernizarea infrastructurii de transport, educationale si de sãnãtate, îmbunãtãtirea mediului de afaceri prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor (parcuri industriale, tehnologice, logistice, de afaceri etc) si sprijinirea initiativelor întreprinzãtorilor particulari, valorificarea potentialului turistic si cultural prin sprijinirea dezvoltãrii infrastructurii turistice si a


2008 - 2013 122

initiativelor antreprenoriale în acest domeniu, sprijinirea dezvoltãrii centrelor urbane cu potential de crestere economicã, pentru a le crea conditii sã actioneze ca motoare ale dezvoltãrii regionale si locale.

AXE PRIORITARE ŞI DOMENII DE INTERVENŢIE

Programul Operational Regional 2007-2013

Axa prioritară 1. Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – potenţiali poli de creştere

Domeniul de interventie 1.1 - Planuri integrate de dezvoltare urbană

Planuri integrate de dezvoltare urbană

Experienţele europene anterioare (URBAN I, URBAN II) au arătat că abordarea integrată a problemelor economice, sociale şi de mediu din zonele urbane degradate, a fost o metodă de succes pentru rezolvarea acestora şi obţinerea unei dezvoltări urbane durabile. Această abordare a constat în sprijinirea simultană a activităţilor de renovare fizică a mediului urban cu cele de reabilitare a infrastructurii de bază, precum şi cu acţiuni pentru dezvoltarea economică, creşterea competitivităţii şi ocupării, integrarea grupurilor etnice în condiţiile protejării mediului.

Avantajul acestei abordări integrate constă în faptul că se pot rezolva simultan o serie de probleme între care există relaţii de interdependenţă şi care afectează atât zona urbană cât şi arealele adiacente.

Din acest motiv, în cadrul acestei axe prioritare vor fi finanţate planuri integrate de dezvoltare urbană pe termen mediu sau lung, având ca scop regenerarea arealelor urbane (”zone de acţiune urbană”), clar delimitate spaţial în cadrul oraşelor.

Implementarea acestor planuri integrate va avea impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a oraşului, cât şi a zonei înconjurătoare.

Aceste planuri integrate vor fi implementate prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate, de dezvoltare a activităţilor antreprenoriale pentru ocuparea forţei de muncă, precum şi acţiuni de reabilitare a infrastructurii sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale.

Autorităţile administraţiei publice locale împreună cu toţi actorii implicaţi şi interesaţi de dezvoltarea urbană trebuie să colaboreze pentru elaborarea unor planuri coerente, participative, integrate şi durabile care să conducă la rezolvarea problemelor sociale, economice si de mediu, tot mai numeroase în oraşele şi municipiile ţării, şi în acelaşi timp la creşterea atractivităţii oraşelor şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în mediul urban.

Implicarea cetăţenilor şi a principalilor actori locali în elaborarea planurilor de dezvoltare urbană constituie o precondiţie pentru asigurarea sustenabilităţii acestor planuri integrate.

Planurile integrate de dezvoltare urbană vor trebui implementate prin proiecte care se referă următoarele tipuri de activităţi:

� Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane,inclusiv transportul urban

� Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri � Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale şi îmbunătăţirea

serviciilor sociale Dacă este cazul, în cadrul acestei axe prioritare se poate utiliza finanţarea încrucişată (definită

în conformitate cu art. 34(2) Regulamentul Consiliului Nr. 1083/2006). Finanţarea planurilor integrate de dezvoltare urbană ar putea implica diferite tipuri de instrumente de inginerie financiară (JESSICA).


2008 - 2013 123

Reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul

urban Reabilitarea fizică a oraşelor şi a spaţiilor publice este deosebit de importantă pentru creşterea

calităţii vieţii locuitorilor şi încurajează stabilirea de noi activităţi economice. Unele areale urbane au o infrastructură învechită, care face faţă cu greu cerinţelor populaţiei. Această situaţie se reflectă în calitatea vieţii locuitorilor şi descurajează localizarea activităţilor

economice în arealele respective. Este cazul deopotrivă al zonelor periferice şi zonelor vechi, centrale ale oraşelor, unde clădiri de

mare valoare istorică, culturală şi artistică sunt abandonate sau într-o stare avansată de degradare. De asemenea, aceste zone înregistrează un grad ridicat de deteriorare a spaţiilor publice: străzi

cu pavaj/asfalt deteriorat, iluminat stradal incomplet şi/sau inadecvat, suprafaţă redusă a parcurilor şi zonelor de recreere, etc.

Pentru regenerarea fizică a arealelor urbane cu probleme vor fi sprijinite activităţi de finalizare şi/sau renovare a clădirilor abandonate (şi pregătirea lor pentru noi tipuri de activităţi economice şi sociale), reabilitarea patrimoniului istoric şi cultural, demolare a clădirilor şi/sau structurilor aflate într-o stare avansată de degradare, care nu aparţin patrimoniului naţional cultural.

Alte tipuri de activităţi necesare regenerării arealelor urbane degradate sunt dezvoltarea şi/sau reabilitarea infrastructurii şi utilităţilor publice urbane, respectiv reabilitarea străzilor orăşeneşti, inclusiv a infrastructurii aferente şi refacerea spaţiilor publice şi a diferitelor tipuri de infrastructurii urbane (zone pentru pietoni, trotuare, iluminat public etc.).

Prin proiectelor integrate de dezvoltare urbană se vor reabilita situri poluate neutilizate (situri industriale abandonate, terenuri neutilizate) pentru noi folosinţe care vor conduce la creşterea calităţii vieţii locuitorilor din arealele urbane cu probleme.

Din cauza creşterii traficului în oraşele şi municipiile ţării, este important a finanţa investiţii în transportul public urban, precum şi promovarea unor forme alternative de transport cum ar fi mersul pe bicicletă, mersul pe jos, etc.

Dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri Pentru a asigura sustenabilitate planurilor integrate de regenerare urbană, se va sprijini

dezvoltarea mediului antreprenorial pentru impulsionarea activităţilor economice şi crearea de noi locuri de muncă, cu impact asupra creşterii competitivităţii arealelor urbane degradate,având în vedere că autorităţile urbane, ca beneficiari ai proiectului, cunosc cel mai bine (pe baza cooperării cu actorii locali) tipurile de activităţi economice necesare şi adecvate pentru valorificarea resurselor locale.

Asigurarea sustenabilităţii regenerării zonelor urbane implică susţinerea activităţilor antreprenoriale prin dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri.

Reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale şi îmbunătăţirea

serviciilor sociale În anii ’70 şi ’80, pentru a satisface cererea mare pentru locuinţe, în majoritatea oraşelor s-au

construit cartiere de locuinţe multi-familiale. Lipsa investiţiilor ulterioare a determinat un proces continuu de degradare a acestora astfel încât

în prezent se caracterizează printr-o stare avansată de uzură, inclusiv pierderi energetice mari, cu consecinţe negative asupra sănătăţii populaţiei.

În acest sens, activităţile sprijinite vor fi în concordanţă cu acţiunile incluse în art. 47 al Regulamentului Consiliului Nr. 1828/2006.

Satisfacerea nevoilor sociale specifice revine sectorului public, fiind o atribuţie fundamentală a acestuia. Satisfacerea acestor nevoi s-a dovedit a fi o importantă sursă de creştere a gradului de ocupare şi a calităţii vieţii locuitorilor, precum şi un real sprijin în încercarea de a asigura egalitatea de şanse


2008 - 2013 124

între bărbaţi şi femei, prin oferirea de servicii care îi ajută să-şi satisfacă atât îndatoririle lor profesionale cât şi cerinţele familiale.

Activităţile sprijinite pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi serviciilor sociale vor viza reabilitarea infrastructurii sociale (centre de îngrijire a copiilor, centre pentru bătrâni şi centre de asistenţă pentru persoanele cu deficienţe, centre pentru tineret etc) şi achiziţionarea de echipamente necesare pentru creşterea siguranţei si prevenirea criminalităţii (sisteme de supraveghere etc.).

Axa Prioritara 2 - "Îmbunatatirea infrastructurii de transport regionale si locale”

Domeniul de interventie 2.1 - "Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane - inclusiv constructia/reabilitarea soselelor de centura”

Axa prioritara 3 – "Imbunatatirea infrastructurii sociale"

Domeniul de intervenţie 3.1 – "Reabilitarea / modernizarea / echiparea infrastructurii serviciilor de sanatate" Domeniul de intervenţie 3.2 – "Reabilitarea / modernizarea / dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale"

. Domeniul de interventie 3.3 – "Îmbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii în situatii de urgenta" Domeniul de interventie 3.4 – "Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă"

Axa prioritară 4 – "Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local"

Domeniul de intervenţie 4.1 – "Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală" Domeniul de intervenţie 4.2 – "Reabilitarea siturilor industriale poluate şi neutilizate şi pregătirea pentru noi activităţi" Domeniul de intervenţie 4.3 – "Sprijinirea dezvoltării microîntreprinderilor"

Axa prioritară 5 – "Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului"

Domeniul de intervenţie 5.1 – "Restaurarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, crearea şi modernizarea infrastructurilor conexe"

Domeniul de intervenţie 5.2 – "Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice"

Programul Operaţional Regional acoperă domenii de interes pentru dezvoltarea regiunilor si este complementar cu toate celelalte Programe Operaţionale Sectoriale , după cum urmează :. Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor –potenţiali poli de creştere

Acţiunile sprijinite în cadrul acestei axe prioritare sunt complementare cu activităţile finanţate prin celelalte axe prioritare ale POR, precum şi cu cele sprijinite sub POS Mediu, POS Resurse


2008 - 2013 125

Umane, POS Competitivitate având în vedere că activităţile din cadrul dezvoltării urbane sunt eligibile doar în cadrul unor planuri integrate de regenerare a ariilor urbane degradate şi nu ca activităţi individuale.

Planurile de Dezvoltare Urbană vor fi elaborate ţinând cont, de asemenea, de proiectele implementate prin alte POS-uri, în zonele de acţiune urbană. Axa prioritară 2. Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport

Programul Operaţional Regional este complementar cu Programul Operaţional pentru Transport, care finanţează drumuri de importanţă naţională şi europeană, deoarece contribuie la o mai bună dezvoltare a infrastructurii de transport regional şi local, creând premisele unei mobilităţi a populaţiei şi a forţei de muncă.

Dezvoltarea reţelei de transport (drumuri) este un element important al activităţii economice şi al coeziunii, şi astfel un element cheie al Strategiei Lisabona. Aceste drumuri finanţate prin POR facilitează legăturile dintre oraşe şi centre de interes local şi regional, fiind importante pentru atragerea investitorilor, a turiştilor şi asigurarea legăturilor şi accesului la celelalte tipuri de infrastructură (de afaceri, socială, etc.). De asemenea, favorizează accesul la infrastructura naţională şi europeană contribuind la creşterea mobilităţii regionale. Străzi urbane Intervenţiile POR sunt complementare, de asemenea, şi investiţiilor realizate prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală prin intermediul căruia se reabilitează reţeaua de drumuri comunale. Axa prioritară 3. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale

Prin finanţarea investiţiilor în infrastructura de sănătate, educaţie, servicii sociale şi situaţii de urgenţă, intervenţiile POR sunt complementare cu investiţiile realizate: - în proiecte „e-sănătate” finanţate în cadrul Programului Operaţional Competitivitate prin care se introduc sisteme performante de informaţii şi comunicare în domeniul sănătăţii. - în proiecte „e-educaţie”, prin care se urmăreşte creşterea performanţelor din domeniul educaţiei prin introducerea sistemelor informatice şi de comunicare. - Prin Programul Operaţional de Dezvoltarea Resurselor Umane: cursuri de formare profesională pentru medici şi alte categorii profesionale din domeniul asistenţei medicale şi serviciilor sociale; cursuri de formare în domeniul pregătirii tehnice şi profesionale şi a învăţământului continuu, contribuind astfel la creşterea calificărilor şi a cunoştinţelor capitalului uman. Campusurile preuniversitare vin în complementaritate cu activităţile de dezvoltarea a resurselor umane din POSDRU prin crearea infrastructurii necesare desfăşurării activităţilor de educaţie şi training. Centrele de formare ale ANOFM si AJOFM vor primi finanţare prin POSDRU pentru dezvoltarea serviciului public de ocupare, training. Axa prioritară 4 - Consolidarea mediului de afaceri regional şi local

Prin finanţarea structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă locală/ regională Programul Operaţional Regional este complementar cu Programul Operaţional Competitivitate care finanţează structuri de sprijinire a afacerilor de importanţă naţională/ internaţională.

Un alt aspect al complementarităţii este dat de finanţarea prin POR a investiţiilor productive pentru microîntreprinderi, în timp ce POS Competitivitate finanţează microîntreprinderi high-tech, spin-off, precum şi activităţi de consultanţă.

POR este de asemenea complementar cu Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală, care va susţine microintreprinderile localizate în mediul rural, precum şi pe cele localizate în mediul urban dar care îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării primare şi secundare a produselor agricole, in timp ce POR finanţează exclusiv microîntreprinderi în zone urbane, cu excepţia celor menţionate mai devreme.

POR este complementar şi cu POS Mediu, în ceea ce priveşte reabilitarea situri-lor industriale., POR va finanţa reabilitarea siturilor industriale poluate sau neutilizate aparţinând autorităţilor locale şi


2008 - 2013 126

pregătirea lor pentru activităţi economice; POS Mediu va finanţa închiderea/reabilitarea ecologică a siturilor industriale poluate istoric. Axa prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

POR este complementar cu Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, în următoarele domenii: - patrimoniu cultural POR va finanţa activităţi privind restaurarea/ conservarea patrimoniului modial UNESCO – localizat atât în zone urbane, cât şi rurale, patrimoniului cultural naţional grupa A36– localizat atât în zone urbane, cât şi rurale şi patrimoniu cultural local grupa B37 – localizat în zone urbane; PNDR va finanţa patrimoniul cultural local grupa B37 – localizat în zone rurale. - IMM-uri

POR va finanţa toate categoriile de IMM-uri din domeniul turismului, cu excepţia microîntreprinderilor care implementează proiecte ce nu depăşesc 1.500.000 euro localizate în staţiuni din mediul rural, cu excepţia celor situate în staţiuni balneare şi balneo-climaterice. Acestea se vor finanţa prin intermediul PNDR.

Activităţile de dezvoltare a turismului din POR se vor implementa ţinând cont de principiile dezvoltării durabile pentru a reduce şi a minimaliza impactul asupra mediului, în complementaritate cu activităţile din Programul Operaţional „Mediu”. Axa prioritară 6 – Asistenţă tehnică

Axa prioritară „Asistenţă tehnică” este complementară Programului Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT). În cadrul axei prioritare Asistenţă Tehnică au fost prevăzute acţiuni de comunicare şi cursuri de pregătire în domenii de interes pentru beneficiarii POR, personalul AM şi OI.

La nivelul Programului Operaţional Asistenţă Tehnică se va realiza un plan de comunicare ce va include acţiuni publicitare pentru toate programele operaţionale.

De asemenea, activitatea de pregătire prevăzută în cadrul POAT va avea o arie mai mare a tematicilor întrucât se adresează tuturor AM şi OI.

Prioritatea de Asistenţă tehnică din POR este de asemenea complementară cu acţiunile prevăzute a fi finanţate prin PO Creşterea Capacităţii Administrative care sunt destinate administraţiei publice pentru a creşte capacitatea lor le implementare a reformelor în administraţie. POR va furniza autorităţilor locale trening specific şi informări specifice domeniilor de intervenţie POR.

Program Operational de Mediu (POS Mediu)

Obiectivul global - al POS Mediu îl constituie protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului şi a standardelor de viaţă în România, urmărindu-se conformarea cu prevederile acquis-ului de mediu.

• Obiectivul constă în reducerea decalajului existent între Uniunea Europeană şi România cu privire la infrastructura de mediu atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ.

• Aceasta ar trebui să se concretizeze în servicii publice eficiente, cu luarea în considerare a principiului dezvoltării durabile şi a principiului “poluatorul plăteşte”.

Obiectivele specifice POS Mediu sunt: 1. Îmbunătăţirea calităţii şi a accesului la infrastructura de apă şi apă uzată, prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată. 2. Dezvoltarea sistemelor durabile de management al deşeurilor prin îmbunătăţirea managementului deşeurilor şi reducerea numărului de zone poluate istoric în minimum 30 de judeţe până în 2015. 3. Reducerea impactului negativ asupra mediului şi diminuarea schimbărilor climatice cauzate de sistemele de încălzire urbană în cele mai poluate localităţi până în 2015.


2008 - 2013 127

4. Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate, inclusiv prin implementarea reţeleiNatura 2000. 5. Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale cu efect asupra populaţiei, prin implementarea măsurilor preventive în cele mai vulnerabile zonepână în 2015.

În vederea atingerii acestor obiective, s-au identificat următoarele axe prioritare: Axa prioritară 1 – “Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată”; Axa prioritară 2 – „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric”; Axa prioritară 3 – „Reducerea poluării şi diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea şi reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea ţintelor de eficienţă energetică în localităţile cele mai afectate de poluare”; Axa prioritară 4 – “Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii”; Axa prioritară 5 – “Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc”; Axa prioritară 6 – “Asistenţa Tehnică”.Asistenţa Tehnică (AT) va sprijini implementarea şi monitorizarea programului şi va contribui substanţial la atingerea obiectivului global şi a celor specifice ale POS Mediu. Perioada de actiune

Programul acoperă perioada 2007-2013, dar obiectivele sale urmăresc nevoile de dezvoltare ale României după anul 2013, prin punerea bazelor dezvoltării economice durabile. POS va contribui la îndeplinirea obligaţiilor pe care România le are în sectorul de mediu, oferind oportunităţi de investiţii în toate regiunile ţării.

Axa Prioritară 1 „Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată ” Obiective : • Asigurarea serviciilor de apă şi canalizare, la tarife accesibile • Asigurarea calităţii corespunzătoare a apei potabile în toate aglomerările umane; • Îmbunătăţirea calităţii cursurilor de apă • Îmbunătăţirea gradului de gospodărire a nămolurilor provenite de la staţiile de epurare aapelor uzate • Crearea de structuri inovatoare şi eficiente de management al apei Domenii majore de intervenţie 1. Extinderea/modernizarea sistemelor de apă/apă uzată Operatiunile ce urmeaza a fi dezvoltate în cadrul acestui domeniu cheie de interventie vor finanţa următoarele activităţi indicative:

• Construcţia/modernizarea surselor de apă în vederea potabilizării; • Construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile • Extinderea/reabilitarea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a sistemelor de canalizare • Construcţia/reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate; • Construcţia/reabilitarea facilităţilor de epurare a nămolurilor; • Contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor, etc. • Asistenţă tehnică pentru pregătirea proiectelor (inclusiv dosarele de licitaţie), management

şi publicitate ( inclusiv conştientizarea publicului), îmbunătăţirea guvernării instituţionale. Autorităţile Locale (Consiliile Judeţene şi Consiliile Locale) prin Operatorii Regionali sunt

beneficiarii operaţiunilor cuprinse în acestă axă prioritară. POS Mediu se concentrează, din motive de eficienţă (rezultat pe cap de locuitor) către aglomerările medii şi mari. POS Mediu este orientat către crearea unor poli de bunăstare şi activităţi care să aiba un impact pozitiv pe termen mediu asupra dezvoltării localităţilor rurale din împrejurimi.


2008 - 2013 128

Investiţii importante în sectorul infrastructurii de apă sunt de asemenea planificate după 2013, în vederea conformării totale cu aquis-ul UE. Axa Prioritară 2 “Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate istoric” Obiective

• Creşterea gradului de acoperire a populatiei care beneficiază de colectarea deseurilor municipale, şi de serviciile de management de calitate corespunzătoare şi la tarife acceptabile;

• Reducerea cantităţii de deşeuri depozitate; • Creşterea cantităţii de deşeuri reciclate şi valorificate • Înfiinţarea unor structuri eficiente de management al deşeurilor • Reducerea numărului de situri contaminate istoric.

Această axă prioritară va fi finanţată din Fondul European de Dezvoltare Regională. Domenii majore de intervenţie 1. Dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor şi extinderea infrastructurii de management al deşeurilor Operaţiunile ce se vor derula în cadrul acestui domeniu major de intervenţie vor finanţa următoarele activităţi indicative:

• Achiziţionarea şi instalarea sistemelor de colectare selectivă ; • Construcţia facilităţilor de sortare, compostare şi reciclare; • Achiziţionarea vehiculelor de transport al deşeurilor; • Construcţia staţiilor de transfer şi a facilităţilor de eliminare a deşeurilor municipale; • Recuperarea gazului provenit din depozite, acolo unde este cazul; • Construirea unor facilităţi adecvate pentru deşeurile periculoase (deşeuri medicale, deşeuri

provenite din echipamente electrice şi electronice, etc) şi alte tipuri specifice de deşeuri (deşeuri provenite din construcţii şi demolări, etc.);

• Închiderea depozitelor neconforme; • Asistenţă tehnică pentru pregătire de proiecte, management şi supervizare, publicitate şi

campanii de conştientizare a publicului (în legătură cu colectarea selectivă, sortarea, reciclarea, compostarea), îmbunătăţirea guvernării instituţionale, licitarea şi contractarea operatorilor de servicii de salubritate.

2. Reabilitarea zonelor poluate istoric Operaţiunile ce vor fi derulate în cadrul acestui domeniu major de intervenţie vor finanţa

următoarele activităţi indicative: • reabilitarea şi ecologizarea terenurilor prin utilizarea măsurilor adecvate pentru categorii

specifice de situri contaminate; • asistenţă tehnică pentru pregătirea de proiecte, studii de opţiune, management şi supervizare şi

publicitate. Axa prioritară 4 “Implementarea Sistemelor Adecvate de Management pentru Protecţia Naturii Obiective • conservarea diversităţii biologice, a habitatelor naturale, a speciilor de floră şi faună sălbatică • asigurarea managementului eficient al ariilor protejate, inclusiv Natura 2000 Această prioritate va fi finanţată din Fondul European pentru Dezvoltare Regională. Domeniu major de intervenţie 1. Dezvoltarea infrastructurii şi a planurilor de management în vederea protejării biodiversităţii şi Natura 2000


2008 - 2013 129

Operaţiunile din cadrul acestui domeniu major de intervenţie va finanţa următoarele activităţi indicative: - Asistenţă pentru pregătirea de planuri de management, studii ştiinţifice, inventariere, cartografiere; - Instruire şi întărirea capacităţii instituţionale a organismelor de management ale siturilor Natura 2000 şi ale ariilor protejate; - Proiecte de restaurare ecologică a habitatelor şi speciilor; - Construirea şi îmbunătăţirea infrastructurii ariilor protejate naţionale şi a siturilor Natura 2000 (construirea de centre de informare şi panouri de informare, managementul riscului – prevenirea şi controlul incendiilor, etc); - Sprijinirea biodiversităţii: reducerea impactului infrastructurii asupra speciilor afectate de fragmentarea peisajului (realizarea de măsuri concepute pentru a depăşi barierele pe râuri şi autostrăzi); - Stabilirea de sisteme de monitorizare pentru siturile Natura 2000 şi ariile protejate inclusiv infrastructura şi echipamentul pentru monitorizarea stadiului de conservare a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi faună. - Pregătirea materialelor de informare şi publicitate şi de conştientizare pentru ariile protejate şi siturile Natura 2000; - Achiziţionarea de teren cu o valoare semnificativă din punct de vedere al biodiversităţii cu scopul ca acesta să devină proprietate publică a statului; Finanţarea încrucişată (aşa cum este definită de art. 34 (2) al Regulamentului Consiliului Nr.1083/2006 poate fi utilizată în cadrul acestei axe dacă este necesar. Axa prioritară 6 „Asistenţă Tehnică” Obiectiv

• Consolidarea sistemului de management, monitorizare, control şi evaluare a implementării POS Mediu

• Asigurarea de informaţii corespunzătoare potenţialilor solicitanţi despre oportunităţile de finanţare ale POS Mediu

• Asigurarea transparenţei asistenţei financiare acordate din Fonduri în cadrul POS Mediu. Axa prioritară de asistenţă tehnică din cadrul POS Mediu va furniza asistenţă specifică pentru identificarea proiectelor, monitorizare, evaluare şi control, precum şi pentru activităţi de comunicare are să asigure publicitatea intervenţiilor programului. Această asistenţă specifică va fi completată cu instrumente orizontale de asistenţă din Programul Operaţional Asistenţă Tehnică, pentru nevoile comune ale tuturor structurilor sau actorilor implicaţi în managementul şi implementarea instrumentelor structurale, cu dezvoltarea unui sistem informatic unic de management capabil să furnizeze şi el informaţii transparente privind absorbţia fondurilor, cu activităţi orizontale care vizează conştientizarea publicului larg în legătură cu sprijinul comunitar şi o înţelegere generală a intervenţiilor instrumentelor structurale. Această axă prioritară va fi finanţată din Fondul European pentru Dezvoltare Domenii majore de intervenţie 1. Sprijin pentru managementul şi evaluarea POS Operaţiunile ce vor fi dezvoltate în cadrul acestui domeniu major de intervenţie vor finanţa următoarele activităţi indicative:

• Sprijin pentru pregătirea întâlnirilor Comitetului de Monitorizare; • Pregătirea documentelor/strategiilor necesare pentru identificarea şi justificarea necesităţii

proiectelor;


2008 - 2013 130

• Pregătirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea Programului şi operaţiunilor individuale, incluzând sprijinul pentru Organismele Intermediare pentru astfel de activităţi; utilizarea serviciilor de consultanţă, când este cazul;

• Pregătirea misiunilor de audit, a controalelor şi a verificărilor la faţa locului; • Evaluarea POS Mediu, inclusiv evaluări continue; • Elaborarea de studii, analize şi rapoarte axate pe monitorizarea impactului pentru

implementarea programului, analiza de eficienţă a structurilor de implementare, • identificarea punctelor slabe ale programului în vederea formulării de recomandări pentru

îmbunătăţirea eficienţei managementului programului; • Activităţi de instruire privind managementul fondurilor structurale pentru AM, OI şi

beneficiari; • Achiziţionarea aplicaţiilor specifice IT pentru POS Mediu; • Remunerarea unor experţi angajaţi temporar de AM în vederea implementării

responsabilităţilor menţionate anterior; • Studii tematice în legătură cu implementarea POS Mediu; studii tematice necesare în

vederea pregătirii strategiei de mediu pentru următoarea perioadă de programare. • -Activităţi demonstrative cu scopul de a aplica concepte de nivel înalt (“state of the art”)

ale soluţiilor de management integrat al apei şi tehnologii inovative în domeniul mediului legate de domeniile majore de intervenţie ale POS Mediu;

• Sprijin pentru stabilirea de platforme de schimb de informaţii şi diseminare; • Dezvoltarea şi implementarea de programe de instruire şi educaţionale pentru adaptarea

personalului la tehnologiile inovative. 1. Sprijin pentru informare şi publicitate Operaţiunile ce vor fi dezvoltate în cadrul acestui domeniu major de intervenţie vor finanţa următoarele activităţi indicative:

• Elaborarea şi implementarea Planului de Comunicare al POS Mediu; • Servicii de consultanţă pentru elaborarea materialelor de informare, pregătirea rapoartelor de

evaluare pentru POS Mediu; • Activităţi de informare şi publicitate – organizarea de seminarii, pregătirea materialelor de

informare, dezvoltarea şi actualizarea site-ului web al POS Mediu, diseminarea materialelor şi broşurilor informative pentru public, dar şi pentru potenţialii beneficiari.

POS-Creşterea Competitivităţii Economice

Obiectiv general Obiectiv general al POS-Creşterea Competitivităţii Economice îl constituie creşterea productivităţii întreprinderilor românesti pentru reducerea decalajelor faţă de productivitatea medie la nivelul Uniunii. Măsurile întreprinse vor genera pâna în 2015 o creştere medie a productivităţii de cca. 5,5% anual şi vor permite României să atingă un nivel de aproximativ 55% din media UE. Obiective specifice:

• Consolidarea şi dezvoltarea durabilă a sectorului productiv; • Crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor; • Creşterea capacităţii de cercetare dezvoltare (C&D), stimularea cooperării între instituţii de

cercetare dezvoltare şi inovare (CDI) şi întreprinderi, precum şi creşterea accesului întreprinderilor la CDI;


2008 - 2013 131

• Valorificarea potenţialului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi aplicarea acestuia în sectorul public (administraţie) şi cel privat (întreprinderi, cetăţeni);

• Creşterea eficienţei energetice si dezvoltarea durabilă a sistemului energetic, prin promovarea surselor regenerabile de energie

AXE PRIORITARE TEMATICE: AXA PRIORITARĂ 1 – Un sistem inovativ şi eco-eficient de producţie 1.1. Investiţii productive şi pregătirea pentru concurenţa pe piaţă a întreprinderilor, în special IMM-uri;(Ghid investitii Mari pentru IMM; Ghid investitii Mici pentru IMM ) 1.2. Accesul IMM-urilor la finanţare; 1.3. Dezvoltarea unui antreprenoriat sustenabil. (Ghidul Solicitantului) AXA PRIORITARĂ 2 – Cercetare, dezvoltare tehnologică şi inovare pentru competitivitate 2.1 CD în parteneriat între universităţi/ institute de cercetare-dezvoltare şi întreprinderi, în vederea obţinerii de rezultate aplicabile în economie ; 2.2 Investiţii pentru infrastructura de CDI (Ghidul Solicitantului Operatiunea 2.2.1) *Nou 2.3 Accesul întreprinderilor la activităţi de CDI (în special IMM-urile). AXA PRIORITARĂ 3 – Tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public 3.1. Susţinerea utilizării tehnologiei informaţiei (Ghidul Solicitantului Operatiunea 3.1.1) 3.2. Dezvoltarea şi eficientizarea serviciilor publice electronice 3.3. Dezvoltarea e-economiei (Ghidul Solicitantului Operatiunea 3.3.1; Ghidul Solicitantului Operatiunea 3.3.2) AXA PRIORITARĂ 4 – Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în contextul combaterii schimbărilor climatice 4.1. Energie eficienta şi sustenabila (îmbunătăţirea eficienţei energetice şi a sustenabilităţii sistemului energetic); 4.2. Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde”; 4.3. Diversificarea reţelelor de interconectare în scopul creşterii siguranţei în aprovizionarea cu energie. AXA PRIORITARĂ 5 – Asistenţă Tehnică 5.1 Sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea si controlul POS CCE; 5.2 Sprijin pentru comunicare, evaluare si dezvoltare TI.

CORELAREA CU STRATEGIILE ŞI CU PLANURILE DE DEZVOLTARE DE LA NIVELUL JUDEŢULUI BOTOŞANI ŞI A REGIUNII DE DEZVOLTARE 1

NORD-EST

Acest document strategic trebuie în mod obligatoriu să fie compatibil cu toate documentele strategice , planuri , programele elaborate şi adoptate pe plan local , şi anume : Strategia de dezvoltare accelerată a serviciilor comunitare de utilităţi publice a oraşului Flămânzi , Planul integrat de dezvoltare a localităţii Flămânzi .

Deasemeni Strategia de Dezvoltare Locală a oraşului Flămânzi trebuie în mod obligatoriu să fie corelată cu documentele strategice şi de planificare elaborate şi aprobate la nivel de judeţ şi regiune , astfel spre exemplificare enumerăm cele mai importante documente :

� documente la nivel judeţean : -Strategia de dezvoltare economico-socială 2007-2013 a judeţului Botoşani ; - Strategia de dezvoltare accelerată a serviciilor comunitare de utilităţi publice , judeţul Botoşani ; - Planul Local de Acţiune pentru Mediu judetul Botoşani ; - Planul judeţean de gestionare a deşeurilor în judeţul Botoşani .

� documente la nivel regional : - Strategia de dezvoltare economico-socială 2007-2013 a Regiunii de Dezvoltare 1 Nord –Est ; - Planul Regional de gestionare a deşeurilor în Regiunea de Dezvoltare 1 Nord –Est .


2008 - 2013 132

Propunerile de proiecte din această Strategie se vor regăsi şi în portofoliul de proiecte din documentele şi planurile strategice de la nivel judeţean şi regional .

4.6 COORDONARE SI IMPLEMENTARE Implementarea strategiei se va face cu ajutorul unui set de instrumente si măsuri care sa permitaurmarirea permanenta a indicatorilor si implicit monitorizarea atingerii obiectivelor trasate. COORDONARE Rolul de coordonare SDL va fi asumat de Consiliul Local si Primăria oraşului Flămânzi Structura care va asigura coordonarea SDL va fi stabilită prin decizie a Consiliului Local. Echipa de lucru va fi formata din functionari publici cu specializari tehnice, financiare si de administratie, acaror viziune si experienta sa permita acoperirea tuturor aspectelor integrate si extinse pe care le presupune implementarea unei strategii mutisectoriale si pe termen lung. Structura va fi condusa de Primar. Responsabilitatile structurii de coordonare a SDL - propuneri:

� Asigurarea coodonarii si urmaririi stadiului implemenţării Strategiei; � Asigurarea unui management eficient si corect in implementarea strategiei, inclusiv a gestionarii

financiare corecte fondurilor alocate implemenţării acţiuniilor asumate de Primarie sau de Primarie in varii parteneriate;

� Monitorizarea modului de implementare, respectiv realizarea indicatorilor de impact si rezultat a obiectivelor, direcţiilor si acţiunilor de dezvoltare;

� Asigurarea resurselor tehnice si administrative necesare bunei implementari a Strategiei; � Organizarea monitorizarii, evaluarii si revizuirii periodice a implemenţării � Elaborarea rapoartelor de implementare si de revizuire perioadice, după graficul de raportare agreat de

Primarie; IMPLEMENTARE Implementarea SDL este un proces complex, care implica si afecteaza intreaga comunitate. Instrumentele care vor facilita implementarea sunt planificarile acţiunilor si termenelor aferente catsi schemele de parteneriate si traşarea responsabilitatilor partilor implicate. Planul de acţiuni este o prezentare structurata a tuturor acţiunilor si proiectelor propuse deStrategie, cu date si informatii privind modul de abordare – in corelare cu alte acţiuni sau prinparteneriate strategice, resursele financiare necesare si surse posibile pentru asigurarea lor,legislatia care guverneaza proiectul, indicatorii de rezultat care permit evaluarea implemenţării acţiunii. Planificarea in timp a planului de acţiuni, pe termen scurt si pe intreaga perioada de planificare, indica etapele de parcurs pentru implementarea proiectelor, respectand prioritatile identificate prin exercitiile de consultare a comunităţii. Parteneriatul local continua si extinde eforturile de implicare si consultare a diverselor grupuri de interese locale din perioada de elaborare a Strategiei, fiind expresia raspunderii asumate de acele entitati sau grupuri de entitati in ceea ce privesşte contributia directa si planificata la transpunerea Strategiei. Pentru a asigura succesul Strategiei, această trebuie sa devina un document de lucru nu numai pentru Consiliul Local si Primăria oraşului Flămânzi , ci si pentru entitatile cuprinse in parteneriatul local, un document care sa le ghideze propriile planuri de viitor. Subliniem importantă asumarii responsabilitatilor de implementare, de către Consiliul local si Primăria oraşului Flămânzi , precum si de către Parteneriatul local.


2008 - 2013 133

PLANUL DE ACŢIUNI

MONITORIZARE SI EVALUARE Monitorizarea si evaluarea impactului si rezultatelor au ca scop asigurarea eficientei si calităţii in implementare, urmarirea sensului de implementare a strategiei si a componentelor sale, respectivrealizarea obiectivelor propuse. Monitorizarea implemenţării Monitorizarea implemenţării SDL va urmari o serie de aspecte precum:

- încadrarea în grafic a acţiunilor propuse; - gradul de îndeplinire a obiectivelor propuse; - evoluţia indicatorilor de performanţă; - obţinerea rezultatelor parţiale previzionate; - respectarea prevederilor bugetare stabilite pentru fiecare actiune

Monitorizarea implemenţării strategiei, ca intreg, si a acţiunilor concrete urmăreşte realizareaobiectivelor in conctextul acţiunilor/activităţilor propuse, a resurselor umane, materiale si financiare alocate, respectarea planificarilor in timp, buna functionare a parteneriatelor generale sau individuale pe proiecte, performantele echipelor de implementare, etc. In cazul aparitiei de devieri de la planificat, a situatiilor de criza sau de forţa majora, modificari ale elementelor de precondiţie, aparitia de reactii negative sau neaşteptate din partea participantilor la strategie sau proiect, etc. activitatea de monitorizare va genera acţiuni de ajustare – restructurare – alocari suplimentare, prin care sa se asigure cele mai eficiente si rationale solutii de remediere si readucere a Strategiei sau proiectelor pe sensul de implementare prevazut si, astfel, sa se asigure realizarea impactului aşteptat.

PARTENERIATUL LOCAL Implementarea cu succes a SDL a oraşului Flămânzi , conform principiilor de dezvoltare durabila presupune functionarea corespunzatoare a unui parteneriat local care va cuprinde reprezentantii tuturor grupurilor de interese si initiative vizate de strategie prin obiectivele, direcţiile si acţiunile de dezvoltare. Această abordare corespunde principiilor de dezvoltare durabila, principiilor si valorilor europene la care a aderat tara noastra.

Principiul parteneriatului presupune, pe langa implicarea directa a comunităţii, prin cunosţinte, experienta, proiecte proprii, si participarea la consultarile publice pe care autoritatea publică locală le va organiza atat in contextul implemenţării strategiei, cat si in cel al aplicarii legislatiei privind transparenta decizionala in adminstratie si impactul proiectelor asupra mediului. In ceea ce privesşte implementarea Strategiei printr-un parteneriat colaborativ si eficient, este necesara continuarea eforturilor de implicare coerenta a comunităţii in proiectele relevante si stimularea contributiilor cetatenilor, grupurilor si organizatiilor la atingerea viziunii si obiectivelor de dezvoltare locală. Amploarea, caracteristicile si multidisciplinaritatea acţiunilor si proiectelor concrete de implementare sunt cele care dicteaza componenta parteneriatului: 1. Autoritatea publică locală, respectiv Consiliul Local si Primăria oraşului Flămânzi ;

2. Institutii de stat, cum ar fi Agenţia pentru Ocuparea Forţei de Muncă;

3. Institutii de învăţământ, cu precadere preuniversitare;

4. Operatorul de utilitati

5. Reprezentanţi ai comunelor din zona de dezvoltare Flămânzi

6. Reprezentanţii băncilor şi investitorilor

7. Asociaţii patronale, sindicate

8. Reprezentanţii asociaţiilor de proprietari şi locatari

9. Organizatii civice


2008 - 2013 134

10. Fundatii private din diverse domenii

11. Organizatii de mediu

12. Mass-media locală

EVALUAREA REZULTATULUI SI IMPACT

Sistemul de evaluare permite sa se aprecieze in ce masura Strategia si proiectele componente si au atins obiectivele propuse, iar rezultatele tangibile si intangibile sunt cele prevazute, in termeni de eficienta, calitate si cantitate.

Evaluarea se realizează la trei momente cheie: � Evaluarea anterioara inceperii acţiunii: se evalueaza impactul potenţial al acţiunii si corectitudinea

presupunerilor, constituind un element important de decizie asupra oportunităţii proiectului/acţiunii. � Evaluarea intermediara a acţiunii: se efetueaza la jumatatea perioadei de implementare, analizand

cursul corect al acţiunii si rezultele intermediare. � Evaluarea finala se realizează după finalizarea proiectului, imediat sau/si după anumite perioade, pentru

a analiza dacă au fost atinse rezultele prevazute de proiect. Această evaluare poate servi ca justificare pentru noi priecte care sa consolideze sau sa corecteze rezultele realizate.

Pentru realizarea monitorizarii si evaluarii, atat la nivel de strategie cat si la nivel de actiune individuala, se vor utilizadoua tipuri de indicatori: indicatori de progres, la nivel de strategie si indicatori de impact si de rezultat, la nivel de acţiuni concrete. Pentru nivelul de strategie se propun următorii indicatori de progres care sa masoare starea socială, economica si a mediului, cum si cat de rapid se modifica această si, astfel, dacă oraşul se indreapta către viziunea si obiectivele de dezvoltare agreate prin Strategie. Acesti indicatori de progres vor fi in permanenta comparati cu setul de masuratori si calcule efectuate in etapa anterioara de evaluare In ceea ce privesşte indicatorii de impact si de rezultat, acestia se stabilesc pentru fiecare actiune si proiect concret in parte, recomandari in acest sens fiind făcute in fisele acţiunilor.

4.7 REVIZUIRE

Revizuirea SDL se va face periodic in scopul evaluarii stadiului de implementare, in vederea analizei comparative a indicatorilor de monitorizare. Necesitatea revizuirii SDL este de actualizare si adaptare conform modificarilor cadrului legislativ specific. In concordanta cu metodologia de elaborare, orice revizuire se va face in urma unui proces de consultare a comunităţii locale cat si a tuturor grupurilor de interes din oraş. Intervalele recomandate pentru revizuirea periodica a SDL sunt relativ scurte, datorită perspectivelor de schimbări rapide si consistente la nivelul intregii societăţi romanesti. Prima revizuire se planifica la finele anului 2008. Metodologia etapei de revizuire va cuprinde toate etapele de elaborare, in mod special etapele de consultare a comunităţii si de evaluare de mediu.

Exercitiul de revizuire va tine cont de următoarele elemente: � Rezultatele monitorizarii implemenţării si evaluarii impactului strategiei până la momentul revizuirii; � Evolutia bugetului local; � Legislatie noua cu efecte directe asupra oraşului Flămânzi ; � Modificari in strategiile naţionale, regionale sau judeţene, cu efecte directe asupra oraşului Flămânzi

Pe perioada de implementare se vor elabora rapoarte anuale care vor analiza rezultatul implementării.


2008 - 2013 135

CAPITOLUL 5 PROBLEME CHEIE IN DEZVOLTAREA DURABILA A ORAŞULUI

FLĂMÂNZI

5.1 DEZVOLTAREA RESURSELOR SOCIO-ECONOMICE � Necesitatea stimularii investiţiilor si a transferului tehnologic prin acordarea de facilităţii la nivel local; � Dezvoltarea si diversificarea actvitatilor economice care sa conduca la creşterea gradului de ocupare a

populaţiei; � Neceitatea promovării turismului si îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite; � Necesitatea acordarii sprijinului logistic si organizatoric pentru constituirea exploataţiilor agricole; � Necesitatea imbunatatirii competivitatii agriculturii; � Necesitatea dezvoltării mediului de afaceri pentru producatorii agricoli; � Asigurarea imbunatatirii activităţilor din sectorul zootehnic; � Asigurarea sprijinirii locuitorilor pentru infiintarea de unităţi de procesare a produselor agricole si

zootehnice; � Necesitatea utilizarii rationale a terenului arabil; � Necesitatea imbunatatirii calităţii producţiei si a produselor agricole; � Sprijinirea fermierilor in vederea adapţării la standardelor impuse;

5.2 DEZVOLTAREA PRINCIPALELOR RAMURI INDUSTRIALE

� Asigurarea sprijinirii investitorilor locali pentru infiintarea de societăţi cu caracter productiv; � Necesitatea asigurarii de consultanta pentru intocmirea documentatiei in vederea infiinţării de către

cetateni de mici afaceri; � Necesitatea stimularii revigorarii mestesugurilor traditionale; � Asigurarea sprijinului real pentru infiintarea unor microintreprinderi care sa valorifice materia prima

din zona; � Necesitatea sprijinirii si autorizarii activitatilor liberale; � Asigurarea diversificarii activităţilor specifice presţării de servicii si activităţilor mestesugaresti; � Asigurarea istituirii unui control riguros privind respectarea condiţiilor de igiena si a programului de

lucru in unităţile comerciale;

5.3 DEMOGRAFIE SI SANATATE � Necesitatea mentinerii numărului de locuitori; � Stoparea cresterii schimbării de domicilii in alte localităţi sau strainatate; � Creşterea sperantei de viaţa; � Reducerea riscului de imbolnavire prin asigurarea unor servicii de calitate; � Necesitatea realizării de programe de educaţie pentru sanatate; � Sporirea accesului la serviciile de sanatate; � Necesitatea cresterii numărului de personal sanitar;

5.4 DEZVOLTAREA SERVICIILOR SOCIALE � Necesitatea imbunatatirii socio-economica a familiei; � Necesitatea sustinerii familiilor tinere; � Organizarea serviciilor de consilere familiala; � Reorganizarea serviciilor de creştere, ingrijire si educaţiei copiilor inafara familiilor;


2008 - 2013 136

� Integrarea familiilor de romi in comunitate; � Reconcilierea vietii de familie cu cea profesionala;

5.5 REFORMA SISTEMULUI DE PROTECŢIE A PERSOANELOR CU HANDICAP SI A COPIILOR

� Descentralizarea serviciilor si alocatiilor pentru protectia drepturilor copilului; � Desfasurarea activităţii de asistenta socială cit mai aproape de mediul in care se dezvolta fiecare copil; � Infiintarea serviciilor alternative: centre de zi , serviciul de asistenta maternala, serviciul public de prevenire

a abandonului si de mentinere a copilului in propia familie; � Rezolvarea problemelor privind protectia familiei si a copilului;

5.6 FAMILIA AFLATA IN DIFICULTATE

� Sprijinirea grupului de familii aflate in dificultate prin dezvoltarea sectorului asistentei sociale pentru acordarea serviciilor si prestaţiilor;

� Realizarea anchetelor sociale pentru indentificarea familiilor aflate in dificultate; � Necesitatea reducerii violentei domestice si a gradului de dezorganizare socială; � Asigurarea din bugetul local a sumelor corespunzatoare pentru acordarea ajutoarelor destinate incalzirii

locuinţelor,conform legislatiei in vigoare, persoanelor aflate in dificultate;

5.7 PROTECTIA PERSOANELOR IN VARSTA

� Necesitatea infiinţării serviciilor de consiliere a persoanelor virstnice; � Acordarea de sprijin material persoanelor virstnice ale caror venituri se situiaza sub nivelul minim

garantat; � Asigurarea veniturilor necesare pentru acordarea unui sprijin financiar persoanelor virstnice care

implinesc 50 de ani de convetuire in familie;


2008 - 2013 137

CAPITOLUL 6 VIZIUNEA ŞI OBIECTIVELE STRATEGICE

DE DEZVOLTARE

6.1 VIZIUNEA STRATEGICĂ DE DEZVOLTARE

Până în anul 2013, oraşul Flămânzi va deveni un important centru agro-industrial şi turistic în cadrul judeţului Botoşani .

Astfel, oraşul noastru : Va deveni o destinaţie turistică demnă de a fi vizitată, de o mare importanţă pentru judeţul Botoşani cu

spaţii verzi şi parcuri frumoase şi cu o infrastructură primitoare, toate acestea expunând binecunoscutele virtuţi şi valori ale poporului nostru.

Va atrage investiţii de mare valoare prin asigurarea prosperitatii şi creşterii economice a oraşului , conducând la creşterea competitivităţii judeţului , stabilind un fond social solid .

Va promova susţinerea resurselor agricole cu ajutorul tehnologiilor moderne, va introduce noi oportunităţi pentru micro-ferme şi va examina posibilitatea de a construi noi tipuri de clădiri în beneficiul întregului judeţ . Agricultura este şi va ramâne un lucru de preţ al economiei noastre, obligaţia noastră fiind aceea de a investi mai departe şi de a beneficia de pe urma protecţiei mediului, profitului adus de ferme şi a asociaţiilor de ferme prospere.

Va exploata la maxim avantajele specifice oraşului si zonei . Până în 2013, oraşul Flămânzi va avea infrastructura şi facilităţile dezvoltate, capabilă să facă faţă noii provocări privind dezvoltarea economică a judeţului nostru şi totodată să sprijine sectorul agro-industrial.

Se va transforma într-un oraş curat şi sigur, bazat pe propriile principii şi valori, cu responsabilitate socială, cu oameni deschişi către nou, servicii de sănătate, standarde educaţionale de înaltă calitate, un mediu de afaceri stabil,capabil să asigure o rată a şomajului scăzută, creşterea şi îmbunătăţirea continuă a standardelor de viaţă.

, Viziunea cetăţenilor oraşului Flămânzi este în spiritul dezvoltării zonei din punct de vedere economic şi

social , prin mai buna valorificare a resurselor locale,atragerea investiţiilor şi investitorilor , revigorara tradiţiilor ,crearea /reabilitarea infrastructurilor de tip urban şi punerea în valoare a poziţionării geografice,în deplin respect faţă de mediul înconjurător.

Atât Strategia de Dezvoltare Locală ,cât şi mecanismele instituţionale implicate în procesul de implementare trebuie să ţină cont de interesele comunităţii,care au fost exprimate prin intermediul sondajului de opinie şi se regăsesc in portofoliul de proiecte prioritare ale oraşului .

Prin intermediul sondajului de opinie au fost aplicate chestionare cetăţenilor oraşului Flămânzi din judeţul Botoşani , pentru a afla atitudinea locuitorilor cu privire la priorităţile de dezvoltare ale acestuia pe următorii şase ani.

Rezultatele chestionarului privind Strategia de Dezvoltare Locală stau la baza fundamentării priorităţilor documentului strategic .

Modelul de chestionar care a fost supus sondajului si rezultatele sondajului opiniei publice se prezintă în Anexa nr. 7.

6.2 ORGANIZAREA ŞI DERULAREA CONSULTARILOR PUBLICE În România nu există incă o legislaţie specifică pentru reglementarea consultârii publicului în cazul

proiectelor mari de intrastructura. Consultarea publicului poate fi invocată prin intermediul altor legi şi reglementari generale, precum si cadrul instituţional aferent, care reglementeaza acest procedeu. Legislaţia existentă poate fi invocate şi în cazul implementării proiectelor mari de infrastructură.

Pentru a fi mai aproape de întelesul noţiunii de întalnire/consultare publică şi obiectivele acesteia sunt necesare următoarelor calificări privind definiţtii ale termenilor utilizaţi:


2008 - 2013 138

a) Public – locuitori / plătitori de taze si impozite ai comunităţilor. ONG-uri, instituţii, asociaţii profesionale, agenţi economici, industrie, grupului de interes (cu scop comun), în general publicul definit ca sumă de indivizi din comunitate.

b) Consultare politică – procesul de căutare a părerilor publicului şi de schimb de informaţii în cazul în care acesta poate influienţa procesul de luare a deciziilor, asociat de proiecte de dezvoltare regională, politici de dezvoltare, programe şi servicii care afectează direct sau indirect publicul.

c) Participarea cetăţenilor reprezintă angajarea publicului într-o serie de activitaţi şi de relaţii incluzând comunicarea în doua sensuri, educaţie, consultare, parteneriat, voluntari, reacţii ale acestora, formure, implicare în programe, dialog continuu al câror efect este adăugarea de valoare proiectelor propuse din categoria infrastructurală pentru transportul regional, turism, reabilitarea zonelor industriale şi infrastrucutură de afaceri. Întâlnirile pot fi astfel organizate pentru informarea publică sau consultare publică.

6.2.1 Cadrul legal şi instituţional Cadrul legal privind consultarea publicului este constituit, în principal, de legislaţia privind

urbanismul şi de cea privind evaluarea impactului asupre mediului.

6.2.1.1 Cadrul legal

Potrivit prevederilor constituţionale, dreptul cetaţenilor de a avea acces la informaţia de interes public coroborat cu dreptul libertăţii de exprimare se manifestă şi prin întâlnirile publice în cadrul comunităţilor. Conform articolui 39 al Constiutuţiei Române – Libertatea întrunirilor: „Mitingurile, demonstraţiile,procesiunile sau orice alte intruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai in mod paşnic, fără nici un fel de arme”. Principalele legi care reglementează consultările publice sunt următoarele: Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului prevede la art. 5.

„Activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism trebuie să se desfăşoare cu respectare autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparenţei, descentralizării serviciilor publice, participării populaţiei în procesul de luare a deciziilor, precum şi al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile generaţiei prezente trebuie să asigure dezvoltarea, fără a compromite dreptul generaţiilor viitoare la existenţă şi dezvoltare propie”. În secţiunea „Participarea populaţiei la cativităţile de amenajare a teritoriului şi de urbanism”, articolele conţinute prevăd:

• „ART.57. – (1) Participarea populaţiei la activitatea de amenajare a teritoriului şi de urbanism se realizează prin: a) infomarea populaţiei; b) consultarea populaţiei; c) alte forme de participare prevăzute de lege.

• (2) Cetăţenii pot participa la activitatea de amenajare a teritorului şi de urbanism, individual sau prien asociere, în condiţiile legi.

• Art. 59. – Informarea populaţiei este activitatea prin care se fac publice: a) obiectivele dezvoltării ecomonico-sociale privind amenajare a teritoriului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor; b) intenţiile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale privind elaborarea unor documentaţii de amenajare a teritorului şi de urbanism, precum si scopul pentru care acestea sunt elaborate; c) conţinutul documentaţiilor de amenajare a teritorului şi de urbanism care urmează să fie supuse aprobării, conform legii.

• Art. 60 . – Consultarea populaţiei este procesul prin care acesta îşi exprimă opţiunile şi opiniile privind prevederile programelor de amenajare a teritorului şi de dezvoltare urbanistică a localităţilor, precum şi cele cuprinse în documentaţiile de amenajare a teritorului şi de


2008 - 2013 139

urbanism, în cadrul procesului de elaborare şi aprobare a acestora, şi se realizează prin publicărea procedurii de desfăşurare a consultării şi desfăşurarea anchetei publice.

• Art. 61. – Informarea şi consultarea populaţiei se desfăşoară diferenţiat, în funcţie de amploarea şi de importanţa documentaţiei de amenajare a teritorului sau de urbanism, potrivit procedurilor stabiliute de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor si Locuinţel”.

2) Legea administraţiei publice locale nr.215/2001 prevede în art.43, paragraful 2 că „Problemele privind bugetul local,administrarea domeniului public al comunei sau oraşului, participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regionala, zonală sau de cooperare transfrontaliera, organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritorului, precum şi cele privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, organizaţii neguvernamentale, persoane juridice române sau străine se vor discuta întotdeauna în şedinţă publică. În legătură cu aceste probleme primarul poate propune consultarea cetăţenilor prin referendum, in condiţiile legale.”

Legea cuprinde de asemenea modul de utilizare a terenurilor aferente edificării construcţiilor propuse, terenuri care nu pot fi decât cele din domeniul public sau privat al autorităţilor locale şi care pot fi concesionate (art. 10). Legea nr.33/1994 privind expropierea pentru cauză de utilitate publică în cazuri speciale, când proiectul nu poate fi promovat întucât încalcă propietatea privată. Potrivit acestei legi de pot transfera terenurile din domeniul privat in domeniul public. Acest lucru se poate face de asemenea prin acte de drept civil.

3) Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţie publică asigură deschiderea administraţiei publice către cetăţeni prin intermediul a doua mecanisme importante: -participarea publicului la procesul de elaborare a reglementărilor; -participarea publicului la procesul de luare a deciziilor.

4) Legea nr. 137/1995 privind protecţia mediului prevede la art. 11, paragraful g) că pentru obiectivele a căror realizare influienţeaza mediul natural ( depozite de materiale toxice, depozitări necontrolate de deşeuri menajere, producerea de substanţe care afectează sănătatea publică etc.) „Autoritatea pentru protecţia mediului organizează şi decide aplicarea fazelor procedurii SEA prin aducerea la cunoştinţă şi dezbaterea publică a raportului privind studiul de impact asupra mediului;consemnarea observaţiilor şi a concluziilor rezultate”. Articolul 12 al aceleiaşi legi menţionează: „Procedura de autorizare este publică. Mediatizarea proiectelor şi activităţilor pentru care se cere acord sau autorizaţie şi a studiilor de impact, precum şi dezbaterea publică se asigură de către autoritatea pentru protecţia mediului”. Legislaţia care reglementează participarea publicului la luarea de decizii privind mediul inconjurător este detaliată în subcapitolul 1.4 al acestui manual SEA.

Proiectele mari de infrastructură regională, depuse în cadrul programului PHARE trebuie să îndeplinească condiţiile legilor expuse mai sus.

6.2.1.2 Cadrul instituţional

Participarea populaţiei se face în cadrul unor întâlniri ai căror organizatori sunt reprezentanţii administraţiei locale (Consiliul Judeţean, Consiliul Local) aşa cum este exprimat în legea amenajării teritorului şi urbanismului nr. 350/2001, art.58. „Autoritaţile administraţiei publice centrale şi locale asigură organizarea si desfăşurarea procesului de participare a populaţiei în cadrul activităţilor de amenajare a teritorului şi de urbanism.”

În legea administraţiei publice nr. 215/2001 art.68, paragraful 1 punctele c) şi k) se menţionează că primarul „poate propune Consilului Local consultarea populaţiei prin


2008 - 2013 140

referendum, cu privire la problemele locale de interes deosebit. Pe baza Hotărârii Consilului Local el ia măsuri pentru organizarea acestei consultări, în condiţiile legi” şi „ia măsuri prevăzute de lege cu privire la desfăşurarea adunărilor publice:” art.85 paragraful 1, punctul i) prevede ca „Secretarul primăriei indeplineste, în condiţiile legii, următoarele atributii principale: [...] asigura aducerea la cunoştinţa publică a hotărârilor şi dispoziţiilor cu caracter normativ”

„Legea nr. 52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică prevede în articolul 7) anunţul trebuie publicăt de către autoritatea în cauză, cu minim 3 zile înainte de desfăşurarea unei şedinţe publice. Anunţul va conţine data şi ora întâlnirii, precum şi ordine de zi, prin afişare la sediu şi pe site-ul propriu şi prin transmiterea către mass-media. Persoana desemnată pentru relaţia cu societatea civilă va fi responsabilă atât de difuzarea anunţului cât şi de invitarea specială a anumitor persoane.”

În cazul în care proiectele supuse finanţării au impact asupra mediului natural organizatorul dezbaterii publice este Agenţia de Protecţie a Mediului – APM conform Legii protecţiei mediului nr 137/1995. Modul concret de dezbatere publică de către APM este explicat ulterior.

Activitatea de organizare nu este numai dreptul exclusiv al instituţiilor menţionate mai sus, ea putând fi făcută şi la iniţiativela unor lideri ai comunităţilor locale sau ONG-uri, agenţi ecomonici în virtutea dreptului de exprimare asupra unor problema de interes public (art. 36 din Constituţie privind dreptul de întrunire).

Legea nr. 151/1998 privind dezvoltarea regională în România prevede existenţa unor programe de dezvoltare regională. Obiectivul acestora conform art. 2, punctele a) şi c) este: „a) diminuarea dezechilibrelor regionale existente prin stimularea dezvoltării echilibrate, prin recuperarea accelerată a întârzierilor în dezvoltarea zonelor defavorizate”; „c) corelarea politicilor şi activităţilor sectoriale guvernamentale prin stimularea iniţiativelor şi prin valorificarea resurselor locale şi regionale”. Proiectele mari de infrastructură regională vor îmbunatăţi infrastructura de turism, de transport

regional, vor reabilita zonele industriale în declin şi vor dezvolta infrastructura de afaceri. Proiectele respective sunt consemnate în documentele de planificare a dezvoltării teritorului:

• Planurile urbanistice generale (PUG), (eventual în planul urbanistic zonal – PUZ),

• Planul de amenajare a teritoriului judeţean – PATJ,

• Planul de amenajare a teritoriului zonal – PATT şi

• Planul de amenajare a teritoriului naţional – PATN

Conform art. 42, paragraful 1) din Legea amenajării teritorului şi urbanismului nr. 350/2001, art. 42. – (1) „Planul de amenajare a teritorului judeţean are caracter director şi reprezintă expresia spaţială a programului de dezvoltare socio-economică a judeţului. Planul de amenajare a teritorului judeţean se corelează cu Planul de amenajare a teritoriului naţional, cu Planul de amenajare a teritoriului zonal, cu programele guvernamentale sectoriale, precum şi alte programe de dezvoltare.”

Derularea ulterioară a propunerii de proiect, pentru ca acesta să devină viabil, conţine faza de dezbatere/informare în întâlnirile publice. În cadrul acestora se regăsesc şi operaţiile pe care trebuie să le efectueze organele administraţiei locale cum ar fi „stabilirea bugetelor locale” conform art. 43 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, în care se includ valori pentru contribuţia locală (SF, obţinere CU, avize şi AC).


2008 - 2013 141

6.2.2 Mecanismul consultării publicului

6.2.2.1 Obiectivele şi principii

Întâlnirile publice pentru proiectele mari de infrastructură regională au diferite obiective astfel că strategiile utilizate în acest scop variază de la simplu la complex incluzând selecţia participanţilor şi dezvoltarea agendei de lucru. Ele au drept obiec:

- Rezolvarea problemelor privind tipul şi categoria proiectului; - Luarea deciziilor privind amplaşamentele, sursele de finanţare şi modul de

participare a beneficiarilor de proiect; - Raportarea şi prezentarea informaţiilor privind diversele aspecte în cadrul

derulării proiectului; - Planificarea, etapizarea şi responsabilităţile participanţilor la proiect; - Reacţii şi evaluare; - Orice alta combinaţie a celor de mai sus.

Obiectivul întâlnirilor publice în cadrul derulării programenlor finanţate din diverse surse este acela de acreşte coeziunea comunităţilor beneficiare ale proiectului în a se organiza la nivel local pentru preluarea de informaţii benefice acesteia, prelucrarea lor şi stabilirea unui punct de vedere/hotărâre ce cuprinde efortul local privind subiectele sau tematica întâlnirii. În cadrul consultărilor publice se utilizează următoarele principii:

a) Diseminarea informaţiei: furnizarea informaţiei permite oamenilor să se gândească la probleme, la implicaţii şi să-şi formeze punctele de vedere. Un public informat va fi capabil să contribuie în mod decisiv la realizarea proiectului şi va avea încredere mai mare în cel care propune proiectul;

b) Solicitarea informaţiilor: dovedeste experienţa trecută a publicului cu autorităţile şi poate iniţia un dialog constructiv.

c) Coordonarea: abilitatea de a conduce consultări publice depinde de cum apreciază membrii echipei beneficiile consultării, cum îşi înţeleg rolurile şi responsabilităţile bine definite poate facilita dialogul.

d) Angajarea publicului în dialog: consultarea publică implică angajarea oamenilor în dialog – un flux de informaţii şi idei în două sensuri între cel care propune proiectul şi participanţii pentru a-şi exprima părerile. Participarea la dialog în stadiul incipient al procesului permite detectarea oricăriu potenţial conflict, reducând pierderile financiare datorate întârzierilor.

6.2.2.2 Mijloace şi faze de organizare

Pentru realizarea întâlnirilor se folosesc mijloace de informare în anumite faze. Acestea se pot etapiza astfel: I. Înainte de întâlnire:

o Calificarea tematicii/obiectivelor, determinărea scopului întâlnirii şi tipul ei; o Obiectivele şi evoluţia în timp a tematicii limitând totul la o activitate ce poate fi făcută într-

o oră sau mai puţin pentru obţinerea unei păreri fundamentale a publicului; o Stabilirea/identificarea participanţilor la întâlnire;


2008 - 2013 142

o Asigurarea cu mijloace de informare care pot contribui la dezbateri şi instrucţiuni specifice ale întâlnirii, cum ar fi descrieri ale propunerilor de proiect;

o Asigurarea mijloacelor de informare (logistică) incluzând locaţia şi necesarul de echipamente.

II. În timpul întâlnirii o Precizarea restricţiilor pentru menţinerea unui climat de lucru în timpul întâlnirii

(eliminarea elementelor perturbatoare – telefoane etc.); o Respectarea agendei de lucru în ordinea propusă a subiectelor; o Monitorizarea permanentă a timpului propus pentru desfăşurarea întâlnirii; o Acceptarea, în cadrul desfăşurării întâlnirii, a unor probleme conexe tematice şi încurajarea

tuturor participanţilor la comunicare; o Stabilirea unor concluzii parţiale pe elementele tematicii/subiectelor şi a unei agende

viitoare de lucru (cu precizarea datei).

III. După întâlnire o Implementarea deciziilor întâlnirii (calendar viitor de lucru, sarcini pentru participanţi,

informarea populaţiei etc.).

O întâlnire fructuoasă, conform celor precizate mai sus, se obţine prin mijloace de informare. Printre acestea sunt:

- scrisori şi/sau mesaje telefonice către indivizii potenţial afectaţi de proiect inclusiv proprietarii de terenuri;

- Scrisori către persoanele sau grupurile de interes; - Publicitate în ziarele locale; - Conferinţe şi comunicate de presă; - Telefon linie verde referitoare la proiect privind opiniile populaţiei; - Ecrane permanente şi centre de informare;

- Zile de discuţii ale comunităţii în locuri publice; - Pagina de web.

6.2.2.3 Participanţi la consultare

a. structuri organizate - administraţia publică

La adunările publice pentru promovarea/derularea proiectelor mari de infrastructură regională participă consilierii locali/reprezentanţi ai comunităţii fără consilieri locali, furnizorii utilităţilor publice (apă, energie, poştă, gaz, telecomunicaţii, căii ferate etc), furnizori ai serviciilor locale (transport public, manageri ai centrelor comerciale, reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale – ONG), proprietari ai terenurilor din zonă, reprezentanţi ai plătitorilor de taxe şi impozite implicaţi în crearea unei comunităţi eficiente.

b) Grupuri ţintă Factorii de decizie consemnaţi mai sus trebuie să ţină seama, în cadrul activităţii proprii, de interes comun al grupurilor comunitare pentru rezolvarea problemei sau atingerea obiectivului proiectului. Aceşti factori interesanţi pot fi:


2008 - 2013 143

� Grupuri de interes- sunt cele afectate pozitiv sau negativ de soluţia sau etapele derulării proiectului şi au interes în soluţionarea proiectului (membrii comunităţii).

� Grupuri de competenţă- sunt grupurile constituite din specialişti care au conştinţe, deţin informaţii şi pot expertiza operaţiile proiectului în derulare să ) persoane în cadrul comunităţii care au cunoştinţe de specialitate din domeniul proiectului).

� grupuri de sprijin - sunt constituite din componenţi ai comunităţii sau reprezentanţi ai acestora care, chiar dacă nu au un interes în soluţionarea favorabilă a proiectului, devin susţinători ai acestula (reprezentanţi ai autorităţiIor locale care, deşi nu au interes direct, susţin realizarea prolectelor în baza atribuţiilor de serviciu), ONG-uri.

� grupuri de decizie - sunt formate din specialişti sau persoane de care depinde luarea unor

decizii în ceea ce priveşte îndeplinirea operaţiilor/fazelor proiectului (se regăsesc a nivelul comisiilor administrative şi reprezentanţi ai MIE).

� grupuri de transfer de informaţii şi comunicare - sunt grupurile în afara comunităţilor care deţin

informaţii relevante pentru soluţionarea problemelor şi pot ajuta în procesul de transmitere de informaţii (specialiştii pe domenii:

� facilitatori, proiectanţi, supervizor).

6.2.3 Paşii de urmat pentru consultarea publicului în cazul proiectelor mari de infrastructură regională Pregătirea tematicii şi a mijloacelor de informare lnvestiţiile mari de infrastructură regională pot fi clasificate din punct de vedere al pregătirii tematice în următoarele categorii:

a) Proiecte care implică executarea de construcţii în beneficiul comunităţii şi care parcurg paşi

clasici ai investiţiilor de construcţii conform procedurilor existente . b) Proiecte care implică modificări ale construcţiilor existente, pentru realizarea unor activităţi

diferite de cele pentru care au fost construite iniţial. Aceste proiecte impun şi existenţa unor anchete sociale în prealabil declanşării acţiunii de întocmire a proiectelor, anchete al căror subiect este acceptarea sau neacceptarea de către comunitate a noilor activităţi. Anchetele sociale se vor realiza de către ONG-uri, organisme abilitate şi/sau echipe constituite din membrii comisiei consultative Ia nivel judeţean (Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001). După realizarea anchetelor sociale se va consulta publicul pentru tipul de proiect care poate fi propus pentru finanţare.

c) Proiecte de creare şi dezvoltare a activităţilor unor întreprinderi mici şi mijlocii care să valorifice resursele materiale şi umane aflate în zonă.

În cazul întâlnirilor publice de consultare, în pregătirea tematicii se va ţine seama de următoarele etape:

� Stabilirea motivelor consultării. � Stabilirea subiectelor consultării. � Stabilirea publicului participant Ia întâlnire (grupurile de interes). � Modul de răspuns al participanţilor.


2008 - 2013 144

� Data onganizării întâlnirii publice. � Stabilirea moderatorului. � Modul de folosire a concluziilor intalnirii (raport pentru obţinerea de fonduni c.a.m.d.). � Metode de implicare a publicului în stabilirea unei concluzii obiective sau � structura organizatorică de sprijin din partea comunităţii. � Evaluarea costurilor proiectului (eligibile şi neeligibile) şi a surselor financiare fezabile

(bani, natură, donaţii, sponsorizări, participare voluntară cu muncă).

6.2.4 Participarea publicului la procedura de evaluare a impactului asupra mediului Aşa cum s-a arătat, cetăţenii au un rol important în procesul de luare a deciziilor cu privire Ia aprobarea, din punct de vedere al calităţii mediului, a realizării unor proiecte/investiţii. fie ele publice sau private. Mai concret, această înseamnă că cetaţenii care au un cuvant de spus atunci când se proiectează, de exemplu, un drum nou sau se construieşte o groapă de deşeuri, trebuie sa fie luaţi in considerare de către autorităţile publice de protecţia mediului. Atăt ACPM cât şi titularul de proiect au obligaţia de a informa publicul despre orice solicitare de acord de mediu pentru proiectele supuse ElM şi, în continuare, asupra întregii proceduri. Publicul trebuie să fie informat într-un interval de timp care să-i permită acestuia să intervină şi să~şi exprime opininiile înaintea deciziei finale de emitere a acordului de mediu. Atat ACPM cât şi titularul de proiect au obIigaţia sã analizeze propunerile/observaţiile publicului şi sã le ia în considerare pe toate acelea care sunt justificate. Publicul nu reprezintă o entitate de sine stătătoare, el reprezintă mai degrabă mai multe grupuri de interese, incluzând:

• cetăţeni ai comunităţilor locale; • oficialii autorităţilor locale şi regionale; • organizaţii nonguvernamentale, comunităţi, grupuri, asociaţii profesionale de afaceri; • instituţii educaţionale şi de cercetare; • mass-media • alte grupuri. Elementele cheie ale procedurii de informare şi participare a publicului Ia procedura ElM.

Procedura de informare şi participare a publicului este coordonată de ACPM, dar acţiunea propriu-zisá de informare şi oferirea oportunităţilor de participare face parte, în general, din responsabilitatea titularului de proiect. Această include:

• obligativitatea informãrii publicului cu privire Ia orce solicitare de acord de mediu pentru proiectele supuse ElM;

• identificarea publicului interesat; • specificarea Iocului unde pot fi consultate informaţille disponibile; • specificarea mijloacelor de informare a publicului; • determinărea modalităţii de consultare a publicului; • obligativitatea analizării comentariilor şi recomandărilor publicului Ia fiecare etapă a

procedurii care implică participarea acestuia; • posibilitatea luarii în considerare a observaţiilor pertinente şi justificate ale publicului Ia luarea

deciziei finale cu privire Ia realizarea unui proiect; • fixarea unui interval Iimită corespunzător pentru diferite etape de procedură.


2008 - 2013 145

Diseminarea de informaţii legate de proiectele supuse procedurii ElM A. Se difuzează din oficiu, la fiecare etapa corespunzătoare procedurii ElM şi printr-unul sau mai multe din mijloacele de informare enumenate anterior, informaţiile privind:

� Depunerea solicitării de obţinere a acordului/acordului integrat de mediu pentru un proiect; � Decizia etapei de încadrare a proiectului; � Dezbaterea publică a raportului Ia studiul ElM; � Decizia etapei de analiză a calităţii raportului Ia studiul ElM.

Toate aceste informaţii vor fi însoţite de precizări privind locul şi orele în care pot fi solicitate detalii referitoare Ia etapa în curs a procedurii ElM. Locul şi termenul limită de transmitere a comentariilor publicului. Legislaţia prevede un formular standard în care se regăsesc informaţiile de mai sus. Suplimentar acestui anunţ standardizat, titularul proiectului poate decide/are dreptul să furnizeze şi alte informatii referitoare Ia proiect. B. Se pot obţine Ia cerere, în oricare dintre etapele procedurii ElM, informaţii suplimentare faţă de cele furnizate din oficiu. Informaţiile care se pot solicita includ şi relatii despre alte proiecte/investiţii care au făcut obiectul ElM, despre starea mediului în zona proiectului şi poluării din zona proiectului, despre organizaţiile nonguvernamentale de mediu care pot aduce detalii suplimentare privind avantajele şi/sau dezavantajele realizării proiectului/investiţiei etc. Toate documente se pot solicita Ia sediul ACPM sub jurisdicţia căreia se afla proiectul supus ElM. Este recomandat ca solicitările să fie făcute în scris, urmând procedura şi formularele tip prevăzute în L 544/2001 şi HG 123/2002. Cazul proiectelor cu impact transfrontier În cazul proiectelor cu efect transfrontier, autoritatea centrală pentru protecţia mediului este punctul de legatură cu instituţiile similare din ţările potenţial afectate de acele proiecte. În cazul proiectelor cu efect transfrontier semnificativ asupra mediului, autoritatea publică centrală pentru protectia mediului transmite autoritatii centrale din statul potenţial afectat informaţii referitoare Ia proiect, respectiv:

• descrierea proiectului şi orce informatii disponibile asupra impactului transfrontier a acelui proiect;

• informatiile privind natura deciziei care urmează a fi Iuată, acordându-se timp suficient statului respectiv pentru a decide dacă doreşte să participe Ia procedura ElM şi. eventual, să indice modalitatea de implicare şi participare Ia ElM.


2008 - 2013 146

6.3 OBIECTIVE STRATEGICE

Strategia noastră se concentrează asupra unor domenii bine stabilite,cu scopul de a îndeplini obiectivele strategice, având în vedere, în permanenţă, principiile şi valorile în care credem. Punem bazele viitorului oraşului Flămânzi, care va fi asigurat prin raţionalizarea procesului de planificare strategică şi prin dezvoltarea procedurilor specifice, prezentând în acest sens scopurile noastre strategice.

Strategia vizează o dezvoltare economică, socială, durabilă şi echilibrată teritorial, potrivit nevoilor şi resurselor specifice, cu accent pe sprijinirea dezvoltării durabile a FLĂMÂNZILUI ca pol urban de dezvoltare, îmbunătăţirea mediului de afaceri şi a infrastructurii de bază, pentru a face din regiunile României, în special cele mai slab dezvoltate, locuri atractive pentru investiţii.

În concordanţă cu Strategia Naţională de Dezvoltare Regională a Planului Naţional de Dezvoltare, Strategia dă prioritate regiunilor rămase în urmă şi zonelor mai puţin dezvoltate. În acelaşi timp, o atenţie deosebită se va acorda sprijinirii dezvoltării durabile a oraşului ca pol de dezvoltare, care poate contribui la o dezvoltare policentrică a teritoriului României.

Implementarea acestei strategii va conduce, în ultimă instanţă, la diminuarea disparităţilor interregionale precum şi a disparităţilor în interiorul regiunilor, între mediul urban şi rural, între centrele urbane şi arealele adiacente, iar în cadrul oraşelor, între zonele atractive pentru investitori şi cele neatractive, printr-o mai bună utilizare a sinergiilor regionale.

Strategia are ca scop creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă, prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului.

Concentrarea populaţiei, a activităţilor economice şi culturale în oraşe şi rolul acestora ca noduri de transport justifică concentrarea investiţiilor în regenerarea fizică, îmbunătăţirea mediului antreprenorial, a calităţii mediului şi a serviciilor sociale în zonele urbane.

De aceea, este esenţială transformarea oraşului intr-un pol de dezvoltare urbană pentru ca acestea să-şi îndeplinească funcţiile urbane, mai ales în cazul acelor oraşe polarizatoare, care au legături intense cu arealele înconjurătoare, a căror dezvoltare este dependentă de aceste oraşe. În acelaşi timp, nivelul de dezvoltare al unei regiuni este direct influenţat de nivelul de dezvoltare al oraşului cel mai apropiat, prin multitudinea de funcţii de grad superior pe care acestea le îndeplinesc, acestea acţionând ca poli regionali de dezvoltare.

Avantajul unei abordări integrate a problemelor economice, sociale şi de mediu din aceasta zona urbana degradata , constă în faptul că se pot rezolva simultan o serie de probleme între care există relaţii de interdependenţă şi care afectează atât zona urbană cât şi arealele adiacente.

Din acest motiv va fi realizat un plan integrat de dezvoltare urbană pe termen mediu sau lung, având ca scop regenerarea arealului urban (”zone de acţiune urbană”1), clar delimitate spaţial în cadrul oraşului.


2008 - 2013 147

Obiectivul general al Strategiei

Obiectivul general al strategiei îl reprezintă creşterea calităţii vieţii şi crearea de

noi locuri de muncă în oraşul Flămânzi ,prin reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, precum şi prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi a antreprenoriatului.

Oraşul Flămânzi ca urmare a implementării Strategiei de dezvoltare şi a Planului Integrat de dezvoltare a localităţii va deveni un pol de dezvoltare economico-socială în regiunea de sud-est a judeţului Botoşani , pentru toate localităţile cu peste 10000 de locuitori. Obiectivul general se va putea realiza prin atingerea simultană a obiectivelor specifice serviciilor comunitare si a tuturor activităţilor socio-economice.

Pentru atingerea obiectivului general , strategia vizează realizarea următoarelor obiective strategice :

� Creşterea rolului economic şi social al centrului urban, printr-o abordare policentrică, pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrată a regiunilor;

� Îmbunătăţirea accesibilităţii a oraşului şi a legăturilor lor cu ariile înconjurătoare;

� Creşterea calităţii infrastructurii sociale a oraşului ;

� Creşterea competitivităţii oraşului ca locaţie pentru afaceri ;

� Creşterea contribuţiei turismului la dezvoltarea oraşului; Acestea precizează poziţia pe care dorim să o ocupăm. Însă cum ajungem acolo? Pentru a răspunde la această întrebare am realizat o listă cu obiective de

îndeplinit până în 2013, pentru ca toţi să ne bucurăm de progresul făcut şi să privim cu mândrie spre viitor. Obiectivele noastre vin în sprijinul implementării Cadrului elaborat al Strategiei şi, de asemenea, în

sprijinul îndeplinirii acordurilor stabilite cu factorii implicaţi, pentru obţinerea unor rezultate mai bune. Până în 2013 trebuie să realizăm următoarele:

� Relansarea economiei noastre atât prin strategii de îmbunătăţire a afacerilor realizate pe termen scurt cât şi pe termen lung.

• Economia noastră are nevoie de imbolduri pentru a se dezvolta iar rezultatele financiare ale comunităţii noastre locale trebuie să crească. Procesul de revitalizare a afacerilor pe termen scurt va reprezenta primul nostru obiectiv chemat să elimine disparităţile economice din cadrul comunităţii noastre şi va reduce, în viitorul apropiat, nivelul de sărăcie al populaţiei.

• În paralel, strategia pe termen lung va avea ca scop creşterea nivelului de trai al comunităţii locale şi transformarea într-un oraş competitiv în afaceri. Această reprezintă obiectivul nostru pe termen lung şi presupune colaborarea tuturor partenerilor în cadrul unui larg proces de identificare a oportunităţilor de afaceri pentru oraşul nostru şi determinărea instrumentelor care să folosească aceste oportunităţi pentru a conduce la o creştere economică semnificativă.

• � Scăderea şomajului şi mai ales a celui pe termen lung.

• Cetăţenii noştri au dreptul de a munci iar noi avem responsabilitatea de a crea condiţiile favorabile pentru ca aceştia să şi-l poată exercita.

• Obiectivul nostru este acela de a reduce rata şomajului în rândul categoriilor sociale defavorizate precum femeile, persoanele în vârstă, persoanele cu dizabilităţi parţiale sau cele cu probleme cornice de sănătate şi, de asemenea, populaţia tânără.


2008 - 2013 148

• Obiectivul nostru specific cu privire la scăderea şomajului este de a introduce conceptul de muncă cu jumătate de normă şi de a creşte bugetul familial pentru persoanele nevoiaşe.

� O schimbare majoră a imaginii turismului. • Este bine cunoscut faptul că turismul nu s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani. Ne revine sarcina

de a accelera promovarea acestuia în Flămânzi, În acest sens vom depune eforturi mai mari în reabilitarea, valorificarea şi promovarea monumentelor noastre istorice de importanţă naţională, precum şi a parcurile noastre.

� Îmbunătăţirea radicală a sistemului de infrastructură. • După cum s-a prezentat în capitolul precedent, infrastructura reprezintă unul dintre factorii

principali în atragerea investiţiilor pentru afaceri. Până în 2013, vom dispune de sisteme de infrastructură îmbunătăţite precum şi o mai bună funcţionare a instituţiilor sociale.

� Îmbunătăţirea şi modernizarea infrastructurii de transport, incluzând reabilitarea străzilor şi a staţiilor, precum şi a mijloacelor (vehiculelor) destinate deplasărilor. • Până în 2013, vom putea oferi servicii mai bune de transport pentru a-i putea găzdui cum se

cuvine pe vizitatorii noştri, reuşind astfel să-i mulţumim şi pe cetăţenii noştri. Oraşul va deveni mai atractiv, cu parcuri şi scuaruri frumoase şi modernizate.

� Un sistem educaţional modern care să fie întărit prin parteneriate strategice, pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi dezvoltarea personală a oamenilor pregătiţi să facă parte din mediul de afaceri. • Obiectivul nostru este de a crea profesionişti capabili să participe la activităţi din mediul real de

afaceri iar trainingul vocaţional reprezintă un element cheie în acest sens. În plus, instituţiile noastre de învăţământ se vor impune prin intermediul unor sisteme tehnologice avansate care vor îndeplini standardele cerute de UE, devenind astfel competitive pe vasta piaţă educaţională europeană.

� Un spital reabilitat şi modern care să facă faţă nevoilor populaţiei. Reabilitarea spitalului şi deschiderea unor noi departamente precum şi modernizarea echipamentelor/aparaturilor medicale reprezintă o prioritate în domeniul sănătăţii şi o îmbunătăţire a standardelor de viaţă. • Până în 2013, oraşul se va dezvolta prin înfiinţarea, alături de spital, a altor instituţii medicale

publice sau private, lărgindu-se astfel capacitatea oraşului de a face faţă nevoilor populaţiei, iar prin dezvoltarea abilităţilor profesionale ale personalului nostru medical se vor îmbunătăţi şi serviciile medicale furnizate.

� Asigurarea unui mediu durabil pentru cetăţenii noştri. • Realizarea tuturor eforturilor de protecţie a mediului reprezintă o prioritate ce are în vedere

principiul nostru de bază şi anume, egalitatea tuturor cetăţenilor. • Asigurarea accesibilitatii populaţiei la serviciu de alimentare cu apa si de canalizare . • Asigurarea unui management performant al deşeurilor având la bază un proces larg de

colaborare între părţile implicate şi respectarea şi protecţia mediului de către fiecare individ în parte.

� Un mediu social mai bun care să aibă la bază siguranţa publică, încrederea în serviciile publice şi promovarea demnităţii umane, a egalităţii şi responsabilităţii sociale. • Până în 2013, vor fi îmbunătăţite toate serviciile sociale concentrate nu numai asupra

beneficiilor financiare pentru cele mai vulnerabile categorii sociale dar şi asupra realizării unui sistem solid de diminuare a problemelor sociale cu care aceştia se confruntă.

Principiile specifice care stau la baza desfasurarii activităţilor serviciilor de utilitati publice si ţintele stabilite pentru conformarea cu Directivele Uniunii Europene

Principiile specifice care stau la baza desfăşurării activităţilor specifice serviciilor comuniate de utilitati

publice şi care sunt parte integrantă a obiectivelor şi ţintelor stabilite la nivel local şi judeţean , sunt prezentate in continuare:


2008 - 2013 149

� PRINCIPII SPECIFICE SERVICIULUI DE ALIMENTARE CU APĂ , CANALIZARE ŞI EPURARE A APELOR UZATE

• securitatea serviciului ; • tarifarea echitabilă ; • rentabilitatea, calitatea şi eficienţa serviciului ; • transparenţa şi responsabilitatea publică, incluzând consultarea cu patronatele, sindicatele,

utilizatorii şi cu asociaţiile reprezentative ale acestora ; • continuitatea din punct de vedere cantitativ şi calitativ ; • adaptabilitatea la cerinţele utilizatorilor ; • accesibilitatea egală a utilizatorilor la serviciul public, pe baze contractuale ; • respectarea reglementărilor specifice din domeniul gospodăririi apelor, protecţiei mediului şi

sănătăţii populaţiei.

Ţinte stabilite pentru alinierea la cerinţele Directivelor Europene Calitatea apei potabile destinate consumului uman Perioadele de tranziţie obţinute de România pentru conformarea cu Directiva 98/83/CE, transpusă prin

Legea nr.458/2002, modificată şi completată, sunt : • până la 31 dec 2010 :

� pentru oxidabilitate, amoniu, aluminiu, fier, pesticide şi mangan, pentru localităţile cu peste 100.000 locuitori;

� pentru oxidabilitate şi turbiditate, pentru localităţile cu 10.000-100.000 locuitori; � pentru oxidabilitate, pentru localităţile sub 10.000 locuitori.

• până la 31 dec 2015 : � pentru amoniu, nitraţi, aluminiu, fier, plumb, cadmiu, pesticide şi mangan, pentru

localităţile cu 10.000-100.000 locuitori; � pentru amoniu, nitraţi, turbiditate, aluminiu, fier, plumb, cadmiu şi pesticide, pentru

localităţile sub 10.000 locuitori. Colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate din aglomerări umane, precum şi a celor

biodegradabile provenite de la anumite sectoare industriale Directiva 91/271/CEE privind epurarea apelor uzate orăşeneşti a fost transpusă în legislaţia românească

prin H.G.188/2002: • colectarea apelor uzate:

� până la 31 dec 2013 pentru aglomerări cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenţi; � până la 31 dec 2018 pentru aglomerări cu mai puţin de 10.000 locuitori echivalenţi.

• epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti: � până la 31 dec 2015 pentru aglomerări cu mai mult de 10.000 locuitori echivalenţi; � până la 31 dec 2018 pentru aglomerări cu mai puţin de 10.000 locuitori echivalenţi.

� PRINCIPII SPECIFICE SERVICIULUI DE

SALUBRIZARE A LOCALITĂŢILOR

• Principiul protecţiei resurselor primare – este formulat în contextul mai larg al dezvoltării durabile cu un accent deosebit pe utilizarea materiilor prime secundare ;

• Principiul măsurilor preliminare se referă la aplicarea stadiului existent de dezvoltare tehnologică în corelaţie cu cerinţele de protecţia mediului şi cu măsuri fezabile din punct de vedere economic;

• Principiul prevenirii stabileşte o ierarhie în activităţile de management al deşeurilor, ierarhie care situează pe primul loc evitarea generării deşeurilor, minimizarea cantităţilor depozitate, tratarea în vederea valorificării şi în vederea eliminării în condiţii de siguranţă pentru mediu şi sanătatea populaţiei.

• Principiul poluatorul plăteşte corelat cu principiul responsabilităţii producătorului şi cel al responsabilităţii utilizatorului necesită un cadru legislativ şi economic adecvat în aşa fel încât costurile de management al deşeurilor să poată fi acoperite de generatorii de deşeuri ;


2008 - 2013 150

• Principiul substituţiei subliniază nevoia de a înlocui materiile prime periculoase cu materii prime nepericuloase, pentru a evita generarea deşeurilor periculoase ;

• Principiul proximităţii stabileşte că deşeurile trebuie tratate sau eliminate cât mai aproape posibil de locul unde au fost generate ;

• Principiul subsidiarităţii stabileşte că responsabilităţile să fie alocate la cel mai scăzut nivel administrativ faţă de sursă de generare, dar pe baza unor criterii uniforme la nivel regional şi naţional ;

• Principiul integrării stabileşte că activitatea de gestionare a deşeurilor este o parte integrantă a activităţilor social-economice care le generează

Ţinte stabilite pentru alinierea la cerinţele Directivelor Europene

Urmare a procesului de negociere, România a obţinut următoarele perioade de tranziţie pentru

conformarea cu Directivele Europene : • implementarea sistemului de colectare selectivă: 2004-2006- experimentare, proiecte-pilot,

conştientizare populaţie; • extinderea colectării selective la nivel naţional : 2007-2017; • implementarea colectării selective în zone mai dificile : 2017-2022 ( locuinţe colective, mediu rural

dispersat, zone montane ). Directiva 2004/12/CE , care modifică Directiva 94/62/CE, transpusă prin HG nr.621/2005, stabileşte

următoarele obiective de reciclare pentru fiecare material deşeu, luând în considerare evaluarea ciclului de viaţă şi analiza cost-beneficiu :

• Reciclarea a minimum 60% pentru hârtie/carton şi minimum 50 % pentru metal, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj, până la 31 dec. 2008;

• Reciclarea a minimum 15% pentru plastic şi lemn, din greutatea fiecărui tip de material conţinut în deşeurile de ambalaj, până la 31 dec.2011;

• Reciclarea a minimum 55 % din greutatea totală a materialelor de ambalaj conţinute în deşeurile de ambalaje, cu minimum 60% pentru sticlă şi minimum 22,5% pentru plastic, până la 31 dec. 2013. Directiva 1999/31/CE privind depozitarea deşeurilor, trnspusă prin HG 349/2005 prevede, în perspectiva

anului 2016, o reducere a cantităţii de deşeu municipal biodegradabil depozitat până la 35 % ( ca an de referinţă pentru raportarea reducerii cantităţii de deşeu biodegradabil a fost anul 2005 ).

Conform HG 448/2005, până 31 dec.2008, rata medie anuală de colectare selectivă a DEEE, pe cap de locuitor, provenite de la gospodăriile particulare, este de 4 kg, cu obiectiv intermediar : până la 31 dec.2007, cel puţin 3 kg / locuitor.

Depozitarea deşeurilor( HG 349/2005 ): • închiderea etapizată a depozitelor urbane necomforme, etapizat până în 2017; • închiderea spaţiilor de depozitare din zona rurală până în 16.07.2009.

� PRINCIPII SPECIFICE SERVICIULUI DE ILUMINAT PUBLIC LOCAL • ridicarea gradului de civilizaţie, a confortului şi a calităţii vieţii; • creşterea gradului de securitate individuală şi colectivă în cadrul comunităţilor locale, precum şi a

gradului de siguranţă a circulaţiei rutiere şi pietonale; • punerea în valoare, prin iluminat adecvat, a elementelor arhitectonice şi peisagistice ale localităţilor,

precum şi marcarea evenimentelor festive şi a sărbătorilor legale sau religioase; • susţinerea şi stimularea dezvoltării economico-sociale a localităţilor .

� PRINCIPII SPECIFICE SERVICIULUI PUBLIC DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICA

• utilizarea eficientă a resurselor energetice; • dezvoltarea durabilă a unităţilor administrativ-teritoriale; • diminuarea impactului asupra mediului; • promovarea cogenerării de înaltă eficienţă şi utilizarea surselor noi şi regenerabile de energie; • reglementarea şi transparenţa tarifelor şi preţurilor energiei termice;


2008 - 2013 151

• asigurarea accesului nediscriminatoriu al utilizatorilor la reţelele termice şi la serviciul public de alimentare cu energie termică;

• “un condominiu - un sistem de încălzire”.

� PRINCIPII SPECIFICE SERVICIULUI PUBLIC DE TRANSPORT PUBLIC LOCAL

• promovarea concurenţei între operatorii de transport, respectiv transportatorii autorizaţi, cărora li s-a

atribuit executarea serviciului ; • garantarea accesului egal şi nediscriminatoriu al operatorilor de transport şi al transportatorilor

autorizaţi la piaţa transportului public local ; • garantarea respectării drepturilor şi intereselor utilizatorilor serviciului de transport public local ; • rezolvarea problemelor de ordin economic, social şi de mediu ale localităţilor sau judeţului ; • administrarea eficientă a bunurilor aparţinând sistemelor de transport din proprietatea unităţilor

administrativ-teritoriale ; • utilizarea eficientă a fondurilor publice în activitatea de administrare sau executare a serviciului de

transport public local ; • deplaşarea în condiţii de siguranţă şi de confort, inclusiv prin asigurarea de risc a mărfurilor şi a

persoanelor transportate, precum şi a bunurilor acestora prin poliţe de asigurări ; • asigurarea executării unui transport public local suportabil în ceea ce priveşte tariful de transport ; • recuperarea integrală al costurilor de exploatare, reabilitare şi dezvoltare prin tarife/taxe suportate de

către beneficiarii direcţi ai transportului, denumiţi utilizatori şi prin finanţarea de la bugetele locale, asigurându-se un profit rezonabil pentru operatorii de transport şi transportatorii autorizaţi ;

• autonomia sau independenţa financiară a operatorilor de transport şi a transportatorilor autorizaţi ; • susţinerea dezvoltării economice a localităţilor prin realizarea unei infrastructuri de transport moderne; • satisfacerea cu prioritate a nevoilor de deplaşare ale populaţiei, ale personalului instituţiilor publice şi

ale operatorilor economici pe teritoriul unităţilor administrativ-teritoriale prin servicii de calitate ; • protecţia categoriilor sociale defavorizate, prin compensarea costului transportului de la bugetul local ; • integrarea tarifară prin utilizarea unui singur tip de legitimaţie de călătorie pentru toate mijloacele de

transport public local de persoane prin curse regulate ; • dispecerizarea transportului public local de persoane realizat prin programe permanente ;

6.3.1 OBIECTIVE SPECIFICE

6.3.1.1 Mediul natural Obiective specifice :

� Conservarea bioiversitatii cadrului natural ; � Gospodărirea durabila a resurselor naturale; � Ecologizarea terenurilor ;

� Conservarea resurselor (bunurilor şi serviciilor) oferite de componentele capitalului natural: aer, apa, sol, vegetaţie, fauna.

� Creşterea calităţii factorilor de mediu (aer, apa ,sol, zgomot) în conformitate cu normele şi legislatia UE. � Reducerea impactului asupra mediului prin implementarea unui sistem integrat de gestionare a

deşeurilor. � Îmbunataţirea din punct de vedere calitativ a spaţiilor verzi urbane existente şi amenajarea de noi spatii

verzi şi de agrement. Creşterea suprafeţei totale a spaţiilor verzi în intravilanul oraşului Flămânzi . � Creşterea suprafeţei pădurilor cu rol de protecţie şi agrement din jurul oraşului Flămânzi . � Creşterea gradului de conştientizare şi implicare a locuitorilor oraşului Flămânzi , în special al copiilor

şi tinerilor în protejarea şi conservarea mediului înconjurator prin programe şi acţiuni de educaţie ecologică.


2008 - 2013 152

6.3.1.2 Mediul construit � Relansarea economiei noastre atât prin strategii de îmbunătăţire a afacerilor realizate pe termen scurt

cât şi pe termen lung. � Scăderea şomajului şi mai ales a celui pe termen lung. � O schimbare majoră a imaginii turismului

Obiective specifice :

� Creşterea competitivităţii economiei locale pe termen lung � Adoptarea unui program de actiune pentru zonele protejate cu măsuri, proiecte şi responsabilităţi în

domeniile: locuire,infrastructură tehnică, spaţii publice, trafic, turism, comerţ, prestări servicii, mesteşuguri, întreprinderi mici;

� Extinderea, creşterea şi particularizarea prestărilor de servicii aferente turismului; prezentarea ofertei turistice conţinând informatii turistice şi culturale;

� Promovarea meştesugurilor şi meseriilor tradiţionale, precum şi integrarea acestora în conceptul turistic general;

� Înfiinţarea Compartimentului de Achiziţii Publice în cadrul aparatului de specialitate al primarului ; � Asumarea rolului de Centru Zonal de Dezvoltare

� Crearea şi dezvoltarea unor mecanisme eficiente de creştere a competitivităţii agenţilor economici, prin

susţinerea dezvoltării şi aplicării inovaţiei tehnologice; � Susţinerea creării şi dezvoltării unor structuri specializate în asigurarea de consultanţă/formare continuă

în domenii prioritare pentru dezvoltarea de afaceri durabile; � Susţinerea creării unor facilităţi direcţionate pe creşterea capabilităţii tehnologice, retehnologizarea şi

eficientizarea producţiei, cu accent pe domeniile industriale cheie ale oraşului; � Îmbunătăţirea măsurilor active de ocupare ca instrument sistemic pentru încurajarea ocuparii forţei de

muncă şi creşterea capabilităţii acesteia de adaptare la nevoile în continuă evoluţie de pe piaţa muncii; � Susţinerea creării unei strategii locale de asigurare a unor facilităţi investitorilor locali care investesc în

dezvoltare la nivelul oraşului; � Reabilitarea reţelelor de alimentare şi distribuţie a utilităţilor la nivel de oraş şi cartiere; � Dezvoltarea infrastructurii pentru afaceri în sensul susţinerii dezvoltării unei pieţe a intermediarilor de

valori mobiliare; � Scheme de promovare a produselor locale alimentare şi nealimentare şi de artizanat ; � Susţinerea unor strategii de promovare a oraşului la nivel european în scopul atragerii de investiţii

străine; � Susţinerea dezvoltării unor programe de formare profesională pentru forţa de muncă absorbită de

domeniile cheie din oraş; � Susţinerea atragerii unor lanţuri de magazine de tip CASH&CARRY în imediata apropiere a oraşului.

6.3.1.3 Infrastructura � Îmbunătăţirea radicală a sistemului de infrastructură � Îmbunătăţirea şi modernizarea infrastructurii de transport, incluzând reabilitarea si modernizare

drumurilor şi a infrastructurii de transport

Obiective specifice : � Îmbunătăţirea echipării tehnico-edilitare şi a serviciilor de furnizare a utilităţilor publice, a reţelei de

alimentare cu apă şi de canalizare, salubrizarea, iluminatul public, alimentarea cu energie termică produsă centralizat

� Dezvoltarea reţelei de trafic interregional şi european, rezolvarea disfuncţionalităţilor în circulaţia rutieră şi a stării arterelor de circulaţie, particularizarea circulaţiei (poduri, piste de biciclisti);


2008 - 2013 153

6.3.1.4 Constructii, terenuri Obiective specifice :

� Amenajarea centrului civic al oraşului ; � Imaginea oraşului Flămânzi – o noua abordare; � Reconsiderarea aspectului general al oraşului/remodelarea şi reabilitarea fondului construit existent şi a

spaţiilor publice; � Valorificarea terenurilor nefolosite; � Realizarea de plantatii pe terenuri degradate; � Sistematizarea noilor terenuri ocupate de locuinţe ; � Elaborarea unui nou plan de urbanist social;

6.3.1.5 Iluminat public Obiective specifice :

� Realizarea unui sistem de iluminat public modern si eficient economic ; � Dezvoltarea sistemului de iluminat public functie de necesitatile comunităţii; � Punerea in valoare a unor obiective cu potenţial turistic, istoric si arhitectural printr-un iluminat

ornamental adecvat;

6.3.1.6 Zone verzi Obiective specifice :

� realizarea de spatii verzi prin aplicarea progranului naţional de imbunatatire a calităţii mediului prin aplicarea OUG 59/2007

� crearea plantatiilor de aliament; � organizarea sptiilor verzi plantate in incinta terenurilor ocupate de locuinţe; � amenajarea unui parc de agrement;

6.3.1.7 Salubrizare Obiective specifice :

� Dezvoltarea unui sistem de colectare selectiva a deşeurilor generate; Asigurarea unui management performant de gestionare a deşeurilor prin implementarea ,, Proiect de

investiţii in Flămânzi ’’ prin programl PHARE 2005/AP /PP � Asigurarea unui mediu salubru al localităţii; � Închiderea si ecologizarea spaţiilor de depozitare;

6.3.1.8 Factori de mediu � Asigurarea unui mediu durabil pentru cetăţenii noştri.

Obiective specifice : � Protejare, promovare - biodiversitate, arii protejate � Imbunătăţirea şi conservarea factorilor de mediu � Informare, consultare şi conştientizare a factorului uman şi de stimulare a implicării societăţii civile în

procesul decizional pe componentă de mediu � Administrare corespunzatoare a riscurilor cu potenţial de interventie prioritizat pe orizontul de timp

prestabilit � Înfiinţarea Compartimentului specializat cu atribuţii pe linie de protecţie a mediului în cadrul aparatului

de specialitate al primarului ;

6.3.1.9 Apa Obiective specifice :

� monitorizarea si controlul indicatorilor de calitate a apei � curatirea si dezinfectarea fantanilor; � instituirea zonelor de protecţie sanitara; � realizarea sistemului de alimentare centralizat;


2008 - 2013 154

� evitarea deversarilor de agenţi poluanti in emisar;

6.3.1.10 Solul si aerul Obiective specifice :

� realizarea unor impaduriri pe terenri degradate; � introducerea tehnologiilor moderne si practicarea agriculturii ecologice; � eliminarea practiciii de deversare sau depozitare a unor cantitati de substante chimice( pesticide) pe

terenurile arabile si la marginea livezilor; � reducerea gradului de poluare a solului cu reziduri menajere si dejectii din fermele zootehnice; � modernizarea drumurilor – eliminarea contaminarii aerului cu pulberi daunatoare sanatatii populaţiei; � reducerea nivelului de noxe prin aplicarea programului scoaterii din uz a autoturismelor vechi;

6.3.1.11 Zgomotul Obiective specifice :

� Elaborarea unei hotariri a Consiliului Local privind stabilirea nivelului de decibeli admis de legislatia in vigoare si a programului de functionare a discotecilor din oraş

6.3.1.12 Culte religoase Obiective specifice :

�� Perpetuarea tradiţiei multiculturale şi multiconfesionale a zonei;

6.3.1.13 Societatea civilă

Obiective specifice : � Creşterea eficienţei operaţionale în cadrul administraţiei publice locale ; � Dezvoltarea de relaţii parteneriale cu oraşe din UE � Crearea cadrului adecvat desfaşurării acţiunilor de voluntariat � Creşterea participării şi implicării ONG-urilor în procesul decizional privind dezvoltarea socio-

economică a oraşului Flămânzi � Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente

6.3.1.14 Siguranta publică

Obiective specifice : � Înfiinţarea Serviciul pentru Situaţii de Urgenţă la nivelul oraşului Flămânzi ; � Dezvoltarea capacităţii de intervenţie pentru situaţii de urgenţă ; � Creşterea gradului de securitate a cetăţenilor ;

6.3.1.15 Învăţământ , cultură , agrement � Un sistem educaţional modern care să fie întărit prin parteneriate strategice, pentru îmbunătăţirea

calităţii educaţiei şi dezvoltarea personală a oamenilor pregătiţi să facă parte din mediul de afaceri.

Obiective specifice : � Promovarea valorilor culturale autohtone � Reabilitarea centrului cultural, � Reabilitarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi zonelor de protecţie ale acestora cu atenţie

la pericolul pierderii autenticităţii, coerenţei şi, deci a atractivităţii patrimoniului local. � Diversificarea actului cultural � Cuprinderea tuturor copiilor în învăţământul preşcolar � Reabilitarea, modernizarea şi dotarea unităţilor de învatamânt � Crearea de parteneriate între primarie şi sindicate.


2008 - 2013 155

� Înfiinţarea unui campus penru şcoala de arte şi meserii � Construirea unui corp de cladire pentru Liceul Flămânzi � Reabilitarea Grădiniţei de copii nr. 1 � Amenajarea unei săli de sport în incinta Grupului Şcolar Flămânzi . � Revitalizarea şi înfiinţarea de noi baze sportive pentru sportul de sanatate şi agrement �� Sensibilizarea populaţiei pentru valoarea, frumuseţea si potenţialul oraşului istoric.

6.3.1.16 Calitatea vietii in medul urban si diversifcarea economiei locale � structura moderna a sistemului sanitar care să facă faţă nevoilor populaţiei. � un mediu social mai bun care să aibă la bază siguranţa publică, încrederea în serviciile publice şi

promovarea demnităţii umane, a egalităţii şi responsabilităţii sociale .

Obiective specifice : � Îmbunătăţirea dotărilor materiale şi umane prin intermediul cărora se asigură actul medical în Flămânzi � Modernizarea Centrului Medical de Permanenţă Teritorial Flămânzi prin derularea unui proiect în

valoare de 5.000 euro. � Atragerea de medici de specialitate pentru îmbunătăţirea actului medical ; � Îmbunătăţirea componentelor sociale în vederea creşterii calităţii vieţii comunităţii locale � Prevenirea aparitiei fenomenelor şi cazurilor sociale în rândul comunităţii locale � Modernizarea şi îmbunătăţirea bazei tehnico-materiale a serviciilor sociale existente � Dezvoltare de noi servicii sociale � Asigurarea unei asistenţe sociale active adresată grupurilor defavorizate; � Acordarea unor facilităţi la plata impozitelor şi taxelor locale pentru persoanele vârstnice cu venituri

mai mici decât salariul minim pe economie; � Reducerea gradului de risc pentru copii aflaţi în dificultate � Combaterea excluziunii sociale – integrarea socială a populaţiei de etnier rromă; � Reducerea gradului de dependenţă pentru familiile aflate în dificultate – realizarea de campanii în

vederea combaterii violenţei domestice, facilitarea investitorilor în vederea creării de noi locuri de muncă;

� Dezvoltarea infrastructurii şi creşterea calităţii serviciilor de sănătate

CAPITOLUL 7 GRUPURI DE ACŢIUNE LOCALĂ

Dacă până în 2007 nu au fost implementate acţiuni de tip LEADER ,se poate spune că în prezent se identifică o serie de iniţiative în dezvoltarea comunitară precum : Grupuri de Iniţiativă Locală (GIL), micro-regiuni , alte parteneriate de tip LEADER .

Acestea sunt parteneriate între organisme non-guvernamentale (ONG) , administraţia publică locală , biserică , şcoală , cabinete medicale , micro-regiuni etc..

Micro-regiunile spre deosebire de Grupuri de Iniţiativă Locală au personalitate juridică , fiind înregistrate ca asociaţi .

Acţiunile implementate de aceste parteneriate sunt : elaborarea de strategii , analiza şi promovarea mediului rural , înfiinţarea de centre de informare a cetăţenilor , cursuri de instruire a membrilor săi , scrierea proiectelor , renovarea şcolilor , cabinetelor medicale etc.


2008 - 2013 156

CAPITOLUL 8 CREŞTEREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE A PRIMĂRIEI

CREŞTEREA CAPACITĂŢII INSTITUŢIONALE A PRIMĂRIEI ŢINTE PRINCIPALE ŞI INTERVENŢII DE PROIECTE

Programul Operaţional Sectorial “DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII ADMINISTRATIVE”, ca şi cadru

pentru susţinerea modernizării administraţiei publice din România prin intermediul oportunităţilor de finanţare reprezentate de Fondurile Structurale ale UE, propune 4 domenii principale de intervenţie pentru autorităţile locale:

1. Activităţi de susţinere a managementului reformelor; 2. Consolidarea capacităţii de aplicare a management strategic şi a planificării; 3. Raţionalizarea furnizării de servicii locale şi consolidarea managementului de resurse umane; 4. Implementarea monitorizării şi evaluării performanţei în administraţia locală.

Pe baza analizei şi conform celor 4 domenii de intervenţie prezentate mai sus, următoarele ţinte principale şi intervenţii de proiecte sunt destinate consolidării capacităţii instituţionale a oraşului .

Ţintele principale propuse sunt structurate pe trei niveluri diferite (consolidare internă – capacitate de absorbţie – măsuri de implementare a strategiei), dar convergente, cu scopul de a contribui la procesul general de transformare a Primăriei oraşului într-o autoritate publică locală puternică, eficientă şi modernă, capabilă să facă faţă provocărilor şi să maximizeze oportunităţile apărute ca urmare a integrării României în Uniunea Europeană.

De asemenea, aceste ţinte caută să asigure cadrul administrativ şi de proceduri necesar pentru o implementare fără probleme a strategiei, datorită cerinţelor complexe de stabilire a unor structuri operaţionale şi de management puternice, capabile să conducă la îndeplinirea viziunii şi direcţiilor strategice.

1. Îmbunătăţirea comunicării interne şi a furnizării de servicii către cetăţeni; � Crearea unui Birou de Înregistrare, Informare şi Consiliere; � Dezvoltarea unei reţele de puncte de informare la nivelul cartierelor din localitate; � Implicarea crescută a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor privind problemele

locale; � Iniţializarea unei Aplicaţii Soft de Management a Documentelor, ca şi cadru necesar

pentru îmbunătăţirea circuitului documentelor în cadrul instituţiilor; � Crearea unei reţele TIC a oraşului, care va avea legături cu toate instituţiile publice; � Dezvoltarea unei baze de date cu indicatori şi alte date importante, necesare pentru

monitorizarea şi evaluarea progresului privind diferitele intervenţii sectoriale şi activităţi curente ale administraţiei;

2. Capacitate sporită de absorbţie şi de management a Fondurilor Structurale ale Uniunii Europene şi

a altor oportunităţi de finanţare disponibile; � Înfiinţarea unei Unităţi de Implementare a Proiectelor cu roluri şi responsabilităţi

clare, cu proceduri moderne, un nivel adecvat al resurselor,structură de personal potrivită şi cu un nivel de training corespunzător;

� Realizarea unei Evaluări a Nevoilor de Instruire şi derularea unui Program de Instruire adecvat nevoilor identificate şi etapizat;

� Introducerea planificării şi a managementului strategic ca şi practică curentă în cadrul activităţilor generale desfăşurate de administraţia locală;

� Numărul crescut de parteneriate cu autorităţi locale similare, cu societatea civilă şi cu sectorul privat – la nivel regional pentru iniţializarea şi derularea proiectelor de interes public privind utilităţile;

3. Măsuri generale de implementare pentru sprijinirea realizării acţiunilor din cadrul priorităţilor

Strategiei Flamazi – Cadru General 2007 – 2013


2008 - 2013 157

� Stabilirea unui Parteneriat Strategic al oraşului Flămânzi, incluzând Consiliul Local al oraşului Flămânzi , Primăria Flămânzi şi alţi factori interesaţi ca reprezentanţi ai sectorului de afaceri, instituţii descentralizate, asociaţii de cetăţeni şi ONG-uri;

� Crearea unei Unităţi de Implementare a Strategiei la nivelul Primăriei; � Elaborarea unor Programe Operaţionale anuale şi a unor Planuri de Implementare

bazate pe Lista de Acţiuni propuse în Cadrul General; � Stabilirea unui Sistem de Monitorizare a Strategiei şi a unui Plan de Revizuire a

Performanţei şi monitorizarea, evaluarea, măsurarea cu regularitate a stadiului de realizare a direcţiilor Strategiei şi publicărea rezultatelor.

Administraţie orientată spre clienţi & Comunicarea cu cetăţenii Secretariatul primăriei reprezintă punctul central de informare care oferă diverse informaţii şi

redirecţionează cererile. Datorită localizării secretariatului şi, de asemenea, informaţiilor pe care le oferă, acesta joacă rolul unui “Birou de informaţii”.

Audienţele Primarului se ţin în fiecare luni, de la 10.00 la 12.00 a.m. Datorită unei participări reduse a cetăţenilor la şedinţele lunare ale Consiliului Local, executivul

organizează regulat întâlniri cu cetăţenii în diverse locaţii. Întâlnirile sunt axate pe probleme locale specifice. În acelaşi timp, consilierii locali acordă audienţe publice în diferite locaţii din vecinătate. Participarea cetăţenilor la probleme administrative comunitare poate fi apreciată ca fiind limitată, iar întâlnirile şi audienţele actuale din cadrul cartierelor poate reprezenta un cadru adecvat de iniţiere a unui proces de consultare corespunzător şi de creştere a implicării în activităţi precum: soluţii şi intervenţii noi, participarea la elaborarea bugetului local pentru anii următori.

Presa este slab reprezentată, având de obicei corespondenţi ce vin din Botoşani În acest caz, primarul însuşi are ca responsabilitate dezvoltarea relaţiilor cu mass-media.

Informarea publică se realizează de obicei cu ajutorul unor afişe şi anunţuri expuse în două locaţii diferite.

Oraşul şi-a lansat recent propriul site, www.primăriaflămânzi.ro, un punct de pornire benefic dar care necesită îmbunătăţiri prin introducerea unor formulare şi proceduri electronice, actualizarea specifică, realizarea prezentării în mai multe limbi de circulaţie europeană etc. Este de reţinut nevoia de a dezvolta şi moderniza noi căi de informare şi comunicare cu cetăţenii, şi în special de a asigura pătrunderea informaţiei în toate zonele municipiului, inclusiv în cele rurale.

Date de contact :

Primăria oraşului Flămânzi , judeţul Botoşani

str. Principala nr.1 , 717155

telefon : 0231 552 727 si 0231 552 351

fax : 0231 552 626

email : contact@primăriaflămânzi.ro

primar@primăriaflămânzi.ro

viceprimar@primăriaflămânzi.ro

Sisteme TIC şi Proceduri Interne Sectorul TIC din cadrul Primăriei s-a dezvoltat mult în ultimul timp. Există acces la Internet ,

problemele care apar sunt însă legate de cunoştinţele insuficiente ale utilizatorilor. Acest fapt limitează utilizarea calculatorului doar la editarea de texte şi/sau pentru calcule de bază. Aplicaţiile software existente sunt legate de colectarea taxelor, contabilitate, salarii, inventar şi Legea 416 – venitul minim garantat.

Pe parcursul elaborării strategiei s-a observat o lipsă de informare în diverse domenii. Acest aspect se întâlneşte la mai multe autorităţi locale din România, dar se poate transforma într-o

problemă pentru activităţi importante ca: planificarea strategică la nivel judeţean şi regional, elaborarea intervenţiilor specifice şi a planurilor operaţionale, realizarea cererilor de proiecte, monitorizarea şi evaluarea, etc.


2008 - 2013 158

Training

Nu s-a dezvoltat o cultură pentru formarea profesională continuă a funcţionarilor publici. Deşi unii dintre ei participă la diferite training-uri, nivelul cunoştinţelor şi al experienţei este încă scăzut, în domenii precum: Managementul Ciclului de Proiect, Planificarea Strategică, Monitorizare şi Evaluare, Tehnici moderne de alocare a bugetului etc.

Proiecte finanţate de către donori Experienţa pozitivă obţinută de Primărie până în prezent reprezintă un bun punct de pornire, dar pentru

a atinge un nivel adecvat de absorbţie şi de management este nevoie urgent de adoptarea unor măsuri organizatorice.

Până în prezent, nu s-a înfiinţat un departament axat pe identificarea oportunităţilor potenţiale de finanţare, elaborarea cererilor de finanţare şi a managementului de proiect.

În absenţa unei pregătiri adecvate, a unei planificări strategice şi a investiţiilor în domeniul consolidării capacităţii instituţionale, în curând, datorită complexităţii Programelor Fondurilor Structurale ale UE, a volumului de activităţi solicitate pentru accesarea acestora, a nivelului de informaţii care vor trebui procesate, şi al cunoştinţelor şi expertizei care le condiţionează, este posibil ca Primăria să se găsească în situaţia de a se confrunta cu diferite probleme în acest domeniu.

8.1 MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE Pentru desfasurarea activităţilor in cele mai bune condiţii cu obtinerea performantelor aşteptate de către conducerea oraşului , este necesar a se aplica un management modern al resurselor umane . In acest sens se va face o evaluare a situaţiei existente privind personalul cât şi o inventariere a activităţilor specifice care trebuiesc realizate . Dimensionarea personalului funcţie de necesităţi corelat cu nivelul de instruire a acestuia sunt elemente de bază pentru asigurarea îndeplinrii obiectivelor propuse . Autorităţile locale au obligaţia asigurării periodice a instruirii/pregătirii personalului.

Realizarea obiectivelor strategice şi a programului de implementare propus trebuie să se sprijine pe participarea întregului personal care lucrează în sfera serviciilor comunitare de utilităţi publice şi pe pregătirea continuă a acestora.

Adaptarea legislaţiei româneşti din domeniul serviciilor publice la directivele UE, dezvoltarea continuă a tehnicii şi tehnologiilor, necesitatea promovării unui management modern şi performant constituie, în principal, câteva motivaţii de schimbare a opticii angajatorilor de a privi pregătirea profesională ca un cost, care trebuie minimalizat, într-o investiţie cu rezultate pe termen lung. Legislaţia actuală, Legea nr.53/2003- Codul Muncii, Legea nr.188/1999 – Statutul funcţionarului public , stipulează obligativitatea angajatorului de a asigura accesul periodic al angajaţilor la formare profesională.

• Principiile strategice de formare continuă a personalului: � adaptare şi flexibilitate – posibilitatea de acoperire în orice moment a necesităţilor

de formare impuse; � transparenţă – evaluarea transparentă a situaţiei reale, a costurilor şi a eficienţei

formării continue a personalului; � actualizare periodică – actvităţi repetative de analiză a necesităţilor de formare şi

ale acţiunilor întreprinse în scopul instruirii / pregătirii profesionale; � consultarea beneficiarului – implicarea directă a benficiarilor în fundamentarea

strategiei de perfecţionare; � accesibilitate – asigurarea accesului angajaţilor la programele de formare, în raport

cu nevoile specifice, cu preocupările şi planurile proprii de carieră. • Modalităţi de cuprindere şi acoperire integrală a nevoilor de formare.

Conform Codului Muncii, programul de formare profesională este parte integrantă a Contractului Individual de Muncă. Problema pregătirii profesionale trebuie să fie inclusă în sarcinile contractuale pentru toţi operatorii de servicii – în cazul contractelor de delegare de gestiune – şi va fi monitorizată ca şi indicator de performanţă.


2008 - 2013 159

Pentru materializarea programelor de pregătire sunt necesare:

� asigurarea şi finanţarea bazei materiale, prin alocarea în bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiilor implicate a unui procent de 0,5% din fondul anual de salarii;

� organizarea, de către patronate şi asociaţiile profesionale, a unor programe de pregătire şi perfecţionare, precum şi asigurarea spaţiilor şi dotărilor necesare;

� organizarea cursurilor de pregătire post-universitare pentru manageri. Conform legii, principalele forme de pregătire profesională ce trebuie promovate sunt:

� programe de formare specializată; � programe de specializare post-universitară; � programe de perfecţionare de scurtă durată; � programe / proiecte cu finanţare UE; � programe de formare în domeniul integrării europene; � seminarii şi conferinţe; � stagii de pregătire / specializare în ţară şi străinătate.

Formatorii principali, responsabili cu organizarea continuă a perfecţionării personalului , atât la nivel central, cât şi local, sunt:

� instituţiile guvernamentale ( ex.: INA , CRFCAPL , etc); � instituţiile de învăţământ superior ; � instituţiile şi organizaţiile europene; � organizaţiile neguvernamentale.

8.2 UNITĂŢI DE COORDONARE Îmbunătăţirea politicelor de personal şi de conducere urmăreşte:

� Îmbunătăţirea colaborării dintre birourile şi compartimentele primăriei. � Practicarea unui management modern şi a unui stil de conducere participativ.

8.3 LEGISLATIE ŞI REGULAMENTE Cadru legislativ

Auditul oraşului Flămânzi respectă şi se conformează în desfăşurarea sa cu documentele legislative şi de

politica de dezvoltare , reper atât la nivel european şi naţional cât şi la nivel regional /judeţean /local . Dezvoltarea pe termen mediu şi lung a oraşului Flămânzi trebuie să fie în contextul geo-strategic ,

instituţional ,administrativ , economic , social şi cultural european , iar obiectivele şi priorităţile trebuie construite în conformitte deplină cu Strategia de la Lisabona (revizuită) a Uniunii Europene , cu Planurile şi strategiile de dezvoltare ale României , ale regiunii Nord-Est , ale judeţului Botoşani .

Viziunea de dezvoltare a oraşului Flămânzi trebuie să înglobeze materializarea în timp a unor politici benefice comunităţii locale şi cetăţenilor ei .

In acest context , oraşului Flămânzi trebuie să se dezvolte ca un oraş european , cu standarde de calitate aferente fiecărui domeniu cheie , dar şi să se integreze la nivel judeţean .

In anexa nr. 5 se prezintă reglementările relevante şi legislaţia europeană şi naţională specifică .

Legislaţia privind procesul evaluării de mediu Evaluarea strategică de mediu pentru planuri şi programe

Evaluarea de mediu pentru planuri şi programe este reglementată de Directiva 2001/42/EC referitoare

la evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului (Directiva SEA) care a fost transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru anumite planuri si programe. H.G.nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participării publicului la elaborarea anumitor planuri şi programme a transpus Directiva 2003/35/EC privind participarea publică la


2008 - 2013 160

elaborarea unor planuri şi programe cu consecinţe asupra mediului şi pentru amendarea prevederilor privind participarea publică şi accesul la justiţie.

Directiva SEA defineşte "evaluarea strategică de mediu" ca şi procedură ce presupune următoarele sarcini:

� Elaborarea unui Raport de mediu privind efectele semnificative posibile ale planului/programului schiţă; � Realizare de consultări asupra planului/programului schiţă şi a Raportului de mediu însoţitor; � Luarea în considerare a Raportului de mediu şi a rezultatelor consultărilor în procesul decizional; şi � Furnizarea de informaţii la adoptarea planului/programului şi prezentarea modului în care evaluarea de

mediu a fost luată în considerare . Pe baza acestor linii directoare emise de către UE, şi în particular pe baza Manualului privind SEA pentru politica de coeziune, 2007-2013, procesul SEA cuprinde următoarele sarcini:

� Determinărea aspectelor cheie ce vor fi luate în considerare pe durata elaborării documentului de programare;

� Analiza contextului de mediu a zonei afectate şi a tendinţelor viitoare posibile, în cazul în care documentul de programare nu este implementat;

� Identificarea unui set relevant de obiective şi priorităţi specifice de dezvoltare; � Identificarea măsurilor optime ce vor face posibilă realizarea obiectivelor identificate; � Elaborarea unui sistem corespunzător de monitorizare şi management; � Asigurarea de consultaţii timpurii şi eficiente cu autorităţile şi publicul implicat, inclusiv cetăţeni şi

grupuri organizate de acţionari; � Informarea factorilor decisivi cu privire la documentul de programare şi impactele sale posibile; � Notificarea autorităţilor relevante şi a publicului cu privire la documentul de programare final şi la

motivele adoptării acestuia.

Evaluarea impactului proiectelor asupra mediului

Directiva Consiliului 85/337/EEC (amendată de Directiva 97/11/EC şi 2003/35/EC), privind evaluarea efectelor anumitor proiecte private şi publice asupra mediului (Directiva EIA) a fost transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 918/2002 (modificată prin HG nr.1705/2005) privind procedura cadru pentru evaluarea impactului asupra mediului şi pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri.

Potrivit legislaţiei româneşti, orice realizare a unei noi facilităţi sau modificare a uneia existente necesită aprobarea unui studiu de impact asupra mediului (SIM) înainte de avizul de mediu (acord de mediu) iar autorizaţia de operare (autorizaţia de mediu) este furnizată de Agenţia Locală de Protecţie a Mediului (APML).

H.G. nr. 918/2002 are în vedere o listă de proiecte pentru care este obligatorie elaborarea unui SIM şi o listă de proiecte pentru care cerinţa referitoare la SIM trebuie stabilită de către APM locală sau APM regională, pe baza unor criterii de selectare .

8.4 STRATEGII , POLITICI , PLANURI

Realizarea obiectivelor stabilite are în vedere implementarea proiectelor de investiţii prevăzute în portofoliul de proiecte propuse pentru oraşul Flămânzi, având ca surse de finanţare fonduri europene accesabile prin diferite programe derulate la nivel naţional . Strategia locală trebuie să fie compatibilă cu celelalte strategii elaborate şi aprobate la nivel judeţean şi regional .Această strategie trebuie supusă procedurii evaluarii de mediu ( SEA) in conformitate cu prevederile HG 1076/2004 , la Agenţia pentru Protectia Mediului Botoşani.

Un rol important in dezvoltarea viitoare a oraşului il are realizarea unui Plan integrat de dezvoltare urbană pe termen mediu sau lung, având ca scop regenerarea arealului urban (”zone de acţiune urbană”2), clar delimitate spaţial în cadrul oraşului.


2008 - 2013 161

Implementarea acestui plan integrat va avea impact atât asupra dezvoltării de ansamblu a oraşului, cât şi a zonei înconjurătoare.

Acest plan integrat va fi implementat prin proiecte de reabilitare a infrastructurii urbane degradate, de dezvoltare a activităţilor antreprenoriale pentru ocuparea forţei de muncă, precum şi acţiuni de reabilitare a infrastructurii sociale şi îmbunătăţirea serviciilor sociale. În acest context, planul integrat de dezvoltare şi regenerare urbană va contribui la creşterea rolului economic şi social al oraşului, pentru o dezvoltare mai echilibrată a regiunii, în concordanţă cu obiectivele Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Regională şi Cadrului Naţional Strategic de Referinţă, precum şi cu Orientările Strategice Comunitare pentru actuala perioadă de programare 2007-2013.

Astfel, în cadrul POR Axe 1 se vor finanţa, pe baza unor planuri integrate de dezvoltare, proiecte promovate de poli de dezvoltare urbană - constituiţi din oraşe cu peste 10.000 locuitori.

În cazul oraşului Flămânzi ca pol de dezvoltare urbană, Planul integrat de dezvoltare urbană este un document de planificare a dezvoltării de mai mică anvergură, fiind limitat la zona de acţiune urbană identificată.

Planul integrat de dezvoltare urbană va fi alcatuit din proiectele individuale ce vor fi finanţate prin intermediul Axei prioritare 1, domeniul major de intervenţie 1.1 al POR vizand următoarele tipuri de operaţiuni şi activităţi eligibile:

a) reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban:

- infrastructura publică urbană - transport şi mobilitatea populaţiei - patrimoniu cultural mondial (UNESCO), naţional şi local, din mediul urban,

precum şi infrastructura pentru activităţi culturale b) dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri; c) reabilitarea infrastructurii sociale, inclusiv a locuinţelor sociale şi îmbunătăţirea serviciilor

sociale. Planul integrat va cuprinde minim două proiecte din categorii diferite de operaţiuni, dintre care

unul trebuie să privească obligatoriu reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban

Programe finantate prin Fonduri Europene . Programul de formare profesionala Leonardo da Vinci - apel pentru propuneri faza a-II-a (fara termen limita)

Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric (fara termen limita)

Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata (fara termen limita)

Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc (fara termen limita)

PO DCA - Elaborarea unor programe postuniversitare de dezvoltare manageriala a personalului cu functii de conducere din administratia publica (fara termen limita)

PO DCA - Module de pregatire in domenii ca achizitiile publice, ECDL, limbi straine, dezvoltarea de proiecte, licitarea si managementul proiectelor, etc. (fara termen limita)

POR 2007-2013 - DMI 2.1 „Reabilitarea si modernizarea retelei de drumuri judetene, strazi urbane – inclusiv constructia / reabilitarea soselelor de centura” (fara termen limita)

POR 2007-2013 - DMI 3.1 "Reabilitarea /modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de


2008 - 2013 162

sanatate" (fara termen limita)

POR 2007-2013 - DMI 3.2 "Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea si echiparea infrastructurii serviciilor sociale" (fara termen limita)

POR 2007-2013 - DMI 3.3 „Imbunatatirea dotarii cu echipamente a bazelor operationale pentru interventii in situatii de urgenta” (fara termen limita)

POR 2007-2013 - DMI 3.4 "Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea si echiparea infrastructurii educationale preuniversitare, universitare si a infrastructurii pentru formare profesionala continua" (fara termen limita)

POR 2007-2013 - DMI 4.1 "Dezvoltarea durabila a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanta regionala si locala" (fara termen limita)

POR 2007-2013 - DMI 4.2 "Reabilitarea siturilor industriale poluate si neutilizate si pregatirea pentru noi activitati" (fara termen limita)

POR 2007-2013 - DMI 5.1 "Restaurarea si valorificarea durabila a patrimoniului cultural, precum si crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe" (fara termen limita)

POR 2007-2013 - DMI 5.2 "Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale si cresterea calitatii serviciilor turistice" (fara termen limita)

POS CCE - Operatiunea 2.3.1 "Sprijin pentru start-up-urile si spin-off-urile inovative" (fara termen limita)

Programul de Actiune Comunitara pentru Combaterea Excluziunii Sociale 2002-2006 (fara termen limita)

Reabilitarea zonelor poluate istoric (fara termen limita)

Reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana pentru atingerea tintelor de eficienta energetica in localitatile cele mai afectate de poluare (fara termen limita)

Socrates prioritatea -COMENIUS Invatamant preuniversitar (fara termen limita)

Socrates prioritatea ERASMUS- Invatamant superior (fara termen limita)

Socrates prioritatea-GRUNDTVIG- Educatie pentru adulti si alte cai educationale (fara termen limita)

Socrates- Vizite pregatitoare (fara termen limita)

“Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii” (fara termen limita)

Acces la educatie si formare profesionala initiala de calitate (30-09-2008)

Calitate in FPC (30-09-2008)

Dezvoltarea resurselor umane din educatie si formare (30-09-2008)

Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii (30-09-2008)

Programe doctorale si postdoctorale in sprijinul cercetarii (30-09-2008)

Tranzitia de la scoala la viata activa (30-09-2008)

Programe finantate de Guvernul Romaniei

Programul de crestere a competitivitatii produselor industriale (fara termen limita)

Programul national de sprijinire a intreprinderilor mici si mijlocii in dezvoltarea exportului (fara termen limita)


2008 - 2013 163

Programul pentru sustinerea accesului microintreprinderilor si intreprinderilor mici la servicii de instruire si consultanta (fara termen limita)

Programul pentru sustinerea investitiilor realizate de catre intreprinderi nou infiintate si microintreprinderi, precum si a investitiilor de modernizare/retehnologizare a IMM (fara termen limita)

Programul privind sprijinirea producatorilor agricoli pentru achizitionarea de utilaje noi (fara termen limita)

Programului national pentru sustinerea mestesugurilor si artizanatului (fara termen limita)

CAPITOLUL 9 PROBLEME FINANCIARE

� Gestionarea mai eficientă a banului public prin introducerea unor instrumente şi proceduri care să asigure un control riguros.

� Creşterea veniturilor prin dezvoltarea economică a oraşului; � Elaborarea de proiecte şi programe cu finanţare nerambursabilă, care vor atrage fonduri importante şi

sprijin logistic în realizarea obiectivelor strategice; � Fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe baze moderne: note de fundamentare, program

multianual de investiţii, program anual de achiziţii publice,evidenţa exactă a angajamentelor bugetare şi legale,elaborare cash- flow , elaborarea bugetelor anuale şi multianuale;

� Cheltuirea eficientă a veniturilor pe baza unor programe , proiecte şi acţiuni; � Stabilirea unei liste de priorităţi anuale din totalitatea obiectivelor de investiţii şi acţiunilor economico-

sociale prin consultarea cetăţenilor şi consilierilor locali;

CAPITOLUL 10 MANAGEMENTUL INFORMAŢIILOR

Priorităţi în managementul informaţiilor : � Corelarea şi integrarea bazelor de date din instituţie ; � Analiza nevoilor în domeniul software; � Stabilirea unui sistem flexibil de schimb de informaţii între administraţia publică locală şi organismele

judeţene şi centrale , � Introducerea parolelor pe calculatoarele care procesează date şi informaţii în scopul securizării acestora

. � Aplicarea legislaţiei privind diseminarea informaţiilor publice .


2008 - 2013 164

Capitolul 11 SISTEMUL DE IMPLEMENTARE

Implementarea strategiei se realizează printr-un plan de implementare ,care conţine acţiunile şi măsurile ce trebuiesc întreprinse de către autorităţile locale şi ceilalţi factori implicaţi pentru atingerea ţintelor şi obiectivelor stabilite.

Planul de implementare a strategiei este prezentat sub formă tabelară în continuare .


2008 - 2013 165

Plan de implementare

Domeniul /activitatea Obiective strategice Acţiuni/Măsuri Termen 1.1.1 Crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabila a sectorului productiv.

2008-2013.

1.1.2 Valorificarea potenţialului tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor şi aplicarea acestuia în sectorul public şi privat .

2008-2013

1.1.3 Dezvoltarea sectorului agro-alimentar şi forestier.

2008-2013

1.1.4 Stimularea formării de parteneriate. 2008-2013

1.1.5 Dezvoltarea afacerilor prin crearea de locaţii specifice şi promovarea produselor industriale şi a serviciilor pe pieţele interne.

2008-2013

1.1.6 Sprijinirea intreprinzătorilor locali în iniţierea sau dezvoltarea afacerilor.

2008-2013

1.1 Creşterea competitivităţii oraşului ca locaţie pentru afaceri. 1.2 Creşterea rolului economic şi social al centrului urban , printr-o abordare policentrică , pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrată a regiunii .

1.1.7 Dezvoltarea activităţilor comerciale . 2008-2013

1.2.1 Îmbunătăţirea capitalului uman prin sprijinirea acestora în vederea adaptării la context.

2008-2013

1.2.2 Management corespunzător forţei de muncă.

2008-2013

1.2.3 Dezvoltarea activităţilor economice - creşterea numărului locurilor de muncă.

2008-2013

1. Regenerarea mediului de afaceri şi creşterea economică

1.2 Creşterea competitivităţii oraşului ca locaţie pentru afaceri./ Scăderea şomajului şi mai ales a celui pe termen lung.

1.2.4 Promovarea incluziunii sociale la nivelul oraşului Flămânzi.

2008-2013

2.1.1 Asigurarea unui serviciu de transport public orientat către nevoile tuturor membrilor comunităţii locale

2008-2013 2..Transportul şi modernizarea infrastucturii

2.1 Creşterea rolului economic şi social al centrului urban , printr-o abordare policentrică , pentru a stimula o dezvoltare mai echilibrată a regiunii / Îmbunătăţirea şi modernizarea infrastructurii de transport, incluzând reabilitarea şi modernizarea drumurilor şi a infrastructurii de transport .

2.1.2 O infrastructură de drumuri modernizată care să deservească nevoile curente ale populaţiei şi activităţilor economice

2008-2013

3.Turismul 3.1 Creşterea contribuţiei turismului în dezvoltarea oraşului .

3.1.1 Reabilitarea şi conservarea capitalului turistic

Începând cu anul 2007


2008 - 2013 166

3.1.2 Creşterea atractivităţii zonei pentru încurajarea activităţilor turistice

2007-2013

4.1.1 Dezvoltarea unei oferte educaţionale care să corespundă nevoilor elevilor , ocupaţiilor şi cerinţelor de competenţe apărute în judeţ şi în Regiunea 1 NE.

2008-2013

4.1.2 Creşterea calităţii educaţiei prin oferirea de oportunităţi de dezvoltare în carieră a cadrelor didactice

2008-2013

4.1.3 Intărirea colaborării cu familia şi comunitatea locală , realizarea de parteneriate

2008-2013

4.1.4 Creşterea ofertei de activităţi extracurriculare cu implicarea părinţilor şi comunităţii locale în derularea acestor activităţi

2008-2013

4.Educaţia

4.1 Creşterea calităţii infrastructurii sociale a oraşului / Un sistem educaţional modern care să fie întărit prin parteneriate strategice, pentru îmbunătăţirea calităţii educaţiei şi dezvoltarea personală a oamenilor pregătiţi să facă parte din mediul de afaceri.

4.1.5 Conservarea patrimoniului cultural al zonei.

2008-2013

5.1.1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate

2008-2013

5.1.2 Îmbunătăţirea serviciilor de asistenţă medicală

2008-2013

5. Sănătatea 5.1 Creşterea calităţii infrastructurii sociale a oraşului / O structură modernă a sistemului sanitar care să facă faţă nevoilor populaţiei. . 5.1.3 Educarea populaţiei cu privire la

accesarea serviciilor medicale pentru prevenţia şi promovarea unui mod de viaţă sanatos

2008-2013

6.1.1 Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii de asistenţă socială şi comunitară pentru populaţia oraşului.

2008-2013 6. Servicii sociale 6.1 Creşterea calităţii infrastructurii sociale a oraşului

6.1.2 Întărirea legăturilor interinstituţionale şi cele cu societatea civilă , ONG şi semnarea de parteneriate publice –private

2008-2013

7.1.1 Reducerea impactului produs de deversarea apelor menajere neepurate şi insuficient epurate

2008- 2018 7 Mediu sustenabil 7.1 Imbunătăţirea accesibilităţii oraşului şi a legăturilor lui cu mediul înconjurător / Asigurarea unui mediu durabil pentru cetăţenii noştri.

7.1.2 Conservarea calităţii surselor de apă subterane şi de suprafaţă prin eliminarea pericolelor de poluare

2008-2013


2008 - 2013 167

7.1.3 Reducerea numărului de situri contaminate istoric

2008-2013

7.1.4 Închiderea spaţiilor de depozitare deşeuri existente şi ecologizarea zonei

2008-2013 Termen ţinta

pentru închidere

16.07.2009 7.1.5 Conservarea diversităţii biologice, a habitatelor naturale şi a speciilor de floră şi de faună .

2008-2013

7.1.6 Asigurarea managementului eficient al ariilor protejate

2008-2013

7.1.7 Protejarea mediului contra poluării luminoase

2008-2013

7.1.8 Reducerea efectelor schimbărilor climaterice şi reducerea emisiilor de agenţi poluanţi

2008-2013

7.1.9 Dezvoltarea şi menţinerea spaţiilor verzi din oraş

2008-2013

7.2.1 Dezvoltarea durabilă a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare la un nivel compatibil cu cerinţele standardelor naţionale şi europene

2008-2013-extindere

până in 2018

7.2.2 Asigurarea accesibilităţii nediscrimanatoriu al tuturor membrilor comunităţii locale la facilităţiile specifice domeniului apei şi apei uzate , la tarife accesibile

2018

7.2.3 Asigurarea calităţii apei destinate consumului uman în toate aglomerările umane ale oraşului Flămânzi


2015 7.2.4 Asigurarea comunităţii locale cu facilităţi privind colectarea şi epurarea apelor uzate


2018

7.2 Imbunătăţirea accesibilităţii oraşului şi a legăturilor lui cu mediul înconjurător

7.2.5 Asigurarea accesibilităţii nediscrimanatorie a populaţiei oraşului Flămânzi la un serviciu de salubrizare modern şi eficient , la tarife acceptabile.

2008-2013


2008 - 2013 168

7.3.1 Asigurarea unui management performant de gestionare al deşeurilor municipale

2008-2013

7.3.2 Asigurarea unui aspect salubru al domeniului public

2008-2013

7.3.3 Dezvoltarea serviciului de iluminat public destinat satisfacerii cerinţelor de utilitate publică ale comunităţii locale

2008-2013

7.3.4 Asigurarea accesibilităţii populaţiei la resurse energetice pentru încălzire , identificarea şi adoptarea soluţiilor optime specifice fiecărei localităţi

2008-2013

7.3.5 Management durabil al inundaţiilor în zonele expuse la risc

2008-2013

7.3.6 Respectarea regulilor de folosire durabilă a terenurilor din planul de urbanism general

permanent


2008 - 2013 169

CAPITOLUL 12 ANEXE

Anexa nr. 1 : Reţeaua de aducţiune existenţa şi extînsă -magistrala aferentă ;

Anexa nr. 2 : Sistemul de alimentare cu apă ;

- Anexa nr. 2a : Harta privind alimentarea cu apă şi tronsoanele de aducţiune propuse pentru judeţul Botoşani -zona Flămânzi ; - Anexa nr. 2 b :Varianta propusă pentru alimentarea cu apă a zonei Flămânzi –alimentare din staţia de tratare Cătămărăşti ; Anexa nr. 3 : Harta cu locaţia staţiei de epurare Flămânzi –propusă conform Master Plan ;

Anexa nr. 4 : Sistem de transfer deşeuri –opţiunea depozit judeţean Stăuceni ;

Anexa nr. 5 : Legislaţie specifică şi reglementări relevante ;

Anexa nr. 6 : Portofoliul de proiecte de investiţii propuse şi aflate în derulare - oraşul FLĂMÂNZI 2008-2020 ; Anexa nr. 7 : Consultarea populaţiei – Chestionar ;

Anexa nr. 8 : Fişe de proiect .


2008 - 2013 170

Anexa nr. 1 Reţeaua de aducţiune existenţa şi extînsă -magistrala aferentă - zonele colorate –unităţi administrativ-teritoriale care deţin sisteme de alimentare cu apă în sistem centralizat


2008 - 2013 171

Anexa nr. 1a


2008 - 2013 172

Anexa nr. 2 Anexa nr. 2a Harta privind alimentarea cu apă şi tronsoanele de aducţiune propuse pentru judeţul

Botoşani -zona Flămânzi


2008 - 2013 173

Anexa nr. 2 b Varianta propusă pentru alimentarea cu apă a zonei Flămânzi –alimentare din staţia de tratare Cătămărăşti


2008 - 2013 174

Anexa nr.3 Harta cu locaţia staţiei de epurare Flămânzi –propusă conform Master Plan

LEGENDA :

Alimentare cu apă

Comune cu epurare centralizată

Conducte aducţiune apă

Zone de cerinţă

Brehui

Joldesti (Vorona)

Tudor

Curte

Cosu

Copălău

Flămân

Tocileni Cercheje

Draxini

Cor

PS Buzeni

Cod locaţie


2008 - 2013 175

Anexa nr. 4 Sistem de transfer deşeuri –opţiunea depozit judeţean Stauceni

ZONA I –– STAŢIA DE TRANSFER - Flămânzi


2008 - 2013 176

Anexa nr. 5 LEGISLAŢIE SPECIFICĂ ŞI REGLEMENTĂRI RELEVANTE

Legislaţie specifică şi reglementări relevante comunitare

� Strategia de la Lisabona ; � Agenda Socială 2005-2010 ; � Agenda 21 ; � Cartea Alba în domeniul Politicii Europene de transporturi ; � Politica de coeziune în sprijinul creşterii economice şi al locurilor de muncă – Orientări strategice

comunitare pentru perioada 2007-2013 ; � Memorandum asupra învăţării permanente 2000 ; � Strategia Europeană de Ocupare ; � Programul Tineri în Acţiune 2007-2013 ; � Noua Strategie de Sănătate a Comunităţii Europene ; � Programul de Acţiuni al Comunităţii Europene în domeniul sănătăţii şi protecţiei consumatorului

2007-2013 ; � Adenda Socială 2005-2010 ; � Cartea Social Europeană Revizuită ; � Cartea Drepturilor Fundamentale în Uniunea Europeană ; � Declaraţia Universală a Drepturilor Copilului ; � Directiva pentru Tratament Egal ; � Directiva pentru Securitate Socială ; � Directiva Ocupaţională pentru Securitatea Socială ; � Strategia Europeană de Ocupare ; � European Charter of Local Self-Government ; � Al treilea raport de Coeziune –Un nou parteneriat pentru coeziune,2004 ; � Regulamentul Consiliului Comunuităţii Europene nr.1260/1999 privind prevederile generale ale

Fondurilor Structurale ; � Ghidul Comisiei Europene pentru elaborarea Planurilor şi Documenelor de Programare pentu

Fondurile Structurale (Vademecum for Structural Funds Plans and Programming Documents) ; � Comunicarea Comisiei COM (2003)110 final ,privind orientările indicative pentru Ţările Candidate ; � Regulamentul Consiliului Comunităţii Europene nr 1685/2000 privind reguli detaliate pentru

implementarea Regulamentului 1260/1999 în ceea ce priveşte eligibilitatea cheltuielilor aferente operaţiunilor co-finanţate de către Fondurile Structurale ;

� Regulamentul Consiliului Comunităţii Europene nr.1783/1999 privind Fondul European de Dezoltare Regională ;

� Regulamentul Consiliului Comunităţii Europene nr.1784/1999 privind Fondul Social European ; � Proiectele de regulamente comunitare privind managementul Fondurilor Structurale şi de Coeziune

în perioada 2007-2013 ; � Proiectul Regulamentului Parlamentului European şi Consiliului UE pentru Fondul Social European

; � Proiectul Regulamentului Parlamentului European şi Consiliului UE pentru Fondul European de

Dezvoltare Regională ; � Proiectul Regulamentului Parlamentului European ăi Consiliului UE pentru Fondul Social European


2008 - 2013 177

Legislaţie specifică şi reglementări relevante - naţională

� Tratatul de Aderare al României şi Bulgariei la Uniunea Europeană -2005 ; � Planul Naţional de Dezvoltare 2004-2006 şi 2007-2013 ; � Primul Document Consulativ pentru PND 2007-2013 ; � Al Doilea Document Consultativ PND 2007-2013 ; � Al Treilea Document Consultativ pentru PND 2007-2013 ; � Programarea financiară indicativă PND 2007-2013 ; � Programul de guvernare 2005-2008 ; � Programele Operaţional Sectoriale ; � Programul Operaţional Regional ; � Strategia de Dezvoltare a Regiunii 1 NE 2007-2013 ;

Legislaţia actuală care reglementează domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice defineşte rolul şi responsabilităţile Guvernului, ale autorităţilor administraţiei publice locale şi ale operatorilor cu privire la furnizarea/prestarea serviciilor comunitare de utilităţi publice şi clarifică competentele şi atribuţiile ce revin fiecărui factor implicat în realizarea acesteia.

Odată cu integrarea în Uniunea Europeană, acest cadru de reglementare este în curs de revizuire şi aliniere la conceptele şi principiile europene privind serviciile de utilitate şi interes public definite în Cartea Albă a Serviciilor Publice de Interes General, document aflat în dezbaterea membrilor Uniunii Europene. Legislaţia din domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice realizează armonizarea cu aquis - ul comunitar prin:

� descentralizarea serviciilor publice şi creşterea responsabilităţilor autorităţilor locale cu privire la calitatea serviciilor asigurate populaţiei.

� extinderea sistemelor centralizate pentru serviciile de baza (alimentare cu apă, canalizare, salubrizare) şi creşterea gradului de acces al populaţiei la aceste servicii

� redefinirea conceptelor şi mecanismelor de protecţie socială a segmentelor defavorizate ale populaţiei şi reconsiderarea raportului preţ/calitate

� promovarea principiilor economiei de piaţă şi reducerea gradului de monopol � atragerea capitalului privat în finanţarea investiţiilor din domeniul infrastructurii locale � instituţionalizarea creditului local şi extinderea contribuţiei acestuia la finanţarea serviciilor

comunitare

Legislaţia din domeniul serviciilor comunitare de utilităţi publice � Hotărârea nr. 246 din 16 februarie 2006 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind accelerarea

dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi publice; � Legea nr. 51 din 8 martie 2006 a serviciilor comunitare de utilităţi publice; � Ordinul nr. 20 din 12 februarie 2003 pentru aprobarea Metodologiei de soluţionare a

neînţelegerilor precontractuale privind furnizarea/prestarea serviciilor publice de gospodărie comunală;

� Ordinul nr. 140 din 3 februarie 2003 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea licenţelor şi a autorizaţiilor în sectorul serviciilor publice de gospodărie comunală, condiţiile de suspendare, de retragere sau de modificare a acestora.

Cadrul legislativ pentru organizarea ,conducerea si administrarea serviciului public de alimentare cu apă si

de canalizare

� Legea nr.241/2006 a Serviciului de alimentare cu apa si canalizare


2008 - 2013 178

� Ordinul nr.65 din 28 februarie 2007 privind aprobarea Metodologiei de stabilire ,ajustare sau modificare a preturilor /tarifelor pentru serviciile publice de alimentare cu apă şi de canalizare ;

� Ordinul nr.88/2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare ;

� Ordinul nr.89/2007 pentru aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare ;

� Ordinul nr.90/2007 pentru aprobarea Contractului-cadru de furnizare/prestare a serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare ;

� Directiva Consiliului European nr. 98/83/EC privind calitatea apei destinate consumului uman Această directivă a fost transpusă în legislaţia românească prin Legea nr. 311/2004 ce amendează Legea nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile şi H.G. nr. 974/2004 pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile

� Directiva Consiliului European nr. 91/271/EEC cu privire la tratarea apelor uzate urbane (aşa cum este amendată prin Directiva Comisiei Europene nr. 98/15/EC).

Această directivă a fost deja complet transpusă în legislaţia romanească prin : Hotărârea de Guvern (H.G.) nr.352/2005 amendată prin Hotărârea de Guvern nr. 188/2002 pentru aprobarea anumitor norme referitoare la condiţiile de deversare a apelor uzate în mediul acvatic şi Ordinul Ministerului nr. 662/2006 pentru aprobarea Procedurii si a. competentelor de emitere a avizelor si autorizatiilor de. gospodarire a apelor. � H.G nr. 188/2002 cuprinde anexe cu norme tehnice, şi anume: - Anexa nr. 1 – NTPA 011/2002 “Norme tehnice privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate orăşeneşti”, care transpune cerinţele directivei; - Anexă la Norma tehnică NTPA 011/2002 – “Plan de acţiune privind colectarea, epurarea şi evacuarea apelor uzate urbane” incluzând o stabilire generală a acţiunilor, termenelor limită şi aresponsabilităţilor privind activităţile de implementare; - Anexa nr. 2 – NTPA 002/2002 “Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în staţiile de epurare “; - Anexa nr. 3 – NTPA 001/2002 “Normativ privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali” H.G nr. 188/2002 a fost modificată ulterior, incluzând prevederea referitoare la decizia de a declara întregul teritoriu al României drept zonă sensibilă şi termenele de conformare rezultate în urma negocierilor (datorită costurilor ridicate pentru implementarea cerinţelor Directivei, România a solicitat o perioadă de tranziţie de 15 ani). � Master Plan – Sistemul de alimentare cu apă şi canalizare in judeţul Botoşani (proiect) ; � Directiva Consiliului European nr. 86/278/EEC privind protecţia mediului, şi în particular a solului,

atunci când nămolul de la staţiile de epurare este utilizat în agricultură (aşa cum este modificată prin Directiva 91/692/EEC). Această directivă a fost transpusă în legislaţia românească prin Ordinul nr. 344/708/2004 al Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi al Ministrului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale pentru aprobarea normelor tehnice privind protecţia mediului în special a solurilor, când se utilizează nămoluri de epurare în agricultură .

� Directiva 2006/044/EC privind calitatea apelor dulci care necesită protecţie sau îmbunătăţiri în vederea întreţinerii vieţii piscicole (versiune codificată)

• Transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 563/2006 pentru modificarea HG nr. 202/2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole

� Directiva 91/676/EEC privind protecţia apelor împotriva poluării cauzate de nitraţii din surse agricole • Transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 1360/2005 pentru modificarea şi completarea HG nr.

964/2000 privind aprobarea Planului de acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole

� Directiva 80/68/EEC privind protectia apelor subterane împotriva poluării cauzate de anumite substante periculoase.


2008 - 2013 179

• Transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 351/2005 privind aprobarea Programului de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor şi pierderilor de substanţe prioritar periculoase (aşa cum este modificată prin HG nr. 783/2006) şi Legea apelor nr. 107/1996.

� Directiva 79/869/EEC privind metodele de măsurare si frecvenţele de prelevare şi analiză a apelor de suprafaţă destinate prelevării apei potabile în statele membre. • Transpusă în legislaţia românească prin HG nr. 662/2005 pentru aprobarea Normelor de calitate pe

care trebuie să le îndeplinească apele de suprafaţă utilizate pentru potabilizare şi a Normativului privind metodele de măsurare şi frecvenţa de prelevare şi analiză a probelor din apele de suprafaţă destinate producerii de apă potabilă

� Directiva Consiliului 76/464/EEC privind poluarea cauzată de anumite substanţe periculoase deversate în mediul acvatic al Comunităţii (cf modificării prin Directiva 91/692/EEC şi Directiva 2006/11/EC). • Transpusă în legislaţia românească prin Legea nr. 112/2006 pentru modificarea şi completarea Legii

apelor nr. 107/1996 � Directiva Consiliului 96/61/EC privind prevenirea şi controlul integrat al poluării (cf modificării prin

Directiva 2003/35/EC din 26 Mai 2003). • Transpusă în legislaţia românească prin Legea nr. 84/2006 pentru aprobarea şi modificarea Ordonanţei

de Urgenţă a Guvernului (OUG) nr. 152/10.11.2005 privind prevenirea şi controlul integrat al poluării . Cadrul legislativ pentru organizarea ,conducerea şi administrarea serviciului public de salubrizare a

localităţilor

� Legea nr.101/2006 a serviciului de salubrizare a localităţilor (Monitorul Oficial nr.393 din 08.05.2006) ;

� Hotărârea nr. 1470 din 9 septembrie 2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor ;

� Master Planul - Sistem integrat de managementul deşeurilor solide in judeţul Botoşani (proiect) ; � Planul local de actiune mediu (PLAM) ; � Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor Regiunea 1 NE ; � Planul Judeţean de Gestionare a Deşeurilor –Botoşani (proiect) ;

Legislaţie europeană şi naţională în domeniul gestiunii deşeurilor

Legislatie si reglementari naţionale in domeniul gestonarii deşeurilor Ordonanţa de Urgenţã nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 283 din22.06.2000), aprobată cu modificări şi completări prin Legea 426/2001 (Monitorul Oficial nr.411 din 25.07.2001) Ordonanţa de Urgenţã nr. 61/2006 pentru modificarea şi completarea OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 790 din 19.08.2006), Legea nr. 27/2007 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţã nr.61/2006 privind regimul deşeurilor, completatã şi modificată (Monitorul Oficial nr. 38 din 18.01.2007) Hotărârea Guvernului nr. 1470/2004 privind aprobarea Planului şi Strategiei Naţionale de Gestionare a Deşeurilor. (Monitorul Oficial nr. 954 / 18.10.2004) Hotărârea Guvernului nr.358/2007 pentru modificarea anexei nr. 2 "Planul naţional de gestionare a deşeurilor" la Hotărârea Guvernului nr. 1.470/2004 privind aprobarea Strategiei naţionale de gestionare a deşeurilor şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor (Monitorul Oficial nr.271/24.04.2007) Ordinul comun al Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor şi Ministerului Integrării Europene nr. 1364/1499 pentru aprobarea Planurilor regionale de gestionare a deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 232 din 04.04.2007)


2008 - 2013 180

Legislatie si reglementari naţionale in domeniul gestonarii deşeurilor Ordinul Ministrului Mediului şi Dezvoltării Durabile nr. 951/2007 privind aprobarea Metodologiei de elaborare a planurilor regionale şi judeţene de gestionare a deşeurilor (Monitorul Oficial nr.497bis din 25.07.2007) Hotararea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 394 din 10.05.2005) Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 95/2005 ce defineşte criteriile ce trebuie îndeplinite de deşeuri pentru a putea fi incluse pe lista specificã de deşeuri a unui depozit şi pe lista naţionalã de deşeuri acceptate în fiecare clasã de depozit de deşeuri (Monitorul Oficial nr. 194 din 8.03. 2005)

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 757/2004 privind aprobarea normelor tehnice privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 86 din 26.01. 2005), completatã şi modificatã prin Ordinul nr. 1230/2005 (Monitorul Oficial nr. 1101 din 7.12. 2005) Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 1274/2005 privind emiterea avizului de mediu la încetarea activităţilor de eliminare a deşeurilor, respectiv depozitarea şi incinerarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 1180 din 28.12.2005).

Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 775/2006 pentru aprobarea listei localităţilor izolate care pot depozita deşeurile municipale în acele depozite cu condiţia sã îndeplinească unele din prevederile HG nr. 349/ 2005 privind depozitarea deşeurilor (Monitorul Oficial nr. 675 din 7.08. 2006)

Hotararea Guvernului nr. 621/ 2005 privind gestionarea ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje (Monitorul Oficial nr. 639 din 20.07.2005) Hotararea Guvernului 1872/2006 privind modificarea si completarea HG nr.621/2005 Ordonanţa de Urgenţã nr. 196/2005 aprobatã şi modificatã de Legea nr. 105/25.04.2006 privind Fondul de Mediu (Monitorul Oficial nr. 393 din 8.05. 2006) (Monitorul Oficial nr. 15 din 10.01.2007) Legea nr. 105/2006 pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/22.12.2005 privind Fondul pentru mediu Ordinul nr. 549 din 5 iunie 2006 pentru aprobarea modelului şi conţinutului formularului "Declaraţie privind obligaţiile la Fondul pentru mediu" şi a instrucţiunilor de completare şi depunere a acestuia. Ordinul nr. 578 din 6 iunie 2006 pentru aprobarea Metodologiei de calcul al contribuţiilor şi taxelor datorate la Fondul pentru mediu Ordinul Ministerului Mediului şi Gospodãririi Apelor nr. 927/2005 privind procedurile de raportare a informaţiilor privind ambalajele şi deşeurile din ambalaje (Monitorul Oficial nr. 929 din 18.10.2005)


2008 - 2013 181

Legislatie si reglementari naţionale in domeniul gestonarii deşeurilor Ordinul MMGA nr. 1229/ 731/ 1095/2005 privind aprobarea procedurii şi criteriilor de autorizare a entitãţilor economice pentru a prelua responsabilitatea în ceea ce priveşte îndeplinirea obiectivelor anuale de valorificare şi reciclare a ambalajelor şi deşeurilor din ambalaje (Monitorul Oficial Partea I, nr. 27 din 12.01. 2006), completat şi modificat prin: Ordinul MMGA nr. 194/ 360/1325/2006 (Monitorul Oficial nr. 499 din 8.06.2006), Ordinul MMGA nr.968/1462/665/ 2006 (Monitorul Oficial nr. 836 din 11.10.2006), Ordinul MMGA nr.1207/1765/306/2007 (Monitorul Oficial nr. 740 din 01.11.2007)

Hotararea Guvernului 856/2002 privind pãstrarea de înregistrãri legate de gestionarea deşeurilor şi o listã de deşeuri, inclusiv cele periculoase (Monitorul Oficial nr. 659, din 5.09.2002)

Ordinul MMGA şi al Ministerului Agriculturii, Pãdurilor şi Dezvoltării Rurale nr. 344/708/ 2004 privind aprobarea normelor tehnice pentru protecţia mediului, şi în particular, a solului, când nãmolul provenit de la staţiile de epurare este folosit în agriculturã (Monitorul Oficial nr. 959 din 19.10.2004)

Hotararea Guvernului nr.235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate (Monitorul Oficial, Partea I nr. 199 din 22.03. 2007)

Hotararea Guvernului nr. 1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor ce conţin substanţe periculoase (Monitorul Oficial nr. 700 din 5.11. 2001) HG nr. 2406/2004 privind gestionarea vehiculelor scoase din uz (Monitorul Oficial nr.32 din 11.01.2005.) modificata si completata de H.G. 1313/2006 (Monitorul Oficial nr.829 din 09.10.2006.)

Hotararea Guvernului 448/2005 privind deşeurile din echipamente electrice şi electronice (Monitorul Oficial nr. 491 din 10.06.2005)

Ordinul MMGA nr. 901/SB/ 2005 privind aprobarea mãsurilor specifice pentru colectarea DEEE care prezintã riscuri de contaminare pentru personalul de la punctele de colectare (Monitorul Oficial nr. 910 din 12.10.2005)


2008 - 2013 182

Legislatie si reglementari naţionale in domeniul gestonarii deşeurilor Ordinul comun al MMGA şi MEC nr. 1225/721/2005 privind aprobarea procedurii şi criteriilor de evaluare şi autorizare a entitãţilor colective ce preiau responsabilitãţile de atingere a ţintelor anuale de refolosire/valorificare/reciclare a DEEE (Monitorul Oficial nr. 161 din 21.12.2005) şi rectificarea acestuia în 2006 (Monitorul Oficial nr. 44 din 18.01.2005) şi modificarea acestuia prin Ordinul 1269/820/21.11.2006 (Monitorul Oficial nr.1012/20.12.2006)

PROTECŢIA MEDIULUI

� Directiva Consiliului 92/43/EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale şi a florei şi faunei sălbatice, amendată de Directivele 97/62/EC; 2006/105/EC şi Regulamentul nr. 1882/2003.

� Transpusă în legislaţia românească prin OUG nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice şi Legea nr. 265/2006 privind protecţia mediului ;

� Convenţia privind protecţia patrimoniului mondial, cultural şi natural (Paris, 1972), semnat în 1990 – câteva zone, inclusiv Delta Dunării, sunt desemnate situri ale patrimoniului mondial UNESCO. � Convenţia de la Ramsar asupra zonelor umede (Ramsar, 1971), ratificată în 1991 – Delta Dunării şi balta mică a Brăilei au fost desemnate situri Ramsar) ; � Convenţia privind conservarea vietii salbatice şi a habitatelor naturale din Europa (Berna, 1979), semnată în 1993 ; � Convenţia privind conservarea speciilor migratoare (Bonn, 1979), ratificată în1998 ; � Convenţia privind conservarea diversităţii biologice (Rio de Janeiro, 1992), ratificată în 1994. � Convenţia europeană privind protecţia patrimoniului arheologic (Valetta, 1992), ratificată în 1997; � Convenţia privind protecţia Dunării, semnată în 1994 ; � Convenţia UN/ECE privind Accesul la informatie, Participarea publică in luarea deciziilor si Accesul la justitie in probleme de mediu (Aarhus, 1998), ratificată în 2000 ; � Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier (Espoo, 1991), ratificată în 2001 .

Cadrul legislativ pentru organizarea ,conducerea şi administrarea serviciului de transport public local

� Legea nr. 92 din 10 aprilie 2007 a serviciilor de transport public local ; � Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere ; � Ordonanţa Guvernului nr. 97/1999 privind garantarea furnizării de servicii publice subvenţionate de

transport rutier intern şi de transport pe căile navigabile interioare � Master Plam General de Transporturi : � Liniile directoare pentru realizarea,dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes

naţional şi European; � Strategia de dezvoltare a sistemului feroviar din România în perioada 2001-2010; � Programul prioritar de construcţie a autostrăzilor din România şi a drumurilor naţionale cu patru

benzi de circulaţie;


2008 - 2013 183

Cadrul legislativ pentru organizarea ,conducerea şi administrarea serviciului de public de alimentare cu

energie termică

� Legea nr. 325/14.07.2006 serviciului public de alimentare cu energie termică; � Ordonanţa de urgenţă nr. 5 din 20 februarie 2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea

locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice; � Ordinul nr.91/20.03.2007 pentru aprobarea Regulamentului-cadru al serviciului public de alimentare

cu energie termică; � Ordinul nr.92/20.03.2007 pentru aprobarea Caietului de sarcini-cadru al serviciului public de

alimentare cu energie termică.

Cadrul legislativ pentru organizarea ,conducerea şi administrarea serviciului de iluminat public local

� Legea nr. 230 din 7 iunie 2006 a serviciului de iluminat public ; � Ordinul nr. 77 /2007 privind aprobarea Normelor metodologice de stabilire , ajustare sau modificare

a valorii activităţilor serviciului de iluminat public local.

Educaţie � Strategia Ministerului Educaţiei şi Cercetării pentru perioada 2006-2008 ; � Planul Naţional pentru cercetare-dezvoltare şi inovare (PNCDI); � Strategia descentralizării învăţământului pre-universitar; � Strategia de formare profesională continuă pe termen scurt şi mediu ; � Planul Naţional de Acţiune pentru Ocupare ; � Strategia Naţională de Ocupare ;

Sănătate

� Legea nr.95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii ;

Asistenţă socială

� Planul naţional antisărăcie şi promovare a incluziunii sociale (PNA inc)pentru perioada 2006-2008 ; � Strategia naţională pentru protecţia ,integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap în

perioada 2006-2013 ; � Strategia naţionala în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului violenţei în familie ; � Planul naţional de acţiune pentru implementarea legislaţiei în domeniul protecţiei drepturilor

copilului ; � Planul naţional de acţiune pentru prevenirea şi combaterea traficului de copii ; � Strategia naţională de dezvoltare a serviciilor sociale ; � Strategia naţională de dezvoltare a sistemului asistenţă socială pentru persoanele vârstnice în

perioada 2005-2008 ; � Planul naţional de acţiune pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi ; � Strategia naţională antidrog în perioada 2005-2012 ;

Alte norme legislative interne:

� Legea 215/2001 privind administraţia publică locală ; � H.G. nr.1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Naţional de Dezvoltare (MO

nr.694/02.08.2004) ;


2008 - 2013 184

� H.G. nr.497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea , implemetarea şi gestionarea instrumentelor structurale (MO nr.346/20.04.2004) ;

� H.G. nr.1179/2004 pentu modificarea şi complementarea H.G. nr.497/2004 privind stabilirea cadrului instituţional pentru coordonarea , implementarea şi gestionarea instrumentelor structurale (MO nr.690/30.07.2004) ;

� Legea nr.315 privind dezvoltarea regională în România (MO nr.577/29.06.204) ; � Legea 273/2006 privind finanţele publice locale ; � Legea 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia .


2008 - 2013 185

Anexa nr. 6

PORTOFOLIUL DE PROIECTE DE INVESTIŢII PROPUSE ŞI AFLATE ÎN DERULARE –ORAŞUL

FLĂMANZI 2008-2020

Nr. Crt.

Localitatea Denumirea proiectului

Iniţiatorul proiectului

(consiliul local sau consiliul

judeţean)

Prezentarea succintă a proiectului (date tehnice)

S.F. DA/NU

TERMEN /ŢINTA

Valoarea investiţiei (EURO)

Schema de finanţare

BS, BL, FE etc

0 1 2 3 4 5 6 7 8 SERVICIU DE SALUBRIZARE 1. Flămânzi Managementul

integrat al deşeurilor solide în judeţul Botoşani

- HCL de asociere nr 23/29.09. 2005 -Consiliul Judeţean Botoşani (ADI)

- proiect de interes judeţean asistat de firma de consultanţă asigurată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile . -aria de dezvoltare a proiectului : -întreg judeţul - activităţi eligibile : -colectare selectivă a deşeurilor ; -transport / transfer ( 4 staţii la nivel de judeţ) -compostare deşeuri biodegradabile; -sortare deşeuri (staţie de sortare); -depozitare deşeuri (depozit ecologic) . -închidere depozite /spaţii de depozitare neconforme .

- 2007-2013 val. estimata a proiectului judeţean – 31-32 mil .

BL+BS+FE -Finanţare prin POS MEDIU


2008 - 2013 186

Nr. Crt.




judeţean)


S.F. DA/NU

TERMEN /ŢINTA



BS, BL, FE etc

0 1 2 3 4 5 6 7 8 - cadrul instituţional : -crearea Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară ,, ECOPROCES” Botoşani (toate unităţile administrativ teritoriale ) ; -oraşul va adopta contractul de asociere pentru promovarea şi implementarea proiectului

2. Flămânzi Proiect de investiţii in Flămânzi rin programl PHARE 2005/AP /PP .

- Consiliul local Flămânzi s-a asociat cu patru unităţi administrativ teritoriale : Copălău , Prăjeni , Frumuşica şi Coşula

-prin acest proiect se urmăreşte în principal : construirea unei staţii de sortare şi de transfer şi realizarea infrastructurii pentru colectarea deşeurilor . -in prezent finanţarea proiectului este aprobată , în curs fiind pregătirea documentaţiilor . -durata proiectului este de 21 luni , -principalele caracteristici tehnice ale investiţiei :

� capacitatea staţiei de transfer - 50t/zi ;

� număr de platforme de precolectare – 80 ;

� număr euro-containere – 5 ;

� număr camioane de compactare de 8 t – 2 .

- >.2008 250.000


3. Flămânzi Închiderea - Consiliul -aplicarea măsurilor si - 16.07.2009 conform BL+BS+FE


2008 - 2013 187

Nr. Crt.




judeţean)


S.F. DA/NU

TERMEN /ŢINTA



BS, BL, FE etc

0 1 2 3 4 5 6 7 8 spaţiilor de depozitare gunoi din oraşul Flămânzi

local Flămânzi Judeţean Botoşani - ADI ,, ECOPROCES”

procedeelor de închidere simplificata cu respectarea OUG 78/2000privind regimul deşeurilor şi a Ordinelor MMDD 1274/2005 si 636/2008 -profilarea spaţiului de depozitare ; -culegerea deşeurilor voluminoase; -acoperirea şi etanşarea suprafeţei profilate cu un strat de 30 cm de pământ repartizat uniform . -însămânţare iarbă /intreţinere timp de 2 ani -marcarea locurilor

(termen de închidere

spaţiu depozitare) 2008-2013

SF -estimare Master Plan 87.000 euro (închidere); -0,5 EURO /mp pentru recultivare

-Finanţare prin POS MEDIU

SERVICIU DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE

4. Flămânzi

Sisteme de alimentare şi canalizare din sursele Siret şi Prut

HCL de asociere nr. 4/25.01.2006

-Proiect de interes judeţean ce se va realiza în concordanţă cu Master Planul -Alimentare cu apă şi canalizare judeţul Botoşani –elaborat prin proiectul ISPA -Proiectele de investiţii se vor realiza prioritar funcţie de termenele ţintă stabilite pentru fiecare unitate administrativ teritorială .

- 2008-2020 Cf. SF BL+BS+FE -Finanţare prin POS MEDIU


2008 - 2013 188

Nr. Crt.




judeţean)


S.F. DA/NU

TERMEN /ŢINTA



BS, BL, FE etc

0 1 2 3 4 5 6 7 8

5. Flămânzi Realizarea sistemului de alimentare cu apă pentru oraşul

Flămânzi

Consiliul Local -ADI ,,AQUA “ Botoşani

-Realizarea investiţiilor de extindere în concordanţă cu Master Planul -Alimentare cu apă şi canalizare judeţul Botoşani –elaborat prin proiectul ISPA -lungime reţea 28,5 km

- 2015 (termen ţintă)

-s-a propus realizarea investiţiei pe termen

lung

Cf. SF prognozat 5,582 mil.

BL+BS+FE

6. Flămânzi Realizarea

sistemului de canalizare şi epurare ape uzate pentru oraşul Flămânzi

-Consiliul Local -ADI ,,AQUA “ Botoşani

-Realizarea investiţiilor în concordanţă cu Master Planul –Alimentare cu apă şi canalizare judeţul Botoşani –elaborat prin proiectul ISPA . -realizarea sistemului de canalizare şi epurare a apelor uzate conform strategiei la nivel de judeţ ; -epurarea apelor uzate se va realiza în staţii de epurare propuse în strategie ca urmare a grupării propuse privind aglomerările rurale cu peste 2000 locuitori - staţie de epurare secundară - lungime reţea 18,3 KM -se propune staţie de epurare la Flămânzi

- 2018 (termen îintă)

-s-a propus realizarea investiţiei pe termen

lung

Cf. SF prognozat 3,275 mil.



2008 - 2013 189

Nr. Crt.




judeţean)


S.F. DA/NU

TERMEN /ŢINTA



BS, BL, FE etc

0 1 2 3 4 5 6 7 8 SERVICIU DE ILUMINAT PUBLIC LOCAL

7. Flămânzi Modernizarea

şi extinderea sistemului de iluminat public local în oraşul Flămânzi

Consiliul Local

-extinderea sistemlui de iluminat public local şi in zonele unde populaţia nu are acces la astfel de facilităţi ; -echiparea stâlpilor cu lămpi ecologice şi cu consum mic de energie .

- 2007-2009 100.000 BL

8. Flămânzi Realizarea

sistemului de iluminat ornamental şi ornamental festiv în oraşul

Flămânzi

Consiliul Local

-achiziţionarea şi montarea de echipamente electrice specifice iluminatului ornamenal , în vederea utilizării în perioada sărbătorilor

- 2008-2010 100.000 BL

SERVICIU DE TRANSPORT PUBLIC LOCAL – INFRASTRUCTURA

9. Flămânzi

Reabilitare a 18 km drum prin asfaltare

Consiliul local -asfaltare - 2009 conform SF

5000000

BS/BL surse atrase


2008 - 2013 190

Nr. Crt.




judeţean)


S.F. DA/NU

TERMEN /ŢINTA



BS, BL, FE etc

0 1 2 3 4 5 6 7 8 10 Flămânzi

Realizare pod ,,Alexii „ localitatea Poiana

Consiliul local cf. SF - 2008-2009 316.440 BS/BL

11 Flămânzi

Construire pod Chiţoveni peste râul Miletin

Consiliul local cf. SF - 2009 30000 BS/BL

12 Flămânzi

Construire pod Chiţoveni peste râul Varniţa


13 Flămânzi

Construire pod Poiana –Flămânzi peste pârâul Tulburea


14 Flămânzi

Construire pod Bosânceni peste râul Miletin


15 Flămânzi

Construire pod Poiana –Flămânzi peste pârâul Tulburea -Izlaz


16 Flămânzi

Reabilitare a 54 km de drum prin pietruire



2008 - 2013 191

Nr. Crt.




judeţean)


S.F. DA/NU

TERMEN /ŢINTA



BS, BL, FE etc

0 1 2 3 4 5 6 7 8 17

Flămânzi Realizarea variantei ocolitoare de 12 km


18.

Flămânzi

Construirea unui sens giratoriu şi a unui monument închinat eroilor

Consiliul Local

Cf. SF -intersecţie 6 drumuri , N. Bălcescu

- 2009 conform SF

10000

BS/BL

SERVICIU DE ALIMENTARE CU ENERGIE TERMICĂ 19. Flămânzi Alimentare cu

gaze naturale in oraşul Flămânzi

Consiliul Local Consiliul Judeţean Botoşani

Cf. SF - 2008-2013 conform SF BS

ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRICĂ 20. Flămânzi Extindere

reţea de alimentare cu energie electrică

Consiliul Local Consiliul Judeţean Botoşani

Cf. SF –Program ELECTRIFICAREA 2007-2009

- 2008-2010 conform SF BS


2008 - 2013 192

Nr. Crt.




judeţean)


S.F. DA/NU

TERMEN /ŢINTA



BS, BL, FE etc

0 1 2 3 4 5 6 7 8

ÎNVĂŢĂMÂNT , CULTURĂ , AGREMENT

21. Flămânzi Reparaţie

capitală Şcoala nr, 1 Flămânzi –Construirea unui local de grădiniţă cu 2 Săli de clasă dotate corespunzător (apă, curent electric , canalizare )

Consiliul Local

cf. Sf - 2009 200000 BS/BL

22. Flămânzi Reparaţie capitală Şcoală Poiana –extindere cu minim 3 Săli de clasă

Consiliul Local

cf. Sf - 2009 200000 BS/BL

23. Flămânzi Reparaţie capitală Grupul Şcolar N. Bălcescu +extindere local şcoală

Consiliul Local

cf. Sf - 2010 400000 BS/BL


2008 - 2013 193

Nr. Crt.




judeţean)


S.F. DA/NU

TERMEN /ŢINTA



BS, BL, FE etc

0 1 2 3 4 5 6 7 8 24. Flămânzi Reparaţie

capitală şcoală nr. 2 Flămânzi +construire grădiniţă

Consiliul Local

-localitatea Cordun ,oraş Flămânzi

- 2010 200000 BS/BL

25. Flămânzi Sală de sport Consiliul Local

-Grupul Şcolar N.Bălcescu - 2008 1100000 BS/BL

26. Flămânzi Consolidare , refuncţionare pavilion A

Consiliul Local

U.A. M.S .N.Bălcescu - 2008 200000 BS/BL

SPAŢII VERZI

27. Flămânzi Amenajare

spaţii verzi –parcuri. în oraşul Flămânzi

Consiliul Local

- - 2009-2013 30000 BS/BL

CALITATEA VIEŢII

28. Flămânzi Reabilitarea

instituţiilor sanitare din oraşul Flămânzi

Consiliul Local

-CF. SF - 2009-2013 100000 BS/BL

* In vederea realizării proiectelor Consiliul Local Flămânzi va asigura contributia proprie necesara ce se va suporta integral de la Bugetul Local.


2008 - 2013 194

HCL – hotărârea consiliului local BL – bugetul local HCJ – hotărârea consiliului judeţean FE – fonduri europene Notă: Prin măsura „ISPA 2005/RO/16/P/PA001 , Asistenţa tehnică pentru pregătirea proiectelor in sectorul de mediu”, judeţul Botoşani va beneficia de un Contract ISPA 2005/ RO/16/P/PA001-04 pentru proiectele , Sisteme integrate de managemtul deşeurilor solide in judeţul Botoşani *) Botoşani – se referă la judeţul Botoşani, şi nu la municipiul Botoşani , deoarece municipiul Botoşani îşi realizează propria strategie. Notă : soluţiile tehnice şi valorile propuse prin proiectul de Master Plan pot să sufere modificări , aspecte care vor conduce la actualizarea datelor în prezentul document .


2008 - 2013 195

ANEXA NR. 7

CONSULTAREA POPULAŢIEI

C H E S T I O N A R 1. Care consideraţi că sunt principalele probleme ale oraşului Flămânzi? 2. Care consideraţi că sunt principalele probleme ale comunităţii (cartier /sat) în care trăiţi ? 3. Ierarhizaţi în ordinea priorităţilor , următoarele domenii de dezvoltare acordând note de la 1 la 6 (1 pentru cel mai important)

� turism � industrie � micile întreprinderi � comerţul � serviciile � agricultura � altele (enuntaţi)

4. Care consideraţi că sunt punctele forte ale oraşului ? 5. Care consideraţi că sunt punctele slabe ale oraşului ? 6. Care sunt recomandările dumneavoastră pentru următoarele domenii de dezvoltare :

� protecţia mediului , dezvoltarea utilităţilor . � dezvoltarea economică � protecţia socială , cultură , educaţie

7. Care sunt proiectele pe care le consideraţi prioritare pentru dezvoltarea localităţii

1. In scopul cresterii potenţialului economic al oraşului , enumeraţi proiecte de viitor necesare în opinia Dv. pentru valorificarea resurselor materiale şi umane existente in zonă: unităţi pentru prelucarea produselor agricole vegetale, a strugurilor, legumelor şi fructelor, procesarea laptelui şi cărnii, a lânei şi pieilor, depozite en-gros , ateliere de confecţii metalice, textile, reparaţii şi alte prestări de servicii către populaţie, dezvoltarea producţiei artizanale ale meşterilor populari, modernizarea pieţelor agroalimentare etc.Aceste proiecte ar genera noi locuri de muncă?

2. Ce soluţii intrevedeţi pentru dezvoltarea turismului: rural, cultural, religios, recreativ, de pescuit sportive, altele?

3. Este posibil din punct de vedere financiar şi absolut necesar ca in următorii ani administraţiile publice ale oraşelor să aprobe şi să finanţeze un program de construire a locuinţelor pentru tinerii căsătoriţi cu venituri modeste? Da Nu

4. Dacă Da , pentru ce soluţie optaţi:


2008 - 2013 196

a) să fie închiriate de Primărie pentru maximum 5 ani: b) să fie vândute la preţul pieţii in rate, într-o perioadă de 10-15 ani; Incercuiţi a sau b. 5. Colectivul de specialişti are în vedere un set de acţiuni pentru regenerarea urbană. Incercuiţi problemele enumerate mai jos, eventual propuneţi altele: a) consolidare şi amenajare clădiri cu valoare de patrimoniu; b) reabilitare ăi modernizare şcoli, grădiniţe , creşe; c) reabilitare şi modernizare spitale, unităţi socio- medicale, ambulatorii; Pentru intărirea coeziunii sociale şi reducerea sărăciei: a) dezvoltarea serviciilor de asistenţă socială pentru persoanele aflate în dificultate ( minori, persoane vârstnice, persoane cu handicap):

*-centre educaţionale, de consiliere, terapie şi integrare socială; *-centre de zi pentru copiii şcolari cu părinţi plecaţi peste graniţe; *- centre de ocrotire de tip familial; *-centre de primire in regim de urgenţă şi consiliere minori; *-centre de zi pentru persoane vârstnice;

b).reorientarea profesională: *-colaborarea cu Agenţia judeţeană pentru plasarea forţei de muncă prin organizarea periodică a acţiunii “Un loc de muncă pentru fiecare” *-centru de monitorizare, consiliere, orientare ocupaţionala şi integrare socială; c) informarea copiilor şi tinerilor şi implicarea lor în problema oraşului (incercuiţi opţiunile dumneavoastră). *-constituirea Consiliului local al copiilor; *- dezvoltarea parteneriatelor comunitare – soluţii posibile d) asigurarea transparenţei actului decizional al administraţiilor publice pentru încurajarea participării cetăţenilor la dezvoltarea economico- socială şi urbanistică a oraşului, pentru susţinerea hotărârilor consiilor locale şi ale dispoziţiilor primarilor Ce acţiuni propuneţi? Notaţi-le mai jos: 7. Protecţia mediului a. Managementul integrat al deşeurilor urbane. Incercuiţi variantele pe care le consideraţi necesare: *-reabilitare şi retehnologizare staţie epurare a apei menajere uzate; *-construirea de staţii de epurare a apelor uzate; *-reproiectarea sistemului de colectare , selectare, transport şi depozitare a deşeurilor menajere solide; b.Îmbunătăţirea calităţii apei potabile: *-reabilitarea /construirea staţiei de tratare a apei;


2008 - 2013 197

*-extinderea reţelei de alimentare cu apă a populaţiei , agenţilor economici şi instituţiilor publice; *-reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare a apelor uzate şi pluviale; c.Ecologizare, amenajare spaţii verzi: *-modernizare parcuri; *-construire de noi spaţii verzi(minim 12 mp/ locuitor); *-locuri de joacă pentru copii; *-acţiuni de curăţare a albiilor râurilor şi spaţiilor publice; 8. Promovare prin marketing agresiv a imaginii oraşului -pliante, hârti, bannere, mass-media centrală; -propuneţi şi alte soluţii Echipare urbană: 9. Apreciaţi starea generală a drumurilor locale( străzi, drumuri care leagă localităţile aparţinătoare ale oraşului) prin încercuirea variantei alese: * foarte bună *bună *satisfăcătoare * nesatisfăcătoare 10. Faceţi propuneri pentru îmbunătăţirea reţelei de drumuri: 11. Reţeaua de distribuţie a energiei electrice asigură necesităţile urbei? Sunt racordaţi toţi potenţialii consumatori la reţeaua electrică? Da Nu 12. Dacă nu, care este opinia dumneavoastră? 13. Există reţea de distribuţie a energiei termice pentru încălzirea instituţiilor şi locuinţelor pe timp răcoros? Da Nu Parţial


2008 - 2013 198

14. Dacă situaţia este nesatisfăcătoare, ce propuneri aveţi? 15. Există reţea de distribuţie a gazelor naturale ? Da Nu Parţial 16. Dacă situaţia este nesatisfăcătoare, ce propuneri aveţi? Intr-un tabel de priorităţi , pe ce loc aţi plasa o eventuală investiţie pentru asigurarea gazelor naturale? 17. Fondul locuibil. Există o lipsă acută de locuinţe în oraş Da Nu 18. Care ar fi soluţiile concrete pentru asigurarea spaţiilor de locuit pentru toţi cetăţenii? 19. Sistemul existent de telecomunicaţii asigură posibilitatea conectării tuturor gospodăriilor populaţiei şi agenţilor economici la reţeaua naţională şi internaţională? Da Nu 20. Dacă nu, ce soluţii concrete intrevedeţi? 21. Sistemul financiar –bancar Există diverse bănci (filiale) în oraşul Dv care oferă produse specifice(credite,carduri,etc) atât agenţilor economici,cât şi administraţiei publice locale şi persoanelor fizice?

DA NU

22. Credeţi că legislaţia în domeniul bancar ar trebui îmbunătăţită?In ce sens? 23. Care ar fi direcţiile de acţiune pentru a orienta sistemul de organizare a agriculturii spre piaţă(prin aplicarea unor tehnologii moderne,schimbarea structurii culturilor,identificarea


2008 - 2013 199

culturilor care pot asigura un profit pentru proprietarii de terenuri,practicarea agriculturii ecologice,sisteme integrate(producţie-procesare-comercializare), altele,enumeraţi-le . ------------------------------------------------------------------------------------------------- 24. Credeţi că în localitate există condiţii pentru dezvoltarea turismului rural,cultural,religios,recreativ? -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 25. Capital social a. Ce acţiuni ar fi necesare pentru intărirea coeziunii familiilor şi determinarea cuplurilor să aibă copii?Instituţiile statului ar putea să facă mai mult pentru a asigura o creştere demografică corespunzătoare,având în vedere că numărul de decese a fost mai mare in ultimii 3 ani faţă de nr. celor născuţi vii?Faceţi propuneri concrete: -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 26. Sistemul de ocrotire a sănătăţii publice îl apreciaţi ca fiind corespunzător?

DA NU

Dacă nu,ce ar trebui schimbat? -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 27. Educaţia formală şi informală a. Reţeaua de grădiniţe,creşe şi şcoli gimnaziale este corespunzătoare?Asigură spaţiile pentru instruirea şi educarea tuturor elevilor

DA NU

b.Dacă nu,ce propuneri aveţi? ------------------------------------------------------------------------------------------------- 28. Conform reglementărilor actuale,acţiunile culturale se desfăşoară sub patronajul consiliilor oraşeneşti.Vă rugăm să precizaţi dacă nivelul de calitate şi numărul acţiunilor culturale/festivaluri, expoziţii de artă,seminarii,simpozioane)corespunde aşteptărilor Dv Casele de cultură (centrele culturale),bibliotecile,muzeele,instituţiile de spectacole asigură condiţiile necesare şi fondul cultural necesar pentru toate categoriile de cetăţeni? ------------------------------------------------------------------------------------------------- 29 Apreciaţi că administraţia publică locală(consiliu local,primarul şi funcţionarii publici)asigură o bună administrare a patrimoniului public şi a bugetului local şi că activitatea acesteia este indreptată către cetăţean şi nevoile comunităţii?

DA NU

30. Dacă nu enumeraţi aspectele neplăcute sau abaterile de la prevederile legale pe care le cunoaşteţi: -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- 31. După opinia Dv,care ar fi primele 4 probleme care trebuie rezolvate cu prioritate în oraşul în care locuiţi?


2008 - 2013 200

Rezultatele opiniei publice din oraşul Flămânzi ca urmare a prelucrării

chestionarelor

1. Ierarhizarea domeniilor de dezvoltare in ordinea priorităţilor conform sondajului de opinie . Urmare a prelucrării datelor din chestionare a rezultat faptul că cetăţenii din oraşul Flămânzi consideră că domeniile prioritare ce ar trebui dezvoltate sunt : micile intreprinderi , agricultura , industria şi serviciile .

2. Principalele puncte forte ale oraşului Flămânzi .

Principalele puncte forte ale oraşului

Flămânzi

38%

15%10%

31%

6% pozitia geografica

comertul

serviciile

agricultura

altele

Din totalul subiecţilor chestionaţi ca urmare a prelucrării datelor ca răspuns la întrebarea

,,Care sunt principalele puncte forte ale oraşului ” a rezultat faptul că poziţia geografică şi agricultura reprezintă avantaje de care trebuie să beneficieze comunitatea locală în dezvoltarea viitoare a urbei .

Domeniile de dezvoltare

10%

17%

22%15%

11%

20%5%

turism

industrie

micile intreprinderi

comertul

serviciile

agricultura

altele


2008 - 2013 201

3. Principalele probleme cu care se confruntă oraşul Flămânzi .

18%

14%

29%

8%

12%

16%

3%

infrastructura nemodernizata

somajul

nivel scazut l de dezvoltare

economica

serviciile de sanatate slab

dezvoltate

serviciile sociale slab dezvoltate

lipsa locurilor de munca

altele

Ca urmare a prelucrării datelor ca răspuns la întrebarea ,, Care consideraţi că sunt

principalele probleme ale oraşului Flămânzi ” subiecţii chestionaţi consideră că : nivelul scăzut de dezvoltare economică a urbei , şomajul , lipsa unei infrastructuri moderne şi serviciile sociale slab dezvoltate sunt problemele cheie cu care se confruntă comunitatea din Flămânzi .

5. Domenii de dezvoltare -recomandări

32%

38%

5%2%

23%

imbunatatirea serviciilor de salubrizare

modernizarea sistemului de alimentare cu apa

extinderea si modernizarea sistemului de colectare si epurare ape uzate

extinderea spatiilor verzi

imbunatatirea amnajarii teritoriului

La intrebarea ,,Care sunt recomandările dumneavoastră pentru următoarele domenii de dezvoltare” privind protecţtia mediului ,subiecţii au răspuns astfel: 38% consideră necesară


2008 - 2013 202

rezolvarea problemei privind sistemul de alimentare cu apă , 32% doresc îmbunătăţirea serviciului de salubrizare şi 23% consideră că este important a se rezolva problema colectării şi epurării apelor uzate . Cu o pondere de până la 5% au fost considerate ca prioritare pentru rezolvarea problemelor de mediu , domeniile ce privesc extinderea spaţiilor verzi şi amenajarea teritoriului . 6. Care sunt recomandările dumneavoastră pentru următoarele domenii de dezvoltare :

� protecţia mediului , dezvoltarea utilităţilor . � dezvoltarea economică � protecţia socială , cultură , educaţie

Domeniile cele mai importante pe care le consideră subiecţii chestionaţi sunt : dezvoltarea economică , protecţia mediului ,in special dezvoltarea infrastructurii şi protecţia socială .

25%

40%

20%

6%9%

protectia mediului

dezvoltarea economica

protectia sociala

cultura

educatie

7. La intrebarea ,, Cum apreciaţi starea generală a drumurilor locale( străzi, drumuri care leagă localităţile aparţinătoare ale oraşului) prin încercuirea variantei alese: * foarte bună ; * bună ; *satisfăcătoare ; * nesatisfăcătoare”

2%25%

45%

28%foarte buna

buna

satisfacatoare

nesatisfacatoare

73 % dintre subiecţii chestionaţi consideră că starea drumurilor din oraş este necorespunzătoare fapt ce implică necesitatea promovării de proiecte în reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de drumuri


2008 - 2013 203

8 . Care ar fi direcţiile de acţiune pentru a orienta sistemul de organizare a agriculturii spre piaţă(prin aplicarea unor tehnologii moderne,schimbarea structurii culturilor,identificarea culturilor care pot asigura un profit pentru proprietarii de terenuri,practicarea agriculturii ecologice,sisteme integrate(producţie-procesare-comercializare), altele,enumeraţi-le .

18%

16%

17%25%

20%4%

tehnologii moderne

schimbarea structurii

culturilor

agricultura ecologica

sisteme integrate

plantarea culturilor

profitabile

altele

Subiecţii chestionaţi consideră că direcţiile de acţiune pentru orientarea agriculturii spre

economia de piaţă ar fi : promovarea sistemelor integrate , schimbarea structurii culturilor cu plantarea numai a celor profitabile coroborat cu utilizarea tehnicilor şi tehnologiilor moderne . Deasemeni se consideră de mare importanţă şi practicarea pe viitor a agriculturii ecologice .

9. Credeţi că în localitate există condiţii pentru dezvoltarea turismului rural , cultural , religios,recreativ?

41%

10%10%

24%

15%

rural

cultural

religios

recreativ

nu stiu

Urmare a prelucrării datelor a rezultat faptul că 65% dintre respondenţi consideră că ar fi condiţii de dezvoltare în oraş a turismului rural şi recreativ .


2008 - 2013 204

10. Sistemul de ocrotire a sănătăţii publice îl apreciaţi ca fiind corespunzător?

15%

65%

20%

corespunzator

necorespunzator

nu stiu

Referitor la sistemul de sănătate , 65% dintre cei chestionaţi consideră că acest sistem este necorespunzător , faţă de 20% care consideră ca sunt multumiţi de modul de funcţionare a acestuia .

11. Reţeaua de grădiniţe,creşe şi şcoli gimnaziale este corespunzătoare?Asigură spaţiile pentru instruirea şi educarea tuturor elevilor?

48%

40%

12%

corespunzatoare

necorespunzatoare

nu stiu

Referitor la reţeaua sistemului de învăţământ , se consideră că aceasta este corespunzătoare conform aprecierii a 48% dintre cei chestionaţi , însă 40% consideră că situaţia infrastructurii nu este corespunzătoare , necesitând investiţii în acest domeniu .


2008 - 2013 205

12. Apreciaţi că administraţia publică locală(consiliu local,primarul şi funcţionarii publici)asigură o bună administrare a patrimoniului public şi a bugetului local şi că activitatea acesteia este indreptată către cetăţean şi nevoile comunităţii?

53%32%

15%

DA

NU

NU STIU

53% dintre subiecţii chestionaţi consideră că actuala conducere a oraşului poate asigura o bună gestionare a patrimoniului public şi a fondurilor financiare aflate la dispoziţie , însă 32% consideră că administraţia publică nu gestionează corect bunurile oraşului şi activitatea acestora nu este orientată către comunitate .


2008 - 2013 206

Anexa nr.8 FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect 1 DENUMIRE PROIECT : Managementul integrat al deşeurilor solide în judeţul

Botoşani

IDENTIFICARE ŞI LOCALIZARE PROIECT MANAGERUL DE PROIECT

/SOLICITANTUL Consiliul Judeţean Botoşani /Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare ,,AQUA” BOTOŞANI

ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA

România Regiunea de dezvoltare 1 Nord-EST (1NE) Botoşani Flămânzi

CATEGORIA PROIECTULUI Investiţii : DA Reparaţii: -

TIPUL PROIECTULUI Proiect nou : da – de interes judeţean Extindere a celui existent : -

VALOAREA PROIECTULUI cca. 32mil.EURO –cf. Master Plan CHELTUIELI EFECTUATE -

SURSE POSIBILE DE FINANŢARE

Bugetul de stat : Da (co-finanţare ); Bugetul local : Da (co-finanţare ); Fonduri structurale : Da Credite bancare : - Parteneriate: -

DESCRIEREA PROIECTULUI

OBIECTIVE - proiect de interes judeţean asistat de firma de consultanţă asigurată de Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile . - activităţi eligibile :

� colectare selectivă a deşeurilor ; � transport / transfer ( 4 staţii la

nivel de judeţ) � compostare deşeuri


2008 - 2013 207

biodegradabile; � sortare deşeuri (staţie de sortare); � depozitare deşeuri (depozit

ecologic) . � închidere depozite /spaţii de

depozitare neconforme - cadrul instituţional : � crearea Asociaţiei de Dezvoltare

Intercomunitară ,, ECOPROCES” Botoşani (toate unităţile administrativ teritoriale )

� oraşul va adopta prin Consiliul local contractul de asociere pentru promovarea şi implementarea proiectului

REZULTATE OBŢINUTE � Imbunătăţirea condiţiilor de viaţă a populaţiei ;

� Reducerea poluării ; � Reducerea factorilor de risc pentru

sănătatea populaţiei ; � Atragerea investitorilor ; � Crearea de noi locuri de muncă ; � Asigurarea conformării cu cerinţele

legislaţiei actuale ; POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI /GRUPUL ŢINTĂ

-Locuitorii judeţului/oraşului Flămânzi ; -Agenţii economici /instituţii din oraş.

ACTIVITATEA PROIECTULUI � realizarea Master Planului privind gestionarea deşeurilor în judeţul Botoşani

� realizarea Studiului de fezabilitate ; � realizarea studiului de impact

asupra mediului ; � realizarea analizei cost-beneficiu; � realizarea documentatiei necesare

pentru promovarea aplicaţiei ; � realizarea proiectului tehnic; � achiziţionarea de servicii/produse

/lucrări; � lucrări execuţie. � Monitorizare/evaluare /control ; � Auditul proiectului .


2008 - 2013 208

DURATA PROIECTULUI 2008-2013 STADIUL DE MATURITATE A

PROIECTULUI IDEE: - SPF: da SF: da PT: - DE : - EXECUTIE: -

JUSTIFICAREA NECESITĂŢII IMPLEMENTĂRII PROIECTULUI

-Proiectul este cuprins în : • Strategia de Dezvoltare Locală ; • Strategia de dezvoltare accelerată a

serviciilor comunitare de utilităţi publice , Botoşani .

• Planul Regional de gestionare a deşurilor Regiunea 1 NE ;

• POS Mediu . • Master Planul gestiunea deşeurilor

judeţul Botoşani

-In cadrul consultării publice realizate în procesul de elaborare a strategiilor , majoritatea populaţiei şi-a exprimat opinia că este important a se realiza un proiect de gestionare a deşeurilor


2008 - 2013 209

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect 2 DENUMIRE PROIECT : Proiect de investiţii în Flămânzi prin programl PHARE

2005/AP /PP


/SOLICITANTUL Consiliul Local al oraşului Flămânzi

ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA



TIPUL PROIECTULUI Proiect nou : da – de interes local asociere cu comunele : Frumuşica , Copălău, Coşula şi Prăjeni . Extindere a celui existent : -

VALOAREA PROIECTULUI Conform studiului de fezabilitate . CHELTUIELI EFECTUATE -



DESCRIEREA PROIECTULUI OBIECTIVE



sănătatea populaţiei ; � Atragerea investitorilor ; � Crearea de noi locuri de muncă ; � Asigurarea conformării cu cerinţele


-Locuitorii oraşului Flămânzi şi a comunelor asociate ;


2008 - 2013 210

ACTIVITATEA PROIECTULUI � realizarea Studiului de fezabilitate ; � realizarea studiului de impact

asupra mediului ; � realizarea analizei cost-beneficiu; � realizarea documentaţiei necesare



DURATA PROIECTULUI 2008-2010 (21 luni) STADIUL DE MATURITATE A

PROIECTULUI IDEE: - SPF: da SF: da PT: da DE : da EXECUTIE: -






judeţul Botoşani

-In cadrul consultării publice realizate în procesul de elaborare a strategiilor , majoritatea populaţiei şi-a exprimat opinia că este important a se realiza un proiect de gestionare a deşeurilor


2008 - 2013 211

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect 3 DENUMIRE PROIECT : Închiderea spaţiilor de depozitare gunoi din oraşul

Flămânzi


/SOLICITANTUL Consiliul Local al oraşului Flămânzi/ Consiliul Judeţean Botoşani / Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare ,,ECOPROCES” BOTOŞANI

ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA



TIPUL PROIECTULUI Proiect nou : da – de interes local Extindere a celui existent : -

VALOAREA PROIECTULUI cca. EURO CHELTUIELI EFECTUATE -





2008 - 2013 212

OBIECTIVE � aplicarea măsurilor şi procedeelor de închidere simplificată cu respectarea OUG 78/2000 privind regimul deşeurilor şi a Ordinelor MMDD 1274/2005 şi 636/2008

� profilarea spaţiului de depozitare ; � culegerea deşeurilor voluminoase; � acoperirea şi etanşarea suprafeţei

profilate cu un strat de 30 cm de pământ repartizat uniform .

� însămânţare iarbă /intreţinere timp de 2 ani

� marcarea locurilor .



sănătatea populaţiei ; � Crearea de noi locuri de muncă ; � Asigurarea conformării cu cerinţele


-Locuitorii oraşului Flămânzi





DURATA PROIECTULUI Termen ţinta 16.07. 2009 pentru închiderea spaţiilor de depozitare ; 2009 -2013

STADIUL DE MATURITATE A IDEE: -


2008 - 2013 213

PROIECTULUI SPF: da SF: - PT: - DE : - EXECUTIE: -






judeţul Botoşani -In cadrul consultării publice realizate în procesul de elaborare a strategiilor , majoritatea populaţiei şi-a exprimat opinia că este important a se realiza un proiect de închidere si ecologizare a zonelor infestate de deşeurile istorice .


2008 - 2013 214

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect :4 DENUMIRE PROIECT : Sisteme de alimentare şi canalizare din sursele Siret şi Prut


/SOLICITANTUL Consiliul Judeţean Botoşani / Asociaţia Intercomunitară de Dezvoltare ,,AQUA” BOTOŞANI / Consiliul Local al oraşului Flămânzi

ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA



TIPUL PROIECTULUI Proiect nou : da – de interes judeţean şi local Extindere a celui existent : -

VALOAREA PROIECTULUI Conform studiului de fezabilitate CHELTUIELI EFECTUATE -


Bugetul de stat : Da (co-finanţare ); Bugetul local : Da (co-finanţare ); Fonduri structurale : Da Credite bancare : -Da (co-finanţare ); Parteneriate: -



2008 - 2013 215

OBIECTIVE � Proiect de interes judeţean ce se va realiza in concordanţă cu Master Planul -Alimentare cu apă şi canalizare judeţul Botoşani –elaborat prin proiectul ISPA

� Proiectele de investiţii se vor realiza prioritar funcţie de termenele ţintă stabilite pentru fiecare unitate administrativ teritorială .

� Se va asigura alimentarea cu apă destinată consumului uman in toate aglomerările umane > 2000 l.e.

� Se va asigura sisteme de colectare şi epurare ape uzate in toate aglomerările umane > 2000 l.e.





-Locuitorii judeţului Botoşani / oraşului Flămânzi ; -Agenţii economici /instituţii din judeţ. -Investitori .





DURATA PROIECTULUI Termen ţintă 2015 pentru sisteme de


2008 - 2013 216

alimentare cu apă ; - 2018 pentru sisteme de colectare şi epurare ape uzate .

STADIUL DE MATURITATE A PROIECTULUI

IDEE: - Proiect Master Plan –document strategic SPF: SF: - PT: - DE : - EXECUTIE: -





• POS Mediu . • Master Planul judeţul Botoşani -

Alimentare cu apă şi canalizare judeţul Botoşani –elaborat prin proiectul ISPA

-In cadrul consultării publice realizate în procesul de elaborare a strategiilor , majoritatea populaţiei şi-a exprimat opinia că este important a se realiza un proiect de almentare cu apă şi de colectare şi epurare a apelor uzate la nivel judeţean .


2008 - 2013 217

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect :5

DENUMIRE PROIECT : Realizarea sistemului de alimentare cu apă pentru oraşul Flămânzi



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA



TIPUL PROIECTULUI Proiect nou : - Extindere a celui existent : - da , de interes judeţean şi local

VALOAREA PROIECTULUI Conform Master Plan : 5,582 mil. EURO CHELTUIELI EFECTUATE -





2008 - 2013 218



� Se va aigura alimentarea cu apa destinata consumului uman in toate aglomerările umane > 2000 l.e.

� Realizarea a 28,5 km de conductă de aducţiune şi distribuţie pentru apa .





-Locuitorii oraşului Flămânzi ; -Agenţii economici /instituţii din oraş ; -Investitori .





DURATA PROIECTULUI Termen ţintă 2015 pentru sisteme de alimentare cu apă ;


2008 - 2013 219

STADIUL DE MATURITATE A

PROIECTULUI IDEE: - Proiect Master Plan –document strategic SPF: SF: - PT: - DE : - EXECUTIE: -






Alimentare cu apa si canalizare judeţul Botoşani –elaborat prin proiectul ISPA

-In cadrul consultării publice realizate în procesul de elaborare a strategiilor , majoritatea populaţiei şi-a exprimat opinia că este necesar a se realiza un proiect de alimentare cu apă potabilă a zonelor locuite din oraşul Flămânzi .


2008 - 2013 220

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect :6

DENUMIRE PROIECT : Realizarea sistemului de canalizare şi epurare ape uzate pentru oraşul Flămânzi



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA



TIPUL PROIECTULUI Proiect nou : - Extindere a celui existent : - da , de interes judeţean şi local

VALOAREA PROIECTULUI Conform Master Plan : 3,275 mil. EURO CHELTUIELI EFECTUATE -





2008 - 2013 221



� epurarea apelor uzate se va realiza in staţii de epurare propuse in strategie ca urmare a grupării propuse privind aglomerările rurale cu peste 2000 locuitori - staţie de epurare secundară

� lungime reţea 18,3 KM � se propune staţie de epurare la

Flămânzi

REZULTATE OBŢINUTE � Imbunătăţirea condiţiilor de viaţă a

populaţiei ; � Reducerea poluării ; � Reducerea factorilor de risc pentru







/lucrări;


2008 - 2013 222

� lucrări execuţie. � Monitorizare/evaluare /control ; � Auditul proiectului .

DURATA PROIECTULUI Termen ţintă 2018 pentru sisteme de colectare şi epurare ape uzate ;

STADIUL DE MATURITATE A PROIECTULUI

IDEE: - Proiect Master Plan –document strategic SPF: SF: - PT: - DE : - EXECUTIE: -






Alimentare cu apă şi canalizare judeţul Botoşani –elaborat prin proiectul ISPA

-In cadrul consultării publice realizate în procesul de elaborare a strategiilor , majoritatea populaţiei şi-a exprimat opinia că este abosulut necesar a se realiza un proiect de colectare si epurare ape uzate a zonelor locuite din oraşul Flămânzi .


2008 - 2013 223

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 7

DENUMIREA PROIECTULUI : Modernizarea şi extinderea sistemului de iluminat public local in oraşul Flămânzi



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA



TIPUL PROIECTULUI Proiect nou : - Extindere a celui existent : - da

VALOAREA PROIECTULUI 100.000 EURO CHELTUIELI EFECTUATE -


Bugetul de stat : - Bugetul local : Da Fonduri structurale : Credite bancare : -Da ; Parteneriate: -

DESCRIEREA PROIECTULUI OBIECTIVE � extinderea sistemlui de iluminat

public local şi în zonele unde populaţia nu are acces la astfel de facilităţi ;

� echiparea stâlpilor cu lămpi ecologice şi cu consum mic de energie .

� asigurarea siguranţei circulaţiei ; REZULTATE OBŢINUTE � Imbunătăţirea condiţiilor de viaţă a

populaţiei ; � Reducerea poluării ;


2008 - 2013 224

� Reducerea factorilor de risc pentru sănătatea populaţiei ;

� Crearea de noi locuri de muncă ; � Asigurarea conformării cu cerinţele








PROIECTULUI IDEE: -propunere de proiect SPF: SF: - PT: - DE : - EXECUTIE: -




-In cadrul consultării publice realizate în procesul de elaborare a strategiilor , majoritatea populaţiei şi-a exprimat punctul de vedere privind necesitatea realizării modernizării şi extinderii iluminatului public în toate zonele locuite din oraşul Flămânzi .


2008 - 2013 225

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 8

DENUMIREA PROIECTULUI : Realizarea sistemului de iluminat ornamental şi ornamental festiv în oraşul Flămânzi



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA




VALOAREA PROIECTULUI 100.000 EURO CHELTUIELI EFECTUATE -


Bugetul de stat : - Bugetul local : Da Fonduri structurale : Credite bancare : -Da ; Parteneriate: -

DESCRIEREA PROIECTULUI OBIECTIVE � achiziţionarea şi montarea de

echipamente electrice specifice iluminatului ornamenal , în vederea utilizării în perioada sărbătorilor şi cu ocazia diferitelor zile festive organizate in oraş ;

� creearea unui ambient plăcut in oraş şi manifestarea unui aspect de sărbătoare ;



2008 - 2013 226





ACTIVITATEA PROIECTULUI � achiziţionarea de servicii/produse /lucrări;







-In cadrul consultării publice realizate în procesul de elaborare a strategiilor , majoritatea populaţiei şi-a exprimat punctul de vedere privind necesitatea realizării modernizării şi extinderii iluminatului public şi ornamental festiv în toate zonele locuite din oraşul Flămânzi .


2008 - 2013 227

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 9

DENUMIREA PROIECTULUI : Alimentare cu gaze naturale în oraşul Flămânzi



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA




VALOAREA PROIECTULUI Conform studiu de fezabilitate CHELTUIELI EFECTUATE -


Bugetul de stat : Da Bugetul local : Da Fonduri structurale : Credite bancare : - Parteneriate: -

DESCRIEREA PROIECTULUI OBIECTIVE � Asigurarea condiţiilor de viaţă la

standarde europene; � Asigurarea accesibilităţii populaţiei

la gaze naturale ; � Asigurarea unei surse energetice

pentru realizarea încălzirii locuinţelor şi prepararea apei calde


populaţiei ; � Reducerea poluării ; � Reducerea factorilor de risc pentru


2008 - 2013 228

sănătatea populaţiei ; � Crearea de noi locuri de muncă ;

POTENŢIALII BENEFICIARI AI PROIECTULUI /GRUPUL ŢINTĂ











-In cadrul consultării publice realizate în procesul de elaborare a strategiilor , majoritatea populaţiei şi-a exprimat punctul de vedere privind necesitatea realizării alimentării la gaze naturale .din oraşul Flămânzi .


2008 - 2013 229

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 10

DENUMIREA PROIECTULUI : Realizare pod ,,Alexii” , localitatea Poiana , oraş Flămânzi



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA

România Regiunea de dezvoltare 1 Nord-EST (1NE) Botoşani Flămânzi -localitatea Poiana


TIPUL PROIECTULUI Proiect nou : - da Extindere a celui existent : -

VALOAREA PROIECTULUI 316,440 EURO CHELTUIELI EFECTUATE -


Bugetul de stat : Da Bugetul local : Da Fonduri structurale : Credite bancare : - Parteneriate: -

DESCRIEREA PROIECTULUI OBIECTIVE � Conform SF si PT


populaţiei ; � Reducerea factorilor de risc pentru

sănătatea populaţiei ;


-Locuitorii localităţii Poiana ;

ACTIVITATEA PROIECTULUI � realizarea Studiului de fezabilitate ;


2008 - 2013 230

� realizarea documentaţiei necesare pentru promovarea aplicaţiei ;

� realizarea proiectului tehnic; � achiziţionarea de servicii/produse



PROIECTULUI IDEE: SPF: SF: -da PT: -da DE : -da EXECUTIE: -da


-Proiectul este cuprins în : • Strategia de Dezvoltare Locală ;

-In cadrul consultării publice realizate în procesul de elaborare a strategiilor , populaţia şi-a exprimat punctul de vedere privind necesitatea realizării de proiecte de investiţii pentru reabilitarea si modernizarea infrastructurii de drumuri


2008 - 2013 231

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 11

DENUMIREA PROIECTULUI : Construire pod Chiţoveni peste râul Miletin , , oraş Flămânzi



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA

România Regiunea de dezvoltare 1 Nord-EST (1NE) Botoşani Flămânzi -localitatea Chiţoveni



VALOAREA PROIECTULUI 950.000 LEI CHELTUIELI EFECTUATE -


Bugetul de stat : Da Bugetul local : Da Fonduri structurale : Da Credite bancare : - Parteneriate: -






-Locuitorii oraşului ;



2008 - 2013 232

� realizarea documentaţiei necesare pentru promovarea aplicatiei ;




PROIECTULUI IDEE: da SPF: SF: - PT: - DE : - EXECUTIE: -



-In cadrul consultării publice realizate în procesul de elaborare a strategiilor , populaţia şi-a exprimat punctul de vedere privind necesitatea realizării de proiecte de investiţii pentru reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de drumuri


2008 - 2013 233

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 12

DENUMIREA PROIECTULUI : Construire pod Chiţoveni peste pârâul Varniţa , oraş Flămânzi



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA

România Regiunea de dezvoltare 1 Nord-EST (1NE) Botoşani Flămânzi -localitatea Chiţoveni



VALOAREA PROIECTULUI 1.000.000 LEI CHELTUIELI EFECTUATE -









ACTIVITATEA PROIECTULUI � realizarea Studiului de fezabilitate ; � realizarea documentatiei necesare


2008 - 2013 234

pentru promovarea aplicatiei ; � realizarea proiectului tehnic; � achiziţionarea de servicii/produse






-In cadrul consultării publice realizate în procesul de elaborare a strategiilor , populaţia şi-a exprimat punctul de vedere privind necesitatea realizării de proiecte de investiţii pentru reabilitarea si modernizarea infrastructurii de drumuri


2008 - 2013 235

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 13

DENUMIREA PROIECTULUI : Construire pod Poiana -Flămânzi peste pârâul Turburea , oraş Flămânzi



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA













ACTIVITATEA PROIECTULUI � realizarea Studiului de fezabilitate ; � realizarea documentaţiei necesare


2008 - 2013 236









2008 - 2013 237

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 14

DENUMIREA PROIECTULUI : Construire pod Bosânceni peste râul Miletin



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA

România Regiunea de dezvoltare 1 Nord-EST (1NE) Botoşani Flămânzi -localitatea Bosânceni













pentru promovarea aplicaţiei ; � realizarea proiectului tehnic;


2008 - 2013 238

� achiziţionarea de servicii/produse /lucrări;








2008 - 2013 239

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 15

DENUMIREA PROIECTULUI : Construire pod Poiana peste pârâul Turburea , la IZLAZ, oraş Flămânzi



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA













ACTIVITATEA PROIECTULUI � realizarea Studiului de fezabilitate ; � realizarea documentatiei necesare


2008 - 2013 240









2008 - 2013 241

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 16

DENUMIREA PROIECTULUI : Reabilitarea a 18 km de drum prin asfaltare , oraş Flămânzi



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA








� Profilare portiuni drumuri ; � Taşare si aplicare covor asfaltic . � Realizare rigole de scurgere .



� Îmbunătăţirea căilor de acces prin reabilitarea infrastructurii


2008 - 2013 242












2008 - 2013 243

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 17

DENUMIREA PROIECTULUI : Reabilitare a 54 de km de drum prin impietruire .



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA








� Profilare porţiuni drumuri ; � Taşare şi pietruire . � Realizare rigole de scurgere .



� Îmbunătăţirea cailor de acces prin reabilitarea infrastructurii


2008 - 2013 244












2008 - 2013 245

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 18

DENUMIREA PROIECTULUI : Construirea unui sens giratoriu şi a unui monument închinat eroilor



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA




VALOAREA PROIECTULUI 250.000LEI CHELTUIELI EFECTUATE -




� Profilare porţiuni drumuri ; � Taşare şi pietruire , asfaltare .




� Îmbunătăţirea atractivităţii


2008 - 2013 246

oraşului din punct de vedere turistic












2008 - 2013 247

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 19

DENUMIREA PROIECTULUI : Realizarea unei variante ocolitoare de 12km .



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA








� Profilare porţiuni drumuri ; � Taşare şi pietruire . � Realizare rigole de scurgere .





2008 - 2013 248












2008 - 2013 249

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 20

DENUMIREA PROIECTULUI : Sala de sport –Grupul Şcolar Flămânzi .



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA




VALOAREA PROIECTULUI 1100.000 euro CHELTUIELI EFECTUATE -




� Prin realizarea acestui proiect se urmăreşte construirea unei Sali de sport pentru asigurarea desfăşurării acţiunilor sportive în condiţii bune pe tot parcursul anului




2008 - 2013 250

sănătatea populaţiei ; � Desfăşurarea activităţilor sportive

ale elevilor în condiţii optime şi de confort .






DURATA PROIECTULUI 2008 STADIUL DE MATURITATE A

PROIECTULUI IDEE: da SPF: SF: - da PT: - da DE : - da EXECUTIE: -da



-In cadrul consultării publice realizate în procesul de elaborare a strategiilor , populaţia şi-a exprimat punctul de vedere privind necesitatea realizării proiectului de investiţii privind construirea unei Săli de sport .


2008 - 2013 251

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 21

DENUMIREA PROIECTULUI :Consolidare , refuncţionalizare pavilion A–UAMS N.Bălcescu , Flămânzi .



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA




VALOAREA PROIECTULUI 635 000 lei CHELTUIELI EFECTUATE -











2008 - 2013 252




DURATA PROIECTULUI 2008 STADIUL DE MATURITATE A

PROIECTULUI IDEE: da SPF: SF: - da PT: - da DE : - da EXECUTIE: -da



-In cadrul consultării publice realizate în procesul de elaborare a strategiilor , populaţia şi-a exprimat punctul de vedere privind necesitatea realizării proiectului de investiţii


2008 - 2013 253

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 22

DENUMIREA PROIECTULUI : Reparaţie capitală Şcoala nr, 1 Flămânzi –Construirea unui local de grădiniţă cu 2 Săli de clasă dotate corespunzător (apă, curent electric , canalizare )



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA




VALOAREA PROIECTULUI 600.000 Lei CHELTUIELI EFECTUATE -




� Reabilitare şi modernizarea clădirii şcolii ;

� Dotarea cu echipamente didactice , echipamente pentru pregătirea profesională , echipamente IT şi materiale specifice pentru documentare

REZULTATE OBŢINUTE � Imbunătăţirea calităţii învăţământului ;


2008 - 2013 254

� Creşterea accesului la educaţie a copiilor ;

� Asigurarea unei educaţii individualizate care să susţină nevoile şi potenţialul fiecărui copil ;

� Adaptarea la nevoile determinate de dorinţa de a imbunătăţi gradul şi calitatea ocupării forţei de muncă










-In cadrul consultării publice realizate în procesul de elaborare a strategiilor , populaţia şi-a exprimat punctul de vedere privind necesitatea realizării proiectului de investiţii privind reabilitarea şcolilor din oraş .


2008 - 2013 255

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 23

DENUMIREA PROIECTULUI : Reparaţie capitală Şcoală Poiana + extinderea cu minim 2 săli de clasă -Flămânzi



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA

România Regiunea de dezvoltare 1 Nord-EST (1NE) Botoşani Flămânzi – localitatea Poiana







� Reabilitare/modernizarea si extinderea cladirii şcolii ;

� Dotarea cu echipamente didactice , echipamente pentru pregătirea profesionala , echipamente IT si materiale specifice pentru documentare

REZULTATE OBŢINUTE � Imbunătăţirea calitaţii invăţământului ;


2008 - 2013 256

� Creşerea accesului la educaţie a copiilor ;

� Asigurarea unei educaţii individualizate care să susţină nevoile şi potenţialul fiecărui copil ;

� Adaptarea la nevoile determinate de dorinţa de a îmbunătăţi gradul şi calitatea ocupării forţei de muncă












2008 - 2013 257

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 24

DENUMIREA PROIECTULUI : Reparaţie capitală Şcoala nr. 2 Flămânzi –Construirea unei grădiniţe



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA

România Regiunea de dezvoltare 1 Nord-EST (1NE) Botoşani Flămânzi- Cordun









REZULTATE OBŢINUTE � Imbunătăţirea calităţii


2008 - 2013 258

invăţământului ; � Creşterea accesului la educaţie a

copiilor ; � Asigurarea numărului de locuri

pentru preşcolari . � Asigurarea unei educaţii

individualizate care să susţină nevoile şi potenţialul fiecarui copil ;



-Locuitorii oraşului -localităţii Cordun ;










2008 - 2013 259

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 25

DENUMIREA PROIECTULUI : Reparaţie capitală Grupul Şcolar N. Bălcescu +extindere local şcoală - inclusiv şcolile Prisăcani şi Chiţoveni



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA










REZULTATE OBŢINUTE � Imbunătăţirea calităţii invăţământului ;


2008 - 2013 260

� Creşterea accesului la educaţie a copiilor ;

� Asigurarea numărului de locuri pentru preşcolari .

� Asigurarea unei educaţii individualizate care să susţină nevoile şi potenţialul fiecarui copil ;













2008 - 2013 261

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 26

DENUMIREA PROIECTULUI : ,,Amenajare pavilion bucatarie-spalatorie cu extindere salon, UAMS N. Balcescu, Flamanzi”


/SOLICITANTUL UNITATEA DE ASISTENTA MEDICO-SOCIALA N. BALCESCU, FLAMANZI

ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA


CATEGORIA PROIECTULUI Investiţii : DA Reparaţii: DA

TIPUL PROIECTULUI Proiect nou : - Da Extindere a celui existent : Da

VALOAREA PROIECTULUI 1.724.304,89 ron CHELTUIELI EFECTUATE -


Bugetul de stat : Da Bugetul local : Da Fonduri europene : Da Credite bancare : - Parteneriate: -

DESCRIEREA PROIECTULUI OBIECTIVE � Conform SF, DALI si PT +PAC

� Reabilitarea şi modernizarea clădiri;

� Extindere constructie noua; � Dotarea cu echipamente, şi

materiale specifice , cu echipamente IT .

REZULTATE OBŢINUTE � Imbunătăţirea calităţii serviciilor medicale, a ingrijirilor medicale si a


2008 - 2013 262

serviciilor de asistenta sociala de specialitate;

� Creşterea accesului la servicii medicale si a serviciilor de asistenta sociala de specialitate .


- Locuitorii oraşului Flamanzi si ai judetului Botosani;

ACTIVITATILE PROIECTULUI � realizarea Studiului de fezabilitate si DALI ;





PROIECTULUI IDEE: Da SPF: Da SF: Da PT: Da DE : Da EXECUTIE: -



-In cadrul consultării publice realizate în procesul de elaborare a strategiilor , populaţia şi-a exprimat punctul de vedere privind necesitatea realizării proiectului de investiţii privind reabilitarea instituţiilor medicale din oraş .


2008 - 2013 263

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 27

DENUMIREA PROIECTULUI : Amenajare spaţii verzi –parcuri în oraşul Flămânzi



ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA




VALOAREA PROIECTULUI 30000 EURO CHELTUIELI EFECTUATE -




� Reabilitare şi extinderea spaţiilor verzi ;

� Realizarea unui parc modern ;

REZULTATE OBŢINUTE � Realizarea intreţinerii zonelor verzi � Creearea de locuri pentru joacă şi

recreere pentru copii ; � Protecţia mediului înconjurător .





2008 - 2013 264







-In cadrul consultării publice realizate în procesul de elaborare a strategiilor , populaţia şi-a exprimat punctul de vedere privind necesitatea realizării proiectului de investiţii privind realizarea amenajării de spaţii verzi in oraş


2008 - 2013 265

FIŞĂ DE PROIECT

Număr proiect : 28

DENUMIREA PROIECTULUI : <<Amenajare pavilion B , al UAMS „Dr.

Elena Popovici”, Oras Flamanzi, Judetul Botosani>>


/SOLICITANTUL UNITATEA DE ASISTENTA MEDICO-SOCIALA „Dr. Elena Popovici”, FLAMANZI

ŢARA REGIUNEA

JUDEŢUL

LOCALITATEA


CATEGORIA PROIECTULUI Investiţii : DA Reparaţii: DA

TIPUL PROIECTULUI Proiect nou : - Da Extindere a celui existent :

VALOAREA PROIECTULUI 467.127 ron CHELTUIELI EFECTUATE -


Bugetul de stat : Da Bugetul local : Da Fonduri europene : - Credite bancare : - Parteneriate: -

DESCRIEREA PROIECTULUI OBIECTIVE � Conform SF, DALI si PT +PAC

� Reabilitarea şi modernizarea clădiri;

� Extindere constructie noua; � Dotarea cu echipamente, şi

materiale specifice , cu echipamente IT .

REZULTATE OBŢINUTE � Imbunătăţirea calităţii serviciilor


2008 - 2013 266

medicale, a ingrijirilor medicale si a serviciilor de asistenta sociala de specialitate;

� Creşterea accesului la servicii medicale si a serviciilor de asistenta sociala de specialitate .


- Locuitorii oraşului Flamanzi si ai judetului Botosani;

ACTIVITATILE PROIECTULUI � realizarea Studiului de fezabilitate si DALI ;





PROIECTULUI IDEE: Da SPF: Da SF: PT: DALI DE : EXECUTIE: -



-In cadrul consultării publice realizate în procesul de elaborare a strategiilor , populaţia şi-a exprimat punctul de vedere privind necesitatea realizării proiectului de investiţii privind reabilitarea instituţiilor medicale din oraş .


2008 - 2013 267