strategia de dezvoltare a municipiului feteşti 2010 - 2020 · consiliul local al municipiului...

Consiliul Local al Municipiului Feteşti

Strategia de Dezvoltare a Municipiului Feteşti 2010 - 2020

Strategia de Dezvoltare a Municipiului Feteşti 2010 - 2020

Cuvânt înainte Din dorinţa de adaptare la aspectele specifice ale unei lumi aflate în permanentă schimbare, administratorii municipiului Feteşti au demarat un proces de dezvoltare comunitară durabilă, bazat pe modelul democraţiei europene: rafinată, complexă şi riguroasă. Dezvoltarea durabilă, aşa cum a fost definită la Conferinţa Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare de la Rio de Janeiro din 1992, este "dezvoltarea care asigură cerinţele generaţiei prezente, fără a compromite şansele generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi". Conceptul de dezvoltare durabilă implică existenţa solidaritaţii între generaţii şi este singura opţiune viabilă pentru a asigura creşterea calităţii vieţii generaţiilor care ne vor urma. Gândind în perspectivă, actorii comunităţii locale (autorităţi, instituţii, media, structuri din sectorul privat şi din sectorul non-guvernamental, cetăţeni şi instituţii educaţionale) au înţeles că municipiul trebuie să se schimbe şi să se extindă dar nu oricum şi nu cu orice preţ. Schimbarea va trebui să fie coerentă şi să urmeze îndeaproape un plan concret de acţiune şi de implementare. Urmare a colaborarii dintre cetaţeni, actorii locali şi consultanţi, planul a căpătat cea mai bună formă şi denumirea de “Strategia de dezvoltare locală a municipiului Feteşti”. Devenind lege locală, Strategia reprezintă garanţia faptului că municipiul Feteşti va avea o dezvoltare unică, armonioasă şi coerentă. Doresc să mulţumesc tuturor celor care au contribuit la finalizarea acestui document şi invit cetăţenii să se implice activ în evoluţia dinamică a vieţii localităţii noastre, călăuziţi de principiul “Soluţii, nu discuţii!”

Cu aleasă consideraţie,

Gheorghe Catrinoiu Primar Municipiul Feteşti

4

CUPRINS REZUMAT ............................................................................................................................................................................................................ 2

1. CADRUL GENERAL ........................................................................................................................................................................................... 2

2. DEMOGRAFIE ŞI FORŢA DE MUNCĂ ................................................................................................................................................................ 2

3. TERENURI ŞI LOCUINŢE................................................................................................................................................................................... 2

4. INFRASTRUCTURA ŞI ECHIPAREA TERITORIULUI .......................................................................................................................................... 2

5. SERVICII PUBLICE ............................................................................................................................................................................................ 2

6. DEZVOLTARE ECONOMICĂ .............................................................................................................................................................................. 2

7. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ŞI SURSE DE POLUARE ......................................................................................................................... 2

8. PROFILUL STRATEGIC AL MUNICIPIULUI FETEŞTI .......................................................................................................................................... 2

9. ANALIZA SWOT ............................................................................................................................................................................................... 2

10. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI FETEŞTI .............................................................................................................................. 2

10.1. Viziune. Obiective. Direcţii strategice .......................................................................................................................................................... 2

10.2. Planul de acţiune ......................................................................................................................................................................................... 2

10.3. Portofoliul de proiecte. Fişe de proiecte ....................................................................................................................................................... 2

10.4. Capacitatea de finanţare ............................................................................................................................................................................. 2

11. Monitorizare şi evaluare ................................................................................................................................................................................. 2

12. Concordanţa cu politicile naţionale şi europene. Contribuţia la atingerea obiectivelor orizontale ..................................................................... 2

13. Consultări publice ........................................................................................................................................................................................... 2

REZUMAT

6 |S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a M u n i c i p i u l u i F e t e ş t i

1. Prezentare generală Menţionat istoric încă din 1528, Feteştiul devine comună în 1868, oraş în 1934 şi este declarat municipiu în 1995. Este situat în sud-estul României, în judeţul Ialomiţa, ocupând o poziţie de contact între Câmpia Bărăganului şi Valea Dunării. Datorită poziţiei sale, are un climat temperat, cu un pronunţat grad de continentalism, caracterizat prin contraste mari de la vară la iarnă. Poziţia şi relieful favorizează, pătrunderea maselor de aer rece continental de origine euro-asiatice iarna, iar vara, maselor de aer foarte cald, fierbinte şi uscat, din Asia ori Mediterana şi Africa, ceea ce imprimă acestei zone o notă specifică de ariditate. Municipiului Feteşti se bucură de o accesibilitate ridicată datorită poziţionării pe cursul inferior al Dunării şi existenţei unor importante căi de comunicaţii terestre care îl străbat: autostrada A2 (Bucureşti-Constanţa), DN3A (Lehliu-Feteşti), DN3B (Călăraşi-Giurgeni), magistrala feroviară Bucureşti – Constanţa (800) care se intersectează cu linia ferată 702. Principalele centre urbane din proximitate sunt: Bucureşti (150 km), Constanţa (80 km), Slobozia (60 km) şi Călăraşi (50 km). Aşezare polinucleară, din punct de vedere administrativ, municipiul Feteşti este alcătuit din 5 cartiere: Feteşti Oraş, Feteşti Gară, Colonisti, Vlaşca şi Buliga.

Principalele resurse naturale sunt reprezentate de către terenurile agricole (peste 8.000 ha) favorabile agriculturii, Braţul Borcea care are o lungime de peste 9 km pe teritoriul municipiului, flora şi fauna (în special cea piscicolă). Podurile Dunărene dintre Feteşti şi Cernavodă (A. Saligny) reprezintă principalele resurse antropice. De asemenea, pot fi amintite Muzeul Municipal şi Biserica Sf. Nicolae.

2. Demografie şi forţă de muncă Populaţia municipiului Feteşti, la 1 iulie 2009, era de 34.263 persoane (aproximativ 26% din populaţia urbană a judeţului), aceasta înregistrând modificări minore în perioada 2002-2009. Densitatea populaţiei este de 338,6 locuitori/km2 (2.756,6 locuitori/km2 intravilan). Structura pe localităţi componente, conform Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2002, era următoarea: 65,7% - Feteşti-Gară, 24,3% - Feteşti-Oraş, 6,5% - Vlaşca şi 3,5% - Buliga. Populaţia de etnie română reprezintă 95,2% din total, cea de etnie rromă, 4,5% şi restul de 0,3% sunt persoane de alte etnii. Vârsta medie a persoanelor de gen masculin este de 36,5 ani, cea a persoanelor de gen feminin este de 38,6 ani, vârsta medie a populaţiei situându-se în intervalul cincinal 35 – 39 de ani.

Durata medie a vieţii, la nivelul judeţului Ialomiţa, în perioada 2006-2008, este de 72,6 ani pentru ambele sexe, respectiv de 68,5 ani pentru bărbaţi şi de 77,0 ani pentru femei. În perioada 2005-2008, rata natalităţii este superioară ratei mortalităţii, înregistrându-se un spor natural pozitiv de plus 261 persoane. Soldul schimbărilor de domiciliu este negativ în perioada 2005-2008, înregistrând o valoare de -415 persoane. Numărul mediu de salariaţi din municipiul Feteşti a fost, în anul 2008, de 6.234 persoane, reprezentând 13,06% din salariaţii de la nivelul judeţului Ialomiţa. Principalele activităţi ale economiei naţionale, după numărul mediu al salariaţilor din 2008, sunt: industrie – 19,9%, comerţ - 15,4%, transporturi şi depozitare – 14,9%, construcţii – 14,3%, agricultură, silvicultură şi pescuit – 9,9% şi învăţământ – 8,6%. În luna decembrie 2009, câştigul salarial mediu net la nivelul judeţului Ialomiţa avea o valoare de 1.134 lei, cu aproximativ 30,3% mai scăzut faţă de cel înregistrat la nivel naţional (1.477 lei). Rata şomajului la nivelul judeţului Ialomiţa a crescut accentuat, de la 4,9%, în decembrie 2008, aceasta ajungând la 11,6%, în decembrie 2009. La nivelul municipiului Feteşti, numărul de şomeri a crescut cu 147,2% (decembrie 2009 faţă de decembrie 2008), adică, în valori absolute, cu 870 persoane.

7

3. Terenuri şi fond locativ Municipiul Feteşti se întinde pe o suprafaţă 10.119 hectare, reprezentând 2,3% din suprafaţa totală a judeţului; 8.362 (82,6%) hectare reprezintă teren agricol şi 1.757 (17,4%) hectare teren neagricol. Suprafaţa intravilană a municipiului este de 1.243 ha (12,3%). Din totalitatea suprafeţei municipiului, 7,7% (775 ha) este ocupat de curţi şi construcţii şi 4,7% (480 ha) din teren este ocupat de drumuri şi căi ferate; terenurile ocupate de apă deţin 2,5% (249 ha) din suprafaţa totală, terenurile acoperite de păduri, 2,1% (210 ha), iar cele degradate şi neproductive ocupă o suprafaţă de 43ha. Fondul locativ al municipiului Feteşti cuprinde 11.159 locuinţe (387 proprietate majoritara de stat), reprezentând 10,24% din fondul locativ al judeţului Ialomiţa în anul 2008. Suprafaţa locuibilă totală este de 453.968 mp, revenind în medie 40,7 mp/locuinţă. În perioada 2001-2009 s-au recepţionat, în municipiul Feteşti, două ansambluri de locuinţe prin programul de construcţii de locuinţe pentru tineret, destinate închirierii, al Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. Blocurile sunt de tip S+P+2E+M şi P+2E, de 34, respectiv 60 unităţi de locuit. În prezent, în stadiul de proiect în desfăşurare se află construcţia unui ansamblu de locuinţe P+3E, cu 72 de unităţi de locuit.

4. Infrastructura şi echiparea teritoriului Străzile orăşeneşti din Feteşti au o lungime de 135 km, din care 43 km (32%) sunt străzi orăşeneşti modernizate. Pe categorii de îmbrăcăminţi, 40,5 km sunt asfaltaţi, 31,7 km sunt de macadam şi 62,8 km sunt străzi de pământ. Sursa de apă potabilă este reprezentată de apa subterană cantonată la adâncimi cuprinse între 80 şi 100 m, captată printr-un număr de 17 foraje, cu o capacitate de 7.500 mc per zi. Reţeaua de distribuţie a apei potabile a municipiului Feteşti are o lungime de aproximativ 150 km şi este realizată subteran, sub trama stradală. Lungimea totală a reţelei de canalizare este de aproximativ 19 km, fiind deservită doar zona centrală a cartierului Feteşti Gară. Apele uzate menajere şi tehnologice sunt colectate şi evacuate gravitaţional, prin intermediul unui colector general final, în Braţul Borcea; staţie de epurare şi tratare a apelor reziduale nu există. Amenajări hidroameliorative. Există două diguri cu rol de apărare împotriva inundaţiilor pe braţul Borcea: Dig Feteşti (iepuresc) L I (L=8,8 km, h=3 m, lc=3 m) şi dig Fetești (inelar) L II (L=4,2 km, h=3 m, lc=2.5m). Reţeaua de alimentare cu gaz are o lungime de 16 km, deserveşte cartierul Feteşti Gară şi este alimentată din magistrala de transport gaze de înaltă presiune Slobozia-Călăraşi.

Sistemele de încălzire utilizate în prezent în municipiul Feteşti sunt diferite, în funcţie de condiţiile existente în fiecare cartier: încălzire centralizată (zonă blocuri Feteşti Gară), încălzire centrală (cartierul Feteşti Gară – blocuri de locuinţe, instituţii publice şi alte clădiri branşate la reţeaua de distribuţie gaze naturale), încălzire locală cu centrale funcţionând cu gaze naturale (în Feteşti Gară unde funcţionează distribuţia centralizată a gazelor naturale) şi încălzire locală cu sisteme funcţionând cu combustibili solizi (utilizată în celelalte cartiere). Reţeaua de alimentare cu energie electrică acoperă întreg teritoriul locuit al municipiului, peste 96% dintre gospodăriile populaţiei fiind conectate la reţea. În domeniul tehnologiei informaţiei şi telecomunicaţiilor, Feteştiul dispune de rețea de telefonie fixă prin centrale digitale, rețele de telefonie mobilă, acces la internet, servicii poștale internaționale. În ceea ce priveşte salubritatea şi gestiunea deşeurilor există un număr de 17 platforme de colectare a deşeurilor municipale, staţie de transfer şi punct de colectare a deşeurilor electrice şi electronice.


5. Servicii publice Utilităţi publice SC RAJA SA furnizează servicii în domeniul alimentării cu apă potabilă şi canalizare; aceasta este o societate pe acţiuni cu acţionar unic Consiliul Local. Municipiul Feteşti este asociat la ADI (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară) Apă - Canal RAJA Constanţa, înfiinţată în anul 2008 cu scopul dezvoltării de proiecte ce privesc infrastructura. Aproximativ 95% dintre gospodăriile populaţiei sunt conectate la reţeaua de alimentare cu apă însă, în ceea ce priveşte reţeaua de canalizare, aceasta deserveşte doar, aproximativ, 40% dintre gospodăriile populaţiei. La finalul anului 2009, se înregistrau un număr de 8.190 branşamente la reţeaua de distribuţie a apei potabile. Operatorul economic ce se ocupă cu furnizarea-distribuţia gazelor naturale în municipiul Feteşti este SC GDF-SUEZ Energy Romania SA. Reţeaua de alimentare este disponibilă doar în cartierul Feteşti Gară, existând un număr de 3.700 branşamente. În ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică, aproximativ 96% dintre gospodăriile populaţiei sunt conectate la reţea. Reţeaua de iluminat public are o lungime de 6.580 m, asigurând iluminarea principalelor străzi din municipiu în proporţie de 100%.

Transportul public local de călători este operat de Transbus SA, cu acționar unic Consiliul Local al Municipiului Feteşti. Acesta se desfăşoară pe 4 trasee, cu o lungime aproximativă de 22 km, şi asigură legătura cartierelor Colonişti, Vlaşca, Buliga şi Feteşti Oraş cu cartierul Gară. Asistenţă socială La finalul anului 2009 existau 45 beneficiari ai locaţiei de plasament, valoarea prestaţiilor la nivelul anului 2009 fiind de 60.888 lei. De asemenea, existau doi beneficiari de indemnizaţia de hrană acordată persoanelor infectate HIV şi 3 beneficiari de ajutoare şi indemnizaţii pentru persoanele cu handicap, valoarea prestaţiilor la nivelul anului 2009 fiind de 8.712 lei şi, respectiv, 11.323 lei. În municipiul Feteşti figurează, ca furnizori acreditaţi de servicii sociale: Organizaţia pentru copii şi adulţi cu nevoi speciale „Trebuie”, Fundaţia umanitară Sfântu Nicolae, Protoieria Feteşti – Biroul de asistenţă socială şi Casa de tip familial Gabriela. Siguranţă şi ordine publică. Serviciul Siguranţa Cetățeanului şi Ordine Publică, este un compartiment funcțional din cadrul structurii organizatorice a Primăriei municipiului Fetești. Furturile reprezintă cele mai frecvente infracţiuni comise în municipiul Feteşti (32,6% din totalul infracţiunilor). Pentru intervenţii în situaţii de urgenţă funcţionează la nivel de municipiu Garda Nr. 3 de Intervenţie Feteşti,

subordonată Detaşamentului de Pompieri Slobozia, din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Catargiu” al judeţului Ialomiţa. Aceasta este o subunitate cu activitate permanentă fiind încadrată cu personal de specialitate şi dotată cu o autospecială pentru stingerea incendiilor, descarcerare şi acordarea primului ajutor calificat SMURD. În cursul anului 2009, subunitatea a desfăşurat 162 activităţi de intervenţie. Municipiul dispune de două zone destinate comerţului: piaţa agroalimentară Feteşti Gară şi piaţa Gării. Suprafaţa spaţiilor verzi, în anul 2008, era 44,98 ha, revenind 13,01 mp pe locuitor. Municipiul dispune de două parcuri: Parcul Public (aproximativ 10 ha) şi Parcul Central (aproximativ 2 ha). Serviciile de salubrizare în municipiul Feteşti sunt asigurate de către operatorul delegat SC Urban SA. Deşeurile municipale sunt depozitate temporar la staţia de transfer din Feteşti şi sunt transportate şi depozitate în Depozitul Conform zonal din Slobozia ce aparţine agentului economic SC Vivani Salubritate SA. Învăţământ şi cultură În municipiul Feteşti, reţeaua unităţilor de învăţământ este formată din 19 unităţi, din care 9 grădiniţe, 7 şcoli din învăţământul primar şi gimnazial şi 3 licee.

9

Populaţia şcolară, în anul şcolar 2008-2009 a fost de 7.136 elevi, din care: 914 copii înscrişi la grădiniţe, 1.423 elevi învăţământ primar, 1.531 elevi învăţământ gimnazial, 2.474 elevi învăţământ liceal, 643 elevi în învăţământul de arte şi meserii şi 151 elevi în învăţământ postliceal. Personalul didactic era format (an şcolar 2008-2009) din 372 cadre didactice: 48 (12,9%) în învățământul preşcolar, 68 (18,3%) în învăţământul primar, 104 (28,0%) în învăţământul gimnazial, 136 (36,6%) în învăţământul liceal, 11 (3,0%) în învăţământul profesional şi de ucenici şi 5 cadre (1,3%) în învăţământul postliceal. Servicii de sănătate Sectorul public de sănătate din municipiul Feteşti cuprindea în 2008 următoarele unităţi: spitalul municipal care dispune de un număr de 152 paturi; 1 dispensar medical; 1 cabinet medical şcolar; 12 cabinete medicale individuale (medici de familie); 1 ambulatoriu spital; 5 cabinete stomatologice; 3 cabinete medicale de specialitate; 2 cabinete medicale - alte tipuri; 2 laboratoare medicale; 1 laborator de tehnică dentară. În sectorul privat de sănătate funcţionează 3 cabinete medicale de specialitate, 2 cabinete stomatologice, 1 laborator medical şi 7 farmacii. Personalul medical era format din 33 medici (11 medici de familie), 7 medici stomatologi şi 205 persoane - personal mediu sanitar. La 10.000 locuitori, revin 9,6 medici, 1,5 medici stomatologi, 4,1 farmacişti şi 51,2 persoane, personal mediu sanitar.

6. Dezvoltare economică În Feteşti, la sfârşitul anului 2009, numărul comercianţilor activi din punct de vedere juridic era de 1.122 (persoane fizice şi juridice), reprezentând 11,9 din totalul judeţean. Dintre aceştia, 519 (46,3%) erau agenţi economici cu personalitate juridică, iar restul de 603 (53,7%) erau reprezentanţi de persoane fizice (persoane fizice autorizate). Densitatea întreprinderilor active (societăţi comerciale) la 1.000 de locuitori este, la nivelul municipiului, de 15,1‰, sub media judeţeană (17‰) şi mai puţin de jumătate faţă de valoarea de la nivel naţional, de 32,1‰. Numărul înmatriculărilor de societăţi comerciale, raportat la anul 2005 (65 înmatriculări), a crescut cu 36,9% în 2007 (89 înmatriculări) şi cu 58,5% în 2008 (103 înmatriculări). În 2009 au fost s-au înregistrat un număr de 51 înmatriculări persoane juridice, în scădere cu 21,5% faţă de cel înregistrat în 2005 şi cu mai mult de 50% faţă de anul anterior. Structura pe clase de mărime a celor 574 agenţilor economici care au situaţiile bilanţiere pentru anul 2008 este următoarea: microîntreprinderi - 91,3%; întreprinderi mici - 6,3% şi întreprinderi mijlocii - 2,3%; întreprinderi mari – doar 1 unitate. Structura pe sectoare de activitate. Agenţii economici care activează în sectorul comerţului reprezintă 47,7% din total (274 unităţi); în sectorul industriei prelucrătoare activează 57 agenţi economici (9,9%), în transport şi depozitare – 45 (7,8%), în agricultură,

silvicultură şi piscicultură – 41 (7,1%) şi în sectorul hoteluri şi restaurante – 35 (6,1%). Rezultatele întreprinderilor. În 2008, firmele din municipiul Feteşti, aveau un număr de 3.361 angajaţi şi au realizat o cifră de afaceri totală de 424.985.126 lei. Numărul mediu de angajaţi pentru o firmă este de 5,9 persoane iar cifra de afaceri medie este de 740.392 lei. Productivitatea medie a muncii, adică cifra de afaceri realizată per angajat, înregistrează o valoare de 126.446 lei. Principalele sectoare economice la nivelul municipiului sunt industria prelucrătoare, comerţul şi agricultura cu 37,4%, 23,1% şi 12,9% din totalul angajaţilor şi, respectiv, 22,5%, 30,3% şi 22,0% din cifra de afaceri totală. Mediul economic al municipiului Feteşti prezintă o puternică concentrare, în rândul unui număr redus de companii, atât a numărului de angajaţi cât şi a cifrei de afaceri realizată. Astfel, primele 10 firme după numărul salariaţilor concentrează 40,5% din totalul salariaţilor din 2008, iar primele 10 firme în funcţie de cifra de afaceri concentrează 48,2% din cifra totală de afaceri de la nivel local. Agricultura. Suprafaţa agricolă este de 8.362 ha, din care 7.524 ha terenuri arabile. Solurile sunt favorabile practicării agriculturii, prezentând un potenţial ridicat pentru culturile de porumb, floarea soarelui, mazăre, fasole, rapiţă, in ulei, cânepă, tutun, lucernă, păşuni, legume termo şi crio.


Mediul natural Având în vedere că municipiul este situat pe primul tronson al autostrăzii A2 (Bucureşti – Cernavodă) şi este traversat de drumul naţional DN3A (Lehliu-Feteşti) şi DN3B (Călăraşi-Giurgeni), o importantă sursă de poluare a aerului o constituie traficul rutier.

Colectarea şi tratarea apelor uzate (menajere ş tehnologice) din municipiul Feteşti reprezintă o altă problemă de mediu, în condiţiile în care reţeaua de canalizare a municipiului are o lungime de doar 19 km (faţă de 150 km, reţea distribuţie apă potabilă) şi lipsei unei staţii de epurare a apelor uzate.

SC RAJA SA, care are ca domeniu de activitate gospodăria comunală, reprezintă o sursă majoră de poluare a braţului Borcea, evacuând un volum de ape uzate de 0,567 mil. mc, în anul 2008. Analizele efectuate, în cursul anului 2009, de către S.G.A. Ialomiţa, au semnalat depăşiri ale limitei de amoniu şi pentru substanţe organice pe parcursul a cinci luni. Inundaţiile provocate în condiţii meteorologice deosebite reprezintă o problemă de mediu importantă. Pe malul braţului Borcea există 2 diguri de apărare: dig Feteşti L I şi dig Feteşti L II (H 3m).

Obiectivele aflate în zonele de risc la inundaţii sunt: 3 obiective economice; 156 gospodării; teren arabil 159 ha; pădure 565 ha; islaz 500 ha; 6,8 km rețele energie electrică; 6,8 km căi de comunicaţie. Principalele cauze de poluare ale solurilor sunt reprezentate de aplicarea de îngrăşăminte, pesticide, insecticide. În ceea ce priveşte gestiunea deşeurilor, principalele probleme de mediu sunt reprezentate de depozitarea necontrolată în locuri nepermise şi lipsa unor platforme de compost pentru deşeurile organice, biodegradabile din gospodării.

1. CADRUL GENERAL


Aşezare geografică şi accesibilitate Municipiul Feteşti se află în sud-estul judeţului Ialomiţa, teritoriul său administrativ fiind mărginit de cel al comunelor Movila, Borduşani şi Stenica la nord-vest, nord şi est şi Braţul Borcea, judeţul Călăraşi la est, sud şi vest. La nivel naţional, este situat în sud-estul României, în judeţul Ialomiţa, între capitala ţării, Bucureşti, şi Constanţa, la 150 km şi respectiv 80 km distanţă pe şosea. În Europa, se află pe cursul inferior al Dunării (sud-estul Europei Centrale), fluviu care formează împreună cu Rinul şi cu canalele pe care le completează (Dunăre-Main-Rin, Dunăre-Marea Neagră) cea mai importantă arteră navigabilă europeană (Marea Neagră-Marea Nordului). Coordonatele geografice ale Municipiului Feteşti sunt: 44020’13”-44027’13” latitudine nordică şi 27043’26”- 27052’49” longitudine estică La scară regională se observă că acesta are o poziţie de contact între Câmpia Bărăganului şi Valea Dunării, poziţie a cărei valoare a fost puternic modificată de realizarea unor importante căi terestre de comunicaţii. Accesibilitate feroviară se realizează prin intermediul Staţiei S.N.C.F.R. Feteşti, municipiul fiind străbătut de magistrala feroviară Bucureşti-Constanţa (magistrala 800) ce se intersectează cu linia ferată (702) ce

leagă o parte din estul Munteniei şi Moldova cu Marea Neagră. Municipiul se bucură de o bună accesibilitate rutieră, fiind un important centru urban situat pe primul tronson (Bucureşti-Cernavodă) al autostrăzii A2 care va lega capitala de Constanţa. De asemenea, se află la intersecţia a două artere rutiere de rang naţional, DN3A (Lehliu-Feteşti) şi DN3B (Călăraşi-Giurgeni), şi DJ212 (Feteşti-Ţăndărei). Distanţele, pe cale rutieră, până la principalele centre urbane din zonă sunt următoarele: Bucureşti – 150 km (A2); Constanţa – 80 km (A2); Slobozia – 57 km (A2); Călăraşi – 50 km (DN3B); Ţăndărei – 45 km (DJ212);

Fiind situat pe cursul inferior al Dunării (Braţul Borcea, coridorul VII pan european de transport) municipiul se bucură de accesibilitate şi pe cale fluvială. Accesibilitate aeriană. Distanţa relativ redusă faţă de capitală (aproximativ 150 km) şi existenţa autostrăzii A2 îi asigură o accesibilitate aeriană relativ facilă prin intermediul Aeroportul Internaţional Bucureşti.

Istoric Cel mai vechi document cunoscut ce se referă la moşia Feteşti, este hrisovul lui Radu de la Afumaţi datat la 21 aprilie 1528. Feteştiul devine comună în anul 1868 şi în 1901 se formează satul Vlaşca. Legea agrară din 1923 a produs schimbări noi în evoluţia teritorială a Feteştiului, prin împroprietărirea unor familii ce proveneau din judeţul Buzău, luând fiinţă satul Colonişti; în 1925 satul Buliga este transferat comunei Feteşti. O dată cu darea în folosinţă a căii ferate Bucureşti-Constanţa, în jurul staţiei CFR apare o nouă aşezare care, dezvoltându-se continuu, va intra în componenţa Feteştiului în 1934. Ca urmare a dezvoltării sale ca centru de schimb şi nod de transporturi Feteştiul devine oraş în 17.06.1934. În anul 1968 s-a trecut la organizarea judeţelor, oraşul Feteşti intrând în componenţa judeţului Ialomiţa iar în anul 1995 este declarat municipiu.

13

Organizare administrativă Aşezare polinucleară, Municipiul Feteşti este alcătuit din mai multe localităţi înşirate pe o lungime de 5 km pe malul stâng al Borcei la contactul cu lunca Dunării – Buliga, Feteşti Oraş şi Vlaşca, şi una mai nouă, situată spre nord, în apropierea nodului feroviar Feteşti-Gară – Feteşti Gară şi Colonişti, unde sunt concentrate instituţiile administrative, social –culturale şi principalele unităţi economice. La recensământul populaţiei din 2002, populaţia totală a municipiului era de 33.294 persoane din care, pe localităţi componente: Feteşti Oraş – 8.093 (24,3%), Feteşti Gară (inclusiv Colonişti) – 21.884 (65,7%), Vlaşca – 2.160 (6,5%) şi Buliga – 1.157 (3,5%).

Suprafaţă şi relief Municipiul Feteşti are o suprafaţă totală de 10.119 ha, din care 1.243 ha în intravilan (12,3%) şi 8.876 ha extravilan; din suprafaţa extravilană 8.362 ha reprezintă suprafaţa agricolă (94,2%) şi 514 ha alte folosinţe. Teritoriul localităţii se suprapune pe două unităţi naturale cu însuşiri diferite (relief, climă, ape, vegetaţie, faună, soluri) numite Câmpul Hagieni şi Balta Borcei (Ialomiţei). Poziţia de contact dintre cele două unităţi de relief cu resurse variate şi complementare, ca şi vecinătatea cu fluviul Dunărea sunt favorabile.

Clima Teritoriul oraşului Feteşti face parte din punct de vedere climatic dintre ţinuturile limitrofe Văii Dunării de la periferia estică a Câmpiei Bărăganului. Specificul climei Municipiului Feteşti se aseamănă cu specificul întregii părţi de est a judeţului Ialomiţa. Datorită poziţiei sale, judeţul Ialomiţa şi municipiul Feteşti au un climat temperat, cu un pronunţat grad de continentalism, caracterizat prin contraste mari de la vară la iarnă. Poziţia şi relieful favorizează, pătrunderea maselor de aer rece continental de origine euro-asiatice iarna, iar vara, a maselor de aer foarte cald, fierbinte şi uscat, din Asia ori Mediterana şi Africa, ceea ce imprimă acestei zone o notă de ariditate. Temperaturi. În perioada 1993-2008, la staţia meteorologică Feteşti, s-au înregistrat valori medii anuale ale temperaturii aerului cuprinse între 10,1oC şi 12,8oC, valoarea medie anuală, în acest interval, fiind de 11,5oC. Luna cea mai rece este ianuarie, când valoarea medie a temperaturii coboară sub -20C (minima -4,7oC) iar luna cea mai caldă este iulie, în care valorile medii variază în jurul a 230C (maxima 26,2oC). Teritoriul municipiului beneficiază de un potenţial caloric ridicat, de circa 125 kcal/cm2, aceasta fiind o consecinţă firească a duratei prelungite de strălucire a soarelui, care însumează anual 2.000 de ore din care circa 1.500 se realizează în semestrul cald, aprilie – septembrie.

Precipitaţiile. Teritoriul Municipiului Feteşti se află sub influenţa maselor de aer de origine continentală oceanică şi mediteraneană. Cantitatea medie anuală de precipitaţii înregistrată la staţia meteorologică Feteşti este cuprinsă între 272 şi 744 mm (1993-2008) cu valoare medie multianulă de 510 mm. În timpul anului, precipitaţiile înregistrează un maxim la sfârşitul primăverii şi începutul verii (lunile mai-iunie). În restul lunilor de vară, valoarea precipitaţiilor scade având un minim în lunile august şi septembrie. Ploile de toamnă sunt de lungă durată, iar în sezonul rece, precipitaţiile au un caracter mixt, ploi, lapoviţă şi ninsoare. Indicele de ariditate are valori mici (sub 22), iar fenomenele de uscăciune şi secetă sunt intense. O altă trăsătură caracteristică a climei o formează regimul vânturilor. Acest ţinut apare ca un culoar climatic între Podişul Dobrogei şi Câmpia Bărăganului, ce orientează vânturile reci din nord. La Feteşti, vânturile au ca direcţii dominante N şi V. Vânturile din sectorul nordic sunt predominante în intervalul februarie-octombrie (cu frecvenţe cuprinse între 12-21 %), iar în intervalul noiembrie-ianuarie predominante sunt vânturile din vest. Iarna este dominant crivăţul, iar vara bate suhoveiul (2-6 zile/an). Dintre fenomenele climatice caracteristice se remarcă îngheţul, bruma şi viscolul, în perioada rece, seceta, roua şi grindina, în perioadele calde ale anului.


Resurse naturale Solurile. Sunt în marea lor majoritate favorabile agriculturii şi constituie una dintre principalele resurse naturale ale judeţului Ialomiţa şi ale municipiului Feteşti. Principalele categorii de soluri de pe teritoriul judeţului Ialomiţa sunt reprezentate de către cernoziomuri (193.000 ha.), soluri aluviale (36.000 ha.), cambice (25.000 ha.), brun – roşcat (1.000 ha.) şi soluri sărăturate – solonceacuri şi soloneţuri (800 ha.) şi altele, majoritatea fiind favorabile agriculturii. De altfel, conform Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ialomiţa, în 2008, aproximativ 55% din terenurile agricole ale judeţului se încadrau în clasa I şi 16% în clasa II de fertilitate a solurilor. Terenurile cu soluri încadrate în clasa III de fertilitate reprezentau 7%, cele din clasa IV, 15% şi cele din clasa V, 7%. Ape de suprafaţă. În zona de est şi sud-est a municipiului Feteşti se află Braţul Borcea - parte a fluviului Dunărea. Lungimea lui este de peste 9 km pe teritoriul municipiului, iar lăţimea depăşeşte în unele locuri 550 m. Adâncimea braţului diferă de la un loc la altul, ea variind între 5,4 m şi 20,3 m. Alimentarea fluviului este predominant navo-pluvială (40-60%). Debitul mediu anual reprezintă cca. 61% din cel al Dunării, în acest sector, fiind de cca. 3.600 m3/s.

Apele freatice. Apele freatice sunt acumulate la baza loessului, urmarea fiind adâncimea mare la care se găsesc (uneori peste 30 m). În sectorul luncii stratul freatic se află la 0-2 m, în părţile mai joase ale ei, şi la 2-5 m în cele mai înalte. Apele subterane de adâncime. În zona municipiului Feteşti importanţă hidrogeologică au depozitele cuaternare. Acviferul sub presiune cantonat în pietrişurile de Frăţeşti are adâncimea de 70-100 m şi sunt ape potabile datorită calităţilor privind duritatea, conţinutul de minerale şi de săruri. Stratele acvifere de adâncime constituie sursa de apă potabilă a municipiului. Flora şi vegetaţia. Pe teritoriul municipiului Feteşti se întâlneşte o vegetaţie spontană de stepă şi de luncă. Pajiştile de stepă sunt o raritate în prezent, unele specii de plante de stepă întâlnindu-se în locuri mai greu accesibile (râpe, versanţi), de-a lungul căilor de comunicaţie (drumuri, căi ferate) şi al canalelor de irigaţie sau în unele sectoare ale parcurilor. Producţia de biomasă a acestor pajişti este redusă (1,5 – 2t/ha/an). Pajiştile de luncă sunt mult mai bogate prin compoziţia floristică dar şi prin producţia de biomasă(12t/ha/an). În unele sectoare ale luncii pajiştea a fost înlocuită de culturi agricole. Zăvoaiele naturale au fost defrişate, cele actuale fiind rezultatul plantărilor. Un

asemenea zăvoi este în dreptul cartierelor Buliga şi Feteşti-Oraş (Pădurea Roşu). Specii prezente: plop alb, plop negru, frasin verde, ulm, mojdrean. În dreptul cartierului Vlaşca, acolo unde lunca externă se îngustează până la dispariţie, există o mică plantaţie de plopi euro-americani. Pentru prevenirea şi diminuarea eroziunii torenţiale au fost terasaţi unii versanţi de loess pe care s-a sădit o plantă numită popular sălcioară. Plantaţiile de sălcioară se regăsesc în cartierul Vlaşca pe versantul Văii Dunării. Pădurile şi tufărişurile de pe teritoriul municipiului Feteşti au o suprafaţa de 253,1 ha. Plante medicinale din flora spontană sunt: cicoarea, coada şoricelului, macul de câmp, măceşul, muşeţel, păducel, pir, salcie albă, traista ciobanului, etc. Fauna zonei teritoriale a municipiului Feteşti este una de stepă. Dintre speciile caracteristice stepei menţionăm: mamifere (dihorul de stepă, hârciogul), reptile (şopârla de stepă, vipera de stepă), nevertebrate (lăcuste, fluturele de sidef, fluturele cu ochi de păun, s.a.), batracieni (broasca săpătoare, broasca râioasa verde), păsări (prepeliţa, potârnichea, ciocârlanul moţat, cioara de semănătură, granguri). În lunca Dunării se întâlnesc: mamifere (vidra, nurca), batracieni şi păsări (egreta mică, stârcul cenuşiu, prundăraşi, s.a.).

15

În Braţul Borcea fauna piscicolă este variată şi include specii migratoare de mare (morunul, păstruga, scrumbia de Dunăre), specii de apă curgătoare (scobar, clean, mreană, cega), specii semimigratoare (crap, platică, şalău).

Resurse antropice Sunt generate de fenomenele antropice datorate acţiunii omului cu urmări asupra reliefului, vegetaţiei şi climei. Aceste resurse includ toate categoriile de bunuri mobile şi imobile care au fost realizate de-a lungul evoluţiei istorice a societăţii umane. La nivelul municipiului Feteşti, principalele resurse antropice sunt reprezentate de: Podurile Dunărene dintre Feteşti şi Cernavodă - au fost construite între anii 1890-1895 pe baza proiectului inginerului Anghel Saligny (1854-1925).

Lungimea totală este de 4.087 metri, fiind astfel, la vremea inaugurării, cel mai lung complex de poduri feroviare din Europa continentală şi al patrulea din lume; Muzeul Municipal - Arheologie, Istorie, Numismatică, Etnografie; Biserica Sf. Nicolae construită în anul 1884, reprezintă principalul monument istoric şi de arhitectura religioasă din oraș.

Elementele reprezentative pentru

municipiul Feteşti, conform aprecierilor

actorilor de la nivel local1, sunt:

Dunărea şi podurile dunărene – 45,8%;

Poziţia – nod de comunicaţii – 29,2%;

Autostrada – 25,0%;

Calea ferată – 25,0%;

Agricultura – 25,0%.

1 Conform sondajului de opinie întreprins în rândul actorilor locali cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Feteşti

Principalele resurse ale

municipiului Feteşti, identificate de către

actorii locali, sunt:

Terenurile agricole – 87,5%;

Poziţia geo-strategică – 66,7%;

Dunărea – 54,2%;

2. DEMOGRAFIE ŞI FORŢA DE MUNCĂ

18 | S t r a t e g i a d e D e z v o l t a r e a M u n i c i p i u l u i F e t e ş t i

Situaţia şi structura demografică La 1 iulie 2009, populaţia municipiului Feteşti număra 34.263 persoane, reprezentând 11,9% din populaţia totală a judeţului şi aproximativ 26% din populaţia urbană a judeţului. Densitatea populaţiei pe întreg teritoriul municipiului (10.119 ha) este de 338,63 locuitori/km2, iar densitatea populaţiei pe teritoriul intravilan al municipiului (1.243 ha în 2008) este de 2.756,6 locuitori/km2. Densitatea populaţiei din municipiul Feteşti pe teritoriul intravilan (2.756,6 loc./km2) este superioară densităţii populaţiei urbane din judeţul Ialomiţa pe teritoriul intravilan (2.432,9 loc./km2). Comparativ cu anul 2002, anul de realizare a recensământului populaţiei şi al locuinţelor, efectivul populaţiei a scăzut cu aproximativ 1% (-331 persoane), în anul 2009. Structura etnică a populaţiei municipiului, conform datelor de la recensământul efectuat în anul 2002, este următoarea: 95,2% români, 4,5% rromi, 0,2% ruşi – lipoveni, 0,1% maghiari 0,1% alte etnii. Structura populaţiei pe localităţi componente arată că 65,7% (21.884 loc.) dintre locuitori sunt poziţionaţi în Feteşti-Gară şi Colonişti, 24,3% (8.093 loc.) în Feteşti-Oraş, 6,5% (2.160 loc.) în Vlaşca şi 3,5% (1.157 loc.) în Buliga, conform Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din anul 2002.

34.594

34.499 34.506

34.590 34.578 34.579

34.36434.263

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Evoluţia populaţiei stabile în mun. Feteşti

scădere numerică: -331 persoanescădere procentuală: -1,0%

Sursa: INS, Bază de date Tempo

scădere numerică: -331 persoanescădere procentuală: -1,0%

Sursa: INS, Bază de date Tempo

Români ; 31.592 pers.;

95,2%

Rromi;

1506 pers.; 4,5%

Rusi-lipoveni ;58 pers.;

0,2%

Maghiari ; 20 pers.;

0,1%

Altă etnie;

21 pers.;0,1%

Structura etnică a populaţie din mun. Feteştirecensământ 2002

Sursa: INS

Feteşti Gară +

Colonişti65,7%

Feteşti Oraş

24,3%

Vlaşca6,5%

Buliga

3,5%

Structura populaţiei pe localităţi componente recensământ 2002

Sursa: DJS Ialomiţa

19

Structura pe sexe a populaţiei relevă preponderenţa populaţiei feminine, aceasta reprezentând 51,1% din populaţia totală a municipiului, în timp ce persoanele de sex masculin reprezintă 48,9% din total. Raportul de masculinitate este de 96,4%, însemnând că un număr de 96,4 bărbaţi revin la 100 de femei, ceea ce denotă o structură pe sexe a populaţiei destul de echilibrată la nivel de municipiu. Piramida vârstelor arată o ușoară revenire a populaţiei de vârstă cuprinsă între 0 şi 4 ani. Faptul că piramida nu este simetrică, în partea superioară, indică prezenţa fenomenului de supra-mortalitate a populaţiei masculine. Populaţia tânără (0-19 ani) reprezintă 23,2% din totalul populaţiei municipiului, populaţia adultă (20-64 ani) reprezintă 65,9% din total, iar populaţia vârstnică (65 de ani şi peste) reprezintă 10,9% din total. Conform acestor valori, se poate sesiza faptul că populaţia municipiului Feteşti este în curs de îmbătrânire. Vârsta medie a persoanelor de gen masculin este de 36,5 ani, iar vârsta medie a persoanelor de gen feminin este de 38,6 ani, cu 2,1 ani mai ridicată decât vârsta medie a persoanelor de sex opus. Astfel, vârsta medie a populaţiei municipiului este de 37.5 ani, situându-se în intervalul cincinal 35 – 39 de ani. Durata medie a vieţii în perioada 2006-2008, judeţul Ialomiţa, este de 72,6 ani pentru ambele sexe, respectiv de 68,5 ani pentru bărbaţi şi de 77,0 ani pentru femei.

1005,83

487,3

242,9

728,8661,6

376,1

226,4

679,1

Gradul de îmbătrânire

demografică

Rata de dependenţă

demografică

Raportul de dependenţă a

tinerilor

Rata de înlocuire a forţei de muncă

‰

Indicatorii statistici demografici la 1 iulie 2009

Judeţul Ialomiţa Municipiul Feteşti

Sursa datelor: DJS Ialomiţa, calcule proprii

2.000 1.000 0 1.000 2.000

0-4 ani5-9 ani

10-14 ani15-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 ani60-64 ani65-69 ani70-74 ani75-79 ani80-84 ani

85 ani şi peste

Populaţia municipiului Feteşti, pe vârste şi sexela 1 iulie 2009

MASCULIN FEMININ

Vârsta medie a bărbaţilor 36,5ani

Vârsta medie a femeilor 38,6ani


Indicatori statistici demografici Populaţia municipiului Feteşti poate fi caracterizată cu ajutorul indicatorilor statistici demografici. Gradul de îmbătrânire al populaţiei este de 661,6‰, însemnând că la 1.000 de persoane tinere cu vârsta de până la 14 ani revin aproximativ 662 persoane vârstnice cu vârsta de 65 ani sau peste. Comparativ cu gradul de îmbătrânire a populaţiei la nivel de judeţ, de 1.005,8‰, municipiul înregistrează un nivel mai scăzut al acestui indicator. Rata de dependenţă demografică caracterizează potenţialul de activitate al populaţiei şi are o valoare de 376,1‰, în municipiul Feteşti, în anul 2009. Acest indicator măsoară presiunea exercitată de populaţia inactivă (tânără şi vârstnică) asupra populaţiei active (populaţia adultă) din municipiu; la 1.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 15-64 de ani revin 376,1 persoane

tinere (0-14 ani) şi persoane vârstnice (65 ani şi peste). Aşadar, la 8 persoane adulte (15 – 64 ani) corespund 3 persoane tinere şi vârstnice (din care 1,8 persoane au vârsta de până la 14 ani şi 1,2 persoane au o vârstă de 65 de ani sau peste). Rata de dependenţă demografică la nivel judeţean este de 487,3‰, în anul 2009, iar la nivel naţional, în 2008, înregistra o valoare de 532,3‰. Raportul de dependenţă a tinerilor reprezintă raportul dintre persoanele de vârstă 0-14 ani şi persoanele adulte de vârstă cuprinsă între 15 şi 64 ani şi are o valoare de 226,4‰. Conform celor prezentate anterior, la 1.000 de persoane adulte revin 226,4 tinere. Rata de înlocuire a forţei de muncă la nivelul municipiului Feteşti are o valoare de 679,1‰. Această valoare înseamnă că 1.000 de persoane adulte (15-64 ani) vor fi înlocuite peste 15 ani cu doar 679,1 persoane, creându-se un

deficit de resurse de muncă de aproximativ 32% (la un necesar de 1.000 de persoane pe piaţa muncii vor lipsi 321 persoane). Mişcarea naturală a populaţiei. În anul 2008, s-au înregistrat 423 născuţi vii şi 335 decese, rezultând un spor natural pozitiv de 88 de persoane. Rata natalităţii este de 11,7‰, ceea ce înseamnă că la 1000 de persoane revin 11,7 născuţi vii, în municipiu, în anul 2008. Privind acest indicator, municipiul este foarte apropiat de valoarea de 11,9‰ înregistrată la nivel judeţean. Rata mortalităţii, în acelaşi an, a fost 10,3‰, inferioară ratei mortalităţii de 13,2‰, înregistrată în judeţul Ialomiţa. Începând cu anul 2002, sporul natural din Feteşti a fost negativ, până în anul 2005, când rata de natalitate, de 10,7‰, a depăşit rata mortalităţii. Aşadar, perioada 2005-2008 se caracterizează printr-un spor natural pozitiv, spre deosebire de judeţul

10,5

9,28,7

10,7

12,1 12,2 11,7

10,3

10,69,8

9,5 9,7 9,6 10,3

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Evoluţia sporului natural în municipiul Feteşti

Rata natalităţii Rata mortalităţii

Spor natural pozitiv Spor natural negativ


22,0

31,3 26,5

13,4

16,6

7,1

17,2

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Evoluţia ratei mortalităţii infantile în mun. Feteşti


21

Ialomiţa care înregistrează un spor natural negativ în această perioadă. Numărul de născuţi morţi raportat la 1.000 de născuţi vii se situează la un nivel de 2,5‰, fiind aproape faţă de nivelul judeţean (4,6‰) în anul 2008. În anii 2003 şi 2004, s-au înregistrat valori maxime de 15,4‰, respectiv 19,5‰ ale numărului de născuţi morţi raportat la 1.000 de născuţi vii. Anii ulteriori s-au remarcat valori scăzute ale acestui indicator, de 5,3‰ în 2005, 7,1‰ în 2006, 2,4‰ în 2007 şi 2,5‰ în 2008 Numărul deceselor sub un an este de 7 decese în 2008, cu 4 decese mai multe decât în anul precedent. Aşadar, rata mortalităţii infantile este de 17,2‰, în anul 2008. În perioada 2002-2008, rata mortalităţii infantile a fluctuat între o valoare maximă de 31,3‰ şi o valoare minimă de 7,1‰. Anii 2005-2008 se

caracterizează printr-un nivel mai scăzut al mortalităţii infantile faţă de anii 2002-2004, când nivelul maxim de 31,3‰ a fost atins în anul 2003. Starea civilă a populaţiei. În cursul anului 2008, s-au oficiat 262 de căsătorii şi s-au înregistrat 48 de divorţuri. Aşadar, rata de divorţialitate a populaţiei căsătorite este de 18,3‰. În perioada 2004-2008, rata de divorţialitate a populaţiei căsătorite nu a depăşit pragul de 20‰, încadrându-se în intervalul 19,6‰-12,2‰.

Mişcarea migratorie a populaţiei. În anul 2008, s-au înregistrat 576 persoane care au plecat cu domiciliul (inclusiv în străinătate) şi 365 de persoane care şi-au stabilit domiciliul în municipiul Feteşti. Un număr de 566 de persoane au plecat cu reşedinţa din municipiu şi 260 de persoane care şi-au stabilit reşedinţa în municipiu.

Soldul schimbărilor de reşedinţă este negativ, de -306 de persoane. Numărul de emigranţi este de 5 persoane, reprezentând 21,7% din totalul emigrărilor din judeţul Ialomiţa. Soldul migraţiei externe este negativ, fiind înregistrate 3 persoane imigrante. Raportat la 1.000 de locuitori, rata stabilirilor de domiciliu în municipiul Feteşti, în anul 2008, este de 10,5‰, inferioară ratei plecărilor cu domiciliu, de 16,4‰, înregistrându-se un spor migrator negativ. În anii 2002 şi 2004, numărul stabilirilor de domiciliu în municipiu a depăşit numărul plecărilor cu domiciliul (inclusiv migraţia externă), fiind evidenţiat un spor migrator pozitiv de 75 persoane, respectiv 73 persoane.

Migraţia populaţiei din/în mun. Feteşti nr. pers.

2004 2005 2006 2007 2008

Plecări cu domiciliul (inclusiv migraţia externă)

430 346 595 516 567

Stabiliri cu domiciliul (inclusiv migraţia externă)

503 336 433 475 365

Soldul stabilirilor de domiciliu

73 -10 -162 -41 -202

Plecări cu reședința 341 374 341 474 566 Stabiliri de reședința 164 143 158 223 260 Soldul schimbărilor de reşedinţă

-177 -231 -183 -251 -306

Emigranți 7 6 6 4 5 Imigranți 3 : 2 7 3 Soldul migraţiei externe -4 : -4 3 -2

Sursa: DJS Ialomiţa, Calcule Addvances

14,8

12,4

14,5

9,7

12,513,7

10,5

12,6

13,3

12,410,0

17,1

14,816,4

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

‰

Evoluţia fenomenului de migraţie în mun. Feteşti

Rata stabilirilor de domiciliu(inclusiv migraţia internă)

Rata plecărilor cu domiciliul(inclusiv migraţia externă)



Forţa de muncă Numărul mediu de salariaţi din municipiul Feteşti a fost, în anul 2008, de 6.234 persoane, reprezentând 13,06% din salariaţii de la nivelul judeţului Ialomiţa. În perioada 2005 – 2008 numărul mediu al salariaţilor a crescut cu 4%, adică cu 240 salariaţi, în timp ce numărul salariaţilor, la nivelul judeţului, a crescut cu aproximativ 3% Trebuie remarcat faptul că, în anul 2008, numărul mediu al salariaţilor din municipiu a scăzut uşor cu 0,6% (-35 salariaţi), comparativ cu anul precedent. În anul 2008, industria, comerţul, transportul şi depozitarea şi construcțiile concentrează aproximativ 65% din totalul salariaţilor de la nivelul municipiului.

Aşadar, în industrie sunt înregistraţi 1.242 salariaţi (19,9%), în comerţ 962 (15,4%), în transport şi depozitare 927 (14,9%), în construcţii 891 (14,3%), în agricultură 615 (9,9%), în învăţământ 537 salariaţi (8,6%), în sănătate şi

asistenţă socială 347 salariaţi (8,6%), în activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport sunt 207 salariaţi (3,3%), în administraţie publică şi apărare sociale din sistemul public sunt 192 salariaţi (3,1%).

Structura pe activităţi ale economiei naţionale a salariaţilor din mun. Feteşti în anul 2008

Nr. pers. % Total salariaţi - număr mediu 6.234 100,0% Agricultură, silvicultură şi pescuit 615 9,90% Industrie 1.242 19,90% Construcţii 891 14,30% Comerţ 962 15,40% Transport şi depozitare 927 14,90% Hoteluri şi restaurante 57 0,90% Informaţii si comunicaţii 51 0,80% Intermedieri financiare şi de asigurări 81 1,30% Tranzacţii imobiliare 10 0,20% Activităţi profesionale, stiinţifice şi tehnice 36 0,60% Activităţi servicii admin. si activităţi de serv. suport 207 3,30% Administraţie publică şi apărare, asigurări sociale din sist. public 192 3,10% Învătământ 537 8,60% Sănătate şi asistenţă socială 347 5,60% Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 17 0,30% Alte activităţi ale economiei naţionale 62 1,00%


industrie19,9%

comerţ15,4%

transport şi depozitare

14,9%

construcţii14,3% agricultură,

silvicultură şi pescuit

9,9%

învăţământ8,6%

sănătate şi asistenţă socială

5,6%

alte activităţi11,4%

Structura pe activităţi ale economiei naţionale a salariaţilordin mun. Feteşti, în anul 2008


5.994

6.080

6.2696.234

2005 2006 2007 2008

Evoluţia numărului mediu de salariaţi din mun. Feteşti

240 salariaţi: creştere numerică+ 4,0%: creştere procentuală


23

În luna decembrie 2009, câştigul salarial mediu net la nivelul judeţului Ialomiţa avea o valoare de 1.134 lei/persoană (268,4 euro/pers.), cu 30 de lei (7,1 euro) mai ridicat faţă de luna anterioară, însă cu 28 de lei (6,6 euro) mai scăzut faţă de luna ianuarie 2009. La nivel naţional, câştigul salarial mediu net avea o valoare de 1.477 lei/pers. (349,6 euro/pers.) depăşind cu 343 lei (81,2 euro) câştigul mediu net de la nivelul judeţului, din aceeaşi perioadă. Aşadar, câştigul mediu net de la nivel naţional depăşeşte câştigul mediu net de la nivel judeţean cu 30,3%. La nivel judeţean, rata accidentelor de muncă este de 0,24‰, în anul 2008, în scădere faţă de anul anterior când rata atingea un nivel de 0,54‰. Anul 2009 a reprezentat un an dificil pe fondul crizei economice. Un indicator ce caracterizează această situaţie este rata

şomajului, care a atins pragul de 11,6% la nivelul judeţului Ialomiţa şi de 7,8% la nivel naţional, în luna decembrie 2009. Rata şomajului, la nivelul judeţului, a înregistrat o uşoară tendinţă ascendentă începând cu luna octombrie a anului 2008 ajungând la 4,9 în decembrie 2008. La începutul anului 2009, în luna ianuarie, rata şomajului a fost de 5,8%, cu aproximativ un punct procentual mai ridicată decât luna anterioară şi a continuat să crească în medie cu 0,5 puncte procentuale lunar, până la 11,6% în decembrie 2009. Conform datelor publicate de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă referitoare la rata şomajului, la 31.12.2009, judeţul Ialomiţa (11,6%) se situa pe locul al cincilea, după judeţele: Mehedinţi (14,1%), Vaslui (14,0%), Alba (12,6%)

şi Teleorman (11,9%). Evoluţia ascendentă din anul precedent, continuă şi în primele luni ale anului 2010, rata şomajului în judeţul Ialomiţa fiind de 12,2% în luna ianuarie şi de 12,8% în luna februarie. La nivel local, în decembrie 2009 erau înregistraţi un număr de 1.461 şomeri, cu 68 mai muţi faţă de luna precedentă. Comparativ cu luna corespunzătoare a anului precedent, numărul şomerilor din municipiul Feteşti a crescut cu 870 persoane, marcând o creştere cu 147,2% a numărului de şomeri. Din totalul numărului de şomeri de la nivel judeţean, din luna decembrie 2009, municipiul Feteşti concentrează aproximativ 12% dintre aceştia. Femeile reprezintă 42,0% dintre şomerii înregistraţi în decembrie 2009 în Feteşti, respectiv 614 persoane.

1.108

886

1.001

591

731

1.461

505

429

490

311

404

614

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

ian

.fe

b.

mar

.ap

r.m

aiiu

n.

iul.

aug.

sep

.o

ct.

no

v.d

ec.

ian

.fe

b.

mar

.ap

r.m

aiiu

n.

iul.

aug.

sep

.o

ct.

no

v.d

ec.

ian

.fe

b.

mar

.ap

r.m

aiiu

n.

iul.

aug.

sep

.o

ct.

no

v.d

ec.

2007 2008 2009

nr. pers.Evoluţia lunară a numărului şomerilor în mun. Feteşti

în perioada 2007 - 2009

Total Femei Sursa: AJOFM Ialomiţa

1.134 1.180 1.144

840

Total judeţ Servicii Industrie şi

construcţii

Agricultură

lei/

pers

.

Câştigul salarial mediu net în jud. Ialomiţa decembrie 2009


Şomajul ridicat, lipsa

locurilor de muncă, din municipiul

Feteşti se numără printre principalele

trei probleme ale comunităţii în opinia

a 45,8% dintre respondenţii participanţi

la sondajul de opinie întreprins în rândul

actorilor locali cu privire la dezvoltarea

socio-economică a municipiului.

Această problemă se regăseşte atât în

zonele cu aspect urban (Feteşti Gară),

dar şi în zonele cu aspect rural (Feteşti

Colonişti, Vlaşca, Buliga şi Feteşti Oraş),

majoritatea respondenţilor susţinând că

stadiul actual de dezvoltare în ceea ce

priveşte disponibilitatea locurilor de

muncă în aceste zonă se află într-un

stadiu slab dezvoltat.

stadiu slab dezvoltat87,50%

stadiu bine

dezvoltat8,3%

nu ştiu/nu

răspund

4,20%

zone cu aspect urban

stadiu slab dezvoltat

95,90%

stadiu

mediu dezvoltat

4,20%

zone cu aspect rural

Sursa: Sondaj de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a mun. Feteşti

Stadiul actual privind disponibilitatea locurilor de muncă din mun. Feteşti


3. TERENURI ŞI LOCUINŢE


Terenuri. Zonificare teritoriu Municipiul Feteşti deţine 2,3% din suprafaţa totală a judeţului, întinzându-se pe o suprafaţă de 10.119 hectare, din care 8.362 hectare reprezintă teren agricol şi 1.757 hectare teren neagricol. Raportat la judeţul Ialomiţa, municipiul Feteşti deţine 2,2% din terenul agricol şi 2,5% din terenul neagricol. Din totalitatea terenului, 7,7% (775 ha) este ocupat de curţi şi construcţii iar 4,7% (480 ha) din teren este ocupat de drumuri şi căi ferate. Alte categorii de terenuri neagricole sunt cele ocupate de apă, care deţin 2,5% (249 ha) din suprafaţa totală, şi terenurile acoperite de păduri, care deţin o pondere de 2,1% (210 ha). Suprafaţa terenurilor degradate şi neproductive este de 43 ha, reprezentând 0,4% din suprafaţa totală a municipiului, conform datelor

furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ialomiţa. În proprietatea consiliului local Feteşti se află 22,98 ha din terenul degradat şi neproductiv, ceea ce înseamnă 53,4% din suprafaţa terenurilor degradate de la nivelul municipiului, conform datelor disponibile de la Prefectura judeţului Ialomiţa. Suprafaţa intravilană a municipiului este de 1.243 ha (12,3%), conform datelor furnizate de către Direcţia de Statistică Ialomiţa (anul 2008). Conform zonificării teritoriului intravilan al municipiului realizată în cadru PUG (2001), cea mai mare suprafaţă este ocupată de zona de locuinţe şi funcţiuni complementare – 58%. Aproximativ 17,1% din teritoriul intravilan este ocupat de zone de activităţi productive – agricole, 8,1% de căi de comunicaţii, 7,0% de zonă activităţi productive – unităţi industriale

şi depozitare, 3,6% de zona instituţiilor publice şi serviciilor şi 2,7% de zone cu funcţiuni de sport-agrement şi spaţii verzi. Zonele pentru activităţi productive, industriale şi agricole sunt concentrate în patru zone/locaţii compacte, cât şi unităţi dispersate în cadrul zonelor de locuit. Cele patru zone industriale şi de depozitare sunt: „Zona Industrială Sud-Est” (Fabrica de Tricotaje, Abator, societăţi cooperatiste etc.), „Zona Industrială Nord” (silozuri de cereale, unităţi de depozitare etc.), „Zona Industrială Sud” (Grup Şantiere Poduri Dunărene, unităţi cooperatiste etc.) şi „Zona Industrială Nord Vest” (depozitul de combustibil, alte depozite etc.). Unităţile agricole ocupă o suprafaţă mare şi sunt numeroase, nu doar în extravilan, dar chiar şi în intravilan. În proprietatea Consiliului Local (date furnizate de Primărie) se află o suprafaţă de 686,32 ha (6,8% din suprafaţa totală a municipiului).

Teren agricol ; 82,6%

Curţi, Construcţii ; 7,7%

Drumuri şi căi ferate ; 4,7%

Ape; 2,5%

Păduri; 2,1%

degradate ; 0,4%

Teren neagricol; 17,4%

Teritoriul municipiului Feteşti după modul de folosinţă - 2008

Sursa: DADR Ialomiţa

locuinţe şi funcţiuni complementare;

58,0%

activităţi agricole; 17,1%

căi de comunicaţii; 8,1%

unităţi industriale; 7,0%

instituţii publice şi servicii; 3,6%

sport, agrement şi spaţii verzi; 2,7%

destinaţii speciale; 2,1%

gospodărire comunală; 1,4%

Zonificarea teritoriului intravilan al municipiului Feteşti

Sursa: PUG municipiul Feteşti aprobat 2001

27

Terenurile aflate în proprietatea Consiliului Local sunt reprezentate de păşuni, terenuri ocupate de locuinţe, spaţii comerciale şi alte suprafeţe situate în intravilanul municipiului. De asemenea, în proprietatea Consiliului Local Feteşti se află terenul unde este situat Parcul Industrial Feteşti şi terenul din Zona portuară. Parcul Industrial Feteşti, înfiinţat din anul 2004, are o suprafaţă de 20 ha, însă nu beneficiază în acest moment de utilităţi. Oferta de terenuri este foarte redusă la nivelul municipiului, preţul mediu practicat în vânzarea de terenuri situându-se la 18-19 euro/mp. Preţul terenurilor fluctuează în funcţie de amplasarea acestuia faţă de centru, sau alte puncte de interes, precum şi utilităţile de care dispune terenul.

Fondul locativ Fondul locativ al municipiului Feteşti cuprinde 11.159 locuinţe, reprezentând 10,24% din fondul locativ al judeţului

Ialomiţa în anul 2008. Dintre acestea, aproximativ 4.125 locuinţe sunt locuinţe în clădiri de tip blocuri. În perioada 2005 – 2008, fondul locativ al municipiului a crescut uşor, cu 162 de locuinţe, însemnând o creştere de 1,5%, în anul 2008, faţă de anul de bază 2005. Pe forme de proprietate, locuinţele în prioritate majoritar de stat reprezintă numai 3,5%, iar cele în proprietate majoritar privată - 96,5%. Suprafaţa locuibilă totală este de 453.968 mp, revenind în medie 40,7 mp/locuinţă. În perioada 2005 – 2008, suprafaţa locuibilă medie ce revine unei locuinţe, nu s-a modificat semnificativ, crescând de la 40,4 mp locuibili/locuinţă la 40,7mp locuibili/locuinţă. Se remarcă o diferenţă importantă între suprafaţa medie locuibilă în locuinţele în proprietate majoritar de stat, de 29,7 mp/locuinţă, şi suprafaţa medie locuibilă în locuinţele în proprietate majoritar privată, de 41,1 mp/locuinţă. Aşadar, diferenţa de suprafaţă locuibilă ce revine unei locuinţe între cele două

forme de proprietate este de 11,4 mp. În perioada 2001-2009 s-au recepţionat, în municipiul Feteşti, două ansambluri de locuinţe ce fac parte din programul de construcţii de locuinţe pentru tineret, destinate închirierii ale Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe. Blocurile sunt de tip S+P+2E+M şi P+2E, de 34, respectiv 60 unităţi de locuit În prezent, în stadiul de proiect în desfăşurare se află construcţia unui ansamblu de locuinţe P+3E, cu 72 de unităţi de locuit , destinate tinerilor, din cadrul programului derulat de Agenţia Naţională pentru Locuinţe. În anul 2008, în municipiul Feteşti s-au construit 38 de locuinţe cu 148 de camere. Aşadar, în medie, unei locuinţe finalizate în 2008 îi revin aproximativ 4 camere. Suprafaţa locuibilă a totalizat 2.630 mp, ceea ce înseamnă 69,2 mp locuibili/locuinţă. Comparând cu nivelul suprafeţei locuibile/locuinţă din fondul locativ existent (40,7 mp locuibili/locuinţă) se observă o tendinţă de lărgire a spaţiului de locuire.

59

87

57

38

2005 2006 2007 2008

locu

inţe

Evoluţia numărului de locuinţe terminate în mun. Feteşti


118113

7262

2005 2006 2007 2008

au

tori

zaţi

i

Evoluţia numărului de autorizaţii de construire eliberate în mun. Feteşti



clădiri rezidenţiale

(excl.pt.colectivităţi)

75,8%

alte clădiri

24,2%

Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri

în mun. Feteşti în anul 2008


În perioada 2005 – 2008, s-a remarcat anul 2006 cu cel mai ridicat număr de locuinţe finalizate: 87 locuinţe, din care 36 locuinţe din fonduri publice şi 51 de locuinţe din fondurile populației. Se observă că numărul de locuinţe finalizate a înregistrat o evoluţie descendentă în ultimii doi din perioada analizată. Numărul de autorizaţii de construire eliberate se înscrie în acelaşi trend descendent, scăzând de la 118 autorizaţii, în 2005, la 62 autorizaţii, în 2008. În anul 2008, s-au eliberat 47 de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale (exclusiv pentru colectivităţi), cu o suprafaţă medie de 148,8 mp/clădire şi 15 autorizaţii de construire pentru alte categorii de clădiri, fiecare cu o suprafaţă medie de 96,9 mp/clădire

.

Condiţii de locuire Grad de dotare cu instalaţii sanitare: 4.863 locuinţe - dotate cu cismele în curţi; 5.735 locuinţe – cu instalaţii sanitare interioare, cu prepararea locală a apei calde menajere; 133 locuinţe – cu instalaţii sanitare interioare, cu prepararea centralizată a apei calde menajere; Sisteme de încălzire – utilizatori casnici (%): Încălzire centrală cu prepararea locală a agentului termic şi apei calde menajere în centrale proprii, pe gaze – 36%; Încălzire centralizată cu prepararea agentului termic şi apei calde menajere în centrale termice de cartier pe combustibil lichid – 1,2%; Încălzire locală cu sobe funcţionând cu gaze naturale – 8,8%; Încălzire locală funcţionând cu combustibili solizi – 53%; Alte sisteme de încălzire (electric, local cu combustibil lichid) – 1%;

10.996

11.078

11.12711.158

2005 2006 2007 2008

Evoluţia numărului de locuinţe existenteîn mun. Feteşti

+ 162 locuinţe: creştere numerică+1,5% locuinţe: creştere

Sursa: DJS Ialomţa


4. INFRASTRUCTURA ŞI ECHIPAREA TERITORIULUI


Infrastructura de drumuri, alei şi trotuare

La sfârşitul anului 2008 lungimea străzilor orăşeneşti din Feteşti era de 135 km, din care 43 km străzi orăşeneşti modernizate.

Ponderea străzilor orăşeneşti modernizate în total străzi orăşeneşti este de aproximativ 31,9%, valoare mai scăzută cu 8 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în mediul urban al judeţului Ialomiţa - 39,8%. Faţă de anul 1995 lungimea străzilor modernizate a crescut cu doar 3 km.

Din cei 135 km de străzi orăşeneşti 40,5 km sunt asfaltaţi, 31,7 km sunt de macadam şi 62,8 km sunt străzi de pământ.

Municipiul Feteşti are 5 penetraţii rutiere: două drumuri naţionale (3 penetraţii), un drum judeţean şi autostrada: - DN3A – penetrează localitatea din

direcţia vest şi se intersectează în interiorul cartierului Feteşti–Gară cu

drumul naţional DN3B; - DN3B – pătrunde în localitate din

direcţia est şi, după ce o traversează, continuă în partea de sud spre Călăraşi;

- DJ212 – pătrunde în localitate din direcţia nord şi se intersectează cu drumul naţional DN3B;

- Autostrada A2 – intră în localitate prin partea de vest şi iese prin partea de est; este supratraversată de un pod ce leagă cartierele Feteşti-Gară şi Feteşti-Oraş;

Drumul naţional DN 3B, principala arteră rutieră din localitate, asigură legătura dintre localităţile componente Buliga - Feteşti Oraş – Feteşti Gară şi Vlasca, având o lungime totală de peste 12,5 km pe teritoriul municipiului. Infrastructura rutieră este formată din reţeaua majoră de circulaţie şi din reţeaua secundară. Reţeaua majoră de circulaţie este alcătuită din artere de categoria a II-a (4 benzi) şi de categoria a III-a (2 benzi) şi are rol de a asigura legăturile interzonale, accesul pe penetraţii şi

traversarea municipiului; este solicitată de traficul greu, traficul uşor şi de transportul în comun. Reţeaua secundară de străzi este formată din artere de categoria a III-a (două benzi) şi a IV-a (o bandă), fiind situate în interiorul zonelor de locuinţe şi servind la realizarea accesului local. Lungimea totală a principalelor artere de

circulaţie din municipiul Feteşti

Drum Lungimea axului drumului (m)

Total Intra vilan

Extra vilan

A2 11.282,2 254,6 11.027,6

DN 3A 7.280,9 2.262,6 5.018,3

DN 3B 12.666,4 9.771,6 2.894,8

DJ 212 6.237,9 2.279,5 3.958,4

DC 34 2.545,5 73,2 2.472,3

DC 35 1.145,7 1.145,7 0,0

modernizate31,9% nemoderniza

te68,1%

Situaţie privind ponderea străzilor modernizatedin municipiul Feteşti - 2008


asfaltate30,0%

macadam23,5%

pământ46,5%

Situaţie privind lungimea străzilor orăşeneşti din municipiul Feteşti - pe categorii

Sursa: PrimăriaMunicipiului Feteşti

31

Infrastructura de alimentare cu apă potabilă Municipiul Feteşti dispune în prezent de un sistem de alimentare cu apă potabilă centralizat, care furnizează apă atât pentru nevoile populaţiei, cât şi pentru agenţii economici. Captarea apei se face din acviferul stratelor de Frăteşti şi Mostiştea. La nivelul municipiului situaţia captărilor de apă subterană se prezintă astfel: SC RAJA SA – 20 foraje, SC Klevek Factory SRL – 7 foraje, Depoul Exploatare Marfă Feteşti - 3 foraje, SC Five Continents Trading CO 1993 Feteşti – 1 foraj. Sistemul actual de alimentare cu apă se compune din sursă, aducţiuni, staţie de tratare, rezervoare de înmagazinare, staţii de pompare şi reţele de distribuţie. Sursa de apă potabilă este reprezentată de apa subterană cantonată la adâncimi cuprinse între 80 şi 100 m.

Captarea se realizează cu ajutorul a două fronturi de captare amplasate pe terenuri situate în extravilanul localităţii şi un puţ forat izolat de acestea: Frontul vechi de captare – este format

dintr-un număr de 17 foraje, dintre care numai 7 sunt funcţionale în acest moment (10 foraje nu sunt funcţionale); lungimea totală a frontului de captare este de 5,5 km;

Frontul nou de captare este format din 12 foraje, dintre care numai 9 sunt funcţionale (3 foraje nu sunt funcţionale); lungimea totală a frontului de captare este de cca. 2,2 km.

Staţia de apă se compune din: 6 rezervoare de înmagazinare cu o

capacitate totală de 9.800 mc; 1 staţie de tratare alcătuită din depozit

de clor şi instalaţie de clorinare tip WEDECO;

staţia de pompare veche – echipată cu 5 electropompe EBARA;

staţia de pompare nouă – echipată cu 4 electropompe Lotru;

staţie de pompare Feteşti Oraş,

echipată cu o pompă Lotru, care funcţionează vara în perioadele cu consum maxim de apă;

laborator analize fizico-chimice Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile din municipiul Feteşti era în 2008 de 7.500 mc pe zi. Reţeaua de distribuţie a apei potabile a municipiului Feteşti este realizată subteran, sub trama stradală, şi este diferenţiată în funcţie de zona deservită. Astfel, în Feteşti Gară şi Colonişti, reţeaua de distribuţie este inelară iar în cartierul Feteşti Oraş, reţeaua de alimentare cu apă este ramificată şi formată din 2 fire principale. La finalul anului 2008, lungimea totală a reţelei simple de distribuţie a apei potabile era de 150 km, cu aproximativ 32,7% mai mare faţă de anul 2000. Cea mai importantă creştere a lungimii reţelei de distribuţie apă potabilă se înregistrează în 2001 când se dau în

91

91

90

,8

95

,4

10

0,2

10

0,2

11

2,9

11

2,9

11

2,9

11

3

14

3,4

15

0,2

14

5

14

6

14

8

15

0

15

0

15

0 17

0

020406080

100120140160180

19

91

19

92

19

93

19

94

19

95

19

96

19

97

19

98

19

99

20

00

20

01

20

02

20

03

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

20

09

*

Evoluţia lungimii totale a reţelei simple de distribuţie a apei potabile - mun. Feteşti (km)

Sursa: INS, Baza de date Tempo Online*2009 - Primăria Municipiului Feteşti

6.7

00

10

.90

0

10

.40

0

12

.00

0

12

.00

0

12

.00

0

7.5

00

7.5

00

7.5

00

0

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

14.000

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Evoluţia capacităţii instalaţiilor de producere a apei potabile din Feteşti (mc / zi)

Sursa: INS, Baza de date Tempo Online


folosinţă 30,4 km, reţeaua atingând lungimea de 143,4 km. Cartierul Buliga este alimentat cu apă printru-un sistem centralizat propriu: puţ forat la adâncimea de 50 m cu pompa submersibilă, aducţiune de 350 m, rezervor de înmagazinare – 350 mc, tratare prin clorinare direct în rezervor, distribuţie gravitaţional prin reţea de tip ramificat. În cursul anului 2009 s-a realizat o gospodărie de apă cu rezervor 200 mc, foraj, staţie de pompare şi tratare cu ultraviolete. Principalele deficienţe ale sistemului de alimentare cu apă sunt: - foraje nefuncţionale, înnisipate şi cu filtre distruse; - pompe submersibile uzate fizic şi moral; - puțuri forate fără asigurarea zonei de protecție sanitară; - rezervoare de înmagazinare care necesită reparaţii; - staţii de pompare uzate fizic şi moral; - conducte de legătură între foraje, de aducţiune şi distribuţie cu o durată de viaţă depăşită şi grad ridicat de uzură; - folosirea la reţeaua de aducţiune şi distribuţie a unor materiale necorespunzătoare; - pierderi foarte mari de apă în sistem; - cheltuieli mari de întreţinere datorită avariilor; - subdimensionarea conductelor pe anumite tronsoane; - reţeaua stradală nu este acoperită în întregime cu conducte de distribuţie; - lipsa automatizării întregului sistem;

Infrastructura de canalizare Sistemul de canalizare al oraşului este doar parţial realizat şi constă în canale care preiau apele uzate menajere şi apele pluviale. Acesta deserveşte zona centrală a cartierului Feteşti Gară, unde sunt amplasate blocurile de locuinţe şi cea mai mare parte a instituţiilor publice şi agenţilor economici cu profil comerţ şi prestări servicii. Lungimea totală a reţelei de canalizare este de aproximativ 24,2 km. Sistemul de canalizare este unitar, colectând apele uzate menajere rezultate de la populaţia racordată, apele tehnologice provenite de la agenţii economici şi apele meteorice din zona centrală a cartierului Feteşti Gară. Evacuarea apelor se face gravitaţional, prin intermediul unui colector general final în Braţul Borcea, fără epurare prealabilă; staţie de epurare şi tratare a apelor reziduale nu există. În celelalte cartiere, canalizarea menajeră se face individual în fose vidanjabile sau puţuri absorbante, iar canalizarea pluvială se realizează prin şanţuri şi rigole amenajate la suprafaţă, având pantă naturală, emisarul fiind braţul Borcea. Cu toate că este un oraş de câmpie, datorită faptului că este aşezat pe terasa superioară a Dunării, există o diferenţă de nivel apreciabilă între cota generală a oraşului şi emisar – Braţul Borcea, fapt care permite evacuarea apelor uzate şi a celor provenite în urma ploilor.

Deficienţe: - reţeaua de canalizare acoperă zona cartierului Fetești-Gară; - reţeaua de canalizare pluvială este subdimensionată şi nu preia tot debitul de ape pluviale; - rețelele de canalizare sunt într-o stare avansată de uzură şi au loc infiltrații foarte mari; - municipiul Fetești nu dispune de o staţie de epurare, apa uzată fiind evacuată direct în braţul Borcea.

Reţeaua de alimentare cu gaz Sursa este magistrala de transport gaze de înaltă presiune Slobozia-Călăraşi. Sistemul de alimentare cu gaze naturale a municipiului Feteşti se compune din conducta de racord de înaltă presiune, staţie de reglare, măsurare, predare Feteşti, reţele de repartiţie gaze de presiune medie, staţii de reglare de sector şi reţele de distribuţie de presiune redusă. Reţeaua de alimentare cu gaz existentă în Municipiul Feteşti la sfârşitul anului 2008 are o lungime de 16 Km şi este alimentată din Magistrala Drajna Noua – Feteşti, distanţa până la magistrală fiind de 200 m. Reţeaua de alimentare cu gaze naturale este disponibilă în cartierul Feteşti-Gară (nu şi Colonişti). Reţeaua de distribuţie este proprietatea Consiliului Local Feteşti, în concesiunea operatorului SC GDF SUEZ ENERGY România SA.

33

Alimentarea cu căldură Sistemele de încălzire utilizate în prezent în municipiul Feteşti sunt diferite, în funcţie de condiţiile existente în fiecare cartier. Încălzirea centralizată este utilizată în cartierul Feteşti Gară, în zona blocurilor de locuinţe. Sistemul de încălzire centralizată este administrat de SC Nilvosim SRL Feteşti. Agentul termic şi apa caldă sunt preparate în centrale termice independente şi sunt distribuite către beneficiari prin conducte, montate în canale termice de distanţă subterane sau montate în subsolurile tehnice ale blocurilor. Numărul centralelor termice de cartier s-a redus, în acest moment funcţionând un număr de trei (CT6, CTF1-F2 şi CTU1-U2). Acestea au fost reutilate cu cazane noi, necesarul de energie termică preparată fiind mult redus: există un număr de 133 apartamente conectate. Încălzirea centrală este utilizată tot în cartierul Feteşti Gară, în blocurile de locuinţe, instituţiile publice şi alte clădiri branşate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale. Încălzirea se realizează cu calorifere, funcţionând cu apă caldă preparată în centralele proprii ale clădirilor sau locuinţelor. Încălzirea locală cu sobe funcţionând cu gaze naturale este utilizată tot în cartierul Feteşti Gară, unde funcţionează distribuţia centralizată a gazelor naturale.

Încălzirea locală cu sisteme funcţionând cu combustibili solizi este utilizată în celelalte cartiere.

Sistem alimentare energie electrică Municipiul Feteşti este în prezent complet electrificat. Reţeaua de alimentare cu energie electrică acoperă toate localităţile/cartierele componente ale municipiului, 96% dintre gospodăriile populaţiei fiind conectate la reţea. Alimentarea cu energie electrică se face din Sistemul Energetic Naţional prin liniile electrice de înaltă tensiune LEA 110 KV, prin intermediul a două staţii de transformare: staţia electrică Feteşti care alimentează municipiul şi staţia electrică CFR, alimentată din staţia electrică Feteşti şi care alimentează S.N.C.F.R. Distribuţia energiei electrice de la posturile de transformare la consumatori se face prin reţeaua de joasă tensiune prin cabluri subterane în zona centrală a municipiului şi prin linii aeriene pe stâlpi de beton în celelalte cartiere. Traseul reţelei de joasă tensiune urmăreşte reţeaua stradală a localităţii şi cuprinde în întregime zona construită. Corpurile de iluminat stradal sunt montate pe stâlpi proprii, ornamentali, în zona centrală şi pe stâlpii reţelei de joasă tensiune în celelalte cartiere.

Amenajări hidroameliorative Fiind situat pe braţul Borcea, în municipiul Feteşti există riscul producerii unor inundaţii, în cazul unor fenomene meteorologice deosebite. Din această cauză, pe teritoriul municipiului Feteşti, există două construcţii hidrotehnice-diguri cu rol de apărare împotriva inundaţiilor pe braţul Borcea: prima linie de apărare Feteşti L I - dig iepuresc - L=9,8 km, h=3,0 m, lc=3,0 m; a fost realizat în anii ’60 prin forţe proprii, fără un proiect de specialitate, fără încadrarea într-o clasă de importanţă corespunzătoare obiectivului apărat; a doua linie de apărare Feteşti L II dig inelar - L=5 km, h=3,0 m, lc=2.5 m, închis în terasa oraşului Feteşti; acesta a fost realizat, de asemenea, din resurse proprii, consolidat, întreţinut şi completat de autorităţile locale. Cele două construcţii sunt în administrarea Consiliului Local Feteşti şi au fost date în folosinţă în anul 1960.

Gestiunea deşeurilor La 31.12.2007 s-a sistat activitatea la depozitul de deșeuri menajere din municipiul Fetești, până în 2013 fiind prevăzută închiderea acestuia conform Planului Judeţean de Gestiune a Deşeurilor. Infrastructura de gestiune a deşeurilor constă din: - Punct de colectare a deşeurilor electrice şi electronice – municipiul Feteşti , str. Cantonului nr.1, aflat în administrarea SC Vivani Salubritate SA;


- „Statie transfer deseuri nepericuloase'' - SC Vivani Salubritate SA are deschis un punct de lucru în Feteşti, unde funcţionează o ''Stație transfer deșeuri nepericuloase'' care are ca obiect de activitate depozitarea temporară a deşeurilor menajere colectate de către agenţii economici din localităţile arondate; - 17 platforme de colectare a deşeurilor menajere, dotate cu 68 containere; un număr de 38 recipiente de 1,1 mc sunt puşi la dispoziţia agenţilor economici. La nivelul municipiului Feteşti, prin Planul judeţean de gestiune a deşeurilor Ialomiţa este prevăzută realizarea unei staţii de sortare a deşeurilor menajere până în 2010 şi a unei platforme de compost până la finalul anului 2013.

Tehnologia informaţiei şi telecomunicaţii Singurul furnizor de servicii de telefonie fixă din municipiul Feteşti este Romtelecom. În prezent sunt un număr de 3.710 posturi telefonice conectate la sistemul naţional şi internaţional de telefonie fixă prin intermediul a două centrale telefonice automate digitale ale acestui operator. SC Romtelecom SA oferă servicii de telefonie, transmisie date, internet şi televiziune digitală. Serviciile de telefonie mobilă sunt oferite de operatorii de telefonie Vodafone, Orange şi Cosmote.

Serviciile de televiziune. Programele de radio şi televiziune sunt captate individual sau prin serviciile oferite de operatorii: SC Pan Electro SRL Lehliu (televiziune prin cablu) şi Radio Orion (programe radio – post local). Principalele deficienţe în ceea ce priveşte telecomunicaţiile sunt reprezentate de existenţa unor zone la nivelul municipiului unde nu sunt disponibile servicii de televiziune prin cablu şi/sau internet iar serviciile de telefonie mobilă prezintă deficienţe de calitate. Serviciile poştale sunt asigurate de două oficii poştale ale Direcţiei Regionale de Poştă Constanţa, amplasate în cartierele Feteşti Gară şi Feteşti Oraş.

35

Conform sondajului de opinie

întreprins în rândul actorilor locali cu

privire la dezvoltarea socio-economică a

municipiului Feteşti, principala

problemă a comunităţii o constituie

gradul de acoperire şi starea tehnică

a reţelelor edilitare, fiind enunţată de

către 75,0% dintre respondenţi.

Această problemă este urmată de starea

tehnică a drumurilor şi a trotuarelor, în

opinia a 62,5% dintre respondenţi.

Conform aceluiaşi sondaj,

starea drumurilor se află într-o

situaţie negativă în opinia a 79,1%

dintre respondenţi. Se remarcă faptul

că niciunul dintre respondenţi nu a

apreciat pozitiv situaţia drumurilor, cel

mult 16,7% dintre respondenţi au

apreciat starea drumurilor ca fiind într-o

situaţie neutră, nici pozitivă, dar nici

negativă.

Potrivit studiului menţionat

anterior, o pondere de 45,9%, respectiv

de 41,6% dintre respondenţi apreciază

gradul de acoperire cu reţea de

alimentare cu apă a municipiului, cât şi

starea tehnică a acesteia ca fiind într-o

situaţie neutră.

Într-o situaţie negativă se află gradul de

acoperire a reţelei de apă din municipiu

în opinia a 12,5% respondenţi, iar starea

tehnică a reţelei de apă în opinia a

45,8%.

Dacă cei mai mulţi respondenţi (45,8%)

consideră că starea tehnică a reţelei de

apă se află mai degrabă într-o situaţie

negativă, doar 8,3% respondenţi

apreciază starea tehnică a reţelei ca fiind

într-o situaţie pozitivă.

Însă, 33,3% dintre respondenţi apreciază

gradul de acoperire al reţelei de

alimentare cu apă ca fiind într-o situaţie

pozitivă.

Aprecierea situaţiei privind drumurile şi reţeaua cu apă din mun. Feteşti

Situaţie negativă

45,8%

Situaţie neutră

41,6%

Situaţie pozitivă

8,3%

Nu ştiu/Nu răspund

4,2%

starea tehnică a reţelei de apă


Situaţie negativă

12,5%

Situaţie neutră45,9%

Situaţie

pozitivă 33,3%

Nu ştiu/Nu

răspund8,3%

gradul de acoperireal reţelei de apă

Situaţie negativă

79,1%

Situaţieneutră16,7%

Nu ştiu/Nu răspund

4,2%

starea drumurilor


Sondajul de opinie întreprins în

rândul actorilor locali din municipiul

Feteşti relevă o situaţie negativă în ceea

ce priveşte atât gradul de acoperire, cât

şi starea tehnică a reţelei de canalizare

existente în municipiu. Aşadar, 75,0%

dintre respondenţi apreciază gradul de

acoperire al reţelei de canalizare că se

află într-o situaţie negativă, iar 79,2%

dintre respondenţi apreciază starea

tehnică a reţelei de canalizare este

apreciată ca fiind într-o situaţie

negativă.

37,5% dintre actorii locali

intervievaţi, în cadrul studiului,

apreciază gradul de acoperire al reţelei

de gaz ca fiind într-o situaţie negativă,

iar 16,7% respondenţi apreciază gradul

de acoperire ca aflându-se într-o stare

pozitivă şi 41,7% respondenţi consideră

că gradul de acoperire al reţelei este într-

o situaţie neutră.

Având în vedere faptul că reţeaua de

alimentare cu gaz are o vechime mai

mică de 5 ani, 66,7% dintre respondenţi

apreciază reţeaua ca fiind într-o situaţie

pozitivă, 20,9% respondenţi ca fiind într-

o situaţie negativă şi 8,4% respondenţi ca

fiind într-o situaţie neutră.

Aprecierea situaţiei privind reţeaua de canalizare din mun. Feteşti

Situaţie

negativă79,2%

Situaţie neutră

12,5%Situaţie pozitivă

4,2%Nu

ştiu/Nu

răspund4,2%

starea tehnică

Situaţie negativă

75,0%

Situaţie neutră

12,5%

Situaţie pozitivă

4,2%Nu

ştiu/Nu

răspund8,3%

gradul de acoperire


Situaţie

negativă20,9%

Situaţie

neutră8,4%

Situaţie pozitivă 66,7%

Nu

ştiu/Nu răspund

4,2%

starea tehnică

Aprecierea situaţiei privind reţeaua de gaz din mun. Feteşti

Situaţie

negativă37,5%

Situaţie neutră

41,7%

Situaţie pozitivă 16,7%

Nu ştiu/Nu

răspund4,2%

gradul de acoperire


5. SERVICII PUBLICE


Utilităţi publice Municipiul Feteşti dispune în prezent de o reţea de distribuţie a apei potabile ce deserveşte 95% din populaţia municipiului. În anul 2008 s-a distribuit o cantitate de apă potabilă de 1.127 mii mc, din care 80,6% reprezintă consum casnic. Raportat la numărul de locuitori, s-au distribuit 26,4 mc apă pe locuitor. În perioada 2000 – 2008, volumul de apă distribuită s-a diminuat continuu, de la 1.791 mii mc în anul 2000, până la 1.127 mii mc în anul 2008, reprezentând o scădere cu aproximativ 37% a volumului de apă distribuit. Volumul de apă distribuit consumatorilor casnici se înscrie în acelaşi trend descendent, în 2008, scăderea fiind cu 38,2% faţă de 2000. Furnizarea serviciului de distribuţie a apei potabile este asigurată de RAJA SA.

La finalul anului 2009, se înregistrau un număr de 8.190 branşamente la reţeaua de distribuţie a apei potabile. Principalele probleme în furnizarea acestui serviciu constau în: disfuncționalităţi între capacitatea

surselor de apă şi cantitatea de apă prelevată efectiv din acestea, fapt ce conduce la majorarea cantităților de apă necesară pentru consumurile de apă potabilă pentru uz gospodăresc şi public;

pierderi de apă în sistemul de distribuție al apei, datorită în general vechimii conductelor stradale;

gradul de echipare cu rețele de apă a străzilor este de numai 54,5 % faţă de trama stradală a municipiului;

Municipiul Feteşti este asociat la ADI Apă-Canal RAJA Constanţa, înfiinţată în anul 2008 cu scopul dezvoltării de proiecte ce privesc infrastructura. Primăria Municipiului Feteşti a finalizat proiectul Reabilitare reţea de alimentare cu apă Cartier Feteşti Gara, etapa I, al

cărui obiectiv îl constituie înlocuirea pe o lungime de 8725 m din reţeaua de tubulatură veche de alimentare cu apă, tubulatură de azbociment şi oţel cu tubulatura PEHD. Sistemul de canalizare a oraşului este doar parţial realizat şi deserveşte zona centrală a cartierului Feteşti Gară - unităţile de învăţământ, spitalul, instituţiile publice, zona de blocuri. Numărul abonaţilor: 5.351 locuinţe, 442 agenţi economici şi instituţiile publice din zonă. Reţeaua de alimentare cu gaz existentă în Municipiul Feteşti deserveşte doar cartierul Feteşti Gară, existând un număr de 3.700 branşamente. Astfel, numai aproximativ 40% din populaţia municipiului beneficiază de aceasta.

492

1.593

0

400

800

1.200

1.600

2.000

2007 2008

mii mc

Volumul gazelor naturale distribuite în mun. Feteştiîn anii 2007, 2008

Uz casnic Total

Total: 537 mii mc

Total: 1.840 mii mc


2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

total 1.791 1.480 1.346 1.291 1.294 1.203 1.127

casnic 1.468 1.469 1.332 986 1.025 985 908

0

500

1.000

1.500

2.000

Evoluţia cantităţii de apă potabilă distribuităconsumatorilor din mun. Feteşti (mii mc)

Sursa: INS, Baza de date Tempo Online

39

Cantitatea de gaze naturale distribuite consumatorilor din municipiul Feteşti a fost, în 2008, de 1.840 mii mc, din care, pentru uz casnic, 1.593 mii mc (87%). În 2008, s-a distribuit un volum de gaze de 3,4 ori mai ridicat faţă de anul precedent, o primă explicaţie fiind creşterea numărului de branşamente la reţeaua de gaz. Operatorul economic ce se ocupă cu alimentarea cu gaze a municipiului este SC GDF SUEZ Energy Romania SA. Primăria Municipiului Feteşti doreşte implementarea proiectului Extindere reţele de gaze naturale - Colonişti, pentru creşterea accesibilităţii populaţiei la acest această utilitate de interes public. Operatorul economic ce furnizează energia electrică în municipiu este SC Electrica Dobrogea SA. 95% din populaţia municipiului Feteşti beneficiază de acest serviciu.

Transport public Transportul public local de călători este operat de Transbus SA, cu acționar unic Consiliul Local al municipiului Feteşti. Transportul public local asigură legătura cartierelor Colonişti, Vlaşca, Buliga şi Feteşti Oraş cu cartierul Gară care reprezintă zona centrală a localităţii şi unde este concentrată activitatea economică, socială şi administrativă. Transportul public se desfăşoară pe 3 trasee de o lungime aproximativă de 21 km (Gară – Buliga 10 km, Gară – Vlasca 6 km; Gară – Colonisti 5 km).

De-a lungul traseelor sunt stabilite stații de îmbarcare – coborâre, majoritatea semnalizate, dar foarte puține amenajate şi oricum nu la un nivel corespunzător . La începutul anului 2010 operatorul de transport deţinea în inventar 15 autobuze şi 2 microbuze. Vechimea autobuzelor este de 15 – 25 ani, cu mult peste perioada optimă de exploatare de 8 ani. Microbuzele aflate în exploatare au o vechime cuprinsă între 4-6 ani. Mijloacele de transport disponibile nu corespund standardelor în domeniu: nu sunt adaptate transportului public

al persoanelor cu handicap, nu sunt dotate cu aer condiţionat

pentru timp de vară, majoritatea nu au sistem de încălzire

al salonului pe timp de iarnă, etc. condiţiile de călătorie oferite fiind sub

nivelul cerințelor în domeniu. Societatea are garaj propriu, cu posibilităţi de parcare a autovehiculelor, atelier mecanic pentru întreţinerea şi reparaţia acestora, precum şi personal specializat pentru desfăşurarea activităţii. În cursul anului 2009, firma de transport public a realizat transportul a 125.772 călători/lunar. În acelaşi an s-au realizat aproximativ 4.800 de curse/lunar. Numărul de curse zilnice variază în funcţie de traseu: Feteşti–Gară → Buliga 102 curse/zi

Feteşti-Gară → Colonişti 29 curse/zi

Feteşti-Gară → Vlaşca 29 curse /zi.

Servicii de asistenţă socială Prestaţii sociale. Conform datelor furnizate de către Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Ialomiţa, la sfârşitul anului 2009, figurau 6.017 persoane care beneficiau de ajutoare / indemnizaţii / stimulente sociale, reprezentând 10,7% din totalul persoanelor ce beneficiază de ajutoare / indemnizaţii / stimulente sociale la nivelul judeţului Ialomiţa. Aceste persoane au beneficiat de alocaţii în valoare de 617.428 lei, în luna decembrie 2009. Volumul total al prestaţiilor sociale acordate a fost de 7.269.026 lei (10,9% din volumul total de la nivelul judeţului), pe parcursul anului 2009. Cel mai ridicat număr de prestaţii sociale (de 5.073 de persoane la sfârşitul anului 2009; 84,4% din totalul beneficiarilor de prestaţii sociale de la nivelul municipiului) este alocat sub forma alocaţiei de stat, în baza legii 61/1993. Conform acestei legi alocaţia de stat pentru copii este o formă de ocrotire a statului acordată tuturor copiilor, fără discriminare. De alocaţia de stat beneficiază toţi copiii în vârstă de până la 18 ani. Suma totală plătită în 2009 a fost de 4.731.844 lei. Un număr de 453 de persoane beneficiază de alocaţia complementară (cf. OUG 105/2003), în decembrie 2009. Faţă de începutul anului 2009, numărul acestora a crescut cu 13,5% (+ 54 persoane), conducând la o majorare a sumei acordate. Sumele totale plătite, în 2009, beneficiarilor din


Feteşti au avut valoare de 373.5419 lei, reprezentând 5% din totalul judeţean. Numărul beneficiarilor alocaţiei monoparentale (cf. OUG 105/2003) era de 188 de persoane, în decembrie 2009, în scădere cu 3,1% (-6 persoane) faţă de ianuarie 2009. Suma totală plătită în 2009 a fost de 194.975 lei, reprezentând 10,3% din totalul judeţean. De indemnizaţia/stimulentul pentru creşterea copilului (cf. OUG 105/2003), în luna decembrie 2009, beneficiază 253 de persoane. Faţă de începutul anului 2009, numărul acestora s-a diminuat cu 6 persoane. Sumele totale plătite ca indemnizaţie au avut valoare de 1.853.241 lei (11,8% din total judeţean), iar cele ca stimulent au avut valoare de 34.502 (17,2%). De alocaţia de plasament (cf. Legii 272/2004), în decembrie 2009 beneficiau 45 de persoane; sumele totale plătite pe parcursul anului 2009 au fost de 60.888 lei

De indemnizaţia de hrană acordată persoanelor infectate HIV (cf. Legii 584/2002) au beneficiat două persoane, suma totală plătită în 2009 fiind de 8.712 lei. În luna decembrie 2009, au fost acordate 3 ajutoare şi indemnizaţii pentru persoanele cu handicap (cf. Legii 448/2006). Pe parcursul anului 2009 au fost plătite sume totale de 11.323 lei pentru aceste prestaţii sociale. Servicii sociale. Conform Departamentului de Asistenţă Socială şi Politici Familiale din cadrul Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiale, în municipiul Feteşti, ca furnizori acreditaţi de servicii sociale, figurează: Organizaţia pentru copii şi adulţi cu

nevoi speciale „Trebuie” – locuinţa protejată „Casa speranţei” – fundaţie (beneficiari: tineri 18-26 ani, adulţi; tipuri de situaţii: handicap psihic, neuromotor, alte situaţii de dificultate);

Organizaţia pentru copii şi adulţi cu nevoi speciale „Trebuie” – Miniatelier, centrul de zi – unitate de asistenţă

socială (beneficiari: copii 0-18 ani; tipuri de situaţii: handicap neuromotor, mintal, psihic, fizic);

Fundaţia umanitară Sfântul Nicolae – fundaţie (beneficiari: copii 7-16 ani; tipuri de situaţii: situaţie de dificultate în familie);

Protoieria Feteşti – Biroul de asistenţă socială – cult religios (beneficiari: copii 0-18 ani, adulţi; tipuri de situaţii: izolare socială, sărăcie extremă, alte situaţii de dificultate);

Grupul şcolar de industrie alimentară – compartiment activități servicii sociale – serviciu specializat la nivel local (beneficiari: copii 17-18 ani; tipuri de situaţii: situaţie de dificultate în familie, abandon, sărăcie etc.);

Casa de tip familial Gabriela – serviciu public de asistenţă (beneficiari: tineri 0-18 ani, adulţi; tipuri de situaţii: handicap, abandon, situaţie de dificultate în familie).

În cursul anului 2009, Primăria Municipiului Feteşti a inaugurat primul club al pensionarilor din Feteşti. Spaţiul este amenajat cu săli de petrecere a timpului liber - şah, table, rummy.

Prestaţii sociale acordate persoanelor din mun. Feteşti la începutul şi sfârşitul anului 2009

Tip ajutor social Număr beneficiari Sumă plătită -ron-

ian.09 dec.09 modificare ian.09 dec.09 modificare total 2009 % din judeţ

Alocaţie complementară 399 453 +13,5% 28.447 32.569 +14,5% 373.541 5,0%

Alocaţie monoparentală 194 188 -3,1% 16.269 14.115 -13,2% 194.975 10,3%

Indemnizaţie pentru creşterea copilului 221 228 +3,2% 130.529 176.491 +35,2% 1.853.241 11,8%

Stimulent pentru creşterea copilului 38 25 -34,2% 3.800 2.423 -36,2% 34.502 17,2%

Alocaţie de stat 5.319 5.073 -4,6% 390.880 385.190 -1,5% 4.731.844 11,9%

Alocaţie de plasament 43 45 +4,7% 4.899 4.996 +2,0% 60.888 7,0%

Indemnizaţie de hrană acordată persoanelor infectate HIV

2 2 - 744 744 - 8.712 2,5%

Ajutoare şi indemnizaţii pentru persoanele cu handicap

2 3 +50,0% 750 900 +20,0% 11.323 8,3%

Total 6.218 6.017 -3,2% 576.318 617.428 +7,1% 7.269.026 10,9%

Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Ialomiţa

41

Pieţe şi facilităţi pentru comerţ Municipiul dispune de patru zone destinate comerţului: Piaţa Agroalimentară Feteşti Gară - cu

o suprafață totală de 4.697 mp (conform Inventarului Domeniului Public al Municipiului Fetești);

Piaţa Agroalimentară Feteşti Oraş – cu o suprafaţă de 2.227 mp;

Micropiaţa Str. Bănăţenilor – cu o suprafaţă de 160mp;

Bazarul Feteşti Gară – cu o suprafaţă de 705 mp.

Pieţele existente au o suprafaţă totală de 7.084 mp şi dispun de 64 de tarabe, din care 32 tarabe pentru comercianţi, 24 tarabe pentru producători agricoli şi 8 tarabe pentru brânzeturi şi lactate. Pieţele beneficiază de canalizare, curent electric, apă curentă, grup sanitar şi cântare. Însă, aceste spaţii se confruntă cu o serie de probleme, şi anume: Inexistenţa unui program de

aprovizionare a pieţei; Existenţa câinilor comunitari în piaţă; Inexistenţa spaţiilor special amenajate

pentru comercializarea brânzeturilor şi lactatelor.

Servicii de salubrizare şi managementul deşeurilor Serviciile de salubrizare în municipiul Feteşti sunt asigurate de către operatorul delegat SC Urban SA din Râmnicu Vâlcea. Această companie efectuează salubrizarea spaţiilor publice, colectarea şi transportul de deşeuri municipale şi asimilabile.

Cu firma de salubritate au încheiat contract 6.319 persoane fizice şi 12 asociaţii şi societăţi. SC Urban SA realizează salubrizare unei suprafeţe stradale de 145.025 mp, colectând o cantitate de 7.542 tone deşeuri în 2009. S.C. Vivani Salubritate SA Slobozia realizează colectarea selectivă a deşeurilor reciclabile (din PET, mase plastice, hârtie, carton) din deşeurile menajere din localităţile urbane din judeţul Ialomiţa, având deschise puncte de lucru în Urziceni şi Feteşti, unde funcţionează staţii de transfer care au ca obiect de activitate depozitarea temporară a deşeurilor menajere colectate de către agenţii economici din localităţile arondate. Deşeurile menajere de la staţia de transfer din municipiul Feteşti sunt transportate şi depozitate în Depozitul Conform zonal din Slobozia ce aparţine agentului economic SC Vivani Salubritate SA. Depozitul Conform zonal pentru deşeuri nepericuloase este situat în extravilanul municipiului Slobozia şi comunei Perieţi, la 2 km N-V de municipiul Slobozia şi are o durată de exploatare de 20 ani. În municipiu există un agent economic autorizat în vederea colectării şi valorificării deşeurilor reciclabile. Acesta este SC Primera Grup SRL. În anul 2008, acest agent economic a colectat o cantitate de 218,16 tone deşeuri din hârtie si carton, 121,146 tone deşeuri din PET, 984,7 tone deşeuri

din folie, polietilenă şi plastic şi 1.652,31 tone deşeuri din sticlă şi a valorificat 99,6% din deşeurile din hârtie şi carton, 100% din deşeurile din PET, 100% din deşeurile din folie şi 100% din deşeurile din sticlă. Implementarea Directivei privind deşeurile de echipamente electrice şi electronice a avut ca efect la nivel local crearea unui punct de colectare administrat de către SC Vivani Salubritate SA. Deşeurile medicale periculoase provenite de la spitalul din Feteşti sunt eliminate de către firme autorizate în acest sens.

Siguranţa şi ordinea publică Pentru intervenţii în situaţii de urgenţă funcţionează la nivel de municipiu Garda Nr.3 de Intervenţie Feteşti, subordonată Detaşamentului de Pompieri Slobozia, din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Catargiu” al judeţului Ialomiţa. Garda Nr.3 de Intervenţie Feteşti este o subunitate cu activitate permanentă fiind încadrată cu personal de specialitate şi dotată cu o autospecială pentru stingerea incendiilor, descarcerare şi acordarea primului ajutor calificat SMURD.


În cursul anului 2009, subunitatea a desfăşurat 162 activităţi de intervenţie, cu 29% mai numeroase faţă de anul anterior, din care: 37 de incendii (+23,0%), 69 situaţii de asistenţă medicală de

urgenţă (+100%), 8 situaţii de descarcerare (+60%), 2 situaţii de asistenţă persoane, 3 situaţii de protecţia mediului, 29 arderi necontrolate (-57%), 7 salvări de animale (-22,2%), 6 alte situaţii de urgenţă (+20%), 1 alte intervenţii (-75%). Serviciul Siguranţa Cetățeanului şi Ordine Publică, este un compartiment funcțional din cadrul structurii organizatorice a Primăriei municipiului Fetești, condus de către un Şef serviciu, aflat în relații de subordonare faţă de Primar. În ultimii ani, numărul total al infracţiunilor a înregistrat o tendinţă de scădere, de la 1.198 infracţiuni în 2006, la 890 infracţiuni în 2008. Furturile reprezintă cele mai frecvente infracţiuni comise în municipiul Feteşti (32,6% din totalul infracţiunilor).

Situaţia infracţiunilor la nivelul municipiului Feteşti, 2006 - 2008

Indicatori 2006 2007 2008

1. Infracţiuni - total, din care: 1198 853 890

economico-financiare 113 99 143

judiciare 782 434 468

de altă natură 303 320 279

2. Infracţiuni contra persoanei, din care: 185 159 217

ucidere din culpă 4 2 4

vătămare corporală 46 26 28

violare de domiciliu 22 13 9

amenințări 21 24 42

violuri 12 4 7

rapoarte sexuale cu minori 2 4 7

altele 10 1 5

3. Infracţiuni contra patrimoniului 712 459 393

a. Furturi - total, din care: 570 319 290

din locuințe 50 34 28

din societăţi comerciale 67 39 38

din vagoane 7 0 0

din buzunare, poșete, genți 27 13 17

din autovehicule 38 39 20

de componente din exteriorul mașinii 21 5 9

de autoturisme 4 12 6

de animale 31 7 13

alte infracțiuni de furt 2 170 133

b. Tâlhărie 5 2 2

c. Înşelăciune 18 23 28

d. Altele 119 115 73

4. Infracţiuni contra autorităţii 3 2 1

ultraj 1 2 1

altele 2 0 0 5. Infracţiuni care aduc atingere unor activităţi de interes public sau altor activităţi reglementate de lege 31 23 13

în legătură cu serviciul - abuz în serviciu 16 8 4 infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției-mărturie mincinoasă 12 11 8

6. Infracţiuni de fals 9 19 29

7. Infracţiuni contra familiei 48 54 29

8. Alte infracţiuni privind convieţuirea socială 22 1 4 9. OUG nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice 72 75 85

10. Accidente rutiere 31 26 17

Sursa: Poliţia Municipiului Feteşti

43

Iluminatul public Reţeaua de iluminat public are o lungime de 6.580 m, asigurând iluminarea principalelor străzi din municipiu în proporţie de 100%. Reţeaua de iluminat este modernizată pe o lungime de 2.180 m (33%), restul de 4.400 m (67%) necesitând stâlpi noi. Pentru eliminarea reţelei aeriene de iluminat, Primăria Municipiului Feteşti doreşte implementarea proiectului: Dezvoltarea şi modernizarea sistemului

de iluminat public, cu reţea subterană, în cartierul Fetești-Gară, Municipiul Fetești.

Spaţii verzi şi amenajare urbană 44,98 ha spaţii verzi în anul 2008, revenind 13,01 mp pe locuitor. Un procent de 36,1% (16,24 ha) din spaţiile verzi din municipiu este reprezentat de parcuri.

Municipiul dispune de două parcuri: Parc Public şi Parcul Central.

Parcul Public este situat în vecinătatea imediată a Stadionului Municipal şi se întinde pe o suprafață foarte generoasă de peste 10 ha. Parcul Central, situat in zona de maxim interes public, a fost dat în folosință în anul 1995. În ceea ce priveşte dotările specifice ale spaţiilor verzi din municipiu, se poate spune că acestea se află într-o situaţie precară: Parcurile nu sunt împrejmuite cu

gard, existând alte obiective învecinate care sunt împrejmuite cu gard.

Băncile sunt vechi, deteriorate şi insuficiente,

Aleile sunt în proporție de 90% din pământ, nedelimitate şi create ad-hoc în funcție de obiceiurile trecătorilor,

Gazonul este reprezentat de zone cu vegetație ierboasă spontană, neîngrijită, într-o stare avansată de degradare din punct de vedere al structurii vegetale şi cu numeroase

denivelări, Vegetația arborescentă şi arbustivă

este alcătuită din arbori de talie mică, şi uneori din pomi fructiferi, arbuști si vegetație spontană. Densitatea elementelor vegetale este scăzută,

Sistemul de irigații lipsește. Efectele negative generate de această situație se resimte asupra peluzei, vegetației arborescente şi arbustive,

Coșurile de gunoi sunt din tablă, de cele mai multe ori sparte şi nefuncționale. Din punct de vedere numeric sunt insuficiente.

În acest sens, Primăria Municipiului Feteşti a demarat o serie de proiecte ce vizează îmbunătăţirea şi modernizarea spaţiilor de recreere: Reabilitare şi extindere Parc Public,

din municipiul Fetești;

Înfiinţare şi amenajare Parcul Soarelui.

reţea modernizată

33,1% reţea nemodernizată

66,9%

Situaţia reţelei publice de iluminat din muncipiul Feteşti

11,17 11,08

11,85 11,88 11,88 11,85 11,86

13,01 13,10

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

mp

/lo

cuit

or

Evoluţia suprafeţei de spaţii verzi ce revine unui locuitor din mun. Feteşti

Sursa: INS, Baza de date Tempo


Învăţământ În municipiul Feteşti, reţeaua unităţilor de învăţământ este formată din 19 unităţi, din care 9 grădiniţe, 7 şcoli din învăţământul primar şi gimnazial şi 3 licee. Aceste unităţi de învăţământ sunt dotate, la nivelul anului 2008, cu 140 de săli de clasă şi cabinete şcolare, 36 de laboratoare şcolare, 18 ateliere şcolare, 6 săli de gimnastică, 8 terenuri de sport şi 247 PC-uri, conform datelor furnizate de către Direcţia Judeţeană de Statistică Ialomiţa. Învăţământul particular din municipiul Feteşti este reprezentat de Liceul Teoretic „Concord” Fetești şi de către o filială a Şcolii Postliceale Sanitare “Carol Davila”. În municipiu nu sunt prezente filiale ale universităţilor, însă, cel mai apropiat centru unde se pot urma studii superioare este Slobozia, unde se află: Centrul teritorial al Facultăţii de Drept

ID, Universitatea Spiru Haret Bucureşti;

Facultatea de Inginerie şi Management în alimentație publică şi agroturism Slobozia, Universitatea Bioterra Bucureşti;

Facultatea Controlul şi expertiza produselor alimentare – Slobozia (poliţie sanitar – veterinară), Universitatea Bioterra Bucureşti.

Populaţia şcolară a municipiului Feteşti este de 7.136 de persoane, în anul şcolar 2008/2009, din care 12,8% (914 copii) reprezintă copii înscrişi în grădiniţe şi 87,2% (6.222 pers.) sunt elevi. Comparativ cu anul şcolar anterior numărul de copii înscrişi în grădiniţe a crescut cu 3,6% (32 copii), iar numărul elevilor a scăzut cu aproximativ 4% (-253 de persoane). Pe niveluri de învăţământ, numărul elevilor a scăzut, comparativ cu anul şcolar 2007/2008: în învăţământul primar cu 5,3% (-80 elevi), în învăţământul gimnazial cu 7,6% (-126 elevi), în învăţământul liceal cu 3,1%

(-80 elevi) şi în învăţământul de arte şi meserii cu doar 0,5% (-3 elevi). Numai numărul elevilor înscrişi în învăţământul postliceal s-a majorat cu 31,3% (+36 elevi). Populaţia şcolară din municipiul Feteşti poate fi cuantificată în funcţie de standardul internaţional de clasificare al educaţiei, dezvoltat de UNESCO: ISCED 0 – învăţământul preşcolar, ISCED 1-3 – Învăţământul primar, gimnazial, liceal şi profesional şi ISCED 4-6 – Învăţământul postliceal şi superior. Conform acestei clasificări, în municipiul Feteşti populaţia corespunzătoare nivelului ISCED 0 reprezintă 12,8%, a nivelului ISCED 1 reprezintă 19,9%, a nivelului ISCED 2 reprezintă 21,5%, a nivelului ISCED 3 reprezintă 43,7% şi a nivelului ISCED 4 reprezintă 2,1%. În perioada 2000-2008, populaţia şcolară s-a diminuat cu 12,3%, pe fondul scăderii cu 14,5% a numărului de elevi înscrişi în învăţământul preuniversitar.

858 872 720 760 740 876 857 882 914

7.274 7.287 7.085 7.156 7.032 6.863 6.659 6.475 6.222

8.132 8.159 7.805 7.916 7.772 7.739 7.516 7.357 7.136

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

pe

rso

ane

Evoluţia populaţiei şcolare pe niveluri de educaţie,în mun. Feteşti

Grădiniţe

ISCED 0

Învăţământul preuniversitar

ISCED 1-4

Total

Sursa: INS Baza de date Tempo, DJS Ialomiţa

învăţământul liceal34,7%

învăţământul gimnazial*

21,5%

învăţământul primar*

19,9%grădiniţe

12,8%

învăţământul

profesional şi de

ucenici9,0%

învăţământul postliceal

2,1%

Distribuţia elevilor înscrişi pe niveluri de educaţie, în mun. Feteştiîn anul 2008

* inclusiv învăţământul special Sursa: DJS Ialomiţa

45

Numărul de copii înscrişi la grădiniţe au crescut în această perioadă, în anul şcolar 2008/2009 fiind la un nivel de 106,5% faţă de anul 2000/2001. Cadrele didactice din unităţile de învăţământ din municipiu numără 372 de persoane, din care 48 cadre (12,9%) în învățământul preşcolar, 68 cadre (18,3%) în învăţământul primar, 104 cadre (28,0%) în învăţământul gimnazial, 136 cadre (36,6%) în învăţământul liceal, 11 cadre (3,0%) în învăţământul profesional şi de ucenici şi 5 cadre (1,3%) în învăţământul postliceal. Per total, numărul cadrelor didactice din municipiu a scăzut cu 29 de cadre didactice (-7,2%), în anul şcolar 2008/2009, în condiţiile diminuării populaţiei şcolare totale cu 459 de persoane (-3,0%). În anul şcolar 2008/2009, numărul de copii ce reveneau unui cadru didactic era de 19, atât la nivelul judeţului Ialomiţa cât şi la nivelul municipiului Feteşti.

În învăţământul preuniversitar de la nivel judeţean s-au înregistrat 16 elevi/cadru didactic, peste nivelul municipiului Feteşti, de 12,5 elevi/cadru didactic.

Cultură Activitatea culturală din municipiu este destul de restrânsă şi se bazează în principal pe instituţiile culturale, asociaţii, organizaţii şi evenimente specifice ce se desfășoară în municipiu. Instituţii culturale: Muzeul Municipal Feteşti; Galeriile de Arta "Lumina" Fetești; Biblioteca Municipală Feteşti (116

cititori înscrişi). Asociaţii & Organizaţii: Centrul Cultural al Rromilor ,,O Del

Amenca’’ Asociaţia “Trebuie”, Feteşti-Gară; Asociaţia “Ajutaţi-ne să înţelegem

lumea”, Feteşti-Gară.

Evenimente: Zilele Municipiului Feteşti (august); Sărbătoarea Toamnei (octombrie); Boboteaza cailor (6 ianuarie);

Servicii de sănătate Sectorul public de sănătate din municipiul Feteşti cuprindea în 2008 următoarele unităţi: - 1 spitalul municipal care dispune de

un număr de 152 paturi; - 1 dispensar medical; - 1 cabinet medical şcolar; - 12 cabinete medicale individuale

(medici de familie); - 1 ambulatoriu spital; - 5 cabinete stomatologice; - 3 cabinete medicale de specialitate; - 2 cabinete medicale - alte tipuri; - 2 laboratoare medicale; - 1 laborator de tehnică dentară. Raportat la populaţia totală înregistrată la 1 iulie 2008, în municipiul Feteşti, reveneau 44,2 paturi în spitale la 10.000 locuitori.

16,219,1

15,2 17,413,5 14,5

39,9

11,9

18,3 19,6 17,420,6

15,217,9

34,0

9,6

Total preşcolar primar şi gimnazial *

primar * gimnazial * liceal profesional şi de

ucenici

postliceal

Populaţia şcolară ce revine unui cadru didacticîn anul şcolar 2007/2008

Ialomiţa Feteşti

* inclusiv învăţământul special Sursa: INS, Baza de date Tempo

8,79,8 10,1 9,6

1,4 1,7 1,4 1,5

1,4 2,0 2,3

4,1

2005 2006 2007 2008

Evoluţie personal sanitar ce revine la 10.000 locuitori

medici - sector public stomatologi - sector public

Sursa: DJS Ialomiţa, Fişa Localităţii


Faţă de anul 2005 sectorul public de sănătate din municipiul Feteşti s-a dezvoltat cu 6 cabinete medicale individuale de familie, 3 cabinete stomatologice individuale, 3 cabinete individuale de specialitate, 2 cabinete medicale – alte tipuri, 2 laboratoare medicale şi 1 laborator de tehnică dentară. În sectorul privat de sănătate funcţionează 3 cabinete medicale de specialitate, 2 cabinete stomatologice, 1 laborator medical şi 7 farmacii. În 2008, personal sanitar cu pregătire medicală superioară care asigură serviciile medicale pentru populaţie era format din 33 medici (11 medici de familie) şi un număr de 7 medici stomatologi (2 – sector privat). Personalul mediu sanitar era format 205 persoane din care, 176 persoane în sectorul public şi 29 persoane în sectorul privat. Numărul medicilor care revin la 10.000 locuitori, în 2008, este de 9,6. Acest indicator a înregistrat o creştere faţă de anul 2005 când se înregistra un număr de 8,7 medici la 10.000 locuitori. Numărul stomatologilor din sectorul public ce revin la 10.0000 locuitori este 1,5 medici stomatologi, acest indicator menţinându-se relativ constant în perioada analizată (2005-2008). În 2008 se înregistra un număr de 4,1 farmacişti la 10.000 locuitori, în creştere cu 80% faţă de anul anterior (2,3) şi cu 193% faţă de anul 2005 (1,4). Numărul personalului mediu sanitar din sector public ce revine la 10.000 locuitori este de 51,2 persoane, în scădere cu 3,8%

faţă de anul anterior (53,2) şi cu 22,6% faţă de situaţia înregistrată în 2005 (66,2%)

Administraţie publică Instituţiile administraţiei publice locale din municipiul Feteşti şi cele judeţene din Ialomiţa sunt constituite, organizate şi funcţionează conform Legii administraţiei publice locale nr. 215 din 23 aprilie 2001 republicată şi actualizată şi a Legii nr 340 din 2004 privind instituţia prefectului. Aceste legi stabilesc şi atribuţiile instituţiilor administraţiei publice privind sprijinirea activităţilor economico-sociale. Consiliul Local reprezintă autoritatea legislativă a municipiului, are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale. Componenţa Consiliului Local este stabilită prin vot public universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. Consiliul Local al Municipiului Feteşti este compus din 19 consilieri. Una dintre atribuţiile Consiliului Local priveşte dezvoltarea economico-socială a municipiului. Pentru exercitarea acestei atribuţii, Consiliul Local: avizează sau aproba, după caz, studii,

prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială, de organizare şi amenajare a teritoriului, documentaţii

de amenajare a teritoriului şi urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare judeteana, regionala, zonala şi de cooperare transfrontaliera, în condiţiile legii;

aproba bugetul local, împrumuturile, virările de credite şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aproba contul de încheiere a exerciţiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe locale, precum şi taxe speciale, în condiţiile legii;

administrează domeniul public şi domeniul privat al comunei sau oraşului;

hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publica a comunei sau oraşului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;

analizează şi aproba, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor, stabilind mijloacele materiale şi financiare necesare în vederea realizării acestora; aproba alocarea de fonduri din bugetul local pentru acţiuni de apărare impotriva inundatiilor, incendiilor, dezastrelor şi fenomenelor meteorologice periculoase;

stabileşte măsurile necesare pentru construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor, podurilor, precum şi a întregii infrastructuri aparţinând căilor de comunicaţii de interes local;

aproba, în limitele competentelor sale, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local şi asigura condiţiile necesare în vederea realizării acestora;

47

Primăria municipiului reprezintă o structură funcţională cu activitate permanentă constituită din primarul municipiului, un viceprimar, secretarul municipiului şi aparatul de specialitate al primarului. Primăria reprezintă autoritatea locală executivă, ducând la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie. Primarul este stabilit prin vot public uninominal de către locuitorii municipiului, pe o perioadă de patru ani. Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor sale, primarul colaborează cu serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cu consiliul judeţean. În această calitate, primarul poate solicita prefectului, în condiţiile legii, sprijinul conducătorilor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi rezolvate prin aparatul de specialitate. Viceprimarul este subordonat primarului şi este înlocuitor de drept al acestuia. Viceprimarul este ales cu votul

majorităţii consilierilor locali în funcţie, din rândul membrilor acestuia. Secretarul municipiului este funcţionar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative, apolitic şi se bucură de stabilitate în funcţie. Atribuţiile principale ale secretarului sunt:

- avizarea pentru legalitate a dispoziţiilor primarului şi ale hotărârilor consiliului local;

- asigurarea gestionării procedurilor administrative privind relaţia dintre consiliul local şi primar şi între aceştia şi prefect;

- pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului local;

- asigură procedurile de convocare a consiliului local şi efectuarea lucrărilor de secretariat, comunică ordinea de zi, întocmeşte procesul-verbal al şedinţelor consiliului local şi redactează hotărârile consiliului local.

Pe lângă aceste atribuţii şi cele stabilite de legea administraţiei publice, secretarul poate primi atribuţii şi însărcinări date de către primar sau de către consiliul local. Consiliul judeţean este autoritatea administraţiei publice locale, constituită la nivel judeţean pentru coordonarea activităţii consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în vederea realizării serviciilor publice de interes judeţean. Consiliul judeţean Ialomiţa este compus din 40 de consilieri judeţeni, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile legii.

Consiliul judeţean ales în conformitate cu prevederile legii se completează cu preşedintele consiliului judeţean, care are drept de vot şi conduce şedinţele acestuia. Dintre consilierii judeţeni sunt aleşi doi vicepreşedinţi, prin votul secret majoritar al consilierilor. Preşedintele consiliului judeţean este ales prin vot uninominal şi reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie. Aparatul de specialitate al consiliului judeţean este subordonat preşedintelui acestuia. Funcţionarii din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean se bucură de stabilitate în funcţie, în condiţiile legii. Preşedintele consiliului judeţean răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului judeţean, pe care îl conduce. Coordonarea unor compartimente din aparatul de specialitate poate fi delegată, prin dispoziţie a preşedintelui consiliului judeţean, vicepreşedinţilor sau altor persoane, în condiţiile legii. Secretarul judeţului, statutul şi atribuţiile acestuia sunt stabilite în acelaşi mod precum în cazul secretarului municipiului. Pentru exercitarea atribuţiilor pe care le are privind dezvoltarea economico-socială a judeţului, consiliul judeţean: aprobă, la propunerea preşedintelui

consiliului judeţean, bugetul propriu al judeţului, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;


aprobă, la propunerea preşedintelui consiliului judeţean, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului, în condiţiile legii;

stabileşte impozite şi taxe judeţene, în condiţiile legii;

adoptă strategii, prognoze şi programe de dezvoltare economico-socială şi de mediu a judeţului, pe baza propunerilor primite de la consiliile locale; dispune, aprobă şi urmăreşte, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale şi orăşeneşti interesate, măsurile necesare, inclusiv cele de ordin financiar, pentru realizarea acestora;

stabileşte, pe baza avizului consiliilor locale ale unităţilor administrativ-teritoriale implicate, proiectele de organizare şi amenajare a teritoriului judeţului, precum şi de dezvoltare urbanistică generală a acestuia şi a unităţilor administrativ-teritoriale componente; urmăreşte modul de realizare a acestora, în cooperare cu autorităţile administraţiei publice locale comunale, orăşeneşti sau municipale implicate;

aprobă documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes judeţean, în limitele şi în condiţiile legii.

Instituţia prefectului reprezintă pe plan judeţean puterea executivă a ţării. Astfel, prefectul judeţului este reprezentantul Guvernului României în judeţul Ialomiţa şi este numit de Guvern la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Principalele atribuţii ale prefectului sunt de a asigura, la nivelul judeţului realizarea intereselor naţionale, aplicarea si respectarea Constituţiei, a legilor, a ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum si a ordinii publice. Prefectul acţionează pentru realizarea în judeţ a obiectivelor cuprinse in Programul de guvernare, şi dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, in conformitate cu competenţele şi atribuţiile ce îi revin, potrivit legii. Prefectul conduce, prin compartimentele proprii de specialitate, activitatea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din judeţ. În relaţia cu administraţiile publice municipale şi judeţene, prefectul verifică legalitatea actelor administrative adoptate sau emise de către acestea şi participă la stabilirea priorităţilor de dezvoltare teritorială. Capacitatea financiară şi organizaţională În prezent Primăria municipiului Feteşti îşi desfăşoară activitatea într-o clădire (bloc), având funcţie iniţială de locuire, la etajele II şi III ale acesteia. Structura organizatorică a Primariei municipiului Feteşti cuprinde urmatoarele compartimente care funcţionează în conformitate cu atribuţiile specifice domeniului de activitate, astfel:

Cabinet Primar Direcţia Economicã

- Serviciul Buget-Contabilitate - Serviciul Impozite şi Taxe - Compartiment Comercial ,

Transport local Directia Dezvoltare, Investitii

- Serviciul Integrare Europeanã - Serviciul Tehnic - Compartiment Achiziţii

Compartiment Resurse Umane Compartiment Administrativ Compartiment Arhivă Birou Registrul Agricol, Fond Funciar,

Cadastru Compartiment Relaţii cu Publicul Compartiment Juridic Compartiment Audit Public Intern Compartiment Protecţie Civilă Compartiment Activităţi Autofinantate Serviciul Public de evidenţă a

Persoanelor - Compartiment Evidenţa

Persoanelor - Compartiment Stare Civilă

Serviciul Siguranţa Cetăţeanului şi Ordine Publică - Birou Ordine Publică - Compartiment Instruire

Birou Protecţie si Asistenţă Socială - Compartiment Autoritate

Tutelară - Compartiment Asistenţă Socială

Compartiment Casa de Cultura- Muzeu, Biblioteca

D.A.D.P. Cresa

49

Serviciile furnizate Serviciile furnizate de Primăria oraşului Fetesti, cetăţenilor sunt: eliberare certificate de urbanism,

autorizaţii de construcţii, autorizaţii de desfiinţare

registru agricol, cadastru şi agricultură

serviciu impozite şi taxe poliţie comunitară administraţia domeniului public inspecţie mediu stare civilă birou administraţie publică şi

autoritate tutelară protecţie civilă

evidenţa străzi control asociaţii de proprietari serviciul public comunitar de evidenţă

a persoanelor relaţii cu publicul asistenţă socială protecţie socială integrare a rromilor autorizare a firmelor autorizarea serviciilor transportului

public local Pentru furnizarea acestor servicii publice dar şi pentru susţinerea investiţiilor principalul instrument de care dispune Primăria Municipiului Feteşti este Bugetul Municipal.

Datorită resursele financiare municipiale relativ reduse în comparaţie cu nevoile de investiţii ale municipiului, municipalitatea a fost nevoită să apeleze la credite (bancare) . La nivelul anului 2009, gradul de îndatorare (bancară) s-a situat la 21%, ceea ce se traduce prin posibilităţi reduse de contractare de noi credite. Ca atare, soluţia optimă pentru finanţarea proiectelor viitoare constă în atragerea de resurse financiare nerambursabile şi/sau dezvoltarea de parteneriate.




municipiului Feteşti, cele mai importante

fenomene sociale negative sunt

considerate a fi:

Şomajul şi lipsa locurilor de muncă:

70,8% respondenţi;

Infracţionalitatea (furturi, violenţă,

etc.): 58,3% respondenţi;

Sărăcia: 33,3% respondenţi;

Asistenţa socială (modul de acordare şi

suficienţa ajutoarelor sociale): 29,2%

respondenţi;

Abandonul şcolar: 25,0% respondenţi;

Activitatea culturală aproape

inexistentă: 16,7% respondenţi;

Migraţia: 16,7% respondenţi.

An Venituri totale - Lei -

Cheltuieli totale - Lei -

Venituri proprii - Lei -

Valoare datorie (din credite bancare)

- Lei -

Grad de indatorare - Lei -

2007 28.766.934,00 27.967.308,00 11.136.972,00 416.564,00 3,80%

2008 40.396.768,00 39.094.952,00 13.637.601,00 2.094.750,00 15,40%

2009 35.984.877,62 35.903.249,71 14.932.477,00 3.132.848,00 21,00%

2010 (30.06.2010) 19.650.418,57 19.301.320,00 8.616.297,00 2.894.918,00 -

6. DEZVOLTARE ECONOMICĂ


Demografia întreprinderilor În Feteşti, la sfârşitul anului 2009, conform Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), erau activi din punct de vedere juridic un numărul total 1.122 comercianţi (persoane fizice şi juridice), ponderea municipiului Feteşti în total judeţean (9.429 comercianţi activi din punct de vedere juridic) fiind de 11,9%. Dintre aceştia, 519 (46,3%) erau agenţi economici cu personalitate juridică, iar restul de 603, reprezentând 53,7% dintre comercianţii activi la nivelul municipiului Feteşti la sfârşitul anului 2009, erau reprezentanţi de persoane fizice (persoane fizice autorizate). Ponderea deţinută de persoanele juridice este mai scăzută faţă de situaţia de la nivel judeţean (52,2% persoane juridice) şi naţional, unde trei sferturi dintre comercianţi (66,7%) sunt persoane juridice.

Densitatea întreprinderilor active la 1.000 de locuitori permite realizarea de comparaţii cu nivelul judeţean şi poate fi privit ca un indicator al spiritului antreprenorial al populaţiei şi al mediului economic prietenos şi atractiv pentru investitori. În cazul persoanelor juridice, la nivelul municipiului Feteşti se înregistrează o valoare de doar 15,1‰, sub media judeţeană (17‰) şi mai puţin de jumătate faţă de valoarea de la nivel naţional - 32,1‰. Raportat la numărul înmatriculărilor de persoane juridice înregistrate în 2005 (65), s-a înregistrat o creştere a numărului de înmatriculări cu 36,9% (89 înmatriculări) în 2007 şi cu 58,5% în 2008 (103 înmatriculări). În 2009 se înregistrează un număr de 51 înmatriculări persoane juridice, în scădere cu 21,5% faţă de cel înregistrat în 2005 şi cu mai mult de 50% faţă de anul anterior. Situaţia este similară cu

cea înregistrată la nivel judeţean, unde înmatriculările de persoane juridice au înregistrat o scădere cu 16,9% faţă de anul 2005 şi cu 20,2% faţă de anul anterior. Efectele crizei economice asupra mediului de afaceri din România se observă şi din statisticile privind suspendările de activitate, dizolvările şi radierile voluntare înregistrate. Conform ONRC, în anul 2009 s-au înregistrat la nivelul judeţului Ialomiţa un număr de 60 dizolvări voluntare (în creştere cu 150% faţă de anul 2008), 336 radieri voluntare (+88% faţă de 2008) şi un număr de 924 suspendări de activitate (+ 2.881% faţă de anul 2008). La nivelul economiei naţionale s-a înregistrat o evoluţie similară, mai accentuată în ceea ce priveşte numărul dizolvărilor voluntare (+398,8%, faţă de anul 2008) şi al radierilor voluntare (+147%) şi mai puţin abruptă în cazul suspendărilor de activitate (+ 1.009,6% faţă de 2008).

-35

,3%

-41

,9%

-18

,7%

0,7

%

7,2

% 23

,9%

48

,8%

-16

,9%

-49

,2% -1

,5%

-4,6

%

3,1

%

-4,6

%

36

,9%

58

,5%

-21

,5%

-60%

-40%

-20%

0%

20%

40%

60%

2006 2007 2008 2009

Evoluţia înmatriculărilor persoane fizice şi persoane juridice Ialomiţa şi Feteşti

(2005=100%)

IL PF IL PJ Feteşti PF Feteşti PJSursa: ONRC

32,1

16,017,015,615,1

17,5

0

5

10

15

20

25

30

35

Persoane juridice Persoane fizice

Densitatea teritorială a agenţilor economici activi la sfârşitul anului 2009 (la 1.000 locuitori)

România Ialomiţa Feteşti

Sursa: Calcule proprii pe baza datelor ONRC şi DJS Ialomiţa


Structura economiei locale La finalul anului 2008, la nivelul municipiului Feteşti, au depus şi le-au fost omologate situaţiile bilanţiere un număr de 574 agenţi economici (persoane juridice). Din totalul celor 574 agenţi economici, 91,3% sunt microîntreprinderi (0-9 salariaţi), 6,3% întreprinderi mici (10-49 salariaţi) şi 2,3% întreprinderi mijlocii (50-249 salariaţi). La nivelul municipiului Feteşti, conforma datelor bilanţiere pentru anul 2008, există un singur agent economic din categoria întreprinderilor mari, cu mai mult de 250 salariaţi. Faţă de structura pe clase de mărime a agenţilor economici înregistrată la nivel

judeţean, în Feteşti se înregistrează o pondere mai ridicată a micro-întreprinderilor (cu 3,5 puncte procentuale) în special în detrimentul întreprinderilor mici (pondere mai scăzută cu 3,7 puncte procentuale). Cei mai mulţi agenţi economici au drept principal obiect de activitate comerţul (Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor), în acest sector activând 274 agenţi economici (47,7%). Următoarele sectoare, în funcţie de numărul agenţilor economici sunt reprezentate de către industria prelucrătoare – 57 (9,9%), transport şi depozitare – 45 (7,8%), agricultură, silvicultură şi piscicultură – 41 (7,1%) şi hoteluri şi restaurante – 35 (6,1%).

Distribuţia pe sectoare de activitate a societăţilor comerciale din municipiul Feteşti

cu situaţii bilanţiere pe anul 2008 depuse

Sectiune – CAEN Rev. 2 Număr %

Agricultură, silvicultură şi pescuit 41 7,1%

Industria prelucrătoare 57 9,9% Distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor ... 3 0,5%

Construcţii 41 7,1% Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

274 47,7%

Transport şi depozitare 45 7,8%

Hoteluri şi restaurante 35 6,1%

Informaţii şi comunicaţii 13 2,3%

Intermedieri financiare şi asigurări 3 0,5%

Tranzacţii imobiliare 7 1,2%

Activităţi profesionale, ştiinţifice ... 22 3,8% Activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport 7 1,2%

Învăţământ 2 0,3%

Sănătate şi asistenţă socială 4 0,7% Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 5 0,9%

Alte activităţi de servicii 15 2,6%

Total 574 100,0%

microîntreprinderi; 524;

91,3%întreprinderi

mici; 36; 6,3%

întreprinderi mijlocii; 13;

2,3%

întreprinderi mari; 1; 0,2%

Structura agenţilor economici din mun. Feteşti, pe clase de mărime după numărul salariaţilor

- 2008 -

Sursa: ONRC

comerţ cu ridicata şi cu amănuntul;

repararea autovehiculelor şi

motocicletelor 47,7%

industria prelucrătoare;

9,9%

transport şi depozitare; 7,8%

agricultură, silvicultură şi pescuit; 7,1%

construcţii; 7,1%

hoteluri şi restaurante; 6,1%

activităţi profesionale, ştiinţifice şi

tehnice; 3,8%

celelalte sectoare; 10,3%

Structura pe sectoare de activitate a agenţilor economici activi la finalul anului 2008 - mun. Feteşti

Sursa: ONRC

53

Rezultatele întreprinderilor Conform datelor din situaţiile bilanţiere depuse pentru anul 2008, firmele din municipiul Feteşti aveau un număr de 3.361 angajaţi şi au realizat o cifră de afaceri totală de 424.985.126 lei. Numărul mediu de angajaţi pentru o firmă este de 5,9 persoane iar cifra de afaceri medie este de 740.392 lei. Productivitatea medie a muncii, adică cifra de afaceri realizată per angajat, înregistrează o valoare de 126.446 lei. Clase de mărime. Din cei 3.361 angajaţi ai firmelor din municipiu, 1.323, reprezentând 39,4%, sunt angajaţi în cadrul întreprinderilor mijlocii. În funcţie de ponderea deţinută în total, urmează microîntreprinderile (27,1%), întreprinderile mici (22,3%) şi întreprinderile mari cu 11,3%.

Numărul mediu de angajaţi din cadrul unei firme din Feteşti este 5,9 persoane, microîntreprinderile înregistrând un număr mediu de 1,7 angajaţi, întreprinderile mici de 20,8 angajaţi şi cele mijlocii de 101,8 angajaţi. Întreprinderile mijlocii au cea mai ridicată contribuţie şi la formarea cifrei de afaceri totale la nivel local, în 2008, aproape jumătate (49,5%) din cifra de afaceri a firmelor din Feteşti fiind creată de acestea. Microîntreprinderile contribuie cu 28,1% la formarea cifrei de afaceri totale din 2008, iar întreprinderile mici cu 20,6%. Conform datelor bilanţiere pentru anul 2008, cifra de afaceri medie înregistrată de o firmă din Feteşti a fost de 740.392 lei; microîntreprinderile au înregistrat o cifră de afaceri medie de 227.519 lei (aproximativ 31% din valoare medie per total firme), firmele mici au înregistrat o cifră de afaceri medie de 2.436.460 lei (de peste trei ori mai mare faţă de valoarea medie), iar

întreprinderile mijlocii o cifră de afaceri medie de 16.183.645 lei. Productivitatea muncii, calculată ca cifră de afaceri per angajat, înregistrează o valoare medie de 126.446 lei/salariat, în 2008. În cazul microîntreprinderilor s-a înregistrat o productivitate medie a muncii uşor mai ridicată 131.446 lei/salariat (+3,6%), iar în cazul întreprinderilor mici productivitatea medie a muncii, 117.263 lei/angajat, este cu 7,3% mai mică faţă de valoarea medie înregistrată în cazul tuturor companiilor. Întreprinderile mijlocii sunt cele mai performante, înregistrând o productivitate medie a muncii de 159.023 lei/angajat, cu aproximativ 25,8% mai mare decât cea înregistrată per total firme din Feteşti.

28

,1%

27

,1%

91

,3%

20

,6%

22

,3%

6,3

%

49

,5%

39

,4%

2,3

%

1,8

% 11

,3%

0,2

%

0%

20%

40%

60%

80%

100%

Cifra de afaceri Total angajaţi Număr agenţi economici

Structura pe clase de mărime a numărului de întreprinderi, cifrei de afaceri şi numărului de angajaţi

- municipiul Feteşti -

Micro Mici Mijlocii MariSursa: ONRC

126.446 131.011117.263

159.023

20.172

0

20.000

40.000

60.000

80.000

100.000

120.000

140.000

160.000

180.000

Total Micro Mici Mijlocii Mari

Productivitatea muncii pe clase de mărime întreprinderi ,

municipiul Feteşti (cifra de afaceri / număr angajaţi)

Sursa: ONRC

54

industria prelucrătoare

37,4%

comerţ cu ridicata şi cu

amănuntul23,1%

agricultură, silvicultură şi

pescuit12,9%

construcţii11,5%


5,8%

Alte sectoare ale economiei

9,3%

Structura angajaţilor firmelor din Feteşti,pe sectoare de activitate, în 2008

Sursa: ONRC

comerţ cu ridicata şi cu amănuntul

30,3%


22,5%

agricultură, silvicultură şi

pescuit22,0%


12,5%

construcţii6,5%

Alte sectoare ale economiei

6,2%

Structura cifrei de afaceri a firmelor din Feteşti,

pe sectoare de activitate, în 2008

Sectoare economice. Firmele din domeniul industriei prelucrătoare, cu 1.256 angajaţi, şi cele din domeniul comerţului, cu 776 angajaţi, contribuie cu peste 60% la numărul total de angajaţi în cadrul firmelor din municipiu (37,4% şi, respectiv, 23,1%) fiind urmate de: agricultură, silvicultură şi piscicultură - 434 angajaţi (12,9%), sectorul construcţiilor - 386 angajaţi (11,5%) şi transport şi depozitare – 196 angajaţi (5,8%). Astfel, firmele care au principalul obiect de activitate într-unul dintre aceste domenii (primele 5) deţin peste 90% din numărul total al angajaţilor din cadrul firmelor din municipiul Feteşti. În ceea ce priveşte cifra de afaceri totală realizată de către firmele din Feteşti, cele din domeniul comerţului contribuie cu 30,3%, urmate de cele din sectorul industrie prelucrătoare (22,5%), agricultură, silvicultură şi piscicultură (22,0%), transport şi depozitare (12,5%) şi construcţii (6,5%). Aceste 5 sectoare de activitate concentrează peste 93% din totalul cifrei de afaceri a firmelor din Feteşti. În funcţie de cifra medie per întreprindere înregistrată în 2008, pe primul loc se situează firmele din sectorul agriculturii cu o cifră de afaceri medie de 2.280.495 lei (+ 208% valoare medie), urmate de cele din sectorul industriei prelucrătoare (1.677.979 lei;+ 127%), din transport şi depozitare (1.182.066 lei; + 60%), distribuţia apei; salubritate etc. (847.392 lei; +14%), construcţii (672.984 lei; -9%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (645.813 lei;-13%) şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul etc. (470.202 lei; -36%)

740.392

2.280.495

1.677.979

1.182.066

847.392

672.984

645.813

470.202

Total

agricultură, silvicultură şi pescuit



distribuţia apei; salubritate etc.

construcţii

activităţi profesionale, ştiinţifice şi …

comerţ cu ridicata şi cu amănuntul

Cifra de afaceri medie pe sectoare de activitate, în 2008- municipiul Feteşti -

Sursa: ONRC


Terenuri agricole; 8.362 ha;

82,6%

Terenuri neagricole; 1.757 ha;

17,4%

Ponderea terenurilor agricole în total suprafaţă municipiul Feteşti - 2008

Sursa: DJS Ialomiţa, Fişa localităţii

Agricultura Terenurile agricole reprezintă 82,6% din teritoriul municipiului Feteşti, acoperind o suprafaţă de 8.362 ha. Terenurile arabile au o suprafaţă de 7.524 ha şi reprezintă 90% din total terenuri agricole; păşunile reprezintă 6,9% din totalul terenurilor agricole, livezile – 1,9% şi viile – 1,2%. Structura suprafeţelor agricole pe categorii de folosinţă a înregistrat modificări faţă de anul 2005, în 2008 ponderea terenurilor arabile crescând cu 3,9 puncte procentuale în detrimentul suprafeţelor ocupate cu vii (-2,9 puncte procentuale) şi a celor ocupate cu livezi (-1,0 puncte procentuale). Solurile judeţului Ialomiţa şi ale municipiului Feteşti sunt reprezentate în special de cernoziomuri, soluri aluviale şi soluri cambice. Acestea sunt favorabile practicării

agriculturii, în 2008, aproape trei sferturi dintre terenurile arabile de la nivel judeţean, fiind încadrate în clasele I şi II de fertilitate (57,4% clasa I şi 16,2% clasa II de fertilitate). Teritoriul municipiului Feteşti prezintă un potenţial ridicat pentru următoarele culturi: porumb, floarea soarelui, mazăre, fasole, rapiţă, in ulei, cânepă, tutun, lucernă, păşuni, legume termo şi crio. De asemenea, se înregistrează un potenţial ridicat pentru creşterea taurinelor, porcinelor şi păsărilor. Principalele culturi agricole la nivel judeţean, 2008, sunt reprezentate de cerealele pentru boabe (grâu şi secară, porumb, orz şi orzoaică) – aproximativ 61% din total suprafaţă cultivată, plante uleioase (în special floarea soarelui) – aproximativ 30% din total suprafaţă cultivată, plante de nutreţ – aproximativ 5% şi legume – aproximativ 3%. La nivelul judeţului Ialomiţa producţiile medii la hectar înregistrate în perioada

1995-2008 sunt de 2.515 kg la grâu şi secară, de 2.553 kg la orz şi orzoaică, 3.096 la porumb, 1.277 kg la floarea soarelui şi 1.713 la soia.

Turism La nivelul judeţului Ialomiţa turismul este relativ slab dezvoltat şi este concentrat la nivelul staţiunii Amara: 45,7 din totalul sosirilor şi 86,6% din numărul total al înnoptărilor de la nivel judeţean din 2008. La nivelul municipiului Feteşti funcţionează o unitate de primire turistică cu funcţiuni de cazare (Hotel Mioriţa) care deţine o capacitate de 77 locuri. În 2008 s-a înregistrat un număr de 8.451 sosiri turişti, cu aproximativ 11,1% mai mult faţă de anul 2007 şi cu 98,1% mai mult faţă de anul 2005 (4.186). Numărul înnoptărilor a fost de 10.210, în creştere cu 21% faţă de anul 2005, însă în scădere cu 20,8% faţă de 2007.

Arabil; 7.524 ha;

90,0%

Păşuni; 577ha; 6,9%

Vii; 98 ha; 1,2%

Livezi; 163ha; 1,9%

Repartiţia terenurilor agricole din municipiul Feteşti

pe tipuri de folosinţă (ha; %)

Sursa: DJS Ialomiţa, Fişalocalităţii


Durata medie de şedere a înregistrat o tendinţă descendentă ajungând la nivelul anului 2008 la 1,2 zile, iar indicele de utilizare a locurilor de cazare în funcţiune, în 2008, a fost de 44,2. La nivelul municipiului există 2 agenţii de turism licenţiate: MCM TRAVEL (detailistă) şi SECOMI TRAVEL (turoperator). De asemenea, există (conform Ministerului Turismului) o structură de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie clasificată – RESTAURANT CLASIC MIORITA, categoria 1 STEA, cu o capacitate de 160, locuri aflată în proprietatea CONSUMCOP FETESTI. Conform bazei de date a Ministerului Turismului, la începutul anului 2010, în Feteşti nu există structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare clasificate. Zona prezintă potenţial turistic pentru activităţi de pescuit şi vânătoare legate de Braţul Borcea. Indicatori privind turismul - Feteşti

TURISM 2005 2006 2007 2008

Unităţi de cazare - nr. 1 1 1 1

Locuri - nr 77 77 77 77

Total – locuri-zile 18.250 28.105 27.082 23.085

Sosiri 4.265 6.371 7.605 8.451

Înnoptări 8.436 12.395 12.895 10.210

Indice de Utilizare % 46,2 44,1 47,6 44,2

Durata medie şedere (zile) 2,0 1,9 1,7 1,2

Top firme Primele 10 firme, în funcţie de numărul angajaţilor, au avut la nivelul anului 2008 un număr total de 1.362 angajaţi, reprezentând 40,5% din numărul angajaţilor din cadrul tuturor firmelor din Feteşti. Primele 10 firme, în funcţie de cifra de afaceri, au realizat o cifră de afaceri de 204.778.499 lei, reprezentând 48,2% din cifra de afaceri realizată de toate firmele din municipiul Feteşti.

După cum se poate observa există o puternică concentrare, atât în ceea ce priveşte numărul de angajaţi, cât şi în ceea ce priveşte cifra de afaceri realizată, în rândul câtorva firme importante.

Principalele societăţi din Feteşti în funcţie de cifra de afaceri şi numărul salariaţilor din 2008

Firma An CAEN Angajaţi Cifră afaceri

Orhideea SRL 1992 1413 Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp)

118 3.284.844

Apolodor Com SRL 1992 4120 Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale şi nerezidențiale 70 5.099.087

Pro Domus SRL 1997 3109 Fabricarea de mobila n.c.a 68 6.885.859

Tricotaje Fetești SRL 1991 1414 Fabricarea de articole de lenjerie de corp 380 7.665.373

Consumcoop Fetești 2005 4719 Comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse nealimentare

97 8.283.684

Zina Impex SRL 1994 1071 Fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor şi produselor proaspete de patiserie

93 8.711.857

Agrofam Com SRL 1992 0111 Cultivarea cerealelor 35 9.056.380

Mobil Service SRL 1994 4730 Comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate 30 9.542.137

Zeta Com SRL 1991 4675 Comerț cu ridicata al produselor chimice 5 10.457.816

SPM Gaz SRL 1997 7120 Activităţi de testări şi analize tehnice 49 13.356.412

Agrichim SRL 2001 0111 Cultivarea cerealelor 73 14.380.535

Klevek Factory SRL 2005 1039 Prelucrarea şi conservarea fructelor si legumelor 168 24.367.107

Agrofam Prod SRL 2004 0111 Cultivarea cerealelor 89 25.705.261

Agrofam Holding SRL 1994 0111 Cultivarea cerealelor 110 27.235.259

Invest Management SRL 2004 3103 Fabricarea de saltele şi somiere 159 28.355.283

Agrofam Trading SRL 2004 5210 Depozitări 75 42.322.309

57

nivelul impozitelor şi taxelor

28,2%

nivelul de dezvoltarea

economică a zonei20,5%

infrastructura, locaţii, terenuri

15,4%

criza economică, lipsa comenzilor

12,8%

inexistenţa măsurilor de

susţinere întreprinzători

12,8%

comunicarea cu administratia

publică şi birocraţia10,3%

Principalele probleme ale mediului de afaceri din Feteşti- cotă din totalul problemelor identificate -


Infrastructura de susţinere Administraţia publică locală. Prin atribuţiile şi competenţele deţinute atât de Primar, cât şi de Viceprimar, Secretar şi membrii Consiliului Local, administraţia publică locală poate influenţa (prin gestionarea bugetului, hotărâri locale, investiţii, etc.) în mod semnificativ mediul de afaceri. Existenţa unei reţele de unităţi bancare bine dezvoltată este foarte importantă pentru dezvoltarea mediului de afaceri. La nivelul municipiului Feteşti reţeaua bancară este formată din 7 unităţi:Banca Comercială Română; Raiffeisen Bank; Banca Română de Dezvoltare; Banc Post; Banca Transilvania; CEC Bank; Volksbank.

La nivelul municipiului Feteşti, prin Ordin MDP nr. 357/2002, a fost înfiinţat Parcul Industrial Feteşti, având o suprafaţă de 20 ha. Terenul este în proprietatea Consiliului Local Feteşti iar societatea administrator este S.C. „Parc Industrial Feteşti” S.A. Parcul Industrial Feteşti este de tip greenfield şi oferă, investitorilor interesaţi, posibilităţi de localizarea a activităţilor în condiţiile speciale prevăzute prin legislaţia în vigoare - OUG nr.65, HCL 23.02.2006.

Alte structuri de susţinere la nivel judeţean Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperație Ploiești, Centrul de Informare, Asistenţă şi Instruire Ialomița are drept obiective informarea, oferirea de training dedicat, consultanţă în programele gestionate la nivel național şi local, finanțarea conform programelor gestionate la nivel național şi local prin programele de finanțare din fonduri guvernamentale şi europene. Camera de Comerț, Industrie şi Agricultură Ialomiţa oferă servicii de consultanţă în afaceri, organizează manifestări expoziţionale etc. Aceasta are o reprezentanţă şi în municipiul Feteşti.

Principalele probleme ale mediului de afaceri

Conform studiului întreprins în

rândul actorilor locali s-au identificat o

serie de probleme ale mediului de

afaceri din municipiul Feteşti.

Principala problemă este reprezentată

de nivelul ridicat al impozitelor şi

taxelor, urmată îndeaproape de

nivelul scăzut de dezvoltare

economică a zonei.


potenţial

scăzut16,7%

potenţial

mediu

33,3%

potenţial

ridicat

50,0%

piscicultura

Aprecierea potenţialului de dezvoltare a agriculturii din mun. Feteşti

potenţial

scăzut

4,2%

potenţial

mediu

37,5%

potenţial

ridicat58,4%

creşterea animalelor

potenţial mediu33,4%

potenţial ridicat66,7%

cultivarea cerealelor


Potenţialul de dezvoltare

Conform Sondajului de opinie



municipiului Feteşti cel mai ridicat

potenţial de dezvoltare îl prezintă

agricultura, cu cele trei componente:

cultivarea cerealelor (2,12 pct.2),

creşterea animalelor (1,62 pct.) şi

piscicultura (1,17 pct.).

Acestora le urmează activitatea

economică de comerţ ce prezintă un scor

mediu al potenţialului de dezvoltare de

0,87 pct., unde -3 reprezintă un potenţial

foarte scăzut, iar +3 reprezintă un

potenţial foarte ridicat.

2 „2,12 pct.” = reprezintă scorul mediu obţinut de

către subramura „cultivarea cerealelor”, prin atribuirea, de către respondenţi, a unui scor cuprins între -3 şi +3, unde -3 reprezintă un potenţial foarte scăzut, iar +3 reprezintă un potenţial foarte ridicat.

La polul opus, industria maşinilor şi

uneltelor marchează cel mai scăzut scor

mediu (-1,27 pct.) în ceea ce priveşte

potenţialul de dezvoltare la nivelul

municipiului Feteşti, alături de serviciile

prestate populaţiei (-0,05 pct.).

Majoritatea respondenţilor

apreciază că sectorul agricol prezintă

un potenţial ridicat de dezvoltare la

nivelul municipiului:

cultura cerealelor prezintă un

potenţial ridicat de dezvoltare în

opinia a 66,7% respondenţi,

creşterea animalelor prezintă un

potenţial ridicat de dezvoltare în

opinia a 58,4% respondenţi,

piscicultura prezintă un potenţial

ridicat de dezvoltare în opinia a

50,0% respondenţi

Sectorul de construcţii a

întrunit un scor mediu de 0,09 pct. (unde

-3 reprezintă un potenţial foarte scăzut,

iar +3 reprezintă un potenţial foarte

ridicat) în ceea ce priveşte potenţialul de

dezvoltare la nivelul municipiului Feteşti.

Jumătate din actorii locali (50,0%) ce au

răspuns sondajului întreprins au apreciat

faptul că sectorul de construcţii deţine un

potenţial mediu de dezvoltare în cadrul

municipiului Feteşti. În acelaşi timp,

25,0% dintre respondenţi consideră că

sectorul de construcţii prezintă un

potenţial scăzut de dezvoltare. Numai un

procent de 16,7% dintre respondenţi

apreciază sectorul de construcţii ca fiind

un sector cu potenţial ridicat de

dezvoltare la nivelul municipiului Feteşti.

59

Industria prezintă un potenţial de dezvoltare de nivel mediu în municipiul Feteşti, conform opiniilor exprimate de actorii locali în cadrul sondajului de opinie cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Feteşti.

Aşadar, ramura de confecţii şi pielărie

din industrie întruneşte un scor mediu de

0,74 pct., (unde -3 reprezintă un potenţial


potenţial foarte ridicat), ramura de

procesare a produselor agricole şi

zootehnice are un scor mediu de 0,05 pct.,

iar industria maşinilor şi uneltelor are cel

scăzut potenţial de dezvoltare de la

nivelul municipiului, având un scor mediu

de -1,27 pct.

Un procent de 50,0% dintre respondenţi

consideră că procesarea produselor

agricole şi zootehnice prezintă un

potenţial ridicat de dezvoltare, în timp ce

25,0% respondenţi consideră că această

ramură a industriei prezintă un potenţial

scăzut de dezvoltare.

Ramura de confecţii şi pielărie are un

potenţial ridicat de dezvoltare în opinia a

37,5% respondenţi, un potenţial scăzut

de dezvoltare în opinia a 20,8%

respondenţi şi un potenţial mediu de

dezvoltare în opinia a 37,5% respondenţi.

potenţial

scăzut

25,0%

potenţial mediu

25,0%

potenţial

ridicat

50,0%

procesarea produselor agricole şi zootehnice

potenţial

scăzut50,0%

potenţial

mediu

33,4%

potenţial

ridicat

8,3%

nu ştiu/nu

răspund8,3%

industria maşinilor - uneltelor

potenţial scăzut

20,8%

potenţial

mediu37,5%

potenţial ridicat37,5%

nu ştiu/nu răspund

4,2%

confecţii şi pielărie

Aprecierea potenţialului de dezvoltare a industriei, din mun. Feteşti



Comerţul are scor mediu de

0,87 pct. în ceea ce priveşte potenţialul

de dezvoltare la nivelul municipiului

Feteşti (unde -3 reprezintă un potenţial


potenţial foarte ridicat), conform

aceluiaşi studiu.

Deşi cei mai mulţi agenţi economici din

municipiu au ca principal obiect de

activitate comerţul (47,7% agenţi

economici), acest sector prezintă un

potenţial mediu de dezvoltare conform

opiniei exprimate de către 58,3%

respondenţi şi un potenţial ridicat de

dezvoltare în opinia a 29,2% dintre

respondenţi. Numai 8,4% respondenţi

consideră că sectorul comerţului

prezintă un potenţial scăzut de

dezvoltare la nivelul municipiului

Feteşti.

Conform studiului întreprins în

rândul actorilor locali din municipiul

Feteşti, serviciile prestate

întreprinderilor prezintă un scor mediu

de 0,17 pct. în ceea ce priveşte potenţialul

de dezvoltare, în timp ce serviciile

prestate populaţiei au scor mediu de -

0,05 pct. (unde -3 reprezintă un potenţial


potenţial foarte ridicat).

Majoritatea respondenţilor consideră că

sectorul serviciilor are un potenţial de

dezvoltare mediu:

70,8% respondenţi apreciază un

potenţial de dezvoltare mediu al

serviciilor prestate întreprinderilor ,

58,4% respondenţi apreciază un

potenţial de dezvoltare mediu al

serviciilor prestate populaţiei.

potenţial scăzut

16,6%

potenţial

mediu58,4%

potenţial

ridicat16,7%

nu ştiu/nu răspund

4,2%

serviciile prestate populaţiei

Aprecierea potenţialului de dezvoltare a comerţului şi serviciilor, din mun. Feteşti

potenţial scăzut16,6%

potenţial

mediu70,8%

potenţial ridicat

12,5%

serviciile prestate întreprinderilor


potenţial

scăzut8,4%

potenţial mediu

58,3%

potenţial ridicat

29,2%

nu ştiu/nu

răspund4,2%

comerţul

7. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU ŞI SURSE DE POLUARE


Pe teritoriul municipiului Feteşti nu există surse majore de poluare şi de degradare a mediului. Poluarea se produce, în special, prin deversările în cursurile de apă ale apelor uzate din gospodării şi a celor industriale şi prin depozitarea necontrolată a deşeurilor. De asemenea, agricultura, activitatea unităţilor industriale şi traficul auto reprezintă alte surse de poluare.

Aer Poluarea atmosferei poate fi definită ca orice schimbare în compoziţia acesteia cauzată de prezenţa unei cantităţi suficiente de substanţe chimice care poate altera compoziţia normală a atmosferei. Poluarea atmosferică este una dintre cele mai grave probleme ale societăţii actuale, atât din punct de vedere temporal - are efecte atât pe termen scurt şi mediu cât şi pe termen lung, dar şi spaţial – mobilitatea şi suprafeţele afectate sunt mari. Aerul este factorul de mediu cel mai important pentru transportul poluanţilor, deoarece constituie suportul pe care are loc cel mai rapid transportul acestora în mediu, astfel că supravegherea calităţii atmosferei este pe primul loc în activitatea de monitoring. În judeţul Ialomiţa sunt două staţii automate de monitorizare a calităţii aerului, care fac parte din sistemul naţional de monitorizare a calităţii

aerului, însă niciuna localizată în municipiul Feteşti. Principalele surse (activităţi) de poluare ale aerului din ,municipiul Feteşti sunt reprezentate de către producerea energiei termice aferente activităţilor comerciale, instituţionale şi rezidenţiale, activităţile industriale, agricultura, construcţiile şi transportul rutier. O importantă sursă de poluare a aerului, în municipiul Feteşti, o constituie traficul rutier, având în vedere că municipiul este situat pe primul tronson al autostrăzii A2 (Bucureşti – Cernavodă) şi este traversat de drumul naţional DN3A (Lehliu-Feteşti) şi DN3B (Călăraşi-Giurgeni).

Apă Braţul Borcea este principalul curs de apă de pe teritoriul municipiului Feteşti. Principalele probleme de mediu în domeniul apelor sunt reprezentate de deversarea apelor menajere neepurate şi de inundaţiile provocate în condiţii meteorologice deosebite. SC RAJA SA, care are ca domeniu de activitate gospodăria comunală, reprezintă o sursă majoră de poluare a braţului Borcea, evacuând un volum de ape uzate de 0,567 mil. mc, în anul 2008. Conform Raportului privind starea mediului din judeţul Ialomiţa, poluanţii specifici deversaţi sunt suspensii Amoniu, P total, gradul de epurare fiind nesatisfăcător. Analizele efectuate, în cursul anului 2009, de către S.G.A. Ialomiţa, au

semnalat depăşiri ale limitei de amoniu din apele deversate în braţul Borcea. Depăşirile limitelor autorizate au fost semnalate în cursul a cinci luni din anul 2009 şi au fost urmate de aplicarea de penalităţi. La nivelul municipiului Feteşti există zone supuse riscului de inundaţii în cartierele Buliga şi Feteşti Oraş, în lungul braţului Borcea. Pe malul braţului Borcea există 2 diguri de apărare: dig Feteşti L I şi dig Feteşti L II (H 3m). Obiectivele aflate în zonele de risc la inundaţii sunt: 3 obiective economice 156 gospodarii arabil 159 ha pădure 565 ha islaz 500 ha 6,8 km rețele energie electrică 6,8 km căi de comunicaţie Astfel, în 2000, creşterea cotelor apelor a condus la ruperea digului de apărare pe o distanţă de 180 m, fapt ce a condus la inundarea unei suprafeţe de aproximativ 300 ha, punând în pericol mai multe locuinţe din Buliga Inundațiile de pe Dunăre din perioada martie-mai 2006 au avut cel mai mare debit înregistrat din toata perioada 1840-2006 (la Fetești Hmax = 720 cm şi Q max = 7.450 mc/s pe 24-25.04.2006) şi au pus în pericol peste 300 gospodării şi alte obiective situate în zona de risc din municipiul Feteşti.

63

Ca urmare a acestei situaţii s-au realizat lucrări de îndiguire, consolidare şi supraînălţare a digurilor pe o lungime de 4.300 m. De asemenea, Primăria Feteşti a făcut demersurile necesare elaborării unui studiu de fezabilitate privind reabilitarea digului de împotriva inundaţiilor în municipiul Feteşti, digul propus a fi realizat având o lungime totală de 10,9 km.

Sol Principalele soluri întâlnite în judeţul Ialomiţa sunt cernoziomurile şi solurile aluviale, mai rar apărând şi soluri sărăturate cu fertilitate medie sau slabă (folosite în special ca păşuni). Conform Raportului privind Starea mediului în judeţul Ialomiţa în anul 2008, 1,15% dintre terenurile judeţului sunt afectate de erodare prin apă şi 13,0% dintre terenuri sunt cu soluri gleizate. Principalele cauze de poluare ale solurilor sunt reprezentate de aplicarea de îngrăşăminte, pesticide, insecticide şi depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor. În municipiul Feteşti 0,4% din suprafaţa totală este ocupată de terenuri degradate şi neproductive. O altă problemă a terenurilor din municipiu este erodarea malurilor braţului Borcea.

Biodiversitate Pe teritoriul municipiului Feteşti se află 6% din lungimea braţului Borcea, acesta fiind declarat arie naturală protejată

(Natura 2000) de tip SPA (Arie de Protecţie Specială). Acest sit găzduieşte efective importante ale unor specii de păsări protejate: a) 42 de specii păsări; b) 58 de alte specii migratoare, listate în anexele Convenţiei asupra speciilor migratoare (Bonn); c) 7 specii periclitate la nivel global. Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare ale speciilor: Aytya nyroca, Milvus migrans, Haliaetus albicilla, colonii de Ardeidae. Braţul Borcea este important în perioada de migraţie pentru speciile: Ciconia alba şi nigra, Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia, Sterna hirundo, gâşte şi raţe. De asemenea, este important pentru perioada de iernat a gâştelor. În perioada de migraţie situl găzduieşte mai mult de 20.000 de exemplare de păsări de baltă, fiind posibil candidat ca sit RAMSAR. Conform Ordinului privind prohibiţia pescuitului în anul 2010, privind conservarea şi exploatarea durabilă a resurselor pescăreşti în conformitate cu politica comună în domeniul pescuitului, se declară zonă de refacere biologică / zone de protecţie pentru resursele acvatice vii Braţul Borcea, în zona km 37-47 (Fetești), pe o durată de 77 de zile, în perioada 15 martie – 30 mai inclusiv. Municipiului Feteşti este una din cele şapte locaţii din judeţul Ialomiţa unde se află arbori valoroşi prin speciile rare sau vârstă, ce intră în patrimoniul natural în regim de protecţie şi conservare din judeţul Ialomiţa. În incinta Şcolii nr. 7

din Feteşti se găseşte Arborele de Lalele (Liriodendron tulipifera) declarat monument al naturii.

Deşeuri În cea mai mare parte deşeurile solide urbane sunt constituite din aceleaşi tipuri de deşeuri având aceiaşi provenienţă, după cum urmează: Deşeuri menajere provenite din

activităţile umane care sunt predominant organice, biodegradabile care conţin şi materiale refolosibile (hârtie, carton, materiale plastice, textile, deşeuri metalice);

Deşeuri comerciale produse în urma activităţilor de comerţ asimilate cu cele menajere;

Deşeuri din parcuri şi grădini predominant vegetale ce se transportă la depozitele de deşeuri;

Deşeurile din pieţe constituite din resturi vegetale şi materiale refolosibile, reciclabile colectate neselectiv;

Deşeuri din construcţii care provin din refacerile drumurilor, construcţiilor şi care sunt depozitate la depozitele de deşeuri ;

Deşeuri stradale colectate neselectiv de serviciile de salubritate ale primăriilor care sunt transportate la depozitele de deşeuri;

Deşeuri zootehnice rezultate din amenajări în gospodăriile particulare care nu se asimilează cu fermele zootehnice;

Deşeuri periculoase care pot rezulta din activităţile casnice, din unităţile farmaceutice, spitaliceşti, veterinare.

În judeţul Ialomiţa nu există staţii de tratare mecano-biologică, staţii de tratare mecanică (sortare) pentru


deşeurile municipale şi nici nu se face tratarea termică a acestora. Deşeurile menajere din municipiul Feteşti de la staţia de transfer sunt transportate şi depozitate în Depozitul Conform Slobozia. În prezent, la nivelul jud. Ialomiţa nu se realizează colectare separată a deşeurilor periculoase din deşeurile municipale. Impactul asupra mediului determinat de existenţa depozitelor de deşeuri constă în: modificări ale fertilităţii solurilor şi ale

compoziţiei biocenozelor pe terenurile învecinate depozitarii deşeurilor;

poluarea apelor subterane în cazul depozitelor neimpermeabilizate;

poluarea apelor de suprafaţă datorită scurgerilor precipitaţiilor care spăla suprafeţele depozitelor de deşeuri;

poluarea aerului prin antrenarea de către vânt a particulelor solide din zona depozitelor neconforme, arderea necontrolată/autoaprinderea deşeurilor, gazele de depozit (în principal CH4 si CO2);

mirosuri dezagreabile; modificări de peisaj şi disconfort

vizual.

Măsuri de protecţie Una din presiunile asupra mediului este agricultura care conduce la degradarea solului, prin utilizarea excesivă a pesticidelor şi îngrăşămintelor. Utilizarea durabilă a solului implică anumite acţiuni pe termen lung prin care să se asigure obținerea unor rezultate economice pozitive, în paralel

cu conservarea şi ameliorarea calităţii solului. Aplicarea principiilor agriculturii moderne (rotaţia culturilor, utilizarea bio-fertilizatorilor, promovarea lucrărilor de îmbunătăţire calitativă a solului) reprezintă premizele asigurării unei dezvoltări durabile a acestui sector. Utilizarea durabilă a solului implică menţinerea celor trei funcţii ecologice ale acestuia: producţia de biomasă; filtrarea, tamponarea, transformarea

materiei şi a apei pătrunse în sol, pentru asigurarea circuitului acestora în natură;

habitat pentru organisme. Utilizarea durabilă presupune reducerea, până la eliminare, a impactului negativ al proceselor de degradare, creşterea capacităţii de producţie şi restaurarea stării de calitate a solului. Un alt factor important în poluarea mediului este reprezentat de activitatea industrială, prin afectarea calităţii aerului, a apelor, solului, generarea deşeurilor de diverse tipuri şi utilizarea resurselor naturale şi a energiei. Pentru a diminua impactul activităţilor industriale asupra calităţii apei şi a solului, în planurile de acţiuni se impune prevederea unor investiţii în conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile privind : modernizarea si retehnologizarea

instalaţiilor; dotarea cu echipamente eficiente de

reţinere a poluanţilor specifici din

apele uzate tehnologice şi din emisiile în aer;

ecologizarea terenurilor poluate din incintele industriale;

minimizarea producerii deşeurilor şi colectarea selectivă a acestora, inclusiv a deşeurilor de ambalaje;

adoptarea unor scheme/planuri de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili şi care au prevăzut echiparea instalaţiilor cu sisteme de recuperare COV la unităţile care intră sub incidenţa Directivei COV solvenţi.

Pentru îmbunătăţirea calităţii transportului în localităţile urbane se impune: îmbunătăţirea îmbrăcăminţii şi

profilului stradal; descongestionarea arterelor

principale prin asigurări de accese şi stradele;

crearea de noi parcaje; lărgiri de drumuri, acolo unde este

necesar şi posibil. Strategia gestiunii deşeurilor produse de agenţii economici din judeţul Ialomiţa, pentru etapa actuală, urmăreşte realizarea cerinţelor legislaţiei de mediu din ţara noastră şi a Uniunii Europene, a obiectivelor şi ţintelor stabilite în SNGD şi PNGD, prin: reducerea la minim a cantităţilor de

deşeuri rezultate din activităţile existente;

nepunerea în circulaţie a produselor, dacă nu există posibilitatea eliminării acestora ca deşeuri, în condiţiile eliminării riscurilor pentru sănătatea populaţiei şi mediul înconjurător;

evitarea formării stocurilor de materii prime, materiale auxiliare, produse şi subproduse de substanţe de uz fitosanitar peste necesităţile de

65

producţie; ambalaje, ce se pot deteriora ori pot deveni deşeuri ca urmare a depăşirii termenului de valabilitate;

ambalarea în mod corespunzător a produselor pentru a preveni deteriorarea şi transformarea acestora în deşeuri;

colectarea separată, sortarea şi procesarea, reciclarea finală a deşeurilor de ambalaje;

valorificarea în totalitate, prin găsirea unor soluţii tehnice şi economice, a subprodusele

rezultate din procese tehnologice; colectarea separată a deşeurilor

periculoase de cele nepericuloase în procesele de producţie;

predarea deşeurilor industriale reciclabile pe bază de contracte şi certificate de calitate care să ateste lipsa oricăror substanţe periculoase;

depozitarea temporară a deşeurilor industriale valorificabile, precum şi a celor ce necesită neutralizarea cu respectarea normelor legale.


cu privire la dezvoltarea socio-economică

a municipiului Feteşti, 62,5% dintre

respondenţi consideră, ca principală

problemă de mediu, numărul scăzut şi

dotările insuficiente ale platformelor de

gunoi existente.

Lipsa unei staţii de epurare şi

gradul scăzut de acoperire al sistemului

de canalizare reprezintă o problemă de

mediu în opinia a 37,5% dintre

respondenţi.

Acelaşi procent de intervievaţi

(62,5%) consideră ca problemă majoră,

pentru mediul municipiul Feteşti,

depozitarea necontrolată a deşeurilor şi

salubrizarea necorespunzătoare a

spaţiilor publice.

Alte probleme de mediu

(poluarea aerului, poluarea apei,

centrala de la Cernavodă, etc.) sunt

menţionate de către 37,5% dintre

respondenţi.

8. PROFILUL STRATEGIC AL MUNICIPIULUI FETEŞTI


PROFIL STRATEGIC

Demografie Municipiul Feteşti nu se deosebeşte semnificativ prin valorile indicatorilor demografici, comparativ cu cei de la nivelul judeţului Ialomiţa. Numărul de locuitori pe km2 de teren intravilan este de 2.756,6 loc/km2 în municipiul Feteşti, situându-se între nivelul densităţi urbane pe teren intravilan de la nivel naţional (3.029,9 loc/km2) şi cea de la nivel judeţean (2.432,9 loc/km2). Dacă populaţia urbană a României se distinge ca fiind o populaţie îmbătrânită, printr-un procent de 11,9% al populaţiei vârstnice, populaţia urbană a judeţului Ialomiţa, implicit a municipiului Feteşti, se caracterizează ca fiind o populaţie în

curs de îmbătrânire, populaţia vârstnică având un procent de 10,4%, respectiv 10,9%, din populaţia urbană totală. Acest lucru este remarcat şi prin valorile gradului de îmbătrânire. Aşadar, la nivel naţional, la 1.000 de tineri revin 880 de vârstnici, iar la nivelul judeţului Ialomiţa şi municipiului Feteşti, la 1.000 de tineri revin 669, respectiv 662 persoane tinere. Feteşti se remarcă printr-o rată de înlocuire a forţei de muncă superioară faţă de cea de la nivel judeţean, chiar naţional. Aşadar, peste 15 ani, 1.000 de persoane adulte cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani vor fi înlocuite cu 679 persoane din categoria de vârstă 15-64 ani, în timp ce în mediul urban din

judeţul Ialomiţa acelaşi număr de persoane vor fi înlocuite cu 630 de persoane, iar la nivel urban naţional acestea vor fi înlocuite cu doar 546 persoane. În privinţa ratei natalităţii, municipiul Feteşti (11,7%) se situează peste nivelul naţional (10,3%), dar sub nivelul judeţean (12,7%). Însă, rata mortalităţii înregistrată la nivel de municipiu (10,3%) depăşeşte valorile ratei mortalităţii de la nivel judeţean (9,3%) şi naţional (9,7%). Migraţia de la nivelul municipiului se încadrează în aceleaşi linii de la nivel naţional, respectiv judeţean, rata stabilirilor cu domiciliul fiind depăşită valoric de rata plecărilor cu domiciliul.

Demografie (date la 1 iulie 2009) u.m. Feteşti Ialomiţa România

Densitatea populaţiei - mediul urban (supraf. totală) loc. km2 338,6 229,6 ---

Densitatea populaţiei - mediul urban (supraf. intravilan) loc. km2 2.756,6 2.432,9 3.029,9

Structura pe sexe - urban masculin % 48,9% 48,4% 47,8%

feminin % 51,1% 51,6% 52,2%

Structura pe grupe de vârstă - urban

0-14 ani % 16,4% 15,5% 13,6%

15-64 ani % 72,7% 74,1% 74,5%

65 ani şi peste % 10,9% 10,4% 11,9%

Gradul de îmbătrânire - urban (vârstnici la 1.000 persoane tinere) ‰ 662 669 880

Rata de dependenţă demografică - urban (tineri + vârstnici la 1.000 persoane adulte) ‰ 376 350 342

Raportul de dependenţă a tinerilor - urban (tineri la 1.000 persoane adulte) ‰ 226 210 182

Rata de înlocuire a forţei de muncă - urban ‰ 679 630 546

Rata natalităţii - urban (2008) ‰ 11,7 12,7 10,3

Rata mortalităţii - urban (2008) ‰ 10,3 9,3 9,7

Rata plecărilor cu domiciliul - urban (2008) ** ‰ 16,4 18,7 18,0

Rata stabilirilor cu domiciliul - urban (2008) ** ‰ 10,5 12,7 14,8

** România – 2007 Sursa: INS, calcule ADDVANCES


Forţa de muncă Structura salariaţilor pe activităţi ale economiei la nivelul municipiului Feteşti este uşor diferită comparativ cu cea de la nivel judeţean. Ponderea salariaţilor din agricultură, industrie şi comerţ de la nivelul municipiului de situează sub nivelul judeţului .

În municipiu, se remarcă un procent de 14,9% salariaţi în sectorul transportului şi depozitării, superior ponderii de 5,5% salariaţi de la nivelul judeţului. De asemenea, în sectorul construcţiilor se observă că la nivel de municipiu sunt 14,3% salariaţi, peste nivelul judeţean de 8,6%.

Anul 2009 s-a caracterizat printr-o creştere accentuată a numărului şomerilor. Aşadar, în luna decembrie a anului 2009, s-au înregistrat cu 1,5 ori mai mulţi şomeri decât în luna decembrie a anului precedent, la nivelul municipiului Feteşti. Un ritm alarmant, chiar şi în comparaţie cu cifrele de la nivel de judeţ şi naţional, unde numărul şomerilor a crescut de 1,4 ori, respectiv 0,8 ori.

Numărul mediu de salariaţi în 2008 - pe activităţi ale economiei naţionale Feteşti Ialomiţa România

Total 100,0% 100,0% ---

Agricultură, silvicultură şi pescuit 9,9% 10,3% ---

Industrie 19,9% 24,7% ---

Construcţii 14,3% 8,6% ---

Comerţ 15,4% 20,1% ---

Transport şi depozitare 14,9% 5,5% ---

Hoteluri şi restaurante 0,9% 1,6% ---

Informaţii si comunicaţii 0,8% 0,6% ---

Intermedieri financiare şi de asigurări 1,3% 1,4% ---

Tranzacţii imobiliare 0,2% 0,1% ---

Activităţi profesionale, științifice şi tehnice 0,6% 1,6% ---

Activităţi servicii admin. si activităţi de serv. suport 3,3% 3,0% ---

Administraţie publică şi apărare , asigurări sociale din sist. public 3,1% 6,5% ---

Învățământ 8,6% 7,7% ---

Sănătate şi asistenţă socială 5,6% 7,1% ---

Activităţi de spectacole, culturale şi recreative 0,3% 0,4% ---

Alte activităţi ale economiei naţionale 1,0% 0,8% ---

Sursa: INS, calcule ADDVANCES

Evoluţia numărului de şomeri (la finalul anului) Feteşti Ialomiţa România

2008/2007 -33,3% -29,1% 9,7%

2009/2008 147,2% 135,5% 75,9%


69

Infrastructură şi locuinţe Aproximativ trei pătrimi din apa potabilă distribuită consumatorilor din Feteşti este distribuită pentru uz casnic, depăşind ponderea de apă potabilă pentru uz casnic distribuită la nivelul judeţean şi naţional.

O diferenţă semnificativă se observă în ceea ce priveşte suprafaţa spaţiilor verzi ce revin la un locuitor, ce are o valoare de 13,1 mp/loc. în municipiul Feteşti, faţă de 18,1 mp/loc şi 17,4 mp/loc. de la nivel judeţean şi naţional.

Ponderea străzilor orăşeneşti modernizate este un alt indicator care deosebeşte municipiul Feteşti de nivelul naţional. Aşadar, la nivelul municipiului Feteşti s-au modernizat 31,9% din străzile orăşeneşti, în timp ce la nivel naţional ponderea este de 60,2%.

Infrastructură şi locuinţe (2008) Feteşti Ialomiţa România

Cantitatea de apaăpotabilă distribuită consumatorilor - pondere uz casnic * 80,6% 76,1% 63,0%

Cantitatea medie de apă distribuită (mc/persoană) * 26,4 25,7 31,2

Suprafaţa medie locuibilă per locuinţă - mp * 40,7 37,9 38,5

Număr mediu persoane per locuinţă * 3,1 2,9 2,6

Metri pătraţi locuibili per persoană * 13,2 13,0 14,5

Suprafata spaţiilor verzi per locuitor * 13,1 18,1 17,4

Ponderea străzilor orăşeneşti modernizate * 31,9% 39,8% 60,2%

* Ialomiţa şi România – 2007 Sursa: INS, calcule ADDVANCES

Învăţământ Municipiul Feteşti înregistrează valori ce depăşesc nivelul naţional al indicatorilor ce privesc învăţământul, ceea ce denotă o insuficienţă a acestui sistem.

Aşadar, la nivelul municipiului revin la un cadru didactic din învăţământul preşcolar , aproximativ, cu 2 copii mai mult decât la nivel naţional, iar la un cadru didactic revin cu aproximativ 6 elevi mai mult decât la nivel naţional. Şi numărul elevilor ce revin la o clasă este

ridicat: 44 elevi/clasă, în timp ce la nivel naţional revin 24 elevi/clasă. Această insuficienţă de spaţiu s-a soluţionat la nivelul municipiului prin modalitatea de învăţare în două schimburi.

Învăţământ (2008) Feteşti Ialomiţa România

Numărul copiilor preşcolari care revin la un cadru didactic * 19,0 19,1 17,4

Numărul elevilor care revin la un cadru didactic * 19,2 15,8 13,7

Elevi care revin la o sală de clasă * 44 29 24

Elevi care revin la un atelier şcolar * 346 575 455

Elevi care revin la un laboratoar şcolar * 173 253 185

Elevi care revin la un PC * 25 20 19

Elevi care revin la o sală de gimnastică * 1037 1134 642

Elevi care revin la un teren de sport * 778 722 630

* Ialomiţa şi România – 2007 Sursa: INS, calcule ADDVANCES

70

Sănătate Municipiul Feteşti beneficiază cu aproximativ 10 medici mai puţin, ce revin la 10.000 de locuitori, faţă de nivelul naţional, şi mai puţin cu 4 cadre sanitare medii. Numărul de paturi la 10.000 de locuitori, la nivel de municipiu (44,2), este superior faţă de nivelul judeţean (30,9), dar sub nivelul naţional (63,0).

Dezvoltare economică Mediul economic al municipiului Feteşti este mai dezvoltat în ceea ce priveşte densitatea teritorială a persoanelor fizice autorizate la 1.000 de locuitori, de 17,6, faţă de cea de la nivel naţional, de 16,0. Dar se observă un nivel scăzut, de 2 ori mai mic, faţă de cel naţional, în ceea ce priveşte numărul de persoane juridice la 1.000 de locuitori. Aşadar, la nivelul municipiului, la 1.000 de locuitori revin 15,1 persoane juridice, iar la nivel naţional, la 1.000 de locuitori revin 32,1 persoane juridice

Sănătate (2008) Feteşti Ialomiţa România

Medici - sector public la 10.000 locuitori ** 9,6 9,5 19,4

Paturi la 10.000 locuitori ** 44,2 30,9 63,0

Personal mediu sanitar - sector public la 10.000 locuitori **

51,2 37,9 55,0

** România - 2007 Sursa: INS, calcule ADDVANCES

Dezvoltare economică (2009) Feteşti Ialomiţa România

Densitate teritorială - persoane juridice la 1.000 locuitori

15,1 17,1 32,1

Densitate teritorială - persoane fizice autorizate la 1.000 locuitori

17,6 15,7 16,0


9. ANALIZA SWOT


1. CADRUL GENERAL

P u n c t e t a r i P u n c t e s l a b e

poziţionarea geografică avantajoasă, pe cursul inferior al

Dunării;

este străbătut de toate cele trei axe prioritare TEN-T din

România (VII, XVIII şi XXII);

accesibilitate ridicată: rutieră (A2, DN3A, DN3B şi DJ

212), feroviară (nod feroviar pe magistrala 800) şi fluvială;

distanţele relativ reduse faţă de oraşe importante:

Bucureşti (150 km), Constanţa (80 km) şi Slobozia (60 km);

existenţa în apropiere a două aeroporturi: aeroportul

Bucureşti şi aeroportul Mihail Kogălniceanu din Constanţa;

distanţa relativ redusă faţă de portul maritim Constanţa;

existenţa portului turistic;

teritoriul municipiului beneficiază de un potenţial caloric

ridicat;

existenţa terenurilor cu soluri fertile şi favorabile unei

varietăţi de culturi agricole;

existenţa podurile Dunărene dintre Feteşti şi Cernavodă;

amplasarea într-o zonă mai puţin dezvoltată economic a

ţării;

dispunerea răsfirată a localităţilor componente – distanţa

dintre ele;

climă temperat continentală cu fenomene intense de

uscăciune şi secetă;

portul turistic nu este amenajat corespunzător;

resurse naturale puţin diversificate şi limitate;

resurse antropice puţine;

O p o r t u n i t ă ţ i A m e n i n ţ ă r i

dezvoltarea proiectelor naţionale de infrastructură

rutieră, feroviară, şi fluvială;

oportunităţi de finanţare pentru proiectele care prevăd

utilizarea de surse regenerabile de energie;

existenţa oportunităţilor de finanţare pentru dezvoltarea

sistemelor de irigaţii

dezvoltarea transportului fluvial;

afilierea municipiului la Asociaţia Oraşelor Port

Dunărene;

amânarea finalizării autostrăzii A2;

dezvoltarea altor porturi pe Dunăre (Giurgiu, Olteniţa) în

detrimentul Feteştiului;

accentuarea problemelor economice ale judeţului, zonei

sudice a ţării şi creşterea disparităţilor;

amânarea/întârzieri în realizarea proiectelor de

infrastructură de-a lungul axelor prioritare TENT-T;

73

2. ECHIPAREA TERITORIULUI


reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în cartierul

Feteşti Gară;

racordare la magistrala de alimentare cu gaze Drajna-

Feteşti;

modernizarea sediului gării feroviare centrale de

călători;

implicarea autorităţilor în rezolvarea problemelor de

echipare edilitară;

ponderea redusă a străzilor orăşeneşti modernizate;

aproape jumătate (62,8 km) dintre străzile orăşeneşti

sunt de pământ;

parcări insuficiente;

trotuare şi alei neamenajate, inexistente în unele

cartiere;

vechimea şi uzura sistemului de alimentare cu apă;

reţea de canalizare care acoperă o zonă restrânsă, este

subdimensionată şi în stare avansată de uzură;

inexistenţa unei staţii de epurare;

reţea alimentare gaze disponibilă doar în Feteşti Gară;

inexistenţa unui sistem de termoficare centralizat;


posibilitatea finanţării proiectelor de infrastructură

edilitară şi de transport din fonduri nerambursabile

europene şi guvernamentale;

posibilitatea obţinerii de finanţări pentru proiecte ce

privesc infrastructura şi echiparea edilitară prin intermediul

Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Apă-Canal RAJA

Constanţa, la care municipiul Feteşti este asociat;

posibile dificultăţi în asigurarea cofinanţării unor

proiecte majore de reabilitare a infrastructurii şi reţelelor

edilitare;


3. MEDIUL SOCIAL


Demografie şi forţă d e mu ncă

populaţie relativ stabilă;

spor natural pozitiv în perioada 2005-2008;

rata de dependenţă demografică redusă (376,1‰);

populaţia în vârstă legală de muncă reprezintă aproape

70% din populaţia totală a municipiului;

existenţa forţei de muncă calificate;

costuri relativ reduse cu forţa de muncă;

grad ridicat de disponibilitate pentru angajare;

evoluţie ascendentă a numărului de salariaţi;

Servicii pu blice

externalizarea serviciilor publice locale de transport în

comun, alimentare cu apă potabilă şi canalizare, alimentare

cu gaze naturale, managementul deşeurilor, salubritate;

municipiul Feteşti este asociat la ADI Apă-Canal RAJA

Constanţa;

experienţa administraţiei publice locale în

implementarea de proiecte de finanţare;

existenţa unui portofoliul de proiecte la nivelul

administraţiei locale;

introducerea metodelor moderne de informare şi

relaţionare cu cetăţenii - site-ului web al primăriei;

scăderea numărului de infracţiuni;

existenţa Gărzii Nr.3 de Intervenţie în situaţii de urgenţă

Feteşti dotată cu o autospecială pentru stingerea incendiilor,

descarcerare şi acordarea primului ajutor calificat SMURD;

Demograf ie ş i forţă d e mu ncă

populaţie în curs de îmbătrânire;

rata ridicată a mortalităţii;

soldul negativ al schimbărilor de domiciliu;

rata scăzută de înlocuire a forței de muncă;

lipsa locurilor de muncă;

exodul forţei de muncă;

gradul ridicat de sărăcie;

numărul mare şomeri;

Servicii pu blice

calitatea scăzută a serviciilor de transport datorită

vechimii mijloacelor de transport şi lipsei amenajării

staţiilor;

probleme în asigurarea calităţii serviciilor de alimentare

cu apă şi canalizare

pieţele şi alte zone destinate comerţului nu sunt renovate

şi dotate corespunzător;

spaţiu neadecvat pentru desfăşurarea activităţii

primăriei;

pregătirea şi specializare insuficientă a resurselor umane

din instituţiile publice;

infrastructura serviciilor publice este insuficientă şi slab

dotată;

servicii comunitare insuficient dezvoltate pentru

persoanele vârstnice/cu handicap, pentru victime ale

violenţei domestice etc.;

75

3. MEDIUL SOCIAL


Învăţământ şi cul tu ră

existenţa unei reţele dezvoltate de unităţi de învăţământ

(14 unităţi);

existenţa învăţământului particular – liceu teoretic,

şcoală postliceală sanitară;

diversificare specializări oferite – liceu teoretic, grup

şcolar construcţii feroviare, grup şcolar industrie alimentară;

campus şcolar pentru elevii din localităţile învecinate

aflat în construcţie;

existenţa unei creşe;

organizarea de evenimente cultural artistice;

distribuţia în teritoriu a unităţilor permite accesul facil la

sistemul de învăţământ;

Sănătate

existenţa spitalului municipal;

existenţa unei reţele dezvoltate de unităţi sanitare în

sistemul public care asigură serviciile medicale pentru

populaţie;

dezvoltarea sistemului public de sănătate în ultimii ani;

sector privat de sănătate relativ bine dezvoltat;


carenţe în dotarea materială a unităţilor de învăţământ;

starea tehnică a unora dintre localurile unde îşi

desfăşoară activitatea unele unităţi şcolare;

personal didactic insuficient;

activitate culturală restrânsă;

lipsa unor instituţii culturale;

lipsa infrastructurii pentru desfăşurarea de activităţi de

culturale;

Sănătate

carenţe ale sistemului de sănătate, cauzate de lipsa

fondurilor pentru investiţii în infrastructura fizică şi în dotări

specifice;

personal insuficient în sistemul public de sănătate;

concentrarea unităţilor medicale din sistemul public şi

privat în Feteşti Gară;


3. MEDIUL SOCIAL



programele de specializare, reconversie şi formare

profesională;

disponibilitatea accesării fondurilor europene pentru

finanţarea proiectelor ce vizează îmbunătăţirea capacităţii

forţei de muncă de a se adapta cerinţelor în schimbare ale

mediului economic;

Servicii pu blice

dezvoltarea de proiecte în parteneriat cu societatea civilă

pentru sprijinirea şi îmbunătăţirea serviciilor publice;

informatizarea furnizării serviciilor publice;

accesarea fondurilor nerambursabile destinate

îmbunătăţirii serviciilor publice;

specializarea resurselor umane cuprinse în instituţiile

furnizoare de servicii publice;

adoptarea modelelor de succes din ţară sau din

străinătate


dezvoltarea activităţilor educative care să stimuleze

înclinaţia spre cultură a populaţiei tinere;

mijloacele tehnice actuale pot fi folosite pentru

îmbunătăţirea procesului didactic şi auto-didactic, prin

ameliorarea modului de prezentare, reducerea timpului de

transmitere/asimilare a informaţiilor, îmbunătăţirea

comunicării dintre profesor/instituţie şi elev, sporirea

numărului de surse de informare şi documentare;


diminuarea numărului de locuri de muncă disponibile;

creşterea mobilităţii populaţiei, accentuarea exodului

forţei de muncă;

creşterea numărului de şomeri;

scăderea nivelului de trai;

continuarea procesului de îmbătrânire a populaţiei;

Servicii pu blice

capacitate scăzută de adaptare la normele impuse de

Uniunea Europeană cu privire la principalele servicii publice,

în special din punctul de vedere al managementului de mediu

şi al managementului calităţii;

accentuarea problemelor economice şi scăderea nivelului

de trai;


dezinteresul pentru educaţie şi scăderea calitativă a

învăţământului românesc;

subfinanţarea sistemului de învăţământ românesc;

frecventele schimbări legislative privind sistemul

românesc de învăţământ;

scăderea gradului de atractivitate al sistemului de

învăţământ pentru profesorii tineri;

sistemul de învăţământ românesc

lipsa de interes a cetăţenilor faţă de cultură;

insuficienţa fondurilor alocate pentru instituţiile

culturale şi investiţiile în acest domeniu;

77

3. MEDIUL SOCIAL


Sănătate

finalizarea lucrărilor şi darea în folosinţă a noului spital;

existenţa proiect privind alimentarea spitalului din surse

alternative de energie;

Sănătate

subfinanţarea sistemului medical;

scăderea calităţii serviciilor medicale;

scăderea gradului de atractivitate a sistemului public de

sănătate pentru tinerii medici;


4. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, MEDIUL URBAN ŞI SPAŢIUL DE LOCUIT


nivel al poluării, situat sub cotele maxime admise;

existenţa a două parcuri cu suprafeţe importante;

construcţia de locuinţe destinate tinerilor;

poluarea Dunării datorită deversării apelor menajere şi tehnologice direct, fără o epurare prealabilă;

infiltraţiile şi capacitatea insuficientă a sistemului de canalizare;

albia Braţului Borcea prezintă fenomene de erodare a malurilor;

lipsa unei staţii de sortare a deşeurilor menajere;

digurile de apărare contra inundaţiilor nu corespund clasei de importanţă;

suprafaţa insuficientă a spaţiilor verzi intravilane;

amenajarea, dotarea necorespunzătoare a parcurilor;

starea necorespunzătoare a spaţiilor verzi din proximitatea spaţiilor de locuit;

neimplicarea asociaţiilor de proprietari şi a locuitorilor în potenţiale proiecte ce vizează îmbunătăţirea condiţiilor de locuit şi a mediului urban în ansamblu;

amenajarea şi dotarea necorespunzătoare cu mobilier urban a spaţiilor publice;

lipsa amenajărilor corespunzătoare de pe malul Dunării pentru activităţi de agrement, turism etc.;

dezvoltarea teritorială pe orizontală a perimetrului construit – în special Feteşti Gară este limitată de calea ferată, autostradă, unităţi industriale etc.;

condiţiile de locuire şi aspectul celor trei cartiere componente ale municipiului – Fetești-Oraș, Vlaşca, Buliga – care au un caracter mai degrabă rural;

reţeaua de iluminat este modernizată pe o lungime de doar 2.180m (33%);

probleme legate de termoizolarea si faţadele blocurilor;

fond locativ insuficient;

79

4. MEDIUL ÎNCONJURĂTOR, MEDIUL URBAN ŞI SPAŢIUL DE LOCUIT


programele de reabilitare termică a clădirilor, operaţiune prin care se poate contribui la îmbunătăţirea aspectului general al peisajului urban al municipiului;

adoptarea variantei actualizate a Planului Urbanistic General şi stabilirea clară a regulilor de arhitectură urbană;

existenţa fondurile europene şi naţionale disponibile pentru investiţiile privind protecţia mediului;

finanţarea proiectelor privind reabilitarea spaţiilor verzi, parcurilor sau înfiinţarea unora noi;

realizarea de campanii de educare, informare, conştientizare a cetăţenilor privind mediul, colectarea selectivă, reciclarea etc.

amplificarea poluării aerului datorită traficului rutier de pe autostradă;

neimplicarea populaţiei în privinţa colectării selective şi a reciclării deşeurilor;

proximitatea Centralei Nucleară Cernavodă;

degradarea aspectului arhitectural al municipiului datorită dezvoltării imobiliare fără respectarea unor norme locale de arhitectură;

riscul producerii de inundaţii în condiţiile unor fenomene meteorologice deosebite;


5. MEDIUL ECONOMIC


existenţa Parcului Industrial Feteşti - înfiinţat din anul

2004, suprafaţă de 20 ha;

facilităţile oferite firmelor care investesc în Parcul

Industrial Feteşti;

evoluţia ascendentă a numărului de înmatriculări

societăţi comerciale;

sectorul întreprinderilor mijlocii dezvoltat - 40% din

salariaţii firmelor şi aproximativ 50% din cifra de afaceri;

reţea bancară dezvoltată;

terenurile arabile cu solurile favorabile agriculturii

ocupă o suprafaţă importantă;

existenţa unor unităţi industriale mari, care angajează

un număr mare de locuitori ai municipiului;

costuri relativ reduse cu forţa de muncă şi un grad

ridicat de disponibilitate pentru angajare;

existenţa terenurilor/locaţiilor disponibile pentru

investiţii;

municipiu este racordat la reţeaua de alimentare cu gaze

naturale;

Parcul Industrial Feteşti nu este operaţional neavând

disponibile utilităţi – apă, canalizare, gaz, electricitate;

slaba dezvoltare – atractivitate a mediului de afaceri

local - densitatea redusă a întreprinderilor la 1.000 locuitori -

15,1 unităţi;

concentrare puternică a firmelor în sectorul comerţului

(47,7%);

lipsa structurilor de sprijin a afacerilor;

sectorul serviciilor insuficient dezvoltat;

nivel scăzut al investiţiilor străine şi autohtone;

promovare insuficientă a imaginii municipiului ca

posibilă destinaţie pentru investiţii;

slaba valorificare a potenţialului economic al Dunării –

activitate portuară, activitate turistică, agrement;

lipsa documentelor de programare strategică la nivel

judeţean;

infrastructura turistică slab dezvoltată;


programelor naţionale de sprijin pentru IMM-uri;

programele europene de finanţare pentru mediul

economic;

programele de finanţare pentru dezvoltarea surselor

alternative de energie (solară);

oportunităţi de finanţare pentru proiecte care prevăd

sisteme de irigaţii;

dezvoltarea turismului – tranzit şi pescuit, agrement etc.

(Braţul Borcea);

promovarea municipiului ca locaţie pentru activităţile

de depozitare şi logistică;

promovarea municipiului ca centru de prelucrare şi de

depozitare a produselor agricole din judeţ;

dezvoltarea parteneriatelor public privat;

prelungirea crizei economice şi financiare;

continuarea exodului forţei de muncă calificate;

adâncirea disparităţilor de dezvoltare faţă de judeţele

mai dezvoltate;

menţinerea condiţiilor neavantajoase de creditare

pentru mediul economic;

capacitatea limitată a mediului de afaceri de a accesa,

cofinanţa proiectele finanţate din fonduri europene;

dezinteresul actorilor socio-economici locali faţă de

colaborarea pentru dezvoltarea municipiului;

puternica concentrare a mediului economic în rândul

câtorva companii – primele 10 angajează peste 40% din

salariaţi şi realizează 48% din cifra de afaceri;

81

10. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI FETEŞTI


Aspecte metodologice

Necesitatea planificării strategice Planificarea strategică este un proces în mai multe etape, prin care comunitatea poate să-şi creeze imaginea viitorului pornind de la condiţiile prezente şi îşi trasează căi de realizare a acelui viitor. Strategia de dezvoltare locală trebuie fundamentată pe o analiză relevantă a situaţiei socio-economice şi demografice existente. Această analiză a resurselor de care dispune comunitatea relevă punctele tari şi punctele slabe ale comunităţii şi mediului ei, oportunităţile de dezvoltare şi posibilele riscuri ce trebuie evitate. Planificarea strategică este cea care oferă comunităţii un scop şi o direcţie de dezvoltare. Dacă nu ştii încotro te îndrepţi, cum vei ajunge acolo? Strategia de dezvoltare a unei comunităţi reprezintă atât un document de cercetare, cât şi un ghid care orientează liderii administraţiei publice, comunitatea de afaceri, investitorii, dar şi comunitatea civilă în ansamblu. Planificarea strategică este utilizată tot mai frecvent de autorităţile locale pentru a întări potenţialul economic al unei localităţi, pentru a îmbunătăţi climatul investiţional, pentru a creşte nivelul de competitivitate al întreprinderilor locale, al antreprenorilor şi forţei de muncă deopotrivă. Existenţa unei planificări strategice pe termen mediu şi lung va spori încrederea mediului de afaceri în eficienţa administraţiei publice locale şi va contribui la stimularea investiţiilor în zonă. Necesitatea „Strategiei de dezvoltare locală a municipiului Feteşti, judeţul Ialomiţa” decurge în primul rând din faptul că în cadrul acesteia sunt stabilite priorităţile din domeniul economic şi social.

Strategia de dezvoltare conţine viziunea comunităţii şi, prin intermediul priorităţilor strategice şi măsurilor stabilite, reprezintă un ghid ce trebuie urmat pentru îndeplinirea acesteia. Prin prezentul document se îmbunătăţeşte cadrul de politici şi strategii, ceea ce conduce în mod direct şi la o îmbunătăţire a performanţei administrative. Strategia furnizează cadrul necesar coordonării pe termen lung a gândirii, planificării şi activităţilor strategice comune şi a parteneriatului între sectorul public şi privat. Realizarea Strategiei de dezvoltare a municipiului Feteşti constituie una dintre premisele dezvoltării durabile a localităţii, contribuind la dezvoltarea eficienţei administraţiei publice, la creşterea gradului de accesare a fondurilor europene şi la asigurarea progresului economic şi social pentru toţi locuitorii săi.

Obiectivul proiectului şi al Strategiei Obiectivul general al proiectului „Scrierea Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Feteşti, judeţul Ialomiţa”, este de a dezvolta capacitatea de formulare a politicilor publice pentru dezvoltarea urbană, socială si economică la nivelul municipiului Feteşeti, prin intermediul implementării unui proces participativ de planificare strategică. Proiectul contribuie la realizarea obiectivului Domeniul major de intervenţie al PO DCA 1.1 Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ – acela de „a dezvolta capacitatea de formulare a politicilor publice, capacitatea de a realiza o cât mai bună reglementare şi planificare strategică, precum şi aceea de a dezvolta parteneriatele inter-instituţionale”.

Strategia de dezvoltare a municipiului Feteşti a fost elaborată pentru a oferi administraţiei publice locale un instrument metodologic care să stea la baza implementării unor măsuri concrete de dezvoltare. Strategia de dezvoltare a municipiului Feteşti are rolul de a facilita şi susţine procesele de luare a deciziilor în cadrul Consiliului Local al oraşului şi în cadrul Primăriei, prin urmărirea continuă a următoarelor obiective majore: Valorificarea creativă a potenţialului

Municipiului Fetesti. Consolidarea mediului de afaceri prin

creşterea competivităţii şi eficienţei microîtreprinderilor şi IMM-urilor.

Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii fizice şi sociale prezervând în acelaşi timp condiţiile de mediu.

Regenerarea şi dezvoltarea rolului teritorial al Municipiului Fetesti.

Structurarea şi consolidarea parteneriatelor public-privat-comunitate, în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare comune agreate.

Adaptarea calificărilor şi a nivelului de calificare a forţei de muncă la cerinţele pieţii şi incluziunea socială a categoriilor defavorizate;

Corelarea documentelor şi demersurilor majore privind dezvoltarea într-o abordare structurată, integrată, sinergică, în beneficiul bunăstării localităţii şi a cetăţenilor săi.

Conştientizarea asupra valorilor şi potenţialului local şi angajarea cetăţenilor în procesele de planificare şi implementare a obiectivelor identificate în parteneriat.

83

Analiza factorilor interesaţi (stakeholderi) Elaborarea Strategiei de dezvoltare locală a municipiului Feteşti a reprezentat un proces de planificare în cadrul căruia s-a promovat parteneriatul în rândul diferitilor actori de pe plan local: administraţia publică locală, comunitatea locală, sectorul privat, reprezentanţii societăţii civile, etc., cu scopul de a analiza împreună problemele legate de dezvoltare şi de a proiecta principalele direcţii strategice de dezvoltare a comunităţii. Factorii interesaţi au avut un rol foarte important în elaborarea „Strategiei de dezvoltare locală a municipiului Feteşti”, perspectiva acestora fiind cunoscută pe tot parcursul procesului de elaborare al strategiei prin intermediul consultărilor publice întreprinse. Modalităţile prin care s-a luat notă de opinia factorilor interesaţi sunt: sondajele de opinie (mediul de afaceri, instituţii publice) şi consultările publice. În acest fel, toţi stakeholderii au avut posibilitatea de a contribui, atât la identificarea problemelor existente în municipiul Feteşti dar şi la identificarea necesităţilor de dezvoltare socio-economică şi a măsurilor ce trebuie luate în acest sens. Consultarea permanentă a stakeholderilor şi introducerea perspectivei acestora în documentul strategic face din prezentul document „proprietatea” comunităţii Feteşti dar şi o asumare şi responsabilizare în acelaşi timp. Participarea factorilor interesaţi la elaborarea strategiei de dezvoltare prezintă şi alte avantaje, precum:

- Analiza exhaustivă a cadrului socio-

economic, prin consultarea tuturor grupurilor interesate;

- Înţelegerea mai bună a problemelor întâmpinate de comunitate;

- Creşterea gradului de credibilitate şi de transparenţă în elaborarea planificării strategice;

- Selectarea mai eficientă a proiectelor; - Creşterea angajamentului civic în

implementarea strategiei.

Metodologia de elaborare a strategiei Strategia de dezvoltare locală a municipiului Feteşti a fost elaborată respectând cu stricteţe criteriile cheie de calitate utilizate în evaluarea documentelor strategice la nivel european: a) relevanţă, b) eficacitate, c) eficienţă, d) consecvenţă şi coerenţă e) pragmatism, f) sustenabilitate şi g) aranjamente de management şi monitorizare. Strategiei de dezvoltare locală a municipiului Feteşti, pot fi menţionate următoarele etape importante: I. Diagnosticarea stării actuale de

dezvoltare socio-economică Elaborarea acestei etape a presupus culegerea de date primare şi secundare şi analiza acestora. Etapa de audit a pornit de la o analiză atentă a documentelor de programare strategică sectoriale de la nivel judeţean, regional şi naţional, în scopul evidenţierii tendinţelor de dezvoltare. Astfel, Strategia de dezvoltare locală a municipiului Feteşti este realizată în concordanţă cu alte documente strategice precum: PLANUL JUDEŢEAN DE GESTIUNE A

DEŞEURILOR IALOMIŢA – Agenţia pentru Protecţia Mediului Ialomiţa;

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI ÎN

JUDEŢUL IALOMIŢA 2008 – Agenţia pentru Protecţia Mediului Ialomiţa;

RAPOARTE LUNARE DE MEDIU 2009 – Agenţia pentru Protecţia Mediului Ialomiţa;

RAPORT ASUPRA STĂRII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI IALOMIŢEAN 2009 - Inspectoratul Şcolar al Judeţului Ialomiţa;

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ A MUNICIPIULUI FETEŞTI 2007-2013;

PLANUL JUDEŢEAN DE APĂRAREA ÎMPOTRIVA INUNDAŢIILOR, FENOMENELOR METEROLOGICE PERICULOASE, ACCIDENTELOR LA CONSTRUCŢII HIDROTEHNICE ŞI POLUĂRILOR ACCIDENTALE, JUDEŢUL IALOMIŢA, PERIOADA 2006-2009 – Direcţia Apelor Buzău – Ialomiţa.

În analiza stării socio-economice a Municipiului Feteşti un rol important au avut-o informaţiile furnizate de către Primăria Municipiului Feteşti şi cele statistice elaborate de Institutul Naţional de Statistică şi de Direcţia Judeţeană de Statistică Ialomiţa. În completarea acestor date, au fost realizate şi solicitări de informaţii de la instituţii publice importante, precum: Oficiul Judeţean de Studii Pedologice şi Agrochimie Ialomiţa, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Ialomiţa, Inspectoratul Şcolar Judeţean Ialomiţa, Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Ialomiţa, Agenţia pentru Protecţia Mediului Ialomiţa, Agenţia Judeţeană pentru Prestaţii Sociale Ialomiţa, Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Ialomiţa, Direcţia Judeţeană de Statistică Ialomiţa, Oficiul Naţional al Registrului Comerţului Bucureşti. Pe lângă informaţiile statistice, un aport deosebit în conturarea, dar şi creşterea gradului de profunzime al auditului efectuat, l-au avut informaţiile calitative furnizate de către organizaţiile non-guvernamentale


(Asociaţia de Femei „Feteşti 100”, Organizaţia „Trebuie”, Organizaţia „O del Amenca„, CAR Pensionari Feteşti, Asociaţia pentru Dezvoltare şi Incluziune Socială, Asociaţia „Ajutaţi-ne să înţelegem lumea”, Fundaţia Sf. Nicolae Feteşti Oraş) şi reprezentanţii cultelor din municipiul Feteşti. Astfel, caracterul consultativ-participativ al elaborării strategiei a fost asigurat prin consultarea părţilor interesate prin intermediul consultărilor/ solicitărilor de informaţii. Un alt pas important în realizarea diagnosticării stării actuale de dezvoltare socio-economică a fost implementarea unui sondaj de opinie în rândul mediului de afaceri şi instituţiilor publice locale. Rezultatele acestor studii au fost importante şi în elaborarea viziunii, obiectivelor şi priorităţilor de dezvoltare. În urma demersurilor întreprinse a fost realizată analiza indicatorilor socio-economici şi demografici de la nivelul municipiului Feteşti, sintetizată şi în matricea SWOT (puncte tari, puncte slabe, ameninţări, oportunităţi). II. Elaborarea planificării strategice

Etapa de strategie propriu-zisă a fost elaborată în cadrul unui proces participativ, conform modelelor de bună practică utilizate în Statele Membre ale Uniunii Europene. Pentru realizarea planificării strategice s-a recurs la consultarea factorilor importanţi (stakeholderi) atât prin intermediul unui sondaj de opinie (pentru identificarea direcţiilor strategice şi a proiectelor), cât şi prin realizarea unor consultări publice cu grupurile ţintă (consilieri locali, mediu de afaceri, instituţii publice locale, organizaţii nonguvernamentale).

În vederea obţinerii a cât mai multor informaţii şi oferirii posibilităţii oricărui actor local de a-şi exprima opinia vis-{-vis de problemele, necesităţile şi perspectivele de dezvoltare ale oraşului, diferitele variante de lucru ale Strategiei au fost postate şi pe website-ul Primăriei municipiului Feteşti. Consultarea publică finală constă în: 1) Postarea pe site-ul primăriei a textului strategiei; 2) Elaborarea unui sumar executiv al strategiei şi transmiterea acestuia instituţiilor locale din municipiul Feteşti, agenţilor economici, precum şi factorilor locali interesaţi de la nivel local, judeţean şi regional, însoţit de un chestionar de consultare a opiniei cu privire la conţinutul strategiei şi un mesaj din partea Primarului municipiului Feteşti; Ca urmare a acestui proces, concluziile şi recomandările înregistrate vor fi analizate şi încorporate în textul variantei finale a strategiei de dezvoltare locală. Structura documentului Strategia de dezvoltare a municipiului Feteşti, cuprinde următoarele secţiuni importante: I. Auditul socio-economic al municipiului

Feteşti. În cadrul părţii de audit a fost realizată analiza nivelului de dezvoltare socio-economică a municipiului Feteşti. Pornind de la o serie de informaţii cantitative şi calitative, a fost realizată matricea punctelor tari, punctelor slabe, a oportunităţilor şi ameninţărilor localităţii (analiza SWOT).

II. Viziunea, obiectivele strategice şi direcţiile strategice. Această etapă a presupus stabilirea dezideratului social privind dezvoltarea viitoare a municipiului Feteşti. Sunt enunţate, de asemenea, obiectivele ce se doresc a fi îndeplinite prin intermediul măsurilor şi acţiunilor propuse.

III. Planul de acţiune , Portofoliului de

proiecte. Fişele proiectelor. Rezultatul acestei etape este inventarierea şi prioritizarea acţiunilor necesare a fi implementate pentru îndeplinirea obiectivelor. Baza de date cuprinde acţiunile de întreprins, bugetul estimativ, posibile surse de finanţare şi durata. Acţiunile sunt redate în funcţie de prioritatea lor. Planul de acţiune rezultat este aliniat cu măsurile şi axele documentelor programatice relevante de la nivel naţional şi regional, în vederea accesării Programelor de Fonduri Structurale ale Uniunii Europene.

IV. Implementarea. În cadrul acestei etape sunt oferite o serie de recomandări privind implementarea „Strategiei de dezvoltare a municipiului Feteşti;

V. Monitorizarea şi evaluarea. În ultima

parte a documentului strategiei sunt prezentaţi indicatorii de monitorizare şi evaluare, alături de o serie de recomandări privind aceste activităţi.

I.

Audit socio-

economic

IV.

Implemen-

tare

III.

Priorităţi.

Plan de

acţiune

II.

Viziune şi

obiective

strategice

V.

Monitorizare

şi evaluare

Etapele strategiei

de dezvoltare

85

10.1. Viziune. Obiective. Direcţii strategice


„Municipiul Feteşti va fi un centru urban care va oferi condiţii bune de trai locuitorilor săi,

printr-o revitalizare a economiei locale bazată pe valorificarea capitalului natural şi cultural de care

dispune şi a poziţionării geografice favorabile”

Viziunea

Strategia de dezvoltare a municipiului Feteşti cu orizont temporal până în anul 2020 reprezintă viziunea comunităţii asupra direcţiilor strategice de urmat în perioada 2010-2020. Printr-un amplu proces de consultare publică şi prin intermediul elaboratorului prezentei strategii, Primăria municipiului Feteşti deţine acum un instrument de planificare strategică care va facilita dezvoltarea socio-economică viitoare a localităţii. Strategia de dezvoltare a municipiului Feteşti se bazează pe două principii generale: revitalizarea economică a municipiului prin valorificarea superioară a resurselor de care dispune şi dezvoltare socială prin dezvoltare economică. Prin prisma acestor principii, dezvoltarea economică a zonei reprezintă unul dintre pilonii principali ai dezvolătii comunităţii şi reprezintă totodată prioritatea numărul unu. Obiectivul general al strategiei, şi totodată misiunea administraţiei publice locale, este creşterea nivelului de trai al cetăţenilor localităţii. Pentru atingerea acestui obiectiv sunt necesare însă investiţii semnificative în infrastructura rutieră, în echiparea tehnico-edilitară, în serviciile publice.

Totodată trebuie avut în vedere că realizarea unor investiţii în infrastructură şi echiparea edilitară fără sprijinirea concomitentă a economiei locale nu face decât să amâne rezolvarea problemei locurilor de muncă, a puterii de cumpărare a cetăţenilor şi, în final, a creşterii nivelului de trai. Din acest motiv strategia se bazează pe abordarea în paralel a celor două dimensiuni ale dezvoltării socio-economice. Potenţialul natural de care dispune municipiul Feteşti poate reprezenta cheia dezvoltării socio-economice a municipiului şi chiar a zonei. Realizarea şi atragerea de investiţii în agricultură şi industria procesatoare trebuie să devină centrul preocupărilor administraţiei publice locale pentru următorii ani. În acele cazuri în care nici economia locală şi nici administraţia publică locală nu pot susţine investiţii pentru sprijinirea dezvoltării economiei, atragerea de investiţiilor străine poate fi soluţia optimă. Prin atragerea investitorilor se vor crea locuri de muncă, crescând în acest fel nivelul de trai al întregii populaţii. Totodată, emigrarea tinerilor în alte localităţi va fi stopată, aceştia fiind motivaţi să rămână datorită diversităţii locurilor de muncă existente. În final, printr-o dezvoltare economică durabilă, şi ca efect al acesteia, administraţia publică locală va putea susţine furnizarea unor servicii publice de calitate. De asemenea, municipiul Feteşti va oferi locuitorilor săi șanse egale de dezvoltare, reducând disparitățile existente între cartierele componente.

87

Obiectiv general: creşterea calităţii vieţii locuitorilor municipiului Feteşti

Modernizarea şi extinderea

infrastructurii şi a echipării tehnico-

edilitare

Dezvoltarea şi îmbunătăţirea

serviciilor publice

Dezvoltarea economiei locale prin

valorificarea capitalului natural şi a

poziţionării

Dezvoltarea capacităţii

administrative şi implicarea

comunităţii în luarea deciziilor

1.1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii

tehnico-edilitare

1.2. Îmbunătăţirea infrastructurii rutiere şi a

infrastructurii de transport public

1.3. Amenajarea și modernizarea parcurilor

şi a spaţiilor verzi

2.1. Îmbunătăţirea calităţii şi creşterea

capacităţii sistemului de învăţământ


capacităţii serviciilor medicale primare şi de

specialitate


capacităţii sistemului de furnizare a serviciilor

sociale şi socio-medicale

2.4. Revitalizarea activităţii culturale a

oraşului şi valorificarea prin turism a capitalului

cultural deţinut

2.5. Dezvoltarea de parteneriate public-

private pentru furnizarea de servicii de interes

public

3.1. Dezvoltarea agriculturii şi industriilor

conexe

3.2. Promovarea municipiului în scopul

dezvoltării turismului şi atragerii investiţiilor

3.3. Corelarea continuă a a cererii cu oferta pe

piaţa munci locale

3.4. Dezvoltarea infrastructurii turistice

3.5. Îmbunătăţirea colaborării dintre agenţii

economici şi dintre aceştia şi autorităţile

publice locale

4.1. Îmbunătăţirea capacităţii

organizaţionale şi administrative în cadrul Administraţiei Publice

Locale

4.2. Îmbunătăţirea capacităţii de dezvoltare

şi implementare de proiecte

4.3. Implicarea societăţii civile în dezvoltarea

oraşului Feteşti

O

BIE

CT

IVE

SP

EC

IFIC

E

1.4. Crearea facilităţilor de agrement şi

petrecerea timpului liber

OB

IEC

TIV

E

ST

RA

TE

GIC

E


Direcţii strategice

1 Prioritate:

Dezvoltare economică

2 Prioritate:

Dezvoltarea infrastructurii

3 Prioritate:

Dezvoltarea serviciilor publice

4 Prioritate:

Creşterea capacităţii de intervenţie în situaţii de urgenţă. Protecţia mediului.

5 Prioritate:

Creşterea capacităţii administrative

89

Dezvoltarea economică reprezintă principalul element al dezvoltării unei comunităţi, fundamentul dezvoltării globale. Practic, activităţile sociale, culturale etc, trebuie susţinute din punct de vedere financiar de activitatea economică.

Abordarea viitoare a dezvoltării durabile a economiei locale va trebui să ţină cont de avantajele ce derivă din amplasarea municipiului relativ la căile de comunicaţie şi transport. De aceea, se va sprijini dezvoltarea şi extinderea gamei de produse şi servicii oferite la nivel local astfel încât aceste avantaje să fie valorificare corespunzător.

Slaba dezvoltare – atractivitate a mediului de afaceri local (exprimată prin densitatea întreprinderilor la 1000 locuitori) reclamă luarea de măsuri pentru înlăturarea obstacolelor ce înfrânează evoluţia agenţilor economici şi atragerea investiţiilor.

1 Direcţia strategică:

Dezvoltare economică

Măsura 1.1 Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor

Una dintre condiţiile de bază pentru dezvoltarea mediului de afaceri local o reprezintă existenţa infrastructurii necesare dezvoltării afacerilor. IMM-urile au o importanţă foarte mare în dezvoltarea mediului de afaceri local însă, trebuie create condiţiile necesare susţinerii acestui segment prin crearea unei infrastructuri pentru dezvoltarea afacerilor.

Măsura 1.2 Atragerea investiţiilor

Fructificarea avantajelor ce derivă din amplasarea municipiului relativ la căile de comunicaţie şi transport presupune realizarea unor investiţii importante. De aceea, trebuie recurs la o analiză a oportunităților de investire concomitentă cu promovarea acestora în rândul stakeholderilor, şi acordarea de facilităţi (în limitele legislaţiei în vigoare) investitorilor.

Măsura 1.3 Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă

Dezvoltarea economică presupune folosirea resurselor umane locale, lipsa de corelare dintre cerere şi oferta de muncă constituind o importantă piedică în calea dezvoltării economice. De aceea, în condiţiile creşterii accentuate a numărului de şomeri la nivel local mare parte provenind din domeniul transporturilor feroviare, este necesară o creştere a adaptabilităţii forţei de muncă, pentru a face faţă diversificării economiei locale şi utilizării de noi tehnologii în toate domeniile economice.

Măsura 1.4 Promovarea dialogului dintre mediul de afaceri local şi adminsitraţia publică locală

În condiţiile în care problemele reale ale mediului privat nu sunt cunoscute în totalitate de către reprezentanţii administraţiei locale şi soluţionările acestora nu sunt foarte eficiente, această măsură vizează susţinerea dezvoltării economiei locale prin înlăturarea obstacolelor ce înfrânează evoluţia agenţilor economici – desigur, ne referim aici la măsuri ce ţin de atribuţiile administraţiei locale şi de libertăţile pe care le oferă statutul acestora şi care sunt în spiritul legilor în vigoare.

Măsura 1.5 Dezvoltarea infrastructurii turistice

Dunărea reprezintă o resursă extraordinară a municipiului şi trebuie să devină unul dintre elementele definitorii pentru dezvoltarea viitoare a oraşului. Valorificarea oportunităţilor de dezvoltare turistică pe care le oferă această resursă precum şi altor resurse turistice existente impun necesitatea dezvoltării infrastructurii turistice.


Dezvoltarea infrastructurii trebuie să fie o prioritate în cadrul oricărei strategii de dezvoltare locală, cu atât mai mult având în vedere că ea este o constantă în elaborarea strategiilor de la nivel regional şi naţional.

Influenţa semnificativă a gradului de dezvoltare a infrastructurii (tehnico-edilitară, de transport şi a serviciilor publice) asupra nivelului de trai al locuitorilor şi dezvoltării economice reclamă rezolvarea problemelor existente la nivelul municipiului.

Dezvoltarea infrastructurii la nivelul municipiului Feteşti are ca direcţii atât maximizarea eficienţei infrastructurii urbane (drumuri, utilităţi), cât şi îmbunătăţirea serviciilor publice (transport, spaţii verzi, zone de agrement, etc.) şi, indirect, înlăturarea obstacolelor care blochează dezvoltarea economică, spaţială şi socială.

Direcţia strategică:

Dezvoltarea infrastructurii 2

Măsura 2.1 Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare

Vechimea şi gradul de uzură al sistemului de alimentare cu apă, cu efecte asupra calităţii apei potabile, precum şi reţeaua de canalizare subdimensionată şi lipsa acesteia în unele cartiere influenţează negativ calitatea vieţii locuitorilor municipiului şi frânează dezvoltarea mediului de afaceri local. Creşterea calităţii vieţii locuitorilor municipiului Feteşti implică accesul la utilităţi publice de calitate a tuturor locuitorilor săi.

Măsura 2.2 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere

Deşi Feteştiul se bucură de o bună accesibilitate (rutieră, feroviară etc.) starea tehnică a străzilor orăşeneşti nu permite valorificarea corespunzătoare a acesteia şi influenţează negativ calitatea vieţii şi frânează dezvoltarea afacerilor.

Măsura 2.3 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii pentru transport public

Transportul public prezintă deficienţe majore în ceea ce priveşte infrastructura, care este deficitară: stațiile de îmbarcare – coborâre nu sunt în totalitate semnalizate, multe nu sunt amenajate iar alte sunt amenajate la un nivel necorespunzător, calitatea serviciilor de transport fiind departe de a corespunde exigenţelor în domeniu.

Măsura 2.4 Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurii pentru petrecerea timpului liber

Suprafața scăzută spaţiilor verzi per locuitor (faţă nivel naţional şi judeţean), amenajarea şi dotarea necorespunzătoare a parcurilor precum şi lipsa unor facilităţi de agrement şi petrecere a timpului liber sunt probleme identificate la nivelul municipiului Feteşti. Amenajarea spaţiilor verzi urbane contribuie la îmbunătăţirea imaginii de ansamblu a oraşului şi la îmbunătăţirea condiţiilor de trai ale locuitorilor. Prin extinderea suprafeţelor de spaţiu verde amenajat se contribuie şi la alinierea la standardele impuse de Uniunea Europeană privind suprafaţa de spaţii verzi amenajate ce revin unui locuitor.

91

Obiectivele dezvoltării serviciilor publice sunt rezolvarea nevoilor de bază ale comunităţii şi asigurarea unui echilibru între nevoi şi resurse, sprijinirea cetăţeanului în dezvoltarea socio-culturală, îmbunătăţirea relaţiilor comunitare şi oferirea unor mijloace de interacţiune între diferite segmente sociale.

Sunt întâmpinate dificultăţi în ceea ce priveşte educaţia, sănătatea, serviciile sociale, serviciul de transport şi alte domenii, motiv pentru care includerea dezvoltării serviciilor publice ca domeniu prioritar în cadrul strategiei de dezvoltare este absolut necesară.

Evoluţia planificată a acestor servicii în cadrul comunităţii este foarte importantă întrucât ele au o influenţă semnificativă asupra creşterii calităţii vieţii membrilor colectivităţii, dezvoltarea serviciilor de sănătate, asistenţă socială, educaţie, cultură, siguranţa cetăţeanului, fiind o prioritate pentru municipiul Feteşti

3 Direcţia strategică: Dezvoltarea serviciilor publice

Măsura 3.1 Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie şi cultură

Au fost identificate următoarele probleme: carenţe în dotarea materială a unităţilor de învăţământ; starea tehnică a localurile unde se desfăşoară activitatea de învăţământ; personalul didactic insuficient; activitate culturală restrânsă; lipsa infrastructurii pentru desfăşurarea de activităţi de culturale;

Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie şi cultură presupune, astfel, desfăşurarea unor lucrări de construire/reabilitare a clădirilor educaţionale, îmbunătăţirea echipării sălilor de clasă, a laboratoarelor şcolare, luarea de măsuri pentru asigurarea necesarului de personal didactic. De asemenea, se impune desfăşurarea unor lucrări pentru realizarea infrastructurii pentru activităţi culturale.

Măsura 3.2 Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate

Problemele majore cu care se confruntă sistemului de sănătate sunt infrastructura fizică şi dotările specifice, personalul insuficient şi concentrarea unităţilor medicale din sistemul public şi privat în Feteşti Gară.

Sănătatea este o prioritate pentru membrii oricărei comunităţi, reprezentând totodată unul din drepturile fundamentale ale acestora. În acest sens, este necesară adoptarea unor măsuri pentru modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate publică precum şi atragerea specialiştilor necesari pentru asigurarea unor servicii de calitate.

Măsura 3.3 Creşterea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale şi socio-medicale

La nivelul Municipiului Feteşti serviciile comunitare pentru persoanele vârstnice/cu handicap, pentru victime ale violenţei domestice etc. sunt insuficient dezvoltate. Mai mult, accentuarea problemelor economice şi scăderea nivelului de trai, populaţia în curs de îmbătrânire şi gradul ridicat de sărăcie reclamă creşterea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale şi socio-medicale.


Măsura 3.4 Creşterea siguranţei populaţiei

Conform sondajului de opinie întreprins în rândul actorilor locali cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Feteşti infracţionalitatea (furturi, violenţă, etc.) a fost nominalizată printre cele mai importante fenomene sociale negative de către 58,3% respondenţi.

Măsura 3.5 Modernizarea serviciilor de transport public de călători

Transportul public prezintă deficienţe majore atât în ceea ce priveşte baza tehnico-materială (parc auto învechit) cât şi infrastructura deficitară, calitatea serviciilor de transport fiind departe de a corespunde exigenţelor în domeniu. Confortul oferit cetățenilor cu aceste mijloace de transport este departe de nivelul exigenţelor europene: nici un mijloc de transport nu este adaptat transportului public al persoanelor cu handicap, nu sunt dotate cu aer condiționat pentru timp de vară, majoritatea nu au sistem de încălzire al salonului pe timp de iarna, condițiile de călătorie sunt sub nivelul cerințelor în domeniu.

Măsura 3.6 Modernizarea pieţelor agro-alimentare

Pieţele şi alte zone destinate comerţului nu sunt renovate şi dotate corespunzător, condiţiile de comercializare fiind necorespunzătoare şi neexistând spaţii special amenajate pentru comercializarea brânzeturilor şi lactatelor.

Măsura 3.7 Îmbunătăţirea managementului deşeurilor

Managementul deşeurilor - colectarea, transportul, tratarea, reciclarea şi depozitarea deşeurilor – a căpătat o importanţă din ce în ce mai mare în contextul dezideratului dezvoltării durabile a societăţii. Este necesară îmbunătăţirea activităţii de gestionare a deşeurilor, pornind chiar de la conştientizarea populaţiei cu privire la utilitatea şi necesitatea colectării selective a deşeurilor. Concomitent, se impune implementarea unui sistem de colectare selectivă a deşeurilor.

93

Dezvoltarea durabilă urmăreşte dezvoltarea economică şi socială în concordanţă cu menţinerea unui echilibru raţional între elementele evoluţiei societăţii umane şi integritatea mediului natural.

Practic, protecţia mediului şi capacitatea de intervenţie în situaţii de urgenţă condiţionează dezvoltarea durabilă a Feteştiului, servind la menţinerea calităţii vieţii întregii populaţii.

Protecţia mediului este importantă pentru dezvoltarea economică şi socială, protecţia cadrului natural fiind luată în considerare în toate acţiunile desfăşurate de mediul de afaceri. Astfel, acţiunile de protecţie a mediului sunt definite în strânsă legătură cu politica de dezvoltare economică, aceasta din urmă trebuind să se realizeze fără a periclita accesul generaţiilor viitoare la resursele existente.

Direcţia strategică:

Creşterea capacităţii de intervenţie în situaţii de urgenţă. Protecţia mediului.

4

Măsura 4.1 Îmbunătăţirea managementului apelor uzate

Apele menajere şi tehnologice sunt deversate direct, fără o epurare prealabilă, în Braţul Borcea, constituind o importantă sursă de poluare a mediului.

Măsura 4.2 Creşterea capacităţii de intervenţii în situaţii de urgenţă

Existenţa unor factori de risc pentru teritoriul municipiului Feteşti, respectiv riscul producerii de inundaţii în condiţiile unor fenomene meteorologice deosebite, proximitatea Centralei Nucleară Cernavodă şi alte riscuri potenţiale, impun luarea unor măsuri pentru creşterea capacităţii de intervenţie a autorităţilor publice locale pentru protejarea vieţii cetăţeniilor, bunurilor materiale şi mediului natural.

Măsura 4.3 Diminuarea riscului de producere a dezastrelor naturale

Există zone supuse riscului de inundaţii în cartierele Buliga şi Feteşti Oraş, în lungul braţului Borcea. Astfel, în 2000, creşterea cotelor apelor a condus la ruperea digului de apărare pe o distanţă de 180 m, fapt ce a condus la inundarea unei suprafeţe de aproximativ 300 ha, punând în pericol mai multe locuinţe din Buliga; inundațiile de pe Dunăre din perioada martie-mai 2006 au pus în pericol peste 300 gospodării şi alte obiective situate în zona de risc din municipiul Feteşti. Digurile de apărare contra inundaţiilor nu corespund clasei de importanţă fiind necesare efectuarea de lucrări la acestea pentru diminuarea riscului de producere dezastrelor naturale.


Măsura 4.4 Reducerea consumului de energie convenţională

Teritoriul municipiului beneficiază de un potenţial caloric ridicat, existând posibilităţi de utilizare a surselor regenerabile de energie (solară). Creşterea eficienţei energetice este unul dintre mijloacele rezolvării problemelor de mediu. Avantajele rezidă din contribuţia evidentă la protecţia mediului prin reducerea consumului de energie convenţională cât şi reducerea drastică a costurilor operaţionale ale sistemelor alimentate din aceste surse.

Măsura 4.5 Îmbunătăţirea managementului ariilor protejate

Pe teritoriul municipiului Feteşti se află 6% din lungimea braţului Borcea, acesta fiind declarat arie naturală protejată (Natura 2000) de tip SPA (Arie de Protecţie Specială). Autorităţile locale, alături de instituţiile abilitate, trebuie să se implice în realizarea condiţiilor necesare pentru protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii în cadrul acestei arii naturale protejate.

95

Capacitatea administrativă şi instituţională eficace reprezintă cheia bunei guvernări precondiţia elaborării cu succes a politicilor publice şi a implementării strategiei de dezvoltare locale.

Obiectivul acestei priorităţi este de a contribui la crearea unei administraţii publice locale mai eficace şi mai eficiente în beneficiul socio-economic al municipiului Feteşti.

Abordarea unor domenii cum ar fi formularea de politici publice, planificarea strategică, managementul strategic, monitorizarea, evaluarea, răspunde nevoilor de a îmbunătăţi sistemul de luare a deciziilor şi, în acest context, contribuie la eficienţa şi eficacitatea administraţiei publice.

5 Direcţia strategică:

Dezvoltarea capacităţii administrative

Măsura 5.1 Dezvoltarea resurselor umane

Pentru asigurarea unei dezvoltări viitoare a localităţi administraţia publică locală are nevoie de personal instruit. Lipsa personalului instruit, lipsa informaţiilor, lipsa planificării sunt doar câteva cauze care pot sta la baza potenţialului limitat al administraţiei publice de a accesa diverse surse de finanţare existente. Strategia propune acordarea unei atenţii mai ridicate scrierii şi implementării de proiecte, pentru creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene.

Măsura 5.2 Dezvoltare infrastructurii de furnizare a serviciilor de administraţie publică

Municipiul Feteşti se confruntă, sub acest aspect cu importante lacune, infrastructura fizică de furnizare a serviciilor de administraţie publică fiind necorespunzătoare. De asemenea, în forma actuală, infrastructura aferentă prezintă numeroase deficienţe în ceea ce priveşte asigurarea accesului liber a tuturor categoriilor de cetăţeni la serviciile publice.

Măsura 5.3 Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare

Introducerea unor instrumente moderne de comunicare între adminsitraţia publică locală şi cetăţeni va conduce atât la o transparentizare a activităţii adminsitraţiei publice locale cât şi la o eficientizare a furnizării anumitor servicii publice. Nu în ultimul rând, servciile de tip e-guvernare facilitează accesul populaţiei la serviciile publice.

Măsura 5.4 Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale

În contextul actual, al crizei economice pe care România o traversează, eficientizarea activităţilor, fie ele publice sau private, reprezintă unul dintre obiectivele majore ale oricărei organizaţii. În mod particular, pe fondul infrastructurii şi resurselor financiare deţinute, este absolut necesară o optimizare a proceselor adminsitraţiei publice locale care să conducă la furnizarea de servicii publice de calitate.


10.2. Planul de acţiune

97

Direcţia strategică 1. Dezvoltare economică

Măsura 1.1. - Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor

Acţiuni: Parc tehnologic şi ştiinţific specializat în industria agro-alimentară; Modernizarea şi dezvoltarea căilor de acces spre zonele cu potenţial economic; Modernizarea şi extinderea reţelelor de utilităţi edilitare în zonele cu cu potenţial economic; Centru zonal de depozitare a produselor agricole;

Măsura 1.2. - Atragerea investiţiilor Acţiuni:

Evaluarea oportunităţilor oferite de municipiul Feteşti pentru investitori; Inventarierea terenurilor disponibile şi pretabile pentru investiţii; Stabilirea unui set de facilităţi/avantaje pentru investitori, în condiţiile legislaţiei în vigoare; Elaborarea unui plan strategic de atragere a investiţiilor; Promovarea oportunităţilor de investiţii;

Măsura 1.3. - Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă Acţiuni:

Evaluarea cererii şi ofertei de pe piaţa locală a muncii; Adaptarea ofertei educaţionale locale la nevoile mediului de afaceri local; Program continuu de conversie şi recalificare profesională pentru şomeri; Program continuu de familiarizare a forţei de muncă cu noile tehnologii de comunicare şi informare;

Măsura 1.4. - Promovarea dialogului dintre mediul de afaceri local şi administraţia publică locală Acţiuni:

Consultarea periodică a mediului de afaceri local; Centru de resurse informaţionale şi comunicare pentru mediul de afaceri local; Identificarea soluţiilor şi sprijinirea corelării sectoarelor economice pe plan local; Sprijinirea înfiinţării asociaţiilor de producători şi procesatorilor locali;

Măsura 1.5. - Dezvoltarea infrastructurii turistice Acţiuni:

Dezvoltarea unui port turistic; Dezvoltarea infrastructurii de acces spre zonele turistice; Amenajarea zonelor turistice şi de agrement; Amenajarea obiectivelor de interes turistic;


Direcţia strategică: 2. Dezvoltarea infrastructurii

Măsura 2.1. – Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare Acţiuni:

Retehnologizarea şi redimensionarea instalaţiilor de producere şi tratare a apei potabile; Modernizarea şi extinderea reţelei de furnizare a apei potabile; Modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare; Extinderea reţelelor de gaze naturale;

Măsura 2.2. – Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces Acţiuni:

Modernizarea străzilor orăşeneşti; Amenajarea de locuri publice de parcare; Amenajarea de locuri de parcare pentru deservirea clădirilor rezidenţiale colective; Dezvoltarea unui sistem modern de indicatoare şi marcaje rutiere; Reabilitarea trotuarelor existente şi amenajarea de trotuare şi alei acolo unde nu există; Creşterea accesibilităţii zonelor publice pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii; Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizări pluviale; Extinderea reţelei de iluminat public şi înlocuirea lămpilor energofage cu unele ecologice;

Măsura 2.3. – Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii pentru transport public Acţiuni:

Amenajarea staţiilor pentru mijloace de transport public; Amenajarea autogării; Amenajarea căilor de acces spre gară;

Măsura 2.4. - Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurii pentru petrecerea timpului liber Acţiuni:

Amenajarea parcurilor publice; Înfiinţarea reţelelor wireless pentru accesul gratuit la Internet Dotarea spaţiilor publice cu mobilier urban; Construirea de piste pentru biciclete şi role; Dezvoltarea zonelor de agrement; Îmbunătăţirea peisagistică a zonelor publice (spaţii verzi, reabilitarea faţadelor clădirilor, reabilitarea infrastructurii publice);

99

Direcţia strategică: 3. Dezvoltarea serviciilor publice

Măsura 3.1. - Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie şi cultură Acţiuni:

Extinderea capacităţii unităţilor de învăţământ; Reabilitarea infrastructurii educaţionale (clădiri, drumuri de acces, terenuri de sport etc.); Dotarea unităţilor de învăţământ cu materiale specifice şi echipamente; Dezvoltarea activităţilor de tip after-school; Construirea unui spaţiu adecvat pentru desfăşurarea activităţii casei de cultură; Promovarea talentelor locale prin susţinerea activităţilor culturale (ansambluri, formaţii, evenimente culturale etc.);

Măsura 3.2. - Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate Acţiuni:

Finalizarea construcţiei spitalului; Dotarea spitalului cu mobilier, aparatură şi echipamente moderne; Evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi crearea unui plan de management al serviciilor medicale şi socio-medicale; Program local de promovare a sănătăţii;

Măsura 3.3. - Creşterea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale şi socio-medicale Acţiuni:

Evaluarea cererii locale de servicii sociale şi socio-medicale; Dezvoltarea serviciilor de consiliere pentru familii; Specializarea resurselor umane implicate în furnizarea serviciilor sociale şi socio-medicale; Campanii de mobilizare comunitară (activităţi de voluntariat şi responsabilizare comunitară); Centru multifuncţional de zi pentru copiii provenind din familii cu risc social; Centru multifuncţional de zi pentru vârstnici; Centru socio-medical pentru persoane cu dizabilităţi; Centru socio-medical pentru persoane aflate în situaţii de risc social; Înfiinţarea de cabinete medicale individuale în toate cartierele componente; Promovarea importanţei şcolarizării în rândul populaţiei care prezintă risc de abandon şcolar; Construirea de locuinţe sociale;

Măsura 3.4. - Creşterea siguranţei populaţiei Acţiuni:

Dotarea serviciului public de poliţie cu echipamente şi infrastructură specifică; Sistem de monitorizarea video a locurilor publice cu infracţionalitate ridicată; Campanii de informare cu privire la siguranţa cetăţeanului;


Măsura 3.5. - Modernizarea serviciilor de transport public de călători Acţiuni:

Înnoirea parcului auto al serviciului public de transport local; Dezvoltarea de noi rute de transport local;

Măsura 3.6. - Modernizarea pieţelor agro-alimentare Acţiuni:

Modernizarea pieţelor agro-alimentare;

Măsura 3.7. - Îmbunătăţirea managementului deşeurilor Acţiuni:

Campanii de conştientizare şi educare a populaţiei cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor; Sprijinirea operatorului de salubritate prin identificarea în comun a soluţiilor optime privind managementul deşeurilor; Construirea unei staţii de transfer a deşeurilor; Promovarea reciclării deşeurilor solide reutilizabile;

101

Direcţia strategică: 4. Creşterea capacităţii de intervenţie în situaţii de urgenţă. Protecţia mediului

Măsura 4.1. Îmbunătăţirea managementului apelor uzate Acţiuni:

Realizarea unei staţii de epurare şi tratare a apelor reziduale;

Măsura 4.2. Creşterea capacităţii de intervenţii în situaţii de urgenţă Acţiuni:

Elaborarea unor planuri şi măsuri, informare publică şi instruire în domeniul intervenţiei în situaţii de urgenţă;

Măsura 4.3. Diminuarea riscului de producere a dezastrelor naturale Acţiuni:

Amenajarea digurilor de apărare împotriva inundaţiilor;

Măsura 4.4. Îmbunătăţirea managementului ariilor protejate Acţiuni:

Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate. Campanii de informare şi publicitate pentru ariile protejate;

Măsura 4.5. Reducerea consumului de energie convenţională Acţiuni:

Îmbunătăţirea eficienţei energetice a instituţiilor publice; Sprijinirea reabilitării termice a locuinţelor; Utilizarea energiei din surse alternative pentru iluminatul public;


Direcţia strategică 5: Dezvoltarea capacităţii administrative

Măsura 5.1 - Dezvoltarea resurselor umane Acţiuni:

Schimburi de experienţă cu autorităţi locale din România şi/sau din Uniunea Europeană în scopul adoptării modelelor de bună practică; Instruirea funcţionarilor publici în domenii relevante pentru administraţia publică;

Măsura 5.2 - Dezvoltare infrastructurii de furnizare a serviciilor de administraţie publică Acţiuni:

Construcţia/amenajarea unui sediu administrativ;

Măsura 5.3 - Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare/e-administraţie Acţiuni:

Implementarea unui sistem informatic pentru eficientizarea activităţii Primăriei Feteşti;

Măsura 5.4 - Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale Acţiuni:

Implementarea sistemelor de managementul calităţii la nivelul Primăriei Municipiului Feteşti; Consultări publice periodice pentru identificarea problemelor cetăţenilor; Studiu de evaluare a performanţei sistemului local de furnizare a serviciilor publice;

103

Legături Cros-sectoriale

prioritatea / măsura

I II III IV V

1 2 3 4 5 1 2 3 4 1 2 3 4 5 6 7 1 2 3 4 5 1 2 3 4

I 1

2

3

4

5

II 1

2

3

4

III 1

2

3

4

5

6

7

IV 1

2

3

4

5

V 1

2

3

4


Legături Cros-sectoriale

Secţiune Măsură

I. Dezvoltare economică I.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor

I.2. Atragerea investiţiilor

I.3. Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă

I.4. Promovarea dialogului dintre mediul de afaceri local şi administraţia publică locală

I.5. Dezvoltarea infrastructurii turistice

II. Dezvoltarea infrastructurii II.1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare

II.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces

II.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii pentru transport public

II.4. Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurii pentru petrecerea timpului liber

III. Dezvoltare serviciilor publice III. 1. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie şi cultură

III.2. Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate

III.3. Creşterea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale şi socio-medicale

III.4. Creşterea siguranţei populaţiei

III.5. Modernizarea serviciilor de transport public de călători

III.6. Modernizarea pieţelor agro-alimentare

III.7. Îmbunătăţirea managementului deşeurilor

IV. Creşterea capacităţii de intervenţie în situaţii de urgenţă. Protecţia mediului

IV.1. Îmbunătăţirea managementului apelor uzate

IV.2. Creşterea capacităţii de intervenţii în situaţii de urgenţă

IV.3. Diminuarea riscului de producere a dezastrelor naturale

IV.4. Îmbunătăţirea managementului ariilor protejate

IV.5. Reducerea consumului de energie convenţională

V. Dezvoltarea capacităţii administrative

V.1. Dezvoltarea resurselor umane

V.2. Dezvoltarea infrastructurii de furnizare a serviciilor de administraţie publică

V.3. Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare/e-administraţie

V.4. Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale

105

10.3. Portofoliul de proiecte. Fişe de proiecte


PORTOFOLIUL DE PROIECTE

Titlul proiectului Modernizarea şi extinderea infrastructurii de apă şi canalizare din municipiul Feteşti Scopul proiectului Modernizarea şi extinderea infrastructurii reţelelor de utilităţi edilitare de bază din

municipiul Feteşti pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor şi pentru protecţia mediului înconjurător.

Obiective specifice - Îmbunătăţirea accesului populaţiei municipiului Feteşti la utilităţile edilitare de bază; - Reducerea pierderilor de apă potabilă; - Creşterea calităţii apei potabile furnizate de sistemul public local; - Reducerea poluării Dunării datorată activităţilor antropice din municipiul Feteşti.

Problema identificată Reţeaua de distribuţie a apei potabile din municipiul Feteşti conectează toate localităţile componente, dar prezintă o serie de probleme şi deficienţe:

- pompele submersibile sunt uzate fizic şi moral; - rezervoare de înmagazinare necesită reparaţii; - staţii de pompare sunt uzate fizic şi moral; - conducte de legătură între foraje şi de aducţiune a apei brute prezintă un grad ridicat de uzură şi utilizează materiale necorespunzătoare (ex: azbociment); - pierderi foarte mari de apă în sistem; - cheltuieli mari de întreţinere datorită avariilor; - subdimensionarea conductelor pe anumite tronsoane; - lipsa automatizării întregului sistem;

Sistemul de canalizare al oraşului este doar parţial realizat, totalizează aproximativ 24,2 km de conducte şi deserveşte doar zona centrală a cartierului Feteşti Gară. Evacuarea apelor uzate generate în municipiu se face gravitaţional în Braţul Borcea, fără epurare, în prezent neexistând instalaţii de epurare a apelor uzate. În cartierele care nu beneficiază de sistem public de evacuare a apelor uzate, canalizarea menajeră se face individual în fose vidanjabile sau puţuri absorbante . O parte din rețeaua de canalizare existentă se află într-o stare avansată de uzură, având loc infiltrații foarte mari;

Activităţi principale - Reabilitarea conductelor de distribuţie a apei potabile aflate în stare tehnică precară; - Extinderea reţelei de canalizare; - Retehnologizarea şi reabilitarea instalaţiilor de producere a apei; - Înfiinţarea unei staţii de epurare a apelor uzate; - Redimensionarea sistemului de transport al apelor uzate;

Buget estimat 22 milioane euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).

Surse de finanţare Programul Operaţional Sectorial Mediu Axa prioritară 1, Sector apă / apă uzată

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ialomiţa, RAJA Constanţa

Perioada de implementare 2010-2013

107

Titlul proiectului Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere în municipiul Feteşti Scopul proiectului Îmbunătăţirea accesibilităţii municipiului Feteşti prin reabilitarea şi modernizarea

infrastructurii de transport şi a infrastructurii conexe

Obiective specifice - Creşterea accesibilităţii localităţilor componente ale municipiului Feteşti; - Îmbunătăţirea aspectului general al municipiului Feteşti; - Creşterea atractivităţii municipiului Feteşti pentru desfăşurarea activităţilor

economice;

Problema identificată Problemele privind infrastructura rutieră a municipiului feteşti sunt evidente, uşor observabile şi recunoscute de toţi reprezentanţii comunităţii locale. Starea tehnică a drumurilor orăşeneşti este precară iar o parte importantă dintre acestea sunt drumuri de pământ, de piatră sau acoperite cu macadam. La sfârşitul anului 2008 lungimea străzilor orăşeneşti din Feteşti era de 135 km, din care 40,5 km sunt asfaltaţi, 31,7 km sunt de macadam şi 62,8 km sunt străzi de pământ. Conform sondajului de opinie întreprins în rândul actorilor locali cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Feteşti, starea drumurilor se află într-o situaţie negativă în opinia a 79,1% dintre respondenţi. Se remarcă faptul că niciunul dintre respondenţi nu a apreciat pozitiv situaţia drumurilor. Zonele rutiere de acces spre zonele de interes public (gară, instituţii publice, instituţii de învăţământ etc) se află într-o stare defavorabilă şi necesită amenajare corespunzătoare. De asemenea, trotuarele trebuie să fie reabilitate, trebuie amenajate staţii moderne pentru transportul în comun.

Activităţi principale - Reabilitarea şi modernizarea străzilor orăşeneşti; - Reabilitarea trotuarelor; - Amenajarea staţiilor pentru transport public; - Amenajarea de piste pentru biciclete; - Amenajarea de locuri publice de parcare; - Reabilitarea utilităţilor din corpul drumului, acolo unde acest lucru nu a fost realizat

prin alt proiect; - Amenajarea căilor de acces spre puncte de interes public: gară, instituţii de

învăţământ, pieţe, alte instituţii publice etc; - Instalarea semnelor de circulaţie şi a indicatoarelor de orientare;


Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Centre urbane (PIDU)

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ialomiţa, Poliţia Rutieră Perioada de implementare 2010-2020


Titlul proiectului Modernizarea infrastructurii agricole prin reabilitarea drumurilor agricole de

exploataţie pe raza Municipiului Feteşti Scopul proiectului Dezvoltarea sectorului agricol prin valorificarea potenţialului deţinut de municipiul

Feteşti Obiective specifice - Îmbunătăţirea accesului la exploataţiile agricole din municipiul Feteşti;

- Creşterea producţiei agricole vegetale; - Diminuarea ponderii terenurilor agricole nevalorificate corespunzător.

Problema identificată Agricultura este una dintre activităţile de bază din municipiul Feteşti, ponderea terenului agricol din totalul fondului funciar fiind de 82,6%. De altfel, conform statisticilor din anul 2007, Judeţul Ialomiţa – din care face parte şi municipiul Feteşti - este al doilea judeţ din România ca pondere a terenului agricol şi a terenului arabil din totalul fondului funciar. Dezvoltarea agriculturii a fost favorizată atât de specificul climatic, cât şi de caracteristicile solurilor (preponderent cernoziomuri, soluri aluviale şi soluri cambice), majoritatea încadrându-se în clasele I şi II de fertilitate. Cu toate acestea, dezvoltarea la potenţialul maxim al sectorului agricol este îngreunată de aspecte precum gradul scăzut de modernizare al infrastructurii de acces. Calitatea infrastructurii rutiere este însă p problemă generalizată la nivelul localităţii, conform statisticilor publicate de Institutul Naţional de Statistică în anul 2007 municipiul Feteşti aflându-se în topul municipiilor din România privind gradul scăzut de modernizare a străzilor orăşeneşti (poziţia secundă). Astfel, în ciuda faptului că Municipiul Feteşti dispune de toate condiţiile necesare dezvoltării sectorului agricol, creşterea productivităţii agricole este stopată de accesul la terenurile agricole.

Activităţi principale - Reabilitarea unui număr de 8 drumuri pentru exploatare agricolă din municipiul Feteşti, prin parcurgerea următoarelor etape: corectarea profilului longitudinal prin săpături si umpluturi, execuţia acostamentelor, aşternerea stratului de formă 15 cm din pământ stabilizat cu 3% ciment, compactare mecanică, aşternerea stratului drenant din nisip, compactarea mecanică a nisipului, aşternerea stratului de balast; compactare mecanică, aşternere strat piatră spartă, compactarea mecanica a pietrei sparte, tratarea superficială a suprafeţei şi săpătura pentru realizarea şanţului pentru preluarea şi tranzitarea apelor pluviale.

- Buget estimat 0,85 milioane Euro

Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%

Surse de finanţare Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) Axa prioritara 1 - Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier Măsura 125 - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii Submăsura 125 a - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ialomiţa, Mediul de afaceri local Perioada de implementare 2011

109

Titlul proiectului Modernizarea pieţelor agroalimentare din municipiul Feteşti Scopul proiectului Dezvoltarea sectorului agroalimentar din municipiul Feteşti

Obiective specifice - Modernizarea infrastructurii comerciale din localitate;

- Facilitarea accesului populaţiei în pieţele agroalimentare din municipiul Feteşti; - Creşterea gradului de siguranţă a produselor agroalimentare comercializate în pieţe.

Problema identificată În prezent, municipiul Feteşti dispune de patru zone destinate comerţului: Piaţa

Agroalimentară Feteşti Gară (suprafață totală de 4.697 mp), Piaţa Agroalimentară Feteşti Oraş (suprafaţă totală de 2.227 mp), Micropiaţa Str. Bănăţenilor (suprafaţă totală de 160mp) şi Bazarul Feteşti Gară (suprafaţă totală de 705 mp). Astfel, pieţele existente în localitate au o suprafaţă totală de 7.084 mp, dispunând de 64 de tarabe, din care 32 tarabe pentru comercianţi, 24 tarabe pentru producători agricoli şi 8 tarabe pentru brânzeturi şi lactate. În ciuda faptului că pieţele beneficiază de canalizare, curent electric, apă curentă, grup sanitar şi cântare, sunt întâmpinate o serie de probleme, precum: inexistenţa unui program de aprovizionare a pieţei, existenţa câinilor comunitari, inexistenţa spaţiilor special amenajate pentru comercializarea brânzeturilor şi lactatelor. Practic, problema majora a pieţelor agroalimentare din municipiul Feteşti este gradul redus de modernizare a acestora, gradul avansat de uzură al construcțiilor și amenajărilor.

Activităţi principale - Reabilitarea Pieţei Agroalimentare Feteşti Gară; - Modernizarea Pieţei Agroalimentare Feteşti Oraş; - Modernizarea şi extinderea Micropieţei Str. Bănăţenilor; - Amenajarea de locuri de parcare lângă pieţele agroalimentare;

Buget estimat 0,9 milioane Euro


Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013 Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere Domeniul de intervenţie 1.1 – Planuri integrate de dezvoltare urbană Sub-domeniul: Centre urbane

Posibili parteneri Mediul de afaceri local

Perioada de implementare

2011


Titlul proiectului Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurii pentru petrecerea timpului

liber şi agrement Scopul proiectului Creşterea calităţii vieţii locuitorilor municipiului Feteşti prin diversificarea infrastructurii

pentru petrecerea timpului liber şi de agrement Obiective specifice - Creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi amenajate din municipiul Feteşti;

- Respectarea normelor europene cu privire la suprafaţa spaţiilor verzi amenajate pe cap de locuitor;

- Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber. Problema identificată Două dintre problemele cu care se confruntă locuitorii municipiului Feteşti în prezent

sunt legate atât de posibilităţile de petrecere a timpului liber, cât şi de suprafaţa redusă a spaţiilor verzi amenajate din localitate. Astfel, în anul 2008 suprafaţa spaţiilor verzi era de 44,98 ha, revenind 13,01 mp pe locuitor. Municipiul dispune de două parcuri: Parc Public (aproximativ 10 ha) şi Parcul Central (aproximativ 2 ha). Prin alinierea la standardele Uniunii Europene, legislaţia românească prevede însă ca până în 2013, fiecare oraş să asigure un minim de 26 mp de spaţii verzi pe cap de locuitor. În ceea ce priveşte dotările specifice ale spaţiilor verzi din municipiu, acestea sunt caracterizate de următoarele puncte slabe: lipsa împrejmuirii cu gard, gradul avansat de degradare a dotărilor, ponderea ridicată a aleilor din pământ, nedelimitate, existenţa vegetației ierboase spontane, neîngrijite, într-o stare avansată de degradare din punct de vedere al structurii vegetale şi cu numeroase denivelări, etc. De asemenea, spaţiile de joacă lipsesc în totalitate, neexistând nicio singură amenajare de acest tip.

Activităţi principale - Reabilitarea stratului verde din parcuri; - Utilarea parcurilor cu mobilier specific; - Montarea de coşuri de gunoi în parcuri; - Montarea de sisteme de irigaţii în parcuri; - Reabilitarea scuarurilor şi aliniamentelor plantate existente; - Amenajarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate; - Înfiinţarea de reţele wireless gratuite pentru accesul populaţiei la Internet; - Amenajarea unei zone de agrement cu: realizare sistem de iluminat public,

amenajare cu mese, bănci, pubele de gunoi, împrejmuire locală, creare platformă de colectare deşeuri, amenajare loc de joacă pentru copii, amenajare zone de picnic, creare teren multifuncţional (tenis, fotbal, baschet), amenajare mese pentru tenis de masă, amenajare de piste pentru bikeri şi roleri, etc.

Buget estimat 1,8 milioane Euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%


Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ialomiţa, Mediul de afaceri local Perioada de implementare 2011-2013

111

Titlul proiectului Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de învăţământ Scopul proiectului Îmbunătăţirea serviciilor publice de învăţământ prin îmbunătăţirea condiţiilor de

desfăşurare a activităţilor didactice Obiective specifice - reabilitarea infrastructurii educaţionale;

- extinderea capacităţii instituţiilor de învăţământ; - dezvoltarea serviciilor educaţionale din învăţământul preşcolar;

Problema identificată În municipiul Feteşti, reţeaua unităţilor de învăţământ este formată din 19 unităţi, din care 9 grădiniţe, 7 şcoli din învăţământul primar şi gimnazial şi 3 licee. Învăţământul particular din municipiul Feteşti este reprezentat de Liceul Teoretic „Concord” Fetești. Numărul elevilor ce revin la un cadru didactic (19), numărul de elevi ce revin la o sală clasă (44 faţă de doar 24 la nivel naţional) , numărul de elevi care revin la un PC (25 faţă de doar 19 la nivel naţional), numărul de elevi care revin la o sală de gimnastică (1037 faţă de doar 642 la nivel naţional) relevă existenţa unor carenţe serioase ale infrastructurii sistemului de învăţământ din municipiul Feteşti. Problemele devin cu atât mai stringente cu cât tendinţele demografice din ultimii ani prognozează o creştere a populaţiei şcolare în perioada următoare. În majoritatea unităţilor de învăţământ se recurge la desfăşurarea activităţii de învăţământ în două schimburi, fapt ce afectează în mod evident calitatea actului didactic. La nivelul municipiului se observă nevoia înfiinţării unei creşe şi a extinderii capacităţii unităţilor de învăţământ preşcolar cu program prelungit.

Activităţi principale - Extinderea infrastructurii unităţilor de învăţământ preuniversitar; - Extinderea capacităţii grădiniţelor cu program prelungit; - Înfiinţarea unei creşe; - Reabilitarea infrastructurii de învăţământ actuale; - Dotări cu echipamente didactice, echipamente pentru pregătirea profesională,

echipamente IT; Buget estimat 2,4 milioane euro

Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).

Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Domeniul major de intervenţie 3.4 – Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ialomiţa, Inspectoratul Şcolar Judeţean Perioada de implementare 2012-2015


Titlul proiectului Dotarea şi echiparea Spitalului Municipal Feteşti Scopul proiectului Îmbunătăţirea calităţii şi ridicarea la standarde europene a serviciilor medicale din

municipiul Feteşti

Obiective specifice - Îmbunătăţirea dotării şi echipării Spitalului Municipal Feteşti; - Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei din municipiul Feteşti; - Creşterea numărului de medici din cadrul Spitalului Municipal Feteşti.

Problema identificată Conform statisticilor din anul 2008, sectorul public de sănătate din municipiul Feteşti

cuprinde: 1 spital municipal (152 paturi), 1 dispensar medical, 1 cabinet medical şcolar, 12 cabinete medicale individuale (medici de familie), 1 ambulatoriu spital, 5 cabinete stomatologice, 3 cabinete medicale de specialitate, 2 cabinete medicale – alte tipuri, 2 laboratoare medicale şi 1 laborator de tehnică dentară. La nivelul sistemului medico-sanitar pot fi identificate o serie de carenţe majore, precum: gradul ridicat de uzură fizică şi morală a infrastructurii sanitare, personalul insuficient din instituţiile medicale, concentrarea unităţilor medicale din sistemul public şi privat în Feteşti Gară, etc. Una dintre cele mai importante unităţi medico-sanitare din municipiul Feteşti este Spitalul Municipal Feteşti. Cele şapte secţii ale spitalului (Medicină Internă, Pediatrie, Obstetrică – Ginecologie, Chirurgie generală, Boli Infecţioase, Neonatologie, A.T.I.) se confruntă însă cu problema dotării şi echipării învechite, fapt ce poate periclita oferirea unor servicii medicale de calitate.

Activităţi principale - Dotarea cu aparatură de specialitate a Spitalului Municipal Feteşti; - Dotarea cu mobilier a Spitalului Municipal Feteşti;

Buget estimat 2,5 milion Euro


Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013 Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Domeniul major de intervenţie 3.1. Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ialomiţa


113

Titlul proiectului Implementarea unui sistem informatic integrat e-administraţie Scopul proiectului Creşterea eficienţei serviciilor publice furnizare de Primăria Municipiului Feteşti prin

punerea la dispoziţie de servicii administrative prin mijloace electronice.

Obiective specifice - Îmbunătăţirea capacităţii Primăriei Feteşti de a îndeplini atribuţiile sale specifice; - Gestionarea mai eficientă a serviciilor publice furnizate comunităţii locale.

Problema identificată În prezent, Primăria Municipiului Feteşti dispune de o pagină web, a cărei obiectiv

principal este informarea actorilor locali cu privire la aspecte esenţiale pentru aceştia. Este necesare însă punerea la dispoziţie a unei game mai variate de serviciile administrative prin mijloace electronice atât pentru cetăţeni, cât şi pentru mediul de afaceri şi pentru administraţia publică. Astfel, în timp ce cetăţenii şi mediului de afaceri dispun de un acces mai facil la administraţia publică, autorităţile care utilizează TIC (tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor) dispun de noi oportunităţi dar şi de schimbări interne la scară largă la nivel organizaţional. Este necesară implementarea unui sistem informatic integrat e-administraţie care să ducă la întărirea capacităţii administrative a Primăriei Municipiului Feteşti şi optimizarea managementului resurselor materiale şi umane în cadrul Primăriei, astfel încât să se alinieze standardelor europene şi valorilor transparenţei, predictibilităţii, responsabilităţii, adaptabilităţii şi eficienţei promovate de acestea.

Activităţi principale - Implementarea sistemului e-administraţie; - Instruirea funcţionarilor publice din Primăria Municipiului Feteşti; - Informarea grupurilor ţintă cu privire la proiect.



Surse de finanţare Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE) Axa prioritară 3 – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public Domeniul Major de Intervenţie 2 – Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice Operaţiunea 1- Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare (inclusiv e-administraţie) şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar.




Titlul proiectului Îmbunătăţirea eficienţei energetice a instituţiilor publice de învăţământ din

Municipiul Feteşti Scopul proiectului Protecţia mediului prin reducerea consumului de energie, utilizând surse alternative de

producere a energiei Obiective specifice - Reducerea consumului de energie electrică al unităţilor educaţionale din municipiul

Feteşti; - Protecţia mediului prin utilizarea unor surse de energie verde în cadrul unităţilor

educaţionale; - Diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor şi infrastructurii pentru

producţia de energie electrică. Problema identificată Reţeaua de alimentare cu energie electrică acoperă întreg teritoriul locuit al municipiului,

peste 96% dintre gospodăriile populaţiei fiind conectate la reţea. Alimentarea cu energie electrică se face din Sistemul Energetic Naţional prin liniile electrice de înaltă tensiune LEA 110 KV, prin intermediul a două staţii de transformare: staţia electrică Feteşti care alimentează municipiul şi staţia electrică CFR, alimentată din staţia electrică Feteşti şi care alimentează S.N.C.F.R. Nivelul de dezvoltare a reţelei de electricitate a condus la o creştere a consumului de energie electrică în municipiului Feteşti. În aceste condiţii se impune implementarea unor proiecte de producere a energiei regenerabile, în scopul reducerii consumului de energie. Creşterea ponderii resurselor regenerabile de energie va avea un impact pozitiv asupra mediului. Astfel de proiecte sunt necesare cu atât mai mult luând în considerare faptul că România a acceptat cerinţele de mediu cu care s-a angajat la Protocolul de la Kyoto în cadrul Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite pentru Schimbări Climatice, în cadrul căruia se menţionează necesitatea cercetării, promovării, valorificării şi folosirii crescânde a formelor noi de energie regenerabilă, a tehnologiilor de reţinere a bioxidului de carbon şi a tehnologiilor noi, avansate, favorabile protecţiei mediului.

Activităţi principale - Achiziţionarea şi amenajarea terenului în scopul amplasării echipamentelor/ instalaţiilor proiectului;

- Construcţii şi instalaţii aferente construcţiilor necesare implementării proiectului; - Achiziţia de echipamente, inclusiv a echipamentelor de monitorizare continuă; - Racordarea la reţeaua Sistemului Electroenergetic Naţional în aval de punctul de

delimitare. Buget estimat 0,7 milioane Euro


Surse de finanţare Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE) Axa prioritară 4 – Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în contextul combaterii schimbărilor climatice Domeniul major de intervenţie 4.2. - Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde”

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ialomiţa, Mediul de afaceri local Perioada de implementare 2011-2012

115

Titlul proiectului Crearea unui port turistic în municipiul Feteşti Scopul proiectului Îmbunătăţirea accesibilităţii municipiului Feteşti prin reabilitarea şi modernizarea

infrastructurii de transport şi a infrastructurii conexe Obiective specifice - dezvoltarea infrastructurii portuare turistice;

- creşterea accesibilităţii turistice a municipiului Feteşti; - dezvoltarea ofertei turistice a municipiului Feteşti prin dezvoltarea unui nou produs

turistic; - îmbunătăţirea serviciilor turistice locale; - creşterea atractivităţii generale a municipiului Feteşti pentru a contribui la atragerea

investiţiilor în economia locală; Problema identificată Activitatea turistică din municipiul Feteşti este departe de a fi considerată satisfăcătoare,

cu toate că Dunărea în sine şi podurile prezintă un potenţial turistic foarte important. Unul dintre motivele din cauza cărora activitatea de turism nu a fost dezvoltată este lipsa infrastructurii adecvate. Referitor la Dunăre, infrastructura portuară lipseşte cu desăvârşire. La momentul actual, singura facilitate turistică de pe Dunăre, cu titlul de port turistic, aparţine unui agent economic local şi constă în amenajarea unei ambarcaţiuni vechi şi a unei punţi de acces de pe mal pe această ambarcaţiune. Desigur, acea ambarcaţiune imobilizată nu poate fi considerată port turistic, orice amenajare specifică lipseşte, iar infrastructura de acces până în acest punct se află într-o stare deplorabilă.

Activităţi principale - Amenajarea zonei de acostare a ambarcaţiunilor; - Construirea clădirilor pentru administrarea portului şi pentru deservirea turistică; - Achiziţionarea unor ambarcaţiuni de agrement; - Amenajarea zonelor de promenadă şi relaxare; - Amenajarea infrastructurii de acces rutier şi de parcaje; - Promovarea portului turistic;

Buget estimat 6 milioane euro


Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului Domeniul de intervenţie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ialomiţa, Poliţia de Frontieră, mediul de afaceri local Perioada de implementare 2011-2014


Titlul proiectului Modernizarea serviciilor de transport public de călători Scopul proiectului Modernizarea şi eficientizarea serviciului de transport public de călători şi asigurarea

accesibilităţii populaţiei în toate zonele de interes din municipiul Feteşti.

Obiective specifice - Creşterea numărului de mijloace de transport în comun; - Creşterea numărului de utilizatori ai serviciului public de transport local; - Creşterea numărului de rute destinate transportului în comun; - Îmbunătăţirea condiţiilor de transport în comun; - Creşterea accesibilităţii persoanelor cu dizabilităţi în mijloacele de transport în

comun.

Problema identificată Transportul public din municipiul Feteşti se desfăşoară pe 3 trasee de o lungime aproximativă de 21 km, asigurând legătura cartierelor Colonişti, Vlaşca, Buliga şi Feteşti Oraş cu cartierul Feteşti Gară unde este concentrată activitatea economică, socială şi administrativă. Asigurarea transportului public local este realizată prin intermediul a 15 autobuze şi 2 microbuze. În timp ce vechimea microbuzelor este de 4-6 ani, vechimea autobuzelor este de 15 – 25 ani, cu mult peste perioada optimă de exploatare. Parcul auto al serviciului public de transport local nu corespunde standardelor în domeniu, având mai multe carenţe, precum: nu sunt adaptate transportului public al persoanelor cu handicap, nu sunt dotate cu aer condiţionat pentru timp de vară, majoritatea nu au sistem de încălzire al salonului pe timp de iarnă, condiţiile de călătorie oferite fiind sub nivelul cerințelor in domeniu. Având în vedere deficienţele anterior enunţate, dar şi faptul că în cursul anului 2009 firma de transport public a realizat transportul a 125.772 călători/lunar, putem afirma că sunt necesare investiţii în modernizarea serviciilor de transport public de călători din municipiul Feteşti.

Activităţi principale - Înnoirea parcului auto al serviciului public de transport local;

- Creşterea parcului auto al serviciului public de transport local; - Dezvoltarea de noi rute de transport local; - Modernizarea staţiilor de transport în comun; - Construirea de noi staţii de transport în comun.


Surse de finanţare - Mecanismul Financiar SEE, Sectorul Prioritar 4;

POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, Subdomeniul Centre urbane;

- Mecanismul Financiar al SEE, Sectorul prioritar 4; - Creditare

Posibili parteneri Operatorul de transport local Transbus SA, Mediul de afaceri local Perioada de implementare 2012-2013

117

Titlul proiectului Achiziţionarea şi instalarea de echipamente necesare pentru prevenirea

criminalităţii Scopul proiectului Creşterea siguranţei populaţiei din municipiul Feteşti

Obiective specifice - Scăderea rate criminalităţii în municipiul Feteşti;

- Asigurarea supravegherii video permanente a zonelor cu grad ridicat de infracţionalitate;

- Scăderea timpului de răspuns în cazul intervenţiilor pentru situaţii de urgenţă.

Problema identificată Rata criminalităţii este puternic influenţată de problemele de natură socio-economică a unei comunităţi. Nivelul scăzut de trai, nivelul redus al educaţiei, lipsa coeziunii sociale, toate reprezintă factori favorizanţi ai unei rate ridicate a criminalităţii. Deşi în municipiul Feteşti, trendul ultimilor ani în ceea ce priveşte infracţiunile înregistrate a fost unul descendent, în anul 2008 a fost semnalată o creştere a numărului de infracțiuni comise cu circa 5%. Furturile reprezintă cele mai frecvente infracţiuni comise în municipiul Feteşti (32,6% din totalul infracţiunilor), majoritatea fiind înregistrate în spaţiile publice. Astfel, se impune implementarea unui sistem de supraveghere video în zonele cele mai frecventate ori zonele cu cel mai ridicat risc infracţional, pentru creşterea siguranţei cetăţenilor şi, implicit, diminuarea ratei criminalităţii în localitate. Una din zonele în care se va asigura supravegherea video este Gara, aceasta reprezentând un centru polarizator al acţiunilor infracţioniste, zonă de tranzit şi amestec de persoane de diverse provenienţe. Se va avea în vedere şi Piaţa Publică care este un alt punct de dezvoltare a acţiunilor infracţioniste.

Activităţi principale - achiziţionarea unui număr minim de 50 camere de supraveghere video; - montarea camerelor de supraveghere video; - dezvoltarea unui subsistem de comunicaţie, care permite transmiterea informaţiei

culese de subsistemul de supraveghere şi concentrarea datelor către locaţia de monitorizare;

- amenajarea unui dispecerat de monitorizare, unde se stochează, se prelucrează şi sunt prezentate informaţiile achiziţionate.



Posibili parteneri Poliţia Municipiului Feteşti, Mediul de afaceri local Perioada de implementare 2011


Titlul proiectului Construirea de locuinţe sociale în municipiul Feteşti Scopul proiectului Diminuarea tendinţei migraţioniste a forţei de muncă specializate din municipiul Feteşti

Obiective specifice - Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire a tinerilor specialişti;

- Creşterea fondului de locuinţe din municipiul Feteşti.

Problema identificată Unul dintre cele mai de amploare fenomene sociale negative, ce au un impact semnificativ asupra dezvoltării socio-economice per ansamblu a municipiului Feteşti, este migraţia forţei de muncă. Spre exemplu, doar în anul 2008 s-au înregistrat 576 persoane care au plecat cu domiciliul (inclusiv în străinătate) şi 365 de persoane care şi-au stabilit domiciliul în municipiul Feteşti. De asemenea, un număr de 566 de persoane au plecat cu reşedinţa din municipiu, şi 260 de persoane care şi-au stabilit reşedinţa în municipiu. Soldul schimbărilor de reşedinţă este negativ, de -306 de persoane. Implicaţiile migraţiei pot fi sesizate nu doar vis-{-vis de mediul economic, prin lipsa forţei de muncă calificate sau fluctuaţia forţei de muncă, ci şi asupra dezvoltării sociale, prin creşterea rate divorţialităţii, creşterea rate abandonului şcolar, creşterea rate infracţionalităţii, etc. În aceste condiţii se impune demararea unui proiect de construire de locuinţe sociale. Este indicată furnizarea locuinţelor tinerilor specialişti, pentru a determina forţa de muncă tânără şi înalt calificată să rămână în municipiul Feteşti.

Activităţi principale - asigurarea terenului necesar amplasamentului; - construcţia unui număr de 100 apartamente.

Buget estimat 3 milioane Euro

- Printr-o convenţie încheiată cu ANL, autorităţile locale au obligaţia de a asigura viabilizarea terenului (utilităţile) şi dotările edilitare ale căror costuri sunt suportate din bugetele locale. Investiţiile privind construcţia de locuinţe în regim de închiriere sunt finanţate de la bugetul de stat şi/sau bugete locale, precum şi din credite interne/externe şi din alte surse legal constituite.

Surse de finanţare Fonduri guvernamentale, Programul De Construcţii Locuinţe Pentru Tineri, Destinate

Închirierii

Posibili parteneri Agenţia Naţională pentru Locuinţe


119

Titlul proiectului Centru multifuncţional de zi pentru vârstnici Scopul proiectului Îmbunătăţirea climatului social prin prevenirea apariţiei cazurilor de excluziune socială

Obiective specifice - Dezvoltarea de servicii de asistenţă pentru vârstnicii din municipiul Feteşti;

- Dezvoltarea activităţilor de voluntariat şi implicare a comunităţii în rezolvarea problemelor de ordin social.

Problema identificată Din punct de vedere demografic municipiul Feteşti se caracterizează printr-o populaţie

aflată în curs de îmbătrânire. Peste 10% din totalul populaţiei înregistrate în anul 2009 are vârsta peste 65 de ani, la 1000 de tineri revenind 662 persoane vârstnice. Tendinţa înregistrată însă una ascendentă, ceea ce înseamnă că peste 5-10 ani numărul persoanelor vârstnice din municipiul Feteşti va fi mai ridicat. Această creştere a populaţiei în vârstă duce la necesitatea înfiinţării unui centru multifuncţional care să ofere în condiţii optime diverse servicii socio-medicale.

Activităţi principale - Construirea clădirii centrului; - Dotarea centrului cu mobilier şi echipamente; - Angajarea personalului; - Desfăşurarea de cursuri de specializare a personalului; - Promovarea serviciilor oferite de centru; - Campanie de atragere a voluntarilor.



Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013 Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Domeniul major de intervenţie 3.2. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ialomiţa, Organizaţiile Non-Guvernamentale furnizoare de servicii sociale



Titlul proiectului Amenajarea şi promovarea Parcului Industrial Feteşti Scopul proiectului Sprijinirea dezvoltării activităţilor industriale pentru valorificarea capitalului natural a

poziţionării municipiului Feteşti Obiective specifice - dezvoltarea structurilor locale de sprijin al afacerilor;

- sprijinirea sectorului IMM local; - dezvoltarea activităţilor industriale; - crearea de noi locuri de muncă pentru locuitorii municipiului Feteşti; - valorificarea resurselor naturale ale municipiului Feteşti şi ale zonei prin prelucrarea

pe plan local a produselor agricole din zonă; - creşterea atractivităţii economice a municipiului Feteşti;

Problema identificată O problemă foarte mare a municipiului Feteşti este lipsa locurilor de muncă, fapt ce afectează nivelul general de trai al municipiului şi cauzează o serie de probleme de ordin social. Unul dintre cauzele ofertei extrem de scăzute de locuri de muncă este slaba dezvoltare a mediului de afaceri local, din cauza productivităţii scăzute şi a lipsei structurilor de sprijin al facerilor. Produsele locale sunt, de obicei, valorificate fără a fi prelucrate. Spre exemplu, în cazul cerealelor, din lipsa spaţiilor adecvate de depozitare şi valorificare, producătorii sunt nevoiţi să îşi vândă produsele la preţuri foarte mici, cu valoare adăugată extrem de scăzută. Prin procesarea pe plan local a produselor autohtone se va asigura creşterea valorii adăugate a activităţilor economice, se va sprijini producţia locală, se vor crea noi locuri de muncă pentru locuitorii municipiului şi se vor spori veniturile la bugetul local al municipiului.

Activităţi principale - delimitarea terenului; - conectarea parcului la reţele de utilităţi: apă, canalizare, gaze naturale; - amenajarea infrastructurii de acces; - amenajarea căilor interne de circulaţie; - amenajarea sediului administrativ al parcului; - amenajarea unor spaţii pentru facilităţi precum cantine, servicii pentru unităţile care

îşi vor desfăşura activitatea în cadrul parcului, spaţii pentru conferinţe, expoziţii etc; - amenajarea de spaţii de parcare; - lotizarea terenului; - plan de management şi marketing al Parcului Industrial; - promovarea oportunităţilor oferite de parcul industrial;

Buget estimat 1,7 milioane euro Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013

Axa prioritară 4 – Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local Domeniul major de intervenţie 4.1. Dezvoltarea durabilă a structurilor de sprijinire a afacerilor de importanţă regională şi locală Parteneriat Public-Privat;

Posibili parteneri Mediul de afaceri local, Consiliul Judeţean Ialomiţa Perioada de implementare 2012-2014

121

Titlul proiectului Elaborarea strategiei de atragere a investiţiilor în municipiul Feteşti Scopul proiectului Dezvoltarea economică locală prin atragerea de investiţii de capital pentru valorificarea

resurselor locale Obiective specifice - identificarea şi inventarierea oportunităţilor de afaceri oferite de municipiul Feteşti;

- promovarea oportunităţilor locale de dezvoltare a afacerilor; - stimularea investiţiilor în municipiul Feteşti;

Problema identificată Mediul de afaceri local nu deţine puterea financiară pentru a dezvolta economia locală astfel încât să se reducă şomajul din municipiu, să se permită dezvoltarea economică şi socială a municipiului, să fie valorificate corespunzător resursele locale şi să crească veniturile la bugetul local. Soluţia pentru această problemă este atragerea investitorilor şi stimularea investiţiilor, în aşa fel încât să fie dezvoltate sectoarele economice prioritare şi, în acelaşi timp, să se asigure protejarea mediului economic local.

Activităţi principale - identificarea oportunităţilor locale de dezvoltare a afacerilor; - inventarierea imobilelor disponibile pentru investiţii; - stabilirea unui set de facilităţi oferite investitorilor, în condiţiile legislaţiei în vigoare; - stabilirea domeniilor de activitate în care este nevoie de atragerea de investitori; - identificarea modalităţilor de protecţie a mediului de afaceri local de posibile efecte

negative ale atragerii de investitori; - elaborarea unui plan strategic de atragere a investitorilor; - promovarea oportunităţilor de investiţii oferite de municipiul Feteşti;

Buget estimat 0,4 milioane euro

Surse de finanţare Buget local, alte fonduri;

Posibili parteneri Mediul de afaceri local, Consiliul Judeţean Ialomiţa, Camera de Comerţ şi Industrie Ialomiţa



Titlul proiectului Centrul resurse informaţionale şi parteneriat pentru dezvoltarea mediului de

afaceri local Scopul proiectului Îmbunătăţirea capacităţii de dezvoltare a unităţilor economice locale prin facilitarea

accesului la informaţiile necesare pentru investiţii şi parteneriat Obiective specifice - facilitarea accesului mediului de afaceri local la resursele informaţionale necesare

pentru dezvoltare; - promovarea posibilităţilor de finanţare a investiţiilor; - eficientizarea procesului de identificare a problemelor locale şi a soluţiilor de

rezolvare ale acestora; - implicarea activă a mediului de afaceri local în procesul decizional; - facilitarea parteneriatelor dintre mediul de afaceri local şi dintre acesta şi

administraţia publică, în scopul dezvoltării socio-economice a municipiului;

Problema identificată La nivelul municipiului feteşti s-a observat o lipsă de comunicare atât între reprezentanţii mediului de afaceri şi administraţia locală cât şi în interiorul mediului de afaceri local. De asemenea, s-a identificat o lipsă de informare a antreprenoriatului local cu privire la proiectele locale, intenţiile de dezvoltare locală, oportunităţile de finanţare şi de dezvoltare de parteneriate etc. Prezentul proiect urmăreşte să faciliteze comunicarea între mediul de afaceri local şi între acesta şi administraţia publică locală, să faciliteze accesul mediului de afaceri la informaţiile cu privire la posibilităţile de dezvoltare a afacerilor şi să sprijine dezvoltarea de parteneriate durabile pentru dezvoltarea socio-economică a municipiului.

Activităţi principale - crearea unei platforme de comunicare; - identificarea nevoilor de informare a mediului de afaceri local; - crearea bazei de date informaţionale (documente sectoriale, legi de interes,

informaţii cu privire la finanţările nerambursabile, informaţii cu privire la export, informaţii cu privire la proceduri de parteneriat, informaţii despre alinierea la standardele europene şi obţinerea certificatelor necesare etc.);

- analiza sectoarelor de activitate prioritare pentru municipiu; - identificare posibilităţilor de parteneriat între mediul de afaceri şi administraţia

publică locală;


Surse de finanţare Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 4 - Sprijinirea mediului de afaceri regional şi local Mecanismul Financiar al SEE, Sectorul prioritar 2;

Posibili parteneri Mediul de afaceri local, Consiliul Judeţean Ialomiţa, Camera de Comerţ şi Industrie Ialomiţa


123

Titlul proiectului Dezvoltarea resurselor umane în Administraţia Publică Locală Scopul proiectului Crearea unei administraţii publice mai eficiente şi mai eficace în beneficiul socio-

economic al locuitorilor municipiului Feteşti.

Obiective specifice - Îmbunătăţirea capacităţii de formulare de politici publice locale eficiente; - Creşterea gradului de instruire a funcţionarilor publici în domeniul achiziţiilor

publice, managementului proiectelor, etc.; - Creşterea capacităţii funcţionarilor publici de utilizare a computerului; - Dezvoltarea competenţelor lingvistice a funcţionarilor publici.

Problema identificată Eficienţa serviciilor publice din orice comunitate depinde în foarte mare măsură de funcţionarii publici din Administraţia Publică Locală. Tocmai din acest motiv aceştia trebuie să se afle într-un continuu proces de învăţare şi perfecţionare, două din modalităţile recomandate de specializare în cadrul Administraţiei Publice Locale fiind cursurile organizate şi schimburile de experienţă a funcţionarilor publici. Parteneriatele cu alte administraţii locale ale unor oraşe asemănătoare din punct de vedere economic, demografic, cultural etc. ar fi oportune pentru eficientizarea politicilor publice locale în domenii de interes actual precum managementul deşeurilor, urbanism, asistenţă socială, servicii publice, condiţii de locuire, intervenţii în situaţii de urgenţă etc. Rezultatele aşteptate ale implementării acestui proiect sunt reducerea timpilor afectaţi activităţilor curente complexe şi mari consumatoare de timp, îmbunătăţirea managementului proiectelor în derulare, îmbunătăţirea capacităţilor de planificare bugetară, raportare etc.

Activităţi principale - Schimburi de experienţă cu autorităţi locale din România şi/sau din Uniunea Europeană în scopul adoptării modelelor de bună practică;

- Instruirea funcţionarilor publici în domenii relevante pentru administraţia publică: achiziţii publice, managementul proiectelor, ECDL, limbi străine.



Surse de finanţare Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PO DCA) Axa 1 - Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice Domeniul major de intervenţie 1.3 - Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale




Titlul proiectului Elaborarea unui plan de management a serviciilor locale de sănătate Scopul proiectului Îmbunătăţirea serviciilor locale de sănătate prin planificarea corespunzătoare a

managementului instituţiilor medico-sanitare Obiective specifice - evaluarea stării de sănătate a locuitorilor municipiului Feteşti;

- identificarea serviciilor de sănătate prioritare pentru municipiul Feteşti; - planificarea dezvoltării serviciilor de sănătate din municipiul Feteşti; - evitarea blocajelor financiare locale;

Problema identificată În Municipiul Feteşti este în curs de derulare o investiţie într-o clădire nouă şi modernă pentru spitalul municipal. După finalizare, infrastructura nou creată şi serviciile care vor funcţiona în incinta acesteia vor genera costuri de administrare şi funcţionare foarte mari, mai ales în ideea în care serviciile medico-sanitare trebuie îmbunătăţite. Noile reguli legislative prevăd administrarea unităţilor spitaliceşti în totalitate de către consiliul local, ceea ce înseamnă că presiunea financiară se va răsfrânge în totalitate asupra bugetului local, cu toate că nu există, încă, o imagine clară a mecanismului de finanţare a unităţilor în discuţie. La nivelul municipiului nu este cunoscută situaţia exactă a stării de sănătate a populaţiei, fapt ce nu permite fundamentarea unei dimensionări corespunzătoare a serviciilor medicale. Pentru evitarea blocajelor financiare locale şi pentru eficientizarea activităţilor medico-sanitare din municipiu, se propune elaborarea unui plan complex de management pe termen mediu prin care să se obţină cadrul necesar fundamentării dezvoltării anumitor servicii medicale, adoptarea măsurilor necesare pentru eficientizarea funcţionării spitalului, planificarea financiară adecvată etc.

Activităţi principale - elaborarea unui studiu pentru evaluarea stării de sănătate a populaţiei; - desfăşurarea unei campanii de promovare a sănătăţii în rândul populaţiei; - identificarea serviciilor medico-sanitare care trebuie dezvoltate cu prioritate; - identificarea echipamentelor necesare; - identificarea surselor de finanţare; - realizarea unui plan de management al serviciilor locale de sănătate pe termen

mediu;


Surse de finanţare Programul Operaţional Regional, Axa prioritară 3 - Sprijinirea mediului de afaceri regional şi local; Mecanismul Financiar al SEE, Sectorul prioritar 3; Fonduri guvernamentale;

Posibili parteneri Direcţia de Sănătate Publică Ialomiţa Perioada de implementare 2012-2013

125

Titlul proiectului Reabilitarea şi extinderea infrastructurii serviciilor sociale de tip rezidenţial

pentru persoane cu dizabilităţi Scopul proiectului Îmbunătăţirea standardelor de viaţă a persoanelor cu dizabilităţi din municipiul Feteşti

Obiective specifice - Îmbunătăţirea condiţiilor existente în centrele pentru persoane cu dizabilităţi;

- Creşterea capacităţii centrelor pentru persoane cu dizabilităţi; - Creşterea ratei de recuperare a persoanelor cu dizabilităţi din municipiul Feteşti; - Integrarea/Reintegrarea socială a persoanelor cu dizabilităţi din municipiul Feteşti.

Problema identificată Unul dintre punctele slabe ale municipiului Feteşti este reprezentat de insuficienţa serviciilor comunitare pentru persoanele cu handicap. Din acest motiv, riscul excluziunii sociale a persoanelor cu dizabilităţi fizice sau mentale este foarte ridicat. În prezent, în municipiul Feteşti există organizaţii non-guvernamentale care furnizează diverse servicii şi persoanelor cu handicap. Conform Departamentului de Asistenţă Socială şi Politici Familiale din cadrul Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiale, în municipiul Feteşti, între furnizori acreditaţi de servicii sociale figurează şi Organizaţia pentru copii şi adulţi cu nevoi speciale „Trebuie”, care, prin locuinţa protejată „Casa speranţei” şi Miniatelierul, centrul de zi – unitate de asistenţă socială răspunde nevoilor de recuperare şi integrare socială a copiilor şi tinerilor care suferă de handicap psihic, neuromotor sau alte situaţii de dificultate. Pentru eficientizarea serviciilor oferite este însă necesară modernizarea şi extinderea infrastructurii sociale de tip rezidenţial pentru persoane cu dizabilităţi.

Activităţi principale - Modernizarea infrastructurii de tip rezidenţial pentru persoane cu dizabilităţi; - Extinderea infrastructurii de tip rezidenţial pentru persoane cu dizabilităţi; - Dotarea cu mobilier şi echipamente necesare; - Campanie de atragere a voluntarilor.



Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013 Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Domeniul major de intervenţie 3.2. Reabilitarea/modernizarea/dezvoltarea şi echiparea infrastructurii serviciilor sociale

Posibili parteneri Organizaţiile nonguvernamentale locale, Consiliul Judeţean Ialomiţa



FIŞE DE PROIECTE

Titlul proiectului Modernizarea şi extinderea infrastructurii de apă şi canalizare din municipiul Feteşti Scopul proiectului Modernizarea şi extinderea infrastructurii reţelelor de utilităţi edilitare de bază din municipiul

Feteşti pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor şi pentru protecţia mediului înconjurător. Obiective specifice - Îmbunătăţirea accesului populaţiei municipiului Feteşti la utilităţile edilitare de bază;

- Reducerea pierderilor de apă potabilă; - Creşterea calităţii apei potabile furnizate de sistemul public local; - Reducerea poluării Dunării datorată activităţilor antropice din municipiul Feteşti.

Problema identificată Reţeaua de distribuţie a apei potabile din municipiul Feteşti conectează toate localităţile componente, dar prezintă o serie de probleme şi deficienţe:

- pompele submersibile sunt uzate fizic şi moral; - rezervoare de înmagazinare necesită reparaţii; - staţii de pompare sunt uzate fizic şi moral; - conducte de legătură între foraje şi de aducţiune a apei brute prezintă un grad ridicat de uzură şi utilizează materiale necorespunzătoare (ex: azbociment); - pierderi foarte mari de apă în sistem; - cheltuieli mari de întreţinere datorită avariilor; - subdimensionarea conductelor pe anumite tronsoane; - lipsa automatizării întregului sistem;

Sistemul de canalizare al oraşului este doar parţial realizat, totalizează aproximativ 24,2 km de conducte şi deserveşte doar zona centrală a cartierului Feteşti Gară. Evacuarea apelor uzate generate în municipiu se face gravitaţional în Braţul Borcea, fără epurare, în prezent neexistând instalaţii de epurare a apelor uzate. În cartierele care nu beneficiază de sistem public de evacuare a apelor uzate, canalizarea menajeră se face individual în fose vidanjabile sau puţuri absorbante . O parte din rețeaua de canalizare existentă se află într-o stare avansată de uzură, având loc infiltrații foarte mari;

Soluţia propusă Soluţia propusă constă în extinderea reţelei de canalizare în localităţile Gară, Colonişti, Vlaşca si Feteşti Oraş, reabilitarea sectoarelor de reţea care necesită înlocuirea conductelor uzate, înfiinţarea unei staţii moderne de epurare a apelor uzate, reabilitarea instalaţiilor de producere a apei potabile şi crearea instalaţiilor de pompare a apelor uzate.

Grupuri ţintă - Populaţia municipiului Feteşti; - Instituţiile publice din municipiul Feteşti; - Unităţile economice care activează în municipiul Feteşti; - Turiştii municipiului Feteşti;

Activităţi principale - Reabilitarea conductelor de distribuţie a apei potabile aflate în stare tehnică precară; - Extinderea reţelei de canalizare; - Retehnologizarea şi reabilitarea instalaţiilor de producere a apei; - Înfiinţarea unei staţii de epurare a apelor uzate; - Redimensionarea sistemului de transport al apelor uzate;

Rezultate aşteptate - 80 km de reţea de canalizare înfiinţată; - 15 km de reţea de apă potabilă reabilitată; - 5 km de reţea de apă brută reabilitată; - 9 staţii de pompare a apelor uzate create;

127

Titlul proiectului Modernizarea şi extinderea infrastructurii de apă şi canalizare din municipiul Feteşti - 1 staţie de epurare a apelor uzate construită; - instalaţie de producere a apei potabile reabilitată; - toate localităţile municipiului Feteşti conectate la reţelele de distribuţie a apei potabile şi de

canalizare cu epurare; - epurarea în totalitate a apelor uzate generate în municipiul Feteşti;


Surse de finanţare Programul Operaţional Sectorial Mediu Axa prioritară 1, Sector apă / apă uzată

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ialomiţa, RAJA Constanţa Perioada de implementare 2010-2013 Sustenabilitate

După finalizarea proiectului, infrastructura nou creată va intra în administrarea operatorului regional de apă-canal care va asigura şi furnizarea serviciilor aferente. Din punct de vedere financiar, încasările de la populaţie vor creşte, ca urmare a creşterii numărului de consumatori, iar deficitul financiar datorat pierderilor de apă potabilă pe traseul reţelei va fi redus foarte mult.

Coerenţa cu politicile europene, naţionale, regionale, judeţene

- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Obiectiv specific: Îmbunătăţirea calităţii şi accesului la infrastructura de apă şi apă uzată prin asigurarea serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în majoritatea zonelor urbane până în 2015 şi stabilirea structurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apă/apă uzată.

- Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia 2007-2013 - Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale, Măsura 1.2. Dezvoltarea utilităţilor, serviciilor publice şi a infrastructurii sociale

Încadrarea în cadrul strategiei de dezvoltare locală

Direcţia strategică: 2. Dezvoltarea infrastructurii

- Măsura 2.1. – Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare Direcţia strategică: 4. Creşterea capacităţii de intervenţie în situaţii de urgenţă. Protecţia mediului - Măsura 4.1. Îmbunătăţirea managementului apelor uzate

Documente necesare - Cerere de finanţare; - Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii; - Aviz tehnic; - Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire; - Studiu geografic, - Studiu topografic; - Acord/contract de colaborare/înfiinţare/desemnare a operatorului regional; - Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.


Titlul proiectului Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere în municipiul Feteşti Scopul proiectului Îmbunătăţirea accesibilităţii municipiului Feteşti prin reabilitarea şi modernizarea infrastructurii

de transport şi a infrastructurii conexe Obiective specifice - Creşterea accesibilităţii localităţilor componente ale municipiului Feteşti;

- Îmbunătăţirea aspectului general al municipiului Feteşti; - Creşterea atractivităţii municipiului Feteşti pentru desfăşurarea activităţilor economice;

Problema identificată Problemele privind infrastructura rutieră a municipiului feteşti sunt evidente, uşor observabile şi recunoscute de toţi reprezentanţii comunităţii locale. Starea tehnică a drumurilor orăşeneşti este precară iar o parte importantă dintre acestea sunt drumuri de pământ, de piatră sau acoperite cu macadam. La sfârşitul anului 2008 lungimea străzilor orăşeneşti din Feteşti era de 135 km, din care 40,5 km sunt asfaltaţi, 31,7 km sunt de macadam şi 62,8 km sunt străzi de pământ. Conform sondajului de opinie întreprins în rândul actorilor locali cu privire la dezvoltarea socio-economică a municipiului Feteşti, starea drumurilor se află într-o situaţie negativă în opinia a 79,1% dintre respondenţi. Se remarcă faptul că niciunul dintre respondenţi nu a apreciat pozitiv situaţia drumurilor. Zonele rutiere de acces spre zonele de interes public (gară, instituţii publice, instituţii de învăţământ etc) se află într-o stare defavorabilă şi necesită amenajare corespunzătoare. De asemenea, trotuarele trebuie să fie reabilitate, trebuie amenajate staţii moderne pentru transportul în comun.

Soluţia propusă Problemele legate de infrastructura rutieră ce intră în administrarea municipiului se pot rezolva prin accesarea de fonduri nerambursabile pentru finanţarea lucrărilor de reabilitare şi modernizare a străzilor şi aleilor, de amenajare a spaţiilor de parcare, a staţiilor pentru transport public, a trotuarelor, a utilităţilor din trama stradală (acolo unde este cazul) etc.

Grupuri ţintă - Populaţia municipiului Feteşti; - Instituţiile publice din municipiul Feteşti; - Unităţile economice care activează în municipiul Feteşti; - Turiştii municipiului Feteşti;

Activităţi principale - Reabilitarea şi modernizarea străzilor orăşeneşti; - Reabilitarea trotuarelor; - Amenajarea staţiilor pentru transport public; - Amenajarea de piste pentru biciclete; - Amenajarea de locuri publice de parcare; - Reabilitarea utilităţilor din corpul drumului, acolo unde acest lucru nu a fost realizat prin alt

proiect; - Amenajarea căilor de acces spre puncte de interes public: gară, instituţii de învăţământ, pieţe,

alte instituţii publice etc; - Instalarea semnelor de circulaţie şi a indicatoarelor de orientare;

Rezultate aşteptate - 94,5 km de străzi orăşeneşti modernizate şi reabilitate; - 400 locuri publice de parcare; - 5 km de pistă pentru biciclete; - staţii pentru transport public amenajate; - zone de acces spre zonele de interes public amenajate;


Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este

129

Titlul proiectului Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii rutiere în municipiul Feteşti de 2%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile (printre care şi TVA).

Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa 2 - Îmbunătăţirea infrastructurii regionale şi locale de transport Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – Centre urbane (PIDU)

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ialomiţa, Poliţia Rutieră Perioada de implementare 2010-2020 Sustenabilitate

Datorită implicaţiilor financiare foarte mari, implementarea acestui proiect se va face etapizat, prin delimitarea unor zone de intervenţie şi prioritizarea acestora sau prin abordarea intervenţiilor în funcţie de importanţa străzilor. În acest fel, se permite rezolvarea în totalitate a problemelor de infrastructură rutieră, fără a se ajunge la imposibilitatea de a susţine financiar investiţiile. Având în vedere impactul favorabil evident asupra activităţii economice, se aşteaptă ca reabilitarea infrastructurii de drumuri să dinamizeze mediul de afaceri local, ceea ce va avea un impact pozitiv şi asupra bugetului local.


- Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene: Obiectiv general: Asigurarea ca sistemele de transport să satisfacă nevoile economice, sociale şi de mediu ale societăţii, reducând, în acelaşi timp, la minimum impactul lor nedorit asupra economiei, societăţii şi mediului.

- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Promovarea unui sistem de transporturi în România care să faciliteze mişcarea în siguranţă, rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la nivel naţional şi internaţional, în conformitate cu standardele europene.

- Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia 2007-2013 - Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale, Măsura 1.1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi portuare, incluzând infrastructura şi activităţile de suport a acesteia


Direcţia strategică: 2. Dezvoltarea infrastructurii - Măsura 2.2. –Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere

Documente necesare - Cerere de finanţare; - Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii; - Aviz tehnic; - Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire; - Studiu geografic; - Studiu topografic; - Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.


Titlul proiectului Modernizarea infrastructurii agricole prin reabilitarea drumurilor agricole de exploataţie

pe raza Municipiului Feteşti Scopul proiectului Dezvoltarea sectorului agricol prin valorificarea potenţialului deţinut de municipiul Feteşti Obiective specifice - Îmbunătăţirea accesului la exploataţiile agricole din municipiul Feteşti;

- Creşterea producţiei agricole vegetale; - Diminuarea ponderii terenurilor agricole nevalorificate corespunzător.

Problema identificată Agricultura este una dintre activităţile de bază din municipiul Feteşti, ponderea terenului agricol din totalul fondului funciar fiind de 82,6%. De altfel, conform statisticilor din anul 2007, Judeţul Ialomiţa – din care face parte şi municipiul Feteşti - este al doilea judeţ din România ca pondere a terenului agricol şi a terenului arabil din totalul fondului funciar. Dezvoltarea agriculturii a fost favorizată atât de specificul climatic, cât şi de caracteristicile solurilor (preponderent cernoziomuri, soluri aluviale şi soluri cambice), majoritatea încadrându-se în clasele I şi II de fertilitate. Cu toate acestea, dezvoltarea la potenţialul maxim al sectorului agricol este îngreunată de aspecte precum gradul scăzut de modernizare al infrastructurii de acces. Calitatea infrastructurii rutiere este însă p problemă generalizată la nivelul localităţii, conform statisticilor publicate de Institutul Naţional de Statistică în anul 2007 municipiul Feteşti aflându-se în topul municipiilor din România privind gradul scăzut de modernizare a străzilor orăşeneşti (poziţia secundă). Astfel, în ciuda faptului că Municipiul Feteşti dispune de toate condiţiile necesare dezvoltării sectorului agricol, creşterea productivităţii agricole este stopată de accesul la terenurile agricole.

Soluţia propusă Pentru creşterea eficienţei sectorului agricol din Municipiul Feteşti una din măsurile ce trebuie aplicate este reabilitarea drumurilor pentru exploatare agricolă2. În acest fel se vor crea rute alternative pentru traficul agricol de pe raza localităţii, acordându-se o grijă deosebită apărării şi conservării terenurilor agricole şi evitându-se degradarea acestora.

Grupuri ţintă - Unităţile economice care activează în sectorul „Agricultură, silvicultură şi pescuit” (41 de societăţi comerciale în anul 2008);

- Potenţialii investitori români şi străini; Activităţi principale - Reabilitarea unui număr de 8 drumuri pentru exploatare agricolă din municipiul Feteşti, prin

parcurgerea următoarelor etape: corectarea profilului longitudinal prin săpături si umpluturi, execuţia acostamentelor, aşternerea stratului de formă 15 cm din pământ stabilizat cu 3% ciment, compactare mecanică, aşternerea stratului drenant din nisip, compactarea mecanică a nisipului, aşternerea stratului de balast; compactare mecanică, aşternere strat piatră spartă, compactarea mecanica a pietrei sparte, tratarea superficială a suprafeţei şi săpătura pentru realizarea şanţului pentru preluarea şi tranzitarea apelor pluviale.

Rezultate aşteptate - Minim 8 km de drum de exploatare agricolă modernizaţi; - Circa 1500 ha de suprafaţa agricolă deservită.


Surse de finanţare

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) Axa prioritara 1 - Îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier

2 Conform Legii nr.13 din 1974, Drumurile de exploatare sunt căi rutiere construite sau amenajate în scopul gospodăririi fondului forestier şi transportului materialului lemnos, cercetărilor geologice şi accesului la exploatările zăcămintelor de substanţe minerale utile, exploatării şi întreţinerii sistemelor de hidroamelioraţii şi irigaţii, culturilor agricole sau pentru legarea altor obiective cu reţeaua drumurilor publice.

131

Titlul proiectului Modernizarea infrastructurii agricole prin reabilitarea drumurilor agricole de exploataţie pe raza Municipiului Feteşti Măsura 125 - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii Submăsura 125 a - Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ialomiţa, Mediul de afaceri local

Perioada de implementare 2011

Sustenabilitate

Ulterior finalizării implementării proiectului, administrarea drumurilor de exploatare agricolă va fi asigurată prin intermediul fondurilor provenite din Bugetul Local al municipiului Feteşti. Având ca efect principal creşterea gradului de valorificare a potenţialului agricol, acest proiect va duce la o creştere a veniturilor unităţilor economice din localitate, generând un venit suplimentar şi bugetului local.


- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2020. Obiectiv naţional: Consolidarea structurilor din domeniul agroalimentar şi silvic concomitent cu dezvoltarea economică şi socială a zonelor rurale pentru reducerea în continuare a decalajelor şi atingerea nivelului mediu actual de performanţă al ţărilor membre ale UE; afirmarea României ca element de stabilitate a securităţii alimentare în Europa de Sud-Est;

- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 – Prioritate 5. Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în sectorul agricol;

- Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia 2007-2013 - Prioritatea 3. Dezvoltarea rurală şi eficientizarea agriculturii.


- Strategia de Dezvoltare a Municipiului Feteşti, 2010-2020 – Direcţia strategică 1 - Dezvoltarea economică, Măsura 1.1. Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor.

Documente necesare - Cerere de finanţare; - Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii; - Aviz tehnic; - Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire; - Studiu geografic, - Studiu topografic; - Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.


Titlul proiectului Modernizarea pieţelor agroalimentare din municipiul Feteşti Scopul proiectului Dezvoltarea sectorului agroalimentar din municipiul Feteşti Obiective specifice - Modernizarea infrastructurii comerciale din localitate;

- Facilitarea accesului populaţiei în pieţele agroalimentare din municipiul Feteşti; - Creşterea gradului de siguranţă a produselor agroalimentare comercializate în pieţe.

Problema identificată În prezent, municipiul Feteşti dispune de patru zone destinate comerţului: Piaţa Agroalimentară Feteşti Gară (suprafață totală de 4.697 mp), Piaţa Agroalimentară Feteşti Oraş (suprafaţă totală de 2.227 mp), Micropiaţa Str. Bănăţenilor (suprafaţă totală de 160mp) şi Bazarul Feteşti Gară (suprafaţă totală de 705 mp). Astfel, pieţele existente în localitate au o suprafaţă totală de 7.084 mp, dispunând de 64 de tarabe, din care 32 tarabe pentru comercianţi, 24 tarabe pentru producători agricoli şi 8 tarabe pentru brânzeturi şi lactate. În ciuda faptului că pieţele beneficiază de canalizare, curent electric, apă curentă, grup sanitar şi cântare, sunt întâmpinate o serie de probleme, precum: inexistenţa unui program de aprovizionare a pieţei, existenţa câinilor comunitari, inexistenţa spaţiilor special amenajate pentru comercializarea brânzeturilor şi lactatelor. Practic, problema majora a pieţelor agroalimentare din municipiul Feteşti este gradul redus de modernizare a acestora, gradul avansat de uzură al construcțiilor și amenajărilor.

Soluţia propusă Proiectul propus constă în modernizarea pieţelor agroalimentare de pe raza municipiului Feteşti, luându-se în considerare toate zonele destinate comerţului cu produse agroalimentare: Piaţa Agroalimentară Feteşti Gară, Piaţa Agroalimentară Feteşti Oraş şi Micropiaţa Str. Bănăţenilor. Pieţele vor îndeplini toate condiţiile igienico-sanitare, iar spaţiile comerciale vor fi dotate corespunzător astfel încât activitatea comercială să se desfăşoare în condiţii bune. De asemenea, trebuie realizate compartimentări funcţionale ale pieţelor în funcţie de categoria de produse comercializate: fructe-legume, lactate şi brânzeturi, carne, etc.

Grupuri ţintă - Populaţia municipiului Feteşti (34.263 la 1 iulie 2009); - Comercianţii din cadrul pieţelor agroalimentare;

Activităţi principale - Reabilitarea Pieţei Agroalimentare Feteşti Gară; - Modernizarea Pieţei Agroalimentare Feteşti Oraş; - Modernizarea şi extinderea Micropieţei Str. Bănăţenilor; - Amenajarea de locuri de parcare lângă pieţele agroalimentare;

Rezultate aşteptate - 3 pieţe agroalimentare modernizate; - Minim 50 de locuri de parcare amenajate;



Posibili parteneri Mediul de afaceri local Perioada de implementare

2011

Sustenabilitate

Ulterior finalizării implementării proiectului, întreţinerea pieţelor agroalimentare din municipiul Feteşti va fi realizată prin finanţare de la Bugetul Local. Prin practicarea solicitării de taxe comercianţilor care utilizează pieţele agroalimentare, acestea au capacitatea de a se finanţa în

133

Titlul proiectului Modernizarea pieţelor agroalimentare din municipiul Feteşti totalitate din venituri proprii.


- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 Prioritatea 1 - Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere, sub-prioritatea 1.3.1 Creşterea competitivităţii prin îmbunătăţirea accesului pe piaţă al întreprinderilor, în special al IMM;

- Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia 2007-2013 – Măsura 3.3. Diversificarea şi dezvoltarea sectorului agricol şi agroalimentar.


- Strategia de Dezvoltare a Municipiului Feteşti, 2010-2020 –Direcţia strategică 3 - Dezvoltarea serviciilor publice, Măsura 3.6. - Modernizarea pieţelor agroalimentare

Documente necesare - Cerere de finanţare; - Documente tehnico-economice - Proiect execuţie - Plan Urbanistic Zonal (PUZ) - Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu).


Titlul proiectului Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurii pentru petrecerea timpului liber şi

agrement Scopul proiectului Creşterea calităţii vieţii locuitorilor municipiului Feteşti prin diversificarea infrastructurii pentru

petrecerea timpului liber şi de agrement Obiective specifice - Creşterea suprafeţelor spaţiilor verzi amenajate din municipiul Feteşti;

- Respectarea normelor europene cu privire la suprafaţa spaţiilor verzi amenajate pe cap de locuitor;

- Diversificarea posibilităţilor de petrecere a timpului liber. Problema identificată Două dintre problemele cu care se confruntă locuitorii municipiului Feteşti în prezent sunt legate

atât de posibilităţile de petrecere a timpului liber, cât şi de suprafaţa redusă a spaţiilor verzi amenajate din localitate. Astfel, în anul 2008 suprafaţa spaţiilor verzi era de 44,98 ha, revenind 13,01 mp pe locuitor. Municipiul dispune de două parcuri: Parc Public (aproximativ 10 ha) şi Parcul Central (aproximativ 2 ha). Prin alinierea la standardele Uniunii Europene, legislaţia românească prevede însă ca până în 2013, fiecare oraş să asigure un minim de 26 mp de spaţii verzi pe cap de locuitor. În ceea ce priveşte dotările specifice ale spaţiilor verzi din municipiu, acestea sunt caracterizate de următoarele puncte slabe: lipsa împrejmuirii cu gard, gradul avansat de degradare a dotărilor, ponderea ridicată a aleilor din pământ, nedelimitate, existenţa vegetației ierboase spontane, neîngrijite, într-o stare avansată de degradare din punct de vedere al structurii vegetale şi cu numeroase denivelări, etc. De asemenea, spaţiile de joacă lipsesc în totalitate, neexistând nicio singură amenajare de acest tip.

Soluţia propusă Soluţia propusă pentru deficienţele identificate la nivelul municipiului Feteşti este crearea şi modernizarea infrastructurii pentru petrecerea timpului liber şi agrement. Este necesară o redimensionare a spaţiului pentru petrecerea timpului liber care poate duce la creşterea gradului de atractivitate a oraşului şi la diversificarea activităţilor ce se pot desfăşura în cadrul acestora.

Grupuri ţintă - Populaţia municipiului Feteşti (34.263 la 1 iulie 2009); - Mediul de afaceri local (1.122 persoane fizice şi persoane juridice).

Activităţi principale - Reabilitarea stratului verde din parcuri; - Utilarea parcurilor cu mobilier specific; - Montarea de coşuri de gunoi în parcuri; - Montarea de sisteme de irigaţii în parcuri; - Reabilitarea scuarurilor şi aliniamentelor plantate existente; - Amenajarea de noi parcuri, scuaruri şi aliniamente plantate; - Înfiinţarea de reţele wireless gratuite pentru accesul populaţiei la Internet; - Amenajarea unei zone de agrement cu: realizare sistem de iluminat public, amenajare cu

mese, bănci, pubele de gunoi, împrejmuire locală, creare platformă de colectare deşeuri, amenajare loc de joacă pentru copii, amenajare zone de picnic, creare teren multifuncţional (tenis, fotbal, baschet), amenajare mese pentru tenis de masă, amenajare de piste pentru bikeri şi roleri, etc.

Rezultate aşteptate - 26 mp spaţii verzi amenajate; - O zonă de agrement amenajată; - Reţea wireless pentru acces gratuit la Internet funcţională; - 2 parcuri modernizate; - Minim 1 parc nou amenajat.

Buget estimat 1,8 milioane Euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este

135

Titlul proiectului Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurii pentru petrecerea timpului liber şi agrement de 2%


Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ialomiţa, Mediul de afaceri local Perioada de implementare 2011-2013 Sustenabilitate Gestionarea şi amenajarea permanentă a spaţiilor verzi şi zonelor de agrement va fi asigurate de

Primăria Municipiului Feteşti, prin intermediul serviciului de resort sau prin externalizarea acestui serviciu; aceste activităţi vor fi susţinute financiar de la bugetul local. Serviciile gratuite de furnizare a internetului prin reţele wireless vor fi oferite de unităţi economice de specialitate în contul publicităţii gratuite prin intermediul mijloacelor de care dispune Primăria Municipiului Feteşti (site, panouri etc.).


- Strategia de Dezvoltare Durabilă a României - Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu actual al ţărilor UE la parametrii principali privind gestionarea responsabilă a resurselor naturale;

- Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia 2007-2013 - Măsura 1.7. Reconstrucţia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural.


- Strategia de Dezvoltare a Municipiului Feteşti, 2010-2020 – Direcţia strategică 2 - Dezvoltarea infrastructurii, Măsura 2.4. - Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurii pentru petrecerea timpului liber

Documente necesare - Cerere finanţare - Plan Urbanistic Zonal (PUZ) - Planul de amenajare al locaţiei / teritoriului - Proiect execuţie - Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu) - Studiu Fezabilitate.


Titlul proiectului Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de învăţământ Scopul proiectului Îmbunătăţirea serviciilor publice de învăţământ prin îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a

activităţilor didactice Obiective specifice - reabilitarea infrastructurii educaţionale;

- extinderea capacităţii instituţiilor de învăţământ; - dezvoltarea serviciilor educaţionale din învăţământul preşcolar;

Problema identificată În municipiul Feteşti, reţeaua unităţilor de învăţământ este formată din 19 unităţi, din care 9 grădiniţe, 7 şcoli din învăţământul primar şi gimnazial şi 3 licee. Învăţământul particular din municipiul Feteşti este reprezentat de Liceul Teoretic „Concord” Fetești. Numărul elevilor ce revin la un cadru didactic (19), numărul de elevi ce revin la o sală clasă (44 faţă de doar 24 la nivel naţional) , numărul de elevi care revin la un PC (25 faţă de doar 19 la nivel naţional), numărul de elevi care revin la o sală de gimnastică (1037 faţă de doar 642 la nivel naţional) relevă existenţa unor carenţe serioase ale infrastructurii sistemului de învăţământ din municipiul Feteşti. Problemele devin cu atât mai stringente cu cât tendinţele demografice din ultimii ani prognozează o creştere a populaţiei şcolare în perioada următoare. În majoritatea unităţilor de învăţământ se recurge la desfăşurarea activităţii de învăţământ în două schimburi, fapt ce afectează în mod evident calitatea actului didactic. La nivelul municipiului se observă nevoia înfiinţării unei creşe şi a extinderii capacităţii unităţilor de învăţământ preşcolar cu program prelungit.

Soluţia propusă Soluţia propusă de acest proiect este de a extinde infrastructura de învăţământ prin construirea unor noi săli de clasă pentru învăţământul preuniversitar, înfiinţarea unei creşe şi extinderea capacităţii grădiniţelor cu program prelungit. De asemenea, se propune şi reabilitarea infrastructurii educaţionale existente.

Grupuri ţintă - Populaţia şcolară a municipiului Feteşti; - Cadrele didactice din municipiul Feteşti;

Activităţi principale - Extinderea infrastructurii unităţilor de învăţământ preuniversitar; - Extinderea capacităţii grădiniţelor cu program prelungit; - Înfiinţarea unei creşe; - Reabilitarea infrastructurii de învăţământ actuale; - Dotări cu echipamente didactice, echipamente pentru pregătirea profesională, echipamente

IT;

Rezultate aşteptate - extinderea capacităţii unităţilor de învăţământ din municipiul Feteşti; - îmbunătăţirea condiţiilor de desfăşurare a activităţilor de învăţământ; - diversificarea serviciilor publice de învăţământ prin înfiinţarea unei creşe;



Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Domeniul major de intervenţie 3.4 – Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă

137

Titlul proiectului Reabilitarea şi extinderea infrastructurii de învăţământ

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ialomiţa, Inspectoratul Şcolar Judeţean Perioada de implementare 2012-2015 Sustenabilitate

Datorită valorilor mari ale cofinanţărilor pentru investiţiile necesare, este recomandată abordarea etapizată a implementării acestui proiect. Susţinerea financiară a funcţionării şi administrării unităţilor de învăţământ, după finalizarea proiectului, va fi suportată din sursele bugetare stabilite de legislaţia în vigoare.


Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Orizont 2020. Obiectiv naţional: Atingerea nivelului mediu de performanţă al UE în domeniul educaţiei şi formării profesionale, cu excepţia serviciilor în mediul rural şi pentru grupurile dezavantajate, unde ţintele sunt cele ale UE pentru 2010. - Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia 2007-2013

- Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale, Măsura 1.2. Dezvoltarea utilităţilor, serviciilor publice şi a infrastructurii sociale


Direcţia strategică: 2. Dezvoltarea serviciilor publice - Măsura 3.1. - Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie şi cultură

Documente necesare - Cerere de finanţare; - Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii; - Aviz tehnic; - Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire; - Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.


Titlul proiectului Dotarea şi echiparea Spitalului Municipal Feteşti Scopul proiectului Îmbunătăţirea calităţii şi ridicarea la standarde europene a serviciilor medicale din municipiul

Feteşti Obiective specifice - Îmbunătăţirea dotării şi echipării Spitalului Municipal Feteşti;

- Îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei din municipiul Feteşti; - Creşterea numărului de medici din cadrul Spitalului Municipal Feteşti.

Problema identificată Conform statisticilor din anul 2008, sectorul public de sănătate din municipiul Feteşti cuprinde: 1 spital municipal (152 paturi), 1 dispensar medical, 1 cabinet medical şcolar, 12 cabinete medicale individuale (medici de familie), 1 ambulatoriu spital, 5 cabinete stomatologice, 3 cabinete medicale de specialitate, 2 cabinete medicale – alte tipuri, 2 laboratoare medicale şi 1 laborator de tehnică dentară. La nivelul sistemului medico-sanitar pot fi identificate o serie de carenţe majore, precum: gradul ridicat de uzură fizică şi morală a infrastructurii sanitare, personalul insuficient din instituţiile medicale, concentrarea unităţilor medicale din sistemul public şi privat în Feteşti Gară, etc. Una dintre cele mai importante unităţi medico-sanitare din municipiul Feteşti este Spitalul Municipal Feteşti. Cele şapte secţii ale spitalului (Medicină Internă, Pediatrie, Obstetrică – Ginecologie, Chirurgie generală, Boli Infecţioase, Neonatologie, A.T.I.) se confruntă însă cu problema dotării şi echipării învechite, fapt ce poate periclita oferirea unor servicii medicale de calitate.

Soluţia propusă Prin acest proiect se urmăreşte achiziţionarea de echipamente moderne pentru secţiile Spitalului Municipal Feteşti. În acest fel se va contribui la dezvoltarea performanţelor personalului din sistemul sanitar şi, implicit, la îmbunătăţirea serviciilor medicale furnizate.

Grupuri ţintă - Populaţia municipiului Feteşti (34.263 la 1 iulie 2009); - Personalul medical, tehnic şi auxiliar din cadrul Spitalului Municipal Feteşti.

Activităţi principale - Dotarea cu aparatură de specialitate a Spitalului Municipal Feteşti; - Dotarea cu mobilier a Spitalului Municipal Feteşti;

Rezultate aşteptate - Echipamente medico-sanitare achiziţionate; - Piese de mobilier cu specific medical achiziţionate; - Creşterea numărului de medici cu minim 5% faţă de nivelul actual.

Buget estimat 2,5 milion Euro Contribuţia minimă a solicitantului / beneficiarului la valoarea totală a cheltuielilor eligibile este de 2%

Surse de finanţare Programul Operaţional Regional 2007-2013 Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea infrastructurii sociale Domeniul major de intervenţie 3.1. Reabilitarea/modernizarea/echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate



Sustenabilitate În urma finalizării implementării proiectului, finanţarea acestuia va fi realizată prin intermediul bugetului de stat/ local.


- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 Obiectiv general SDD/UE: Promovarea unor servicii medicale de calitate în condiţii de egalitate şi îmbunătăţirea protecţiei împotriva ameninţărilor la adresa sănătăţii.

139

Titlul proiectului Dotarea şi echiparea Spitalului Municipal Feteşti - Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia 2007-2013 - Măsura 1.2 Dezvoltarea utilităţilor,

serviciilor publice şi a infrastructurii sociale.


- Strategia de Dezvoltare a Municipiului Feteşti, 2010-2020 –Direcţia strategică 3 - Dezvoltarea serviciilor publice, Măsura 3.2 - Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate

Documente necesare - Cerere Finanţare;

- Studiu de fezabilitate.


Titlul proiectului Implementarea unui sistem informatic integrat e-administraţie Scopul proiectului Creşterea eficienţei serviciilor publice furnizare de Primăria Municipiului Feteşti prin punerea la

dispoziţie de servicii administrative prin mijloace electronice. Obiective specifice - Îmbunătăţirea capacităţii Primăriei Feteşti de a îndeplini atribuţiile sale specifice;

- Gestionarea mai eficientă a serviciilor publice furnizate comunităţii locale. Problema identificată În prezent, Primăria Municipiului Feteşti dispune de o pagină web, a cărei obiectiv principal este

informarea actorilor locali cu privire la aspecte esenţiale pentru aceştia. Este necesare însă punerea la dispoziţie a unei game mai variate de serviciile administrative prin mijloace electronice atât pentru cetăţeni, cât şi pentru mediul de afaceri şi pentru administraţia publică. Astfel, în timp ce cetăţenii şi mediului de afaceri dispun de un acces mai facil la administraţia publică, autorităţile care utilizează TIC (tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor) dispun de noi oportunităţi dar şi de schimbări interne la scară largă la nivel organizaţional. Este necesară implementarea unui sistem informatic integrat e-administraţie care să ducă la întărirea capacităţii administrative a Primăriei Municipiului Feteşti şi optimizarea managementului resurselor materiale şi umane în cadrul Primăriei, astfel încât să se alinieze standardelor europene şi valorilor transparenţei, predictibilităţii, responsabilităţii, adaptabilităţii şi eficienţei promovate de acestea.

Soluţia propusă Acest proiect constă în implementarea unui sistem informatic de management integrat, cu funcţii de e-administraţie şi e-guvernare în cadrul Primăriei Municipiului Feteşti. Vor fi informatizate principalele funcţii ale Primăriei: gestiunea financiar-contabilă, bugete, salarizare, gestiunea mijloacelor fixe, gestiunea contractelor, realizarea investiţiilor, managementul operaţional şi strategic. De asemenea sistemul va contribui la optimizarea guvernării locale, prin informatizarea serviciilor publice puse la dispoziţia cetăţeanului.

Grupuri ţintă - Primăria Municipiului Feteşti; - Populaţia municipiului Feteşti (34.263 la 1 iulie 2009); - Mediul de afaceri local (1.122 persoane fizice şi persoane juridice).

Activităţi principale - Implementarea sistemului e-administraţie;

- Instruirea funcţionarilor publice din Primăria Municipiului Feteşti; - Informarea grupurilor ţintă cu privire la proiect.

Rezultate aşteptate - Creşterea transparenţei decizionale din cadrul Primăriei Feteşti;

- Reducerea birocraţiei în administraţia publică locală; - Reducerea timpului de prelucrare a documentelor şi eliminarea timpilor de aşteptare; - Îmbunătăţirea organizării şi controlului documentelor şi informaţiilor; - Creşterea eficienţei şi transparenţei în relaţia cu cetăţenii, autorităţile administraţiei publice

centrale, mediul de afaceri, etc.


Surse de finanţare Programului Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE) Axa prioritară 3 – Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor pentru sectoarele privat şi public

141

Titlul proiectului Implementarea unui sistem informatic integrat e-administraţie Domeniul Major de Intervenţie 2 – Dezvoltarea şi creşterea eficienţei serviciilor publice electronice Operaţiunea 1- Susţinerea implementării de soluţii de e-guvernare (inclusiv e-administraţie) şi asigurarea conexiunii la broadband, acolo unde este necesar.

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ialomiţa Perioada de implementare 2011-2012 Sustenabilitate Sustenabilitatea financiară a acestui proiect va fi asigurată prin intermediul Bugetului Local.

Trebuie avut însă în vedere şi faptul că odată cu implementarea unui sistem informatic integrat e-administraţie, se va duce la o eficientizare a activităţii funcţionarilor publici şi, implicit, la o posibilă reducere a costurilor în cadrul administraţiei publice.


- Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013 – Prioritate 4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacităţii administrative;

- Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia 2007-2013 - Măsura 1.3 Dezvoltarea infrastructurii informaţionale şi de telecomunicaţii şi facilitarea accesului la serviciile IT.


- Strategia de Dezvoltare a Municipiului Feteşti, 2010-2020 – Direcţia strategică 5 - Dezvoltarea capacităţii administrative, Măsura 5.3 - Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare/e-administraţie

Documente necesare - Cerere de finanţare;


Titlul proiectului Îmbunătăţirea eficienţei energetice a instituţiilor publice de învăţământ din Municipiul

Feteşti Scopul proiectului Protecţia mediului prin reducerea consumului de energie, utilizând surse alternative de

producere a energiei Obiective specifice - Reducerea consumului de energie electrică al unităţilor educaţionale din municipiul Feteşti;

- Protecţia mediului prin utilizarea unor surse de energie verde în cadrul unităţilor educaţionale;

- Diversificarea surselor de producere a energiei, tehnologiilor şi infrastructurii pentru producţia de energie electrică.

Problema identificată Reţeaua de alimentare cu energie electrică acoperă întreg teritoriul locuit al municipiului, peste

96% dintre gospodăriile populaţiei fiind conectate la reţea. Alimentarea cu energie electrică se face din Sistemul Energetic Naţional prin liniile electrice de înaltă tensiune LEA 110 KV, prin intermediul a două staţii de transformare: staţia electrică Feteşti care alimentează municipiul şi staţia electrică CFR, alimentată din staţia electrică Feteşti şi care alimentează S.N.C.F.R. Nivelul de dezvoltare a reţelei de electricitate a condus la o creştere a consumului de energie electrică în municipiului Feteşti. În aceste condiţii se impune implementarea unor proiecte de producere a energiei regenerabile, în scopul reducerii consumului de energie. Creşterea ponderii resurselor regenerabile de energie va avea un impact pozitiv asupra mediului. Astfel de proiecte sunt necesare cu atât mai mult luând în considerare faptul că România a acceptat cerinţele de mediu cu care s-a angajat la Protocolul de la Kyoto în cadrul Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite pentru Schimbări Climatice, în cadrul căruia se menţionează necesitatea cercetării, promovării, valorificării şi folosirii crescânde a formelor noi de energie regenerabilă, a tehnologiilor de reţinere a bioxidului de carbon şi a tehnologiilor noi, avansate, favorabile protecţiei mediului.

Soluţia propusă Proiectul presupune implementarea unei variante optime de generare a energiei electrice şi termice din surse nepoluante de energie pentru alimentarea parţială a instituţiilor educaţionale din municipiul Feteşti.

Grupuri ţintă - Instituţiile educaţionale din municipiul Feteşti; - Populaţia şcolară din municipiul Feteşti.

Activităţi principale - Achiziţionarea şi amenajarea terenului în scopul amplasării echipamentelor/ instalaţiilor proiectului;

- Construcţii şi instalaţii aferente construcţiilor necesare implementării proiectului; - Achiziţia de echipamente, inclusiv a echipamentelor de monitorizare continuă; - Racordarea la reţeaua Sistemului Electroenergetic Naţional în aval de punctul de delimitare.

Rezultate aşteptate - Asigurarea unui procent de minim 20% din consumul de energie al unităţilor educaţionale

din municipiul Feteşti din surse regenerabile; - Reducerea cu minim 20% a cheltuielilor publice cu energia electrică în unităţile educaţionale

din municipiul Feteşti;


143

Titlul proiectului Îmbunătăţirea eficienţei energetice a instituţiilor publice de învăţământ din Municipiul Feteşti

Surse de finanţare Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice” (POS CCE) Axa prioritară 4 – Creşterea eficienţei energetice şi a siguranţei în aprovizionare, în contextul combaterii schimbărilor climatice Domeniul major de intervenţie 4.2. - Valorificarea resurselor regenerabile de energie pentru producerea de energie “verde” Operaţiunea - Sprijinirea investiţiilor în modernizarea şi realizarea de noi capacităţi de producere a energiei electrice si termice, prin valorificarea resurselor energetice regenerabile: a biomasei, a resurselor hidroenergetice (în unităţi cu putere instalată mai mică sau egală cu 10MW), solare, eoliene, a biocombustibilului, a resurselor geotermale şi a altor resurse regenerabile de energie

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ialomiţa, Mediul de afaceri local


Sustenabilitate Proiectul va reprezenta o fază pilot a unui proiect de amploare care să permită asigurarea în totalitate a consumului public de energie din surse proprii şi nepoluante de generare pentru instituţiile educaţionale din municipiul Feteşti. Proiectul poate fi extins şi pentru a asigura energie pentru instituţiile publice locale.


- Strategia de dezvoltare Durabilă a UE. Obiectiv principal: Protecţia mediului. Protejarea capacităţii Pământului de a menţine viaţa în toată diversitatea ei, respectarea limitelor resurselor naturale ale planetei şi asigurarea unui înalt nivel de protecţie şi îmbunătăţire a calităţii mediului. Prevenirea şi reducerea poluării mediului şi promovarea producţiei şi consumului durabile, pentru a determina distrugerea legăturii dintre creşterea economică şi degradarea mediului.

- Strategia de Dezvoltare Durabilă a României - Orizont 2013. Obiectiv naţional: Satisfacerea necesarului de energie pe termen scurt şi mediu şi crearea premiselor pentru securitatea energetică a ţării pe termen lung conform cerinţelor unei economii moderne de piaţă, în condiţii de siguranţă şi competitivitate; îndeplinirea obligaţiilor asumate în baza Protocolului de la Kyoto privind reducerea cu 8% a emisiilor de gaze cu efect de seră; promovarea şi aplicarea unor măsuri de adaptare la efectele schimbărilor climatice şi respectarea principiilor dezvoltării durabile;

- Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia 2007-2013 – Măsura 1.5. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii energetice.


- Strategia de Dezvoltare a Municipiului Feteşti, 2010-2020 – Direcţia strategică 4 - Creşterea capacităţii de intervenţie în situaţii de urgenţă. Protecţia mediului, Măsura 4.5. Reducerea consumului de energie convenţională

Documente necesare - Cerere finanţare - Studiu fezabilitate - Studiu potenţial energetic surse alternative - Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu)


Titlul proiectului Crearea unui port turistic în municipiul Feteşti Scopul proiectului Îmbunătăţirea accesibilităţii municipiului Feteşti prin reabilitarea şi modernizarea infrastructurii

de transport şi a infrastructurii conexe

Obiective specifice - dezvoltarea infrastructurii portuare turistice; - creşterea accesibilităţii turistice a municipiului Feteşti; - dezvoltarea ofertei turistice a municipiului Feteşti prin dezvoltarea unui nou produs turistic; - îmbunătăţirea serviciilor turistice locale; - creşterea atractivităţii generale a municipiului Feteşti pentru a contribui la atragerea

investiţiilor în economia locală;

Problema identificată Activitatea turistică din municipiul Feteşti este departe de a fi considerată satisfăcătoare, cu toate că Dunărea în sine şi podurile prezintă un potenţial turistic foarte important. Unul dintre motivele din cauza cărora activitatea de turism nu a fost dezvoltată este lipsa infrastructurii adecvate. Referitor la Dunăre, infrastructura portuară lipseşte cu desăvârşire. La momentul actual, singura facilitate turistică de pe Dunăre, cu titlul de port turistic, aparţine unui agent economic local şi constă în amenajarea unei ambarcaţiuni vechi şi a unei punţi de acces de pe mal pe această ambarcaţiune. Desigur, acea ambarcaţiune imobilizată nu poate fi considerată port turistic, orice amenajare specifică lipseşte, iar infrastructura de acces până în acest punct se află într-o stare deplorabilă.

Soluţia propusă Soluţia propusă de acest proiect este crearea unui port turistic modern, adaptat posibilităţilor de dezvoltare a unui oraş Dunărean şi pretabil pentru activităţi turistice şi de agrement pe Dunăre. Se aşteaptă ca un astfel de port să dinamizeze activitatea turistică locală şi să sprijine dezvoltarea economică generală a municipiului. De asemenea, existenţa unui port turistic are implicaţii pozitive asupra atractivităţii generale a municipiului Feteşti, acest lucru putând să contribuie la atragerea de investiţii străine.

Grupuri ţintă - Turiştii municipiului Feteşti; - Unităţile economice care activează în municipiul Feteşti; - Populaţia municipiului Feteşti;

Activităţi principale - Amenajarea zonei de acostare a ambarcaţiunilor; - Construirea clădirilor pentru administrarea portului şi pentru deservirea turistică; - Achiziţionarea unor ambarcaţiuni de agrement; - Amenajarea zonelor de promenadă şi relaxare; - Amenajarea infrastructurii de acces rutier şi de parcaje; - Promovarea portului turistic;

Rezultate aşteptate - locuri de acostare pentru nave şi ambarcaţiuni turistice şi de agrement;

- alei carosabile şi spaţii de parcare; - zonă de promenadă cu spaţii verzi, mobilier, foişoare; - locuri pentru observare peisagistica; - clădire în care să funcţioneze administraţia portului şi care să ofere spaţii comerciale; - dezvoltarea activităţilor turistice; - îmbunătăţirea serviciilor turistice oferite de municipiul Feteşti;

145

Titlul proiectului Crearea unui port turistic în municipiul Feteşti - îmbunătăţirea imaginii generale a municipiului Feteşti;



Surse de finanţare Programul Operaţional Regional Axa 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului Domeniul de intervenţie 5.2 – Crearea, dezvoltarea, modernizarea infrastructurii de turism pentru valorificarea resurselor naturale şi creşterea calităţii serviciilor turistice

Posibili parteneri Consiliul Judeţean Ialomiţa, Poliţia de Frontieră, mediul de afaceri local Perioada de implementare 2011-2014 Sustenabilitate

Contractele de închiriere a spaţiilor comerciale vor intra în vigoare chiar din data operaţionalizării portului, astfel cheltuielile de administrare şi funcţionare vor fi susţinute încă de la început din fondurile obţinute din chirii, la care se vor adăuga taxele percepute de la ambarcaţiunile care vor acosta, taxele pentru utilizare ambarcaţiunilor de agrement, pentru utilizarea infrastructurii (ex: spaţii de expoziţii şi conferinţe) etc. După operaţionalizarea portului, se vor desfăşura activităţi sportive, evenimente nautice, competiţii etc. şi se vor dezvolta servicii turistice şi activităţi economice conexe.


- Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă a României. Orizonturi 2013-2020-2030 - Axă prioritară tematică V: Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului, Măsură: Crearea, dezvoltarea şi modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea sustenabilă a resurselor naturale şi pentru creşterea calităţii serviciilor turistice;

- Planul de Dezvoltare al Regiunii Sud Muntenia 2007-2013 - Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii locale şi regionale, Măsura 1.1 Dezvoltarea şi

modernizarea infrastructurii de transport şi portuare, incluzând infrastructura şi activităţile de suport a acesteia

- Prioritatea 2 – Dezvoltarea economică, Măsura 2.5 Dezvoltarea infrastructurii turistice şi a activităţilor de sprijin pentru turism


Direcţia strategică: 2. Dezvoltare economică - Măsura 1.5. - Dezvoltarea infrastructurii turistice

Documente necesare - Cerere de finanţare; - Studiu de fezabilitate/ documentaţie de avizare pentru lucrări de intervenţii; - Aviz tehnic; - Certificat de urbanism/ Autorizaţie de construire; - Studiu geografic; - Studiu topografic; - Fişa tehnică privind condiţiile de protecţie a mediului.


10.4. Capacitatea de finanţare

147

Capacitatea de cofinanţare Intervenţiile prin proiecte concrete asupra dezvoltării socio-economice a municipiului Feteşti pot fi realizate prin susţinerea financiară din bugetul local, din fonduri nerambursabile guvernamentale, din fonduri nerambursabile europene, din fonduri rambursabile (de genul creditelor). La aceste surse de finanţare se adaugă posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de tip pulic-privat, care s-au dovedit a fi soluţia potrivită pentru rezolvarea anumitor probleme comunitare în multe dintre statele europene dezvoltate. Fiecaere dintre aceste posibile modalităţi de susţinere a proiectelor locale prezintă avantaje şi dezavantaje. În primul rând, susţinerea proiectelor din bugetul local este cea mai puţin recomandată soluţie deoarece fondurile din această sursă sunt extrem de limitate, iar disponibilitatea financiară a acestora este relativă (spre exemplu, într-un anumit trimestru se poate ca încasările la bugetul local să fie foarte mici). Creditarea Creditarea este o modalitate relativ simplă, din punct de vedere procedural, de obţinere a finanţării pentru proiectele de investiţii. Costurile aferente creditelor sunt mari şi implică şi un anumit grad de ric vis-a-vis de posibilitatea de rambursare a datoriilor, mai ales într-o situaţie de incertitudine cum este cea generată de criza financiară. În plus, un grad ridicat de îndatorare poate reprezenta o blocare a posibilităţilor de investiţii pe termen scurt şi mediu, deoarece administraţia publică devine neeligibilă atât pentru accesarea altor credite dar şi pentru atragerea de fonduri nerambursabile.

Parteneriatele de tip public-privat Parteneriatele de tip public-privat sunt o soluţie general recomandată şi promovată pentru rezolvarea problemelor sau eficientizarea serviciilor publice. la momentul redactării Strategiei, cadrul legislativ în vigoare nu facilitează dezvoltarea acestui gen de prateneriate. Însă, există un proiect de lege care se doreşte să reglementeze parteneriatul public-privat şi care, pentru implementarea strategiei, este privit drept o oportunitate reală de a implementa proiectele propuse. În municipiul Feteşti există posibilitatea dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat în diverse domenii. În ideea adoptării legii parteneriatului public-privat s-ar putea externaliza o serie de servicii şi activităţi, parteneri locli putând fi atât mediul de afaceri dar şi sectorul non-profit. Unul dintre domeniile de interes pentru dezvoltarea parteneriatelor locale este reprezentat de serviciile sociale. Pe parcursul consultărilor publice pentru elaborarea strategiei de dezvoltare a municipiului Feteşti şi-au manifestat intenţia de colaborare în acest domeniu următoarele ONG-uri: - Asociaţia de Femei „Feteşti 100”, - Organizaţia „Trebuie”; - Organizaţia „O del Amenca”; - Asociaţia pentru Dezvoltare şi

Incluziune Socială; - Asociaţia „Ajutaţi-ne să înţelegem

lumea”; - Asociaţia „Se poate”; - Fundaţia Sf. Nicolae Feteşti Oraş;

Finanţare nerambursabilă din fonduri europene

Fondurile nerambursabile prezintă dezavantajul costurilor (financiare şi temporale) aferente documentanţiilor pentru cererea de finanţare şi raportărilor tehnice şi financiare. În plus, este necesară cofinanţarea locală a proiectelor şi finanţarea în totalitate a cheltuieluilor neeligibile (printre care şi TVA), ceea ce pentru administraţia publică poate reprezenta o problemă, mai ales în cazul programelor de finanţare care prevăd cote mari ale contribuţiei locale. Dar marele avantaj al surselor de finanţare nerambursabilă prin programe ale Uniunii Europene este că, pentru administraţiile publice locale, procentul de cofinanţare este de doar 2% (pentru majoritatea programelor), iar valorile investiţiilor sunt mari şi chiar foarte mari, raportat la nevoile comunităţilor şi la posibilitatea de cofinanţare. Finanţarea din fonduri europene nerambursabile este, în mod cert, cea mai recomandată modalitate de susţinere financiară a proiectelor cuprinse de Strategie. De aceea, în continuare sunt indicate posibilităţile orientative de a finanţa intervenţiile propuse din surse de finanţare europene.


Surse de finanţare europene pentru intervenţiile propuse de strategie Direcţia / măsura / acţiunea Sursa de finanţare posibilă

Dir

ecţ

ia s

tra

teg

ică

1. D

ezv

olt

are

eco

no

mic

ă

Măsura 1.1. - Crearea infrastructurii pentru dezvoltarea afacerilor

Parc tehnologic şi ştiinţific specializat în industria agro-alimentară; POR, Axa 4 - Sprijinirea mediului de afaceri regional şi local

Modernizarea şi dezvoltarea căilor de acces spre zonele cu potenţial economic;

POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, Subdomeniul Centre urbane POR, Axa 2 - Îmbunătățirea infrastructurii regionale şi locale de transport

Modernizarea şi extinderea reţelelor de utilităţi edilitare în zonele cu potenţial economic;

Centru zonal de depozitare a produselor agricole; POR, Axa 4 - Sprijinirea mediului de afaceri regional şi local

Măsura 1.2. - Atragerea investiţiilor

Evaluarea oportunităţilor oferite de municipiul Feteşti pentru investitori; Fonduri guvernamentale, buget local, alte fonduri;

Inventarierea terenurilor disponibile şi pretabile pentru investiţii;

Stabilirea unui set de facilităţi/avantaje pentru investitori, în condiţiile legislaţiei în vigoare;

Elaborarea unui plan strategic de atragere a investiţiilor;

Promovarea oportunităţilor de investiţii; Măsura 1.3. - Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă

Evaluarea cererii şi ofertei de pe piaţa locală a muncii; POS DRU, Axa 2 - Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii POS DRU, Axa 3 - Creşterea adaptabilităţii lucrătorilor şi a întreprinderilor

POS DRU, Axa 5 - Promovarea măsurilor active de ocupare

Adaptarea ofertei educaţionale locale la nevoile mediului de afaceri local;

Program continuu de conversie şi recalificare profesională pentru şomeri;

Program continuu de familiarizare a forţei de muncă cu noile tehnologii de comunicare şi informare;

Măsura 1.4. - Promovarea dialogului dintre mediul de afaceri local şi administraţia publică locală

Consultarea periodică a mediului de afaceri local; Mecanismul Financiar SEE, Sectorul Prioritar 4

Centru de resurse informaţionale şi comunicare pentru mediul de afaceri local;

POR, Axa 4 - Sprijinirea mediului de afaceri regional şi local

Identificarea soluţiilor şi sprijinirea corelării sectoarelor economice pe plan local;

Mecanismul Financiar SEE, Sectorul Prioritar 4

Sprijinirea înfiinţării asociaţiilor de producători şi procesatorilor locali; Buget local

Măsura 1.5. - Dezvoltarea infrastructurii turistice

Dezvoltarea unui port turistic; POR, Axa 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului

Dezvoltarea infrastructurii de acces spre zonele turistice;

Amenajarea zonelor turistice şi de agrement;

Amenajarea obiectivelor de interes turistic;

http://www.fonduri-ue.ro/eeagrants/


149

Direcţia / măsura / acţiunea Sursa de finanţare

Dir

ecţ

ia s

tra

teg

ică

2. D

ezv

olt

are

eco

no

mic

ă

Măsura 2.1. – Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare

Retehnologizarea şi redimensionarea instalaţiilor de producere şi tratare a apei potabile

Modernizarea şi extinderea reţelei de furnizare a apei potabile POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, Subdomeniul Centre urbane; POR, Axa 2 - Îmbunătățirea infrastructurii regionale şi locale de transport;

Modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare

Extinderea reţelelor de gaze naturale

Măsura 2.2. – Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces

Modernizarea străzilor orăşeneşti; POR, Axa 2 - Îmbunătățirea infrastructurii regionale şi locale de transport; POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, Subdomeniul Centre urbane;

Amenajarea de locuri publice de parcare;

Amenajarea de locuri de parcare pentru deservirea clădirilor rezidenţiale colective;

Dezvoltarea unui sistem modern de indicatoare şi marcaje rutiere;

Reabilitarea trotuarelor existente şi amenajarea de trotuare şi alei acolo unde nu există

Creşterea accesibilităţii zonelor publice pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii;

Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizări pluviale;

Extinderea reţelei de iluminat public şi înlocuirea lămpilor energofage cu unele ecologice;

PPP;

Măsura 2.3. – Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii pentru transport public

Amenajarea staţiilor pentru mijloace de transport public POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, Subdomeniul Centre urbane; POR, Axa 2 - Îmbunătățirea infrastructurii regionale şi locale de transport;

Amenajarea autogării

Amenajarea căilor de acces spre gară

Măsura 2.4. - Crearea/dezvoltarea/modernizarea infrastructurii pentru petrecerea timpului liber

Amenajarea parcurilor publice; Mecanismul Financiar SEE, Sectorul Prioritar 4; POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, Subdomeniul Centre urbane;

Înfiinţarea reţelelor wireless pentru accesul gratuit la Internet POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, Subdomeniul Centre urbane;

Dotarea spaţiilor publice cu mobilier urban; POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, Subdomeniul Centre urbane;

Construirea de piste pentru biciclete şi role; POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, Subdomeniul Centre urbane; POR, Axa 2 - Îmbunătățirea infrastructurii regionale şi locale de transport;

Dezvoltarea zonelor de agrement; POR, Axa 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului;

Îmbunătăţirea peisagistică a zonelor publice (spaţii verzi, reabilitarea faţadelor clădirilor, reabilitarea infrastructurii publice);

POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, Subdomeniul Centre urbane;




Dir

ecţ

ia s

tra

teg

ică

3. D

ezv

olt

are

a s

erv

icii

lor

pu

bli

ce

Măsura 3.1. – Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie şi cultură

Extinderea capacităţii unităţilor de învăţământ POR, Axa 3 - Îmbunătățirea infrastructurii sociale; Fonduri guvernamentale, buget local, alte fonduri; Reabilitarea infrastructurii educaţionale (clădiri, drumuri de acces,

terenuri de sport etc.)

Dotarea unităţilor de învăţământ cu materiale specifice şi echipamente

Dezvoltarea activităţilor de tip after-school

Construirea unui spaţiu adecvat pentru desfăşurarea activităţii casei de cultură

Fonduri guvernamentale, buget local, alte fonduri;

Măsura 3.2. - Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de sănătate

Finalizarea construcţiei spitalului POR, Axa 3 - Îmbunătățirea infrastructurii sociale Fonduri guvernamentale, buget local, alte fonduri Mecanismul Financiar SEE, Sectorul Prioritar 3;

Dotarea spitalului cu mobilier, aparatură şi echipamente moderne

Evaluarea stării de sănătate a populaţiei şi crearea unui plan de management al servicilor medicale şi socio-medicale

Fonduri guvernamentale, buget local, alte fonduri; Mecanismul Financiar SEE, Sectorul Prioritar 3;

Program local de promovarea sănătăţii Măsura 3.3. - Creşterea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale şi socio-medicale

Evaluarea cererii locale de servicii sociale şi socio-medicale Fonduri guvernamentale, buget local, alte fonduri; Mecanismul Financiar SEE, Sectorul Prioritar 3; Dezvoltarea serviciilor de consiliere pentru familii

Specializarea resurselor umane implicate în furnizarea serviciilor sociale şi socio-medicale

Campanii de mobilizare comunitară (activităţi de voluntariat şi responsabilizare comunitară)

Fonduri guvernamentale, buget local, alte fonduri; PPP;

Centru multifuncţional de zi pentru copiii provenind din familii cu risc social

POR, Axa 3 - Îmbunătățirea infrastructurii sociale;

Centru multifuncţional de zi pentru vârstnici

Centru socio-medical pentru persoane cu dizabilităţi

Centru socio-medical pentru persoane aflate în situaţii de risc social

Înfiinţarea de cabinete medicale individuale în toate cartierele componente

POR, Axa 3 - Îmbunătățirea infrastructurii sociale;

Promovarea importanţei şcolarizării în rândul populaţiei care prezintă risc de abandon şcolar

Mecanismul Financiar SEE, Sectorul Prioritar 3; POS DRU, Axa 2 - Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii;

Construirea de locuinţe sociale Fonduri guvernamentale, buget local, alte fonduri;

Măsura 3.4. - Creşterea siguranţei populaţiei

Dotarea serviciului public de poliţie cu echipamente şi infrastructură specifică


Sistem de monitorizarea video a locurilor publice cu infracţionalitate ridicată

POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, Subdomeniul Centre urbane; PPP;

Campanii de informare cu privire la siguranţa cetăţeanului Fonduri guvernamentale, buget local, alte fonduri;





151

Direcţia / măsura / acţiunea Sursa de finanţare Măsura 3.5. - Modernizarea serviciilor de transport public de călători

Înnoirea parcului auto al serviciului public de transport local Mecanismul Financiar SEE, Sectorul Prioritar 4; POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, Subdomeniul Centre urbane;

Dezvoltarea de noi rute de transport local

Măsura 3.6. - Modernizarea pieţelor agro-alimentare

Modernizarea pieţelor agro-alimentare; POR, Axa 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere, Subdomeniul Centre urbane; Fonduri guvernamentale, buget local, alte fonduri; PPP;

Măsura 3.7. - Îmbunătăţirea managementului deşeurilor

Campanii de conştientizare şi educare a populaţiei cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor

POS Mediu – Axa 2 - Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric; Sprijinirea operatorului de salubritate prin identificarea în comun a

soluţiilor optime privind managementul deşeurilor

Construirea unei staţii de transfer a deşeurilor

Promovarea reciclării deşeurilor solide reutilizabile


Dir

ecţ

ia s

tra

teg

ică

4. C

reşt

ere

a c

ap

aci

tăţi

i d

e i

nte

rve

nţi

e

în s

itu

aţi

i d

e u

rge

nţă

. Pro

tecţ

ia m

ed

iulu

i

Măsura 4.1. Îmbunătăţirea managementului apelor uzate

Realizarea unei staţii de epurare şi tratare a apelor reziduale; POS Mediu – Axa 1 - Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată

Măsura 4.2. Creşterea capacităţii de intervenţii în situaţii de urgenţă

Dezvoltarea capacităţii locale de intervenţie în cazul dezastrelor naturale

POR, Axa 3 - Îmbunătățirea infrastructurii sociale; POS Mediu, Axa 5 - Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc; Mecanismul Financiar SEE, Sectorul Prioritar 1;

Elaborarea unor planuri şi măsuri, informare publică şi instruire în domeniul intervenţiei in situaţii de urgenţă

Măsura 4.3. Diminuarea riscului de producere a dezastrelor naturale

Amenajarea digurilor de apărare împotriva inundaţiilor; POS Mediu, Axa 5 - Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc

Măsura 4.4. Îmbunătăţirea managementului ariilor protejate

Protecţia şi îmbunătăţirea biodiversităţii şi a patrimoniului natural prin sprijinirea managementului ariilor protejate.

POS Mediu, Axa 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protejarea naturii

Campanii de informare şi publicitate pentru ariile protejate; Măsura 4.5. Reducerea consumului de energie convenţională

Îmbunătăţirea eficienţei energetice a instituţiilor publice Mecanismul Financiar SEE, Sectorul Prioritar 1; POS Mediu – Axa 4 - Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protejarea naturii;

Sprijinirea reabilitării termice a locuinţelor

Utilizarea energiei din surse alternative pentru iluminatul public






Dir

ecţ

ia s

tra

teg

ică

5. D

ezv

olt

are

a c

ap

aci

tăţi

i a

dm

inis

tra

tiv

e

Măsura 5.1 - Dezvoltarea resurselor umane

Schimburi de experienţă cu autorităţi locale din România şi/sau din Uniunea Europeană în scopul adoptării modelelor de bună practică

PO DCA, Axa 1 - Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice

Instruirea funcţionarilor publici în domenii relevante pentru administraţia publică

Măsura 5.2 - Dezvoltare infrastructurii de furnizare a serviciilor de administraţie publică

Construcţia/amenajarea unui sediu administrativ; Fonduri guvernamentale, buget local, alte fonduri;

Măsura 5.3 - Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare/e-administraţie

Implementarea unui sistem informatic pentru eficientizarea activităţii Primăriei Feteşti;


Măsura 5.4 - Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale

Implementarea sistemelor de managementul calităţii la nivelul Primăriei Municipiului Feteşti

PO DCA, Axa 2 – Îmbunătăţirea calităţii şi eficienţei furnizării serviciilor publice, cu accentul pus pe procesul de descentralizare

Consultări publice periodice pentru identificarea problemelor cetăţenilor

Buget local, Mecanismul Financiar SEE, Sectorul Prioritar 4

Studiu de evaluare a performanţei a sistemului local de furnizare a serviciilor publice




11. Monitorizare şi evaluare

155

Principalii indicatori de evaluare a contextului socio-economic Demografie şi forţa de muncă

Indicator agregat Indicatori primari Rata de creştere/descreştere demografică Populaţia stabilă

Densitatea demografică Populaţia stabilă Suprafaţa teritoriului

Rata de masculinitate Populaţia stabilă pe sexe

Rata sporului natural Numărul de decese şi născuţi vii

Rata de îmbătrânire demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă

Rata de înlocuire a forţei de muncă Populaţia stabilă pe grupe de vârstă

Raportul de dependenţă demografică Populaţia stabilă pe grupe de vârstă

Vârsta medie Populaţia stabilă pe grupe de vârstă

Rata de nupţialitate şi de divorţialitate Numărul căsătoriilor şi divorţurilor

Rata sporului migratoriu Stabiliri de domiciliu Plecări cu domiciliu

Forţa de muncă Numărul de salariaţi

Ponderea forţei de muncă pe domenii principale de activitate (%) Forţa de muncă pe principalele domenii de activitate

Populaţia şomeră Numărul şomerilor

Infrastructură şi echiparea teritoriului

Indicator agregat Indicatori primari Străzi orăşeneşti Lungimea străzilor orăşeneşti

Străzi orăşeneşti modernizate Lungimea străzilor orăşeneşti Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate

Drumuri modernizate (%) Lungimea drumurilor publice total Lungimea drumurilor publice modernizate

Rata de creştere/descreştere a drumurilor publice modernizate Lungimea drumurilor publice modernizate

Densitatea drumurilor publice Lungimea drumurilor publice total Suprafaţa teritoriului

Drumuri asfaltate(%) Lungimea drumurilor publice total Lungimea drumurilor publice asfaltate

Drumuri pietruite (%) Lungimea drumurilor publice total Lungimea drumurilor publice pietruite

Drumuri de pământ (%) Lungimea drumurilor publice total Lungimea drumurilor publice de pământ

Gradul de conectare la sistemul public de canalizare Numărul locuinţelor racordate la sistemul de canalizare

Rata de creştere/descreştere a reţelei de canalizare Lungimea reţelei de canalizare

Gradul de conectare la reţeaua de distribuţie a apei potabile Numărul locuinţelor racordate la reţeaua de distribuţie a apei potabile

Gradul de vechime al reţelei de alimentare cu apă potabilă Lungimea reţelei de alimentare cu apă potabilă pe categorii vechime

Rata de creştere/descreştere a reţelei de alimentare cu apă potabilă Lungimea reţelei de alimentare cu apă potabilă


Indicator agregat Indicatori primari

Gradul de conectare la reţeaua de distribuţie a gazului natural Numărul locuinţelor conectate la reţeaua de distribuţie a gazului natural

Rata de creştere/descreştere a reţelei de distribuţie a gazului natural Lungimea reţelei de distribuţie a gazului natural

Rata de penetrare a reţelei de telefonie Numărul de abonamente telefonice Populaţia stabilă

Rata de penetrare a serviciilor de televiziune Numărul de abonamente de televiziune Populaţia stabilă

Terenuri şi locuinţe

Indicator agregat Indicatori primari Ponderea fondului funciar pe categorii de teren Fondul funciar pe categorii de teren

Rata de creştere/descreştere a fondului locativ Fondul locativ

Rata de creştere/descreştere a suprafeţei locuibile pe cap locuitor Suprafaţa locuibilă Efectivul populaţiei

Mărimea locuinţei din punctul de vedere al suprafeţei Numărul de locuinţe Suprafaţa locuibilă

Servicii publice

Indicator agregat Indicatori primari

Suprafaţa spaţiilor verzi pe cap de locuitor Suprafaţa spaţiilor verzi Efectivul populaţiei

Structura unităţilor sanitare Numărul unităţilor sanitare pe categorii

Personal medico-sanitar la 10.000 locuitori Personalul medico-sanitar (total şi pe categorii) Efectivul populaţiei

Ritmul de creştere/descreştere al numărului de persoane asistate Numărul copiilor cu dizabilităţi asistaţi Numărul adulţilor cu dizabilităţi asistaţi Numărul de vârstnici asistaţi

Rata de creştere/descreştere al numărului de biblioteci, volume existente şi eliberare

Numărul de biblioteci Numărul de volume existente şi eliberare

Ritmul de creştere/descreştere al populaţiei şcolare Efectivul populaţiei şcolare

Structura populaţiei şcolare în funcţie de standardul internaţional de clasificare al educaţiei

Efectivul populaţiei şcolare pe categorii conform standardului internaţional de clasificare al educaţiei

Ritmul de creştere/descreştere al cadrelor didactice Numărul cadrelor didactice

Numărul de cadre didactice la populaţia şcolară Numărul cadrelor didactice Efectivul populaţiei şcolare

Raportul dintre populaţia şcolară şi săli de clasă şi cabinete şcolare, laboratoare şcolare şi PC-uri

Efectivul populaţiei şcolare Numărul sălilor de clasă şi cabinete şcolare Numărul laboratoarelor şcolare Numărul PC-urilor

Raportul dintre populaţia şcolară şi numărul sălilor de gimnastică şi terenurile de sport

Efectivul populaţiei şcolare Numărul sălilor de gimnastică Numărul terenurile de sport

Rata de infracţionalitate Numărul infracţiunilor Efectivul populaţiei

157

Dezvoltare economică Indicator agregat Indicatori primari Ritmul de creştere/descreştere al întreprinderilor Numărul întreprinderilor

Structura întreprinderilor în funcţie de mărime (numărul de angajaţi) Numărul întreprinderilor în funcţie de numărul de angajaţi

Structura întreprinderilor în funcţie de domeniul de activitate Numărul întreprinderilor în funcţie de domeniul de activitate

Ritmul de creştere/descreştere al cifrei de afaceri totale Cifra de afaceri pe domenii de activitate

Structura cifrei de afaceri pe domenii de activitate Cifra de afaceri pe domenii de activitate

Structura angajaţilor pe domenii de activitate Numărul de angajaţi pe domenii de activitate

Productivitatea muncii totală şi pe domenii de activitate Cifra de afaceri totală şi pe domenii Numărul mediu de salariaţi total şi pe domenii

Mediu

Indicator agregat Indicatori primari Structura apelor de suprafaţă pe clase de calitate Lungimea apelor de suprafaţă de categorii de mărime

Poluarea aerului

Emisiile de dioxid de sulf Emisiilor de oxizi de azot Emisiile de oxizilor de amoniac Emisii anuale de compuşi volatili nemetanici Emisii de metale grele (mercur, cadmiu)

Structura solurilor în funcţie de factorii de degradare Suprafaţa solurilor afectate de factori de degradare

Ritmul de creştere/ descreştere al fondului forestier Fondul forestier

Ritmul de creştere/ descreştere al masei lemnoase puse în circulaţie Masa lemnoasă pusă în circulaţie

Structura pădurilor pe forme de relief Suprafaţa pădurilor pe forme de proprietate

Ritmul de creştere/ descreştere al cantităţii de deşeuri menajere generate Cantitatea de deşeuri menajere generate

Structura compoziţiei deşeurilor menajere Cantitatea de deşeuri menajere pe categorii


Principalii indicatori de monitorizare a strategiei

1. CONDIŢII DE LOCUIRE

1. A. Mediu

indicatori modalitate de calcul

1.1. Spaţii verzi pe cap de locuitor =Suprafaţa spaţiilor verzi amenajate / populaţie urbană;

u.m.: m2/locuitor;

sursa: INS, DJS;

1.2. Ponderea spaţiilor verzi din suprafaţa

urbană totală =Suprafaţa spaţiilor verzi amenajate / suprafaţa urbană totală * 100;

u.m.: %;

sursa: INS, DJS;

1.3. Transport urban nepoluant =Pasageri transportaţi cu vehicule nepoluante / total pasageri transportaţi * 100;

u.m.: %;

sursa: INS, DJS;

1. B. Locuinţe


1.4. Gradul de solicitare a teritoriului urban

pentru locuire =Suprafaţa locuinţelor / suprafaţa intravilană urbană *1000;

u.m.: m2 / 1000 m

2;

sursa: INS, DJS;

1.5. Densitatea locuinţelor =Număr de locuinţe / suprafaţa intravilană urbană;

u.m.: locunţe/km2;

sursa: INS, DJS;

1.6. Disponibilitatea locuinţelor =Suprafaţa locuibilă existentă / populaţie urbană;

u.m.: m2 locuinţe / locuitor;

sursa: INS, DJS;

1.7. Suprafaţa medie a unei locuinţe = Suprafaţa locuibilă existentă / locuinţe existente;

u.m.: m2;

sursa: INS, DJS;

1.8. Număr mediu de camere al unei locuinţe = Camere pentru locuit existente / locuinţe existente;

u.m.: camere;

sursa: INS, DJS;

1.9. Suprafaţa medie a unei camere pentru

locuit = Suprafaţa locuibilă existentă / camere pentru locuit existente;

u.m.: m2;

sursa: INS, DJS;

159

2. INFRASTRUCTURĂ FIZICĂ

2. A. Drumuri


2.1. Densitatea străzilor orăşeneşti =Lungimea străzilor orăşeneşti / suprafaţa urbană totală;

u.m.: km drum/km2;

sursa: INS, DJS;

2.2. Gradul de modernizare a străzilor

orăşeneşti =Lungimea străzilor orăşeneşti modernizate / lungimea totală a străzilor

orăşeneşti * 100;

u.m.: %;

sursa: INS, DJS;

2. B. Utilităţi


2.3. Densitatea reţelei de distribuţie a apei

potabile =Lungimea reţelei de distribuţie a apei / suprafaţa intravilană urbană;

u.m.: km reţea/km2;

sursa: INS, DJS;

2.4. Gradul de utilizare a capacităţii de

producere a apei =Capacitatea totală de producere a apei / cantitatea de apă consumată * 100;

u.m.: %;

sursa: INS, DJS;

2.5. Gradul de conectare a localităţilor la

reţeaua de gaze naturale =Localităţi conectate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale / Numărul total

al localităţilor;

u.m.: %

sursa: INS, DJS;

2.6. Gradul de epurare a apelor uzate =Ape uzate epurate / Ape uzate evacuate;

u.m.: %

sursa: INS, DJS;

3. DEMOGRAFIE ŞI FORŢĂ DE MUNCĂ

3. A. Populaţie


3.1. Densitatea populaţiei =Populaţia urbană / suprafaţa urbană totală;

u.m.: locuitori/km2;

sursa: INS, DJS;

3.2. Rata de dependenţă demografică =Numărul persoanelor în afara vârstei legale de muncă / Numărul persoanelor în

vârstă legală de muncă * 1000;

u.m.: ‰;

sursa: INS, DJS;

3.3. Rata sporului natural =Soldul sporului natural / populaţie urbană totală * 1000;

u.m.: ‰;

sursa: INS, DJS;

3.4. Rata de fertilitate =Numărul nou-născuţilor vii / populaţie feminină în vârstă fertilă * 1000;


u.m.: ‰;

sursa: INS, DJS;

3.5. Rata sporului migrator intern =Soldul schimbărilor de domiciliu / populaţie urbană totală * 1000;

u.m.: ‰;

sursa: INS, DJS;

3. B. Forţă de muncă


3.6. Rata de ocupare a forţei de muncă =Populaţia ocupată / resurse de muncă;

u.m.: ‰;

sursa: INS, DJS;

3.7. Rata de înlocuire a forţei de munca =Numărul persoanelor sub vârsta legală de muncă (0-14 ani) / o treime din

numărul persoanelor aflate în vârstă legală de muncă * 1000;

u.m.: ‰;

sursa: INS, DJS;

3.8. Rata şomajului =Număr de şomeri / populaţie activă;

u.m.: ‰;

sursa: INS, DJS, AJOFM;

4. NIVEL DE TRAI


4.1. Durata medie a vieţii =numărul total de om-ani trăiţi de întreaga populaţie / numărul de supravieţuitori

în vârstă de 0 ani;

u.m.: ani;

sursa: INS, DJS;

4.2. Vârsta medie a soţilor - feminin =suma căsătoriilor înregistrate pe fiecare vârstă ponderate cu vârstele pentru

care s-au înregistrat căsătorii / suma totală a vârstelor anuale nupţiabile;

u.m.: ani;

sursa: INS, DJS;

4.3. Rata mortalităţii infantile =numărul deceselor infantile / numărul născuţilor vii * 1000;

u.m.: ‰;

sursa: INS, DJS;

4.4. Gradul de dotare cu autoturisme =numărul autoturismelor înmatriculate / populaţia urbană * 100;

u.m.: %;

sursa: INS, DJS;

4.5. Suprafaţa medie a unei locuinţe terminate = Suprafaţa locuibilă a unei locuinţe terminate / număr de locuinţe terminate;

u.m.: m2;

sursa: INS, DJS;

4.6. Consum casnic mediu lunar de apă =Cantitatea de apă potabilă distribuită lunar populaţiei existentă / populaţie

urbană;

u.m.: m3 / locuitor;

161

sursa: INS, DJS;

5. ECONOMIE

5. A. Activitate economică generală


5.1. Rezultatul financiar al mediului de afaceri =Cifra de afaceri a unităţilor locale / populaţia urbană;

u.m.: lei / locuitor;

sursa: INS, DJS;

5.2. Densitatea IMM =Numărul total al IMM / populaţie urbană * 1000;

u.m.: ‰;

sursa: INS, DJS;

5.3. Ponderea sectorului privat în economia

locală =Număr de salariaţi din sectorul privat / Număr total de salariaţi * 100;

u.m.: %;

sursa: INS, DJS;

5.4. Ponderea populaţiei ocupate în activităţi

neagricole din totalul populaţiei ocupate =Populaţie ocupată în activităţi neagricole / Populaţie ocupată * 100;

u.m.: %;

sursa: INS, DJS;

5.5. Ponderea consumului industrial de apă =Consum industrial de apă / consum total de apă * 100;

U.m. %;

sursa: INS, DJS;

5. B. Construcţii


5.6. Locuinţe noi =Suprafaţa locuinţelor pentru care s-a obţinut autorizaţie de construcţie /

populaţia urbană * 1000;

u.m.: m2/1000 loc;

sursa: INS, DJS;

5.7. Clădiri noi, altele decât locuinţe =Suprafaţa clădirilor, altele decât locuinţe, pentru care s-a obţinut autorizaţie de

construcţie / populaţia urbană * 1000;

u.m.: m2/1000 loc;

sursa: INS, DJS;

5. C. Turism


5.8. Densitatea locurilor de cazare existente =Capacitatea de cazare existentă / suprafaţa intravilană;

u.m.: locuri/km2;

sursa: INS, DJS;

5.9. Indicele de utilizare netă a capacităţii de

cazare =Capacitatea de cazare în funcţiune / înnoptări turistice * 1000;

u.m.: %;

sursa: INS, DJS;


6. SERVICII PUBLICE

6. A. Sănătate


6.1. Capacitatea spitalelor =Paturi de spital disponibile / populaţia urbană * 1000;

u.m.: paturi de spital / 1000 locuitori;

sursa: INS, DJS; DSP;

6.2. Disponibilitatea personalului medical

calificat =Personal medico-sanitar calificat / populaţia urbană * 1000;

u.m.: personal calificat / 1000 locuitori;


6.3. Densitatea cabinetelor medicale de familie =Cabinete medicale de familie / populaţia urbană * 10.000;

u.m.: cabinete medicale de familie / 10.000 locuitori;


6.4. Densitatea farmaciilor =Farmacii / populaţia urbană * 10.000;

u.m.: farmacii / 10.000 locuitori;


6. B. Educaţie


6.5. Dotarea cu TIC a unităţilor de învăţământ =Numărul PC-urilor deţinute de unităţile de învăţământ / populaţia şcolară *

1000;

u.m.: PC-uri / 1.000 elevi;

sursa: INS, DJS;

6.6. Capacitatea unităţilor de învăţământ = Populaţia şcolară / săli de clasă şi cabinete;

u.m.: elevi / sală;

sursa: INS, DJS, ISJ;

6.7. Gradul de solicitare a cadrelor didactice =Numărul elevilor din învăţământul primar şi gimnazial /; numărul cadrelor

didactice din învăţământul primar şi gimnazial

u.m.: elevi / cadru didactic;

sursa: INS, DJS, ISJ;

6. C. Cultură


6.8. Indicele de cuprindere la lectură =Numărul abonaţilor bibliotecilor municipale şi orăşeneşti / populaţia urbană;

u.m.: %;

sursa: INS, DJS;

6.9. Indicele de circulaţie a documentelor =Volume eliberate / volume existente în bibliotecile municipale şi orăşeneşti *

100;

u.m.: %;

sursa: INS, DJS;

6.10. Indicele de lectură a cititorilor =Volume eliberate / cititori în bibliotecile municipale şi orăşeneşti * 100;

u.m.: %;

163

sursa: INS, DJS;

6.11. Capacitatea cinematografelor =Locuri disponibile în cinematografe / populaţia urbană * 10.000;

u.m.: locuri / 10.000 locuitori;

sursa: INS, DJS;

6.12. Capacitatea sălilor de spectacole =Locuri disponibile în săli de spectacole / populaţia urbană * 10.000;

u.m.: locuri / 10.000 locuitori;

sursa: INS, DJS;

6. D. Transport public


6.13. Dotarea cu vehicule de transport

public urban =Numărul autovehiculelor în inventar / populaţia urbană * 10.000;

u.m.: autovehicule / 10.000 locuitori;

sursa: INS, DJS;

6.14. Intensitatea utilizării parcului auto =Pasageri transportaţi / 1000 / autovehicule de transport public în inventar;

u.m.: mii persoane / mijloc de transport;

sursa: INS, DJS;


12. Concordanţa cu politicile naţionale şi europene. Contribuţia la atingerea obiectivelor orizontale

165

Politicile judeţene Strategia de dezvoltare a municipiului Feteşti nu se poate raporta la documente judeţene similare, acestea nefiind încă redactate la data finalizării prezentului document. În această situaţie, în lipsa unui context judeţean specific, ne vom raporta la documentele strategice şi programatice în vigoare la nivel regional şi naţional

Politicile regionale Strategia de dezvoltare a municipiului Feteşti se raportează la obiectivele Strategiei de Dezvoltare Regională a Regiunii Sud Muntenia şi contribuie, prin asumarea propriilor obiective, la atingerea celor regionale. Problemele sociale complexe, cele economice şi de mediu caracteristice regiunii şi cărora aceasta trebuie să le facă faţă, necesită acţiuni comune ale autorităţilor publice, organizaţiilor şi diverselor agenţii în acord cu planurile de acţiune şi strategiile proprii. În ansamblul ei, strategia de dezvoltare socio-economică a Regiunii Sud-Muntenia pentru 2007-2013 subliniază necesitatea dezvoltării economiei bazată pe cunoaştere, a forţei de muncă calificată, construirea şi dezvoltarea culturii antreprenoriale, creşterea nivelului aspiraţiilor şi a ratei de ocupare. Obiectivele specifice ale Strategiei de dezvoltare socio-economică a Regiunii SudMuntenia pentru 2007-2013 sunt:

Obiectiv 1: Creşterea nivelulului de competitivitate şi atractivitate al regiunii;

Obiectiv 2: Creşterea capacităţii inovatoare şi competitivităţii mediului de afaceri al regiunii;

Obiectiv 3: Dezvoltarea economică, socială şi culturală durabilă şi echilibrată a comunităţilor rurale

Obiectiv 4: Creşterea stabilităţii sociale şi eficientizarea potenţialului forţei de muncă al regiunii.

Aşadar, Strategia de dezvoltare a municipiului Feteşti îşi asumă obiectivele stabilite la nivel regional şi îşi coordonează priorităţile şi măsurile astfel încât să contribuie la atingerea acestora.

Politicile naţionale Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) CSNR oferă un cadru coerent pentru cei care elaborează politici, programe şi planuri de implementare. Viziunea Cadrului Strategic Naţional de Referinţă 2007 - 2013 este „O Românie competitivă, dinamică şi prosperă”. Viziunea Strategică abordează nevoile de dezvoltare socio-economică, propune soluţii pentru disparităţile sociale cu care se confruntă România şi sprijină strategiile UE de dezvoltare. CSNR are în vedere următoarele priorităţi tematice: dezvoltarea infrastructurii de

bază la standarde europene;

creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;

dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman din România;

consolidarea unei capacităţi administrative eficiente.

Având în vedere direcţiile strategice propuse în cadrul prezentului document se poate observa suprapunerea totală a Strategiei de dezvoltare a municipiului Feteşti pe priorităţile Cadrului Strategic Naţional de Referinţă 2007 - 2013 Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României prevede ca obiectiv naţional pentru orizontul temporal 2013 „Sprijinirea dezvoltării economice şi sociale echilibrate teritorial şi durabile a regiunilor României corespunzător nevoilor şi resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor urbani de creştere; îmbunătăţirea condiţiilor infrastructurale şi a mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi şi a munci.” Documentul strategic naţional precizează că realizarea acestui obiectiv va fi asigurată de acţiuni cu specific regional, subregional şi local, încadrate în următoarele axe prioritare: Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor ca poli urbani de creştere. Îmbunătăţirea accesibilităţii regiunilor prin modernizarea


infrastructurii de transport regionale şi locale. Îmbunătăţirea infrastructurii sociale a regiunilor. Consolidarea mediului de afaceri regional şi local. Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului. Dezvoltarea municipiului Feteşti se încadrează în prima axă sectorială, iar obiectivele strategice şi priorităţile locale se aliniază la categoriile de intervenţii prevăzute de prioritatea naţională: creşterea calităţii vieţii şi crearea de noi locuri de muncă prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv a serviciilor sociale, şi dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor şi antreprenoriatului. Strategia Naţională de Dezvoltare Durabilă a României, la care se raportează Strategia de Dezvoltare a Municipiului Feteşti este dezvoltată în concordanţă cu Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene şi cu obiectivele pe care România şi le-a asumat prin Tratatul de Aderare România – Uniunea Europeană, Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013, Strategia post-aderare a României şi Raportul asupra Obiectivelor de Dezvoltare ale Mileniului.

Contribuţia la atingerea obiectivelor orizontale Temele orizontale (egalitatea de şanse, protecţia mediului, eficienţa energetică, societatea informaţională) sunt

priorităţi agreate la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene, încorporate, sub diferite forme, în toate politicile Comunitatilor Europene. Strategia de dezvoltare a municipiului Feteşti, prin direcţiile strategice şi acţiunile propuse, se înscrie pe temele orizontale eficienţa energetică şi protecţia a mediului prin întreaga Direcţie strategică numărul 4. Creşterea capacităţii de intervenţie în situaţii de urgenţă. Protecţia mediului, dar şi prin intermediul următoarelor acţiuni din cadrul altor direcţii strategice de dezvoltare: Măsura 1.5. - Dezvoltarea infrastructurii turistice: Dezvoltarea infrastructurii de

acces spre zonele turistice; Amenajarea zonelor turistice şi de

agrement; Amenajarea obiectivelor de interes

turistic;

Măsura 2.1. – Modernizarea şi extinderea infrastructurii tehnico-edilitare Retehnologizarea şi

redimensionarea instalaţiilor de producere şi tratare a apei potabile;

Modernizarea şi extinderea reţelei de furnizare a apei potabile;

Modernizarea şi extinderea reţelei de canalizare;

Măsura 2.2. – Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces: Extinderea reţelei de iluminat

public şi înlocuirea lămpilor energofage cu unele ecologice;

Reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizări pluviale

Măsura 2.4. Crearea / dezvoltarea / modernizarea infrastructurii pentru petrecerea timpului liber Amenajarea parcurilor publice; Dezvoltarea zonelor de agrement; Îmbunătăţirea peisagistică a

zonelor publice (spaţii verzi, reabilitarea faţadelor clădirilor, reabilitarea infrastructurii publice);

Măsura 3.5. - Modernizarea serviciilor de transport public de călători: Înnoirea parcului auto al

serviciului public de transport local;

Măsura 3.7. Îmbunătăţirea managementului deşeurilor Campanii de conştientizare şi

educare a populaţiei cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor;

Construirea unei staţii de transfer a deşeurilor;

Promovarea reciclării deşeurilor solide reutilizabile;

În domeniul egalităţii de şanse, Strategia de dezvoltare a municipiului Feteşti prevede o serie de măsuri, şi anume: Măsura 1.3. - Creşterea adaptabilităţii forţei de muncă Program continuu de conversie şi

recalificare profesională pentru şomeri;

Program continuu de familiarizare a forţei de muncă cu noile tehnologii de comunicare şi informare;

167

Măsura 2.2. – Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii rutiere şi de acces: Modernizarea străzilor orăşeneşti; Reabilitarea trotuarelor existente

şi amenajarea de trotuare şi alei acolo unde nu există;

Creşterea accesibilităţii zonelor publice pentru persoanele cu dizabilităţi locomotorii;

Măsura 3.1. - Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie şi cultură: Dezvoltarea activităţilor de tip

after-school; Promovarea talentelor locale prin

susţinerea activităţilor culturale (ansambluri, formaţii, evenimente culturale etc.);

Măsura 3.3. - Creşterea capacităţii de furnizare a serviciilor sociale şi socio-medicale: Evaluarea cererii locale de servicii

sociale şi socio-medicale; Dezvoltarea serviciilor de

consiliere pentru familii; Specializarea resurselor umane

implicate în furnizarea serviciilor sociale şi socio-medicale;

Campanii de mobilizare comunitară (activităţi de voluntariat şi responsabilizare comunitară);

Centru multifuncţional de zi pentru copiii provenind din familii cu risc social;

Centru multifuncţional de zi pentru vârstnici;

Centru socio-medical pentru persoane cu dizabilităţi;

Centru socio-medical pentru persoane aflate în situaţii de risc social;

Înfiinţarea de cabinete medicale individuale în toate cartierele componente;

Promovarea importanţei şcolarizării în rândul populaţiei care prezintă risc de abandon şcolar;

Construirea de locuinţe sociale; Măsura 3.5. - Modernizarea serviciilor de transport public de călători: Înnoirea parcului auto al

serviciului public de transport local;

Măsura 5.2 - Dezvoltare infrastructurii de furnizare a serviciilor de administraţie publică Construcţia/amenajarea unui

sediu administrativ; Măsura 5.4 - Creşterea eficienţei activităţii administraţiei publice locale Consultări publice periodice

pentru identificarea problemelor cetăţenilor

În domeniul societăţii informaţionale, Strategia de dezvoltare a muncipiului Feteşti prevede: Măsura 1.4. - Promovarea dialogului dintre mediul de afaceri local şi administraţia publică locală Centru de resurse informaţionale

şi comunicare pentru mediul de afaceri local;

Măsura 2.4. – Crearea / dezvoltarea / modernizarea infrastructurii pentru petrecerea timpului liber Înfiinţarea reţelelor wireless

pentru accesul gratuit la Internet Măsura 3.1. - Modernizarea şi dezvoltarea serviciilor de educaţie şi cultură Dotarea unităţilor de învăţământ

cu materiale specifice şi echipamente;

Măsura 3.4. - Creşterea siguranţei populaţiei Sistem de monitorizarea video a

locurilor publice cu infracţionalitate ridicată;

Măsura 5.3 - Dezvoltarea serviciilor de e-guvernare/e-administraţie Implementarea unui sistem

informatic pentru eficientizarea activităţii Primăriei Feteşti;


Plan de reducere a impactului crizei Criza financiară globală a afectat considerabil statele membre ale Uniunii Europene, caracterizându-se prin reducerea posibilităților de creditare, scăderea prețurilor locuințelor, declinul piețelor bursiere şi diminuarea încrederii consumatorilor, a consumului și a investițiilor. Având în vedere amploarea crizei, toate statele membre trebuie să ia măsuri pentru a contracara criza. Coordonate corespunzător, eforturile naționale pot viza în paralel obiective diferite. Acestea pot atenua pe termen scurt efectele recesiunii, dar pot, de asemenea, promova, simultan, reformele structurale necesare pentru a ajuta UE să iasă mai puternică din criză, fără să submineze pe termen mai lung viabilitatea fiscală. În acest sens a fost elaborat Planul European de Redresare Economică, care pune un accent special pe inovare și pe ecologizarea investițiilor UE. Obiectivele strategice ale Planului European de Redresare Economică sunt: stimularea rapidă a cererii și

consolidarea încrederii consumatorilor;

diminuarea costurilor umane ale încetinirii creșterii economice și ale impactului acesteia asupra persoanelor celor mai vulnerabile. Se pot întreprinde acțiuni pentru a împiedica pierderea locurilor de muncă iar apoi pentru a ajuta oamenii să revină rapid pe piața muncii, în loc să se confrunte cu șomajul pe termen lung;

sprijinul acordat Europei pentru a valorifica creșterea, atunci când se va produce, astfel încât economia europeană să fie în consonanță cu cererile competitivității și necesitățile viitorului, astfel cum au fost conturate în Strategia de la Lisabona pentru creștere și locuri de muncă. Aceasta înseamnă continuarea reformelor structurale necesare, sprijinirea inovării și construirea unei economii a cunoașterii;

accelerarea trecerii la o economie cu emisii scăzute de carbon, fapt care va face ca Europa să fie bine plasată pentru a-și aplica strategia de limitare a schimbărilor climatice și de promovare a securității energiei: o strategie care va încuraja noile tehnologii, va crea noi locuri de muncă ecologice și va deschide noi posibilități pe piețele mondiale în creștere rapidă, va ține sub control factura de energie a cetățenilor și întreprinderilor și va reduce dependența Europei de energia de peste hotare.

Pentru a obține avantaje maxime și pentru a atinge obiectivele planului de redresare, și anume protejarea oamenilor și evitarea distragerii atenţiei ca urmare a crizei de la interesele pe termen lung ale UE și de la necesitatea de a investi în viitorul acesteia ar trebui să existe o legătură strânsă între stimulul fiscal și acțiunile din cele patru domenii prioritare ale Strategiei de la Lisabona (oameni, afaceri, infrastructură și energie, cercetare și inovare).

Acţiunile propuse în cadrul Planului European de Redresare Economică sunt: 1. Lansarea unei importante iniţiative

europene de sprijinire a ocupării forţei de muncă;

2. Crearea cererii de muncă; 3. Creşterea accesului întreprinderilor la

finanţare; 4. Reducerea sarcinii administrative şi

promovarea antreprenoriatului; 5. Accelerarea investiţiilor în vederea

modernizării infrastructurii Europei; 6. Îmbunătăţirea eficienţei energetice

a clădirilor; 7. Promovarea adoptării rapide a

„produselor ecologice”; 8. Creşterea investiţiilor în cercetare şi

dezvoltare, inovare şi educaţie; 9. Dezvoltarea tehnologiilor ecologice

pentru automobile şi construcţii; 10. Internet de mare viteză pentru toţi.

La nivel local, criza economică mondială a fost şi încă mai este resimţită de întreaga comunitate din municipiul Feteşti, fie că este vorba de autorităţile publice locale, oamenii de afaceri sau simpli cetăţeni. Un prim efect este diminuarea destul de considerabilă a nivelului taxelor colectate, fapt ce pune în pericol posibilitatea plăţii la timp a creditelor angajate de către administraţi a publică locală. Mediul economic al municipiului Feteşti trebuie să devină unul competitiv atât pe plan local cât şi regional, oferind şanse şi oportunităţi reale antreprenorilor locali dar şi externi. Dezvoltarea economică trebuie să

169

susţină creşterea nivelului de trai a întregii populaţii prin numărul locurilor de muncă şi nivelul de remunerare al acestora. Pentru depăşirea crizei economice, Primăria trebuie să urmărească atingerea următoarelor obiective specifice: 1. Crearea premiselor necesare

activităţilor de atragere de resurse externe în scopul susţinerii proiectelor de dezvoltare locală;

2. Stimularea investiţiilor locale şi dezvoltarea antreprenoriatului local prin promovarea oportunităţilor locale şi prin încurajarea parteneriatelor de tip public-privat;

3. Întărirea capacităţii administrative a autorităţii locale pentru îmbunătăţirea capacităţii de planificare şi control, eficientizarea serviciilor furnizate publicului, îmbunătăţirea managementului financiar şi optimizarea metodelor de lucru intra-instituţionale;

4. Sporirea veniturilor bugetare locale prin eficientizarea mecanismelor de încasare, reducerea cheltuielilor;

5. Îmbunătăţirea sistemului de servicii publice locale prin eficientizarea activităţilor şi cadrului de funcţionare a furnizorilor publici;

Astfel, pentru diminuarea efectelor crizei economice asupra comunităţii locale, administraţia publică locală trebuie să aibă în vedere următoarele priorităţi: 6. Dezvoltarea capacităţii administrative. 7. Eficientizarea serviciilor publice; 8. Sprijinirea dezvoltării economice; 9. Sporirea veniturilor bugetare;

Dezvoltarea capacităţii administrative se referă la îmbunătăţirea aspectelor ce ţin de

profesionalizarea resurselor umane şi de eficientizarea proceselor de lucru ale Primăriei municipiului Feteşti astfel încât să se atingă un stadiu care să favorizeze dezvoltarea de proiecte locale, furnizarea de servicii publice calitative, îmbunătăţirea mecanismelor de coordonare şi colaborare cu alte instituţii publice.

Eficientizarea serviciilor publice este o prioritate foarte clar definită chiar de titlul acesteia, referindu-se strict la sfera serviciilor publice locale din oraşul Feteşti. Aspectele abordate pe termen scurt şi mediu se referă la îmbunătăţiri de proces, întărirea managementului, optimizarea activităţilor etc.

Prioritatea „Sprijinirea activităţilor economice” urmăreşte punerea în practică unor măsuri şi proiecte care să susţină mediul economic local şi care să ofere posibilitatea implementării viitoarelor proiecte de dezvoltare economică locală. În cadrul planului de acţiuni acestea sunt detaliat prezentate. Astfel, modalităţile prin care autorităţile publice locale pot contribui la depăşirea perioadei de recesiune sunt identificarea şi atragerea de resurse suplimentare, din surse proprii sau parteneriate cu mediul privat şi organizaţii internaţionale. În acest sens trebuie să fie evaluate şi promovate oportunităţile pe care le oferă municipiul Feteşti. De asemenea, trebuie promovate parteneriatele de tip public-privat. Autorităţile publice locale trebuie să creeze premisele necesare activităţilor de atragere de resurse externe în scopul susţinerii proiectelor de dezvoltare locală. De

asemenea, trebuie stimulate investiţiile locale şi dezvoltarea antreprenoriatului local prin promovarea oportunităţilor pe care le oferă municipiul Feteşti. Autorităţile locale trebuie să îmbunătăţească capacitatea de planificare şi control, să îmbunătăţească managementul financiar şi să optimizeze metodele de lucru intra-instituţionale. De asemenea, sporirea veniturilor bugetare locale se poate realiza prin eficientizarea mecanismelor de încasare, reducerea cheltuielilor şi identificarea unor noi surse de venituri. Trebuie avut în vedere faptul că limitarea efectelor crizei economice se poate realiza şi prin creşterea semnificativă a gradului de absorbţie a fondurilor de la Uniunea Europeană. Colectarea la bugetul local a unor venituri importante trebuie să se realizeze fără a afecta foarte mult contribuabilii, dar însă să consolideze capacitatea de finanţare a activităţilor şi proiectelor administraţiei publice. Pe de altă parte, această prioritate presupune o mai bună gestionare a resurselor şi a mecanismelor proprii care să conducă la o eficientizare a costurilor şi a veniturilor bugetare. Aşa cum se poate vedea cele 4 priorităţi ale planului de reducere a impactului crizei economice se suprapun într-o foarte mare măsură pe planul de acţiune al Strategiei, acesta din urmă fiind conceput de la bun început prin raportarea la o situaţie reală, prezentă şi, mai important decât atât, nedefinită în timp.


Ca atare, diminuarea efectelor crizei economice reprezintă unul dintre obiectivele subsidiare ale prezentei strategii, atât datorită actualităţii temei cât mai ales datorită rolului pe care dezvoltarea economică îl are atât asupra depăşirii prezentei crize cât mai ales asupra dezvoltării sociale şi economice viitoare a comunităţii Feteşti. Dată fiind interconexiunea dintre obiectivele specifice şi priorităţile sau domeniile majore de intervenţie, se răspunde simultan mai multor măsuri care vor conduce atât la diminuarea efectelor crizei economice cât şi la dezvoltarea socială şi economică a municipiului Feteşti

Scenarii de dezvoltare economică şi spaţială Conceptul Naţional de Dezvoltare Spaţială integrează în expresie spaţială obiectivele CNSR cu obiectivele strategice de dezvoltare spaţială a Uniunii Europene, adaptate la particularităţile României şi le extinde la anul 2025, ţinând seama de Secţiunile PATN şi de Planurile de amenajare teritorială regionale/zonale, judeţene şi Planurile Urbanistice Generale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor legal adoptate. Astfel din punct de vedere al dezvoltării spaţiale municipiul Feteşti trebuie să urmărească atingerea următoarelor obiective generale:

Dezvoltarea economică a municipiului în sectorul primar şi secundar, prin propunerea extinderii căilor de acces către

exploataţiile agricole, dar şi prin dezvoltarea zonelor industriale priocesatoare;

Extinderea zonei industriale pentru atragerea şi facilitarea activităţilor economice aflate momentan în declin;

Extinderea reţelor de distribuire a apei potabile, a reţelei de canalizare în zonele nou introduse în întravilan;

Crearea unor zone de servicii care să răspundă cerinţelor locuitorilor din toate cartierele municipiului Feteşti

Modernizarea şi extinderea reţelei stradale în cartierele cu pronunţat caracter rural;

Echilibrarea diferenţei acute dintre caracterul urban al jumătăţii sudice a cartierului Feteşti Gară şi caracterul rural al jumătăţii nordice a acestui cartier, precum şi al celorlalte trei cartiere componente ale municipiului Feteşti.

Având în vedere aceste obiective generale de dezvoltare, se poate prefigura un prim scenariu al dezvolătării spaţiale, şi anume cel intr-municipal: dinspre partea nordică a oraşului spre carierele sudice, caracterizate printr-un puternic specific rural.

priorităţi

Sporirea veniturilor bugetare

Eficientizarea serviciilor

publice

Sprijinirea dezvoltării economice

Dezvoltarea capacităţii

administrative

obie

ctiv

e

Crearea premiselor necesare activităţilor de atragere de resurse externe

Stimularea investiţiilor locale şi dezvoltarea antreprenoriatului local

Întărirea capacităţii administrative a autorităţii locale

Sporirea veniturilor bugetare locale

Îmbunătăţirea sistemului de servicii publice locale

171

Dezvoltarea spaţială în profil zonal sau regional va fi influenţată în mod semnificativ de tendinţa înregistrată la nivel municipal, şi mai puţin de atracţia marilor centre urbane din regiune, datorită amplasării la distanţe relativ egale de fiecare dintre acestea.

Ca atare, dezvoltarea spaţială a întregului oraş, coroborată cu potenţialul de dezvoltare ecinomică a municipiului, va comporta o extindere de-a lungul Dunării.

În ceea ce priveşte dezvoltarea economică viitoare a municipiului Feteşti, în conformitate cu obiectivele strategice de dezvoltare, se prevăd următoarele scenarii de dezvoltare: Scenariul 1: Dezvoltarea sectorului primar şi a industriei procesatoare. În acest caz, municipiul Feteşti poate cunoaşte o dezvoltare relativ rapidă, cu o absorbţie relativ facilă a forţei de muncă de pe plan local. Dezvoltarea sectorului primar trebuie însă însoţită de o dezvoltare a sectoarelor conexe cu valoare adăugată superioară. Industria procesatoare prezintă premise de dezvoltare importante pe fondul existenţei unei tradiţii în acest sens. În al treilea rând, concomitent cu dezvoltarea sectorului vegetal vor apărea oportunităţi de dezvoltare a sectorului zootehnic, ceea ce va conduce la o diversificare industriei procesatoare şi

totodată la lărgirea pieţelor/segmentelor de desfacere. Aceasta din urmă va comporta însă investiţii mai mari în infrastructura de producţie, parcul industrial şi tehnologic propus a fi construit reprezentând unul dintre factorii cheie de succes ai acestui scenariu. Scenariul 2: Valorificarea prin turism resurselor naturale şi antropice prin turism. Acest scenariu presupune valorificarea poziţionării favorabile lângă Braţul Borcea. În acest caz, amenajarea portului turistic reprezintă elementul cheie, însă trebuie avut în vedere că acesta nu reprezintă decât o facilitate de acces. De aceea, acest scenariu presupune realizarea unor investiţii turistice, în special provenind din mediu privat, în domeniul agrementului şi, în mod particular, în domeniul pescuitului sportiv. Acest scenariu, comportă însă un nivel mai ridicat de risc, datorită investiţiilor necesare, a nivelului de dezvoltare a

mediului de afaceri local şi a pregării forţei de muncă în domeniul turistic. Scenariul 3: Dezvoltarea economică pe baza resurselor naturale şi antropice. Acest scenariu presupune combinarea primelor două scenarii şi poate reprezenta cheia dezvoltării durabile a municipiului Feteşti, datorită:

Diversificării activităţii economice şi reducerea vulnerabilităţii date de dezvoltarea pe o singură direcţie;

Diminuării caracterului sezonier al locurilor de muncă;

Creşterii atractivităţii municipiului ca ofertă de locuri de muncă şi diminuarea migraţiei locuitorilor spre alte zone care oferă alte tipuri de locuri de muncă;

Angrenării şi celorlalte sectoare economice de activitate.


13. Consultări publice

173

Procesul consultărilor publice Activităţi de consultare publică întreprinse În cadrul procesului de elaborare al Strategiei de dezvoltare, au fost derulate următoarele tipuri de activităţi de consultare publică: - Consultare publică prin intermediul

sondajelor de opinie; - Consultarea publică prin intermediul

chestionarelor nestructurate; - Consultarea publică prin intermediul

întâlnirilor publice; În ceea ce priveşte activităţile concrete de consultare publică derulate menţionăm: Consultare numărul 1: Sondaj de opinie în rândul mediului de afaceri şi a instituţiilor publice cu privire la problemele, necesităţile şi priorităţile de dezvoltare ale municipiului Feteşti. Rezultatele acestui sondaj au fost incluse în cadrul secţiunii de Audit al situaţiei actuale, însoţesc şi completează rezultatele cercetării documentare;

Consultarea numărul 2: Întâlnire publică cu reprezentanţii instituţiilor publice de la nivel local şi judeţean, precum şi cu reprezentanţii societăţii civile în vederea prezentării şi analizei rezultatelor Auditului situaţiei actuale. În cadrul acestei întâlniri, la care au participat numeroşi reprezentanţi ai instituţiilor publice şi locale, au fost analizate principalele probleme ale comunităţii în vederea stabilirii priorităţilor de dezvoltare socio-economică a municipiului Feteşti.

Fotografii întâlnire 19 iulie 2010

Consultarea numărul 3: Chestionarea reprezentanţilor instituţiilor publice, ai societăţii civile şi mediului de afaceri cu privire la priorităţile de dezvoltare ale municipiului Feteşti. Rezultatele acestei consultări au stat la baza elabărării de către consultant a propunerilor de viziune, obiective startegice şi direcţii strategice de dezvoltare

Consultarea numărul 4: Chestionarea reprezentanţilor instituţiilor publice de la nivel local, judeţean, regional precum şi cu reprezentanţii societăţii civile, ai mediului de afaceri şi comunităţii (reprezentanţi ai Consiliului Local) cu privire la proiectele de dezvoltare socio-economică prioritare. Rezultatele acestei consultări au stat la baza configurării portofoliului de proiecte şi selectarea proiectelor prioritare


Consultarea numărul 5: Întâlnire publică cu reprezentanţii instituţiilor publice de la nivel local, judeţean, regional precum şi cu reprezentanţii societăţii civile, ai mediului de afaceri şi comunităţii (reprezentanţi ai Consiliului Local) în vederea prezentării şi analizei variantei draft a Strategiei de dezvoltare locală a municipiului Feteşti. În cadrul acestei întâlniri, la care au participat numeroşi reprezentanţi ai instituţiilor şi segmentelor mai sus menţionate, a fost prezentată şi dezbătută varianta draft a Strategiei de dezvoltare locală a municipiului Feteşti.

Fotografii întâlnire 26 iulie 2010

Acoperirea actorilor locali interesaţi (stakeholders)

Rezultatele consultărilor publice Toate rezultatele consultărilor publice au fost integrate în textul prezentei Strategii. Procesul de consultare publică a avut o contribuţie notabilă în stabilirea profilului strategic al muncipiului Feteşti, în formularea priorităţilor de dezvoltare precum şi în identificarea de proiecte concrete în domeniul dezvoltării sociale şi economice a municipiului Feteşti.

În planul atingerii obiectivelor generale ale proiectului, consultările publice au constituit un foarte bun exerciţiu al administraţiei publice locale în domeniul planificării strategice, cât şi un prilej de identificare a unor posibile viitoare partaneriate public-private.

Grupuri ţintă

Reprezentanţii Autorităţii

contractante

ONG/societatea civilă

Mediul de afaceri

Instituţiile publice

Mod

alit

atea

de

cons

ulta

re

Consultare 1: Sondaj de opinie

Consultare 2: Întâlnire publică dezbatere Audit

Consultare 3:

Consultare prin intermediul chestionarelor – identificare priorităţi

de dezvoltare

Consultare 4: Consultare prin

intermediul chestionarelor – identificare proiectelor

Consultare 5:

Întâlnire publică dezbatere Strategie


Acest document este realizat în cadrul proiectului „Scrierea Strategiei de Dezvoltare Locală a Municipiului Feteşti, judeţul Ialomiţa”, implementat de Municipiul Feteşti, cod SMIS 3379, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”, Axa Prioritară 1: „Îmbunătăţiri de structură şi proces ale managementului ciclului de politici publice”, DMI - Îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor la nivel politico-administrativ, Operaţiunea – Strategii de dezvoltare locală. Editor: Municipiul Feteşti Str. Călăraşi nr. 595, Bl. CFR3, Sc. A, Et. II, III, Feteşti, judeţul Ialomiţa Tel: +4 0243 364 410; Fax: +4 0243 361 206; www.primariafetesti.ro, [email protected]

Adresa paginii de web a Autorităţii de Management pentru Programul Operaţional „Dezvoltarea Capacităţii Administrative”:

www.fonduriadministratie.ro

Data publicării: august 2010 Drepturile de autor asupra acestei publicaţii sunt rezervate Municipiului Feteşti. Publicaţia sau părţi ale acesteia pot fi reproduse numai cu permisiunea acesteia. Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României.

http://www.primariafetesti.ro/

http://www.fonduriadministratie.ro/

strategia de dezvoltare a municipiului feteşti 2010 - 2020 · consiliul local al municipiului...

Documents