strategia de dezvoltare...6.1.5. turism și agroturism ... faptul ca dezvoltarea durabila a unei...

GUVERNUL ROMANIEI

Ministerul Administraţiei şi Internelor

1

UNIUNEA EUROPEANĂ

Fondul Social European

Inovaţie în administraţie

Programul Operaţional

“Dezvoltarea Capacităţii Administrative”

STRATEGIA DE DEZVOLTARE

ŞI

PLANUL DE ACŢIUNE PARTICIPATIV PRIVIND REALIZAREA DIRECŢIILOR

STRATEGICE ALE COMUNEI PECENEAGA

2014-2020

C U P R I N S

GUVERNUL ROMANIEI


2

UNIUNEA EUROPEANĂ





1.INTRODUCERE.................................................................................................. 5

2.CONTEXTUL GENERAL AL DEZVOLTARII............................................... 6

2.1.Contextul European........................................................................................... 6

2.1.1.Politica de coeziune economica și socială....................................................... 6

2.1.2.Politica agticolă comună.................................................................................. 7

2.1.3.Politici ocazionale............................................................................................. 11

2.1.4.Politica Europeana cu orizont 2020................................................................ 13

2.1.5.Recomandările Comisiei Europene pentru România................................... 16

3. PROFILUL SOCIO-ECONOMICO-CULTURAL AL COMUNEI PECENEAGA........................................................................................................... 18

3.1. DESCRIEREA COMUNEI .............................................................................. 18

3.1.1. Scurt istoric ................................................................................................ 19

3.1.2. Așezarea geografică ....................................................................................... 19

3.1.3. Relieful ............................................................................................................ 20

3.1.4. Rezervaţii naturale ......................................................................................... 21

3.1.5. Clima ............................................................................................................... 21

3.1.6. Flora și fauna .................................................................................................. 21

3.1.7. Obiective turistice .......................................................................................... 22

4. ASPECTE SOCIALE SI CULTURALE ........................................................... 22

4.1. Situatia demografică ......................................................................................... 22

4.2. Ocuparea populatiei .......................................................................................... 22

4.3. Educatie ............................................................................................................. 23

4.4. Cultură ............................................................................................................... 23

GUVERNUL ROMANIEI


3

UNIUNEA EUROPEANĂ





4.5. Căminul cultural ............................................................................................... 24

4.6. Biblioteca comunală .......................................................................................... 24

4.7. Biserica ............................................................................................................... 24

4.8. Sănătate .............................................................................................................. 25

4.9. Asistentă socială ................................................................................................ 25

4.10.Calitatea generala a vietii................................................................................. 25

5. ASPECTE LEGATE DE MEDIUL INSTITUȚIONAL LOCAL .................... 27

5.1. Administratia publică locală ............................................................................ 27

5.2. Institutii publice, bănci, servicii publice locale ............................................... 28

5.3. Mediul societătii civile (sector ONG local ) .................................................... 28

5.4. Infrastructură locală ........................................................................................ 28

5.4.1. Infrastructura de drumuri ............................................................................ 28

5.4.2. Reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare ................................................. 29

5.4.3. Alimentarea cu energie electrică .................................................................. 29

5.4.4. Comunicaţii ..................................................................................................... 29

5.4.5. Colectarea deşeurilor ..................................................................................... 29

5.4.6. Infrastructura educaţională .......................................................................... 29

5.4.7. Sănătate şi asistenţă socială ........................................................................... 30

6. ASPECTE ECONOMICE ................................................................................... 30

6.1. Mediul de afaceri local ...................................................................................... 30

6.1.1. Prezentare generală ....................................................................................... 30

6.1.2. Industrie si comert ......................................................................................... 30

6.1.3. Agricultură ..................................................................................................... 30

GUVERNUL ROMANIEI


4

UNIUNEA EUROPEANĂ





6.1.4. Creșterea animalelor și prelucrarea laptelui și a cărnii ............................. 31

6.1.5. Turism și agroturism ..................................................................................... 31

6.1.6. Alte ramuri specifice ..................................................................................... 32

6.2. Participare pe piața muncii a populației locale ............................................. 32

7. FACTORI DE INTERES LA NIVEL LOCAL ................................................. 32

8. ANALIZA SWOT A COMUNEI PECENEAGA ............................................. 33

9. SEMINARUL PLANIFICĂRII STRATEGICE .............................................. 38

9.1. Seminarul viziunilor ......................................................................................... 38

9.2. Seminarul contradicțiilor ................................................................................ 40

9.3. Seminarul direcțiilor strategice ..................................................................... 43

9.3.1. Direcţia strategică I: Îmbunătăţirea infrastructurii comunei Peceneaga 43

9.3.2. Direcţia strategică II: Cultură şi educaţie ................................................... 45

9.3.3. Direcţia strategică III – Protejarea mediului .............................................. 46

9.3.4. Direcţia strategică IV: Dezvoltarea serviciilor publice, medicale şi sociale ........................................................................................................................ 47

9.3.5. Direcţia strategică V: Dezvoltarea economică ............................................. 47

9.3.6. Direcţia strategică VI:Sport, turism şi agrement ........................................ 49

9.3.7. Direcţia strategică VII: Participarea civică- implicarea cetăţenilor în viaţa comunităţii ...................................................................................................... 49

10. PLAN DE ACŢIUNE LA NIVELUL COMUNEI PECENEAGA................ 50

10.1. Direcţia strategică I: Îmbunătăţirea infrastructurii comunei Peceneaga 50

10.2. Direcţia strategică II: Cultură şi educaţie..................................................... 55

10.3. Direcţia strategică III – Protejarea mediului................................................ 57

10.4. Direcţia strategică IV: Dezvoltarea serviciilor publice, medicale şi social 58

10.5. Direcţia strategică V: Dezvoltarea economică............................................... 61

GUVERNUL ROMANIEI


5

UNIUNEA EUROPEANĂ





10.6. Direcţia strategică VI:Sport, turism şi agrement.......................................... 63

10.7. Direcţia strategică VII: Participarea civică- implicarea cetăţenilor în viaţa comunităţii........................................................................................................

64

1.INTRODUCERE

Strategia de dezvoltare reprezintă un document important pentru dezvoltarea viitoare a Comunei Peceneaga, un document de sprijin al administraţiei publice pentru a sluji comunitatea locală. Strategia de dezvoltare economico-socială a comunei Peceneaga își propune sa valorifice potențialul, oportunitațile si realele disponibilitați pentru dezvoltarea comunei, constienți fiind de faptul ca dezvoltarea durabila a unei colectivitati locale nu se poate face în lipsa unei viziuni clare care să orienteze diversele activități economico-sociale spre rezolvarea necesităților stringente ale locuitorilor.

Strategia Comunei Peceneaga pentru 2014 – 2020 își propune să aducă toți factorii implicați în indeplinirea sa la o stare de colaborare sub o aceeași viziune, pentru utilizarea cu un mai mare folos a resurselor proprii, cât și a celor ce pot veni din exteriorul comunei.

Pe baza strategiei se fundamentează și se justifică cererile de finanțare pentru atragerea de resurse financiare nerambursabile din diferite fonduri speciale. De aceea este important să se acorde o atenție deosebită elaborării acestui document și să se asigure o participare cât mai largă a cetățenilor la elaborarea lui și mai ales la aplicare.

GUVERNUL ROMANIEI


6

UNIUNEA EUROPEANĂ





2.CONTEXTUL GENERAL AL DEZVOLTARII

2.1. CONTEXTUL EUROPEAN

2.1.1.Politica de coeziune economică și socială

În urma evaluărilor politicilor implementate la nivel european în perioada 2009 – 2013, şi având

în vedere obiectivele Strategiei de la Lisabona1, pentru perioada de programare 2007 – 2013 au fost

stabilite initial 3 obiective :

Obiectivul “Convergenţă” ‐ acoperă regiunile care au PIB/locuitor sub 75% din media UE. (Întreg

teritoriul României se încadrează în acest obiectiv).

Obiectivul “Competitivitate regională şi ocuparea forţei de muncă”‐ vizează regiunile care nu sunt

eligibile pentru obiectivul „Convergenţă”;

Obiectivul “Cooperare teritorială europeană” – pentru regiuni, judeţe şi zone transnaţionale.

Aceste trei obiective au fost realizate prin implementarea Politicii de Coeziune Economică şi

Socială (PCES), care reprezintă politica fundamentală a UE, fiindu‐i alocată 1/3 din bugetul său şi a

urmarit de‐alungul timpului:

Reducerea disparităţilor de dezvoltare economică şi socială între statele membre/regiunile UE;

Îmbunătăţirea funcţionării pieţei unice;

Promovarea dezvoltării stabile şi durabile a UE.

Pentru perioada de programare 2007 – 2013, România a fost eligibilă doar pentru Obiectivul

„Convergenţă” şi “Cooperare teritorială europeană”.

Pentru perioada 2007‐2013, politica de coeziune a Uniunii Europene a fost reformulată pentru

a răspunde mai bine obiectivelor stabilite la Lisabona şi la Goteborg2 (economie competitivă bazată

pe cunoaştere, cercetare şi dezvoltare tehnologică, dezvoltare sustenabilă, ocuparea forţei de

muncă).

1 Strategia de la Lisabona, cunoscută şi ca Agenda de la Lisabona, este un plan de acţiune şi dezvoltare pentru Uniunea Europeană, adoptat de Consiliul European de la Lisabona în martie 2000, care are ca obiectiv ”transformarea Uniunii Europene în cea mai competitivă şi dinamică economie bazată pe cunoaştere din lume, capabilă de o creştere economică sustenabilă, care să genereze locuri de muncă mai multe şi mai bune, precum şi coeziune socială”. 2 Strategia de la Goteborg este strategia Uniunii Europene privind dezvoltarea durabilă, aprobată în cadrul şedinţei Consiliului European de la Goteborg (15 şi 16 iunie 2001).

GUVERNUL ROMANIEI


7

UNIUNEA EUROPEANĂ





În plus, politica de coeziune are o dimensiune teritorială, ce presupune că:

tuturor zonelor Comunităţii trebuie să li se asigure posibilitatea de a contribui la dezvoltarea

europeană;

orientările strategice trebuie să ţină cont de: necesităţile de investiţii atât pentru zonele urbane, cât

şi pentru zonele rurale, având în vedere rolul acestora în dezvoltarea regională, în promovarea unei

dezvoltări echilibrate, a unor comunităţi stabile şi a integrării sociale.

Pentru perioada de programare 2014 – 2020, in lumina situaţiei economice actuale şi a

resurselor publice tot mai limitate, este de aşteptat ca rolul instrumentelor financiare în cadrul

politicii de coeziune să fie tot mai mare. În ansamblu, politica de coeziune reformată va pune la

dispoziție până la 366,8 miliarde EUR pentru a se investi în regiunile, orașele și economia reală a

Europei. Acesta va fi principalul instrument de investiții al UE pentru a atinge obiectivele strategiei

Europa 2020: crearea de locuri de muncă și generarea de creștere

economică, abordarea problemei schimbărilor climatice și a dependenței energetice, reducerea

sărăciei și a excluziunii sociale. La aceasta va contribui și definirea mai bună a priorităților‐cheie ale

Fondului european de dezvoltare regională, cum ar fi sprijinul pentru întreprinderile mici și mijlocii,

obiectivul fiind de a dubla sprijinul, de la 70 la 140 de miliarde EUR pe durata celor 7 ani. Suma ce

revine României pentru politica de coeziune este estimata la 21,8 miliarde (preturi 2011), în crestere

cu 10% fatã de alocarea 2007‐2013 (situatã la nivelul de 19,8 miliarde euro). În toate fondurile

structurale și de investiții europene care stimulează proiectele bune va exista un grad mai mare de

orientare spre rezultate, precum și o nouă rezervă de performanță.

2.1.2.Politica agricolă comună

Pentru atingerea obiectivelor comunitare specifice pentru zonele rurale, există politici

complementare de dezvoltare, cum sunt Politica Agricolă Comună a Uniunii Europene (PAC) şi

Politica Comună de Pescuit (PCP).

Prin implementarea Politicii Agricole Comune, dezvoltarea rurală a evoluat tot mai mult ca

obiectiv de sine stătător. Fenomenul a început odată cu prima Reformă MacSharry (1992), când au

fost introduse măsurile referitoare la dezvoltarea rurală şi la protecţia mediului şi a continuat cu

definirea acestui domeniu ca Pilonul II al PAC, prin Agenda 20003. Redefinirea instrumentelor

financiare ale PAC in 2006, în special in ceea ce priveste Fondul European pentru Agricultură şi

Dezvoltare Rurală (FEADR), a condus la separarea totală a asistenţei pentru dezvoltarea rurală de

restul asistenţei structurale, atât în ceea ce priveşte obiectivele de dezvoltare, cât şi tipurile de

asistenţă financiară. Fondul FEOGA fusese progresiv împărţit între intervenţii structurale pe spaţiul

rural şi agricultură, într‐o manieră greu de administrat. Reorganizarea în FEADR, odată cu ciclul de

programare 2007 – 2013, a reusit sa clarifice obiectivele dezvoltării rurale şi a simplificat asistenţa

3 Adoptată în 1999, în cadrul Consiliului European de la Berlin

GUVERNUL ROMANIEI


8

UNIUNEA EUROPEANĂ





financiară pe două arii de intervenţie: pe de o parte, pe agricultură şi silvicultură, pe de cealaltă

parte, dezvoltarea rurală.

Dincolo de simplificările de natură operaţională pe care le‐a adus, clarificarea a avut şi un

aport benefic asupra ariei de acoperire. Datorită acestei delimitări, spaţiului rural i se recunosc

nevoile specifice de dezvoltare şi i se poate acorda o atenţie mai bine concentrată. Nevoile acestor

zone sunt asociate cu preocupările preponderent agricole ale locuitorilor, dar trebuie să răspundă în

aceeaşi măsură cerinţelor dezvoltării durabile şi standardelor de calitate ale vieţii, care trebuie să

ajungă comparabile cu cele din spaţiul urban.

Creată acum 50 de ani, PAC a început prin subvenţionarea producţiei de produse de bază în

scopul asigurării necesarului intern, creşterii productivităţii şi securităţii alimentelor. În prezent,

accentul se pune pe calitatea alimentelor, şi pe rolul agriculturii în conservarea şi managementul

resurselor naturale. Se aşteaptă ca agricultorii să fie mai orientaţi către piaţă şi mai competitivi –

pentru a putea produce pentru piaţă fără a fi influenţati în alegerile lor de posibilitatea de a primi

subvenţie pentru un anumit produs. Sprijinul acordat agricultorilor a fost în mod progresiv înlocuit cu

plăţile directe.

Regiunile rurale întâmpină şi în prezent dificultăţi specifice în ceea ce priveşte creşterea,

ocuparea şi dezvoltarea durabilă. Actuala perioadă de programare oferă în acest sens o oportunitate

de a orienta sprijinul din partea noului fond de dezvoltare rurală către aceste obiective, în

concordanţă cu liniile directoare pentru dezvoltare durabilă şi Agenda Lisabona relansată.

Pentru a face faţă acestor provocări, sunt necesare măsuri de asistenţă structurală şi

teritorială.

Astfel a fost creat cadrul legal4 unic pentru finanţarea cheltuielilor aferente politicii agricole comune.

Acest regulament instituie două fonduri:

Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA);

Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR). Începând cu 1 ianuarie 2007, FEGA şi FEADR înlocuiesc Fondul European pentru Orientare şi

Garantare Agricolă (FEOGA), secţiunea Garantare şi respectiv Orientare. FEGA şi FEADR constituie

împreună instrumentul financiar unic al Politicii agricole comune (PAC).

FEGA intervine pentru susţinerea pieţelor agricole, iar FEADR finanţează programele de dezvoltare

rurală.

Tipurile de acţiuni finanţate prin aceste două instrumente, în cadrul PAC sunt:

1. Finanţarea măsurilor prin FEGA prin co‐gestiunea dintre Statele membre şi Comisie şi în manieră centralizată la nivel comunitar

4 Regulamentul nr. 1290/21 iunie 2005 al Consiliului

GUVERNUL ROMANIEI


9

UNIUNEA EUROPEANĂ





restituirile fixate pentru exportul produselor agricole către ţări terţe;

intervenţiile destinate reglementării pieţelor agricole;

plăţile directe către agricultori prevăzute în cadrul politicii agricole comune; anumite acţiuni de informare şi promovare a produselor agricole pe piaţa internă a Comunităţii şi în ţările terţe, realizate de Statele membre.

2. În manieră centralizată, FEGA finanţează: contribuţia financiară a Comunităţii la acţiuni veterinare punctuale, la acţiuni de control în domeniul veterinar, în cel al mărfurilor alimentare şi al alimentelor pentru animale, a programelor de eradicare şi de supraveghere a bolilor animale, precum şi a acţiunilor fitosanitare; promovarea produselor agricole;

măsurile, adoptate conform legislaţiei comunitare, destinate asigurării conservării, determinării, colectării şi utilizării resurselor genetice în agricultură;

punerea în aplicare şi menţinerea sistemelor de informaţii contabile agricole;

sistemele de cercetare agricolă.

FEADR finanţează, exclusiv în sistem de co-gestiune, programele de dezvoltare rurală. Corespunzător, există două domenii (aşa-numiţii „piloni”) ai PAC:

Pilonul 1- Politica de piaţă, urmăreşte realizarea obiectivelor PAC definite în Tratatul de la Roma, ca un sistem complex de reguli şi mecanisme care reglementează producţia, comerţul şi prelucrarea produselor agricole, grupate sintetic sub denumirea de organizaţii comune de piaţă. Pentru implementarea măsurilor comune de reglementare a pieţelor, Comunitatea are la dispoziţie următoarele instrumente: preţurile, intervenţia pe piaţă, ajutoarele financiare, cotele de producţie, protecţia vamală comună.

Pilonul 2, al dezvoltării rurale, cuprinde măsuri structurale, care ţintesc dezvoltarea armonioasă a zonelor rurale, sub câteva aspecte: social, al diversităţii activităţilor, al calităţii produselor, al protejării mediului şi are drept obiectiv creşterea dinamismului economic al zonelor rurale, prin menţinerea dinamismului social, agriculturii durabile şi asigurarea conservării şi îmbunătăţirii resurselor naturale, privind în mod exclusiv zonele rurale şi periurbane.

Strategiile şi programele de dezvoltare rurală pentru 2007 ‐ 2013 au fost construite în jurul a

patru axe prioritare, după cum urmează:

axa 1, privind îmbunătăţirea competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier;

axa 2, privind îmbunătăţirea mediului în zonele rurale;

axa 3, privind calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale;

axa 4, privind programul Leader.

Resursele destinate priorităţilor comunitare de dezvoltare rurală depind de situaţia specifică,

de punctele tari, punctele slabe şi oportunităţile specifice fiecărei zone de programare. In octombrie

2011,Comisia Europeană a prezentat un set de regulamente care stabilesc cadrul legislativ al PAC

GUVERNUL ROMANIEI


10

UNIUNEA EUROPEANĂ





pentru perioada 2014‐2020, precum şi o evaluare a impactului unor scenarii alternative privind

evoluţia politicii. Pachetul legislativ constă în patru propuneri de regulamente de bază pentru politica

agricolă comună privind:

a) plăţile directe;

b) organizarea comună a pieţelor (OCP) unică;

c) dezvoltarea rurală;

d) un regulament orizontal privind finanţarea, gestionarea şi monitorizarea PAC.

Așa cum afirma comisarul european pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală, Dacian Cioloș,

politica agricolă comună reprezintă o punte între, pe de o parte, o lume din ce în ce mai urbanizată și,

pe de altă parte, o agricultură din ce în ce mai strategică. Acesta este motivul pentru care a fost

propus un nou parteneriat între Europa și agricultori, prin intermediul unei politici agricole comune

reînnoite după 2013. Noul parteneriat se va înscrie în perspectiva istorică a politicii comune largi și

urmărește, totodată, dorinţa de a pune o nouă temelie la baza contractului de încredere încheiat

între cetăţenii europeni și agricultura lor prin intermediul PAC.

GUVERNUL ROMANIEI


11

UNIUNEA EUROPEANĂ





2.1.3. Politici orizontale

Politicile orizontale ale Uniunii Europene sunt politicile referitoare la mediu / dezvoltare durabilă,

societate informaţională / inovaţie şi oportunităţi egale. În ultima perioadă, aceste politici sunt

completate de alte aspecte orizontale care privesc creşterea economică şi ocuparea forţei de

muncă, mai buna legiferare, multilingvismul şi schimbările climatice.

Uniunea Europeană s‐a implicat în protecţia mediului înconjurător abia în anii ’70, când problema a

devenit de interes mondial, primele măsuri fiind legate de ameliorarea calităţii vieţii, limitarea

poluării, introducerea principiului prevenirii poluării şi cel al raţionalizării resurselor naturale. La

început aceste măsuri erau orizontale, integrate în alte politici comunitare, abia în 1982 mediul

devenind o politică de sine stătătoare.

Dezvoltarea Durabilă, adică o calitate mai bună a vieţii acum şi pentru generaţiile viitoare,

integrează obiective imediate şi pe termen lung, acţiuni locale şi globale, probleme economice şi de

mediu, toate fiind inseparabile. Strategia de Dezvoltare Durabilă a Uniunii Europene îşi propune

obiective şi acţiuni clare, legate de şapte priorităţi, majoritatea de mediu: schimbarea climatică şi

energia curată, transportul durabil, consumul şi producţia durabile, conservarea şi managementul

resurselor naturale, sănătatea publică, incluziunea socială, demografia şi migraţia, sărăcia.

Problema schimbărilor climatice a căpătat amploare în ultimii ani datorită efectelor generate

de acestea: creşterea temperaturii globale, seceta, inundaţiile, incendiile, nivelul ridicat al emisiilor

de dioxid de carbon şi necesitatea reducerii acestora etc. Consiliul European din martie 2007 a stabilit

reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2020, faţă de nivelul acestora din 1990,

reducerea consumului de eneregie cu 20% şi un prag minim de 20% pentru utilizarea energiilor

regenerabile până în 2020 (20, 20, 20).

În cadrul societăţii informaţionale, tehnologiile informaţionale şi de comunicaţie (TIC)

reprezintă un sector major al activităţii economice, generând aproape 6% din PIB‐ul Uniunii

Europene. Deoarece acest sector este de o importanţă vitală pentru creşterea eficienţei şi

competitivităţii tuturor sectoarelor productive şi de prestări de servicii, Uniunea Europeană

urmăreşte să asigure accesul cetăţenilor şi întreprinderilor la o infrastructură de comunicaţii şi la o

gamă largă de servicii la standarde internaţionale şi puţin costisitoare. Fiecare cetăţean trebuie să

aibă cunoştinţele necesare pentru a trăi şi a munci în această nouă societate informaţională, Uniunea

Europeană punând un accent sporit pe educaţia pe tot parcursul vieţii, ca o componentă de bază a

modelului social european.

Cercetarea, educaţia şi inovarea formează o structură indispensabilă pentru o economie

dinamică, bazată pe cunoaştere ‐ triunghiul cunoaşterii. Institutul Tehnologic European va

interconecta cele trei componente, rezultatele obţinute din cercetare urmând să fie transpuse în

activităţile comerciale.

Prevederile comunitare referitoare la oportunităţi egale / şanse egale / creştere economică şi

ocupare a forţei de muncă se regăsesc în Politica socială şi de ocupare a forţei de muncă, având două

GUVERNUL ROMANIEI


12

UNIUNEA EUROPEANĂ





componente de bază : Strategia Europeană pentru Ocupare şi Agenda Socială. În cadrul Strategiei

Europene pentru Ocupare, statele membre adoptă în comun linii directoare pentru ocupare, care vin

în sprijinul politicilor naţionale de a atinge obiectivele de ocupare totală a forţei de muncă, de a

îmbunătăţi calitatea şi productivitatea muncii şi de a întări coeziunea socială şi teritorială. Agenda

Socială acoperă măsurile menite să creeze noi locuri de muncă, să lupte împotriva sărăciei şi să

promoveze egalitatea de şanse pentru toţi. Implementarea politicii sociale este susţinută de două

agenţii europene: Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă şi Fundaţia Europeană

pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă.

Obiectivele politicii Uniunii Europene pentru o mai bună legiferare cuprind simplificarea şi

îmbunătăţirea reglementării existente, pentru a elabora mai bine legislaţia şi pentru a consolida

respectarea şi eficacitatea normelor, în baza principiului proporţionalităţii. În contextul Strategiei

Lisabona revizuite, Comisia Europeană a lansat o vastă strategie privind o mai bună legiferare pentru

a asigura contribuţia cadrului comunitar de reglementare la realizarea obiectivului de creştere

economică şi ocupare a forţei de muncă, având în vedere şi obiectivele sociale şi de mediu şi

avantajele pentru cetăţeni şi pentru administraţiile naţionale. Strategia pentru o mai bună legiferare

are în vedere trei aspecte esenţiale:

promovarea elaborării şi aplicării la nivelul Uniunii Europene a instrumentelor necesare pentru o mai bună legiferare, în special simplificarea, reducerea sarcinilor administrative şi evaluarea impactului;

strânsă colaborare cu statele membre pentru a garanta că principiile care stau la baza unei mai bune legiferări sunt aplicate în mod uniform de către toţi legislatorii din Uniunea Europeană;

un dialog constructiv consolidat între părţile interesate şi toţi legislatorii, atât la nivelul Uniunii Europene, cât şi la nivel naţional.

În ianuarie 2008, Comisia Europeană a prezentat cea de‐a doua analiză strategică a

programului O mai bună legiferare în Uniunea Europeană, în care se arată că s‐au înregistrat deja

progrese reale şi considerabile şi sunt prezentate planuri pentru a continua în această direcţie.

Alegerea Uniunii Europene de a adopta multilingvismul în mod oficial drept instrument de

guvernare este unică în lume. Pentru Uniunea Europeană, utilizarea limbilor cetăţenilor ei este unul

dintre factorii care contribuie la transparenţă, legitimitate şi eficienţă. Conform Tratatului de la

Lisabona, semnat în decembrie 2007 de şefii de stat sau de guvern ai statelor membre, Uniunea

Europeană respectă bogăţia diversităţii sale culturale şi lingvistice şi veghează la protejarea şi

dezvoltarea patrimoniului cultural european.

În cazul României, în pofida importanţei incontestabile a dimensiunii teritoriale, pentru

succesul complet al tranziţiei şi restructurării economice, în primii ani după 1989 nu s‐a acordat

atenţia corespunzătoare dimensiunii regionale. Abia în 1995, cu ocazia elaborării strategiei de

pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, a trebuit să se admită că luarea în considerare în

mod explicit a problemelor regiunilor, a problemelor colectivităţilor locale, reprezintă un element

cheie pentru realismul şi coerenţa strategiei de dezvoltare la nivel naţional, numai astfel fiind posibil

să se depăşească decalajul dintre teorie şi practică, în dezbaterile despre descentralizare, autonomie

GUVERNUL ROMANIEI


13

UNIUNEA EUROPEANĂ





administrativă locală pe de o parte şi cele despre integrarea europeană, cooperarea transfrontalieră,

reţelele teritoriale, pe de altă parte.

În România, conceptul care stă la baza politicii de dezvoltare regională a fost dezvoltat pe baza unor

studii şi analize elaborate la cererea Guvernului, prin programul PHARE, formulat în “Carta Verde a

Dezvoltării Regionale în România“.

Acestă nouă situaţie, a venit în întâmpinarea unor necesităţi reale ale colectivităţilor locale şi

regionale din ţara noastră şi poate fi caracterizată ca reprezentând un nou mod de abordare a

dezvoltării, o abordare de jos în sus, bazată pe iniţiativele, planurile şi programele de dezvoltare ale

colectivităţilor locale şi regionale.

2.1.4. Politica Europeană cu orizont 2020

Strategia de Dezvoltare a Judeţului Tulcea vizează orizontul 2020. În acest context, considerăm relevantă cunoaşterea direcţiilor prioritare de dezvoltare prevăzute la nivelul Uniunii

Europene pentru perioada următoare de programare, respectiv 2014 – 2020.

Europa trece printr‐o perioadă de transformare. Criza a anulat ani de progrese economice şi

sociale şi a pus în evidenţă deficienţele structurale ale economiei Europei. Între timp, lumea

evoluează rapid, iar provocările pe termen lung (globalizarea, presiunea exercitată asupra resurselor,

îmbătrânirea) se intensifică. Uniunea Europeana trebuie să se ocupe acum de propriul viitor. Europa

poate reuşi dacă acţionează în mod colectiv, ca Uniune. A fost nevoie de o strategie care să permită

iesirea din criză şi care să transforme UE într‐o economie inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii,

caracterizată prin niveluri ridicate de ocupare a forţei de muncă, productivitate şi coeziune socială. In

iunie 2010, a fost lansata strategia pe 10 ani a Uniunii Europene, cunoscută sub numele de Europa

2020, care a adus o nouă viziune pentru economia Europei, bazată pe o coordonare extinsă a

politicilor economice şi fiscal‐bugetare, având ca principal scop crearea unor condiţii prielnice

creşterii economice inteligente, durabile şi favorabile incluziunii. Pentru ca acest lucru să fie posibil,

Uniunea Europeană şi‐a fixat, la acel moment, cateva obiective esenţiale pe care intenţionează să le

atingă pina in anul 2020, acoperind următoarele domenii: ocuparea forţei de muncă, educaţia,

cercetarea şi inovarea, incluziunea socială şi reducerea sărăciei, energia şi schimbările climatice. De

asemenea, strategia a inclus si cateva programe ‐ pilot, menite sa asigure cadrul prin care UE şi

autorităţile naţionale îşi susţin reciproc eforturile în domenii prioritare pentru Strategia Europa 2020:

inovarea, economia digitală, ocuparea forţei de muncă, tineretul, politica industrială, combaterea

sărăciei şi eficienţa energetică.

GUVERNUL ROMANIEI


14

UNIUNEA EUROPEANĂ





Europa 2020 oferă o imagine de ansamblu a economiei sociale de piaţă a Europei pentru

secolul al XXI‐lea.

Europa 2020 propune trei priorităţi, care se susţin reciproc:

– creştere inteligentă: dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaştere şi inovare;

– creştere durabilă: promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al

utilizării resurselor, mai ecologice şi mai competitive;

– creştere favorabilă incluziunii: promovarea unei economii cu o rată ridicată a ocupării

forţei de muncă, care să asigure coeziunea socială şi teritorială.

UE trebuie să definească direcţia în care vrea să evolueze până în anul 2020. În acest scop,

Comisia Europeana a propus următoarele obiective principale pentru UE:

– 75% din populaţia cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani ar trebui să aibă un loc de muncă;

– 3% din PIB‐ul UE ar trebui investit în cercetare‐dezvoltare (C‐D);

– obiectivele „20/20/20” în materie de climă/energie ar trebui îndeplinite (inclusiv o

reducere a emisiilor majorată la 30%, dacă există condiţii favorabile în acest sens);

– rata abandonului şcolar timpuriu ar trebui redusă sub nivelul de 10% şi cel puţin 40% din

generaţia tânără ar trebui să aibă studii superioare;

– numărul persoanelor ameninţate de sărăcie ar trebui redus cu 20 de milioane.

Aceste obiective sunt interconectate şi reprezinta elemente cruciale pentru reuşita atingerii

unui nivel de dezvoltare corespunzator. Pentru a garanta că fiecare stat membru adaptează strategia

Europa 2020 la situaţia sa specifică, Comisia propune ca aceste obiective ale UE să fie transpuse în

obiective şi traiectorii naţionale.

Obiectivele sunt reprezentative pentru cele trei priorităţi ‐ o creştere inteligentă, durabilă şi

favorabilă incluziunii ‐ dar nu sunt exhaustive. Pentru a sprijini realizarea acestora, va fi necesară

întreprinderea unei game largi de acţiuni la nivelul naţional, al UE şi internaţional, dar si la nivel

national si regional.

Comisia prezintă şapte iniţiative emblematice pentru a stimula realizarea de progrese în

cadrul fiecărei teme prioritare:

– „O Uniune a inovării” pentru a îmbunătăţi condiţiile‐cadru şi accesul la finanţările pentru

cercetare şi inovare, astfel încât să se garanteze posibilitatea transformării ideilor inovatoare

în produse şi servicii care creează creştere şi locuri de muncă;

– „Tineretul în mişcare” pentru a consolida performanţa sistemelor de educaţie şi pentru a

facilita intrarea tinerilor pe piaţa muncii;

GUVERNUL ROMANIEI


15

UNIUNEA EUROPEANĂ





– „O agendă digitală pentru Europa” pentru a accelera dezvoltarea serviciilor de internet de

mare viteză şi pentru a valorifica beneficiile pe care le oferă o piaţă digitală unică

gospodăriilor şi întreprinderilor;

– „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” pentru a permite

decuplarea creşterii economice de utilizarea resurselor, pentru a sprijini trecerea la o

economie cu emisii scăzute de carbon, pentru a creşte utilizarea surselor regenerabile de

energie, pentru a moderniza sectorul transporturilor şi a promova eficienţa energetică;

– „O politică industrială adaptată erei globalizării” pentru a îmbunătăţi mediul de afaceri, în

special pentru IMM‐uri, şi a sprijini dezvoltarea unei baze industriale solide şi durabile în

măsură să facă faţă concurenţei la nivel mondial;

– „O agendă pentru noi competenţe şi noi locuri de muncă” pentru a moderniza pieţele

muncii şi a oferi mai multă autonomie cetăţenilor, prin dezvoltarea competenţelor acestora

pe tot parcursul vieţii în vederea creşterii ratei de participare pe piaţa muncii şi a unei mai

bune corelări a cererii şi a ofertei în materie de forţă de muncă, inclusiv prin mobilitatea

profesională;

– „Platforma europeană de combatere a sărăciei” pentru a garanta coeziunea socială şi

teritorială, astfel încât beneficiile creşterii şi locurile de muncă să fie distribuite echitabil, iar

persoanelor care se confruntă cu sărăcia şi excluziunea socială să li se acorde posibilitatea de

a duce o viaţă demnă şi de a juca un rol activ în societate.

Aceste şapte iniţiative emblematice angajează atât UE, cât şi statele membre. Instrumentele

UE, în special piaţa unică, ajutoarele financiare şi instrumentele de politică externă vor fi mobilizate

pentru eliminarea blocajelor şi îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020. Ca prioritate

imediată, Comisia identifică măsurile care trebuie luate pentru a defini o strategie credibilă de ieşire

din criză, pentru a continua reforma sistemului financiar, pentru a asigura consolidarea bugetară

pentru o creştere pe termen lung şi pentru a întări coordonarea în cadrul Uniunii economice şi

monetare.

Pentru a se obţine rezultate va fi nevoie de o guvernanţă economică mai puternică. Strategia

Europa 2020 se va sprijini pe doi piloni: abordarea tematică prezentată anterior, care combină

priorităţile şi principalele obiective, şi întocmirea unor rapoarte de ţară, permiţând statelor membre

să îşi dezvolte propriile strategii de reîntoarcere la o creştere economică durabilă şi la

sustenabilitatea finanţelor publice. La nivelul UE se vor adopta orientări integrate care să cuprindă

domeniul de aplicare al priorităţilor şi obiectivelor UE. Fiecărui stat membru i se vor adresa

recomandări specifice.

Cadrul organizatoric european prin intermediul căruia statele membre îşi sincronizează

politicile economice şi financiare, astfel încât să atingă obiectivele propuse la nivelul UE şi prin care

este formalizat procesul de monitorizare a implementării prevederilor Strategiei Europa 2020 este

Semestrul European. Implementarea strategiei prin exerciţiul semestrului european este

GUVERNUL ROMANIEI


16

UNIUNEA EUROPEANĂ





monitorizată la nivel european în cadrul reuniunilor Consiliului European. Succesul în atingerea

obiectivelor Europa 2020 depinde de implementarea la nivel naţional a reformelor structurale

necesare pentru a accelera creşterea economică inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii.

Programele Naţionale de Reformă (PNR) reprezintă obligaţia fiecărui stat membru de a translata la

nivel naţional obiectivele Europa 2020.

2.1.5.Rrcomandările Comisiei Europene pentru România

In 2013, Comisia Europeană a emis opt recomandări pentru România, menite să o ajute să‐şi

îmbunătăţească performanţa economică.

1. Punerea în aplicare a unui program preventiv

În 2011, autorităţile române au negociat cu Comisia Europeană şi FMI un program preventiv

de ajustare economică. În martie 2013, România a solicitat în mod oficial prelungirea cu trei

luni a acestui program. Prin urmare, analiza finală a programului se va efectua la sfârşitul lui

iunie 2013.

2. Finanţe publice şi un sistem de impozitare sustenabile

Deşi poziţia bugetară s‐a îmbunătăţit în România, nivelul redus de respectare a obligaţiilor

fiscale constituie o provocare majoră, iar sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii

prezintă riscuri medii pe termen lung. Prin urmare, România ar trebui să ia măsuri de

îmbunătăţire a colectării impozitelor, să egalizeze vârsta de pensionare pentru femei şi

bărbaţi şi să susţină reforma pensiilor promovând încardarea în muncă a lucrătorilor în

vârstă.

3. Reformarea sectorului sanitar

În sectorul sanitar din România există inegalităţi majore, cauzate în principal de utilizarea

ineficientă a resurselor şi de un management defectuos. România trebuie să depună eforturi

mai mari pentru a spori rentabilitatea sistemului, reducând utilizarea excesivă a internărilor

în spitale şi îmbunătăţind asistenţa primară şi sistemele de trimitere a pacienţilor.

4. Piaţa muncii, şomajul în rândul tinerilor şi sărăcia

În 2012, România înregistra o rată scăzută de ocupare a forţei de muncă în general, iar rata

de activitate în rândul tinerilor era printre cele mai mici din UE. România trebuie să

amelioreze calitatea politicilor vizând activarea forţei de muncă şi să pună în aplicare, cât mai

repede, Planul naţional pentru angajarea tinerilor. Numărul persoanelor expuse riscului de

sărăcie sau de excluziune este, de asemenea, foarte ridicat, copiii fiind printre cei mai

afectaţi. România trebuie să adopte neîntârziat legislaţia restantă şi să întărească legătura

dintre transferurile sociale şi măsurile de activare.

GUVERNUL ROMANIEI


17

UNIUNEA EUROPEANĂ





5. Reforma învăţământului

România se confruntă cu o provocare majoră în ceea ce priveşte creşterea calităţii sistemului

ei de învăţământ şi de formare profesională. Părăsirea timpurie a şcolii este o problemă

importantă. România ar trebui să pună în aplicare reformele şi, în acelaşi timp, să îşi dezvolte

capacitatea administrativă. Învăţământul terţiar trebuie adaptat la nevoile pieţei muncii, iar

accesul persoanelor dezavantajate ar trebui îmbunătăţit.

6. Modernizarea administraţiei publice

Capacitatea administrativă redusă este o preocupare majoră pentru România, care contribuie

la o rată scăzută de absorbţie a fondurilor UE. Prin urmare, trebuie consolidată guvernanţa şi

calitatea administraţiei publice.

7. Mediul de afaceri Provocările majore cu care se confruntă România în acest domeniu sunt un mediu de afaceri

slab dezvoltat şi sprijinul scăzut acordat cercetării şi dezvoltării. Autorităţile române ar trebui

să asigure servicii de e‐guvernare eficiente şi să facă eforturi pentru a facilita accesul la

finanţare şi pentru a reduce numărul de proceduri administrative pe care trebuie să le

îndeplinească IMM‐urile. De asemenea, România ar trebui să amelioreze eficienţa şi

independenţa sistemului judiciar, precum şi eficienţa politicilor de prevenire şi combatere a

practicilor de corupţie, în special în domeniul achiziţiilor publice.

8. Energie şi transporturi România înregistrează un grad scăzut de competitivitate şi eficienţă în sectorul energetic şi în

cel al transporturilor. Ea ar trebui să asigure liberalizarea preţurilor la gaze şi electricitate, să

consolideze guvernanţa întreprinderilor de stat şi a organismelor de reglementare şi să

finalizeze conexiunile transfrontaliere. Infrastructura pentru conexiunile de bandă largă este

cea mai slab dezvoltată din UE, aspect care ar trebui remediat. În sectorul transporturilor,

este nevoie de un plan amplu pe termen lung.

Prin urmare, cele mai importante provocãri pe care României le va intampina in noua

perioada de programare sunt legate de participarea redusã pe piața forței de muncã, infrastructura

subdezvoltatã, sistemul precar de cercetare și inovare și competitivitatea scãzutã, utilizarea

ineficientã a resurselor, precum și administrația și guvernanța publicã precarã.

GUVERNUL ROMANIEI


18

UNIUNEA EUROPEANĂ





3. PROFILUL SOCIO-ECONOMICO-CULTURAL AL COMUNEI PECENEAGA

3.1. Descrierea comunei

Unitatea administrativ teritorială a comunei Peceneaga este situată în Sud – Estul României, în regiunea Dobrogea, respectiv în partea Vest a judeţului Tulcea.

Comuna Peceneaga se compune dintr-un singur sat – Peceneaga.

Sediul unităţii administrativ teritoriale Peceneaga este coordonată de următoarele persoane:

Primar: Matei Eugen; Viceprimar: Radu Gheorghe; Secretar: Coandă Tudora; Contabil: Petroşan Anişoara.

Adresa: Localitate: Peceneaga; Judeţ: Tulcea; Tara: România; Str. Primăriei; Cod postal: 827185; Telefon: 0240-577130; Fax: 0240-577130; Adresa de e-mail: [email protected]

GUVERNUL ROMANIEI


19

UNIUNEA EUROPEANĂ





3.1.1. Scurt Istoric

Numele localităţii provine de la populaţia nomadă de origine turanică – pecenegii, care s-au stabilit şi s-au creştinat în această zonă, locuită din vechi timpuri de români, în secolele X-XI d. Hr..

Există diverse informaţii privind valurile de români care au locuit aici. Astfel, D. Şandru, bazându-se pe datele furnizate de învăţătorul Gh. Matei, menţionează în lucrările sale, că populaţia din timpul ocupaţiei otomane era românii. Pe parcurs, au poposit familii din balta Brăilei, din locul numit Nisipuri, apoi cei din satele brăilene Gropeni şi Stăncuţa, câţiva mocani, bulgari şi greci, care îşi pierduseră limba şi obiceiurile. Alţi localnicii au fost românii din Basarabia, fugiţi din cauza ruşilor, precum şi transilvăneni fugiţi din cauza ungurilor. Ultimii stabiliţi sunt consideraţi mocanii cu oile, atraşi de păşunile din Dobrogea şi libertatea de mişcare.

De-a lungul anilor localitatea a cunoscut diverse denumirii. Există dovezi în registrele turceşti din 1573 despre această localitate cu denumirea de Giberan Pecenek. Pe o hartă din 1788 localitatea apare cu denumirea de Perschenjaga.

Prin Legea nr. 2/1968, republicată în 1981, anexa 1 – judeţul Tulcea privind organizarea administrativă a teritoriului României, a fost stabilit teritoriul actual al comunei Peceneaga.

GUVERNUL ROMANIEI


20

UNIUNEA EUROPEANĂ





3.1.2. Așezarea geografică

Comuna Peceneaga este situată în partea de nord-vest a Dobrogei, pe brațul drept al

Dunării, brațul Măcin, respectiv în partea de vest a judeţului Tulcea, longitudine 28 13 33°,

latitudine 45 01 67°.

Peceneaga se află la o distanţă de 40 km de orașul Măcin - cea mai apropiată localitatea urbană

şi la 70 km de municipiul Tulcea.

Vecinii comunei Peceneaga:

‐ Nord – sat Turcoaia, comuna Turcoaia; ‐ Est - satul Traian, comuna Cerna; ‐ Sud – satul Ostrov, comuna Ostrov; ‐ Vest – braţul Măcin al Dunării Vechi.

Suprafaţă administrativă a comunei este de 5.551,23 ha.

SITUAŢIA FUNCIARĂ 5.551

Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă 4368

Suprafaţa arabilă 3927

Suprafaţa – livezi şi pepiniere pomicole 8Suprafaţa – vii şi pepiniere viticole 118

Suprafaţa – păşuni 294Suprafaţa neagricolă 1183

Suprafaţa – ape + stuf 257

Suprafaţa – căi de comunicaţii 86

Suprafaţa – curţi şi clădiri 137

Suprafaţa – vegetaţie forestieră 382

Suprafaţa – teren neproductiv 318

3.1.3. Relieful

Cadrul natural al comunei Peceneaga este constituit din relief ce variază între zona joasă de luncă a Dunării, zona de racord (între luncă și deal), zona înaltă a podișului Casimcei, Babadagul

și munții Măcinului.

GUVERNUL ROMANIEI


21

UNIUNEA EUROPEANĂ





Pe teritoriul comunei întâlnim:

Movila Cazacului (135m)

Vârful Valea Ioanei (219m)

Valea Ioanei

Văile Risipite

Valea rea

Dealul Gim, parte a vechiului lanț muntos Măcin, alcătuit din șisturi verzi este poziţionat în Sudul

comunei.

La poalele dealului Gim se află zona inundabilă în perioadele de revărsare a Dunării, zona de islaz, Certeţ.

Lacul de acumulare Peceneaga este alimentat de părâul cu acelaşi nume. Acest lac a fost folosit în trecut pentru irigaţii.

3.1.4. Rezervaţii naturale

Pe teritoriul administrativ al comunei Peceneaga, este amplasată rezervaţia naturală " Peceneaga " cu o suprafaţă de 132 ha.

Această rezervaţie reprezintă singura arie protejată din ţară în care cele mai vechi structuri geologice, datând din perioada cutărilor caledoniene, reprezentate prin şisturile verzi, vin în contact cu Dunărea şi respectiv cu cele mai noi structuri, reprezentate prin depozite aluviale. Din punct de vedere floristic aceasta reprezintă una din puţinele arii protejate, cel puţin din nordul Dobrogei, în care au fost identificate specii de ceapa ciorii (Gagea callieri), garofiţe (Dianthus pseudarmeria), sparcetă (Onobrychis gracilis). Zona este un loc unic, în care păsări de stepă, convieţuiesc cu specii de păsări al căror habitat îl reprezintă zonele umede.

3.1.5. Clima

Sub raport climatic se înregistrează climă temperat continentală cu veri fierbinţi şi precipitaţii slabe şi cu ierni geroase şi vânturi puternice. Temperatura medie anuală este de 11,1° iar cantitatea medie de precipitaţii este de 457mm/m² anual.

GUVERNUL ROMANIEI


22

UNIUNEA EUROPEANĂ





Clima întregului teritoriu nord-dobrogean este o climă temperată cu un mai pronunţat caracter de umiditate în lunile de primăvară şi toamnă. Cele mai scăzute temperaturi sunt spre sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lunii februarie când se poate ajunge până la – 22°C, iar cele mai ridicate în lunile iunie-iulie, când se poate ajunge la +35° - 40° C.

Vânturile dominante sunt cele de N-E, crivăţul şi vântul uscat dinspre S-E.

3.1.6. Flora și fauna

Datorită climei continentale, caracterizată de ierni geroase, cu vânturi puternice şi veri călduroase, întâlnim o vegetaţie ierboasă specifică regiunii dobrogene - în zona de câmpie şi păduri în cea deluroasă.

De-a lungul braţului Măcin al Dunării întâlnim pădurii de salcie şi plop, desişuri de cătină de baltă, etc.

Dunărea şi bălţile adiacente adăpostesc peşti, păsări şi mamifere de baltă .

În zona colinelor şi a câmpiei se întâlnesc: iepuri de câmp, rozătoare de stepă, vulpi, bursuci, dihori, broaşte ţestoase, şerpi, şopârle, păsări răpitoare, privighetori, ciocănitoare, cuc, ciocârlan, lăstun, şi multe altele.

3.1.7. Obiective turistice

Fiind situată în apropierea fluviului Dunărea, comuna Peceneaga are locuri prielnice agroturismului, pescuitului sportiv şi de divertisment, vânătoare, precum:

‐ malul Dunării, vecinătatea cu Insula Mare a Brăilei, cu zona Băltina, (spaţiul adecvat campării şi pescuitului, cu sălcii pletoase, pescăruşi şi alte păsări specifice zonei de deltă);

‐ dealul Gim, parte a vechiului lanţ muntos Măcin, alcătuit din şisturi verzi, care încă mai păstrează urme ale civilizaţiei romane, sunt locuri care aşteaptă să fie exploatate şi introduse în circuitul turistic al zonei;

‐ biserica ortodoxă Sfinţii Arhanghel Mihail şi Gavril situată în apropierea primăriei, în centrul satului, pe un filon de piatră, se vede din orice punct al localităţii. Aceasta are picturi realizate în ulei, catapeteasmă şi alte icoane datând din secolul al XIX-lea, iar unele din cărţile de rit datează din timpul Mitropolitului Andrei Şaguna şi a lui Alexandru Ipsilanti.

GUVERNUL ROMANIEI


23

UNIUNEA EUROPEANĂ





4. ASPECTE SOCIALE ȘI CULTURALE

4.1. Situația demografică

Conform Direcției Județene de Statistică Tulcea la 1 ian 2013 populaţia totală a comunei Peceneaga este de 1,803 locuitori (925 locuitori de sex masculin și 878 de sex feminin) locuitori, în totalitate naţionalitate română.

Persoanele plecate la muncă în străinătate reprezintă aproximativ 5%.

Numărul total de gospodării: 820.

4.2. Ocuparea populației

Comuna Peceneaga concentrează cea mai mare parte a forţei de muncă în agricultură, producţia vegetală şi cea animală. Alte activităţi cu pondere mică sunt: comerţul, serviciile, meşteşugurile. Printre activităţile desfăşurate de către locuitori se numără activităţi păstrate de-a lungul anilor şi transmise din generaţie în generaţie: păstoritul, pescuitul, fierăritul, dogăritul, etc..

4.3. Educație

Mediul educaţional al comunităţii Peceneaga este asigurat de şcoala de învăţământ primar şi gimnazial, clasele I-VIII, grădiniţă şi centrul de zi "Speranţa".

Şcoala a fost şi este implicată în numeroase proiecte care au menirea de a contribui la crearea unui mediu educaţional propice elevilor din localitate:

- Mai aproape de natura"(2007);

- "Şcoala spaţiu de păstrare şi valorificare a folclorului şi tradiţiilor locale" - proiect derulat în cadrul Proiectului pentru Învăţământul rural (1 ianuarie - 31 decembrie 2006);

- "Am grijă de sănătatea mea";

- "Centrul de documentare şi informare" - derulat în perioada octombrie 2007 - mai 2008.

De asemenea, în cadrul şcolii cele 11 cadre didactice organizează anual diverse activităţi culturale, în care sunt angrenaţi toţi cei 200 de elevi:

GUVERNUL ROMANIEI


24

UNIUNEA EUROPEANĂ





- serbări la sfârşitul anului şcolar, în săptămâna 1-8 martie, serbarea pomului de iarnă, sărbătoarea satului;

- concursuri pe diferite teme organizate cu ocazia zilei copilului, zilei de 1 Decembrie, zilei eroilor;

- aniversări şi comemorări ale personalităţilor ştiinţei şi culturii.

Elevii şcolii din Peceneaga s-au remarcat prin participarea la festivalul folcloric internaţional "Peştişorul de aur″ din Tulcea, la festivalul folcloric ,,Dobrogea mândră grădină,, din Năvodari şi la ,,Ziua recoltei,, în anul 2007.

Grădiniţa de copii cu program normal Peceneaga adăposteşte 4 săli de clasă unde îşi desfăşoară activitatea 4 educatori care se îngrijesc de educaţia copiilor preşcolari.

4.4. Cultura

Comuna Peceneaga are o bogată tradiţie culturală care s-a transmis de la o generaţie la alta. Obiceiurile specifice sărbătorilor de iarna (Crăciunul, Anul Nou, Boboteaza) s-au păstrat de-a lungul anilor, dar şi tradiţii legate de principalele momente din viaţa oamenilor(botezul, nuntă, înmormântare), sau aniversării (ziua sfântă a satului – 8 noiembrie, Sfinţii Arhanghel Mihail şi Gavril).

În perioada 1947 -1990 formaţiile de cor, armonici, brigada satirică, dansuri populare s-au remarcat pe plan local, regional şi naţional.

Ansamblul folcloric „Comoara”, Peceneaga a susţinut în anul 1992, în Franţa, în regiunea Charente – Maritime, 11 spectacole, bucurându-se de un deosebit succes.

Începând cu anul 2000, în comuna Peceneaga se organizează anual festivalul „Vetre Folclorice”, iar din anul 2007 festivalului de colinde „Pe luceaua Dunării”

Actorul, Ion Focşa şi învăţătorul Gheorghe Buzoianu, ctitorul instituţiilor locale, regizoarea Cătălina Buzoianu, prozatorul Ştefan Negrişanu, aduc un renume deosebit comunei Peceneaga.

4.5. Căminul Cultural

În prima jumătate a secolului XX a apărut Legea serviciului social care prevede construirea aşezămintelor culturale. În sprijinul acestei legi ia fiinţă, în 1923, Fundaţia Culturală

GUVERNUL ROMANIEI


25

UNIUNEA EUROPEANĂ





Regală Principele Carol I cu scopul de a revitaliza viaţa culturală la sate. Astfel în cadrul căminelor culturale trebuiau organizate case de cultură, biblioteci, şezători.

Căminul cultural adăposteşte formaţia de armonică Peceneaga.

Căminul cultural este azi o clădire frumoasă din centrul Pecenegii care îşi aşteaptă zilnic copii şi bătrâni valorificatori ai tradiţionalului. Speră în fiecare zi să-şi recapete gloria de altă dată.

4.6. Biblioteca comunală

Biblioteca comunală cu o zestre de peste 5.000 de volume contribuie la dezvoltare educaţiei cetăţenilor. Îşi deschide uşile zilnic pentru toţi locuitori şi nu numai însetaţi de cultură, de tradiţional, de cum era odinioară şi cum poate fi în viitor.

4.7. Biserica

Biserica ortodoxă cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril este situată în apropierea primăriei, în centrul satului, pe un filon de piatră. Văzută din orice punct al localităţii, biserica face parte din sufletul pecenegilor de secole întregi.

4.8. Sănătate

În comună funcţionează cabinetul medical uman DR.Biban Anca, unde îşi desfăşoară activitatea zilnic un medic generalist, un asistent medical şi un asistent comunitar.

Farmacia SC MELILOTUR SRL asigură necesarul de medicamente.

Cabinetul medical veterinar SC DINIVET SRL

4.9. Asistență socială

Asistenţa socială este organizată la nivelul primăriei în cadrul unui compartiment unde îşi desfăşoară activitatea 1 funcţionar public.

În evidenţele compartimentului de protecţie socială figurează:

- 40 de persoane beneficiază de ajutor social; - 15 persoane beneficiază de indemnizaţii pentru persoane cu handicap; - 0 de persoane primesc indemnizaţii pentru asistenţi personali; - 38 persoane sunt înregistrate la primărie ca având handicap de grad II sau III;

GUVERNUL ROMANIEI


26

UNIUNEA EUROPEANĂ





- 199 de familii au primit ajutor pentru încălzire în perioada 2010-2011.

În satul Peceneaga funcţionează centru de zi „Speranţa” cu doi angajaţi ai Consiliului Local. În prezent sunt 15 copii provenind din familii nevoiaşe care beneficiază de sprijinul acestui centru de zi.

2.10. Calitatea generală a vieții

Comuna Peceneaga cu un număr de aproximativ 820 de gospodării a reuşit de-a lungul anilor să-şi îmbunătăţească calitatea vieţii.

Alimentarea cu apă a satului Peceneaga a fost extinsă pe toată lungimea stradală. Aproximativ 95% din gospodării sunt conectate la reţeaua de alimentare cu apă.

Comuna nu dispune de sistem de canalizare şi nu este conectată la o staţie de epurare.

Gospodăriile beneficiază de alimentare cu energie electrică. Reţeaua de iluminat public, parcurge toate străzile principale ale localităţii.

Comunicaţiile sunt acoperite pe toate căile: telefonie fixă și mobilă, televiziune prin antenă satelit şi internet. Cu toate acestea, accesul populaţiei la aceste mijloace este scăzut: aproximativ 30% aparate de telefonie fixă, 70% telefonie mobilă, 98% televiziune prin antenă satelit şi 30% din locuitori cu acces la internet.

Educaţia copiilor din comună este asigurată de către grădiniţa şi şcoala generală, precum şi de către biblioteca comunală şi căminul cultural.

Sănătatea locuitorilor este supravegheată de către cabinetul medical şi farmacia din satul Peceneaga .

Accesul în comună se face: la Est pe DJ 222F Traian - Peceneaga , la Sud pe DJ 222F Ostrov - Peceneaga.

Din comună există posibilitatea de transport rapid cu microbuzul pe două rute:

‐ Peceneaga – Tulcea şi retur; ‐ Peceneaga – Măcin şi retur.

GUVERNUL ROMANIEI


27

UNIUNEA EUROPEANĂ





5.ASPECTE LEGATE DE MEDIUL INSTITUȚIONAL LOCAL

5.1.Administrația publică locală

GUVERNUL ROMANIEI


28

UNIUNEA EUROPEANĂ





5.2. Instituții publice, bănci, servicii publice locale

Unitatea Administrativ Teritorială Peceneaga;

Biblioteca comunală Peceneaga;

Căminul Cultural Peceneaga;

Oficiul Poştal Peceneaga;

Centrul de Poliţie Sectorul 3, Peceneaga;

Şcoala generală clasele I-VII, Peceneaga;

Grădiniţa Peceneaga;

Cooperativa de Credit CREDIT COOP

5.3. Mediul societății civile (sector ONG local)

Comuna Peceneaga este membră a următoarelor asociaţii:

‐ Asociaţia de Dezvoltare Durabilă a judeţului Tulcea (ADDJT);

‐ Asociaţia Comunelor din România (A.Co.R);

‐ Grupului de Acţiune Locală (GAL) Munţii Măcinului - Podişul Dobrogea de Nord;

‐ Crucea Roşie.

5.4. Infrastructura locală

5.4.1. Infrastructura de drumuri

Reţeaua rutieră a comunei Peceneaga este compusă din drumuri naţionale, judeţene, comunale şi străzi.

Reţeaua de străzi de 56,8km este parţial pietruită din resurse proprii.

GUVERNUL ROMANIEI


29

UNIUNEA EUROPEANĂ





Accesul rutier în localitate se face pe:

‐ drumul judeţean DJ 222 F pe ruta Măcin - Hârşova; ‐ DC 50 – drum comunal pietruit Peceneaga – Turcoaia.

5.4.2.Reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare

Alimentarea cu apă a comunei Peceneaga a fost reabilitată pe toată lungimea stradală principală.

În prezent comuna nu dispune de sistem de canalizare şi nu este conectată la o staţie de epurare.

5.4.3.Alimentarea cu energie electrică

Alimentarea cu energie electrică a localităţi se face din sistemul energetic naţional, prin reţele electrice de distribuţie. Reţeaua de 0,4KV este destinată pentru iluminatul public, consum în locuinţe particulare, social-culturale şi societăţi economice.

Reţeaua de iluminat public parcurge toate străzile comunei.

5.4.4.Comunicaţii

Comunicaţiile sunt acoperite pe toate căile: telefonie fixă și mobilă, televiziune prin antenă satelit şi internet.

5.4.5.Colectarea deşeurilor

În comună nu funcţionează serviciu de colectare a deşeurilor menajere. Acestea sunt depozitate de cetăţeni la rampa de gunoi de tranzit.

Rampă de gunoi de tranzit – ridicat de Societatea de Salubrizare Remat.

5.4.6.Infrastructura educaţională

În comună funcţionează o şcoală de învăţământ primar şi gimnazial şi o grădiniţă cu program normal.

Şcoala de învăţământ primar şi gimnazial, clasele I-VIII, situată pe strada Principală, se învecinează cu căminul cultural. Cele două corpuri ale şcolii despărţite de stradă au beneficiat de

GUVERNUL ROMANIEI


30

UNIUNEA EUROPEANĂ





lucrări de construcţie, respectiv modernizare printr-un program finanţat de Banca Mondială. Aceasta adăposteşte şapte săli de clasă, două laboratoare modern echipate şi biblioteca şcolară.

5.4.7.Sănătate şi asistenţă socială

În comună funcţionează:

‐ 1 cabinet medical individual; ‐ 1 punct farmaceutic.

6.ASPECTE ECONOMICE

6.1. Mediul de afaceri local

6.1.1. Prezentare generală

În comuna Peceneaga mediul de afaceri este reprezentat de societăţi comerciale şi de prestări servicii în agricultură, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, asociaţii familiare şi asociaţii de creştere a animalelor.

Activităţile comerciale se realizează şi în cadrul unui târg comunal, care se organizează în ziua de joi a fiecărei săptămâni.

6.1.2. Industrie și comerț

La nivelul comunei funcţionează societăţi comerciale cu profil vânzarea de produse alimentare şi nealimentare. Domeniul industriei nu este reprezentată

6.1.3. Agricultură

În comună se practică agricultura în cadru organizat, respectiv societăţi cu profil agricol sau persoane fizice autorizate în cultivarea plantelor. Principala problemă a comunei rămâne sistemul de irigaţii, cultura plantelor depinzând de climatul anual.

Acest domeniu şi nu numai are un punct forte neexploatat – situarea geografică pe malul drept al Dunării – braţul Măcin

GUVERNUL ROMANIEI


31

UNIUNEA EUROPEANĂ





Suprafaţa agricolă după modul de folosinţă

4368

Suprafaţa arabilă 3927

Suprafaţa – livezi şi pepiniere pomicole 8Suprafaţa – vii şi pepiniere viticole 118

Suprafaţa – păşuni 294

6.1.4. Creșterea animalelor și prelucrarea laptelui si a cărnii

Crescătorii locali de bovine fac parte din "Asociaţia crescătorilor de taurine".

Pe teritoriul comunei funcţionează următoarele asociaţii :

6.1.5. Turism și agroturism

În zona comunei se poate practica turism „de sine stătător” şi/sau turism de tranzit. Peceneaga poate fi încadrată în tipul satelor turistice climatice şi peisagistice. Sunt întrunite criteriile pentru sport, pescuit, vânătoare, însă dominante sunt criteriile climatice şi peisagistice.

În cadru organizat au loc anual activităţi de vânătoare prepeliţe (vara), porci mistreţi (iarna), iepuri pe dealul Gim.

Activităţi sportive – parapanta pe dealul Gim

Activităţi de pescuit pe lunca Dunării.

Până în prezent această activitate nu a fost organizată, dar se lucrează la diverse proiecte în acest sens. În prezent turişti sunt cei ocazionali, aflaţi în tranzit, cei ce vin la rude şi prieteni, cei aflaţi în delegaţie de serviciu.

Denumire asociaţie Domeniul de activitate Asociaţia Crescătorilor de Ovine creşterea animalelor Asociaţia Crescătorilor de Animale creşterea animalelor

GUVERNUL ROMANIEI


32

UNIUNEA EUROPEANĂ





6.1.6. Alte ramuri specifice

Silvicultura - Ocolul Silvic ROMSILVA, filiala Măcin – Ocolul Silvic Peceneaga

Situându-se în zona de racord dintre luncă şi deal, terenul agricol, dealul lui Gim şi fluviul Dunărea reprezintă resurse locale ale comunităţi.

Terenul agricol, în suprafaţă de peste 5.500 ha, situat în zonele de nord, est şi sud, este cultivat cu cereale şi plante tehnice dar este folosit şi ca islaz.

Cariera de piatră de pe dealul Gim a funcţionat până în anul 1985; de aici se extrăgeau şisturi verzi şi se comercializau. Actualmente cariera este declarată zonă protejată. Se estrage piatră doar pentru reabilitarea drumurilor comunale şi pentru construirea caselor.

Fluviul Dunărea mărgineşte partea de vest a satului şi este zonă propice pescuitului mai ales în zona Băltină (spre Ostrov) şi zona Potmol (spre Turcoaia), zone favorabile dezvoltării agroturismului. Trecerea în Insula Mare a Brăilei se face cu ajutorul unei șalupe, dar și cu barca.

6.2. Participare pe piața muncii a populației locale

Situaţia privind participarea pe piaţa muncii a populaţiei locale conform datelor deţinute de Primărie se prezintă astfel:

a) Populaţia activă – persoane apte de muncă - 896

b) Populaţia ocupată – cei care participă la procesul productiv - 229

c) Populaţia şomeră – neocupată - 51

d) Populația inactivă - 615

7. FACTORI DE INTERES LA NIVEL LOCAL

La nivelul comunei Peceneaga s-au identificat următorii factori de interes local:

‐ administraţia publică locală, ‐ societăţile comerciale, persoanele fizice autorizate, asociaţiile familiale şi întreprinderile

individuale, asociaţiile pentru creşterea animalelor; ‐ unităţile de învăţământ – şcoala generală cu clasele I-VII, grădiniţa cu program normal;

GUVERNUL ROMANIEI


33

UNIUNEA EUROPEANĂ





‐ unităţi sanitare – cabinetul medical, farmacia; ‐ furnizorii de utilităţi – alimentarea cu energie electrică, alimentarea cu apă, salubrizare; ‐ poliţia; ‐ biserica; ‐ cetăţenii.

8. ANALIZA SWOT A COMUNEI PECENEAGA

PUNCTE TARI

- Terenul arabil reprezintă una din principalele resurse naturale având o suprafaţă de 4.368ha;

- Suprafaţa de teren arabil pretabilă unei game largi de culturi agricole (grâu, porumb, floarea soarelui, rapiţă, orz şi orzoaică, dar şi legume, pepeni, viticultură);

- Productivitatea bună a terenurilor agricole;

- Existenţa condiţiilor şi tradiţiei pentru dezvoltarea activităţii zootehnice în comună, animale crescute în gospodării;

- Aşezarea geografică a comunei pe braţul drept al Dunării;

- Dumul judeţean DJ 222F;

- Infrastructura adecvata, retea de alimentare cu apa, drumurile asfaltate, respectiv pietruite, reţea de electricitate;

- Infrastructura de telefonia mobila în procent de 100% şi telefonie fixă în reţeau Romtelecom;

- Existența unui cabinet medical individual;

- Existența a unui punct farmaceutic;

- Utilizarea redusă a pesticidelor şi îngrasamintelor chimice;

- Potenţial existent pentru obținerea de produse ecologice;

- Materii prime existente pentru industria alimentară: grău, porumb, cartofi, legume, floarea soarelui;

- Existența unei comunități de afaceri locale, reprezentată prin societăți comerciale în domeniul agricol, servicii și comert;

GUVERNUL ROMANIEI


34

UNIUNEA EUROPEANĂ





- Starea bună a spațiilor disponibile ce pot fi utilizate pentru a demara activități antreprenoriale în zonă;

- Existența condițiilor dezvoltării turismului rural;

- Existența monumentelor culturale: Biserica Ortotoxă cu hramul Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, Casa Memorială Gheorghe Buzoianu, Situl arheologic;

- Existența în comună a 2 unităţi de învăţământ (1 şcoală şi 1 grădiniţă);

- Accesul locuitărilor la informaţii - în sediul Căminului Cultural – sală de internet;

- Populația activă a comunei - 896 locuitori;

- Ospitalitatea recunoscută a locuitorilor;

- Rata infracţionalităţii extrem de redusă.

PUNCTE SLABE

- Valorificare necorespunzătoare a resurselor locale;

- Lipsa sistemelor de colectare, prelucrare și valorificare superioara a produselor agricole;

- Lipsa specialiştilor în agricultură – agronomi, veterinari;

- Forţa de muncă îmbătrânită şi insuficientă;

- Promovarea insuficientă a zonei rurale și a produselor specifice;

- Lipsa echipamentelor de irigații;

- Deficitul resurselor financiare pentru modernizarea și popularea infrastructurii zootehnice şi a altor domenii;

- Insuficiența activităților și serviciilor generatoare de venituri specifice zonei rurale;

- Ponderea slabă a investițiilor străine;

- Lipsa resurselor financiare la nivel local insuficiente pentru sprijinirea si/sau promovarea unor investiții;

- Slaba implementare a sistemului de asigurare a calității producției și produselor;

- Lipsa sistemului de canalizare, respectiv a unei stații de epurare și tratare a apelor uzate;

GUVERNUL ROMANIEI


35

UNIUNEA EUROPEANĂ





- Lipsa unui cabinet stomatologic;

- Educația ecologică este superficială;

- Colectarea neselecționată a deșeurilor, în vederea reciclării, refolosirii, recuperării sau valorificării lor.

- Populația scolarizată în învățământul primar și învățământul gimnazial;

- Nivelul relativ redus al pregătirii școlare și respectiv profesionale a majorității locuitorilor comunei

- Adaptarea lentă a populației rurale mature și vârstnice la schimbările și provocările lumii actuale, în general, și la fenomenul mobilității și reconversiei profesionale, în special;

- Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban și străinătate,

- Capacitatea financiară relativ scazută a locuitorilor zonei.

OPORTUNITĂȚI

- Înființarea de exploatații agricole;

- Înființarea de puncte de colectare și prelucrare a materiilor prime rezultate din agricultura;

- Înființarea de complexuri agro-zootehnice;

- Înființarea de puncte de prelucrare a materiilor prime din zootehnie;

- Existența cadrului legislativ pentru înființarea și dezvoltarea exploatațiilor agricole și puncte de colectare cereale;

- Existența Planului Național Strategic pentru Dezvoltare Rurală și a programului FEADR;

- Aprobarea Programului Național – Cadru de Restructurare și Modernizare a unor unități de profil zootehnic și din industria alimentară;

- Sprijinul oferit de Oficiul Județean pentru Consultanța Agricolă din județul Tulcea cu privirea la accesarea fondurilor europene.

- Programe guvernamentale pentru sprijinirea inițiativelor locale, în special în domeniul dezvoltării zootehniei și a infrastructurii aferente;

- Existența unor clădiri și terenuri disponibile pentru dezvoltări antreprenoriale;

GUVERNUL ROMANIEI


36

UNIUNEA EUROPEANĂ





- Creșterea asistenței financiare din partea Uniunii Europene pentru IMM-uri, prin Fondurile Structurale;

- Diversificarea programelor naționale de sprijin pentru IMM, acordarea de granturi;

- Posibilitatea accesării creditelor cu dobândă subvenționată pentru crearea de noi locuri de muncă în mediul rural;

- Existența programelor guvernamentale de susținere a sectorului IMM;

- Disponibilitatea de a încheia relații de parteneriat a autorităților locale, cu investitori locali sau străini;

- Reabilitare și extindere Baza sportivă

- Realizare rețea de canalizare și stație de epurare și tratare a apelor reziduale în comună;

- Amenajarea și dotarea unui centru de joacă și recreere pentru copii;

- Organizarea sistemului de colectare selectivă, a spațiului de depozitare temporar şi transportul deșeurilor.

- Îmbunătățiri funciare în vederea amenajării pajiștilor necesare asigurării hranei animalelor

- Înființarea perdelelor forestiere;

- Încurajarea unor noi forme de turism (de agrement, rural, ecologic);

- Dezvoltarea unei rețele de ferme și gospodării autorizate pentru practicarea agro-turismului;

- Extinderea și modernizarea căminului cultural;

- Posibilitatea accesării unor programe de finanțare guvernamentale pentru reconversie profesională și crearea de noi locuri de muncă pentru șomeri;

- Existența strategiei naționale antisaracie;

- Existența unor exemple de succes ale unor localnici cu inițiativă;

- Grad redus de ocupare profesională, deci potențial important al forței de muncă locale, la salarii competitive la nivel regional (față de polii de creștere);

- Implicarea autorităților locale în problemele comunității.

GUVERNUL ROMANIEI


37

UNIUNEA EUROPEANĂ





AMENINȚĂRI

- Slaba informare a agricultorilor cu privire la normele europene;

- Cadrul legislativ instabil;

- Lipsa unui cadru legal pentru protejarea productiei agricole interne;

- Concurența importului de produse agroalimentare de pe piața UE;

- Cunoștinte insuficiente legate de elaborarea și administrarea proiectelor finanțate din Fondurile Structurale FEADR.

- Scăderea numărului persoanelor calificate, prin ieșirea acestora din viața activă;

- Creșterea șomajului în rândul tinerilor absolvenți;

- Creșterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieței muncii, economiei locale și asistenței sociale în perspectivă;

- Estomparea tradițiilor locale, odată cu trecerea timpului

- Lipsa resurselor financiare pentru finanțarea și co-finanțarea proiectelor finanțate prin Fonduri Structurale;

- Mentalitatea de indiferență față de protecția mediului.

- Interes redus al investitorilor pentru demararea de afaceri în comună, datorita infrastructurii fizice și sociale neadecvate, raportat la potențialul comunei;

- Oferte de creditare greu accesibile (garanții mari);

- Rata ridicată a dobânzii la credite;

- Reducerea ponderii populației active și îmbătrănirea acesteia;

GUVERNUL ROMANIEI


38

UNIUNEA EUROPEANĂ





9. SEMINARUL PLANIFICĂRII STRATEGICE

Obiectiv general: Elaborarea participativă a planului de dezvoltare socio-economică a comunei Peceneaga pentru următorii 5 ani.

Întrebarea generală: Cum vom acţiona în vederea elaborării planului strategic de dezvoltare socio-economică a Comunei Peceneaga?

9.1. SEMINARUL VIZIUNILOR

Întrebarea seminarului: Ce vedem realizat în comună în anul 2020?

Obiectivul seminarului: Identificarea realizărilor comunităţii din Peceneaga peste 6 ani, cu direcţii până în 2020.

Infrastructura dezvoltată

Utilităţi Mediul conservat Economia Dezvoltată Cetăţenii sunt implicaţi în

viaţa localităţii Cultura şi educaţia

Serviciile sociale, publice şi medicale

dezvoltate la standarde europene

străzile sunt 50% asfaltate, restul

pietruite canalizare

se menţine curăţenia extravilanului şi

intravilanului comunei

sistem de irigaţii performant

cetăţenii fac parte din comună şi participă la

dezvoltarea ei

funcţionează un centru cultural (sală multifuncţională,

bibliotecă şi alte activităţi educative şi de divertisment)

centrul social din comună oferă

asistenţă persoanelor aflate în dificultate

trotuar pe toate străzile

staţie epurare ape menajere

Funcţionează servicii ecologice pentru

selectarea gunoiului

exista centru colectare produse agricole

funcţionează asociaţii ale meştejugarilor (ţesători,

cusătorii, fierari, pielari, etc)

se identifică şi se dezvoltarea calităţilor şi aptitudinilor

fiecărui elev)

Serviciu de salubritate

GUVERNUL ROMANIEI


39

UNIUNEA EUROPEANĂ





menajer

şanţuri dalate

ridicarea gunoiului

menajer de la fiecare

gospodărie

terenurile degradate şi defrişate au fost

împădurite

funcţionează piaţă agroalimentară

amenajată în centrul comunei

se organizează trimestrial adunări publice la Căminul

cultural

Serviciu iluminat public

Podeţe amenajate la fiecare

gospodărie

reţeaua de alimentare cu apă

reabilitată

cetăţenii cunosc necesitatea colectării selective a gunoiul

toţi angajaţi au contract individual de

muncă

ansamblul folcloric organizează periodic

spectacole în Căminul cultural cu invitaţi din comunele învecinate

Serviciu medical

permanent

sanţ colector al apelor pluviale

reţea alimentare cu gaze naturale

pe teritoriul comunei nu există terenuri

degradate

zonă piscicolă amenajată

grădiniţă renovată cariera de piatră este

dată în funcţiune

căminul cultural este renovat

turismul este promovat

corespunzător

GUVERNUL ROMANIEI


40

UNIUNEA EUROPEANĂ





9.2. SEMINARUL CONTRADICŢIILOR

Obiectiv general: Identificarea obstacolelor care pot împiedica realizarea viziunilor comunităţii din comuna Peceneaga în următorii 6 ani?

Întrebarea generală: Care sunt obstacolele care pot împiedica realizarea viziunilor comunităţii din comuna Peceneaga în următorii 6ani?

GUVERNUL ROMANIEI


41

UNIUNEA EUROPEANĂ





Infrastructura

dezvoltată Utilităţi

Conservarea

mediului

Economia

dezvoltată

Cetăţenii sunt implicaţi în

viaţa localităţii

Cultura şi educaţia

Serviciile sociale, publice şi medicale

dezvoltate la standarde europene

Surse financiare insuficiente la nivelul

comunităţi

Surse financiare insuficiente la

nivelul comunităţi

Lipsa spiritului intreprinzator al

cetatenilor;


comunităţi,

Surse financiare insuficiente la nivelul comunităţi

Nepăsarea și reticența la activități partipative, mentalitate învechită




comunităţi


comunităţi




comunităţi



Lipsa spiritului întreprinzator al

cetățenilor


comunităţi


comunităţi


nivelul comunităţiie


comunităţi

Lipsa specialistilor în domenii prioritare; Instabilitatea

legislativa, lipsa de coerenta, proceduri în domenii sensibile


Surse financiare

insuficiente la nivelul comunităţi


comunităţi





Lipsa spiritului intreprinzator al

cetatenilor


Surse financiare

insuficiente la nivelul comunităţi

GUVERNUL ROMANIEI


42

UNIUNEA EUROPEANĂ





comunităţi


comunităţi




comunităţi



comunităţi

Zona este inclusă în

zona ariilor protejate

GUVERNUL ROMANIEI


43

UNIUNEA EUROPEANĂ





9.3. SEMINARUL DIRECŢIILOR STRATEGICE

9.3.1. Direcţia strategică I: Îmbunătăţirea infrastructurii comunei Peceneaga

‐ Asfaltarea drumurilor, pietruire; ‐ Realizare şanţuri dalare pe toate

străzile; ‐ Podeţe gospodării ; ‐ Amenajarea trotuarelor.

Identificarea drumurilor din inventarul comunei şi evaluarea posibilităţilor de modernizare;

Evaluarea posibilităţilor de amenajare a trotuarelor, a şanţurilor de colectare ape pluviale, a podeţelor;

Identificarea surselor de finanţare;

Realizarea studiilor de fezabilitate,

Realizare Plan de reabilitare;

Realizare lucrări reabilitare drumuri.

Reţea canalizare şi staţie de epurare

Fundamentare cu studii de fezabilitate;


Realizare lucrări pentru reţea de canalizare şi staţie de epurare.

Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă


Realizare studii de fezabilitate;

Realizare lucrări de reabilitare sistem de alimentare cu apă.

Reabilitarea grădiniţei din comună


Realizare studii de fezabilitate,

Realizare reabilitare şi dotare grădiniţă.

Reabilitare Cămin cultural Identificarea surselor de finanţare;

GUVERNUL ROMANIEI


44

UNIUNEA EUROPEANĂ






Realizare lucrări de reabilitare Cămin cultural.

Modernizarea centrului civic al comunei



Realizare lucrări de amenajare centru civic.

Amenajare teren de sport

Identificarea ternului



Realizare lucrări de amenajare teren sport.

Construire sală de sport în comună

Identificare teren



Realizare lucrări construcţie săli de sport.

Alimentare cu gaze naturale



Realizare lucrări de alimentare cu gaze a comunei.

Modernizarea drumurilor de exploataţie agricola.

Identificare drumurilor de exploataţii agricole din inventarul comunei;

Evaluarea posibilităţilor de modernizare;



Realizare lucrări de modernizarea a

GUVERNUL ROMANIEI


45

UNIUNEA EUROPEANĂ





drumurilor de exploataţii agricole.

Modernizarea drumului DC 50 – Peceneaga - Turcoaia




Realizare lucrări de modernizarea a drumului DC 50.

9.3.2.Direcţia strategică II: Cultură şi educaţie

Înfiinţare activităţii instructiv-educative, Îmbunătăţirea, Diversificarea şi Promovarea activităţilor socio-culturale

Identificarea activităţilor instructiv – educative ce se pot înfiinţa în comună;

Identificare spaţii pentru desfăşurarea activităţilor;

Înfiinţarea grupurilor de activităţi instructiv-educative (grup de dans, grup cor, grup de desen şi pictură, grup cusături, broderii ş ţesături, grup – apicultură, floricultură, pomicultură, protecţia şi cunoaşterea animalelor, protecţia mediului);


Desfăşurarea activităţilor;

Promovarea activităţilor.

Înfiinţare centru cultural şi desfăşurarea de activităţi culturale şi de divertisment.


Înfiinţarea centrului cultural;

Desfăşurarea şi promovarea de activităţi culturale şi de divertisment.

Îmbunătăţirea serviciilor culturale Fundamentare cu studii de fezabilitate;

GUVERNUL ROMANIEI


46

UNIUNEA EUROPEANĂ






Implementarea proiectelor culturale.

9.3.3. Direcţia strategică III – Protejarea mediului

Colectarea selectivă a deşeurilor



Achiziţii containere cu colectare selectivă,

Educaţia ecologică a populaţiei din comună pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu.

Refacerea solurilor degradate

Identificarea terenurilor degradate;

Identificare surse de finanţare;

Realizare plan de refacere a solurilor degradate;

Lucrări de refacere a solurilor degradate

Construire dig de protecţie inundaţii

Identificarea zonelor din dig degradate;


Realizare plan de consolidare;

Lucrări de consolidare dig.

Perdele forestiere

Identificarea zonelor;



Realizare lucrări construcţie.

GUVERNUL ROMANIEI


47

UNIUNEA EUROPEANĂ





9.3.4.Direcţia strategică IV: Dezvoltarea serviciilor publice, medicale şi sociale

Cabinet medical permanent Identificarea surselor de finanţare;

Funcţionarea cabinetului medical

Cămin bătrâni


Identificarea terenului;

Realizare studiu de fezabilitate;

Construcţie şi dare în funcţiune centru social.

Reabilitarea centrului de zi „Speranţa”



Realizare lucrări de reabilitare.

Înfiinţare serviciu public de salubritate - colectarea şi transportul deşeurilor menajere la rampa de tranzit

Pregătirea documentaţiei necesare;


Înfiinţarea serviciului public de salubritate;

Dotarea cu echipamente specifice.

Înfiinţare serviciu public de iluminat public



Înfiinţarea serviciului public de iluminat public.

9.3.5.Direcţia strategică V: Dezvoltarea economică

Centru colectare şi prelucrare lapte

Identificare potenţiali investitori;

Identificare surse de finanţare,

GUVERNUL ROMANIEI


48

UNIUNEA EUROPEANĂ





Construire centru de colectare a laptelui.

Centru de achiziţie şi vânzare produse agroalimentare




Realizarea centrului de achiziţii şi vânzare produse agroalimentare.

Construcţie piaţă agroalimentară




Construcţie şi amenajare piaţă agroalimentară.

Amenajare zonă piscicolă


Identificarea surselor de finanţare,


Amenajarea zonei piscicole.

Sistem de irigaţii – reabilitare, modernizare

Inventarierea sistemului de irigaţii existent;



Reabilitarea şi modernizarea sistemului de irigaţii.

Înfiinţare ateliere meştejugăreşti

Organizarea de adunări publice;

Identificarea potenţialilor investitori;


Înfiinţarea atelierelor şi promovarea activităţilor.

GUVERNUL ROMANIEI


49

UNIUNEA EUROPEANĂ





9.3.6. Direcţia strategică VI:Sport, turism şi agrement

Antrenarea tinerilor în înfiinţarea unor cluburi sportive (hambal, fotbal, popice, volei, tenis)

Identificarea tinerilor şi antrenarea acestora în activităţi sportive;


Înfiinţarea clubului sportiv şi asigurarea funcţionării.

Exploatarea şi Menţinerea spaţiului sălbatic al zonei

Promovarea acestor zone;

Crearea de trasee turistice;

Identificare surse de finanţare.

9.3.7. Direcţia strategică VII: Participarea civică- implicarea cetăţenilor în viaţa comunităţii

Organizarea de întâlniri publice locale

Promovarea evenimentului;

Organizarea de întâlniri publice între autorităţile locale şi cetăţeni.

Conştientizarea cetăţenilor privind protecţia mediului

Organizarea întâlnirilor publice în cadrul căminului cultural;

Implicarea cetăţenilor în actul decizional al autorităţilor locale

Consultarea cetăţenilor în procesul de adoptare a deciziilor publice;

Publicarea pe internet a proiectelor de hotărâri şi ale hotărârilor Consiliului Local;

Realizarea unor forum-uri de discuţii pe internet;

Organizarea întâlnirilor publice în cadrul căminului cultural.

GUVERNUL ROMANIEI


50

UNIUNEA EUROPEANĂ





10. PLAN DE ACŢIUNE LA NIVELUL COMUNEI PECENEAGA

10.1. Direcţia strategică I: Îmbunătăţirea infrastructurii comunei Peceneaga

Nr.Crt. Obiective specifice Activităţi de realizat Finanţare Termene de

implementareResponsabili

1.

Asfaltarea drumurilor, pietruire;

Realizare şanţuri dalate pe toate străzile;

Podeţe gospodării ;

Amenajarea trotuarelor.

Identificarea drumurilor din inventarul comunei şi evaluarea posibilităţilor de modernizare;

Evaluarea posibilităţilor de amenajare a trotuarelor, a şanţurilor de colectare ape pluviale, a podeţelor;


Realizarea studiilor de fezabilitate,

Realizare Plan de reabilitare;

Realizare lucrări reabilitare drumuri.

PNDR, masura 322;

PNDL;

Programe Naţionale;

Bugetul local;

Alte surse de finanţare.

2014-2020

Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


51

UNIUNEA EUROPEANĂ





2. Reţea canalizare şi staţie de epurare



Realizare lucrări pentru reţea de canalizare şi staţie de epurare.

PNDR, masura 322;

PNDL;


Bugetul local;


2014-2020

Membrii CDSE

3. Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă



Realizare lucrări de reabilitare sistem de alimentare cu apă.

PNDR, masura 322;

PNDL;


Bugetul local;


2014-2020

Membrii CDSE

4. Reabilitarea grădiniţei din comună


Realizare studii de fezabilitate,

Realizare reabilitare şi dotare grădiniţă.

PNDR, masura 322;

PNDL; 2014-2020 Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


52

UNIUNEA EUROPEANĂ






Bugetul local;


5. Reabilitare Cămin cultural



Realizare lucrări de reabilitare Cămin cultural.

PNDR, masura 322;

PNDL;


Bugetul local;


2014-2020 Membrii CDSE

6. Modernizarea centrului civic al comunei



Realizare lucrări de amenajare centru civic.

PNDR, masura 322;

PNDL;


Bugetul local;



GUVERNUL ROMANIEI


53

UNIUNEA EUROPEANĂ





7. Amenajare teren de sport

Identificarea ternului



Realizare lucrări de amenajare teren sport.

PNDR, masura 322;

PNDL;


Bugetul local;



8. Construire sală de sport în comună

Identificare teren



Realizare lucrări construcţie săli de sport.

PNDR, masura 322

PNDL;


Bugetul local;



9. Alimentare cu gaze naturale



Realizare lucrări de alimentare cu gaze a

PNDR, masura 322;

PNDL; 2014-2020 Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


54

UNIUNEA EUROPEANĂ





comunei. Programe Naţionale;

Bugetul local;


10. Modernizarea drumurilor de exploataţie agricola.

Identificare drumurilor de exploataţii agricole din inventarul comunei;




Realizare lucrări de modernizarea a drumurilor de exploataţii agricole.

PNDR, masura 322;

PNDL;


Bugetul local;



11. Modernizarea drumului DC 50 – Peceneaga - Turcoaia




Realizare lucrări de modernizarea a

PNDR, masura 322;

PNDL;



GUVERNUL ROMANIEI


55

UNIUNEA EUROPEANĂ





drumului DC 50. Bugetul local;


10.2. Direcţia strategică II: Cultură şi educaţie



1.

Înfiinţare activităţii instructiv-educative, Îmbunătăţirea, Diversificarea şi Promovarea activităţilor socio-culturale

Identificarea activităţilor instructiv – educative ce se pot înfiinţa în comună;

Identificare spaţii pentru desfăşurarea activităţilor;

Înfiinţarea grupurilor de activităţi instructiv-educative (grup de dans, grup cor, grup de desen şi pictură, grup cusături, broderii ş ţesături, grup – apicultură, floricultură, pomicultură, protecţia şi cunoaşterea animalelor, protecţia mediului);

Programe naţionale gestionate de Ministerul Culturii;

PNDR;

Bugetul local;


2012-2013 Velicu Mihaela

Alţi membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


56

UNIUNEA EUROPEANĂ






Desfăşurarea activităţilor;

Promovarea activităţilor.

2.

Înfiinţare centru cultural

şi

Desfăşurarea de activităţi culturale şi de divertisment.


Înfiinţarea centrului cultural;

Desfăşurarea şi promovarea de activităţi culturale şi de divertisment.


PNDR;

Bugetul local;



Alţi membrii CDSE

3. Îmbunătăţirea serviciilor culturale



Implementarea proiectelor culturale.


PNDR;

Bugetul local;



Alţi membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


57

UNIUNEA EUROPEANĂ





10.3. Direcţia strategică III – Protejarea mediului



1. Colectarea selectivă a deşeurilor



Achiziţii containere cu colectare selectivă,

Educaţia ecologică a populaţiei din comună pentru îmbunătăţirea condiţiilor de mediu.

POS Mediu;


Bugetul local POS Mediu;



2. Refacerea solurilor degradate

Identificarea terenurilor degradate;


Realizare plan de refacere a solurilor degradate;

Lucrări de refacere a solurilor degradate

POS Mediu;

Programe naţionale;

Bugetul local;



3. Construire dig de protecţie inundaţii

Identificarea zonelor din dig degradate; POS Mediu; 2012-2015 Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


58

UNIUNEA EUROPEANĂ






Realizare plan de consolidare;

Lucrări de consolidare dig.


Bugetul local;


4. Perdele forestiere

Identificarea zonelor;



Realizare lucrări construcţie.

POS Mediu;


Bugetul local;



10.4. Direcţia strategică IV: Dezvoltarea serviciilor publice, medicale şi sociale



1. Cabinet medical permanent


Funcţionarea cabinetului medical

Ministerul Sănătăţii;

Bugetul local;


2012

Matei Eugen

Radu Gheorghe

Alți membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


59

UNIUNEA EUROPEANĂ





2. Cămin bătrâni




Construcţie şi dare în funcţiune centru social.

PNDR;

PNDL;

Alte programe naţionale;

Bugetul local;

Surse de finanţare private;


2014-2020

Matei Eugen

Radu Gheorghe

Alți membrii CDSE

3. Reabilitarea centrului de zi „Speranţa”



Realizare lucrări de reabilitare.

PNDR;

PNDL;

Alte programe naţionale;

Bugetul local;

Surse de finanţare

2014-2020

Matei Eugen

Radu Gheorghe

Alți membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


60

UNIUNEA EUROPEANĂ





private;


4.

Înfiinţare serviciu public de salubritate - colectarea şi transportul deşeurilor menajere la rampa de tranzit



Înfiinţarea serviciului public de salubritate;

Dotarea cu echipamente specifice.

Bugetul local;

Alte surse de finanţare 2014-2020

Matei Eugen

Radu Gheorghe

Alți membrii CDSE

5. Înfiinţare serviciu public de iluminat public



Înfiinţarea serviciului public de iluminat public.

Bugetul local;

Alte surse de finanţare. 2014-2020

Matei Eugen

Radu Gheorghe

Alți membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


61

UNIUNEA EUROPEANĂ





10.5.Direcţia strategică V: Dezvoltarea economică



1. Centru colectare şi prelucrare lapte

Identificare potenţiali investitori;

Identificare surse de finanţare,

Construire centru de colectare a laptelui.



Fonduri europene;

Alte surse de finanţare

2014-2020

Matei Eugen

Radu Gheorghe

Alți membrii CDSE

2. Centru de achiziţie şi vânzare produse agroalimentare




Realizarea centrului de achiziţii şi vânzare produse agroalimentare.



Fonduri europene;


2014-2020

Matei Eugen

Radu Gheorghe

Alţi membrii CDSE

3. Construcţie piaţă agroalimentară

Identificarea terenului; PNDL; 2014-2020 Matei Eugen

GUVERNUL ROMANIEI


62

UNIUNEA EUROPEANĂ







Construcţie şi amenajare piaţă agroalimentară.

PNDR;

Bugetul local;


Radu gheorghe

Alţi membrii CDSE

4. Amenajare zonă piscicolă


Identificarea surselor de finanţare,


Amenajarea zonei piscicole.



Fonduri europene;



5. Sistem de irigaţii – reabilitare, modernizare

Inventarierea sistemului de irigaţii existent;



Reabilitarea şi modernizarea sistemului de irigaţii.


Bugetul local;


Alte surse de finanţare,


GUVERNUL ROMANIEI


63

UNIUNEA EUROPEANĂ





6. Înfiinţare ateliere meştejugăreşti

Organizarea de adunări publice;

Identificarea potenţialilor investitori;


Înfiinţarea atelierelor şi promovarea activităţilor.

PNDL;

PNDR;


Bugetul local;




10.6. Direcţia strategică VI:Sport, turism şi agrement



1.

Antrenarea tinerilor în înfiinţarea unor cluburi sportive (hambal, fotbal, popice, volei, tenis)

Identificarea tinerilor şi antrenarea acestora în activităţi sportive;


Bugetul local

Alte surse de finanţare 2014-2020 Membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


64

UNIUNEA EUROPEANĂ





Înfiinţarea clubului sportiv şi asigurarea funcţionării.

2. Exploatarea şi Menţinerea spaţiului sălbatic al zonei

Promovarea acestor zone;

Crearea de trasee turistice;

Identificare surse de finanţare.

PNDR, Măsura 313 „Încurajarea activităţilor turistice”


10.7. Direcţia strategică VII: Participarea civică- implicarea cetăţenilor în viaţa comunităţii



1. Organizarea de întâlniri publice locale

Promovarea evenimentului;

Organizarea de întâlniri publice între autorităţile locale şi cetăţeni.

Bugetul local


2012

Matei Eugen

Radu Gheorghe

Alți membrii CDSE

2. Conştiientizarea cetăţenilor privind protecţia mediului

Organizarea întâlnirilor publice în cadrul căminului cultural;

Bugetul local

Alte surse de finanţare 2012

Matei Eugen

Radu Gheorghe

Alţi membrii CDSE

GUVERNUL ROMANIEI


65

UNIUNEA EUROPEANĂ





3. Implicarea cetăţenilor în actul decizional al autorităţilor locale

Consultarea cetăţenilor în procesul de adoptare a deciziilor publice;

Publicarea pe internet a proiectelor de hotărâri şi ale hotărârilor Consiliului Local;

Realizarea unor forum-uri de discuţii pe internet;

Organizarea întâlnirilor publice în cadrul căminului cultural.

Bugetul local

Alte surse de finanţare 2012

Matei Eugen

Radu Gheorghe

Alţi membrii CDSE

strategia de dezvoltare...6.1.5. turism și agroturism ... faptul ca dezvoltarea durabila a unei...

Documents