1

2

Str. Th. Văscăuţeanu nr.10 bis telefoane: centrală - 215497; fax - 214357; GARDA DE MEDIU – 410210; A.A.A. – 213920; G.D.S.C.P. –

214073 e-mail: ipmis@rdslink.ro

RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI

PE ANUL 2002

- JUDETUL IASI -

3

INTRODUCERE

INTRODUCERE

Inspectoratul de Protecţie a Mediului Iaşi este o instituţie publică, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, care îşi exercită atribuţiile şi competenţele în conformitate cu prevederile Legii 137/1995 republicată în 2000, modificată şi completată cu OUG nr. 91/2002 privind protecţia mediului şi ale HG 17/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului şi a Ordinelor M.A.P.M.

Inspectoratul de Protecţie a Mediului Iaşi colaborează cu organele administrative publice judeţene şi cu toţi agenţii economici având dreptul de a solicita acestora informaţii, date şi documente legate de protecţia mediului.

Inspectorul şef conduce întreaga activitate a inspectoratului şi îl reprezintă în relaţiile cu Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, cu celelalte instituţii publice centrale şi locale, cu persoanele juridice şi fizice din ţară şi străinătate, în vederea realizării atribuţiilor specifice inspectoratului. Comisarul şef organizează şi conduce activitatea Comisariatului şi a Serviciului Monitorizare Integrată a Factorilor de Mediu pentru realizarea obiectivelor şi sarcinilor prevăzute în planurile anuale şi programele trimestriale aprobate, precum şi a celor rezultate din legile şi reglementările în vigoare pe linie de protecţia mediului, din ordinele, dispoziţiunile şi instrucţiunile primite ierarhic.

Structura Inspectoratului de Protecţie a Mediului IAŞI

Inspectoratul de Protecţie a Mediului Iaşi are un colectiv de 52 persoane fiind structurat în: Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu

2 servicii: Serviciul Acorduri, Autorizare, Avizare Serviciul Monitorizare Integrată a Factorilor de Mediu

5 compartimente: Relaţii Publice, Relaţii cu Mass-media, Programe Locale şi Internaţionale Protecţia Naturii şi Arii Protejate Contencios Resurse Umane Aprovizionare, Administrativ Financiar Contabilitate

1 Birou : Gestiune Deşeuri şi Substanţe Chimice Periculoase COMPETENŢELE INSPECTORATULUI DE PROTECŢIE A MEDIULUI IAŞI

Serviciul Acorduri, Autorizare, Avizare analizează documentaţiile tehnice în vederea emiterii actelor de reglementare necesare realizării investiţiilor şi funcţionarii obiectivelor economice din punct de vedere al protecţiei mediului. Emite acord de mediu pentru construcţia unui obiectiv nou care necesita lucrări de construcţii- montaj. Autorizează punerea în funcţiune a obiectivului în urma analizei documentaţiei tehnice şi după obţinerea celorlalte autorizaţii necesare.

Serviciul Monitorizare Integrată a Factorilor de Mediu supraveghează calitatea factorilor de mediu (apa, aer, sol) prin analizele efectuate cu profesionalism la o serie de indicatori, urmăriţi cu o frecventa zilnică, săptămânală sau lunară. Analizele privind calitatea factorilor de mediu se realizează şi la cerere, contra cost.

Staţia de Supraveghere a Radioactivităţii, are program permanent, singura de acest gen din Moldova.

4

Compartimentul Protecţia Naturii şi Arii Protejate autorizează recoltarea, capturarea şi

achiziţionarea/ comercializarea plantelor şi animalelor din flora şi fauna sălbatică. Urmăreşte conservarea ariilor naturale protejate, gestionarea durabilă a resurselor naturale, protecţia speciilor de faună şi floră ameninţate cu dispariţia şi evoluţia populaţiilor de animale domestice caracteristice judeţului. Întocmeşte rapoarte privind starea de vegetaţie a speciilor de floră ocrotită şi evoluţia speciilor de faună ocrotită ce habitează şi se hrăneşte pe teritoriul judeţului. Implementează pe plan local prevederile Convenţiilor Internaţionale la care România este parte semnatară cu privire la conservarea resurselor naturale şi gestionarea durabilă a acestora.

Comisariatul Judeţean al Gărzii de Mediu controlează activităţile economice cu impact asupra calităţii factorilor de mediu şi îndeplinirea obligaţiilor pe linie de mediu de către persoanele fizice şi juridice. Urmăreşte realizarea investiţiilor pe linie de protecţia mediului şi respectarea măsurilor din Programele de conformare în scopul îmbunătăţirii performanţelor de mediu. Rezolvă sesizările populaţiei cu privire la încălcarea legislaţiei de mediu şi ia măsuri de prevenire a situaţiilor cu impact negativ asupra factorilor de mediu. Sancţionează faptele ce contravin legislaţiei de mediu, prin aplicarea sancţiunilor, ce atrag răspundere civilă, contravenţională sau penală, după caz. Coordonează activitatea voluntarilor ecologi din judeţul Iaşi.

Biroul Gestiune Deşeuri, Substanţe Chimice şi Periculoase urmăreşte activităţile de gestionare a deşeurilor şi/sau substanţelor chimice periculoase şi elaborează Planurile de gestiune a deşeurilor pe plan judeţean şi le înaintează forurilor superioare. Participă la inspecţiile generale de autorizare, diagnoză, evaluare a poluanţilor toxici şi de evaluare a conformării efectuate de către Garda de Mediu. Colaborează la documentaţiile tehnice repartizate şi întocmeşte referate tehnice şi puncte de vedere privind gestiunea deşeurilor şi substanţelor chimice periculoase şi referate de specialitate.

Compartimentul Relaţii Publice, Mass-media, Programe Locale şi Internaţionale promovează propunerile de proiecte pe linie de protecţia mediului pentru obţinerea finanţării prin programe internaţionale. Implementează pe plan local, împreuna cu celelalte compartimente ale inspectoratului, obiectivele prioritare pentru mediu şi dezvoltare durabila corelat cu obiectivele Strategiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, cu Strategia Naţională pentru Dezvoltare Durabilă şi ale Programului Naţional de Aderare la UE. Colaborează cu ONG care activează în domeniul protecţiei mediului în judeţul Iaşi, prin schimb de informaţii, acţiuni comune şi ajutor reciproc în rezolvarea problemelor de mediu. Informează populaţia şi mass-media privind activitatea inspectoratului şi starea calităţii mediului în judeţul Iaşi. Furnizează datele de mediu tuturor solicitanţilor conform prevederilor Legii 544/2001 privind accesul la informaţie şi a altor acte normative.

Inspectoratul de Protecţie a Mediului acţionează în vederea educării şi instruirii propriilor angajaţi precum şi reprezentanţii altor instituţii cu preocupări pentru conservarea şi protecţia mediului (e.g.): Simpozionul „Omul şi mediul - 2002”

În perioada 14 – 16 martie s-a desfăşurat în municipiul Iaşi Simpozionul Naţional cu participare internaţională „Omul şi mediul - 2002”. Simpozionul, organizat de Inspectoratul de Protecţie a Mediului Iaşi sub egida Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului personal a Domnului Ministru Petru Lificiu, a reunit 159 de participanţi sin ţară şi din străinătate. Au pericipat reprezentanţi ai Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, a 25 de inspectorate de protecţie a mediului din ţară şi Inspectoratului Ecologic de Stat Chişinău. Au participat reprezentanţi ai Univeristăţii din Koln, Bucureşti, Cluj, Chişinău, „Al. I. Cuza” Iaşi, „Gh. Asachi” Iaşi şi „Petre Andrei” Iaşi, 25 de agenţi economici din ţară şi judeţ, reprezentanţi ai unor regii şi unităţi prestatoare de servicii publice, precum şi reprezentanţi ai societăţii civile: Fundaţia „Cercetaşii României” Filiala Iaşi, „Geea” Iaşi şi Federaţia Ecologistă din România.

Au fost prezentate 104 lucrări pe diferite teme legate de conservarea şi protecţia mediului, cum ar fi: protecţia naturii, arii protejate, spaţii verzi şi patrimoniu cultural, protecţia calităţii apelor, managementul de mediu, cel al deşeurilor, protecţia împotriva radiaţiilor, microundelor, câmpurilor magnetice, electrice şi a sarcinilor electrostatice, monitorizarea calităţii mediului, protecţia solului, concepte de mediu şi dezvoltare durabilă, Agenda Locală 21 şi Planul Local de Acţiune pentru Mediu,

5

protecţia atmosferei, protecţia împotriva poluării sonore, legislaţie de mediu şi aproximarea legislaţiei de mediu a UE, tehnologii curate în industrie şi agricultură ecologică.

Pregătirea cadrelor din Republica Moldova În perioada 16 – 22 decembrie 2002, a avut loc la Iaşi, Seminarul „Pregătirea cadrelor din Republica Moldova”, acţiune organizată de Inspectoratul de Protecţie a Mediului Iaşi sub egida Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului. Seminarul a avut 3 secţiuni: gestionarea atmosferei, biodiversitatea şi transportul peste frontieră a deşeurilor periculoase. Au fost prezenţi 4 lectori din partea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului, reprezentanţi ai Inspectoratului de Protecţie a Mediului şi 41 de reprezentanţi ai instituţiilor publice de profil din Republica Moldova.

Activitatea voluntarilor ecologi În evidenţa Inspectoratului de Protecţie a Mediului figurează, la data de 31.12.2002, un număr de 211 voluntari ecologi din diferite sfere de activitate: învăţământul preunuversitar şi universitar, unităţi de producţie şi pensionari. Din cei 211 voluntari 45% au vârsta cuprinsă între 21 şi 31 de ani, 35% sunt între 31 şi 41 de ani şi 20% între 41 şi 65 de ani. În cadrul întâlnirilor lunare (prima miercuri din lună) se fac instructaje specifice de către specialiştii IPM Iaşi pe baza unor teme stabilite, după care se prezintă rapoartele de activitate.

6

CAPITOLUL 1. CADRUL NATURAL ŞI DEZVOLTAREA SOCIO-

ECONOMICĂ

1.1. Resursele naturale ale judeţului

Resursele naturale constituie fondul capitalului natural, reprezentând fundamentul bogăţiei unui teritoriu administrativ. Judeţul Iaşi nu dispune de resurse naturale importante, fapt ce determină şi influenţează dezvoltarea lui economică şi socială.

1.1.1. Resursele naturale de materii prime neregenerabile Ca urmare a alcătuirii geologice, teritoriul judeţului Iaşi este sărac în resurse minerale utile.

Este lipsit de resurse energetice (petrol, gaze şi cărbuni) şi de minereuri . Singurele resurse valorificabile şi exploatate pe plan local sunt reprezentate prin:

Apele minerale subterane din zona Nicolina Iaşi cu o rezervă exploatabilă de 299 mc/zi utilizate pentru calităţile lor terapeutice în cadrul complexului balnear Nicolina (ape clorosodice, clorocalcice, sulfuroase, bromo-iodurate, bicarbonatate, alcaline, calcice, magneziene cu o concentraţie mare în săruri);

Argile, siltite şi luturi situate în jumătatea estică a judeţului, exploatate pentru industria ceramică şi fabricarea cărămizilor în cariera Vlădiceni (10 ha) şi de către populaţie pe plan local;

Gresii utilizabile ca piatră spartă pentru drumuri şi parţial construcţii (fundaţii) în zona localităţilor Deleni, Hârlău, Bazga-Răsuni, Stroeşti, Coasta Măgurii, exploatate pe plan local;

Pietrişuri şi nisipuri din albiile principalelor cursuri de apă ale judeţului, exploatate pentru balast şi materiale de construcţii, dintre care unele dotate cu staţii de sortare-spălare: pe râul Siret (Lespezi, Cozmeşti, Luncaşi-Hălăuceşti) şi Moldova (Cristeşti, Moţca, Boureni-Mirosloveşti), iar altele fără astfel de staţii (în special nisipuri) în albia râului Prut .

1.1.2. Resursele naturale regenerabile Acestea sunt de asemenea limitate în zona judeţului Iaşi. Resursele de apă constituie potenţialul hidrografic al judeţului fiind reprezentat prin apele de

suprafaţă şi subterane Conform datelor furnizate de Direcţia Apelor Prut Iaşi rezultă următoarele: resursele de apă de suprafaţă cu calităţi corespunzătoare şi exploatabile sunt reprezentate

de principalele râuri Prut şi Siret; debitele medii specifice variază între 0,96-2,55 l/s/km² în bazinul Prut, între 1,2 - 3,6

l/s/km² în bazinul Bârlad şi între 2,5-7,5 l/s/km² în bazinul Siret; scurgerea lichidă teritorială înregistrează variaţii mari.

Resursele de apă de suprafaţă cu calităţi corespunzătoare şi exploatabile sunt reprezentate în principal de râul Prut, cu un stoc multianual de 1144 mil. mc în secţiunea Ungheni şi râul Siret cu un stoc de 1055.7 mil. mc în secţiunea Lespezi.

Resursele de apă de suprafaţă sunt completate de acumulările complexe al căror volum util totalizează peste 55 mil. mc precum şi iazuri cu un volum total de peste 6 mil. mc. Lacurile de acumulare Părcovaci, Tansa, Chiriţa, Hălceni, Tungujei, asigură un debit total pentru alimentări cu apă de cca 5000 l/s.

Informaţii detaliate privind bilanţul volumelor principalelor cursuri de apă precum şi acumulările complexe de apă din judeţul Iaşi sunt prezentate în cadrul capitolului 3.1 Resurse de apă.

7

Resursele de apă subterane sunt limitate prezentând interes doar în zona de vest a judeţului, respectiv luncile şi terasele râurilor Siret şi Moldova, unde rezervele de apă freatică exploatabile în condiţii de calitate corespunzătoare au un debit de peste 1,8 mc/s. Petru zona Prut, deşi rezervele freatice sunt importante, acestea, în marea lor majoritate nu se încadrează în limitele de potabilitate. Pe total judeţ resursele de apă subterană sunt evaluate la debite de 4,047 mc/s, din care numai 1,767 mc/s sunt ape exploatabile, de calitate bună.

Resursele solului

În judeţul Iaşi cea mai mare parte din fondul pedologic este constituit din soluri caracterizate printr-o fertilitate medie aflate la altitudini mai mici de 350 m şi dezvoltate în condiţii de silvostepă. Pe aceste soluri s-au dezvoltat terenurile agricole care ocupă o suprafaţă totală de 380200 ha reprezentând 70% din suprafaţa judeţului.

În regiunea dealurilor înalte se dezvoltă soluri acide de păduri, argiloiluviale, cu o fertilitate mai scăzută.

Datorită caracteristicilor condiţiilor naturale, fondul pedologic este afectat de o serie de factori limitativi: eroziuni, alunecări de teren, exces de umiditate, sărăturare, acidifiere, poluare, care se manifestă pe o suprafaţă totală de 50066,5 ha reprezentând 9,14% din suprafaţa totală a judeţului. În structura agricolă se detaşează suprafaţa ocupată de terenuri arabile - 66,5%, după care urmează cele ocupate cu păşuni şi fâneţe naturale – 28,3%, vii - 3,07% şi livezi - 2,12%.

Terenurile agricole au avut în perioada de tranziţie 1989-2002, o dinamică foarte activă cu modificări în structura folosinţelor după cum urmează:

suprafaţa agricolă a crescut cu 2542 ha; suprafaţa arabilă a scăzut cu 3.683 ha suprafaţa cu păşuni a crescut cu 8.666 ha suprafaţa cu fâneţe a scăzut cu 1.754 ha suprafaţa cu livezi a scăzut cu 85 ha suprafaţa cu vii a scăzut cu 602 ha

De remarcat că această creştere a suprafeţelor cu păşuni nu s-a făcut în baza unui program de înfiinţare a păşunilor, ci ca urmare a abandonării a numeroase suprafeţe arabile. Păşunile rezultate sunt practic neexploatabile. Reducerea suprafeţelor plantate cu viţă de vie a fost determinată de dezafectarea unor suprafeţe din podgoriile Iaşi, Cotnari şi Miroslava, şi cultivarea pe micile parcele particulare cu hibrizi, plantaţii de calitate slabă. Următoarele localităţi au peste 10 % din suprafaţa totală ocupată de vii: Bârnova, Comarna, Cotnari, Tomeşti, Miroslava, Răducăneni şi municipiul Iaşi. Suprafeţele cu livezi s-au redus datorită abandonării şi defrişării lor de către noii proprietari. Pentru judeţul Iaşi, promovarea unei agriculturi durabile (unităţi cu suprafaţa de 50-60 ha mecanizate, practici ecologice, refacerea calităţii solului, irigaţii, desecări, combaterea eroziunii solului) poate constitui o cale de îmbunătăţire a calităţii vieţii.

Resursele de vegetaţie şi faună

În judeţul Iaşi, ca şi în toată ţara dealtfel, diversitatea biologică constituie un element preţios al

capitalului natural, fiind caracterizată printr-un număr ridicat de ecosisteme naturale.

Vegetaţia

Flora judeţului Iaşi este reprezentată de numeroase specii, de origini diferite ca urmare a interferenţei pe acest teritoriu a provinciei central europene est-carpatice cu provincia ponto-sarmatică.

Vegetaţia naturală aparţine zonei forestiere în vest şi nord şi zonei de silvostepă în nord-est, sud-est şi extremitatea nordică a judeţului. Limitele acestor zone sunt dificil de trasat datorită tranziţiilor difuze (pătrunderi adânci a văilor în podiş şi modificărilor antropice).

8

Vegetaţia forestieră Deşi pădurea este caracteristică primei zone enunţate, ea ocupă parţial şi zona de silvostepă

extinzându-se în judeţ pe o suprafaţă totală de 99022 ha, reprezentând 18% din suprafaţa judeţului, sub media la nivelul ţării (25%). În cadrul zonei forestiere, pădurea ocupă sectoarele înalte de podiş din vest şi sud, fiind reprezentată prin păduri de foioase, ce aparţin etajului stejarului şi gorunului, iar în părţile cele mai înalte, limitei inferioare a fagului.

Pădurile de fag (Fagus silvatica, F. taurica), pure sau în amestec, se întâlnesc în nord-vestul judeţului în Dealul Mare - Hârlău, dealurile Moţca şi în sud pe platourile Poieni - Bârnova, Cheia Domniţei, Ipatele, Tansa. Aceste făgete acoperă culmi, platouri şi versanţi cu expuneri diferite, aflate de regulă la peste 350-400 m altitudine, sub formă de areale relativ reduse. Însoţitorii obişnuiţi cu care fagul formează arborete de amestec sunt reprezentaţi în principal prin gorun, carpen şi tei, la care se adaugă cu o frecvenţă mai redusă, paltinul, arţarul, ulmul, frasinul, stejarul, teiul argintiu, scoruşul, cireşul, etc. Arbuştii şi flora ierboasă au o slabă dezvoltare în aceste păduri umbroase.

Dintre arbuşti sunt prezenţi: alunul, voinicelul, dârmozul, clocotişul, cornul, sângerul, socul, ş.a., iar din flora ierboasă fac parte: firuţa de pădure, aliorul de pădure, toporaşul de pădure, obsiga de pădure, lăcrămioara, sângele voniceriul, susai de pădure etc.

Etajul gorun-stejar are o dezvoltare mai mare, ocupând în general suprafeţele cu altitudini de peste 200-300 m. Cele două specii de bază sunt asociate frecvent cu carpenul, teiul, jugastrul, frasinul, arţarul, ulmul de câmp, cireşul, mărul pădureţ, părul pădureţ, uneori teiul argintiu, teiul cu frunza lată.

Prezenţa luminişurilor în pădurile de foioase permite o frecvenţă mai mare a arbuştilor: alun, dârmoz, călin, voinicelul, clocotiş, corn, sânger, lemn câinesc, verigariu, cruşin, lemn râios, porumbar, măcieş, etc., precum şi o bogată floră ierboasă: vinariţă, jaleş, mierea ursului, pecetea lui Solomon, urzică moartă, plus cunoscutele specii de primăvară: ghiocel, viorea, toporaş, lăcrămioară, brebenel, etc.

Pajiştile zonei forestiere sunt formate preponderent din asociaţii de păiuş, firuţă, bărboasă, firuţă cu bulb. Zona de silvostepă este caracteristică câmpiei colinare, dar se întâlneşte şi în sectoarele mai joase ale podişului din sud (dealurile Prutului şi depresiunea Negreşti), unde climatul are un caracter central continental mai accentuat, iar solurile sunt cernoziomice sau cenuşii.

Vegetaţia naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure (şleauri) şi pajişti, puternic transformate şi modificate antropic.

Pădurile silvostepei sunt formate din şleauri de gorun şi stejar, alături de care se întâlnesc: carpenul, teiul, arţarul, jugastrul, ulmul, cireşul şi mai rar, stejarul brumăriu, mojdreanul, cărpiniţa, teiul pufos, arţarul tătărăsc. Stratul de arbuşti, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor este constituit din aceleaşi specii ca în cazul pădurilor de stejar şi gorun ale zonei forestiere, la care se adaugă: voniceriul pitic, migdalul pitic, caragana, cireşul pitic, scumpia, verigariul. Pădurea reprezintă o resursă importantă a judeţului care trebuie ocrotită. Deşi în anul 2002 au fost reîmpădurite cca 9 ha de teren, suprafaţa totală nu este în creştere din cauza tăierilor ilicite sau a nerespectării regimului de exploatare silvică.

Pajiştile silvostepei sunt formate din asociaţii de păiuş, colilie, firuţă cu bulb, bărboasă, pin gros, obsigă peliniţă, laptele câinelui , etc.

În cadrul zonei de silvostepă se diferenţiază fâşii sau areale reduse cu vegetaţie de stepă, întâlnite în lungul văii Prutului, Jijiei, Bahluiului, Bahluieţului, Miletinului, Jijioarei, pe formele joase de relief (lunci neinundabile, terase joase, glacisuri şi conuri de dejecţie), se suprapune în cea mai mare parte vegetaţiei de luncă.

Vegetaţia de stepă este formată din pajişti în care se întâlnesc asociaţii de colilie, negară, păiuş, pir, firuţă cu bulb, bărboasă, pir gros, obsigă, peliniţă, laptele câinelui, ş.a. Izolat, apar tufişuri de arbuşti pitici ca: porumbarul, migdalul pitic, vişinul pitic, trandafirul pitic, măcieşul, păducelul.

Vegetaţia specifică luncilor este formată din asociaţii de pir târâtor, iarba câmpului, firuţă de câmp, păiuş, zâzanie, coada vulpii etc. Izolat, se întâlnesc pâlcuri de pădure (zăvoaie) formate mai ales din esenţe moi: salcie, răchită, plop. În lunca Prutului se mai întâlnesc şi păduri de esenţe tari: stejar,

9

ulm, frasin. Fauna Elementele faunistice ale judeţului Iaşi sunt strâns legate de specificul vegetaţiei, putându-se

deosebi o faună caracteristică pădurilor, silvostepei, stepei şi luncilor, precum şi o faună acvatică. Fauna pădurilor, întâlnită în masivele forestiere din vest şi sud este reprezentată prin următoarele grupe şi specii:

a) Mamiferele frecvent întâlnite sunt: căprioara, mistreţul, cerbul carpatin, lupul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică, veveriţa, jderul, nevăstuica, pîrşul, viezurele, dihorul, şoarecele scurmător, şoarecele de pădure.

b) Avifauna este bine reprezentată, dintre cele mai caracteristice fiind: ghionoaia, ciocănitoarea mare, ciocănitoarea de stejar, ciuful de pădure, huhurezul mic, cucuveaua, buha, şorecarul comun, gaia roşie, gaia neagră. Foarte comune sunt: piţigoiul, cinteza, sticletele, câneparul, botgrosul , mierla, ciocârlia de pădure, sfrânciocul etc

c) Reptilele din zona forestieră sunt reprezentate de puţine specii: vipera, şarpele de pădure, şarpele de alun, iar în poieni, şopârla .

d) Amfibienii sunt reprezentaţi de: broasca de pădure, broasca râioasă brună, brotăcelul, broasca roşie de pădure, tritonul, buhai de baltă.

Fauna silvostepei şi stepei este mai săracă, fiind mult diminuată în urma expansiunii activităţilor umane.

a) Mamiferele cele mai reprezentative sunt din grupul rozătoarelor: popândăul, căţelul pământului, şoarecele de stepă, şoarecele de câmp, şobolanul de câmp, hârciogul, iepurele, iepurele de vizuină, ultimul colonizat în 1905 la Cristeşti lângă Iaşi, de unde s-a răspândit repede.

Mai pot fi menţionate de asemenea: dihorul, nevăstuica, bursucul (sau viezurele), vulpea, iar uneori, în apropierea zonelor forestiere: căprioara, mistreţul şi chiar lupul.

b) Pasările caracteristice silvostepei şi stepei sunt: prepeliţa sau pitpalacul, potârnichea, ciocârlia, fîsa de câmp, presura, sticletele, cinteza, graurul, turturica, guguştiucul, pupăza, cucul, câneparul, porumbelul, mărăcinarul, vrabia, rândunica, lăstunul, cioara. În pădurile de silvostepă de la Aroneanu şi Corneşti a fost colonizat fazanul .

Dintre păsările răpitoare menţionăm: şorecarul comun şi gaia. c) Amfibienii habitează într-un mediu acvatic sau mai umed şi umbrit, fiind reprezentaţi de:

brotăcel şi buhaiul de baltă. Fauna luncilor nu se deosebeşte prea mult de cea de stepă. De remarcat este totuşi prezenţa în lunca Prutului a vidrei, în prezent o raritate. Fauna acvatică are o distribuţie sub formă de areale reduse, legate de apele stătătoare sau curgătoare.

Dintre mamiferele comune menţionăm şobolanul de apă şi chiţcanul, iar cu mod de viaţă strict acvatic şi destul de rar, vidra.

Păsările sunt numeroase şi variate în zonele de luncă şi luciu de apă, multe prezentând interes cinegetic. Dintre cele mai frecvente menţionăm: raţa mare, raţa mică, raţa cârâitoare, raţa suliţar, raţa cu gât roşu, gâsca de vară, gârliţa mare, gârliţa mică .

Dintre amfibieni menţionăm: broasca ţestoasă de apă, broaştele de lac, tritonii, buhaii de baltă. Fauna piscicolă este de asemenea bogată şi variată atât în lacuri, cât şi în apele curgătoare (mai ales in cele mari Prut şi Siret), speciile mai importante fiind: crapul, şalăul, somnul, ştiuca, plătica, mreana, cleanul, scobarul, obleţul, bibanul.

Ca şi vegetaţia naturală şi fauna judeţului a fost puternic afectată de intervenţiile umane, care au dus la restrângerea arealelor, modificarea posibilităţilor de habitat, reducerea numerică şi chiar dispariţia unor specii. Datorită rolului important al faunei în menţinerea echilibrului biologic al biocenozelor şi ecosistemelor, necesitatea protejării şi ocrotirii faunei, prin instituirea de rezervaţii naturale sau protecţii speciale pentru speciile vulnerabile sau periclitate (33 specii) este o priotitate.

10

1.2. Elemente privind starea economică socială a judeţului Iaşi în 2002 Producţia industrială realizată de unităţile cu raportare lunară în anul 2002 însumează 18157

mild. lei şi reprezintă 91,7% comparativ cu anul 2001. Structura producţiei industriale realizate în anul 2002 reflectă preponderenţa produselor din

industria alimentară, a băuturilor şi tutunului (31,7%), urmată de produsele industriei uşoare: textile, confecţii, încălţăminte (23,8%), industria chimică (11,2%), metalurgie (10,0%), construcţii de maşini (9,9%), prelucrarea lemnului, inclusiv mobilier (1,8%), celelalte ramuri (celuloză-hârtie, edituri-poligrafie, materiale de construcţii, recuperare deşeuri, energie electrică, termică, apă ş.a.) reprezentând împreună 11,6% din total.

Valoarea producţiei livrate în anul 2002 (12358 mild. lei) reprezintă 68,1% din producţia fabricată, diferenţa de 31,9% constituind producţia pe stoc şi consumul intern productiv; din totalul livrărilor, 2900 mild. lei (23,5%) au fost produse pentru export (comparativ cu 17,0% în anul 2001); livrările la export provin în proporţie de 31,8% din metalurgie, 18,4% din industria chimică, 18,2% din industria uşoară, 11,4% din construcţii de maşini, 8,5% din industria prelucrării lemnului, 7,9% din industria alimentară şi 3,8% din celelalte ramuri.

Valoarea stocurilor de produse finite la data de 31.12.2002 însuma 1180 mild. lei, ceea ce ar însemna 70,8% faţă de volumul producţiei fabricate în luna decembrie şi 78,0% comparativ cu media producţiei lunare din anul 2002; valoarea stocurilor (în preţuri comparabile) se situează sub nivelul lunii decembrie 2001 cu 10,2%; cele mai mari stocuri se înregistrează în industria chimică (27,4% din total), construcţii de maşini (20,0%), industria alimentară, a băuturilor şi tutunului (19,9%), industria uşoară (14,8%) şi metalurgie (12,4%).

La producţia fizică industrială, realizările din anul 2002 au fost mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la: paste făinoase, biscuiţi, vin consum, produse lactate proaspete, unt, nutreţuri combinate, ţesături, antibiotice etc şi au scăzut la: pâine, ulei comestibil, margarină, preparate din carne, lapte consum, brânzeturi, ţigarete, fire bumbac, încălţăminte, cherestea, plăci aşchii de lemn, fibre şi fire sintetice, produse prelucrate din materiale plastice, oţel brut, ţevi din oţel sudate, profile formate la rece, prefabricate din beton armat etc.

Valoarea investiţiilor realizate în anul 2002 a însumat 1468 mild. lei (date operative – eşantion), din care 46,8% au reprezentat lucrări de construcţii montaj şi 48,9% utilaje cu şi fără montaj (inclusiv mijloace de transport). Din total investiţii, 57,4% au fost finanţate din surse proprii, 4,2% din credite bancare şi 33,9% de la bugetul de stat şi local.

Până la 31.12.2002 unităţile specializate au realizat lucrări de construcţii în valoare totală de 2602 mld. lei (inclusiv pentru alte judeţe), din care 88,1% au reprezentat lucrări noi şi reparaţii capitale, iar 11,9% lucrări de întreţinere şi reparaţii curente la construcţiile existente.

În anul 2002 în judeţul Iaşi s-au dat în folosinţă un număr de 1175 locuinţe (cu 248 locuinţe mai puţine faţă de anul precedent), din care: 172 locuinţe au fost finanţate din subvenţii bugetare şi 1003 din fondurile populaţiei.

La 31.12.2002 se aflau în diverse stadii de execuţie 1555 locuinţe, din care: 132 terminate şi nerecepţionate, 880 în stadiul de finisaj, 260 la executarea structurilor şi 283 la fundaţii.

Cifra de afaceri totală a unităţilor cu profil industrial (provenită atât din activitatea de bază cât şi din activităţile secundare ale acestora) a fost mai mică cu 0,6% în perioada 01.01.-30.11.2002 comparativ cu aceeaşi perioadă din anul precedent, în timp ce la activităţile industriale (pentru aceleaşi unităţi) s-a înregistrat o scădere de 5,7%; la unităţile prestatoare de servicii pentru populaţie, în aceeaşi perioadă, cifra de afaceri totală a scăzut cu 16,3%, iar la comerţul cu amănuntul scăderea a fost de 18,5%.

În agricultură, producţia vegetală obţinută în anul 2002 a fost mai mare faţă de cea din anul precedent cu: 21,8 mii tone sfeclă de zahăr, 19,3 mii tone porumb boabe, 9,8 mii tone legume, 4,3 mii tone tomate, 2,7 mii tone cartofi, 1,5 mii tone floarea soarelui, 1,6 mii tone varză ş.a., fiind mai mică decât în anul 2001 cu: 19,5 mii tone grâu şi secară, 4,6 mii tone struguri, 4,2 mii tone orz şi orzoaică ş.a.

Efectivele de animale existente la 31.12.2002 au crescut faţă de 31.12.2001 la bovine cu 535 capete (-458 capete în sectorul public şi +993 capete în sectorul privat) şi la porcine cu 3147 capete

11

(+2335 capete în sectorul public şi +812 capete în sectorul privat) şi a scăzut la ovine şi caprine cu 15476 capete (-1978 capete în sectorul public şi -13498 capete în sectorul privat).

Producţia de lapte de vacă realizată în anul 2002 a crescut faţă de 2001 cu 72 mii hl, iar producţia de ouă a fost mai mare cu 68 mil. bucăţi.

Rata inflaţiei, determinată pe baza creşterii preţurilor de consum al populaţiei, a înregistrat în luna decembrie 2002 o creştere de 1,5% faţă de luna anterioară, iar pe cumulat (decembrie 2002 faţă de decembrie 2001) creşterea medie a preţurilor a fost de 17,8% (15,8% la mărfuri alimentare, 18,8% la mărfuri nealimentare şi 21,0% la servicii).

Comparativ cu situaţia de la 31.12.2001, la 31.12.2002 creşteri mai mari de preţuri (peste medie) se înregistrau la: cartofi 103,0%, fructe proaspete 26,3%, citrice şi alte fructe meridionale 25,0%, ulei comestibil 22,0%, unt 26,9%, miere de albine 46,4%, frigidere şi congelatoare 20,3%, autoturisme şi piese de schimb 19,9%, medicamente 20,1%, combustibili 28,4%, energie termică 45,5%, apă, canal, salubritate 40,6%, transport urban 29,7%, transport aerian 23,1%, servicii poştale 40,9% ş.a.

Faţă de luna octombrie 1990, la 31.12.2002, preţurile de consum înregistrau o creştere medie de 2016 ori (mărfuri alimentare 1696 ori, mărfuri nealimentare 2000 ori, servicii 3382 ori).

Câştigurile salariale medii nominale brute înregistrate în judeţul Iaşi în luna decembrie 2002 au însumat 6216 mii lei, iar cele nete 4408 mii lei (sub media pe ţară). Faţă de nivelul lunii precedente, câştigul salarial mediu net a crescut cu 9,4%, iar faţă de luna decembrie 2001 s-a înregistrat un spor de 25,6%; creşterea medie în anul 2002 faţă de anul 2001 a fost de 26,5%.

Raportul dintre indicele câştigului salarial mediu nominal net (pe ţară) şi indicele preţurilor de consum, în luna decembrie 2002, a fost 110,4% faţă de luna precedentă, 105,0% faţă de decembrie 2001 şi 68,2% comparativ cu luna octombrie 1990.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia judeţeană pentru ocuparea forţei de muncă, numărul şomerilor înregistraţi la 31.12.2002 era de 32506 persoane, în scădere cu 443 persoane faţă de sfârşitul anului 2001.

Rata şomajului înregistrată în luna decembrie 2002 a fost de 9,1% (faţă de 9,2% în decembrie 2001).

Populaţia judeţului Iaşi la recensământul din 18 martie 2002 a fost de 819044 locuitori, cu 7702 persoane mai mult decât la recensământul anterior (din 7.01.1992); în mediul urban populaţia a scăzut cu 26266 persoane (din care în municipiul Iaşi cu 22845 persoane), iar în mediul rural populaţia a crescut cu 33968 persoane.

Ponderea populaţiei urbane a scăzut de la 51,1% în 1992 la 47,5% în 2002, în timp ce ponderea populaţiei din mediul rural a crescut de la 48,9% la 52,5%.

Pe sexe, se constată o anumită preponderenţă a populaţiei feminine (50,8% din total) faţă de cea masculină (49,2%). Municipiul Iaşi, cu o populaţie de 321580 locuitori, deţine 39,3% din populaţia totală a judeţului şi 82,7% din populaţia urbană. Structura populaţiei pe etnii reflectă preponderenţa românilor (98,1%), pe locurile următoare situându-se rromii (1,2%) şi lipovenii (0,4%), celelalte etnii ocupând împreună doar 0,3% din total judeţ.Structura pe religii arată că populaţia de religie ortodoxă deţine 92,9% din total, urmată de romano-catolici (4,7%), creştini după evanghelie (0,5%), penticostali (0,5%), adventişti (0,3%) etc. Fondul locativ la recensământul din martie 2002 a însumat 270554 locuinţe, cu 28522 locuinţe mai mult faţă de recensământul din 1992 (+11,8%); numărul camerelor de locuit a crescut cu 17,2%, iar suprafaţa locuibilă cu 29,6%. Datele definitive ale recensământului din 18.03.2002 (pe judeţe) au fost transmise la INS, urmând a fi validate şi date publicităţii în lunile următoare, diferenţele (+ sau -) nefiind de natură să influenţeze decât într-o mică măsură rezultatele preliminare (deja cunoscute). În ceea ce priveşte recensământul general agricol (decembrie 2002 – ianuarie 2003), acţiunea de înregistrare a datelor în teren a fost încheiată încă din data de 20.01.2003, în judeţul Iaşi fiind recenzate aproximativ 156000 gospodării agricole individuale şi peste 800 unităţi cu personalitate juridică, datele preliminare privind suprafaţa agricolă utilizată şi efectivele de animale urmând a fi cunoscute în luna martie 2003.

12

CAPITOLUL 2 . AER

Starea atmosferei din judeţul Iaşi rezultă din prezentarea următoarelor aspecte: poluarea de impact, inventarul emisiilor substanţelor care distrug stratul de ozon (O.D.S.), inventarul gazelor cu efect de seră şi a emisiilor de substanţe acidifiante, a metalelor grele şi de particule în suspensie. 2.1. Schimbări climatice. Protocolul de la Kyoto.

În conformitate cu cel de al III lea raport de evaluare a Comisiei Internaţionale pentru

Modificări Climatice (IPPC), realizat în anul 2001, media temperaturii globale la suprafaţa pământului, a crescut cu 0.6 0C în ultimul secol. Se arată, de asemenea, că deceniul anilor 90 a fost cel mai călduros , iar 1998 anul cu cele mai ridicate temperaturi, urmat de anul 2002, de la 1861 de când au început măsurătorile. La nivelul judeţului Iaşi, 2002 a fost chiar mai călduros decât 1998: astfel dacă valoarea medie multianuală este de 9,60 C, în 1998 s-au înregistrat 9,8 0 C iar în anul 2002, 10,4 0 C. Estimările organzaţiilor de mediu arată că această creştere a temperaturii costituie un mare risc de modificări importante ale ecosistemelor lumii şi o ameninţare severă pentru o mare parte a populaţiei Terrei.

În conformitate cu prevederile Protocolului de la Kyoto, România trebuie să reducă emisiile celor 6 gaze cu efect de seră prevăzute în protocol (CO2, CH4, N2O HFC, PFC şi SF6) cu 5-8% faţă de nivelul înregistrat la nivelul anului 1990, în perioada de angajare 2008-2012.

În judeţul Iaşi există unele măsuri importante de retehnologizare şi eficientizare energetică a activităţii unor agenţi economici şi în primul rând trecerea CET 2 Iaşi de la funcţionarea pe lignit la funcţionarea pe huilă ce a determinat reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră astfel încât se poate considera că acest obiectiv a fost atins. De asemenea, la nivelul municipiului Paşcani au fost finalizate proiectele de modernizare a 2 centrale de cartier, una prin mecanismul de JI (Joint Implemetation) la Protocolul de la Kyoto (proiect româno-elveţian), şi una prin proiect de conservare a energiei termice. Deşi în anul 2002, pe teritoriul judeţul Iaşi, în Luna Pădurii (15.03-15.04) au fost împădurite cca 9 ha de teren degradat, nu putem vorbi de o reducere a cantităţilor de CO2, deoarece suprafaţa defrişată a fost mai mare. Pentru municipiul Iaşi este în formare şi implementare începând din septembrie 2001, o agenţie locală de gestionare eficientă în domeniul energiei şi mediului (ALGEPM) sub egida Uniunii Europene. În momentul de faţă se lucrează la planul de activitate (master plan energetic), ce va trebui să fie efectiv operativ de la sfârşitul anului 2003 şi care se referă în mod deosebit la retehnologizarea, eficientizarea energetică şi protecţia mediului.

2.2. Gaze cu efect de seră şi schimbări climatice

Modificarea climei şi efectul de seră sunt fenomene complexe cu efecte ecologice diverse. Se pare că efectul de seră ca şi distrugerea stratului de ozon sunt fenomene naturale, care însă sunt accentuate de creşterea concentraţiei gazelor care formează ecranul opac pentru radiaţia IR a Terrei. Aceste gaze sunt: CO2, CH4, N2O provenite atât din surse naturale cât şi antropice şi derivaţi cloruraţi şi clorofloruraţi ai hidrocarburilor, SF6, care provin exclusiv din activităţile umane. Pentru aceste substanţe se impune controlul producţiei şi al consumului. Contribuţia majoră la efectul de seră, respectiv cca. 50%, o are CO2, gaz care provine în proporţie de 80% din arderi (în surse fixe şi mobile- industrie şi transport) şi 20% din defrişări (descompunerea resturilor vegetale). Ca urmare echilibrul CO2 în atmosferă este modificat, ceea ce determină creşterea concentraţiei acestuia, care fiind un gaz mai greu decât O2 şi N2, rămâne în straturile inferioare ale troposferei, influenţând structura termică a atmosferei. CH4 ajuns în atmosferă provine în mare măsură din surse naturale, dar şi antropice contribuind la efectul de seră în troposferă cu cca. 19%.

13

Protoxidul de azot (N2O) provine în principal din surse naturale, dar contribuţia antropică este din ce în ce mai mare. Contribuţia lui la efectul de seră este de aproximativ de 4% împreună cu vaporii de apă şi este sursa primară a oxizilor de azot. Derivaţii halogenaţi ai hidrocarburilor reprezintă singurele gaze cu origine total artificială, sunt menţionate în literatură cu o contribuţie de cca. 17%. Norii de la altitudine mare agravează efectul de seră deoarece lasă să treacă radiaţia solară spre sol şi reţin radiaţiile IR, în timp ce cei de la altitudine joasă îl reduc prin faptul că trimit în spaţiu cca. 60% din radiaţia solară. 2.2.1. Situaţia emisiilor de gaze cu efect de seră Sursele majore generatoare de gaze cu efect de seră sunt combustiile şi unele procese de producţie. În calculul emisiilor din combustii au fost considerate sursele punctiforme din judeţ: traficul rutier, transportul feroviar şi aerian, precum şi sursele de suprafaţă. În calculul emisiilor de suprafaţă am inclus consumatorii casnici de gaze naturale şi lemne de foc din cartiere urbane şi localităţile rurale. Pe baza datelor obţinute în procesul de colectare-validare şi a factorilor de emisie din CORINAIR 90 au fost calculate emisiile de poluanţi atmosferici. În tabelul nr. 2.2.1 prezentăm rezultatele inventarului de emisii a gazelor cu efect de seră pentru anul 2002 (pentru judetul Iasi). Foto 1 Spitalul Socola Iaşi Foto 2 Cartier Tătăraşi Iaşi

22 SEPTEMBRIE – O ZI FĂRĂ MAŞINI

Foto 3 Foto 4

14

Foto 5 Foto 6

Tab. 2.2.1. Emisii de gaze cu efect de seră

Poluanţi în tone Activităţi generatoare de

emisii CO2 CH4 N2O CO2 echivalent

Arderi în energii şi industrie de transformare (a) (b) (c) (SC CET Iaşi)

763327,98 30,5233 30,8122

Arderi în industria de prelucrare (b) (c)

83325,91 7,8268 2,355

Arderi neind. instituţionale, comerciale (b) (c)

524938,33 294,618 40,240

Transport gaze naturale - 4264 -

Trafic rutier, feroviar, aerian 930306,24 94,7 99,413

Surse de supraf. (cartiere,localităţi) 1439616 10597,763 115,834

Agricultură - 14121,143 236,9 Epurare ape uzate 24867 274,41 18,34 Altele 24427,64 124,021 21,377 TOTAL 3790809,1 29560,782 522,517 4573565,792

15

Este de menţionat faptul că cel mai utilizat combustibil în judeţul Iaşi este gazul metan iar în localităţile rurale se arde lemn. Din arderi rezultă 74,158% din CO2 emis, din trafic 24,56% şi 1,28% din alte activităţi. Arderea lemnului determină emisii considerabile de gaze cu efect de seră, ca de altfel şi traficul.

2.4. Acidifierea Una din problemele globale ale atmosferei care depăşeşte graniţele naţionale ale statelor o constituie ploile acide. La originea acestora se află poluarea atmosferei cu SO2, oxizi de azot, care în combinaţie cu apa, în condiţiile de oxidare din atmosferă, se transformă în acid sulfuric şi acid azotic. Sursele antropice pentru aceşti poluanţi sunt reprezentate de instalaţiile de ardere a combustibililor fosili, trafic, industria metalurgică şi unele uzine chimice. Aceşti compuşi sunt prezenţi în toată troposfera, deoarece dispersia lor şi a produşilor lor de transformare se produce cu extindere atât pe verticală cât şi pe orizontală, sub acţiunea vântului şi a mişcărilor verticale ale aerului. Ploile acide determină efecte negative asupra tuturor factorilor de mediu, îndeosebi asupra vegetaţiei, atât prin modificarea proceselor metabolice (decolorarea frunzelor) cât şi prin modificarea nutriţiei minerale a plantelor. Prin ploi acide se înţeleg precipitaţiile atmosferice cu pH<5,6 cât este pH-ul apei de ploaie. Ca sursă naturală pentru SO2, cea mai importantă o reprezintă erupţiile vulcanice. Combustia cărbunilor, a păcurii, unele procese industriale şi traficul sunt în principal răspunzătoare de poluarea cu SO2. Oxizii de azot provin din surse naturale reprezentate de calea biologică (bacterii fixatoare simbionte) iar din sursele artificiale contribuţia majoră o are arderea combustibililor fosili.

2.4.1. Situaţia emisiilor de gaze cu efect acidifiant Gazele cu efect acidifiant sunt SO2, oxizii de azot (NO şi NO2), HCl, HBr rezultaţi din incinerarea deşeurilor spitaliceşti. Tab. 2.4.1. Emisii de gaze cu efect acidifiant

Activitate Poluanţi în tone Generatoare de

poluanţi SO2 NO2

Arderi în energie şi ind. de transformare (SC CET Iaşi)

2688,922 2016,775

Arderi în industria de prelucrare (b), (c) 113,498 283,964

Arderi neindustriale 17,358 278,518 Trafic rutier 2410,24 10091,37 Alte procese 4,288 254,544 Surse de suprafaţă (cartiere, localităţi rurale)

142,466 1186,282

Total 5368,196 14111,453 Analizând rezultatele inventarului de emisii se concluzionează următoarele:

din cantitatea totală de SO2 emisă în atmosferă 50,8% a rezultat din arderi în centrale electrice de termoficare în care se utilizează combustibili solizi (huilă), lichizi (păcură) şi gaze naturale. Traficul rutier este a doua sursă majoră de poluare cu SO2 contribuind la emisii cu 44,9%. Este de meţionat faptul că autovehiculele alimentate cu benzină

16

poluează în principal cu CO, NOx şi Pb, în timp ce traficul greu (autovehicule >3,5t) sunt răspunzătoare de emisiile de SO2 şi particule;

din cantitatea totală de NOx 13,6% este emisă din arderile în energie, instalaţiile fiind echipate cu „arzătoare cu NOx redus” tip RJ-JETşi 71,51% din traficul rutier.

Din incinerarea deşeurilor spitaliceşti rezultă 67,3 t HCl care contribuie la acidifierea atmosferei. 2.4.2. Calitatea aerului ambiental – Aciditate Aciditatea aerului se exprimă prin indicele de poluare gazoasă, care reprezintă concentraţia componenţilor gazoşi acizi într-o probă de aer, exprimată convenţional în dioxid de sulf echivalent. Metoda se aplică la concentraţii de dioxid de sulf mai mari de 30 µg/m3. Rezultatele obţinute depind şi de cantitatea de poluanţi gazoşi alcalini (NH3). Concentraţia de dioxid de sulf determinată având valori mici sau foarte mici, situate mult sub concentraţia maxim admisă iar pH-ul precipitaţiilor situându-se între valorile de 6,43-6,93 nu se poate vorbi de o aciditate a aerului în judeţul nostru. Probele de precipitaţii au fost prelevate la staţia meteorologică Iaşi (Aeroport), Sediul IPM Iaşi (Copou), Staţia meteorologică Bârnova şi în municipiul Paşcani. Nu au fost înregistrate ploi acide. În tabelul de mai jos prezentăm rezultatele analizelor efectuate pentru precipitaţii, conform „Ghid metodologic pentru supravegherea calităţii precipitaţiilor”.

Tab. 2.4.2. Analize precipitaţii în judeţul Iaşi

Punct de prelevare pH aciditate

mEq/l Conduct.

µS/cm NO3 mg/l

NO2 mg/l

Na+ mg/l

K+ mg/l

Reziduufix

mg/l

NH4 mg/l

Sediul IPM Copou 6,54 0,1548 56,15 0,685 0,083 1,73 0,61 28,2 0,364

Staţia meteo Iaşi (Aeroport)

6,76 0,1808 108,2 0,676 0,148 2,65 1,53 54,0 0,445

Staţia meteo Bârnova 6,93 0,062 44,94 0,241 0,03 1,2 0,58 22,58 0,217

Paşcani 6,43 0,238 92,36 0,865 0,256 1,55 2,22 46,3 0,165 2.5. Metale grele şi poluanţi organici persistenţi În judeţul Iaşi poluarea atmosferei cu poluanţi organici persistenţi care includ pesticide, PCB-

uri, azbest, hidrocarburi aromatice policiclice (PAH), hidrocarburi halogenate şi metale grele, mercur, nu s-a urmărit prin determinări din lipsa aparaturii necesare.

Menţionăm că nu există industrii producătoare de astfel de compuşi, iar pesticidele organclorurate nu au fost aplicate în ultimii ani.

Susţinem această afirmaţie prin rezultatele analizelor pentru factorii de mediu sol şi apă, probe în care pesticidele organoclorurate s-au găsit în concentraţii mult sub limita admisă, iar produşii de degradare sunt prezenţi în concentraţii mai mari decât cei de origine.

Deşeurile de pesticide din judeţ au fost colectate şi depozitate controlat la SC APROTEM SA Iaşi şi în depozitul de la Paşcani. Ambele depozite sunt asigurate cu măsuri de securitate adecvate, care elimină orice risc potenţial.

Cantităţile totale de pesticide au fost inventariate pe stări de agregare (solidă şi lichidă) dar există şi substanţe neidentificate.

17

2.5.1 Emisiile de metale grele (mercur, plumb, cadmiu) Poluarea aerului cu mercur se produce în principal în zonele unde se utilizează sau se

prelucrează mercur, în industria clorului, la fabricarea acumulatorilor şi a aparatelor de măsură precum şi la arderea cărbunilor. În judeţul Iaşi nu există industrii care să prelucreze mercur, şi deci rezultă doar din arderea cărbunilor şi incinerarea deşeurilor. Cadmiul este utilizat în principal la prepararea aliajelor şi la galvanizare. Deoarece acoperirile metalice au devenit activităţi relativ restrânse emisiile de cadmiu sunt mai reduse decât în anul 2002.

În tab. nr. 2.5.1 sunt prezentate valorile obţinute la inventarul de emisii 2002. Tab. 2.5.1 Emisii metale grele în tone Hg Cd Pb 0,871 0,079 6,729 Este de menţionat faptul că 96% din emisia de plumb rezultă din traficul rutier. 2.5.2. Calitatea aerului (plumb şi cadmiu) Sursa principală de poluare atmosferică cu plumb este tetraetilul de plumb introdus în benzină

pentru a mări cifra octanică şi respectiv randamentul arderii. Alte surse sunt reprezentate de industria extractivă şi metalurgică, arderea cărbunelui, gudroanelor şi incinerarea gunoaielor, activităţi care în judeţul nostru nu sunt reprezentate. Din inventarul de emisii rezultă că din cantitatea totală de plumb emisă (6,729t), 96% este atribuită traficului rutier (6,46t).

Plumbul este emanat în atmosferă sub formă de pulberi cu diametrul particulelor mic, ceea ce favorizează transportul lui la distanţe mari.

În procesul de monitorizare a calităţii aerului în cadrul IPM Iaşi nu au fost efecutate deteminări de metale grele din pulberile în suspensie, din lipsa aparaturii necesare.

2.6. Ozon troposferic şi alţi oxidanţi fotochimici Ozonul troposferic rezultă din procesele fotochimice la care participă oxizii de azot şi

hidrocarburile, în atmosfera de joasă altitudine şi este o substanţă periculoasă chiar în concentraţii mici.

Compuşii organici volatili (COV) prin reacţii fotochimice trec în peroxizi care reacţionează cu NO2 formând peroxiacetilnitraţi (PAN), deosebit de toxici, care intră în categoria substanţelor oxidante. Oxizii de azot prin reacţii fotochimice în lanţ conduc la ozon, a cărei concentraţie în troposferă creşte.

Rezultă că ozonul troposferic este determinat de cantitatea de oxizi de azot şi compuşi organici volatili emişi în atmosferă.

Cantitatea de compuşi organici volatili emisă în atmosferă este determinată de cantitatea de solvenţi organici utilizaţi, de tipul de instalaţii şi activităţi desfăşurate, ceea ce impune măsuri de reducere a emisiilor, atât în gazele reziduale cât şi în cele fugitive.

În inventarul de emisii au fost calculate COV din gazele reziduale, dar şi cele rezultate din procesele de producţie care utilizează solvenţi.

În judeţul Iaşi nu există industrie de producere a solvenţilor organici, aceştia fiind doar utilizaţi în procese de producţie.

Industria de fabricare a vopselelor este reprezentată în judeţul Iaşi de SC Compania Conex Iaşi unde în anul 2002 au fost consumate cele mai mari cantităţi de solvenţi din judeţ şi a emis 98,6 % din cantitatea totală inventariată.

18

Industria farmaceutică, respectiv SC Antibiotice SA Iaşi, ca urmare a restructurării producţiei a procesat o cantitate mai mică de solvenţi faţă de anii anteriori, emiţând în atmosferă 0,51% din total COVnm. Din trafic sunt emise 5111,82 t COVnm iar din arderi 82017,4 t COVnm.

Concentraţia de ozon troposferic a fost măsurată cu autolaboratorul IPM Bacău înregistrându-se valori maxime de 0,051 mg/m3, faţă de 0,1 mg/m3 CMA din STAS 12574/87.

În tab. nr. 2.6. se prezintă emisia de COVnm din unităţile care utilizează solvenţi în procesele de producţie, rezultatele sunt din iventarul de emisii pe anul 2002.

Tab 2.6. Emisii de COVnm din utilizarea solvenţilor

Nr. crt. Agent economic Emisia COVnm (t)

1 SC Antibiotice SA Iaşi 340,07 2 SC Compania Conex SA Iaşi 65733,5 3 Service Socom Iaşi 0,297 4 Inst. Chimic Macrom. „P.Poni” Iaşi 0,438 5 SC 3P România Iaşi 0,562 6 SC Moldoplast SA Iaşi 41,096 7 SC Terom SA Iaşi 0,775 8 SC Iasitex SA Iaşi 0,568 9 SC Tomiris SA Iaşi 11,175 10 SC Moldova Tricotaje Iaşi 0,1 11 SC Siretul SA Paşcani 1,58 12 SC Moldomobila SA Iaşi 182,205 13 SC Mobili SRL Iaşi 69,75 14 SC Unirea SA Iaşi 31,5 15 SC Tess Conex SA 57 16 SC Bruni Food SA 70 17 SC Niciman SA Iaşi 9,725 18 SC Suprem SA Iaşi 1,0 19 SC Mecanica Bucium SA Iaşi 1,0 20 SC Contis SA Iaşi 40 21 SC Scudas SA Paşcani 5,45 22 SC Nicolina SA Iaşi 2,357 23 SC Remar SA Paşcani 2 24 SC Retrom SA Paşcani 50,9 25 SC Casa Lebăda 12,5 26 SC Polirom SA 0,648 27 SC Dosoftei SA 0,42 28 RATC Iaşi 0,325 29 SC Printcolor SRL 0,2 30 SC Aurora Tg. Frumos 3,42

TOTAL 66670,586 2.7 Calitatea aerului 2.7.1 Poluarea de fond şi poluarea de impact Poluarea de fond nu a fost inclusă în activitatea IPM Iaşi în anul 2002 din lipsa dotării şi a

condiţiilor necesare unui astfel de amplasament. Poluarea de impact a fost monitorizată prin 5 staţii fixe, amplasate în zone reprezentative pentru tipul de poluare existent şi o staţie mobilă (prelevator DESAGA GS 212 şi pompa prelevare pulberi în suspenie).

19

Tipul şi amplasamentul staţiilor fixe de monitorizare a calităţii aerului se prezintă în tab. nr. 2.7.1.

Tab. 2.7.1. Staţii fixe de monitorizare a calităţii aerului

Nr. crt.

Amplasament staţie

Tip staţie

Zona monitorizată

1 SC Fortus SA industrială SC Fortus cartiet CUG

2 SC Niciman SA industrială SC Niciman SA cartier Păcurari

3 SC Electrica trafic

4 SC Moldomobila SA trafic cartier Bularga SC Moldomobila SA

5 SC Bucium SA trafic cartier Bucium Staţia de la SA Niciman poate fi considerată o staţie de tip complex respectiv industrială,

rezidenţială şi de trafic, prin natura surselor de poluare existente în zonă şi populaţia expusă. Staţia de la SC Fortus este staţie industrială prin care se monitorizează calitatea aerului în

incinta şi imediata vecinătate a acestei unităţi cu profil de activitate metalurgic şi construcţii de maşini.

Amplasamentul acesteia poate fi considerat semnificativ pentru toată zona industrială, având în vedere circulaţia curenţilor de aer, dar şi rezidenţială prin acoperirea cartierelor de locuinţe. Traficul greu desfăşurat în zona de amplasament a staţiei SC Moldomobila şi populaţia expusă acestui tip de poluare determină caracterul complex al acesteia. Menţionăm că toate cele 5 staţii de monitorizare a calităţii aerului sunt racordate la reţeaua EUROAIRNET, iar poluanţii monitorizaţi sunt: SO2, NO2, NH3, pulberi sedimentabile. Concentraţiile medii anuale pentru poluanţii gazoşi monitorizaţi sunt mici şi foarte mici (SO2), astfel încât în zonele monitorizate se poate spune că populaţia nu este expusă efectului nociv al acestor poluanţi. Deşi emisiile de SO2 în atmosferă rezultate din inventarul de emisii sunt apreciabile, condiţiile meteorologice şi factorii urbanistici care asigură ventilaţia străzilor au determinat distribuţia acestui poluant în bazinul aerian, astfel încât concentraţia lui la înălţimea de prelevare a probelor este nesemnificativă. Cea mai mare concentraţie a fost determinată într-o zonă de intersecţie cu trafic intens, care constituie o sursă majoră de poluare după cum rezultă şi din inventar.

Evoluţia lunară a poluantilor monitorizati în anul 2002 este prezentată grafic în figurile de mai jos. Se manifestă o tendinţă de scădere a concentraţiei SO2, cu maxime înregistrate în lunile mai şi august, valorile fiind însă situate mult sub CMA. Concentraţia de NO2 se menţine în general constantă în perioada caldă si creşte în perioada rece.

Fig. 2.7.2. Evoluţia lunară SO2

20

0.0001

0.001

0.01

0.1

11 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

luna

med

ie lu

nara

SO

2 m

g/m

3

municipiul IaşiCMA

Fig. 2.7.3. Evoluţia lunară NO2

0.01

0.1

11 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

luna

med

ie lu

nara

NO

2 m

g/m

3

municipiul IaşiCMA

Fig. 2.7.4. Evoluţia lunară NH3

0.01

0.1

11 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

luna

med

ie lu

nara

NH

3 m

g/m

3

municipiul Iaşi CMA

21

Fig. 2.7.5. Evoluţia lunară pulberi sedimentabile

0

5

10

15

20

25

30

35

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

luna

pulb

eri s

edim

enta

bile

g/m

2 lu

na

municipiul IaşiCMA

Concentratiile medii anuale pentru indicatorii monitorizati in cele 5 staţii fixe sunt prezentate in figurile de mai jos. Fig. 2.7.6. Concentratia medie anuala pentru indicatorul SO2

0.0000

0.0002

0.0004

0.0006

0.0008

0.0010

0.0012

0.0014

mg/m3

Medie SO2 0.0005 0.0012 0.0007 0.0013 0.0009 0.0009

Niciman Electrica Fortus Bucium

Moldomobila

municipiul Iaşi CMA

Fig. 2.7.7. Concentratia medie anuala pentru indicatorul NO2

0.00000.00200.00400.00600.00800.01000.01200.01400.01600.01800.0200

mg/dm3

Medie NO2 0.0147 0.0177 0.0079 0.0117 0.0194 0.0143

Niciman Electrica Fortus Bucium

Moldomobila

municipiul Iaşi

CMA

Fig. 2.7.8. Concentratia medie anuala pentru indicatorul NH3

22

0.0000

0.0050

0.0100

0.0150

0.0200

0.0250

0.0300

0.0350

0.0400

mg/dm3

M edie NH3 0.0273 0.0382 0.0316 0.0342 0.0249 0.0312

Niciman Electrica Fortus Bucium

M oldomobila

municipiul Iaşi

Fig. 2.7.9 Concentratia medie anuala pentru indicatorul Pulberi sedimentabile

0.0000

5.0000

10.0000

15.0000

20.0000

25.0000

30.0000

35.0000

40.0000

45.0000

g/m2luna

M edie Pulberi sedim 3.0412 30.6389 42.5837 12.5576 8.4237 19.4490

Copou Electrica Niciman AGM US Holboca municipiul Iaşi

Staţia mobilă din dotare a fost utilizată pentru analiza poluării de impact generată de surse de

poluare industrială precum şi de trafic. Având în vedere aportul traficului rutier la poluarea atmosferei şi înălţimea la care poluanţii

sunt emişi (expunerea populaţiei), la nivelul municipiului Iaşi a fost declarată şi Ziua Europeană „ÎN ORAŞUL MEU O ZI FĂRĂ MAŞINĂ” în data de 22 septembrie 2002. În această zi prin grija şi în organizarea Gărzii de Mediu s-au efectuat măsurători ale poluanţilor NO2, SO2, pulberi totale în suspensie şi PM10, în puncte amplasate în perimetrul rezervat traficului pietonal şi mijloacelor electrice de transport, respectiv intersecţia Podu Roş şi Str. Ştefan cel Mare. Măsurătorile s-au efectuat cu autolaboratrul aparţinând IPM Bacău şi cu aparatura din dotarea IPM Iaşi.

Valorile înregistrate au fost comparate cu cele obţinute în condiţii de trafic obişnuit. Prezentăm valorile maxime ale concentraţiilor în cele două situaţii. Tab. 2.7.2. Valori maxime înregistrate

23

În condiţii de trafic obişnuit În absenţa traficului

Poluantul Podu Roş Str. Ştefan cel Mare (autolaborator IPM Bacău) Podu Roş Str. Ştefan cel Mare

(autolaborator IPMBacău) SO2 mg/m3 0,038 0,032 0,004

0,006

NOx mg/m3 0,145 0,023 0,038

0,011

PM10 µg/m3 - 48,509 - 40,182

Pulb. totale în susp. mg/m3

0,64 - 0,36 -

NO - 0,154 - 0,025

Ozon mg/m3 - 0,042 - 0,051

Analizând rezultatele obţinute rezultă o reducere a concentraţiei poluanţilor în condiţii de

absenţă a traficului de cca 10 ori pentru SO2, de 4 ori pentru NOx şi de 2 ori pentru pulberi totale în suspensie, faţă de condiţiile de trafic obişnuit.

2.8. Poluarea cu pulberi în suspensie şi pulberi sedimentabile 2.8.1. Poluarea cu pulberi în suspensie Arderea cărbunelui, a lemnului, a deşeurilor spitaliceşti, unele procese industriale precum şi

traficul greu sunt surse de poluare cu fum negru. Acesta conţine suspensii formate din particule de carbon pe care se adsorb şi alţi poluanţi (ex. Pb sau gaze).

Particularităţile emisiilor din trafic, şi anume înălţimea de emisie şi faptul că se produc pe toată suprafaţa localităţilor (îndeosebi urbane), determină înregistrarea unor concentraţii mari la înălţimi mici. Pulberile în suspensie au fost măsurate prin campanii de verificare (probe momentane).

Astfel din tabelul nr. 2.7.2 este evident faptul că în condiţii de trafic intens concentraţia de pulberi totale în suspensie de 0,64 mg/m3 depăşeşte CMA şi este dublă faţă de situaţia când în zonă este interzis traficul (0,32 mg/m3).

Măsurătorile efectuate la agenţii economici (SC Alfincool SA, SC 3P România, Spitalul Clinic de Urgenţă) au evidenţiat valori situate sub CMA iar la SC Textila SA, valorile depăşesc cu circa 4% concentraţia maxim admisă.

Din măsurătorile efectuate în incinta unor surse de poluare industrială precum şi în zonele rezidenţiale afectate de impactul acestora s-a impus luarea măsurilor de reducere a emisiilor.

În zonele rezidenţiale au fost prelevate probe de particule pe fracţiuni dimensionale în relaţie cu sănătatea, respectiv PM10, PM2,5 şi PM1 utilizând analizorul GRIMM. Valorile medii anuale pentru PM10 s-au încadrat în general în valoarea limită plus marja de toleranţă prevăzută de Directiva 1999/30 EC în zonele Copou (Sediul IPM), Centru Civic (Piaţa Unirii, Casa Modei), Cartier Canta, Cartier Păcurari, dar s-au înregistrat şi câteva valori medii zilnice care au depăşit valoarea limită în aceste zone. De asemenea s-au efectuat măsurători la agenţi economici unde au fost înregistrate depăşiri ale acestei limite, de exemplu la SC Vinia Tomeşti, valoarea maximă înregistrată pentru PM10 fiind 123,438 µg/m3. Valorile pentru PM 2,5 şi PM1, fracţiuni inhalabile şi respirabile, în zone rezidenţiale sunt situate între 15-60 µg/m3. Pentru acest tip de particule nu există menţionate valori limită şi de aceea nu s-au raportat la standarde.

Din inventarul de emisii rezultă că cele mai mari cantităţi de particule totale emise în atmosferă provin de la SC CET Iaşi, (900,7465t), arderea lemnului, (11661,7t), surse de suprafaţă + industria de mobilă, combustia cojilor de seminţe de floarea soarelui, (349,727 –SC Unirea SA Iaşi), trafic (1047,94t).

24

2.8.2 Poluări cu pulberi sedimentabile Pulberile sedimentabile au fost monitorizate în 5 puncte fixe în municipiul Iaşi şi 1 punct fix în

municipiul Paşcani. Concentraţia pulberilor sedimentabile în municipiul Iaşi variază în funcţie de zone şi de

sursele de poluare. Astfel în zone cu trafic intens şi cu densitate a populaţiei mare, respectiv zona Gării (Staţia CF Iaşi) şi zona Păcurari s-au înregistrat valori medii anuale care depăşesc de 2-2,5 ori limita maxim admisă. Din medierea valorilor rezultă poluarea municipiului Iaşi cu pulberi sedimentabile, concentraţia medie fiind de 19,45 g/m2 lună faţă de 17 g/m2 lună limita admisă. Valoarea medie a concentraţiilor în municipiul Paşcani (5,9743 g/m2 lună) este sub limita maxim admisă.

2.9 Evoluţia calităţii aerului 2.9.1. Evoluţia calităţii aerului în perioada 1995-2002 Evolutia calitătii aerului in perioada 1995-2002 este prezentată grafic mai jos pentru fiecare

poluant monitorizat.

Tab. 2.9.1.1

0.0000

0.0100

0.0200

0.0300

0.0400

0.0500

0.0600

conc

. med

ie a

nual

a N

O2

mg/

m3

CMA 0.0400 0.0400 0.0400 0.0400 0.0400 0.0400 0.0400 0.0400

NO2 0.0067 0.0050 0.0063 0.0083 0.0118 0.0091 0.0112 0.0143

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Tab. 2.9.1.2

25

0.0000

0.0100

0.0200

0.0300

0.0400

0.0500

0.0600

0.0700

conc

. med

ie a

nual

a SO

2 m

g/m

3

CMA 0.0600 0.0600 0.0600 0.0600 0.0600 0.0600 0.0600 0.0600

SO2 0.0016 0.0025 0.0011 0.0015 0.0019 0.0013 0.0010 0.0009

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Tab. 2.9.1.3

0.0280

0.0290

0.0300

0.0310

0.0320

0.0330

0.0340

0.0350

0.0360

0.0370

0.0380

conc

. med

ie a

nual

a N

H3

mg/

m3

NH3 0.0333 0.0346 0.0354 0.0346 0.0342 0.0360 0.0370 0.0312

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Tab. 2.9.1.4

0.0000

5.0000

10.0000

15.0000

20.0000

25.0000

30.0000

conc

. med

ie a

nual

a pu

lber

i sed

imen

tabi

le g

/m2

luna

Pulberi sedim 11.0930 9.4006 16.4696 28.1492 21.7420 21.3802 22.2810 19.4490

1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002

Din analiza rezultatelor se concluzionează următoarele:

26

concentraţiile medii anuale ale indicatorului SO2 înregistrează valori care se situează mult sub CMA anual (0,06 mg/m3) cu tendinţa de scădere în ultimii 3 ani (valoarea medie cea mai mare înregistrată fiind 0,0025 mg/m3 în anul 1996).

concentraţiile medii anuale ale indicatorului NO2 evoluează spre o creştere în perioada 1996-1999, cu o tendinţă de scădere în 2000 şi una de creştere în anii 2001-2002 dar cu valori care se situează sub CMA-ul anual de 0,04 mg/m3. Această creştere se explică prin intensificarea traficului auto în municipiul Iaşi în ultimii ani. Dintre sursele industriale generatoare de oxizi de azot putem exemplifica SC CET Iaşi.

concentraţiile medii anuale ale indicatorului NH3 se menţin în perioada 1995-2002 în intervalul 0,031-0,037mg/m3 cu tendinţa de scădere în anul 2002 faţă de anii anteriori. Menţionăm faptul că STAS 12574/87 nu specifică CMA anual.

concentraţia pulberilor sedimentabile în perioada 1995-2002 prezintă variaţii ale valorilor cu tendinţă de scădere în intervalul 1998-2000, creştere în 2001 şi scădere în anul 2002. Tendinţa de creştere se datorează intensificării activităţii de transporturi în special cel rutier, a activităţii de construcţii precum şi a arderii combustibililor fosili (cărbune, păcură) iar tendinţa de scădere se datorează finalizării investiţiilor prevăzute în programele de conformare la o serie de agenţi poluatori (ex. SC Termoelectrica SA, SC Niciman SA, etc).

27

CAPITOLUL 3. APA, Preluat de la AN „Apele Române” 3.1. Resursele de apă Resursele de apă de suprafaţă cu calităţi corespunzătoare şi exploatabile sunt reprezentate în

principal de râul Prut, cu un stoc mediu multianual de 1144 mil. m3 în secţiunea Ungheni şi râul Siret cu un stoc de 1055.7 mil. m3 în secţiunea Lespezi.

Rezultă un deficit de 258.8 mil. m3 din bazinele Prut şi Bârlad şi un excedent de 537.6 mil. mc în bazinul Siret.

Resursele de apă de suprafaţă sunt completate de acumulările complexe al căror volum util totalizează peste 55 milioane m³, precum şi de iazuri cu un volum total de peste 6 milioane m³. Lacurile de acumulare Pârcovaci, Tansa, Chiriţa, Hălceni, Tungujei asigură un debit total pentru alimentări cu apă de cca. 5000 l/s.

Resursele de apă subterană sunt limitate, prezentând interes doar zona de vest a judeţului, respectiv luncile şi terasele râurilor Siret şi Moldova, unde rezervele de apă freatică exploatabilă în condiţii de calitate corespunzătoare sunt de peste 18 m³/s .

Pentru zona Prut, deşi rezervele freatice sunt importante, acestea în marea lor majoritate nu se încadrează în limitele de potabilitate. Pe total judeţ resursele de apă subterană sunt evaluate la 4,047 m³/s, din care numai 1,767 m³/s reprezintă ape exploatabile de calitate bună. Bilanţul volumelor principalelor cursuri de apă ale judeţului Iaşi este prezentat în tabelul 3.1.

Tab. 3.1. Bilanţul volumelor principalelor cursuri de apă ale judeţului Iaşi

Râul Postul hidro

Debit mediu multianual

(mc/s)

Stoc multianual (mil. mc)

Stoc multianual regularizat (mil. Mc)

Excedent (+) Deficit (-) (mil. mc)

0 1 2 3 4 5 Siret Lespezi 33.48 1055.7 739.0 + 537.6Prut Ungheni 72.55 1144.0x) 829.6x) - 203.6Jijia Victoria 3,25 111.0 77.7 -35.4Bahlui Iaşi 2.1 66.0 46.2 -17.2Bârlad afluenţi

-

-

3.0 34.0 -2.6

Total - - 2379.7 1726.5 -258,8x) Volumul ce poate fi utilizat de România este de 50% la nivelul capacităţilor instalate

3.1.1. Resurse de apă teoretice şi tehnic utilizabile

Nr. crt. Bazin hidrografic Resurse potenţial utilizabile

mil. mc Resurse tehnic utilizabile

mil. mc 1 Prut 1374,1 302,3 (17%) 2 Bârlad 507 30,4 (1,2%)

TOTAL 1881,1 332,7 Informaţiile privind acumulările complexe de apă din judeţul Iaşi sunt sintetizate în tabelul 3.2.

28

Tab. 3.2. Principalele acumulări din judeţul Iaşi –Bazin Hidrografic Prut

3.1.2. Prelevările de apă Volumele de apă captate în judeţul Iaşi în cursul anului 2002 sunt prezentate în tabelul 3.1.2.,

date preluate de la AN „Apele Române” Direcţia Ape Prut şi DA Siret. Tab 3.1.2. Prelevările de apă din judeţul Iaşi

Surse proprii Aport DA Siret Bacău

Volum Captat Volum captat (mii mc) Activtate

supr. subt.

Volum Totalcaptat

(mii mc) supr. subt.

Volum Totalcaptat

(mii mc) B.H. Prut

Populaţie 12710 405 13115 17397 32412 49809 Industrie 10816 993 11809 10555 10520 21070

Piscicultură 16965 - 16965 - - - Zootehnice 4 479 483 - 266 241

Volum Total captat 42917 2016 44933 27952 43198 71120

Volume (mil.m3) Folosinţe Suprafaţa (ha) Nr. crt.

Denumire acumulare

Curs de apă Total Util Atenuare

Alim. apă (l/s)

Irigaţii(ha)

Piscicult. (ha) la N.N.R.

la corona-

ment 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 1. Pârcovaci Bahlui 8,9 6,0 2,4 200 200 65 65 1002. Tansa Bahlui 36,0 8,9 23,3 100 3280 350 350 4653. Plopi Gurguiata 24,25 4,55 19,4 --- 400 137 137 4254. Podu Iloaiei Bahlueţ 45,37 1,75 43,05 --- 520 150 150 7505. Sârca Valea Oii 23,3 3,0 20,0 --- 480 104 104 2606. Cucuteni Voineşti 12,2 3,0 8,0 --- 200 108 108 230

7. Ciu Rea Nicolina 8,44 --- 8,44 --- --- --- --- 155

8. Bârca Locii 8,7 --- 8,7 --- --- --- --- 1509. Ciurbeşti Locii 13,5 2,46 11,9 --- 100 154 154 30910. Cornet Cornet 3,9 --- 3,9 --- --- --- --- 6811. Ezăreni Cornet 3,85 0,72 2,12 --- --- 47 47 10512. Cârlig Cacaina 3,2 --- 3,15 --- --- --- --- 11013. Vânători Cârlig 3,7 --- 3,6 --- --- --- --- 6814. Aroneanu Ciric 5,0 1,08 3,76 --- --- 70 70 162

15. Ciric III (Veneţia) Ciric 1,9 0,25 1,20 --- --- 8 8 48

16. Chiriţa Chiriţa 7,65 5,0 2,50 4500 --- --- --- ---

17. Rediu Fundu Văii 1,0 0,3 0,60 --- 100 15 15 27

18. Hălceni Miletin 42,80 11,80 9,12 111 1000 335 399 50619. Tungujei Sacovăţ 42,0 7,10 15,40 110 --- 315 315 70020. Paşcani Siret 68,70 61,00 --- 1000 46.000 --- 1720 ---

29

B.H. Bârlad + Afl. Siret Populaţie 81 - 81 - - - Industrie 15 125 140 - - - Irigaţii - 2 2 - - -

Piscicultură 136 - 136 - - - Zootehnice - 23 23 - - -

Volum Total captat 232 150 382 - - - 3.1.3. Mecanismul economic în domeniul apelor Mecanismul economic specific în domeniul gospădărirei cantitative şi calitative al apelor

include sistemul de plăţi, bonificaţii şi penalităţi. Apa brută constituie resursă naturală cu valoare economică în toate formele de folosinţă de către

utilizatori care plătesc contra valoarea serviciilor prestate de AN „Apele Române”. Tariful din sistemul de plăţi este prezentat în tabelul 3.1.3.1. şi 3.1.3.2. Penalităţile se dau pentru depăşirea concentraţiei indicatorilor poluanţi autorizaţi.

Tab. 3.1.3.1. Tarife pentru apa brută

SURSA TIP DE UTILIZARE PREŢ (lei/m3 fără TVA)

Pentru agenţi economici 188 (9 luni) 238 (3 luni) APĂ DE SUPRAFAŢĂ Piscicultură şi irigaţii 14 (9 luni) 18 (3 luni) SUBTERANĂ Pentru agenţi economici 208,6 (9 luni) 26 (3 luni)

Pentru populaţie 96,7 (9 luni) 123 (3 luni) Piscicultură şi irigaţii 14 (9 luni) 18 (3 luni) Agrozootehnie 123 (9 luni) 156(3 luni)

Conform Avizului Oficiului Concurenţei nr. 2820/27.07.2001 şi H.G. 107/2002 DATE PRELUATE DE LA CN APELE ROMÂNE – DA PRUT IAŞI Tab. 3.1.3.2. Tarife pentru apa distribuită

TIP DE UTILIZARE TARIF LEI/MC (cu TVA) Agenţi economici Populaţie

APĂ POTABILĂ +CANALIZARE

15033,27 (01.01.02-17.07.02) 17426,36 (17.07.02-01.12.02)

14268,91 (01.01.02-17.07.02) 16526,48 (17.07.02 01.12.02)

DATE PRELUATE DE LA RAJAC IAŞI 3.2. Starea apelor de suprafaţă

Supravegherea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă din bazinul hidrografic Prut s-a realizat în principal prin urmărirea în campanii lunare (flux lent) a indicatorilor fizico-chimici, biologici şi bacteriologici pentru secţiuni de control de ordinul I si de ordinul II.

3.2.1. Starea râurilor interioare bazinul hidrografic Prut Tab. 3.2.1.1 Cursurile de apă de suprafaţă din judeţul Iaşi

Curs apă Lungime totală

Lungime în judeţ

% din b.h. în judeţ

Suprafaţă în judeţ

% din suprafaţa judeţului

30

(km) (km) (km2) Prut 742 214 31,32 3692 67,42 Jijia 222 80 61,53 3403 62,14 Bahlui 119 119 100 1967 35,92 Bahluieţ 41 41 100 551 10,06 Miletin 90 35 22,815 205 3,74 Nicolina 20 20 100 Siret 559 78 2,26 812 14,85 Moldova 213 23 0,79 156 2,85 TOTAL 610

Cursurile naturale de apă urmărite sub aspect calitativ sunt: Prut, Siret, Moldova, Jijia, Bahlui şi

Bahlueţ. Pentru râurile mari secţiunile expertizate cu frecvenţă trimestrială au fost situate în principal la

intrarea şi ieşirea din judeţ, în scopul evaluării aportului activităţilor din judeţ la starea de calitate ale acestora, activitate desfăşurată de IPM Iaşi.

Pentru râurile de mică importanţă şi acumulări cu impact asupra calităţii apelor de suprafaţă, secţiunile de control au fost amplasate în apropierea surselor punctiforme. Monitorizarea integrată s-a realizat şi prin analiza sedimentelor prelevate din aceleaşi secţiuni de control urmărindu-se conţinutul în metale grele.

Tab. 3.2.1.2 Secţiunile monitorizate prin flux rapid

Parametrul analizat

Prut Ungheni /

Tutora

Prut Prisacani

Bahlui Letcani

Bahlui am SEp

Iasi

Bahlui Holboca

Jijia Chiperesti

Frecventa zilnic sapt sapt zilnic zilnic sapt Debit 123 131 2.10 2.82 4.95 17.1 o t apa 12.3 12,5 12.2 12.5 14.9 13.1

pH 8.1 8.15 8.25 8.30 8.1 8.12 Oxigen diz 10,1 9.66 7.35 7.4 5.88 7.3 Reziduu fix 292 332 888 785 598 628

Cloruri 34 37 84 88 78 65 CCOMn 5.6 7.4 28 29 31 31.5

NH4 0.48 0.86 1.03 1,82 9.8 6.45 NO3 4.65 4.8 5.65 7.4 5.3 6.0 NO2 0.065 0.099 0,112 0.456 0.655 0,524

Fier tot 1.027 1.255 1.164 1.178 2.23 2.89 Cu 0.017 0.021 0.036 0.056 0.062

Sulfuri 0.022 0.11 0.54 2.00 1.78 Ptot 0.19 0.402 0.69 0.88 0.73

RR ÂÂ UU LL PP RR UU TT Raul Prut izvoraşte din Munţii Carpaţi, de pe teritoriul Ucrainei şi patrunde pe teritoriul ţarii

noastre la nord de localitatea Oroftiana, după ce a strabatut 251 km în ţara vecină. Prutul este un râu tipic de şes, cu vale largă, sinuoasă, bine alimentat de afluentii săi de munte, cu debite bogate.

Sec ţ iuni de control pe raul Prut

In anul 2002 pe râul Prut au fost recoltate probe din 6 secţiuni de control, toate de ordinul I,

din care prezentăm doar secţiunile aferente judeţului Iaşi. Serviciul de Monitorizare Integrată a

31

Factorilor de Mediu din cadrul IPM Iaşi a efectuat expertizări trimestriale la intrarea şi ieşirea din judeţ respectiv secţiunile Bivolari şi Gorban.

Secţiunea Bivolari La intrarea în judeţ, calitatea apei, caracterizată prin indicatori fizico-chimici se încadrează în categoria a I a de calitate.

SS ee cc ţţ ii uu nn ee aa UU nn gg hh ee nn ii

Secţiunea Ungheni de pe răul Prut este analizată zilnic deoarece in aval se află priza Ţuţora de unde este alimentată staţia de tratare a apei potabile a municipiului Iaşi. Este de categoria I-a de calitate cu valori medii anuale pentru indicatorii CCO-Mn-5.6 mg/dmc, amoniu-0,48 mg/dmc, fosfor-0,19 mg/dmc- D.

Din punct de vedere fizico-chimic, apa râului Prut în această secţiune se incadrează în categoria I-a de calitate. Această încadrare are la bază valoarea concentraţiilor medii ponderată cu debitul a următorilor indicatori: CBO5=3.1 mg/dmc, CCO-Mn=5.7 mg/dmc, R.fix = 345.6 mg/dmc şi amoniu de 0.536 mg/dmc. Debitul tranzitat de râu in secţiunea Ungheni a variat în cursul anului 2002 intre 59.8 mc/s şi 143 mc/s, cu o medie anuală de 114 mc/s. Încadrarea calităţii apei Prut din această zonă în clasa a II-a de referinţă se datorează atât indicatorilor care caracterizează RO cât şi T.S.

Analiza biologică şi bacteriologică efectuată pe tot parcursul anului a evidenţiat următoarele: Indicatorul fitoplancton.

Densitatea fitoplanctonică a prezentat o dinamică variabilă, cu o medie de 84800 celule/litru, aparţinând grupelor taxonomice cunoscute. Densitatea fitoplanctonică maximă a avut loc în luna octombrie şi este datorată cianobacteriilor Anabaena circinalis şi Ankistrodesmus falcatus (Corda) Ralfs. Gradul de curăţenie a avut o valoare medie de 71% (calculat după metoda H. Knopp) ce corespunde conform Szabo - 1958 unei zone β mezosaprobe (la fel ca şi anul trecut). Ca dinamică a gradului de curăţenie menţionăm că în lunile ianuarie şi februarie a fost inclus în categoria oligo - β mezosaprob în timp ce în lunile august-decembrie a fost inclus în categoria β - α mezosaprob.

Perifitonul a fost reprezentat în mod special de diatomee (Nitzschia acicularis (Kutzing) W. Smith), Synedra acus Kutzing, Gomphonema olivaceum (Hornemann) Brebisson) dar şi cloroficee (Cladophora glomerata (Linne) Kutzing, Ankistrodesmus falcatus (Corda) Ralfs).

Indicatorul zooplancton Zooplanctonul a avut o densitate cuprinsă între 2 - 26 exemplare/litru, cu o medie de 10

exemplare/litru. Din punct de vedere calitativ zooplanctonul a prezentat aceeaşi structură ca şi anul trecut, fiind dominat de rotifere ca: Brachionus quadridentatus Hermann, Brachionus calyciflorus Pallas, Keratella cochlearis (Gosse), Polyarthra remata (Skorokov – Voigt). S-au întâlnit în procente mai mici ciliate ca: Vorticella microstoma Ehrenberg şi copepode (nauplii).

Indicatorul macronevertebrate bentice În biocenoza bentonică s-au întâlnit moluşte (Unio pictorum, Dreissensia polymorpha),

crustacee Dikerogammarus villosus şi Asselus aquaticus larve de insecte (Heptagenia sp., Chironomus sp., Hydropsyche spp.), viermi oligocheţi (Tubifex tubifex O. F. Muller), nematode, precum şi hirudinee (Erpobdella octoculata Linne).

Gradul de curaţenie mediu anual a fost de 55 % după bentos, secţiunea încadrându-se în zona β - α mezosaprobă.

Pe ansamblu considerăm că apa pe acest tronson din punct de vedere biologic poate fi încadrată în zona β mezosaprobă (categoria a II-a), deşi se observă trecerea în unele luni în zona β – α mezosaprobă.

SS ee cc ţţ ii uu nn ee aa PP rr ii ssăă cc aa nn ii Această secţiune este considerată semnificativă deoarece evidenţiază impactul negativ al râului Jijia asupra calităţii râului Prut, fapt pus în evidenţă şi prin includerea sectiunii Chipereşti în fluxul săptămânal (categoria “degradat” – CCO-Mn- 31.5 mg/dmc, amoniu – 6.45 mg/dmc).

32

Această secţiune este analizată săptămânal în cadrul “fluxului rapid” şi monitorizată în “Programul comun cu Republica Moldova”. Pe tronsonul de confluenţă cu râul Jijia care are o lungime de 13 km calitatea râului Prut nu îşi modifică categoria de calitate la indicatorii care definesc râul R.O. (categoria a I-a de calitate, clasa a II-a de referinţă), valoarea medie a CCO-Mn fiind de 7.74 mg/dmc. Cu toate acestea regimul toxicilor specifici, respectiv valoarea ridicată a H2S (1.18 mg/dmc), determină încadrarea generală a secţiunii în categoria a II-a de calitate şi clasa a II-a de referinţă. Râul Prut aval de municipiul Iaşi (Prisăcani), prezintă parametrii mult îmbunătăţiţi faţă de anii anteriori: parametrii regimului de oxigen încadrându-l deja în categoria I-a din anul 2000 si 2001 (exceptând CCOCr şi fosfor) şi pe masură ce retehnologizarea staţiei de epurare Iasi se derulează se remarcă aceeşi evoluţie şi pentru CCOCr şi fosfor ca şi pentru restul indicatorilor. Din punct de vedere al asociaţiilor fitoplanctonice, zooplanctonice, bentice şi microbacteriologice putem spune ca râul Prut suferă o influenţă majoră în urma impactului apelor uzate ale Jijiei şi Bahluiului.

Indicatorul fitoplancton Fitoplanctonul a prezentat ca variaţii cantitative o dinamică naturală prezentată de o medie a

densităţii de 388000 celule/litru, substanţial crescută faţă de cea a secţiunii precedente, lucru datorat acumulărilor existente în bazinele Jijiei şi Bahluiului. Ca şi densităţi maxime menţionăm aceeaşi lună octombrie, cu un număr de 1472000 celule/litru, mai abundente fiind cianobacteriile: Oscillatoria tenuis Agardh şi Aphanizomenon spp. Se întâlnesc şi bacterii filamentoase precum Beggiatoa alba (Vaucher) Trevissan. Gradul de curăţenie mediu anual a fost de 65% (β mezosaprob cu trecere spre β – α mezosaprobă), dar mai mult de 6 luni zona ce caracterizează saprob acest tronson a fost cea β – α mezosaprobă. Cea mai scăzută valoare a fost cea din luna octombrie (35%) şi este datorată prezenţei algei albastre-verzi Oscillatoria tenuis Agardh, în timp ce valoarea maximă a gradului de curăţenie a fost în luna ianuarie (80%).

Perifitonul este dominat de cianobacterii (Phormidium autumnale (Agardh) Gomont) şi diatomee (Cymbella ventricosa Kutzing, Gomphonema olivaceum (Hornemann) Brebisson şi Navicula cryptocephala Kutzing), cu o densitate de 1092 celule/100 câmpuri, la o acoperire de 80 %.

1. Indicatorul zooplancton Zooplanctonul a avut o densitate cuprinsă între 1 - 34 exemplare/litru, cu o medie de 7

exemplare/litru. Din punct de vedere calitativ zooplanctonul are în componenţă atât flagelate aphocromatice, cât şi ciliate (Vorticella spp (Linne) Ehrenberg), rotifere (Brachionus leydigi Cohn, Keratella spp Bory de St Vincent ) şi nauplii.

Indicatorul macronevertebrate bentice Gradul de curăţenie după macronevertebratele bentice a fost de 48%, mai mare decât anul

trecut (38%) dar cu aceeaşi încadrare după zona Szabo, şi anume β – α mezosaprobă. Ca insecte prezente în biocenoză menţionăm dipterele chironomide (Chironomus thumni – Gruppe Kieffer, Chironomus plumosus – Gruppe (Linne)), hirudinee precum Erpobdella octoculata Linne, precum şi crustacee detritivore (Asselus aquaticus (Linne) Racovitza) alături de viermi nematozi.

Per ansamblu considerăm că apa pe acest tronson din punct de vedere biologic poate fi încadrată în zona β – α mezosaprobă (categoria de calitate II/III).

Secţiunea Gorban

Aportul evacuărilor din judeţ la modificarea calităţii raului Prut a fost evidenţiat prin analiza, cu frecvenţă trimestrială a secţiunii Gorban. Deşi după confluenţa cu râul Jijia calitatea apei devine de categoria a II a conform toxicilor specifici, pe o lungime de 13km, la ieşirea din judeţ aceasta revine la categoria a I a ca urmare a proceselor de autoepurare. Se remarcă o valoare mai ridicată a concentraţiei indicatorilor analizaţi fără să afecteze insă categoria a I a de calitate. Rezultatele obţinute sunt prezentate grafic mai jos

33

Râul Prut O2 dizolvat

0.000

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

20012002CAT ICAT IICAT III

2001 9.853 10.365 9.366 9.667

2002 10.350 10.100 9.660 10.170

CAT I 6.0000 6.0000 6.0000 6.0000

CAT II 5.0000 5.0000 5.0000 5.0000

CAT III 4.0000 4.0000 4.0000 4.0000

Bivolari Ungheni Prisacani Gorban

O2 dizolvat

Râul Prut CCOMn

0.000

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

20012002CAT ICAT IICAT III

2001 5.810 5.934 7.705 7.100

2002 3.920 5.600 7.400 8.200

CAT I 10.0000 10.0000 10.0000 10.0000

CAT II 15.0000 15.0000 15.0000 15.0000

CAT III 25.0000 25.0000 25.0000 25.0000

Bivolari Ungheni Prisacani Gorban

CCOMn

Râul Prut NH4+

0.000

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

20012002CAT ICAT IICAT III

2001 0.529 0.418 0.879 0.656

2002 0.370 0.480 0.860 0.630

CAT I 1.0000 1.0000 1.0000 1.0000

CAT II 3.0000 3.0000 3.0000 3.0000

CAT III 10.0000 10.0000 10.0000 10.0000

Bivolari Ungheni Prisacani Gorban

NH4+

Râul Prut Reziduu fix

0.000200.000400.000600.000800.000

1000.0001200.0001400.000

20012002CAT ICAT IICAT III

2001 256.000 275.400 309.780 285.500

2002 245.000 292.000 332.000 341.000

CAT I 750.000 750.000 750.000 750.000

CAT II 1000.000 1000.000 1000.000 1000.000

CAT III 1200.000 1200.000 1200.000 1200.000

Bivolari Ungheni Prisacani Gorban

Reziduu fix

RR ÂÂ UU LL JJ II JJ II AA Principalul afluent de pe malul drept al râului Prut, îşi are izvoarele in Ucraina, foarte aproape de frontiera cu România. Râul Jijia are o lungime de 275 km şi o suprafaţă a bazinului hidrografic de 5757 kmp. Bazinul hidrografic al râului se caracterizează printr-o densitate redusă , viteze şi debite relativ mici. Albia râului, în general, este sculptată în argile şi argile nisipoase care în regimul de curgere descris determină o turbiditate naturală crescută a apei.

După localitatea Todireni, apa râului se înrăutăţeşte calitativ trecând în categoria de calitate “degradat”, fapt confirmat de rezultatele analizelor din secţiunile Vlădeni, Victoria şi Chipereşti, calitate care se menţine pe o lungime de 104 km, până la confluenţa cu râul Prut.

Poluarea naturală la care se adaugă evacuările de ape insuficient epurate din localităţile Truşeşti, Vlădeni, Flămânzi (pe r.Miletin) şi din mun. Iaşi conduc la o degradare a calităţii apei râului astfel încât capacitatea de autoepurare este insuficientă. În acest mod, secţiunile de control Vlădeni, Victoria şi Chipereşti impun categoria de calitate “degradat”.

De la confluenţa Jijiei cu r. Bahlui şi până la confluenţa cu r. Prut, impurificarea se accentuează datorită r. Bahlui care transportă poluanţi rezultaţi din staţia de epurare Iaşi, care este în curs de modernizare şi retehnologizare.

Secţiuni de control pe râul Jijia

SS ee cc ţţ ii uu nn ee aa VV llăădd ee nn ii

Secţiunea este de ordinul II şi a fost reintrodusă în programul de recoltări din anul 2000. Rezultatele confirmă categoria “degradat” la R.O. (clasa a IV-a de referinta) în aval de secţiunea Todireni prin mediile înregistrate la CCO-Mn de 35.6 mg/l, la CBO5 de 16 mg/dmc. GM (reziduu fix

34

de 741 mg/dmc) clasifică secţiunea în categoria I-a de calitate, în timp ce TS, datorită valorii medii ponderate cu debitul a indicatorului fenol de 0.005 mg/dmc încadrează secţiunea în categoria a II-a de calitate. La regimul nutrienţilor calitatea apei r. Jijia în această secţiune apare în categoria a II-a de calitate (clasa a IV-a de referinţă), valoarea concentraţiei medii ponderate cu debitul pentru “amoniu” fiind de 1.659 mg/dmc. Concluzionăm că în zona Vlădeni categoria generală de calitate a râului este “degradat”.

Prin sistemul de monitoring integrat s-au evidenţiat următoarele: Indicatorul fitoplancton

În biocenoza fitoplanctonică apar modificări cantitative şi calitative sezoniere. Ca medie a densităţii fitoplanctonice menţionăm un număr de 583000 celule/litru, cu o

densitate minimă de 56000cel/l (luna februarie) şi un maxim în noiembrie (1128000 cel/l), cel din urmă datorat algei Synedra acus Kutzing. Gradul de curăţenie a variat între 50-83%, cu o medie de 72%, ceea ce corespunde unei zone β mezosaprobe.

Microfitobentosul a avut o biocenoză diversificată, cu prezenţa în număr mare a diatomeelor (Cymbella tumida (Brebiss) Van Heurck, Cymbella prostata, Navicula spp Kutzing) dar şi cloroficee (Scenedesmus quadricauda (Turpin) Brebisson) şi cianobacterii din genul Oscillatoria sp.

2. Indicatorul zooplancton Media anuală a fost de 28 exemplare/l, cu un maxim de 77 exemplare/litru în luna august,

datorat ciliatului Vorticella campanula Ehrenberg. Nu se constată diferenţieri faţă de anul trecut privind din prisma acestui indicator.

3. Indicatorul macronevertebrate bentice Substratul râului compus din argile şi nisip permit dezvoltarea unei biocenoze caracteristice,

dar probele recoltate au fost sărace calitativ, evidenţiindu-se trichoptere din genul Hydropsiche sp, indicatoare pentru zona β mezosaprobă. Numărul de exemplare găsit a fost de 1636/m2.

Per ansamblu considerăm că apa pe acest tronson din punct de vedere biologic poate fi încadrată în zona β mezosaprobă (categoria de calitate II).

SS ee cc tt ii uu nn ee aa VV ii cc tt oo rr ii aa

In amonte de aceasta secţiune, râul Jijia primeşte permanent ape cu încărcări organice

crescute din principalii afluenti, Sitna şi Miletin. Indicatorii regimului de oxigen continuă să menţină secţiunea in categoria apelor “degradate”

(in clasa a IV-a de referinta) la R.O. datorita CBO5 cu concentratii variind intre 10.1 mg/dmc şi 24.5 mg/dmc şi CCO-Mn, cu valori extreme de 22.4 mg/dmc şi 45 mg/dmc. Regimul nutrienţilor încadrează secţiunea în categoria a II-a de calitate (clasa a IV-a de referinţă) datorită concentraţiei medii ponderate cu debitul la indicatorul amoniu de 2.198 mg/dmc. Excepţie face indicatorul fosfor cu o concentraţie medie ponderată cu debitul de 0.482 mg/dmc care indică clasa a IV-a de referinţă (categoria “degradat”).

După valorile medii ale indicatorilor regimului de oxigen şi toxici specifici prezentate prezentate în tabelul 3.2.1.3, în anul 2002 apa din această secţiune a avut o calitate comparabilă cu cea din anul 2001:

Tab. 3.2.1.3 Valori Ro, TS Jijia-Victoria

2001 2002 CBO5 16.2 mg/dmc CBO5 15.5 mg/dmc

R.O. CCO – Mn 30.0 mg/dmc CCO – Mn 31.6 mg/dmc fenoli 0.00 mg/dmc fenoli 0.003 mg/dmc T.S. fosfor 0.440 mg/dmc fosfor 0.482 mg/dmc

Prezentăm alăturat evoluţia principalilor indicatori biologici:

Fitoplancton

35

Gradul de curăţenie calculat dupa metoda H. Knopp a variat relativ puţin între 50-62%, cu o medie de 58%, ceea ce indică o apă caracterizată de zona β – α mezosaprobă (categoria de calitate II/III). Densitatea medie anuală a fost de 475000 cel/l, cu un maxim în luna noeimbrie - 684000 cel/l, când s-au identificat un număr crescut de alge diatomee (Synedra acus Kutzing în special, dar şi Nitzschia holsatica, Nitzschia palea (Kutzing) W. Smith) precum şi alge verzi ca Ankistrodesmus falcatus (Corda) Ralfs.

Microfitobentosul nu a prezentat variaţii calitative faţă de secţiunea din amonte, prezentând aceleaşi specii caracteristice menţionate mai sus, adaugându-se ca şi diatomee Synedra acus Kutzing şi Nitzschia acicularis (Kutzing) W. Smith precum şi alge din genul Oscillatoria spp. ca şi alge albastre-verzi.

4. Zooplancton A prezentat un număr mediu de 45 indivizi, cu un maxim în luna februarie (ciliate – precum

Vorticella spp Ehrenberg dar şi rotifere - Polyarthra remata (Skorokov – Voigt) şi Brachionus spp ) când s-au evidenţiat un număr de 142 indivizi/litru.

Macronevertebrate bentice Biocenoza bentonică, puţin diversificată, are ca forme dominante tubificidele (Tubifex

tubifex) şi dipterele chironomide (Chironomus gr. thummi), specii indicatoare de poluare ridicată şi care se găsesc în număr destul de mare mare densitatea evidenţiată a probelor fiind de 1045 exemplare/m2. Alături de acestea s-au mai identificat însă în procente mai mici hirudinee (Glossosiphonia spp. şi Erpobdella octoculata) precum şi larve de insecte trichoptere (Hydropsyche spp.).

Concluzionăm faptul că în această secţiune caracteristică este zona β-α mezosaprobă (categoria de calitate II/III), fără a se observa modificări faţă de anul trecut.

SS ee cc tt ii uu nn ee aa CC hh ii pp ee rr ee ss tt ii

Impactul cu apele degradate ale r. Bahlui, mai ales în ceea ce priveşte încarcarea organică, a condus la o puternică impurificare a apei din această zonă a r. Jijia în privinţa R.O. (valori medii ale CBO5 -ului de 14.5 mg/dmc, ale CCO-Mn de 31,5 mg/dmc), ceea ce conduce la o încadrare calitativă similară secţiunii anterioare.

Indicatorul amoniu are de asemenea concentraţii ridicate (6,45 mg/dmc), determinând categoria a III-a de calitate (clasa a V-a de referinţă) pentru regimul nutrienţilor. Categoria de calitate a acestei secţiuni se menţine ca şi în anul 2001 “degradat” sau clasa a IV-a de referinta la R.O.

Impactul cu apele degradate ale râului Bahlui conduc la o puternică impurificare a apei din aceasta zona a rîului Jijia, lucru exemplificat prin indicatorii biologici urmăriţi.

Fitoplancton Din punct de vedere cantitativ fitoplanctonul a avut valori cuprinse între 35000 şi 7307000

cel/l, cu o medie de 2348000 (lucru explicabil prin faptul ca există numeroase ecosisteme lotice în suprafaţa bazinală). Această mare diferenţă este dată de faptul că în luna august s-a constatat o dezvoltare a algelor verzi şi în special a algei Ankistrodesmus falcatus (Corda) Ralfs indicator β – α mezosaprob. Ca şi grad de curăţenie menţionăm un minim în luna februarie (16% - ce corespunde unei zone α mezosaprobă – polisaprobă datorat algelor diatomee Nitzschia palea (Kutzing) W. Smith şi Synedra ulna (Nitzsch) Ehrenberg) şi un maxim în luna mai (74%), cu o medie de 50% (β – α mezosaprob), foarte puţin îmbunătăţit faţă de anul trecut (44%) dar cu aceeaşi încadrare saprobă.

Zooplancton Zooplanctonul a avut valori cuprinse intre 1 – 185 exemplare/dm3 dominante fiind ciliatele

polisaprobe – α mezosaprobe din genurile Colpidium, Vorticella, Codonella şi Paramaecium. S-au întâlnit rotifere şi copepode (Eucyclops spp.) – în număr foarte mic totuşi.

Bentos Pe substratul format din mâl negru cu substanţe organice în descompunere s-a instalat o

biocenoză formată din anelide oligochete (Branchiura sowerby), nematode şi chironomide, cu o densitate de 1044 exemplare/metru pătrat. Gradul de curaţenie mediu anual după bentos creşte de la 25 % la 32%, secţiunea încadrându-se totuşi în aceeaşi zonă saprobă (α - mezosaprobă).

36

Concluzionăm prin a aminti faptul că în această secţiune caracteristică este zona α mezosaprobă (categoria de calitate III/D), fără a se observa modificări notabile faţă de anul trecut.

Râul Jijia CBO5

0.000

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

2001

2002

CAT I

CAT II

CAT III

2001 22.090 16.550 22.440

2002 16.000 15.500 14.500

CAT I 6.0000 6.0000 6.0000

CAT II 5.0000 5.0000 5.0000

CAT III 4.0000 4.0000 4.0000

Vladeni Victoria Chiperesti

CBO5

Râul Jijia CCOMn

0.000

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

2001

2002

CAT I

CAT II

CAT III

2001 29.040 30.460 31.206

2002 35.600 31.600 31.500

CAT I 10.0000 10.0000 10.0000

CAT II 15.0000 15.0000 15.0000

CAT III 25.0000 25.0000 25.0000

Vladeni Victoria Chiperesti

CCOMn

Râul Jijia NH4+

0.000

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

2001

2002

CAT I

CAT II

CAT III

2001 3.164 2.403 6.385

2002 1.659 2.198 6.450

CAT I 1.0000 1.0000 1.0000

CAT II 3.0000 3.0000 3.0000

CAT III 10.0000 10.0000 10.0000

Vladeni Victoria Chiperesti

NH4+

Râul Jijia Reziduu fix

0.000

500.000

1000.000

1500.000

2001

2002

CAT I

CAT II

CAT III

2001 690.070 890.790 639.028

2002 741.000 858.300 628.000

CAT I 750.000 750.000 750.000

CAT II 1000.000 1000.000 1000.000

CAT III 1200.000 1200.000 1200.000

Vladeni Victoria Chiperesti

Reziduu fix

RR ÂÂ UU LL BB AA HH LL UU II

Afluentul principal de dreapta al râului Jijia are un debit variabil, fiind alimentat de pârîuri ce izvorăsc amonte de Hârlău, dintr-o regiune de podiş care asigură prin caracterul lor constant cursul normal dar şi de un numar de pârîuri de stepă care vin dinspre Tg.Frumos. Calitatea apei acestui râu a fost studiată în trei secţiuni de ordinul I : amonte Harlau, Podu Iloaiei şi Holboca precum şi în secţiunile de ordinul II : aval Hârlău şi aval Belceşti.

SS ee cc ţţ ii uu nn ee aa aa mm oo nn tt ee HH ââ rr llăăuu Această secţiune este situată la cca. 21 km de izvoarele râului şi este considerată secţiunea

de referintă pentru caracterizarea fizico-chimică şi biologică a acestuia. In urma analizei indicatorilor fizico-chimici în această secţiune s-a constatat că în anul 2002

regimul de oxigen a fost de categoria I-a de calitate conform STAS 4706/88 (clasa a II-a de referinţă) şi de categoria a II-a de calitate la regimul toxicilor specifici (concentraţia medie ponderata cu debitul la indicatorul fenoli fiind de 0.007 mg/dmc), indicator determinant în stabilirea categoriei generale de calitate în cazul analizat.

37

Exceptie fac indicatorii “fier total” şi “fosfor total” care prezintă valori ale concentraţiilor medii ponderate cu debitul cu valori ce depăşesc limitele categoriei a III-a de calitate, impuse de STAS 4706/88, respectiv de 1.88 mg/l şi 0.176 mg/l.

In tabelul de mai jos se redau câteva date comparative ale indicatorlior fizico-chimici determinaţi în această secţiune, în anul 2001 respectiv 2002, care evidenţiază reducerea substanţei organice.

Indicatorul Concentraţia [mg/dmc] 2001 2002

CBO5 5.6 2.9 CCO-Mn 11.4 7.8 CCO-Cr 10.88 - Reziduu fix 411 437

În ceea ce priveste componenţa asociaţiilor planctonice şi bentonice se constată o variaţie

sezonieră cantitativă şi calitativă. Fitoplancton

Fitoplanctonul a avut valori cuprinse între 18.000 – 37.000 celule/dm3, cu o medie de 25000 celule/litru. Ca forme dominante au fost algele diatomee: Gyrosigma acuminatum (Kutzing) Rabenhorst, Synedra acus Kutzing, Pleurosigma delicatum. Gradul de curăţenie a fost calculat a fi de 77% (valoare medie anuală), ceea ce corespunde unei zone saprobe β mezosaprobe. Microfitobentosul a evidenţiat un număr ridicat de diatomee (Cocconeis pediculus Ehrenberg, Navicula spp., Gyrosigma kutzingii (Grunow) Kleve, Synedra acus Kutzing) precum şi alge verzi (Cladophora spp.), cantitativ numărându-se 624 celule/100 câmpuri numărate, la o acoperire de 100%.

Zooplancton La fel ca şi fitoplanctonul, zooplanctonul nu prezintă modificări calitative şi cantitative faţă

de anul trecut, slab reprezentat, a avut valori cuprinse intre 1-5 exemplare/dm3, formele dominante fiind ciliatele şi rotiferele.

Macronevertebratele bentice În biocenoza bentonică s-au întâlnit ca grupe dominante larvele de insecte trichoptere

(Hydropsyche sp), diptere (Tipula spp., Tabanus spp., Chironomus spp.), culicide, ephemeroptere. Alături de acestea s-au mai întâlnit şi nematode (Nematod spp.) şi oligochete (Tubifex tubifex). Gradul de curăţenie după bentos a fost încadrat în zona β mezosaprobă, fără a se identifica modificări esenţiale faţă de anul trecut.

Per ansamblu considerăm că apa pe acest tronson din punct de vedere biologic poate fi încadrată în zona β mezosaprobă (categoria de calitate II).

SS ee cc ţţ ii uu nn ee aa aa vv aa ll HH ââ rr llăăuu Punctul de recoltare aval Hârlău este situat în aval de staţia de epurare a oraşului Hârlău

care prin nefuncţionarea la parametrii optimi, contribuie la deteriorarea calităţii râului Bahlui prin aport de materii organice nemineralizate într-un procent apreciabil.

Regimul de oxigen a fost încadrat în categoria a III-a de calitate (clasa a IV-a de referinta), ca urmare a volorilor specifice: CBO5 de 10.8 mg/dmc, CCO-Mn de 21.6 mg/dmc. G.M. nu sufereră modificări faţă de secţiunea anterioară (Rfix de 516 mg/dmc).

Regimul nutrientilor clasifică această secţiune, în categoria a II-a de calitate (clasa a IV-a de referinţă), prin următoarele valori: amoniu 2,59 mg/dmc, azotiţi 0.583 mg/dmc. Fosforul este singurul indicator din cadrul acestui ultim grup de compuşi care face excepţie, având o valoare a concentraţiei medii ponderate cu debitul de 0.731 mg/dmc, ceea ce conform STAS 4706/88 conduce la categoria de calitate “degradat” (clasa a IV-a de referinţă, conform ord. 377/2001).

In concluzie, secţiunea Bahlui – Av. Hârlău se situează în categoria a III-a de calitate (clasa a IV-a de referintă).

38

Biocenozele planctonice şi bentonice au suferit modificări majore prin dispariţia din lanţul trofic a multor indicatori senibili la calitatea apei.

Fitoplanctonul Cantitativ s–au înregistrat între 17.000 şi 323.000 cel/dm3, cu o medie de 119000 celule/litru.

63% a fost gradul de curăţenie mediu anual calculat după această biocenoză, ce corespunde unei încadrări în zona β α mezosaprobă. Microfitobentosul a evidenţiat un număr de 120 celule/100 câmpuri, specia cea mai abundentă fiind alga verde Spyrogyra spp. Alte specii evidenţiate sunt: Closterium ehrenbergii Meneghini şi Nitzschia acicularis (Kutzing) W. Smith.

5. Zooplanctonul Dinamica acestui indicator a arătat o valoare maximă de 151 exemplare/litru, evidenţiindu-se

printre ciliate (Paramaecium caudatum Ehrenberg, Tintinnidium fluviatile, Vorticella spp Ehrenberg) dar şi rotiferele (Keratella spp, Brachionus leydigi) evidenţiind astfel influenţa staţiei de epurare prin prezenţa acestor populaţii de ciliate.

6. Bentosul este reprezentat de viermi oligocheţi Tubifex tubifex şi nematode, densitatea acestora

fiind de 9927 exemplare/m2, cu un număr mare de indivizi dar cu număr redus de specii, gradul de curăţenie mediu anual după bentos a fost de 27 %, în creştere faţă de anul trecut, secţiunea încadrându-se în zona α mezosaprobă

Per ansamblu caracterizăm această apa ca fiind de categoria III (zona α mezosaprobă).

SS ee cc ţţ ii uu nn ee aa aa vv aa ll BB ee ll cc ee şş tt ii Din punct de vedere calitativ secţiunea este asemănătoare cu cea comentată mai sus, apa râului fiind poluată de efluentul staţiei de epurare a localitaţii Belceşti, care evacuează ape insuficient epurate, cu conţinut mare în impurificatori specifici regimului T.S. Datorită acestui fapt, R.O. se caracterizează prin indicatori specifici mari, ce se încadrează în categoria a III-a de calitate (clasa a III-a de referinta): 9.02 mg/l pentru CBO5 şi 18.37 mg/l pentru CCO-Mn.

GM caracterizat prin indicatorul Rfix., cu o valoare a concentraţiei medii ponderate cu debitul de 580.78 mg/dmc, determină încadrarea apei în categoria I-a de calitate. Regimul T.S. conform STAS 4706/88, se situează în categoria a III-a de calitate (clasa a III-a de referinţă, conform ord.377/2001).

Tinând cont de ciclul azotului, regimul nutrienţilor încadrează în categoria I-a de calitate (clasa a III-a de referinţă). Prin valorile concentraţiilor medii ponderate cu debitul a indicatorilor amoniu şi azotiţi de 0.887 mg/dmc, respectiv 0.241 mg/dmc.

Pentru caracterizarea generală a calităţii apei, regimul de oxigen în secţiunea Bahlui av. Belceşti este determinant.

Prezentăm mai jos caracteristicile biocenozelor din această secţiune. Fitoplancton

Cantitativ s–au înregistrat între 83333 şi 8775000 cel/dm3, cu o medie de 2258000 celule/litru. Maxima a fost datorată algelor albastre-verzi, specia dominantă fiind Oscillatoria splendens şi Aphanizomenon flos-aquae (Linne) Ralfs. Gradul de curăţenie mediu anual calculat după această biocenoză este de 54% şi corespunde unei încadrări în zona β-α mezosaprobă. Microfitobentosul a evidenţiat un număr de 460 celule/100 câmpuri, la o acoperire de 100%, speciile cele mai abundente fiind algele diatomee (Navicula cryptocephala Kutzing, Gomphonema olivaceum (Hornemann) Brebisson, Achnantes minutissima Kutzing, Cocconeis pediculus Ehrenberg).

Zooplancton Dinamica acestui indicator a arătat o valoare medie de 37 exemplare/litru, evidenţiindu-se

ciliate (Paramaecium caudatum Ehrenberg, Tintinnidium fluviatile, Vorticella spp Ehrenberg) dar şi rotifere (Keratella spp, Brachionus diversicornis, Brachionus leydigi, Colurella uncinata).

Bentos Bentosul este reprezentat de nematode, diptere chironomide şi gastropode (Radix ovata)

densitatea acestora fiind de 2200 exemplare/m2, cu un număr mare de indivizi dar cu număr redus de specii, gradul de curăţenie mediu anual după bentos a fost de 35 %, în scădere faţă de anul trecut, secţiunea încadrându-se în zona β - α mezosaprobă.

39

Per ansamblu caracterizăm această apa ca fiind de categoria II/III (zona β - α mezosaprobă).

SS ee cc ţţ ii uu nn ee aa PP oo dd uu -- II ll oo aa ii ee ii

Situată la o distanţă de 40 km amonte de staţia de epurare a municipiului Iaşi, această zonă este considerată ca secţiune de referinţă pentru punctul de control Holboca. În această secţiune apele râului Bahlui sunt reunite cu cele ale râului Bahlueţ după trecerea acestuia prin acumularea Podu-Iloaiei.

Apa este impurificată atât datorita influenţei localitatilor, fermelor zootehnice cât şi aportului mare de poluanţi organici transportaţi de Bahlui, fiind încadrată la categoria “degradat” conform R.O. Cpnsiderând regimul T.S. şi cel al nutrienţilor zona se încadrează în categoria a II-a de calitate: o concentraţie medie a NH4 fiind de 1.417 mg/dmc, iar a fenolului de 0.002 mg/dmc. Raportat la Normativul 377/10.04.2001, secţiunea av. Podu Iloaiei, corespunde clasei a IV-a de referinţă atât la R.O. cât şi la regimul nutrientilor. Astfel, CBO5 a avut valori cuprinse între 9.7 - 22.7 mg/dmc, iar CCO-Mn între 19 – 38.4 mg/dmc iar gradul de mineralizare a fost mai scăzut decât în anul 2001 ( Rfix = 778.66 mg/dmc ), probabil datorită volumelor mai mari de apă.

Analiza biologică si bacteriologică efectuată în paralel cu cea fizico-chimică evidenţiază gradul de impurificare organică din acest punct de control.

Fitoplancton Fitoplanctonul a prezentat ca variaţii cantitative o dinamică naturală prezentată de o media a

densităţii de 488000 celule/litru, mai scăzută faţă de cea a secţiunii precedente. Maximul a fost de 777000 celule/litru, evidenţiat în luna mai. Ca specii indicatoare pentru această secţiune în această perioadă (luna mai) amintim: Dactilococcopsis acicularis Lemmermann (cianobacterie), Stephanodiscus hantzschii, Synedra acus Kutzing, Gomphonema olivaceum (Hornemann) Brebisson (diatomee), Scenedesmus quadricauda (Turpin) Brebisson, Ankistrodesmus falcatus (Corda) Ralfs (cloroficee) şi Euglena acus Ehrenberg (euglenoficee). Gradul de curăţenie mediu anual a avut o valoare de 51% - zona β - α mezosaprobă (asemănător cu cel de anul trecut – 54%).

Microfitobentosul a evidenţiat o valoare de 1474 cel/100 câmpuri, cu o acoperire de 100%, abundente fiind diatomeele (Navicula cryptocephala Kutzing, Diatoma hiemale (Roth) Heiberg, Caloneis amphisbaena (Bory) Kleve) şi cianobacteriile (Oscillatoria spp.).

Zooplancton Asociaţia zooplanctonică, variabilă în funcţie de sezon, a avut o densitate cuprinsă între 6 -

71 exemplare/dm3. S-au identificat rotifere (Keratella cochlearis (Gosse), Filinia longiseta (Ehrenberg), Polyarthra remata (Skorokov – Voigt)) precum şi ciliate precum: Paramecium caudatum Ehrenberg şi Vorticella spp. Ehrenberg.

Bentos Biocenoza bentonică are ca forme dominante nematodele, tubificidele (Tubifex tubifex),

gammaride (Gammarus pulex), larve de insecte chironomide (Chiromonus plumosus, C. thummi) dar şi insecte trichoptere (Hydropsyche sp.). Gradul de curăţenie mediu anual după bentos a fost de 36%, la fel ca şi anul trecut, dar cu scădere uşoară faţă de ceilalţi ani, secţiunea încadrându-se în zona α-ß mezosaprobă privind în contextul tuturor indicatorilor analizaţi.

SS ee cc ţţ ii uu nn ee aa HH oo ll bb oo cc aa

Cele doua sectiuni de control din municipiul Iaşi prezentate mai jos, au fost nominalizate deoarece râul traversează oraşul, iar staţia de epurare constituie un poluator cu impact ecologic final asupra râului de frontieră Prut. -sectiunea amonte staţia de epurare Iasi este degradată preponderent la R.O. (valori medii anuale CCOMn-29 mg/dmc) si de categoria a II-a la amoniu – 1,82 mg/dmc). -sectiunea aval statia de epurare Iasi (Holboca), este degradat la R.O. dar si la toxici (valori medii anuale CCOMn-31 mg/dmc, amoniu 9.8 mg/dmc ).

În fluxul informaţional săptămânal au fost stabilite 3 secţiuni de control, una pe râul Prut, o secţiune pe râul Jijia la Chipereşti şi una pe râul Bahlui, la Leţcani. Secţiunea de control

40

Leţcani a fost stabilită pentru a se controla impactul provocat de poluarea difuză datorată arealelor localităţilor Hârlău, Tg. Frumos şi Pd. Iloaiei (categoria “degradat” – CCOMn – 28 mg/dmc, amoniu-1.03 mg/dmc). Ultima secţiune a râului Bahlui este situată în amonte de vărsarea acestuia în râul Jijia şi aval de staţia de epurare a municipiului Iaşi . Datorită funcţionarii deficitare a staţiei de epurare Iaşi apele insuficient epurate evacuate au un impact major asupra echilibrului ecologic al râului Bahlui. Fundul albiei este acoperit cu sedimente cu conţinut organic şi mineral provenite din staţie.

Indicatorii fizico -chimici analizaţi caracterizează apa din aceasta secţiune ca fiind “degradată” cu valori foarte ridicate ale CBO5 şi CCOMn de 17.32 mg/dmc şi respectiv 34.62 mg/dmc, ceea ce determină încadrarea în clasa a IV-a de referinţă. După gradul de mineralizare calitatea apei corespunde categoriei I-a de calitate cu un reziduu fix de 665 mg/dmc.

T.S. şi regimul nutrientilor indică de asemenea o apă “degradată” calitativ, conform STAS 4706/88, aflata in clasa a IV-a de referinta, valoarea medie ponderată cu debitul a indicatorului azotiţi de 0.432 mg/dmc, fosfor total între 0.45 - 1.9 mg/dmc, sulfurile 2.28 mg/dmc, ionul amoniu între 2.9 - 15.5 mg/dmc. Faţă de anul 2001 calitatea apei r. Bahlui a păstrat relativ aceeaşi calitate, cu o încadrare similară.

In ceea ce priveşte analiza biologică s-au constatat următoarele: Fitoplancton

Analiza biologică scoate în evidenţă prezenţa unui fitoplancton în care cele mai frecvente organisme întalnite aparţin cianobacteriilor precum Dactilococcopsis acicularis Lemmermann, Aphanizomenon flos-aquae, Oscillatoria limosa, O. formosa, Microcystis spp. şi bacteriilor filamentoase (Beggiatoa alba, Sphaerotilus natans şi Zooglaea ramigera), organisme bioindicatoare specifice apelor cu un grad foarte mare de degradare. S-a evidenţiat un proces de “înflorire” a râului Bahlui cu alge albastre-verzi, specia dominantă fiind în luna august Oscillatoria limosa Agardh dar şi Phormidium spp.. Alături de acestea s-au mai evidenţiat şi Cocconeis placentula Ehrenberg şi Navicula viridula Kutzing (diatomee) precum şi algele verzi Schroederia setigera, Scenedesmus quadricauda (Turpin) Brebisson şi Closterium acutum.

Fitobentosul scoate în evidenţă organisme specifice apelor puternic impurificate precum: Nitzschia palea (Kutzing) W. Smith, Navicula viridula Kutzing, Navicula cryptocephala Kutzing, Synedra acus Kutzing (Bacillariophyta), dar şi Chlorococcum spp., Scenedesmus quadricauda (Turpin) Brebisson, Scenedesmus acutus Meyen (Chlorophyta), cu o densitate de 3075 cel/100 câmpuri, la o acoperire de 100% .

Gradul de curăţenie mediu anual după plancton a fost de 48 %, în creştere faţă de anul trecut, secţiunea încadrându-se în zona α-ß mezosaprobă după acest indicator. Cel mai scăzut grad de curăţenie a fost în luna februarie şi a avut o valoare de 30% (încadrare în zona α mezosaprobă).

Zooplancton În zooplancton se remarcă o dominare a ciliatelor α-mezosaprobe si polisaprobe (Aspidisea

costata, Colpidium colpoda, Paramecium caudatum Ehrenberg, Vorticella microstoma), densitatea acestora putând ajunge până la 1780 indivizi/l. Fără îndoială că acestea provin de la S.E. Iaşi.

Bentosul Bentosul a fost populat de oligochete şi chironomide, numărul lor fiind foarte mare (40940

indivizi/m2), lucru ce arată dezechilubrul acestei biocenoze în această secţiune. Gradul de curatenie mediu anual dupa plancton a fost de 35 % secţiunea încadrandu-se în zona

α-mezosaprobă. Gradul de curaţenie mediu anual după bentos a fost de 25 %, în creştere faţă de anul trecut, secţiunea încadrându-se în zona α mezosaprobă – categoria degradat la aceşti indicatori analizaţi.

41

Râul Bahlui CBO5

0.000

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

20012002CAT ICAT IICAT III

2001 5.600 11.600 21.050 28.850 22.200 35.196

2002 2.900 10.800 9.020 21.550 18.600 21.740

CAT I 6.0000 6.0000 6.0000 6.0000 6.0000 6.0000

CAT II 5.0000 5.0000 5.0000 5.0000 5.0000 5.0000

CAT III 4.0000 4.0000 4.0000 4.0000 4.0000 4.0000

Am.Harlau Av.Harlau Av.Belcesti Am.Pd.Iloai Letcani Holboca

CBO5

Râul Bahlui CCOMn

0.000

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

40.000

20012002CAT ICAT IICAT III

2001 11.400 27.400 29.750 28.850 35.243 32.100

2002 7.800 21.600 18.400 29.700 28.000 33.900

CAT I 10.0000 10.0000 10.0000 10.0000 10.0000 10.0000

CAT II 15.0000 15.0000 15.0000 15.0000 15.0000 15.0000

CAT III 25.0000 25.0000 25.0000 25.0000 25.0000 25.0000

Am.Harlau Av.Harlau Av.Belcesti Am.Pd.IloaiLetcani Holboca

CCOMn

Râul Bahlui NH4+

0.000

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

20012002CAT ICAT IICAT III

2001 0.630 2.800 1.685 2.168 1.765 9.520

2002 0.810 2.600 0.900 1.400 1.030 8.700

CAT I 1.0000 1.0000 1.0000 1.0000 1.0000 1.0000

CAT II 3.0000 3.0000 3.0000 3.0000 3.0000 3.0000

CAT III 10.0000 10.0000 10.0000 10.0000 10.0000 10.0000

Am.HarlauAv.Harlau Av.BelcestAm.Pd.IloaLetcani Holboca

NH4+

Râul Bahlui Reziduu fix

0.000200.000400.000600.000800.000

1000.0001200.0001400.000

20012002CAT ICAT IICAT III

2001 411.000 520.000 864.870 836.200 931.499 605.000

2002 437.000 516.000 580.780 778.660 920.500 580.100

CAT I 750.000 750.000 750.000 750.000 750.000 750.000

CAT II 1000.000 1000.000 1000.000 1000.000 1000.000 1000.000

CAT III 1200.000 1200.000 1200.000 1200.000 1200.000 1200.000

Am.HarlauAv.HarlauAv.BelcesAm.Pd.IloLetcani Holboca

Reziduu fix

RR ÂÂ UU LL BB AA HH LL UU EEŢŢ

Afluent al râului Bahlui , cu o lungime totală de 41 km este studiat din punct de vedere al calitaţii apei in trei sectiuni de ordinul II , amonte Tg.Frumos, Razboieni şi amonte Pd. Iloaiei.

SS ee cc ţţ ii uu nn ee aa aa mm oo nn tt ee TT gg .. FF rr uu mm oo ss

Secţiune aflată în amonte de staţia de epurare a oraşului Tg.Frumos este considerată drept secţiune de referinţa în studiul calitaţii râului. Aceasta are o albie îngustă, cu maluri joase, cu un curs lent, caracteristic râurilor de şes care diminuiază capacitatea procesului de autoepurare natural.

Din punct de vedere chimic, indicatorii defavorabili care situeaza secţiunea în categoria a III-a de calitate (clasa a IV-a de referinţă) sunt cei corespunzători R.O. care au avut valori medii anuale: CBO5 = 9.86 mg/dmc şi CCOMn = 21.65 mg/dmc.

Regimul nutrienţilor încadrează zona r. Bahlueţ în categoria a II-a de calitate şî clasa a IV-a de referinţă, indicatorii reprezentativi fiind amoniu cu o concentraţie medie ponderată cu debitul 1.33 mg/dmc, şi azotati de 29.49 mg/dmc.

Gradul de mineralizare corespunde categoriei I-a de calitate având în vedere valoarea indicatorului Rez. fix de 690 mg/dmc.

Fitoplancton

Cantitativ fitoplanctonul are valori cuprinse între 34000 – 420000 celule/l, formele dominan te fiind în luna mai diatomeele (Synedra ulna (Nitzsch) Ehrenberg, Diatoma hiemale (Roth) Heiberg, Synedra acus Kutzing, dar şi alge indicatoare de zone α saprobe precum Nitzschia palea (Kutzing) W. Smith)., Achnantes sp.

42

Gradul de curăţenie a prezentat variaţii de-a lungul perioadei cercetate, de la un maxim de 75% în luna august la un minim de 17% în luna februarie, per ansamblu fiind calculat un grad de curăţenie de 46%, ceea ce încadrează această secţiune în zona saprobă ß α- mezosaprobă (păstrează aceeaşi încadrare saprobă ca anul trecut).

Perifitonul a fost reprezentat de un număr de 1150/100 câmpuri numărate, cu dominanţa diatomeelor, dintre care enumerăm: Cocconeis placentula Ehrenberg, Navicula cryptocephala Kutzing, Cymbella tumida (Brebiss) Van Heurck, Pleurosigma delicatum.

Zooplancton Slab reprezentat, cu o medie anuală de 10 exemplare/litru, cu o dominare a ciliatelor

prădătoare (Vorticella spp) urmate de rotifere (Brachionus spp.). Bentos

Bentosul nu diferă mult faţă de anul trecut şi privit din perspectiva gradului de curăţenie (36,3% anul 2002), conţinând totuşi o diversitate uşor crescută. Speciile identificate au aparţinut nematodelor, dipterelor nematocere (Tipula spp.), dipterelor brachicere (fam. Rhagionidae), coleopterelor (Hygrobia spp., Hydrophilus spp.).

Privind din perspectiva acestor factori putem afirma că această secţiune se încadrează în zona saprobă ß α- mezosaprobă.

SS ee cc ţţ ii uu nn ee aa RRăă zz bb oo ii ee nn ii

Acest punct de control situat la 5 km aval de statia de epurare a oraşului Tg.Frumos, s-a stabilit pentru a observa impactul efluentului staţiei asupra emisarului.

Categoria a III-a de calitate (clasa a V-a de refeinţă) a acestei secţiuni este impusă de regimul T.S. şi al nutrienţilor. Exemplificăm cu valoarea concentraţiei medii ponderate cu debitul pentru indicatorul amoniu care a fost de 10.5 mg/dmc.

R.O. încadrează secţiunea în categoria a III-a de calitate, respectiv clasa a IV-a de referinţă, cu valori medii anuale ale indicatorilor: CBO5 de 12.2 mg/dmc şi CCO-Mn de 22.0 mg/dmc. G.M. menţine zona în categoria I-a de calitate, cu o valoare a concentraţiei medii ponderate cu debitul a Rfix de 642 mg/dmc.

Analiza biologică a evidenţiat următoarele: Fitoplancton

În biocenoza planctonică s-au identificat bioindicatori ce aparţin atât diatomeelor cât şi cloroficeelor şi euglenoficeelor, reprezentate prin speciile: Navicula viridula Kutzing, Diatoma vulgare Bory, Scenedesmus quadricauda (Turpin) Brebisson, Phacus pleutonectes. Densitatea maximă a fost identificată în luna mai, speciile indicatoare fiin enumerate mai sus. Gradul de curăţenie calculat prin metoda Knopp a evidenţiat o zonă saprobă ß α- mezosaprobă aproape pe tot parcursul anului, lucru subliniat şi de biocenoza bentică (40% grad de curăţenie).

Perifitonul a fost reprezentat dominant de diatomee precum: Gyrosigma kutzingii (Grunow) Kleve, Synedra ulna (Nitzsch) Ehrenberg, Nitzschia palea (Kutzing) W. Smith dar şi de alte specii precum: Oscillatoria spp, Synura uvella.

Zooplancton Reprezentat de un număr scăzut de exemplare nu a prezentat diferenţieri semnificative

Bentos

Deşi gradul de curăţenie nu este substanţial îmbunătăţit faţă de anul trecut (40% în 2002 faţă de 36% în anul 2001) se constată o diversitate sporită a acestei biocenoze, ca şi dinamică cantitativă evidenţiindu-se dipterele Tipula spp. şi Melanochelia riparia, urmate de hirudineul Batrachobdella paludosa şi trichopterul Hydropsiche spp.

Se păstrează aceeaşi încadrare saprobă şi în acest an, şi anume ß α- mezosaprobă.

SS ee cc ţţ ii uu nn ee aa aa mm oo nn tt ee PP oo dd uu ll II ll oo aa ii ee ii

43

Încarcarea organică mare din această secţiune reflectată de indicatorii chimici specifici R.O. (CBO5 = 12.1 mg/dmc, CCOMn = 31.9 mg/dmc-valori medii anuale ponderate cu debitul) conduce la concluzia ca apa raului Bahluiet in aceasta zona se incadreaza in categoria “degradat” (conf. STAS 4706/88) sau clasa a IV-a de referinta, conform normativului amintit mai sus. Gradul de mineralizare, cu o valoare medie a R.fix = 778 mg/dmc corespunde categoriei a II-a de calitate ca şi regimul nutrienţilor (concentraţia medie ponderata cu debitul a indicatorului amoniu 2.716 mg/dmc).

Fitoplancton La fel ca şi anul trecut s-a constatat un proces de “înflorire” a râului în perioada de vară (luna

mai şi luna august, cu un vârf de 9.469.000 celule/litru pentru luna august), cauzată de dezvoltarea excesivă a cianobacteriilor, dintre care enumerăm: Oscillatoria splendida, Aphanizomenon spp. (Linne) Ralfs, Dactilococcopsis raphidioides Hansgirg, dar şi cloroficee (Coelastrum microporum Nageli, Pediastrum duplex, Scenedesmus acuminatus) şi puţine diatomee (Stephanodiscus hantzschii). Gradul de curăţenie a fost de calitate ß mezosaprobă doar în luna noiembrie, per ansamblu încadrarea zonei fiind ß α- mezosaprobă, cu un grad mediu de curăţenie anual de 55%.

Microfitobentosul a fost dominat de algele diatomee (Cocconeis placentula Ehrenberg, Navicula cryptocephala Kutzing) dar şi cianobacterii şi euglenoficee indicatoare ale încărcării saprobe, cu o densitate de 200 celule/100 câmpuri numărate, la o acoperire de 100%.

Zooplancton Nu se constată modificări semnificative de dinamică sau calitative, ciliatele (Vorticella

microstoma, Colpidium colpoda (Ehrenberg) Stein) dar şi rotiferele (Brachionus spp.) fiind genurile cele mai răspândite pe acest tronson.

Bentos Se constată o îmbunătăţire a gradului de curăţenie pentru această secţiune (53% anul 2002

faţă de 41% anul 2001), chiar dacă încadrarea saprobă rămâne aceeaşi ca şi anul trecut (zona de trecere α-mezosaprobă - β-mezosaprobă). Densitatea taxonilor este însă foarte mare (2577 exemplare/metru pătrat) şi dezechilibrată sub aspectul spectrului sinecologic.

Sectorul de râu analizat Bahluieţ TgFrumos – Războieni - Pd.Iloaiei, nu prezintă modificări semnificative faţă de anii trecuţi în ceea ce priveşte rezultatul analizelor biologice prezentându-se în continuare ca fiind de categoria α-mezosaprobă - β-mezosaprobă.

Râul Bahluiet CBO5

0.0002.0004.0006.0008.000

10.00012.00014.00016.000

20012002CAT ICAT IICAT III

2001 9.967 13.875 14.875

2002 9.8600 12.2000 12.1000

CAT I 6.0000 6.0000 6.0000

CAT II 5.0000 5.0000 5.0000

CAT III 4.0000 4.0000 4.0000

Am.Tg.Frumos Razboieni Am.Pd.Iloaiei

CBO5

Râul Bahluiet CCOMn

0.000

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

35.000

20012002CAT ICAT IICAT III

2001 18.267 16.450 28.000

2002 21.6500 22.0000 31.9000

CAT I 10.0000 10.0000 10.0000

CAT II 15.0000 15.0000 15.0000

CAT III 25.0000 25.0000 25.0000

Am.Tg.Frumos Razboieni Am.Pd.Iloaiei

CCOMn

44

Râul Bahluiet NH4+

0.0002.000

4.0006.000

8.00010.000

12.000

20012002CAT ICAT IICAT III

2001 0.560 3.575 2.275

2002 1.3300 10.5000 2.7160

CAT I 1.0000 1.0000 1.0000

CAT II 3.0000 3.0000 3.0000

CAT III 10.0000 10.0000 10.0000

Am.Tg.Frumos Razboieni Am.Pd.Iloaiei

NH4+

Râul Bahluiet Reziduu fix

0.000

500.000

1000.000

1500.000

20012002CAT ICAT IICAT III

2001 811.500 826.000 790.500

2002 690.0000 642.0000 778.0000

CAT I 750.000 750.000 750.000

CAT II 1000.000 1000.000 1000.000

CAT III 1200.000 1200.000 1200.000

Am.Tg.Frumos Razboieni Am.Pd.Iloaiei

Reziduu fix

RR ÂÂ UU LL NN II CC OO LL II NN AA

SS ee cc ţţ ii uu nn ee aa aa mm oo nn tt ee cc oo nn ff ll .. BB aa hh ll uu ii

Această secţiune (ordinul II) a fost introdusă în programul de monitorizare al calităţii apei din

b.h. Prut începând cu anul 2002. Categoria generală de calitate a apei r. Nicolina apreciată doar prin prisma acestei unice secţiuni

se încadrează în catergoria “D” conforma STAS 4706/88 şi conform ord. nr.377/2001 în clasa a IV-a de referinţă. Exemplificăm cu următoarele valori ale concentraţiei medii ponderate cu debitul: CBO5 de 12.67 mg/dmc, CCO-Mn de 31.87 mg/dmc, fosfor de 0.427 mg/dmc şi cupru de 0.107 mg/dmc. Sursele de poluare care determina aceasta incadrare sunt „Zona” Ciurea si SC Fortus SA.

RR ÂÂ UU LL MM II LL EE TT II NN

Afluent al riului Jijia are zona de izvoare in dealurile Burda, Baişa şi Crivat. Adincimea

albiei minore variaza intre 0,5 m amonte de Cristeşti şi 3 m la Halceni, iar latimea sa intre 2 şi 5 m. Acest rau se afla sub observatie in sectiunile de ordinul I , Nicolae Balcescu şi Şipote.

SS ee cc ţţ ii uu nn ee aa ŞŞ ii pp oo tt ee

Această secţiune este situată în aval, la o distanţă de 23 km de sectiunea anterioară cu un debit mediu anual de 1.018 mc/s.

Calitatea apei este determinată de indicatorii specifi pentru R.O. cu valoarea medie pentru CBO5 de 13.25 mg/dmc şi CCOMn de 27.92 mg/dmc, care indică o apă “degradată” calitativ (clasa de referinta IV). Gradul de mineralizare in aceasta sectiune este destul de ridicat (categoria a III-a de calitate cu un reziduu fix mediu de 1076.984 mg/dmc).

Regimul nutrienţilor cu următoarele valori ale concentraţiei medii ponderate cu debitul: amoniu de 2.272 mg/dmc şi azotaţi de 12.881 mg/dmc şi încadrează secţiunea în categoria a II-a de calitate şi clasa a IV-a de referinţă. Indicatorul “fenol” aparţinând regimului T.S. indică categoria a II-a de calitate (0.011 mg/dmc). Excepţie fac indicatorii “fosfor” cu o valoare a concentraţiei medii anuale de 0.465 mg/l, “fier” de 2.008 mg/l şi “cupru” de 0.079 mg/dmc care conform STAS 4706/88 încadrează secţiunea în categoria de calitate “degradat”. Prezentăm indicatorii biologici urmăriţi precum şi dinamica lor. Astfel:

Fitoplancton Densitatea fitoplanctonică, variabilă, a fost cuprinsă între 28000-770000 celule/litru, cu o

medie de 292000 cel/l, densitatea maximă fiind identificată în luna mai notându-se ca forme dominante algele algele verzi (Scenedesmus quadricauda (Turpin) Brebisson şi Ankistrodesmus

45

falcatus (Corda) Ralfs), algele albastre-verzi (Dactilococcopsis acicularis Lemmermann) precum şi euglenoficeele indicatoare de încărcare organică (Phacus triquerter (Ehr.) Dujardin, Euglena acus Ehrenberg, Phacus pleutonectes).

Gradul de curăţenie a avut o valoare medie anuală de 48%, ceea ce corespunde (conform Szabo, 1958) unei zone β – α mezosaprobe.

Microfitobentosul a avut valoarea de 650 celule/100 câmpuri, cu o acoperire de 100%, evidenţiindu-se cantitativ diatomeele (Navicula spp., Surirella ovata Kutzing, Nitzschia acicularis (Kutzing) W. Smith, Achnantes minutissima Kutzing) dar şi cianobacteriile (Pseudoanabaena catenata).

Zooplancton Zooplanctonul a avut densităţi cuprinse intre 7 - 16 exemplare/dm3, formele dominante fiind

ciliatele urmate de rotifere (reprezentate de Lecane (Monostyla) şi Brachionus quadridentatus Hermann).

Macronevertebrate bentice Biocenoza bentonică este populată cu nematode, asociaţia tubificide-chironomide, hirudinee,

indicatori α mezosaprobi cu un număr de 344 exemplare/m2. Gradul de curaţenie mediu anual după bentos a fost de 24%.

Concluzionăm prin a aminti faptul că în această secţiune caracteristică este zona α mezosaprobă (categoria de calitate III/D), fără a se observa modificări faţă de anul trecut.

Apa raului in aceasta zona este “degradata “ in privinta R.O., fapt datorat evacuarii apelor uzate neepurate ale localitatii Flamanzi, ape cu caracter fecaloid-menajer care afectează ac. Hălceni. Rezultatele analizelor fizico-chimice şi biologice converg spre eutrfizarea acumulării făcând-o, în anumite perioade ale anului improprie pentru alimentarea cu apa potabilă a localităţii Vlădeni.

Râul Miletin CBO5

0.00002.00004.00006.00008.0000

10.000012.000014.000016.0000

20012002CAT ICAT IICAT III

2001 14.5600

2002 13.2500

CAT I 6.0000

CAT II 5.0000

CAT III 4.0000

CBO5

Râul Miletin CCOMn

0.0000

5.0000

10.0000

15.0000

20.0000

25.0000

30.0000

35.0000

20012002CAT ICAT IICAT III

2001 29.6400

2002 27.9200

CAT I 10.0000

CAT II 15.0000

CAT III 25.0000

CCOMn

Râul Miletin NH4+

0.0000

2.0000

4.0000

6.0000

8.0000

10.0000

12.0000

20012002CAT ICAT IICAT III

2001 2.8000

2002 2.2720

CAT I 1.0000

CAT II 3.0000

CAT III 10.0000

NH4+

Râul Miletin Reziduu fix

0.0000

200.0000

400.0000

600.0000

800.0000

1000.0000

1200.0000

1400.0000

20012002CAT ICAT IICAT III

2001 1167.1900

2002 1076.9840

CAT I 750.000

CAT II 1000.000

CAT III 1200.000

Reziduu fix

46

Râul Siret, monitorizat de IPM Iaşi cu frecvenţă trimestrială, la intrarea şi ieşirea din judeţ se prezintă astfel: intră în judeţ (Lespezi) de categoria I-a de calitate conform indicatorilor fizico-chimici analizaţi şi iese din judeţ (Şcheia) de aceeaşi categorie chiar dacă după evacuarea efluentului staţiei de epurare Paşcani valoarea indicatorilor este mai mare.

Concentraţia metalelor grele din sediment nu depăşeşte limitele prevăzute în Ord. 756/97 soluri cu folosinţă sensibilă şi nici valorile prezentate în Normativul CEE.

Râul Siret O2 dizolvat

0.00

5.00

10.00

15.00

medie2002medie2001CAT ICAT IICAT IIImedie2002 11.04 11.62 11.47

medie2001 10.938 10.940 9.052

CAT I 6.000 6.000 6.000

CAT II 5.000 5.000 5.000

CAT III 4.000 4.000 4.000

Pascani Lespezi Scheia

O2 dizolvat

Râul Siret NH4+

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

12.00

medie2002medie2001CAT ICAT IICAT IIImedie2002 0.16 1.108 1.043

medie2001 0.42 0.52 0.602

CAT I 1.000 1.000 1.000

CAT II 3.000 3.000 3.000

CAT III 10.000 10.000 10.000

Pascani Lespezi Scheia

NH4+

Râul Siret CCOMn

0.000

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

medie2002medie2001CAT ICAT IICAT III

medie2002 9.648 4.610 7.110

medie2001 8.941 3.944 7.760

CAT I 10.000 10.000 10.000

CAT II 15.000 15.000 15.000

CAT III 25.000 25.000 25.000

Pascani Lespezi Scheia

CCOMn

Râul Siret Reziduu fix

0.00

500.00

1000.00

1500.00

medie2002medie2001CAT ICAT IICAT III

medie2002 274.55 230.00 220.00

medie2001 225.80 246.80 251.50

CAT I 750.00 750.00 750.00

CAT II 1000.00 1000.00 1000.00

CAT III 1200.00 1200.00 1200.00

Pascani Lespezi Scheia

Reziduu fix

Râul Moldova corespunde categoriei I-a de calitate la indicatorii fizico-chimici analizaţi pe

toată lungimea care traversează judeţul. Nu s-au înregistrat valori anormale nici la metalele grele analizate din sediment.

47

Râul Moldova O2 dizolvat

0.000

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

20012002CAT ICAT IICAT III

2001 9.848 9.565

2002 9.415 8.830

CAT I 6.0000 6.0000

CAT II 5.0000 5.0000

CAT III 4.0000 4.0000

Timisesti Verseni

O2 dizolvat

Râul Moldova CCOMn

0.000

5.000

10.000

15.000

20.000

25.000

30.000

20012002CAT ICAT IICAT III

2001 3.600 3.875

2002 4.800 5.250

CAT I 10.0000 10.0000

CAT II 15.0000 15.0000

CAT III 25.0000 25.0000

Timisesti Verseni

CCOMn

Râul Moldova NH4+

0.000

2.000

4.000

6.000

8.000

10.000

12.000

20012002CAT ICAT IICAT III

2001 0.265 0.280

2002 0.483 0.548

CAT I 1.0000 1.0000

CAT II 3.0000 3.0000

CAT III 10.0000 10.0000

Timisesti Verseni

NH4+

Râul Moldova Reziduu fix

0.000200.000400.000600.000800.000

1000.0001200.0001400.000

20012002CAT ICAT IICAT III

2001 188.500 190.500

2002 187.000 180.000

CAT I 750.000 750.000

CAT II 1000.000 1000.000

CAT III 1200.000 1200.000

Timisesti Verseni

Reziduu fix

Tab. 3.2.1.3 Evoluţia calităţii apelor de suprafaţă din judeţul Iaşi conform indicatorilor fizico-chimici

Lungime în (km), din care

2001 2002 Râul Lungime în judeţ

(km) ctg. I ctg. II ctg. III D ctg. I ctg. II ctg. III D Prut 214 201 13 - - 201 13 - - Jijia 80 - - - 80 - - - 80 Bahlui 119 20 12 - 87 20 12 27 60 Bahluieţ 41 - - 17 24 - - 22 19 Nicolina 20 - - - 20 - - - 20 Siret 78 78 - - - 78 - - - Moldova 23 23 - - - 23 - - - Miletin 35 - - - 35 - - - 35 TOTAL 610 322 25 17 226 322 25 49 214 % 52,78 4,098 2,786 37,049 52,78 4,098 8,033 35,081

3.2.2. Starea lacurilor Prezentarea principalelor lacuri investigate

Calitatea apei din acumulări a fost monitorizată prin interpretarea rezultatelor analizelor fizico-chimice, bilogice si bacteriologice ale probelor recoltate cu frecvenţa determinată de importanţa acumulării şi în funcţie de regimul termic şi pluviometric înregistrat. ( În cazul acumulărilor cu rol complex, frecvenţa de recoltare şi analiza a fost mai mare.)

48

Lacurile din judeţul Iaşi investigate au fost : Hălceni, Tansa, Podu-Iloaiei, Dorobanţ, Aroneanu, Ciric I,II, Tungujei, Pârcovaci, Chiriţa, Sârca.

Prezentarea globala a calităţii este rezultatul interferenţei a două modele de studiu : a)primul, STAS 4706/88, consideră apa ca o entitate statică, este abstract, matematic, operează cu valorile absolute ale rezultatelor analizelor şi încadrează riguros calitatea în cele trei categorii. În vederea implementării în studiul calităţii a Directivelor europene, s-a efectuat interpretarea calităţii utilizând şi “Normativul privind obiectivele de referinţă pentru clasificarea apelor de suprafaţă” . b) al doilea, consideră acumularea un ecosistem dinamic, şi în consecinţă operează cu valori medii comparative ale indicatorilor de calitate din perioada actuală (2002) faţă de cea precedentă (2001). În acest scop s-a ataşat fiecărui indicator câte o tendinţă de creştere, scădere sau stagnare (conservare a calităţii) a valorii sale.

Însumind totalul tendinţelor de acelaşi sens sau care generează acelaşi efect în evoluţia calităţii (cu sau fără schimbare de categorie de calitate) s-a obţinut graficul de frecvenţă al tendintelor pe acumulare. Cu ajutorul acestuia , funcţie de dinamica tendinţelor, s-a analizat evoluţia calităţii apei în sensul îmbunătăţirii, înrăutăţirii sau conservării acesteia, pentru fiecare acumulare şi global pe bazin hidrografic. Pentru aceasta, se definesc următorii factori de caracterizare:

r1 - rata de variaţie a calităţii globale a acumulării = xb / xr : > 1 îmbunătăţire: < 1 înrăutăţire, unde xb , xr - procentul tendinţelor de îmbunătăţire, respectiv înrăutăţire.

r2 - rata de variaţie a categoriilor de calitate = �xb / �xr unde �xb, �xr - procentul schimbărilor categoriilor de calitate , cu efect de îmbunătăţire, respectiv înrăutăţire şi aceeaşi interpretare a raportului, comparativ cu valoarea 1.

r3 - viteza de evoluţie a lui r1 ,respectiv r2 , denumit si factor de prognoză. El se calculează ca raportul ratelor perioadei în studiu (2002/2001) şi perioadei precedente (2001/2000), sensul fizic fiind acela al prognozării iminenţei variaţiei lui r2 datorită dinamicii lui r1 . (Concret, r3 >1 -fenomenul analizat este amplificat faţă de anul precedent, şi invers pentru r3 <1). Vom avea deci un r3 = r1-2002 /r1-2001 şi un r3 = r2-2002 / r2-2001

De aceea modelul al doilea consideră pe r1 ca baza determinantă de calcul pentru caracterizarea calităţii globale a apelor şi apoi pe r2, dupa o perioadă de stabilitate, cu r3 = ct. Aşa cum reiese din analiza rezultatelor, situaţia globală a calităţii în anul 2002 faţă de anul 2001, este uşor înrăutăţită ( r1 < 1) , cu evoluţie în continuare de înrăutăţire a calităţii ( r2 < 1) având ca explicaţie evoluţia trofică defavorabilă, regimul pluviometric şi influenţa evacuărilor apelor neepurate corespunzător din staţiile de epurare ale localităţilor din amonte: r1 =0.8 (r3 = 0.6) r2 = 0.5 (r3 = 0.3) S-a constatat că schimbările categoriei de calitate s-au produs strict pe domeniul de continuitate al variaţiei tendinţelor indicatorilor: îmbunătăţirea numai prin scăderea valorii indicatorilor, iar înrăutăţirea numai prin creşterea lor. Valoarea vitezei acestei dinamici pentru perioada 1999-2002: (2001/2000) : ( 2000/1999) : r3 =(8/7) : (4/5) = 1.14 / 0.8 = 1.42 > 1

(2002/2001) : ( 2001/2000) : r3 =(9/20): (8/7) =0.45 / 1.14 = 0.4 < 1 înrăutăţire Acumularea Pârcovaci Acumularea este construită pe râul Bahlui, în aproapierea izvoarelor si are un volum la NNR de 2,75 mil mc. Scopul acumulării este alimentarea cu apa potabilă a oraşului Hârlău, şi apărarea de inundaţii . Din analiza frecvenţei tendinţelor de evoluţie a indicatorilor analizati, acumularea prezintă tendinţă de înrautăţire a calităţii apei: r1 = 0.7 r2 = 0/4 <<1

49

Din totalul de 30 indicatori analizaţi, un număr de 7 (23 % ; r3 = 0.64) au prezentat o evoluţie de îmbunătăţire a valorilor, în timp ce 10 (33% ; r3 =1.18) au avut determinat înrautăţirea calităţii ape, iar 13(43 % ; r3 = 1.19) si-au pastrat valoarea din anul trecut. Analizând tendinţa de variaţie a indicatorilor se constată că s-au produs:

4(13% ; r3 =0.33) înrăutăţiri ale calitătii fără schimbarea categoriei şi 4 (13% ; r3 = 1.63) înrăutăţiri ale calităţii cu schimbarea categoriei.

7(23% ; r3 =0.96) imbunatatiri fara schimbare de categorie si 2 (7% ; r3 =7/0 ) inrautatiri fara schimbare de categorie.

Din punct de vedere chimic, calitatea apei din acumularea Pârcovaci nu corespunde scopului propus, nefiind de categoria I la toti indicatorii. Mentionam valorile substantelor organice care trec din categoria a II-a in a III-a: CBO5: 7.6 mg/l, CCOMn: 16.5 mg/l, CCOCr: 31.6 mg/l (degradare). Aceeasi evolutie se remarca in cazul fierului si al fosforului care degradează acumularea. Raportul dintre CCOMn si oxigenul dizolvat a avut valoarea de 151 % în anul 2002 faţă de 67 % în 2001, (116%-2000 ,138%-1999, 68,3 %-1998 , 68,7-1997) Tab. 3.2.2.1 Caracterizarea calităţii apei din ac. Pârcovaci şi tendinţe INDICATOR

DE UNITATE

DE NR.

DETER VALORI CARACTERISTICE CAT.DE

CALIT. CLASA CALIT. TENDINTA

CALITATE MASURA MINARI minima media maxima 2002 OD.377 2002/01 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Temperatura gr.C 36 1.0 11.9 26.0

PH unit.pH 36 7.8 8.1 8.5 I I

Conductivitate 36 237 448 851

Reziduu fix mg/dmc 36 239 325 542 I

Suspensii mg/dmc 36 7.0 74.2 675.0

Oxigen dizolvat mg/dmc 36 5.1 10.9 105.0 I I

Saturatie O.D. % 36 55.6 73.3 110.0

CCO-Mn mg/dmc 36 1.9 16.5 40.0 III III

CCO-Cr mg/dmc 36 3.0 31.6 110.0 III-D II

CBO5 mg/dmc 36 2.2 7.6 20.0 III I

Natriu mg/l 36 11.8 19.2 33.0 I

Potasiu mg/l 36 1.7 3.2 4.6

Calciu mg/dmc 36 48.0 67.6 112.0 I I

Magneziu mg/dmc 36 12.0 24.4 46.0 I

Fier total mg/dmc 36 0.5 1.9 9.2 III

Cloruri mg/dmc 36 8.0 12.4 20.0 I

Sulfati mg/dmc 36 39.0 55.7 121.0 I I

Fosfati mg/dmc 36 0.0 0.1 0.3

Fosfor total mg/dmc 36 0.0 0.3 1.6 D III

Azotati mg/dmc 36 0.1 1.2 5.6 I I

Azotiti mg/dmc 36 0.0 0.1 0.2 I II

Amoniu mg/dmc 36 0.1 0.7 2.2 I III

Azot tot. mg/dmc 36 0.2 0.8 1.8

50

Carbonati mg/dmc 36 6.0 13.3 30.0

Bicarbonati grade G 36 159.0 248.1 403.0

Turbiditate 36 15.0 26.9 55.0

Fitoplancton D 1000cel/dmc 12 14 97 450

B mg/dmc 12 0.0 0.2 1.0

GD diatomee,

crysophicee

Zooplancton D ex/dmc 12 1.0 12.9 41.0

B mg/dmc 12 0.0 0.1 0.9

GD rotifere, ciliate

Bact coliform tot nr/dmc

Caracterizare trofica oligotrof

Densităţile fitoplanctonice evidenţiate au avut valori mici pe tot parcursul anului, oscilând în

jurul valorii medii anuale de 265000 celule/litru. Excepţia este constituită de valoarea decelată în luna septembrie când s-au numărat 1777000 cel/l (număr mediu pe lac), cu o maximă în secţiunea maluri, dominante fiind cianobacteriile din genul Oscillatoria spp. Biomasa algală aferentă acestei secţiuni a fost de 0,57 mg substanţă umedă per litru, în timp ce fitobiomasa medie anuală a fost de 0,26 mg/l.

Dintre organismele dominante s-au evidentiat rotiferele pe tot parcursul anului cu speciile: Polyarthra remata (Skorokov – Voigt), Polyarthra minor (Skorokov – Voigt), Keratella cochlearis (Gosse), Brachionus angularis angularis Gosse. În lunile de vară s-au întâlnit cladocere Bosmina coregoni şi copepode cu specii de Cyclops. Menţionăm şi prezenţa ciliatelor prin Codonella cratera (Leidy) Kahl precum şi alte ciliate. Bentosul a fost analizat pentru al doilea an consecutiv şi nu s-a mai constat o biocenoză bogată, predominând insectele diptere (Tipula spp., Tabanus spp., Chironomus gr. thumni) precum şi nematode, cu o abundenţă de 675 exemplare/m2. Analizând si corelând indicatorii biologici si bacteriologici rezultă că acumularea se încadrează din punct de vedere trofic în categoria “oligotrofă”. Analizând si corelând indicatorii fizico-chimici cu cei biologici si bacteriologici rezultă că din punct de vedere trofic acumularea se încadrează în categoria “oligotrof”. Acumularea Hălceni Acumularea este amplasată pe riul Miletin, in dreptul localitatii Vladeni, la 18 km in amonte de confluenta cu riul Jijia cu un volum la NNR de 13 mil.mc. Scopul acumularii este alimentarea cu apa a localitatii Vladeni, apararea impotriva inundatiilor si pentru irigatii. Analizând frecvenţa tendinţei indicatorilor de calitate se constată că acumularea îşi îmbunătăţeşte calitatea faţă de anul precedent. Este de remarcat faptul că este primul an în care se înregistrează o relativă îmbuntăţire dupa patru ani consecutivi de înrăutăţire: r1 = 3.3 r2 = 2 / 1 = 2 < 1 . Analizând tendinţa de variaţie a indicatorilor au rezultat:

3(10% ; r3 =0.45) inrautatiri ale calitatii fara schimbare de categorie si 1(3%;r3=0.27) inrautatire cu schimbarea categoriei de calitate;

18 (62 % ; r3 =62) îmbunătăţiri fără schimbare de categorie, 2 (7 %; r3 =1) îmbunătăţiri cu schimbare de categorie.

Analizând rezultatele indicatorilor fizico-chimice, se observă că apa lacului este de categoria a II-a dupa indicatorii magneziu (53.6 mg/l) si sulfaţi (259.9 mg/l) , la limita categoriei degradatat după pH (8,4), şi substanţe organice (CCOMn- 25,1 mg/l, CBO5 – 12.6 mg/l) si degradata dupa fier si fosfor . Imbunatatirea calitatii este evidenta dar nu suficientă pentru schimbarea categoriilor de

51

calitate. Raportul dintre CCOMn si oxigenul dizolvat a avut valoarea de 330 % în anul 2002 faţă de 308 % în 2001, (247 %-2000, 380%-1999, 143 %.-1998). Tab. 3.2.2.2. Caracterizarea calităţii apei ac. Hălceni, tendinţă

INDICATOR DE

UNITATE DE NR. DETER

VALORI CARACTERISTICE CAT.DE CALIT.

CLASA CALIT. TENDINTA

CALITATE MASURA MINARI minima media Maxima 2002 OD.377 2002/01 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Temperatura gr.C 20 6.0 10.8 16.0

pH unit.pH 20 8.2 8.4 8.6 I I

Conductivitate µS 20 676 818 1084

Reziduu fix mg/dmc 20 608 691 818 I

Suspensii mg/dmc 20 10.0 77.1 357.0

Oxigen dizolvat mg/dmc 20 5.3 7.6 10.9 I I

Saturatie O.D. % 20 52.3 69.3 100.6

CCO-Mn mg/dmc 20 16.0 25.1 42.0 III-D IV

CCO-Cr mg/dmc 20

CBO5 mg/dmc 20 5.0 12.6 18.8 III-D IV

Natriu mg/l 20 70.0 97.3 130.0 I

Potasiu mg/l 20 5.6 7.3 8.8

Calciu mg/dmc 20 56.0 68.4 108.0 I I

Magneziu mg/dmc 20 41.0 53.6 67.0 II

Fier total mg/dmc 20 0.8 2.6 9.1 D

Cloruri mg/dmc 20 16.0 23.0 36.0 I

Sulfati mg/dmc 20 199.0 259.9 295.0 II IV

Fosfati mg/dmc 20 0.0 0.043 0.2

Fosfor total mg/dmc 20 0.1 0.2 1.2 D III

Azotati mg/dmc 20 1.1 3.5 10.5 I I

Azotiti mg/dmc 20 0.1 0.1 0.2 I II

Amoniu mg/dmc 20 0.5 1.0 2.0 II III

Azot tot. mg/dmc 20 1.1 1.5 1.9

Carbonati mg/dmc 20 12.0 21.7 36.0

Bicarbonati grade G 20 232.0 302.7 525.0

Turbiditate 20 20.0 24.3 35.0

Fitoplancton D 1000cel/dmc 12 0 10349 67373

B mg/dmc 4 0.0 2.6 9.6

GD cianophicee,

diatomee

Zooplancton D ex/dmc 4 5.0 41.2 118.0

B mg/dmc 0.0 1.4 17.2

GD copepode

ciliate Bact coliform tot nr/dmc

52

Caracterizare trofica mezotrof

Din punct de vedere biologic in acest an au fost decelate fenomene de “înflorire” a apei cu alge

albastre-verzi (cianobacterii) cu speciile: Oscillatoria limosa Agardh, Oscillatoria splendida, Aphanizomenon flos-aquae (Linne) Ralfs, Dactylococcopsis acicularis Lemmermann. Maximul a fost atins în luna septembrie (45405000cel/l, cu o biomasă de 7,2 – valori medii pe lac), deşi se „anunţa” aceasta încă din luna iunie (3170000 cel/l, 0,96 mg/l – valori medii). Ca şi vedere de ansamblu biomasa fitoplanctonică medie anuală (recoltări semestriale) a fost de 2,2 mg/l, cu o densitate fitoplanctonică de 12730000 cel/l. Zooplanctonul este variabil cantitativ si calitativ şi prezintă densităţi cuprinse intre 12 - 71 exemplare/dm3. Dintre grupele sistematice cu ponderea cea mai ridicata au fost ciliatele (Codonella lacustris, Vorticella sp., Paramecium caudatum Ehrenberg, Colpidium sp.), rotifere (Brachionus anguilaris, Keratella ticinensis) copepode (Cyclops strenuus, nauplii). Biomasa cea mai ridicată a fost înregistrată în luna iunie şi a avut valoarea medie de 8,8 mg/l, cu un maxim chiar de 17,15 mg/l (deversor) datorată formelor copepodite ciclopide prezente în număr mare. Analiza bentosului a arătat o biocenoză relativ bogată în specii (comparativ cu celelalte lacuri), densitatea macronevertebratelor bentonice variind între 495-6030 exemplare/m2, evidenţiindu-se nematode, diptere chironomide, hirudinea Helobdella stagnalis precum şi crustacee detritovore (Asselus aquaticus). Analiza globală a indicatorilor sus-menţionaţi ne permite încadrarea acumulării în categoria de calitate “mezotrof” pe tot parcursul anului cu prognoza de regresie a calitatii pe perioada de vară în “eutrof” – încadrare conform îndrumărilor metodologice ICIM, 1995. Prognoza de calitate este în sensul înrăutăţirii calităţii faţă de anul 2001, dar mult mai bună faţă de anii 1999 şi 2000. Analiza globală a indicatorilor fizico-chimici, biologici si bacteriologici ne permite incadrarea acumularii in categoria de calitate eutrof cu prognoza de regresie a calitatii. Acumularea Tansa Acumularea este realizată pe râul Bahlui, fiind data in exploatare , in anul 1975. Cu o suprafata de 352 ha si un volumul util de 10 mil.mc., acumularea a avut drept scop principal alimentarea cu apa a localitatii Belceşti, irigatii si apararea de indundatii . Se remarcă o îmbunătăţire, însă nesemnificativă a calităţii acumulării, după 3 ani consecutivi de înrăutăţire. r1 = 4.5 r2 = 2 / 2 = 1 Din totalul de 30 indicatori, 18 (60% ; r 3 = 1.87) au produs imbunatatirea calitatii , 4 (13 % ; r3 = 0.23) inrautatire, iar 8(27 % ; r 3 =2,45 ) au manifestat tendinta de stagnare. Dupa sensul tendintei de variatie a indicatorilor s-a constatat:

tendinţa de creştere a valorilor indicatorilor, a produs 2 înrăutăţiri (7% ; r3 =0.33) cu schimbarea categoriei de calitate.

tendinţa de scădere a valorii indicatorilor a determinat 16 (53 % ; r3 =3.78) îmbunătăţiri fără schimbare, 2 (7% ; r3 =1.75) cu schimbare si 2 (7% ; r3 =7/0) înrăutăţiri fără schimbarea categoriei de calitate.

Analizele fizico-chimice evidentiază categoria III spre D, conform substanţelor organice (care în 1998 au schimbat categoria de la II la III, iar din 2001 si 2002 se apropie de plaja zonei degradat). Magneziul şi sulfaţii revin în categoria I-a de calitate, la fel ca şi amoniul, încă din anul 1999. Fierul şi fosforul degradează în continuare acumularea, la fel ca în 2001. Cauza o reprezintă sursele de impurificare din amonte de acumulare : SC Cotnari SA şi oraşul Hârlău care deversează ape insuficient epurate în râul Bahlui. În aceste condiţii aportul nutrienţilor, deşi în scădere este încă suficient de ridicat . Restul indicatorilor aparţin categoriei I de calitate. Raportul dintre CCOMn şi

53

oxigenul dizolvat în anul 2002 a avut valoarea de 290 % faţă de 228% în anul 2001, (179%-2000, 202% -1999, 173%-1998). Tab. 3.2.2.3 Caracterizarea calităţii apei ac. Tansa, tendinţă

INDICATOR DE

UNITATE DE

NR. DETER VALORI CARACTERISTICE CAT.DE CALIT.

CLASA CALIT.

TENDINTA

CALITATE MASURA MINARI minima media maxima 2002 OD.377 2002/01 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Temperatura gr.C 36 1.0 11.7 28.0

pH unit.pH 36 8.1 8.3 8.8 I I

Conductivitate µS 36 472 670 1058

Reziduu fix mg/dmc 36 354 482 769 I

Suspensii mg/dmc 36 9.0 92.4 337.0

Oxigen dizolvat mg/dmc 36 3.7 7.8 14.0 I I

Saturatie O.D. % 36 32.6 68.3 99.4

CCO-Mn mg/dmc 36 14.0 22.7 40.0 III IV

CCO-Cr mg/dmc 36 21.5 39.6 75.0 D III

CBO5 mg/dmc 36 5.3 10.4 17.2 III IV

Natriu mg/l 36 35.8 57.3 108.0 I

Potasiu mg/l 36 5.0 9.3 15.4

Calciu mg/dmc 36 40.0 58.9 88.0 I I

Magneziu mg/dmc 36 26.0 41.1 74.0 I

Fier total mg/dmc 36 0.2 2.2 9.3 D

Cloruri mg/dmc 36 12.0 30.7 56.0 I

Sulfati mg/dmc 36 90.0 129.9 231.0 I II

Fosfati mg/dmc 36 0.0 0.1 0.3

Fosfor total mg/dmc 36 0.0 0.4 1.9 D III

Azotati mg/dmc 36 0.5 3.7 17.5 I I

Azotiti mg/dmc 36 0.0 0.1 0.2 I II

Amoniu mg/dmc 36 0.1 0.8 3.5 I III

Azot tot. mg/dmc 36 0.5 1.2 4.3

Carbonati mg/dmc 36 12.0 19.8 36.0

Bicarbonati grade G 36 146.0 248.1 372.0

Turbiditate 36 10.0 25.2 44.0

Fitoplancton D 1000cel/dmc 12 16 1452 9451

B mg/dmc 12 0.0 1.0 4.3

GD cianophicee, clorophicee

Zooplancton D ex/dmc 12 2.0 38.4 119.0

B mg/dmc 12 0.0 0.3 3.3

GD ciliate, copepode

54

Bact coliform tot nr/dmc

Caracterizare trofica mezotrof

Din punct de vedere biologic :

Nu apar modificări sezoniere semnificative în dinamică, trendul fiind ascendent pentru densitatea fitoplanctonică până în luna Septembrie 2002, când s-a constatat şi maximul acestui indicator (7276000 cel/l, cu o biomasă de 1,89 mg/l – valori medii pe lac). Dominante au fost cianobacteriile (algele albastre-verzi) menţionând astfel speciile: Oscillatoria princeps Vaucher, Aphanizomenon issatschenkoi, Dactilococcopsis raphidioides Hansgirg, Oscillatoria spp., Dactilococcopsis acicularis Lemmermann ajungând astfel ca valoare maximă a densităţii fitoplanctonice să ajungă până la valoarea de 9450945 celule/l (septembrie la secţiunea deversor) şi biomasa de 2,96 mg/l substanţă umedă. Maximul biomasei fitoplanctonice a fost întâlnit în luna Iulie pentru proba medie lac, având o valoare de 4,27 mg/l (Oscillatoria princeps Vaucher şi Anabaena solitaria au fost speciile ce au realizat această biomasă). Zooplanctonul a avut o densitate variabilă cuprinsă între 2 si 85 exemplare/dm3 (valoare medie lunară). Biomasa zooplanctonică variind in functie de densitate, a înregistrat o valoare minimă de 0.001 mg/dm3 şi una maximă de 1,39 mg/dm3. Dintre ciliate menţionăm: Codonella cratera (Leidy) Kahl, Vorticella spp. (Linne) Ehrenberg, Vorticella microstoma Ehrenberg, Paramecium caudatum Ehrenberg, Coleps hirtus Nitzsch, Colpidium colpoda (Ehrenberg) Stein. Dintre rotifere menţionăm: Brachionus quadridentatus Hermann, Brachionus angularis angularis Gosse, Keratella cochlearis (Gosse), Polyarthra remata (Skorokov – Voigt), Polyarthra minor (Skorokov – Voigt), Trichocerca spp. Lamarck, Filinia longiseta (Ehrenberg), Lecane cornuta Nitzsch, Asplanchna spp. (Sudzuki), Filinia terminalis Plate 1886. Copepodele au fost reprezentate de: Cyclops strenuus Fischer, Eucyclops serrulatus Fischer, iar cladocerele de exemplare de Bosmina longirostris O. F. Müller, Daphnia spp. O. F. Müller, Moina brachiata Jurine 1820, evidenţiindu-se (în număr mic) şi Ostracode (Cypris spp.). Studiul biocenozei bentonice a dus la identificarea unui număr relativ redus de specii dar cu reprezentare numerică abundentă. Menţionăm astfel densităţi de 1035 exemplare/m2 (coadă lac) şi 585 exemplare/m2 (mal drept). Ca specii dominante cităm: Chironomus gr. thumni, Stilobezzia spp., Berosus spp., Lumbriculus spp – aparţinând diferitelor grupe taxonomice. Corelând rezultatele expuse mai sus acumularea se încadrează în stadiul trofic “mezotrof”. Prognoza de evoluţie pentru această acumulare este pozitivă (în sensul menţinerii calităţii apei la acelaşi nivel) observându-se chiar o uşoară îmbunătăţire a ei faţă de anul trecut (2001). Acumularea Podu - Iloaiei Acumularea este situată pe raul Bahluet la cca 25 km amonte de confluenta acestuia cu raul Bahlui . A fost realizata in scopul regularizarii debitelor raului, atenuarea viiturilor, piscicultura, irigatii, si scoaterea de sub efectul inundatiilor a luncii aval de baraj. Din frecvenţa tendinţei de evoluţie a indicatorilor studiaţi, rezultă că acumularea Podu -Iloaiei face parte din lacurile care îşi înrăutăţesc calitatea de un lung şir de ani (exceptând anul 1999) r1 =0.83 ; r2 =1/2= 0.5. Din totalul de 30 indicatori, 10 (33% ; r3 =1,17) au produs îmbunătăţirea calităţii, 12 (40 % ; r3 =0.83) înrăutăţire, iar 8 (27 % ; r 3 = 1.12 ) au manifestat tendinţa de stagnare. Dupa sensul tendinţei de variaţie a indicatorilor s-a constatat că :

tendinta de crestere a valorilor indicatorilor, a produs 8 (27 % ; r3 =0,96) de inrautatiri a calitatii fara schimbare de categorie si 2(7% , r3 =0.87) cu schimbarea categoriei de calitate.

tendinta de descrestere a valorilor indicatorilor a produs 9 ( % ; r3 =1.87) de imbunatatiri ale calitatii fara schimbare de categorie, 1 (3% ; r3 =0.37) cu schimbare de categorie si 2 (7% ; r3 =0.58) inrautatiri fara schimbare de categorie.

Potentialul nutritiv crescut al lacului provoacă “înfloriri” în fiecare sezon cald.

55

Analiza fizico-chimică încadrează apa acumulării în categoria “degradat” după substanţe organice , fier si fosfor , si a II-a după azot , natriu, sulfati şi magneziu . Restul indicatorilor sunt de categoria I. Se remarcă două schimbări de categorie de calitate în sensul înrăutăţirii calităţii (reziduu fix si sulfati) şi o schimbare în sensul îmbunătăţirii (pH). Raportul dintre CCOMn si oxigenul dizolvat a avut valoarea cea mai ridicată din ultimii ani, de 568 % în anul 2002, 362%-2001 270%-2000, 240%-1999, 367 %-1998. Din punct de vedere biologic:

Graficele anuale realizate pentru acest lac arată evoluţii diferite ale indicatorilor densitate fitoplanctonică şi biomasă fitoplanctonică. Astfel deşi densitatea cea mai mare a fost observată în luna Iunie (5370000 celule/l, biomasă umedă 1,603 mg/l – valori medii pe lac) biomasa a avut un trend ascendent şi în luna Octombrie, cînd a realizat un maxim de 4,67 mg/l, lucru datorat cianobacteriei Oscillatoria agardhii dar şi diatomeelor (Nitzschia acicularis (Kutzing) W. Smith), cloroficeelor şi euglenoficeelor prezente (Phacus spp. Euglena spp., Lepocinclis spp.). Asociaţia zooplanctonică a suferit de asemenea variaţii sezoniere. S-au înregistrat densităţi minime de 10 exemplare/dm3 şi densităţi maxime de 1742 exemplare/dm3. Biomasa zooplanctonică a variat de asemenea între un minim de 0.01 mg/dm3 si un maxim de 157,23 mg/dm3. Cladocerele au avut ponderea cea mai importantă în cazul acestei maxime, menţionând aici Moina micrura şi Moina brachiata dar şi Chidorus sphaericus. S-au mai identificat ciliate (Paramaecium caudatum Ehrenberg, Codonella cratera (Leidy) Kahl), rotifere (Brachionus spp., Colurella spp.), copepode (Cyclops strenuus Fischer). Analiza bentosului a relevat existenţa unor biocenoze destul de puţin numeroase ca număr de indivizi (900 indivizi/m2) dar mai puţin numeroase ca număr de specii. Se remarcă existenţa insectelor diptere nematocere (Chironomus gr. thumni) şi a hirudineelor (Erpobdella octoculata), alături de unele specii saproxene. Menţionăm: Hygrobia spp., Sialis lutaria (insecte) alături de gasteropodul Lymnaea stagnalis. Corelând rezultatele analizelor se poate considera acumularea în categoria “eutrofă” pe timp de vară. Tab. 3.2.2.4. Caracterizarea calităţii apei ac. Podu Iloaie, tendinţă

INDICATOR DE

UNITATE DE NR. DETER

VALORI CARACTERISTICE

CAT.D

E CALIT.

CLASA CALIT.

TENDINTA

CALITATE MASURA MINARI minima media maxima 2002 OD.377 2002/01 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Temperatura gr.C 20 1.0 9.9 24.0

PH unit.pH 20 7.8 8.4 9.0 I I

Conductivitate µS 20 438 923 1347

Reziduu fix mg/dmc 20 506 750 1096 I-II

Suspensii mg/dmc 20 20.0 107.5 269.0

Oxigen dizolvat mg/dmc 20 0.1 7.7 13.4 I I

Saturatie O.D. % 20 1.1 63.2 99.4

CCO-Mn mg/dmc 20 19.0 43.6 160.0 D IV

CCO-Cr mg/dmc 20 38.0 56.7 64.5 D IV

CBO5 mg/dmc 20 4.0 20.7 69.0 D IV

56

Natriu mg/l 20 52.0 149.6 661.0 II

Potasiu mg/l 20 4.8 12.8 17.6

Calciu mg/dmc 20 40.0 57.0 88.0 I I

Magneziu mg/dmc 20 34.0 62.4 101.0 II

Fier total mg/dmc 20 0.6 1.3 3.4 D

Cloruri mg/dmc 20 16.0 42.1 68.0 I

Sulfati mg/dmc 20 159.0 217.4 287.0 II III

Fosfati mg/dmc 20 0.0 0.4 6.0

Fosfor total mg/dmc 20 0.0 0.7 3.9 D IV

Azotati mg/dmc 20 0.3 4.8 13.6 I II

Azotiti mg/dmc 20 0.1 0.2 0.3 I II

Amoniu mg/dmc 20 0.5 1.4 3.2 II IV

Azot tot. mg/dmc 20 1.0 2.4 5.2

Carbonati mg/dmc 20 6.0 36.3 78.0

Bicarbonati grade G 20 85.0 379.2 641.0

Turbiditate 20 5.0 15.0 30.0

Fitoplancton D 1000 cel/dmc 4 23 3332 12861

B mg/dmc 4 0.0 2.0 4.7

GD cianophicee, clorophicee

Zooplancton D ex/dmc 4 10.0 260.6 1742.0

B mg/dmc 4 0.0 23.6 157.2 GD cladocere, ciliate

Caracterizare trofica eutrof

Acumularea Chiriţa Acumularea este construită pe râul Chiriţa fiind alimentată cu apa din râul Prut , din pârâul “7 oameni” si Aron Voda. Are un volum la NNR de 7.89 mil mc, suprafaţă de 92 ha şi adâncimea maximă 10,5 m. Scopul acumulării este alimentarea cu apa potabilă şi industrială a oraşului Iaşi. Din punct de vedere stiinţific, acumularea nu prezintă interes deosebit, întrucât este un lac de tranzit, apa nestaţionând prea mult şi deci neformându-se ecosistem propriu zis lacustru. Sub administraţia RAJAC Iaşi, se vehiculează zilnic prin ea, din râul Prut, cca 2500 mc/s apa pentru nevoile potabile şi industriale ale municipiului. Pomparea de apă curgătoare către acumulare se realizează din zona Prut-Ungheni, ale carei caracteristici de calitate - categoria I - se trasferă şi acumulării. Analizând evoluţia indicatorilor rezultă o tendintă de îmbunătăţire a calităţii pentru al doilea an consecutiv, faţă de anul 2002, când pentru prima dată, simultan, r1 si r 2 < 1: r1 = 1.5 ; r2 = 2 / 0 = 2 Din totalul de 29 indicatori analizaţi, un număr de 12 (41 % ; r 3 = 0.78) au prezentat tendinţe de îmbunătăţire , 8(28% ; r 3 = 1.08) au avut tendinţe de înrăutăţire a calităţii iar 9(31 % ; r3 = 1.4) şi-au păstrat calitatea din anul trecut. Acumularea este de categoria I cu excepţia fierului şi fosforului care degradează acumularea.

Biologic s-a semnalat o succesiune cantitativă şi calitativă a asociaţiilor planctonice (fitoplancton si zooplancton) in functie de sezon astfel încât densitatea minimă a fost semnalată la secţiunea deversor în luna octombrie (19335 cel/l, cu o biomasă de 0,01 mg/l), în timp ce densitatea

57

maximă a fost observată în luna martie la mal (350000 cel/l, biomasa umedă fiind 0,25 mg/l). Remarcăm o scădere a indicatorului de biomasă algală umedă faţă de anul trecut, ceea ce indică o prognoză pozitivă. Astfel biomasa algală cea mai mare a fost identificată în luna Iulie (0,6 mg/l substanţă umedă), dominantă fiind Melosira granulata. Remarcăm ca şi anul trecut faptul că în coada lacului sunt surse de poluare şi nu este respectat perimetrul de protecţie sanitară, fapt probat de procentul mare de cianobacterii identificat în această secţiune şi biomasa relativ ridicată (3,18 mg/l în luna martie).

Ca densitate zooplanctonul a avut valori cuprinse între 6 şi 30 exemplare/dm3, cu o distribuţie echilibrata între ciliate, rotifere, cladocere şi copepode pe parcursul anului 2002. Biomasa zooplanctonică a avut o valoare minimă de 0.0001 mg/dm3 şi una maximă de 0,365 mg/dm3, această ultimă valoare fiind mai scăzută decât în anul trecut, confirmând astfel cele expuse mai sus privitoare la evoluţia în sens pozitiv a calităţii apei în această acumulare. Bentosul recoltat a relevat prezenta în număr mare a crustaceului Dikerogammarus vilosus, alături de prezenţa scoicii Dreissena polymorpha precum şi a insectelor caracteristice zonelor oligo-mezotrofe. Urmărind densităţile populaţiilor s-a constatat în luna august că această scoică realizează densităţi relativ ridicate la nivelul tuturor siturilor studiate. Analizând şi corelând indicatorii fizico-chimici cu cei biologici si bacteriologici rezultă că acumularea se încadrează din punct de vedere trofic în categoria “oligotrofă”. Prognoza de calitate este în sensul conservării calităţii.

Tab. 3.2.2.5 Caracterizarea calităţii apei ac. Chiriţa, tendinţă INDICATOR

DE UNITATE

DE NR. DETER VALORI CARACTERISTICE

CAT.DE CALIT.

CLASA CALIT. TENDINTA

CALITATE MASURA MINARI minima media maxima 2002 OD.377 2002/01 1 2 3 4 5 6 7 8 9

Temperatura gr.C 20 5.0 16.5 27.0

pH unit.pH 20 7.9 8.3 8.7 I I

Conductivitate µS 20 357 554 1099

Reziduu fix mg/dmc 20 290 428 908 I

Suspensii mg/dmc 20 2.0 26.6 194.0

Oxigen dizolvat mg/dmc 20 2.0 7.1 11.2 I I

Saturatie O.D. % 20 23.5 69.5 91.8

CCO-Mn mg/dmc 20 2.4 8.0 51.2 I II

CCO-Cr mg/dmc 20

CBO5 mg/dmc 20 1.2 3.3 19.0 I II

Natriu mg/l 20 29.0 58.3 190.0 I

58

Potasiu mg/l 20 2.4 4.1 9.0

Calciu mg/dmc 20 40.0 56.6 76.0 I I

Magneziu mg/dmc 20 12.0 28.9 82.0 I

Fier total mg/dmc 20 0.1 1.3 11.5 III-D

Cloruri mg/dmc 20 24.0 30.0 40.0 I

Sulfati mg/dmc 20 59.0 85.8 149.0 I II

Fosfati mg/dmc 20 0.0 0.2 3.5

Fosfor total mg/dmc 20 0.0 0.4 4.3 D IV

Azotati mg/dmc 20 0.3 3.4 16.6 I I

Azotiti mg/dmc 20 0.0 0.2 1.2 I II

Amoniu mg/dmc 20 0.1 0.3 1.4 I II

Azot tot. mg/dmc 20 0.2 1.0 4.0

Carbonati mg/dmc 20 6.0 16.8 66.0

Bicarbonati grade G 20 146.0 282.3 836.0

Turbiditate 20 15.0 54.2 160.0

Fitoplancton D 1000 cel/dmc 4 0 108 397

B mg/dmc 4 0.0 1.1 10.1

GD diatomee

Zooplancton D ex/dmc 4 4.0 11.6 30.0

B mg/dmc 4 0.0 0.1 0.4 GD rotatoria ciliate

Bact coliform tot nr/dmc

Caracterizare trofica oligotrof

Acumularea Tungujei Acumularea Tungujei este realizata pe râul Sacovăţ, în b.h. Bârlad cu un volumul util la NNR de 9 mil.mc. Scopul acumulării este alimentarea cu apă a localităţii Ţibăneşti, regularizarea debitului şi apărarea de inundaţii. Studiind graficul de frecvenţă al indicatorilor de calitate, se constată ca acumularea prezintă pentru al doilea an consecutiv, tendinţa de îmbunătăţire a calităţii apei : r1 =1.22 r2 =0/0 Astfel, din totalul de 26 indicatori, 11 (42.3%; r3 =0.77) au generat îmbunătăţirea calităţii, 9 (34.6 %; r3 =1,92) înrăutăţirea calităţii, şi 6 (23.1 %; r3 =0.86 ) au prezentat tendinţa de conservare a calităţii. Conform teoriei enunţate, prognoza de calitate este de înrăutăţire în viitor . În funcţie de sensul tendinţei de variatie a indicatorilor, se poate preciza :

creşterea valorii indicatorilor a generat 9 (34.6 %; r3 =1.92) inrautatiri ale calitatii fără schimbare de categorie si 2 (7.69 %; r3 =0.85) imbunatatiri fara schimbare;

scăderea valorii indicatorilor a generat 9 (34.6 %; r3 =0.87) îmbunătăţiri ale calităţii fără schimbarea categoriei de calitate.

Calitatea apei din punct de vedere fizico-chimic este de categoria I-a exceptind fosforul şi fierul care degradează apa acumulării. Studiul fitoplanctonului a evidentiat dinamica sezonala a acestuia: in perioada rece a anului au dominat diatomeele si crizoficeele, vara densitati mai mari avand cloroficeele si cianoficeele. Biomasa fitoplanctonica medie in sectiunea turn-S a fost de 0,92 mg/l, valoare caracteristica unui lac oligotrof.

59

Dezvoltarea zooplanctonului s-a corelat cu cea fitoplanctonica inregistrandu-se dominanta rotiferelor primavara,odata cu dezvoltarea diatomeelor si densitati crescute de crustacee cladocere si copepode vara.Biomasa zooplanctonica a avut un minim de 0,056mg/l in luna august si un maxim de 5,588mg/l in aprilie, cu o medie de 1,34mg/l pe parcursul celor 12 luni.

Tab. 3.2.2.6 Caracterizarea calităţii apei ac. Tungujei, tendinţă

INDICATOR DE CALITATE

UNIT. DE MASURA

NR. DE DETER

VAL.

CARACTERISTICE

CAT.DE CALIT.

CLASA CALIT.

TEN- DINTA

minima media maxima 2002 OD.377 2002/01 1 2 3 4 5.000 6 7 8 9

PH unit.pH 24 7.6 8.1 8.5 I I

Conductivitate �S/cm 24 440.0 484.9 602.0

Reziduu fix mg/dmc 24 243.0 268.1 333.0 I

Suspensii mg/dmc 24 11.0 21.9 36.0

Oxigen dizolvat mg/dmc 24 7.9 10.9 12.8 I I Saturatie O.D. % 24 86.4 92.5 98.6 CCO-Mn mg/dmc 24 5.5 7.2 19.0 I II

CBO5 mg/dmc 24 2.9 4.9 6.6 I II

Sodiu mg/dmc 24 14.0 21.8 34.0 I

Potasiu mg/dmc 24 1.6 4.5 6.0

Calciu mg/dmc 24 40.0 49.5 62.0 I I

Magneziu mg/dmc 24 18.0 22.8 33.0 I

Fier total mg/dmc 24 0.1 0.8 2.9 II

Cloruri mg/dmc 24 12.0 17.2 30.0 I

Sulfati mg/dmc 24 39.0 62.4 83.0 I I

Fosfati mg/dmc 24 0.00 0.29 0.73

Fosfor total mg/dmc 24 0.08 0.23 0.53 D III

Azotati mg/dmc 24 0.00 2.14 5.97 I I

Azotiti mg/dmc 24 0.00 0.04 0.08 I I

Amoniu mg/dmc 24 0.00 0.42 0.96 I II

Azot total mg/dmc 24 0.08 0.82 1.76

Carbonati mg/dmc 24 0.00 2.03 12.00

Bicarbonati mg/dmc 24 159.0 207.1 268.0 Fitoplancton D cel/dmc 4

B mg/dmc 4 0.1 0.9 2.3

GD Cianoficee, diatomee

Zooplancton D ex/dmc 4 GD Cladocera Ciliata Rotatoria

B mg/dmc 0.1 1.3 5.6 Bact coliform tot nr/dmc 500.0 5500.0 28200.0 I I Caracterizare trofică oligotrof

Situaţia globală a calităţii apei din acumulări în anul 2002 faţă de anul 2001, este uşor înrăutătită ( r1 < 1), cu tendinţă de înrăutăţire ( r2 < 1) având explicaţie în evoluţia trofică, regimul pluviometric şi încărcarea efluenţilor din statiile de epurare ale localităţilor din amonte:

Tab. 3.2.2.7 Calitatea apei acumularilor de ordinul II. Caracterizare dupa indicatorii fizico

chimici si starea trofică

60

1997 1998 1999 2000 2001 2002 Acumularea Ch Bio Ch Bio Ch Bio Ch Bio Ch Bio Ch Bio Aroneanu I (Dorobant)

III ME

III E III ME III ME III ME III M

Aroneanu II (Aroneanu)

III ME

III E III ME D E D E D ME

Ciric I III E D E III-D

E D E D E D ME

Ciric II III E D E II-III

E III E III E D M

Ciric III III E III-D E II-III

E III E III E

Cucuteni III M III M III-D

ME III ME III-D E

Ezareni III-D

E III E III-D

E III E III ME

Plopi III E III E III-D

E III E III-D E

Sarca III E III E III-D

ME III-D

ME III-D ME D ME

Ciurbesti D E D E D E Schitu Duca III-

D E D E D E

Rediu D E D E D E

61

Tab. 3.2.2.8 Evoluţia calităţii apei din acumulări în funcţie de tendinţa indicatorilor analizaţi

INDI- C R E S T E R E D E S C R E S T E R E STAGNA CAT. INRAUTATIREA IMBUNATATIREA IMBUNATATIREA INRAUTATIREA - RE

E F EC T T O T A L A C U M U L A R E

ANA- CALITATII CALITATII CALITATII CALITATII (CONSERV AC. LI- FARA CU FARA CU FARA CU FARA CU CALIT.) IMBUN. INRAUT

ZATI SCHIMBAREA SCHIMBAREA SCHIMBAREA SCHIMBAREA CALIT. CALIT. CATEG. DE CALIT CATEG. DE CALIT CATEG. DE CALIT CATEG. DE CALIT

EVOLUŢIE

Nr Nr % Nr % Nr % Nr % Nr % Nr % Nr % Nr % Nr % Nr % Nr % B/R Tungujei 26 9 34,6 - 0 2 7,69 - 0 9 34,6 - 0 - 0 - 0 6 23,1 11 42,3 9 34,6 B

Parcovaci 30 4 13 4 13 0 0 7 23 0 2 7 0 13 43 7 23 10 33 R

Halceni 29 3 10 1 3 0 0 18 62 2 7 2 7 0 3 10 20 69 6 21 B

Tansa 30 0 2 7 0 0 16 53 2 7 2 7 0 8 27 18 60 4 13 B

Chirita 29 6 21 0 0 0 10 34 2 7 2 7 0 9 31 12 41 8 28 B

Pd. Iloaiei 30 8 27 2 7 0 0 9 30 1 3 2 7 0 8 27 10 33 12 40 R

t o t a l 174 30 9 2 69 7 10 47 78 49 B= îmbunătăţire R= înrăutăţire

63

3.3. Starea apelor subterane Caracteristicile litologice ale Platformei Moldovenesti, reprezentată prin depozite cuaternare şi

terţiare dispuse peste formaţiuni mai vechi cretacice, siluriene şi chiar presiluriene, au fost favorabile acumulării de ape subterane la diverse adâncimi dar care datorită condiţiilor climatice şi de strat au, în general, debite reduse şi conţinut ridicat în săruri. Apele subterane din cadrul platformei, în raport cu posibilitatile naturale de drenare, respectiv de legatură a lor cu apele de suprafaţă, sunt sub presiune si libere. În categoria apelor subterane libere se includ stratele acvifere lipsite de presiune, la care se remarcă o zonă de alimentare şi una de descărcare, deci sunt drenate natural. Apele freatice se acumulează în primul orizont de materiale permeabile şi se alimentează din precipitaţii, din unităţile hidrogeologice vecine şi local din revarsarea râurilor. Apele sub presiune se acumulează în depozite permeabile intercalate între strate argilo-marnoase repartizate pe mai multe nivele şi sunt întâlnite în zonele secţionate de văile râurilor. Alimentarea acestui tip de acvifere se face din precipitaţii şi din unităţile hidrogeologice superioare prin capătul mai ridicat al stratului iar drenarea se face prin capătul mai coborât. Deci, ele pot alimenta acviferele freatice şi pot fi alimentate de acestea. De cele mai multe ori, condiţiile de zăcământ sunt favorabile mineralizării apelor; la acestea se adaugă frecvent, şi sărurile de pe soluri care sunt spălate de precipitaţiile ce se infiltrează, ca urmare, au un grad ridicat de mineralizare.

În bazinul hidrografic Prut, apele freatice sunt cantonate în depozite argiloase de vârstă sarmatiană, cu intercalaţii nisipoase de mică importanţă hidrogeologică şi orizonturi gipsoase. În aceste condiţii rezervele exploatabile se întâlnesc în luncile râurilor, cu depozite slab permeabile şi sulfatate. În general se observă ape sulfatate cu mineralizare şi duritate înaltă cu un grad de potabilitate redus.

Pentru caracterizarea calitativă a apelor subterane freatice din punct de vedere al caracterului chimic dominant si al potabilitatii este fundamentala asigurarea unei reprezentativităti a probelor. Aceasta se poate obtine prin pompare, o perioada minima până când apa iese limpede pentru atingerea conditiilor naturale initiale precum si un sistem adecvat de recoltare a probelor.

Este cunoscut faptul că, în general, calitatea apei poate avea mari variatii, în funcţie de timpul scurs de la ultima pompare sau de timpul cât a fost pompat de aceea este necesara certitudinea ca proba prelevata corespunde cu exactitate tipului de acvifer si ca nu este alterată prin alte circumstante.

Un alt aspect care trebuie avut in vedere este natura materialelor folosite la definitivarea putului. Daca tubulatura este din metal, aceasta poate suferi coroziuni introducand microelemente în probele de apa.

Mentionăm că în bazinul hidrografic Prut există un număr de 106 foraje pentru urmărirea variaţiei nivelurilor şi a calităţii, cele de adâncime fiind deteriorate sau abandonate din cauza lipsei dispozitivelor de pompare la adâncimi mari.

In anul 2002, în bazinul hidrografic Prut, din cele 106 foraje din reţeaua hidrogeologică naţională, s-au prelevat probe si au fost efectuate analize dintr-un numar de 61 foraje, din care la 32 au fost efectuate pompări experimentale . Din totalul forajelor la care s-a studiat calitatea apei nici unul nu corespunde cerinţelor STAS 1342-91 si respectiv Legii MSF Nr. 458-02. Se menţionează că această apreciere s-a făcut doar pe baza indicatorilor fizico-chimici. Pentru o interpretare mai facilă a rezultatelor, în tabelul anexă se prezintă pentru fiecare foraj in parte valoarea raportului dintre valorile măsurate şi cele maxime admisibile ale STAS 1342-91 si Legii 458-02 ; valorile supraunitare indica o depăşire a acestor limite. Analizând valoarea rapoartelor se constată depăşiri ale limitelor admise, cele mai spectaculoase fiind înregistrate la forajele din arealul Costuleni , Cristesti si Murgeni. Cauzele probabile pentru care in majoritatea cazurilor apele freatice nu corespund cerintelor pentru a fi utilizate in scopuri potabile sunt urmatoarele: -poluarea apelor de suprafata -condiţiile si procesele hidrogeochimice naturale care favorizează trecerea în soluţie a diferiţilor anioni şi cationi;

64

-dezvoltarea intensivă a agriculturii în ultimele decenii cu utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice pe baza de azot si fosfor, şi a pesticidelor, a condus la acumularea în sol a unora dintre acestea (sau a produsilor de degradare); -efectele pasivităţii fostelor complexe zootehnice de capacităţi mari privind măsurile pentru conservarea factorilor de mediu; - particularităţile climatice, hidrogeologice şi exploatarea sistemelor de irigaţii care au contribuit la mineralizarea materiei organice din sol şi migraţia substanţelor rezultate din aceste procese.

3.3.1. CONSIDERAŢII ASUPRA POLUĂRII APELOR SUBTERANE FREATICE

IPM Iaşi a monitorizat forajele de observaţie în incinta şi vecinătatea surselor de poluare, cu frecvenţă semestrială. Astfel SC Antibiotice SA situată în albia majoră a râului Bahlui pe materiale de umplutură (argile, argile nisipoase în amestec cu fragmente de piatră, cărămidă, beton, pietriş etc) posedă 10 foraje de observaţie. Analiza acestora a evidenţiat faptul că freaticul este impurificat cu substanţe organice, azot, fosfor şi fier.

Analizele fizico-chimice a celor 9 foraje din jurul depozitului de zgură şi cenuşă rezultate de la centrala electrică de termoficare CET II aparţinând SC CET Iaşi determină concluzia privind poluarea cu metale grele îndeosebi plumb, cadmiu, nichel şi crom cât şi cu substanţe care definesc regimul de oxigen.

Depozitul de deşeuri industriale în amestec de la Ciurea-cătun Zanea aparţinând de SC Fortus SA, care conţine nisipuri de turnătorie, deşeuri refractare, deşeuri metalice şi nămol de epurare contaminează freaticul cu următorii poluanţi: metale grele (Pb, Ni), cianuri, fenoli, substanţe organice.

Depozitul de deşeuri industriale în amestec de la Holboca (Copăcioaia) aparţinând de SC Terom SA Iaşi, a fost dezafectat în martie 2002 ca măsură impusă de IPM Iaşi. În baza legislaţiei existente, acesta a fost monitorizat în continuare prin analiza forajelor din amonte şi aval. Calitatea apei freatice din zonă este afectată de prezenţa substanţelor organice în concentraţii mari şi a fenolului.

Comparând rezultatele analizelor de laborator cu limitele maxime admisibile din STAS 1342/91 şi Legea 458/02 rezultă că în nici unul din forajele studiate apa nu îndeplineşte condiţiile de potabilitate.

3.4. Situaţia apelor uzate – surse majore şi grad de epurare 3.4.1. Surse de poluare Rajac Iaşi - statia de epurare a municipiului Iasi - a fost considerată, după capacitatea sa,

principalul poluator al râului Prut. Prin H.G. nr. 780/1994 s-au aprobat principalii indicatori tehnico-economici ai obiectivului de

investitii :”Retehnologizare, modernizare, completare şi dezvoltare staţie de epurare Iasi – 4,2 mc/s linii existente” cu adoptarea de tehnologie şi echipamente moderne, performante furnizate de firma Mannesman Demag-Germania (actualmente denumită TEHNIP).

S-au executat şi pus în funcţiune la 30.06.2000 lucrările aferente Liniei I de epurare, valoarea lucrărilor realizate depăşind suma de 400 miliarde lei.

Pentru continuarea retehnologizării lucrărilor de la Linia II apa uzată şi linia de tratare a nămolului (Linia I + Linia II de epurare) s-au efectuat demersurile necesare la Comunitatea Europeană în vedrea includerei acestei lucrări în programul ISPA de finanţare.

Reabilitarea şi modernizarea Staţiei de Epurare Iaşi – Linia II apa şi Linia de tratare nămol este în stadiul de aprobare a documentaţiei de licitaţie.

In prezent RAJAC Iasi lucrează împreună cu firma engleza de consultanţă JACOBS Gibb la refacerea şi completarea caietului de sarcini, în conformitate cu regulamentele UE. Caietul de sarcini a fost trimis la jumătatea lunii octombrie 2002, spre verificare şi avizare la Comisia Europeană, în vederea deschiderii acţiunilor de licitaţie. Din aceste motive, RAJAC Iasi nu dispune încă de graficul

65

de eşalonare a execuţiei. Pe baza acestui grafic unitatea va reface şi supune spre aprobare PROGRAMUL DE ETAPIZARE (Trim I 2003).

Începând cu trim.IV 2002 Linia II de epurare a fost dezafectată, staţia funcţionând cu Linia I retehnologizată.

Pentru urmărirea şi optimizarea proceselor fluxului de tratare corespunzator Liniei I, componentele au fost dotate cu senzori pentru măsurarea unor parametri cantitativi şi calitativi (debite/niveluri, temperaturi, încărcări cu substanţe poluante) cu calculatoare locale de proces, aceasta permiţând automatizarea functionării unor instalaţii/echipamente (pompe, suflante, instalatii de raclare, etc.), iar prin conectarea acestora la un calculator central, monitorizarea functionarii intregii linii de epurare.

RAJAC Iasi- Sector Hârlău, funcţioneză ca staţie de epurare la cca. jumătate din capacitatea proiectată. Aşadar, desi debitele de ape uzate ale orasului sunt mai mici, randamentele realizate sunt scazute datorită uzurii fizice si morale a echipamentelor, in special a celor de la treapta de epurare biologică. Se impune realizarea obiectivelor si măsurilor din “Programul de etapizare” privind modernizarea si retehnologizarea staţiei de epurare .

Debitul de diluţie asigurat pe emisar în secţiunea de vărsare este subunitar.

RAJAC Iasi - sectorul Tg. Frumos dispune de o staţie de epurare cu capacitate de 77 l/sec. si lucrează ca şi cea de la Hârlău mult sub capacitate.

Întreg sectorul mixt are Program de etapizare prin care se va îmbunătăţi în final calitatea apelor epurate evacuate. Lucrările prevăzute constau în înlocuirea aerării mecanice cu aerare pneumatică şi modernizarea staţiei de pompare a apelor uzate brute cu echiparea de pompe fiabile, cu randamente energetice superioare si care să fie adaptate vehiculării apelor uzate încărcate cu suspensii (MTS).

S-a constatat că efluentul statiei de epurare afectează apa râului Bahluieţ care în amonte este de categoria a III-a de calitate devenind degradat în aval.

Debitul de diluţie asigurat pe emisar în secţiunea de vărsare este subunitar. Din monitorizarea indicatorilor fizico-chimici s-au constatat randamente scăzute pentru

indicatorii M.T.S. si CBO5, cauzate probabil şi de efluentul rezultat de la SC Avicola. S.C. COTNARI S.A. Iasi- staţia de epurare este reprezentată printr-o construcţie efectuată în anii

1970 incompletă şi ineficientă. Staţia ar trebui să cuprindă urmatoarele echipamente funcţionabile : - separator de grăsimi, cămin de grătare, staţie de pompare a nămolului, decantor orizontal bicompartimentat, pat pentru uscarea nămolului, bazin de contact cu şicane, bazin de acumulare, decantor Imhoff, instalaţie pentru prepararea clorurii de var şi staţia de pompare.

Unitatea a beneficiat de Avizul de Gospodărire a Apelor nr.77/1998 privind investiţia “Extinderea staţiei de epurare de la S.C.Cotnari S.A.”- judeţul Iasi, în care se prevedea: - optimizarea schemei tehnologice de epurare a apelor reziduale tehnologice, în concordanţă cu debitele si caracteristicile apelor uzate evacuate; - preluarea în staţia de epurare şi a apelor menajere, rezultate din locuinţele dotate cu instalaţii sanitare interioare, a unui număr de 800 locuitori din zonă; - modernizarea soluţiilor funcţional-constructive, corespunzător nivelului actual de performanţă tehnologică a instalaţiilor şi echipamentelor utilizate în prezent în domeniul epurării apelor.

Acest act şi-a pierdut valabilitatea întrucât unitatea nu a beneficiat de fondurile necesare demarării acestei investiţii. Apele uzate insuficient epurate prezintă încărcări complexe, predominând cele organice, suspensii grosiere, sulf si urme de cianuri in cazul in care acestea nu se complexează. Apa evacuată de staţia de epurare, prin parametrii care depăşesc valorile maxim admise în substanţe poluante, schimbă calitatea râului Bahlui aducându-l la categoria “D” imediat după impact. Elementele nutritive îşi dublează concentraţia pe riul Bahlui aval staţie de epurare S.C.Cotnari S.A. ceea ce conduce la accelerarea puternica a fenomenului de eutrofizare a acumulării Tansa situată în aval.

SC ANTIBIOTICE SA Iasi evacueza direct în râul Bahlui ape "convenţional curate" cu un debit mediu de 10 l/sec. care conţin însă diverse substanţe chimice poluatoare, ce se regăsesc permanent în apele receptorului. Restul apelor uzate se preepureaza si ajung la staţia de epurare Iasi.

66

Proiectanţii de la Mannesmann au luat in considerare si totalitatea compuşilor chimici inhibitori care ajung in acest mod în staţie. 3.4.2.Grad de epurare

Datorită funcţionării necorespunzătoare, principalele staţii de epurare orăşăneşti descarcă odată cu apele uzate importante cantităţi de poluanţi peste limitele admise prin actele de reglementare, astfel: - Staţia de epurare oraş Hârlău, a realizat depăşiri la indicatorul CBO5, NO2 – 0,936 t , NO3 – 10,296 t , extractibile – 1,867 t si H2S – 0,972 t . - Staţia de epurare a municipiului Iaşi a realizat depăşiri la : treapta mecanică: amoniu – 14,66 mg/l , detergenţi – 0,426 mg/l , extractibile – 18,137, fosfor – 1,889 mg/l şi sulfuri – 2,375 mg/l. Treapta biologică: amoniu – 561,204 t , extractibile – 641,255 t si sulfuri – 85,325 t . - Statia de epurare Tg. Frumos depaseste cu 11,134 t amoniu si 1,104 t sulfuri; Staţiile de epurare evacuează ape uzate cu valori ale indicatorilor de calitate ridicate, care schimbă sau chiar degradează , pe anumite tronsoane, râul- receptor în aval. Cu toate acestea, nu toate staţiile de epurare depăşesc valorile maxim admise autorizate la evacuare datorită existenţei programelor etapizate de conformare cu cerinţele standardelor legale. La toate aceste staţii sunt în derulare programe de modernizare sau extindere. Impactul produs de evacuările de ape uzate insuficient epurate a condus la degradarea treptată a cursurilor de apă în aval de principalele localitati: - râul Jijia în aval de localitatea Vladeni pana la confluenta cu r.Prut ; - râul Miletin în aval de localitatea Sipote ; - râul Bahlui în aval de localitatea Podu Iloaiei; - râul Bahlui în aval de localitatea Holboca ; - râul Bahluet amonte de localitatea Podu Iloaiei; - râul Nicolina amonte confluenta r.Bahlui ;

În bazinul hidrografic Prut, în special în judeţul Iaşi, zootehnică a contribuit substanţial la poluarea cursurilor de apa însă într-o măsură mai mică decât în anii precedenţi datorită, în special, diminuării capacităţilor de producţie. Industria chimică este reprezentată de SC Antibiotice SA Iaşi, care pe lângă apele uzate evacuate în canalizarea orăşănească a mai evacuat direct în r. Bahlui în amonte de municipiul Iaşi un volum de 0,129 mil.mc. ape "convenţional curate". Impactul produs de unele ramuri economice amplasate în localităţi şi racordate la canalizarea comunală este analizat global, prin includerea agentului poluator la ramura administraţiei publice.

S-au constatat deficiente in exploatarea si intretinerea staţiilor şi instalaţiilor de epurare cât şi deficiente în tehnologiile de epurare. Menţionăm că şi în acest an rămâne o problemă situaţia localităţii Flămânzi din judeţul Botosani, unde lucrările de executie la staţia de epurare au fost întrerupte în anul 1990 din lipsa de finanţare. Consecinţa este evacuarea apelor neepurate în râul Miletin care formează în aval acumularea Hălceni, sursa de apă potabilă pentru localitatea Vlădeni. Staţiile de epurare la care investiţiile pentru retehnologizare s-au oprit din lipsa finanţării sunt: staţia de epurare a oraşului Hârlău şi Tg. Frumos etc. Întrucât până la 31 decembrie 2003 legislaţia prevede finalizarea trasării hărţii zonelor sensibile şi a lacurilor supuse eutrofizării, s-a solicitat agenţilor economici ca sistemul de autormonitorizare să funcţioneze mai eficient, nivelul tehnic al dotărilor să fie substanţial îmbunătăţit.

Regia Autonomă de Apă-Canal Iaşi are ca obiect de activitate alimentatrea cu apă potabilă şi industrială, canalizarea şi epurarea apelor uzate în municipiul Iaşi, oraşele Tîrgu Frumos, şi Hîrlău, precum şi într-un număr de 5 centre comunale: Podu Iloaiei, Răducăneni, Belceşti, Ţibaneşti şi Vlădeni, deservind aproximativ 400.000 locuitori şi 3.500 agenţi economici.

Obiectul de activitate al R.A.J.A.C. Iaşi constă în: Captarea, aducţiunea, tratarea, înmagazinarea şi distribuirea apei potabile şi industriale catre

populaţie, agenţi economici şi unităţi social-culturale; Colectarea, prin intermediul reţelelor de canalizare, a apelor uzate şi meteorice;

67

Tratarea apelor uzate. Regia realizează un efort continuu pentru a garanta alimentarea permanentă cu apă, precum şi creşterea standardului de calitate a acesteia. Capacităţile pe care le administrează regia sunt:

Apă potabilă şi industrială: 6.697,45 l/s Reţele de aducţiune şi distribuţie: 1.059 Km 7 staţii de tratare: 3.530 l/s Rezervoare de înmagazinare: 105.000 mc 12 staţii de pompare, având capacităţi între 15 l/s şi 5.000 l/s Reţele de canalizare: 406 Km Epurare mecanică şi biologică a apelor uzate, menajere şi industriale 4.570 l/s

Surse de captare ale R.A.J.A.C. IAŞI, pe capacităţi instalate – conform Autorizaţiilor de Gospodărie a apelor – sunt următoarele: Iaşi : Timişeşti: debitul maxim zilnic 1.500 l/s Prut: debitul maxim zilnic 5.000 l/s Captări locale: 6 l/s Total Iaşi: 6.506 l/s Hîrlău: subterană 6,0 l/s Sursă de suprafaţă 75,7 l/s Total Hîrlău: 81,7 l/s Vlădeni: Sursă de suprafaţă 4,16 l/s Ţibăneşti: Sursă de suprafaţă 33,33 l/s Belcesti: Sursă de suprafaţă 55,56 l/s Debit maxim zilnic judeţ Iaşi 6.697,45 l/s

Datorită programului de investitii “Alimentarea cu apă a satelor” (ce beneficiază de finanţare din partea Bancii Mondiale), în anul 2003 R.A.J.A.C. Iaşi işi va extinde aria de deservire şi în ale judetului: Valea Lupului Butea Tungujei Aroneanu Gura Bohotin Şipote Cepleniţa Isaia Chişcăreni Scobînţi Gorban Satu nou Focuri Războieni Coarnele Caprei Glodenii Gîndului

Totodată, potenţiali clienţi sunt şi persoane domiciliate în alte localitaţi, pentru care R.A.J.A.C. Iaşi a emis avize favorabile privind alimentarea cu apă, lucrările urmând a fi finanţate prin intermediul programului SAPARD al Uniunii Europene: Războieni(tg. Frumos) Leţcani Vlădiceni Prigoreni Bogonos Goruni Ion Neculce Cogeasca Chicerea Balş Cucuteni Strunga Boureni Tomeşti Fărcăşeni

68

Avizarea favorabila privind alimentarea cu apă a localităţilor sus-menţionate a fost posibila

Datorită reducerii, de-a lungul timpului, a consumurilor per persoană. Acestea au scăzut de la 280 l/om/zi (în 1997) până la 140 – 160 l/s (în prezent), identice cu cele din Uniunea Europeană. Această evoluţie a fost favorizată de investiţiile făcute de către regie, concretizate în contorizarea în proportie de 100% a asociaţiilor de proprietari, de conştientizarea clienţilor cu privire la importanţa apei şi, nu în ultimul rând, de nivelul tarifului prestat, care a stimulat reducerea risipei.

Pentru a atinge un nivel de calitate a serviciilor comparativ cu cel din Uniunea Europeana, evaluarea făcută în 1996 privind necesarul de investiţii indica suma de 180.000.000 USD. În perioada 1996 – 2002, R.A.J.A.C. Iaşi a reuşit să facă învestiţii în valoare de 48.690.000 USD, sursele de finanţare ale acestora fiind: Credit B.E.R.D. 7.493.000 USD Credit KfW-Germania: 20.615.036 DM 10.850.000 USD Buget 18.900.000 USD Surse proprii 11.447.000 USD

Pentru perioada următoare, R.A.J.A.C. Iaşi prevede, de asemenea, realizarea unui volum impresionant de învestiţii, atât din surse proprii, cât şi prin accesarea unor finanţări nerambursabile oferite de Uniunea Europeană. Astfel, valoarea programului ISPA este de 51,700 milioane Euro din care împrumutul nerambursabil oferit de Uniunea Europeană este de 38,5 mililoane Euro, iar 13,2 milioane sunt asigurate de către R.A.J.A.C. (prin împrumut contractat de la BERD). Totodată, valoarea învestiţiilor programate a se realiza din surse proprii în cursul anului 2003 este de 179.819.337 mii lei.

Implementarea de catre R.A.J.A.C. Iaşi a programului ISPA a avut ca principală motivaţie efectul pozitiv asupra mediului înconjurător, precum şi efectele socio-economice şi operaţionale ce vor apărea în urma finanţării programului:

Îmbunătăţirea calităţii efluentului, ce va fi compatibilă cu standardele CE; Îmbunătăţirea calitaţii apei râului Bahlui în aval de Staţia de Epurare a Apelor Uzate Iaşi; Ameliorarea calitaţii râurilor Bahlui, Jijia şi Prut; Adoptarea unei procesări pe termen lung a nămolului, care va avea efecte pozitive fată de

actuala depozitare în lagune; Asigurarea unei protecţii ecologice maxime a bazinului hidrografic în aval de Iaşi; Reducerea şi prevenirea alunecării versanţilor în zona colinară a Iaşului; Economii energetice de 35%, datorate noilor agregate de pompare; Crearea a 1.500 noi locuri de muncă pentru o perioadă determinată şi cca. 24 de locuri de

muncă permanente; Creşterea calităţii apei potabile, în conformitate cu standardele CE, pentru 114.000 locuitorii

din municipiul Iaşi; Beneficiul mediu provenit din protejarea sănătaţii populaţiei – 0,13 Euro/om/an (prevenirea

imbolnăvirilor hidrice); Reducerea costurilor la energia electrică cu cca. 210.000 Euro/an, Datorită înlocuirii

agregatelor de pompare; Recuperarea energiei generate de biogaz.

În ceea ce priveste gestiunea serviciilor de alimentare cu apă, canalizare şi epurare a apelor

uzate, menajere şi pluviale, legislaţia specifică a cunoscut modificari importante în ultimii ani, restructurarea acestor servicii fiind o realitate.

Legea 326/28.06.2001 reglementează organizarea, monitorizarea şi controlul serviciilor publice de gospodărire comunală. Pe cale de consecînţă, a apărut Legea 634/7.12.2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 32/2002 privînd organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare.

Aceste reglementări fac referire şi la cele două variante în care se poate face gestiunea serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare:

69

Gestiunea directa – caz în care operarea se face de catre un compartiment de specialitate/serviciu public din cadrul consiliului local/judeţean; aceasta variantă este recomandabilă doar în condiţiile în care autoritatea locală poate suporta costurile necesare funcţionarii serviciului respectiv.

Gestiune delegată – caz în care autorităţile administraţiei publice locale delegă o parte din sarcinile şi responsabilitaţile proprii către o alta persoană juritică; această variantă este recomandabilă atunci cand operarea serviciului se face la nivel judetean sau chiar înter-judetean.

Delegarea gestiunii poate fi făcută numai către operatori atestaţi. Acesta este motivul pentru care, în perioada imediat următoare, R.A.J.A.C. Iaşi va obtine licenţa de operare din partea Autoritaţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Serviciilor de Gospodărie Comunală (A.N.R.S.C.), structură ce funcţionează sub coordonarea Ministerului Administraţiei Publice şi are ca scop reglementarea, monitorizarea şi controlul la nivel central al activitaţilor din sfera serviciilor publice de Gospodărie comunală care funcţionează în condiţii de monopol natural. Managementul performant, orientarea către client , resursele umane, capabilităţile economico-fînanciare, demonstrează faptul că R.A.J.A.C. Iaşi este un operator care obţine performanţe, licenţierea sa fiind un proces care depinde exclusiv de timp. Continuarea din punct de vedere cantitativ şi calitativ, adaptabilitatea la cerîntele consumatorilor, acceşibilitatea egala la serviciu, precum şi asigurarea sănătăţii publice şi a calităţii vieţii sunt obiective pe care R.A.J.A.C. Iaşi şi le-a propus încă din 1996 şi pe care, prin eforturile făcute în toată această perioadă, le-a şi atins.

În ceea ce priveşte delegarea efectivă de gestiune, aceasta se va putea face doar după emiterea, de către A.N.R.S.C. a Regulamentului-cadru şi a Contractului-cadru de delegare a gestiunii în serviciile de alimentare cu apă. Acest document se află actualmente în faza de elaborare la nivelul Autoritaţii de Reglementare.

Toate acestea demonstrează că dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului sunt considerate obiective de importanţă majoră în domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă şi canalizare, iar tendinţa de creare a unui partener public-privat în operarea acestora va crea cadrul necesar atingerii obiectivelor sus-menţionate.

Dejecţii în canale de desecare Foto 7 Foto 8

Foto 9 Foto 10

70

CAPITOLUL 5. STAREA SOLULUI 5.1 Calitatea solurilor În judeţul Iaşi există următoarele clase de sol:

clasa molisoluri –57,7%, care sunt în general soluri productive, economic utilizabile, cu folosinţă principală arabil;

clasa argiluvisoluri –7,7%, situate în Podişul Central Moldovenesc şi în Podişul Sucevei. Ca folosinţă în cea mai mare parte sunt ocupate de păduri şi terenuri agricole care necesită măsuri radicale de corectare a fertilităţii şi pH-ului prin aplicare de amendamente şi îngrăşăminte naturale;

clasa soluri hidromorfe –2%, situate pe luncile râurilor Prut, Jijia, Bahlui şi Siret şi punctiform uneori pe versanţi (lăcovişti de coastă). Acestea sunt pretabile ca fâneţe şi păşuni;

clasa soluri halomorfe –1,6%, sunt răspândite pe lunca râurilor Prut, Jijia, Bahlui, şi pe unii versanţi din Câmpia Moldovei sunt foarte slab productive şi necesită măsuri de amendare în vederea corectării pH-ului puernic alcalin. Ca folosinţă aceste soluri sunt pretabile fâneţelor şi păşunilor, iar în perioadele secetoase prelungite au aspect de semideşert;

clasa soluri neevoluate, trunchiate sau desfundate –31%, sunt situaţi pe versanţi moderat până la puternic înclinaţi şi în albiile majore ale râurilor Prut, Jijia şi Siret. Sunt afectate de eroziune de suprafaţă, de adâncime şi de alunecări de teren în proporţie de 14.1% din total clasă. Aceste soluri au ca folosinţă predominant păşuni, fâneţe, vii şi livezi, nepretându-se pentru culturi agricole datorită productivităţii reduse sau folosinţiei obligate.

Tab. 5.1.1. Repartiţia solurilor pe categorii de folosinţă

Categoria terenului % din judeţ

Suprafaţă (ha)

%

TERENURI AGRICOLE din care: 69,564 380.919 Arabil 253.322 66,5 Păşuni 88.080 23,12 Fâneţe 19.714 5,17

Vii 11.723 3,08 Livezi 8.080 2,12

TERENURI NEAGRICOLE din care: 30,433 166.639 Păduri 99.022 59,423 Ape 12.694 7,617

Drumuri 11.770 7,06 Construcţii 14.448 8,67

Neproductiv 28.705 17,22 TOTAL TEREN 547.558

Tab. 5.1.2. Repartiţia terenurilor pe clase de pretabilitate

clasa calitate

Teren agricol ha

% din agricol

Teren arabil ha

% din arabil

clasa I - - - - clasa II 82394 21,63 80639 31,83 clasa III 184607 48,46 151868 59,95 clasa IV 113775 29,87 20815 8,22 clasa V 143 0,0375 - - TOTAL 380919 253322

71

5.1.3. Principalele restricţii ale calităţii solurilor Restricţiile impuse de calitatea solurilor în judeţul Iaşi sunt determinate de următoarele tipuri de

degradare: Eroziune de suprafaţă foarte puternică şi excesivă = 7855,5 ha Eroziune de adâncime (ravene, torenţi, ogaşe) = 1927 ha Alunecări active şi semiactive = 26015 ha Terenuri cu exces de umiditate = 7038 ha Terenuri afectate de salinizare = 7231 ha

Eroziunea de suprafaţă, fenomen natural se manifestă accelerat în special datorită fărămiţării exploataţiei agricole şi dimensionării lor cu latura mare pe linia de cea mai mare pantă şi prin lucrările de cultivare efectuate perpendicular pe curba de nivel. O altă cauză a accelerării proceselor de eroziune şi a declanşării fenomenelor de alunecare o constituie distrugerea lucrărilor antierozionale efectuate în unele bazine hidrografice şi desţelenirii sau deforestării unor versanţi cu risc de alunecare. Salinizarea şi alcalizarea solurilor, fenomene naturale ce s-au extins prin apariţia fenomenului de salinizare secundară în incinta indiguită Ţuţora-Gorban din lunca comună Prut-Jijia, se datorează efectuării necorespunzătoare a lucrărilor de desecare drenaj.

În tabelul 5.1.3 sunt prezentate suprafeţele afectate pe tipurile de degradare menţionate mai sus pe unităţi administrative (comune).

Tabel 5.1.3. Suprafeţe degradate (ha)

Tipuri de degradare (ha) Nr. crt. Teritoriul comunei Eroziune f.

puternică Eroziune de adâncime Alunecări Băltiri şi exces

umiditate Salinizare şi alcalinizare

0 1 2 3 4 5 6 1 AL. I CUZA 12 0 49 368 02 ANDRIESENI 187 8 238.5 368.5 1073 ARONEANU 53 13 671 76 04 BĂLŢAŢI 43 17 86 47 85 BELCEŞTI 143 33 128 23 2506 BIVOLARI 64 0 78 12 397 BÂRNOVA 0 1 67 0 08 BOSIA 22 0 20 110 5879 BRĂIEŞTI 28 1 471 4 1310 BUTEA 31 0 130 49 011 CEPLENIŢA 155 10 58 0 012 CIORTEŞTI 292.5 48 508.5 56 013 CIUREA 76 34 180 40 014 C.CAPREI 226 9 486.5 232 244.515 COMARNA 143.5 35.5 427 5 4016 COSTULENI 150 62 198 82 3817 COTNARI 68 26 530 0 9318 COZMEŞTI 74 4 354 0 019 CRISTEŞTI 5 27 206 34 020 CUCUTENI 130 59 327 18 021 DAGĂŢA 0 106 281 5 022 DELENI 243.5 33.5 1019 91 14123 DOBROVĂŢ 111 4 389 38 024 DOLHEŞTI 222 28 222 0 025 DUMEŞTI 106 47 456 61 10426 ERBICENI 379 11 474.5 191.5 364

72

27 FOCURI 65 16 878 80 44328 GOLĂEŞTI 22 0 68 99 17929 GORBAN 130 3 74 84 030 GRAJDURI 18 8 52 48 031 GROPNIŢA 196 49 407 97 2132 GROZEŞTI 0 0 0 359 16433 HĂLĂUCEŞTI 77 8 0 124 034 HELEŞTENI 13 0 234 178 035 HORLEŞTI 35 10 199 70 436 HOLBOCA 211 0 152 52 2337 IPATELE 127 13 286 21 038 LESPEZI 45 13 165.5 227.5 14739 LEŢCANI 128 25 333 31 9740 LUNGANI 87 39.5 957.5 64 20241 MĂDÂRJAC 0 21 297 6 042 MIRCEŞTI 7 0 0 100 043 MIROSLAVA 88 5 301 0 844 MIRONEASA 4 2 83 0 045 MIROSLĂVEŞTI 172 64.5 107 88.5 046 MOGOŞEŞTI IŞ 80 46 38 36 047 MOGOŞEŞTI ST 54 0 23 13 3548 MOŞNA 72 27.5 63.5 15 049 MOŢCA 0 0 176 14 050 MOVILENI 127 16 475 10.5 611.551 OŢELENI 14 2 270 70 052 PLUGARI 118 21 812 87 2253 PODU ILOAIEI 30 8 2 65 054 POPEŞTI 60 19 712 14 6755 POPRICANI 57 10 201 69 29356 PRISĂCANI 0 0 0 261 9557 PROBOTA 138 5 71 67 6958 RĂDUCĂNENI 480 38 598 0 059 REDIU 70 35.5 620 4 110.560 ROMĂNEŞTI 13 9 227 151 39861 RUGINOASA 170.5 22.5 128 66 962 ŞCHEIA 240 6 302 82 063 SCHITU DUCA 146.5 9.5 460 10 064 SCĂNTEIA 0 13 165 0 065 SCOBINŢI 145 54 894 51 14566 SINEŞTI 32 7.5 754.5 61 4467 SIREŢEL 94 75 54 46 068 ST.PRĂJESCU 38 51 20 135 069 STRUNGA 67 10 642 64 4570 ŞIPOTE 203 19 763 402 13171 TANSA 6 38 265 16 072 TĂTĂRUŞI 5 66 156 41 073 TODIREŞTI 153.5 53 235 35.5 074 TOMEŞTI 54.5 20 185.5 0 075 TRIFEŞTI 78 0 130 322 24176 ŢIBANA 22 87 448 0 1277 ŢIBANEŞTI 21 7 508 2 078 ŢIGĂNAŞI 48.5 7.5 101 206 56079 ŢUŢORA 0 0 0 184 227

73

80 VALEA SEACĂ 3 50 226 43 081 VICTORIA 66 1 218 43 7382 VÂNĂTORI 256 62.5 191.5 62 083 VLĂDENI 27 0 240 289 53284 VOINEŞTI 27 0 240 289 53285 MUN. IAŞI 25 11 184 11 086 PAŞCANI 9 20 233 161 087 TG.FRUMOS 158 41 1291 145 14288 HÂRLĂU 59.5 35.5 68 28 1

5.1.4. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru

ameliorarea stării de calitate a solurilor. În primăvara anului 2002 (luna pădurilor), compartimentul PNAP din cadrul IPM Iaşi în

colaborare cu Mitropolia Moldovei şi Sucevei şi Direcţia Silvică Iaşi a organizat reecologizarea a 9 ha de teren neproductiv prin împădurire cu specii adecvate în zonele: Hârlău-Pârcovaci, comuna Andrieşeni, comuna Dolheşti.

De asemeni au fost efectuate lucrări de drenaj în incinta îndiguită Ţuţora-Gorban în suprafaţă de 30 ha din care 25 ha pe raza comunei Costuleni şi 5 ha pe raza comunei Ţuţora.

Lucrările de combatere a eroziunii solului s-au efectuat în perimetrul de ameliorare Deleni, în suprafaţă de 50 ha.

5.1.5. Reducerea efectelor secetei şi combaterea deşertificării Judeţul Iaşi nu a fost afectat în mod deosebit de fenomenul de secetă şi deşertificare. 5.2. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor din judeţul Iaşi 5.2.1. Îngrăşăminte În cursul anului 2002 în judeţul Iaşi au fost administrate pe solurile agricole atât îngrăşăminte

naturale cât şi chimice după cum se prezintă în tabelul 5.2.1. Tabel 5.2.1. Utilizare îngrăşăminte

Nr. crt. Tip îngrăşământ Suprafaţa

fertilizatã (ha) Cantitate

(t/an)

% din suprafaţa arabilã*

Observaţii

1. Organice (gunoi grajd) 12198 273350 4,82 2. Amendamente

(calcaroase) 580 1926 0,106

3. Chimice total -azotoase -fosfatice -potasice

130353 67331 55232 7790

7099 4101 2667 331

28,89 23,80 10,087 1,422

Administrarea defectoasă a îngrăşămintelor chimice azotoase şi neamendarea cu amendamente

calcaroase determină acidifierea solurilor. În cadrul IPM Iaşi au fost monitorizate zone din influenţa poluatorilor industriali SC CET SA,

SC Fortus SA, zone din influenţa unor poluatori agrozootehnici Holboca, Dancu, precum şi soluri cu folosinţă agricolă.

74

În expertiza punctelor considerate s-au analizat indicatori fizico-chimici specifici. Recoltarea s-a făcut de la adâncimi de 0-20 cm; 20-40 cm conform metodologiei de recoltare.

Astfel pentru solurile cu folosinţă agricolă s-a urmărit evoluţia următorilor indicatori: azot total, azotaţi, conţinutul de săruri solubile, sodiu şi potasiu.

Pentru solurile expertizate cu destinaţia agricolă sărurile de echilibru de schimb ionic şi echilibru de salinizare sunt cele mai numeroase şi variază de la urme până la miligrame şi fracţiuni de miligrame la 100 g sol, fără să fie depăşite limitele de toleranţă a plantelor cultivate cu excepţia solurilor salinizate.

Starea de salinizare şi alcalizare se apreciază conveţional prin măsurători cu privire la pH, conductivtate electrică a extractului de sol la saturaţie, raportul între procentul de sodiu adsorbit faţă de capacitatea totală de schimb de cationi. Creşterea procentului de sodiu adsorbit înrăutăţeşte proprietăţile fizice şi chimice ale solului, remarcabile prin formarea unei cruste tari la suprafaţa acestuia sau prin eflorescenţe de săruri, micşorarea conductivităţii hidraulice care înseamnă slaba infiltrare a apei, scăderea puterii de germinare a seminţelor la răsărirea şi creşterea plantelor.

Prezenţa calciului şi magneziului într-un procent mai ridicat în comparaţie cu sodiul micşorează efectele negative ale acestuia din urmă.

În urma analizelor efectuate s-a constata un deficit de azot total în solurile cu folosinţă agricolă cu valori cuprinse între 0,075-0,220% ceea ce reprezintă o slabă aprovizionare cu acest element necesar dezvoltării culturilor, valorile cele mai mici s-au înregistrat în zona argiluvilusolurilor şi erodisolurilor.

S-au expertizat zonele din influenţa poluatorilor industriali SC CET SA şi SC Fortus SA. Rezultatele analizelor au fost interpretate conform Ordinului 756/97 care cuprinde valorile de

referinţă pentru elementele chimice din sol. S-au urmărit în special poluarea cu metale grele îndeosebi compuşi ai plumbului şi cadmiului determinaţi prin dotarea existentă. Probele au fost prelevate din comunele aflate în vecinătatea acestor poluatori şi anume: Tomeşti, Holboca, Cristeşi, Miroslava şi Ciurea. Din expertizele efectuate conţinutul de metale grele însoţeşte de regulă emisiile de oxizi de sulf din industria energetică pe bază de cărbune şi hidrocarburi. Valorile concentraţiilor pentru plumb, cadmiu sunt dispersate de vânturile dominante către sud-est şi nord-est. Pentru plumb valorile sunt: 23-32 ppm iar la cadmiu 0,1; 0,9 ppm. Analizele efectuate în localităţile menţionate sunt uşor depăşite peste limitele admise la un sol normal.

5.2.2. Produse fitosanitare Pentru tratamentul producţiei agricole au fost utilizate produsele fitosanitare prezentate în

tabelul 5.2.2. Suprafeţele pe care s-au efectuat tratamente fitosanitare sunt reprezentate în special de vii şi

livezi pe care s-au aplicat fungicide, insectcide şi acaricide a căror pondere din suprafaţa agricolă este de 5,2%. Pentru culturile cerealiere au fost folosite triazine, ierbicide din clasa triazinelor.

Tabel 5.2.2. Produse fitosanitare utilizate

Nr. crt. Tip produs Suprafaţa

(ha) Cantitate (kg/an) Observaţii

1. Ierbicide 34359 43764 2. Fungicide 29555 229927 3. Insecticide şi acaricide 25133 147183

5.2.3. Soluri afectate de reziduurile zootehnice Dejecţiile animalelor prin conţinutul mare de materie organică uşor biodegradabilă şi de

elemente nutritive (P, K, N, Ca, Mg, microelemente) constituie un îngrăşământ organic foarte recomandat ca fertilizant al solurilor. Unele metale grele cum sunt Cu, Zn introduse în alimentaţia administrată animalelor se regăsesc în aceste dejecţii, iar admistrarea în cantităţi mari a dejecţiilor

75

poate determina poluarea solului atât cu aceste metale cât şi datorită incapacităţii plantelor de a absorbi întreaga cantitate de fertilizanţi. Terenuri poluate cu reziduuri zootehnice sunt cele pe care se amplasează batalele şi platformele. Prin stocarea dejecţiilor în batale, suprafaţa de teren agricol scoasă din circuitul agricol este de 36,3 ha, faţă de 182,5 ha cât era în 1990.

5.2.4. Irigaţii Din suprafaţa amenajată de 48314 ha în anul 2002 au fost irigate 881 ha. 5.3. Interacţiunea agriculturii cu mediul 5.3.1. Evoluţia utilizării solului de către agricultură

Suprafaţa (ha) Nr. crt. Categoria de folosinţã

2001 2002 % Observaţii

1. Arabil 253322 253322 0 2. Păşuni 88080 88080 0 3. Fâneţe şi pajişti naturale 19714 19714 0 4. Vii 11723 11723 0 5. Livezi 8080 8080 0

TOTAL AGRICOL 380919 380919 0 5.3.2. Evoluţia terenurilor arabile retrase din circuitul agricol Suprafaţa de terenuri arabile retrasă din circuitul agricol a rămas cea de la nivelul anului 2001

respectiv 1200 ha. 5.3.3. Evoluţia şeptelului

Efective (nr. de capete) Nr. crt. Categorii de animale

2001 2002 Evoluţie

% Observaţii

1. Bovine total 112503 112838 +0,928 2. Vaci lapte 51919 53013 +2,907 3. Alte bovine (bubaline) 2 1 -50 4. Ovine total 345024 329501 -4,5 5. Caprine 4064 5520 +35,83 6. Porcine 97238 99941 +2,78 7. Păsări total 2338000 2915000 +24,68 8. Găini ouătoare 1144000 1599000 +39,77 9. Cabaline 47113 50922 +8,08 10. Animale blanã 326 150 -53,98 11. Iepuri 17922 25818 +44,06

5.4. Răspunsuri 5.4.1. Măsuri de mediu legate de agricultură În judeţul Iaşi există preocupări legate de dezvoltarea agriculturii ecologice prin utilizarea

biofertilizatorilor şi a îngrăşămintelor organice. Acestea au fost distribuite pe o suprafaţă de 12198 ha, reprezentând 4,82% din suprafaţa arabilă.

76

De asemenea în judeţ există 3 ferme ecologice înfiinţate în comunele Scânteia, Rediu şi Strunga.

Prin controalele efectuate de către specialiştii din IPM Iaşi cu responsabilităţi în domeniul protecţiei solului, în colaborare cu DGA Iaşi s-au impus măsuri de respectare al lucrărilor agrotehnice antierozionale, de combatere a acidifierii şi salinizării solului.

De asemenea prin aplicarea măsurilor impuse de legislaţia în vigoare nu s-au înregistrat poluări accidentale cu produse fitosanitare şi deci nu a existat mortalitate la albine din acest motiv.

Prin respectarea condiţiilor de depozitare şi administrare a îngrăşămintelor chimice au fost evitate poluările accidentale.

S-a iniţiat înlocuirea pe cât posibil a combaterii dăunătorilor cu substanţe chimice prin aplicarea combaterii biologice.

5.4.2. Impactul mediului asupra sectorului agricol Poluarea solului este în general legată de acţiunile omului şi de poluarea generală a mediului. Astfel, poluanţii emişi în atmosferă, după un timp ajung pe sol şi în ape, fie prin precipitaţii fie

prin depuneri, în funcţie de starea lor de agregare. Circulaţia atmosferei şi circuitul planetar al apei sunt de natură să transfere poluanţii departe de

zonele de emisie. Solurile cele mai poluate sunt în vecinătatea surselor de poluare. Poluanţii ajunşi în sol pătrund până în profunzimea lui, adesea până la pânza de apă freatică, în

funcţie de textura, reacţia, capacitatea de schimb ionic, drenajul solului etc. Ploile acide datorate poluării atmosferice cu SO2, NOx au efect puternic asupra vegetaţiei. În anul 2002 în zonele monitorizate din judeţul Iaşi nu au fost înregistrate ploi acide şi nu au

fost semnalate culturi afectate de acest fenomen. 5.4.3. Utilizarea solului Din totalul de 253322 ha teren arabil cca 20%, respectiv 5066 ha nu au fost arate rămânând

pârloagă.

Foto 11 Cariere neautorizate Popricani Foto 12 Cariere neautorizate Popricani

77

CAPITOLUL 6 . PĂDURILE ŞI BIODIVERSITATEA 6.1.1.FUNCŢIA economică a pădurilor

Pădurile naturale sunt caracterizate prin complexitate şi diversitate optimă, însuşiri care fac posibilă o multiplă homeostazie a interacţiunilor din cadrul lor şi, drept urmare, le menţin în stare de maximă stabilitate.

Structura ecosistemelor forestiere are o importanţă fundamentală sub raportul stabilităţii şi eficacităţii funcţionale ale acestora. Ecosistemele forestiere naturale sau cvasinaturale manifestă o continuă tendinţă de maximizare a stabilităţii şi, implicit, a polifuncţionalităţii lor, ceea ce se realizează prin: optimizarea structurii biocenozei, creşterea complexităţii relaţiilor biocenotice şi a diversităţii genetice a populaţiilor din cadrul fiecărei comunităţii de viaţă, întărirea controlului exercitat de biocenoză asupra biotopului, sporirea eficienţei ecologice a sistemului. Societatea românească beneficiază de capacitatea pădurii de a crea şi menţine un mediu natural specific, de a produce biomasă vegetală şi animală, de a ocroti cea mai însemnată parte a genofondului şi ecofondului local şi regional, de a exercita influenţe favorabile asupra mediului înconjurător, de a înfrumuseţa peisajul etc. Suprafaţa pădurilor din fondul forestier naţional de pe teritoriul judeţului Iaşi este de 90.194 ha din care 3,4% răşinoase adică 2978 ha, şi 96,6% foioase adică 87216 ha. Vegetaţia din afara fondului forestier naţional este constituită din plantaţii forestiere pentru protecţia terenurilor agricole, a păşunilor, lucrărilor hidrotehnice şi îmbunătăţirilor funciare, plantaţii forestiere din terenuri degradate, zone cu arbori şi arbuţti şi perdele din lungul căilor de comunicaţie şi paşuni împădurite netransformate.

Din totalul vegetaţiei forestiere existente în judeţul Iaşi 90194 ha (91 %) reprezintă vegetaţie din fondul forestier naţional şi 8901 ha (9%) reprezintă vegetaţie forestieră din afara fondului forestier naţional.

6.1.2. Masa lemnoasă pusă în circuitul economic Posibilitatea anuală a pădurilor din judeţul Iaşi este de 268823 mc, cantitatea de material lemnos brut fiind de 16251670 mc.

În anul 2002 a fost aprobată spre exploatare o cantitate de 262700 mc material lemnos, din care 7700 mc răşinoase, 43300 mc fag, 27500 mc stejar, 83600 mc diverse tari şi 100600 mc diverse moi.

6.1.3.Distribuţia pădurilor după principalele forme de relief Judeţul Iaşi este situat în sudul Câmpiei Moldovei (partea de nord est a judeţului), nordul Podişului Central Moldovenesc (susul judeţului) şi în sudul Podişului Sucevei (vestul judeţului). Datorită condiţiilor de relief enumerate, fondul forestier este distribuit neuniform, zonele cu vegetaţie forestieră preponderentă fiind cele din sudul şi vestul judeţului. Din fondul forestier total 58359 ha (64.7%) se regăsesc în Podişul Central Moldovenesc, 25147 ha (27.8%) în Podişul Sucevei, iar restul de 8994 ha (7.5 %) în Câmpia Moldovei.

6.1.4.Starea de sănătate a pădurilor evaluată prin sistemul de monitoring forestier Reţeaua naţională de sondaje permanente, amplasată sistematic în toate pădurile ţării, are o densitate de 4x4 km. La nivelul Direcţiei Silvice Iaşi repartizarea pe ocoale silvice a numărului de sondaje este următorul:

- O.S. Ciurea- 5 sondaje - O.S.Dobrovăţ- 12 sondaje - O.S.Pădureni- 6 sondaje

78

- O.S.Hârlău- 8 sondaje - O.S.Iaşi- 4 sondaje - O.S.Podu Iloaiei- 10 sondaje - O.S.Răducăneni- 4 sondaje

Total: 58 sondaje În anul 2002, în cadrul celor 58 de sondaje permanente au fost evaluaţi un număr de 1548 arbori. Înregistrările de teren s-au efectuat în perioada 15 iulie- 15 septembrie iar introducerea, validarea şi prelucrarea automată a informaţiilor la nivelul ocoalelor şi direcţiei silvice în perioada 01 octombrie- 15 noiembrie. Principalii parametri evaluaţi în vederea stabilirii stării de sănătate a pădurilor au fost defolierea şi decolorarea frunzişului din coroanele arborilor şi vătămării fizice provocate de diferiţi factori biotici şi abiotici. În urma prelucrării datelor de teren, pentru specii, din numărul de arbori inventariaţi 85.7% sunt practic sănătoşi (clasele de defoliere 0-1) şi 14.3% vătămaţi (clasele de defoliere 2-4).

6.1.5. Suprafeţe din fondul forestier parcurse cu tăieturi

În anul 2002, Direcţia Silvică Iaşi a executat lucrări de întreţinere şi exploatare a vegetaţiei forestiere prin tăieri de igienizare, răriri şi parchete de exploatare a masei lemnoase pe o suprafaţă de 20.328 ha.

6.1.6. Zone cu deficit de vegetaţie forestieră şi disponibilităţi de împădurire Zona de nord est a judeţului (Câmpia Moldovei) având o suprafaţă de 253822 ha prezintă un deficit de vegetaţie forestieră, având doar 8994 ha cu vegetaţie forestieră constituită în cea mai mare parte din şleauri de luncă situate în albia majoră a râului Prut. În această zonă se află multe terenuri degradate afectate de procese de eroziune accentuate şi alunecări de teren care necesită a fi împădurite.

6.1.7.Suprafeţe de teren scoase din fondul forestier pentru alte utilizări În anul 2002 a fost scoasă din circuitul forestier o suprafaţă de 1 ha pentru construcţii de anexe gospodăreşti pentru administrarea vegetaţiei forestiere.

6.1.8.Sensibilizarea publicului

Annual în perioada 15 martie- 15 aprilie Direcţia Silvică Iaşi marchează “Luna pădurii”, prin manifestări şi acţiuni care contribuie la conştientizarea societăţii civile cu privire la importanţa funcţiilor pădurii ca mecanisme de reglaj hidrologic, bariera biologică şi acustică şi influenţa binefăcătoare a microclimatului forestier asupra funcţiilor fiziologice ale organismului uman.

6.1.9.Suprafeţe de pădure regenerate în anul 2002 În anul 2002 Direcţia Silvică Iaşi a efectuat regenerări artificiale pe o suprafaţă de 630.5 ha.

6.1.10. Proiecte de succes în silvicultură Direcţia Silvică Iaşi a efectuat acţiuni de împăduriri integrale şi parţiale în zona luncii comune Jijia Prut de pe teritoriul judeţului precum şi în alte zone, pe o suprafaţă totală de 172.9 ha. De asemenea au fost plantaţi puieţi forestieri pe 28.5 ha terenuri calamitate ca urmare a inundaţiilor.

79

6.1.11. Tendinţa în silvicultură Tendinţa actuală în managementul silvic este creşterea suprafeţei forestiere prin cumpărare, donaţii sau schimburi.

6.1.12.Volumul tăierilor de copaci Din posibilitatea anuală a pădurii, respectiv 268823 mc, în anul 2002 s-au exploatat 262.700 mc această cantitate reprezentând 97.7% din total.

6.1.13.Consumul de lemn

Posibilitatea anuală a pădurilor din judeţul Iaşi este de 268823 mc, cantitatea de material lemnos brut fiind de 16251670 mc. În anul 2002 a fost aprobată spre exploatare o cantitate de 262700 mc material lemnos, din care 7700 mc răşinoase, 43300 mc fag, 27500 mc stejar, 83600 mc diverse tari şi 100600 mc diverse moi.

6.1.14.Impactul silviculturii asupra naturii şi mediului Proprietatea ecosistemelor forestiere de a transforma energia solară în energie chimică potenţială prin intermediul substanţelor din sol şi al apei influenţează în mod hotărâtor regimul hidrologic. Aceasta face ca influenţele pe care le exercită padurea asupra temperaturii şi umidităţii aerului şi solului, precipitaţiilor, regimului hidrologic, scurgerilor de suprafaţă, calităţii apei, depunerilor de zăpadă şi topirii acesteia, să se manifeste diferit de la o zonă la alta.

Deasemeni pădurea acţionează ca un important factor biologic în procesul formării şi evoluţiei solului. În cadrul sistemului forestier se realizează inter şi intracondiţionările specifice care determină procesele de formare activă a solului sub pădure, caracterizate prin stabilitate mecanică, bioacumulare de humus şi elemente nutritive, buna structurare, infiltrare şi reţinere a apei în profilul de sol, alterare activă a silicaţilor, levigarea substanţelor solubile, acidificarea complexului adsorbtiv, aprovizionarea continuă cu elemente nutritive prin circuitul biologic al subsţantelor între arboret, litieră şi solul folosit de rădăcini. Vegetaţia forestieră îndeplineşte o importantă funcţie antientropică, intervenind activ în conservarea formelor de relief, împotriva eroziunilor de suprafaţă şi adâncime, pentru evitarea alunecărilor de teren şi asanarea terenurilor cu exces de umiditate.

Pădurea funcţionează ca barieră biologică dar şi ca barieră acustică contribuind la absorbţia undelor sonore, reducând astfel poluarea sonoră. Funcţia antipoluantă a pădurii se exercită direct prin procesul de metabolism şi indirect prin mijloace mecanice şi fizice (frunzişul constituie un adevărat filtru de reţinere a noxelor, ecosistemele forestiere determină dispersarea în spaţiu a poluanţilor etc ). Capacitatea arborilor de a atenua zgomotul este influenţată de o serie de factori cum sunt dimensiunile , poziţia relativă şi densitatea arborilor, regimul eolian, umiditatea şi temperature aerului.

Rolul sanitar igienic al pădurii se datoreşte proprietăţilor vegetaţiei forestiere de a purifica şi ioniza aerul, de a defini un microclimat specific, precum şi însuşirii solului forestier de a ameliora semnificativ calitatea apei.

Microclimatul de pădure în care sunt atenuate extremele climatice, exercită o influenţă binefăcătoare îndeosebi asupra funcţiilor fiziologice ale organismului uman. Ambianţa forestieră creeaza diverse efecte psiho emoţionale capabile să stimuleze optimismul şi buna dispoziţie.

6.2. Biodiversitatea În urma declaraţiei ECONET (MASTRICHT II, 1993) şi a Conferinţei Ministeriale, „Mediul

pentru Europa”, ţinută la Sofia (1995, ECONET), Conservarea Diversităţii Biologice a dobândit o susţinere legală, în urma căreia IPM Iaşi s-a implicat în mod activ în conservarea diversităţii biologice şi a habitatelor naturale, obligaţie clară, prin Convenţia de la Berna pentru toate statele.

80

După o identificare a ecosistemelor terestre şi acvatice neafectate antropic sau parţial ori total afectate, specialiştii IPM Iaşi, compartiment PNAP, în colaborare cu Facultatea de Biologie a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi şi cu Societatea Ornitologică Română (S.O.R.) filiala Iaşi, precum şi cu ajutorul specialiştilor din cadrul Grădinii Botanice, a efectuat o inventariere a speciilor de floră şi faună sălbatică, în rezervaţii forestiere, floristice, faunistice, avifaunistice şi ihtiologice, în vederea monitorizării speciilor în diverse habitate. În urma inventarierii speciilor de floră, de faună şi de microorganisme din ecosistemele terestre şi acvatice modificate sau nemodificate antropic, am putut constata că diversitatea biologică în arealele cu vegetaţie forestieră şi în fâneţele naturale este bine conservată. Starea diversităţii biologice în judeţul Iaşi variază în funcţie de gradul de intervenţie a factorului antropic. Zona forestieră din vestul şi sudul judeţului, pe înălţimile de pe cumpăna apelor, pădurile oferă condiţii bune de conservare pentru diversitatea biologică pe o suprafaţă de aproximativ 90.000 ha. În acest ecosistem terestru sunt bine conservate toate speciile din flora şi fauna spontană. În această zonă, pe suprafeţe reduse, în urma defrişărilor din trecutul îndepărtat, diversitatea biologică este distrusă sau foarte redusă datorită folosirii pesticidelor, îngrăşămintelor chimice cu reacţiei fiziologică acidă ce a generat acidifierea solului. În zona de silvostepă, stepă şi luncile râurilor din judeţ, datorită intervenţiei brutale a factorului antropic (defrişări, agricultură intensivă, desţeleniri, desecări, irigaţii, păşunat excesiv) speciile din flora şi fauna spontană au rămas sub formă insulară, pe suprafeţe reduse de teren. Din aceste ecosisteme terestre şi acvatice naturale sau seminaturale o parte au fost declarate rezervaţii floristice (3), forestiere (12), avifaunistice sau ihtiologice (9). În rezervaţiile floristice naturale în prezent există peste 500 specii de plante, în rezervaţiile forestiere toate speciile din flora şi fauna sălbatică sunt bine conservate, iar în rezervaţiile avifaunistice din zonele umede au fost inventariate 207 specii de păsări, dintre care 64 în pasaj, 28 specii sedentare, 115 specii clocitoare. În ecosistemele acvatice din judeţul Iaşi ihtiofauna este reprezentată prin 67 de specii de peşti, pe lângă numeroase specii de batracieni, herpetofaună, lamelibranhiate şi gasteropode. Pe Lunca Prutului şi a principalilor afluenţi, în urma executării lucrărilor de îndiguire, desecare, regularizare, desţelenire şi irigare, suprafaţa habitatelor naturale pentru păsări şi peşti a fost puternic fragmentată şi redusă. În prezent, în urma acestor intervenţii, solurile din această zonă, sunt degradate prin salinizare secundară şi au rămas câteva meandre părăsite cu luciu de apă, care se află într-o stare de eutrofizare avansată, nefiind alimentate anual cu apă, ca odinioară, prin inundaţii provocate de râul Prut şi afluenţii săi. Din suprafeţele cu luciu de apă de pe lunca Prutului amintim: Pruteţul-Bălătău, Pruteţul-Teiva, Cotul Bran, Cotul Sălăgeni, Măcărăşti. Cu toate aceste măsuri de reducere a suprafeţei zonelor umede, Lunca râului Prut rămâne un culoar de pasaj foarte important pentru păsările migratoare, fiind o prelungire spre nord a rezervaţiei biosferei Deltei Dunării, zonă în care s-au identificat două sute patru specii de păsări. Pe lunca râului Jijia, afluentul cel mai important al râului Prut, în zona Vlădeni-Ţigănaşi au fost create în anii 1970-1975 heleştee, însumând o suprafaţă de aproximativ 1900 ha, din care peste 300 de ha sunt ocupate de stuf şi alte specii higrofile oferind habitat pentru 207 specii de păsări. Pentru această zonă a fost întocmit un proiect studiu ştiinţific în vederea declarării ca <SITUS RAMSAR>. În urma regularizarii cursului raului Jijia, albia minoră veche, care în trecut oferea condiţii favorabile pentru ihtiofaună şi păsări, în prezent nu mai oferă condiţii de habitat şi a dispărut o mare parte din ihtiofaună (ţipari – Misgurnus fossilis şi alte specii de peşti). Pentru refacerea biodiversităţii în acest curs vechi al Jijiei este necesară realizarea unui proiect de reconstrucţie ecologică – proiect început de Direcţia Apelor Prut Iaşi. Pentru protejarea şi refacerea biodiversităţii pe culoarul Prutului şi a afluenţilor săi sunt necesare măsuri restrictive în ceea ce priveşte păşunatul în perioadele umede ale anului şi refacerea covorului vegetal ierbaceu pe terenurile desţelenite şi devenite degradate azi, de asemenea este necesară crearea unei perdele forestiere din specii autohtone de-a lungul afluenţilor săi.

81

6.2.1. Habitatele naturale

Pe teritoriul judeţului Iaşi, sunt identificate 13 tipuri de habitate naturale:

1. Păduri de tip Asperula – Fagetum. 2. Păduri de tip Asperula – Fagetum şi păduri pontice cu Quercus patraea şi Carpinus betulus. 3. Terenuri agricole şi pajişti secundare pe locul pădurilor de fag şi a pădurilor de amestec de fag

şi gorun. 4. Păduri pontice cu Quercus petreae şi Carpinus betulus. 5. Terenuri agricole pe locul pădurilor de gorun. 6. Păduri cu stejar pedunculat. 7. Terenuri agricole pe locul pădurilor de stejar. 8. Păduri pontice cu Quercus pubescens. 9. Pajişti stepice subcarpatice şi pajişti stepice subcarpatice pe loess. 10. Galerii cu Salix alba şi Populus alba. 11. Terenuri agricole şi pajişti în lunci. 12. Habitate din luncile râurilor, cu depresiuni mlăştinoase, cu vegetaţie din Chemopodion rubri,

Bidention, Phragmition. 13. Pajişti umede halofite cu vegetaţie din Thero – Salicornietea.

6.2.2. Flora şi fauna sălbatică

Inspectoratul de Protecţie a Mediului Iaşi, prin Compartimentul Protecţia Naturii şi Arii Protejate, a eliberat un număr de 131 autorizaţii pentru recoltare, capturare spre comercializare a plantelor şi animalelor din flora şi fauna spontană. În luna decembrie 2002, după data de 25, au fost depozitate la punctele de colectare a deşeurilor un număr foarte mare de pomi de crăciun, respectiv brazi (Abies alba) şi molizi (Picea excelsa), peste 5000 de bucăţi. Acest fapt nu este singular, şi în anul 2001 şi în 2000, numărul pomilor de crăciun scoşi la vânzare fiind mai mare decât cererea. Propunem un control mai drastic asupra recoltării acestor arbori, chiar de la locul recoltării (cei mai mulţi provin din judeţele Bacău, Suceava şi Piatra Neamţ).

6.2.3. Specii din flora şi fauna sălbatică valorificate economic, inclusiv ca resurse

genetice. Inspectoratul de Protecţie a Mediului Iaşi a autorizat recoltarea spre comercializare plante din categoriile: ciuperci, fructe de pădure şi plante medicinale. Din categoria ciupercilor, singura specie autorizată a fost Armillaria mellea. Din categoria fructelor de pădure, masa recoltată cea mai mare a fost la măceşe (Rosa canina). Dintre plantele medicinale, teiul (Tilia sp.) reprezintă specia cu cea mai mare masă recoltată. De pe raza judeţului Iaşi a fost recoltată masa de 25000 Kg de melci (Helix pomatia). Direcţia Silvică Iaşi, Asociaţia Judeţeană a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi şi cele 4 asociaţii de vânătoare ce au fonduri de vânătoare pe raza judeţului Iaşi, au capturat prin vânătoare specii de mamifere cât şi specii de păsări, dintre mamifere cel mai căutat a fost iepurele de câmp (Lepus europaeus), iar dintre păsări, guguştiucul (Streptopelia decaocta). Ca resurse genetice, în judeţul Iaşi sunt valorificate economic speciile de stejari şi fag din rezervaţiile forestiere, ca loturi seminciere.

6.2.4.Starea ariilor naturale protejate. Pe suprafaţa judeţului Iaşi sunt 21 de rezervaţii naturale cu regim strict de protecţie. În anul 2002 compartimentul PNAP din IPM Iaşi a întreprins un număr de 25 de controale ce au avut ca scop verificarea modului de administrare a acestora precum şi starea exemplarelor protejate din punct de vedere ştiinţific. Deşi lipsa fondurilor este principala problemă a administratorilor, rezervaţiile sunt

82

într-o stare bună, neîntâlnindu-se nici un caz de atac asupra suprafeţelor acestora, modul de administrare fiind corespunzător cu regulamentele existente.

6.2.5. Proiecte internaţionale Nu este cazul.

6.2.6.Impactul activităţii de pescuit asupra biodiversităţii şi ecosistemelor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării.

Nu este cazul. PĂDURI ŞI BIODIVERSITATE

Foto 13 Foto 14

Foto 15 Foto 16

Foto 17 Ciuf de pădure ucis – sancţionare şi confiscare armă

83

CAPITOLUL 7. MEDIUL URBAN

Activitatea umană evoluează spre accelerarea evidentă a procesului de urbanizare, concomitent

cu implementarea celor mai diverse industrii şi tehnologii. Se realizează astfel o creştere continuă a densităţii populaţiei urbane şi a suprafeţelor constituite, ceea ce produce diminuarea ariilor terenurilor plantate şi intensificarea factorilor poluanţi.

Din populaţia judeţului Iaşi de 842.126 loc. (01 ianuarie 2002) în aşezările urbane: Iaşi, Paşcani, Hârlău, Tg. Frumos se află 420.237 loc. respectiv 49,9%. Accentuarea crizei în relaţia om – natură, impune ca cerinţă prioritară a urbanismului contemporan simbioza utilitară şi estetică dintre ecologia urbană şi spaţiile verzi, componentă de bază în structura mediului ambiant.

Răspunzând, la nivel local, cerinţelor lansate la Conferinţa Mondială asupra Mediului şi Dezvoltării desfăşurată la Rio de Janeiro în anul 1992, municipiul Iaşi face în prezent parte alături de alte cinci municipii din România (Galaţi, Giurgiu, Ploieşti, Râmnicu Vâlcea şi Târgu Mureş) ca oraşe pilot în proiectul ROM/98/012: „Dezvoltarea capacităţilor de implementare a Agendei 21 locale în România”.

De asemenea municipiul Iaşi face parte încă din 1996 din Campania Oraşelor din Europa care militează pentru durabilitate. Este primul oraş din România implicat în această campanie şi primul semnatar al cartei Aalborg, în această calitate recunoscând responsabilitatea autorităţilor locale ca principală cheie în orice progres către durabilitate. Procesul de realizare a Agendei 21 locale pentru municipiul Iaşi a fost lansat la 5 aprilie 2000 sub conducerea Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă. Finanţarea acestui proiect pentru municipiul Iaşi va fi asigurată de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), Agenţia Internaţională Canadiană de Dezvoltare şi Institutul Internaţional de Dezvoltare Durabilă Canada. Pe data de 23 iunie 2000 a fost constituit colectivul implicat în realizarea Agendei 21 locale pentru municipiul Iaşi. Cu această ocazie a fost stabilită componenţa: Comitetul de Coordonare (23 persoane), Secretariatul Agendei (2 persoane) şi patru grupe de experţi care lucrează în domeniile: economic, social, mediu şi cultural. Inspectoratul de Protecţia Mediului Iaşi are reprezentanţi atât în comitetul de coordonare (inspectorul şef), cât şi în cadrul grupei de experţi care lucrează în domeniul protecţiei mediului (reprezentantul compartimentului Resurse Publice, Relaţii cu Mass-media, Programe Locale şi Internaţionale).

Evaluarea potenţialului actual al municipiului Iaşi, pe obiectivele şi direcţiile strategice ale Agendei 21 locale va contribui în varianta finală la prioritizarea problemelor economice, sociale şi de mediu ale municipiului Iaşi şi orientarea eforturilor investiţionare pe termen lung în aceste domenii.

7.1. Calitatea aerului în mediul urban Municipiul Iaşi reprezintă centrul urban polarizator al judeţului. Datorită concentrării populaţiei

şi activităţilor economice în intravilanul municipiului Iaşi şi în zona periurbană, aici se regăsesc principalele surse de poluare a atmosferei. Dintre acestea menţionăm: cele 2 centrale electrice de termoficare aparţinând de SC CET Iaşi, traficul rutier, centralele termice de cvartal, SC FORTUS SA IAŞI, SC UNIREA SA IAŞI, SC MOLDOMOBILA SA Iaşi, RAJAC Iaşi, SC ANTIBIOTICE SA Iaşi, SC MOLDOPLAST SA Iaşi şi alţii. Concentrarea acestor surse de poluare a impus ca şi reţeaua de supraveghere a calităţii aerului să fie dimensionată corespunzător. Cele 5 staţii fxe de monitorizare amplasate în municipiul Iaşi, precum şi campaniile de măsurători momentane, oferă informaţii privind calitatea aerului în municipiul Iaşi.

Concentraţiile medii lunare şi anuale pentru poluanţii gazoşi monitorizaţi, respectiv SO2, NOx, NH3 sunt situate sub concentraţia maxim admisă conform STAS 12574/87. Se constată însă poluarea atmosferei cu pulberi sedimentabile. Datele prezentate în capitolul 2 privind starea factorului de mediu aer în judeţul Iaşi se referă în mare măsură la zonele urbane şi împrejurimile municipiului Iaşi, unde impactul asupra mediului este predominant.

84

Medie Maxime Indicator

minim maxim minim maxim Frecventa depasiri %

SO2 0.000435 0.00127 0.007 0.017 0NO2 0.0079 0.01902 0.039 0.059 0NH3 0.0249 0.03870 0.094 0.126 0.12Pulberi sedimentabile 3.0424 46.4581 7.363 74.38 33.9

7.2. Situaţia spaţilor verzi Vegetaţia, element fundamental al mediului natural, se constituie în componenta principală a

spaţiilor verzi. Principalul scop al amenajării spaţiilor verzi îl constituie ameliorarea mediului înconjurător şi armonizarea peisajelor modificate sau amenajate cu cele naturale, astfel încât să fie create condiţii ambientale optime desfăşurării activităţilor sociale.

În municipiul Iaşi există o suprafaţă totală de zonă verde de 769 ha, din care zone de agrement şi parcuri 400 ha, spaţii verzi 369 ha, ceea ce reprezintă 24 m2 zonă verde /locuitor. Zonele verzi periurbane, Breazu, Bucium, Ciric, Ţicău reprezintă zone de agreement cu elemente naturale de atracţie deosebită. Spaţiile verzi au următoarele categorii de folosinţă:

- spaţii verzi cu acces nelimitat (grădini, scuaruri, spaţii verzi aferente blocurilor de locuinţe etc.), 309 ha;

- spaţii verzi cu acces limitat (spaţii verzi aferente instituţiilor publice, unităţilor social – culturale etc.), 54,5 ha;

- cu profil specializat (Grădina Botanică Iaşi), 108 ha. În oraşul Paşcani din suprafaţa de 75 ha zonă verde 50 ha sunt ocupate de zone de agreement şi

parcuri şi 25 ha de spaţii verzi ceea ce corespunde la 17,7 m2 zonă verde /locuitor. Oraşul Hârlău deţine un total de 40 ha zonă verde din care 25 ha zone de agreement şi parcuri,

15 ha spaţii verzi revenind 35,5 m2 zonă verde/locuitor. 7.3. Starea de confort şi de sănătate a populaţiei în raport cu starea de calitate a mediului

în zonele locuite Zgomotul, fie că este produs de surse cu emisie fluctuantă, fie de surse continue (situaţii mai

rare), constituie un poluant pentru mediu şi este vătămător pentru sănătatea populaţiei. Având în vedere tipurile de surse existente, respectiv punctuale şi liniare, punctele de măsurare

au fost astfel stabilite încât impactul emisiilor sonore în relaţie cu starea mediului de confort a populaţiei expuse să fie cât mai concludent.

În acest sens măsurătorile efectuate de IPM Iaşi au fost coroborate cu cele ale Institutului de Sănătate Publică Iaşi (I.S.P.), care a elaborat studiul „Zgomotul şi condiţiile de habitat în relaţie cu disconfortul şi sănătatea populaţiei din unele cartiere ale municipiului Iaşi”. În tabelul 7.3. sunt prezentate o parte din zonele monitorizate incluse şi în studiul I.S.P.

Având în vedere faptul că traficul constituie una din sursele majore de zgomot, măsurătorile efectuate de IPM Iaşi au fost efectuate având în vedere categoria tehnică a străzilor, categoria şi tipul mijloacelor de transport şi intensitatea traficului.

Mijloacele de transport pe calea ferată afectează un procent de aprox. 10% din populaţia municipiului Iaşi care este expusă la un nivel de zgomot cuprins între 70 şi 92 db (cartierele Păcurari, Centru, Dacia, Alex. cel Bun, Nicolina-CUG şi Socola-Nicolina).

Municipiul Iasi anul 2002

85

Măsurătorile au fost efectuate atât în lungul căii ferate cât şi la 3m de locuinţele expuse, ale căror faţade sunt situate în general la 10-20m de sursă.

Tamvaiele dezvoltă de asemenea un nivel de zgomot foarte ridicat datorită stării tehnice a căilor de rulare şi a bandajului de la roţi.

Astfel, în Piaţa Unirii în condiţii de circulaţie a tramvaielor s-au înregistrat 96db. Influenţa traficului rutier, din ce în ce mai intens a fost luat în studiu atât de Institutul de

Sănătate Publică Iaşi cât şi de IPM. Astfel, IPM Iaşi a monitorizat intersecţiile de trafic intens unde autovehiculele grele nu au acces

(Podu Roş, Piaţa M. Eminescu) intersecţii cu trafic greu (Str. Silvestru-Gară, CA Rosetti), străzi cu trafic intens mediu şi redus precum şi zone protejate (parcuri, spitale, şcoli). Nivelul de zgomot în intersecţiile intens circulate doar de autovehiculele pînă la la 3,5t este între 79-85db în exterior, iar în locuinţe este dublu faţă de limita admisă, respectiv 62db.

În figura 7.3.1. este prezentat nivelul de zgomot exterior şi interior pe zone de locuit. În funcţie de zone şi de numărul populaţiei expuse în studiul elaborat de I.S.P. nivelul de

zgomot exterior a fost comparat cu zgomotul interior pentru a aprecia relaţia de cauzalitate dintre zgomotul produs de traficul rutier şi efectele asupra localităţilor.

Fig. 7.3.1

Fig. 7.3.2

86

Dintre efectele negative produse asupra stării de sănătate, cu semnificaţie statistică la cei expuşi

la zgomot se pot menţiona următoarele: adormire dificilă (57%), oboseală la trezire (53%), somn superficial (48%), somn agitat (39%), insomnii (23%).

Alte cauze de disconfort luate în studiu sunt prezentate în figura 7.3.3.

Fig. 7.3.3

În figura 7.3.4. sunt prezentate efectele zgomotului asupra sănătăţii.

87

Este evident faptul că zgomotul stradal constituie o cauză majoră de disconfort. 7.3.1. Date de sănătate Calitatea apei, factor determinant al sănătăţii populaţiei este influenţată de eficienţa proceselor

de tratare. Din studiul efectuat de I.S.P. rezultă că datorită poluării chimice a surselor de apă de suprafaţă

uilizate în scop potabil, apa de băut distribuită este uneori de calitate necorespunzătoare. Relativ frecvent a fost evidenţiată prezenţa concomitentă a unui număr de compuşi chimici (metale grele, pesticide, compuşi fenolici) în sursele de apă.

În procesul de evaluare a riscului (identificare, apreciere doză-răspuns, evaluarea expunerii şi caracterizarea riscului), pentru oraşul Iaşi s-au identificat şi măsurat unii micropoluanţi din apa distribuită din sursa de suprafaţă Chiriţa-Prut şi sursa subterană Timişeşti. Din datele de laborator indicatorii chimici generali investigaţi se încadrează în limitele admise, dar au fost identificaţi unii micropoluanţi chimici. Se menţionează utilizarea unor doze crescute de clor în procesul de dezinfecţie, care determină pe lângă modificarea proprietăţilor organoleptice (miros neplăcut de clorfenol) şi riscul de formare a trihalometanilor, care favorizează cancerul de stomac, esofag, vezică biliară.

Riscul de contaminare cu Pb a apei din sursa Chiriţa-Prut este mai mare decât din sursa Timişeşti.

Pesticidele organoclorurate declarate în apa potabilă sunt în concentraţii inferioare limitei admise, cu valori ceva mai mari în sursa Chiriţa-Prut decât în sursa Timişeşti.

Nitraţii din apa potabilă distribuită în municipiul Iaşi sunt în concentraţii relativ mici care pentru sursa Chiriţa-Prut au variat între 2,8-8,9 mg/l, iar pentru sursa Timişeşti între 5,5-9,7 mg/l.

88

Din studiul epidemiologic descriptiv de cunoaştere a distribuţiei, frecvenţei şi tendinţei unor boli cronice, nu rezultă suficiente elemente de certitudine pentru ipoteze cauzale calitatea apei versus morbiditatea prin cancer, există însă date privind morbiditatea prin boli transmisibile pe calea apei prezentate în tabel 7.3.1.

Tabel 7.3.1. Morbiditate prin boli transmisibile pe calea apei

Zona Mediul Febra tiroidă Hepatita virală A Dezinterie Boala diabetică acută

TOTAL 3 967 99 830 URBAN 3 435 70 303 Iaşi RURAL - 532 29 527 TOTAL - 200 1 849 URBAN - 49 - 186 Paşcani RURAL - 151 1 663 TOTAL - 43 6 347 URBAN - 11 1 150 Tg.

Frumos RURAL - 32 5 197 TOTAL - 230 8 341 URBAN - 20 1 45 Hârlău RURAL - 210 7 296 TOTAL 3 1440 114 2367 URBAN 3 515 72 684 TOTAL RURAL - 925 42 1683

Calitatea apei subterane (fântâni) utilizată ca sursă de apă potabilă a fost caracterizată în

principal prin concentraţia nitraţilor, nitriţilor şi calitatea bacteriologică. Efectele poluării cu nitraţi se pot manifesta prin intoxicaţii acute la sugari şi ca efecte tardive. În tabelul 7.3.1.2. se prezintă frecvenţa, distribuţia şi tendinţa intoxicaţiilor acute cu nitraţi la

sugari în ultimii 3 ani. Tab 7.3.1.2. Evoluţia intoxicaţiilor acute cu nitraţi la sugari

2000 2001 2002 Nr. cazuri de intoxicaţii cu nitraţi 82 46 36

Nr. localităţi în care s-au înregistrat cazuri 37 26 20

Ca urmare a intervenţiei specialiştilor de la D.S.P. Iaşi şi I.S.P. Iaşi se constată o tendinţă de

scădere a cazurilor. Anexăm harta judeţului cu distribuţia cazurilor de intoxicaţie acută la sugari, în perioada 2000-2002. Este de menţionat faptul că numărul absolut al cazurilor nu reflectă cu exactitate gradul de risc pentru localităţi, deoarece riscul depinde de numărul de copii 0-1 an, care reprezintă populaţia de risc.

Rata incidenţei anuale (0/00) după frecvenţa intoxicaţiilor acute cu nitraţi la sugari este 7% după frecvenţa probelor de apă cu nitraţi peste CMA este 79,2 pentru 100 probe analizate. Riscul atribuit poluantului după valorile tehnicilor analitice este 91,6%.

Zonele cu cel mai mare risc sunt reprezentate de mediul rural şi uneori suburban. 7.4. Oraşele judeţului 7.4.1. Extinderea mediului urban (comparaţia în ultimii 5-10 ani)

89

Creşterea teritorală a municipiului Iaşi în ultimii 10 ani prin extinderea intravilanului este de 114 ha, astfel încât în prezent suprafaţa intravilanului este de 6093 ha faţă de suprafaţa cadastrală de 9234 ha, respectiv 65,98% este intravilan.

Diferenţa de 3141 ha are ca folosinţă vii, livezi, păduri şi luciul de apă. 7.4.2. Zona urbană Cele 4 oraşe din judeţ incluse în zona urbană sunt: Iaşi, Paşcani, Tg. Frumos şi Hârlău, care

concentrează 49,9% din populaţia judeţului. Funcţiile acestor aşezări urbane sunt: administrative, rezidenţiale, economice (industrii, servicii).

7.4.3. Extinderea pe orizontală a oraşului Extinderea mediului urban s-a efectuat doar pe orizontală prin construcţii sistem vilă şi case tip

pe următoarele suprafeţe: municipiul Iaşi-114 ha; municipiul Paşcani-5 ha; oraş Tg. Frumos-5 ha; oraş Hârlău -10 ha.

7.4.4. Concentrările urbane Cel mai mare centru urban al Moldovei este municipiul Iaşi. Datele ultimului recensământ

relevă că din 819.044 locuitori care reprezintă maximul total al populaţiei din judeţ, 49,9% este populaţie urbană din municipiile Iaşi si Paşcani si orasele Tg. Frumos si Hârlău.

Municipiul Iaşi concentrează 82,74% din totalul populaţiei urbane, caracterizat ca fiind un puternic şi vechi centru de învăţământ şi cultură, în care se regăseşte un număr mare şi divers de facultăţi, şcoli postliceale, profesionale.

Citadela de cultură, Iaşul are mai mult de 15 muzee, o reţea de biblioteci, 2 teatre, operă şi un important patrimoniu istoric şi cultural.

Ca centru medical regional, are 13 spitale. Bunurile şi serviciile prestate în muninicipiul Iaşi, prin dezvoltarea ramurilor industriale viabile

sau potenţial viabile ca: industria farmaceutică, industria de mobilă, industria alimentară şi a băuturilor alcoolice, industria materialelor de construcţii, industria textilă, industria chimică, energetică şi metalurgică, situează Iaşul în grupa marilor oraşe ale României.

7.4.5. Resursele în municipiul Iasi

În Iaşi există o diversitate de ape medicinale şi de tratament: apele sulfuroase de la Nicolina, cu proprietăţi balneare insuficient exploatate; ape freatice care au fost folosite în trecut ca ape medicinale (zona Breazu); apă oligominerală hidrogen carbonatată, magnezian calcică în zona Grădinii Botanice.

Municipiul Iaşi este sărac în resurse minerale exploatabile. Singura resursă exploatabilă este argila din zona carierei Vlădiceni (com. Tomeşti – limitrofă mun. Iaşi) cu o rezervă de 18.414 mii tone. Anual este exploatată o cantitate de 180.000 t argilă pentru fabricarea produselor ceramice, industrie reprezentată în Iaşi prin două societăţi comerciale.

7.4.6. Poluarea aerului în municipii si oraşe Gradul de poluare atmosferică a fost determinat prin analiza probelor de prelevare a poluanţilor:

SO2, NOx, NH3, pulberi sedimentabile, pulberi totale în suspensie. Concentraţia medie anuală a poluanţilor gazoşi SO2 şi NOx este situată mult sub CMA,

respectiv:

90

SO2 – 0,0009 mg/m3 faţă de 0,06 mg/m3 (CMA) NOx – 0,014 mg/m3 faţă de 0,04 mg/m3 (CMA) NH3 – 0,030 mg/m3 Depăşiri ale concentraţiei maxim admise s-au înregistrat frecvent (peste 80% din determinări) la

pulberi sedimentabile în zona Niciman şi Gară, pentru municipiul Iaşi frecvenţa de depăşire este 33,9%.

Cu o frecvenţă de 0,12% s-au înregistrat şi depăşiri la indicatorul amoniac, rezultat din activităţi industriale şi din procesele de fermentaţie în depozitele de gunoi menajer. 7.4.8. Zgomot

Nivelul de zgomot înregistrat în oraşele judeţului Iaşi se situează în general în valori de peste 65

dB, cu o expunere de cca 10 ore şi de peste 75 dB cu o expunere de cca 8 ore. Cel mai mare poluator fonic este traficul rutier, feroviar şi chiar aerian. Nu este de neglijat zgomotul produs de agenţi economici industriali precum şi de discoteci,

baruri, restaurante, care de regulă sunt amplasate la parterul unor blocuri de locuinţe sau în imediata vecinătate a acestora.

7.4.9. Natura urbană şi spaţiile verzi Natura în mediul urban este puternic modificată antropic cu excepţia unor rămăşiţe a foştilor

codrii din incinta intravilanelor, care au fost transformate în parcuri. În municipiul Iaşi spaţiul verde se împarte în mai multe categorii: 1. Spaţii verzi cu acces nelimitat;

a) Grădini de cartier cum ar fi grădinile: Copou, Expoziţiei, Univ. „Al. I. Cuza”, Tătăraşi şi Trotuş.

b) Scuaruri, cum ar fi: cel al Universitatii Agronomice „Ion Ionescu de la Brad”, Palatul Culturii, Teatrul Naţional, Biserica Lipovenească, Râpa Galbenă, Palatul Copiilor şi Şcolarilor, Bicaz şi Anastasie Panu.

c) Drumuri cu umbră (plantaţii stradale) care au în compoziţie specii de foioase, în proporţie de 99 %.

d) Grădini de faţadă, ce sunt concentrate mai ales în centrul municipiului, în faţa unor unităţi social-culturale, unităţi sanitare, etc.

e) Fâşii plantate şi platbande, în municipiul Iaşi existând 2 fâşii plantate şi anume cea din lungul Aleii Gr. Ghica Vodă şi cea de-a lungul Copoului, iar platbande sunt în zona Palatului Culturii.

f) Spaţii verzi ale asociaţiilor de locatari, ce sunt amenajate în jurul blocurilor de locuinţe, fără o arhitectura deosebită sau taxoni importanţi.

2. Spaţii verzi cu acces limitat;

Spaţii verzi aferente unităţilor economice, importante atât pentru rolul de tampon spre alte zone, cât şi pentru diminuarea noxelor şi îmbunătăţirea microclimatului.

a) Spaţii verzi aferente unităţilor sanitare, ce au ca principal scop crearea unui microclimat recreativ şi curativ pentru persoanele internate, cât şi pentru personalul angajat al acestor unităţi.

b) Spaţii verzi aferente unităţilor de învăţământ. c) Spaţiile verzi afente altor unităţi social – culturale.

3. Spaţiile verzi cu profil specializat; a) Grădina botanică, cu rol recreativ-cultural, ştiinţific, didactic, igienico – sanitar şi de conservare a fondului genetic de plante spontane. b) Grădina zoologică, a cărei situaţie este incertă din cauza lipsei fondurilor, în prezent neexistând nici un exemplar în captivitate. c) Parcuri sportive.

91

d) Cimitire. e) Plantaţii pentru consolidarea terenurilor. f) Pepiniere. g) Protecţie surse de apă. h) Zone de agrement.

7.4.10. Parcuri Parcurile se constituie ca un element esenţial al habitatului uman, valorificând potenţialul

biologic şi estetic al vegetaţiei, fiind în armonie cu ansamblul arhitectural şi înfrumuseţând mediul urban. În municipiul Iaşi, care are o populaţie de 321.580 pentru anul 2002, nu există nici un parc municipal. A existat intenţia amenajării unui parc în mai multe zone ale municipiului şi cu suprafeţe diferite: pe versantul vestic al Dealului Copou cu o suprafaţă de 30 ha, vest nord-vest de zona Palatului Culturii, în suprafaţă de 95 ha, versantul nordic al Dealului Cetăţuia, în suprafaţă de 40 ha, zona Galata cu o suprafaţă de 30 ha, versantul estic al Dealului Copou, spre zona Ţicău în suprafaţă de cca. 50 ha, zona de sud a Lacului Ciric III, inclusiv versantul estic, pe o suprafaţă de cca. 30 ha, zona Alexandru cel Bun, cu specific de luncă, în suprafaţă de 50 ha, zona centrală, în suprafaţă de 20 ha. Municipiul Iaşi, în ansamblu prezintă în suprafaţă de aproximativ 419,5 ha acoperită de spaţii verzi ceea ce reprezintă doar 4,4% din suprafaţa totală a oraşului rezultând un indice de 12,17 m2/locuitor, ceea ce încadrează Iaşul în rândul oraşelor cu cel mai scăzut indice de spaţiu verde pe cap de locuitor din Europa.

7.4.11.Scuaruri Scuarurile reprezintă o categorie importantă de spaţii verzi cu acces nelimitat, intens frecventate

sau traversate de vizitatori şi trecători care sunt mai răspândite în cadrul oraşului şi răspund mai operativ nevoilor de odihnă şi lectură.

Normativul 112/1973 prevede câte 1-4 mp scuar de locuitor ceea ce înseamnă o suprafaţă cumulată de 108 ha respectiv un deficit de 58 ha.

În oraşele judeţului Iaşi sunt amenajate scuaruri în general în partea centrală şi în centrele cartierelor având rolul de odihnă şi recreere. Suprafaţa cumulată a scuarurilor din municipiul Iaşi este de 49,9 ha (604 din totalul spaţiilor verzi). Cele mai importante sunt:

scuarul Universităţii „I. I. Brad” în suprafaţă de 5,6 ha, este cel mai relevant pentru bogăţia de specii, prezenţa unor taxoni exotici, stilul clasic;

scuarul din jurul Palatului Culturii în suprafaţă de 3,28 ha remarcat prin bogăţia în specii, stilul clasic de amenajare şi poziţia centrală;

scuarul Teatrului Naţional în suprafaţă de 1,9 ha valoros prin aliniamentele de platan stilul clasic şi ansamblul pe care-l crează cu natura edificiului;

scuarul Biserica Lipovenească în suprafaţă de 1,2 ha, recent amenajat cu plasament reuşit şi stil de amenajare mixt;

scuarul Râpa Galbenă în suprafaţă de 0,4 ha reprezină un spaţiu verde unde există un taxon mai rar de salcâm;

scuarul Palatul Copiilor în suprafaţă de 0,66 ha cuprinde un important grup statuar şi câteva exemplare mari de arţar;

scuarul Bicaz în suprafaţă de 1,97 ha, amenajat în stil mixt, dominat de foioase în proporţie de 85%;

scuarul” A. Panu” în suprafaţă de 3 ha din care 1ha gazon, 0,08 ha flori anuale, 1570 m. l. gard viu, 0,51 ha arburi foioşi şi 0,35 ha arbori şi arbuşti răşinoşi.

92

7.4.12. Animale în municipii si oraşe După datele ultimului recensământ de animale, în cartierele periferice ale municipiului Iaşi au

fost identificate următoarele efective de animale: bovine – 2753 capete ovine - 1786 capete caprine – 168 capete porcine – 1960 capete păsări – 25834 capete cabaline – 302 capete albine – 3662 familii câini comunitari – aproximativ 4000 buc. câini de companie, pază şi servicii – 3896 buc.

Cel mai mare număr de animale a fost înregistrat la persoane fizice, care în cele mai multe cazuri creează disconfort în cartierele respective.

7.4.13.Dezvoltarea zonelor comerciale În ultimii ani a fost dezvoltată o puternică reţea comercială prin amplasarea în zona centrală a

municipiul Iaşi a unor supermaket-uri ca: „Iulius Mall”, „Hala Centrală”, „Moldova”, Centrul Comercial „Ştefan cel Mare si Sfant” etc. şi a unor centre comerciale en gros şi en-detail ca: „Siraj”, „Billa” şi „Metro”. 7.5. Mediul urban – obiective şi măsuri 7.5.1. Dezvoltarea durabilă Dezvoltarea durabilă prevede, în scopul reechilibrării balanţei dintre dezvoltarea economică şi mediu, utilizarea economică a resurselor naturale în armonie cu mediul, prin aplicarea următoarelor principii (3) :

viteza de utilizare a resurselor regenerabile materiale şi energetice nu trebuie să depăşească viteza lor de regenerare;

viteza de utilizare a resurselor neregenerabile materiale şi energetice nu trebuie să depăşească viteza de dezvoltare a unor înlocuitori corespunzători ale acestora, regenerabili şi durabili;

volumul emisiilor poluante nu trebuie să depăşească capacitatea de asimilare a mediului. Atât sărăcia cât şi afluenţa pot distruge resursele şi deprecia funcţionalitatea mediului, dar în timp

ce amândouă determină deprecieri la nivel local şi regional, numai bogăţia poate antrena disfuncţionalităţi globale. Astfel ţările dezvoltate au fluxuri materiale pe cap de locuitor în medie de 5 ori mai mari faţă de ţările în curs de dezvoltare. Acest lucru impune ca factorul x, concept care promovează pentru atingerea dezvoltării durabile ideea multiplicării productivităţii resurselor, să aibă două variante diferite în funcţie de nivelul de dezvoltare al ţărilor lumii. Astfel pentru ţările în curs de dezvoltare ar fi necesară dublarea bunăstării odată cu utilizarea înjumătăţită a resurselor (factor 4), în timp ce pentru ţările dezvoltate aceeaşi necesitate de a reduce resursele cu 50% impune un factor 10 (5). Dezvoltarea durabilă presupune abordarea integrată atât a consideraţiilor sociale şi etice cât şi a problemelor economice şi de protecţie a celorlalte două subsisteme ale geosistemului global: subsistemul suportului ecologic şi subsistemul productivităţii biologice. Atingerea obiectivului dezvoltării durabile –bunăstarea mondială- depinde de funcţionalitatea şi echilibrul dinamic pe termen

93

lung al geosistemului, prin realizarea balanţei optime între cei trei piloni ai durabilităţii: economia, socialul şi mediul. 7.5.2. Zgomotul Pentru diminuarea valorilor zgomotului stradal şi a zgomotului din apartamente în vederea micşorării riscului asupra sănătăţii sunt necesare o serie de măsuri urbanistice: 1.sistematizarea şi redimensionarea reţelelor stradale pentru a satisface solicitările de trafic auto şi pietonal; 2.realizarea de suprafeţe cu perdele arboricole şi arbusticole care să fie zone tampon între zona stradală şi zonele de locuit; 3.realizarea necondiţionată a lucrărilor specifice de întreţinere a suprafeţelor carosabile; 4.condiţionarea circulaţiei pentru traficul greu pe arterele de centură; 5.utilizarea prioritară a autovehiculelor silenţioase; 6.întreţinerea vehiculelor care circulă pe drumurile publice pentru a le menţine la normele tehnice în vigoare; 7.funcţie de perioadele climatice, dirijarea traficului din zonele aglomerate; 8.la amplasarea noilor blocuri se va asigura păstrarea unei distanţe corspunzătoare reglementărilor în vigoare între trotuar şi blocuri;

7. 9.folosirea de materiale fonoizolante în construcţia blocurilor.

7.5.3. Poluarea aerului Se vor aplica măsuri de reducere a emisiilor în atmosferă prin:

8. eficientizarea instalaţiilor de depoluare existente la agenţii economici; 9. limitarea emisiilor de COV; 10. limitarea conţinutului de S în motorină; 11. încadrarea în limitele stabilite pentru fiecare tip specific de sursă; 12. dezvoltarea transporturilor în condiţiile reducerii şi limitării poluării atmosferice;

13. se vor efectua inspecţii tehnice şi de exploatare a mijloacelor de transport în colaborare cu RAR şi Circulaţia Rutieră;

14. tratamentele fitosanitare, de fertilizare a solului, activităţile zootehnice, vor fi aplicate cu respectarea prevederilor legale privind actvităţile cu impact asupra mediului.

7.5.4. Transportul Reţeaua stradală face legătura între cele 16 cartiere ale municipiului Iaşi, fiind predominant dezvoltată pe direcţia est-vest şi mai puţin dezvoltată pe direcţia nord-sud. Lungimea totală a străzilor orăşeneşti este de 510km din care 337 km sunt modernizate. Căile rutiere de circulaţie şi transport au întârziat să fie adaptate la dezvoltarea circulaţiei şi nu au fost luate în considerare cerinţele specifice funcţionale-ierarhizate, distanţe de protecţie, staţii de staţionare. Transportul feroviar, formă principală de legătură pentru mărfuri şi călători, este dirijat în direcţii mai puţine decât şoselele. În sistemul feroviar se remarcă legături slabe cu Transilvania, ceea ce este valabil şi pentru traficul rutier. Facilitarea accesului spre oraşele din Ardeal ar permite dezvoltarea economică mai rapidă a municipiului Iaşi. Legătura cu sudul ţării a fost modernizată prin introducerea trenului Iaşi-Bucureşti „Săgeata Albastră”. Este de remarcat de asemenea transportul feroviar internaţional atât de mărfuri cât şi de persoane. Ca servicii anexe există 4 staţii CF, depoul de locomotive, depozite specifice şi o staţie de transcontainere. Transporturile aeriene sunt în curs de modernizare, aeroportul fiind inclus în anul 2002 în circuitul intenaţional de pasageri şi marfă.

94

Transportul rutier de mărfuri se realizează cu un număr de 26940 autocamioane grele, mijloace de transport existente în evidenţa Poliţiei Rutiere în anul 2002. În cursul anului 2002 s-a continuat modernizarea şoselei Iaşi-Tg. Frumos, la standarde europene. Pentru transportul călătorilor în municipiul Iaşi se folosesc mijloace de transport electric (tramvaie, troleibuze), autobuze, microbuze, autoturisme. În anul 2002 au fost înlocuite parţial sau total trasee de tramvaie, cu troleibuze (Copou-CUG, Dacia-CUG), astfel încât să se reducă nivelul de zgomot datorat rulării tramvaielor. Din păcate mare parte din mijloacele de transport în comun prezintă o stare avansată de depreciere, nu există suficiente peroane şi alveole în staţii, liniile de tramvai nu sunt prevăzute cu sisteme elastice de reducere a zgomotului. O problemă specială o constituie faptul că nu există suficiente spaţii de parcare atât în zona centrală cât şi în cartiere. RATC a luat măsuri de eficientizare prin înfiinţarea în anul 2002 a SC Ratec şi SC Autobuzul. În vederea reducerii presiunilor exercitate de transport, s-au înfiinţat trasee noi de troleibuze, unele înlocuindu-le parţial sau total pe cele de tramvaie. Se preconizează înlocuirea parcului de autobuze neperformante cu mijloace de transport performante inclusiv sub aspectul emisiilor poluante. S-a realizat un sistem de artere ocolitoare pentru traficul greu de tranzit. În anul 2002 s-a înregistrat o dezvoltare a transporturilor publice prin creşterea ponderii iniţiativei private în acest domeniu. 7.5.5. Scuaruri În perspectivă nu sunt incluse amenajări de spaţii cu destinaţie scuaruri.

7.5.6. Strategia şi planificarea municipală Judeţul Iaşi are la ora actuală 2 municipii: Iaşi şi Paşcani Municipiul Iaşi, cu o populaţie de 321580 locuitori este a doua mare aglomerare urbană a ţării.

Este unul dintre cele 9 oraşe ale României în care a fost implementată, sub coordonarea Centrului Naţional pentru Dezvoltare Durabilă cu asistenţa Programului Naţiunilor Unite pentru Mediu (PNUD), Agenda 21 Locală. Acesta reprezintă o strategie pe termen lung în vederea asigurării dezvoltării durabile a comunităţii municipale pentru a stabili un echilibru între creşterea economică, echitatea socială şi protecţia mediului. Procesul de realizare a Agendei 21 Locale este la finele anului 2002 în curs de finalizare. În această acţiune s-a ţinut cont de programele strategice şi politicile realizate anterior. Astfel, pentru dezvoltarea pe termen scurt ţinând cont de contextul în care actualul program de guvernare a prefigurat viitoarea dezvoltare durabilă şi principiile planificării urbane, în municipiul Iaşi a fost realizat Programul de dezvoltare economică şi socială a municipiului Iaşi pentru perioada 2001-2004. Acest program a fost aprobat prin HCL Iaşi nr. 77/04.04.2001 şi cuprinde 4 direcţii strategice şi 22 obiective. Între cele 4 direcţii strategice principale este prevăzută şi Asigurarea protecţiei şi conservării mediului care arată că ameliorarea şi valorificarea calităţilor mediului şi a condiţiilor de viaţă sunt componente ale dezvoltării durabile şi reprezintă priorităţi bine justificate în contextul acestui program. Unul din obiectivele principale ale acestei direcţii este: „conformarea cu standardele UE privitoare la mediu prin promovarea unei legislaţii locale privind limitarea şi prevenirea riscurilor naturale şi eliminarea poluării şi degradării mediului; managementul integrat al deşeurilor; dezvoltarea ariilor destinate spaţiilor verzi; dezvoltarea reţelei locale de arii protejate”

Municipiul Paşcani, al doilea municipiu al judeţului, cu o populaţie de 42172 locuitori, are un plan asemănător de dezvoltare pentru perioada 2001-2004, în care este prevăzut un capitol referitor la protecşia mediului înconjurător

7.5.7. Agenda 21 la nivel local până la Conferinţa de la Rio +10

Dintre cele 2 municipii ale judeţului, numai municipiul Iaşi implementează Agenda 21 Locală

95

Procesul de realizare a Agendei 21 locală pentru municipiul Iaşi a fost lansat în luna martie 2000, sub coordonarea Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în cadrul proiectului naţional „Agenda 21 Locală Rom 98/012”.Răspunzător la nivel naţional în cadrul PNUD de organizarea, monitorizarea şi activitatea de consultanţă pentru acest proiect este Centrul Naţional pentru Dezvoltare Durabilă (CNDD) Bucureşti. Pentru realizarea Agendei 21 Locale, alături de PNUD, municipiul Iaşi a primit sprijinul financiar şi din partea Agenţiei Canadiene pentru Dezvoltarea Internaţională (CIDA) care prin Institutul Internaţional pentru Dezvoltare Durabilă (IISD) oferă, împreună cu CNDD consultanţă de specialitate în cadrul proiectului. Pentru realizarea Agendei 21 Locale s-au constituit un Comitet Local de coordonare format din reprezentanţii instituţiilor publice şi ai societăţii civile dinIaşi, Grupuri de lucru – formate din specialişti locali - şi un birou local al Agendei 21 Locale.

Agenda 21 Locală, sau Planul de Dezvoltare Durabilă al Municipiului Iaşi, cuprinde următoarele trei documente:

Strategia de Dezvoltare Durabilă; Planul Local de Acţiune; Proiectele Prioritare

Inspectoratul de Protecţie a Mediului Iaşi s-a implicat în procesul de realizare a Agendei 21 Locale prin participarea Inspectorului şef în cadrul Comitetului Local de Coordonare şi a unui reprezentant din cadrul compartimentului RPRMMPLSI în calitate de coordonator al grupului de lucru privind protecţia mediului. IPM Iaşi a urmărit în special integrarea problemelor de mediu în procesul de dezvoltare economică şi socială pe termen lung al municipiului Iaşi. Astfel, obiectivul strategic fundamental cuprins în cadrul Strategiei de Dezvoltare Durabilă constă în împlinirea aspiraţiei Iaşului de a deveni oraşul culturii şi ştiinţei susţinut de o economie competitivă, dinamică şi novativă cu un mediu de viaţă calitativ , conform principiilor dezvoltării durabile, cu rol polarizator în Moldova, inclus în circuitele de valori europene. Între cele 5 direcţii strategice principale prevăzute pentru atingerea acestui obiectiv fundamental, se regăseşte şi „asigurarea protecţiei şi conservării mediului în concordanţă cu cerinţele dezvoltării durabile”.

Pentru implementarea acestei direcţii strategice sunt prevăzute 7 obiective care vizează: 1. îmbunătăţirea calităţii apelor de suprafaţă, a apei potabile şi gospodărirea lor eficientă; 2. asigurarea condiţiilor necesare reducerii factorilor de risc: cutremure, inundaţii, alunecări de

teren; 3. îmbunătăţirea calităţii atmosferei şi a mediului de viaţă; 4. asigurarea eficienţei consumului energetic; 5. asigurarea unui management durabil al resurselor în municipiul Iaşi; 6. conservarea şi extinderea reţelei de arii protejate, parcuri dendrologice, monumente ale naturii

precum spaţiile verzi din municipiul Iaşi şi zonele limitrofe; 7. implicarea şi utilizarea mai eficientă a societăţii civile, mass-mediei locale şi învăţământului

de toate gradele în educarea populaţiei în spiritul protecţiei mediului.

Pentru realizarea fiecăruia dintre aceste obiective, strategia prevede măsuri concrete. În cadrul Planului de Acţiune, dintre cele 70 de proiecte identificate , 23 sunt proiecte

destinate rezolvării unor probleme de protecţie a mediului, unele dintre ele se află în derulare. Prin acelaşi plan au fost stabiliţi şi incatorii pentru monitorizarea evoluţiei municipiului iaşi pe calea dezvoltării durabile, între care şi indicatorii de mediu (calitatea aerului, apei, managementul deşeurilor, sănătatea în relaţia cu mediu, spaţii verzi). Între cele 9 proiecte prioritare identificate în cadrul Agendei 21 Locală, pentru perioada 2002-2004, 2 sunt proiecte care se referă la problemele de protecţie a mediului. IPM Iaşi se va implica pe viitor şi în activitatea de monitorizare a implementării Agendei 21 Locale în municipiul Iaşi.

96

Salubrizare parcuri acţiuni cu copii şi voluntari

Foto 18 Foto 19

Foto 20 Foto 21

Foto 22

97

CAPITOLUL 8. DESEURI

8.1. DESEURI URBANE Judetul Iasi,ca de altfel intreg teritoriul tarii, se confrunta la ora actuala cu mari probleme in ceea ce priveste modul de gestionare a deseurilor, in general ,si in special a celor menajere si asimilabile acestora. Populatia judetului este distribuita aproximativ egal intre asezarile urbane,reprezentate prin municipiile Iasi si Pascani si orasele Hirlau si Tirgu-Frumos ( cu o populatie ce reprezinta 50,3% din popoulatia totala ajudetului ) si localitatile rurale , oranizate din punct de vedere administrativ-teritorial in 85 de comune, reprezentind 40,3% din populatia judetului. Colectarea in sistem centralizat a deseurilor menajere si asimilabile acestora se realizeaza numai in cele 4 localitati urbane ale judetului, pouplatia deservita prin acest sistem fiind cea corespunzatoare asezarilor urbane respective(50,3%). In mediul rural nu exista, inca, un sistem centralizat de colectare si depozitare controlata a deseurilor si nici depozitele nu sint amenajate. Evolutia cantitativa a deseurilor menajere generate in judetul Iasi in intervalul 1995-2002 este prezentata in tabelul nr.8.1.1.

DESEURI Tabel nr 8.1.1

Tipuri principale de deşeuri

Cod deseu

1995 m3

1996 m3

1997 m3

1998 m3

1999 m3

2000 m3

2001 m3

2002 m3

TOTAL

180326

492220

535280

565919

633668

734700

1215228

1223972

-Deşeuri menajere colectate neselectiv de la populaţie

200301 116269 389185 420948 438778 460607 489211 564525

571209

-Deşeuri menajere de la agenţi economici

200301 51196 87257 92456 103548 116032 152717 36050

29311

-Deşeuri din servicii municipale Total, din care :

12862 15778 21876 23593 57029 66826 614653

623452

-deşeuri stradale 200303 12862 13178 21876 23593 22754 25946 25813

18364 -deşeuri din pieţe 200302 - 2600 - - 22051 25624 - -

-deşeuri din grãdini, parcuri, şi spaţii verzi

200202 - - - - 12219 15256 -

-

98

Print-un studiu efectuat in anul 2002 la depozitul minicipal Iasi( prin metoda europeana MODECOM, cu ajutorul specialistilor francezi) s-a stabilit ca din punct de vedere al compozitiei procentuale, principalele componente ale deseurilor menajere sint cele prezentate in tabelul nr.8.1.2 , iar pentru judet s-au estimat procentele pe baza studiului efectuat in anul 2000 de catre Asociatia Comunelor din Romania si transmis in teritoriu sub denumirea de” Ghid privind organizarea si functionarea eficienta a serviciilor publice de salubritate la nivelul comunelor din Romania” Compozitia deseurilor Tabel nr 8.1.2

Pentru colectarea centralizata a deseurilor menajere,unitatile de salubritate (de stat sau particulare) au in dotare diferite tipuri de recipienti de colectare din materiale diferite (metalice, mase plastice,fibre de sticla),dupa cum urmeaza: Tipuri de recipienţi utilizaţi pentru colectare Tabel 8.1.3.

Hârtie,

carton %

Sticla

%

Metale

%

Plastice

%

Textile

%

Materiale organice

%

Altele

% Total Compoziţia

deşeurilor %

100 % Mun.IASI 4,93 3,64 1,23 7,48 4,21 32,94 14,71 100% Jud.Iasi-mediul rural

10,0 5,00 2,50 3,00 5,00 55,00 19,50 !00%

Recipienţi pentru colectarea deşeurilor (nr. si capacitate) Pubele metalice Pubele

plastic/europubele Containere Altele

Agentul de salubritate

Nr. Capacit. Nr. Capacit. Nr. Capacit. Nr. Capacit. PRIMARIA MUN. IASI-Directia Servicii Publice Municipale SC SALUBRIS SA IASI

150 124

100 l 80 l

51

2 mc

1433

4 mc

5

120 l

SC ROSAL RECYCLING SRL Iaşi

500

240 l

10

5 mc

- -

RAGCL PASCANI - - - - 58 4 mc - - Primaria mun. Paşcani

-

-

18

1.8 mc

-

-

-

-

SC TERMOSERV SA TG. FRUMOS

-

-

-

-

40

4 mc

10

10 mc

Primăria oraş Tg. Frumos

12

250

40

0.2 mc

-

-

60

0.2 mc

Primaria oraş Hârlau - Serviciul Public Secţia Salubritate

96

40 l

-

-

31

3 mc

9

0.5 mc

99

8.2. DEŞEURI INDUSTRIALE

La nivelul judetului Iasi evolutia tipurilor si a cantitatilor de deseuri industriale este prezentata in tabelul nr.8.2.1., cu mentiunea ca pentru anul 2002 nu s-au centralizat inca datele raportate de agentii economici in chestionarelor privind cercetarea statistica anuala a generarii, valorificarii si reciclarii deseurilor (conform normelor ICIM si ale Institutului National de Statistica), deoarece, in acest an, din motive absolut obiective, distribuirea chestionarelor de catre ICIM, s-a realizat cu o oarecare intirziere fata de anul 2002,iar raportarea sistematica a gestiunii deseurilor ( lunara, conform H.G.NR.856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzind deseurile, inclusiv desurile periculoase ) nu a devenit inca o practica uzuala a agentilor economici.

Din totalul unitatilor generatoare de deseuri industriale, raportarea constanta a tipurilor si

cantitatilor de astfel de deseuri o relizeaza doar un procent de aproximativ 40% dintre acestea Din cantitatile totale de deseuri industriale rezultate intr-un an, cca 50% sunt deşeuri

reciclabile ,si anume: deseuri metalice (feroase şi neferoase), hârtie si cartoane, textile, sticlă,iar dintre acestea o parte sunt colectate şi valorificate intern (ex. SC FORTUS SA Iaşi care valorifică intern toate deşeurile recuperabile produse) sau de către agenţi economici specializati in colectarea si valorificarea deseurilor industriale reciclabile,tip REMAT.

In afara de deseurile enumerate mai sus,mai exista si alte tipuri care sint valorificate ca şi

combustibil în instalaţii de ardere cu/fara recuperare de energie(ex. deseuri de lemn si rumegus,coji de floarea-soarelui ,etc.),iar altele ,precum zgurile rezultate din activităţi de turnătorie sau din arderea cărbunelui în instalaţii termice, sunt eliminate prin depozitare finala în halde de zgură proprii( ex.SC FORTUS SA, SC TEPRO SA, SC TERMOELECTRICA SA – CET II Iaşi ).

Deşeurile industriale nevalorificabile, asimilabile celor menajere, sunt eliminate fie în

depozitele de deşeuri menajere, fie în depozitele industriale proprii (ex. SC ANTIBIOTICE SA Iaşi, SC TEPRO SA Iaşi, SC CFR-Secţia Spălări Vagoane Paşcani).

100

Evoluţia cantitatilor de deşeuri Tabel nr.8.2.1

Dupa cum se observa din datele prezentate in tabelul de mai sus evolutia cantitatilor de deseuri este fluctuanta,cu tendinte vizibile de scadere in anumite ramuri si sectoare industriale, fie ca urmare a diminuarii capacitatilor de productie in ramurile respective, fie prin inlocuirea tehnologiilor generatoare de mari cantitati de deseuri cu tehnologii moderne,eficiente economic si ecologic, dar in paralel se observa si ocrestere, uneori semnificativa, a anumitor tipuri de deseuri , in special a celor care au intrat sub incidenta legislatiei specifice, exigente, aparute in ultima perioada (2001-2002), si anume: deseurile uleioase, deseurile din ambalaje , acumulatorii uzati (care nu se regasesc in tabel deoarece nu au fost inclusi in categoria deseurilor industriale).

O succinta prezentare a principalelor tipuri de deseuri solide din citeva ramuri industriale si destinatia ecestora este ilustrata in tabelul nr.8.2.2. Deşeuri solide Tabel nr. 8.2.2

Categoria de deşeuri Cantităţi (tone/an) produse reutilizate prelucrate evacuate 1 2 3 4 5

Din agricultură şi silvicultură 2851600 1140640 - 1710960 De la extracţu miniere şi cariere

- - - -

Rezultate în urina prelucrării ininereurilor

- - - -

Cantităţi deşeuri industriale produse (t)

Nr. crt.

Denumire 1998 1999 2000 2001 2002

1 Deşeuri din explorare minierã şi alte tratamente ale mineralelor din cariere

- - - - -

2 Deşeuri din agriculturã, preparare şi procesarea alimentelor

42525,65 40207 28091,25 34198 27204,84

3 Deşeuri din prelucrarea lemnului, plăcilor şi a mobilei

23411,85 18795 6556,44 4731,30 3032,67

4 Deşeuri din industria textilã şi a pielăriei 1174,00 1165 1016,50 1076,01 1005,04

5 Deşeuri din rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale

- - - - -

6 Deşeuri din procese chimice anorganice 26326,55 14121,88 8995,2 7556,44 4350.22

7 Deşeuri din producerea vopselelor şi a lacurilor - 0,1 8,25 12,25 14,91

8 Deşeuri din industria fotograficã - - - -

9 Deşeuri anorganice din procese termice 228572,30 112731,5 24566,47 28030,62 32789,59

10 Deşeuri din tratarea şi acoperirea metalelor 571,03 197,54 172,43 31,9 26,81

11 Deşeuri din modelarea şi tratamentele de suprafaţã ale metalelor şi materialelor plastice

- - - - -

12 Deşeuri uleioase 446,5 359,25 488,25 598,87 82585,95 13 Deşeuri din ambalaje 393,5 469,06 670,31 740,30 5618,29 15 Deşeuri din construcţii şi

demolări 228840,00 48890,50 36890,62 11450,75 6800,5

TOTAL

101

Industrîale 36948 7389,585 155 29403,415 Metalice feroase 269193 - 228814,05 40378,95 Din construcţii şi deniolări 34180 34180 Zgură şi cenuşă 32789,59 1284 - 31505,59 Menajere 230677 - - 230677 Radioactive

8.2.1.DESEURI PERICULOASE Dupa cum se constata din raportarile agentilor economici, in perioada analizata (1998-2002)

cantitatile de deseuri periculoase scad, atit ca urmare a reducerii sau chiar incetarii unor activitati din sectoarele generatoare de deseuri periculoase (ex. incetarea activitatilor de sinteza PET din cadrul S.C.TEROM S.A. IASI, functionarea sporadica a atelierelor de acoperiri metalice din cadrul unor societati cu traditie pentru aceste activitati: S.C.AGMUS S.A.IASI , S.C. FORTUS S.A. IASI ; S.C. ASAM S.A.IASI , etc )sau datorita inlocuirii tehnologiilor vechi, mari generatoare de deseuri periculoase cu tehnologii moderne, curate , eficiente, ecologice (ex. inlocuirea tehnologiilor de galvanizare poluante cu tehnologii moderne care genereaza cantitati foarte mici de namoluri (slamuri) de galvanizare: S.C. NICIMAN S.A. IASI, S.C. ASAM S.A. ,etc) . Din categoria deseurilor periculoase o importanta deosebita a fost acordata deseurilor toxice,a caror evolutie cantitativa este prezentata in tabelul nr.8.2.1.1. Deşeuri toxice

Tabelul nr.8.2.1.1.

Cantităţi de deşeuri toxice

(t) 1998 1999 2000 2001

2002

Generate 754,20 860,22 572,00 428,,46 380,90 Valorificate - - - - - Stoc 199,22 119,6 257,2 283,26 560,41 Eliminate 555,00 740,55 314,81 145,02 245,84

Observatie: Stocurile mari,aparent necorelate cu cantitatile de deseuri toxice generate,valorificate sau eliminate,se datoreaza pesticidelor si PCB-urilor, pentru care, pe plan local,nu exista,inca, posibilitatea eliminarii controlate si care ,an de an, ramin in stoc Deşeurile de pesticide (cca 50 tone) sint stocate in prezent,in conditii depline de siguranta si securitate,in depozitul Paşcani al Serviciului Public de Protecţia Plantelor Iasi din cadrul Consiliului Judeţean Iaşi (fig. 8.2.1.1.) si au rezultat in urma acţiunii de colectare centralizată,desfasurata in anul 2001 in tot judetul Iasi. Majoritatea pesticidelor, atat solide cat si lichide, sunt neidentificate.

Ardere neconformă a deşeurilor

Foto 23 Foto 24 Foto 25

102

Foto 26 Foto 27 Foto 28

Foto 29 Depozit de pesticide Paşcani

103

Fig. 8.2.1.1. De asemenea,in cursul anului 2002 s-a procedat la inventarierea tuturor detinatorilor de materiale si echipamente cu continut de PCB,PCT,etc. ,inventarul fiind transmis deja Directiei de Gestiune a Deseurilor si Substantelor Chimice Periculoase din cadrul MAPM, iar deseurile respective se afla inca in gestiunea agentilor economici detinatori de asfel de echipamente.

În �resent ,la nivelul judetului nostru nu exista posibilitatea eliminarii controlate a deseurilor toxice si periculoase ,iar la nivelul ţarii există o singură unitate autorizată pentru eliminarea,prin incinerare,a deşeurilor periculoase şi anume SC „PRO AIR CLEAN” SA Timişoara, către care au fost dirijate deja în anul 2001 primele cantităţi de deşeuri industriale (şlamuri galvanice) pentru eliminare acestea au aparţinut SC „CASA LEBĂDA” SRL Iaşi).

0. alta categorie, de asemenea importanta, a deseurilor periculoase o constituie deseurile spitalicesti, rezultate atit din unitatile sanitare cu paturi (cea mai mare parte a cantitatilor produse) cit si din activitatile cabinetelor medicale particulare sau din ambulator.

Eliminarea acestor deseuri se realizează, în toate cazurile, în instalaţii vechi, neomologate,neautorizate, cu/fără aport de combustibil si fără controlul procesului de ardere sau a tipurilor şi cantităţilor de poluanţi emişi în atmosferă. In tabelul nr. 8.2.1.2. sint consemnate tipurile actuale de “incineratoare”, utilizate pentru eliminarea deseurilor spitalicesti, de catre unitatile sanitare care detin asemenea instalatii (8 unitati) , si carcteristicile de functionare ale acestora.

INCINERATOARE Tabel nr 8.2.1.2.

Nr. Crt.

Tipul de incinerator

Temp. [°C] de incinerare

Cu/fără recuperare de

energie

Tipuri de deşeuri

incinerate

Capacitate [tone/zi sau tone/ora]

Cantitate de cenuşa rezultata [tone/zi]

1

ID

850

fara

medicale

0.3 t/zi

0.03 t/zi

Un instantaneu reprezentind modul de colectare a deseurilor rezultate din activitatile de ocrotire a sanatatii, la locul de generare, intr-o mare unitate sanitara a municipiului Iasi (Spitalul Universitar “Sf.SPIRIDON” IASI) si instalatia in care aceste deseuri sint eliminate este prezentat in fig nr.8.2.1.2.

104

Fig nr.8.2.1.2.

105

Intrucat eliminarea necontrolata riguros a deseurilor spitalicesti comporta mari riscuri, ecologice si epidemiologice, Inspectoratul de Protecţie a Mediului Iaşi consideră imperios necesară realizarea unei instalaţii de ardere omologată care să fie proiectată pentru astfel de capacităţi încât să poată deservi întreg judeţul Iaşi sau chiar zona Moldovei.

Există, în acest sens, o propunere de proiect intitulata „Instalaţie ecologică pentru incinerarea deşeurilor toxice şi periculoase din Regiunea de Dezvoltare N-E” – beneficiar Consiliul Judeţean Iaşi, valoarea proiectului fiind de 2.280 mii EURO,dar neconcretizata �resent� pina in �resent.

O sinteza a tuturor aspectelor trecute in revista in acest capitol este prezentata in tabelul urmator(tabelul 8.2.1.3.)

Tab. 8.2.1.3 cantităţi aproximative de

deşeuri solide colectate în tone/locuitor/an

350.3 t

a)Producţia de deşeuri

compoziţia deşeurilor 36Vezi tabelul nr. 8.1.2.

b)Reciclare % din deşeuri reciclate pe fracţiuni 37

Hartie si cartoane=22 % Deseuri metalice=65% Acumulatori uzati=65%

număr incineratoare 388

volumul incinerat 39104636.604 t

nr. de halde pe tipuri de deşeuri

40

Zgura si cenusa = 2

Deseuri industriale tehnologice = 2

Platforme (batale) namol = 2

9. DEŞEURI

c) Tratamentul deşeurilor

volumul haldelor pe tipuri de deşeuri

41

Zgura si cenusa = 1147219 mc

Platforme (batale) namol

=191000 mc

Deseuri industriale tehnologice = 58500 mc

106

8.3. Nămoluri

In judetul Iaşi există 9 staţii de epurare a apelor uzate menajere, dupa cum urmeaza:4 în localităţile urbane: Iaşi, Paşcani, Tg. Frumos si Hârlău si 5 în localităţile rurale: Belceşti, Răducăneni, Ţibăneşti, Podu Iloaiei si Vlădeni,

Cantitatile de namoluri rezultate in perioada 1995-2002 sint prezentate in tabelul nr.8.3.1. Tabel 8.3.1. Evoluţia cantităţii de nămol

Anul 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Nămol de la epurarea apelor uzate oraşeneşti (mc)

46.037

82.846

108.315

94.256

87.083

179.897

52.484

24090,75

Variaţiile anuale ale cantităţilor de nămol se datoreaza fluctuatiilor inregistrate de activităţile

agenţilor economici cu funcţionare sezoniera , precum si reducerii unor activitati mari consumatoare de apa.

Nămolurile rezultate sunt depozitate în paturi de uscare şi în batale (numai la staţiile de epurare Iaşi şi Tg. Frumos).

8.4 DEPOZITE DE DESEURI 8.4.1.DEPOZITE DE DESEURI URBANE In judetul Iasi eliminarea deseurilor urbane se realizeaza prin depozitare pe sol,pe terenuri neamenajate conform cerintelor Directivei nr.99 / 31 / EC privind depozitarea deseurilor,iar monitorizarea depozitelor si a cantitatilor de deseuri nu se realizeaza decit in municipiul Iasi. Depozitul municipal Iasi,desi nu este un depozit ecologic,este autorizat din punct de vedere al protectiei mediului cu program de conformare si este singurul depozit din intreg judetul pentru care s-au efectuat evaluari de mediu(bilant de mediu nivel 2 ,studiu de evaluare a riscului)si care monitorizeaza in mod constant cantitatile de deseuri intrate in depozit,precum si impactul asupra mediului(analize de sol , analize de levigat;nu se analizeaza insa si nici nu se capteaza gazul de depozit).In anul 2002,cu ajutorul unei echipe franceze, a fost efectuat un studiu privind compozitia deseurilor menajere colectate din municipiul Iasi si din cartierele(suburbii)arondate ,iar rezultatele acestuia au fost consemnate in tabelul nr 8.1.2. Celelalte localitati cu statut urban ale judetului Iasi ( municipiul Paşcani, oraşul Hârlău şi oraşul Tg.Frumos) nu detin depozite propriu-zise de deseuri menjere ci platforme neamenajate, neîmprejmuite , nemonitorizate si neautorizate , motiv pentru care I.P.M.Iasi a impus administratorilor acestor “depozite” efectuarea investigatiilor de mediu(bilantul de mediu nivel 2 şi ,daca va fi cazul,evaluarea de risc) conform H.G.Nr.162/2002 privind depozitarea deseurilor(art.26-alin.1si 2),pentru ca ,in urma evaluarilor respective,sa se poata stabili daca aceste “depozite “ mai pot functiona sau nu. O imagine edificatoare a modului de organizare si functionare a unui astfel de depozit este prezentata in fig.nr.8.4.1.1. , si reprezinta Depozitul municipului PASCANI.

107

Fig. 8.4.1.1. De asemenea,I.P.M.Iasi a facut cunoscut administratiilor publice locale noul concept privind depozitarea in perspectiva a deseurilor municipale numai pe anumite amplasamente denumite “DEPOZITE ZONALE” la care vor fi arondate toate localitatile judetului. Pentru intreg judetul IASI

108

au fost stabilite si aprobate numai 3 depozite zonale(teritoriul metropolitan Iasi,orasul Pascani si orasul Tg.Frumos)la care vor fi arondate 5 statii de transfer. Pina la transpunerea efectiva in practica a acestui nou mod de depozitare,I.P.M.Iasi a solicitat autoritatilor locale sa procedeze la dezafectarea depozitelor mici(satesti) si la amenajarea temporara a unor depozite comunale,in paralel cu initierea unui sistem de colectare selectiva a deseurilor reciclabile din deseurile menajere si valorificarea acestora prin unitati specializate. Cele 4 depozite urbane ale judetului si citeva caracteristici ale acestora sint prezentate in tabelul nr.8.4.1.1. Depozite urbane Tabelul nr. 8.4.1.1 Nr. crt.

Localitatea deservită

Localitatea unde este amplasat

depozitul

Suprafaţă depozit

(ha)

Volum ocupat (mc)

Amenajări*)

1 Mun. Iaşi Com. Tomeşti 6,63 2.000.000 I, CG 2 Mun. Paşcani Com. Valea Seacă 3,5 900.000 N 3 Oraşul Tg. Frumos Oraşul Tg. Frumos 2 20.000 N 4 Oraşul Hârlău Oraşul Hârlău 0.5 60.000 N *) I – împrejmuit; CG – canal de gardă; N – neamenajare;

Din cauza modului deficitar de depozitare, cel mai adesea pe terenuri neamenajate, neimpermeabilizate si fara monitorizare calitativa si cantitativa constanta, in majoritatea zonelor adiacente depozitelor s-au pus in evidenta diferite forme de poluare a solului, dupa cum rezulta din tabelul nr. 8.4.1.2.

109

Poluare sol Tabelul nr. 8.4.1.2.

Ramura

economică

Substanţa poluantă

Total judeţ (To)

Industria energiei electrice

şi termice

Industria extractivă

Industriametalur-

gică feroasă

Industria chimică

Industriaalimen-

tară

Agicul-tura

Gospo-dăria

comunală

Alte ramuri

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Total, din care 3513367 28279.63 3248.44 1802.81 2528.38 3476224.65

Cenuşă 31505.59 28279.63 - 1941.96 - - - - Deşeuri menajere 600520 - - - - - - 600520 -

Nămoluri 4128.89 - - - 1801.89 2327 - - -

Dejecţii 2851600 - - - - - - 2851600 -

Slamuri 31.8 - - 22.48 .0.92 9.32 - - -

Nămoluri de la staţii de epurare 24296.71 - - - - 192.06 - 24104.65 - Noroaie miniere - - - - - - - - -

Steril 1284 - - 1284 - - - - -

Intrucât depozitul municipal Iasi deserveste cea mai mare parte a populatiei judetului, fiind si

cel mai mare ca dimensiuni si volum de depozitare, facem o scurta prezentare a acestuia:

Depozitul controlat de reziduuri menajere Tomeşti Depozitul Tomeşti, este amplasat în albia majoră a râului Bahlui, la est de municipiul Iaşi (cca

6 km fată de municipiul Iaşi şi 2 km de localitatea Tomeşti ). Depozitul constă într-o platformă special amenajată, împrejmuită cu gard de plasă de sârmă, prevăzută cu drum de acces până la locul de descărcare şi depozitare. În prezent, suprafaţa totală a depozitului este de 29.9 ha, din care: - suprafaţa activă de depozitare – 6.63 ha; - suprafaţa rezervată pentru următorii ani – 1.22 ha; - suprafaţa construită – 0.05 ha; - suprafaţa liberă şi drum de acces – 2.69 ha;

- suprafaţă înierbată şi redată circuitului agricol – 19.4 ha. Cantitatea zilnică de deşeu menajer depozitată este de cca 1300 mc (500 tone), depozitarea controlată cuprinzând următoarele operaţii: cântărire, transport la rampa de descărcare, bascularea, selectarea deşeurilor de hârtie ce pot fi valorificate precum şi a eventualelor deşeuri metalice, nivelarea în straturi şi compactarea lor, acoperirea cu strat inert, realizate cu utilaje specifice.În masa de reziduuri menajere au fost montaţi 5 captatori-evacuatori de biogaz, iar pe suprafaţa activă a depozitului a fost construit un dren perimetral în vederea colectării apelor de exfiltraţii şi dirijarea acestora către sistemul de canalizare. Tot în acest sens, pe haldă au fost executate 10 foraje de observaţie prin care sunt monitorizate calitatea şi nivelul apelor subterane.

110

În urma studiului de evaluare a riscului asupra sănătăţii populaţiei şi mediului pentru depozitul controlat de reziduuri menajere Tomeşti şi a activităţii de monitorizare a acestuia realizat de IPM Iaşi, se pot preciza urmatoarele:

- depozitul de reziduuri menajere amplasat în vecinătatea localităţii Tomeşti a fost investigat din punct de vedere al poluării produse şi al efectelor acestora asupra sănătăţii şi confortului la copii şi adulţi din localitatea Tomeşti; - în probele momentane, concentraţiile de poluanţi atmosferici: monoxid de carbon, amoniac şi hidrogen sulfurat, prezintă depăşiri de 2-10 ori faţă de concentraţiile maxime admise (CMA) în vecinătatea depozitului, şi se menţin peste CMA pentru amoniac şi hidrogen sulfurat şi parţial pentru monoxid de carbon în zona locuită, fapt pentru care indicele global de poluare (IGP) înregistrează valori mari în zona locuită şi foarte mari în zona depozitului; - analiza metalelor grele din probele de sol recoltate la limita depozitului şi în zona de influenţă a acestuia (cartier blocuri Tomeşti, şcoala sat Tomeşti ) a evidenţiat prezenţa metalelor grele în concentraţii variabile. În apropierea depozitului (50-250 m), metalele evidenţiate în probe sunt Pb, Cd, Cu, efectul diminuându-se cu distanţa faţă de sursă, iar nivelul elementelor este mai crescut la adâncimea de 15 cm şi mai redus la suprafaţa solului. În zona de influenţă a depozitului controlat de reziduuri menajere nu poate fi considerată o poluare semnificativă a solului cu metale grele; - terenurile din vecinătatea depozitului nu sunt cultivate, astfel încât nu există riscul contaminării unor plante de cultură prin transferul de metale din sol în vegetaţie;

-pe eşantioanele probabilistice de persoane investigate (unul de şcolari, unul de adulţi), indicatorii de sănătate utilizaţi nu prezintă nivele mai nefavorabile faţă de loturile martor, dar s-au constatat puternice acuze de disconfort : mirosuri neplăcute frecvente şi considerate insuportabile ca intensitate, simptome şi efecte ale acestor mirosuri, insecte de disconfort şi rozătoare.

8.4.2.DEPOZITE DE DESEURI INDUSTRIALE Pentru eliminarea prin depozitare finala a deşeurilor industriale,in judetul Iasi exista

urmatoarele depozite de deseuri industriale, administrate de agentii economici detinatori de astfel de depozite:

111

Depozite de deseuri industriale Tabelul nr.8.4.2.1.

Nr. crt.

Deţinătorul depozitului

Localitatea unde este amplasat depozitul

Tipul depozitului

Tipul deşeurilor depozitate

Suprafaţa ocupată (ha)/

capacitate ocupată(mc)

Amenajări*)

1 SC Antibiotice SA Iaşi

Valea Lupului-Rediu

haldă menajere şi industriale

2,1/23.500 I, FM

2 SC Fortus SA Iaşi

Ciurea- zona Zanea

haldă Zgură, cărămizi, nisipuri uzate

15,78/480.000 I,D,FM,CG

3 SC Terom SA Iaşi

Copăcioaia - Holboca

subteran Reziduuri toxice*

0.03/60 I, FM

4 SC Tepro SA Iaşi

Iaşi Haldă Tunder, şlam neutru

0.8/35.000 FM

5 SC Tehnoton SA Iaşi

Copăcioaia - Holboca

Subteran Reziduuri toxice*

0.1/100 IM

6 SC Termoelectrica – Sucursala Electrocentrale Iaşi

Holboca Haldă Slam, cenuşă, zgură

40/5.667.219 IM, D, FM, CG

7 Regia autonomă judeţeană de apă-canal (RAJAC) Iaşi

Tomeşti Batal Nămoluri epurare

12/190.000 CG

8 Regia autonomă judeţeană de apă-canal (RAJAC) Iaşi

Tg. Frumos Batal Nămoluri epurare

0.45/1000 D

9 SCCFR - Secţia spălări vagoane marfă Paşcani

Paşcani depozit Deşeuri menajere, nămol epurare, deşeuri, din vagoanele de marfă

0.5/1500 I

*) I – împrejmuit; CG – canal de gardă; N – neamenajare; FM- foraje; D- drenuri; IM – impermeabilizare

8.4.3.DEPOZITE DE DESEURI PERICULOASE

La nivelul judetului nostru exista urmatoarele depozite de deseuri toxice si periculoase:

112

Depozite de deseuri toxice Tabelul nr.8.4.3.1.

Nr. crt

Detinatorul depozitului

Localitatea Supravegheat/ nesupravegheat

Tipul deseurilor

Cantitatea (tone)

Amenajari

1 CJ Iaşi -Serviciul public protecţia plantelor Iaşi

Paşcani Supravegheat Pesticide 50 tone Special amenajat

2 S.C.TEHNOTON S.A.IASI

Copacioaia-Holboca Iasi

Supravegheat Slamuri cromice

4,26 tone Depozit subteran, betonat

3. S.C.TEROM S.A. IASI

Copacioaia-Holboca Iasi

Supravegheat Rezidii lichide toxice*

? Depozit subteran, betonat

i. in anul 2002 depozitul subteran Copacioaia al S.C.TEROM S.A. a fost dezafectat,raminind in

monitorizare post –inchidere,iar reziduurile lichide au fost procesate in instalatia de distilare fractionata a unitatii, reducindu-se in mod semnificativ volumul acestora;

ii. in prezent,concentratul blazului de distilare se afla depozitat pe platforma unitatii intr-un rezervor de stocare,in conditii depline de securitate si urmeaza ca in functie de posibilitatile financiare ale firmei sa fie transportate la S.C.PRO AIR CLEAN S.A.TIMISOARA, singura unitate din tara autorizata pentru eliminarea controlata, prin incinerare,a deseurilor toxice. In afara acestor depozite,in judetul Iasi mai exista un agent economic detinator de deseuri

periculoase,si anume S.C.APROTEM S.A. IASI (fosta Baza de Aprovizionare a Agriculturii),care are propriul spatiu de depozitare in care detine aproximativ 10600 litri de pesticide.

8.4.4. Impactul depozitelor de deşeuri industriale şi urbane asupra mediului Activitatea de supraveghere a zonelor de depozitare a deşeurilor din judeţul Iaşi în anul 2001

s-a concretizat printr - un program de monitorizare care a cuprins depozitele de deşeuri menajere Iaşi, Paşcani, Tg. Frumos, depozitele industriale Ciurea a SC FORTUS SA, CET II Iaşi a SC TERMOELECTRICA SA – sucursala Iaşi, Copăcioaia a SC TEROM SA, Valea Lupului a SC ANTIBIOTICE SA.

Din monitorizarea zonelor contaminate care se realizează atât prin analiza compoziţiei deşeurilor (zguri, şlamuri, nămoluri) cât şi a levigatelor, solurilor şi apelor subterane din forajele de observaţie din aceste zone, se poate aprecia ca :

- la depozitul Copăcioaia aparţinând SC TEROM SA Iaşi monitorizarea s-a realizat prin expertizarea forajelor din amonte şi aval de depozit precum şi a izvoarelor 1 şi 2 din vecinătatea depozitului, constatându-se menţinerea concentraţiilor sub valorile CMA la indicatorii regimului de oxigen şi ai gradului de mineralizare cu o tendinţă de uşoară creştere a valorilor concentraţiilor de fenol; în cazul forajului din amonte (nou construit) s-au înregistrat valori mari la majoritatea indicatorilor, ceea ce a impus monitorizarea sa în continuare; la forajul din aval de depozit, parte a SC TEHNOTON SA Iaşi, se constată o uşoară creştere a valorilor la indicatorii de poluare;

113

- la depozitul industrial al SC ANTIBIOTICE SA Iaşi, analizele apelor subterane din forajele de observaţie scot în evidenţă menţinerea gradului de poluare în zonă, prin valori ridicate ale indicatorilor: CCOMn, amoniu, reziduu fix, comparabile cu cele din anul 2000; se va continua monitorizarea zonei atât din jurul cât şi din incinta unităţii; analiza solului în vecinătatea depozitului de deşeuri arată că nu au fost depăşiri ale valorilor concentraţiilor de metale grele pentru un sol normal, conform Ord. 756/97. - în cazul depozitului de zgură şi cenuşă al SC TERMOELECTRICA- Sucursala Electrocentrale Iaşi - CET II Iaşi, analizele fizico-chimice efectuate în cele 9 foraje de observaţie au evidenţiat o diminuare a valorilor CMA la indicatorii: CCOMn (excepţie făcând forajele F3 şi F5); NH4

+ (excepţie făcând forajele F3 şi F5); valorile mari înregistrate la indicatorul reziduu fix confirmă menţinerea gradului de poluare în zonă respectiv, influenţa levigatului din jurul depozitului asupra apei subterane; solul are un conţinut de Ni, Cr, Pb uşor mai ridicat, faţă de solurile normale, dar fără a depăşi valoarea pragului de alertă pentru soluri sensibile; - depozitele de deşeuri menajere Paşcani şi Tg. Frumos au un impact nesemnificativ asupra mediului aşa cum reiese din expertiza fizico-chimică a apelor din vecinătatea lor, care a evidenţiat valori normale pentru toţi indicatorii analizaţi conform STAS 4706/88; - depozitul controlat de reziduuri menajere Tomeşti, prezintă, la analizele efectuate, valori ale concentraţiilor metalelor în limitele admise pentru aceste zone de depozitare controlată; Analizele fizico-chimice efectuate pentru levigat evidenţiază valori mari la indicatorii regimului de oxigen şi amoniu. Facem precizarea că, atât colectarea levigatului cât şi a apelor pluviale se realizează prin canalele deschise în reţeaua de canalizare a cartierului de blocuri din localitatea Tomeşti şi preluarea acestora prin pompare la staţia de epurare a mun. Iaşi;

-în zona haldei industriale Ciurea a SC FORTUS SA, rezultatele obţinute din analiza metalelor grele la acumulările din zona N, V şi forajul F2 s-au evidenţiat valori peste limitele admise de STAS 4706/88; la acumularea din zona S există o tendinţă de creştere a valorilor la indicatorii gradului de mineralizare, regimului de oxigen, extractibile şi compuşi fenolici.

8.4.5. Initiative adoptate pentru reducerea impactului deseurilor asupra mediului

În anul 2001,in municipiul Iaşi s-a experimentat proiectul ECOLINX intitulat“Reducerea

volumului de deseuri solide municipale prin reciclare”,care,fiind un proiect cu buget mic s-a implementat numai pe o zona pilot a municipiului Iasi(50000 de locuitori).Proiectul a constat in amplasarea in centrul civic al Iasului a unui numar de 50 containere speciale pentru colectarea selectiva a hirtiei si cartoanelor si monitorizarea cantitativa si calitativa a deseurilor colectate din zona respectiva. De asemenea, in perioada octombrie 2001-august 2002,in perimetrul central al orasului si in zonele adiacente acestuia au fost amplasate 15 containere pentru colectarea sticlei.

Rezultatele experimentului nu au fost pe masura asteptarilor. De asemenea , pentru promovarea colectării selective a deseurilor şi realizării unei stări

ambientale corespunzatoare in municipiul Iasi, la nivelul punctelor gospodăreşti ale municipiului, începând cu anul 2000, CITADIN - DSPM Iaşi (din luna august 2002 devenit S.C.SALUBRIS S.A. IASI) a achiziţionat şi amplasat un nr. de 51 europubele din fibră de sticlă, grupate în general în baterii de câte 3-4 europubele şi vopsite în culori caracteristice (verde pentru hârtie, galben pentru plastic şi metal, albastru pentru sticlă, roşu pentru deşeuri menajere biodegradabile). Lipsa,insa ,a unei campanii de informare şi educare a populaţiei nu a făcut posibilă folosirea corespunzătoare a acestora şi obţinerea rezultatelor scontate.

114

-La SC FORTUS SA Iaşi,au fost finalizate lucrarile de amenajare a haldei industriale Lunca –Cetatuii-Ciurea , dar nu si lucrarile de constructie a staţiei de epurare a apelor uzate drenate din depozit. În anul 2002 costurile pentru investiţii în acest obiectiv au fost de 1.000.000 mii lei.

La RAJAC Iaşi afost amenajat depozitul de nămol fermentat pentru staţia de epurare a municipiului Iaşi – localitatea Dancu, pentru care, în anul 2002 s-au alocat 960 mil. lei. În faza de propuneri, la nivelul judeţului Iaşi, sunt următoarele proiecte în domeniul gestiunii deşeurilor: 1.Reamplasarea depozitului de deşeuri solide municipale Iaşi – DSPM CITADIN IAŞI; 2. Groapa ecologică – Consiliul Local Paşcani; 3. Amenajare depozit deşeuri menajere – Primăria oraş Tg. Frumos; 4. Groapa de gunoi ecologică – Primăria oraş Hărlău; 5. Incinerator de mică capacitate – Spitalul Clinic nr. 2 Iaşi; 6. Incinerator – Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi; 7. Instalaţie ecologică pentru incinerarea deşeurilor toxice şi periculoase din regiunea de dezvoltare N-E – beneficiar Consiliul Judeţean Iaşi.

8.4.6.TENDINTE PRIVIND GENERAREA DESEURILOR

Pentru judetul Iasi se preconizeaza o reducere importanta a anumitor categorii de deseuri si in special a celor menajere, deoarece prin programele nationale actuale in desfasurare(Programul “Romania curata”, Programul”Sa reciclam hirtia”si Programul “Sa reciclam PET”-urile) deseurile de hirtie si cartoane si deseurile din materiale plastice,care impreuna totalizau un procent de aproximativ 15-20% din cantitatea totala de deseuri menajere, iar in mediul rural cca.25-30%, vor intra in circuit de valorificare si reciclare si nu se vor mai regasi in deseurile menajere in aceleasi cantitati ca si pina acum.

Un semnal pozitiv in acest sens il constituie si aparitia operatorilor specializati in colectarea si valorificarea acestor tipuri de deseuri si determinarea de catre IPM Iasi a implicarii mai active a administratiilor publice locale in rezolvarea problemei referitoare la colectarea selectiva a deseurilor reciclabile din deseurile menajere,iar pentru medil rural si a dejectiilor animaliere ,care in prezent ajung in cantitati mari in depozitele comunale.

De asemenea,prin noile reglementari privind regimul uleiurilor uzate(H.G.Nr.662/2001 si H.G.Nr.441/2002) si al bateriilor si acumulatorilor uzati(H.G.Nr.1057/2002)s-a instituit un sistem eficient de colectare si valorificare a acestora , atit de catre unitatile care comercializeaza astfel de produse cit si de catre unitatile care colecteaza si valorifica deseurile respective.

In judetul Iasi nu exista inca posibilitate locala de valorificare si reciclare a uleiurilor uzate si nici a acumulatorilor uzati,iar pentru agentii economici care gestioneaza astfel de deseuri nu a devenit o practica uzuala evidenta gestiunii acestora si colectarea selectiva,in special a uleiurilor uzate .

8.4.7.CALITATEA IMBUNATATITA PRIVIND MANAGEMENTUL DESEURILOR Atit in unitatile industriale cit si in institutiile publice (scoli, unitati sanitare, administratie

publica, etc.) se impune schimbarea mentalitatii in abordarea problemelor de mediu, in general,si a modului de gestionare a deseurilor, in special.

In majoritaea unitatilor industriale si sanitare au fost nominalizate persoane cu resposabilitati concrete pe linie de mediu,dar exista si situatii in care problemele de mediu nu au capatat inca importanta .

Pentru a veni in sprijinul agentilor economici si al altor generatori de deseuri, IPM IASI a organizat , cu o frecventa cel putin anuala , instruiri de specialitate privind gestionarea deseurilor si a modului de raportare a evidentei acestora , precum si alte informatii de specialitate necesare pentru intelegerea problematicii complexe de mediu.

In anul 2003 IPM IASI va monitoriza in mod constant unitatile detinatoare de substante periculoase si pe cele generatoare de deseuri toxice si periculoase ,precum si aplicarea Programelor nationale privind reciclarea deseurilor reutilizabile , cu accent deosebit pe colectarea si reciclarea hirtiei si a PET-urilor.

Vor fi intreprinse si actiuni privind modul practic,concret, de gestionare a deseurilor si vor fi verificate si in teritoriu depozitele rurale si modul de administrare acestora.

115

CAPITOLUL 9. RADIOACTIVITATEA Reţeaua Naţională de Supraveghere a Radioactivităţii Mediului (R.N.S.R.M.) s-a înfiinţat în

anul 1962. În cadrul supravegherii radioactivităţii mediului în România, până în 1978, s-au făcut doar determinări ale concentraţiilor de radioizotopi artificiali Din 1978 s-a trecut la măsurători mai aprofundate creîndu-se o bancă de date ce cuprinde valori zilnice, lunare şi anuale ale concentraţiilor radioizotopilor naturali şi artificiali pentru probe de mediu.

Staţia de Radioactivitate Iaşi funcţionează cu un program de 24 ore zilnic, care prin activitatea de supraveghere continuă a factorilor de mediu dă informaţii complete pentru toată regiunea Moldovei. Astfel au fost efectuate toate determinările planificate (6491) pentru anul 2002 depăşindu-se cu 23 determinări datorate remăsurărilor efectuate la probele de aerosoli. Specificăm că în cadrul staţiei se efectuează măsurători β-globale pentru aerosoli (4 aspiraţii zilnice), depuneri şi precipitaţii atmosferice, apă potabilă, apă de suprafaţă (râuri Bahlui, Jijia şi Prut), vegetaţii spontană şi sol necultivat. Cea mai sensibilă şi mai rapidă informaţie privind radioactivitatea aerului o dă valoarea debitului dozei gamma absorbite în aer măsurată la 4 secunde şi mediată pe oră cu ajutorul debitmetrului TIEX. În perioada ianuarie-decembrie 2002, valorile activităţii probelor de mediu studiate s-au încadrat în limitele normale de variaţie a fondului natural. Cele 23 valori depăşite ale cotei de atenţie pentru probele de aerosoli măsurate imediat s-au datorat variaţiei diurne (noapte-zi) şi condiţiilor meteorologice.

Activitatea izotopilor naturali studiaţi Rn-22 ş Rn-220 a variat proporţional cu creşterea concentraţiei aerosolilor în atmosferă depinzând de condiţiile meteorologice, de anotimp care influenţează atât rata de emanaţie a gazelor radioactive din sol cât şi rata diluţiei acestora în atmosferă.

Valorile debitului dozei gamma absorbite în aer au fost în deplină concordanţă cu determinările β-globale ale aerosolilor şi depunerile atmosferice. Pentru depunerile atmosferice măsurate imediat s-au înregistrat câteva creşteri ale activităţii peste limită de detecţie a aparaturii de măsură folosite dar sub cota de atenţie, creşteri datorate unor cantităţi de precipitaţii mai mari după o perioadă de secetă.

Activitatea izotopilor radioactivi a probelor de apă potabilă şi ape de suprafaţă măsurate zilnic şi săptămânal s-a încadrat în limite normale.

La probele de vegetaţie spontană şi sol necultivat nu s-au înregistrat creşteri semnificative ale activităţii, valorile fiind comparabile cu cele din anii 2000 şi 2001.

Informaţii mai complete pentru factorii de mediu vegetaţie şi sol au fost obţinute prin urmărirea radionuclizilor K-40 şi Cs-137 cu ajutorul măsurătorilor de spectrometrie gamma. Valorile obţinute s-au comparat cu cele efectuate la L.R.M. Bucureşti şi rezultatele s-au dovedit a fi normale pentru probele din zonele delimitate.

În concluzie, pe baza rezultatelor obţinute în urma supravegherii continue a radioactivităţii mediului în Iaşi, putem spune că nu au existat situaţii de risc care să aibă impact asupra populaţiei şi mediului.

116

Tab. 9.1.1 Tab. 9.1.2

AEROSOLI - MĂSURĂRI RAPIDE

0123456789

10

IANUARIE

FEBRUARIEMARTIEAPRILI

EMAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPTEMBRIE

OCTOMBRIENOIE

MBRIE

DECEMBRIE

VALOARE MEDIELUNARĂVALOAREMAXIMĂ LUNARĂMEDIE 2002

MEDIE 2001

DEBITUL DOZEI γ ABSORBITE ÎN AER

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

IANUARIEMARTIE MAI

IULIE

SEPTEMBRIENOIE

MBRIE

VALOARE MEDIELUNARĂVALOAREMAXIMĂ LUNARĂMEDIE 2002

MEDIE 2001

Tab. 9.1.3 Tab. 9.1.4

RADON (Ru222)

0

5

10

15

20

25

IANUARIE

FEBRUARIEMARTIEAPRILI

EMAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPTEMBRIE

OCTOMBRIENOIE

MBRIE

DECEMBRIE

VALOARE MEDIELUNARĂVALOARE MAXIMĂLUNARĂMEDIE 2002

MEDIE 2001

DEPUNERI ŞI PRECIPITAŢII ATMOSFERICE

0102030405060708090

IANUARIEMARTIE MAI

IULIE

SEPTEMBRIENOIE

MBRIE

VALOARE MEDIE LUNARĂ

VALOARE MAXIMĂLUNARĂMEDIE 2002

MEDIA 2001

117

Tab.9.1.5 Tab. 9.1.6

APĂ POTABILĂ TIMIŞEŞTI

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

IANUARIE

FEBRUARIEMARTIEAPRILI

EMAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPTEMBRIEOCTOMBRIE

NOIEMBRIE

DECEMBRIE

VALOARE MEDIELUNARĂVALOARE MAXIMĂLUNARĂMEDIE 2002

MEDIE 2001

APĂ BRUTĂ BAHLUI

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

IANUARIE

FEBRUARIEMARTIEAPRILI

EMAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPTEMBRIE

OCTOMBRIENOIE

MBRIEDECEMBRIE

VALOARE MEDIELUNARĂVALOARE MAXIMĂLUNARĂMEDIE 2002

MEDIE 2001

Tab. 9.1.7 Tab. 9.1.8

TORON (Ru220)

00.10.20.30.40.50.60.70.80.9

IANUARIE

FEBRUARIEMARTIEAPRILI

EMAI

IUNIEIU

LIEAUGUST

SEPTEMBRIEOCTOMBRIE

NOIEMBRIE

DECEMBRIE

VALOARE MEDIELUNARĂVALOARE MAXIMĂLUNARĂMEDIE 2002

MEDIE 2001

DEPUNERI ŞI PRECIPITAŢII ATMOSFERICEDUPĂ 5 ZILE

0

1

2

3

4

5

6

7IA

NUARIEFEBRUARIE

MARTIEAPRILI

EMAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPTEMBRIEOCTOMBRIE

NOIEMBRIE

DECEMBRIE

VALOARE MEDIELUNARĂVALOARE MAXIMĂLUNARĂMEDIE 2002

MEDIE 2001

118

Tab. 9.1.9 Tab. 9.1.10

VEGETAŢIE (IARBĂ)DUPĂ 5 ZILE

00.050.1

0.150.2

0.250.3

0.350.4

0.450.5

IANUARIEMARTIE MAI

IULIE

SEPTEMBRIENOIE

MBRIE

VALOARE MEDIELUNARĂVALOARE MAXIMĂLUNARĂMEDIE 2002

MEDIE 2001

SOL NECULTIVATDUPĂ 5 ZILE

00.10.20.30.40.50.60.70.80.9

IANUARIEFEBRUARIE

MARTIEAPRILI

EMAI

IUNIE

IULIE

AUGUST

SEPTEMBRIEOCTOMBRIE

NOIEMBRIE

DECEMBRIEVALOARE MEDIELUNARĂVALOARE MAXIMĂLUNARĂMEDIE 2002

MEDIE 2001

Tab. 9.1.12

PROBE APĂ SĂPTĂMÂNALEDUPĂ 5 ZILE

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

APĂ POTABILĂ VALOAREMEDIE LUNARĂ

APĂ POTABILĂ VALOAREMAXIMĂ LUNARĂ

BAHLUI VALOARE MEDIELUNARĂ

BAHLUI VALOARE MAXIMĂLUNARĂ

PRUT VALOARE MEDIELUNARĂ

PRUT VALOARE MAXIMĂLUNARĂ

JIJIA VALOARE MEDIE LUNARĂ

JIJIA VALOARE MAXIMĂLUNARĂ

120

CAPITOLUL 10. POLUĂRI ACCIDENTALE. ACCIDENTE MAJORE DE MEDIU

Tab. 10.1 Poluări accidentale în judeţul Iaşi în anul 2002

Curs de apa

Zona in care s-a produs

Data Substante poluante

Unitatea responsabila

Utilizatori de apa

afectata de poluare

Durata poluarii

Pagube produse

Riu Bahlui confluenta cu riu Jijia

Aval statie epurare

ape uzate a mun. Iasi

19.06.2002 Substante consumatoare de

oxigen

Posibil RAJAC Iasi

Riu Jijia – mortalitate piscicola

3 zile Mortalitate piscicola

121

CAPITOLUL 11 . ZONE CRITICE PE TERITORIUL JUDEŢULUI IAŞI SUB ASPECTUL DETERIORĂRII STĂRII DE CALITATE A MEDIULUI

11.1. Zone critice sub aspectul poluării atmosferei Zonele în care s-au înregistrat valori mari ale concentraţiilor de pulberi sedimentabile (peste limita admisă) în municipiul Iaşi sunt zonele Păcurari, Gară. 11.2. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi subterane Râul Prut şi afluenţii săi constituie emisari pentru apele uzate rezultate din activitatea unui număr important de obiective industriale, ferme zootehnice şi populaţie.

Au fost considerate zone critice acele tronsoane de râuri care după toţi indicatorii au fost caracterizate degradate.

Râul Jijia de la intrarea în judeţ până la confluenţa cu râul Prut, râul Miletin, râul Bahlui aval Hârlău până la confluenţa cu râul Jijia, râul Bahluieţ până la confluenţa cu râul Bahlui.

Datorită lucrărilor de regularizare efectuate pe râul Jijia, vechea albia minoră a Jijiei s-a transformat într-o apă stătătoare, fără aport de apă permanent , fiind supusă colmatării şi eutrofizării. Prin această transformare biocenoza iniţială, cu o ihtiofaună caracterizată de specii reofile valoroase (scobar, mreană, chişcar- întâlnit numai în acest habitat din Moldova), a fost înlocuită de specii mai puţin importante caracterizate printr-un număr redus de specii şi indivizi, adaptate la noile condiţii de viaţă. Ţinând cont de importanţa pe care o reprezintă acest ecosistem din punct de vedere ihtiologic şi avifaunistic (habitat şi sursă de hrană pentru numeroase specii de păsări în pasaj) se propune reconstrucţia acestei arii şi refacerea biocenozei iniţiale, existentă înaintea regularizării cursului. În judeţul Iaşi nu se semnalează zone critice afectate de activităţile petroliere fiind asigurată supravegherea calităţii apelor de suprafaţă şi subterane din zona depozitelor de hidrocarburi petroliere.

În ceea ce priveşte impactul determinat de depozitele de deşeuri industriale şi urbane asupra calităţii apelor, analizele efectuate au arătat că în anul 2002 impactul constatat a fost local, în zonele limitrofe amplasamentelor, datorită exfiltraţiilor din depozite şi a apelor pluviale scurse de pe suprafaţa depozitelor.

Râul Bahlui aval oraş Hârlău până la confluenţa cu Jijia, fiind degradat se creează situaţii critice datorită faptului că pe acest curs de apă este amenajat un lac de acumulare – Tansa Belceşti, care este utilizat pentru alimentarea cu apă a localităţii Belceşti. În cursul anului 2002 APM Iaşi împreună cu organele teritoriale de sănătate publică au sesizat calitatea necorespunzătoare a apelor de suprafaţă, folosite în scop potabil.

Poluarea râului Bahlui se accentuează spre cursul inferior al acestuia şi se amplifică pe tronsonul aval de municipiul Iaşi unde primeşte efluentul de apă uzată rezultat din municipiul Iaşi. Deşi staţia de epurare a municipiului Iaşi a fost modernizată şi retehnologizată în procent de 50%, asigurând o epurare îmbunătăţită a apelor uzate, comparativ cu anii precedenţi, calitatea efluentului afectează calitatea receptorului. Debitul important al apelor uzate de cca. 3 mc/s, determină poluarea cursului inferior al râului Bahlui, care transportă un debit de cca. 6 mc/s. În această zonă nefiind amplasaţi utilizatori de apă nu s-au constatat folosinţe periclitate de calitatea necorespunzătoare a apei. Din punct de vedere biologic ecosistemul acvatic este afectat. Râul Jijia - poluarea se accentuează pe ultimii 3 Km aval de confluenţa cu râul Bahlui, fiind degradat pe o lungime totală de 42 km. Menţionăm că râul Bahlui transportă apele uzate rezultate din municipiul Iaşi şi zona din amonte care cuprinde peste 90% din activitatea desfăşurată pe teritoriul judeţului.

Râul Miletin a cărui apă alimentează acumularea Hălceni are rol complex respectiv piscicol şi alimentare cu apă potabilă pentru localitatea Vlădeni. Alimentarea cu apă în mediul urban prin sisteme publice de alimentare, prezintă aspecte particulare prin lipsa măsurilor de protecţie sanitară a surselor de apă, condiţii improprii de tratare şi în consecinţă determină morbiditatea prin boli cronice sau cu etilogie hidrică. Localităţile rurale cu sisteme publice de aprovizionare cu apă din surse de suprafaţă sunt: Vlădeni, Ţibăneşti, Răducăneni şi Belceşti, unde s-a efectuat analiza chimică a apei de alimentare

122

(după tratare) şi a celei provenite din fântâni, folosită frecventă de localnici. Prin tratarea apei nu se realizează reducerea substanţelor organice din apa brută decât în proporţie de 35-75% iar apa de fântâni este improprie consumului într-un număr considerabil decazuri. 11.3. Zone critice sub aspectul poluării solului

În judeţul Iaşi zonele critice sunt amplasate în apropierea platformelor de gunoi menajer, batale, etc.

Alte zone vulnerabile ecologic supuse unei presiuni antropice agresive prin acţiunea combinată a poluanţilor este triunghiul Ţuţora-Holboca-Tomeşti, unde acţionează poluanţi din surse majore cum ar fi CET, depozitul de deşeuri menajere Tomeşti, staţia de epurare a municipiului Iaşi, proximitatea zonei industriale a oraşului, cariera de argilă a SC Ceramica SA şi SC Comtom SA Tomeşti.

De asemenea terenurile afectate de procesele de salinizare situate în limitele comunelor Bosia, Vlădeni, Româneşti, Erbiceni şi Coarnele Caprei precum şi cele afectate de procese de versant (alunecări şi eroziuni excesive), situate în Ciorteşti Brăieşti, Cotnari, Deleni, Focuri, Popeşti, Scobinţi, Sineşti, Lungani, Tansa şi Tg. Frumos, constituie zone critice.

Din punct de vedere al factorului de mediu sol, impactul antropic poate fi diminuat prin evitarea depozitărilor necontrolate de deşeuri de orice natură, amplsarea corectă a platformelor de depozitarea aferente comunelor, restrângerea suprafeţelor afectate şi reintroducerea, prin măsuri de reconstrucţie ecologică, a terenurilor degradate în circuitul agricol şi forestier.

Foto 30

124

CAPITOLUL 12. CHELTUIELI PENTRU PROTECŢIA MEDIULUI

Tab. 12.1 Cheluieli pentru protecţia mediului în anul 2002 Nr. crt Denumire agent economic Număr lucrari Valoare lucrări (mil.lei)

1. SALUBRIS SA IASI 9 1273,1 2. RAJAC IASI 1 35 3. ANTIBIOTICE SA IASI 1 238 4. TRANSMIXT SA IASI 2 165 5. MOLDOPLAST SA IASI 1 144 6. RETROM SA PASCANI 2 35 7. CASA LEBADA SRL IASI 1 3 8. VITALEF SA IASI 1 7 9. MOBIMIXT SA PASCANI 2 350 10. DUSTAS SRL VLADICENI 1 2 11. AQUAMOLD SA IASI 1 7 12. TEHNOTON SA IASI 1 25 13. CONTIS SAIASI 2 12 14. NICOLINA SA IASI 1 40 15. REGIONALA CF IASI 8 3253,4 16. IASITEX SA IASI 4 622,7 17. MOLDOVA TRICOTAJE SA IASI 2 26,2 18. NBH ROMANIA 3 705,9 19. SCDVV SA IASI 3 109,3 20. INTEGRATA SA PASCANI 2 19,4 21. SPITAL PARHON 2 131,8 22. SIRETUL SA PASCANI 1 416 23. SNP PETROM SA 3 66,2

TOTAL 54 7687

125

Tab. 12.2 Investiţii cu efecte majore sub aspectul protecţiei calităţii aerului

Plan investitii 2002 (mil. lei)

Realizat 2002 (mil. lei) observatii

Nr. crt

Denumire

agent economic

Denumire obiectiv

investitii Total Surse proprii

Buget de stat

Alte surse Total Surse proprii Buget de

stat Alte surse

Inlocuire centrala termica de pe CLU pe GPL 1000 - 1000 - 1000 - 1000 -

1. RA AEROPORTUL IASI

Amenajari perdele vegetale de protectie 41 - 41 - 41 - 41 -

2. LAFARGE AGREGATE BETOANE SA IASI

Plantare perdea vegetala 5 5 - - 1 1 - -

Revizuirea si marirea capacitatii instalatiilor de ventilare la sectia turnatorie

10 10 - - 1 1 - -

Diminuarea gradului e poluare cu praf prin constructia a 2 mori cu bile cu inst. de retinere pulberi

50 50 - - 5 5 - -

3.

SUPREM SA IASI Monitorizarea activitatii de

supraveghere a mediului 60 60 - - 2 2 - -

4. R.A.J.A.C. IASI Plantare perdele vegetale perimetrale statiei de epurare a mun. Iasi

74 74 - - 0 0 - -

Termen final 2003

5. MECANICA BUCIUM SA IASI

Reparatii instalatie de ventilare la atelier zincare 15 15 - - 15 15 - -

Instalatii de ventilatie 779 779 - - 779 779 - - - 6.

ANTIBIOTICE SA IASI

Instalatie producere aer comprimat 7688 7688 - - 7688 7688 - -

126

7. FORTUS SA IASI

Amenajare halda de zgura – Ciurea 1420 1420 - - 1330 1330 - - -

Instalatie exhaustare at. turnatorie 228 228 - - - - - -

8. NICOLINA SA IASI Instalatii pentru captare gaze

toxice – at. acoperiri metalice

90 90 - - 89 89 - -

Inlocuire partiala a stabilizatorilor pe baza de Pb

- - - - 671 671 - - 9.

MOLDOPLAST SA IASI

Completare si modernizare inst. de protectie a mediului 55 55 - - 573 573

10.

RETROM SA PASCANI

Amenajare spatii verzi 30 30 - - 15 15 - -

11.

COCA-COLA HBC IASI

Amenajare spatii verzi 18 18 - - 9 9 - -

Amenajare spatii verzi 25 25 - - 10 10 - - Modernizare sectie hipoclorit 300 300 - - 100 100 - -

Modernizare parc auto 400 400 - - 100 100 - -

12.

CASA LEBADA SRL IASI

Imbunatatire tehnologie sectie vopsele 100 100 - - 75 75 - -

13.

MOBIMIXT SA PASCANI

Inst. ventilatie captare noxe 952 952 - - 74 74 - -

14.

REMAR SA PASCANI

Monitorizare calitate aer 15 15 - - 10 10 - -

15.

TEROM SA IASI

Monitorizarea calitatii factorilor de mediu 14 14 - - 14 14 - -

16.

ASAM SA IASI Modernizare at. turnatorie fonta 4200 4200 - - 997 997 - -

Inst. de exhaustare locala 250 250 - - 600 600 - - Inst. spatiala de colectare pulberi at. slefuire 125 125 - - 125 125 - -

17

M.C.MOBILI

Inlocuire saci la inst. de filtrare rumegus 45 45 - - 35 35 - -

127

Extindere spatii verzi 15 15 - - 15 15 - - Amenajare zona depozitare rumegus 95 95 - - - - - -

. SRL IASI

Amenajare perdea vegetala de protectie la buncar rumegus

18 18 - - - - - -

18.

CET SA IASI Suprainaltare depozit de zgura si cenusa CET II Holboca 4000 - - 4000 1266 - - 1266

Preluare CET de

catre Primaria mun. Iasi

19.

ROYAL BRINKERS SA IASI

Monitorizarea calitatii factorilor de mediu 40 40 - - 14 14 - -

Reparatii instalatii depoluare gaze - - - - 20 20 - -

20.

SCUDAS SA PASCANI Inlocuire tubulatura la inst.

de dispersie atelier galvanizare

- - - - 15 15 - -

Verificare nivel noxe autovehicule 280 280 - - 115 115 - - 21

. TRANSMIXT SA IASI

Supravegherea mediului 130 130 - - 50 50 - - Revizie inst. exhaustare timplarie 25 25 - - 13 13 - - 22

. SPIROCA SA IASI

Reparatii benzi transportoare 50 50 - - 25 25 - -

TOTAL 22642 17601 1041 4000 15892 13585 1041 1266

128

Tab. 12.3 Investiţii în tehnologii, proiecte de neutralizare şi eliminare a deşeurilor

Plan investitii 2002 (mil. lei)

Realizat 2002 (mil. lei) observatii

Nr crt

Denumire

agent economic

Denumire obiectiv investitii

Total Surse proprii

Buget de stat

Alte surse Total Surse

proprii Buget de stat

Alte surse

1 AQUAMOLD

TRADING SRL IASI

Amenajare magazie substante chimice 7 7 - - 7 7 - -

Amenajare spatii depozitare namoluri de la acoperiri

metalice 10 10 - - 3 3 - -

Amenajare spati depozitari selective deseuri 40 40 - - 12 12 - -

2

AGMUS SA IASI Intocmire plan strategic de

reducere a deseurilor produse 20 20 - - 14 14 - -

3 LAFARGE

AGREGATE BETOANE SA IASI

Betonare platforma padocuri agregate 200 200 - - 60 60

Achizitionare 3 autocompactoare 9000 5000 4000 3720 3720 - -

Achizitionare euro-containere - - - - 793 793 - - 4

SC SALUBRIS SA

IASI Achizitionare pubele 120, 240 litri 500 500 - - 315 315 - -

5 SUPREM SA IASI Monitorizarea activitatii de supraveghere a mediului 60 60 - - 2 2 - -

6 R.A.J.A.C. IASI Amenajare depozit namol fermentat Tomesti 2000 2000 - - 0 0 - - Termen

final2003

129

7 ROMPAK SA PASCANI

Pregatire teren amplasare statie preepurare ape uzate 2177 2177 - - 2000 2000 - -

Completare depozit namol cu recipient pt. Slam 30 30 - - 30 30 - -

8

MECANICA BUCIUM SA IASI Lucrari de reabilitare-

modernizare statie de neutralizare ape acide

50 50 - - 0 0 - -

9 UNIREA SA IASI Imbunatatire inst. transport pamint uzat 250 250 - - 229 229 - -

10 FORTUS SA IASI Amenajare halda de zgura – Ciurea 1420 1420 - - 1330 1330 - - -

11 NECTAR SA PASCANI

Montare statie pompare depozit namol 250 250 - - 113 113 - -

12 MOLDOPLAST SA IASI

Analiza de solutie pentru colectare –recuperare solventi

organici 100 100 - - 100 100 - -

13 RETROM SA PASCANI Dezafectare depozit CLU 10 10 - - 10 10 - -

14

COCA-COLA HBC

IASI

Refacere protectie anticoroziva la bazinele de tratare ape uzate - - - - 305 305 - -

Modernizare sectie hipoclorit 300 300 - - 100 100 - - 15 CASA LEBADA SRL IASI Betonare curte 100 100 - - 50 50 - -

Amenajare platforma betona betonata depozitare deseuri 586 586 - - 322 322 - -

Realizare cuva separator grasimi –separator –decantor

centrala termica 165 165 - - 165 165 - -

Decopertare sol contaminat la dep. Combustibil 150 150 - - - - - -

Realizare cuva rezervor pacura 150 150 - - - - - -

16

REMAR SA PASCANI

Realizare cuva rezervor CLU 150 150 - - - - - -

17

TEROM SA IASI

Solutionarea denocivizarii deseurilor lichide (platf.

Copacioaia) 383 383 - - 383 383 - -

130

18

ASAM SA IASI

Modernizare at. Acoperiri galvanice 1400 1400 - - 544 544 - -

Inlocuire saci la inst. de filtrare rumegus 45 45 - - 35 35 - -

Amenajare zona depozitare rumegus 95 95 - - 0 0 - -

19

M.C.MOBILI SRL IASI Reamenajare platf. Depozitare

deseuri 35 35 - - 35 35 - -

20 ALFINCOOL SA Rezervor tratare statie de dedurizare - - - - 26 26 - -

21 INTEGRATA SA PASCANI Inst.pentru deshidratare namol 230 230 - - 0 0 - -

Suprainaltare depozit de zgura si cenusa CET II Holboca 4000 - - 4000 1266 - - 1266

Preluare CET de catre Primaria mun. Iasi

Reabilitare inst. de separare pacura 5500 5500 - - 3144 3144 - -

22

CET SA IASI Amenajari CET I Iasi tratare ape uzate si slamuri 11000 11000 - - 347 347 - -

Preluare CET de catre Primaria mun. Iasi

23 I.M.A. SA IASI Reabilitare inst. Zincare 70 70 - - 70 70 - -

24 SCDVV SA IASI Reamenajare platforma betonata depozit carburanti 105 105 - - - - - -

25 MOLDOMOBILA SA IASI

Amenajare spatiu depozitare deseuri 100 100 - - 75 75 - -

Transport dejectii pe teren agricol 10 10 - - 4 4 - - 26 AGROIND

HOLBOCA SA IASI Realizare platforma betonata 12 12 - - 4 4 - - TOTAL 40710 32710 4000 4000 14942 13676 0 1266

131

12.4 Fondul pentru Mediu

In cursul anului 2002, la nivelul lunii decembrie au fost platite de catre agentii economici taxele la Fondul pentru Mediu, conform Legii 293/2002, in valoare totala de 946.608.476 lei, reprezentind sumele incasate de la agentii economici colectori si valorificatori de deseuri feroase si neferoase, valorile ambalajelor comercializate de producatori precum si sume din pretul de adjudecare a masei lemnoase cumparate de la Regia Nationala a Padurilor.

Tab. 12.5 Planul Naţional de Acţiune pentru Protecţia Mediului – PNAPM în anul 2002

DOMENIUL ACTIVITATEA MODUL DE REALIZARE RESPONSABILITATI Stadiul realizarii 2002

1.1.Perfectionarea sistemului informational si de urmarire, pentru

avertizarea rapida a MAPM, autoritatilor locale si populatiei.

Suplimentarea dotarii IPM cu tehnica de calcul si de transmitere

a datelor.

IPM Iasi cu sprijinul MAPM

A fost dotat laboratorul IPM cu aparatura performanta de analiza si

control . A fost achizitionata tehnica de

calculperformanta 1.2. Instituirea unui regim de

supraveghere speciala a unitatilor care se afla in stare de faliment sau

inchidere si care detin substante toxice si periculoase.

Verificarea in teren a unitatilor si monitorizarea in continuare a

zonei

GDM, SMIFM si BGDSCP

Au fost verificate unitatile aflate in lichidare judiciara

Au fost monitorizate zonele de influenta a acestor unitati.

1.3.Reactualizarea inventarului agentilor economici cu risc potential

de poluare accidentala.

Controlul agentilor economici cu risc pentru mediu. GDM si BGDSCP

s-au verificat agentii economici cu impact major si impus masuri de

reactualizare

1. DEZVOLTAREA SI PERFECTIONAREA

CAPACITATII DE PREVENIRE,

CONTROL SI INTERVENTIE

PENTRU APARAREA IMPOTRIVA

CALAMITATILOR NATURALE SI

ACCIDENTELOR DE POLUARE.

1.4.Completarea si reactualizarea planurilor de interventie in cazul poluarilor accidentale, la agentii

economici cu risc potential.

Controlul la obiectivele cu risc pentru mediu. GDM si AAA

s-au efectuat controale la agentii economici cu risc potential de

poluare, impunindu-se masuri de reactualizare a planurilor de

interventie

132

1.5.Dezvoltarea si completarea sistemelor de automonitorizare la

agentii economici cu impact major asupra mediului, prin impunerea dotarii cu aparatura specifica de

control si avertizare si cu personal specializat.

- Cuprinderea in acordurile si autorizatiile de mediu a

obligatiilor dotarii cu instalatii de automonitorizare.

- Controlul functionarii instalatiilor existente

SMIFM , GDM si AAA

s-au impus masuri prin actele de reglementare emise

s-au verificat o serie de ag. economici

1.6. Tratarea cu maxima exigenta a obligatilor de mediu care se impun

cumparatorilor activelor la unitatile cu grad ridicat de risc de accident, in

cazul privatizarii si schimbarii proprietarilor.

Solutionarea cererilor de emitere a avizelor de privatizare sau

pentru schimbarea proprietaru- lui dupa analiza si inventarierea in

teren a situatiilor de risc si asigurarea posibilitatilor de

gestionare si prevenire a evenimentelor generatoare de

daune pt. mediu

AAA si GDM

S-au emis avize de privatizare la un nr. de agenti economici. S-au efctuat controale la ag.

economici post privatizare. Nu s-au constatat deficiente

1.7. Autorizarea activitatilor cu impact major si risc de accident, conditionat

de cuprinderea cu prioritate in Programele de Conformare, a

masurilor pentru punerea in siguranta a instalatiilor ce prezinta risc ecologic.

Analiza documentatiilor tehnice in teren, verificarea cu exigenta in scopul evidentierii situatiilor cu

risc pentru mediu si a Programelor pentru Conformare.

AAA si SMIFM S-au verificat ag. economici care prezinta in derulare progr. de conf.

2.1. Finalizarea actiunii de avizare a PUG-urilor localitatilor rurale din jud.

Iasi

Participarea reprezentantului IPM in cadrul Comisiilor municipale si judetene de urbanism la avizarea

PUG-urilor si PUZ-urilor si a documentatiilor tehnice.

AAA si GDM IPM Iasi a desemnat un reprezentant

2. ECOLOGIZAREA AGRICULTURII SI DEZVOLTAREA

RURALA DURABILA

2.2. Promovarea cu prioritate a proiectelor ce au in vedere lucrari de

alimentare cu apa a localitatilor rurale (Programul SAPARD)

Analiza cu prioritate a documentatiilor si acordarea

deasistenta tehnica la adoptarea solutiilor.

AAA si GDM Se realizeaza prin R.P.R.M.M.P.L. P.S.I.

133

2.3. Supravegherea si controlul aplicarii ingrasamintelor chimice si a

pesticidelor

- Campanii de inspectie si control analitic al factorilor de mediu.

-Emiterea de autorizatii conditionate de asigurarea

instalatiilor si a capacitatii de utilizare controlata a

ingrasamintelor si pesticidelor.

GDM si BGDSCP Se realizeaza

2.4. Evaluarea pericolului potential prezentat de depozitele de dejectii

rezultate din complexele zootehnice dezafectate sau aflate in curs de privatizare, in scopul prevenirii

accidentelor de poluare

- Controlul depozitelor de dejectii si elaborarea programului de

valorificare a acestora. - Autorizarea cu Programe pentru conformare a agentilor economici

specifici.

GDM si BGDSCP s-au realizat actiuni de control si monitorizare

3.1. Inceperea demersurilor cu autoritatile de specialitate din

Republica Moldova pentru declararea ca rezervatie a Luncii Prutului ca

pasaj pentru pasarile migratoare, ca o prelungire a Rezervatiei Biosferei

Delta Dunarii.

Intocmirea documentatiei si inaintarea la Ministerul Mediului si Dezvoltarii Teritoriului din R. Moldova prin MAPM-Directia

Protectie si Conservare a Biodiversitatii.

BPNAP cu MAPM s-a realizat

3.2. Declararea helesteelor Vladeni-Larga Jijia, ca zona umeda, conform Conventiei de la Ramsad din 1971.

-Declararea zonei umede prin Hotarire a Consiliului Jusetean

BPNAP , Academia Romana si CJ Iasi

s-a intocmit documentatia si s-a inintat la Academia Romana

3.3 Declararea punctului fosilifer de la Scheia ca rezervatie paleontologica.

-Declararea zonei prin Hotarire a Consiliului Judetean

BPNAP , Academia Romana si CJ Iasi s-a realizat

3.4. Declararea punctului fosilifer de la Raducaneni-Bazga, ca rezervatie

paleontologica.

-Declararea zonei prin Hotarire a Consiliului Judetean

BPNAP , Academia Romana si CJ Iasi

s-a intocmit documentatia si s-a inintat la Academia Romana

3.5. Declararea ca parc dendrologic a spatiului verde din zona limitrofa

caminelor studentesti Tirgusor Copou, din mun. Iasi.

-Declararea zonei prin Hotarire a Consiliului Judetean

BPNAP , Academia Romana si CL Iasi

s-a realizat proiectul

3. PROTECTIA SI CONSERVAREA

NATURII, DIVERSITATII BIOLOGICE SI UTILIZAREA DURABILA A RESURSELOR BIOLOGICE

3.6. Monitorizarea administrarii retelei judetene de arii protejate.

Intocmirea cu administratorii legali pe fiecare arie protejata, a

actelor de administrare a suprafetelor protejate.

BPNAP si CJ Iasi s-a realizat

134

3.7. Autorizarea exploatarii si comercializarii resurselor biologice,

conform conceptului dezvoltarii durabile.

Autorizarea se va face in functie de mentinerea efectivelor optime,

pentru perpetuarea speciilor. BPNAP Se realizeaza

3.8. Monitorizarea speciilor periclitate si vulnerabile.

Inventariere si observatii in teren in colaborare cu specialisti de la

Gradina Botanica, fac. De Biologie si SOR.

BPNAP si specialisti Gradina botanica Iasi Se realizeaza

3.9.Continuarea actiunilor de reconstructie ecologica a terenurilor

degradate.

Identificarea surselor de finantare si colaborare cu consiile locale

comunale. BPNAP In curs de finalizare

3.10. Promovarea unei Hotariri Locale pt. mun. Iasi, Pascani, Tg. Frumos si Hirlau pt. protectia spatiilor verzi si

extinderea acestora.

Se va proceda la verificarea respectarii art. 45 si 61/LPM

137/1995 BPNAP si CJ Iasi In curs de finalizare

3.11. Promovarea proiectului de ameliorare a calitatii mediului in zona

de agrement Ciric, prin implicarea directa a Consiliului Judetean si

municipal Iasi si a agentilor economici care detin baze de agrement in zona

Ciric.

- Initierea si urmarirea etapelor de promovare a proiectului, in zona

bezei de agrement Ciric, urmarirea starii de salubrizare in

zona, educarea populatiei. - Identificarea surselor de

finantare

BPNAP, BRPRMMPLI si CL Iasi s-a realizat

3.12. Impunerea respectarii de catre primaria Birnova a PUG si aprobarea constructiilor din zona Pietrarie Paun, numai in conditiile respectarii PUZ.

- Verificarea locurilor de amplasare a tuturor constructiilor

in teren. BPNAP si CJ Iasi s-a realizat

3.13. Declararea ca arie protejata a sitului arheologic si paleontologic

Baiceni-Cucuteni

-Declararea zonei prin Hotarire a Consiliului Jusetean BPNAP si CJ Iasi s-a intocmit documentatia

3.14. Urmarirea avizarii lucrarilor de constructii de catre Primaria mun. Iasi in zonele versantilor alunecatori din

mun. Iasi.

-Participarea la avizarea lucrarilor de constructii din aceste zone BPNAP si CL Iasi Se realizeaza prin reprezentant

IPM

4.1. Monitorizarea utilizarii resurselor de apa de catre agentii economici si

sociali. Controale periodice si tematice GDM si DAP Iasi Se realizeaza in cadrulcontroalelor

sistematice

135

4.2. Reabilitarea retelelor de aductiune si a statiilor de tratare a apei in scop

potabil in mun. Iasi si Pascani.

Urmarirea realizarii obiectivelor de investitii fizic si valoric. GDM Se realizeaza

4.3. Ameliorarea calitatii apelor de suprafata prin modernizarea si

dezvoltarea statiilor de epurare din mun. Iasi si Pascani (Programe ISPA)

Urmarirea promovarii investitiilor conform Programelor de

Conformare. GDM Se realizeaza

4.4. Ameliorarea calitatii apelor subterane prin extinderea retelei de

monitorizare si reducerea impactului surselor generatoare asupra acestora.

- Controale la obiectivele cu impact asupra calitatii apelor

subterane. - Analiza calitatii apelor din

forajele de supraveghere

SMIFM , GDM si DAP Iasi Se realizeaza

4.5. Imbunatatirea apararii impotriva inindatiilor prin implementarea

Programului cu Institutul RIZO din Olanda.

Colaborare cu CN Apele Romane – DAP Iasi

SMIFM , GDM si DAP Iasi In curs

4.6. Gospodarirea durabila a resurselor de apa din bazinul riului Jijia, prin

implementarea modelului calitativ si cantitativ.

Colaborare cu CN Apele Romane – DAP Iasi

SMIFM , GDM si DAP Iasi In curs

4. DEZVOLTAREA MANAGEMENTULUI

DURABIL AL RESURSELOR DE

APA

4.7. Continuarea implementarii Modelului de alarma pentru poluari

accidentale pentru riul Prut.

Colaborare cu CN Apele Romane – DAP Iasi

SMIFM , GDM si DAP Iasi -

5.1. Pentru diminuarea emisiilor de CO2 si a altor poluanti ce pot provoca

schimbari climatice, se va continua urmarirea stadiului investitiilor de

mediu.

Urmarirea investitiilor fizic si valoric GDM Se realizeaza prin BGDSCP

5.2. Controlul agentilor economici care utilizeaza substante care distrug

stratul de ozon.

Inventar anual si transmiterea datelor la MAPM. BGDSCP Se realizeaza prin BGDSCP

5. RESPECTAREA LEGISLATIEI

NATIONALE SI A CONVENTIILOR

5.3. Continuarea actiunilor de verificare in trafic impreuna cu RAR

si IPJ, a emisiilor de gaze de esapament.

Organizarea de campanii de verificare GDM , RAR si IPJ Iasi

s-a incheiat un protocol de colaborare cu Politia Romana si

ARR , AND

136

5.4. Promovarea unui proiect de protectie fonica a zonei adiacente caii

ferate ce traverseaza mun. Iasi.

Demersuri pe linga Primaria mun. Iasi, in vederea executiei lucrarii.

GDM, SMIFM , SNCFR si CL Iasi

Implicarea CNCFR si Primaria mun. Iasi

5.5. Promovarea de proiecte la agentii economici si organele administrative locale pentru realizarea de instalatii

ecologice de furnizare a energiei termice si electrice.

Asigurarea asistentei tehnice si monitorizarea proiectelor la

agentii economici BRPRMMPLI Modernizare si reabilitare centrale

termice mun. Pascani

CADRU RATIFICATE

5.6. Implementarea unui program de instruire si educare a populatiei in

vederea folosirii de aparate casnice si instalatii de iluminat cu un consum

redus de energie.

Popularizarea prin mass-media BRPRMMPLI Se realizeaza lunar prin biroul R.P.R.M.M.P.L.S.I.

6.1. Reactualizarea inventarului deseurilor urbane si industriale si a

deseurilor reciclate.

Verificarea in teren si intocmirea rapoartelor. BGDSCP Se realizeaza

6.2. Controlul si monitorizarea calitatii factorilor de mediu din zonele de

impact a depozitelor de deseuri toxice si periculoase.

Actiuni de control sistematic si tematic

BGDSCP, SMIFM si GDM Se realizeaza

6.3. Controlul si monitorizarea transportului de deseuri toxice si

periculoase.

Autorizarea transporturilor de deseuri AAA ,BGDSCP si GDM s-a realizat

6.4. Realizarea unor sisteme complexe de colectare, reciclare si reutilizare a deseurilor din materiale plastice si

hirtie (Program Ecolinks)

Urmarirea derularii lucrarilor de investitii

BGDSCP ,GDM si BRPRMMPLI

Se realizeaza colectarea selectiva la nivelul depozitului orasenesc. S-au montat pubele de colectare

selactiva a deseurilor in cartierele mun. Iasi

6. GESTIONAREA DESEURILOR URBANE SI

INDUSTRIALE, RECICLAREA SI REFOLOSIREA

PRODUSELOR SI MATERIALELOR

6.5. Promovarea proiectelor de ecologizare a actualelor depozite de

deseuri urbane si rurale.

Asigurarea asistentei tehnice si monitorizarea proiectelor

BRPRMMPLI si BGDSCP Se realizeaza

137

7.1.Initierea implementarii managementului de mediu a Directivei IPPC a UE, la agentii economici care

indeplinesc cerintele Directivei.

Selectarea agentilor economici la care se va implementa sistemul. BRPRMMPLI

s-a desfasurat la IPM Iasi un cursinstruire profesionala si de

prezentare a implementarii managementului de mediu ISO

140001, la care au participat salariatii IPM si reprezentanti ai

organizatiilor din jud. Iasi. 7.2. Participarea la EURREPAS

(reteaua europeana a agentiilor de mediu), ca punct focal pt. Romania alaturi de IPM Bacau si Constanta.

Efectuarea formalitatilor si adoptarea sistemului informational al IPM.

BRPRMMPLI -

7.3.Continuarea participarii orasului Iasi ca municipiu pilot la

implemenrtarea Agendei 21

Participarea si implementarea actiunilor incluse in program BRPRMMPLI Se realizeaza

7.4. Participarea IPM la sistemul informational european privind

calitatea atmosferei

Organizarea sistemului de monitorizare si a sistemului

informational, in concordanta cu cerintele sistemului

EUROAIRNET

BRPRMMPLI si SMIFM s-a realizat inventarul de emisii la nivelul organizatiilor din jud. Iasi

7. DIMINUAREA EMISIILOR DE GAZE CU EFECT DE SERA PENTRU EVITAREA

MODIFICARII CLIMATULUI.

7.5. Continuarea procesului de atragere de investitii straine pt. protectia mediului in vederea

solutionarii problemelor majore de mediu din jud. Iasi.

Continuarea colaborarii cu Camera de Comert si Industrie Iasi si organe ale administratiei

locale

BRPRMMPLI si GDM Se realizeaza

8. CONSOLIDAREA CADRULUI

LEGISLATIV

8.1. Introducerea sistemului de management de mediu ISO 140001 la

nivelul agentilor economici

Colaborare cu unitatile din jud. Iasi IPM – GDM Se realizeaza in cadrul actiunilor

de control sistematic

9. CONSTITUIREA FONDULUI DE

MEDIU LOCAL CA INSTRUMENT PRINCIPAL IN

SCOPUL REALIZARII OBIECTIVELOR PRIORITARE LA

NIVELUL MUN. IASI.

9.1. Propunere legislativa pentru aprobarea constituirii unui fond de mediu local din taxele percepute de

IPM Iasi.

Colaborare cu C.J. Iasi si sprijin MAPM CJ Iasi, MAPM

s-a reglementat prin aparitia Legii 293/2002, OU 93/2001, Legea

73/2000

138

10. CREAREA UNUI CENTRU JUDETEAN

PENTRU TEHNOLOGII NEPOLUANTE

10.1. Realizarea unui sistem institutional pentru promovarea si

sustinerea tehnologiilor curate Colaborare cu C.J. Iasi CJ Iasi, IPM Iasi Se realizeaza

140

CAPITOLUL 13. ENERGIA

. Impactul sectorului energetic asupra mediului În judeţul Iaşi sectorul energetic este reprezentat prin două unităţi - CET I Iaşi şi CET II Holboca, în cadrul cărora se produce energie electrică şi termică utilizând drept combustibil păcura, gaze naturale şi respectiv cărbune. Prin natura procesului de transformare a potenţialului energetic al combustibililor în energie electrică şi termică se produc şi deşeuri cu impact asupra mediului înconjurător cu referire la calitatea apelor de suprafaţă a apelor subterane a aerului şi solului, generând şi un anumit grad de disconfort urban ca urmare a creşterii zonale a nivelului de umiditate, a prezenţei pulberilor şi uneori a depăşirii nivelului de zgomot. În sensul celor prezentate mai sus I.P.M Iaşi şi S.C CET Iaşi S.A s-au implicat în următoarele direcţii:

Reducerea emisiilor de substanţe poluante evacuate prin gazele de coş ( pulberi, SO2, NOx, CO2) prin îmbunătăţirea randamentelor de ardere a combustibililor precum şi prin alte măsuri eficiente din punct de vedere al protecţiei factorilor de mediu;

Reducerea încărcărilor specifice din apele uzate evacuate în emisar, în reţelele de canalizare sau dirijate pe halda de zgură şi cenuşă Holboca;

Protejarea freaticului din zona de influenţă a depozitului de zgură şi cenuşă şi respectiv din zona gospodăriilor de păcură;

Monitorizarea emisiilor în aer şi din apele uzate evacuate în cadrul laboratorului chimic aparţinând de subunităţile CET;

Inventarierea blocurilor energetice pentru care se prevede o durată de viaţă de 10-15 ani şi promovarea de studii vizând echiparea acestora cu instalaţii de desulfurare a gazelor de coş. În cursul anului 2002 nu s-au înregistrat evenimente sau accidente tehnice în cadrul

subunităţilor CET, sau incidente de natură să afecteze calitatea factorilor de mediu. La reactualizarea autorizaţiilor de mediu I.P.M Iaşi a impus în Programele de conformare măsuri ce urmează a fi luate pe linia încadrării activităţii de producere a energiei electrice şi termice în limitele stabilite prin legislaţia de mediu existentă în vigoare.

. Consumul brut de energie

Din datele oferite de S.C Filiala de distribuţie şi furnizare a energiei electrice-Sucursala Iaşi a rezultat că la nivelul judeţului Iaşi consumul de energie electrică în anul 2002 a fost astfel:

- Total 815,4 Gw/oră, din care - municipiul Iaşi 556,4 Gw/oră - municipiul Paşcani 97 GW/oră - oraş Tg. Frumos 72GW/oră - alte localităţi 90GW/oră

În cadrul judeţului Iaşi funcţionează S.C Centrala Electrică de Termoficare S.A, cu două subunităţi CET I Iaşi şi CET II Holboca, obiective care au ca activitate principală producerea de energie electrică şi termică. La CET I Iaşi energia electrică este produsă în următoarele instalaţii: două turbine cu abur tip Lang – 25 MW cu condensaţie şi priză respectiv două turbine cu abur tip DSL – 50 MW cu condensaţie şi prize. Energia electrică şi termică este produsă prin utilizarea gazului metan şi a păcurii. La CET II Holboca energia electrică este produsă în următoarele instalaţii: turbine cu abur tip DSL 50.1 şi DKUL 50.1 având puterea nominală de 50MW iar puterea maximă de 65 MW. Energia electrică şi termică este produsă prin utilizarea combustibilului solid ( cărbune huilă energetică) respectiv păcură – gaze naturale pentru pornire şi susţinere flacără. Se precizează că obiectivele sus-menţionate sunt autorizate pe linie de protecţia mediului CET I Iaşi ( autorizaţie nr. 2183/11.10.2002 ), CET II Holboca ( autorizaţie nr. 167/19.02.2003 ) cu

141

programe de conformare cuprinzând obligaţiile ce revin pe linie de protecţia mediului pentru etapa 2002-2004.

. Generarea de energie şi încălzirea la nivel de unităţi administrative

În municipiul Iaşi energia termică pentru populaţie şi pentru activităţile industriale se asigură primar de către CET I Iaşi respectiv CET II Holboca la care se adaugă centralele termice funcţionând pe gaze naturale la nivel de bloc scară sau apartament.

În celelalte localităţi ale judeţului Iaşi, cu referire la municipii şi oraşe încălzirea se asigură în centrale termice de cartier utilizând drept combustibil gaze naturale ( municipiul Paşcani, Butea, Mirceşti, Mirosloveşti, Podu Iloaiei ) sau combustibil lichid uşor pentru celelalte localităţi urbane. La nivel de comune se utilizează combustibilul solid ( lemn ), în sistem individual.

.Impactul folosirii energiei asupra mediului

La nivelul municipiului Iaşi probleme deosebite pe linie de protecţia mediului pot apărea la

cele două obiective CET Iaşi-Holboca, unde pe parcursul anilor s-au constatat: - Unele depăşiri ale indicatorilor de calitate ale apelor uzate evacuate în reţeaua de

canalizare urbană Iaşi sau în emisar – r. Bahlui, cu referire la rezidiile petroliere; - Depăşirea nivelului de zgomot în timpul manevrelor de descărcare în atmosferă a

aburului respectiv depăşirea capacităţii atenuatoarelor de zgomot ( efectul este semnalat pe o perioadă de circa 10 min. );

- Depăşirea concentraţiei maxime admise a pulberilor în special în zona depozitului de zgură Holboca sau în timpul operaţiilor de încărcare-descărcare a huilei în zona activităţii de prelucrare a cărbunelui ( concasare-măcinare ), în condiţiile în care instalaţiile de desprăfuire nu funcţionează corespunzător sau halda de zgură şi cenuşă nu este umectată;

- Identificarea în solul aflat în imediata apropiere a haldei de zgură şi cenuşă a prezenţei metalelor grele ca influenţă a depozitării deşeurilor rezultate în cadrul activităţii de producere a energiei electrice şi termice;

- Creşterea umidităţii atmosferice în zona instalaţiilor de recirculare-răcire a apei la CET I Iaşi şi CET II Holboca

La nivelul judeţului Iaşi în anul 2002 I.P.M Iaşi nu a sesizat aspecte neconforme cu prevederile legale referitoare la funcţionarea instalaţiilor de producere a energiei electrice sau termice.

13.5. Impactul producerii de ţiţei şi gaze naturale asupra mediului. – nu este cazul

13.6. Evoluţia energiei în perioada 1995-2002 şi tendinţele generale de mediu în următorii ani

Din datele oferite de S.C Filiala de Distribuţie şi Furnizare a Energiei Electrice – Sucursala Iaşi situaţia se prezintă astfel:

GW/ oră Nr.

Crt. Anul

Municipiul Iaşi

Paşcani Tg. Frumos Alte localităţi Total

1 1995 717,2 99,5 71 114,4 1002 2 1996 720,9 102 73 115,2 1011,1 3 1997 670,1 107 67,3 104,4 948,7 4 1998 652 113 64,5 100,5 930 5 1999 589 112 62 89 852 6 2000 576 97,5 63 87,6 824,1 7 2001 588 96 71 86 841 8 2002 556,4 97 72 90 815,4

142

-Din datele prezentate în tabel rezultă că în perioada 1995-2002 s-a înregistrat o scadere a consumului energetic atât pentru populaţie cât şi pentru activităţile industriale de circa 20%, prognozându-se şi pentru 2003 o reducere a nivelului consumului faţă de 2002 în condiţiile în care activităţile industriale funcţionează la capacităţi reduse din diferite cauze.

143

CAPITOLUL 14. DIVERSE

14.1. Presiuni exercitate de aglomerările urbane Populaţia Judeţului Iaşi la recesământul din 18.03.2002 a fost de 819.044 locuitori iar

populaţia municipiului Iaşi a fost de 821.580 locuitori. Urbanizarea reprezintă un fenomen istoric complex ale cărui cauze se află în însăşi dezvoltarea

societăţii umane în ansamblu. Trăsături importante contemporane ale fenomenului le constituie pe de o parte globalitatea, iar

pe de alta ritmul accelerat al urbanizării. Fenomenul urbanizării prezintă aspecte importante şi în ceea ce priveşte ocuparea teritoriilor

de către zonele urbane. Fenomenul urbanizării în raport cu teritoriul trebuie de asemenea privit nu numai din punct de

vedere strict cantitativ ci şi ca o manifestare a procesului de atrofizare a mediului. Prin trăsăturile funcţionale şi structurale distincte, aşezările umane rurale şi cele urbane

reprezintă două forme distincte de atrofizare a teritoriului; ele se află în relaţii diferite cu mediul. Aşezările umane urbane sunt caracterizate în special de marea concentrare de energie şi

materie, de rata ridicată a densităţii acestor fluxuri (de câteva sute de ori mai mare decât în cadrul ecosistemelor naturale) consecinţă a concentrării unei mari populaţii umane.

Problemele specifice teritoriilor urbane: Evaluarea datoriei către mediu: reprezintă prima acţiune cerută de tranziţia către o societate

durabilă; Cunoaşterea gradului de antropizare a teritoriilor urbanizate; Structura forţei de muncă; Problema deşeurilor solide; Problematica ariilor protejate; Reţelele de transport; Locurile de muncă; Locuirea în ariile urbane; Reţeaua (infrastructura) edilitară; Zonele industriale; Problematica zonelor vechi ale oraşelor; Problematica periferiei oraşelor; Prblematica spaţiilor verzi din oraşe.

IPM Iaşi a efectuat măsurători ale nivelului de zgomot la emisii (agenţi economici – atât în urma sesizărilor, cât şi în urma inspecţiilor de autorizare).

Dintra cauzele care contribuie la generarea disconfortului fonic menţionăm: agregate frigorifice, centrifuge, ţesătorii, instalaţii de îmbuteliere băuturi răcoritoare şi alcoolice care emit zgomote şi vibraţii ce ajung prin elementele de construcţii la locatari.

În majoritatea cazurilor zgomotul se transmite prin aer şi în blocurile de locuinţe învecinate, nivelele de zgomot măsurate depăşesc limitele prevăzute de STAS-uri.

traficul urban are un impact major datorită numărului mai mare de autovehicule faţă de 2001, a căilor de rulare cu neregularităţi ale tramvaielor, ale autovehiculelor cu defecţiuni.

De asemenea şi traficul feroviar din intravilanul celor două municipii: Iaşi şi Paşcani constituie una dintre cauzele care duc la depăşirea nivelului de zgomot admis în municipiul Iaşi. IPM realizează supravegherea nivelului de zgomot cu ajutorul unei reţele distribuite pe intersecţii cu trafic intens cum sunt: Podu Roş, Fundaţie, Podu de Piatră sau străzi intens circulate.

144

14.2. Turismul Fondul turistic şi cultural al municipiului Iaşi este format din peste 125 monumente de

arhitectură, arheologie şi istorie, religie, ca şi de valoroase unităţi de învăţămînt, muzee, case memoriale etc.

Bogaţia municipiului Iaşi în obiective de istorie ,artă, cultură, învăţămănt, cercetare, ştiinţă, este un fapt recunoscut dar insuficient exploatat, turismul ca activitate economică fiind nesemnificativ.

Operatorii de turism sunt în special importatori de servicii în domeniu, nu există preocupare pentru realizarea unor programe turistice variate în scopul atragerii turiştilor străini şi nici pentru promovarea şi valorificarea tradiţiilor specifice locului.

Serviciile locale nu sunt suficient dezvoltate şi diversificate în sensul tendinţelor mondiale în domeniu (turism cultural, ecoturism, agroturism, turismul vinului etc).

Dezvoltarea turismului ar duce la generarea unor importante surse de venituri pentru bugetul local şi la absorbirea unui număr semnificativ de şomeri.

14.3. Presiuni exercitate de zgomot IPM Iaşi a efectuat măsurători ale nivelului de zgomot la emisii (agenţi economici – atât în

urma sesizărilor, cât şi pentru autorizaţia de mediu a unor activităţi). Dintre cauzele care contribuie la generarea disconfortului fonic menţionăm: agregate frigorifice, centrifuge, ţesătorii, instalaţii de îmbuteliere băuturi răcoritoare şi alcoolice care emit zgomote şi vibraţii ce ajung prin elementele construcţiilor la locatari. În majoritatea cauzelor zgomotul se transmite prin aer şi la blocurile de locuinţe învecinate, nivelele de zgomot măsurate depăşind limitele prevăzute de STAS – uri. Astfel este afectat confortul locuitorilor din mediul urban.

GARDA DE MEDIU a avut în exploatare în anul 2002 un sonometru Cirrus - Anglia verificat metrologic de Institutul de Metrologie din Bucureşti cu care a efectuat măsurători sonometrice contra cost la solicitarea agenţilor comerciali sau fără cost ca urmare a sesizărilor privind poluarea fonică primite la sediul I.P.M Iaşi. Aceste determinări ale nivelului de zgomot s-au efectuat la emisie sau la imisie în funcţie de situaţie.

Dintre agenţii comerciali care au solicitat efectuarea de măsurători sonometrice în scopul obţinerii autorizaţiei de mediu sau pentru expertizarea nivelului de zgomot rezultat din activitatea proprie putem menţiona :

S.C TEXTILA S.A. – Iaşi S.C ALFINCOL S.A – Iaşi S.C IASITEX S.A – Iaşi SPITALUL DE NEUROCHIRURGIE – Iaşi

O categorie importantă de măsurători sonometrice o constituie cele efectuate în urma sesizărilor primite de la Asociaţiile de locatari privind poluarea fonică generată de activitatea unor obiective ( industriale, societăţi comerciale ) dintre care exemplificăm:

SPITALUL DE NEUROCHIRURGIE – Iaşi DISCOTECA EXTAZI – Iaşi S.C IASITEX S.A. – Iaşi

În grafic este reprezentată ponderea aproximativă a reclamaţiilor înregistrate la sediul I.P.M Iaşi - GARDA DE MEDIU în anul 2002, în funcţie de tipul activităţii generatoare de disconfort fonic.

145

Ponderea reclamaţiilor înregistrate la sediul I.P.M Iaşi în anul 2002 în funcţie de tipul activitaţii generatoare de disconfort fonic

13%

29%3

6%

531%

89%

76%

46%6

30%

1 - magazine de alimentaţie publică2 - discoteci3 - obiective industriale4 - traficul mijloacelor de transport în comun5 - ateliere de confecţii6 - baruri7 - trafic feroviar8 - altele

Principalele surse generatoare de disconfort fonic au fost reprezentate de programele muzicale

provenite de la barurile şi restaurantele cu terase în aer liber precum şi de funcţionarea diferitelor utilaje aparţinând unităţilor de alimentare publică, atelierelor de confecţii, tâmplărie şi reparaţii metalice situate la parterul blocurilor cum ar fi : agregate frigorifice, maşini de cusut, compresoare etc. În majoritatea cazurilor s-a constatat depăşirea nivelului de zgomot admis prevăzut de legislaţia de mediu în vigoare, ponderea sesizărilor confirmate din totalul celor înregistrate la sediul I.P.M în anul 2002 fiind reprezentată în figura următoare.

Structura reclamaţiilor primite la sediul IPM Iaşi

50%43%

7%

Reclamaţii totale

Reclamaţiiconfirmate

Reclamaţiineconfirmate

Pentru încadrarea nivelului de zgomot emis în mediu prin funcţionarea acestor societăţi

comerciale în valorile limită admise de legislaţie s-au dispus măsuri dintre care exemplificăm: antifonarea spaţiilor de locuit şi realizarea de ecrane fonoabsorbante; obligaţia utilizării instalaţiilor de sonorizare la un volum stabilit în urma efectuării

măsurătorilor sonometrice; realizarea de perdele vegetale arboricole.

GARDA DE MEDIU a efectuat şi acţiuni de expertizare a zonelor cu trafic auto şi rutier intens respectiv:

AUTOGARA VEST – Iaşi INTERSECŢII IMPORTANTE ŞI AGLOMERATE DIN REŢEAUA STRADALĂ (ZONA

PIAŢA M. EMINESCU, ZONA PODU ROŞ). ARTERA FEROVIARĂ PAŞCANI- IAŞI ce străbate cartierele Canta şi Păcurari

146

Impactul nivelului de zgomot produs de mijloacele de transport rutier şi feroviar a fost şi este deosebit de mare în raport cu fondul natural şi limitele admise în vigoare. Principalele cauze ale depăşirii nivelului de zgomot emis în mediu de traficul feroviar şi rutier sunt:

starea precară a şoşelelor şi a căilor de rulare; defecţiuni ale mijloacelor de transport.

Pezentăm în figura de mai jos nivelul maxim de zgomot provenit din traficul feroviar, la care sunt expuse blocurile de locuinţe de pe străzile Moara de Foc şi Luca Arbore.

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

100

dB(A)

Str. Str.Silvestru, bl. T6

Str. LucaArbore, bl. 404

Stradela Canta,bl.462

Str. LucaArbore, bl. 516

Secţiuni de control

Nivelul de zgomot maxim înregistrat în secţiunile de control adiacente căilor ferate la trecerea mijloacelor de transport CFR

Admis

Fondul natural

Valoare înregistrată maximă

Un aspect relevant s-a evidenţiat cu ocazia acţiunii „22 SEPTEMBRIE – O ZI FĂRĂ MAŞINĂ” când urmare măsurătorilor efectuate în prezenţa şi absenţa traficului rutier în principalele secţiuni de monitorizare, a reieşit faptul că între nivelul de zgomot de fond obţinut în primul caz şi cel obţinut în al doilea caz există o diferenţă de 10 – 15 dB(A).

Nivelul zgomotului de fond în principalele secţiuni de monitorizare a zgomotului din municipiul Iaşi în absenţa şi în prezenţa traficului rutier

0

10

20

30

40

50

60

70

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Secţiuni de monitorizare a nivelului de zgomot

dB(A

)

1 B-dul Independenţei - Piaţa2 B-dul Socola - Podu Roş3 Şos. Păcurari - P.Poni4 Şos. Păcurari - Fabrica de bere5 Şos. Păcurari - blocuri6 B-dul Independenţei - Spitalul Sf. Spiridon7 B-dul Independenţei - I.M.F8 B-dul Ştefan cel Mare şi Sfânt - Mitropolie9 B-dul Ştefan cel Mare şi Sfânt - Trei Ierarhi10 Str. Mangeron - Podu Roş

Nivel de zgomot de fond în lipsa traficului rutier-IINivel de zgomot de fond în prezenţa traficului rutier-I

I

II

În urma acţiunilor de expertizare a principalelor zone cu trafic rutier şi feroviar din municipiul Iaşi, GARDA DE MEDIU a putut dispune măsuri de reducere şi prevenire a poluărilor acustice respectiv:

Devierea rutelor parcurse de mijloacele de transport rutier greu prin zone mai puţin locuite;

147

Limitări de viteză şi avertizări acustice pentru mijloacele de transport auto şi feroviar în intravilanul localităţilor, în special după ora 2200;

Fluidizarea circulaţiei pentru evitarea zgomotului produs de frânări şi demarări; Verificarea periodică a mijloacelor de transport de către Registrul Auto şi Feroviar cu

înscrierea în actele emise a nivelului de zgomot admis; Controlul permanent a traficului mijloacelor auto de către Poliţie; Interzicerea fabricării sau punerii în funcţiune a mijloacelor de transport fără măsuri specifice

de protecţie fonică; Izolarea acustică a incintelor expuse la un nivel ridicat de zgomot provenit din traficul rutier şi

feroviar; Limitarea numărului de semnale acustice de locomotivă în intravilanul localităţilor şi

interzicerea semnalelor acustice între orele 2200 – 600. O activitate importantă a GĂRZII DE MEDIU a fost cea de urmărire a modului de respectare

de către responsabilii activităţilor implicate în sesizările primite la sediul I.P.M Iaşi a măsurilor impuse în cadrul controalelor pe linie de protecţia mediului. În acest scop s-au efectuat controale pe timp de zi orele 600 – 2200 şi pe timp de noapte orele 2200 – 600 cu comisarii şi maşinile GĂRZII DE MEDIU. În urma acestor controale s-au emis somaţii şi s-au aplicat sancţiuni contravenţionale. Dintre obiectivele controlate menţionăm:

RESTAURANT CORNELIU - Iaşi S.C MAGIC PIZZA LAND S.A – Iaşi DISCOTECA EXTAZI – Iaşi DISCOTECA FARAON – Iaşi

Pentru soluţionarea unor aspecte ce privesc tulburarea liniştii publice în campusul universitar Tudor Vladimirescu, ca urmare a programelor discotecilor şi a teraselor care desfăşoară activităţi după ora 2200, s-a solicitat o colaborare cu Poliţia Municipiului Iaşi, pentru respectarea prevederilor legale şi după caz aplicarea de sancţiuni contravenţionale.

GARDA DE MEDIU a avut în exploatare în anul 2002 monitorul automat de praf GRIMM cu care a efectuat analize de pulberi în suspensie (în perioada 05.2002 – 10.2002).

Aparatul a fost folosit pentru expertizarea calităţii aerului din municipiul Iaşi prin amplasarea lui periodică în diferite zone ale municipiului:

Zona PĂCURARI – CANTA în care este situată AUTOGARA VEST şi care prezintă un trafic intens pe cele două artere adiacente de circulaţie: b-dul Păcurari şi strada Moara de Foc.

Zona CANTA – ALEXANDRU CEL BUN în care sunt situaţi agenţi comerciali importanţi ca DEDEMAN, S.U.T,COMPAN şi DEPOUL C.F.R.

Zona PIAŢA UNIRII cu trafic rutier şi pietonal intens. Zona TOMEŞTI în care sunt amplasate obiective cum ar fi VINIA TOMEŞTI, DEPOZITUL

DE GUNOI MENAJER şi care se află situată pe direcţia vânturilor predominante, vânturi care aduc poluanţii emişi în atmosferă de unităţile din ZONA. În toate aceste patru cazuri deşi mediile zilnice se încadrează în valorile limită prevăzute de

legislaţie, prin studierea buletinelor de analiză se observă vârfuri înregistrate la diferite intervale de timp. Aceste vârfuri care reprezintă depăşiri ale valorilor limită se datorează în special curenţilor de aer ce antrenează pulberi pe arterele de circulaţie rutieră.

Pe lângă obiectivul de expertizare a calităţii aerului în vederea stabilirii zonelor cele mai afectate din municipiul Iaşi, aparatul a fost folosit şi pentru soluţionarea diferitelor sesizări privind polurea atmosferică primite la sediu I.P.M. Putem menţiona sesizările în care au fost implicate societăţile comerciale DEDEMAN - Iaşi şi SECOL – Leţcani, care nu s-au confirmat în urma analizării rezultatelor.

Analizele poluanţilor gazoşi s-au efectuat şi contra cost ca urmare a solicitărilor depuse la sediul I.P.M Iaşi de către agenţii comerciali care au solicitat autorizaţie de mediu.

148

14.4. Presiuni exercitate de traficul urban Traficul urban are un impact major datorită numărului mai mare de autovehicule faţă de 2001,

a calităţii străzilor, a căilor de rulare ale tramvaielor, care sunt cu neregularităţi, a autovehiculelor cu defecţiuni tehnice.

Impactul asupra mediului rezultat din transportul rutier şi feroviar se manifestă în special în localităţile urbane ale judeţului şi în primul rând în municipiile Iaşi şi Paşcani. De asemenea, şi traficul feroviar din intravilanul celor două municipii: Iaşi şi Paşcani constituie una din cauzele care duc la depăşirea nivelului de zgomot admis. Dacă traficul feroviar creează probleme de disconfort manifestat în primul rând sub formă de zgomot, traficul rutier determină poluarea atmosferei cu substanţe poluante ca NOX, SO2, CO, particule în suspensie, Pb, COV etc. Impactul generat de creşterea numărului de autovehicule este resimţit în special în zonele urbane ale judeţului datorită faptului că proprietarii acestora provin preponderent din zonele urbane. IPM Iaşi realizează supravegherea nivelului de zgomot cu ajutorul unei reţele alcătuite din 155 secţiuni de control uniform distribuite. Din măsurătorile efectuate la emisii se constată depăşiri faţă de fondul natural şi limitele STAS 10009/88 în majoritatea secţiunilor de control. Cauzele care conduc la depăşirile limitelor sunt: căile de rulare ale tramvaielor care prezintă neregularităţi în plan orizontal şi vertical, mijloace de transport pentru mărfuri şi pasageri cu defecţiuni tehnice sau care nu îndeplinesc normele de protecţie fonică. Pentru a evidenţia presiunea exercitată de zgomotul datorat traficului, în cadrul zilei din 22 septembrie 2002, „ Campaniei Europene a Oraşelor Fără Maşini”, IPM Iaşi a efectuat măsurători de zgomot în intersecţii fără trafic, care au fost comparate cu măsurătorile efectuate în zile de trafic normal, în acelaşi intersecţii.

S-a observat o scădere a nivelului de zgomot cu 10 – 15 dB în ziua fără maşini faţă de zilele cu trafic.

14.5. Presiuni exercitate de transporturile aeriene Aerogara Iaşi a promovat şi realizat până în anul 2002 investiţia pentru extindere şi

modernizare în vederea clasificării ca aeroport internaţional. În cadrul investiţiei au fost executate şi lucrări pentru diminuarea impactului asupra factorilor de mediu:

15. AER – centrală termică alimentată cu CLU a fost înlocuită cu centrală termică alimentată cu gaz natural ceea ce determină diminuarea corespunzătoare a noxelor emise în atmosferă; valoare 1800 mil. lei

16. APĂ – faţă de sistemul vechi de evacuare ape uzate în pârâul Ciric, după preepurare în decantori, separatoare de ulei, s-a realizat evacuarea debitului de apă uzată la reţeaua de canalizare a municipiului Iaşi prin executarea unui traseu de prim racord la canalizarea Aerobazei Moldova; valoare 680 mil. lei

17. ZGOMOT – amplasarea la 10 km distanţă de municipiul Iaşi a aeroportului nu creează probleme de impact. Se are în vedre investiţia pentru zona „cargo” a aeroportului internaţional.