Colectia: |STORI| SICRITE

Coperta: Stelian BIGAN

Descrierea CIP a Bibliotecii Na$onale a RominieiBOERESCU,DAN-SILVIU' Enigme neelucidate 9i intnmphri spectaculoase din marile orase

romdnegti, ri.mase sub pecetea tainei : docu-drame gi mituri istoriceinsolite de consemniri din prcsil / prezentate de Dan-Silviu Boerescu. -Bucuregti : Integal, 2019

Congne bibliografieISBN 978-606 -ss2-258-3

94

O INTEGRAL,2.OIq

Editor: Costel POSTOLACHETehnoredactor: Stelian BIGAN

Tip;rit la Monitorul Oficial R.A.

Orice reproducere, totali sau pargiald, a acestei lucriri,fhrd acordul scris al editorului, este strict interzise

ti se pedepsegte conform Legii dreptului de autor.

ISBN 978-606 -992-258-3

lnigme neelu(idate ;iintimp liri tpe(ta(u loat?din marile olat? romen?ttilrimare sub pecetea tainsi

Docu-drame gi mituri istoriceinsogite de consemndri din presl

prezentate de Dan-Silviu Boerescu

O

UINTEGRAL

Sumat

Bucureptiul rubteran' o irtoils Yeche de rute ds ani,

inrcmnati tu dnge: trime, tilhirii, diryarilii mirterioa;e.

De la Ulad fepq la Nicolrc (oau;eru / I

l.lirterultachctclot dc la Sibiu din stolulallUl-lea

;i de lainceputulncoluluilX, fid ds care omul

nu ar fi aiunr niciodati pe Luni / ll

Iaina Apocalipniin iidurile murale din lirrita

,,ifintul Nicolas" din Brapv lirttania implitare a Se(uritilii t ll

,,lpidemiat' de vamPidlm,

Republica Binileani f alte enigme ale Timiloarei dp altidati / l]

Pub-ul din 0ui tarc a devenit primul bar dneticteanpunk din lume

pi poveptile altot locante unice / 89

[imuriri bibliosnfice / l0]

Bucuregiul iubteran,t

o irtorie veche de rute de ani,

insemnati cu ringel crime,tilhirii, disparili i mirterioate,

De la Ulad Tepetla Nicolae (eautetcut

Existi mai multe oraqe cu acest nume, nu doar un singur

Bucuregti! intre acestea, Bucrrregtiul subteran este o realitate

istoricl incd din Evul Mediu 9i pdn[ in ziua de xi. Primelehrube subterane au fost construite de negustorii de vinuri, la

inceput de secol al XV-lea, in scopul de depozitzre 9i plstrare

a butoaielor cu vin. in timp, beciurile au fost extinse 9i intre ele

s-au creat tuneluri de trecere, pentru carele trase de boi, ce trans-

portau butoaiele cu vin. in timpul domniilor fanariote (1777-

7827), din cauza contextului politic mereu schirnbitor, mulli

boieri 9i domni gi-au construit regedin,te fortificate, care ^ve rt

cIi de iesire secrete, pe sub plmint. Au circulat multe legende,povesti dar si adeviruri, despre gangurile subterane ale Bucu-restiului. Despre Vodd Caragea (7812-1818), se spunea ca,,seplimba cu caleasca pe sub plmd.nt, de la Palatul Cotroceni, panila Curtea din Dealul Spirii". Primele punti de leglturd sub-terane ar fi fost fhcute la porunca domnitorului Vlad T.p.;(7456-7462), in timpul consolidirii Palatului Domnesc (CurteaVeche de astdzl),la 1458. Se pare ci o mare parte din subsolulCentrului Vechi este cuprins de pivnite addnci si boltite, dar side tuneluri de comunicare, ce se prelungesc cltre alte zone aleorasului. in .rr-a lucririlor de restaurare a strdzl!$ din CentrulVechi, in zona Lipscani, s-au descoperit pivnite boltite si inti-rite cu ziduri groase din cirdmidd. arsd.. Sunt pivnilele Hanului

$erban-Vod5., construit intre anii 1683-1685,pe locul cdruias-a ridicat maitdrziu Banca Nationali. Pe wemea cdnd se con-struia Bulevardul Unirii, s-a descoperit un tunel in zona strilzliNegru Vodi, inalt de pesre doi metri, ciptusit cu cirimidl arsi.Exemplele pot continua cam peste tot in vatra orasului vechi,de o parte si de alta a Ddmbovitei. Practic, catacombele bucu-restene se intind pe o distanti impresionanti: de la CurteaVeche poti stribate oragul subteran spre Dealul Mitropoliei giMinistirea Antim, dar si spre Cismigiu, de-a lungul actualeistrizi Schitu Mi.gureanu, apoi spre Cotroceni, alte ramificaliiducdnd spre zona G;rii de Nord dar si spre Bellu.

Nu doar domnitorii, boierii si negutitorii bogagi aveau accessi foloseau in fel 9i chip facilititile Bucuregtiului subteran, ci gitdlharii intrepizi.,,in prima zi a antilui 1829, a avut loc un atacde pomind., cind doi haiduci s-au deghizat in colinditori si l-aujefuitpe unul dintre cei mai bogali oameni din Bucuresti."Tunsusi Grozea - asa se numeau cei doi haiduci care au intrat in casele

logofhtului Manolache, dupi cum povestegte 9i istoricul Dan Fal-

can, care spune cI acegtia i-au luat boierului tot ce avea. Cei doi

jefuitori aveau o metodd inediti de a acgiona {bri a fi pringi: dupl

ce dideau lovitura, disp[reau prin sistemul de canaT\zare de sub

orag, extrem de ramificat gi atunci (dar imbognfit, apoi, de Carol

I cu un tunel care ducea de la Palatul Regal la primaGard Regali,

situat[ prin zona Filaret, sau de Ceausescu, care, prin anii '80,

ceruse linie privatd de metrou cu statia debazd' sub Casa Popo-

rului, aceasta putind fi folositl gi ca addpost antiatomic).

Pe sub Bucuregtii din prima jumdtate a secolului al)OX-lea,

orag aflat in curs de sistematizare pttn aplicarea unor prevederi

din Regulamentul Organic (promulgat dup[ rdzboiul ruso-turc

finahzatcu Pacea de la Adrianopole din 7829),se intindea, deja,

un sistem de coridoare bine pus la punct, pe care cei doi haiduci

il cunogteau foarte bine.Imediat dupi ce tAlhireau nigte oameni

avuli gi fugeau cu pungi consistente de bani si de bijuterii, cei doi

haiduci dispireau in subterane 9i reugeau de fiecare dati s[ i9i

faci imediat pierdute urmele. (,,inzonaPanduri, acolo unde l-au

jefuit gi pe logofbtul Manolache, erau foarte multe coridoare.

Aveau cam trei metri inilgime si doi l[!me.")De altfel, ca o recunoastere a abilitXgii sale extraordinare de

a displrea cu prada de la locul faptei,lui Ioniln Tirnsu, capul

bandei de holi ingeniogi, i s-a atribuit iute porecla N,iluaLlonig1'

eta, casi un IancuJianu, Andr(e)i Popa sau Tirdor Vladimirescu,

oltean, niscut la inceputul anilor 1800 in comuna Optagi. Afost paracliser la biserica Sfdntul Gheorghe Vechi de pe Calea

Mogilor (pe atunci ,,Podul Tirgului de Afard"), iar episcopulIlarion al Argegului avea gdnduri mari cu el,,,vroia si-l inves-

teascl cu haina preotiei".,,Era un om voinic, frumos, cu gtiinfide carte gi cu o voce foarte plicut/', povesteste colonelul Dimitrie

Pappazoglu (IBII-1892), autorul unui tom fundamental api-rut in anul L891, - Istoriafonddrei ora;ului Bucure;ti.,,,O datd cuinceputnl rlzboiului ruso-turc din 1 828 - 1 B 29, a inceput gi ciumain tard,. Boala bAntuia cu furie, casele se goleau, iar maidaneleBucuregtiului erau pline cu cei care, in ploaie gi frig, isi asteptau

sfhr;itul. Cei instdriti, dar si cei care aveau rude latard.,aupdrd-

sit orasul." Si Dimitrie (,,Dimitrach e" / ,,Tache") Ghica, tat[l luiJon Ghica (care avea 73-74 ani), si-a luat familia si s-a refugiat

la mogia Ghergani, din judegul Dimbovita, pentru a scdpa deciuma care, pe la 1830, fhcea cumplite ravagti in orasul Bucu-regti. Aici, in jurul stejarului

^pto^pe milenar, sub bogatul frun-

zig, 9i*a aranjat,,sufrageria de varl, in aer liber".intr-o seard. a fost chemat la poartl, de cunoscuflrl haiduc

pentru a fi aveftrzat Temut de toli boierii, Tirnsu nu fura de laoricine: ,,Coane Thche, nu mai md"nca seara acolo, c[ ni-e dru-mul uneori pe aci gi,vdzdndu-te Ia masd,le faci pofti baie,tilor.Sd nu md pomenesc odati cd face unul vreo boroboati!".

Dupi ce ciuma incepuse sX atace tara,Tunsu s-a tras la Bucu-resti.,,Nu era siptdmAni lisati de 1a Dumnezeu s[ nu se auzdcdte o vitejie doui de ale lui, d laFraDiavolo. Cu vreo zece zileinainte, cdlcase la mosie la Cocosul pe vornicul Tache Ralet,vecinul si vdrul nostru; ii luase saluri, scule, argintlrie, tot. iilIsase pe ddnsul si pe cucoand numai in c5.mase", povesteste ace-lagi Ion Ghica.

Cdnd gruparea lui Ionill R[spopitul a inceput si se lb.co-measci si si dea spargeri la mosiile de ldngi CapitaId, si, apoi,chiar la resedintele boierilor din inima Bucurestilor, plingerileajunse pe biroul generalului rus Pavel Kiselefl administrato-rul larist al Principatelor Duni.rene, s-au inmullit supiritor.Iar acesta a fost efectiv obligat sd. ia misuri, si-l prindi 9i sd-l

pedepseasci pe haiduc, dind un exemplu explicit de respectarea legii. Kiseleff l-a chemat la el pe influentul boier lordache

Filipescu, care indeplinea demnitat:ea de msre vornic,cel dintdi

membru al divanuiui,un soi de ministru de interne 9i de justilie

la un loc, automat 9i staroste aI polifei.I-a dat ordinul clar de aorganizao poterd cu scopul de a-l aresta pe Ionili in mare grabd.

Numai ci abilul Tunsu avea iscoade peste tot.,4.fl6 cd gene-ralul Kiseleffavea sd meargd.la Pucioasa,la tratament. Lui ceatalui, se ascunse in niste tufe, il prinse in cltarea pugtii insi nu-i

luX viata. Scrise, in schirnb o scrisoare de avertisment: ,,inaltiExcelengi, om impdrdtesc ce e9ti, ai fost adus de Dumnezeu in

larameaca sd faci numai bunitigi" Capul Excelengei tale a fost

astdziingura pustei mele. N-am voit si te omor, clci omoram

pe un p[rinte iubit de tard.Astfel te rog 9i eu, ca sX poruncegti

gonacilor care mi urmiresc si nu m[ omoare cdnd mi vor prinde,

clci eu n-am omorit pe nimeni. Ma iscilesc prea plecat alExcelenqei Tale, Ionig/'. Kiselefl sensibilizat de mesajul primit,

ii atrase atenliadreg[torului Iordache Filipescu sd-l capturezepe haiduc frri a-i face vreun r[u, altfel riscdnd si-gi piardifuncgia ath't de rdvnitX.

Zadar nic, totugi, cici,,pe 8 august 1.832, lor dache Filipescu,

marele vornic din lduntru,trimise agiei dispozilia sd se facd potera

spre prinderea firnsulr.ri. in duminica urmitoare, buluc-ba;ii /comandangi,fr.ecare, a cdte o sutl de soldagi/ Iane, Frangulea,Ivanciu si Sava, impreunl cu odoba;ii si arndulii lor, se ascunseri

sub podul Grozlvegti. Alituri, printre tufe, era 9i o unitate mi-litarI comandatl de clpitanul Boboc, polcovnicul MihalacheCincu cu oamenii lui gi zece cazacitrimi i de colonelul lacobson.

Cdnd ciruga lui Tirnsu /trddat de prietenul lui, cdpitanul

Stefan din Bucuresti/ a ajuns la pod, o salvl de pusti si pistoale

il

s-a abitut asupra sa. Haiducul, cu burta ciuruiti si intestineleiesite afari., a cdzut intre niste richiti /pe malul Ddmbovitei/,unde a fost gesit de polcovnicul Mihalache Cincu. L-au dus lagarda marc ruseasci, cu chip si-l salveze, asa cum porunciseKiseleff. Dupi ceasuri de cazn\.inzadar si dureri groaznrce alerd.nitului, ftrd, ca doftorii s[-i poati scoate gloantele din corp,i-au cusut burta si rana din spate, dar nu l-au putut pune pe pi-cioare. Agonia a durat pdnd spre ziud, cind igi dete sfdrgitul.

Haiducul fu inmormdntat la marginea drumului ce ducea spre

Spitalul Pantelimon, in apropiere de Mircugd'.F inul lui Tunsu, Radu $tefan, cel care l-a tridat, ingtiingdnd

poli$a de sosirea haiducului in Bucuresti, pentru a-l prida pe un

anume Cepitan Paraschiva, nu s-a ales, pini la urmi, cu recom-pensa de 1.000 lei promisd., ci cu sase luni de temnili, fiindacvzat ci fusese ,pXrtas si tdinuitor" al jafurilor intreprinse deceata lui Ionit[. Totusi, a fost eliberat,,dupi presiuni din parteaMarii Vornicii, Agiei 9i Vorniciei temnigelor. Se pare ci auschimbat si un judecltor ca si-i poate da drumul".

Trupul neinsufletit al haiducului a fost expus la o biserici din

Bucuresti gi a devenit subiectul unui autentic pelerinaj, multifiind cei care au venit, din toate colturile orasului, s[-i aduci unultim omagiu eroului popular. Unii vlrsau rduri de lacrimi, iarun bdtrdn,,,a cirui familie fusese ajutatl mult de lonili, i-a pusmortr-rlui un ban de argint pe piept", dupi cum nareazd-istoriculGeorge Potra in ampla sa lucrare Din Bucurestii de ieri.

Haiducul a sdlegluit mult[ weme in memoria afectivn a bucu-restenilor: ,,Actuala stradd Ecaterina Teodoroiu se numea, pe la

1852, Strada Tunsului. La capitul strdzli ar fi existat casa iubiteilui, la care haiducul venea numai dupn ciderea intunericului,cdnd ii aprindea o candeli in fereastrl. Pe strada aldturatl., a

Semicercului, si-ar fi ingropat Tunsu comoarl, sub o casI. Arfi fost aceeagi cas[ in care a locuit maitdtziu Gala Galaction gi

unde se intdlneau Arghezi 9i N.D. Cocea". Alt scriitor, C.D.Aricescu a rememorat intr-o poezie cum se juca in copilirie,,de-a

Tunsu", iar povestea popularului haiduc bucurestean a ficutistorie si pe sceni, fiind ,,subiectul unui vodevil in doui acte,scris de publicistul $tefan Mihdilescu, care s-a jucat prima datlpe scena Teatrului Naiional la 6 mai 1858. Roiul principal a

fost interpretat de Matei Mil1o, maestrul scenei romdnegti din

acea vfeme".

IonilI Tunsu nu a fost singurul bandit care s-a folosit desubteranele Bucuregtiului pentru loviturile lui. Astfel, se pare

ctr gi Zdrelea. Mi.runtelu gi acolitii lor cunogteau perfect cata-

combele Bucuregtilor, folosind reteaua de tuneluri subterane

existente inci din secolele al XWI-lea - al X\{III-lea (sau chiarmai de demult!) pentru a fugi cu prada.

Nu era deloc o noutate si nu doar haiducii de mod[ nou[foloseau tainicele artere de sub strlzile oragului. Din vechimeapar povegti despre,,drumuri subterane", folosite, dintotdeauna,

de personajele influente ale feluritelor epoci, dupi cum atest[ gi

Tudor Arghezi:,,Se povestea ci boierii cu iglic gi giubele gi cu-coanele 1or, in scurteici de catifea pembe si grena se duceau sipetreaci la MAnXstirea Vlciregtilor pe o cale ascunsi de ochii

lumii sau de privirile prevdzdtoarelor garn\zoane furcesti. Dru-mul de tunel, luminat cu torfa, era destul de lat, de weme ce

oaspetii plecau gi ajungeau cu careta".

Din cdte s-a putut stabili mai tirziu,,,ramificaliile aveau iegiri

in zona strdzllor Negru Vodd, Sfhntul Ion Nou si Piata Unirii,astizi sistem atizate. Era zona vechii Jitnile Domnesti, zonaunde clmlrile si hambarele /resedintei voievodale de la Curtea

Yeche/,amenajate incepdnd cu secolul al XV-lea, au fost intre-

tinute si extinse aproape cu fiecare domnie. Astfel, dupi sutede ani, au ajuns sd fie doui sau trei culoare subterane suprapuse,

segmentate pe alocuri de subsolurile si fundatiile constructiilor

moderne, ridicate dupi 1850".Una dintre ramificagii, care pornea din Piata Unirii, se indrepta

spre traseul Cxii Serban Vod;. La mijlocul secolului )C(, aceste

culoare subterane erau ca,,douX iargi galerii paralele, cu plafoanele

in arcade extrem de fnrmoase", iar,,pardoseala eru din cIr[mid[subgire, fapt carc indica vechimea construcgiei", spune un cerce-

titor al subteranelor din anii 7970-1973,Simion Siveanu.Scotocind dupd mai multe informalii prin colbul documen-

telor de arhivi, mai aflim si alte date interesante:,,Marele planal maiorului Borroczyn de la finele secolului aI XWII-lea pla-seazd.in centrul Bucuregtilor, deasupra subteranelor, un edificiu

denumit Mecet, unde erau gizduigi trimigii inaltei Porgi. Ana-

lizdndu-se materialul de constructie al tunelului, s-a ajuns la

concluzia c5, el dateazd, din secolele al XWI-lea si al XWIIlea,c5. avea o ldtime de circa 1,5 metri si trecea pe sub strada Negru

Voda. Pivnigele intdlnite in aceastd parte a oragului nu sunt foarte

diferite de cele care se mai afld. ascunse sub str[zi precum $elari,Smdrdan, Lipscani gi Soarelui.

DacI, in trr.rrl Mediu, erau folosite fie ca inchisoare pentru

funqionari domnesti clevetitori sau opozanti politici, fie culoare

de fugn pentru cei avuti, in cazuride ciumi sau primejdii venitein grab[, mai tdrziu, cltre prima parte a secolului al XIX-lea,culoarele subterane intrd in legenda 9i folclorul orasului. Ultima

1or amintire este legati de faptele unor haiduci, care se foloseau

de ele pentru a scipa de poterele arniugilor".

Un alt,,bdrlog de odinioari aI haiducilor se afla sub SoseauaPandurilor, la 10-15 metri adincime, iar culoarele sale subte-ranebrdzdau cartierul Panduri. Au fost folosite pret de un sfeitde veac de vestilii haiduci Ti-rnsu si Grozea". Cdteva informatiidespre vechile intriri in-subteranele medievale au fost culese lainceputul antTot'7 O:,,Pe strada Rdzoare, cdtre Drumu1 Sdrii, collcu calea feratd"Gara de Nord-Dealul Spirii-Giurgiu (vechealinie ferat[), era o cd.rcium[ care purta firma ,.La Cotrocenir.

$i aici a fost pe vremuri o guri a tunelului, cei doi proprietarigreci ai localului amenajAnd o parte din galerii pentru depozi-tarea butoaielor cu vin".

Istoricul Simion Sdveanu susgine c5, in 1973 ,,din curteacaselor din Soseaua Panduri nr.125, pornea o galerie care sedes{bcea apoi in alte trei ramificatii: una trecea pe sub calea fe-ratd,, alta pe sub $oseaua Panduri si ultima citre biserica dincurtea Palanrlui Cotroceni". Potrivit lui Vasile Radu, de la Bibli-oteca Academiei, care locuia pe strada Doctor Teohari, ,,tune-lul din Panduri avea bolti atdt de largi, incdt ar putea s[ meargIpe sub ele un om cilare sau care inclrcate. Se pare ci aceste ga-lerii corespundeau cu cele din strada CazdrmTi".

Subteranele din zona firmei,,La Cotroceni" inci erau folo-site in 1973 ca,pivnite pentru bluturi alcoolice". Pornind deaici,,,haiducii Tunsu, Zdrelea si Miruntelu cunosteau reteauade drumuri subterane. Drumul subteran cel mai frecventat dehaiduci a fost sub cdrciuma ..La Sorarr, situat[ peste drum deInstitutul Pedagogic. Dedesubtul ei pornea o galerie ce comu-nica gi cu altele si iesea la mate depdrtare,intr-o mahala a ora-gului". Haiducii de pe la 1810-784A,dar 9i tilharii din a douajumitate a secolului aI XIX-lea, erau bine informati in privinga

acestor subterane: ,,De multe ori, sclpau nevitlmati din ghea-

rele oamenilor legii ascunzdndu-se prin ele".

Dar, in perioada de delir grandomaniac a lui Ceaugescu, pe

cind, in L983-7989, visa sd remodeleze din temelii Capitala,

,,subteranele Bucurestilor au displrut incetul cu incetul, pribu-

sindu-se sub plantrrile de sistematrzarc ale regimului comunist

(. . .). Peste Dealul Spirii 9i vecinltdgile sale troneazd. acum Casa

Poporului, cu subteranele sale modernizate. O parte misteri-

oasi gi interesanti a istoriei orasului a fost ingropatl sub visul

de mirire al unora".La inceputul anilor'80, vestea ci Ceaugescu dorea ca Armata

sd-i construiasci o relea subteranl secret[ care si faci legitura

intre Casa Poporului 9i Aeroport a {icut mare vdlvi. Nici pdnl

in ziua de astdzi nu s-a putut demonstra dacd aceasti linie

secreti existi cu adevdrat sau este doar un mit. $i asta pentru

c[ Serviciul Rom6.n de Informatiirefuzdaccesul in subteranele

Casei Poporului, acolo de unde se considerd. ci ar fi trebuit sI

porneasci linia de metrou pred.dential1,.

Potrivit acestui mit urban, Nicolae Ceaugescu ar fi ordonat

sI i se construiasci, imediat dupi'80, o linie de metrou speciali,

ascunsi de ochii lumii, pe care si poatl circula in cazuri ex-

treme. in anii'80, solii Ceaugescu se gindeau si se refugieze in

subteran gi s[ fugn cu metroul spre aeroportin cazr] unor lupte

de gherili urbane!

Oficialii Metrorex admit existenfa unui tunel intre Casa

Poporului si Izvor, dar spun ci scopul acelei construclii subte-

rane este altul.,,Este un tunel de apdrare,nu a existat niciodatl

un metrou prezidenlial care si. circule pe ruta aceasti',sustinea

directorul companiei.

t6

Istoricii au 9i ei o variantS'.,,S-a discutat mult la incepurul

anilor'80 despre proiectul metroului prezidenEial,am auz\t de

el. $tiu sigur ins[ ci prin aceste tunele pregedintele circula cu

o barc[ pneumaticd.

Avea traseu subteran de la Comitetul Central de-atunci, in

care acum funcitoneazdMinisterul de Interne, gi se bifurca citre

magazinul Muzica, Palatul Regal 9i Biserica Kretzulesct/', punc-

teazi istoricul Dan Falcan de laMuzeul de Istorie a Bucuregtiului.

Falcan explici aceasti obsesie a lui Ceaugescu pentru tuneluri

ascunse ca fiind de fapt cea mai bun[ variantl de a se ascunde

din faga unor revolte sociale care se anunlau pentru acea vreme.

Practic, ar fi fost construite cu gindul ci vor fi de fapt singura

lui scipare. ,,Am cerut de mai multe ori aprobare sd cercetez

aceste funeluri, dar m-am izbit de refuzul SRI, in a ctrtor admi-

nistrare sunt aceste spafii subterane" ra mai afirmat Falcan.

Bucuregtenii erau atdt de obignuili cu mofturile dictatorului,

incit nu s-au indoit deloc de faptul cd acesta chiar gi-ar fi con-

struit un,,metrou personal". in schimb, cei care aflau, nu aveau

voie sI sufle o iot[ despre acest proiect.

,,La vremea aceea nu se putea discuta nimic despre asta.

Chiar dacd trigear ceva cu urechea pe la ingineri, informafile

trebuiau sI iasd repede prin cealalati ureche, altfel riscai si ajungi

riu! Am auirt cds-au inceput lucririle unei linii de metrou din-

spre Casa Poporului cltre Otopeni, ca de acolo si poat[ fugi

Ceaugescu la nevoie, cu avionul. in prima faz\' Iucrdrtle s-au

inceput spre stalia lzvog cea mai apropiatl cale de rulare", a

m[rturisit Gheorghe A., unul dintre fostii angajafi ai intre-

prinderii Metroul Bucuregti de la acea vreme.