Bianca Burta-Cernat

Gurfinckel invata l~ inceput ac~sa, ca sì sora ei mai mica, Lia, ('guvernante aduse dìn Occìdent. In 1927 cele douà fete sint inscrise ILiceul .Prìncìpesa Ileana" din Tighina, vììtoarea scrììtoare sustìnìn lexa~efo1~1~e bacalaureat in 1931. Prea multe date despre perìoadc~pllanel.~l .adolescentei nu avem la dìspozìtìe. Se stìe, de exernplu,ca Sara si Lìa au ràrnas de mìcì orfane de mamà, iar mai tirzìu _1929_- ~i ~e t~ta, intre tìrnp recasatorìt cu o femeie pe care scriitoaro.va .mfa:l~a m culori destul de sumbre in romanul din 1945. ConIslUnil~ facute de autoare cu diferìte ocazìt sì naratìunea (cu substrauto.blO~rafic)d~n~ilele nu se inrorc niciodaià se suprapun pe anumìtporttunì, astfel ìncìt am putea reconstìtut ceva din ambianta in ase forrneaza Sara Gurfinckel. De pildà, ne putem inchìpur C::1, asezntla margin~a orasuluì, in mijlocul unei naturì sàlbatìce, casa copìlàrìe un spatìu al libertàtìì depline arnìntìnd de armonia democrati ,corabiei lui Noe :

..Ca~a ~edicului, cu peretele acoperit de trandafiri agàtàtorì, cu feresh Im~r~ ~l.cu ~~il~ vesnìc deschise, era lurnìnoasa st prtrnitoare ca v ('1111~mastIrI dìn Tibet. Nu avea nìct chìlìì nici odàì de musafiri, cu to h'm mod obìsrruìt adàpostea o sumedenie de oameni. (...) In casa .\11musafi~ii se strnteau «la ei acasa». Erau prtrnitì cu bucurie dar rdeosebìte atentìì. Aveau din prima clìpa odihnitoarea senzatìe c ,r~prezentau nimic de~se~it. Se bucurau de deplina egalitate de dr 'pl Isi .de tratament cu cetlaltì membri ai familiei : cele doua fììce aIe medieIUl-~~f.C~ana-Mare, mama dumnealui sì Mademoiselle guvernant I

tot din p.nma clìpa er~u stliti a recunoa~te ca adevàratìì stàpinì al c \er~u ammalel~. (...) In ciuda guvernantelor indignate, cei dot 11'1'1mm~au aceeasr fru nza de varza pe divanul salonului, soarectì albi il'la phmbare sì prefe.r~u càmara laboratorului unde li se rezervase iIl(' l'c~ tot ~onfortul, ariciul avea o taìnìca predilectìe pentru fotoliul voli••hIsi s: pI~ea ca o pernìta de ace Intre pernele bunicii... care din prtcìnuo.banUla pe Ann de perfìdìe ... Mairrnrta lui Lilly, o macaca, era obruzuj~~fura ceea ce Iì placea din farfuria musafìrìlor,calul Pan intra in d '"111~I ~rca tr.eptele verarideì, cocosul Stan domnea in bucàtàrre, ciintt, ,mal multi, se .puri~au pe covoare, porumbeii veneau sa ciugulea l" Ipalma musafìruluì, vulpoiul se instala uneorì in odaia de bai ,I I

ave~. chef de harta interzicea stràìnìlor accesul la W.C.... ar t ,'lIdll

coltìi ascu~iti. Iezii ~i mieii se hirjoneau prin curte sub prrvìrtle ìnd, tlp,. ,

~le l~pulUl dornestìc care fusese gasìt de doctor intr-o vtzuìna, '('hC'1I11lmga lupoaica ranìta mortaI" l.

Desìgur, am citat dintr-un text de fìcttune. Dar in a ca t 11('(h,Sorana Gurian a topit, cum singura màrturìs t, aminUrl "l" 1111

~omente tratte chiar de ea. Majoritatea p rs nn] lor e11/1 10.1 •• 11.~tlele n~ se ùiiorc niciodaià au un mod I r 'al, ('xplt(', pro/':tllI "

ìntr-un tnt rviu, in ìstind in m d rnnìfl 'aUv a. "P1"l1 111'11I"

• 01 111 I ( 1111111. 7.111-11, /l'' l' Irlill/l' 1I/1'1/1///I1/~, l' d, ,.W 11111, I 1111, l' Il Il

Fotoqrafie de qtup ti S , tiucu t- I/I(fI{I'

vìtrege - Olga in roman, Eva in realìtate - sì confìrrnìnd c: 1\ lo I c I

insàst "un fel de Ann", insa "mai putìn lucida" l , Eveniment I, ("111 I tll

tratte de autoare in adolescentà par a fi identice cu cele prtn l' u ctrece eroina sa: a doua càsatorìe a tatàluì - dezastruoasà -, p 1'<. Il l' ,

paradisului rustìc odata cu plecarea la liceu, intr-un alt oras. tot 111virsta de paisprezece ani, accidentul in urma càruìa ràrnine ìnfìrm. ,moartea tatàluì. Cu atit mai mult e de presupus ca auto area a incercr tsa transfere in roman o anume atmosfera, asocìatà cu vechi fantasmpe care le-a purtat cu sine de-a lungul mtregìì vieti.

Poate cà in pasajul mai ìnaìnte cìtat liniile sìnt ìngrosate, tmagìnatìafìctìonalà modìfìcind inevitabil contururile amintirii, Insà extravagan-tul tablou domestic nu va fi ftìnd cu totul neverosimil. SlàbiciuneaSoranei Gurian pentru animale e proverbìalà in epoca, Cella Serghi oìntìlneste la un moment dat in Ctsmìgìu flancatà de doi ogari. Ìntr-ozì de cenaclu, Lovinescu le cìteste sburatortstìlor .Junga scrisoare aSoranei Gurian bolnavà, orbita fiind de cììnele .Jìmmy'". Orìcit deneincàpàtoare ar fi locuìnta pe care o inchìrtazà, scriitoarea nu renuntàLacompania ciìnìlor sì a pìsìcìlor st. mai in gluma, mai in serios,oricare ar fi subiectul despre care scrìe, gaseste mereu de cuvììntàsa-i aduca in dìscutìe pe Dick, cììnele lup, ori pe Pipinella cu ìntreagaei dinastie de pisici. Din articolele publicate de autoare in Femeia $icàminui (in perioada '45-'47) personajele animaliere aproape ca nulipsesc. Siluete canine sì feline de toate rasele benefìcìazà de foarteample sì tandre descrìptìì in proza Soranei Gurian, unde nu exìstàinterior domestico intimitate autentica in absenta acestor vietati - carecapàtà astfel o stranie aurà de dìvìnìtàtì protectoare. Cu sìguranta.numerosi scriitorii se ataseaza de animalele lor de companie - inepoca ìnterbelìcà, lui Arghezì sì lui Ion Barbu li se cunoaste aceasàpasiune -, dar rareori se intimpla sa observi in càrtile unor astfel deautori. ca la Sorana Gurian, o atìt de obsedanta revenire la ìmagìneasì la ..lntìmplànle" marunte ale prietenilor necuvìntàtorì, Poate doarla Ionel Teodoreanu, in pagìnìle evocatoare din intoareerea in timp,unde intr-un intreg capitol este vorba despre Prietenii nostrt, dinii.

Detaliile acestea sint aparent superflue, Aparent numai, càci inazul de fata "mania" scriitoarei de a stringe in jurul sàu tot felul deìrnpatìce patrupede nu tine de o anecdotìca spumoasà, cancanierà,i de ceva mai profund, relevant pentru structura de personalitate sì

Implicit pentru literatura autoarei. Sì in vìata st in proza Soraneiurian animalul insearnnà mai mult decìt o prezenta decoratìvà, este

un simbol - cu puternìcà incàrcàturà afectìvà, Un simbol al lìbertàtììn ingràdìte. evasi-naturale. al unei utopice exìstente in afara acelorI nv ntìt p rvertesc urnanitatea .sànatoasà'' - o iluzie rousseau-ìsta,«n vr m. i rtìtoar a in di utt chìar este o revoltatà impotrìva

V ,,,1 11111'1 vh il ,fIol ' l't( ti d lu "'i'r Il 1'1/1 ,I ('(1/111",,1 (I 1111. l 4 )l' I.nvllil \'1/. ,'IIII/m,,,,,, /\'/i'/lIl/-/fI,'/II//', ('d ,'\I ,VI/I VI. p. l()(j

Bianca Buria-Cernat

conventiilor, amoralismul sau e o forma de sfidare - sì o forma <Iapàrare totodata - in fata uneì socìetatì dinspre care simte ca vìnnumeroase arnenìntm-r Ea este in mod esentìaì o "salbatica" pe jumàtate domesticita, adaptata la cìvìlìzatìe, dar aflatà ìntr-o permanenldefensìvà. Ieronìm Serbu ìsì arnìnteste ca scriitoarea prefera "nu ciìnìlde salon, mìcì, pufosì sì razgììatì, ci ciìnìì urìasì, puternici st <..'11

deosebire citnìt-Iupv". Sigurulloc unde s-a sìrntìt cu adevarat libera Il

fost casa de la rnargìnea Cornratului; sìngura epoca in care a tràit inperfect acord cu sine a fost aceea a copìlàrteì. La treisprezece-paispn'zece ani se vede brutal desparuta de o exìaterttà mìnftcà, din carsalveaza peste timp, la vremea impurei maturìtan, imaginea ìnocent-copìlàreasoa a cornpltcìtàtu cu animalele casei.

Fotografie de grup cu scriitoare uilall'

scrisoare in care anunta ca a prìmìt odaia locuìta cindva de Blecheisì, nestììnd ca acesta decedase cu douà luni in urrnà, cere vestì despreeli. Ìntr-o nuvela pe care autoarea o scrie chiar in odaia cu prìcìna.Villa Myosotis, Blecher - nenumit - deVine persona]. Scriitoarea ~1-H1'

fi dorit, fara indotalà. sa-l cunoascà pe Blecher cu a carni prozrconsoneaza intrucltva.

In Franta, Sorana Gurian frecveriteazà lumea lìterarà sì se imprtcteneste - cel putìn asa pretinde - cu André Gide, cu Jean Cocteau, cuAnais Nin, Antonin Artaud sì Max Jacob. De la Cocteau pastreaza UIIdesen cu dedìcatìe. pe care il arata cu mindrìe tuturor prietenilor ct.Duce o vìatà boernà, cheltuind in trei ani mica mostenìre lasata (h~tatal sàu. La ìntorcerea in tarà - dupà prima plecare -, se gasestc 111sìtuatìa de a nu avea din ce sa se intretìnà sì e ajutatà de Zahar ìuStancu, pe atunci director al revìsteì Azi, ìrnpreuna cu care al' nrealizat, in 1934, o controversata traducere din Esenìn''. In Pefirui (//'pàianjeri al memoriei Cella Serghì reproduce - desìgur, ìntr-un iuodaproximativ - o confesiune pe care ì-ar fi facut-o Sorana Gurìan 111

legatura cu aceasta perìoada din vìata ei :

.Cind am ràrnas fara o letcaìe, m-am intors la Bucurestì. Abia am uvutbani pentru taxiul care m-a adus, cu douà valize, la Grand Hotel ~Ipentru bacsìsul pe care l-am dat ca sa mi le aducà in camera. Sigui (,(\pecetììe de la Berck-sur-Mer, Deauville sì alte statìunì, sì aerul Slglll di'mine cu care am pàsit (...) le-a impus sì mi-au dat o camera exccpuouutde buna. Am cerut sa mi se aducà masa in odaie dar fericirca aHtil Il

durat o sàptàminà. Plecam, ma intorceam. fara sa stìu de undc <1111

gasesc bani sa-mi achit nota. A saptea zi, mi-am gàstt camera ìncutut.lucrurile oprite amanet. Am suris mirata, cu un aer zàpàcìt, oCclH'wlam plecat, chipurile sa scot bani de la banca?".

Prìmìtà la Azi ca secretarà, neremuneratà, lnnopteaza tìrnp (Il' dllii

sàptàrninì in redactìe, consumind doar cafeaua sì cornurtle pc' ('/111' Ile oferà uneori colegìì. Ìntimplarea nu e deloc ìmprobabtln, 1111I w'ilscriitoarea e recunoscuta pentru bizarele ei nesabuìntc. $1 l'; I,(lvl"nescu porneneste undeva in jurnalul sàu despre datoriilc pc cm (' I Il ','I ,~It \

le face cu lejeritate sì despre "extraordinarele ei ìmposturt'".Pe la sfìrsttul anilor '30 Sorana Gurian se redrescazà lIull"II"I,

dovada ca ìst poate per mite sa plece din nou, pentru un an, Il) !l'l'Il 11111

1. E. Lovìnescu. Sbunltorul. Agende literare, ed. cìt .. vol. V, p. 198: "SCI Il' 1-101111111

Gurìan. Berck. (Ein odaìa lui Blecher - $1 intreaba de el. El e mul eh- 2 Il 1111 l"insernnare dìn 17 august 1938.

2. Realìzata de Sorana Gurtan, traducerea unul volum cu poeme de I!:tI('1I111 11I Iluparut in perloada ìnterbeltca - sub sernnatura lui Zaharta SlUIl('\I, 111111'

malta. necontrrrnata. c vchlclIluUI de Monica Lovtnescu in cartcu liti ,h- 1111

IIl (li Il, UI ujJa Vaullorl Il 1111. :,11 Id\lllti\ TII(r o lloU\ Il lui Alcxuudi \I (km 11.1'111vnh uuu l V dlll .'-;IJII/(1/o/1I1 /\111'/1111' 1111'11111'.

:I, ('1'11 •• :-1"1/-1111,1"'1'/1// (/" ,,(1/'"1/11/111/ 1/11'11111/1"1, od, ('Il •• p, :tH'1 ,..1111111

1\ Il,, vl'd,'" OI"'H"'IIIIi" dlll 1\,/,.""" 1.1 11110 t Il' 10:10

V.8.2. Pe urmele lui M. Blecher

Intr-un interviu acordat in Frantajurnalistei Jeanine Delpeche, SoranuGurìan pomenesta de un accìdent la skì - petreeut, probabil, sprsfìrsttul adotescenter -, care ar fi condamnat-o "la treì ani de imobllltate la Berck'<, Cit anume a stat la Berck sì in ce perìoada _ nu s nputut stabili cu exactitate. Va fi plecat pentru prima oarà in Franta Ininceputul anilor '30 sau mai tìrzìu, in intervalul 1934-1937, cindtraseul ei este mai greu de urrnàrìt ç t in 1931 Sara Gurfinckel I

inscrie la Facultatea de Litere ~i Filosofie din Cernautì, de unde I

transfera insà in scurta vreme la Facultatea de Filologie din Ia~1Cercetind regtstruì matrìcol al Ftlologìeì iesene, Vìctor Durnea constata cà .studenta a sustìnut doar opt examene, in anìì 1931/1932 1:111932/1933, ca a fost exmatriculata sì apoì reinscrisa, in anul 193a1934, fara sa mai dea vreun exarnen'< sì de asemenea cà din nìcì lUI

document nu rezulta ca Sara Gurfinckel st-ar fi obtinut vreodruIìcenta - desì la Sburatorul ea se prezìnta ca .Jìcentìata''.

Scrììtoarea ì-ar fi povestit Cellei Serghi ca in eursul primei salsederi la Berck l-ar fi cunoscut pe Blecher, sì el internat pentrutuberculoza osoasa : ceea ce s-ar fi putut intìmpla numai la inceputu]anilor '30, pentru ca in 1934 (dacanu cumva chìar mai devrcnn-]Blecher revine definitiv in Romania. Probabil ìntilnìrea cu autorulInimilor cicatrizate e o pura fantezie a Soraneì Gurian, cum c ~Jafìrrnatìa conform càreìa ar fi obtìnut o diploma in Litere la SorbonuPlecata pentru a doua oara la Berck -aur- Mer (din mai 1938 pinà prtuvara anului urrnator), Sorana Gurìan Iì trtmìte lui E. Lovìnescu Il

1. Ieronìrn Serbu, ..o Infirrnà seducatoare'', in Vitrina cu amintiri, Ed. CUlII'IIRornàneasca, Bucurestr, 1973, p. 123

2 .•. Instantanées: Sorana Gurìan", in Les NOlluelles LItI(o/fl/l('N (:3 scpt, I UH:I)ìntervtu Inclus in OchiuriLe retelel, ed. cu.. vol. l, (I. 2J10

3. Vtctor Durm~l\,Jnccputurlk Sorunct (11111/111", TII ('mlllllllllrl Iltt.ltl/l', 111(I I :l), uuu zoou. pp, HO li'"

I "'

nll\IIHII VrI I 1lgt'f I

acuru aut nrcu ur Iì '('t t', u ru tk- Inatura in Luptàiorui i il l l/l ~xl'Il •

artìcol din Romania literarèi) atragexplìcind rapida schimbare de sìtuattecolaborare cu Gestapoul :

"Sorana Gurian sì-a facut aparìtìa in presa noastrà, serrmìnd nl 1(' ,cole timpe in -Azt», fostul sàptàminal, care a aparut ìntre 1937-1 4() Imuritoare de foame sì o ajutau colegn de redactìe. in 1938, o v d '1111"

garsonìerà eleganta in str. Edgar Quinet. pentru ca in 1939 s- gl Iìnstalatà. cu tot confortul, ìntr-o garsoniera din Bd. Bràtìanu. in Il IIl(Bretania.Secretul càpàtutrìt sale neasteptate a fost multa vreme pàstrat cu II1tete, pentru ca in cele din urrnà sa se afle ca are strinse relatìì cuanume Max Obler, director al Casei de filme germane -Avìa-Fìlrr» 1?1\111

din cei mai prtmejdìosì agenti ai Gestapoului. Sorana Gurian avea l ('I,ìntinse. Relatìì cu oameni politici. cu dìplornatì stràìnì, gazetari ventu elitoate colturìle lumii st cu indiferent care ministru se plimba pe la IlIcllIrent care ministero Avea, cum s-ar zìce, iarba fiarelor.Sorana Gurian, epava care, in 1937, murea de foame, de frigode sinAIIItate, devenise dìntr-odata o personalitate. Era eleganta, avea un ciìm- \\pazà st oferea ceaiuri la care veneau gazetari turci, ttalìenì, germ 11I1englezì, americani, francezì, dar nu sì sovietici. incercase sa intre fuutìonara la agentìa «Tass» fie st fara salariu -, dar fusese refuzatà't".

Dar anii '37-'39 inseamnà pentru Sorana Gurian sì inceputul unafìrrnarì pe terenul literelor. Autoarea debuteazà publìctsttc in vaanului 1937 in suplimentul literar al ziarului ìesean Lumea, colborìnd apoi st la Adetxirul liierar si artistico Revista Fundatiilot Reqo! •Reporter. Acnuneu sau Azi, unde trimite artìcole literare , cronìot,recenzii sì fragmente de proza. Debutul sàu Iìterar proprru-zìs nuproduce. cum afìrmà E, Lovinescu, in Revista Furuiaiiilor Regale, Inpagtnìle careìa il apar, in noiembrie 1938, cu sprijinul crìtìculut,nuvelele Medalionul sì Narcoza, ci putìn mai devrerne. in ianuarl1938, cìnd publicà in Adevarul literar !?i artistic o proza ìntitulatAuenturrr' (neìnclusà in volurnul de nuvele din 1946). Naratìuneaconstruìtà destul de ingenios in Aventura. pe o tehnìca pluripersp t·tìvtstà, dar scriitoarea nu este deocamdatà ea insàsì, se simte ('tatoneazà, cà exerseazà, expertrnentind o maniera naratìva stmìlancelei adoptate de Ticu Archip in nuvele sale - de altfel foarte pretuìuin cercul Sburàtorulut.

1. "o napirca prìmejdìoasà : Sorana Gurtan", in LupUitorul. 25 septembrte 1944,articol nesemnat, reprodus de Vìctor Durnea in .Mtstertoasa vìatà a SoranetGurtan", Romania literarèi, anoXXXVI,nr. 20, 21-27 mai 2003, p. 20.

2. Sorana Gurtan, .Aventura", in Adevèirulliterar.!;ii artistic, nr. 892, 9 tan, 1938,p. 13 ~I 16.

314

1 TI IT" III .'1 Il1111'('1\', " \' , Il

1111 (1.1111 \' IIdlllalllf. Itl') 111\ 1.11'111111. \ u tIl ',I a In IlIdllllll' 111 • f rul I .tuv UOlt'l, 11\:\1111dI' ' pII 11111 'I 'dlll~e ,\I. pie le\ t\lI. 1>1 ar" la ,I ,( dI('

eri ul unuì 1'0111 111 (li 1111. /- Illll lupèi soar . p I II . , b o ..I Lectura ac lui t rOIOAlI, ( ,

:1l~:p':n~or~\O ~~~!l;~mll:a:~rej·ud.ecàtì, provo.acà i In~j~I:~::II:.'lui E. Lovinescu, impresìonat la rmdu-ì de amorahsmul p Ii":..\I r _ o galerie de tìnerì st tìnere cu unica preocupare a am.?rul~ \I I'I de ;tmosfera impregnata de un "pansexual~smul fren~ti~, I ~\nl.'I

bìectìv il sileste pe crìtìc sa recunoascà aìcì "talen~u~ $1 ••vlg .1. . ta -1- d mna sa-l tmà auto I( I Clstnìstìca" dar pudoarea sa ultragìa a 1 m ea .

tectìe de moralà :

"Nu-i crutai nici o vorba aspra copi1~.llUiplàpi~d. p~in de ~e~i~~:~I~~I( 11,\1de neasteptata. trait ìntr-o lume atìt de promlscua, cu u ìlà l f.nefires~ miniaturalei ei funte. Fata irni primi mor~a COpI rC1?t~.· ;,. d' . bìlbiìndu-se docil: crezuse ca asa trebUle. cola.sa e b ,In Ignare. ClMIa ìtam uluit la mìcul ei trup mutilat, la toata gillg< 1Iasa se cere. u - h" de a trecut alil If~pturii ei de libelulà, sì nu-mi puteam me ipui cumIuxurà peste atita fragilitate,,3.

V,8,3, "Ovreicuta de la Iast cu picioarele rupte", arìtia bìzara a SoraJl( ILa Sburàtorul, poveste1?te E. Lovmescu, ap . ~". ,

Gurian _ fata tnfìrmà, cu "gesturi de papusà japoneza 1?1cu ..gl ' d(copil aproape nearticulat. cu alirrtàri sì prelungiri de silamfbe.tri~SUP(I)I

, ~ - d e cind a l tOnti Ilt bile" e prìmìtà cu o resemnata nemcre er Ia l e - ~ - tà 1 ctura j ( ('invita sa cìteasca din nuvelele ei. D~~od~ta lI~~epu .e t d' la la Ifata au stat incordati doua ceasuri $1jumatate ":0v,:elcu .aà il . I .

. .: . ,,5 cum o numeste Lovinescu In irrsernn r su (

~~j~~~~~~~~c:~~::e ~dmiratia sburàtori1?ti~r. ~~:~~~~~~~~ ~ ~l(~;II,ziasmat si ii intermediaza coìaborarea cu ev . . _ .

~nlipsa ~u~a~~i~~~:~~~~~:~r~~~~ ~~:;~~:~::~~:ll~~ns:~~i !!:.I(m cenac u " . l Sorana Gurian la r vl: I ,de Dan Petra~incu (bun pn~t~n, c~ eg cu intotdeauna <,1111Azi). in Agende prozele cu pncma pnmesc ~pro~pe remar hll"catìve superlative: "ma_gistraIa". "extr~ordmarat' ~I,e~itesc nuv '\l'h'

d . bI'I" excelent", Intr-un loc, Lovmescu no e ' ""a rmra '"

1. Vezì Al. Pìru. op. cit. Dar ~1E. Lovlnescu, Memorii. Aquaforte, ed. t'li ,

pp. 613-616. G 'a arteì La aparttìa unul nou talent", artìcol publt li Il2. E. Lovinescu," enaza arver. .. F. rt d cit

Adevèirul (dec. 1937) st reprodus in MemorLL. AquaJo e, e. .3. Ibidem, p. 615.4. Ibidem. p. 614 t . ea dìn d Il \ dI5. Vezl vol. V dln Sburèitorul. Agende literare, ed. cl " msemnar

4 dee. 1937j/I

Bianca Burta-Cerriat

Soranei Gurian, admìrabìl st abject". Crìtìcul pretuìeste intr-atit ac . Italent de curind descoperit, incit sare in apararea autoarei atunrtcind e atacata intr-un articol al lui N.I. Popa din Ìnsemnàri teseru-Aflatà in Franta, Sorana Gurian publicase in revìsta Cnarpentes uneseu despre doìnà ("LesDaìnas"}, prompt amendat de publicistul tila Iasì, care se intreba malttìos ce anume o recornandà pe autoaipentru .rolul greu de reprezentanta a literaturii romànestì". Lovine ('Il

adreseazà redactìeì lnsemndrilor iesene o scrisoare prtn care garanteaza cu propria-i autoritate pentru talentul acestei scriitoare incà 11I1

pe deplin afirmate:

"V-a~ fi recunoscàtor dacà atì binevoi sa consernnatì in revista dU1I1neavoastrà, fie chiar ca o sirnplà indìcatie documeritarà, testimoniul n\C'1Ipublic (...) cà Sorana Gurian e, dupà pàrerea mea, unul din cele !Il Ilremarcabile talente literare ce am avut ocazia sa cunosc in ultimii allIPiesele de justificare obiectivà se pot gasi in cele doua ad mirabile nuvr-l(Medalionul sì Narcoza) apàrute in Revista Fì.mdatiilor Regale, precurn Iin alte cìncì-sase publicate prin reviste de mai restrtnsà dìfuzìune : 1111ma pot raporta, din nefericire, sì la alte vreo douàzecì cunoscute si Iom tpretuìte ìntr-un cere literar bucurestean='. .

in lume a literara de dinainte de 1948 Sorana Gurian este o 1)1

zenta pttoreascà, fììntà care trezeste, pe rlnd, repulsia, mila, mirai ('simpatia sì in cele din urrna adrnìratìa. Nimeni (dintre cei care' (I

descriu peste tìrnp) nu-i neagà ascutìmea ìntelìgenteì sì solida CUltIIlIìterara. Urità, bolnavà, cu un picior mai scurt decìt celalalt sì Inci I(cu o ìnestetìca gheata ortopedica, ìmbracata strident, purtind p I. IIce mascheaza un ochi pe jurnàtate deschis, neverosimil de slabs , (membre copìlàrestì, atrofiate parca, ea indeamna totusi la aventusentimentale sì are faìmà de mantis religiosa . ..i1;>iputea permìte 'hlunele cruzimi cu femei frumoase sì sa le inlàture din calea sa, reu Ilsa dornìne sì sa cucereasca bàrbatul rivnìt. Si acela era intotde 1111sau apro ape intotdeauna, un bàrbat tinàr, inalt st frumos", note-Icu adrnìratìe Ieronim Serbu". Oarecum ìnvenìnatà. Ioana Post IlIhIsì amìnteste de ea ca de o ,,1;>erpoaicaroscatà" care ì-ar fì adernc1111uneori din pura gratuìtate. alteori in scopuri interesate - pe mal 111111scriitori sau gazetarì. ìntre care Camil Petrescu si Zaharia StaucuLui Aurel Leon, mai poet, neobtsnuìta scriito~e li apare '(\ "Il

?ai~njen de ararnà veche, cu pinza lntìnsa peste oras" 5 . Dups ('(' I Imvìnge cu greu o spontana repulsie cind face cunostìnta u , ('( IlSerghì ìntuìeste cà noua prìetena are un farme omp 11, ( (

1. ArtIcolcìtat intr-o arnpla nota a Gabrl I 'I 1111\1, Il HI/, Il mCI/I.I.A!!<'II(/('/(II'I '"c'd. 'I .. voi V, pp. 67 711.le I fili Il Il , C'CIIlC, 011, 1'11" l', I :l'I,lo 11111 l'o I 1,,11'11, ,'",,,,, ti/li 111/1111'1111, 1"cI Milit IV 1.111111111 ti, I IH" Il "'Il

Il 11111/11/', VIII IV l,il ,1,,"11111 I, I I I. I 1/ I. l' l Il 1

Fol.ograjlc- (' ylllfl C'Il ',( rllIlIIllI' 111//111'

.Itpsa de frumusete": portretul pe care i-l face Soran i Ilall I; 11111\\'antologìc : prìvìrea maìnteazà uìrnìtà de la "gheata ortop dlC', ('\I otalpa Irialt.à"la absurda .pàlàrìe albastrà. cu o voaletà roz" :

"Celàlalt pìcìor era mcàltat cu un pantof elegant, iar genunchii acopcr~~1de volàrraaele plisate ale unei rochii de màtase vi~inie. Decolteul mtrìunghì lasa sirrìì prea descoperttì. Gitul lung, ca ~ntr-un pO,rtre~ deModigliani. suatmea ca un Iujer cap~orul irigus.t. B~rbl~, aS,cutlta si fm~,gura cu buzele subtìrì. Ochii ingu~ti sì unul dìn ei pe Ju~atate acopentde pleoapa urnflatà. Pàrul, atit cit se vede a pe frunte, pe tIm~le era ca ~l~tiuletelui de porumb, cafenìu, tocat, ~ara via.tà. O palar~e alb_ast~,~'rmensà., cu o voaleta roz, prrnsà ìcì-colo m buchetele de fIon de ctrnp .

Se adauga la acest portret vocea ahntata. cu accente moldovene1;>ti.limbajul slobod, atitudinea de un "libertinism studi~t" (e~re~ia e alui Aurel Leon) si mai ales, sublìnìaza Ioana Postelmcu, .mteugentadraceasca". "injura cu naduful sì vocabularul unui adevarat bìrjar",rernarcà altcìneva". Spirit aventuros st nonconformist. scriitoarea eprea putm preocupata de pastrarea aparentelor; di~potriva, sfi~eazaprogramatìc falsa cumìntente a soci~tatii. ~tructur~ p=ofun~ rruzan-tropa, nu crede in farnìlìe. nu crede m coezrune sO~1alas~u 1~mora~lìtatea predicata din amvon. Scepticism nu doar pS1~an.~1zab1I,~~r 1;>1ìndreptatìt : ea e orfana jecmanita de mama v:trega, hps1~ade spnJmu~unei familii; e ìnfìrrna prtvìtà cu mila, purtmd astfel 1;>1povara unuihandicap socìal, neatractivà erotic altfel decit prìn dezrnàt : e, deasemenea, ìntr-o epoca de antisemitism furibund, evreica permanentamenintata de schìmbàrìle zilei. Nu are cum sa mai creada ìn justeteaordinii ~ociale existente. Pentru cà nu ar fì precaut sa protesteze fatìs,protesteaza mdìrect, prin hipererotism sì atitudine scandaloa.sa. oasemenea atitudine. in fond ìnofensìvà. e aceea de a deschìde laMangalìa o mica afacere, un bar boem unde scriitoarea toarn~ ~~tnsasì in pahare. Barul e amenajat ìntr-o magazie de la malul maru,cu aportul unor prieteni decoratori sì scenografì.

Cei care aveau bani ii aduceau bauturile gratuit, altri consumau gratis.Unii recìtau. altii cintau sau dansau. Ea. eleganta. decoltatà. cu rochieneagra, schìopàtìnd. se apropia de fiecare, ii umplea paharul. Ii spuneao vorba burià, ìrnpartea zìmbetele ~i aduna banì",

poveste1;>teCella Serghi. Iar Ieronim Serbu tsì aduce amìnte cà

Purtatà ìntr-o roaba de un admìrator, cu un tìgaret lung intre degete.Scrana Gurian se plimba pe falezà, veselà sì fara griji".

Prt l noasa. locvace. teribilistà, imbrati1;>indcu fervoare boem .rana urìan va Ci fo t in a la i tìmp o mare cabottna. Teatr ti P

'c,Il I , \'1 glll, ut). di" Il • ti!)Vc';1 1011 c'c vII al c11-1 I C'li 1\ dlll 1',·"",1,/ Il't'tl/IIIIII.

Bianca Burta-Cer nat

care il joacà, veselia si lipsa de griji pe care le afecteaza sint, pentruea, strategtì de atragere a bunàvoìnteì celor din jur. Tocmai pentru c.stìe sa-sì cultive prieteniile mai vechi sau mai noi reuseste o performanta pe care Cella Serghi o defìneste in termeni plastici: .cadea inpìcìoare ca o pisicà in cele mai grele sìtuatìì". Si Sorana Gurian tgaseste adesea in sìtuatìì problematice, rare ori si nu orìcuì màrturìsìte. In scrisorile pe care i le trimite lui Lovinescu de la Berck, de laIasì sau chiar din Bucurestì se va fì confesat, cum rezultà din Agende,in legatura cu sìtuatìa ei socìalà sì materìalà ingrata. Prìn decembrlt1939, cìnd persecutììle asupra evreilor incep sa se inteteascà. Ilmàrturtseste criticului cà .asteapta ca sa poatà fugì cu familia InParis". (Cu care familie - nu e limpede; poate cu sora ei, Lia.) I-disperata pentru cà din nou a ràrnas fara nici o sursa de subzìstent •.dupà ce Isì va fi cheltuit ultimii bani in Franta. Vrea sa se ocupe dmontajul de film. sustìne chiar un concurs pentru a fi angajata la ()casa de productìe cinematografica - ..AvìaFilm", se pare. condusà dMax Obler -, unde Iucreaza doar o luna (in noiembrie 1939), pentrucà, din motive usor de bàrruit, e concedìatà. Pe 31 decembrie 193Lovinescu serie in jurnal cà Sorana Gurian Isì cauta un post daststentà la un cabinet stomatologìc. Un an mai tirzìu, nu mai arvoie sa lucreze nici in presa; Victor Durnea presupune insà cà ZaharlStancu ì-ar fi venit taràsì in ajutor luind-o la Reoisia rorndnd, unds-ar putea sa fi publicat sub pseudonimo Are deja douà càrtì ìncheìate,romanul pe care Lovinescu i-l prezentase Incà din 1938 edìtorulutCiornei - fara rezultat -. sì un volum compus din nuvelele cìtìte ISburàtorul, insà publicarea lor nu e posìbìla din cauza orìgìnìì evreie ta autoarei. Oare decizia scriitoarei de a se converti la catolicism vafost o incercare disperata de a se su strage represiunii antisemite?

Pinà la 23 August 1944 Sorana Gurian tràìeste in cvasì-clandetinitate, apelind uneori la ìdentìtàtì false. In convorbirea cu JeaninDelpech, dar sì in alte articole publicate in anii '50 in Franta l, afirmcà ar fi fost supravegheata de Gestapo, care o suspecta de colaboracu anurnìte cercuri cominterniste: .Francezìì mì-au venit in ajutor,preotul legatìeì Franteì, superioara pensionului Notre-Dame de SìonDoi ani, m-arn ascuns de-a dreptul, dormind Intr-o pìvnìtà, aproapde calorìfer". Pe de alta parte, dupà 23 August 1944 anumite voci dlutabàra stingìì radicale o acuza cà ar fi lucrat in slujba Gestapoului. Lanìvel declarativ, Sorana Gurian este, pinà prin 1947, o adeptà f I

rezerve a politicii democrate ; in practìca se dovedeste insà mai nuantata, cultìvind precaut sì relattìle cu oamenii de stinga, sì pe cele ('I.

oamenii de dreapta. Drept dovadà, o intimplare pe are o relat az.Cella Serghi in cartea ei de memorii: Intr-o zì or na Gurian O 1\

duce acasà folosìndu-se de rnastna urruì "I ìctcu d la L gatta japoneza" sì, in drum, s pr l ub Ull pr ,\, t ourccu (' la Mini t '1111

Fotografie de grup eu scriiioare uitate

Sànàtàtìì. unde se ìntretìne cu ministrul antonescian ConstantinDanule~cu; dezmvoltà, ist asìgurà prietena (eì ea cu ascendentàìudaìcà, si de aceea nelìntstìtà) cà Dàrrulescu "e un sfint" st ca, dealtfel, st prìntre legionari exìsta oameni demni de un asemenea cali-ficativ. Alta data aceeasì Cella Serghì aflà cà Sorana Gurian, "prinrelatiile ei", a facilitat aducerea in tarà a unui film german, Evreulzass, admirabil ca realizare artistica, dar plin de otrava (consideramemorialista). Urmarea:

.Am evitat s-o mai ìrrtìlnesc, cind ìntr-o zi ì-arn vazut fotografia in gaz~t~.Era cautatà de polìtìe. A fost càutatà sì la mine acasà, sub pat si mdulap, intr-o durnìnìcà pe cind, senìna, citea la Sburatorul. Se desco-perise o autorìzatìe falsa din cele ce erau necesare nearienilor pentruangajarea unei femei de servìcìu".

De fapt, ulterior se dovedeste ca ìrnprìcìnata detìnea O suta de astfelde adeverìnte false (purtmd semnàtura ministrului Dànulescul. n~una sìngurà. Cà de asta data Cella Serghi nu fabuleazà - cum i se malìntimplà alteori - o demoristreazà, cu bune argumente, Vietor Durnea :

.Anuritul mentionat de memoriali sta a aparut ìntr-adevar la mijl~c~llunii iulie 1943 si suna astfel: «Prefectura Polìtìeì capitalei comumca:Gurfinchel Sara,' zìsà Gurian Sorana, nascutà la 3 noiembrie 1913 inCornrat, Tìghtna, fiica lui Itìc st Ghitlea, lìcentìatà. festa publìcìstà, destatura mica, avind pìcìorul drept mai scurt st cu defect la ochìul drept,este urrnàrità de polìtìe pentru fapte grave. Persoanele care-i cunoscadresa sau o gàzduìesc sìnt rugate a anunta pe d. comìsar-sef Urseanu».Nu se divulga, deci, pentru care fapte grave Sorana Gurian ~ste cau~ata,facind u-se astfel o exceptìe de la regula. Cert este cà respectlvul corrusar--sef nu se ocupa de delictele «polìtìce».de -atentateles la siguranta stat'uhri'" .

Despre obiceiul Soranei Gurian de a uza de Iegìtìmatìì false pom~-neste si Ioana Postelnicu; in Seva din adincuri aceasta afìrrnà - dìnpacate fara sa detalieze - cà excentrica scriitoar: ar fi ?bti~ut .de maimulte ori "ingaduinta de a vizita lagàrul de la Tìrgu-Jìu sr chìar altelagare pentru o neferìcìtà persoana pe numele Sura Brurnfield, carede fapt era ea insàsì". Ioana Postelnicu mai povesteste sì cum la unmoment dat Sorana Gurian a inscenat o pretìnsa plecare a sa laBra~ov:

"Cel putìn asa ne comunicase maestrul, care prìrnìse ca omagiu_trimis deea prìn cineva, un cosulet cu zrneura sì alte fruete de padure. Cmd c,?lo-Lovlm' scu aflase mai tirziu -, Sorana Gurian Isì gasìse gazda cu cìteva

'"11 111 l' U,. hiar in blocul in care Iocuia criticul. Aparea la cena IuvI'lIlatd d,' 1.1 Ilrn v, adicà ... din acelast bio".

l, VII 1111 11111111111 111

11110 I 1 vll\ Il ,'(lI 111(·1 .,,11 ur", Il H11IIl(IIlIn Illt'rtl/ll,

/Bianca Bur ta-Cer-riat

Automistificarile se tìn lant in biografia acestei autoare in cazulcàreia e greu de trasat granita dintre mito manie st minciuna spusà denevoie. De la un punct Incolo, Sorana Gurian Isì fìctìonalìzeazà in~hip grat~it propria exìstenta. Ce motivar fi avut, d~ exemplu, s<'lmventeze mtr-un interviu din 1946 ca a fost casàtortta cu ani in urrnàsì sa teasà, pornind de la aceasta mìncìunà, o ìntreagà poveste rornan-~ioasa cu un sot exceptìonaì, decedat in cìrcurnstante misterioase? I~ntr-un mo~ asernànàtor va fabula si in Ochiurile reteiei, pretins~urnai. relatmd cu lux de arnanunte sfisìetoare cum s-ar fi despàrtìt,m 1949, de un sot care avea fata de ea un devotament total- casato-rindu-se de forma (sì contra unei sume de banì) cu un cetàtean italianpentru a putea pleca din Romania comunista. E posibil ca .scrììtoareasa fi avut, in afara unuì complex al tnfìrrnìtàtìì. sì un complex alfemeii singure, lipsite de camino in tabletele pe care le publìcà lamijlocul anilor '40 in Femeia si càminui Isì màrturìseste adesea - silasa impresia cà e autentica - arnàràcttmea de a nu avea o familie i.Imaginindu-~i cà vìata sa ar fì putut curge altfel, realitatea iì deVinprobabil mai suportabìla.

Din seria fabulatìtlor compensatoare face parte sì afirmatia scriì-toarei cà la 23 August i s-a incredìntat conducerea ziaruhrì U~iversul,punindu-i-se la dìspozttìe "apartament, masìna, birou splendid". "MIse parea cà visez", li declarà lui Jeanine Delpech. in realitate, prin1944-1945 Sorana Gurian se plìnge tot timpul de mesele sarace _.vìseaza" o data la o mamàltguta aurte cu brinzà sì smintìnà ! - si faceelogìul modestei sì boemei garsoniere:

"in garsoniera mea care conttne un studio, doua fotolìt, douà taburete oma~~ sì un dulap (in perete) traìm in patru : eu, Dìcky-Iupul st cele douapiSICI... Dar deseori vin prietenii sì nu mica mi-a fost mirarea cindnumàr indu-mt musafirii, intr-o searà, gasii cà eram douazecì sì patru doame~i ~ E. ~devarat cà actualul dìrector generaI al unei importantsocìetatì rrunrere sedea pe un colt de masa, cà un scriitor tst freca fundul~antalonilor de parchet, cà alti doi directori de zìare sprìjìneau ... peretn,iar un profesor universitar se odihnea pe bordura bàìì. .. dar aceasta nustrica atmosferei. (...) Primirile boeme Ist au farmecul lor delicios UII

far mec ìnsa dificil, pe care nu-l poate capta ortctne='. '

V.S.4. Acrobatìì politice periculoase

Du~a 23 ~ugust 1944 Sorana Gurian e departe de a se afla in grattìk:regìmuluì democrat-popular, desì face considerabile eforturi in a Isens, publìcind consecvent comentarii despre (sì traducerì din) lìt raturu

l. Vezt, de exemplu. artlcolul .Fern la smgurn''. Il V('/II('/O / ('(fllllllill 11I1 Ilor. 20. nr. 22 apr, 191\5. p. 1 I 2. . . .

2. O un I Ì\1I1111, "O l<'II~1I1 P(' III-dll'pl: /-\11. OIth 1 l" Il 1/'/111'1(1 ,1/ ('thlllrll,1Il t J Il, 111 Ii'/, i ? 1Il i I I I , p, I J I ' , ,

Fotografie de grup eu scriiioare uitate

sovìetìca sau oferindu-se sa lucreze ca translator pentru ocupantulsovìetìc, in Revista Furidatiiior Regale - in perioada 1945-1947 -abordeazà subiecte ca: .Romanul ìstorìc in U.R.S.S.", .Conceptìasovìetìcà despre arta", .Lìteratura sovìetìcà in anii razboìuluì" sau.Unele aspecte ale liricii soVietice dupà vìctorìe" si cornenteazà cores-pondenta inedita a lui M. Gorki, amintirile Annei Allilueva, poezia luiSergheì Esenin ori opera lui Cehov "in lumina actualìtàtìì" ; in atentìasa se aflà st Al. Fadeev, autorul romanului Tinèira qardà, ArcadiGaidar, "cintaretul adolescenteì", V. G. Korolenko, "un mare scriitorhumanìst". .poetìì-Iuptatorì" Leonid Pervomaisky, Andrei Leontìev siM. Rilenkov, "un mare poet soVietic: Eduard Bagrìtchì". ConstantinSimonov, .romancterul. dramaturgul, poetul ràzboìuluì", IaureatììPremìuluì "Stalin" pentru Lìteratura sau .Doua romanciere soVieticedebutante: Vera Panova st Ana Koptìaeva", Totusì, citite cu atentìe,amànuntìtele eseuri ale Soranei Gurian despre scriitorii soVietici auceva ambìguu ; unele fraze mustesc de o ironie ìmpertìnenta la adresaprozei ìdeologìzate. Schìtind cu ìntentìì echivoce o paralelà irrtre "Roma-nul occidental sì romanul soVietic contemporan", autoarea li pune peProust, pe Faulkner sì pe Richard Aldington fata in fata cu FeodorGladkov sì cu Ostrovski, ìntr-un savuros spectacol al absurduluiinterpretativ :

,,Alberiine disparue, Sanetuary sì Moariea unui erou sìnt. ca st Cim ll/uLsau Cum se cèHe$teoçelul, càrtì alcatuìte din foi de hirtìe. carton. III r ' ...Dar trecind peste aceste similitudini primare, contrastel inl lil dstridente, incit aceste càrtì par sa nu fi fost scrìse de oamenìì are Ir j uin acelasì timp pe suprafata unui sìngur glob terestru. (...) in timp c inUniunea Sovietica se plàrnàdea o lume noua, iar Ehrenburg scria A douazi a creaiiei lumiL .., Marietta Sahìghìan Hidrocentrala, Gladkov Cimenl.ul,Ardeenko Iubese, Ostrowsky Cum se eèUe$teoçelul, intelectualii apusenistudiau cazul Therezei Dequeyroux, aceasta Phedrà moderna. creata deFrançois Mauriac, se làsau Inverunatì de farmecele stranii ale copiilorteribili sì de poezia intensa, lucida st chinuitoare a lui Cocteau. gustaudelicioasele Nourtiiures terrestres ale lui Gide, se aplecau asupra pinzelorlui de Chirico sì peìsajelor spirituale lunare sì rectilinii, de o logica faràcusur sì de o loialitate fara umbra ale lui Valéry ... , iar dincolo de Canal.trecutul reinvta, rustic ~i idilic, in romanele lui Mary Webb, timpul isì zornàìaIegàtura de chei intre pagìnìle Vìrgìniei Woolfst ale Antonìeì White, MarchCost diseca sufletele, iar Lawrence (...) provoca polemici, perstflind sìdupa moartea lui tàcutà sì lunga. hipocrizia falselor lady ... (...)Romanul sì poezia (...) au cucerit (...) posìbìlttàtì ilimitate. in Rusia,romanul a ràmas ìnsà la vechea formula, asa zìsà tradttìonala'".

Sernnìfìcatìv, cam in aceeasì perìoadà (a anului 1947)in care aparein R.F.R. acest eseu ce pune in contrast proza sovìetìca angajata si

sì U mul proz i o identale scriitoarea publìcà in Liberalul (conduscl . Miltall fi', IOCr arru) d LI, ruc l d pr "riza ulturtì rornàn :;;U"

/l/'1I1 11I 111/,11/1(11/11, I /"//1/1, 111 111, I " 111111 ,111, / ,IUIII! I I I. pp. :1:1 1:1 O.

Bianca Burta-Cernat

sì despre .mìsìunea scrììtoruluì". resìmtìte ca ostile de catre apàràtorììregìmuluì de curind instaurato Pe drept cuvint, càcì Sorana Gurian,reorientata surprìnzator catre valorile liberalismului dupà ce ani de-arindul se declarase o sustìnatoare a stìngìì, neaga acum - tocmaiacum !- oportunitatea angajarìì politice a artistului : "Un om liber nupoartà nici o ìnsìgnà. chiar daca ar fi indreptàtìt s-o poarte. Un adevàrnu poarta stampìla nici unui partid, desì ar putea fi st al unui partìd'".O atare luare de pozìtìe va primi o riposta dura in Contemporanul,Tinereçea sau in Romania Ubera- publìcatìì partinice. Acuzele formu-late cu trei ani in urma in Luptàtorui vor fi reluate cu o vehementasporìtà, culrnìnind -la sfìrsttul anului 1947 - cu eliminarea scriitoar~1din presa. Ìntr-un articol "demascator" publicat in Contemporanullarubrica .Margìnalìa" (nesemnat!), Sorana Gurian este pusà la zidpentru cà ar fi dus in timpul razboìuluì o politica duplìcìtara sì pentrucà, depàsìnd limitele cinismului, ar fi sustìnut regìmul antonescian -prin turnatorìe - chiar irnpotrìva corelìgìonarìlor sai:

.Desìgur ca putìnì sint cei care stìu cà in anii ràzboìuluì antonescian,cìnd semenii domniei sale erau transforrnatì in sàpun de «specìalìstìbrassei «pure>.distinsei romanciere interzicindu-i-se - din motive... rasiale -sa se afirme ca o -valoare» (... ), s-a indeletnìcìt cu scrieri de noti te infor-mative pentru un reprezentant al «nobilei rase pure> strins legat de fostalegatìe germana. Mai tirziu. cind spolierea semenilor domniei sale de rasaimpura devenise o afacere in stìl mare, aceeasì dìstìnsa scriitoare ... denote informative a pus urnàrul pentru a sprijini guvernul antonescian inopera sa de «purtfìcare natìorialà». Uzind irisà prea mult de numele unulfost ministru antonescian cu care mtretìnea, pare-se, relatìì amicale, s-atrezit ìntr-o bunà zi cà-ì apare fotografia prìn gazete st tramvaie: nu cuogar, ci cu cazier.Dìspàruta din acel moment, subtila scriitoare a reapàrut dupa 23 August1944, in calitate de ... rezìstentà sì. fìreste, democratà't''.

Dezaprobarea politicii duse de autoare va atrage dupà sine o priviredeprecìatìvà aruncatà literaturii sale. Zilele nu se fntorc niciodaià siintfmplari dintre amurg si noapte vor primi pentru multa vreme de ai~iinainte eticheta literaturii de consum - expresie a reprobabilei "deca-dente" burgheze. Un roman ca acela al Soranei Gurian scoate in evi-denta exclusiv "pasiunea alcovului, pasiunea maruntelor preocupàrìale vìetìì burgheze ridicate la rangul de inalte preocupàrì prtncìpìale",opìneaza Ion Vitner intr-un artìcol despre .Jìmìtele decadentìsmuluf'".Cea mai puterriìcà lovìturà aplìcatà literaturii Soranei Gurian vine

1. Sorana Gurian. .Despre mlsiunea scrtìtorulur". in Liberalul. an II, nr. 348.18 apro 1947. p. 2. Celàlalt articol publ1cat de autoare in Liberalul- despre.crtza culturn" - a apàrut in nr. 343, lO apro 1947.

2. "D-na Sorana Gurian se aflà in crìza". in Contemporanul nr. 30. l apro 1947.p.5.

3. Ion Vttn r. .Lìrntt l' d ad nU mulut". Il /1/1/('111/1(1/(1/1111,111. (' !lHuou-rul» h'10117, p, 1 ,I G,

Fotoqrafie de grup eu seriitoare uitate

din partea lui OV.S. Crohmalniceanu l, care ii neaga violent valoar~aestetica. Càrtìle acestei autoare - sustìne orìtìcul - se nutresc dìninautenticitatea sì din banalitatea revistelor de mode ori a magazinelorilustrate, punind in scena .Lurnea demi-mondenei sau mai exact afemeii usoare"; ele par scrise de o Odette de Crecy, dar de o Odet:~extrem de vulgarà : aceea de "dinainte de a-l cunoaste pe Swa?~.:Autoarea, care il imita pe Cocteau, el ìnsust "un fals acrobat de bìlcì ,"scrie pentru un public needucat arttstìceste. dar cu spoìalà civili-zatorie sì veleìtàtì de parodiere a Occidentului". Zelul contestatar altinaruluì crttìc atìnge notele acute ale atacului la persoana: obsce-nitatea personajelor o caracterizeaza si pe autoare, càzutà in capcanaunui "exhibitionism maladiv, corolar al unui complex de inferioritatepropriu tnfìrmìlor". Cultivindu-~i "o popularitate sca~d~oasa sì .fot~-genìca". Sorana Gurian provoacà "o revolta a bunuluì sìmt anonm: mfata unei maìrnutàreli la scena deschìsà". Deriziunea cinica - tìnindlo~ de evaluare e~tetica - nu se opreste aìci :

.Dìck, ciìnele lup, facindu-i-se a pleca, Doamna, stapina sa, a d~t _unemotionant anunt la ziar. Noi feltcìtàrn pe necunoscutul care, netìnindsearnà de crìza si Ìacrimile scriitoarei, i-a telefonat scurt: «Dìck al durrn-tale s-a facut rnàriust»!"

Criticul nu-si va revìzuì nìcìodatà aceastajudecata excesìvà - evidentnedreaptà. In Literatura romana fntre cele douèi rèizboaie mondialeSorana Gurian nu exìsta nicì màcar ca referìntà fugara.

Din cauzà cà debuteaza cu ìntirzìere sì intr-un moment nefavorabil,autoarea nu ocupà, in tabloul general alliteraturii noastre de dinaintede 1948, locul pe care l-ar fi meritat. Acuitatea prozei sale mtrospectìvear fi plasat-o - valoric, nu tìpologìc - in proximitatea unor auton caAnton Holban sau M. Blecher. Sub aspectul culturii literare sì alconstiintei estetìce, Sorana Gurian se sìtueaza pe un nìvel superiorfata'de c~le mai apreciate dintre prozatoarele noastre interbelice. Dacàunele dintre ele - sì in prìrnul rind Hortensia Papadat-Bengescu - osurctaseaza. aceasta se justifica prin faptul ca prozatoarele cu prìcìnaau publicat mai multe volume (st maìnte. sì dupà 1948), avind astfelposibilitatea de a face dovada unui proiect literar inc_heg~t ~i.c.u oanurnìtà anvergura. Un proiect coerent st, mai mult decit atit, ongmala avut si Sorana Gurian ; numai cà nicì timpul (prea scurt pentru ea,decedatà la doar patruzeci sì trei de ani), nìcì - mai ales - imprejurarilevìetìì nu i- u p rrnìs sa-i dea un contur suficient de corrvìngàtor. Dintri1~ i r 111:111('. Cl in putà in tara cu Zilele nu se fntorc niciodata stontìu IU( 111 JiI III(n ('Il [ s Amours impitoyables ultimul volum,rns 111) 11111 I ,t/,,, Il/I' «(' NII<lg s, dìn ar autoar a a publt l

l, Il ('/1111"111/11111'"'" 111' "1 Il I" 1 Il " Il

Bianca Burta-Cernat

citeva fragmente chiar inaìnte de ernìgrare '. a ràrnas nepublicat. larRécit d'un combat anunta deschiderea càtre o prozà acuta a corpora-lttàtìì bolnave, càtre experìentele-lìmìtà ce cauta sa devìnà experìenteale Itmbajuluì. Scrutoarea. incà de la inceput foarte receptìvà laìnovatìe sì atrasa de metamorfozele discursului prozastic modern, arfi putut evolua catre o prozà de facturà textualtst-corporalìsta. Deo-camdatà, in anii '40, literatura Soranei Gurian se defìneste ca litera-tura de obstìnatà analìzà sì se revendìcà, pe anumite portìunì. de laun discurs al fluxului consttìnteì, asimilat pe filiera bìnecunoscuta aVìrgìnìeì Woolfsau a lui Faulkner sì modificat de experìenta mai nouàa lui Céline.

Putìne dintre càrtile de debut - acum saptezecì de ani ca st astàzì -au densitatea sì soliditatea romanului Zileìe nu se intorc niciodaià. intimp, s-au propagat in legatura cu acest roman cel putìn douà prejude-càtì : cà ar fi o constructìe unìlateralà, ridìcatà pe o patologica obsesiepansexualìsta : st, in alta ordine de idei, cà ar fi o productìe Iìteraràfacìlà, consurnerìstà. sufocata de clìsee desprinse din magazìneleilustrate - dar cu pretentìì de artìstìcìtate. Complexitatea discursuluinarativ sì - totusì ! - evidenta diversitate tematìca sint puse tendentìosintre paranteze. Estetismul, considerat la alti autori (la Mihail Villara,de exemplu) o probà de rafinament, e acuzat, in cazul Soranei Gurian,ca literaturizare. lar predìlectìa pentru maladiv sì thanatic este pusàapro ape exclusiv pe seama unei influente exercitate de HortensiaPapadat-Bengescu. in realitate, chiar dacà inegal- cu cìteva episoadeparazitare sau cu anumite ìnabìlìtàtì de localizare a actìunìì. cu unelepretìozìtàtì sì. pe alocuri, cu unele excese lirice -, Zilele nu se intorcniciodatd este o carte puterriìcà, pentru cà, in ciuda orìcàror inad-vertente ori inabilitati , reuseste sa creeze tmagìnea coerenta a uneilumi, sa deseneze credibil siluete umane sì, mai presus de toate, saimprime senzatìa (inefabìlà, de fapt) a fatalìtàtìì, a destinului care nuse construìeste. ci se suporta. Dupà cum de la prozatorii englezì sauamericani autoarea a "invatat" sa povesteasca firesc, in fraze limpezi,precise, cu tàìeturà ferma, fara alambìcàrì sintactice de prisos, de lar'ust a deprins gustul reflectìeì asupra umanuluì : frecventarea luiDostoievski, mai cu seamà, i-a deschis perspectiva unei intelegerìintrucitva mìstìce a exìstenteì, Càci e ceva mìstìc in atmosfera crepus-cularà a romanului, in impresia de iremediabil ce pluteste deasupraintregìt desfàsuràrì epice, in resemnarea cu care personajele sfìrsescprin a-sì accepta esecul, boala, nenorocul.

1. i c1mfnlll. an.IV. nr. 147.2110\('1111 !Il' 1 1\7. p. '\ Il •••. I '\,11\ dl'('.

,17,

VI

In loc de concluzii: Iesìrea din ghetou

-I lt 'le mìcì" mai putin cunoscute, ca sì in culturile "mari", lancu un" , . .. d d t-periferie ca sì la centru, femeia SCri~t~.aI~e~ste .0 aparìtìe e a arelatìv recentà, un produs al modernitatll tìrzìt. SeI Shonagon: Sapho,Mar areta de Navara, Doamna de La Fayette sau alte nume .mvo~a~ecu s~opUI de a recupera o tradìtìe ante-moderna a ~Cris~I~1femmlI~nu sint, la scara istoriei, decìt accidente, ex~ept~1ferìcite, caz~nìzolate. Lucrarea de fata ~i-a propus sa surprmda mom:ntul clI~dliteratura femeilor tnceteaza sa mai fie un fenomen ìzolat, cìnd ferneiascriitoare nu mai e perceputa ca o fììntà bìzara sau c:l mult t?lerata,recunoscindu-se firescul prezenteì sale in Cetatea Ltterelo:. In s:c.o-lul al XIX-Iea, o stìrn foarte bìne, ea e constrinsa inc~ de preJ,:.d~catllesociale sa supravietuiasca in umbra, undeva la mar~mea IU~I lìterareconsiderate monopolullegitim al barbatilor. S~ronle Br~nte, Georg:Sand, George Eliot se vàd nevoite, inaìnte de afl~mare, sa se.a~cundain spatele unuì pseudonim masculin, sa se de~u:e~~ strat_egicmtr-unautor necunoscut, misterioso Ceea ce insearrma ca 1~1pun mtre paran-teze propria identitate sì. totodata. cà int~~or:zeazà apro~pe p~rfe~tdispretul masculin fata de coridttìa fernìnirià presup~s mfenoar~,stereotìpul masculinitatii ca noblete. Ar merita intrepn~s un ,studI':detaliat asupra stereotipurilor misogine pe care le vehIcu~eaza .faravoìe, in deplìnà inocenta, literatura autoarelor merrtìrmate ~I,de~lg~r,a altera, suficient de numeroase in secolul a~ XIX-Iea. dar ~I, dmpacate, mai tìrzìu. ,,Anonimatul le-a intrat in sìnge. :>onnta de a sedeghìza incà le domina", comenteaza Virginia Woolf m c~lebrul ~aueseu din 1929, pIedoarie pentru tntelegerea sì asumarea dìferenteì degen in literatura.

in ce consta aceasta dìferentà ? Este ea naturalà sau, dtmpotrìvà.face parte dintr-o schema de perc~ptie i~Stituit~ cul~ural '! Inmura dìferenta scriiturii ìrnplì a diferentierea axìologìcà ? In I l

p al l giUro r ìn di ( J( 11\. l\l r tura aulo~r l~r au. mai ''',\1',

(lIf('f('Il\a st uu Hq'llllIl 11\ 1('1'11 Il 1111t or sufl 'I nt ? Il ,<Il' ruult pult 111

(' .tl npulu nwtllloill ,,l' 11111 Il I I l' \I 11l''' 1 ('\1 ('(' d. ('\111 ? , liti liti I 1'1,,\11

p' \' 1II le plllVII \l' Il 11111 l I I 111111 () ('0/111'/1 l'/III/lfi

"

Bianca Burta-Cernat

Vìrgìnìa Woolf afìrmà transant à propos de dificultatea femeii de ase regasi intr-o literatura plasmuìta de barba ti: "Greutatea, ritrnul sicapacìtatea mìntìì uriuì bàrbat sin t prea diferite de cele ale unei fem~ipentru ca aceasta sa poata imprumuta ceva de la eì". St pledeaza~entru ~ lite~atura .adaptata organìsrnuluì'' feminin. Un organìsm fragìl,mapt sa rezìste unui regìm de rnuncà ìntelectualà sustìnuta si tensìo-nata. Dar afìrrnìnd asta, Vtrgtnìa Woolf- tocmai ea, cea care 'lupta cuprejudecàtìle, clìseele, stereotipurile - nu face decit sa reìa, intr-o altaforma, discursul misogin esentìalìst si maniheist care desparte abuzìvtràsaturì ale sufletulut si ale spìrttulut uman, asezindu-Ie in douàcategorìì ire~onciliabile. De o parte spìrìtul masculin, spiritul-rege sìlumea sa ratìonala, ordonatà, rìguroasà, puternìcà, lucida, calma, solarà.De cealalta parte spìrttul feminin anarhic, cu lumea sa pasìonalà,amorfa, terìebroasa, haotìca, slabà, lunarà. Discursul Vìrgìnìeì Woolf,ca sì mai tirziu acela al predicatoarelor feminismului diferentei isiaproprìazà aceastà schema bìnarà, cu deosebirea ca nu mai valori-zeaza pozìtìv sau negatìv una dintre cele douà sertì ale sistemuluidihotomic. Argumentul biologicjfiziologic al dìferenteì ràrnine obse-dant pe fundal. .Rornanele scrise de femei ar trebuì sa fie mai scurte~i n:a.iconcentrate decit cele scrìse de bàrbatì", noteaza Vìrgìnìa Woolf,msa ìpoteza e contrazìsà chiar de propria-i opera ...

E adevàrat cà in textulliterar putem identifica foarte des marci alegenuluì, ca viziunea artistica din Middelmarch sì cea din, sa zicem, Edu-caçia sentimentalii sint colorate dìferìt, in functìe de experìenta socìalàdìfertta pe care o au, in secolul al XIX-Iea dar nu numai, o autoare siu~ au~or st totodata in functìe de anumìte particularitati psìhologìce.Smt dìferente generate fie de anumite conjuncturi istorìce, sociale, deducatìe sau, altfel spus, de acele rìturì de instituire pe care le ana-lìzeaza atit de pertinent Pierre Bourdieu in Dominatia masculind, fide acele citeva experìente vitale specifice legate de sexualitate _ conceptìa, maternitatea s.a.m.d, Dar aceste dìfererite nu au nìmìc de-aface cu paradìgma dthotornìca inaìnte arnìntìta. in plus, ele determinain doze diferite Ce-ul pe care il corrtìne opera, mai putìn sau chiardeloc Cum-ui eì. Din aceasta perspectiva, ar fi interesant sa vedem, pcbaza unor studii comparative aplicate, in ce fei sì in ce grad variazatitudinile scrììtorilor sì aIe scriitoarelor fata de teme majore precumrelatìa ornulut cu divinitatea sau cu istoria (implicit cu politicuI).ipoteza mortìì. erosul, sexualitatea, diversele ipostaze ale fernìrutatìtst ale masculìrutàtìì, dar sì fata de temele asa-zìs minore aIe vìettìcotidiene. S-ar cuveni sa urrnàrìrn de asemenea in ce proportìe autoa-rele I;> i autori i se folosesc de prìvtlegìul Ior de creatori pentru a- Idefini indirect identitatea Ior fernìnìnà sì. r spc Uv, mas ulin . !\rtrebuì sa ne punem interbarea : und in p j un I . c t rrntuiritr-o op r Iil r r , v ritur ut cl finii Il Icklliltar(' I /11 ~I('('/a. l 11111/;

n' : 111 PlIt\'1I IIlI 'hll <ln(', IIlI ('lI1lIVII dlf('dt 'h- Idl'lll Il. (I Il'1111111111' ,

1111 ('111111(' PII", 111 C'\'11 11I11t1'1 11111 I d, 111111 c' IIlt dc' lo " "pdll I

Fotografie de qtup cu scriitoare uital e

se sublima, tìnzind spre orizontul valorilor general-um ne. Sìgur,intrebarea aceasta a mai fost formulata, sì incà intr-o ep cà socouuazi de mult revoluta : aceea a celor dintii artìcularì teoretìc femini l',A formulat-o Mary Wollstonecraft la sfirsìtul secolului al XVIII-l a,incercind - cum atrage atentìa acuzator Moira Gaten (1991) - " ,de-sexualizeze ratìunea sì pasionalitatea". Cum s-a lnt l s probabll,lucrarea de fata Isì asurnà polemic revenirea la notìunea ..desueta" dsubiect neutru din punct de vedere sexual.

Desìgur, dìferenta de gen este inscrtsa. uneori mai clar, alteori abìnvizibil in textul literar. Asa cum sint ìnscrtse sì altfel de dìfer nt(identitare: dìferente etnice, rasiale, relìgìoase sau de clasa, E fìr ';I

ele sa fie asumate de celjcea care scrìe. dupà cum e norma) ca, atunctcind dìscutam despre o carte, sa tìnern cont de ele. Nurnaì a, ob crvindu-le sì analìzindu-le, nu trebuie sa pierdem din ved re g 111

proxim. Iar genul proxim este reprezentat aici de anvergui g n 'rlll-urnana a semnìfìcattìlor operei si. bìneìnteles. de val nu I e l 'litTale acesteia. Nu exìsta opera lite rara in afara con eplulul c I v l nrt-estetica. Literatura scrìsa de femei (~i de altfel ori Icl <I( ltter lUI' )

nu se poate legìtìma prin dìferentele de natur tiC', pt' c r l' pl ()

pune, ci doar prìn valoarea estetica. Orìce ar PUIl(' ncll'J)(lIf '/llnls'lIl1/l1ldifereniei. pentru care esteticul este o n IUIII' "I u r-", I lHtullll, ",

cornponentà a unui sistem cultural patrtarluil. "I 1I011I1'IIC I Il ((''', vnlourea estetica nu suportà dìscrtrrun: ri d' ,,/-('11"

Ne pìndeste o prtrnejdìe con ìdcrabtt <liti • 111 d'~11I

scrisà de femei, persìstam in aft 111:1 (', d Il'/1'/1111 Il ti Il

in balantà decit usemdnar a. 1 rlnwldlo ( 1(' I IIC 1.1 'I~ 111

mai mare cu cit teoriile arrurnìt r 11-11I1111 Il di 1" l. Il

dìferenta converg cu presupozt IIh 1111 0HII'I' (111 11111 I \I

cìfìc alliteraturii femeilor in rapoi 1 ru 1111 I Il cIl I (Il "1" Il,10,•••.,_ .• ,

Legìtìmarea critica a lìt r turìt I '1111' 1111 ru I 1 1"1 Il l'prin deconstruirea sì dezamor al' '(l 1(11'1101 (lI CC11111I 1"11• l'enuntat (sau doar le-am sugeral) p \ P:U('\II t tl I( I Il 1111

data: argumentul dìferenteì, clìsc pr u m .. I I Ilr I \I pl

aliate cu diminuarea ìmportanteì valorll ('. klh'( 111 1\1

contrar. E de dorit ca scriitoarea sa aìba .. ':1111('1, 'l'plocuìntà mìxtà, nu mtr-o casa locuìtà exclu Iv de folli 'Iintr-un ghetou. Altfel, ne intoarcern simbolic la un m ti dI' 11111\1111<' 111'

ca acela descrìs de Freud in Contributii la psihoLogi v{e 1 C" o{{('(' I1I

obiceiurile vìetìì cotidiene a multor trìburì prìrnìtìv ,n ',lZ, l" ('\I(I...este evìdenta tendinta de a separa sexele. FemeiL tr l', I laolnll. C'"

femeile barbatìì cu bàrbatìì : (...) abia dacà este pr Z JlI vln(, dcfarnìlìe in sens~l nostru. S 'pararea merge uneorì atit d cll pnl t< • 1111'1/

un x nu are v i " r . l a num l proprii al lutl rll : l'X. IIlI'tI

Icrn 11(' I zv It, un 111111>111('Il \111 V cabular P< 1::11. ..•.

IHI I.d 111 I

111111:11"I ( I Il 1111

l'I 111

1"

ti 1111. Il

11<11111I(1

,ti I Il', 1111Il, •• illii Il