stop to shop iunie 2011

2 Stop to shop

Sumar

Director general

Andreea Bqnicq

[email protected]

Director Publicitate [i V~nz`ri

Ecaterina Utali

[email protected]

021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie

Cristian Scutelnicu

[email protected]

021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef

Roxana Bichi[

Redactori:

Elena Dumitru, Diana Rodan

Foto:

Valentin S., Dreamstime

Revista editat` de:

Tycoon Media Press

parte a grupului

Adresa redac]iei:

Unirea Shopping Center

Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1,

Bucure[ti

Fax: 021.30.30.236

Tiraj: 14.000 exemplareCopyright: Este interzisq reproducerea oricqrui

material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq

publica]ie fqrq acordul prealabil scris al

Tycoon Media Press.

Nr. 105 - Iunie 2011

��

��

��

�� 81

8 TeaTru/Film/carTeRecomand`rile noastre

18 Film reporTerEvolu]ia prin]eselor Disney

22 iNTerViuDe vorb` cu Maia Morgenstern

32 FashioN archiTecTureModa masculin`, un martor-cheie al istoriei (V)

62 From The hisTory oF...Atlantic. Perfec]iunea elve]ian`.

68 s~N~TaTeDespre ultraviolete

74 sTory oF...Simone de Beauvoir [i Jean-Paul Sartre

84 DesTiNa}iiInsula pira]ilor - Madagascar

“”

Dac` a[ fi mers pedrumul acela, [ianume s` scot h`inu]edin m~inile mele,probabil c` a[ fi creatpove[ti. Mi-ar fi pl`cuts` aflu povestea fiec` -rui om ce-mi p`[eapragul atelierului [i\mpreun` am fi reu[its` \nfirip`m o povestepictat` manual.

4 Stop to shop

EditShop

Acum cteva zi le vorbeam cu un bun pr ieten, ca re \mispunea ct de fer icit este c se pregte[te de un nouclip \n ca re va lucra altur i de copii. La intreba rea

“Cum a[a, \ntruct [tiu c cel mai greu este s lucrezi cu ceimici?”, mi-a rspuns simplu: “Pentru c e suficient s \mizmbeasc [i toa t munca devine floa re la ureche”. Cu alte cuvinte, terapia pr in copii. {i nu exist adevr mai mare!Ce poate fi mai frumos dect acel zmbet sincer, acea pr ivire inocent, acea \mbr]i[a re cald pe ca re doa r un copi l le ofer?NIMIC!|ntruct \n Iunie \i celebrm pe cei mici, le dedic acest editor ial.Ei sunt cei ca re ne definesc via]a. Da r, mai mu lt dect a tt, urez tuturor un clduros “La Mu l]i Ani!”.Fie c sunte]i pr in]i sau nu, mi-a r plcea ca mca r \n luna iunies v aminti]i c, undeva \n suflet, \nc mai pstrm crmpeie dincopi lr ie. Nu v ru[ina]i c sim]i]i nevoia s v juca]i, s v uita]ila un fi lm de desene animate sau s v da]i \n leagne. Estefiresc. Copi lr ia reprezint singura per ioad din via] cnd putems fim noi. A[a cum ne-a crea t na tura. Cu bune [i cu rele, fr apurta m[ti sociale, fr a urma regu li str icte. A[ada r, fi]i copii or ide cte or i sim]i]i!Ct despre pr ic hindei…\nv]a]i-i pe pr in]i c nu e nimic mai fru-mos pe lume dect zmbetu l din toa t inima!

A voastr,

Roxana BichiCopil cu juma’ de norm`

Pentru cei mici, dar si pentru cei mari,

“”

Ce poate fimai frumosdecât acel

zâmbet sincer,acea privire

inocent`, acea\mbr`]i[are

cald` pe caredoar un copil

le ofer`?NIMIC!

6 Stop to shop

tEatru

RotocolUn spectacol conceputde Anca Zamfirescu [iAlexandrina Halic

Regia:

Gabriel ApostolScenografia:

Cristina PepinoMuzica:

Dan B`lanActori: IoanaChelaru Popo -vici/Ilona Hres -tic, CristianMitescu/ViorelIonescu, LilianaGavrilescu/Do ra OrtelecanDumi trescu,Maria na Za ha -ria/Ro xanaVi[an, MarinFagu/Florin Mi-titelu

Regia: Anca Zamfirescu,Alexandrina HalicScenografia: Anca PaslaruIlustra]ia muzical`: Robert DumitrescuLumini: Cornel BirjaruActori: Anca Zamfirescu,Alexandrina Halic

”Rotocol” este, \n primulr~nd, un spectacol–joc. Un spectacol despre forma rotund`. Copiii vor aveaocazia s` descopere diferiteleimagini ale formei rotunde în lumea înconjur`toare, cumar fi cercul, mingea jucù[`,soarele, dovleacul somnoroscare vrea s` creasc` mare, portocala care se as-cunde - nimeni nu [tie unde,[i multe alte surprize... la fel de rotunde [isurprinz`toare.

Istoria cunoscut` a caprei [i a celor treiiezi ai sì a poposit [i la Teatrul }`nd`ric`,unde îi dau via]` p`pu[ile m~nuite cu talent [imìestrie. Firul pove[tii se deap`n` u[or,spun~nd tuturor ce p`]esc copiii care nu-[i as-cult` p`rin]ii...

Lupul cel viclean î[i drege glasul m~nc~ndmai înt~i un ou, apoi gìnile, coco[ul, fierarul[i, în cele din urm`, profesorii de muzic`. Apoi,cu glas sub]ire, îi p`c`le[te pe iedu]i [i intr` încas`. Singura care scap` de „pofta" lupuluieste iedu]a. La praznic, lupul m`n~nc` pener`suflate, burta îi explodeaz` [i iedu]ii iesde acolo vii [i nev`t`ma]i. Ei au fost ierta]i, iarrùl pedepsit, pentru c` în pove[tile de la}`nd`ric` se face mereu dreptate.

To]i copiii mai mari de trei ani sunt invita]is` vin` s` vad` un spectacol foarte amuzant,ce demonstreaz` din plin farmecul, frumu -se]ea [i folositoarele înv`]`minte ale folclo -rului nostru rom~nesc, precum [i ale basmuluilui Ion Creang`. A[adar, haide]i s` vede]i unspectacol cu p`pu[i, de diverse tipuri [i di-mensiuni!

TeaTrul ion creangå

Pagi

n` r

ealiz

at`

de E

lena D

um

itru

capra cu trei ieziTeaTrul }åndåricå |i inviTå pe copii la...

Film

X-Man: First Class

Regia: Matthew Vaughn

Cu: Michael

Fassbender,

Jennifer

Lawrence,

January Jones,

James

McAvoy

Gen: Ac]iune,

Dram`,

Ac]iune, SF

Premier` \n Rom~nia:03.06.2011

The Hangover Part II

Regia: Todd

Phillips

Cu: Zach

Galifianakis,

Bradley

Cooper, Ed

Helms

Gen: Comedie

Premier` \nRom~nia: 03.06.2011

Potiche

Regia: Francois

Ozon

Cu: Gerald De-

pardieu, Cathe -

rine Deneuve

Gen: Comedie

Premier` \nRom~nia:03.06.2011

Kung Fu Panda 2

Regia: Jennifer Yuh

Cu: Angelina Jolie, Jack Black,

Lucy Liu

Gen: Anima]ie, Aventuri, Come-

die


Hanna

Regia: Joe Wright

Cu: Cate Blanchett, Eric Bana,

Saoirse Ronan

Gen: Ac]iune, Aventuri, Thriller


Arthur

Regia: Jason

Winer

Cu: Russell

Brand, Jen-

nifer Garner,

Helen Mirren

Gen: Come-

die


Cars 2

Regia: Brad

Lewis

Cu: Owen

Wilson

Gen:Anima]ie,

Comedie


Mine vaganti

Regia: Ferzan

Ozpetek

Cu: Ric-

cardo Sca-

marcio,

Nicole Gri-

maudo

Gen:Comedie, Dram`


Premierele lunii iunie

8 Stop to shop

10 Stop to shop

CartE

Patru oameni încearc` s`supravie]uiasc` într-un ora[ devas-tat de r`zboi. Patru destine se îm-pletesc într-un univers haotic. De lafereastra sa, un violoncelist vedecum dou`zeci [i doi dintre prietenii[i vecinii lui sunt uci[i de un obuz.Într-un act de sfidare, omul \[if`g`duie[te s` c~nte dou`zeci [idou` de zile, în memoria lor, acolounde a avut loc atacul. Altundeva,t~n`rul Kenan î[i risc` via]a încùtare de ap` pentru familia lui.

Dragan vinde p~ine în schimbulunui ad`post. O t~n`r` femeielunetist, poreclit` “S`geata”,

împu[c` solda]i [i îl ap`r` pe muzi-cian cu propria ei via]`. |n tot acesttimp, violoncelistul nu se opre[tedin c~ntat.

“Violoncelistul din Sarajevo”este un roman cu o for]` [i o in-tensitate incredibile, o veritabil`m`rturie a dìnuirii într-un timp alterorii [i al suferin]ei. Totodat`, “Vi-oloncelistul din Sarajevo” ex-ploreaz` cìle prin care r`zboiulpoate schimba propria noastr`defini]ie a umanit`]ii [i dezv`luiefelul în care banalul ritual cotidianal vie]ii poate fi o form` de rezis-ten]`.

Violoncelistuldin Sarajevo

de Steven Galloway

Detalii carte:Editura: Litera

Num`r pagini: 204Dat` apari]ie: iunie 2010

„Cu o imagistic` de neuitat [i cu o simplitate sf~[ietoare, aceast` cartevorbe[te conving`tor despre triumful spiritului în fa]a unei disper`ricople[itoare [i despre puterea artei de a împr`[tia întunericul.”

The Washington Post

“De[i ancorat` în reali-tatea asediului

ora[ului Sarajevo, dinanii 1990, drama vio-

loncelistului trans -cende spa]iul [i

timpul. Este o povesteuniversal` [i o

m`rturie despresupravie]uire.”

Khaled Hosseini, autorul

romanelor “V~n`torii de zmeie”

[i “Splendida cetate a celor o

mie de sori”

Steven Galloway s-a n`scut pe 13 iulie 1975, \n Vancouver, Canada, iar copil`ria [i-a petrecut-o \n regiunea Canadian` British Columbia. |n 2000 a debutat cu romanul “Finnie Walsh”, cartece i-a adus recunoa[tere at~t pe plan na]ional c~t [i pe plan interna]ional. Al doilea roman, “As-cension” (2003), a fost nominalizat pentru BC Book Prize [i a fost tradus \n 15 ]`ri. Mai multdec~t at~t, succesul \l cunoa[te cu al treilea roman, “Violoncelistul din Sarajevo” (2008), cartenominalizat` la International IMPAC Dublin Literary Award. |n anul 2009 romanul c~[tig` “Ever-green Award, the George Ryga Award for Social Awareness in Literature”.

Pagin` realizat` de Elena Dumitru

12 Stop to shop iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE

Iunie 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

6/06avanpremierå:SCapino

NEwS – agENda luNii

9/06ConCert SCorpionS

10/06ConCert HooverpHoniC

Scorpions [i-au anun]at re-tragerea glorioas` din r~ndul greilorrockului printr-un turneu gigant“Get Your Sting And Blackout WorldTour”, \nceput \n 10 martie 2010 laPraga, turneu ce se va termina lasf~r[itul anului 2012. Concertul de laZona Arena va fi organizat de com-pania Project Events. Pre]ul unuibilet variaz` \ntre 128 [i 350 lei. ZoneArena, Bucure[ti

Concertul Hooverphonic din

Capital` face parte din turneul de

promovare al ultimului lor album

„The Night Before”.

Albumul cu acela[i nume a fost

lansat în noiembrie 2010 [i a

c~[tigat discul de platin` în Belgia

la scurt timp dup` lansare.

Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 110

[i 180 lei. Fratelli Studios,

Bucure[ti

4/06ConCert Suede

Suede, una dintre cele mai in-fluente [i mai de succes trupe bri-tanice de rock alternativ, pioneri aicurentului britpop al`turi de Blur,Oasis [i Pulp, va concerta \n pre-mier` \n Rom~nia. Concertul faceparte din turneul de reunire a tru-pei, dup` o pauz` de 7 ani. Pre]ulunui bilet variaz` \ntre 100 [i 180lei. Arenele Romane, Bucure[ti

Mari actori ai scenei rom~ne[tidau via]` farsei clasice a lui Moliere,“Vicleniile lui Scapino”, o comediespumoas` despre dragoste, rela]iiledintre p`rin]i [i copii, [iretenie [ir`zbunare. Distribu]ia de excep]ie:Ion Dichiseanu, Valentin Uritescu,Ileana–Stana Ionescu, Monica Da-videscu, Andrei Duban, Ilinca Goia,Drago[ Ionescu, R`zvan Oprea,Orodel Olaru, dar [i viziunea sur-prinz`toare, modern`, contempo-ran`, marca regizorului Dan Tudor,vor face din "Scapino" deliciul pu bli -cului. Pre]ul unui bilet variaz` \ntre60 [i 70 lei. Teatrul Na]ional de Ope -ret` Ion Dacian, Bucure[ti

2/06ConCert Goran BreGoviCi

Spectacolul face parte din seriaac]iunilor “Art` contra drog”, orga-nizate de Asocia]ia Cultural` deTeatru, Muzic` [i Film “Dracula” [iEURAD. A[adar, to]i cei care vor s`petreac` dou` ore de emo]ie [i“nebunie” balcanic` \n companialui Goran Bregovic [i a band-uluis`u, sunt a[tepta]i pe 2 iunie, \nParcul Rozelor din Timi[oara.Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 75 [i150 lei, \n func]ie de categorie.

Stop to shop 13

NEwS – agENda luNii

iNFoShop v+ aduCE {tirilE mai aproapE

Sedentarismul duneaz grav snta]ii!16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

Rubric`

realiz

at`

de E

lena D

um

itru

14/06ConCert aLiCe Cooper

Cel mai iubit artist de heavymetal al lumii, a[a cum a fostnumit de c`tre The Rolling StoneAlbum Guide, Alice Cooper revinela Bucure[ti. Artistul (pe numeles`u adev`rat Vincent DamonFurnier) este considerat a fi schim-bat pentru totdeauna fa]a rock-ului muzical. Pre]ul unui biletvariaz` \ntre 120 [i 136 lei. AreneleRomane, Bucure[ti

10–12/06petexpo romania

PetExpo Romania este cel maiimportant eveniment din industriadedicat` animalelor de companie [ireune[te anual cele mai importantefirme de pe pia]a bunurilor [i a ser-viciilor din domeniu. Zone Arena,Bucure[ti

O legend` a c~ntecului italian

revine \n Rom~nia. Pentru prima

dat` la Sala Palatului, \ntr-un con-

cert extraordinar de minim dou`

ore, sus]inut 100 % live \mpreun`

cu band-ul s`u. Al Bano o va avea

din nou invitat` pe scen` pe Paula

Seling. Pre]ul unui bilet variaz`

\ntre 50 [i 300 lei.

12/06ConCert aL Bano

18/06ConCert

“tieSto CLuB’S

Life”Tiësto se \ntoarce \n Bucure[ti \n cadrul unui

show “The Mission” care va avea loc la Arenele Ro-mane. DJ-ul care a ocupat pozi]ii frunta[e ani la r~nd\n DJMag Top 100, Tiësto, a fost dintotdeauna de-scris de fani ca un artist care \[i transpune senti-mentele prin intermediul muzicii pe care o mixeaz`.Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 50 [i 100 lei.

21/06ConCert Lake of tearS

Pentru suedezii de la Lake OfTears nu este primul concert \nRom~nia, ei mai av~nd la activ [i altereprezenta]ii \n fa]a fanilor rom~ni.Primul concert din Rom~nia al trupeia avut loc \n luna martie a anului2006, ceea ce a \nsemnat pentru nor -dici confirmarea succesului enormpe care \l au [i \n alte ]`ri din Europa.Rockerii au creat o adev` rat` isterie,cu dou` s`pt`m~ni \nainte de eveni-ment nemaig`sindu-se, la momentulrespectiv, niciun bilet la concert.Pre]ul unui bilet variaz` \ntre 80 [i120 lei. Arenele Romane, Bucure[ti

14 Stop to shop

CE Citim?

Femeia din amiaz`de Julia Franck

Editura Humanitas

Roman distins cu Deutscher Buch-preis, tradus în 35 de limbi [i v~ndutîn peste un milion de exemplare

Roman de epoc` [i de familie, “Fe-

meia din amiaz`” p`trunde – cu o in-

tensitate prea înalt` ca s` aib`

nevoie de acroba]ii poetice sterile –

în miezul cel mai ad~nc al rela]iilor

dintre oameni.”Der Standard

„Lectura ademene[te, impre-

sioneaz` [i te face s`-]i înghe]e

s~ngele în vine. Totul este scris din

perspectiva protagonistei, f`r` a fi

comentat sau teoretizat.”Le Monde

Mariaterezasunt eu!

de Florica Bud

Editura Rao

Este oper` de fic]iune greu declasat, oscil~nd între poem înproz` [i eseu. Afirma]ia dintitlu este, desigur, o disimu-lare care-l parafrazeaz` peFlaubert.

“O carte este singurul loc în care po]i examinaun g~nd pl`p~nd f`r` s` îl distrugi, sau po]i ex-plora o idee controversat` f`r` s` î]i fie team`c` î]i va exploda în fa]` - unul din cele c~tevarefugii unde mintea unui om poate avea parteat~t de provocare, c~t [i de intimitate.”

Charles Morgan

libr`ria iubiriide Paola Calvetti

Editura Nemira

“Libr`ria iubirii” spune povestea Emmei, o

t~n`r` proprietar` a unei libr`rii dedicate

numai [i numai dragostei.

Emma are o carier` str`lucitoare, un fiu

reu[it [i un fost so] \nc` foarte atent cu

ea, [i este considerat` de toat` lumea o

femeie \mplinit`. Dar ea simte nevoia unei

schimb`ri radicale [i accept` provocarea

destinului.

O poveste romantic`, plin` de \n]elepci-

une [i curaj, o lume de vis \ntr-o iubire

cople[it` de neprev`zut.

Pagin` realizat` de Elena Dumitru

„O poveste \nc~lcit`/Tangled“tocmai s-a lansat pe DVD \nRom~nia, e un cadou ideal de 1iunie, [i o are \n centru pe Ra-punzel, cea mai recent` [i,potrivit anun]ului oficial, ultimadin ga[ca exclusivist` [i regal` a„Prin]eselor Disney“. Dup` acestfilm, studiourile longevive, fon-date \n 1939, trec la alte subiectemai trendy, mai high-tech, maiadaptate la epoca \n care tr`im.Ceea ce e mare p`cat, pentru c`filmele cu prin]esele respectivesunt unele dintre cele mai \ndr` -gite personaje pe care le-au aduspe marile ecrane. Deja „Prin]esa[i brosco iul/The Princess and the

Frog“, din 2009, care a \ncercats` re c~[ tige magia din trecut, afost con siderat un e[ec de cas`:a fost realizat cu 105 milioane dedo lari [i \n SUA a \ncasat doar104. Acest e[ec a determinatstudiourile s` opereze mai multemodific`ri \n structura lui „Opoveste \nc~lcit`“, \ncep~nd cuschimbarea titlului original, careera „Rapunzel“ [i continu~nd cum`rirea importan]ei \n scenariu a„prin]ului“, ho]ul Flynn (voceZachary Levi), \n \ncercarea de aatrage [i c~]iva b`ie]ei la cine-matograf, [i nu numai feti]e.

Iar modific`rile au func]ionat,pentru c` filmul, disponibil pe

ecrane [i \n varianta tridimen-sional`, a acumulat \ncas`ri de588 de milioane de dolari \nlumea \ntreag` [i a fermecat onou` genera]ie de copii, n`scu]icu telefoanele mobile \n m~n`,dependen]i de computere [i deInternet [i speciali[ti \n YouTube[i alte site-uri de profil.

Rapunzel (voce Mandy Moore)este [i ea diferit` de „str`bunele“ei Alb` ca Z`pada sau Cenu -[`reasa. Ea este, \n mod evident,o femeie emancipat`, care-[ipoar t` singur` de grij` [i pentrucare o poveste amoroas` estedoar cirea[a de pe tortul perso -na lit`]ii ei.

16 Stop to shop

FilmrEportEr

De la „alb` ca Z`pada“

la „rapunzel“:evolu]ia prin]eselor Disney

De la „alb` ca Z`pada“

la „rapunzel“:

Dar lucrurile nu au stat me -reu a[a. |n cele trei etape alelans`rii lor pe pia]`, prin]eseleDisney au evoluat, odat` cu vre-murile [i mi[ carea feminist`.Tiana din „Prin]esa [i broscoiul“a f`cut va luri de corectitudinepolitic` pentru c` a devenit primaprin]es` de culoare, de[i \n por -tofoliul Disney existau deja o asi-a tic` (Mulan), o amerindian`(Po cahontas) [i o ar`boaic` (Jas-mine din „Aladdin“).

Ce au \n comun cele zece feteprotagoniste ale francizei (p`pu[i,c`r]i, DVD-uri, CD-uri cu sound-trackuri)? Toate sunt de origineregal` sau se c`s`toresc cu unprin], toate sunt de specie uman`(de aceea nu sunt incluse vulpi]aMaid Marian din „Robin Hood“sau leoaica Nala din „RegeleLeu“) [i toate \[i au pove[tileizvor~te din basme, fie c` estevorba de ale Fra]ilor Grimm(Cenu[`reasa, Alb` ca Z`pada,Frumoasa Adormit`), ale lui HansChristian Andersen (Mica Siren`),1001 de nop]i (Jasmine) sau dinfolclorul interna]ional (Mulan).

Din primul val al prin]eselorfac parte Alb` ca Z`pada (1937),Cenu[`reasa (1950) [i FrumoasaAdormit`, Aurora (1959), repre -zent`ri conservatoare ale femi-nit`]ii [i ale rolurilor posibile aleunei femei \n societate. Toateacestea sunt prezentate f`c~ndcurat, g`tind [i, \n mare parte,servind b`rba]i, \n timp cea[teapt` ca prin]ii lor s` apar`,s` le salveze, s` le trezeasc` dinsomn [i s` le ofere o nou` via]`.

|ntre timp, lucrurile s-au maischimbat. Noua serie de prin]ese,

inaugurat` \n 1989 de Ariel din„Mica siren`“, sunt caraterizatemai mult prin inteligen]a lor [i prinambi]ia de a-[i \ndeplini visele, \nciuda oric`rui obstacol. Arielrenun]` la vocea ei [i devine om,dar tot pentru iubirea unui prin]„de pe uscat“. Belle din „Fru-moasa [i bestia“ (1991) esteironizat` pentru c~t de multcite[te, de c`tre un b`rbat cu fru-muse]e tradi]ional`, dar ignorantnumit Gaston. Belle \l respinge peacesta [i face o alegere amo roa -s` mai profund`, de parte bestieide care se \ndr`goste[te. Jas-mine din „Aladdin“ (1992) e cevamai superficial` dec~t ele, dar totare un strop de nonconformism,atunci c~nd refuz` s`-[i ascultetat`l, sultanul, [i-i refuz` pe to]iprin]ii care o pe]esc, pentru c` nueste \ndr`gostit` de ei. Iar Poca-hontas (1995) este tot o femeieamerindian` inteligent`, care ig -

no r` diferen]ele culturale dintrepo porul ei [i pionierii englezi [ireu [e[te s` fac` pace \ntre celedo u` na]ii. Mulan (1998) setrans form` \n b`rbat [i pleac` lar`z boi cu armata chinez`, pentrua-[i salva tat`l de o moartesigur`.

Evolu]ia prin]eselor Disney s-apetrecut cu pa[i mici, pe \ndelete,\n func]ie de schimb`rile care auavut loc \n mentalit`]i. {i, de[i numai sunt subiecte la mod`, iarRapunzel este ultima prin]es`,ele au impresionat nenum`rategenera]ii de copii, din 1939 p~n`ast`zi.

Stop to shop 17

FilmrEportEr

Florentina Ciuverca

KidS plaNEt

18 Stop to shop

F`-]icopilulfericit!„A venit vacan\a cutrenul din Fran\a!” –locuri de distrac\iepentru copii

{tim cu to]ii c cea maia[teptat lun din anpentru prichindei esteluna iunie. Ace[tia cunoscdeja \nsemntatea\nceputu lui de var, iara[teptrile lor din parteaprin]ilor sunt pemsur. {i, dac negndim mai bine, este lafel de important pentrucei mari s \n]eleag caceast zi trebuie s fiepe lista priorit]ilor,atunci cnd vine vorbade fericirea [i de buna-dispozi]ie a copilu lui.

Stop to shop 19

KidS plaNEt

planuri peste planuri, ma -ga zine peste magazine\n]esate cu fel de fel de

cadouri [i juc`rii pentru cei mici.Culori, forme [i m`rimi. Cam a[as-ar traduce, \n mare, ceea ce pu -tem s` achizi]ion`m din buticurispecifice, pentru a le oferi copiilordaruri de ziua lor.

Mai mult dec~t at~t, noi ne-am g~ndit la o variant` destul deatractiv` at~t pentru p`rin]i, c~t [ipentru micu]i.

Ce ochi se pot bucura maimult atunci c~nd \n fa]` se des -lu[e[te un loc zugr`vit \n culori viice-]i \nc~nt` p~n` [i sim ]urile,juc`rii de toate felurile [i jocurispecifice – dup` care t~nje[temajoritatea copiilor c~nd intr`\ntr-un mare magazin de profil?

Este perfect adev`rat. Acestelocuri ideale pentru petrecereatimpului liber sunt amenajate [iproiectate conform dorin]elor [ispecifica]iilor micu]ilor. La fel deimportant este s` [tim s` alegemun astfel de loc.

1, 2, 3... [i start la joac`!

Copiii au, altminteri [i ei, o zinumai a lor. Precum cei mari.Ace[tia \[i doresc s` alerge decolo-colo, s` se zbenguie [i s`r~d` cu poft` c~t e de ziua demare. E bine de [tiut c` exist`spa]ii special amenajate pentru ei\n parcuri, centre comerciale sauloca]ii aranjate de firme specia -lizate numai pentru buna-dis-pozi]ie a celor mici.

Avantajul distrac]iei \n centrecomerciale \l reprezint` faptul c`p`rin]ii pot supraveghea toat` ac-

tivitatea copiilor. De[i ace[tia \[ifac de cap cu ceilal]i prieteni dejoac`, ochii vigilen]i ai p`rin]ilorpot da verdictele cele mai corecte\n ceea ce-i prive[te. {i, mai multdec~t at~t, siguran]a micu]iloreste maxim`, \ntruc~t ace[tia aula dispozi]ie juc`rii f`r` niciun felde risc. |n felul acesta, p`rin]ii potsavura o cafea lini[ti]i \n timp ce-[i privesc „minunile” sim]indu-sebine \mpreun` cu al]i copii deseama lor.

Parcurile, la \nceputul verii,devin ne\nc`p`toare de at~ta for-fot` ce se creeaz` datorit` ener -giei copiilor. Iar acest lucru \iatrage foarte mult pe prichindei.Ace[tia \[i doresc prieteni de

b`tut mingea, de s`rit coarda, dedat pe tobogane [i de colorat saudesenat.

O astfel de distrac]ie \n parcnu este deloc costisitoare [ipoate fi practicat` de c`tre oricecopil, c~t este vara de lung`.

De obicei, de 1 Iunie, ziuacopilului, se organizeaz` diverseconcursuri tematice [i competi]ii,pentru a-i ]ine \n priz` [i pentru ale st~rni imagina]ia celor mici. Lar~ndul lor, ace[tia vor fi ferici]i deexisten]a acestei zile numai a lor,\n care lumea se \nv~rte dup`soare, [i c` toate capriciile se vortransforma \n realitate.

Elena Dumitru

Important!

•Nu-]i l`sacopilul ne-

supravegheat,

chiar dac` acesta

se afl` \n compa-

nia altor copii.

•Fii cu ochiipe el chiar

[i atunci c~nd ]i

se pare c` are

activitate intens`

[i c` nimic nu l-

ar putea pertur -

ba, mai ales dac`

alegi s`-l duci

\ntr-un parc.

•Pliaz`-te dupa pl`cerile lui, \ns` nu exagera, pentru c` a

doua zi s-ar putea s` i se par` c` are dreptul de a o lua

de la cap`t. Explic`-i \nsemn`tatea acestei zile!

20 Stop to shop

iNtErviu

Stop to Shop are onoarea s v-o prezinte pe

marea doamn a teatru lui romnesc, Maia

Morgenstern, \ntr-o ipostaz cald, de mam

[i deopotriv de fiic. Un om cu o \ncarctur

special, purtat parc de genera]ii ca un bla-

zon de familie. Copil fiind, s-a maturizat \ntre

adevrurile grele, spuse cu delicate]e [i tact de

mam, [i exigen]a usturtoare a tatlui \nspre

care, de fapt, gravita cu totul.

Astzi, \n postura de mam, sunt momente

cnd prime[te repro[uri care o \ngenuncheaz.

Dorul copiilor de ea [i profesiunea au fost,

nu de pu]ine ori, \ntr-un conflict. Adesea,

balan]a s-a \nclinat \n favoarea noastr. Cea

mai mare dorin] a Maiei Morgerstern este,

fr doar [i poate, ca cei trei copii ai si s-

[i gseasc drumul asemeni “Luceafrului de

diminea]”.

– sinceritatea unei mame –

maia morgensternmaia morgenstern

Stop to shop 21

La cea de-a doua c`s`torie v-a]i confec]ionatsingur` o rochie, v-a]i urcat \n ma[in` [i a]i condus \nspre prim`rie. Nua]i f`cut niciodat` o nunt`religioas`. Mireas` a]ifost?Maia Morgenstern: Mireas`

am fost. M-am \mbr`cat \n alb,cu voal. Eu apar]in unei religii,so]ul meu alteia, ]inem fiecare latradi ]iile sale [i iac` a[a…

C~nd vorbi]i despre so]uldumneavoastr`, domnuldoctor Dumitru B`lt`]eanu,vorbi]i cu fascina]ie. Cumv-a]i cunoscut?M.M.: Ne-am cunoscut la

Mar sillia. Eu eram \ntr-unturneu, el a venit la spectacol.Dup` spec tacol am r`mas devorb`. El f`cea reziden]iatulacolo, \n neurochirurgie. A exis-tat o atrac]ie \ntre noi. Existauni[te prejude c`]i, principii.Aveam eu principiile mele. |i

ziceam mereu: “c` vom vedea,c` s` mai vorbim”. Am r`t`citcheia de la hotelul unde eramcazat` [i ireparabilul s-a pro-dus, \mpotriva oric`ror principii,[i am r`mas \mpreun`. A re -nun]at la Fran]a pentru Ro -m~nia. S-a luptat pentru c` eusus]ineam sus [i tare c` nucred \n amorul la distan]`. {aseluni am vorbit la telefon. Eu \ispuneam c` nu cred, c` suntemdoi oameni maturi, i-am zis s`nu ne facem iluzii. {ase luni i-am c~ntat aceast` arie. El suna[i a doua zi… iar, dup` un aneram c`s`tori]i!

Iar la scurt timp a]i r`mas\ns`rcinat` cu Isadora, celde-al treilea copil. Pe c~ndfilma]i \n Italia, la Patimilelui Hristos, fiica dumnea-voas tr`, Cabiria, s-a \mbol -n`vit de dor. N-a]i \ndr`znits`-i cere]i lui Mel Gibson s`v` lase s` o vede]i...M.M.: Situa]ia era foarte com-

plicat`. Eram \ns`rcinat` cuIsadora, erau condi]iile atmos-ferice, film`rile. Lucrurile erau ex-trem de bine puse la punct. Jalea[i durerea mea [tiindu-mi copilulbolnav acas` era [i pentru c` numi se spunea exact ce are [i astam-a terminat. Nu era greu s` sim]idisperarea unei mame care nu[tie ce are copila[ul ei. Mel Gib-son m-a trimis acas` [i mi-amluat feti]a [i am v`zut-o. Nu scria\n fi[a de spital ce boal` are dar,dup` ce m-a v`zut, [i-a revenitimediat.

|n familia dumneavoastr`este foarte important` co-municarea cu cei trei copii.Nu ave]i secrete unul fa]`de cel`lalt, totul este des -chis, la vedere. A]i sim]itvreodat` o urm` de repro[,durere sau regret din parteacopiilor \n zilele \n care nua]i putut fi l~ng` ei, \n caremergea]i la spectacole, \ncare juca]i pe scen` de-parte de cas`?M.M.: Avem secrete (r~de).

Dac` vorbim \ns` de repro[uri…au fost [i m-au f`cut s` m` doar`sufletul de mor. Nu m` refer la:“Hai m`, mama, ce faci?”. Peacestea [tii s` le parezi. M`

iNtErviu

Am sim]it c`cineva \mi tragecovorul de subpicioare, c` aud

adev`ruri teribile.

iNtErviu

refer la o anumit` triste]e a copi-ilor mei, o \ncercare de maturizare\nainte de vreme a lor, un soi de\n]elepciune amar`. Pentru minee o durere acceptat` ca o fatali-tate. |]i repro[eaz` dar te [i iart`,pentru c` trebuie s`-]i \ndepline[tiobliga]iile profesionale l`s~ndu-ic~teodat`, [i nu de pu]ine ori, peei.

La un moment dat a]i primitchiar o replic` fantastic`de la Tudor Aaron, care peatunci avea 5-6 ani. "Dac`tot m` la[i at~ta vreme sin-gur, m`car s` f`ci foartebine ceea ce faci acolounde te duci".M.M.: Am sim]it c` cineva \mi

trage covorul de sub picioare, càud adev`ruri teribile.

Tudor Aaron are o rela]iespecial` cu surorile lui. La12 ani, \n ultima luiscrisoare c`tre Mo[Cr`ciun, \[i dorea o su-rioar`. Anii au trecut [iMo[ul s-a ]inut de cuv~nt.

M.M.: Doamne, le ador` pefeti]e! Le iube[te foarte mult! E unfrate mai mare foarte responsa -bil, urm`re[te evolu]ia lor cu ex-trem de mult` grij`. Se apropie cumult` emo]ie de ele.

La v~rsta feti]elor dumnea -voastr` s-ar spune c` era]i oadolescent` imposibil`…M.M.: |ncerc acum s`-mi a-

min tesc [i s` o fac cu mare sin-ceritate. Eram \n cùtarea,des coperirea [i acceptarea si -nelui, a identit`]ii \n formare.Pentru o t~n`r` cred c`, indife -rent de epoc`, societate, lumea\n care trìe[te, toate trans-form`rile adolescentine sunt teri-bile. Personal, cred c` [i dinfamilie mi s-a impus un ritm alexigen]ei extreme pentru care,evident, sunt recunosc`toare.Dar nu a fost u[or. Am \nv`]ats` nu m` \mb`t cu ap` rece, s`-mi impun a nu m` min]i pe mine\ns`mi. Asta cu niciun pre], cunicio scuz`. Oric~t de dureroasèste imaginea \n oglindacon[tiin]ei, o accep]i, o prive[ti

cu mult curaj, chiar dac` nu-]iplace ce vezi. Dac` [tii \n modreal de foarte devreme cum staulucrurile [i nu \ncerci s` te vic-timizezi, s` te p`c`le[ti, \ncer -c~nd astfel s`-i p`c`le[ti pe al]ii,s` dai vina pe orice… E foartegreu [i trebuie s`-]i rezolvi luptacu \ngerul din tine. Am fost o ado-lescent` care voia foarte mult dela ea. Eram \n cùtarea unuir`spuns: a face sau a nu face uncompromis.

Cabiria se va confrunta [i eacu problemele adolescen]ei.Sunte]i chiar a[a o mam`sever`?M.M.: Evident, a[ vrea s` pot

s` reu[esc s` o fac s` \n]eleag`de unde [i cum vin interdic]iile,c` nu sunt capriciile unei mame.Apoi, mai trebuie [i eu s` \n]elegp~n` unde s` merg cu inter -dic]iile [i ce trebuie s` accept, in-diferent dac`-mi place. Suntlucruri clare p~n` unde “da” [ip~n` unde “nu”. |ns`, suntat~tea realit`]i cu care se con-frunt` un puber, un adolescent…

22 Stop to shop

Am fost o adolescent` \ncùtarea unui

r`spuns: a facesau nu un com-promis. Trebuie

s`-]i rezolvilupta cu \ngerul

din tine.

Stop to shop 23

iNtErviu

Bucure[tiul este un ora[ cu multecapcane. A[ vrea s` o fac s`\n]eleag` care sunt dorin]ele [inevoile ei reale. {i c` sunt ni[tecriterii, ni[te valori morale caretrebuie respectate.

V-a]i \ndr`gostit de t~n`r`,descoperind c` iubirea nupoate dec~t s` te \nal]e su-flete[te. Nu peste mult timpva veni acel moment \n careCabiria va sim]i primii fiori.Sunte]i preg`tit` de asta?M.M.: Nu mi-e team`, \ns`

este extrem de delicat [i de gin -ga[ [i de important. Fiecare l-a trecut \n felul lui, acest prag, dar credc` sunt experien]e pe care tre buies` le parcurgi singur. Dac` ]i-e fa-milia aproape e mult mai simplu.

Nu la fel de simplu v-a fostatunci c~nd Tudor a venit [iv-a spus c` vrea s` se facàctor. Spunea]i c` v-a\nghe]at s~ngele \n vene.M.M.: Nu mi-a fost deloc greu.

Am fost fascinat`! Tudor este unactor care \[i caut` drumul. Tot ce-mi doresc pentru copiii mei estes`-[i g`seasc` drumul.

Cu alte cuvinte, l-a]i l`sats` se c`leasc`, s`-[i iazborul...M.M.: L-am \ncurajat, nu am

avut nimic \mpotriv`! |i [i spu -neam c` e bine. Toat` via]a amvorbit de bine meseria mea. Dez -v`lui, povestesc, propov`duiescpartea frumoas` a profesiei mele.

Care a fost cel mai greu mo-ment \n teatru. A]i vrut vreo-dat` s` renun]a]i?M.M.: Da, dar deja l-am uitat.

Sunte]i foarte atent` c~ndprimi]i laude. E importantacest lucru atunci c~ndatingi succesul?

M.M.: A[a sunt eu [i cred càsta vine [i din adolescen]`, dincopil`rie, din educa]ia pe care amavut-o. Ecleziastul ne \nva]` c` secuvine s` celebrezi momentele debucurie. Este vreme de r~s [i depl~ns. Se cuvine a purta doliuc~nd e timpul [i s` r~zi c~nd tre-buie.

Spunea]i la un moment datc` v` face o deosebit`pl`cere s` juca]i al`turi detinerii actori, tocmai pentruinocen]a tulbur`toare a\nceputului de drum, dorin]ade a \ncerca totul plin decuraj nebun. Cum v` sim]i]ial`turi de echipa Acas` Tv?M.M.: Sunt fericit` s` lucrez

al`turi de o echip` cu foarte mul]itineri. Nu o s` ne apuc`m s` nelùd`m unii pe al]ii, dar sunt mul]itineri actori foarte buni. Cei caresunt acolo vin \n urma unor pre -selec]ii, selec]ii. Sunt oamenicare-[i doresc s` fie mai buni, \[idoresc s` se apropie de tele-spectator. Vorbim despre serial,pove[ti, actorie, pas cu pas, zi

Tot ce-midoresc pentrucopiii mei estes`-[i g`seasc`

drumul.

24 Stop to shop

de zi. Asta adaug` din ce \n cemai mult la con[tiin]a valorii desine, la me[te[ugul actoriei.Pledez pentru ideea de profesio -nalism, de a absolvi o form` de\nv`]`m~nt specific profesionist[i cred c` a fi \n permanent con-tact cu ceea ce exist` \n in-tepretare este esen]ial.

Pe c~nd era]i adolescent`asculta]i mult teatru radio-fonic. A fost, s` zicem a[a,prima dragoste [i primul im-puls. Era]i un om timid peatunci, \ns`, la \ndemnultat`lui dumneavoastr`, a]i\nceput s` visa]i \nspre ac-torie.M.M.: Eram o fire perfec ]io -

nist` [i, \n acela[i timp, timid`.M-am lovit de preju dec`]i, c~ndziceai c` vrei s` fii actri]` oa-menii te priveau cu ne\ncredere[i spuneau c` vrei s` te urci pescen`, dac` nu cumva preju -dec`]i mai grave, mai jignitoare.Aveam de \nfruntat prejudecataasta [i mai era [i orgoliul. “Dardac` nu o s` fie cu succesprima oar`?”. {i nu a fost! Apoi,cu greu, am \nceput s`-mi trans-form orgoliul - care poate fi ofr~n`, opreli[te, un balast \nceva pozitiv - \n iubire, pre]urie[i respect fa]` de sine.

Nu \ndr`znea]i s` v` vede]iactri]`. |n schimb, v-a]i doritfoarte mult s` deveni]imedic pediatru.M.M.: Da! Cred c` a[ fi fost

un diagnostician foarte bun. Am[i acum \nclina]ii spre acestdomeniu, sunt foarte atent` la de-talii \n via]a mea. Sunt detalii carepot fi extrem de importante, defi -nitorii. Sunt detalii pe care le ob-serv, mai ales la copiii mei. |nc` \imai terorizez pe medicii pediatri...

Numele dumneavoastr` defamilie \nseamn` \n ger-man` “Luceaf`rul dediminea]`”. Un nume mo[ -tenit de la tat`l dumnea -voastr` pe care a]i sim]itmereu, ca un testament ne-

scris, nevoia de a-l cinsti.M.M.: Familia mea [i-a purtat

cu cinste [i cu mult curaj numele\n situa]ii c~nd se punea pro ble -ma. Acest nume a r`mas pesteani [i eu \l duc mai departe.

«A [aptea camer`», filmuldoamnei Martha Meszaros,v-a r`scolit o amintire puter-nic`, vie, legat` de buniculdumneavoastr`.M.M.: |n familia mea vic-

timizarea nu [i-a aflat locul. Noimergem \nainte. Nu uit`m nimic,nu ne construim existen]a jus-tific~ndu-ne nereu[itele, nu zg~n -d`rim \n permanen]` \n ran` cuscopul de a atrage comp` timirea.Lucrurile s-au spus, se cunosc, afost un moment definitiv c~nd

Am \nceput s`-mi transform or-goliul \n pre]uire[i respect fa]`

de sine

iNtErviu

tragedia s-a a[ezat acolo [i amg`sit numele bunicului \n arhivelelag`rului de la Auschwitz.

“C~nd m-a l`udatmama!”…a[a \ncepe ceamai frumoas` amintire dinvia]a dumneavoastr`.M.M.: Pentru mama eu am

fost centrul destinului, scopul exis ten]ei ei. M-a iubit cu at~ta\nver[unare, m-a protejat cu at~tapatim`; \mi spunea adev`rurigrele, dar le spunea altfel, aveatact, delicate]e, compasiune,r`bdare f`r` limit`, pedagogie.

Iar tata? Pu]in` lume [tiec` tat`l dumneavoastr` afost profesorul de mate -matic` al lui Constantin

Noica. {i, totodat`, celcare, \n copil`rie, v-a \nv`]atprin parc, tainele universuluin`scocit \n ghinde.M.M.: A fost profesorul de

logic` matematic` al lui. DomnulNoica l-a c`utat pe tata [i l-a rugats`-i predea. Tata este autoritateasuprem`. Cred c` o bun` partedin via]` mi-am destinat-o \n a-icuceri aprobarea, a-l face s` fiem~ndru de mine. A fost greu [i nuam primit asta de multe ori. Esteun p`rinte foarte exigent [i spuneni[te adev`ruri extrem de greu deacceptat.

Rela]ia cu p`rin]ii dumnea -voastr` este o rela]ie maimult dec~t special`. Esteacea dependen]` de sfaturi,

de c`ldur`, de acolo.M.M.: Isadora a reu[it ceva

nemaipomenit pentru noi. Ia\ntreba]i-m` ce profesiune aretat`l meu? Tatal meu este de pro-fesiune \n]elept! Are peste 90 deani iar profesiunea lui este de\n]elept. {i cu to]ii am fost, dac`nu strivi]i, fascina]i, cople[i]i depersonalitatea lui, de statura luimo ral`, intelectual`, de[i e un omfirav. Ei bine, mai pu]in Isado ra,care-l ia [i-l pup`. Tata asemeneamanifest`ri de efuzie sen ti -mental` nu a avut de la niciunuldintre copiii mei. Ei bine, Isa doracalc`-n picioare tot acest Kili -manjaro care se tope[te \n fa]a ei.

text: Diana Rodanfoto: Acas`TV [i Revista Taifasuri

Stop to shop 25

iNtErviu

FaShioN world

26 Stop to shop

Fantezie [i culoare

BuchARest FAshIon Week sAu zIlele {n cARe BucuRe}tIul A devenIt cAPItAlA modeI

Bucharest Fashion Week,un important evenimentde mod al sezonului,desf[urat la \nceputullunii mai, la World TradeCenter, a reunit de-signeri romni consacra]i[i designeri de renumeinterna]ional. Sub egidaFashiontv, Bucure[tiul afost pre] de cteva zilecapitala modei.

de la Sonia delaunayla Cleopatra

Cea de-a 15-a edi]ie a eveni-mentului a fost deschis` deErsa, brand-ul care s-a bucuratde un succes r`sunator la TheBride Fashion Show Dubai: rochiide mireas`, pre]ioase [i rafi-nate, din satin, triplu voal, dan-tel`.

Casa de moda Fancy a pro-pus celor prezen]i combina]iilede volane, fundi]e, aplica]ii flo-rale, pliuri, drapaje, materialenaturale \n nuan]e de coral, alb,gri sau bleumarin.

Studen]ii Anului I Mod` aiUniversit`]ii Na]ionale de Artedin Bucure[ti au prezentat ocolec]ie-omagiu, intitulat` “So -nia Delaunay” [i dedicat` artis-

tei - pictor [i designer, ce s-a afir-mat \n prima jum`tate a secolu-lui XX.

Brand-ul Karen Millen, princolec]ia prim`var`-var` 2011, asintetizat tendi]ele de baz` alesezonului: dungile, imprimeurilefloare, culori electrice de porto-caliu, albastru, verde, galben.

T~n`rul designer AncaAlexandra Hagiu a oferit “Mid-night”, o colec]ie alb-negru \ncare au fost strecurate c~teva]inute \n nuan]e de ro[u coria:rochii scurte din materiale elas-tice, catifea, voal, accesorizatecu pene [i elemente supradi-mensionate.

Seara a fost \ncheiat` decreatorul libanez Walid Atallah,invitat special la Bucharest Fash-ion Week, membru al board-uluiDubai Fashion Week. Temacolec]iei a fost Egiptul Antic,av~nd-o pe Cleopatra drept per-sonaj principal. Fashion show-ula fost structurat \n jurul a 4 temecoloristice: negru, alb, auriu [iro[u, prezent~nd rochii din or-ganza [i tafta, cu aplica]iipre]ioase.

Stop to shop 27

FaShioN world

FaShioN world

28 Stop to shop

o sear` plin` de creativitate

Clara Rotescu a deschis ceade-a doua sear` cu o colec]ie in-titulat` “Love”. Rochiile va-poroase din materiale fluide, \nculori solare, verde crud [i verdesmarald, nuan]e de albastruelectric, au fost puse \n valoarede imprimeuri florale [i animal[i de inser]iile aurii care au con-stituit laitmotivul colec]iei.

Cristiana [i Izabela Purdescuau propus un melanj \ntre maimulte stiluri vestimentare (stilulanilor ‘50), sculptura (cubism) [iarhitectura (pagodele japoneze),stiluri aduse \n mijlocul moder-nit`]ii. Au fost folosite com-bina]ii insolite de dantel` [ipiele, m` tase natural` satinat`,bumbac satinat cu piele, paletacromatic` fiind restr~ns` la albas tru Prusia [i mov fanat.

Magic Woman a prezentat “Si -metrii alb-negru \n pat` de cu-loare”, o combina]ie \ntre crea ]ii leprezentate la Shanghai Fa shionWeek [i cele prezentate la t~rgulde prêt-à-porter de la Paris.

Dup` prezent`rile de la Ber -lin, Atena [i New York FashionWeek, designer-ul grec KaterinaAlexandraki a oferit, \n cea de-adoua sear`, pu bli cului de la Bu-cure[ti o colec]ie de avangard`de inspira]ie army.

Brand-ul Benvenuti a prezen-tat tendin]ele prim`var`-var`2011 \n materie de accesorii.Materialul predominant a fostpielea \ntoars` \n culorile p` -m~ntului [i nuan]e de albastru,bleu [i galben. Benvenuti pro pu -ne pantofi [i botine decupate.Nu au lipsit gen]ile supradimen-sionate.

Laura Olteanu a \nc~ntat princolierele supradimensionate dinmetal [i pietre semipre]ioase.

Gianni Sapone a \ncheiatseara cu o colec]ie de rochii di-afane \n culori pastel, rochii desear` \n culori electrice, acce-sorizate cu paiete, pantaloni dinpiele [i sacouri cu lan]uri [ipietre, toate acestea combinate\ntr-un show extravagant ce teducea cu g~ndul la un carnavalvene]ian retro.

Stop to shop 29

FaShioN world

uimitorul C`t`linBotezatu

C`t`lin Botezatu a deschis ultima sear` a Bucharest FashionWeek cu “Aviator”, o colec]ie in-spirat` din cunoscutul film “TopGun”, cu o important` compo-nent` de marochin`rie. Colec]iainclude elemente must have dincelebrul film: geaca de piele, pan-taloni slim [i ochelari de aviator.Chiar [i ceasurile au cadran ca alavioanelor [i sunt special createpentru profesioni[ti.

Dup` ce a \nc~ntat publiculde la Alta Roma Alta Moda, GiadaCurti a adus la Bucure[ti cea mairecent` colec]ie haute couture asa: rochii \n culori pastelate, ivory[i argintiu, cu aplica]ii deSwarovski, dantel` [i m`rgele.

Ego Men’s Fashion Concept aprezentat ]inute casual, dar [ismochinguri elegante. ActorulGabriel Du]u a defilat pentru pri -ma dat` pe podium \ntr-un cos-tum inspirat din stilul gang ste riloranilor ’30, purt~nd un sacou \ndungi, la dou` r~n duri de nasturi,pantofi brogues [i p`l`rie.

“Equilibrium”, semnat` Mi haiAlbu, este o colec]ie conceptual`,cu elemente de prêt-à-porter, \ncare culorile pre do mi nante au fostcele de p` m~nt, cu albastru elec-tric [i violet ca pete de culoare.

BSB a prezentat colec]ia dinsezonul prim`var`-var` 2011.Piesele de rezisten]` au fost ro -chiile \nflorate, pantalonii scur]i[i gecile de jeans, salopete [itopuri kaki, accesorizate cue[arfe fuchsia. S-a trecut de la]inutele de prim`var` la cos-tumele de baie prin outfit-uri ca -racterizate de stilul navy.

Festivalul a fost \nchis decolec ]ia haute couture “BlackGold”, semnat` C`t`lin Bote zatu.Rochii elegante din materialepre]ioase, \mbog`]ite cu impri -meuri, inser]ii [i decupaje, acce-so rizate cu m`nu[i de piele(une le acoperind doar degetelema nechinelor), cu inser]ii decristale Swarovski, voaluri fine,bl`nuri [i bijuterii scumpe, au f` -cut senza]ie \n r~ndul publicului.

Text: Roxana Bichi[Foto: FashionTV

30 Stop to shop

s` ne amintim anii ‘80

Anii ‘80 au fost evocareaanilor nebuni din perioada lui1920. Noi haine, o nou` muzic`[i noi stiluri de dans [i-au f`cut in-trarea \n scen`. Iar hainele sepotriveau \ntotdeauna perfect cuatitudinea zilnic`. Costumele eraufabricate din materiale naturaleprecum l~na, bumbacul [i m`ta -sea, evoc~nd o calitate aparte [iconferind elegan]` purt`torului.Tresele reintr` \n moda mas-culin`, \ns` nu mai sunt at~t delargi precum cele din anii ’30 [i‘40, dar apar destul de similarecelor din anii ‘70. Costumele dintrei piese nu mai sunt la mod`, iarreverele jachetelor devin mai\nguste. Cravatele se \ngusteaz`[i ele, fiind extrem de sub]iri.Unele dintre cravatele din pieleerau practic doar o fin` panglic`,a[a cum se vede \n filmul “Foot-loose”, realizat \n 1986, av~ndu-l\n rol principal pe Kevin Bacon.

look-ul “miami Vice”

Anii ‘80 au fost paradisul celorcare iubeau culorile. B`rba]ii\ncep s` adopte look-ul lansat dece lebra produc]ie TV “MiamiVice”. Astfel, domnii \mbr`cau untricou casual [i o hain` de cos-tum, purtat` adesea deschis`.Culorile tricoului erau diferite, dela cele pastel p~n` la coral, \ntimp ce costumul p`stra albulcelui din “Miami Vice”. Acest tipvestimentar era completat de mo-casinii purta]i f`r` [osete.

isteria numit` “Thriller”

Videoclipul lui Michael Jack-son din 1982, “Thriller”, a creat oadev`rat` isterie vestimentar`.Adolescen]ii \l imitau pe star,purt~nd pantaloni din piele, negrisau ro[ii, asorta]i cu geci dinpiele, o singur` manu[` [iochelari de soare. De fapt, \n anii

FaShioN arChitECturE

Moda masculin`,un mARtoR-cheIe Al IstoRIeI (v)


‘80, pielea era la pupitrul de co-mand` al modei. Se purta [i gea -ca de aviator, replic` a modeluluifolosit de c`tre pilo]i \n cel de-AlDoilea R`zboi Mondial.

stilul [col`resc

De[i pare greu de crezut,stilul conservator nu disp`rusedin moda vremii. {i cea mai evi-dent` dovad` \n acest sens suntfilmele precum “Family Ties”(1985), \n care Michael J. Fox, in-terpretul adolescentului Alex P.Keaton, poart` haine conserva-toa re, specifice look-ului [col` -resc. Acesta era caracterizat detricourile tip Polo ale unor brand-uri specifice precum Izod, BrooksBrothers [i Ralph Lauren. Pulove -rele \n culori kaki [i argil`, \mpre -un` cu mocasinii completau]i nu ta. Puloverelor li se putea creao monogram` cu ini]ialele nu-melui purt`torului, fiind admis caele s` fie purtate legat \n jurulumerilor.

B`rba]ii iubeau sportul

Costumele sport, precum celemarca Adidas, erau de asemeneafoarte populare. Mul]i b`rba]i, in-diferent de v~rst` sau de pre-ocup`ri, iubeau s` practicesporturi. Astfel, ]inuta adecvat`acestor activit`]i era extrem deimportant`. A[a s-a n`scut [iloialitatea fa]` de anumite brand-uri care produceau vestimenta]iasport. Motiv pentru care, odat` cu\ncheierea acestui capitol, nufoarte multe dintre aceste brand-

uri au reu[it s` mai revin` la suc-cesul pe care l-au \nregistrat \nanii ‘80.

oferta generoas` aanilor ‘90

Anii ‘90 au fost martorii mul-tor trend-uri \n materie de mod`.De la linii bizare p~n` la revenireaunor stiluri din vremurile apuse,aceast` perioad` a avut de toate.“The grunge look”, influen]at demuzica grunge, [i-a intrat \n drep-turi dup` 1992. Adolescen]ii ado-rau s` poarte p`rul lung [i teni[ihaio[i care erau o explozie de cu-loare, precum cei verzi sau ro[ii.Cei care nu adoptau stilul grunge,optau s` poarte jachete scurte [istr~mte pe corp. |n ceea ce pri -ve[te pantalonii, b`rba]ii adopt`stilul baggy. |n plus, devin celebripantalonii Capri. Pielea este \nc`la mod`, \ns` \n aceast` perioad`se poart` [i piese realizate dinimita]ie de piele. B`rba]ii anilor’90 mai preferau [i look-ul punk.

Adolescen]ii iubeau s` \[ivopseasc` p`rul [i s` poarte tri-couri trendy, \mbr`]i[~nd culorilevii. Anii ‘90 au mai \nsemnathainele gotice, cu negrul ca tem`cromatic` unic`, f`r` a lipsicizmele \nalte p~n` la genunchi.

Back to the Future

Despre anii 2000 se potspune multe \n materie de mod`.Trend-urile vin [i pleac`, av~nd oefemeritate specific`. Unii leadopt` imediat, al]ii le ignor`. |nmoda masculin` a anilor 2000 afi “fashionist” a devenit, prindefini]ie, a fi la curent cu noileapari]ii vestimentare, a urma liniaimpus` de designer. Exist`, \ns`,[i domni pentru care termenul “lamod`” \nsemn` a avea un lookclasic, un look care vine bine [i tepune \n valoare. Combin~nd liniilemoderne cu cele clasice, \n anii2000 ies in eviden]` c~teva ele-mente ale vestimenta]iei mascu-line.

Stop to shop 31


costumul din trei piese

|l cuno[tem din anii prece-den]i, \i [tim istoricul. El ofer`purt`torului un aer specific pe-rioadei Victoriene. De[i a marcatinclusiv anii ‘70, acest tip de cos-tum nu a c`p`tat accente tine -re[ti. Asta p~n` acum. |n anii2000, costumul din trei pieseeste op]iunea elegan]ei, darpotrivit` [i pentru tineri, datorit`noilor accente din croial`. Ceamai vie dovad` c` acest tip decostum a re[it s` se adapteze,cucerind publicul t~n`r, esteJustin Timberlake. El a promovatacest look. Ah, cel mai adeseaaccesorizat cu pantofi sport…daracesta este un alt capitol.

costumul cu haina ladou` rânduri

{i pe el l-am \nt~lnit de-a lun-gul istoriei modei masculine. Con-siderat la vremea lui destul derigid, reu[e[te \n prezent s` rein-tre \n mod`, suferind mici retu[uri

f`r` de care termenul de modernnu i se putea asocia. Iar pentruaceast` revenire \i mul]umimcasei Valentino care, \n colec]iatoamn` - iarn` 2007, l-a prezen-tat \ntr-o variant` slim, modern`,ata[~nd hainei doi nasturi, totulpentru un look [armant [i sexy.Astfel, mai toate casele de mod`au reintrodus \n colec]iile lor cos-tumul la dou` r~nduri, stilizat [imodernizat, adaptat anilor con-temporani, a[a cum vedem \ncolec]iile Ralph Laurent, BotegaVeneta, Prada sau Z Zegna.

un mix modern

|n prezent, a devenit un obiceica \n mod` s` fie permis` re-alizarea unui mix \ntre ]inuta for-mal` [i cea casual. Astfel, nueste gre[it a se purta haina desmoking la un tip de pantalondiferit, cu o c`ma[` accesorizat`uneori cu bretele sau cravat`.

Blugii sub semn`turamarilor designeri

De[i blugii au creat isterie lafinele anilor ‘70 [i la \nceputulanilor ‘80, cei crea]i de designerierau un statement al doamnelor.|ns`, \n anii 2000 acest lucru s-aschimbat, iar b`rba]ii \[i dorescs` poarte blugi sub semn`turaunor case cunoscute, urm~nd liniimoderne [i modele care s` vor-beasc` despre stilul lor.

croiala

Dup` declinul costumelor latrei r~nduri de nasturi, specifice

anilor ‘90, mul]i designeri aurevenit c`tre linia de croial` alook-ului britanic, care presupunepunerea \n eviden]` a silueteib`rbatului. Aceasta se ob]ine prin\ngustarea jachetei \n zona taliei[i l`rgirea zonei bra]elor. Adesea,o hain` slim de costum este asor-tat` [i cu pantaloni slim-fit. Iaracest gen de croial` este vizibil`\n colec]iile marilor case precumDolce & Gabbana. Dar, acest looknu se rezum` doar la costume. Ela fost extins la c`m`[i, pantaloni[i pulovere.

Astfel, ne d`m seama c`, \nprezent, moda masculin` rein-venteaz` trend-uri din decadeletrecute. Inspira]ia [i noul aumereu la baz` m`car un elementpe care \l putem reg`si \n filele is-toriei modei masculine. De la ele-gant la casual, marii designeripropun domnilor ]inute care s` \ipun` \n eviden]` [i care s` vor-beasc` despre stilul lor, per mi -]~nd ca at~t iubitorii stilului clasic,c~t [i cei mai \ndr`zne]i sau non-conformi[ti s` \[i g`seasc` ele-mentele vestimentare potrivite.

Roxana Bichi[

32 Stop to shop

34 Stop to shop

FaShioN

Mirela Diaconu: “Rochie realizat` din

voal satinat [i m`tase100% italieneasc`.

Drapajele rochiei sepotrivesc perfect cu

umerii de dimensiunemare, realiza]i din tulenegru. Se recomand`a fi purtat` seara la un

cocktail.”

Colec]ia “Perseide” byMirela Diaconu

Stop to shop 35

FaShioN

Mirela Diaconu: “Rochie din m`tasefoarte colorat`, asi-

metric`. O recomandca fiind perfect` pen-tru serile de var`. Seasorteaz` cu o piele

bronzat`.”

Colec]ia “Perseide” byMirela Diaconu

36 Stop to shop Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

Br`]ar`

meli melo29,99 RON

Ceas

meli melo79,99 RON Plic

meli melo69,99 RON

Benti]`

meli melo19,99 RON

Colier

meli melo59,99 RON

ochelari

meli melo19,99 RON

inel

meli melo19,99 RON

Cercei

meli melo19,99 RON

NEwS From...

38 Stop to shop

FaShioN

Mirela Diaconu: “Rochie mulat` realizat` din jerse, cudetaliu de capse pe[ira spin`rii.Eviden]iaz` formeleunui corp perfect. Serecomand` a fi purtat`seara, \n club.”

Crea]ie Mirela Diaconu

Stop to shop 39

FaShioN

Mirela Diaconu: “Rochie-pantalon dinm`tase 100% italie-neasc`, cu imprimeualb-negru. Pantalonuleste larg, strâns peglezn`, cu buzunaresupradimensionale.Partea de top a pan-talonilor este foartedecoltat` [i se leag` laspate. O ]inut`\ndr`znea]`, pentru fe-meile care vor s`-[ieviden]ieze formele.”

Colec]ia “Soul Prins”by Mirela Diaconu

40 Stop to shop

FaShioN

Mirela Diaconu: “}inute feminine,realizate din stof`[i detalii din pielenatural`. Se potpurta \n timpul zileiatât \n mediul for-mal de la birou,dar [i \n dup`-amiezile relaxate.Liniile sunt clasice,cumin]i, feminine.”

Colec]ia Mirela Diaconu (Târgul de Mod` “Prêt a porter”, Paris 2011)

Stop to shop 41

gENtlEmEN’S agrEEmENt

Adina Buzatu: “Nu te speria când b`iatul t`u \ncepe s` \]i

\mprumute lucruri din garderob`. |nva]`-ldoar s` le poarte cu grij` [i respect.”

Joe Black for Adina Buzatuwww.adinabuzatu.ro

42 Stop to shop


Adina Buzatu: “Calitatea materialelor esteimportant` chiar [i pentru ceitineri. Mai bine zis, mai alespentru cei tineri, pentru c`este important ca pielea s`respire.”


Stop to shop 43


Adina Buzatu: “Nu-]i fie fric` de culori. Las`-tecondus de spiritul ludic [i p`streaz`veselia copiilor \n ]inuta ta.”


44 Stop to shop


Adina Buzatu: “|nva]`-]i copilul s` fie atent

la detalii. Un tân`r pedantva avea de câ[tigat o via]`

\ntreag`.”


Stop to shop 45


Adina Buzatu: “Las`-]i copilul s`dea frâu liber imagi -na]iei. Vei fi uimit deoriginalitatea ]inutei[i rafinamentul ei.”


SpECial

48 Stop to shop

organizat cu sprijinul Am-basadei Federa]ieiRuse \n Rom~nia [i al

ti tanilor produc]iilor cinemato -grafice ruse[ti, Concernul cine-matografic MOSFILM [i Studioulcinematografic LENFILM, „Festi-valul Kino+” este prima manifes -tare cinecultural` de am ploarede dup` 1989. Prin acest festi-val s-a dorit continuarea tradi]ieipromov`rii filmului rus la nivelna]ional în România, printr-oabordare ine dit`. „Kino+” ofer`tuturor posibilitatea de a evadadin cotidian [i „de a lua contactcu o lume a contras telor [i aemo]iilor, pre zentat` pe mareleecran din perspectiva mai multorgenera]ii de regizori ru[i.”, dup`cum declar` organizatorii.

De[i con[tien]i c`, \n pre -zent, mare parte a publicului largprefer` produc]iile marca Holly-wood [i c` filmul de provenien]`ruseasc` are pu]in fani, „Kino+”ofer` oportunitatea de a în]elege,prin mijlocirea artei cinema to -grafice, mentalitatea unui popor.„Recunoa[terea interna]io nal` avalorilor culturale ruse, indiferentde domeniul în care acestea aufost reflectate, nu a ]inut cont deniciun fel de bariere, fie ele is-torice, sociale sau economice.Valorile spirituale ale ru[ilor, aleoamenilor al c`ror destin s-ascris la interferen]a dintre Orient[i Occident, respir` în fiecarerând al lui Tolstoi, Dostoievskisau Cehov, vibreaz` în fiecarenot` a lui Ceaikovski sau Rah-maninov, tr`ie[te în fiecaretr`s`tur` de penel a lui Rubliov.”,sus]ine echipa „Kino+”.

Festival cuun mare plus

România. 2011. O ini]iativ` cultural` inedit`. „Kino+” sau cum s` re\nvii interesul pentru o art` dat` uit`rii.

Popaganda team Beat the Enemy (2007)

American Doughter (1995)

The Italian (2005)

Through the Backdoor (2009)

Shirli-Myrli (1995)

Filme premiate la mari festivaluri

În Bucure[ti, perioada 23-29mai, la Studioul „Horia Bernea” aMuzeului }`ranului Român, publi -cul s-a bucurat de vizionarea \npremier` pe marele ecran dinRomânia a unor filme nominali -zate [i premiate la festivaluriprestigioase de profil - FestivalulInterna]ional de la Chicago, Festi-valul de la Cannes, Festivalul deFilm de la Karlovy Vary, FestivalulInterna]ional de Film de la Berlin,Festivalul de Film Nika, Vulturulde Aur, Kinotavr: Jazzman (1983),regizor Karen {ahnazarov (come-die muzi cal`), The Assassin ofthe Tsar (1991), regizor Karen{ahnazarov (dram`, film istoric),The Day Of The Full Moon (1998),regizor Ka ren {ahnazarov (dra -m`), American Doughter (1995),regizor Ka ren {ahnazarov, (dra -m`, comedie, aventuri), The Star(2002), regi zor Nikolai Lebedev,(dram`, fi lm de r`zboi), The Seag-ull (1972), regizor Iuri Karasik(ecranizare dup` A. P. Cehov),They Fought for their land (1975),regizor Serghei Bondarciuk(dram`, r`zboi, ecranizare dup`M. {olohov), Shirli-Myrli (1995),regizor Vladimir Men[ov (come-die), Police And Thieves (1997),regizor Nikolai Dostal (comedie,poli]ist), The Italian (2005), regi-zor Andrei Kravciuk (dram`), TheHollow (2007), regizor MarinaRazbejkina (dram`), Propagandateam „Beat the Enemy” (2007),regizor Vitali Melnikov (dram`),Through the Backdoor (2009), re-gizor Stanislav Mitin (dram`).

Concurs de subtitr`ri

Toate aceste filme au primitdenumirea în limba român`dup` jurizarea concursului stu-den]esc de subtitr`ri. 38 de stu-den]i ai Facult`]ii de Limbi [iLiteraturi Strìne din cadrul Uni-versit`]ii din Bucure[ti, avândspecializarea lim ba rus`, s-au în-scris în competi]ie, alegând câteun film din aceast` list`.

“Studen]ii au primit cu entuzi-asm ideea organiz`rii aces tui con-curs, iar rularea filme lor cusubtitr`rile realizate de ei în 40 delocalit`]i din România re pre zintùn stimulent în plus. În acestsens, trebuie subliniat` colabo-rarea excelent` cu ComunitateaRu[ilor Lipoveni din Ro mâ nia, f`rìmplicarea c` reia acest proiect nuar fi prins via ]`.”, a precizat pro-fesor Iulia na Timof te, Catedra deFilo logie Rus`, Universitatea dinBucure[ti.

Un festival na]ional

Pentru perioada iulie – au-gust, Comunitatea Ru[ilor Lipo -veni din România a concretizatun calendar al s`pt`mânii filmu-lui rus pentru 13 jude]e: TârguMu re[, Timi[, Cluj, Boto[ani,Sucea va, Ia[i, Neam], Bacù,Gala]i, Br` ila, Tulcea, Constan]a[i Ialomi]a.

Programul poate fi consultatpe pagina de internet a eveni-mentului www.kino-plus.ro.

Text: Roxana Bichi[Foto: Kino+

SpECial

Stop to shop 49

50 Stop to shop

toShop

{apc` – 29,90 leiTricou – 49,90 leiPantaloni – 79,90 leiPantofi – 150 lei

Magazin: Crido KidsModel: Alexandru Eugen Manole

{apc` – 29,90 leiTricou – 49,90 leiPantaloni – 79,90 leiPantofi – 150 lei

Magazin: Crido KidsModel: Alexandru Eugen Manole

Benti]` – 12,90 leiRochi]` – 50,90 lei

Bluz` – 38,90 leiPulover – 70,90 lei

Sandale – 73,90 lei

Magazin: ZModel: Ruxandra Cioc

Trotinet` – 89 lei

Magazin: Kids Land


Magazin: Kids Land

Stop to shop 51

C`ma[` – 77 leiTricou – 53 lei

Pantaloni – 88 leiTeni[i – pre] la cerere

Magazin: CoccodrilloModel: Alexandru-Darius Radu

Benti]` – 22 leiRochi]` – 99 leiTricou – 46 leiPantofi – 109 lei

Magazin: CoccodrilloModel: Mihaela Dumitru

Pisic` plu[ – 45 lei

Magazin: Kids Land

Spiderman – 15 lei

Magazin: Kids Land

toShop

52 Stop to shop

toShop Shop ‘till you drop!C`ma[` – 53 lei

Tricou – 93 leiPantaloni – 99 lei

Teni[i – 45

Magazin: CoccodrilloModel: Alexandru Eugen Manole

Urs plu[ – 90 lei

Magazin: Kids Land

Tricou – 43 leiPantaloni – 75 leiPantofi – 99 lei

Magazin: CoccodrilloModel: Alexandru Cioc

54 Stop to shop

toShop Shop ‘till you drop!

P`pu[` – 140 lei

Magazin: Baby Star

{apc` – 39,90 leiTricou – 49,90 leiPantaloni – 69,90 leiTeni[i – 89

Magazin: Crido KidsModel: Alexandru-Darius Radu

Rochi]` – 93 leiSandale – 106 lei

Magazin: CoccodrilloModel: Ruxandra Cioc

Stop to shop 55

toShopShop ‘till you drop!


Magazin: Kids Land

Tricou – 49,90 leiPantaloni – 89,90 lei

Pantofi – 195 lei

Magazin: Crido KidsModel: Alexandru Cioc

Tricou – 49,90 leiPantaloni – 89,90 lei

Pantofi – 195 lei

Magazin: Crido KidsModel: Alexandru Cioc

Bone]ic` – 39,90Tricou – 29,90 leiFust` – 49,90 leiSandale – 89 lei

Magazin: Crido KidsModel: Mihaela Dumitru

56 Stop to shop

toShop

Trenule] – 69,90 lei

Magazin: Baby Star

C`ma[` – 62,90 leiPantaloni – 109,90 leiEspadrile – 25,90 lei

Magazin: ZModel: Alexandru Cioc

Benti]` – 12,90Bluz` – 54,90 leiColan]i – 29,90 leiSandale – 76,90 lei

Magazin: ZModel: Mihaela Dumitru

Stop to shop 57

toShop

Cal – 190 lei

Magazin: Baby Star

Tricou – 26,90 leiPantaloni – 81,90 leiTeni[i – pre] la cerere

Magazin: ZModel: Alexandru-Darius Radu

Rochi]` – 69,90 leiTeni[i – 125 lei

Magazin: Crido KidsModel: Ruxandra Cioc

58 Stop to shop

From thE hiStory oF…

perfec]iunea elve]ian`aTlaNTic

Atlantic, companiacare poart numeleunuia dintreoceanele lumii, legatde multe alte pove[ticelebre, \[i \ncepepropria poveste \n1888 la Bettlach, \napropiere deGrenchen, Elve]ia.|nfiin]at de ctreEduard Kummer,unul dintre fonda-torii orologerieielve]iene, s-a numitini]ial EKB (acronimpentru Eduard Kum-mer Bettlach). De-venit mai apoiATLANTIC, companiaa adoptat ca [i logoo ancor [i o busol.Roxana Bichi[

Stop to shop 59


|mprerun` cu B&B Collection,derul`m file din istoria ATLANTIC,un brand cu o evolu]ie uluitoare.Povestea acestui brand pare s`vorbeasc` despre leg`tura dintreom [i ap`, despre puterea unormecanisme care au \nvins legilenaturii, permi]~nd cronometrareatrecerii timpului chiar [i \n con-tact cu apa.

De la produc`tor decomponente la creator

de ceasuri

|n 1925, EKB a \nceput s`realizeze componente pentruproduc`tori renumi]i de ceasuriprecum Certina sau Longines.Abia \n 1932 a lansat ceasurisub numele propriu de brand,printre care unul dintre primele

cronografe din lume rezistente laap`. Trei ani mai t~rziu, EKBlanseaz` ceasurile de m~n` subbrand-urile Ariston, Aristex [iOpus. |n 1930, EKB devine unuldintre primii produc`tori de cea-suri care distribuia pe pia]` cea-suri de m~n` cu rezisten]` laap` [i le vindea sub numele de„ATLANTIC”.

extinderea

Anul 1950 marcheaz` extin-derea afacerii, odat` cu des -chiderea primului magazin \nPolonia [i a altora \n Europa deEst. Dup` doi ani, EKB preia nu-mele de ATLANTIC Watch Ltd.,iar \n 1958 se lanseaz` pe noilepie]e din America de Sud [i Ori-entul Mijlociu.

speed-switch, oinven]ie marca

aTlaNTic

|n 1960 este prezentat` oinven]ie important`: sistemul„Speed-switch”, care a fost uti-lizat pentru ceasurile Atlantic [iv~ndut [i altor produc`tori.„Speed-switch” este cel mairapid dispozitiv de resetare pen-tru ceasurile cu calendar.

Reprezint`, practic, unmecanism de schimbare rapid`a datei – de 52 de ori mairapid` fa]` de un ceas care nueste echipat cu acest meca -nism.

Dac` \nainte, pentru aschimba data cu 15 zile, trebuiarotit remontoarul de 15x24 deori, folosind sistemul „speed-

switch” sunt necesare doar 15rotiri scurte ale remontoarului.

un prezent ancorat \ntradi]ie

Ast`zi, proprietarii AtlanticWatch Production Ltd. acord` oimportan]` sporit` produceriiceasurilor \n conformitate cutradi]ia unit`]ii. De-a lungul tim-pului, unitatea de produc]ie afost modernizat`. Ceasurile suntde o calitate bun`, iar design-ul[i metalele nobile garanteaz`valoarea produsului \n timp. Cea-surile ATLANTIC \nseamn` ceamai \nalt` calitate asamblat` \nunitatea de produc]ie dinGrenchen, Elve]ia. Au o rezis-ten]` la ap` de la 30m-3atm la300m-30atm-1000 ft.


60 Stop to shop

Colec]ii:

Wor ldmaste r

Se acre st

Se asha r k

Se amoon

Se ahu nte r

Se apor t

Ma r ine r

Se agold


Fiecare ceas este supus con-trolului rezisten]ei la ap` \naintede a p`r`si unitatea de pro-duc]ie. Mai mult, dup` asam-blare se face controlul calit`]iituturor componentelor produse.Mecanismele Swiss Made ETAsunt de cea mai bun` calitate.Anumite ceasuri au garnituriDouble-O-Rings la remontoar [iax remontoar sau remontoar\nfiletabil, pentru a spori rezis-ten]a la ap`. Sunt realizate dino]el inoxidabil 316L, f`r` nichel.Geamul safir cristal este rezis-tent la zg~rieturi.

|n ceea ce prive[teacoperirea este fie una gal-vanic` cu aur de 18 sau 24karate, fie una standard de 5 mi-croni [i placare PVD (depunerefizic` de vapori). Anumite mode -le au \n dotare indicator E.O.L.(end of life), pentru avertizare deepuizare a bateriei. Suntfolosite mecanismeelve]iene de cali-tate superioa -r` tip Eta,Ronda [iSellita.

Stop to shop 61

BEauty Shop

62 Stop to shop

Women secret bodymist red seductionO ap` de corp senzual`. Fii sexi [i provocatoare!Simte aromele proaspete, dulci, feminine [i deli-cate ale colec]iei Body Perfume Mist. 200ml Spray

Women secret bodymist happy pink

O ap` de corp romantic`. Fii vesel`, fiiHappy Pink! Women’Secret…o nou`

senza]ie de prospe]ime pe corpul t`u! 200ml Spray

Parfumul Women’secretUn parfum potrivit pentru orice ocazie [ifiecare persoan`! Este un buchet de floride Yasmin, frezia galben [i bujor, cu o not`dulce de mere caramelizate. Prospe]imeasa vine de la grapefruit [i mandarineamestecate cu note senzuale lemnoase. Parfumul este disponibil ca Eau de Toilette100 ml. [i Deodorant Spray 150ml.

24K

Joaquin Cortes a creat o esen]` a unui par-

fum în acord cu valorile sale. Esen]a femi-

nin` este dulce, senzual`, catifelat` [i

obsesiv`. Aroma de scor]i[oar`

ame]e[te cu dulcea]a, fiind în

compania piersicii [i a berga -

motei. Esen]ele de mijloc \mbin`

c`ldura trandafirului, iar \n

miezul s`u, parfumul amestec`

delicate]ea lemnului de cedru cu

dulcea]a vaniliei. Esen]a mas-

culin` este dulce, senzual` [i pi-

cant`, prin prezen]a grapefruitului

aromatizat cu l`m~ie [i bergamot`.

Parfumul este disponibil pentru femei ca EDT 100ml.

Produsele sunt disponibile [n magazinele kendra ]i B&B collection din unirea shopping center

Pentru EL:Commeune Évidencegreen

O Ap` de toalet` revigorant`, care ofer` energia notelor citrice ale l`m~ii verzi, prospe]imea intens` a mentei [i salviei,

acordurile lemnoase ale patchouli. Seg`se[te \n versiunile: Vaporizator, Deodorant Parfum [i Gel de Du[.

Soin vegetal autobronzant{i pentru c` vara [i-a intrat \n drepturi, descoperi]i noua gam` de autobronzantepe baz` de floare de Tiaré:Lapte hidratant autobronzant – o piele

hidratat` [i bronzat`Gel de du[ autobronzant str`lucitor pentruten [i corp – bronzcu efect str`lucitorCrem` autobronzant` pentru picioare – picioare aurii perfectbronzateSpray autobronzantpentru corp – unbronz expres \n doar1 or`!Crem` autobronzant`pentru ten, cu efectde lifting – ten bronzat [i porotejat\mpotriva ridurilor

Produsele se g`sesc [n magazinele Yves Rocher din unirea shopping center.Stop to shop 63

Gama COMME UNE ÉVIDENCE,

un best-seller interna]ional.

BEauty Shop

Pentru EA:Comme uneÉvidence l’eauO Ap` de toalet` care v` înv`luie cu momente de plenitudine prin note citrice, tonalit`]i de iasomiei [i accentelemnoase de patchouli.

64 Stop to shop

S+N+tatE

ce sunt ultravioletele?

Ultravioletele sunt radia]iichimice, cu ac]iune asupra ]esu-tului epidermic. Ele sunt electro-magnetice, cu o lungime de und`mai mic` dec~t cea a razelor lu-minoase, fiind situate \ntre 393[i 100 miimi de micron (1 micron= 1 miime de mm).

Mai mult, aceste raze sefolosesc [i pentru necesit`]ileterapeutice, cum ar fi l`mpile cumercur metalic sau cu vapori demercur, care sunt create dincuar].

Totodat`, ac]iunea razelor UVasupra organismului este una ex-trem de complex`.

Factori determinan]i

Este binecunoscut faptul c`lunile de var` sunt cele care pro-duc cele mai multe ultraviolete.Acest fapt este posibil datorit`intensit`]ii razelor ce variaz` înfunc]ie de anotimp, de latitudine– pentru c` pozi]ia soarelui fa]`de zona geografica în care seafl` Rom~nia face ca radia]iilesale s` cad` pe p`m~nt aproapevertical, ceea ce le confer` o pu -tere mai mare, sau de altitudine- \ntuc~t UV-urile sunt mai in-tense la munte dec~t la mare.

Mai mult dec~t at~t, intensi-tatea \[i schimb` structura [i înfunc]ie de perioada diurn`, adic`

ultravioletele ]i efectele lor

asupras`n`t`\ii

ai grij` de s`n`tatea ta!

Stop to shop 65

CoNCurSS

trict

mas

culin

!Trends by AdinaBuzatu [i RevistaStop to Shop teinvit` la concurs!

Sun` la num`rul de tele-fon 021.30.30.364, \ntreorele 10.00 – 11.00, \ndata de 20 iunie 2011,r`spunde corect la \ntrebare [i po]i câ[tigaprin tragere la sor]i unuldin cele 5 parfumuriTRENDS by ADINABUZATU!

Ce \[i dore[teMaia Morgensternpentru copiiis`i?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toareale Stop to Shop!

66 Stop to shop

S+N+tatE

razele UV înregistreaz` un nivelmaxim între orele 11 [i 15 (inter -val orar nociv pentru organism).Ceea ce trebuie s` mai cunoa[ -tem este faptul c` intensitateaacestor raze depinde foarte multde fenomenele de reflexie, cumar fi z`pada, ce spore[te putereade radia]ie cu circa 22-60%,nisipul cu circa 17% [i apa cu5%. Nelu~nd \n considerareaceste riscuri, ne putem pune înpericol s`n`tatea.

efectele ultravioletelor

BRONZAREA – sub ac]iunearazelor UV [i mai ales c~nd aces-tea sunt resim]ite în exces, or-ganismul uman determin` o seriede reac]ii de ap`rare împotrivalor, ceea ce determin` o accentu-are \n ceea ce prive[te produ -cerea de melanin`, un pigmentde culoare brun`. Aceast` sub-stan]` st` la baza pielii bronzate.Altfel spus, organismul producemela nin` nu pentru a-i crea epi-dermei un aspect mai tonic, cipentru a-i forma un ecran de pro-tec]ie. Mai mult dec~t at~t, posi-bilitatea de protec]ie a omuluiîmpotriva razelor UV în excesexist`, fire[te, la majoritatea,\ns` nu înseamn` c` se mani-fest` la fel pentru toat` lumea.Tocmai de aceea, se poate spunec` nu suntem egali în fa]a soare-lui [i mai ales în fa]a radia]iilor.

sfaturi [i recomand`ri

Pielea persoanelor \nchise la

culoare produce un pigmentmelanic în cantitate mai mare,conferindu-le o protec]ie mai bun`în compara]ie cu pielea celor deschi[i la culoare, care de-poziteaz` o cantitate mai mic` depigment. |n schimb, pielea per-soanelor ro[cate produce un pig-ment “special” (ro[cat), care nuabsoarbe ultravioletele, a[adarnu confer` niciun fel de protec]ie.

Un studiu din Marea Britaniearat` c` femeile sunt cu aproxi-mativ 20% mai sensibile dec~tb`rba]ii; deci mai vulnerabile \nfa]a UV-urilor. Aceast` sensibili-tate la ultraviolete variaz` [i înfunc]ie de regiunile corpului. Deexemplu, la nivelul fe]ei, al piep-tului, spatelui [i abdomenului,protec]ia este de 100%.

75% se înregistreaz` la nivelulbra]elor [i al regiunilor laterale aletoracelui. 25-50% \n partea g~ tu -lui, a genunchilor [i coapse lor, iarsub 25% la nivelul pielii de pem~ini [i \n jurul labelor picioarelor.

Trebuie s` [ti]i c` o sensibili-tate crescut` este eviden]iat` [ila persoanele cu tulburari neu-rovegetative, precum [i la cei caresufer` de boala Basedow (boal`

ArgumentePro ]i contra

pro:

•Ac]iune antirahitic` - adun`în straturile superioare ale

epidermei vitamina D, ce joac`un rol bine \nchegat în metabo-lismul calciului [i al fosforului.

•Efect bacteriostatic [i bac-tericid - distrugerea bacteri-

ilor.

•M`resc concentra]ia sân-gelui în hematii [i leucocite

– organismul devine mai rezis-tent \n fa]a unor boliinfec]ioase.

•Pune \n mi[care activitateaglandei tiroide [i a metabo-

lismului, regleaz` digestia, cir-cula]ia [i func]iile sistemuluinervos.

•|[i aduce contribu]ia labuna func]ionare a proce-

sului de mineralizare - consoli-darea sistemului osos.

•Ajut` la ameliorarea bolilorreumatice.

Contra:

•Ac]iune eritematoas` - pro-ducerea înro[irii pielii, pân`

la arsuri puternice.

•Accentueaz` fenomenul deproducere a ridurilor.

•Favorizeaz` anumite formede cancer – de piele, de

sân.

S+N+tatE

caracterizat` prin exoftalmie,gu[`, tahicardie, puls accentuat[i sl`bire a organismului).

protec]ie [i siguran]`

1Folosi]i ochelari de soare, co -mercializa]i din locuri avizate,

cum ar fi centre de optic` me di -cal` sau magazine specializate,atunci când sta]i la soare. Ultravi-oletele din perioada de var` suntextrem de puternice [i v` potafecta vederea. Mai mult, \n cazulcopiilor, ave]i \n vedere [i un con-trol medical, \ntucât aceste UV-uripot dùna grav s`n`t`]ii lor. Pro-teja]i-i cu creme cu factor 50, pen-tru o siguran]` maxim`.

2Nu face]i abuz de soare. Nu vèxpune]i vreme \ndelungat`.

|n timp, pielea dumneavoastr` vadeveni aspr` [i se va rida \nainteca vârsta biologic` s`-[i intre \ndrepturi.

3Pentru orice problem` legat`de razele ultraviolete \n con-

tact cu pielea, consulta]i de ur-gent` un medic specialist. Nufolosi]i practicile alternative“b`be[ti”, cum ar fi iaurtul, pen-

tru c` acestea pot dùna [i maigrav s`n`t`]ii. |n egal` m`sur`,nu folosi]i aceste tehnici pentrutratarea arsurilor nici \n cazul copi-ilor, nici \n cel al adul]ilor.

4Proteja]i-v` capul. Purta]i p` -l` rii [i [epci pe timpul verii.

Ra zele solare afecteaz` creierul,\ncetinind procesul de bun`-func]ionare. Apela]i la un medic,dac` v` simti]i rù. Insola]iile, \nge neral, se trateaz` medica-mentos.

5Haine lejere – alege]i s`purta]i \mbr`c`minte lejer`,

deschis` la culoare, pentru a v`sim]i confortabil. Evita]i culorile\nchise [i hainele mulate.

6Hidrata]i-v` – consuma]i celpu]in 2 litri de lichide pe zi,

evitând sucurile acidulate.

7Consuma]i cât mai multefructe [i legume proaspete,

de sezon. Astfel, ve]i acumula energie, vitamine [i minerale, atâtde necesare \n aceast` perioad`.Evita]i pe cât posibil gr`simile [ipr`jelile!

8Informa]i-v` despre toateeventualele pericole pe care le

pot cauza razele ultraviolete.Elena Dumitru

copiii ]isoarele

•Nu trebuie s` expune]i lasoare copiii cu vârst` mai

mic` de 3 ani

•|n mod obligatoriu, aplica]io crem` cu factor ridicat de

protec]ie solar` [i repeta]i apli-carea la un interval de 2 ore

•Nu \i expune]i la soare \ntreorele 11.00-16.00

•Proteja]i-v` copilul folosindun tricou, p`larie [i ochelari

de soare

•Nu utiliza]i substan]e foto-sensibile

•Ave]i grij` la reflexia luminii.Copiii pot avea arsuri solare

chiar [i sub umbrel`. Folosi]i op`l`rie de soare.

Bine de ]tiut!

•În de[ert, oamenii potpierde pân` la 12 kg în cur-

sul unei singure zile, cu o rat`de aproximativ un litru pe or`.

•Pielea are semnificativefunc]ii glandulare [i dispune

de circa 2 milioane de glandesudoripare (transpira]ie) [i alte250.000 de glande sebacee(secre]ie care protejeaz`pielea).

•Epiderma este protejat` cuaproximativ 70.000 de hor-

moni, pe care tot ea îi fabric`.

•Pielea de]ine func]ii de ab-sorb]ie, care permit încor-

porarea în organism a unorsubstan]e medicamentoasehidro ori liposolubile, cu om`rit` folosin]` în practicaigienei.

Stop to shop 67

casa

68 Stop to shop

aBout…

moNT BlaNcPOVESTEA EI. POVESTEA LUI. By...

Alturi deKendra, vprezentmfascinanta

poveste a CaseiMont Blanc,

celebr pentruinstrumentele

de scris, dar [ipentru viziuneacu care a inte-grat colec]ieisale aromele

inconfundabileale parfumeriei.

aBout…

universul perfec]iunii

Istoria \ncepe \n 1906 \nHamburg. Denumit` ini]ial “Sim-plo Filler Pen Company”, patruani mai t~rziu \[i schimb` nu-mele \n Mont Blanc. Odat` culansarea celebrului stilou “Meis-terstuck”, \n 1924, devine brandinterna ]ional de lux. Evolu]ia sade-a lungul a peste 100 de ani atrans format Mont Blanc \ntr-ununivers care cuprinde instru-mente de scris [i o variat` gam`de ceasuri, bijuterii [i parfumuri.

o viziune unic` Parfumurile capat` o nou`

expresie \n viziunea Casei MontBlanc. |n compozi]ia [i prezen -tarea lor se reg`sesc stilul [ispiritul brand-ului, fiind parfumurice oglindesc sufletul celui carele poart`. Reflect` sentimente [itrìri, evoc~nd momente esen]i -ale din via]a noastr`.

Fiind un brand tipic masculin,av~nd ca valori esen]iale puterea,triumful, succesul, Mont Blancdedic` primul sù parfum b`rba- tu lui. “Presence” se adresea zùnui b`rbat sigur pe sine, in-teligent, cosmopolit, de succes.

Cum era [i firesc, apare“Presence d’une Femme”, pri -mul parfum de dam`. El prezint`femeia \n accep]iunea MontBlanc: puternic`, seduc`toare,rafinat`.

Unicitatea brand-ului, inova -]ia de care a dat dovad` de-alungul timpului se oglindesc \ndou` parfumuri gemene: “Indi-viduel” [i “Individuelle femme”.

|n 2005 este lansat “Star-walker”, parfumul b`rbatuluicare \[i creeaz` singur propriulviitor. Are sufletul unui romantic[i spiritul unui realist. Esteambi]ios, f`r` a uita s` apre-cieze trecutul.

“Femme de Mont Blanc”, unparfum floral-oriental, de o ele-gan ]` clasic` [i o feminitate cap-tivan t`, este alegerea ideal`pen tru momente speciale [ipropune rea Mont Blanc pentrufemeia care vrea s` se simt`str`lucitoare.

C~nd parfumul\nt~lne[te muzica

Noul parfum Mont Blanc,“Homme Exceptionnel”, per-fec]io neaz` rela]ia dintre muzic`[i parfum. Parfumeria prezintànumite familiarit`]i cu muzica\n ceea ce prive[te limbajul descriptiv.

Ambele sunt compuse dinnote ce formeaz` acorduri. Aces-tea se complementeaz` ase-meni instrumentelor muzicale\ntr-o orchestr`. “Homme Excep-tionnel” reflect` rafinamentulbrand-ului, calitatea tradi]ional`[i mìestria, precum [i stilul [ielegan]a.

„Inspirat de gustul [i aromacafelei de \nalt` calitate, provo-carea parfumierului a fost de a\n cor pora nota sofisticat` a ca -felei \n parfum, astfel \nc~t s` \iaduc` un caracter oriental, dars` nu miroas` pur [i simplu ase-meni unei c`ni de cafea,” ex-plica Will Andrew, de la Echipade Crea]ie a Parfumerie P&G.

„Parfumul care rezult` estecreat cu dedicare [i frumuse]e,cu un caracter distins – asemeniunei opere muzicale”, motiv pen-tru care \l are ca [i ima gine pegenialul violonist Joshua Bell,c~[tig`tor al premiului Grammy.

Roxana Bichi[

Stop to shop 69

70 Stop to shop

Story oF...

“Poate dragostea liber` s` tefac` fericit?” este \ntrebarea lacare timp de 51 de ani s-austr`duit Jean-Paul Sartre [i Si-mone de Beauvoir s` r`spund`.

Existen]ialistul [i feminista s-au iubit \n timp ce \[i citeau unulaltuia c`r]ile, stimul~ndu-[i cre-ativita tea, r`zvr`tindu-se unul \m -po triva altuia \n fraze [i conceptefilosofice, dorindu-[i cu ardoareo iubire liber` care, \n final, aveas` fie catalogat` drept un act delibertinaj.

“Omul este condamnat s` fieliber”, spunea Sartre \n timp ceSimone avea s`-l completeze cudeja celebra “femeie nu te na[ti,ci devii”.

|n viziunea lor, au tr`it \m -preun` o via]` \ntreag` \n]ele -g~nd c` iubirea este un “[antierunde se lucreaz` permanent la

consolidarea leg`turilor emo -]ionale.”.

a[a se iubeau ei…Sartre, un narcisist convins,

avea nevoie de femei. Practic, nule dorea doar pentru sex. Drumulp~n` \n pat \l fermeca pe Sartre.Con[tient de faptul c` este res -pin g`tor, se folosea de for]a cu-vinte lor pentru a-[i \ngenuchiavic ti mele.

Adora s`-[i \nl`n]u ias c` fe-meile, s` \mbl~nzeasc` scor piilecare-i opuneau rezisten]`. Totacest joc devenise un preludiunecesar pentru el [i, totodat`,un postludiu mai mult de c~t su-ficient la cafeaua de di mi nea]`pe care o savura \n com pania luiSimone de Beauvoir.

|[i povesteau excentricit`]ile.De multe ori, Simone, care prac-

"|n via]a mea amde notat un suc-ces incontestabil:rela]ia mea cuSartre. |n mai multde 30 de ani, aexistat o singur`noapte \n care noidoi am dormitdesp`r]i]i. Iar fap-tul c` am stat \m -pre un` atâ]ia aninu a atenuat de -loc pasiunea dis -cu]iilor noastre."

exis

ten\

ialis

tul

]i fe

min

ista

Stop to shop 71

tica un joc asem`n`tor, \[i se-ducea studentele, cu care sespune c` avea rela]ii sexuale,dup` care i le pasa lui Sartrepentru conversa]ia de dup`. A[ase iubeau ei…

Cei doi filosofi rebeli

“Tr`im \ntr-o iubire esen]i -al`”, avea s` spun` Sartre la\nceputul rela]iei lor c~nd auf`cut un pact straniu pentru con-cep]iile anilor ‘60, de a frecventa[i alte persoane despre care s`\[i poveasteasc` cu lux de am` -nunte atunci c~nd se \nt~lnesc.

|n felul lor au blamat conve-nien]ele [i dependen]ele unuimariaj, \ncerc~nd s` sparg` ti-parele, autodefinindu-se dreptun cuplu rebel. Numai c`, atuncic~nd cineva impune reguli \ntr-uncuplu, se \nt~mpl` s` fie [i celcare \[i respect` regulile cusfin]enie. A[a se face c` Sarte afost un adev`rat Don Juan iar Si-mone, de[i a ]inut rela]ia p~n`la sf~r[it [i a sus]inut acest con-cept al libert`]ii sau poate chiaral libertinajului, a l`sat s` se\ntrevad`, \n scrierile sale, urmede triste]e.

Dup` moartea sa, \n aprilie1986, au ie[it la iveal` paginidin jurnal, publicate cu aviditatede presa vremii care nu credea\n loialitatea [i, \n acela[i timp,libertinajul celebrului cuplu.

Nu le-a fost cu mirare s` con-state c` Beauvoir era depen -dent` de Sartre, adesea m~nat`de gelozie, dor, chinuit` de sin-gur`tate, m`cinat` de suferin]erefulate \n idei filosofice.

pactul cu dragostea

Cei doi s-au cunoscut detineri, \n 1929, la facultatea deFilosofie, \n pragul lucr`rii delicen]`. Ea- sclipitoare, frumoas`[i ambi]ioas`. El- un copil minu -ne, ur~t dar plin de exuberan]`.

La examenul final el s-aclasat primul [i ea a doua, de[iexaminatorii au c`zut de acordc` ea a fost mai bine preg`tit`[i, pe l~ng` aceasta, cea mait~n`r` candidat` care a primitvreodat` acest titlu. Simone deBeauvoir nu s-a ar`tat deranjat`,ba chiar l-a g`sit irezisitibil peSartre.

Iremediabil s-a \ndr`gostit demintea lui, de felul exuberant dea-[i tr`i via]a. O dragostea pecare Jean-Paul Sartre a ]inutmor]i[ s` o delimiteze. Au con-venit astfel ca leg`tura lor s` du -reze doi ani, dup` care, pu teaus` se vad` mai departe, f`r` aavea \ns` o rela]ie exclusiv`. Zis[i f`cut. Au continuat o rela]iede mare productivitate intelec-tual`, dar f`r` obliga]ia loialit`]ii.Un pact pe care au reu[it s` \l res pecte toat` via]a.

{i-au oferit unul altuia liber-tatea \n schimbul sincerit`]ii ab-solute. O transparen]` total`care, \n viziunea lor, anula oriceurm` de infidelitate. Urau min -ciu na instaurat` \n cuplurilec`s` torite, fapt pentru care \[ivor spune unul altuia adev`rulcel mai crunt. Numai c`, femi-nista Simone avea s` \[i subju -ge, f`r` a recunoa[te vreo dat`,fiin]a \n slujba pasiunilor [idolena]elor lui Sartre.

Leg`turi primejdioase

Supus` lui, e gata s` \i\ndeplineasc` orice dorin]`, dela a-i procura bani [i p~n` la a-ifacilita tot felul de rela]ii amo -roase prin tot felul de intrigidemne de romanul lui Choderlosde Laclos. Totu[i, \n acela[itimp, \[i extrage din aceast` de-penden]` for]a necesar` femeiipentru a deveni femeie. Nu \n -t~m pl`tor cartea sa, “Al doileasex”, devine Biblia mi[c`rii fe mi -niste europene.

Rela]ia cu Sartre o ajut` dealtfel s` \[i capete personali-tatea scriitoriceasc`. "|n via]amea am de notat un succes in-contestabil: rela]ia mea cuSartre. |n mai mult de 30 de ani,a existat o singur` noapte \ncare noi doi am dormit

Story oF...

Story oF...

desp`r]i]i. Iar faptul c` am stat\mpreun` at~]ia ani nu a atenuatdeloc pasiunea discu]iilor noas-tre.", avea s` m`rturiseasc` Si-mone de Beauvoir. Iubitul s`u,Sartre, promotorul existen]ialis-mului, avea s` \i replice: "Tu e[tipentru mine rela]ia necesar`;to]i ceilal]i sunt \nt~mpl`tori."

G~ndind [i scriind, Simonede Beauvoir [i Sartre au \ncercats` creeze lumi tangibile. Auc`l`torit enorm \mpreun`,\mp`rt`[ind experien]e, dis-cut~nd filosofie. Simone deBeauvoir se implic` activ \ncauze politice delicate pentruacea perioad`, precum avortulsau violen]a \mpotriva femeilor.Era \ns` distant` [i serioas`.„Lipsa z~mbetului era felul ei dea se proteja de ceilal]i”,povestea o prieten` a scriitoarei.

o tez` filosofic` se destram`

“Omul nu este determinat deceva preexistent. El se define[teprin alegerile pe care le face, prinangajamentele sale, prin exis-ten]a sa. Aceasta libertate esteuneori cel mai frumos cadou [icea mai mare povar`”, aveau s`sus]in` cei doi \n teza lor exis-ten]ialist` despre om [i lume.

Nu s-au c`s`torit niciodat`,nu au avut copii, iar rela]iile sexu-ale le-au \ntrerupt dup` 10 ani.Nu au locuit niciodat` \mpreun`,\ns` mereu au fost aproape unulde altul. Au avut multe iubiri, daraventurile ei au fost considerabilmai pu]ine dec~t cele ale luiSartre. De[i a [tiut \n permanen]`de femeile lui, Simone a suferitde gelozie atunci c~nd iubitele de-o noapte deveneau de-o lun`. Cu

toate astea, de Beauvoir semin]ea prin dictoane. „Ce foloss` locuim sub acela[i acoperi[c~nd lumea este proprietateanoastr` comun`?” se \ntreba ea.Nimic, nici m`car dragostea nutrebuie s` fie o piedic` \n caleavie]ii intense, a dorin]ei de explo-rare a lumii, a dorin]ei de a-]i d`ruicorpul bucuriilor [i triste]ilor exis-ten]ei, experien ]elor variate,\nt~lnirilor… asu m~ndu-]i uneori[i pre]ul lor. {i, de[i o via]`\ntreag` au \ncercat s` demon-streze c` pot tr`i unul f`r` altul,atunci c~nd Sarte a p`r`sit-odefinitv pe Simone toate con-ceptele au cazut. La c~]iva anidup` moartea lui, fix \n aceea[i zi\n care el p`r`sea lumea, Simonede Beuavoir accept` s` locuiasc`\mpreun` sub acela[i acoperi[.

Diana Rodan

72 Stop to shop

74 Stop to shop

CariEr+

P`rin]ii \[i doresc tot ceeace este mai bine [i maibun pentru copiii lor,

oferindu-le cele mai bune pro-grame \n domeniul educa]iei [ichiar suger~ndu-le cariera pecare ar trebui s` o urmeze. |ntimp ce unii p`rin]i doresc ca ailor copii s` alegeag` o profesiecare le va oferi o [ans` mai bun`de a ob]ine un loc de munc`bun, al]ii le permit copiilor s`urmeze o carier` la alegerea lor.|ntr-o mare m`sur`, perspectivaunui p`rinte este de nepre]uit.P`rin]ii pot vedea \ntr-un copil ta -lente sau abilit`]i ascunse, darde asemenea pot vedea [ilimit`rile lui, [i pot oferi sfaturiexcelente privind cariera.

Alegerea carierei potriviteeste o decizie important` \n

via]`, care poate fi o surs` de\mplinire. Cu toate acestea, im-plica]iile pe termen lung de alucra la un loc de munc` ales dec`tre altcineva, chiar [i de p`rin]ibine inten]iona]i, reprezint` osurs` de nemul]umire \n via]aoricui. Exist` un num`r mare deoameni ai c`ror p`rin]i au avut omare influen]` asupra a ceea cesunt sau au devenit ast`zi. Uniioameni ar putea s` ne spun` c`regret` c` au fost obliga]i s`studieze ceea ce au studiat, pen-tru c` ei nu se simt \mplini]i [i [i-ar fi dorit mai degrab` altceva.Al]ii ar spune c` sunt re-cunosc`tori p`rin]ilor lor pentruc` i-au ajutat s` \[i aleag` ocarier` [i pentru c` ei au devenitpersoane de succes \n domeniullor de activitate.

Corina Mih`ilescu

Specialist Resurse Umane

cum nesprijinimcopiii [n

construireaunei cariere

de succes

Stop to shop 75

CariEr+

|n Africa, dar [i \n multe altep`r]i ale lumii, p`rin]ii simt c` nueste necesar s` petreac` preamult timp cu educarea unui copilnumai pentru ca acesta sàleag` o cariera care „nu vapune m~ncare pe mas`”. Alte-ori, p`rin]ii doresc ca propriicopii s` le urmeze pa[ii sau pecei ai unei profesii, cum ar fimedicina, dreptul, etc., caresunt \n general considerate pro-fesii avantajoase.

|ntrebarea este, \ns`, dacàr trebui s` ne for]`m copilul sàleag` o profesie despre care elnu are nici un indiciu sau care nu\i place. Nu ar trebui s` \i per-mitem copilului s` \[i urmeze in-stinctul, ceea ce \i spunesufletul [i s` decid` pentru el\nsu[i ceea ce vrea s` fac` cuvia]a lui, at~t timp c~t este fericitcu ceea ce face?

|n afar` de a dispre]ui, even-tual, un domeniu de carierìmpus de c`tre p`rin]i, o povar`semnificativ` de stres poate firesim]it` de copil \n \ncercarealui etern` de a se ridica laa[tept`rile p`rin]ilor.

De[i sfatul [i sprijinul unuip`rinte pot fi valoroase copilului,\n cele din urm` este mai binepentru un t~n`r s` \[i aleag` pro-pria carier`. Astfel, de[i nu este\n]elept s` se impun` o deciziede carier` unui copil, este ex-trem de important ca p`rinteles` joace rolul consilierului decarier`.

Alegerea unei cariere va daunui copil \ncredere \n sine [i in-dependen]`, acestea fiind vitalepentru succesul la v~rsta adult`

[i \n toate preocup`rile decarier`. Deci, cum ne putemajuta copilul \n a face o alegerepotrivit` personalit`]ii lui?

1observ` talentele lui uni -

ce [i interesele naturale.

Unii copii se bucur` atunci c~ndc~nt` sau ascult` muzic`. Al]iideseneaz` [i creeaz` opereartistice cu u[urin]` \nc` de lav~rste fragede. Al]ii sunt extremde iste]i atunci c~nd mane -vreaz` numere. F`-]i timp pentrua observa interesele copiluluitù [i \ncurajeaz`-l \n aceast`direc]ie, ajut`-l s`-[i dezvolte [is` \[i rafineze aceste talente.Cump`r` juc`rii care se refer` lazona lui de interes. Ar putea fi unflaut, o muzicu]` sau o cutie degoase.

2Colec]ioneaz` cu aten]ie

c`r]ile care con]in bi-

ografii [i povestiri ale oa-

menilor de succes din zona

de interes a copilului tù. Pem`sur` ce copilul cre[te, posi-bilitatea de a avea succesdevine mai clar` [i se crista li -zeaz` mai bine dac` le oferimexemple, modele.

3provoac`-]i copilul la

dis cu]ii semnificative \n

acest sens [i fantaza]i \m -

preun` viitorul. Copiii suntideali[ti. Ei cred c` totul esteposibil [i au \n mod constantvise de m`re]ie. Nu sfida viselelor. Ia-l \n serios [i viseaz`\mpreun` cu el. Acest lucru nunumai c` \l \ncurajeaz` pe caleasuccesului, dar, de asemenea,

76 Stop to shop

CariEr+

te va ajuta s` comunici [i s` tebucuri de \ncrederea copiluluitù, mai ales c~nd va ajunge laadolescen]`.

4fii ferm [i insist` pe o

abordare echilibrat` a

succesului. Doar pentru c` uncopil are \nclina]ii artistice nutrebuie s` \l \ncuraj`m s` ignoretotal [tiin]a sau matematica.Ajut`-]i copilul s` \n]eleg` c` a[acum trebuie s` m`n~nce o vari-etate de alimente pentru a fis`n`tos, tot a[a este necesars` \n]eleag` o diversitate desubiecte, pentru a-[i men]inemintea s`n`toas` [i activ`.Poate c` cea mai important`cheie pentru succes este disci-plina mini]ii. Ajut`-l s` \n]eleagàcest aspect semnificativ [i s`-

[i dezvolte curiozitatea.

alte gânduri...

De-a lungul timpului, maimul]i factori vor influen]a proce-sul de dezvoltare a carierei co pi -lului tù. {i m` refer aici la:edu ca ]ia lui, visele, modele, va- lo rile, familia, convingerile spiri-tuale, hobby-urile, preferin]elepentru stilul de via]`, chiar [i ex-perien]ele nefericite. Aminte[te-]i c` dezvoltarea carierei implic`\ntreaga persoan`, astfel \nc~t[tiind cine e[ti [i ce te va facefericit sunt primii pa[i critici \nprocesul de dezvoltare a cari-erei.

Fii deschis la diferite defini]iipentru succes. Succesul nu serefer` numai la c~[tigurile finan-

ciare sau la gradele de avan -sare. Succesul se refer` [i lasentimentul c` aduci o con-tribu]ie \ntr-un mediu de lucru di-namic. Este vorba despre ceeace sim]i c` este potrivit pentrutine, indiferent care este profe-sia ta.

Mai presus de toate, amin -te[te-]i c` exist` o mare dife -ren]` \ntre a-]i ajuta copilul s` sepreg`teasc` pentru facultate [ide a-]i ajuta copilul s` \[i sta-bileasc` un obiectiv de carier` [ide a-[i defini un plan de atingerea acestui scop.

Sfaturile din acest articolsunt deloc exhaustive, ele pot fifolosite de c`tre p`rin]i ca oramp` de lansare, \n \ncercarealor de a-[i ajuta copiii s` facàlegeri potrivite de carier`.

"Fii deschis la diferite defini]ii pentrusucces. Succesul nu se refer` numai lacâ[tigurile financiare sau la gra dele deavansare. Succesul se refe r` [i la senti-mentul c` aduci o contribu]ie \ntr-unmediu de lucru dinamic."

Stop to shop 77

Stop to ShopFo

to: A

cas`

TV

majdaaboulumosha[i hainele care spun pove[ti

Pe Majda Aboulumosha oputem vedea de luni p~n` joi \ntelenovela rom~neasc` “Iubire [iOnoare”, difuzat` de Acas` Tv.Este o t~n`r` actri]` care aevoluat frumos \nc` de la primulsù rol oferit de Media Pro \n“Inim` de }igan”. Spune despreea c` este o iubitoare de culoare,material, art`. “Iubesc lucrurilepalpabile [i pe cele ce-]i dau ostare de bine. Dac` aceste lucrurimai sunt [i purtabile [i te fac per-fect` \n ziua \n care nu te sim]i,atunci totul este magie .” StopTo Shop a aflat care este rela]iaMajdei cu shopping-ul.

micul designer“Da, recunosc, \mi plac

hainele! Nu avea cum s` nu-miplac`, av~nd \n vedere faptul c`mama mea a lucrat la o firm` detextile [i i-au trecut o mul]ime demateriale prin m~n`. Datorit` eiam reu[it s` prind gustul acesta.C~nd eram micu]`, m` lua cu eala firm` [i m` scufundam printrefoi, textile, culoare, brand-uri. Lav~rsta de 7 ani, \mi croiam sin-guric` hìnu]e. Le coseam dem~n`. V` da]i seama cam ceputea ie[i din m~na mea . |mipl`cea foarte mult s`-mi fac pija-male. <<Microbul>> acesta \nc`\l am.

Din c~nd \n c~nd, m` mai joccu hainele. |ncerc s`-mi fac utilehìnu]ele vechi [i s` construiesco noutate pentru mine.

totul ca o poveste|n general, \mi achizi]ionez

haine de unde apuc. Recunosc c`sunt atras` de ambalaj. |n mo-mentul \n care v`d un magazinaranjat frumos [i manechinele\mbr`cate colorat [i cu mult bungust, m` \ndeamn` s` intru [i, decele mai multe ori, plec cu obucat` de material de acolo .

M` consider o persoanèchilibrat`, motiv pentru care nuarunc cu banii \n st~nga [i-ndreapta, doar de dragul de a-micump`ra. Dar, \n momentul \ncare \mi place ceva extraordinarde mult [i-mi permit s`-l cump`r,atunci acel lucru \mi va satisfacenevoia.

|n majoritatea cazurilor \micump`r haine de la noi [i de pe

“Din când \ncând, m` maijoc cu hainele.|ncerc s`-mi facutile hìnu]elevechi [i s` con-struiesc o nou-tate pentrumine.”

Stop to Shop

Foto: Acas`TV

78 Stop to shop

site-uri on line. |mi plac hainelecare m` duc cu g~ndul la opoveste sau hainele care pot fiutilizate \n mai multe sensuri.Dac` a[ fi mers pe drumul acela,[i anume s` scot hìnu]e dinm~inile mele, probabil c` a[ ficreat pove[ti. Mi-ar fi pl`cut sàflu povestea fiec`rui om ce-mip`[ea pragul atelierului [i\mpreun` am fi reu[it s` \nfirip`mo poveste pictat` manual. Dar, nu

se [tie niciodat` . P~n` atunci,eu \mi voi cump`ra \n continuarepantofi, sacouri, rochi]e, ceasuri[i tot felul de ‹ajutoare› care m`fac s` m` simt feminin`, miste-rioas` [i, atunci c~nd e nevoie,impun`toare!pasiunea shopping-ului din turcia

Multe din hainele pe care le-am cump`rat sunt din Turcia.Unele din magazinele mele prefe -

rate sunt Park Bravo, Vaco Roma,Ipekyol, Koton [i multe altele. |miplace s` vizitez bazarele [i s` m`t~rguiesc pentru un pre] bun. Deobicei, \mi fac comand` de peAmazon, Asos [i diferite blog-uricu haine.

|mi place s`-mi cump`r hainede oriunde. Nu conteaz` c` estefoarte ieftin sau scump. Dac` \mipermit, achizi]ionez.”

Roxana Bichi[

“Dac` a[ fimers pe drumulacela, [i anumes` scot hìnu]edin mâinilemele, probabilc` a[ fi creatpove[ti. Mi-ar fipl`cut s` aflupovesteafiec`rui om ce-mi p`[ea pragulatelierului [i\mpreun` am fireu[it s`\nfirip`m opoveste pictat`manual.”

Stop to shop 79

Stop to Shop

Foto: Acas`TV

80 Stop to shop

diSCovEr thE world

madagascarINSULA PIRA}ILOR:

“Insula Pira]ior”, a[a cummai este denumit` Madagascar,este o insul` de dimensiuni con-siderabile, situat` în Oceanul In-dian, în partea estic` a coasteiAfricii, în emisfera sudic`.

Timp de patru sute de ani,Madagascar a stat sub semnulsteagului negru cu cap de mort.C`pitanii William Kidd, HenryEvery [i Thomas Tew sunt doarcâ]iva dintre pira]ii ale c`ror le- gen de sunt povestite cu team`de malga[i, locuitorii RepubliciiMadagascar.

Mai mult, insula este cea de-a patra cea mai larg` insul` depe glob, având 594.180 de kilo-metri p`tra]i.

istoria – mai presus de cuvinte

Insula Madagascar este unadintre acele insule necolonizate

[i foarte pu]in explorate, ce aveas` devin` \ntre anii 1690 [i1730 baza de opera]iuni ai celormai de temut tâlhari de pe ape.

Ace[tia, alunga]i din Caraibede vasele militare ai c`ror c`pi-tani urm`reau s` \i prind` [i s` \ipedepseasc`, s-au refugiat aici,g`sind suficiente resurse dehran`.

Totodat`, cor`biile - \nc`r- cate cu diverse m`t`suri, miro-denii sau felurite tipuri debijuterii care se \ndreptau spreEuropa - erau atacate de c`trepira]ii din Madagascar. Vaselemari care navigau dinspre Eu-ropa c`tre India erau, la rândullor, devastate.

Mai mult, nici musulmaniicare porneau \n pelerinaj spreMecca, \n]esa]i cu bijuterii foartescumpe cu pietre pre]ioase saualte obiecte de valoare, nusc`pau de atacul tâlharilor m`rii.

Bine de ]tiut!

Locuitorii insulei Mada-gascar sunt foarte primi-

tori [i destul de relaxa]i, cutoa te c` au unele obiceiuri bi za -re referitoare la timp. Un exem-plu \n acest sens este un mijlocde transport \n comun. Acestanu se urne[te din loc decât da -c` toate locurile sunt ocupa te,indiferent de timpul a[tept`rii.

Nu purta]i haine \n stilmilit`resc.

Dac` v` caza]i \ntr-un sat,oferi]i daruri proprietarilor

locuin]ei [i localnicilor.

Respecta]i tradi]iile locale[i nu v` apropia]i de

morminte. |n unele regiuni semai p`streaz` obiceiul de a “in-vita” un mort la s`rb`toareasatului. Acesta este dezgropat,pentru a putea participa fizic las`rb`toare. Trebuie s` [ti]i c`este o mare onoare s` fi]i in-vita]i la o astfel de ocazie, \ns`acestea sunt destul de rare.

Stop to shop 81

diSCovEr thE world

82 Stop to shop

popula]ia

Este binecunoscut faptul c`“Insula Pira]ilor” a fost populat`\nc` de la începutul mileniului Ide c`tre etnii asiatice originaredin Indonezia, Malaysia [iMelanesia. Acestea, contopindu-se cu popula]ia aborigen`, dar [icu cea african` [i arab`, au datna[tere acestor specii umane. Însecolul X [i XI se r`spânde[tereligia Islamic`, introdus` dec`tre arabii care au formatprimele colonii în estul insulei.De re]inut faptul c` navigatorulportughez, Diogo Dias, a fost \nanul 1500 primul european carea vizitat insula Madagascar. Maiapoi, au urmat [i negustori olan-dezi, francezi [i englezi.

Vegeta]ia insulei

Cel mai mare parc na]ionalde pe “Insula Pira]ilor” este Ma-

soala, situat \n nord-est, un locperfect pentru a descoperi flora[i fauna insulei.

Mai mult, rezer va]ia con]ine[i trei zone marine, ce prote-jeaz` peste 10.000 de hectarede recife de corali, plante unice[i mangrove (for ma]iuni vegetalealc`tuite din arbori [i arbu[ti,caracteristice ]`rmurilor ml`[ti -noase).

Unicitatea insulei este dat`de c`tre cele 13.000 de speciide plante [i animale care nu maipot fi g`site nicìeri în alt` partea globului. Pentru unele dintreacestea, amenin]ate de înc`l -zirea global` [i de distrugereahabitatelor, cercet`torii \ncearcàsiduu s` g`seasc` solu]ii cares` contribuie la conservarea lor.

Având \n vedere ultimeleestim`ri, aproximativ jum`tatedin speciile de plante [i trei sfer-turi din cele de vertebrate cunos-cute în lume reprezint` specii

diSCovEr thE world

locuri devizitat

Rezerva]ia Natural` “Stric -ta Tsingy de Bemarha” –

bogat` \n p`duri, lacuri [i man-grove ml`[tinoase, care ad` -postesc diverse specii dep` s`ri [i de lemurieni pe calede dispari]ie. Aici vom des -coperi mun]i \nal]i, grote, cani -oane [i piscine naturale.

“Palmierul sinuciga[“ –aceast` specie de palmier

\nflore[te odat` la 100 de ani[i apoi moare. Planta giganticàre un ciclu de via]` nemai\ntâl-nit. Nu \nflore[te pentru 100 deani, iar când o face, poate fiu[or confundat cu alte speciide palmieri. Mai mult decâtatât, efortul palmierului de a\nflori [i apoi de a avea fructe \lface ca \n câteva luni s` apun`.

Fauna [i flora insulei –aceasta include circa

12.000 de specii de plantespectaculoase [i totodat` celemai mici animale din lume.

Stop to shop 83

endemice, situate în diferitezone ale lumii. Acestea acoperàproximativ 2,3 procente dinsuprafa]a globului. Cum era dea[teptat, unul din aceste punctede "biodiversitate concentrat`"este chiar Insula Madagascar.

ce mânc`m?

Orezul – cel mai consumattip de mâncare \n Insula Mada-gascar. |n afar` de acesta, maiexist` alte dou` feluri principaletradi]ionale: romazava - o sup`din carne [i frunze verzi, [i ravi-toto - o tocan` din carne de porc[i frunze de manioc. Acestere]ete sunt foarte aromate,folosindu-se destul de des [ighimbir, cui[oare, nuc[oar` saupiper.

Trebuie s` [ti]i c` fiecareregiune a insulei are secretelesale. De exemplu, pe coasta denord-est ve]i putea reg`si

savoarea vaniliei \n carnea depui sau ra]`, [i savoarea coco-sului \n crustacee.

Vânz`torii ambulan]i comer-cializeaz` \n strad` frig`rui,gogo[i, manioc pr`jit [i chiarpr`jituri din orez. |n restaurante,v` ve]i \ntâlni cu “confit de ca-nard" – ra]` cu ghimbir [i ardei,]ipar umplut sau carne \n`bu[it`cu cepe mici. O alt` delicatesèste homarul pe orez cu nuc` decocos [i sos de arahide. Bùturatradi]ional` este apa de orez. {i,\n func]ie de sezon, sucurile nat-urale de papaya, mango,tamarinde [i trestie de zah`rsunt la mare cùtare.

copiii [i madagascarul

De câ]iva ani, acest locmirific a fost atribuit binecunos-cutelor personaje de desene ani -mate din seria “Madagascar”,respectiv girafa Melman, zebraMarty, leul Alex [i hipopot`mi]aGloria. Acestea au f`cut deliciulpublicului mult timp, bucurândochii copiilor absorbi]i de fiecaresecven]` de pelicul`, \n a[tep -tarea n`zdr`v`niilor persona -jelor.

Madagascarul a fost prezen-tat \ntr-o form` aproape idilic`,cu nuan]e fantastice, specialpentru a crea sentimentul unuiloc \ndep`rtat, perfect, acolounde ajungi numai dac` “o s` fiicuminte!”. Un loc \n care totuleste posibil, fascinant, trepidantde frumos, care r`m~ne vreme\ndelungat` pe retina celor mici.

Elena Dumitru

diSCovEr thE world

Vie]uitoarele care nu m`soar`mai mult de 15 centimetri au in-trat deja [i \n “Cartea Recor-durilor”.

Capitala “Antananarivo” –este cel mai mare ora[ al

]`rii, de o frumuse]e incredibil`.Este situat \n mijlocul insulei,iar localnicii o numesc „Tana”.Francezii, ale c`ror influen]esunt \nc` puternice, \i spun„Tananarive”.

Palatul “Rova” - construitpe cel mai \nalt deal din

zon`, continu` s` domineora[ul, \n ciuda incendiului deacum un deceniu, care a f`cutscrum p`r]i importante alecl`dirii. Localnicii \l privesc [iacum cu mândrie [i \l considerùn veritabil simbol, din motivulc` acesta a fost re[edin]a Di-nastiei Merina, prima care areu[it s` uneasc` Madagas-carul, \n secolul XIX.

Ambohimanga – locul undes-a format ini]ial Madagas-

carul. Structurile citadelei dez -v`luie destina]ia de fort`rea]ìmportant`. Poarta sa princi-pal` este un mare disc depiatr`, care necesit` circa 40de persoane pentru a fi mi[catdin loc. Numit [i "ora[ul albas-tru", "ora[ul sfânt" [i "ora[ulinterzis", acesta este \nconjuratnumai de p`duri.

Vizita]i parcurile na]ionale[i rezerva]iile naturale, de

o frumuse]e rar`. De exemplu,\n Rezerva]ia Natural` “Tsingyde Bemaraha” pute]i admirap` durile virgine, mla[tinile deman grove [i lacurile cead`postesc o varietate dep`sari rare.

Regiunea vulcanic` “Ampe -fy” – \n acest loc ve]i des -

coperi cascade spectaculoase[i gheizere, ce protejeaz` ospecie de lemuri f`r` coad` [ifoarte multe specii de orhidee.

84 Stop to shop

FlavourS

100 g t`i]ei rup]i buc`]i1 ceap` mare4 cui[oare \ntregi6 c`ni bulion de legume1 can` cu lapte1 kg dovleac, t`iat cubule]e4 tulpini de ]elin`, tocate3-4 ro[ii cur`]ate de coaj` [ide semin]e, tocate2 linguri frunze de coriandru(sau p`trunjel) tocate1/4 linguri]` curcumam`cinat`sare [i piper, dup` gust1 l`m~ie mare, feliat` sub]ire

redus`

complexitate:

ingrediente: 3 cl dry gin3 cl Creme de Curacao2 stropi de Karawankenperle5 stropi de Angostura

Mod de preparare: Se amestec` lichiorul [i ginul \ntr-unshaker [i se adaug` Karawankenperla,Angostura [i mult` ghea]`. Se mixeaz`bine p~n` c~nd compozi]ia devinespumoas`. Ulterior, c~nd compozi]iadevine suficient de bun` pentru a fiturnat` \ntr-un pahar de cocktail, seadaug` limme, pentru un plus de gust.Se consum` at~t rece c~t [i la tempe -ratura camerei.

ingrediente:

Chorba bil matisha

Africancocktail

Sup| de legume cu t|i}ei

Rubric`

realiz

at`

de E

lena D

um

itru

Se \nfig cui[oarele \n ceap`.|ntr-o oal` se amestec` supa,dovleacul, ]elina, ro[iile, frunzelede coriandru [i curcuma. Seacoper` [i se d` \n clocot. Se re-duce flac`ra la intensitate c~t maimic` [i se fierbe p~n` celegumele se fac fragede (aproxi-mativ 30 minute). Se arunc`ceapa [i cui[oarele.

Se proceseaz` \ntr-un blendersupa p~n` se ob]ine un piureu.Se readuce supa \n oal` [i seadaug` pastele. Se fierbe la focmediu circa opt minute. Sesub]iaz` cu lapte [i se las` pe focp~n` se \ncinge. Mai apoi se ase-zoneaz` cu sare [i piper. Seserve[te cu felii de l`m~ie.

Mod de preparare:

Berbec21 martie - 20 aprilie

Esen]a de baz` este lavanda. |n func]ie de perso -na litatea fiec`ruia, li se vor recomanda: pelin, pen-tru prevenirea st`rilor depresive, busuioc, pentru\nt`rirea voin]ei, [i piper pentru sporirea ambi]iei.Va fi atras de parfumuri pe baz` de fructe: piersic`[i cedru sau combina]ii de miresme picante,buchete florale de ghimbir, frezie sau trandafir.

Taur21 aprilie - 21 mai

Esen]a de baz` pe care o ador` este cea de tran -dafir, astfel \nc~t vor fi tenta]i s` aleag` melisapentru alungarea pesimismului [i a melancoliei,ghim birul, ce spore[te starea de fericire, tran da fi -rul de damasc aduc`tor de noroc [i succes finan -ciar. Va tinde c`tre parfumuri ce abund` \n nu an ]eflorale gen ylang, trandafir, iasomie sau iris.

Gemeni22 mai - 21 iunie

Parfumul cu esen]` de baz` origan este cel maipotrivit. Le va alege pe acelea cu tonuri de iasomiecombinate cu miresme de fructe, precum prunasau parfumuri fresh de citrice. Parfumul specificpoate fi Lolita de la Lolita Lempicka. Acesta de-fine[te femeia rebel`, \nc~nt`toare [i totodat` co-chet`, pentru c` este compus dintr-un amestec deflori de c~mp [i miresme de nuc` de cocos.

Rac22 iunie - 22 iulie

Parfumul preferat are tonuri de iasomie, iris, floa -re de portocal, violet` [i trandafir, \mbinate cucui[oare [i coriandru, iar la v~rf va avea mi -reasm` de citrice, tonka [i vanilie. Parfumul spe-cific zodiei ar putea fi Angel de Thierry Mugler,pentru c` este suav, delicat, sensibil [i foarte pu -ter nic, feminin [i dur \n acela[i timp.

Leu23 iulie - 22 august

Leii sunt demni [i plini de gra]ie, cu un caracternobil. Parfumul ales trebuie s` aib` ca esen]` debaz` portocalul. Mai mult, este sedus de parfumulcu note de v~rf citrice combinat cu nuan]e picante,sau de cel cu mijloc floral [i miresme de p`dure.Parfumul specific este Chanel nr. 19 de la Chanel,ce define[te femeia modern`, ginga[` [i puternic`,delicat` [i virtuoas`.

Fecioar`23 august - 21 septembrie

Notele de v~rf ale parfumului potrivit sunt cele freshde citrice intensificate de acorduri de fructe, careconduc c`tre un miez floral pe o baz` de mosc. Par-fumul zodiei este L’air du Temps de la Nina Ricci,care eman` discre]ie, senzualitate [i visare. Persoa -na ce-l folose[te este ferm`, uneori brutal` \n rela -]iile cu cei din jur, creativ`, dar totu[i prietenoas`.

horoSCop

Care este parfumul

86 Stop to shop

Balan]`22 septembrie - 22 octombrie

Balan]ei, armonioas` [i seduc`toare, un media-tor calm, i se potrive[te parfumul cu verbin` caesen]` principal`. Parfumul specific al zodiei esteArpege de la Lanvin, parfum folosit de EvaHerzigova. Confer` fine]e, rafinament, c`ldur`,iar persoana purt`toare inspir` melancolie [imuzicalitate.

Scorpion23 octombrie - 21 noiembrie

Scorpionul va alege parfumurile cu arome florale,cu v~rf \n note de bergamot` [i note de baz` \n la-vand`, santal, patchouli [i muschi. Recunoscut cafiind senzual, schimb`tor [i dramatic, parfumul carei se potrive[te este Baiser du Dragon de la Cartier,cu note de v~rf de gardenia, neroli [i amaretto, notede mijloc iris, mosc, cedru [i trandafir.

S`get`tor22 noiembrie - 20 decembrie

Idealist [i aventuros, un lupt`toar pentru libertate,i se potrive[te un parfum cu esen]` de baz` debusuioc. Parfumul preferat poate fi Caleche de laHermes, care va l`sa impresia unei persoane aven-turiere, generoase [i emo]ionante. Este o com-bina]ie ideal` \ntre miresmele florale [i proaspete.Totodat`, S`get`torul tinde c`tre parfumuri cumiez floral [i note de baz` mosc [i ambr`.

Capricorn21 decembrie - 19 ianuarie

Va fi atras de parfumurile cu note de v~rf \namestec de yuzu [i pepene, cobor~nd c`tre notede mijloc florale [i note de baz` mosc. Parfumulpreferat este Dix de la Balenciaga, ce subliniaz`devotamentul, elegan]a [i rafinamentul celor care\l poart`. |ntr-o predominant` de miresme de san-tal, acest parfum atrage [i seduce pe oricine.

V`rs`tor 20 ianuarie - 18 februarie

Excentric [i creativ, adev`rat g~nditor, parfumurilecu esen]e de baz` verdea]` de mare le vor pune \neviden]` cel mai mult personalitatea. Parfumul Justme de la Montana, ce transmite vibra]ie [i ata[a- ment, este cel mai potivit pentru ace[ti nativi. |n ge -ne ral, vor alege nuan]ele florale, cu note de ia so mie[i note de baz` de vanilie, santal, tonka [i mosc.

Pe[ti19 februarie - 20 martie

Parfumul specific zodiei Pe[ti inspir` [arm, in-diferen]`, emo]ii puternice, alternan]` \ntre bunsim] [i \nc`p`]~nare ie[it` din comun. Cel maipotivit este Dune de la Christian Dior. Nativii zodiei Pe[ti vor fi fi atra[i de un parfum \ntonuri florale de mimoz`, violet`, liliac, ylang,tuberoz`, iar ca note de baz` mosc, vanilie [iambr`.

horoSCop

ce ]i se potrive[te?

Stop to shop 87Rubric` realizat` de Elena Dumitru

tEChNEwS

primite bine de public, maiales de c`tre sexul fru-mos, smartphone-urile

Xperia mini [i Xperia mini pro dela Sony Ericsson se afl` acum lace-a de-a doua genera]ie. Acesteaau acum baz` un procesor maiputernic - Qualcomm Snapdragonde 1GHz - [i func]ioneaz` pe ceamai recent` versiune a platformeiAndroid – Gingerbread 2.3.

Cele dou` telefoane inte-greaz` tehnologiile Sony de dis-play [i redare a imaginilor,incluz~nd Reality Display cu Mo-bile BRAVIA Engine [i func]ie de fil-mare HD (720p).

Xperia mini pro vine cu tas-tatur` glisant`, optimizat` cufunc]ii inteligente de mesagerie\nt~lnite pentru prima oar` lafratele mai mare, Xperia pro. CuType & Send, utilizatorii nu mai tre-buie s` deschid` o aplica]iediferit` pentru fiecare tip de

mesaj, iar Smart Keyboard ac-tiveaz` preventiv [i preg`te[teaplica]ia de mesagerie \n momen-tul \n care se deschide slide-ul.

Xperia mini pro este echipatcu Office Suite [i soft de secu-ritate McAfee, care le permiteutilizatorilor s`-[i gestioneze \nsiguran]` documentele [i e-mailurile.

Sony Ericsson a lansat [i onou` func]ie de integrare a plat-formelor sociale, Facebook insideXperia, care se reg`se[te pe noiletelefoane.

Aceasta permite accesul laaplica]ia Facebook din cele maifolosite sec]iuni ale telefonului,precum galeria de poze, musicplayer, agenda telefonului [i calen -dar. Dac` ascult` o melodie carele place, utilizatorii \i pot da „like”direct din media player [i acestlucru va fi postat automat pe pro-filul de Facebook.

esen]ele tari vin \n ambalaje mici

Xperiamini [i mini pro

88 Stop to shop

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

stop to shop iunie 2011

Documents