Stiri 04 februarie 2020CURSUL DE SCHIMB 04.02.2020

1 EUR 4.7779

1 USD 4.3227

Cod galben de vânt puternic, ploi şi ulterior ninsori, în cea mai mare parte a ţării 4 februarie 2020, 11:12de News.ro

Marţi va ploua pe arii extinse în vestul, nord-vestul şi centrul ţării. Meteorologii au emis o avertizare Cod galben de vânt puternic şi precipitaţii, în vestul, nord-vestul, centrul ţării şi în Moldova, începând de marţi de la ora 13.00. Ploile vor fi cădea pe arii extinse, iar din cursul nopţii se vor transforma treptat în lapoviţă şi ninsoare, la munte fiind viscol.

Începând de marţi după-amiază, în zona montană din judeţele Cluj, Sălaj, Bihor, Arad, Timiş, Hunedoara, Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Caraş-Severin este Cod portocaliu de precipitaţii abundente. Miercuri dimineaţă, vor intra sub incidenţa Codului galben de intensificări ale vântului şi ninsori viscolite şi Moldova şi, local, Muntenia şi Dobrogea.

Prognoza meteo: Iarna loveşte România. Cât ţine episodul de vreme severă, unde se anunţă lapoviţă şi ninsori abundente 4 februarie 2020, 07:33de Ionela Stănilă

Iarna revine în forţă în toată ţara FOTO Shutterstock Administraţia Naţională de Meteorologie(ANM) a făcut publică prognoza meteo pentru următoarele două săptămâni, valabilă până pe 16 februarie. După temperaturi de primăvară, chiar şi 20 de grade în sudul ţării, iarna se întoarce

1

în forţă. Specialiştii anunţă în perioada 5-9 februarie un episod de iarnă severă cu frig, ploi şi ninsori, urmând ca de săptămâna viitoare temperaturile să crească din nou.

Prognoza pentru fiecare regiune:  

Ploi în Muntenia   Vremea va fi deosebit de caldă în primele două zile, cu o medie a temperaturilor maxime cuprinsă între 11 şi 15 grade şi a celor minime în jurul a 4 grade, apoi se va răci. Prin urmare, în perioada 5-9 februarie, regimul termic se va situa în jurul mediilor specifice, cu valori diurne în medie cuprinse între 0 şi 5 grade şi minime în general între -8 şi -4 grade. În cea de a doua săptămână tendinţa temperaturilor va fi de creştere uşoară şi treptată, astfel încât spre finalul intervalului media maximelor va tinde spre 11...12 grade, iar a celor minime spre 0 grade. Precipitaţii moderate cantitativ se vor semnala în zilele de 4 şi 5 februarie, iar în restul intervalului probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi redusă.  

Minime de minus 8 grade în Oltenia   Vremea va fi deosebit de caldă pe 4 februarie, cu o medie a temperaturilor diurne cuprinsă între 10 şi 14 grade şi a celor nocturne între 3 şi 5 grade, apoi, în perioada 5-9 februarie, se va răci, iar regimul termic se va situa în jurul mediilor specifice, cu valori maxime în medie de 2 şi 5 grade şi minime cuprinse în general între -8 şi -4 grade. În cea de a doua săptămână, tendinţa temperaturilor va fi de creştere uşoară şi treptată, astfel încât spre finalul intervalului media maximelor va tinde spre 11...12 grade, iar a celor minime până în jurul valorii de 0 grade. Pe 4 februarie se vor semnala precipitaţii moderate, respectiv în general slabe cantitativ, iar în restul intervalului probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi redusă.  

Precipitaţii în Moldova   Vremea va fi caldă şi pe 4 februarie, cu o medie regională a temperaturilor maxime de 8...10 grade şi a celor minime de 2...4 grade, apoi se va răci. În perioada 5-9 februarie, regimul termic se va situa în jurul mediilor specifice, cu valori diurne cuprinse, în medie, între -2 şi 2 grade şi minime în general între -10 şi -4 grade. În cea de a doua săptămână tendinţa temperaturilor va fi de creştere uşoară şi treptată, astfel încât spre finalul intervalului media maximelor va tinde spre 9...10 grade, iar a celor minime până în jurul valorii de 0 grade. Precipitaţii moderate şi local însemnate cantitativ se vor semnala în zilele de 4 şi 5  februarie, iar în restul intervalului acestea vor putea apărea trecător şi pe arii restrânse.  

Frig pe litoral   Pe 4 februarie, vremea va fi deosebit de caldă, cu o medie a temperaturilor diurne cuprinsă între 10 şi 14 grade şi a celor nocturne între 4 şi 6 grade, apoi, în perioada 5-9 februarie, se va răci, iar regimul termic se va situa în jurul mediilor specifice, cu valori maxime, în medie regională, de -

2

2...2 grade şi minime cuprinse în general între -6 şi -2 grade. În cea de a doua săptămână tendinţa temperaturilor va fi de creştere uşoară şi treptată, astfel încât spre finalul intervalului media maximelor va tinde spre 9...10 grade, iar a celor minime spre 2...3 grade. Pe 4 februarie se vor semnala precipitaţii moderate cantitativ, în timp ce în restul intervalului, acestea vor putea apărea trecător şi pe arii restrânse.  

Varianţii termice în Banat   Vremea va fi caldă şi pe 4 februarie, cu o medie a temperaturilor maxime de 10...12 grade şi a celor minime de 5...7 grade, apoi se va răci. Prin urmare, în perioada 5-9 februarie, regimul termic se va situa în jurul mediilor specifice, cu valori diurne în medie de 2...4 grade şi minime cuprinse în general între -6 şi -2 grade. În cea de a doua săptămână tendinţa temperaturilor va fi de creştere uşoară şi treptată, astfel încât spre finalul intervalului media maximelor va tinde spre 10...12 grade, iar a celor minime până în jurul a 2 grade. Precipitaţii moderate şi local însemnate cantitativ se vor semnala pe 4 şi 5 februarie, iar în restul intervalului acestea vor fi slabe şi vor apărea doar trecător şi pe spaţii mici.  

Temperaturi scăzute şi în Crişana   În perioada 5-9 februarie, se va răci, iar regimul termic se va situa în jurul mediilor specifice, cu valori maxime în medie de 1...4 grade şi minime cuprinse între -8 şi -2 grade. În cea de a doua săptămână tendinţa temperaturilor va fi de creştere uşoară şi treptată, astfel încât spre finalul intervalului media maximelor va tinde spre 10...12 grade, iar a celor minime până în jurul valorii de 1 grad. Pe 4 februarie se vor semnala precipitaţii moderate, respectiv însemnate cantitativ, în timp ce în restul intervalului, acestea vor fi slabe şi vor apărea doar trecător şi pe arii restrânse.  

Minus 12 grade în Transilvania   Vremea va fi caldă şi pe 4 februarie, cu o medie a temperaturilor maxime de 6...8 grade şi a minimelor de 2...3 grade, apoi se va răci. Prin urmare, în perioada 5-9 februarie, regimul termic se va situa în jurul mediilor specifice, cu valori diurne cuprinse, în medie, între -2 şi 2 grade şi minime în general între -12 şi -6 grade. În cea de a doua săptămână tendinţa temperaturilor va fi de creştere uşoară şi treptată, astfel încât spre finalul intervalului media maximelor va tinde spre 7...9 grade, iar a celor minime până în jurul valorii de -2 grade. Precipitaţii moderate şi local însemnate cantitativ se vor semnala în 4 şi 5 februarie, iar în restul intervalului acestea vor fi slabe şi vor apărea doar trecător şi pe spaţii mici.  

Minime de minus 10 grade în Maramureş   În n perioada 5-9 februarie, se va răci, iar regimul termic se va situa în jurul mediilor specifice, cu valori maxime, în medie, de -2...2 grade şi minime cuprinse în general între -10 şi -4 grade. În cea de a doua săptămână tendinţa temperaturilor va fi de creştere

3

uşoară şi treptată, astfel încât spre finalul intervalului media maximelor va tinde spre 7...8 grade, iar a celor minime până în jurul valorii de 0 grade. Pe 4 februarie se vor semnala precipitaţii însemnate cantitativ, în timp ce în restul intervalului, acestea vor fi slabe şi vor apărea doar local.  

Vreme rea şi la munte   Vremea se va răci semnificativ, astfel încât în perioada 5-9 februarie se vor înregistra, în medie, valori termice diurne cuprinse între -8 şi -4 grade şi nocturne, în general, între -14 şi -10 grade. În cea de a doua săptămână tendinţa temperaturilor va fi de uşoară creştere, astfel încât spre finalul intervalului media maximelor va tinde spre 0...2 grade, iar a celor minime până în jurul valorii de -4 grade. Precipitaţii moderate şi local însemnate cantitativ se vor semnala pe 4,5 şi 6 februarie, iar în restul intervalului acestea vor fi slabe şi pe arii mai restrânse.  

România deține tehnologia pentru a crea ploaia artificială, dar sistemul nu e activat! Angelica Lefter - 4 februarie 2020

Seceta a devenit o problemă aproape anuală. Puțină lume știe însă că o savantă din România, Ştefania Mărăcineanu, este cea care, într- vară secetoasă din Bărăgan, a descoperit procedeul de declanşare artificială a ploii cu ajutorul unor săruri radioactive şi să stabilească legătura între cutremure şi precipitaţii.

Sistemul pentru ploi artificiale este funcțional, dar nu este folosit Costurile de producere a ploii artificiale: 15 euro la hectar Acțiune comună cu Bulgaria pentru ploile de primăvară Cum se produce ploaia artificial Un savant român a descoperit tehnologia ploii artificial Sistemul este funcțional, dar nu este folosit

România deține tehnologia pentru a crea ploaie în mod artificial, avem chiar și o agenție înființată în acest sen și unde lucrează 75 de persoane, plătite lunar de la bugetul de stat. Totuși, sistemul nu este utilizat pentru că țara

4

noastră, iar motivele vehiculate ar fi două: că statul nu are bani și că avem nevoie de acceptul țărilor vecine, care s-ar putea teme că România le ”absoarbe” apa din nori.

Autoritatea Națională pentru Creșterea Precipitațiilor funcționează încă din 2014 și, în ciuda faptului că ploaia artificială ar fi o metodă eficientă pentru salvarea culturilor afectate de seceta pedologică, principala problemă este că nu au existat niciodată fonduri pentru a pune în aplicare metoda, scriu stirileprotv.ro.

Cei de la Autoritatea pentru Creșterea Precipitațiilor susțin că au provocat deja precipitații pe o suprafață de 10 kilometri pătrați, în Dobrogea, într-un experiment făcut în toamna anului trecut. Ei au crescut de la 100 de mililitri de apă la 10 litri de apă pe metru pătrat cantitatea de ploaie.

Costurile de producere a ploii: 15 euro la hectar

„În 2019 în noiembrie am adus două aeronave, le-am garat la Kogălniceanu, de aici am plecat dintr-un centru de comandă, primind informația de la ANM. În momentul când iodura de argint a reacționat, se produce un aerosol, un fum și condensează toată apă din nor pe 10 km, pe 15 km pătrați, norul devine mai greu, curenții nu reușesc să ducă norul mai sus, întâlnesc straturi mai clade, se topesc și se transformă în apă”, a declarat Gheorghe Căunei Florescu, președintele Autorității.

Deși alte țări precum Grecia, Bulgaria, Spania, Franța și Statele Unite ale Americii folosesc metoda ploii artificiale, noi încă nu o aplicăm. ”Pentru a provoca ploaia ar costa doar 15 euro la hectar”, a mai menționat Gheorghe Căunei Florescu.

Singura condiție ce se impune pentru a declanșa ploaia este ca pe cer să existe nori!

Acțiune comună cu Bulgaria pentru ploile de primăvară

Lucrurile au șanse mari să se schimbe din acest an când România va avea o nouă abordare în privința ploii artificiale. Vom face echipă comună cu Bulgaria pentru a declanșarea precipitațiilor să se facă în zona graniței.

”Am făcut deja primele experimente pentru stimularea precipitațiilor prin rachete de tipul celor antigrindină, dar cu altă încărcătură specifică, și realizarea unor echipamente pentru aviație, iar acum urmează să trecem la testarea efectivă. Practic, prin însămânțarea norilor respecivi cu iodură de argint, se obține o creștere a cantității de precipitații cu 5% până la 15%.

5

După cum s-a observat, se întâmplă de multe ori vara să existe o densitate foarte mare de nori și nu se întâmplă nimic. Acum, în momentul în care apar acești nori, cu ajutorul avioanelor, vom împrăștia substanțele în nori, pe suprafețe foarte mari, creându-se centre de condensare suplimentară care să determine apariția ploii. Dacă zona de nori este mai redusă ca suprafață, vom putea utiliza rachetele. Având în vedere că acțiunea se va defășura pe suprafețe foarte mari, va trebui să colaborăm și să cooperăm cu țările vecine. Dacă desfășor o astfel de activitate la granița cu Bulgaria este normal să facem o acțiune comună, să putem monitoriza cantitatea de precipitații stimulată pe teritoriul nostru, ca să nu apară discuții de genul că am intervenit noi și i-am lăsat pe ei fără apă”, a explicat Dinu Constantinescu, directorul Electromecanica Ploieşti, operatorul sistemului naţional antigrindină și de stimulare a precipitațiilor .

El a adăugat că s-a făcut o monitorizare cu ajutorul radarului și radiolocației, cel puțin din punctele de lansare ale rachetelor anti-grindină în momentul lansării, și nu au fost depistate testări pentru stimularea precipitațiilor în țările vecine.

”Oricum, nu vom interveni pentru stimularea precipitațiilor până nu vom avea acorduri foarte clare și responsabilități, pentru că trebuie să evităm eventuale conflicte. Deocamdată, avem doar un protocol de colaborare cu Republica Moldova”, a mai spus Dinu Constantinescu.

Cum se produce ploaia artificială

Cunoscută şi sub numele de precipitaţie artificială sau pluvicultură, ploaia artificială este acţiunea de a induce în mod artificial sau de a creşte precipitaţiile ploioase, de obicei, pentru a combate o secetă.

În conformitate cu proprietăţile fizice diferite ale norilor, acest lucru se poate realiza folosind avioane sau rachete pentru a semăna în nori catalizatori, cum ar fi gheaţă uscată, iodură de argint şi praf de sare, pentru a face nori de ploaie sau creşte precipitaţiile, în scopul de a elimina sau atenua seceta pe terenuri agricole, pentru a mări capacitatea de a rezerva apă pentru irigaţii sau de alimentare cu apă, sau pentru a creşte nivelul de apă a lacurilor de acumulare pentru generarea de energie electrică.

Pe scurt, ploaia artificială se obţine folosind iodură de argint. Această este introdusă pur şi simplu în nori, formând cristale de gheaţă din apa prezenţa în nori, care apoi cade pe pământ, din cauza greutăţii, sub formă de ploaie dacă e suficient de cald în aer sau sub formă de gheaţă dacă temperatură e sub zero grade Clesius.

6

Pentru asta, bineînţeles, e nevoie să existe suficientă umezeală în acei nori şi, implicit, în regiune. Ploaia artificială este deja posibilă şi tehnică de producere a ei a fost experimentată la nivel mare în mai multe locuri de pe glob, inclusiv în ţări cvasi-deşertice precum cele din Peninsulă Arabă.

Cea mai simplă metodă de plasarea a iodurii de argint în nori este cu ajutorul rachetelor încărcate cu această substanţă, care explodează chiar acolo unde trebuie. O alte metodă folosită e aceea de a aduce pur şi simplu, tot prin lansare de rachete sau cu avionul, gheaţă care se transformă apoi în ploaie.

Un savant român a descoperit tehnologia ploii artificiale

Fenomenul a fost descoperit, pentru prima dată, de către Ştefania Mărăcineanu (1882 – 1944), unul dintre marii fizicieni ai Romaniei. Datorită calităţilor şi cunoştiinţelor sale ştiinţifice, a fost acceptată în laboratoarele celebrei Marie Curie, unde a lucrat cu oameni de ştiinţă remarcabili. A reuşit în doar doi ani să uimească lumea ştiinţifică. În 1924 avea deja doctoratul în fizică. Contribuţiile ei ştiinţifice i-au adus aprecierea şi respectul lui Marie Curie.

Ştefania Mărăcineanu a reuşit să descopere procedeul de declanşare artificială a ploii cu ajutorul unor săruri radioactive şi să stabilească legătura între cutremure şi precipitaţii. Experimentul a avut loc în vara secetoasă a anului 1931, în Bărăgan. Pentru realizarea lui a primit sprijinul profesorilor Dimitrie Bungeţianu şi N. Vasilescu-Karpen, iar cel care a pilotat avionul din care s-au lansat sărurile radioactive a fost pilotul-prinţ Constantin „Bâzu” Cantacuzino, devenit mai târziu o legendă a aviaţiei române în cel de-al Doilea Război Mondial.

Experienţa a fost un succes, Mărăcineanu fiind apoi însărcinată de guvernul francez să experimenteze „ploaia artificială” şi în Algeria, colonia franceză Africa. După 1945, cercetările în acest domeniu au continuat mai ales în SUA, dar şi în alte ţări, substanţele folosite pentru injectarea norilor fiind numeroase, printre ele numărându-se iodura de argint sau zăpada carbonică.

APIA si SUBVENTII

Emil Dumitru, MADR: Dată de referință pentru subvenția la bovine – 1 ianuarie din anul de cerere! Daniel Befu - 3 februarie 2020 Vom avea dată de referință pentru plata subvențiilor la specia bovine! Vestea a fost făcută de către Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în cadrul conferinței ”Fermierii Veritabili” ce a avut loc pe 30 ianuarie, la Sibiu, organizată de Asociația Profesională a Ciobanilor (APC).

7

Fermierii participanți la eveniment și-au exprimat din nou nemulțumirea cu privire la faptul că numai anumite animale sunt purtătoare de primă, adică pot beneficia de subvențiile achitate de la bugetul de stat, respectiv Ajutoarele Naționale Tranzitorii. Astfel, pentru exploatațiile care erau înregistrate la 31 ianuarie 2013, toate animalele au intrat la plată și continuă și în prezent să beneficieze de plata pe cap de animal deși o parte din efective au fost abatorizate.

”Subvențiile se acordă deocamdată exact cum au fost fizate în 2014. Din 2021, când vom începe noul program național, timp de 7 ani, se vor acorda cum vom reuși anul acesta să scriem acele măsuri. Știu că există o nemulțumire privind subvențiile acordate animalelor care nu mai sunt astăzi în exploatație pentru că există un regulament european care spune că subvențiile se acordă pe toată perioada exercițiului bugetar și atunci unii fermieri chiar dacă și-au vândut animalele, și aici este valabil la bovine, primesc subvenții până la finalul exercițiului bugetar. Acest aspect îi nemulțumește pe ceilalți fermieri care au animale sau care și-au cumpărat între timp animale. Vom încerca în noul Program Național Strategic să introducem ca data de referință să fie 1 ianaurie a fiecărui an, pentru acordarea acestor subvenții”, a declarat Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii.

8

Vă reamintim că la finele anului trecut, într-un interviu acordat emisiunii ”Forța Fermierilor cu Vlad Macovei”, o producție Agrointeligența – AGROINTEL.RO, ministrul Agriculturii Adrian Oros a reiterat nevoia ca data istorică multianuală să fie eliminată, mai exact adusă ”la zi”.

”Dacă ne referim la animale – şi le-am spus-o în faţă, direct – noi, am dat foarte mulţi bani, datorită acelei date de referinţă. S-au pierdut foarte mulţi bani pe animale inexistente. Încercăm măcar, în noul PNS, să scăpăm de această dată de referinţă multianuală. Corect este să ne referim la numărul de animale deţinut în anul respectiv.

Este foarte greu să-i explici unui crescător cu 100 de animale, dar cumpărate în 2015, că pentru restul de animale nu primeşte subvenţie. Asta în timp ce, spre exemplu, poate vecinul său a avut înregistrate 200 de animale, le-a vândut în decurs de un an, dar primeşte subvenţie încă şapte ani. Nici n-ai cum să-i explici, pentru că el n-are cum să te înţeleagă cum sunt regulamentele europene, care este cutuma în alte ţări. În alte state europene nu se întâmplă lucrurile aşa”, a declarat ministrul Adrian Oros.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Subvenții plătite doar fermierilor care dețin peste 5 hectare? Ce răspunde APIA! agrointeligenta.ro - 3 februarie 2020

Fermierii mici se tem că rămân fără plata pe suprafață în anul 2020. Mai mulți producători agricoli au adresat întrebări pe grupurile de specialitatea în domeniul subvențiilor agicole legate de un ”zvon” care anunță că doar fermierii care lucrează mai mult de 5 hectare pot depune cererea unică în Campania 2020. Ca de fiecare dată Agrointeligența-AGROINTEL.RO nu a rămas indiferentă la frământările fermierilor și s-a interesat la APIA.

9

Pe grupurile de subvenții Constanta Mandache și-a arătat îngrijorarea privind suprafața minimă pentru care se pot cere bani de la APIA în acesta an. ”Bună ziua. Ptr cunoscători am și eu o întrebare Îmi spuneți vă rog,se mai depun cereri în 2020 ptr subvenție pe teren sub 5 ha??Se tot vorbește că nu s-ar mai da!mulțumesc anticipat!”, este mesajul fermierei.

Regulile pentru subvenții nu se schimbă până la intrarea în vigoare a noului PAC, ne-au precizat specialiști ai APIA infirmând astfel zvonurile nefondate care circulă printre fermieri. Mai mult, nici schemele de plată nu suferă modificări deoarece Ministerul Agriculturii a notificat Comisia Europeană în vederea stabilirii condițiilor de acordare a plăților directe în agricultură pentru perioada 2015 – 2020 ceea ce înseamnă că regulile pentru banii europeni sunt ”bătute în cuie”. Dovadă și încercarea eșuată a autorităților de a schimba data istorică la bovine.

Astfel, vă reamintim că schemele de plăti directe care se acordă ca mecanisme de susținere a producătorilor agricoli, sunt următoarele:

Schema de plată unică pe suprafață;

Ajutor național tranzitoriu -ANT;

Plata redistributivă;

Plata pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu

Plata pentru tinerii fermieri;

Schema de sprijin cuplat;

Schema simplificată pentru micii fermieri (a putut fi accesată doar în 2015 n.r);

Ajutoarele naţionale tranzitorii – ANT se acordă în sectoarele vegetal şi zootehnic în limita prevederilor bugetare anuale alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Sprijinul financiar este acordat doar fermierilor activi, persoane fizice sau juridice sau grupuri de persoane fizice sau juridice care pot dovedi dreptul legal de a utiliza exploatația si care desfășoară în cadrul exploatației lor o activitate agricolă – cultivă terenul și cresc animale, mențin prin tehnologii uzuale suprafața agricolă în condiții adecvate pentru pășunat sau cultivare sau efectuează activități minime pe suprafețele agricole menținute în mod obișnuit într-o stare adecvată pentru pășunat sau cultivare.

10

Fermierii care, în anul anterior de plată, au primit plăți directe care nu depășesc cuantumul de 5.000 euro sunt considerați fermieri activi (cf. art. 9.4. – R. 1307/2013). Cuantum este stabilit la nivel național.

Conform art. 8 alin. (1) din OUG nr.3/2015, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a beneficia de plăţile directe prevăzute , fermierii trebuie:

a) să fie înregistraţi în Registrul unic de identificare, administrat de APIA;

b) să depună cerere unică de plată în termen;

c) să exploateze un teren agricol cu o suprafaţă de cel puţin 1 ha, suprafaţa parcelei agricole să fie de cel puţin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solarelor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuştilor fructiferi, suprafaţa parcelei agricole trebuie să fie de cel puţin 0,1 ha şi/sau, după caz, să deţină un număr minim de animale. Pentru legume cultivate în sere şi solare, pentru care se acordă sprijinul prevăzut la art. 1 alin. (2) lit. e), suprafaţa minimă a exploataţiei este de 0,3 ha, iar suprafaţa minimă a parcelei este de 0,03 ha;

d) fermierii persoane fizice care în anul anterior anului depunerii cererii unice de plată au primit plăţi directe de peste 5.000 euro pot dovedi calitatea de fermier activ;

e) fermierii persoane fizice care nu au depus cereri unice de plată în anul anterior depunerii cererii, cuantumul estimat al plăţii depăşind plafonul de 5.000 euro, pot dovedi calitatea de fermier activ;

f) să declare toate parcelele agricole, în sensul prevederilor art. 72 alin. (2) din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului. Fermierii care deţin parcele agricole cu o suprafaţă de până la 0,1 ha nesolicitate la plată pot să nu le declare, cu condiţia ca suprafața însumată a acestor parcele să nu depășească un hectar. De asemenea, fermierii care nu depun cerere pentru nicio plată directă bazată pe suprafață nu au obligația de a-și declara parcelele agricole dacă suprafața totală nu depășește 1 ha. În toate cazurile, fermierul indică în cererea sa că are la dispoziție parcele agricole și, la cererea APIA, indică localizarea acestora. Fermierii care participă la schema pentru micii fermieri, astfel cum se menționează în titlul V din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013, nu au obligația de a-și declara parcelele agricole pentru care nu depun cerere de plată, cu excepția cazului în care o astfel de declarație este necesară pentru obținerea unui alt tip de ajutor sau sprijin.”

11

g) să declare la depunerea cererii unice de plată datele de identificare şi de contact actualizate şi să notifice APIA despre modificarea acestora în termen de 15 zile calendaristice de la modificare;

h) persoanele juridice trebuie să notifice APIA în termen de 15 zile calendaristice cu privire la modificările apărute în înregistrările de la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului privind: administratorul/administratorii, sediul social, obiectul de activitate;

i) orice modificare a datelor declarate în cererea unică de plată şi în documentele doveditoare survenită în perioada cuprinsă între data depunerii cererii şi data acordării plăţii se comunică în termen de 15 zile calendaristice, în scris, la APIA;

j) să înscrie, sub rezerva aplicării sancţiunilor prevăzute de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, date reale, complete şi perfect valabile în formularul de cerere unică de plată şi în documentele anexate acesteia privind lista suprafeţelor şi/sau efectivele de animale;

k) să fie de acord ca datele din formularul de cerere unică de plată să fie introduse în baza de date a Sistemului Integrat de Administrare şi Control, procesate şi verificate în vederea calculării sumelor de plată şi transmise autorităţilor responsabile în vederea elaborării de studii statistice şi de evaluări economice, în condiţiile Legii nr.677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, cu modificările şi completările ulterioare;

l) să fie de acord ca datele personale, datele înscrise în cererea unică de plată despre suprafeţele şi animalele din exploataţie să facă obiectul controalelor administrative încrucişate cu bazele de date ale altor autorităţi publice cu competenţe în gestionarea acestor tipuri de date;

m) să respecte normele de ecocondiţionalitate prevăzute la art. 93 şi anexa II din Regulamentul (UE) nr. 1.306/2013, pe întreaga exploataţie;

n) să prezinte la depunerea cererii unice de plată sau a modificărilor aduse acesteia documentele necesare care dovedesc că terenul agricol, inclusiv zonele de interes ecologic, se află la dispoziția lor sau o copie a anexei nr. 24 de la starea civilă a unităților administrativ-teritoriale, dacă este cazul. Documentele care fac dovada că terenul agricol se află la dispoziția fermierului trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile la data depunerii cererii;

12

o) să furnizeze toate informaţiile solicitate motivat de către APIA în termenele stabilite de aceasta;

p) să permită efectuarea controalelor de către APIA sau de către alte instituţii abilitate în acest sens, cu respectarea prevederilor legale în vigoare;

r) să marcheze în teren limitele parcelei utilizate, atunci când este cultivată cu aceeaşi cultură cu a parcelei/parcelelor învecinate;

s) să identifice, să declare, în cadrul blocului fizic, parcelele agricole utilizate, în aplicaţia electronică GIS, pusă la dispoziţie de către APIA, care permite prelucrarea datelor spaţiale şi alfanumerice privind suprafeţele declarate, şi să utilizeze datele cadastrale disponibile.

Conform art.8 din OUG nr.3/2015, cu modificările şi completările ulterioare plăţile pe suprafaţă se acordă pentru suprafeţele agricole eligibile existente în stratul de referinţă din Sistemul de identificare a parcelelor agricole, gestionat de APIA. Stratul de referinţă constituie baza pentru procesul de control încrucişat.

Documentele din care reiese că hectarele de teren agricol se află la dispoziţia fermierului şi/sau că acesta deţine efective de animale se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale şi se prezintă la depunerea cererilor unice de plată, în funcţie de schemele/măsurile/plăţile solicitate.

Responsabilitatea privind legalitatea şi valabilitatea documentelor aparţine fermierului şi/sau autorităţii care a emis/atestat aceste documente, după caz. Nu se acordă plăţi directe niciunuia dintre solicitanţi, în cazurile în care se constată că terenul sau efectivele de animale fac obiectul cererilor a doi sau mai mulţi solicitanţi. La constatarea acestei situaţii, în cursul controalelor administrative încrucişate, APIA, în termen de 30 de zile calendaristice, va notifica solicitanţii, care au obligaţia să rezolve litigiul. Dacă litigiul nu se rezolvă în termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificării, suprafaţa de teren sau efectivele de animale supradeclarate nu sunt eligibile la plată în anul curent de cerere, cu excepţia cazurilor în care litigiul este soluţionat în instanţă judecătorească.

Ministrul Adrian Oros: Sprijin de 12 milioane de euro pentru crescătorii de animale de la munte agrointeligenta.ro - 3 februarie 2020 Măsură nouă de sprijin pentru crescătorii de animale! Ministerul Agriculturii a identificat o sumă de 12 milioane de euro, fonduri europene, pe care intenționează să o direcționeze într-un program dedicat crescătorilor de animale care doresc să își achiziționeze un abator.

13

Vestea privind noua măsură de finanțare a fost făcută la Sibiu, în cadrul conferinței ”Fermierii Veritabili” din 30 ianuarie, eveniment organizat de Asociația Profesională a Ciobanilor. Chiar ministrul Agriculturii, Adrian Oros i-a anunțat pe fermieri că vor putea accesa sumele necesare pentru a-și înființa abatoare.

”Vi s-a spus că vor fi abatoare mobile – o prostie! N-a avut curajul nimeni să vă spună că asta e o prostie, nu există abator mobil. N-ai cum, niciodată serviciile veterinare în nicio țară din Europa nu vor aproba abatoare mobile. Pot fi abatoare de mici capacități, în anumite zone unde animalele au acces mai greu. Dacă ne referim al capacitatea de abatorizare din România, numărul de abatoare care sunt acum în România ar trebui să sacrificăm de patru ori mai multe animale decât avem acum. Deci abatoare sunt, doar că sunt grupate total inegal pentru că a fost o perioadă, poate vă amintiți cu zonele defavorizate și în județe care nu prea au animale erau câte 4-5-6 abatoare mari, care ulte dintre ele funcționează la 10 % din capacitate, la 30% din capacitate, unele sunt închise. S-au făcut investiții aiurea, pentru că așa era atunci legislația și sunt zone descoperite, mai ales zonele montane, zonele de deal unde într-adevăr, chiar județe unde nu există niciun abator”, le-a explicat ministrul crescătorilor de animale prezenți la Sibiu.

”Pentru că pentru zona montană, deși s-a făcut Agenția Zonei Montane, legea muntelui, s-au făcut o grămadă de legi populiste, în spatele lor nu s-a alocat niciun ban. Și până când nu începe noul exercițiu bugetar pe Politica Agricolă Comună 2021 n-or să fie bani, dar n-a avut nimeni curajul să vă spună, v-au livrat niște hârtii. Am găsit din niște măsuri care nu au fost accesate, cele 12 milioane de euro și am zis că pentru zona montană, care nu are acoperire în următorii doi ani cu nimic, nici pe 2020, nici pe 2021, nu sunt bani, măcar acei 12.000.000 de euro să-i orientăm spre măsurile acestea, de abatoare de mică capacitate. O să vedem câtă lume sau care vor fi doritorii ca să aplice pe această măsură. Nu am vrut să facem o discriminare că dăm bani pentru abatoare doar în zona montană, pentru că doar această sumă am găsit-o să o dedicăm zonei montane în general, pentru alte zone fiind și alte forme de ajutor”, a explicat șeful de la MADR.

Informația privind noul program de finanțare dedicat abatoarelor a fost punctată și de către secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, George Scarlat. ”Am găsit în zona monatnă o schemă de ajutor de stat pe zona de

14

finanțare a abatoarelor de mici capacități, și nu mobile, care nu avea niciun leu bugetat. Am identificat împreună cu Comisia Europeană o sumă de 12.000.000 de euro, pentru această schemă de finanțare și vom finanța din sumele pe care le-am găsit rămase în bugetul AFIR-ului. Aceste 12 milioane de euro le vom aloca pentru zona montană pentru abatoare de mici capacități. Asta nu exclude că pentru viitor și pentru zona de câmpie, dacă există disponibilitate și cerere în măsura în care vom identifica sume de bani să lansăm această măsură”, a declarat la eveniment secretarul de stat George Scarlat.

Vă reamintim că anul trecut, fermierii au fost încurajați să depună proiecte pentru abatoare mobile, finanțarea urmând să fie făcută prin Agenția de Finanțare a Investițiilor Rurale, prin submăsura 4.2 Procesare produse agricole. În final, proiectele pentru abatoare au fost declarate câștigătoare, dar fără finanțare. Astfel, crescătorii au cheltuit degeaba sume importante atât cu consultanța pentru proiect, dar și cu achiziția suprafețelor necesare pentru funcționarea unităților de abatorizare.

APIA începe plata subvenției la motorină. Cum ajung banii în conturile fermierilor agrointeligenta.ro - 3 februarie 2020

Fermierii primesc o nouă plată APIA în conturi. Directorul general al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Adrian Pintea, a declarat pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO că de mâine, marți 4 februarie, fermierii vor primi ajutorul de stat pentru motorina utilizată în agricultură, suma aferentă acestui sprijin fiind aprobată săptămâna trecută de Guvern.

”Așteptăm ca Hotărârea de Guvern să fie publicată în Monitorul Oficial iar de marți dăm drumul plăților”, ne-a precizat șeful APIA. De precizat că această plată este singura care se face de fiecare județ în parte și nu de APIA Central.

Reamintim că în Ședința Guvernului de astăzi, marți – 28 ianuarie, a fost aprobată o Hotărâre prin care se completează HG 1174/2014 privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură. Astfel, actul normativ aprobat astăzi completează prevederile art.10 cu un alineat nou, alin.(7), care cuprinde suma de 411.000.000 lei, alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2020.

Suma prevăzută asigură plățile aferente ajutorului de stat pentru anul 2019, respectiv plăți restante pentru perioada aprilie-iunie 2019, plăți restante

15

pentru perioada iulie–septembrie 2019, precum și plăți aferente perioadei octombrie-decembrie 2019.

Prin Hotărârea Guvernului nr.1174/2014 se aplică schema de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, care se acordă sub formă de rambursare, pentru perioada 2015-2020. În ceea ce privește resursele financiare necesare, la art.10 din HG nr.1174/2014 este prevăzută atât valoarea maximă a schemei de ajutor de stat pentru perioada de aplicare 2015-2020, cât și sumele alocate de la bugetul de stat în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, pentru fiecare an de implementare.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenţei dintre rata accizei standard şi rata accizei reduse (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură a cărui valoare unitară este de 1,8959 lei/litru. Plățile se fac pentru sectorul vegetal, sectorul zootehnic și sectorul îmbunătățiri funciare.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

APELUL FERMIERILOR: ”După noile reguli, nici 10% nu mai luăm subvenția!” Angelica Lefter - 4 februarie 2020

Solar de legume (foto: facebook.com - Pricope Săndel)

Lovitură pentru cultivatorii de roșii! Schimbările aduse programului de minimis pentru cultura de tomate sunt radicale, spun ei, și atrag atenția că dacă nu se revine asupra unor prevederi incluse în proiectul de Hotărâre de Guvern, nici 10% dintre beneficiari nu se vor mai încadra să acceseze sprijinul de 3.000 de euro pe an.

16

Cel mai mult îi nemulțumește pe legumicultori termenul mult prea scurt pentru valorificarea tomatelor. Astfel, fermierii care vor avea tomate în ciclul I trebuie să vândă cel puțin 2.000 de kilograme până la data de 31 mai, inclusiv!

”Apreciem că trebuie modificată data până la care se valorifică cele 2.000 kg. 31 mai nu este realistă, nici 10% dintre producători nu vor putea obține sprijinul. Să se faca tot posibilul de acceptare termenul de 15 iunie. Așa a fost în fiecare an și este normal. Este o dorință a producătorilor din toate zonele și trebuie să ținem cont”, a transmis Aurel Tănase, președintele OIPA Legume-Fructe pe pagina personală de Facebook.

Fermierii care cultivă legume sunt de acord cu introducerea registrului în care să consemneze toate tratamentele și substanțele folosite. Ei susțin însă că trebuie să existe o trasabilitatea la achiziția produselor fitosanitare. ”Considerăm că magazinul care vinde trebuie să înscrie pe bonul fiscal codul de identificare al cumpărătorului pentru ca acesta să poată înscrie în registrul de tratamente pentru control”, a explicat Aurel Tănase cum se poate face această reglementare.

Fermierii cer minimis și pentru roșiile din ciclul II

Cea mai mare problemă a fermierilor este însă excluderea ciclului II de cultură de la plata ajutorului de minimis pentru tomate. Cultivatorii s-au mobilizat și au inițiat chiar și o petiție în care solicită să se revină asupra deciziei ca al doilea ciclu din solar să nu fie remunerat.

Iată petiția inițiată de cultivatorii de roșii:

”În atenția factorilor de decizie din MADR!

Considerăm scoaterea din proiectul de Hotărâre de Guvern a perioadei de cultivare pe toamnă, ciclul 2, ca fiind discriminatorie.

Având în vedere că în anul 2019 pentru ciclul 2 au beneficiat de Schema de Ajutor de Minimis un număr de 6.538 de fermieri, un număr dublu față de anul 2017, apreciem că munca noastră merită luată în considerare.

În urma implementării în decursul a 3 ani la rând, a Programulului „Tomate Românești”, s-a ajuns ca unele bazine legumicole sa acceseze acest sprijin cu precădere în prima parte a anului, ciclul 1, cu valorificarea producției în luna mai. Astfel, pentru ciclul de toamnă, acele bazine legumicole nu mai cultivă încă o dată aceasta cultură, de tomate, înlocuind cu altele: ardei, vinete etc.

17

Noi, cultivatorii de tomate din sezonul toamnă, ciclul 2, vrem să accesăm măsura de ajutor de minimis ”TOMATA 2020”.

Adăugând și faptul că, prin intermediul acestui program, majoritatea solicitanților beneficiari, au procedat în a eșalona cultura de tomate, s-a obținut un flux de produse corelat cu cererea de piață.

Nu a mai fost supraproducție!!!”, au transmis cultivatorii de tomate către reprezentenții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).

Vă reamintim că vineri, 31 ianuarie, MADR a publicat, în dezbatere publică, pe site-ul instituției proiectul de HG pentru programul de ajutor de minimis la cultura de tomate în 2020. Actul normativ conține și 10 schimbări importante la regulile care condiționează eligibilitatea cultivatorilor la această schemă. Proiectul HG poate fi modificat dacă fermierii transmit în termen de 10 zile ce schimbări doresc să fie aduse actului normativ înainte de adoptarea lui.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

ALTELE

George Stângă, PNL Galați, este noul președinte al Comisiei pentru agricultură din Senat Angelica Lefter - 4 februarie 2020

George Stângă, senator PNL și lider al PNL Galați, este noul președinte al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală din cadrul Senatului. Stângă a fost votat în noua funcție parlamentară în cadrul plenului de ieri, luni –

18

3 februarie, PNL preluând astfel șefia Comisiei pentru Agricultură din Senat, deținută până acum de PSD prin Doina Silistru.

Într-un mesaj postat pe pagina sa de Facebook, George Stângă le-a mulțumit colegilor care l-au votat și le-a dat asigurări fermierilor că îi va susține pentru ca  proiectele și demersurile lor să poată fi dezbătute la Senat.

”Le mulțumesc tuturor colegilor senatori care m-au ales în cadrul ședinței de astăzi (luni – 3 februarie, n.r.) a Senatului în funcția de președinte al Comisiei de Agricultură. Pentru mine este o nouă provocare în cariera de parlamentar, după ce în legislatura trecută am ocupat funcția de președinte al Comisiei de Mediu. În această nouă funcție mă voi asigura că proiectele importante pentru fermierii și pentru agricultorii din țara noastră vor primi toate avizele necesare pentru a fi dezbătute în plen. Voi susține în cadrul Comisiei de Agricultură toate acele proiecte care vin în sprijinul celor care activează în acest domeniu extrem de important pentru România. Știu foarte multe dintre problemele din agricultură ca urmare a discuțiilor pe care le-am avut cu reprezentanții acestui domeniu în județul Galați. Vreau să îi asigur pe agricultorii gălățeni că ușa mea le este mereu deschisă și îi aștept la discuții cu privire la soluțiile pe care le putem pune în practică în Agricultură”, a scris senatorul George Stângă, noul președinte ales al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și dezvoltare rurală.

În calitatea de președinte al PNL Galați, George Stângă l-a susținut pentru funcția de secretar de stat în Ministerul Agriculturii pe colegul său de filială, fermierul și fostul deputat George Scarlat.

De precizat că pe probleme ce țin de agricultură, silvicultură și industrie alimentară, Camera Deputaților este for decizional, iar președintele acestei comisii este deputatul PSD Alexandru Stănescu.

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o

19

încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

După dezvăluirile Agrointeligența, conducerea Casei de Comerț Unirea – chemată să dea explicații în Parlament! Ramona Dascălu - 4 februarie 2020

Adrian Izvoranu, directorul general al Casei de Comerț Unirea (foto: turnulsfatului.ro)

După ce Agrointeligența – AGROINTEL.RO a dezvăluit ieri, luni – 3 februarie, câți bani din bugetul public a plătit Casa de Comerț Unirea pentru organizarea evenimentului de toamna trecută de la Romexpo, intitulat ”Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești”, membrii Casei de Comerț Unirea au fost invitați să participe mâine la o ședință publică organizată de Comisia de Agricultură din Camera Deputaților.

După ce a solicitat Ministerului Agriculturii transparență în ceea ce privește cheltuirea banilor publici de către Casa de Comerț Unirea, Agrointeligența – AGROINTEL.RO a intrat în posesia facturii cu cheltuieli efectuate de instituție pentru organizarea evenimentului de la Romexpo. Astfel, s-a aflat că au fost cheltuiți nici mai mult nici mai puțin de 150.000 de euro pentru fastuosul eveniment, dintre care 100.000 de euro fără TVA au mers către închirere spații organizare conferință, tipărire, manoperă și 45.000 de euro către închiriere echipamente audio-video, scenotehnică, lumini și traducere simultană, toate prețuri fără TVA.

La doar o zi după publicarea articolului cu factura evenimentului de la Romexpo, membrii Casei de Comerț Unirea sunt chemați să dea socoteală într-o ședință publică organizată de Comisia de Agricultură din Camera Deputaților. Întâlnirea urmează să aibă loc mâine, miercuri – 5 februarie, după o ședință de plen.

20

Anunțul ședinței publice de mâine de la Comisia de Agricultură a fost făcut de deputatul PSD Dănuț Păle.

Șeful Romsilva a fost demis! Codruț Ion Bîlea, noul director interimar al Regiei Naționale a Pădurilor! Angelica Lefter - 4 februarie 2020

A fost demis șeful Romsilva! Mandatul directorului general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, a fost revocat, astăzi, marți – 4 februarie, de membrii Consiliului de Administrație.

În locul acestuia a fost desemnat Codruț Ion Bîlea, director general provizoriu, pe o durată de 4 luni, începând de mâine, miercuri – 5 februarie, potrivit știripesurse.ro.

”În perioada următoare va fi demarat procesul de selecție a noului director general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, în conformitate cu Ordonanța de Urgență a Guvernului 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice”, se arată într-un comunicat de presă al Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva.

Codruț Ion Bîlea, directorul interimar al Romsilva, a absolvit cursurile Facultății de Silvicultură și Exploatări Forestiere a Universității ”Transilvania” din Brașov în 1988 și a început cariera profesională ca inginer în cadrul Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice. Din 1990 a îndeplinit funcții de execuție și conducere în cadrul Ocolului Silvic Curtea de Argeș și al Direcției Silvice Argeș, iar din 2007 a ocupat funcțiile de consilier al directorului general și director al Departamentului Fond Forestier, în aparatul central al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

”Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează pădurile aflate în proprietatea publică a statului român, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național, și are aproximativ 16.500 de angajați la nivelul celor 41 de direcții silvice, administrațiile a 22 de parcuri naționale și naturale și a celor 12 herghelii de stat”, se mai arată în comunicatul Consiliuliului de Administrație al Romsilva.

21

Topul sectoarelor din România după fluctuaţia de personal: cei mai mulţi angajaţi care îşi părăsesc rapid angajatorul lucrează în centrele de servicii, în sectorul financiar-bancar şi în automotive. Nivelul salariului influenţează semnificativ fluctuaţia de personal doar dacă este sub 80% faţă de nivelul pieţei, arată studiile Korn Ferry Ramona Cornea 04.02.2020,

Sectoarele de activitate cu cel mai ridicat nivel al fluctuaţiei înregistrat anul trecut au fost cel de shared services centers (servicii din industria de outsourcing) cu o rată a plecărilor voluntare de 21%, urmat de sectorul financiar – bancar cu o rată de 21%, industria automotive cu 20% şi sectorul IT&C cu o rată de fluctuaţie de 20%, conform informaţiilor oferite de firma de executive search şi consultanţă în management Korn Ferry.

În sectorul bunurilor de larg consum, fluctuaţia de personal a ajuns la 16% în 2019. La nivelul pieţei generale, fluctuaţia de personal a ajuns la 16% în 2019, în creştere cu 1% comparativ cu 2018 şi cu 2% faţă de 2017. „Fluctuaţia voluntară a rămas relativ stabilă în ultimii 3 ani: 16% în 2019 (faţă de 15% şi 14% în anii anteriori). La nivel de sectoare de activitate, SSC (shared services centers), finbank şi automotive se înregistrează cea mai mare fluctuaţie (21%), cererea în aceste sectoare înregistrând o creştere semnificativă în ultimii trei ani”, spune Liviu Grigorescu, Senior Principal, Head of Rewards & Benefits solutions CEE în cadrul companiei Korn Ferry.

22

Conform studiilor efectuate de Korn Ferry, nivelul de remunerare nu influenţează semnificativ fluctuaţia. Valoarea salariului influenţează rata plecărilor doar dacă se situează sub 80% faţă de nivelul pieţei, după cum spune Liviu Grigorescu. El adaugă că 60% dintre angajaţii din sectoarul financiar-bancar au între 40 de ani şi 65 de ani, iar în industria automotive 50% dintre angajaţi au vârsta cuprinsă între 40 şi 65 de ani. „Acest aspect induce necesitatea investiţiei în dezvoltare şi reconversie profesională. În sectoare dinamice precum SSC sau IT înregistrăm reversul: 34% din angajaţi au între 24 ani şi 30 ani, dar şi în acest caz se observă o scădere a ponderii acestora în forţa de muncă faţă de acum 5 ani, punând presiune asupra politicilor de atragere şi retenţie a talentului în organizaţie”, explică Liviu Grigorescu.

Executivul Korn Ferry spune că deficitul de forţă de muncă şi dificultatea companiilor în a atrage talente au impact asupra retenţiei personalului şi a proceselor de recrutare. „Deficitul de forţă de muncă la toate nivelurile împreună cu dificultatea crescândă în a atrage talentul au un impact semnificativ asupra eficacităţii şi eficienţei proceselor de recrutare, retenţie, politicilor de compensaţii & beneficii şi dezvoltării profesionale şi necesită o schimbare de paradigmă”, explică el. Spre deosebire de 2018, topul sectoarelor în funcţie de fluctuaţia de personal s-a schimbat aproape complet. În 2018, topul fluctuaţiei de personal era condus de sectorul retail, de cel al asigurărilor şi de centrele de servicii.

 ……………………….

LEGISLATIV

LEGISLATIE ROMANEASCA

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/145 al Comisiei din 3 februarie 2020 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 433/2012 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1236/2010 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește transmiterea rapoartelor și informațiilor către Comisia pentru pescuit în Atlanticul de Nord-Est

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/146 al Comisiei din 3 februarie 2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 333/2010, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2017/2312, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1081, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2016/897, a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2019/893 și a Regulamentului (UE) nr. 184/2011 în ceea ce privește autorizațiile

23

preparatului de Bacillus subtilis C-3102 (DSM 15544) ca aditiv pentru hrana animalelor ( 1 )

Regulamentul de Punere în Aplicare (UE) 2020/147 al Comisiei din 3 februarie 2020 privind autorizarea preparatului de Saccharomyces cerevisiae CNCM I-4407 ca aditiv furajer pentru purceii înțărcați, pentru scroafe (în vederea obținerii unui beneficiu pentru purceii de lapte) și pentru vacile de lapte și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 2148/2004, (CE) nr. 1288/2004 și (CE) nr. 1811/2005 (titularul autorizației: S.I. Lesaffre) ( 1 )

………………….

INTERNE

MADR: Derogările la neonicotinoide rămân în vigoare pentru campania de primăvară! agrointeligenta.ro - 3 februarie 2020

După ce în cursul zilei de astăzi, Agrointeligența – AGROINTEL.RO a publicat un articol referitor la decizia Comisiei Europene de a interzice României, alături de Lituania, autorizarea temporară a pesticidelor cu risc pentru albine, în speță a neonicotinoidelor, Ministerul Agriculturii a emis un comunicat de presă în care arată că derogările în vigoare pentru tratamentul la porumb și sfeclă de zahăr rămân valabile pentru campania de primăvară.

Iată, integral, comunicatul transmis către Agrointeligența – AGROINTEL.RO de către Ministerul Agriculturii:

În perioada 20.01.2020 – 01.05.2020, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, conform art. 53 din Regulamentul (CE) nr.1107/2009, a autorizat utilizarea în situații de urgență a trei produse de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide la tratarea semințelor de porumb, pentru semănatul culturilor de porumb, precum şi utilizarea în perioada 20.01.2020 – 18.05.2020 a semințelor de sfeclă de zahăr tratate cu un produs de protecție a plantelor pe baza de neonicoitinoide pentru semănatul culturilor de sfeclă de zahăr.

România, alături de alte state din Uniunea Europeană (Belgia, Slovacia, Finlanda, Spania, Polonia) a acordat pentru campania de însămânțare din

24

anul 2020 autorizații conform art.53 din Regulamentul (CE) nr.1107/2009, pentru utilizarea semințelor de sfeclă de zahăr tratate cu produse de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide.

Conform autorizațiilor emise de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, tratamentul semințelor de porumb va fi efectuat numai de către prestatorii de servicii autorizați, care fac dovada că tratamentul se va face în instalaţii profesionale și cu personal calificat (stații/mașini de tratare a semințelor), iar în cazul semințelor de sfeclă de zahăr, tratamentul este efectuat în instalații profesionale, autorizate la nivelul UE și în conformitate cu standardele ESTA.

Având în vedere că floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere și luând în considerare importanța sectorului apicol din România, în acest an Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu a mai acordat autorizații pentru utilizarea în situații de urgență a produselor de protecție a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea semințelor de floarea soarelui.

Ținând cont de potențialul ridicat de atac al dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis și Agriotes spp. și luând în considerare faptul că nu există soluții care să permită menținerea competitivității fermelor din România, până la identificarea unor alternative chimice, este imperios necesară utilizarea de sămânță tratată în zonele unde fără o astfel de soluție cultura de porumb va fi compromisă, fermierii putând înregistra pierderi financiare considerabile la culturile de porumb.

În sezonul agricol 2020, semințele tratate de porumb vor fi folosite doar în zonele cele mai afectate de atacul dăunătorilor Tanymecus dillaticolis și Agriotes spp, unde se depășește pragul economic de dăunare(PED).

Precizăm că informațiile apărute în Daily News 03/02/2020 nu fac obiectul autorizațiilor emise de către România în luna ianuarie 2020 şi considerăm că acestea se referă la proiectul de decizie discutat la nivelul Comisiei Europene în Comitetul de Apel din luna noiembrie 2019 prin care s-a propus interzicerea pentru România și Lituania de a repeta acordarea de autorizații în temeiul articolului 53 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 pentru produsele de protecție a plantelor care conțin substanțele active clotianidin sau imidacloprid pentru utilizare la tratamentul semințelor de rapiță împotriva organismelor dăunătoare Phyllotreta spp. sau Psilliodes spp”.

25

MADR:Utilizarea De Sămânţă Tratată Cu Produse De Protecţie Pe Bază De Neonicotinoide,Necesară Pentru Combaterea Dăunătorilor În Sezonul Agricol 2020  Redactia Financiarul Data feb. 3, 2020

Fermierii români pot înregistra pierderi financiare considerabile la culturile de porumb şi sfeclă din cauza unor dăunători de sol, dacă nu folosesc în zonele afectate seminţe tratate cu produse de protecţie pe bază de neonicotinoide, în condiţiile în care la ora actuală nu există alte soluţii care să permită menţinerea competitivităţii fermelor din România, precizează Autoritatea Naţională Fitosanitară (ANF) într-un comunicat remis luni AGERPRES.

„Ţinând cont de potenţialul ridicat de atac al dăunătorilor de sol Tanymecus dilaticollis şi Agriotes spp. şi luând în considerare faptul că nu există soluţii care să permită menţinerea competitivităţii fermelor din România, până la identificarea unor alternative chimice, este imperios necesară utilizarea de sămânţă tratată în zonele unde fără o astfel de soluţie cultura de porumb va fi compromisă, fermierii putând înregistra pierderi financiare considerabile la culturile de porumb. În sezonul agricol 2020, seminţele tratate de porumb vor fi folosite doar în zonele cele mai afectate de atacul dăunătorilor Tanymecus dillaticolis şi Agriotes spp, unde se depăşeşte pragul economic de dăunare(PED)”, precizează ANF într-un comunicat remis AGERPRES.

Reacţia ANF – instituţie aflată în subordinea MADR – vine după ce Comisia Europeană a adoptat luni două decizii care interzic Lituaniei şi României să acorde autorizaţii de urgenţă nejustificate pentru pesticide care conţin trei tipuri de neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin şi tiametoxam).

MADR a autorizat pentru perioada 20 ianuarie 2020 – 1 mai 2020, conform art. 53 din Regulamentul (CE) nr.1107/2009, utilizarea în situaţii de urgenţă a trei produse de protecţie a plantelor pe bază de neonicotinoide la tratarea seminţelor de porumb, pentru semănatul culturilor de porumb, precum şi utilizarea în perioada 20 ianuarie 2020 – 18 mai 2020 a seminţelor de sfeclă de zahăr tratate cu un produs de protecţie a plantelor pe baza de neonicoitinoide pentru semănatul culturilor de sfeclă de zahăr.

România, alături de alte state din Uniunea Europeană (Belgia, Slovacia, Finlanda, Spania, Polonia) a acordat pentru campania de însămânţare din anul 2020 autorizaţii conform regulamentului menţionat pentru utilizarea seminţelor de sfeclă de zahăr tratate cu produse de protecţie a plantelor pe bază de neonicotinoide.

Conform autorizaţiilor emise de către MADR, tratamentul seminţelor de porumb va fi efectuat numai de către prestatorii de servicii autorizaţi, care

26

fac dovada că tratamentul se va face în instalaţii profesionale şi cu personal calificat (staţii/maşini de tratare a seminţelor), iar în cazul seminţelor de sfeclă de zahăr, tratamentul este efectuat în instalaţii profesionale, autorizate la nivelul UE şi în conformitate cu standardele ESTA.

„Având în vedere că floarea soarelui este una dintre principalele culturi melifere şi luând în considerare importanţa sectorului apicol din România, în acest an Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu a mai acordat autorizaţii pentru utilizarea în situaţii de urgenţă a produselor de protecţie a plantelor pe bază de neonicotinoide pentru tratarea seminţelor de floarea soarelui”, spun reprezentanţii Autorităţii.

De asemenea, ei precizează că informaţiile apărute în Daily News 03/02/2020 nu fac obiectul autorizaţiilor emise de către România în luna ianuarie 2020 şi considerăm că acestea se referă la proiectul de decizie discutat la nivelul Comisiei Europene în Comitetul de Apel din luna noiembrie 2019 prin care s-a propus interzicerea pentru România şi Lituania de a repeta acordarea de autorizaţii în temeiul articolului 53 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 pentru produsele de protecţie a plantelor care conţin substanţele active clotianidin sau imidacloprid pentru utilizare la tratamentul seminţelor de rapiţă împotriva organismelor dăunătoare Phyllotreta spp. sau Psilliodes spp.

Comisia Europeană a adoptat luni deciziile care interzic Lituaniei şi României să acorde autorizaţii de urgenţă nejustificate pentru pesticidele care conţin cele trei tipuri de neonicotinoide după ce s-a dovedit că utilizarea acestor substanţe afectează albinele, iar utilizarea lor a fost limitată la nivelul Uniunii Europene.

Cu toate acestea, Executivul comunitar subliniază că România şi Lituania au acordat de mai multe ori autorizaţii de urgenţă pentru a permite utilizarea acestor substanţe în ideea de a lupta împotriva anumitor dăunători la culturi specifice, autorizaţii pe care Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară (EFSA) nu le consideră justificate.

„Este pentru prima dată când Comisia adoptă astfel de decizii. Acordarea de autorizaţii de urgenţă pentru pesticide nu este posibilă decât dacă sunt respectate condiţii stricte. Pactul verde pentru Europa subliniază că sustenabilitatea lanţului alimentar este o prioritate pentru UE şi nu putem accepta ca statele membre să continue să utilizeze pesticide care afectează mediul şi biodiversitatea atunci când sunt disponibile soluţii alternative”, a declarat comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides.

27

De asemenea, Comisia Europeană a pus la punct luni o bază de date care va pune la dispoziţie toate autorizaţiile de urgenţă acordate de statele membre.

Cercetătorii susţin că numărul albinelor scade semnificativ din cauza folosirii neonicotinoidelor, sporind temerile privind un impact sever asupra furnizării de alimente la nivel global, deoarece albinele au un rol cheie în polenizarea multor culturi.

Un studiu realizat în Canada a ajuns la concluzia că albinele lucrătoare expuse la neonicotinoide au avut o durată de viaţă mai scurtă, iar coloniile aveau un risc mai mare de a rămâne fără regine. În Europa, oamenii de ştiinţă au declarat că expunerea la culturi tratate cu neonicotinoide a afectat coloniile de albine domestice din două dintre cele trei ţări incluse în cercetare şi a redus succesul reproductiv al celor sălbatice din toate cele trei state.

MADR a anunţat, în ianuarie, că autorizează, pentru campania de primăvară 2020, utilizarea în situaţii de urgenţă a unor produse pe bază de substanţe active din categoria neonicotinoidelor la tratarea seminţelor de porumb, precum şi utilizarea în situaţii de urgenţă a seminţelor de sfeclă de zahăr tratate cu un produs de protecţia plantelor pe bază de neonicotinoide.

„Autorizaţiile temporare reprezintă instrumente legale pe care statele membre le au la dispoziţie pentru a asigura fermierilor accesul la produse pentru protecţia plantelor în situaţii unde există risc fitosanitar asupra culturilor. Raportat la numărul de autorizaţii temporare acordate de statele membre UE, în perioada 2008-2018, autorizaţiile temporare emise de România reprezintă aproximativ 1,3% din numărul totalul de autorizaţii temporare acordate în Uniunea Europeană”, preciza MADR într-un comunicat.

Perioadele pentru care MADR acordă autorizaţiile temporare sunt: 20 ianuarie -1 mai 2020, în cazul tratării şi utilizării seminţelor de porumb, şi 20 ianuarie – 18 mai pentru utilizarea seminţelor tratate de sfeclă de zahăr.

Decizia MADR vine în urma solicitărilor Asociaţiei Producătorilor de Porumb din România, a Federaţiei Naţionale PRO AGRO şi a Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, subliniază MADR.

Conform sursei citate, această autorizare a fost determinată de faptul că, în prezent, în România nu există nicio altă alternativă viabilă pentru tratamentul seminţelor de porumb care să împiedice pierderile de producţie din cauza atacurilor dăunătorilor de sol „Tanymecus dilaticollis” şi „Agriotes spp.”, care afectează suprafeţe de peste 2 milioane hectare, cu

28

tendinţe de extindere, cu densităţi foarte mari pe metru pătrat şi care nu pot fi combătuţi prin tratamente în perioada de vegetaţie.

De asemenea, nici pentru sfecla de zahăr nu există alternative pentru tratarea seminţelor împotriva dăunătorilor „Bothynoderes punctiventris”, „Chaectonema tibiali”, „Tanymecus dilaticollis” şi „Agriotes spp.

Disperarea unui fermier: Primarul ne-a pus taxă de 200 de lei pe vacă și este stăpân pe pășunea comunală! Angelica Lefter - 3 februarie 2020

Gheorghe Cucerzan este fermierul care, la întâlnirea cu ministrul Agriculturii, Adrian Oros, la Sibiu, i-a prezentat șefului de la București modul în care un primar gestionează după bunul său plac suprafețele de pășunat. Situația descrisă din satul Boian, comuna Bazna, se regăsește și în alte localități din țară, astfel că intervenția crescătorului de animale în cadrul conferinței ”Fermierii Veritabili” are valoare de document pe care mai-marii țării nu mai pot să îl ignore!

Pășuni blocate la Primărie

”La noi la comuna Bazna, domnule ministru, avem o suprafață de pășune privată a comunei – 866 de hectare, unde din 2014 până în prezent nu se ia subvenție pe ele. Am făcut de nenumărate ori cerere la Primărie, atât pe persoană fizică, cât și pe asociație să se dea pășunea crescătorilor de animale, să ne-o întreținem, să o curățăm de ciulini, pentru că arată foarte rău pășunea. Din 800 și ceva de ha, vreo 300 sunt împădurie, nu avem apă, am cărat apă la animale cu cisternele pe timp de vară”.

Taxă de 200 de lei pe cap de vacă

”Pe lângă că nu luăm subvenție, ne-a pus taxă pe animal domnule ministru, ca pe timpul lui Răposatul. 200 de lei de vacă!…Vă dau și documente, am fost și la MADR acum vreo doi ani de zile, ne-a spus că ne ajută, nu s-a rezolvat nimic, am adus și Viața Satului, nu s-a rezolvat nimic. Am venit la Prefectură, Prefectura zice că primarul nu se subordonează Prefecturii. Nu se subordonează prim-ministrului, la cine se subordonează primarii ăștia, domnule ministru? La nimeni”.

29

Copiii fermierilor au investit muncă și bani alături de părinți

”Vrem să aducem tinerii acasă, domnule ministru! Am doi băieți, cel mai mare l-am făcut să facă Facultatea de Zootehnie pentru că eu de copil sunt fiu de țăran și crescător de animale. Copiii ăștia au știut să scoată vițelul dintr-o vacă, să meargă cu animalele la păscut, să are cu tractorul, să lucreze. Pot să spun că am exploatat copiii, la vârsta de 19-20 de ani, i-am făcut de și-au cumpărat animale, Limousine (rasă de vaci de carne – n.r.) pe bani mulți. Văzând că nu ne dă primarul pășunea au plecat în Germania, doi băieți de-ai mei”.

Tinerii au renunțat la animale

”Domnule ministru, de la 20 de capete în sus mi-a pus două milioane de lei vechi pe cap de animal. Copiii mei plătesc taxe la ANAF pe animale. Au exploatație pe animale la APIA, ei își bagă acolo animalele la APIA, de iau subvenții, ce iau, animalele toate de la 20 în sus le-au trecut pe mine. Le tot luau două milioane pe animal fiindcă stau la același număr de casă. Deci abuzuri….niște abuzuri. Atunci copiii m-au lăsat cu animalele, au zis: tată, ține animalele aici cu primarul, noi ce să mai facem aici? Așa aducem noi copiii acasă?”

Primarii fac legea pășunilor

”Domnule ministru, primarii ăștia nu știu la cine se subordonează. Ei fac legea pășunilor, dacă nu le pupi mâna primarilor și nu te închini, avem de suferit. Deci asta-i problema, e problemă politică peste tot. Unde nu-i pupăm pe primari, suferim noi, fermierii! Avem cerere la ora actuală pe pășuni, nici acum nu ni le-au dat, nu știm ce să mai facem!”

Notă: Agrointeligența – AGROINTEL.RO a prezentat cazul reclamat de fermierul Gheorghe Cucerzan din localitatea Bazna. La acel moment, în 2016, crescătorul de animale s-a adresat MADR, dar nici la patru ani distanță, problema pășunatului din localitatea sibiană nu s-a rezolvat!

Bombă în oierit! Plângere la DNA pentru exportul de ovine către țările arabe! agrointeligenta.ro - 3 februarie 2020

Plângere la Direcția Națională Anticorupție în cazul exportului de ovine către țările arabe și care, din cauza supraîncărcării, a dus la eșuarea vasului în portul Midia Năvodari. Sesizarea către procurori a fost anunțată prin intermediul unui comunicat de presă remis Agrointeligența – 

30

AGROINTEL.RO de către Animals International, organizația non-profit care a cerut și interzicerea exporturilor de animale vii din România.

Descoperirile din cadrul operațiunii de ranfluare a navei Queen Hind, răsturnată la Midia pe 24 noiembrie 2019, confirmă suspiciunea inițială a organizației Animals International că vaporul morții a fost supraîncărcat. Grupul Servicii Petroliere SA (GSP), compania care se ocupă de ranfluarea epavei a evidențiat că pe navă există punţi neincluse în cargoplan și care au fost pline cu oi nedeclarate. Queen Hind a fost autorizată de ANSVSA în martie 2019, autorizarea fiind validă pentru toate porturile din UE și a realizat 11 transporturi cu animale vii până la răstrurnarea în portul Midia.

”Acum că avem confirmarea oficială a suspiciunii de fraudă vom depune plângere la DNA pentru corupție sistemică a autorităților române. În plus, astăzi cerem Comisiei Europene să suspende activitatea de export cu animale vii în portul Midia și să nu mai permită ANSVSA să autorizeze nave pentru export. Reamintesc că odată autorizat de ANSVSA, un vaport poate încărca animale vii din orice port UE”, a anunțat Gabriel Păun, director UE al Animals International.

Parlamentul European a inițiat în luna decembrie procedura de anchetă parlamentară pe subiectul exportului cu animale vii, lună în care Animals International a prezentat dezastrul de la Midia de 2 ori în Parlamentul European, la 18 decembrie desfășurându-se chiar și o dezbatere în plen. Până la această oră 155 de europarlamentari din minim 177 necesari au semnat pentru demararea anchetei. Niciunul din România.

În luna septembrie, Comisia Europeană a desfășurat un audit în portul Midia în urma plângerii oficiale depuse de Animals International pentru cazul vaporului Al Shuwaikh care a plecat din portul Midia încărcat cu cel puțin 66.000 de oi în ciuda avertismentului scris al Comisiei Europene prin care se cerea ca vaporul respectiv să nu plece în Golful Persic din cauza temperaturilor și umidității excesive. Raportul de audit care incriminează autoritățile române a fost transmis Guvernului României încă din noiembrie 2019, oficialii români având la dispoziție maxim 30 de zile pentru a răspunde înainte ca acest raport să fie făcut public. Raportul este însă blocat de autoritățile române pe motiv că nu le-a parvenit în limba română.

”Guvernul trage de timp și se face de râs. Adevărul va ieși la lumină oricum. Portul Midia și autoritățile române sunt incapabile să asigure bunăstarea animalelor”, a încheiat Păun.

31

Fermierul Nicu Vasile a fost ales președinte al LAPAR! Ramona Dascălu - 4 februarie 2020

Fermierul Nicu Vasile

Fermierul Nicu Vasile este noul președinte al LAPAR – Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România. În urma votului exprimat astăzi, marți – 4 februarie, de către Adunarea Generală, agricultorul din județul Călărași a primit un mandat de 4 ani la conducerea organizației de fermieri.

UPDATE: Fermierul Nicu Vasile a fost votat în unanimitate de către toți cei 207 membri LAPAR participanți la ședință.

Nicu Vasile a fost singurul care și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al LAPAR. În cadrul Adunării Generale care s-a desfășurat astăzi și la care s-a întrunit cvorumul necesar, membrii LAPAR au decis prin vot să îl numească președinte pe Nicu Vasile, în timp ce fermierul Gheorghe Albu, care a asigurat interimatul în ultimele luni, a decis să nu candideze.

Noul președinte al LAPAR Nicu Vasile este doctor inginer în Științe Agricole și lucrează circa 1.200 de hectare de teren agricol în Călărași.

Tot astăzi a fost ales și noul Consiliu Director al LAPAR format din 13 membri și 4 supleanți. Dintre membrii CD vor fi aleși cinci vicepreședinți.

De precizat că ședința de astăzi nu a fost una lipsită de surprize și tensiuni, urmând să revenim cu detalii despre eveniment.

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) este o federație la nivel național, constituită prin asocierea, liber consimțită a asociațiilor profesionale teritoriale din agricultură și a producătorilor.

32

UN ORAȘ DIN ROMÂNIA ADUCE VACI ȘI OI pentru MENȚINEREA SPAȚIILOR VERZI! agrointeligenta.ro - 4 februarie 2020

Un edil dintr-un oraș important a găsit o metodă inedită pentru întreţinerea spaţiilor verzi chiar din centrul orașului: păşunatul urban. Astfel, primarul a scos la licitaţie punerea în aplicare a strategiei denumite „Actualizare Masterplan potenţial natural şi peisager din teritoriul municipiului”, realizat de SC Atelier Foaie Verde SRL.

Primarul Municipiului Galaţi, Ionuţ Pucheanu, este cel care a venit cu ideile inedite de a investi banii publici. În documentul invocat, aprobat de Consiliul Local încă din 2004, se regăsesc o mulţime de idei ieșite din comun: viţă-de-vie şi apicultură pe acoperişul blocurilor, zarzavat pe scuaruri, livezi de cartier în locul parcărilor şi oi păscând de la intrarea în oraş dinspre Brăila, în transhumanţă pe lângă Auchan, Selgros şi Universitatea Danubius, până pe Faleza Dunării, cu stâna amplasată în dreptul ANL-urilor din Micro 39, potrivit www.stiripesurse.ro.

Însă punctul cel mai tare a strategiei verzi a Galaţiului se referă la transformarea spaţiilor verzi în veritabile terenuri de golf. „Păşunatul este o metodă ecologică de întreţinere a spaţiilor verzi, atât din interiorul oraşului (parcuri, grădini), cât şi din zonele periferice. Oile permit păşunilor să arate ca terenurile de golf”, explică autorii, care propun şi “organizarea şi gestionarea activităţii de păşunat pe spaţiile publice” precizând că „sunt de preferat rase autohtone şi rustice: Vaca Salers este recunoscută pentru rezistenţa la condiţiile climatice extreme şi Capra Carpatină – foarte rustică şi sociabilă”.

Preşedintele PMP Galaţi, deputatul Cătălin Cristache, consideră că propunerea primarului Pucheanu este absolut aberantă şi că se toacă

33

nejustificat fondurile publice. “Din păcate, gălăţenii au ajuns să se obişnuiască la auzul acestor prostii propuse de Ionuţ Pucheanu. Numai un om fără minte poate să-şi dorească punerea în aplicare a unor astfel de idei trăznite. În Galaţi, avem probleme mari cu infrastructura, suntem izolaţi de lume din cauza lipsei drumurilor, oraşul se depopulează de la an la an, iar primarului îi arde să pună zarzavaturi în scuarurile din centru. Dacă există un minimum de înţelepciune, alegerile locale din acest an vor produce o schimbare reală şi nu ne vom mai trezi vreodată că vreun edil ne va mai propune astfel de idioţenii”, a concluzionat Cristache (PMP).

Agricultură în era digitală: fermierii români îşi vor putea lista cerealele online către piaţa naţională şi internaţională Florentina Niţu 04.02.2020,

Platforma Commoditrader, un fintech danez, a semnat un parteneriat cu Asociaţia Producătorilor de Porumb din România, formată din 500 de fermieri, pentru listarea şi comercializarea produselor agricole, online, gratuit.

Platforma Commoditrader, un fintech danez înfiinţat în 2018, le permite celor 500 de fermieri din Asociaţia Producătorilor de Porumb din România şă-şi listreze produsele agricole într-o piaţă online, unde casele comerciale locale, internaţionale şi externe pot licita porumbul produs în fermele româneşti.

În 2019, România a avut o producţie de 16 milioane de tone de porumb, în scădere cu 13% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul Agriculturii. Totuşi, România se clasează în top cinci producători de porumb la nivelul Uniunii Europene. În 2017 şi 2018, România a fost pe primul loc în topul UE al producătorilor de porumb.

34

„În prezent, APPR reuneşte aproximativ 500 de fermieri locali şi organizaţii mici care lucrează împreună 500.000 de hectare de terenuri agricole. Prin activitatea noastră, ne propunem să le oferim informaţii tehnice, economice, legislative şi comerciale, care vor avea un impact pozitiv asupra fermei şi a activităţii fermierului”, a declarat Alina Creţu, director executiv, Asociaţia Producătorilor de Porumb din România.

Alex şi Mihai Stănescu, doi fermieri din Corabia - Olt, investesc 1,8 milioane euro într-o fermă de porci. „Construcţia va fi gata într-un an şi jumătate şi va avea o capacitate de 400 de scroafe“ Florentina Niţu 04.02.2020,

Alex şi Mihai Stănescu, proprietarii companiei Bigpork Food din Corabia, judeţul Olt, investesc 1,8 mil. euro într-o fermă de reproducţie a porcinelor care va fi gata într-un an şi jumătate şi va avea o capacitate de 400 de scroafe.

„Implementarea proiectului durează mai bine de un an, între timp vedem cum o să evolueze virusul pestei porcine. O să ne confruntăm cu pestă încă cel puţin cinci ani de aici încolo, dar pentru a proteja porcii vom respecta normele de biosecuritate. (…)  Valoarea investiţiei este de 1,8 milioane de euro, 70% fiind fonduri europene şi 30% fonduri proprii“, au spus reprezentanţii companiei.

INDUSTRIE ALIMENTARA

Antreprenori locali. IRUM Reghin, producător de utilaje agricole, şi-a bugetat investiţii de peste 9 mil. euro în 2020. „Am început să implementăm un proiect care vizează mărirea capacităţilor de producţie a utilajelor agricole şi forestiere.“ Laurentiu Cotu 03.02.2020,

Mircea Eugen Oltean, şeful

35

IRUM Reghin: În ceea ce priveşte evoluţia pieţei, în zona agro putem vorbi despre o creştere cu 15-20% faţă de 2018. Ca target pentru anul 2020 ne-am propus promovarea şi introducerea în piaţa europeană - Ungaria, Spania, Franţa, Slovacia, Cehia, Serbia - a noului tractor agricol românesc Tagro

 IRUM, controlat de familia Oltean din Reghin, şi-a bugetat pentru 2020 un program de investiţii de peste 9 mil. euro pentru construcţia unei noi hale de producţie şi achiziţia unor echipamente moderne de prelucări mecanice, în special pentru producerea de angrenaje cu roţi dinţate, dar şi pentru vopsire.

Compania va continua în acest an investiţiile în cercetarea şi dezvoltarea de noi utilaje, odată cu extinderea Centrului de Cercetare şi Dezvoltare pentru Utilaje Agricole şi Forestiere iFOR, de la Cluj-Napoca.

Voicu Vuşcan, producătorul de mezeluri Elit: lipsa forţei de muncă a devenit un obstacol major, vrem să dăm bani şi nu avem cui. Este nevoie de eforturi tot mai mari în zona de recrutare şi retenţie a angajaţilor, pentru a reuşi să găseşti soluţii acestei crize, care este generală, nu numai la nivel de industrie Mădălina Panaete 04.02.2020,

Voicu Vuşcan, administrator al Elit: În conditiile în care vom reuşi să asigurăm în România un trai decent, avem speranţa că nu vom mai pierde forţa de muncă şi în următorii zece ani.

♦ Elit, companie parte a grupului Smithfield, lider pe piaţa de carne, are peste 1.800 de angajaţi şi trei fabrici. Voicu Vuşcan, administrator al Elit, unul dintre cei mai mari producători de mezeluri din România, spune că lipsa disponibilităţii forţei de muncă a devenit în ultima perioadă un obstacol major, mai ales în contextul în care îţi propui să consolidezi şi să dezvolţi o afacere.

„Este nevoie de eforturi tot mai mari în zona de recrutare şi retenţie a angajaţilor, pentru a reuşi să găseşti soluţii acestei crize, care este generală, nu numai la nivel de industrie. Încercăm să rezolvăm această problemă prin

36

extinderea zonelor de unde facem recrutări, propunând solutii de relocare pentru candidaţii care îşi doresc să facă parte din echipa noastră şi investim în calificarea la locul de muncă a angajaţilor existenţi“, a spus managerul. 

NOU! AQUA Carpatica lansează un nou produs:   Sticla de 750 ml cu capac sport 4 februarie 2020, 13:25de ADH

Una dintre noutăţile importante ale acestui început de an pentru consumatorii AQUA Carpatica este legată de lansarea pe piaţa a  produsului: AQUA Carpatica de 750 ml cu capac sport.

AQUA Carpatica minerală naturală plată de 750 ml cu capac sport a fost special creată pentru a răspunde nevoilor consumatorilor activi, mereu în mişcare. Din ce în ce mai mulţi consumatori au simţit nevoia unui ambalaj pentru apa plată la volum optim, în special cei care sunt mereu ”on the go”, dar pentru care calitatea apei pe care o beau nu este un compromis.

Cu un capac sport, ergonomică şi uşoară, AQUA Carpatica de 750 ml este perfectă pentru activităţi sportive, pachetul de la şcoală pentru copii mai mari sau călătorii. AQUA Carpatica cu capac sport ideală pentru persoanele active   Apa este cea mai bună băutură cu care să ne hidratăm organimsul pe parcursul exerciţiilor fizice solicitante, deoarece este uşor de absorbit de către organism, oferind hidratare intracelulară – mai rapid şi natural decât orice altă băutură. După antrenament, jogging sau o activitate fizică intensă, cea mai bună alegere pentru a reface electroliţii pierduţi prin transpiraţie este consumul de apă minerală naturală, nu băuturi care conţin aditivi, zahăr şi minerale artificiale.  

37

Beneficii:

AQUA Carpatica minerală naturală plată provine din izvoarele protejate din munţii Carpaţi şi este extrasă responsabil pentru a păstra natural conţinutul său ideal de minerale, pH-ul echilibrat şi gustul pur: Îmbuteliată la sursă din izvorul protejat de factori poluanţi: Haja Conţinut scăzut de nitraţi (1,80 mg/l) Conţinut scăzut de sodiu (0,83 mg/l) – recomandată pentru cei care suferă de hipertensiune şi pentru cei care urmează un regim sărac în sodiu Natural alcalină (pH 7,97) – ajută digestia şi metabolismul Conţinut mineral scăzut – corespunde pentru hidratarea zilnică Electroliţi naturali care îmbunătăţesc hidratarea Gust curat, fără post gust Sticlele nu conţin BPA şi sunt 100% reciclabile NOU!

Capac sport Produsele AQUA Carpatica Din portofoliul AQUA Carpatica mai fac parte apa minerală naturală carbogazoasă AQUA Carpatica (0,33 L,0,5 L 0,75 L, 1,5 L), AQUA Carpatica Forte (0,5 L, 0,75 L, 1,5 L), AQUA Capatica minerală naturală necarbogazoasă (0,33 L, 0,25, 0,5 L 0,75 L, 1 L, 1,5 L, 2 L şi 5l) şi AQUA Carpatica Kids (0,25 L).

Despre companie

Carpathian Springs SA este o companie membră a VALVIS Holding din anul 2005. Compania are ca obiect de activitate îmbutelierea şi distribuţia apelor minerale naturale AQUA Carpatica.

38

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Cum a ajuns România să fie una dintre cele mai bune pieţe pentru lanţul de restaurante Subway: Ioana Matei  03 februarie 2020

Cum a ajuns România să fie una dintre cele mai bune pieţe pentru...

Rezultatele înregistrate anul trecut de lanţul de restaurante cu servire rapidă Subway par să dezvăluie o pasiune comună a românilor cu locuitorii Luxemburgului, Liechtensteinului şi Islandei: sandvişurile. Cum a ajuns piaţa locală să fie una dintre cele mai performante din Europa pentru brandul cu origini americane?

„Încă de la lansarea Subway în România am ştiut că piaţa locală are un potenţial mare. Există o bază puternică şi vastă de proprietari de afaceri care se pot afilia reţelelor de francize, în toată ţara. În prezent, la 7 ani de la deschiderea primului restaurant Subway în România, ne bucurăm că avem o densitate mare de restaurante în ţară, în comparaţie cu alte pieţe din Europa Centrală şi de Est în care Subway activează. Mai mult, valoarea afacerilor restaurantelor Subway din România se plasează peste media regiunii”, descrie Rumen Radev, business development agent pentru zona Bucureşti-Ilfov al Subway România, rezultatele înregistrate pe piaţa locală. Brandul cu origini americane a intrat pe piaţa din România în 2011 şi a deschis primul restaurant în aprilie 2012. De atunci, lanţul de restaurante cu servire rapidă a crescut până la 40 de unităţi pe piaţa locală, iar potrivit celor mai recente informaţii comunicate de reprezentanţii companiei, aceasta a devenit una dintre cele mai profitabile la nivel european, cu un număr de vizitatori care depăşeşte cu 74% media restaurantelor din celelalte pieţe ale Europei. Totodată, valoarea bonului mediu în restaurantele Subway din România a crescut cu aproximativ 14%. Astfel, în 2019, restaurantele Subway şi-au crescut afacerile, în medie, cu 18% faţă de anul anterior, în timp ce profitul

39

brut a înregistrat un avans de 25% în perioada analizată. „2019 a fost un an excepţional pentru Subway: profitul a crescut semnificativ, stimulat de creşterea cererii pentru produsele noastre, dar şi de implementarea unui nou design în restaurantele noastre, atractiv şi prietenos cu clienţii. Avem cea mai bună şi cea mai profitabilă piaţă din Europa Centrală şi de Est şi una dintre cele mai profitabile din Europa, clasându-se pe locul 4 după Islanda, Luxemburg şi Liechtenstein. În medie, profitul înregistrat în restaurantele româneşti a crescut cu 99% faţă de media europeană”, a spus Rumen Radev într-un comunicat de presă. Reprezentanţii companiei sunt discreţi însă în ceea ce priveşte valoarea veniturilor cumulate înregistrate de Subway prin francizele deschise pe piaţa locală.

În ceea ce priveşte investiţiile, Radev spune că acestea pornesc de la circa 120.000 de euro. „În general, investiţiile într-un restaurant se plasează în jurul sumei de 120.000 euro, sumă care include echipamentul şi tot ceea ce trebuie să plătească proprietarul afacerii francizate tuturor părţilor implicate înainte de deschidere. Desigur, există şi situaţii în care investiţia poate creşte. Este cazul restaurantelor de dimensiuni mari sau al celor care au drive-thru”, descrie Rumen Radev investiţiile necesare deschiderii unei francize Subway. Apoi, spune el, un restaurant Subway funcţionează destul de simplu, în contextul în care procesul de pregătire pentru un meniu sau produs Subway nu implică gătirea sau prăjirea vreunui ingredient. După deschiderea restaurantului, timpul necesar pentru recuperarea investiţiei variază de la un restaurant la altul, potrivit lui Radev, în contextul în care „operaţiunile şi funcţionarea optimă a acestuia depind, în cea mai mare măsură, de proprietarul afacerii francizate”. „Subway le cere viitorilor proprietari de afaceri francizate un plan de afaceri bine fundamentat şi amănunţit. Acest plan cuprinde estimări ale momentelor în care restaurantul va atinge pragul de rentabilitate, îşi va recupera investiţia sau va genera profit”, explică reprezentantul Subway. În funcţie de aceste rezultate, factorii de decizie din cadrul companiei Subway acceptă sau nu intrarea respectivei afaceri în cadrul francizei. „În acest mod minimizăm potenţialele riscuri”, spune el. Francizele din industria HoReCa sunt printre cele mai atrăgătoare pentru antreprenorii români dornici să îşi deschidă o afacere la cheie; or Rumen Radev consideră că aceasta ţine de o oarecare familiaritate a oamenilor faţă de genul acesta de afaceri. „Credem că în general oamenii tind să aleagă lucrurile care le sunt familiare şi despre care au cele mai multe informaţii şi cunoştinţe. Iar domeniul HoReCa este unul cu care cochetăm cu toţii în diferite momente şi despre care reuşim să avem cele mai multe cunoştinţe. Ştim cum ne dorim să arate o locaţie, cum ne dorim să fim întâmpinaţi, ştim cum vrem să arate mâncarea pe care o primim şi ştim că vrem să fim lăsaţi să decidem ce mâncăm conform preferinţelor noastre.

40

Deci ne putem imagina cu uşurinţă cum ar fi să deţinem un restaurant, dar nu ne putem imagina cum ar fi să deţinem o sucursală a unei bănci, de exemplu”, explică reprezentantul Subway. Potrivit lui, acesta este unul dintre motivele pentru care francizele din industria HoReCa sunt printre primele care intră pe noi pieţe. „Şi sunt destul de multe. Conform studiilor de specialitate, ştim că există în jur de 10.000 de concepte active de franciză în Europa. În final totul se rezumă la disponibilitatea companiilor de a se extinde în afara pieţei interne. Şi nu toate companiile sunt pregătite sau au drept scop extinderea pe pieţe externe. Dar România este o piaţă cu potenţial ridicat, românii sunt activi şi au antreprenoriatul în suflet, astfel încât tot mai multe concepte de franciză aleg să intre pe această piaţă”, conchide Rumen Radev.

Potrivit reprezentanţilor companiei, aceasta plănuieşte să se extindă în continuare în România, atât prin deschiderea unor restaurante noi, cât şi prin optimizarea celor existente, prin remodelarea lor sub un nou concept.

Sandivşuri în familie, de 55 de ani

Compania Subway a fost fondată în urmă cu aproximativ 55 de ani, de către Fred DeLuca, antreprenor care avea pe atunci doar 17 ani, şi prietenul său de familie, dr. Peter Buck. În 1965, DeLuca a împrumutat 1.000 de dolari de la prietenul său Peter Buck cu intenţia de a strânge bani pentru colegiu. DeLuca voia să studieze medicina şi a pornit un o mică afacere de tip fast-food pentru a putea suporta costurile studiilor. Compania a crescut constant, iar în prezent este cel mai mare vânzător de sandvişuri din Statele Unite, care generează pe piaţa americană venituri de peste 10,4 miliarde de dolari. Compania este şi acum o afacere de familie, dar care lucrează cu aproximativ 21.000 de francizaţi.

Grafic ZF: Evoluţia cifrei de afaceri a Metro Cash & Carry România (2005-2019; mld. lei)

41

Metro Cash & Carry România bifează al doilea an de creştere de peste 10%: afacerile merg iar spre 6 miliarde lei, maximul istoric înregistrat în 2008. ”Anul 2019 a fost unul în care am învăţat multe. HoReCa a avut o contribuţie pozitivă.” Cristina Rosca 03.02.2020, 19:35 103

Ronald Ruffing (55 de ani), director general Metro Cash & Carry

Nemţii au local 30 de magazine cash & carry proprii şi nu anunţă deschideri noi. De altfel, sunt mai mulţi ani de când Metro Cash & Carry nu a mai deschis unităţi offline pe piaţa din România.

 Metro Cash & Carry, unul dintre primii comercianţi care a intrat pe piaţa locală, şi-a majorat businessul cu peste 10% în 2019, fiind al doilea an consecutiv în care nemţii postează un ritm atât de accelerat.

„Anul 2019 a fost unul în care am învăţat multe (...). În termeni de business, anul trecut am continuat să creştem, comparabil cu anul precedent, şi ne-am atins obiectivele de vânzări, aşa cum ne-am propus la începutul anului“, spune Roland Ruffing, CEO METRO Cash & Carry România. În 2018 nemţii au postat o creştere de 12%, ritm pe care nu-l mai atinseseră de mai bine de un deceniu. Creşterea este una organică, mai exact compania nu a deschis niciun magazin propriu în 2019, un an marcat de o creştere de circa 7% a consumului privat şi cu o inflaţie de circa 4%.

DIVERSE

Căprioare decedate pe un teren agricol administrat de un fost parlamentar de Olt Angelica Lefter - 4 februarie 2020 16:52

Șapte căprioare moarte au fost găsite pe un teren agricol, care este administrat de fostul parlamentar Teiu Păunescu, de pe raza comunei Valea Mare, din județul Olt.

42

Animalele au fost găsite de mai mulți paznici de vânătoare, în stare de putrefacție, semn că decesul a survenit cu câteva zile în urmă, scrie gds.ro.

Imediat au fost anunțate autoritățile. La fața locului au ajuns reprezentanți ai Gărzii de Mediu și ai Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Animalelor (DSVSA) Olt. Din primele cercetări a reieșit că cel mai probabil căprioarele au murit din cauza ingerării de substanțe raticide. Primele cadavre au fost transportate pentru analize la laboratorul DSVSA.

UNIUNEA EUROPEANA

BULGARIA

Cum să vinzi castraveţi grădinarilor. Vestiţii legumicultori bulgari, aduşi la sapă de lemn de oligarhii agricoli 4 februarie 2020, 13:12de George-Andrei Cristescu

Bulgaria, vestită pentru grădinarii săi, a ajuns să importe 80% din legumele şi fructele pentru consumul intern, din cauza politicii politicii agrare comune a Uniunii Europene, care favorizează subvenţiile la hectar şi nu produsul, dar şi din cauza concentrării unor mari suprafeţe agrilole la aşa numiţii oligarhi agricoli, arată un studiu elaborat de Academia bulgară de ştiinţe.

În Bulgaria s-a ajuns la un înalt grad de concentrare de pământ agricol în mâiile a  5% din fermieri - numiţi agro-oligarhi - prelucrează 90% din suprafeţele agricole, constată autorii unui studiu elaborat în cadrul Academiei bulgare de ştiinţe.   În ţara vecină se află unii dintre cei mai mari proprietari de pământ agricol în cadrul Uniunii Europene, din care unul (compania „Caracatiţa”) prelucrează mai mult de 100.000 de hectare. 5% din fermierii bulgari - numiţi agro-oligarhi - lucrează 90% din suprafeţele agricole. 60% din pământul agricol al ţării este controlat sub diferite forme

43

de numai 22 de companii. 80% din subvenţiile europene se duc la mai puţin de 6% din agricultorii bulgari.  

Producţia de cereale, favorizată de subvenţiile agricole ale UE   După criteriul dimensiunea culturilor, agricultura bulgară a revenit practic la perioada marilor complexe agroindustriale comuniste– aşa zisele APC-uri din anii 1980. Cu o deosebire – proprietatea nu mai aparţine statului, ci unor companii private care se ocupă în primul rând de producţia de cereale, notează europa liberă. Micii proprietari dau pământul în arendă unui mare fermier. Suprafeţele mari asigură aplicarea celor mai moderne şi eficiente tehnici agricole , efectualte cu utilaje scumpe. Este folosită pe scară largă aviaţia utilitară.  

Micii producători, aduşi la sapă de lemn   În Bulgaria, numai 2-3% din subvenţiile europene ajung la producatorii de fructe şi legume – de peste două ori sub media Uniunii Europene. Suprafeţele cu plante care necesită mână de lucru au fost reduse de peste 10 ori, faţă de anii 1980. În acest mod, au fost lichidate 500.000 de locuri de muncă. Bulgaria importă acum 70% din carne, 50% din lapte, 80% din legume şi fructe pentru consumul intern.  

Numai câţiva din marii producători se ocupă de creşterea animalelor şi lucrează suprafeţe cu legume sau de fructe. Atenţia este îndreptată spre subvenţiile europene care vin în primul rând pentru grâu, porumb, orz şi plante tehnice.  

94% din gospodăriile individuale de la ţară produc numai pentru nevoile familiei şi se află, practic, în afară pieţei. Jumătate din muncitorii agricoli însă lucrează în aceste gospodării.  

Pentru marii producători scopul principal sunt subvenţiile europene. Autorii studiului semnalează cazuri în care producţia de pe suprafeţe mari este lăsată pe câmp pentru că numai subvenţiile asigură un grad înalt al profitului.  

Subvenţiile de 1200 de euro pe hectar au făcut ca suprafeţe mari să fie semănate cu dovleci la care cheltuielile de producţie sunt sub 250 de euro.  

În faţa acestui fenomen, Uniunea Europeană caută un nou model care va duce la repartizarea mai echitabilă a subvenţiilor agricole (o treime din bugetul Uniunii) astfel încât banii să ajungă la adevăraţii producători.  

Producţia de legume tradiţionale bulgăreşti, cum ar fi roşii, ardei şi castraveţi, a fost în scădere anul trecut după cum arată analiza Ministerului Agriculturii, Silviculturii şi Alimentaţiei din Bulgaria. S-a constatat o prăbuşire atât a suprafeţelor cultivate cu roşii, cât şi a producţiei . Din cele

44

4,4 mii de hectare în 2017, doar 3,9 mii de ha au mai rămas anul trecut. Producţia de roşii a fost de 148.000 de tone, comparativ cu 159.000 de tone cu un an în urmă. În cazul ardeilor, suprafaţa a scăzut cu 500 de hectare, iar producţia internă a scăzut de la 72.000 de tone în 2016, la 54.800 de tone în 2017 şi 51.900 de tone în 2018.

În ceea ce priveşte castraveţii, suprafaţa s-a redus cu 70 de hectare, în timp ce producţia s-a ridicat la doar 7.300 de tone, faţă de aproape 12.000 de tone cu un an în urmă. Mai mult, producţia de varză din Bulgaria s-a redus aproape la jumătate în ultimii doi ani, de la 75,6 mii tone, la 47 mii tone în 2018. Potrivit producătorilor, însă, declinul real al producţiei bulgare este mult mai mare decât cel arătat de datele oficiale ale Ministerului.  O creştere a producţiei s-a înregistrat doar la cartofi şi s-a datorat creşterii subvenţiilor pentru această cultură. În acest caz, datele Ministerului Agriculturii arată că recolta de cartofi  a crescut de la 127 de mii de tone în 2016,  la 261 de mii în 2018. Cu toate acestea, acest lucru este încă departe de a satisface cererea internă. 

Asociaţiile producătorilor de fructe şi legume din Bulgaria s-au plâns guvernanţilor că abia supravieţuiesc şi, că ţara a devenit din mare producător, importator de fructe şi legume. Ciavdar Marinov, de  Asociaţia Producătorilor de Fructe şi Legume din Bulgaria, declara că dacă nu vor fi sprijiniţi de autorităţi, peste cinci ani, fructele şi legumele bulgăreşti vor dispărea de pe tarabe. În prezent, fructele şi legumele din marile supermarketuri din ţara vecină sunt din Turcia, Macedonia şi Albania, susţine acesta.

BELARUS

Belarus: „Fraudă dulce” la cele patru fabrici de zahăr de unde au dispărut subit directorii. Lukașenko: „Așa ceva nu s-a întâmplat încă în țară”

Redacţia UNIMEDIA acum 21 ore

 Directorii tuturor fabricilor de zahăr au fost reținuți, după ce a fost deconspirată o schemă de fraudă de proporții cu comercializarea zahărului din Belarus spre Rusia.

45

 Foto: news.ro

„Acest lucru nu s-a întâmplat încă în Belarus”, a spus Alexandr Lukașenko. „Ce au făcut acești dealeri, au creat un „ ascunziș"- o casă de tranzacționare din Moscova. Un ascunziș obișnuit. I-au pus pe ai lor acolo. Zahărul din Belarus a fost vândut din fabrici la prețuri de nimic la o casă comercială din Moscova. Aceasta, ulterior, crescând prețul, îl vândeau pe piață. Diferența de luare de mită a fost transmisă acestor directori de fabrici", a povestiti președintele belarus, citat de belta.by.

„De multă vreme serviciile de securitate monitorizau această problemă. Am fost informat că au vândut acest zahăr la un preț ieftin unei case de tranzacționare, iar o parte din el s-a întors în Belarus cu un preț majorat. Poate că zahărul nici măcar nu l-au exportat la Moscova și nu l-au importat înapoi.

Dar documentele s-au dus acolo, au fost reeditate și aici au livrat acest zahăr cu marja direct de la fabrici pe piața noastră. Și atunci această marjă a fost împărțită în mită. Este normal? ", s-a indignat președintele Belarusului.

„Acolo erau și persoane cu epoleți. Am spus: pe toată lumea în celulă! Pe toți. Nici măcar avionul nu putea fi reținut cu unul dintre cei implicați. Am spus să întoarcă avionul din Europa de Vest, să aterizeze și să-l ducă în izolator. Au întors avionul și l-au trimis pe cel implicat la Centrul de arestare preventivă. Atitudinea cea mai severă va fi față de acestă situație", a declarat Alexandr Lukașeko.

Președintele Belarusului a spus că actualii directori ai fabricilor sunt ca niște copii pentru el, dar este inacceptabil atunci când cineva profită de ceea ce aparține nu numai colectivului de muncă, ci întregului popor.

Amintim că acum o sătămână, în Belarus, directorii celor patru fabrici de zahăr care funcționează în țară au încetat să mai apară la locul de muncă, în aceeași zi.

46

DOSAR

Legume care se seamănă sau se plantează în februarie agrointeligenta.ro - 3 februarie 2020

Lista legumelor care se pot semăna în luna februarie nu este lungă, însă include legume și verdețuri importante care vă vor aduce primele recolte din an, veritabile trufandale pe masa de Paște. Agrointeligența – AGROINTEL.RO vă prezintă legumele care se pot semăna în februarie, cu mențiunea că este recomandat să așteptați ultima parte a lunii pentru a pune semințele în pământ întrucât există un risc mare de îngheț pe tot parcursul lunii. Astfel, în perioada 20-29 februarie puteți semăna cu încredere următoarele legume:

morcov

ridichi de lună

pătrunjel

mărar

ceapă verde

usturoi

mazăre

spanac

leuștean

Tot în această perioadă se pot pune în pământ și rizomii de hrean.

Înainte de a semăna legumele sau verdețurile, verificați întotodeauna ambalajul în care vin semințele. Controlați că acestea nu sunt expirate și că plicurile sunt intacte. Mai ales aveți grijă la semne de umezeală care ar fi putut să deterioreze semințele conținute. Totodată, selectați cu grijă soiurile pe care le veți semăna, acordând o atenție deosebită indicațiilor de pe plic pentru distanța și adâncimea la semănat, dar și privind perioada de semănat și de vegetație.

După ce ați pus semințele în pământ, straturile se pot acoperi cu un strat fin de gunoi de grajd, nu prea gros tocmai pentru a permite legumelor să răsară.

47

* * *

Brutăria din Ditrău, unde localnicii s-au revoltat împotriva brutarilor aduşi din Sri Lanka, aparţine firmei AGM Eco Cor porate deţinută de Anna Kosa, cu afaceri de 11,7 mil. lei şi o marjă de profit de 3%. Productivitatea unui angajat al brutăriei a fost de circa 141.000 de lei în 2018, adică 11.750 de lei pe lună, iar salariul net plătit a fost de 1.194 lei Ramona Cornea 04.02.2020,

Brutarii din Sri Lanka au ajuns vedete în România

Brutăria din Ditrău, parte a companiei AGM Eco Corporate, unde există tensiuni în urma recrutării a doi angajaţi din Sri Lanka, a avut o cifră de afaceri de 11,7 milioane de lei (circa 2,4 mil. euro) în 2018,  în creştere cu 11% comparativ cu anul precedent, la un număr mediu de 83 de angajaţi, plus 22%.

Brutăria din Ditrău a intrat în atenţia publică după ce localnicii s-au plâns că nu vor ca doi angajaţi din Sri Lanka să le facă lor pâinea. Kallo Katalin, administratorul brutăriei, a declarat pentru Mediafax că cei doi bărbaţi din Sri Lanka vor face în continuare pâine şi nu vor fi schimbaţi din linia de producţie.

În 2018, compania AGM Eco Corporate a avut cheltuieli cu personalul în valoare de 1,95 milioane de lei, potrivit datelor publice.

Conform calculelor ZF, compania şi-a plătit fiecare angajat cu 23.500 de lei în 2018, adică un salariu brut de 1.958 de lei pe lună, ceea ce înseamnă un salariu de 1.194 de lei primit „în mână“.

Salariul minim brut lunar pe economie era de 1.900 de lei, adică 1.162 de lei net, în 2018. Salariile din Harghita au fost printre cele mai mici din ţară în 2018. Astfel, salariul mediu net a fost de 2.094 de lei în Harghita, în 2018, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

48

La o cifră de afaceri de aproape 11,7 milioane de lei şi la un număr mediu de 83 de angajaţi, rezultă că productivitatea unui angajat al brutăriei a fost de circa 141.000 de lei în 2018.

Compania avut un profit net de aproape 357.000 de lei (74.000 euro) în 2018, cu 177% mai mult decât în anul precedent şi o rată a profitului de 3%.

AGM Eco Corporate a fost înfiinţată în 2011 şi este controlată în proporţie de 80% de Anna Kosa, conform platformei de analiză financiară confidas.ro.

  Clujeni cu Porsche la scară se revoltă din cauza   muncitorilor din Sri Lanka: „Domnii au reclamat, mi-au spus că le-am stricat strada, că e zonă de lux” 4 februarie 2020, 11:03 de Remus Florescu

22 de muncitori din Sri Lanka au fost cazaţi într-un imobil situat pe o stradă selectă din Cluj. FOTO: Actual de Cluj Revoltă pe o stradă din selectul cartier Gruia din Cluj-Napoca, cu vile somptuoase şi maşini scumpe la scară din cauza mutării aici a câtorva muncitori veniţi legal din Sri Lanka.

„Brusc au chemat Poliţia, pe urmă au făcut plângeri peste tot pe unde puteau să facă”, spune reprezentantul firmei care i-a recrutat.

„Strada Lăpuşului din Gruia e o stradă mică şi liniştită, cu doar câteva case. Dintre proprietari, 15 se pare că au semnat o petiţie autorităţilor prin care cer arbitrarea nemulţumirii lor, anume că într-unul dintre imobile, o fostă grădiniţă, sunt cazaţi 22 de străini cu pielea închisă la culoare, care nu se ştie ce caută aici şi cât de legal muncesc. Nimeni însă nu-şi asumă în faţa reporterului actualdecluj.ro nemulţumirile clare şi, de cele mai multe ori, nici semnarea petiţiei - relatează Actual de Cluj. Strada are „vile scumpe şi Porsche parcat în faţa casei”, arată sursa citată.     „Ei sunt un pic şocaţi. E o

49

stradă bună, pe stradă sunt maşini scumpe. Oamenii au pretenţii de la vecinii lor. Asta e cazarea lor (a celor 22 de srilankezi-n.red.) pentru că e aproape de restaurant şi sunt condiţii destul de OK. Problema principală e că sunt de culoare închisă şi vin din altă zonă. Dar părerea mea e că vecinii o să se obişnuiască, pentru că oamenii sunt foarte OK, sunt liniştiţi, ca spirit civic sunt peste români, respectă oamenii, nu ies în curte. Le-am spus ”respectaţi-i pe vecini şi o să vă respecte şi ei”, spune pentru sursa citată un angajat al localului unde aceştia lucrează.    

Din prima zi vecinii au chemat Poliţia   Din prima zi vecinii au chemat Poliţia. „Domnii de pe stradă au reclamat, mi-au spus că le-am stricat strada, că e zonă de lux”, spune el.   Sri lankezii au fost aduşi de o firmă de specialitate, al cărei director, Romulus Badea, spune pentru actualdecluj.ro: „sunt veniţi 100% legal, cu toate formele, cu permis de şedere. Au doar problema cu vecinii care brusc au chemat Poliţia, pe urmă au făcut plângeri peste tot pe unde puteau să facă. Sunt cam 20 de persoane cazate, oamenii îşi văd de treaba lor, dar numai în prima săptămână au fost reclamaţii în fiecare zi”.   Secţiune din strada Lăpuşului, din Cluj-Napoca FOTO Google Maps   Cazul Ditrău nu e un caz izolat      

„Cazul Ditrău nu este un caz izolat. Este doar unul mediatizat. Lucrurile astea se întâmplă peste tot în ţară. În Bucureşti nu avem astfel de situaţii, dar s-ar putea să fie şi din cauză că noţiunea de bucureştean defineşte un grup foarte amestecat, un amalgam de oameni veniţi din toate colţurile ţării şi din multe alte ţări”, a povestit Romulus Badea, pentru Hotnews.  

Compania pe care o reprezintă a adus la un hotel din Vâlcea oameni din Sri Lanka pentru curăţenie în camere şi pentru o bucătărie. O familie de români s-a întâlnit cu oamenii de la curăţenie pe hol şi a ieşit un mare scandal.   Apoi, patronii unui restaurant din centrul Clujului au angajat un număr destul de mare de oameni din aceeaşi ţară (Sri Lanka) pentru bucătărie, chelneri. I-au cazat în centrul oraşului, aproape de restaurant. Sunt câţiva oameni de pe stradă care i-au reclamat la toate autorităţile la care puteau să-i reclame: la imigrări, ITM, Pompieri etc. La un moment dat, jandarmii au venit cu duba de intervenţie. Chiar s-a făcut o petiţie la Primărie, care este semnată de 15 vecini.  

Cazul Ditrău   

Primăria din Ditrău a organizat în weekend o dezbatere pe tema muncitorilor din Sri Lanka aduşi să lucreze la o brutărie din localitate, fapt care a creat revoltă între localnicii din zonă.   

50

Mai mulţi foşti angajaţi ai brutăriei din Ditrău,s-au plâns, sâmbătă, la întrunirea pe care au avut-o cu primarul la Căminul cultural din localitate, că ar fi avut parte de un tratament inuman din partea patronului firmei, acesta forţându-i să facă ore suplimentare pe care nu le plătea. Cât despre prezenţa municitorilor străini, localnicii au spus că se tem că ar mai putea veni şi alţii care vor duce la schimbarea comunităţii.   Potrivit agenţiei de ştiri MTI, în cadrul întrevederii, mai mulţi foştii angajaţi ai brutăriei au reclamat că ar fi avut parte de un tratament inuman din partea proprietarului afacerii.   Acesta i-ar fi plătit cu salariul minim pe economie, i-ar fi obligat în mod regulat să stea la ore suplimentare pe care ulterior nu le-a mai plătit.  

Localnicii au căzut de acord asupra faptului că, dacă antreprenorul şi-ar respecta angajaţii şi le-ar asigura o salarizare corectă, nu ar fi nevoie de aducerea unor muncitori de afară.   Mai mulţi foşti angajaţi ai brutăriei au povestit că inclusiv sănătatea lor a avut de suferit din cauza orelor suplimentare fără încetare, iar cei care refuzau orele suplimentare au fost concediaţi.   O femeie a relatat că a leşinat la brutărie, însă a fost dusă la cabinetul medical din sat, iar ambulanţa a fost chemată acolo, astfel încât incidentul să nu pară un accident la locul de muncă. Mai multe persoane au spus că au îndurat umilinţe cât timp au fost angajaţi ai brutăriei.    

Patronul spune că nu poate plăti salarii ca în Vest Proprietarul brutăriei la care lucrează 90 de angajaţi nu a participat la întâlnire. El şi-a exprimat poziţia printr-o scrisoare în care a susţinut că firma a tratat în mod corect angajaţii şi că le-a plătit orele suplimentare. Cei prezenţi la întâlnire au devenit vocali când au auzit această afirmaţie.

  Antreprenorul a mai spus că în Ditrău nu pot fi oferite angajaţilor salarii sau condiţii ca cele de care beneficiază tinerii care au plecat ca să lucreze în Vest.   Csaba Köllő a mai declarat că firma sa intenţionează să construiască, din fonduri UE, o fabrică de pesmet, însă din cauza experienţei de care a avut parte în ultimele săptămâni, această nouă fabrică nu va fi ridicată la Ditrău.   În plus, antreprenorul a mai menţionat că cei doi angajaţi din Sri Lanka vor presta munci necalificate şi nu vor participa la realizarea efectivă a pâinii. A mai spus, totodată, că în măsura în care în următoarele şase luni va reuşi să găsească cinci localnici calificaţi, va renunţa să mai aducă muncitori din afara ţării.   Primarul comunei, Elemér Puskás, şi preotul vicar Károly Bíró au precizat  că doresc să îşi asume rolul de mediatori între comunitatea locală şi antreprenorul Csaba Köllő. Cei doi au explicat că doresc o rezolvare a conflictului, din care a fost mediatizată doar partea conform căreia comunitatea locală refuză prezenţa muncitorilor asiatici. Károly Bíró a relatat că el încercase, şi anterior, să fie un mediator, însă atunci când i-a transmis antreprenorului întrebările oamenilor, acesta i-ar fi

51

răspuns să angajeze un avocat. CNCD s-a autosesizat în cazul Ditrău   Consiliul Naţional pentru Combaterea Discrimitării s-a autosesizat în cazul Ditrău, după ce patronul brutăriei a promis că îi retrage pe angajaţii din Sri Lanka de pe linia de producţie şi că le va schimba locul de muncă, a declarat pentru Mediafax Csaba Astalosz, preşedintele instituţiei.  

„În urma declaraţiei patronului brutăriei, cum că va retrage cei doi brutari din Sri Lanka de pe linia de producţie, pentru liniştea localnicilor, voi propune luni dimineaţă Consiliului să demarăm procedura de autosesizare pentru posibile fapte de discriminare”, a declarat preşedintele CNCD, Asztalos Csaba.   Inspectoratul de Poliţie Judeţean Harghita a deschis un dosar penal in rem în cazul scandalului de la Ditrău - unde doi muncitori din Sri Lanka (foto) au inflamat spiritele localnicilor - pentru infracţiunile de incitare la ură sau discriminare. Pedeapsa pentru această infracţiune este de la şase luni la trei ani de închisoare sau amendă.  

„Încă din zilele trecute, la nivelul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Harghita a fost înregistrat un dosar de cercetare penală faţă de infracţiunea de incitare la ură sau discriminare, în ideea în care trebuie să lămurim mai

întâi ce s-a întâmplat, cum s-a întâmplat şi să identificăm eventualele persoane care se fac vinovate de săvârşirea acestei fapte. Deocamdată

infracţiunea este cercetată in rem, aşa a fost înregistrată, urmând ca aceasta să aibă, e posibil, (...) un suspect, doi, zece sau chiar mai mulţi sau poate

niciunul. Important este să clarificăm toate cauzele, toate împrejurările, toate detaliile şi toate aspectele legate de acest caz”, a declarat sâmbătă purtătorul

de cuvânt al IPJ Harghita, inspectorul Gheorghe Filip.

* * *

Istoria „Pâinii lui Sauer“, care a hrănit populaţia României în Primul Război Mondial: „Pocnea nisipul strivit ca o minusculă mitralieră ce zguduia creierul“ 4 februarie 2020, 06:17de Alin Ion

52

„Pâinea lui Sauer“ era furnizată populaţiei din Târgu Jiu în perioada Primului Război Mondial Expresia „Pâinea lui Sauer“ a fost folosită în mai multe regiuni din România în perioada Primului Război Mondial, pentru a exprima nemulţumirea faţă de pita care era vândută populaţiei în perioada ocupaţiei austro-germane.

Denumirea vine de la numele maiorului Sauer, care a fost la conducerea „Komandaturei Etapei 264 Târgu Jiu“ în timpul ocupaţiei germane din Primul Război Mondial.

„Credem că expresia aparţine unui târgujian anonim nemulţumit că pâinea primită cu ocazia Crăciunul anului 1918, deci după încheierea Primului Război Mondial, era tot necernută şi asemănătoare cu cea din timpul ocupaţiei. Astfel, concitadinul nostru şi-a adus aminte cu amărăciune de «pâinea saueriană de tristă amintire».

Şi într-adevăr, în timpul ocupaţiei germano-austro-ungare pâinea era mai tot timpul «necernută, cu tărâţe şi nisip presărat în făină». Vremuri de război. Atunci când era consumată «în dinţi pocnea nisipul strivit ca o minusculă mitralieră ce zguduia creierul», precizează istoricul gorjean Gabriel Sarcină. Acesta arată că expresia „Pâinea lui Sauer” a întâlnit-o prima dată într-un articol din ianuarie 1919, din ziarul „Românismul”.   

Pâinea era vândută pe cartelă Rata de pâine era acordată în baza unei cartele. Pâinea se făcea pentru două zile, astfel că în momentul în care ajungea să fie cumpărată era foarte tare. „Alte documente din vremea ocupaţiei ne mai dezvăluie «că pâinea ce se fabrică şi pune în vânzare nu e suficientă pentru hrană».

Raţia zilnică era acordată în baza unei cartele de la cele zece brutării din oraşul Târgu Jiu. Potrivit unei ordonanţe, «pâinea se făcea pentru două zile, iar fiecare cartelă avea numai 15 numere»“, mai prezintă istoricul.  

Raţie de făină şi grâu Fiecare familie avea dreptul la o anumită raţie, insuficientă pentru hrănirea populaţiei. „În primăvara anului 1918 raţia de făină „pentru fiecare cap al populaţiei” era limitată la 300 grame mălai şi 300 grame grâu. Aceste 600 de grame erau plătite cu 0,35 lei. Existau şi excepţii pentru «lucrătorii de muncă grea».

Aceştia primeau cartele suplimentare şi «aveau dreptul la 150 grame mălai şi 150 grame făină de grâu sau 350 grame pâine integrală pe zi». În luna aprilie 1918 se eliberaseră în Târgu Jiu 5.935 cartele de pâine cu toate că populaţia

53

urbei de pe Jiu depăşea 6.000 de suflete“, mai precizează istoricul gorjean.

Cinematografe 3D în comune fără gaz metan, canalizare sau drumuri asfaltate. Localnic resemnat: „Asta ne mai lipsea!“ 4 februarie 2020, 04:04de Cosmin Pătraşcu Zamfirache

Cinematograful "Prutul" va fi transformat radical, cu 9 milioane de lei FOTO Cosmin Zamfirache

În două localităţi sărace din judeţul Botoşani vor fi amenajate cinematografe moderne destinate proiecţiilor 3D, în valoare de 18 milioane de lei. Localnicii spun că ar fi preferat canalizare, gaz şi drumuri asfaltate.

Truşeşti şi Ştefăneşti sunt două localităţi foarte sărace din judeţul Botoşani. Ambele se află foarte aproape de graniţa de nord cu Republica Moldova, undeva la capătul României. Localnicii trăiesc în mare parte din agricultură de subzistenţă şi creşerea animalelor. Sunt mulţi asistaţi social, bătrâni nevoiaşi, comunităţi sărace de romi, dar şi foarte mulţi oameni fără loc de muncă. Nici la Truşeşti, dar nici la Ştefăneşti majoritatea populaţiei nu beneficiază de canalizare, gaz metan sau alte utilităţi specifice lumii moderne.   

Cele mai multe străzi sunt neasfaltate sau sunt pur şi simplu uliţe de pământ. Cu toate acestea, în maximum doi ani localnicii vor avea cinematografe 3D. Acestea sunt investiţiile pe care intenţionează să le facă edilii din Truşeşti şi Ştefăneşti în viitorul apropiat. Pentru amenajarea clădirilor moderne la marginea uliţelor de pământ, statul român va cheltui aproximativ 18 milioane de lei, prin Compania Naţională de Investiţii (CNI).   

54

„Va fi mai mult un centru cultural“  

Ştefăneştiul a devenit oraş în 2004 pentru ca România să iasă la număr cu aşezările urbane. În realitate este o aşezare mai mult rurală cu oameni foarte săraci. În schimb, oamenii vor avea un cinematograf 3D de aproximativ 9 milioane de lei. Mai precis, va fi reabilitat vechiul cinematograf din oraş. Se numea „Siretul“ şi a fost construit în vremea regimului comunist, atunci când Ştefăneştiul era comună. Cinematograful a funcţionat până în 1997. Odată cu reorganizarea Cinemafilm, clădirea a fost închisă şi a rămas în paragină.   

„Nu ştiam ce să fac acolo. Nu puteam să-i schimb destinaţia, tot cinematograf trebuia făcut. Va fi mai mult un centru cultural. În Ştefăneşti şi aşa nu avem cămin cultural. Unde să mă întâlnescu cu cetăţenii, la crâşmă, la colţul străzii?“, spune Florin Buţura, primarul din Ştefăneşti. Cinematograful va fi reabilitat complet şi va avea dispozitiv pentru proiecţii 3D.   

La 7 kilometri de Ştefăneşti, în comuna Truşeşti, oficialii CNI finanţează un proiect tras la indigo. În această localitate, plină de nevoiaşi şi fără niciun fel de utilităţi se reabilitează tot un cinematograf construit în anii comunismului. Se va investi aproximativ aceeaşi sumă pentru reconstruirea cinematografului „Victoria din Truşeşti“. Şi aici este prevăzută dotarea cu dispozitive de proiecţie 3D. Ambele săli de spectacol vor avea peste de 300 de locuri. 

O uliţă din Truşeşti FOTO Cosmin Zamfirache  

„Cinematograf ne mai lipsea“  

O bună parte a localnicilor consideră însă aceste investiţii inutile. Mai ales cei trecuţi de 30 de ani spun că mai bine s-ar face drumuri şi s-ar aduce utilităţi. „Cinematograf ne mai lipsea, în rest avem de toate. Îşi fac oamenii

55

nevoile la buda de la colţul viei şi ei fac cinematograf. Noi cică stăm la oraş, dar canalizare nu avem“, spune Mihai Zgârceanu, un localnic din Ştefăneşti. Alţi cetăţeni cred că puţini semeni au bani să meargă la film. „Dar cine să meargă acolo? Doar dacă dai gratis filme, că oamenii abia au cu ce cumpăra pâine. Poate să se ducă primarul şi cu doi trei cu magazine pe aici prin comună, să plătească bilet şi să vadă film. Noi ăştialaţi pe dinafară“, comentează un sătean din Truşeşti.

Nea Costică din Ştefăneşti a prins cinematograful pe vremea lui Ceauşescu. Spune că era frumos, dar că acum nu-i mai vede rostul. „Erau filme frumoase. Era greu atunci să mergi la oraş să vezi film. Dar cu atâţia bani mai bine ar face drumuri, că ne rupem gâtul pe uliţele astea, mai bine ar trage canalizare şi gaz. Că suntem vai de lume. În fundul gol, cu ochii zgâiţi la film“, opinează botoşăneanul.   

Singurii care par fericiţi de construirea unor cinematografe sunt elevii de liceu. „Ar fi bine să se facă. Oamenii stau toată ziua atârnaţi pe garduri, pe la crâşmă. Mai bine să avem unde vedea un film. Mai sunt care au părinţi plecaţi, le dau bani de un pop-corn, de un bilet. Mai sunt alocaţiile“, spune o tânără din Truşeşti.   

Utilităţile aşteaptă „momentul potrivit“  

Pentru autorităţile locale din Truşeşti, cinematograful va fi un adevărat punct strategic, care ar merita toţi banii, din perspectiva lor.

„Domnul primar a considerat că este necesar având în vedere numărul de elevi de aici. Este aici un punct strategic pentru că toţi care merg la Botoşani de la vamă, trec pe aici“, spune Gheorghe Iacob, consilierul primarului din Truşeşti.

Cât despre utilităţile din aceste localităţi sau asfaltarea drumurilor, autorităţile locale din Ştefăneşti şi Truşeşti spun că aşteaptă momentul potrivit pentru a accesa accesa bani. Aceştia se laudă că au în derulare peste 12 proiecte, printre care şi asfaltări de uliţe.

* * *

O profesie de invidiat: îşi petrec vara în România şi o a doua vară în Australia, în mijlocul viei. Ce presupune un loc de muncă în care nu te întâlneşti aproape niciodată cu iarna?  Ioana Matei  03 februarie 2020

Misterele soiurilor româneşti de struguri i-au determinat pe Nora Iriarte şi pe Hartley Smithers să îşi petreacă, din 2005 încoace, câte o

56

jumătate de an în România. Cealaltă jumătate o petrec în Australia, lucrând pentru unul dintre cei mai mari producători de vinuri din lumea nouă.

„E poezie, matematică, nu cred că e prea multă chimie în vin, mai degrabă fizică – presarea, de pildă, este foarte importantă. Seamănă puţin gătitul – filosofia este aceeaşi cu a gătitului”, descriu vinificatorii cramelor Recaş modul în care se creează un vin, proces care poate dura ani întregi. Chiar dacă el vorbeşte cu un puternic accent australian, iar ea cu unul spaniol, Nora Iriarte şi Hartley Smithers se completează reciproc. La fel cum se completează şi în viile în care îşi petrec zi de zi: în România, la Cramele Recaş, cât şi în Australia, când dă frigul peste viile din Timiş.

Originară din Spania, din Ţara Bascilor, Nora Iriarte a studiat biologia, iar apoi, datorită unei burse pe care a obţinut-o în Bordeaux,  a ajuns în lumea producţiei vinului. A lucrat acolo cu cei mai buni cercetători internaţionali în domeniu apoi şi-a început parcursul profesional la Rioja. L-a întâlnit pe Hartley Smithers la o cramă de mărime medie, unde aveau ca misiune construcţia acesteia de la zero. Au stat acolo vreme de opt ani, apoi i s-a alăturat în drumul ce l-a adus şi pe el în România, în 2005.

„Căutam un loc interesant unde să mă duc, lucram în Londra pe partea de importuri de vin şi am aflat de această oportunitate, de a lucra cu Philip Cox de la Cramele Recaş. Primisem două oferte pentru a veni aici – în afară de Cramele Recaş, sosise una şi de la un alt producător”, spune Smithers.

„Ne place să lucrăm cu varietăţile româneşti de vinuri, acum mulţi ani, când le-am descoperit, am fost foarte surprinşi”, adaugă Nora Iriarte. Iar Hartley spune despre ea că a ales să îşi petreacă mare parte din timp datorită soiului Fetească Neagră, pe care îl descrie drept un soi de strugure dificil. „Când faci o treabă bună, este un soi care devine foarte recunoscător şi foarte bun”, spune Nora, referindu-se la recoltă, care are nevoie de o vreme perfectă, fără prea multă sau prea puţină ploaie. Nora îşi aminteşte şi că atunci când i-au dus şefului lor din Australia o sticlă de Fetească Neagră, a vrut să planteze acest soi – dar, evident, clima nu era cea potrivită.

57

Acum, viaţa lor se împarte între cele peste 1.000 de hectare de vie ale Cramelor Recaş, unde stau pe perioada verii, şi Australia, unde pleacă în decembrie pentru a lucra în via Casella Wines, care produce mărcile Yellow Tail şi Peter Lehmann, două dintre cele mai exportate vinuri australiene. Compania este de aproximativ cinci ori mai mare decât Cramele Recaş şi este cunoscută ca un reper de bune practici în vinificaţie la nivel global.

Au o relaţie bună cu toţi proprietarii afacerii (Ioan Georgiu, Gheorghe Iova, familia Cox), iar Narcis Georgiu, fiul lui Ioan Georgiu, care îi însoţeşte la interviu, glumeşte spunând că a fost primul lor translator: „De când sunt mic, am crescut în viţa de vie; cei care lucrau via vorbeau româna, el vorbea engleza australiană, dar cred că timp de cinci ani la rând în perioada vintage am fost alături de Hartley, apoi şi cu Nora o perioadă de timp; dar apoi au învăţat şi ei româna, aşa că au scăpat de mine”, glumeşte el. De altfel, Hartley l-a inspirat pe fiul fondatorilor Recaş să îşi aleagă cariera: „Duminicile, când nu aveam bucătari la Recaş, găteam împreună la locuinţa lor din vie”. A continuat astfel să studieze în continuare mâncarea şi vinurile, în California, la Institutul Culinar din Statele Unite şi în Franţa. Acum, Narcis Georgiu este somelier în cadrul companiei.

Cramele Recaş exportă în prezent jumătate din producţie la nivel internaţional, aceasta fiind însă o excepţie pe piaţa locală – majoritatea producţiei cramelor româneşti fiind destinată producţiei locale. 

„Nu poţi exporta vin românesc în cantităţi mari în ţări precum Italia sau Franţa, dar în Regatul Unit, Germania, unde sunt obişnuiţi cu importurile de vin, sunt mult mai deschişi, ei apreciază raportul calitate/preţ”, observă Smithers. Nora Iriarte completează spunând că producătorii români se raportează şi ei la o concurenţă globală: „Competitorii noştri nu sunt doar ţările europene, ci şi Chile, Argentina, Australia, Africa de Sud, aceştia sunt competitorii reali. Vinul pe care îl exportăm este de obicei foarte proaspăt, foarte modern, iar competiţia noastră este în aceste ţări, nu în cele europene;

58

deşi şi Italia este un competitor mare, e mai dificil cu cei care vin din Chile fiindcă vin cu un preţ foarte scăzut şi vinuri bune”, subliniază ea. 

Legat de modul în care se încadrează vinurile româneşti – lumea nouă (care vin din afara zonelor tradiţionale de producţie din Europa şi Orientul Mijlociu, respectiv Argentina, Australia, Canada, Chile, Mexic, Noua Zeelandă, Africa de Sud şi Statele Unite) şi lumea veche (cu o istorie îndelungată în producţia de vin – Franţa, Italia, Germania, Spania şi Portugalia) – cei doi spun că acestea ţin mai degrabă de noua lume a vinului, chiar dacă unii producători au o tradiţie îndelungată. „Vinurile din România au o tradiţie îndelungată, dar nu este o opinie obiectivă, când vorbeşti cu producătorii au o atitudine de lumea nouă: avem iniţiativa Fetească Neagră, unde câţiva producători vorbesc unii cu ceilalţi, este o iniţiativă specifică noii lumi, cum fac în California pentru Pinot Noir, de exemplu, nu cred că în Bordeaux fac asta, or aceasta este o mentalitate a lumii noi.” Iar tânărul fiu al fondatorilor Recaş sintetizează etapa în care se află producţia de vin de aici drept „noua lume veche”.

„Românii sunt deschişi la lucruri noi, aveţi tradiţii şi trebuie să le păstraţi, reprezintă rădăcinile ţării, dar sunteţi şi foarte deschişi să faceţi schimbări”, observă şi Nora Iriarte. Potrivit Norei Iriarte, consumatorii români sunt din ce în ce mai educaţi în materie de vinuri. „Interesul pentru vin a crescut foarte mult în România, în urmă cu 10 ani nu erau wine baruri, de exemplu, dar acum sunt multe şi magazine de vinuri; toate restaurantele mari au meniuri de vinuri”, observă ea.

În ceea ce îi priveşte pe consumatorii internaţionali, cei doi observă că sunt din ce în ce mai sensibili la noutăţi, dar şi la raportul bun calitate/preţ al vinurilor româneşti. Pe plan internaţional, oamenii sunt din ce în ce mai interesaţi de vinurile naturale: „Chiar dacă nu sunt încă un trend în România, vor deveni în curând”.

În încheiere, i-am întrebat pe cei doi specialişti în vinuri cum recunoşti un vin bun. „Dacă bei un pahar şi apoi mai vrei unul, înseamnă că e un vin bun, dincolo de toate analizele specialiştilor”, crede Hartley Smithers. 

Cramele Recaş au fost înfiinţate în anul 1991 şi îi au ca proprietari pe Ioan Georgiu, Gheorghe Iova şi pe familia Cox;

Viile Cramele Recaş se întind pe o suprafaţă de 1.300 de hectare;

Printre soiurile de struguri din podgoriile Cramele Recaş (Recaş şi Miniş) se numără Pinot Gris, Sauvignon Blanc, Chardonnay, Muscat Ottonel, Feteasca Regală, Fetească Albă, Riesling Italian, Riesling de Rhein, Mustoasă de Maderat, Viognier, Tămâioasă Românească, Traminer, Pinot Noir, Cabernet

59

Sauvignon, Cabernet Franc, Syrah, Fetească Neagră, Merlot, Novac, Negru de Drăgăşani, Cadarcă;

Printre brandurile de vin ale Cramelor Recaş se numără - Schwaben Wein, Te iubesc, Castel Huniade, Domeniile Recaş, Regno Recaş, Sole, Selene, Muse, Solo Quinta, Cuvee Uberland, Conacul Ambrozy.

Hartley Smithers este din Sydney, Australia şi a studiat la Roseworthy College, Universitatea din Adelaide, Australia.

A lucrat în Australia, Spania, Cipru, Chile, Argentina şi Zimbabwe.

Nora Iriarte este din Pamplona (Spania), a studiat la Facultatea de Oenologie din Bordeaux, Franţa şi este pasionată de vinuri. A lucrat în Franţa şi în Spania la Rioja, Navarra.

* * *

60