se distribuie gratuit împreună cu - gazetademaramures.ro · avut nevoie, şi la rândul meu am...

GazetaU

N P

ROIE

CT

}N P

ART

ENER

IAT

CU P

RIM

{RI

A

SIG

HET

U M

ARM

AŢI

EI

NR. 28 I MAI 2012

de Sighetu MarMaţieiSe distribuie gratuit împreună cu

2d

e S

igh

etu

Mar

maţ

iei

INTERVIU 3d

e Sigh

etu M

armaţiei

Reporter: Ce au însemnat pentru dumneavoastră aceşti 12 ani în fruntea primăriei Sighet?

Eugenia Godja: Am citit undeva ce spunea Albert Einstein: „Doar viaţa pe care o trăim pentru alţii este o viaţă ce merită să fie trăită”. Aşa m-am format ca om şi am înţeles să fiu în orice post şi postură m-a dus viaţa. Ca profesor, director, primar. De aceea, astăzi pot spune cu sinceritate că mă simt împlinită. Am dăruit celor care au avut nevoie, şi la rândul meu am primit foarte mult de la oamenii dragi, de la echipa de oameni dăruiţi pe care am avut-o aproape, de la cetăţenii simpli cu care îmi place să stau de vorbă ori de câte ori am ocazia. Asta nu înseamnă că am făcut întotdeauna suficient. Dar în fiecare situaţie am dat ce şi cât am putut, cu gândul de a face bine altora. Unul dintre marii preoţi ai ţării spunea că în Ziua Judecăţii de Apoi, nu vom fi judecaţi după păcate, pentru că toţi suntem păcătoşi, ci după binele pe care puteam să-l facem şi nu l-am făcut. De mică, când ieşeam din casă, îmi spuneau părinţii „fii bună”. Acesta

cred că e esenţialul şi îndemnul pe care trebuie să-l respectăm cu toţii. Asta am încercat şi în cei 12 ani la primăria Sighet să păstrez cu sfinţenie. Revenind la întrebare, pentru mine cei 12 ani au fost deopotrivă o provocare, o lecţie din care am învăţat foarte mult, dar mai ales un prilej prin care am putut să respect îndemnul părintesc: să fiu bună şi să fac bine. Asta înseamnă şi proiecte de infrastructură, şi blocuri, şi locuri de muncă, şi un cuvânt bun spun tinerilor sau un cuvânt de mângâiere pentru bătrâni, înseamnă de multe ori şi ascultarea unei probleme şi îndrumarea unui om necăjit. Am căutat să respect, să apăr interesele oamenilor şi să mă pun în slujba lor.

Rep.: Au fost 12 ani de realizări importante. Cum aţi reuşit?

Eugenia Godja: Tot ce am reuşit să fac bun îi datorez întâi lui Dumnezeu, şi apoi oamenilor care mi-au stat alături. Familiei mele care m-a sprijinit moral, echipei de la primărie – nişte oameni deosebiţi, dedicaţi, care nu de puţine ori şi-au sacrificat

timpul liber, concediul, Duminica, sărbătorile pentru a face un bine acestui oraş, consilierilor locali – care în ciuda disputelor ine rente au înţeles să sprijine proiectele benefice şi, nu în ultimul rând, sighetenilor, celor care au înţeles să-şi exercite cu bunăcredinţă drep turile şi obliga-ţiile de cetăţeni, să vină să-mi spună de probleme, dar şi de soluţii. Sunt mulţi, de la agenţi economici, profesori, preoţi, medici, oameni de cultură, poliţişti, pensionari, mun-citori etc., toate categoriile sociale, oameni deosebiţi, care prin munca lor, prin sprijinul lor material şi moral, au ajutat acest oraş. Crezul meu politic şi crezul meu de om nu se încheie însă odată cu acest mandat. Voi continua să spri-jin Sighetul, sighetenii şi întreg Maramureşul Istoric din funcţia de vicepreşedinte a Consiliului Ju-deţean şi apoi, probabil, din aceea de parlamentar. Cred că acest ţinut a fost suficient ignorat, i s-a pus destul eticheta de zonă izolată. Oamenii acestor locuri merită mai mult şi voi continua să mă lupt pentru interesele lor. Este o şansă extraordinară a Sighetului şi a Maramureşului Istoric de a-şi face auzită vocea şi problemele la nivel judeţean şi naţional.

„Tot ce am reuşit să fac bun îi datorez întâi lui Dumnezeu, şi apoi oamenilor”

,,„Pentru mine cei 12 ani au fost deopotrivă o provocare, o lecţie din care am învăţat foarte mult, dar mai ales un prilej prin care am putut să respect îndemnul părintesc² să fiu bună şi să fac bine”.

12 ani de realizări, împliniri şi o lecţie vie de politică şi omenie. Pe scurt, coordonatele mandatelor unui primar care cu siguranţă va rămâne în istoria Sighetului² Eugenia Godja.

4d

e S

igh

etu

Mar

maţ

iei

5

BLOCURI ANLAlex. Ivasiuc, nr. 5 - 24 ap.; Unirii nr. 17 - 24 ap.; Unirii nr. 19 - 24 ap.; Unirii 15- 24 ap.; Unirii 5B - 20 ap.; Unirii 5C- 20 ap.; Piaţa 1 Decembrie 1918, nr. 3 - 16 ap.; Piaţa 1 Dec. 1918, nr. 3A - 20 ap.; Piaţa 1 Dec. 1918 nr. 5 – 40 ap.

BLOCURI SOCIALEAlexandru Ivasiuc nr. 1- 40 ap.; Alexandru Ivasiuc nr. 3- 24 ap.; Unirii nr. 34- 24 ap. Total: 88 apartamente

REALIZĂRI BLOCURI DE LOCUINŢELA PRIMĂRIA SIGHETU MARMAŢIEI ÎN PERIOADA 2000-2012

1. Modernizare şi recomp. bloc social G/40 Al. Ivasiuc, 40 ap.2. Construire bloc B9 Pţa 1 Decembrie cf. Ord 19, 38 ap.3. Bloc de locuinţe ANL Unirii 17, 24 ap4. Bloc de locuinţe ANL Unirii 19, 24 ap.5. Bloc de locuinţe ANL Al. Ivasiuc nr. 5, 24 ap.6. Bloc de locuinţe ANL Unirii 15, 24 ap7. Bloc de locuinţe ANL Unirii 5B, 20 ap8. Bloc de locuinţe ANL Unirii 5C, 20 ap9. Bloc de locuinţe prin ANL, Pţa 2 Decembrie B2-3, 36 ap10. Bloc de locuinţe prin ANL, Pţa 1 Decembrie B4, 40 ap11. Modernizare şi recomp. bloc social 3 Al. Ivasiuc, 24 ap12. Modernizare şi recomp. bloc social Unirii 34, 24 ap.

Istoria dezvoltăriiSIGhEtuluI

Total: 212apartamente



49,4 km carosabil

27,6 km trotuar

21,4 km apă

4,2 km canal

BLOCURI DE LOCUINŢE AFLATE ÎN EXECUŢIE1. Construire bloc C1. 1 cf OUG 74/2007, 48 ap2. Construire bloc C1. 2 cf OUG 74/2008, 48 ap.

1. Reabilitare str. I.L. Caragiale2. Reabilitare str. Gutinului

3. Reabilitare str. Decebal4. Refacere covor asfaltic bd. Unirii

5. Refacere covor asfaltic str. Popa Lupu6. Refacere covor asfaltic str. Bolintineanu

7. Refacere trotuare Arieşului8. Reparaţii trotuare str. M. Viteazu

9. Reparaţii trotuare str. G. Şincai – Balc Vodă10. Reparaţii trotuare str. Eroilor

11. Amenajare Spital Municipal intrare, alei, parcare, iluminat

12. Lărgire carosabil Popa Lupu13. Reparaţii trotuare POD ISTORIC

14. Reparaţii străzi cu piatră spartă: Lazu Şesului, Titu Maiorescu, Tepliţei, Gării, Pescarilor, Tractorului,

Făget, Xenopol, Ghermano Vida, Şerparilor, Progresului, Valea Cufundoasă, Iapa, Valea

Hotarului.

Reabilitări de străzi, reţele de alimentare cu apă şi

canalizare, intruducerea gazului metan, blocuri,

extinderi şi reabilitări de clădiri. Proiecte majore

care au schimbat faţa Sighetului. Toate se leagă

de numele primarului Eugenia Godja şi

de cei 12 ani de profesionalism

dăruiţi sighetenilor.

1. Reabi litare carosabil Centru Vechi

2. Refacere trotuare, cu pavele, Centru Vechi

3. Modernizare str. Gh. Bilaşcu4. Reabilitarea străzilor G. Lazăr,

Sylaghi Iştvan, Lucian Blaga (începută)5. Instalaţie de încălzire şi centrală termică la Grădiniţa nr. 9

6. Branşamente şi instalaţii de gaz metan la blocuri ANL 5B, 5C Unirii şi bloc 5 A. Ivasiuc7. Continuarea lucrărilor la blocurile C11 şi C12, zona Fux8. Demararea investiţiei de Reabilitare şi extindere reţea de apă uzată în judeţul Maramureş, pe programul POS 1 Mediu9. Continuarea lucrărilor de pietruire drumuri Iapa – Valea Hotarului10. Reparaţii interioare sediu primărie şi Centrală termică pe gaz metan11. Reţea de gaz metan – S. Iştvan, L. Blaga, A.D. Xenopol.

INVESTIŢII

REPARAŢII

Total:

88 apartamente

I Centru Vechi (B. Vodă, Traian, Pţa Libertăţii, 22 Decembrie 1989, I.M. Apşa) – carosabil (2001, 2,1 km), trotuar (2003-2007, 2,7 km)

I Avram Iancu, carosabil: an 2002, 1,3 kmI Pod Istoric Tisa, carosabil: an 2002, 226 m

I Bogdan Vodă (Revay-Pod Ronişara), carosabil: an 2002, 1,6 km; apă: 2006-2008, 1,6 kmI Bogdan Vodă (Pompieri-Big), carosabil: an 2003, 1,2 km

I D. Vodă-Tepliţei (Pompieri-Lac Tepliţa), carosabil: an 2003, 4,4 km; trotuar: an 2004, 5,1 km; apă: an 2008, 5,2 km

I Ştefan cel Mare (modernizare), carosabil: an 2007, 1,2 km; trotuar: an 2006, 2,5 km; I Mihai Viteazu carosabil: an 2003, 0,8 km; trotuar: an 2011, 1,6 km

I Basarabiei, carosabil: an 2003, 0,2 kmI Dobăieş, carosabil: an 2004, 2,8 km

I Şugău, carosabil: an 2004, 1,5 kmI Gh. Doja, carosabil: an 2004, 0,7 km

I Gh. Şincai, carosabil: an 2004, 1,0 km; trotuar: an 2011, 2,0 kmI T. Vladimirescu, carosabil: an 2003, 0,3 km

I Platou Cinema (amenajare) trotuar în 2003I Pţa Cuza Vodă (amenajare) trotuar în 2003

I Bogdan Vodă (Big-Revay), carosabil: an 2004, 0,5 km; trotuar: an 2004, 1,0 km

I Tisei, carosabil: an 2003, 0,4 kmI Al. Ivasiuc, carosabil: an 2007, 0,8 km

I Tompa, carosabil: an 2006, 0,7 km; canal: 0,6 kmI G-ral Mociulski, carosabil: an 2005, 0,4 km; trotuar:

an 2005, 0,8 km; apă: 0,4 km; canal: 0,4 kmI M. Kogălniceanu, carosabil: an 2005, 0,6 km;

apă: an 2005, 0,3 km;I Florilor, carosabil: an 2006, 0,5 km; canal: an

2006, 0,5 kmI N. Titulescu, carosabil: an 2006, 0,9 km

I Crişan, carosabil: an 2007, 2,3 km; trotuar: an 2007, 2,3 km; canal: 2,3 km

I Făget, carosabil: an 2007, 0,9 kmI reabilitare reţea apă SAMTID 2, an 2007,

11,5 kmI Câmpu Negru, apă: an 2008, 2,0 km

I Gh. Bariţiu, apă: an 2008, 0,4 km; canal: an 2007, 0,4 km

I Pod istoric-înlocuire diagonale, refacere trotuare, carosabil: an 2008, 0,2 km

I Eroilor, carosabil: an 2008, 0,7 km; trotuar: an 2011, 1,4 km

I Bradului, carosabil: an 2008, 0,3 kmI Plevnei, carosabil: an 2008, 0,3 km

I Horea, carosabil: an 2008, 0,6 kmI Balc Vodă, carosabil: an 2008, 1,0 km

I N. Grigorescu, carosabil: an 2009, 1,2 kmI Pintea Viteazu, carosabil: an 2010, 0,7 km

I Arieşului, carosabil: an 2010, 0,5 km; trotuar: an 2011, 1,0 km

I Unirii, carosabil: an 2009, 0,5 kmI Drumuri cvartal (Unirii, B. Vodă, A. Ivasiuc), carosabil:

an 2003-2007, 0,9 kmI pietruiri drumuri, Şugău, carosabil: an 2009, 1,8 km

I Pietruiri drumuri, V. Hotarului, carosabil: an 2009, 6,0 kmI Pietruiri drumuir, Iapa, carosabil: an 2009, 4,0 km

I Gh. Bilaşcu, carosabil: an 2011, 0,4 kmI I.L. Caragiale, carosabil: an 2011, 0,2 km

I Decebal, carosabil: an 2011, 0,1 kmI Bd. Unirii, carosabil: an 2011, 1,0 km

I Popa Lupu, carosabil: an 2011, 0,5 kmI Amenajare accese spital municipal, carosabil: an 2011, 1,4 km

LISTĂ LUCRĂRI

TOTAL 2001-2011²

6d

e S

igh

etu

Mar

maţ

iei

7d

e Sigh

etu M

armaţiei,,

„Fac parte din acea categorie de oameni care cred că a fi sighetean şi maramureşean nu e numai un dat, o întâmplare, ci o stare de spirit. Poate, pentru unii, Maramureşul Istoric înseamnă doar un loc în care se agaţă harta în cui, iar Sighetul, un municipiu de prea multe ori uitat nedrept şi izolat de autorităţile judeţene sau naţionale. E adevărat, avem încă multe probleme de rezolvat. Avem ne-voie de dezvoltare economică, culturală, avem nevoie de legături la coridoarele de transport naţio nale şi europene, avem nevoie de valorificarea şi consolidarea apropierii geografice şi istorice cu Ucraina. Avem nevoie de mul te lucruri. Dar acest ţinut binecuvântat

de Dumnezeu şi de multe ori oropsit din cauza oamenilor care nu ne cunosc, nu de platforme şi strategii duce lipsă, ci de OAMENI dăruiţi. Oameni care pot spune cu mâna pe inimă că sunt mândri de originea lor de sigheteni şi oameni care ştiu că această mândrie îi obligă să se implice în construcţia viitorului. Am spus-o de câte ori am avut ocazia şi în faţa oricui, indiferent de rang şi statul social: nu izolarea, nu problemele de infrastructură sau cele economice definesc Sighetul. Pentru noi, definitorii sunt istoria, identitatea construită de veacuri, cu sânge şi sacrificii, credinţa şi onoarea. Acestea sunt principiile care ne-au ajutat să rezistăm în faţa

istoriei. Datorită lor, putem ţine azi fruntea sus şi ne putem mărturisi, cu mândrie, originile şi, datorită lor, avem datoria de a construi împreună Sighetul de Mâine. Nu avem dreptul să rămânem indiferenţi, nici să cădem în deznădejde. Noi, cetăţenii acestui oraş, suntem cu toţii datori să ne ocupăm de problemele civice, politice, sociale, economice ale comunităţii. Suntem datori să căutăm cu toţii calea cea mai bună pentru viitor şi asta înseamnă cu adevărat politica. Nicio comunitate nu poate fi învinsă în lupta ei pentru prosperitate, pentru păstrarea identităţii şi idealurilor. De aceea, sunt convins că Sighetul de mâine poate fi aşa cum îl visăm cu toţii.

Acest ţinut binecuvântat de Dumnezeu, nu de platforme şi

strategii duce lipsă, ci de OAMENI dăruiţi.

Cu stimă, Ovidiu Nemeş,

Viceprimarul municipiului Sighetu Marmaţiei

despre Sighetul de mâineVIzIunE

8d

e S

igh

etu

Mar

maţ

iei

9d

e Sigh

etu M

armaţiei

ste numit «Oraşul muzeelor», «capitala Maramureşului Is-to ric» sau simplu, Sighetu Marmaţiei. Municipiul este

situat la frontiera României cu Ucraina, la circa 15-17 km de centrul geografic al Europei (marcat de o bornă pusă de Societatea de Geografie a fostului imperiu la 1876). În ciuda istoriei zbuciumate a locurilor, centrul civic al oraşului s-a păstrat neatins de vremuri. Străduţele vechi păstrează parfumul interbelic, iar sutele de obiective turistice: muzee, monumente, biserici, parcuri, îţi dau certitudinea că, deşi prin reforma din 1948 oraşul şi-a pierdut statutul de reşedinţă de judeţ, el rămâne capitala

culturală a Maramureşului.

Oraşul Sighetu Marmaţiei (numit în trecut şi Sighetul Maramureşului) este atestat documentar în anul 1326. Capita-lă de peste şase veacuri a Maramureşului istoric, oraşul Sighet are urme de vieţuire umană din paleoliticul superior (10.000 î.Cr.), neolitic, epoca bronzului şi epoca fierului; aşezarea de pe dealul Solovan din perioada dacică ne dă dreptul a afirma că teritoriul oraşului a fost locuit permanent de comunităţi umane din cele mai vechi timpuri până în zilele noastre. Aşezat la confluenţă de ape şi văi, oraşul Sighet a polarizat economic şi comercial zona Maramureşului.Cetatea de pe Solovan, de la începutul epocii fierului, una din cele mai mari aşezări fortificate din România, a fost supusă atacurilor în contextul exploatării metalelor din munţii Maramureşului. Numeroase urme ale dacilor liberi din zonă (Onceşti, Călineşti) şi descoperirile arheologice din feudalismul timpuriu certifică arheologic perimetrul oraşului ca vatră de existenţă a strămoşilor noştri

daco-romani şi apoi români.De la mijlocul veacului XIV, Sighetul

devenea un centru înfloritor, odată cu dezvoltarea urbană şi intensificarea meş teşugurilor şi a comerţului. Se păs trează şi acum importante mărturii documentare ale breslelor oraşului în special a cizmarilor din sec XVII – XIX.Dezvoltarea continuă a oraşului duce la acordarea de privilegii importante. La 1611, principele C. Bathory întăreşte privilegiile Sighetului, iar în 1659 împăratul Leopold I acordă oraşului drept de stemă: Capul de bour; treptat este menţionat de Miron Costin care a afirmat că Sighetul, Capitala Maramureşului, are ca

stemă capul de bour, ca stema Moldovei. Asemănarea este certă,

dacă reamintim că Sighetul a fost feuda urmaşilor lui Dragoş Vodă.

Cea mai veche construcţie rămasă până azi, este biserica reformată (sec. XIV), care este şi cea mai înaltă clădire din oraş (aprox. 60m). Clădirea Comitatului Maramureş (Palatul Prefecturii) este de la sfârşitul sec. XVII (1691-1697).Oficialităţile şi populaţia oraşului au

dat o atenţie deosebită învăţământului şi culturii, oraşul fiind un focar de iradiere pentru întreg Maramureşul şi zonele învecinate.

Oraşul a suferit în cursul istoriei şi nume-roase calamităţi: devastarea tătarilor în 1717, mari incendii (1802, 1853), cu tremure (la 1790, 1800) epidemii de ciumă şi holeră (1792, 1831 etc.). Viaţa însă se reface şi oraşul reînvie ca pasărea Phoenix, din propria-i cenuşă. Viaţa economică şi social-culturală a Sighetului s-a dezvoltat în specificul central-european al perioadei moderne. Se construiesc şcoli: dacă prima şcoală atestată în oraş este amintită la 1540 (şcoala calvină) după reforma religioasă se dezvoltă învăţământul catolic. În anul 1802 începe construirea şcolii cu etaj, care după 1859 îşi ocupă rangul de unitate de învăţământ superior, ca facultate de drept de 4 ani, funcţionând până în anul 1918.La sfârşitul sec. XIX şi începutul sec. XX la Sighet apar numeroase asociaţii cu caracter economic şi religios. Apar

tipografii, se editează ziare şi reviste, se tipăresc lucrări în principalele limbi ale populaţiei zonei (românii maghiarii, evreii, germanii, ucrainenii). Punerea în funcţiune a căii ferate ce lega Sighetul de Polonia şi Bucovina (1872) face din Sighet un important centru comercial. Intră în funcţiune folosind fabrici de cherestea, de mobilă, şi mai multe bănci. În anul 1893 în Sighet se introduce iluminatul electric stradal, oraşul fiind, după Timişoara, al doilea oraş din aceste părţi care beneficiază de progresele economiei moderne.

La Sighet se organizează conferinţe şi expoziţii (1900 etc.) care pun în evidenţă progresele din zonă. Ştiinţele iau un orizont deosebit. În Sighet activau doi academicieni renumiţi pe plan naţional şi european. Ioan Mihalyi de Apşa (1844-1914), autorul Diplomelor maramureşene din secolele XIV şi XV (Sighet 1900), membru corespondent al Academiei Române(1901) şi Szilaghy Istvan, membru al Academiei de la Budapesta.

Primul război mondial a adus mari influenţe populaţiei oraşului şi zonei, dar şi posibilitatea înfăptuirii unităţii naţionale a României. La 22 noiembrie 1918, la Sighet (în piaţa centrală a oraşului) se desfăşoară o mare adunare naţională a românilor maramureşeni care alege Sfatul Naţional şi hotărăşte trimiterea delegaţiilor la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, care a hotărât unirea cu celelalte provincii româneşti în hotarele României Mari.

În anul 1919 se deschid la Sighet im-portante şcoli româneşti: Liceul „Dragoş - Vodă”, Liceul de fete „Domniţa Ilea-na”, Şcoala normală de băieţi „Regele Ferdinand”, un gimnaziu comercial mixt, un liceu comercial de băieţi, un liceu comercial de fete. În Palatul Cultural se înfiinţează „Muzeul etnografic al Maramureşului”, cu importante colecţii de obiecte, covoare, cărţi vechi şi ma-nuscrise. (1926)

Dictatul de la Viena (30 august 1940) şi al doilea război mondial au adus imense suferinţe populaţiei oraşului, îndeosebi evreilor şi ucrainenilor. Peste 38.000 de evrei din Maramureş (12.500 din Sighet) au fost deportaţi în lagărele morţii şi exterminaţi. Stau mărturie acestei tragedii documentele de la Muzeul Culturii şi Civilizaţiei evreieşti, Casa Elie Wiesel, aparţinător al Muzeului Maramureşului, Monumentul Holocaustului de pe locul fostei sinagogi distruse (1944) şi mărturiile laureatului Premiului Nobel pentru Pace, Elie Wiesel.

Sighetu MarMaţiei,capitala Ţării aramureşului

Municipiul Sighetu Marmaţiei, dezvoltat iniţial ca târg şi capitală a Ţării Maramureşului, reprezintă şi cel mai important punct de plecare spre atracţiile zonei.

E

I Centrul vechi al oraşului, relativ compact, dominat de arhitectura sec. XVII -începutul sec XX.I Muzeul “Memorialul victimelor comunismului şi al rezistenţei”; I Casa muzeu Elie Wiesel, laureat al Premiului Nobel pentru pace;I Sala de spectacol “George Enescu”;I Rezervaţia de arhitectură şi tehnică populară (Dealul Dobăieş);I Muzeul Maramureşului cu secţiile: istorie, ştiinţele naturii, etnografic, Muzeul Satului;I Casa memorială Dr. Mihaly de Apşa;I Biserica ucraineană ”Înălţarea Sfintei Cruci”(1791)I Fosta prefectură a Comitatului Maramureş, 1692, (azi Restaurantul Curtea Veche);I Biserica Reformată (sec .XI);I Sinagoga (1902);I Casa memorială ”Alexandru Ivasiuc”;I Cimitirul evreiesc;I Monumentul ”Săpunului”;I Monumentul Holocaustului;I Cimitirul “Săracilor”;I Palatul Culturii (1911);I Parcul dendrologic de pe malul râului Iza;I Parcul ”Grădina Morii”I Monumentul funerar al pictorului Hollosi Simon, 1917; (în cimitirul romano-catolic);I Lacul de agrement Tepliţa;I Platoul vulcanic Ţiganu cu vârful Ţiganu 1222 m şi Stânca Biserica Vulpii;I Cascada Strungi.

Obiective turistice

Se poate spune

că în Ţara Maramureşului

“toate drumurile duc la Sighetu Marmaţiei”. În acelaşi timp oraşul

reprezintă un punct de plecare la drumeţii:

-din Parcul Grădina Morii pe Dealul Solovan (Cetate şi punct de belvedere) iar mai departe spre Agriş şi

vârful Ţiganu (Munţii Igniş), Valea Şugăului şi Vadu Izei

(agroturism);-de la Muzeul satului de pe

Dealul Dobăieş spre Rona de Jos şi Coştiui (recomandat şi

cicloturismului) sau peste Dealul Bagna, urmând un

traseu de creastă deluroasă până la Coştiui;

-din Cartierul Iapa pot fi abordaţi

Munţii Ignişului cu numeroase cascade

şi puncte de belvedere.

Tras

ee tu

ristice

Sfârşitul celui de-al II-lea Război Mondial (1945) este marcat de întoarcerea refugiaţilor şi încercările de refacere a oraşului.

În 1948, municipiul îşi pierde statutul de reşedinţă a Maramureşului, fiind încorporat regiunii Baia Mare. În perioada comunismului, datorită apropierii de spaţiul sovietic, Sighetul devine locul de încarcerare a elitei româneşti. În 1950, la închisoarea din Sighet sunt întemniţaţi tinerii care se opuneau regimului, miniştrii, şefi de guvern, liderii partidelor istorice, generali, academicieni şi oameni de cultură, episcopii bisericii greco-catolice, opozanţi ai instalării comunismului în România.

10d

e S

igh

etu

Mar

maţ

iei

11d

e Sigh

etu M

armaţiei

Consiliul local al municipiului Sighetu Marmaţiei întrunit în şedinţa ordinară din data de 23 aprilie 2012;Având în vedere referatul nr. 6324/2012 a Compartimentului juri-dic prin care ca urmare a modificării componenţei Consiliului local al municipiului Sighetu Marmaţiei prin validarea unui mandat de consilier local se propune aprobarea modificării componenţei Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, finanţe şi administrarea domeniului public şi privat,Văzând avizul Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinei publice, respectarea drepturilor cetăţenilor şi libertăţilor religioase şi de cult, relaţii externe, probleme ale minorităţilor, relaţii cu cetăţenii şi mass – media;În baza prevederilor art.15 şi 16 din Ordonanţa Guvernului nr. 35/2002 pentru aprobarea Regulamentului cadru de organizare şi funcţionare a consiliilor locale, aprobată prin Legea nr. 673/2002, cu modificările şi completările ulterioare;În baza prevederilor art.54 din Legea administraţiei publice loca le

nr.215/2001, republicată, cu mo-dificările şi completările ulte rioare

hOtĂrĂŞteArt.1. Se aprobă modificarea com-ponenţei Comisiei, de studii, prog-noze economico-sociale, buget, finanţe şi administrarea domeniului public şi privat, aceasta fiind compusă din următorii consilieri locali:

Vlaşin Sorin;Trifu Tiberiu;Oros George Alexandru; Tomşa Petru; Manţa Ioan;

Art.2. Prezenta hotărâre se comu-nică la:

I Instituţia Prefectului Judeţul Maramureş;I Primarul municipiului Sighetu Marmaţiei;I Biroul Personal Salarizare;I Membrilor comisiei;I Dosar hotărâri.

Sighetu Marmaţiei 23.04.2012Preşedinte de şedinţă,

Doru Orza, Contrasemnează: secretar, Sorin

Rednic

ROMÂNIAJUDEŢUL MARAMUREŞ

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI

SIGHETU MARMAŢIEI

hOtĂrÂreaNR.32/2012

privind modificarea componenţei

Comisiei de studii, prognoze

economico-sociale, buget, finanţe

şi administrarea domeniului public şi

privat

ROMÂNIA I JUDEŢUL MARAMUREŞCONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI SIGHETU

MARMAŢIEI


privind aprobarea completării listei spatiilor comerciale sau de prestări de servicii, proprietate privata a statului,

care se afla în administrarea Consiliului Local al municipiului Sighetul Marmaţiei

şi care urmează sa fie vândute potrivit dispoziţiilor Legii 550/2002


Doru Orza, Contrasemnează: secretar, Sorin Rednic

Consiliul local al municipiului Sighetu Marmaţiei, întrunit în şedinţa ordinară din data de 23 aprilie 2012, convocată din iniţiativa d-ei. Primar;Având în vedere referatul nr.4176/2012 al Serviciului Spaţiu Locativ prin care se solicită aprobarea completării listei spatiilor comerciale sau de prestări de servicii, proprietate privata a statului, care se află în administrarea Consiliului Local al municipiului Sighetul Marmaţiei şi care urmează să fie vândute potrivit dispoziţiilor Legii 550/2002, în sensul introducerii în listă a unor imobile, în natură spaţii comerciale sau pentru prestări servicii a căror statut juridic a fost clarificat;Văzând avizele Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, finanţe şi administrarea domeniului public şi privat şi al Comisiei pentru administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinei publice, respectarea drepturilor cetăţenilor şi libertăţilor religioase şi de cult, relaţii externe, probleme ale minorităţilor, relaţii cu cetăţenii şi mass – media;Ţinând seama de dispoziţiile art.42 al. 1 şi 2 din Legea nr. 10/2001 republicată privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989.

În baza prevederilor cuprinse în art.5 din Legea nr. 550/2002 privind vânzarea spatiilor comerciale proprietate privată a statului si a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local, cu modificările şi completările ulterioare,În temeiul art. 36, alin. 2 lit. c coroborat cu al.5 lit. b şi art. 115 al. 1 lit. b din Legea nr.215/2001 republicată a administraţiei publice locale

hOtĂrĂŞteArt.1. Se aprobă modificarea listei spaţiilor comerciale sau de prestări de servicii, proprietate privată a statului, care se afla în administrarea Consiliului Local al municipiului Sighetul Marmaţiei şi care urmează să fie vândute potrivit dispoziţiilor Legii 550/2002 în sensul in troducerii în listă a următoarelor imobile:

Art.2. Cu ducere la îndeplinire a prevederilor din prezenta hotărâre se încredinţează Serviciul Spaţiu Locativ şi Comisia pentru vânzarea spaţiilor comerciale sau de prestări servicii.

Art.3. Prezenta hotărâre se comunică la:

I Instituţia Prefectului Judeţul

Maramureş;I Primarul Municipiului Sighetu Marmaţiei;I Comisia pentru vânzarea spaţiilor comerciale sau de prestări servicii;I Serviciul Spaţiu Locativ;I Afişaj;I Dosar hotărâri.

Adresa imobilului str./nr. Chiriaş Destinaţie spaţiuStr. Bogdan Vodă nr. 1 SC Piticu SRL. ComerţStr. Bogdan Vodă nr. 1 SCCA Sigheteana Prestări serviciiStr. Traian nr.1-3 SC. Lexus Com SRL. ComerţStr. Traian nr.1-3 SC: Lisbeth SRL. ComerţStr. Traian nr.1-3 SC. Bledum Prod SRL. ComerţStr. Traian nr.1-3 PF. Rusneac ComerţStr. Traian nr.1-3 SC. Quadrifoglio SRL. ComerţStr. Ioan Mihaly de Apşa nr.3 SC. Central SRL ComerţStr. Ioan Mihaly de Apşa nr.3 SC. Sigmalef ComerţStr. Ioan Mihaly de Apşa nr.11 SC Florina Dan SRL ComerţStr. Ioan Mihaly de Apşa nr.11 SC. D&D Company” ComerţStr. Tudor Vladimirescu nr.17 --- Prestări servicii

12d

e S

igh

etu

Mar

maţ

iei

13d

e Sigh

etu M

armaţiei

Etaj : Sc. 865 mp

Spaţiu 10 (Unitate individuală 10), suprafaţa utilă totală =50.29mp, suprafaţa construită =61.02mp,

compus din hol în suprafaţă utilă de 5,00mp, cameră în suprafaţă utilă de 10,55mp,cameră în suprafaţă utilă de 34,74mp.cota parte spaţii comune: 31/759, cota parte teren: 39/943

Spaţiu 11 (Unitate individuală 11), suprafaţa utilă totală =66,48mp, suprafaţa construită =77,90mp,

compus dincameră în suprafaţă utilă de 46,21mp,cameră în suprafaţă utilă de 20,27mp.cota parte spaţii comune: 42/759, cota parte teren: 52/943


compus din cameră în suprafaţă utilă de 25,22mp,cameră în suprafaţă utilă de 29,47mp,cameră în suprafaţă utilă de 13,91mp,bucătărie în suprafaţă utilă de 2,42mp,grup sanitar în suprafaţă utilă de 2,41mp.cota parte spaţii comune: 46/759, cota parte teren: 57/943


compus din cameră în suprafaţă utilă de 18,08mp,cameră în suprafaţă utilă de 21,02mp.cota parte spaţii comune: 24/759, cota parte teren: 30/943


compus dinhol în suprafaţă utilă de 30,40mp, cameră în suprafaţă utilă de 26,88mp.cota parte spaţii comune: 36/759, cota parte teren: 45/943


compus dincameră în suprafaţă utilă de 25,26mp,cameră în suprafaţă utilă de 36,68mp.cota parte spaţii comune: 39/759, cota parte teren:48/943


compus din cameră în suprafaţă utilă de 23,24mp,cameră în suprafaţă utilă de 44,06mp.cota parte spaţii comune: 43/759, cota parte teren: 53/943


compus din cameră în suprafaţă utilă de 14,99mp,cameră în suprafaţă utilă de 22,41mp,debara în suprafaţă utilă de 2,57mp,grup sanitar în suprafaţă utilă de 1,90mp.cota parte spaţii comune: 26/759, cota parte teren: 33/756


compus dincameră în suprafaţă utilă de 20,43mp.cota parte spaţii comune: 13/759, cota parte teren: 16/943


compus din cameră în suprafaţă utilă de 42,03mp.cota parte spaţii comune: 26/759, cota parte teren: 33/94Subsol, Sc. 335 mp

Subsol (Unitate individuală 20), suprafaţa utilă totală =18,82mp, suprafaţa construită =32,85mp,

compus dinîncăpere în suprafaţă utilă de 18,82mp.cota parte spaţii comune: 12/759, cota parte teren:15/943

Subsol (Unitate individuală 21), suprafaţa utilă totală =124,96 mp, suprafaţa construită =194,99mp,

compus din hol în suprafaţă utilă de 6,51mp,încăpere în suprafaţă utilă de 118,45mp.cota parte spaţii comune: 79/759, cota parte teren: 96/943

Subsol (Unitate individuală 22), suprafaţa utilă totală =67,40 mp, suprafaţa construită =107,3mp,

compus din hol în suprafaţă utilă de 7,79mp,încăpere în suprafaţă utilă de 59,61mp.cota parte spaţii comune: 42/759, cota parte teren: 52/943

Spații comune parter: hol acces, grup sanitar, casa scăriiSpații comune etaj:casa scării, hol acces, intrare pod, grup sanitar, balcon+pasarelăSpații comune subsol:scara acces

Art.2. Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotărâri se încredinţează Pri marul municipiului Sighetu Mar-maţiei şi Serviciul Spaţiu Locativ


I Instituţia Prefectului Judeţului Maramureş;I Primarul Municipiului Sighetu Marmaţiei;I Serviciul Spaţiul Locativ;I Biroului de Sistematizare şi Urbanism;I Dosar hotărâri.

Consiliul local al municipiului Si-ghetu Marmaţiei, întrunit în şedinţa ordinară din data de 29 februarie 2012, convocată din iniţiativa d-ei. Primar;

Având în vedere Referatul nr. 2463/2012 al Serviciului Spaţiu Locativ, prin care în vederea actualizării datelor de carte funciară, se propune aprobarea apartamentării construcţiei 55456-C1 înscrisă în C.F. 55456 Sighetu Marmaţiei, adresa Piaţa Libertăţii nr. 24, proprietate privată a municipiului Sighetu Marmaţiei;

Având în vedere avizul favorabil al Comisiei de organizare şi dez vol-tare urbanistică, realizarea lucră-rilor publice, ecologie, protecţia me-diului înconjurător, conservarea mo-numentelor istorice şi de arhitectură;

Ţinând seama de art. 4 şi art. 5 alin.2 din Legea nr. 213/1998 privind pro-prietatea publică şi regimul juridic al acesteia.

În baza prevederilor Legii nr. 7/1996 republicată a cadastrului şi publicităţii imobiliare precum şi a prevederilor cuprinse în Ordinul A.N.C.P.I nr. 633/2006 privind aprobarea regu lamentului de organizare şi funcţionare a birourilor de cadastru şi publicitate imobiliară, cu modificările şi completările ulterioare ;

În temeiul art. 36 alin. 2 lit. c coroborat cu alin. 5 lit. c şi art. 115 al. 1 lit. b din Legea nr.215/2001 republicată a administraţiei publice locale,

hOtĂrĂŞteArt.1. Se aprobă apartamentarea construcţiei 55456-C1 înscrisă în C.F. nr. 55456 Sighetu Marmaţiei situată în municipiul Sighetu Marmaţiei str. Piaţa Libertăţii nr. 24 , după cum ur-mează :

Casă S+P+1 , clădire în suprafaţă construită la sol de 772 mp,

Parter : Sc. 772 mpGang (Unitate individuala 1), su-prafaţa utilă totală = 16.20mp, supra-faţa construită =18.00mp, compus din gang în suprafaţă utilă de 16.20mp. cota parte spaţii comune: 10/759, cota parte teren:13/943

Spaţiu 2 (Unitate individuala 2), suprafaţa utilă totală = 92.57mp, suprafaţa construită =124mp,

compus din hol în suprafaţă utilă de 1.25mp, grup sanitar în suprafaţă utilă de 3,45mp, cameră în suprafaţă utilă de 17,15mp,grup sanitar în suprafaţă utilă de 7,56mp, cameră în suprafaţă utilă de 18,32mp,hol în suprafaţă utilă de 8,13mp,cameră în suprafaţă utilă de 17,42mp,cameră în suprafaţă utilă de 19,29mp.cota parte spaţii comune: 58/759, cota parte teren:72/943

Spaţiu 3 (Unitate individuală 3), suprafaţa utilă totală =36,42mp, suprafaţa construită =53.38,

compus dinhol în suprafaţă utilă de 4,95mp,.hol în suprafaţă utilă de 6,36mp,grup sanitar în suprafaţă utilă de 2,56mp,cameră în suprafaţă utilă de 14,41mp,magazie în suprafaţă utilă de 8,14mp.cota parte spaţii comune: 23/759,cota parte teren:28/943

Spaţiu 4 (Unitate individuală 4), suprafaţa utilă totală =45,01mp, suprafaţa construită =68.25mp,

compus din cameră în suprafaţă utilă de 27,28mp,cameră în suprafaţă utilă de13,79mp,cameră în suprafaţă utilă de 3,94mp.cota parte spaţii comune: 28/759,cota parte teren: 35/943

Spaţiu comercial (Unitate individuală 5), suprafaţă utilă totală =103.00mp, suprafaţa construită =146.58mp,

compus din sală vânzare în suprafaţă utilă de 33,07mp, depozit în suprafaţă utilă de 19,68mp,depozit în suprafaţă utilă de 12,94mp,depozit în suprafaţă utilă de 18,86mp,depozit în suprafaţă utilă de 18,45mp. cota parte spaţii comune: 64/759, cota parte teren: 80/943

Spaţiu comercial (Unitate individuală 6), suprafaţa utilă totală =116.96mp, suprafaţa construită =160.77mp,

compus dinsală vânzare în suprafaţă utilă de 73,77mp, sală vânzare în suprafaţă utilă de 22,77mp, magazie în suprafaţă utilă de 20,42mp.cota parte spaţii comune: 73/759, cota parte teren:91/943

Spaţiu 7 (Unitate individuală 7), suprafaţa utilă totală =37.15mp, suprafaţa construită =59.32 mp,

compus dincameră în suprafaţă utilă de 22,67mp,cameră în suprafaţă utilă de 14,48mp.cota parte spaţii comune: 23/759, cota parte teren: 29/943


compus din cameră în suprafaţă utilă de 13,98mp,cota parte spaţii comune: 9/759, cota parte teren: 11/943


compus din cameră în suprafaţă utilă de 18,82mp.cota parte spaţii comune: 12/759, cota parte teren:15/943


CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI SIGHETU MARMAŢIEI


pentru aprobarea efectuării unor operaţiuni de cadastru şi publicitate imobiliară privind imobilul situat în municipiul Sighetu Marmaţiei str. Piaţa Libertăţii nr. 24


Miculescu Viorel,Contrasemnează: secretar, Sorin Rednic

14d

e S

igh

etu

Mar

maţ

iei

15d

e Sigh

etu M

armaţieiConsiliul Local al municipiului Si-ghetu Marmaţiei, întrunit în şedinţa convocată de îndată în data de 23.04.2012, convocată din iniţiativa d-ei Primar;Având în vedere referatul nr. 6379/2012 a Direcţiei Economice, prin care se propune aprobarea recti-ficării bugetului local al municipiului Sighetul Marmaţiei pe anul 2012, în sensul majorării lui cu suma de 1.172 mii lei faţă de prevederile aprobate;Văzând Hotărârea Guvernului Ro-mâ niei nr. 255/2012 privind alo-carea unor sume din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guver-nului prevăzut in bugetul de stat pe anul 2012, pentru unele unităţi administrativ-teritorial prin care a fost repartizată bugetului local al municipiului Sighetu Marmaţiei suma de 216 mi lei.Ţinând seama de avizul Comisiei de studii, prognoze economico-sociale, buget, finanţe şi administrarea dome-niului public şi privat.În baza Legii nr.293/2011 a bugetului de stat pe anul 2012 şi a Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările şi completările ulterioare;În temeiul art. 36, alin. 2 lit. b, co-roborat cu al. 4 lit. a şi art. 115 al. 1 lit. b din Legea nr.215/2001 republicată a administraţiei publice locale

hOtĂrĂŞteArt.1. Se aprobă rectificarea buge-tului local al municipiului Sighetu Marmaţiei pe anul 2012, în sensul majorării veniturilor acestuia cu suma totală de 1.172 mii lei, din care la cap. 11.02.06 „sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale”cu suma de 216 mii lei şi cap.07.02 „impozite şi taxe pe

proprietate” cu suma de 956 mii lei .

Art.2. În vederea echilibrării buge-tului local, se vor majora cheltuielile acestuia pe anul 2012 cu suma totală 1.172 mii lei de după cum urmează:

I la cap. 54.02.10 „alte servicii publice generale-cheltuieli de personal” cu suma de 107 mii lei;I la cap. 54.02.20 „alte servicii publice generale-cheltuieli materiale” cu suma de 23 mii lei I la cap. 84.02.20 „transporturi-cheltuieli materiale” cu suma de 730 mii leiI la cap. 87.02.20 „alte acţiuni economice-cheltuieli materiale” cu suma de 216 mii lei.I la cap. 87.02.55 „alte acţiuni economice-transferuri interne” cu suma de 26 mii lei.I la cap. 65.02.20 „învăţământ-cheltuieli materiale” cu suma de 60 mii lei.I la cap. 67.02.59 „cultură recreere şi religie” cu suma de 10 mii lei.

Art.3. Cu ducerea la îndeplinire a pre vederilor prezentei hotărâri se încredinţează Primarul municipiului Sighetu Marmaţiei şi Direcţia Econo-mică.


I Instituţia Prefectului Judeţul Maramureş;I Primarul municipiului Sighetu Marmaţiei;I Consiliul Judeţean Maramureş;I D.G.F.P.C.F.S. Maramureş;I Administraţia financiară Sighetu Marmaţiei;I Direcţia Economică;I Dosar hotărâri.


CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI

SIGHETU MARMAŢIEI


privind aprobarea rectificării

bugetului local a municipiului

Sighetu Marmaţiei pe anul 2012

Sighetu Marmaţiei 23.04.2012

Preşedinte de şedinţă, Doru Orza,

Contrasemnează: secretar, Sorin Rednic

Un spectacol impresionant şi o temă impresionantă. Ororile regimului nazist şi drama trăită de milioanele de evrei care s-au confruntat cu

coşmarul lagărelor de concentrare au fost transpuse prin piesa “Janka”, scrisă de Oscar Speace şi pusă în scenă de regizorul Toma Enache. Piesa a fost jucată în premieră naţională în cadrul săptămânii rotariene din Sighet. Personajul interpretat de Maia, Janka Festinger , s-a născut la Sighet la 16 noiembrie 1916 - a murit în 1994, la vârsta de 78 de ani, dar povestea ei a rămas, spusă de copiii ei, David şi Oscar Speace, într-un documentar artistic, în piesa care-i poartă numele. Maia Morgenstern a interpretat magistral momentul în care tancurile salvatoare cu soldaţi americani împărţeau supravieţuitorilor ciocolată şi pâine, simbolul eliberării. Emoţionaţi până la lacrimi de povestea Jankăi şi a milionelor de evrei, victime ale celui de-al doilea război mondial, spectatorii au ieşit înmărmuriţi la finalul spectacolului, într-o linişte mormântală, cu sufletele răstălmăcite de trăiri intense, de înţelesuri profunde. La succesul piesei, traduse în limba română de Ioan J. Popescu, a contribuit filmuleţul cu fotografii, mare parte din arhiva personală a Jankai Festinger, care a rulat permanent pe un ecran imens, dar şi coloana sonoră cu cântece religioase în idiş.“Această piesă este o mărturie, un document de viaţă tulburător, un act de respect faţă de drama acelor oameni, un act de reconstituire foarte important, un strigăt venit din altă lume către cei care au rămas şi către memoria noastră care se şterge”, a mărturisit emoţionată actriţa Maia Morgenstern presei. .Autorul, Oscar Speace, fiul evreicei Janka Festinger a privit emoţionat piesa. A fost prezent în sală alături de fratele său, David.

Povestea Jankăi dezvăluie în detaliu ceea ce s-a întâmplat atunci când

familia ei, care trăia la Sighet, a fost distrusă. În martie 1944, nemţii ocupau Sighetul şi procesul de exterminare a evreilor avea să

înceapă. În luna mai, zece mii de evrei, cu bagajele în spate, soţi şi soţii, separaţi de loviturile care veneau din

toate părţile, copii care-şi pierdeau mamele, plângând, tineri şi bătrâni, înghesuiţi în vagoane de marfă, fără

mâncare şi apă, fără aer, aveau să ajungă, după opt zile îngrozitoare de

mers cu trenul, la Auschwitz.Calvarul Jankăi Festinger şi al familiei

sale începea şi avea să dezvăluie miracolul prin care aceasta a reuşit să

supravieţuiască, cu mintea întreagă,

umilinţelor şi suferinţelor inimaginabile trăite.

La 7 octombrie 1945, după eliberare, Janka Festinger scria o scrisoare de 60

de pagini unchiului său din America, în care povestea despre cele întâmplate.

În 1950, după moartea unchiului, scrisoarea ajunge la sora Jankăi şi

aceasta o păstrează în siguranţă, zeci de ani. În 1998, Oscar K. Speace, unul dintre

cei doi fii ai Jankăi, hotărăşte să scrie o piesă despre Holocaust, prilej cu care

află de existenţa scrisorii. Atât Oscar, cât şi David Speace, fratele său geamăn,

înţeleg că e de datoria lor să aducă în atenţia lumii, adevărul crud despre ceea ce s-a întâmplat cu mama lor şi cu atâţia

alţii şi realizează un scurt documentar. Cele 60 de pagini ale scrisorii vor fi

JAnkA Festin teatral la Sighet. Maia Morgenstern a impresionat publicul sighetean prin interpretarea personajului Janka Festinger.

publicate integral într-o carte semnată de David Speace. Scenariul după care

a fost realizat spectacolul radiofonic „Janka”, bazat pe această scrisoare, prezintă, pe lângă aspectele legate de viaţa în lagărele de exterminare,

momente emoţionante din viaţa Jankăi: întâlnirea şi căsătoria cu Robert (Bob) Speace, naşterea şi evoluţia celor doi

băieţi, David şi Oscar, traiul în America, boala care a pus stăpânire pe ea... Altfel

spus - viaţa Jankăi Festinger trăită şi mărturisită, în patru ipostaze, aşa cum

aceasta o apreciază în paginile scrisorii pe care a lăsat-o: „Am trăit patru vieţi...

Viaţa mea în România de dinainte de Hitler... Viaţa mea datorită lui Hitler... Viaţa

mea cu Bob, soţul meu... Viaţa mea după ce a murit Bob...”

,,Baia Mare, Bd. Traian 23/9Tel. 0728-836 348, 0362-401 332 fax 0362-401 331www. gazetademaramures.ro

Director generalIoana LuCĂCeL

Redactori Mircea CriȘaN

IT/DTP Ada FONai

Fondator Dan P|RC{LAB

„Am trăit patru vieţi... Viaţa mea în România de dinainte de Hitler... Viaţa mea datorită lui Hitler...

Viaţa mea cu Bob, soţul meu... Viaţa mea după ce a murit Bob...”

Secretarul primăriei Sighetu Marmaţiei, un expert al legii, a fost nominalizat pentru funcţia de prefect.

Odată cu învestirea Gu-ver nului Ponta apar schimbări şi la nivelul conducerii admi nistraţiei

judeţene. Instituţia Prefectului Mara-mureş îi va reveni Partidului Social Democrat, iar postul de subprefect va fi ocupat de un membru al Partidului Naţional Liberal. Cel mai sigur, postul de prefect îi va reveni lui Sorin Rednic, secretarul primăriei Sighetu Marmaţiei, care nu este membru PSD însă este susţinut de partid datorită profesionalismului de care a dat dovadă.

ConfIrmArEAprofesionalismului

I coordonează, conduce şi răspunde de bună funcţionare a Direcţiei Juridice şi Administraţie Publică Locală şi a Serviciului Evidenţa Informatizată a Persoanelor

I avizează pentru legalitate dispoziţiile primarului şi hotărârile Consiliului Local

I participă la şedinţele consiliului localI acordă sprijin în redactarea proiectelor de hotărâri propuse de

consilieri locali, primar, viceprimari sau de cetăţeniI organizează arhiva şi evidenţa statistică a hotărârilor de Consiliu Local

şi a dispoziţiilor primaruluiI asigură publicarea rapoartelor anuale de activitate ale consilierilor

localiI emite adeverinţe privind înscrierile din Registrul AgricolI emite, la cerere, adeverinţe în vederea înscrierii în evidenţa de

carte funciară a imobilelor de pe raza municipiului sau alte adeverinţe cu privire la imobile, în baza documentaţiei prezentate de serviciile de specialitate din aparatul primarului

I alte atribuţii prevăzute de lege, însărcinări date de primar sau de Consiliul Local

I în lipsa secretarului, atribuţiile acestuia vor fi exercitate de către directorul Direcţiei Juridice Administraţie Publică Locală

ATRI

BUŢI

ILE

SECR

ETA

RULU

I

Sorin Rednic

are 40 de ani, este căsătorit,

dar nu are copii. Este licenţiat în

drept şi doctorand în ştiinţe juridice. De

asemenea, a urmat un program de

formare pentru înalţi funcţionari publici, iar în ultimii 11 ani a lucrat la Primăria Sighetu Marmaţiei

pe postul de secretar.

se distribuie gratuit împreună cu - gazetademaramures.ro · avut nevoie, şi la rândul meu am...

Documents