Stelian Brezeanu - Romanitatea Orientală în Evul Mediu.De la cetățenii romani la națiunea medievală

Românii în mileniul marilor migrații- comentariu bibliografic -

Stelian Brezeanu (n.1941) este cel mai de seamă bizantinolog și unul dintre cei mai

mari istorici români contemporani privind istoria medievală.Absolvent,în 1965,al Facultății de

Istorie din cadrul Universității din București și apoi cadru didactic al aceleiași instituții,

prof.univ.dr. Stelian Brezeanu s-a specializat în istoria medie și bizantină, elaborând o vastă

colecție de lucrări deosebit de apreciate în țară și în străinătate.Dintre acestea cele mai

importante sunt : “De la cetățenii romani la națiunea medievală”(1999), “Identități și

solidarități medievale”(2002), “Imperiu universal și monarhie națională în Europa

creștină.Studii de gândire politică medievală”(2005) și “Istoria Imperiului Bizantin”

(2007).Datorită îmbogățirii impresionante pe care a adus-o istoriei românești,acesta a primit

în 1991 premiul Academiei Române.

Prezenta lucrare,intitulată “Romanitatea Orientală în Evul Mediu. De la cetățenii

romani la națiunea medievală” a apărut în 1999, cuprinde 17 studii și abordează problema

romanității atât nord-dunărene cât și sud-dunărene de la naștere până la principalele probleme

cu care se confruntă societatea românească privind atestarea lor în izvoarele istorice.

Stelian Brezeanu începe argumentația primului studiu “Românii în mileniul marilor

migrații” printr-o prezentare generală a spațiului de la sud și de la nord de Dunăre afirmând că

“românii s-au constituit ca descendenți ai romanității orientale de pe cele două maluri ale

Dunării”, preluând un citat de N.Iorga care afirmă că românii și-au păstrat „sigiliul Romei”.

Autorul focusează atenția asupra marilor migrații care și-au pus amprenta asupra poporului

român.Luând drept reper popoare precum slavii,acesta argumentează prezența lor în spațiul

românesc prin pătrunderea unor termeni slavi relativi la organizarea ecleziastică și

pătrunderea unor termeni toponimici,onomastici și de vocabular în limba română.Istoricul

menționează că “ slavii au fost pentru români ceea ce populațiile germanice au fost pentru

populațiile romanice din Occident”.

În monografia sa,Stelian Brezeanu face observații privind absența izvoarelor istorice în

mileniul marilor migrații căutând argumente ce susțin nașterea poporului român la nord de

Dunăre.Istoricul notează faptul că în contextul absenței surselor istorice și pe fondul unei

lupte politice, este lansată teoria imigraționistă de Franz Sulzer și apoi reluată de Robert

Roesler și că susținătorii acestei teorii “ confundă absența izvoarelor scrise asupra românilor

în mileniul marilor migrații cu absența însăși a românilor în spațiul carpato-dunărean”.

Acesta explică „tăcerea surselor” prin studierea „poziției romanității orientale,subordonată

politic bulgarilor și «sclavinilor», în Balcani, și «imperiilor barbare», la nord de Dunăre,a

căror dominație dădea în ochii martorilor externi caracterul politico-etnic al acestor teritorii”.

Cel de-al treilea subiect tratat de bizantinolog în primul studiu îl reprezintă problema

creștinismului. În opinia sa, după anul 271, creștinismul a reprezentat un factor fundamental

al continuării romanizării populației.Acesta îl citează pe Vasile Pârvan în studiul său asupra

elementului religios : "Romanismul și creștinismul nostru sunt născute și crescute în chip

firesc,încet și tainic,în Dacia lui Traian". Ca argumente ale pătrunderii creștinismului în

spațiul carpato-dunărean,istoricul prezintă dovezi certe precum activitatea de misionar în

rândurile goților a lui Wulfila și a Sfântului Sava și descoperirile arheologice de la Biertan și

la Porolissum,ambele în vechea Dacie romană.

În susținerea informațiilor din studiul prezentat,Stelian Brezeanu folosește ca material

bibliografic : Gh.I.Brătianu, Une énigme et un miracle historique : le peuple roumain ,

Bucarest,1998 ; S.Brezeanu, La continuité daco-roumaine.Science et politique, Bucarest,

1984; Idem , Model european și realitate locală în întemeierile medievale românești.Un caz :

«Terra Bazarab» , „Revistă istorică”, V, 1994, n.3-4, pp. 221-232 ; L.Bârzu, S.Brezeanu ,

Originea și continuitatea românilor.Arheologie și tradiție istorică , București, 1991 ;

V.Pârvan , Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-român, București, 1911 .