stat si natiune - upload.wikimedia.org · a publicat acolo o carte despre chestiunea romaneasca in...

AUREL C. POPOVICI

STAT SI NATIUNESTATELE-UNITE

ALE

AUSTRIEI-MARI

Traducere din limbs germanecu o prelatE de PETRE PANDREA

otAl

A

F U N DATI /CP EN,TRU1.1.17,ERATURA-.S, I A R T A // R E G .E. L E .0 A R. 0 L. II -I!,

STAT SI NATIUNE

S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PEHARTIE VIDALON VARGATA, D OUAZECI131 $ASE DE EXEMPLARE NEPUSE INCOMERT, NUMEROTATE DELA 1 LA 2B

Aur

el C

. Pop

ovic

i

LI

Aurel C. Popovici

AUREL C. POPOVICI

STAT $1 NATIUNESTATELE-UNITE ALE AUSTRIEI-MARI

STUD!! POLITICE IN VEDEREA REZOLVARIIPROBLEMEI NATIONALE $1 A CR1ZELORCONSTITUTIONALE DIN AUSTRO-UNGARIA

Traducere din limbs germanecu o prefaA de PETRE PANDREA

Cu 4 plane afarii din text

BUCURE$T1FUNDATIA PENTRU LITERATURA $I ARTA g REGELE CAROL IT

39, Bulevardul Lascat Catargl, 9g

1 9 3 9

PREFA TA

Aurel C. - Popovici este un scriitor politic care s'a realizat inlupta acerbd cu timpul sdu, in lupta cu geografia politicd pe careo dorea rectificatd, in lupta cu istoria pe care o cezariza cu pana ficuveintul.

Aurel C. Popovici face parte din falanga de luptdtori ardeleni cariau pregdtit unirea sufleteascd a poporului roman. Rolul jucat de acestcdrturar nu se poate asemdna deceit cu rolul lui Simeon Bdrnutiu.

Acefti doi ganditori au dat expresie ndzuintelor nationale in luptacontra asupririlor maghiare.

Biografia lui Aurel C. Popovici este biografia vijelioasd a unuiluptdtor politic. Cea mai mare parte a vietii sale fi-a petrecut-o in exil,departe de actiunea politicd pe care o urmdrea ii pe care o influentacu scrisul, cu sfatul # cu prestigiul sdu.

S'a ndscut la 4 Octomvrie 1863 in Lugoj fi a murit in Elvetia,la Geneva, in ziva de .ro Februarie 1917, in varsto de aproape 54 ani,indurerat cd idealul de unificare al tuturor Romiinilor sub sceptrulaceluiafi monarh, nu se putea intrezdri la acea datd.

Familia lui Aurel C. Popovici fdcea parte din clasa meserialilorbranca cojocarilor 1i a negustorilor. Aptitudinile intelectuale au

fost de timpuriu remarcate. La varsta de 12 ani invdta singur, cu dic-tionare fi gramatici, limbi strdine, altele deceit cele care se predau laliceul local. Mama lui it certa stria ochii in clasa I liceald invd-(and, noaptea, peste program limba francezd, la lumina opaitului.Pentru a invdta sd vorbeascd # sd scrie corect literar ronuinefte aplecat in clasa III liceald la gimnaziul romiinesc dela Brasov, aceastdMecd nationald fi culturald a tinerelor vldstare ardelenecti. A luatbacala ureatul la Beiuf in anul .r885 s'a inscris la Facultateade medicind din Viena.

cd-si

si

VI STAT SI NATIUNE

In Capita la impdrdtiei habsburgice, adolescentul bdndtean s'a addpatla izvoarele cele mai curate Fi mai bogate ale culturii universale. NoptileFi zilele cu variate lecturi, memoria prodigioasd, talentul limbilorPopovici e un savant poliglot ca D. Cantemir, Mircea Eliade fl N.Iorga, cetind in zece limbi au pus repede pe tandrul bdndtean peprimul plan al stintei colegilor sdi. In discutiile tineregi ieFea in evidentd,pe langd eruditia uimitoare, un temperament vulcanic Fi o iubire _lardmargini pentru natiunea sa de iobagi fi asupriti.

Studentimea maghiara serba pe acea vreme Mileniul, adicd impli-nirea a o mie de ani, de card Ungurii socoteau ca au drept de cetatein sanul natiunilor europene organizate. Mileniul era sdrbdtorit cusurle Fi fanfare, cu un sgomot propagandistic asurzitor Fi cu orgoliu,aFa cum Europa a mai ascultat de prea multe ori, din centrul de emisiunebudapestand. Orgoliul unei natiuni este un lucru admirabil. Trans-

formarea pans la dinamitd a conFtiintei de sine deskintue energii latentecare zac in subconFtient. Dar orgoliul national care jicne,ste mandriaaltar popoare provoactl replici inevitabile.

Studentul din ultimele semestre ale Facultdtii de medicind, AurelC. Popovici, bdndtean Fi cetdtean habsburgic, a socotit ca sdrbdtorireamileniului maghiar jicneFte cu neadevdruri istorice Fi politice demnitateapoporului roman.

A rdspun,s printr'o Replica, o brolurd admirabil documentatd cuargumente de istorie, filologie fi etnografie, ardtand vechimea aproapebimilenard a Romanilor pe aceleari meleaguri fi drepturile for impre-scriptibile.

BroFura a lost traduscl ri tipa'ritd (1892) in mai multe limbi strdineca o Replica la un pamflet al studentimii maghiare.

Politia fi justitia ungureascd au socotit pledoaria tandrului AurelC. Popovici pentru demnitatea poporului sdu ca un act subversiv.Prin procesul dela Cluj a fost condamnat la patru ani inchisoare. Rechizi-toriul a fost tinut de procurorul Jeszenszki, care a obtinut condamnareadoctorandului Aurel C. Popovici. Acest procuror a fost ulterior decoratde guvernul roman, fie printr'o inadvertentd, fie din ironie, fie dint?' ordu inteleasd tolerantd Fi uitare.

Aurel C. Popovici s'a refugiat in lard. A functionat ca profesor delimba germana la liceele din Capitals, a colaborat la Semanatonil,Epoca, Tribuna, Romanul # la o serie impozantd de ziare strdinegermane ri engleze.

PREFATA V I I

Aldturi de Mihail Eminescu fi Nicolae Iorga, Aurel C. Popovicieste un strdlucit ziarist, un ziarist cu idei, un tipic a articlier » cumse spune in limbaj profesional, ziaristul care scrie articolul-de-fond,coloana vertebrald, determinand cotidian atitudinea ideologicd fi politicda gazetei. N'a fost problemd la ordinea zilei sau din temele pricipaleale gandirii europene asupra cdrora sd nu-fi fi spus autorizat fl docu-mentat cuvantul sdu din punctul de vedere al pozitiei originare: unconservatorism eleat fi monarhic, conservatorism cu preocupdri religioase,refuzcind ireductibil progresismul social fl filosofia luminilor demo-liberald pe care le dispretuia canc. Pornind dela biologie reflexal studiilor medicale? in politico, Aurel C. Popovici este un tipicdoctrinar conservator, de esentd organicistd, un eleat modern, antiliberal,teologal, respingand transformismul, negand pozitivismul fi scientismul,reintors la dogme biblice, credincios al permanentelor in biologie, inmorald fi in metafizicd.

Opera sa fundamentals este aceastd lucrare intitulatd a Die Ver-einigten Staaten von Gross-osterreich o (Leipzig, 1906), pe care otraducem sub titlul mai adecvat de o Stat fi Natiune

Aurel C. Popovici a murit pribeag, in Elvetia, intristat de soartapoporului sdu care se masacra in 1917 pe cloud fronturi adverse, incontradictie cu dogma unitdtii nationale fi etnice urmdrite. Ultimul sdutovardf de ganduri fi sfat politic a fost d-1 Vaida-Voevod, care a avutfericirea sd-fi vadd realizarea idealurilor din tinerete. Popoarele aucdteodatd fericite destine pe care capete luminate le descifreazd cucu mai multd greutate.

Opera principals a lui Popovici Statele- Unite ale Austriei-Mari nu se mai afld deceit in putine exemplare fl cei mai tineri n'auavut ocazia sd cunoascd forta dialecticd a acestui gariclitor. Carteaapdrutd in 1906 la Lipsca a provocat nenumdrate polemici in publi-cistica monarhiei habsburgice. A fost pe larg discutatd in Franta fiAnglia, iar in publicistica germand a timpului, Aurel C. Popovicieste o figurd familiard, temutd uneori fi de cele mai multe onrespectatd.

In istoria doctrinelor poultice din Romania, Aurel C. Popovici estemarele ganditor care a reufit sd-fi sistematizeze pozitia ideologicdspecified int?" o opera de dimensiuni adancime. Opera prezentatdaici n'are actualitate politic& Rdmane, insd, ca o pledoarie de avocaturdpolitics de impresionantd argumentare fi bogatd documentare.

fi

VIII STAT $1 AVATIUNE

Dela Simeon Bdrnutiu avem fragmentul liric-oratoric de o fortdmagicd, ajuns aproape un mit, al discursului de pe Ccimpia LibertdtiiBlajului. Dela Mihail Kogdlniceanu s'a pdstrat Discursul de receptiela Academie # Introducerea la culegerea Cronicilor. Titu Maiorescu# Petre Carp pot fi studiati in gandirea for politicd numai indiscursuri.

Majoritatea ganditorilor # oamenilor noftri de Stat sunt recon-stituiti de cdtre cercetdtori indeobge din cuvantitri ocazionale # mai rardin lucrdri sistematice proprii care lipsesc.

De sigur cd # opera politicd a lui Popovici face parte tot din serialucrdrilor ocazionale. Nu este o carte de teorie purl # sistematicd, acacum runt Il Principe al lui Macchiavel, Politica lui Aristot, tratatelelui Ranke, Carl Schmitt, etc. Se poate aplica lucrdrii lui Popovicieticheta de « carte ocazional d>> (Gelegenheitsbuch ), in sensul luiGoethe, care recunoacte rodnicia spirituald tocmai in contopirea vre-melniciei temei de inspiratie cu nemurirea talentului.

In « Statele- Unite ale Austriei-Mari » se pledeazd o anumitd tezd.Nu ne mai intereseazd astdzi teza, ci arabescul ideilor, inldntuirea for# furtuna pasionald inteo splendidd avocaturd de idei.

Unificarea poporului roman era telul indepdrtat.Cdile potecile variazd pentru atingerea telului.Poteca aleasd de Aurel C. Popovici se numea interesul Coroanei

habsburgice # prietenia ardtatd de arhiducele moFtenitor Franz-Ferdi-nand poporului roman asuprit in Transilvania de cdtre Unguri. Planulde reforms al monarhiei habsburgice era urmdtorul: abolirea dominatieimaghiare transformarea dualismului inteun Stat federal sub sceptrumonarhic, prin respectarea drepturilor firecti la viatd ale minoritdtiloretnice delimitarea teritoriald a natiunilor.

Arhiducele acceptase solutia propusd. Dacd nu se intampla atentatuldela Serajewo # nu izbucnea rdzboiul mondial, poate cd bdndteanulPopovici juca un rol de seams in acest cadru. In once caz, cercuriledin jurul arhiducelui Franz-Ferdinand it pretuiau mult. Din arhiva

corespondenta ldsatd de Popovici (aflatd astdzi in proprietateaM. S. Regelui Carol II) se poate vedea cd impreund cu Pater AugustinGallen, confesorul familiei arhiducale, puneau la tale lucrdrile consti-tutionale preparatorii pentru cazul suirii pe tron. Se lucra cu oscirdiedin mai multe pdrti la un proiect de Constitutie care trebuia octroiatdpoporului de cdtre Franz-Ferdinand in momentul preludrii puterii.

fi

fi

ii.

si

PREFATA IX

Din anul 1912, Aurel C. Popovici se mutase la Viena pentru reali-zarea planurilor sale politice. Cartea tipdritd in 1906 isi fdcuse efectul.Bcindteanul juca un rol de seams la curtea din Bellvedere, in cercurileaulice fl in cercurile jurnalistice. In rasa sotiei sale tinea un soiu desalon politic, unde se intdlneau deputatii nationalitdtilor din monarhie,pundnd la tale reformele cele maxi, luptiz'nd realizand pe cele mici.

La izbucnirea rdzboiului mondial fl odatd cu intrarea trupelor romdnein Ardeal, Aurel C. Popovici a plecat in Elvetia pentru a aftepta des-ft# urarea evenimentelor. A publicat acolo o carte despre Chestiunearomaneasca in limba francezd, cu variat material informativ pentruapdrarea drepturilor noastre in fata forurilor internationale.

Moartea I-a surprins in plind vigoare intelectuald. Se afld ingropatin pdmdnt strain, in cimitirul din Geneva, afa cum la Palermo, se afldrdmais'itele lui Bdlcescu, alt vizionar politic fi alt patriot infldcdrat.

Cercetand destinele acestui tip de scriitori politici se ridicd intrebareadacd, lipsa de realizare fi de succes in lumea realitdtilor cotidiane,nu surpd insusi pilonii de sustinere ai operei? Ipoteza creatorului spi-ritual in disciplinele politice fi amstitutionale nu trebue verificatd prinrealizare?

Aurel C. Popovici a fost desmintit de evenimente, iar ultimii aniai vietii sale au cunoscut amdrdciunea cumplitd a unei prcibufiri deproiecte politice vecine cu dezastrul.

Anii 1914, 1915 fi 1916, contdnd pe intrarea Romdniei liberealdturi de Puterile Centrale, sau cel putin ndddjduind in neutralitatea eiusque ad finem, au fost ani de actiune febrild. A plecat impreund cud-1 Dr. Alexandru Vaida-Voevod la Berlin, unde au avut nunzeroaseintrevederi conferinte cupersonagii oficiale oficioase dela AuswartigesAmt, pledand neintrerupt pentru ideia din aceastd carte, cucerind aliati

prieteni pentru ideea ajunsd obsesie fi pentru semintia sa, a cdreisalvare o vedea prin idee.

Dogmatismul funciar al lui Aurel C. Popovici iese elocvent laiveald in anii de luptd tragicd 1914-1917. Pentru o idee sacrificdrealitdtile sau le neagd cu obstinatie.

Succesul pentru un ganditor politic este un subsidiar (cum se spunein terminologia juridicd), un subsidiar, care se aduce in fata instan-felon istorice, dar nu se pledeazci pe subsidiar, ci pe principal.

Mdsurat cu etalonul omului politic, Aurel C. Popovici este o figurdminord. Aurel C. Popovici a fost dupd Simeon Bdrnutiu al

fl

# #

#

X STAT SI NATIUNE

doilea avocat de mare anvergurd al intereselor romdnismului ardelenescin drama europeand a ultimelor doud veacuri.

Primul mai mult filosof al Dreptului.Al doilea deFi de formatie medicaid fl biolog emerit, ajunge

cel mai de seamd constitutionalist al Rom'anilor, din primele doud decadeale veacului actual, pe liingd care consiitutionaliftii oficiali sunt, cuexceptia lui Constantin Stere, palide figuri. Putem afirma cu hotdrireca" singurul Roman care a inteles problematica modernd a Statului,pang astdzi, este numai Aurel C. Popovici. Meritele sale de filosof alStatului rdman definitiv inscrise intr'o istorie a doctrinelor.

Sociologia lui Aurel C. Popovici este iarcl,s'i un interesant capitol.Influentat de Gobineau fi Houston Stewart Chamberlain, face aplica-tiuni uimitoare fi de o perfect(' justete, din punctul de vedere dela carepleacd, in cadrul Sud-Estului european, combdtand cu argumente ineditepolitica maghiarond de hibriditate etnicd pe plaiurile Transilvaniei,aril-Mind inconvenientele t(metisajului* fi iremediabila incapacitatecreatoare.

S'ar putea spune al anticipeazd problematica rasselor (care se

deosebefte de antisemitism) din Romania. Impreund cu Sanielevicisunt cei doi golari la not ai ginerelui lui Wagner, englezul prusia-nizat, cu sejour predilect la Viena, a cdrui opera Die Grundlagendes XIX Jahrhunderts. a fdcut ateita vdlvd fi este mereu actualdprin erorile sale ftiintifice (Guyau at spune erori fecunde).

Tezele lui Popovici nu pot fi impdrta,s' ite de oamenii de ftiintd(fl nici de traducdtorul acestei lucrtiri). Ele ra"mdn ca testimonii spiri-tuale ale franaintdrii unei ming superioare la inceputul acestui veac.

Filosof al Statului fi sociolog, tactician politic de facturd machia-velicd, profet politic nerealizat, Aurel C. Popovici rdmdne una dintrec.ele mai strand, mai complexe fi mai mdrete figuri din istoria culturiinoastre moderne.

Dr. PETRE PANDREA

Catre prietenul cetitor,

In timpul multiplelor fi grelelor crize, care saps la temelia mareluinostru imperiu a acestui imperiu chemat la o inaltd misiune rareoris' a auzit glasul unui nemaghiar, venit din Ungaria sau Transilvania.

Sunt Roman ndscut in Ungaria, unde am activat in calitate demembru al «Comitetului national memorandist >, comitet mult perse-cutat de autoritcitile ungurefti.

Pentrucii pela 1890 am scris o lucrare objective" despre asu-prirea poporului meu, juratii maghiari din Cluj m' au condamnat lanu mai putin deceit patru ani inchisoare. Din exilul, in care sunt silit sdtrdiesc, socotesc, deci, cd pot sd-mi spun modesta mea pdrere asuprastdrilor din imperiul nostru. Cu atdt mai mult o pot face, cu cdt amfost, in mod permanent, fi, am rdmas fi astdzi, un convins partizanal ideii unei Austrii-mari fi unitare. Celor scrise le-am dat formaunei opinion documentee, cum spun Francezii.

Prietene cetitor, sunt incredintat cci voiu gdsi atilt aprobarea ta,cdt fl a tuturor celor earl, in chip serios fi sincer, sunt preocupatide starea actual(' fi de viitorul imperiului habsburgic.

Leipzig, Ianuarie 1906.AUREL C. POPOVICI

PARTEA I.

SITUATIA DUPA ANUL 1867

1'

CAPITOLUL I

TEZA UNEI AUSTRII-MARI

Toata lumea, prieteni si adversari, se ocupa cu multa ardoarede soarta noastra. Ba chiar cu prea multa inflacarare. 0 parte dinpresa strains jubileazk sustinand ca batranul nostru imperiu habs-burgic aluneca precipitat si irezistibil spre ruins. Dar nu numaiacea parte din presa, care nu ne este favorabilk ci si ziare care ne suntcu totul binevoitoare manifests in aceasta privinta o ingrijorareserioasa. Este ea oare intemeiata ? Cine s'ar putea indoi ? Caci, dinpacate, evolutia vietii noastre politice ne inspira de un timp incoace,pans si noua teama pentru destinele acestui imperiu.

Iar in fata acestei prabusiri, care treptat se generalizeaza, majo-ritatea populatiei tarii starue intr'o stare de apatie, ca si cand nus'ar afla in joc destinele monarhiei noastre. Ba chiar pe multi ii impre-sioneaza neplacut cand li se vorbeste despre Monarhia noastrd. Desigur, aceasta instrainare fats de imperiu a masselor largi ale popu-latiei se datoreste in primul rand absurdei politici oficiale a natio-nalita'tilor si a ciopdrtirii imperiului, care a avut loc in 1867.

Toate acestea erau de prevazut. Rareori cate unul dintre oameniide Stat, cu veche practica in viata politica a Austriei, s'a pututridica deasupra nivelurui cotidianului politic. Mai toti s'au crampo-nat de searbada si de-a-dreptul desgustatoarea problems a limbilor ;multi se ocupa si astazi, cu deosebita preferinta de asa ceva. Ca sicum le-ar face placere sa scormoneasca rime, ei se indeletnicesccu decrete pentru limbi, conferinte de impdciuire §i apoi iarasi cu con-ciliabule dupa metoda poloneza si cu tot felul de incercari neizbutitede a solutiona problema nationalitatilor.

Toate acestea, pentruck clack se cunoaste « problema Boemiei »-si aceea a « universitatii italiene >, aceea a « claselor paralele din

6 STAT SI NATIUNE

Silezia », precum si a heghemoniei maghiare, in schimb igno-ram problema propriu zisa a nationalitatilor, adevarata problema atrdiniciei sau pieirii acestui imperiu. In aceasta privinta, si la noi numa-nil acelor politicieni si oameni de Stat, pe can Taine i-a numit oamenia demi-renseignements §i a quarts d'idees, este foarte numeros. Dacarasfoesti literatura noastra politica de specialitate, to surprindesaracia si lipsa ei de continut. Francezii, de pilda, au studiat pro-blemele noastre legate de chestiunea nationalitatilor, precum si celeaustriace si ungare, mult mai aprofundat decat noi insine. 0 privireasupra literaturii for in aceasta chestiune este, la prima vedere, edi-ficatoare. Si, deoarece, dela inceput, politica noastra a nationalitatilora fost lipsita de scopuri dare si precise, ea a trebuit sä traiasca de azipe maine, multumindu-se cu paliative, reusind prin jumatati demasuri sa reduca la tacere pe unele dintre nationalitatile din cuprinsurimperiului si sa indarjeasca pe altele.

Daca vom mai ra'sfoi si acele ziare pretinse « austriace », desprecare un francez, prieten al Austriei, a spus atat de bine el de repre-zinta une presse mensongerement qualifide de liberale, nu ne vom maimira pentru ce astazi acest imperiu are atat de putini oameni carisa gandeasca si sa simta ca austriaci. Caci zilnic se poate ceti in acestefoi ca recladirea unitatii imperiului ar fi o ideie reactionara ( ! ).Aceste organe austriace (1)1upta zi cu zi, ba pe fata, ba in mod ascuns,pentru ideea de Stat maghiard, pentru maghiarizarea dualismului,iar in ultimul timp chiar pentru triumful kossuthismului. In general,aceste ziare se ocupa mai mult si cu deosebita preferinta de treburilemaghiare, decat de cele austriace. « Die Grenzboten » a spus de cur and(21 Dec. 1905) foarte bine ca activitatea comuna, dar cu roluri impar-site, a ziarelor din Viena si l3udapesta a dus la acel rezultat, ca ger-manii austriaci privesc cu indiferenta pans si problema armatei.

Daca liberalii n'ar fi facut din Austria o mina, multe dintre acesteorgane camuflate, maghiarizate, care au indrasneala sa apara inAustria, ar fi trebuit sa fie de mult suspendate.

Constitutia din Decemvrie a ajuns la un punct mort si a trebuitsa ajunga aici si pentruca aceste ziare se tern ca nu cumva schim-barile constitutionale, care au devenit necesare, sa fie realizate prin-tr'un act de octroyare « reactionara ». Aceste ziare vorbesc cu bucurierautacioasa despre Austria ca despre o rotita moarta in mecanismulpolitic al Europei si lasa sa se inteleaga, in chip discret, ca acest

TEZA UNEI AUSTRII-MARL 7

stat nici nu-§i mai gase§te in general vreo justificare pentru odstantasa. Aceasta, fire§te, cu atilt mai mult, cu cat interesele evreilor parprimejduite, din ce in ce mai tare, in cuprinsul sail.

Aceste man cotidiane care, din nenorocire, au Inca o puternicainfluents asupra opiniei publice din Austria, publics zi cu zi §i ceascu ceas, in nesfar§ite telegrame, toate §tirile, parerile §i interview-urile favorabile maghiarilor. Ele redau parerile ziarelor maghiare,ba chiar publics §i nenumarate articole ale o conducatorilor * maghiari,pentru a-i prelucra astfel pe austriaci, incat sa le slabeasca rezistentasi sa le innabu§e glasul.

Zi cu zi putem ceti in aceste organe, cum toti ace§ti Kossuth-ii,Andrassy-i, Apponyi-ii i§i ridica glasul §i darima totul in jurul lor,a§a cum ar don ei sa darime Austria 4 in numele natiunii *, pentrua ridica apoi, ca prin farmec, un imperiu de bastarzi §i corciturimaghiarizate.

In numarul din a Noemvrie 1905 al lui « Miinchener AllgemeineZeitung >, Dr. Alexander von Pecz, in cel de al io-lea studiu al d-sale« Despre sarcinile germanilor in Austria *, scrie urmatoarele fraze:

o In timp ce germanii se cearta Intre ei, maghiarii au reu§it, prin-tr'un sistem rafinat de indimidare si de prefacuta lealitate, sa-§iimpuna vointa for Coroanei intr'un a§a grad, incat ci sunt cei dintaicari se mira.

o 0 insemnata parte a succesului for se datore§te §i presei zilnice.Semintia evreiasca, care conduce cele mai rasp indite ziare ale monar-hiei, i§i vede in Ungaria idealurile sale realizate. In realitate Sionulse afla nu pe Iordan, ci pe Dunarea de mijloc.

o Pana si pe unii liberali Incepe sa-i scandalizeze agitatia preseiiudaice din Viena. Mai ales pe liberalii din provincie. Deputatul Dr.Menger a publicat de curand, in o Ostrauer Zeitung *, un articoldestul de democratic asupra problemei reformei electorale, articolpe care presa iudaica din Viena 1-a trecut sub o tacere mormantala.Organul din Ostrau al D-rului Menger a fost fire§te foarte suparatpentru acest lucru §i a scris, plin de o sfanta manie, in unul dinultimele sale numere, urmatoarele: o De sigur, presa vieneza, asazisa presa germano-liberals, nu s'a ocupat de remarcabilele propu-neri ale D-rului Menger. Aceasta presa vieneza infama, care-§i dove-defte coruptia fi putreziciunea p Ma la cel mai mic §i mai neinsemnatinserat, are de sigur de indeplinit sarcini mult mai importante. Si-a

8 STAT SI NATIUNE

luat, de pilda, obligatia sa susting si sa meriting in vieatg, in modartificial, coalitia ungard care dela Inceput s'a compromis, si aceastadatorita sumelor care-i sunt puse la dispozitie. Mai departe sa infa-tiseze publicului cetitor din Austria tendintele necurate ale acesteicoalitii drept « luptg laudabila pentru un stop legitim » 1).

D-1 Trocase, care a publicat o carte despre Austria, este de pgrereca evreii au adus monarhia habsburgicg in situatia de astazi:

o C'est surtout aux Semites, astucieux et envahisseurs, qu'est dill'etat de decomposition sociale ois se Mat aujourd'hui l'Autriche. C'esta leur action, d'autant plus dangereuse qteelle a die souterraine, qu'ilfaut reporter l'origine de l'anarchie au milieu de laquelle sombre lavieille monarchie six fois seculaire2). .

La fel si Tagespost din Graz, organul liberal din Stiria, nu vreasa auda de o Austrie-Mare, caci, spune ziarul, aceasta Mare Austrienu se poate mentine decat numai in vremurile « celei mai negre reac-tiuni », ca sä se prabuseasca apoi in chip jalnic. « Tagespost * credede asemenea la fel cu toate celelalte ziare iudaice, ca dualismul o con-tine o ideie sanatoasa ( ! ), dar ceea ce este mai putin sangtos in struc-tura lui, este tocmai faptul ca mai sunt Inca prea multe lucruri co-mune ... 3) ».

Aceste ziare urgsc Austria mai mult cleat orice stat din lume.Ele sunt cuprinse de adevarate accese isterice, cand sunt convinseca Austria ar mai putea deveni o Mare Austrie. Acesta este motivulpentru care ele au devenit complicele politicei maghiare de Inver-sunata ostilitate fats de Austria si fate de nationalitatile din cuprin-sul ei.

Deoarece parlamentul austriac suferg de o adevarata slgbire aosaturii sale, aceste ziare ar dori foarte mult sa se inceapa anumiteconciliabule « dela parlament la parlament », caci in acest caz izb aridakossuthistilor ar fi ca si asigurata. Iar mii si mii de cetitori, buniaustriaci, nebanuind nimic, se lass indusi in eroare si inselati deaceste ziare mondiale-maghiare. Asa se int ampla unei tari, and eapermite ca cea mai mare parte a presei sale, care dirijeazg opiniapublicg, sa ajunga in mainile dusmanilor ei.

1) Vezi 6 Deutsche Zeitung >. Viena, 7 Noemvrie 2905.2) Vezi F. Trocase: L'Autriche .7uive. Paris, Depont 227.3) Vezi 6 Tagespost o. Graz, 9 Noemvrie 2905.

TEZA UNEI AUSTRII-MARI 9

In ceea ce priveste insasi nationalitatile, ele nu cunosc decatnumai programele for particulare. Fiecare nationalitate doreste unasau alta, dar tuturora prea putin be pass sau chiar nu le pass de locde felul in care acest imperiu poate fi mentinut. Dar nimeni nu poatetagadui ca ele, toate, au nevoie de acest imperiu. De fapt, aproapeniciuna dintre nationalitati si niciunul dintre particle n'au un pro-gram de guvernare al imperiului, care sa contina o solutionare con-creta a tuturor problemelor relative la situatia nationalitatilor.

E drept ea din and in cand ii auzim pe cehi punand accentulpe « federalism », fara sä dea insa acestui cuvant o semnificatie pre-cisa. De obiceiu urmeaza imediat o fraza banall germano-centralistssi cehii se retrag bombanind in camera plina de antichitati a drep-tului for istoric-constitutional din Boemia. Nemtii, in schimb, serefers la faimosul for drept nascut din posesiunea nationald. Si acesteasunt, sa se observe bine, punctele de vedere « superioare * din careeste privita chestiunea. Peste celelalte putem deci trece cu usurinta.

Aceasta este insa numai una dintre multiplele probleme ale natio-nalitatilor din cuprinsul imperiului. Cum ar fi cu putinta o impacareintre diferitele nationalitati, and se plena dela un punt de vederenational atat de egoist ? Fireste, germanii au dreptate and nu vorsa auda de federalismul planuit de cehi. Ei isi dau prea bine seamaca un asemenea federalism le-ar crea lor, germanilor din Boemia,o situatie asernanatoare si « echivalenta » cu aceea pe care o au ger-manii din Ungaria.

Dimpotriva, temerile germanilor cu privire la un sistem federa-list, care s'ar realiza dupa o delimitare nationala, sunt, in intregime,dupa cum vom vedea, lipsite de temeiu. Dar oricat ar avea desuferit imperiul de pe urma luptelor nationale, alcdtuirea sa dualistd,lipsitd de legdturd, necontenit pe punctul de a fi denuntatd, iar acumin timpul din urma cu totul sldbitd, it sdruncind fi-i primejduefte situa-tia cu mult mai mult. *i tocmai din pricina acestei divizari constitu-tionale nenorocite, problema nationalitatilor nu-si poate gasi nici inAustria, nici in Ungaria o solutie nationala care sa ofere o garantiede stabilitate si de corespunzatoare liniste. Situatia actuala, care afost rodul unui compromis, nascut din aplicarea unei teorii a celordoua suflete dupa expresia nimerita a lui Tezner, a devenit astfelcu drept cuvant mater discordiarum, caci situatia cu totul exceptio-nail creata maghiarilor, a fost si nu putea sa nu fie ad anc jignitoare

io STAT $1 NATIUNE

pentru toate celelalte nationalitati. Preferinta cu totul disporportio-nata de care se bucura maghiarii, constitue o atatare pentru toatecelelalte nationalitati st alimenteazd incontinuu radicalismul consti-tutional, care se indreapta tot mai mult, in ce priveste solutionareaproblemei nationalitatilor, catre principiul confederal, in opozitie cucel federal.

Pe langa toate acestea, celelalte nationalitati din cuprinsul impe-riului sunt cu drept cuvant adanc nemultumite din cauza exploa-tarii la care sunt expuse, spre unicul folos al maghiarilor. Caci defapt, toate fortele intregului imperiu sunt puse in slujba maghiari-zarii Ungariei.

Intre timp, miscarile separatiste maghiare devin, an cu an, maiviolente. Conte le Appony a devenit, in sfarsit, kossuthist. Ba, cuocazia trecerii lui in partidul kossuthist, prietenii sai politici, contiiStephan Karolyi si Eugen Zichy, au declarat ca ei, in addncul inimiilor, au fost intotdeauna kossuthi.,sti. Asa sunt toti maghiarii. Cevamai mult: ei iau bucuros si atitudini antidinastice st aceasta oride-cateori imparatul dispune sa se puns frau « politicei » for « ratio-nale ». Intreaga for istorie demonstreaza ca lealitatea for n'a fostdecat o fraza. Ea a durat intotdeauna numai atat cat aveau de-a-facecu constitutional Kings of the most do-nothing type. Nici nu-si dauseama ca in momentul de fata, ei ofera o rara pilda de ingratitudinefata de insusi creatorul situatiei for privilegiate.

Cand to gandesti la aceste lucruri st vezi cum obstructia st iesireadin legalitate mineaza ultimele ramasite ale comunita'tii austriace,iar pe de alts parte cand '10 dai seama cum consiliul imperial austriaceste periodic paralizat din cauza luptelor nationale ai impresiaca dusmanii imperiului, can prorocesc de mult pieirea lui, audreptate.

Ceea ce mai poate fi pus la indoiala este ca Intreaga noastrd alcd-tuire de stat dualistd s'a descompus cu desdvdrfire. Aceasta forma estefara doar st poate sortita pieirii. Dualismul a fost conceput tocmaica un fel de cetatue. In ziva de astazi insa problema nationalitatilornu mai poate fi solutionata in acest fel. Au trecut vremurile candducele Schwarzenberg a putut spune popoarelor ca ele n'au altcevade fa'cut decat sa asculte, sa plateasca impozite, oferindu-le ca pia-cere suplimentara, sa mearga la biserica. Acele vremuri au invatatpopoarele si le-au facut apte sa-si aleaga ele insasi formele de stat

TEZA UNEI AUSTRII-MARI 1 i

cele mai potrivite. Steam has enabled men to choose what law theywill live under spune Intr'un loc Emerson.

Nici constitutia austriack nici cea maghiara si cu atat mai putinimpartirea dualists a puterii, nu corespund nevoilor si nazuintelornatiunilor conlocuitoare de pe teritoriul imperiului habsburgic. Niciuna dintre constitutiile care sunt in vigoare, in monarhia noastrknu permite nationalitatilor o desvoltare liberk in sensul unei egali-tati de drepturi, care cu drept cuvant a fost atat de des si atatde apasat accentuate. Pe de alts parte, nici germanii nu pot scapade primejdia slavizarii si a maghiarizarii, in cazul in care se pastreazaaceasta alcatuire constitutionals.

Uniunea reala austro-maghiark dupa cum a fost caracterizatdualismul, este o noua si izbitoare confirmare a parerii tuturor pro-fesorilor de drept public, cum ca nicio confederatie iar uniuneareala este doar o varietate a acesteia din urma nu poate fi de lungdduratd ; mai de vreme sau mai tarziu, ea duce inexorabil la des-partire.

Am ajuns si not si Inca de mult la acest punct mort. Poftelemaghiare de multa vreme nu mai cunosc nicio limits. Cu Coate ace-stea, an cu an li se aduc mereu cele mai grele jertfe in daunaunitatii si comunitatii imperiului. Iar drept raspuns, maghiarii auspart uniunea vamalk au maghiarizat partea armatei comune, pentrua putea apoi, invocand o necesitate cu totul fireasck sa despartaUngaria de imperiu, pastr and Uniunea personalk dar prefer and desigur sä o abandoneze si pe aceasta.

Germanii din Austria sau reprezentantii lor, cari se cred fruntasi,isi Inchipuesc ca au mult simt politic atunci and incurajeaza mis-carea, care tinde la despartirea de Ungaria. Fireste. De 38 de animonarhia este despartita in doua state: fiecare traeste exclusiv pen-tru el; in umbra slabs a « unitatii * politice care a mai putut fi men-tinuta cu chiu cu vai, nu se poate deftepta sentimentul comunitdtiide interese. Dimpotriva. Sub presiunea unor raporturi artificial des-voltate, instrainarea mutuala a trebuit sa sporeasca si prapastia sase largeasca. Faptul Ca din zece in zece ani, in mod periodic, se pro-cedeaza la o reparare a structurii imperiului, care se destrama dince in ce tot mai mult, a trebuit sa intareasca in mintea tuturor celorce gandesc si judeca, convingerea despre subrezenia dualismului. Si,inteadevar, ne gasim astazi in fata unor puternice curente separatiste.

12 STAT $1 NATIUNE

Dar nu numai problema austriaca a nationalitatilor si dualismulslabesc suveranitatea imperiului; politica maghiara a nationalitatilor as-cunde si ea cele mai grave primejdii pentru destinele imperiului nostru.

De aceea nici nu-i de mirare ca nu mai iesim din tot felul de-crize ministeriale, parlamentare, crize de conciliere, din incurcaturiserioase si « descurcaturi » ridicole si in general din toate acestecrize constitutionale permanente.

0 parte din opinia publics s'a si obisnuit oarecum cu crizelenoastre; the world has been inured to parliamentary crises in Austriaand Hungary, a spus de curand o cunoscuta revista saptamanalaengleza 1), ceea ce fara indoiala nu consolideaza pozitia noastra demare putere.

Astfel, on incotro ne intoarcem privirea, vedem nurnai fenomene-instristatoare. De aceea, sfortarile care tind sä obtina modificareaordinei constitutionale a imperiului nostru sunt impartasite de totisi apar firesti.

Singurul popor ale carui tendinte trebue sä le numim nefiresti,este maghiarimea. Cad politica de « va banque » pe care o duce,va atrage, fara indoiala, dupa dansa, in ultima etapa, nu numai deca-derea imperiului, nu numai ruina Ungariei, ci si mai ales nimicireainsasi a nationalitatii maghiare I

Cehii, la randul lor, nu pot privi spre Ungaria, fara sa fie intaritiin credinta lor, ca la urma urmei si « constitutia » lor 4 istorica » artrebui sä se bucure de aceeasi indreptatire, care da putinta maghia-rilor sa incatuseze si sa exploateze atatea nationalitati.

In asemenea conditiuni, este Para indoiala logic, data croatii,cari de altfel sunt cuminti si ponderati, isi desgroapa si ei « consti-tutia » lor «istorica » si viseaza bucuros la ceva care sa se asemenec u o « uniune personals » 2).

In lipsa unei constitutii istorice pentru Galitia, polonezii se mul-tumesc deocamdata cu hegemonia in cadrul « individualitatii loristorico-politice » cauza principals a tuturor luptelor nationale

din cuprinsul imperiului nostru.

1) a The Saturday Review # din 7 Ianuarie 2905, p. 3.2) Ca pozitia exceptionala creatA maghiarilor va avea aceste urmAri, au

vazut-o pana §i strainii; numai oamenii nogri politici, nu. Vezi articolul d-luiSaint-Rene Taillandier: L'Autriche et la Boheme in ((Revue des Deux Mondes ),2869.

»

«

TEZA UNEi AUSTRII-MARI

Rutenii, cari sunt ingenunchiati in aceasta temnita « istorico-politica » a dusmanilor lor, probabil ca nu prea sunt insufletiti deaceleasi sentimente de satisfactie.

Maghiarii, in schimb, se joaca de-a revolutia in « statul nationalunitar-maghiar » care li-a fost daruit de imparat pentru ca sa aibaliniste din partea lor. Cum slam cu aceasta liniste, se stie. Intnicatinsa maghiarilor li s'a dat tot/d, era firesc ca tocmai asa zisilor « supusicredinciosi ai imparatului Slavilor, Germanilor si Romanilordin Ungaria sa nu be mai fi ramas nimic altceva decat gene-rozitatea maghiara. Cum le merge acestor nationalitati, este cu-noscut.

Si astfel, pretutindeni, vedem numai lupte inversunate si o uraturbata de rasa, in timp ce aceasta atmosfera a patimilor deslantuiteeste strabatuta de fulgere eau prevestitoare. Germanii ii acuza peSlavi de panslavism; la Innsbruck si Triest se dau sangeroase luptede strada cu caracter national, intocmai ca la Cracovia, la Pragasi la Brno. Romanii din Ungaria si Transilvania acuza maghiarimeain « memorande » si « replici »; Slovacii, S arbii si Rutenii asteaptain liniste sä se produca anumite complicatiuni in afara hotarelornoastre, caci inlauntrul hotarelor mult slavitei Ungarii « libertare »,ele n'au voie sa faca vreo miscare, ca si cum ar trai intr'unul dintrecele mai absolutiste state din lume.

Dupa cum se stie, in strainatate adeseori se desbat multe che-stiuni in legatura cu nationalitatile noastre. Asa, de pilda, de nenu-ingrate ori, s'au organizat demonstratii in universitatile din Italiain favoarea Italienilor dela noi, in cele germane (chiar acum decurand la Hanovra) in favoarea Germanilor, in Romania in fa-voarea Romanilor nostri, etc.

Nimeni nu este multumit in acest vast imperiu. Toate nationali-facile sunt invrajbite si arunca asupra cercurilor vieneze raspundereapentru aceasta nemultumire generala. Cei mai nemultumiti sunttotusi maghiarii, adica tocmai acei can timp de aproape 40 de aniau fost alintati, carora li s'a ingaduit tot ce li se putea ingadui,de dragul carora si numai al lor a fost provocata intreaga situatieactuall, acest bellum omnium contra omnes, acei maghiari can aufost hraniti si indopati cu toate concesiunile posibile. In fata acesteisituatii, parafrazand cunoscutele cuvinte, am putea spune : cinecunoaste macar din auzite istoria anului 1848 si vede cum maghiarii

53

w,

STAT $1 NATIUNE

sunt astazi privilegiati, pe cand toate celelalte natiuni sunt tratateen canaille, este indemnat sa creada, fara putinta de indoiala, caaceste natiuni s'au rasculat atunci impotriva dinastiei si ca regimen-tele maghiare au fost acelea care le-au silit sä ball in retragere. Inaceasta situatie, cum poti sä mai convingi pe cineva ca stabilitateaimperiului habsburgic este asigurata ?

Oamenii de stat din Austria au degenerat, devenind niste nepu-tinciosi politici si de aceea ei au fost foarte bucurosi cand galagiosiimaghiari n'au mai vrut in general sä stea de vorba cu Austria inprivinta reinnoirii vechei intelegeri. Oamenii politici din Austriaau cedat pas cu pas, inaintea taraboiului infernal al maghiarilorsi ei se poarta astazi fall de Ungaria ca fat5 de o mare puteresuverana.

Acesta este blestemul pentru fapta rea a contelui Beust 1Dar in sfarsit, la un moment dat, cand s'a dat ordinul de zi dela

Chlopy, s'a putut crede o clips intr'o reinviere a energiei cercurilorconducatoare dela Viena. S'au nascut imediat sperante. S'a crezutca Viena va avea curajul sa declare maghiarilor ca dualismul tre-bueste revizuit cel putin in sensul unei stabilitdti fi a unei unitdti maistrdnse. Dar n'a fost cleat o scurta amagire Dupa Chlopy li s'audat noui concesiuni 1 Concesiile asa numitului « comitet de noul »al partidului liberal. Iar, drept recunostinta, maghiarii au trimis inParlament aproape o majoritate de kossuthisti, cari au venit cu alte« revendicari nationale », a caror satisfacere, fireste, cä n'ar folosi lanimic, caci si aceasta n'ar fi socotita decat doar ca un aconto. Estestiut doar ca « revendicarile si aspiratiile » maghiare cresc din nouasemenea capetelor hidrei din Lerna.

Nu poate fi nicio indoiala ca obstructia austriaca, in special, sedatoreste dualismului. Caci contele Badeni a dat faimoasele decreteprivitoare la intrebuintarea limbilor nationalitatilor, numai pentrua putea trece in consiliul imperial austriac acel nedrept « compromis »,pe seama tuturor celorlalte natiuni ale imperiului, constrangandastfel toate partidele germane sä deslantuie cele mai inversunatelupte. Bine spunea Rudolf Springer: « Opt ani de zile acest « corn-promis » absurd si de neinteles a stat in gatul acestui parlament;Badeni i-a dat fiinta, Thun, Clary, Koerber, Gautsch 1-au continuat,casa domnitoare nu si-a putut stabiliza o situatie si nicio natiune,nicio class nu-si pot fixa o atitudine fats de cele hotarite: vremurile

14

I

TEXA UNEI AUSTRII-MARI IS

din 67 s'au dus, acest compromis nu este cleat un monument tristal zilelor disparute » 1).

Totusi, lipsa de pricepere a situatiei din partea partidelor ger-mane, a dus la rezultatul el ele nu mai au curajul sa cerceteze cau-zele marilor si micilor crize nesfar§ite, acolo unde aceste cauze segasesc de fapt: in corsetul de fier dualist al imperiului. .

Pericolul slavizarii, care este atat de apropiat de granitele semin-tiilor germane §i dreptul constitutional al Boemilor ca o sabie alui Damocles fac, poate, ca viitorul Austriei sa fie privit cu indi-ferenta de multi Germani. Altii, dimpotriva, socotesc ca o proba-bilitate, iar multi chiar doresc ca imperiul german sa puna ()datacapat acestei harababuri, anexand pur §i simplu Austria germana.Aceasta conceptie simplista este foarte comoda, se pare insa ca Ger-mania nu se grabe§te sa realizeze aceasta politica pangermana, caciea ar fi incompatibila cu marele §i vitalele interese ale germanilor.

De sigur, nu se poate tagadui ca exists un pericol de slavizarepentru Germanii din Austria si ca lupta for este legitima, atuncicand fac toate sfortarile ca sä se apere in fata acestui pericol. Cutoate ca, in fond, un pericol real de slavizare ameninta in momentulde fats numai mase de Germani putin numeroase. In acest timein Ungaria, milioane de suflete de neam german sunt expuse celormai rusinoase incercari de exterminare. De ce oare centrali§tii ger-mani, liberalii, pan-germanii, etc. nu §i-au dat niciodata ostenealamai bine sa salveze §i pe ace§ti tovarasi de neam, sau cel putin sapuna chestiunea salvarii for din ghiarele maghiarizarii caci ei suntfara indoiala mult mai numero0 §i insemnati ? Mai ales, de ce nuintervin pentru $vabii din Ungaria, atat de masiv §i strans legatide Germanii din Austria ? Iau aceasta atitudine negativa numai dinrespect pentru doctrinarismul constitutional ? Germanii din Austrianu au astazi, in general, un program constitutional sau national-politic pozitiv, potrivit nouilor imprejurari actuale si de aceea dau,de fapt, impresia ca ci cum nici ei singuri nu ar §ti prea bine ce vor.

*i aceasta este situatia. D-1 Steinwender o confirms, spunand :<4 Germanii din Austria nu mai vor nimic, nu mai spera nimic, nuse mai tem de nimic ». i mai departe caracterizeaza astfel momentul

1) Vezi merituoasa serie de articole a lui Rudolf Springer, asupra crizei in4 Hilfe * a lui Naumann, Nr. 35-36, anul agog.

16 STAT SI NATIUNE

de fata: « O influentare a treburilor statului fara niciun echivalent,alianta pragmatics si uniunea vamala cu imperiul german, asigurarealimbii germane de stat, garantarea posesiunilor germane, intelegereacu Cehii, lupta impotriva Polonezilor si a Ungurilor, opozitia darzafats de orice guvern si apoi iarasi o totals indiferenta fats de guvernulcare i-ar urma la carma, din toata aceasta invalmaseall nu se poatedesprinde niciun singur gdnd calluzitor » 1).

In ceea ce priveste pe oamenii nostri politici oficiali, celor maimulti le lipseste aceea ce Englezii numesc constructive states-manship.

E adevarat, ca rezolvarea diverselor probleme relative la natio-nalita'ti s'a incercat in Austria pe cele mai diferite CAL Insa toateaceste sfortari au esuat si au trebuit sä esueze, caci nu s'a tinut seamade esenta adevarata a luptelor duse. Nici guvernarea liberalilor ger-mani, nici federalismul lui Hohenwart, al asa ziselor « individualitatiistorico-politice 0, nici lipsa de sistem a lui Taaffe n'au fost de naturasa solutioneze aceste chestiuni. Insa, cauza principala a acestei enormeconfuzii generale rezida in asa zisul « drept istoric ». Caci °data cea fost restabilit pentru maghiari, pe temeiul Diplomei din Octom-vrie, « dreptul for istoric » acest drept, nu li se poate contesta prinniciun fel de sofisme nici Cehilor, atdta timp cdt dualismul subsistei.Dar un federalism intemeiat pe aceste pergamente Ingalbenite, echi-valeaza cu o necrutatoare abandonare a mai multor milioane de ger-mani si a altor nationalitati la discretia unor regate medievale, carear urma sa fie stabilite in hotarele for etnografice, cu totul arbitrare.Aceasta ar Insemna insa ascutirea extrema a luptei nationalitatilor.

Deci, atata vreme cat germanii nu se vor fi ridicat la o conceptiesuperioara asupra menirii firesti a acestui mare imperiu, atata vremecat vor privi dualismul cu nepasare, ba chiar vor pleda pentru uniu-nea personals, atata vreme ei vor fi in primejdie sä vada Inviindregatul Boemiei si sä se trezeasea Intr'o situatie cu totul asernana-toare cu aceea pe care o au cele doul milioane de germani in Unga-ria. Oameni ca d-rul Lippert 2), d-rul Pfersche 3) si altii au si cazutde acord in ce priveste dreptul constitutional al Boemiei.

1) Dr. Otto Steinwender: Parlamentsdammerung, 2900. Viena, e DeutscherVerein *, pp. 5 si 9.

2) Vezi e Neue Freie Presse )) din 25 Martie 1896.3) Vezi e Die Zeit n (rev. tarot.) din 29 Februarie 1896.

TEZA UNEI AUSTRII-MARI try

E o desarta iluzie sä crezi, cum cred atatia, ca solutionarea crizeinoastre generale depinde numai de eventuala inlaturare a problemeigermano-cehe. Se stie el aceasta problema nu este decat una dinmultele probleme nationale ale imperiului nostru polietnic. Iar ne-sfarsitul lant al intelegerilor unilaterale este pur si simplu numaidovada ca pe aceasta cale nu se poate ajunge la o impacare. Trebuesa fie odata pentru totdeauna inteles, ca problema germano-cehanu poate fi solutionata deck, numai atunci, and ne decidem sd solu-tiondm intregul complex al problemelor care privesc nationalitdtile dinmonarhia noastrd. i aici trebue pornit dela o conceptie unitara sifireasca, pentru a se putea ajunge la o concluzie unitara si cu sanede succes.

Nu se va putea gasi o iesire din actualele crize politice, nationalesi constitutionale, atat timp cat, preocupati de anumite chestiuniizolate, vor fi pierdute din vedere liniile maxi hotaritoare ale situatiu-nii noastre generale.

In fata atator probleme nationale si constitutionale, totdeaunas'a trecut cu vederea problema nationalitatilor, care este in directslegatura cu elementele fundamentale care chezasuesc existents impe-riului. Mereu se lanseaza lozinci, dar nu si idei; mereu se vorbestedespre 4 constitutiile regatelor si ale tinuturilor *, ca si cum n'ar fivorba despre popoare ce traiesc, ci de cronici aflate in rafturi deanticar; se crede ca ideea federalismului este distrusa atunci cand,parte din nechibzuinta, parte din partinire, este prezentata.' ca o« destramare * a imperiului; se cere o delimitare nationale in Boe-mia; « opinia publics » se indigneaza insa cand Slovenii, Italienii,Rutenii, etc., vorbesc si ei despre o delimitare nationale. Intregulimperiu se clatina din pricina temeliei gaunoase a dualismului, spe-randu-se intr'o salvare a sa prin diletante « provizorate », 4 revizuiri *sau chiar printr'o politica care sa tinda la o despartire de Ungaria;insa prea putini se gandesc la crearea unui definitivat politic serios.

Totusi, numai tinand seama de situatia generals a intreguluiimperiu, ne vom putea orienta in acest talmes-balmes ametitor, vomajunge la un gand constructiv si sä speram, va fi cu putinta, ca impe-riul sa iasa totusi la liman, din acest ocean de greseli.

Deci, din acest punct de vedere, nu este vorba de decdderea Austriei,ci din contra, de reorganizarea fl renacterea ei, cu conditia numai catoti acei cari sunt cinstit devotati imperiului sa-si dea seama, in

2

18 STAT SI NATIUNE

agitatia for confuza, de drumul adevarat. Caci inainte de toate nu esteexact ca numai statele nationale independente pot sa-si legitimezeexistenta. Elvetia un exemplu cu drept cuvant citat adeseorieste tipul unui stat eterogen din punct de vedere national si nimenicu mintea sanatoasa nu-i va tagadui dreptul la existenta.

E drept ca, toate framantarile procesului istoric din imperiulnostru urmaresc cautarea unei forme moderne a legaturilor national-constitutionale, corespunzatoare cu nouile cerinte ale Statului. Inmod just se exprima un sociolog, atunci cand afirma: « putem fisiguri ca intru cat istoria creiaza numai stari rationale, aceasta formasuperioara de Stat isi va face drum, si va ajunge la realizare, prinfagasul tuturor luptelor nationale interne, duse in sanul statelorpolinationale » 1).

Viitorul imperiului habsburgic poate fi incd mare fi straucit, dacael voieste sa-si indeplineasca menirea si dna concepe aceasta menirein mod just. Pentru o asemenea atitudine, timpul a sosit de mult.Caci imperiul se aseamana, ca sa ne servim de expresia lui Bismarck,cu o marina incarcata pana la exploadare, cand ajunge o scanteie sauo singura miscare gresita, pentru ca sa arunce in aer supapa de sigu-ranta.

Mai ales acesta este cazul Ungariei. De mult Ungaria a degene-rat intr'un gen hibrid de stat anarhic si politist, in care nebunianationalists a partidului guvernamental si inalta tradare, laps mani-festata a partidului care dicteaza, sarbatoresc adevarate orgii. Acestepartide se intrec unul pe celalalt in folosirea abuziva a aparatuluirepresiv al statului impotriva majoritatii populatiei, pe care reusescs'o ling in frau numai cu ajutorul jandarmeriei si armatei. AceastaUngarie nu numai el ea singura se va narui, prin absurda sa poli-tica de violenta, dar va trage in prapastie si Austria.

In fata acestei situatii, orice atitudine politica cu paleative esteridicola. Acei oameni cari isi inchipue ca, de pilda, fata de prabu-sirea ideii dualiste, not « trebue sä avem numai rabdare * si trebuesa asteptam mantuirea «dela intarirea intereselor comune » intre« maghiari si alte nationalitati », « dela trezirea spiritelor », « dela inla-turarea aversiunilor », ba chiar « dela marile greutati ale vremuri-lor * ar putea sa ne scuteasca de asemenea simple fraze sforaitoare,

1) Dr. Ludwig Gumplowicz: Grundriss der Soziologie. Viena, 1885, a Manz *,p. z6o.

TEZA UNEI AUSTRII-MARI 19

mincinose si sarace in idei, si ar face mai bine sa lase grija des-curcarii din haosul acesta general unor oameni mai energici si maibine orientati.

Inainte de toate trebue sa terminam hotarit cu trecutul istorico-politic sau, pentru a vorbi ca Hanotaux: it faut liquider le passé.

Avem deci nevoie de o noua conceptie, o conceptie a unui imperiual marei Austrii, pentru a ie# din aceastd mocirld # sd ridicdm pentrunoi toti, pe o temelie solidd, un nou edificiu constitutional acceptabilpentru toate natiunile acestui imperiu. In acelasi timp acest imperiusa fie in stare sa trezeasca si simpatia micilor natiuni limitrofe dinrasarit. Principiul dinastic, destoinicie militard §i, inainte de toate,dreptate fatd de toate popoarele care dau un continut acestui imperiu,lath' care trebue O. fie in viitor, asa dupa cum a fost si in cel mai inde-partat trecut, stalpii pe care sa se sprijine edificiul lui.

Ideia imperiului Marei Austrii trebue mai cu seams sä fixezeformele concrete ale drepta'tii fats de popoarele imperiului si aicitrebue sä fim condusi de urmatoarele consideratiuni. Traim;frueoepoca in care momentul national doming toate actiunile, mai ales aacelor popoare care sunt impiedicate sa-si exercite dreptul de auto-determinare. Astfel, esenta adevdratd a tuturor luptelor nationaledela noi nu este de ordin constitutional, ci de unul national-constitu-tional.

Toate popoarele leale fatd de Austria despre care este aici vorba,au fost intotdeauna si sunt in fundul inimii for si acum leale, caciintre aceste toate popoare ramane o comunitate de interese intimasi superioara, care le da putinta sa vada in Austria, intr'o AustrieMare, asa cum este ea infatisata aici, un sprijin al deosebitei forindividualitati.

Dar imperiul nu trebue sa dea numai aparenta unui sprijin, cisä si devina in realitate adevaratul, mai mult chiar, unicul reazampentru toate aceste popoare.

Aceasta va fi insa cu putinta numai atunci and conducatorii luivor fi satisfacut suum quique principiul simplu, dar hotaritor pentrunoi, de a abandona dualismul austro-maghiar si sa infdptuiascd imediato constitutie imperials federal pe baza delimitdrii nationaliteitilor.

0 Austrie-Mare, care ar face in acest fel dreptate tuturor popoa-relor, ar avea de indeplinit o misiune deosebita in Sud-Estul departatal Europei si, prin indeplinirea ei, ar avea un viitor asigurat.

2*

CAPITOLUL II

POLITICA AUSTRIACA A NATIONALI TATILOR

Se vor implini cur and sase decenii de cand s'a deslantuit luptanationalitatilor pe teritoriul imparatiei habsburgice. A bantuit sasedecenii, intrerupta de pauze mai mici sau mai maH. Niciunul dinstatele europene cu minoritati n'a avut de indurat lupte nationaleatat de violente si de nesfarsite, asa cum a indurat monarhia noastrape intreg teritoriul ei, in urma aparitiei dupa 1848 a princi-piului national iesit din adancuri la lumina. cu toate masurileluate pentru rezolvarea acestor conflicte, situatia national-politica adevenit pretutindeni in imparatie tot mai ameninta'toare.

Situatia se caracterizeaza astazi la fel cu o descriptie de acum36 de ani:

« Partidele nationale stau dusmanos fats in fats. Nu le despartenumai o conceptie sau alts, un interes sau altul, ci insasi parereaasupra esentelor. Once conflict de partid deslantue mania nationale,fiecare lupta parlamentara ajunge usor un invalmasag disperat incare cad sau inving popoare intregi. Prin centralizare, Statul

idea rost prilejurile unor intalniri pline de adversitate, ajun-gand arena pasiunilor nationale si ringul de box al popoarelor saleindusmanite. deoarece Statul habsburgic nu este zidit pe temeliaunitatii etnice, ci pe o temelie polietnica, sguduirea pacii nationaleare ca urmare sfarimarea sa, iar centralizarea, in loc sa fie mormantulcerturilor intestine, a devenit mormantul fiintei sale 0).

Inteadevar, experiente felurite demonstreaza la noi, ca si aiureain State cu structure mai mult sau mai putin analoga, Ca, astazi,

1) Fischhof: Osterreich and die Biirgschaften seines Bestandes. Politische Studie,Wien, 1869, Wallishauser, p. 103.

ySi

Si,

POLITICA AUSTRIACA A NATIONALITATILOR 21

un Stat cu o mostenire polietnica din vremuri necolorate cu pro-blematica nationals nu se poate mentine decat pe doua cai. Sauprintr'o forma bine organizata de absolutism indiferent Baca esteexercitata de monarh sau de o natiune dominants, cu conditia uneiperspective de asimilare etnica a minoritatilor de catre factorul pri-vilegiat. Sau prin aplicarea principiilor federaliste in ConstitutiaStatului. Esenta tuturor luptelor nationale este de nature constitu-tionale: acest lucru nu mai scapa niciunui observator impartial algrelelor si Indelungatelor lupte in Austro-Ungaria. In fapt, dela apa-ritia ideii nationale, sistemele politice aplicate sau numai preconi-zate se m4ca inlauntrul acestor granite constitutionale. Lupta natio-nalitatilor are trei tendinte1) pe care le gasim Inca din anul furtunosal revolutiei dela 1848: t) curentul german-centralist ; z) tendintaistoric-politicd (avand ca sustinere k centralisme dddouble germano-maghiar) §i 3) curentul etnic-national.

Pe aceasta linie se m4ca integral toate dorintele, cererile si ten-dintele natiunilor respective.

Dupe potolirea rascoalelor dela 1848, s'a weptat rezolvarea ace-stor probleme in epoca Ministrului Bach, prin intr oducerea unei« bune » birocratii cu alure germanizatoare. In ceea ce prive§teaceasta germanizare, istoricul roman Alex. Papiu-Ilarian a caracteri-zat-o just, spunand ca Bach a tradus in nemtwe programul demaghiarizare al lui Kossuth 2). Aceasta opinie este inteleasa mailesne, dace ne amintim de atitudinea cercurilor diriguitoare de atunci.

La Viena s'au uitat repede frumoasele fagadueli facute natiunilorimparatiei inainte §i dupa revolutie.

Nu s'a realizat ideia Imparatului dela 1848, nici programul delaKremsier, nici proiectul dela 1849, ci principiul imperial romano-catolic al infailibilitatii absolutist-birocratice §i ideia imperiall ger-mana au condus in fericita alternative regimul lui Bach3).

Ideea fantezista a lui Schmerling despre o « Imparatie de natiunegermane cu 70.000.000 locuitori » nu rasa spatiul necesar pentru orezolvare rationale a problemei minoritatilor, cu toata aparenta unor

1) Dr. Rudolf Hermann von Herrnritt: Nationalitat und Recht, dargestelltnach der osterreichischen und ausldndischen Gesetzgebung, Wien, 1899, Man; p. 43.

2) Alexandru Papiu-Ilarian: Independentia constitutionale a Transilvaniei, 1861,I, p. 36.

3) Rudolf Springer in revista Hilfe a lui Naumann, Nr. 61, 1903.

22 STAT SI NATIUNE

forme mai mult sau mai putin constitutionale §i a unor concesiunifa'cute de guvernul sau.

Dupa acest provizorat, a sosit Beust care a taiat nodul gordianaustriac, printr'o indrasneata lovitura ce a divizat in doua state,imparatia.

Ideea in sine era bung. Tottqi s'a trecut cu vederea ca,daca Maghiarii pretindeau sgomotos reinvierea vechii Constitutii,identificandu-se cu notiunile « Ungaria §i Transilvania » celelaltepopoare nu voiau sa recunoasca noua Constitutie, cer and, in terito-riile lor, constitutii nationale, in cadrul unui Stat federal austriac.

Inainte de promulgarea diplomei din Octombrie « a invins tra-ditia istorica Si viata etnica a trebuit sa se acomodeze unei con-figuratiuni teritoriale care a fost comparata, nu fara dreptate, cu ogradina zoologica, in care lupii §i mieii sunt pu§i impreuna. Dupaacest sistem, o natiune nu mai formeaza o unitate : granitele provin-ciale sdrobesc natiunile O. nu e de mirare ca natiunile vor sa sdro-beasca provinciile »1).

Actualele privilegii nationale, acordate Ungurilor sub pretextuldrepturilor istorice, nu pot contribui in niciun caz la solutionareaproblemei nationalitatilor.

Prin introducerea dualismului, s'a obtinut un singur rezultat:in locul unui singur Stat polietnic s'au creat doud in cuprinsul Impa-ratiei, accentuindu-se confuzia si pericolele chestiei nationale.

In ceea ce prive.§te, in special, incercarea lui Hohenwart sa fede-ralizeze numai Austria pe temeiul drepturilor constitutionale istorice,este neindoelnic ca, chiar daca ar fi reusit sa introduca acest soiu defederalism de principii istorico-juridice, chestia nationalitatilor nu arfi astazi tran§ata, dupa cum nu s'a tranat nici dupa « sistemele »ulterioare lui Hohenwart sau dupa incercarile de impaciuire lipsitede sistem. Granitele istorice ale « imparatiilor si ale tarilor » nu coin-cid cu granitele nationale si etnografice. Aceasta circumstanta n'a fostluata niciodata in consideratiune. Din aceasta cauza, acest soiu defederalism ar fi construct mai multe state nationale in sanul monar-hiei, dar in acela0 timp luptele nationale s'ar fi desf4urat inpermanents.

1) Rudolf Springer: Der Kampf der asterreichischen Nationen um den Staat,Leipzig and Wien, Deuticke, 19o2, p. 33.

,5


Epoca Auersperg de dominatie a partidului german-liberal n'afost insuflecita nici de voinca si nici n'a avut incelegerea necesarapentru a rezolva in mod serios aceasta problems. Lozincile favoritedespre indreptacita dominatie a Germanilor, despre caracterul ger-man al imparaciei, despre necesitatea stringenta a centralizarii si altsfrazeologie doctrinara de acelas fel, au demonstrat numai ca liberaliigermani n'au fost capabili sä priceapa aceste importante problemein specificul for si sä le rezolve cum trebue.

Lipsa de sistem a guvernarii Taaffe, cu permanentele oscilaciunisi cu faimoasele transaccii si oportunitaci, nu putea sa ajunga la osolucie.

Prin ce s'a caracterizat politica lui Taaffe ? A acordat concesiuniCehilor, chiar in detrimentul minoritacilor germane din regiunicompacte. Dar aceste concesiuni sunt prea mici pentru a trai si preamaxi pentru a muri, refuzandu-se in acelasi timp celorlalte naciona-

Germanilor li s'au permis oarecum granite nacionale. Dar nus'a dat nimic Rutenilor din Galicia, Slovacilor in Stiria si Carintia,Italienilor in Trentino, lasandu-se Rutenii sub hegemonia Polone-zilor, Slovacii sub hegemonia Italienilor si a Germanilor, iar Croaciide pe litoralul Marii Adriatice au fost pusi sub epitropia Italienilordin orasele respective. Concomitent se cultivau tot soiul de enclavesi insule nacionale.

Telul principal al contelui Taaffe nu era federalismul, asa cumse credea, ci potolirea nationalitatilor de azi pe maine. Bunavoinca safats de nacionalitaci face impresia politicii unioniste a Irlandei:killing Home Rule by kindness.

S'ar face o nedreptate contelui Taaffe, data ar fi singur invino-vatit de toate aceste greseli. N'a vrut sau n'a putut sä aduca vreoschimbare legilor constitucionale, deci a fost obligat sa respecte pecele existente.

Articolul XIX al legilor fundamentale constitucionale spune:Toate nacionalitacile Statului sunt egal indreptacite si fiecare

are dreptul inviolabil de a-si pastra si cultiva nacionalitatea silimba ».

Din nefericire, nacionalitacile din Austria nu sunt cu granicelefixate. Articolul XIX nu numeste precis nacionalitacile si provinciilerespective. Interpretarile variate ingaduesc minoritacii cehe si slovacesa pretinda drepturi nacionale in teritorii cu majoritaci germane, si

litati.

o

24 STAT $1 NATIUNE

sa acorde drepturi nationale exclusive minoritatii germane in teri-torii romanesti, cum este, de pilda, Bucovina. Asa se explica pretentiade infiintare a unor scoli cehe in Viena si chiar in Austria-de-Jos.Candidatii cehi fac agitatie electorall pentru aspiratiile for nationalein Viena. S'au deschis scoli slovace si s'au acordat drepturi natio-nale in Klagenfurt si in orasul Graz, adica in regiuni germane. Asas'a ajuns la o universitate italieneasca in Innsbruck. Asa patrunde onationalitate in domeniul de compacts nationalitate diferita, provo-and haos si lupta permanents.

Cehii cari traiesc in Viena si-au intemeiat in anul 1895 cerintelefor nationale in modul urmator :

Ne-am adunat intr'o falanga independents cei cari traim inViena, pentru a lupta ca in Viena si in Austria-de-Jos sa fie linistesi pentru ca un popor sä nu asupreasca pe altele ( !) Pana acum, noiCehii bastinasi si alti Slavi ne-am plans si ne plangem ca egalitateanationall n'a fost realizata. Deoarece nu asteptam o imbunatatire,in aceasta privinta, dela partidele germane si dela deputatii germani,nu vom duce lupta decat prin propriile noastre puteri si mijloace.In special, tindem sa se acorde scoli cehe numeroasei populatii cehedin Viena, iar limba cella sa fie intrebuintata in biserica si in admi-nistratie, in conformitate cu articolul XIX din pactul fundamental.Partidele germane nu vor sa ne acorde aceste drepturi. De aceea,fiecare vot pe care un Ceh it acorde unui candidat german este opaguba adusa sfintei noastre cauze nationale. Compatrioti Fiti con-stienti de faptul ca noi suntem bastinasi in aceasta regiune si casuntem atat de multi incat niciun candidat german nu se poate alegefare voia Cehilor, incat once partid va fi silit sa ceara ajutorul vostru »1).

La 19 Octomvrie 1905, au aparut primii Cehi in Camera de Co-mert din Reichenberg. Au fost Bohumir Matuschek si Franz Pita,alesi in locul decedatilor germani Gebhardt si Gartner. Chiar dinprima sedinta, inlocuitorii au inceput sa tins discursuri in limbaAcest eveniment s'a petrecut in Reichenberg, care este o regiuneeminamente germana.

Evident, asemenea miscare politica este provocatoare pentru Ger-manii din Viena si Austria germana si, cu timpul, ar putea devenipericuloasa. Sentinta justitiei la plangerea Cehilor el li s'a interzis

1) Manifestul alegatorilor cehi din Viena in Deutsche Zeitung, 25 Septem-brie 1895.

I

Franz-Joseph, la masa de lucru

, ;11

0 :4

ar; 12 .10/

1.1.1 91'

/1 4.:" : °

-4 441

°, rpr .

f.

aft

rf

ft

ro .'

.7)

,:

tMS

,.-,e2(42 _

rre


deschiderea unor scoli publice in Viena a fost negative. 1) Insa siCehii au dreptate, deoarece la o populatie germane de 44.000 dinPraga sunt 5o scoli primare, in timp ce pentru 63.000 Cehi dinViena « nu exists niciun drept, nicio lege, nici macar legea pentruinvatamantul primar ».

Adevarul este ca aceste plangeri nu s'ar face dacA nationalitatilesi insulele etnice n'ar fi tratate, cand pe picior de egalitate, candnedreptatite. Die Deutsche Zeitung (II Octomvrie 1895) are dreptateand spune: « astazi, nicio garantie legala si niciun rescript imperialnu pazeste suficient nicio grupa etnica de violentarea nationalitatiisale. Altminteri n'ar fi posibile scoli poloneze, cehe si slovace inorase germane ». Asa este. Dar nici scolile germane n'au justificarein mijlocul unei populatii compacte slave sau romane, clack' vrem sacreiam pacea in mod serios.

Asa izvorasc confuzele probleme de limbs in mare parte dinparagraful XIX al pactului fundamental. Plangerile reciproce deslavizare si de germanizare sunt perfect indreptatite. Din nefericire,fiecare guvern austriac este nevoit, prin obligatia pactului, sa desa-varseasca babilonia acestei panmixturi linguistice.

Ar fi o grosolana iluzie credinta ca o stilizare mai precise a acestuiparagraf si o impartire teritoriala a popoarelor ar putea rezolvaproblema. Probabil, ca se va ajunge, cu asemenea masuri, in specialcu impartirea teritoriala, la « o pastrare a patrimoniului national »pentru Germani. Insa, pentru o solutionare definitive, este nevoie dealte masuri.

De asemenea, este o dovada de lipsa de comprehensiune a pro-blemei nationalitatilor, cand se crede ca e vorba numai de o pro-blema a limbii nationale. De sigur, aceasta chestiune se afla frecventpe primul plan al discutiunilor politice, dar nu este unicul si nicicel mai important inel din lantul doleantelor nationalitatilor.

Cehii pretind azi, ca totdeauna, intemeierea unui Stat al Boemiei.Cu toate drepturile primite, cu toate dispozitiile ministeriale in pri-vinta utilizarii limbii cehe, sunt astazi mai nemultumiti decatoricand si mai iritati din punct de vedere national, aratandu-si osten-tativ simpatiile rusesti, pentru a vari spaima in elementele germane.

1) Neue Freie Presse, 24 Octomvrie 1904.2) Cuvfintarea deputatului ceh Horitza in sedin/a Camerei austriace din zz

Noemvrie 1899.

z6 STAT SI NATIUNE

Germanii sunt scosi din multe pozicii si asa se pretindesunt amenincaci de valul slay din toate parcile. Totusi cer mereusituacia unei natiuni dominante si se opun unui federalism zis stan-jenitor. Parasesc domenii populate compact cu elemente germane,aproape de granica austriaca, lasandu-le libere maghiarizarii desi seafla sute de mii de Germani rasturnand in schimb guverne pentruchestiuni neinsemnate, din punctul de vedere national german.

Slovacii cer mereu autonomia si desparcirea teritorial ,

plangandu-se amar ca guvernul austriac le refuza drepturilenationale.

Croatii din Istria si Dalmatia se afla in razboiu declarat cu Ita-lienii din orase si pretind neincetat sa fie inglobaci in Croatia si Slo-venia « in baza dreptului constitutional croat

Miscarea moderata ruteana, artificial creata de Polonezi, prinintermediul lui lulian Lawrowskij, a dat faliment in timpul initiato-rului ei. Rutenii din Galicia cer granitele for geografice pentru aforma o individualitate autonoma si pentru a scapa de jugul Polo-nezilor, carora nu le-au putut smulge pans acum decat un gimnaziurutean si cateva locuri in diets.

Posibilitatea acordata Croatilor austriaci de a fi angajati ca func-tionari in Austria daca poseda diplome dela Universitatea din Agrama fost prezentata cu trambice si surle ca o mare « concesiune » si cao grava defavorizare a germanilor. Croatii din Austria si Croatii dinUngaria, cari doresc fierbinte sa formeze o individualitate politicaunitard, privesc aceasta « concesiune » ca un inceput timid de recu-noastere a individualitatii lor.

Italienii cer si ci autonomie pentru Tirol. Nimeni nu vreasa auda de asa ceva, pentru a nu atinge « unitatea » si « indivizibili-tatea » individualitatii « istoric-politice » a Tirolului. In schimb, seinfiinceaza o facultate juridica italieneasca la Innsbruck, in capitalaTirolului, provocand lupte de strada intre Italieni si Germani, cleva-standu-se localul facultatii. Pentru mencinerea ordinei, s'a apelat laarmata, s'a ajuns la atac de baionete, a curs sange, au cazut ranicisi chiar morci.

« De sigur, noul proiect al unei facultaci la Innsbruck dovedesteintentii bune », spune Villari, « si ar putea fi primul pas pe drumulunei rezolvari definitive a infiintarii unei universitaci la Triest. Dinnefericire, aceasta facultate nu pare a multumi pe nimeni. Studencii

,

».


italieni si studentii germani cad de acord asupra unui singur lucru:sa nu accepte aceasta facultate. Daca asa stau faptele, vor mai fidezordini, Italienii avand Impotriva for pe studentii germani simajoritatea populatiei din Innsbruck. Presa noastra va protesta siva invenina ranile trecutului. Studentii italieni vor organiza demonstra-tiuni inamicale. Presa austriaca va ataca violent Italia si va spune caeste total iredentista si foloseste orice prilej pentru a conspira si aarata dusmanie monarhiei habsburgice si Germaniei, cu care seafla in alianta. Din nou studentii din Tirol, Triest si Istria vor emi-gra in Italia, transmitand altora iritatia si nemultumirea lor. Cuifoloseste aceasta stare de lucruri ? Nimanui. Din nefericire, lumeanu este condusa de logica >>. (Pasquale Villari, in polemica sa cuTriester Zeitung asupra situatiei Italienilor austriaci, Neue FreiePresse, 2 Noemvrie 1904).

sa ne mai miram de <c nefericita harts a nationalitatilor » si deprofundele rataciri ale ratiunii de Stat ?

Sunt multumiti numai Polonezii, cari, alaturi de Maghiari, for-meaza de multa vreme natiunea cea mai privilegiata. Toate conce-siunile acordate Polonezilor le-au primit cu deosebita placere, darInca din anul 1863 au Incercat sa extinda revolutia for nationals anti-rusa si impotriva Austriei. In acest timp, linia de conduits a Rute-nilor, abandonati pe mana Polonezilor, a ramas in permanents fidelasi leala monarhiei, sinceri devotati imparatiei si contribuind din ras-puteri la unitatea monarhiei 1).

Deputatul Schmerling a caracterizat excelent aceasta situatieintr'un discurs la Camera:

Avem un nefericit talent trebue s'o marturisim cu umilintasa ne adresam sau sa captain favoarea acelor cari nu sunt prieteniinostri. In Galicia am facut tot binele Polonezilor, deli Rutenii s'auaratat mereu buni Austriaci, deli taranimea galitiana era fidela incel mai inalt grad monarhiei si nu vrea sa aiba nici in din, nici inmaneca, si niciun fel de raport cu guvernul local polonez. S'au facutconcesiuni inamicilor imparatiei si au fost jigniti cei cari erau credin-ciosi ei )). (Schmerling, in sedinta Camerei dela 21 Martie 1872).

S'a concesionat Polonezilor intreaga Galitie, inclusiv cei 31/9 mili-oane de Ruteni, ca un domeniu pur national, cu o pretioasa autonomie.

1) Gregor Kupczanko, Die Schicksale der Ruthenen, Leipzig, Wilhelm Frie-drich, 1887, p. 104.

«

28 STAT $1 NATIUNE

De sigur, este destul de pla'cut mai ales cand « delegatia polo-neza )) da tonul in Adunarea dela Viena §i cand Polonezii ajung incele mai inalte slujbe financiare si onorifice de Stat lark' nicio greu-tate. In orice caz, avem de-aface cu un provizorat acceptabil pang lareinvierea imparatiei istoric-politice 1

L'appetit vient en mangeant: Polonezii nu indrasnit sä ceara intro-ducerea limbii for in gimnaziile din Bucovina, unde nu se gaswepopulatie poloneza, fiindca putinele mii de functionari polonezi,cari au invadat aceasta provincie a Coroanei de origine etnica romano-ruteana, nu formeaza o nationalitate compacts. In genere, Bucovinase afla in mainile acestei birocratii §i a evreimii: cei doi stegari aiculturii 1 SA ne mai miram ca germanismul a pierdut pretutindeniteren ? S'a infiintat la Cernauti o universitate germana, in loculuneia romano-rutene, incat un strain nu poate ghici ce cauta aici.On se demande ce qu'une Universite allemande a a faire en Bucovine?1)

Aceasta politica nesistematizata este responsabila ca s'au recu-noscut drepturi nationale cehe in regiuni pur germane, drepturigermane in regiuni pur cehe, drepturi italiene in Dialmatia, germanein regiunea Craina, poloneze in regiuni rutene si maghiare in Buco-vina. In loc sa se elimine sau sä se micsoreze zonele cu conflicte,s'a pus consecventa in multiplicarea si largirea lor, creiandu-se ridi-cole forme bastarde. Are poate Statul un interes rational sa transformenationalitatile in bastarzi degenerati ? Aceasta politica lipsita de oriceconceptie nu poate sa duca decat la disolutia tuturor nationalitatilor.In loc sa fim un adevarat imperium sa ajungem o cloaca gentium?

In fond, Constitutia din Decemvrie este de multa vreme suspen-data. S'a weptat zadarnic o destindere in chestia luptelor nationaleprin introducerea celei de a cincea curii. Marele ziar vienez « liberalNeue Freie Presse (i Ianuarie 1898) a scris atunci :

« Deputatii celei de a cincea curii au intrat in dicta si s'a nascutsperanta ca in fata problemelor sociale si economice pe care le voraduce nouile straturi in Parlament, problemele nationale vor pierdedin intensitate §i vor trece pe al doilea plan. S'a intamplat exactcontrariul. Niciodata arena politica n'a fost dominata ca astazi delupta nationalitatilor, de batalia dintre slavism si germanism. Nicio-

1) Louis Leger: Histoire de l'Autriche-Hongrie depuis les origins jusqu'a Fan-nie 1889. Ed. III, Paris, Hachette, 1899, p. 62o.

*


data nu s'a ajuns la asemenea excese. A sdruncinat totul: Parlamentul,Constitutia din Decemvrie, dualismul ».

Asa dar, Inca odata: nu sunt vinovate ultimele guverne austriace,daca patrimoniul national al Germanilor din Austria este mereumicsorat, ci insasi asezarea constitutionala. Si pentru asemenea Con-stitutie lupta Germanii ?

Multi dintre ei cred ca sistemul centralist ar fi o garantie pentrupatrimoniul for national, fax% sa-si dea seams ca tocmai centralismulaparat din eroare cu atata darzenie de Germani a dus la starea actualaechivoc

Sa fim limpezi: nici nationalitatile, ci absoluta inutilitate a Con-stitutiei din Decembrie si a dualismului au provocat actuala situatiecatastrofala.

Cand Germanii din Austria se entuziasmeaza pentru cultul luiBismarck si pentru imnul « Wacht am Rhein » sunt, orisicum,simptome nelinistitoare. Mai nelinistitoare ar trebui sa ne pars s'ar-batorirea oaspetilor rusi si francezi in Praga.

In anul 18930 Dr. Ed. Gregr a spus la Camera ca ar trebui des-fiintata actuala Constitutie si introdusa una noua. A adaogat apoi:« dupa parerea deputatului Max Menger, aceasta ar fi inalta tra--dare ». (Dr. Ed. Gregr in discursul sau dela 24 Februarie 1893 dinCamera austriaca). La randul sau d-1 Menger s'a plans ca oriceactiune opozitionista a Germanilor este socotita ca inalta tradare,ciuma. prusaca, etc. 1).

Dupa aproape Base decenii de lupte, am ajuns atat de departe insolutionarea problemelor nationale, incat Dr. Ulbrich, profesor dedrept constitutional in Praga si consilier aulic, Intr'o conferintaasupra Boemiei, a incheiat cu concluzia disperata: « sa lasam istorieica solutioneze problema limbilor nationale ! ! ». (Profesor Ulbrichdespre Chestia Boemiei in Neue Freie Presse, 6 Februarie 1904).

Iata deci rezultatele politicii austriace a nationalitatilor !Din nefericire, este valabil pentru Germanii austriaci, ceea ce

Karl Peters spune despre Nemti, in general: « la not fiecare sta ne-miscat si hotarit la brat cu micul sau program, injur and tot ceea ceiese din raza sa vizuala 2).

1) Dr. Max Menger, Der bohmische Ausgleich, Stuttgart 1891, p. 46.S) Dr. Karl Peters: England and die Englander. Ed. II, Berlin, Schetschke,

1905, Q. IIO.

sa

3o STAT SI NATIUNE

Probabil ca Patzelt are dreptate cand striga: Germanii din Austrianu contribuiesc de zo ani incoace decat cu sgomotoasa for neputinta.

Dar chiar si chestia maghiara n'a fost si nu este astazi, in fond,deck o chestie nationals. Se stie cum s'a rezolvat. Ce valoare areaceasta solutie, se vede zilnic.

Contributia fiecarei parti se hotaraste prin decrete-legi si tot prindecrete se mentine uniunea vamala si uniunea monetara.

Ministrul de razboiu al imparatiei, Cavalerul de Pitreich, a atrasatentia de nenumarate ori, in comisiuni, ca am ramas inapoiati dinpunct de vedere militar, din cauza falimentului dualismului, in spe-cial din cauza recrutarii defectuoase a contingentelor. Desi lucrarilepregatitoare pentru reforma legilor armatei sunt gata de multa vremesi au fost inmanate celor cloud guverne, totusi nouile legi ale armateiau ramas pia desideria.

Ministrul de razboiu arata cu sinceritate cauzele acestei intar-zieri :

« Luandu-se prea mult in consideratiune dificultatile celor doulguverne in privinta armonizarii diferendelor economice, s'au impie-decat tratativele si s'a amanat sporirea contingentului de recrutipans la aducerea nouilor legi militare ». (Expozeul ministrului derazboiu Cavaler de Pitreich, in delegatia austriaca dela 1 2 Ianuariei904.).

De ce aceasta amanare ? Pentruca Ungaria isi sporeste mereupretentiunile, pentruca vrea sa se desparta cu once pret de Austria,pentruca a devenit mai sovinista decat oricand.

In acest timp, miscarea separarii de Ungaria a Au striei-Mici seaccentuiaza mereu.

Un german (R. Springer in revista Hilfe a lui Naumann, caietul3o, 1905) spune :

« La prima vedere, ramai uimit ca ultra-patriotii nostri, carisi-au luat misiunea sa vegheze asupra intereselor germanismului inprovinciile sudice, au dat Maghiarilor nu numai doug milioane denemti, au renuntat fail conditiuni nu numai la corpul ofiteresc si lalimba oficiala in armata, ci vor sa daruiasca acestui popor de invidiatdoul regate si un ducat, Dalmatia, Galicia si Bucovina cu universi-tatea germana din Cernauti. Dupd cum se vede, Georg Schonerer,

1) Julius Patzelt: Osterreichisches Jahrbuch, 1898, Wien, 1899, Szelinski,P. 177.


paznicul virtutilor nationale, este gata sa-§i ofere si camasa Ungurilor,in timp ce suita sa cants cu entuziasm:

Vrem ca patria sa ni se micsoreze ! ».Vina acestui faliment generalizat n'o poarta atat chestia natio-

nale, cat politica slabanoaga, lipsita de vointa si feminine a Vienei,aflata prizoniera a iluziei nebune ca acordul maghiar si corolarulsat', Constitutia din Decembrie, sunt singurele mijloace pentrucurmarea acestor patimase lupte ale popoarelor.

Se va raspunde ca ne aflam in preajma introducerii votului uni-versal si a asa numitei « autonomii nationale Socotesc ca acesteinnoiri vor agrava situatia mai mult decat se crede. De sigur, votuluniversal trebuia acordat, dar in acelasi timp ar trebui « octroyata »o reforms constitutionals ad and. a imparatiei. Spun intentionat« octroyata » si revin asupra acestei idei intr'un capitol separat. Inceea ce priveste « autonomia nationale », voiu face abstractie de corn-plexitatea si de mecanismul ei greoiu si voiu atrage atentia numaiasupra faptului Ca introducerea ei va ridica la rangul de sistem dura-bil nefericita babilonie politica a enclavelor. Amestecul etnic va creasituatii anarhice pe care nimeni nu le va mai putea ordona sistap ani.

Macaulay a spus odata in Camera Comunelor, la discutia asupralegii din 28 Februarie 1832, ca una din cauzele principale de desor-dine interioara a statelor s'a aflat in toate timpurile, in faptul ca n'acorespuns o haina legala impartirii naturale a puterii, sau cu propriilesale cuvinte:

« In all ages a chief cause of the intestine disorders of states has beenthat the natural distribution of power and the legal distribution of powerhave not corresponded with each other >> 1).

Cuvintele lui Macaulay sunt valabile si pentru noi.

1) The miscellanous and speeches of Lord Macaulay, London, Longmans,Green, Reader & Dyer, 18S2, p. 533. Un contemporan englez, Sir RowlandBlennerhasset, ne clA sfatul binevoitor si desfiinOm complet Parlamentul, deoa-rece nu foloseste la nimic (in numArul pe Aprilie al revistei FortnightlyReview, 1905).

a.

CAPITOLUL III

REZULTATELE POLITICII MAGHIARE ANATI ONALITATI LOR

De cand s'a statornicit dualismul, adica timp de 38 de ani, con-ceptia practica maghiard cu privire la politica nationalitatilor treceapentru Germanii liberali din Austria si pentru apendicele for evreesc,drept cea mai rezonabila solutionare a acestei prob!eme, de o .atatde capitals importanta.

Aducand in discutie confuzia nascuta tocmai din raporturileexistente intre nationalitatile din Austria, presa germano-liberals n'auitat niciodata sa atraga din cand in cand atentia cetitorilor sai asuprasolutionarii intelepte, din punct de vedere politic, a problemei natio-nalitatilor din Ungaria.

0 solutie asemanatoare parea sa fie idealul oricarui german liberal.Liberalii isi aduc aminte, cu melancolie, de epoca de guvernare

a lui Auersperg, care a avut atatea puncte de asemuire, in problemanationalitatilor cu conceptia maghiara.

Intreaga presa iudaica din Cara §i din strainatate a fost multiani in serviciul politicii de maghiarizare. Din toate partile §i in toatechipurile li s'au cantat maghiarilor imnuri de lauds pentruca austiut sa infranga definitiv nationalitatile o dusmane Statului ». Ro-manii au fost infierati, in mod consecvent, ca o iredentisti», Sarbiisi Slovacii ca « planslavisti » si « omladinisti » usurandu-se astfel Ma-ghiarilor o absorbirea rationala » a acestor popoare, care in fondau ramas intotdeauna credincioase imperiului. Orice miscare politicaa acestor nationalitati nemaghiare a fost sistematic trecutd sub tdcerede catre aceasta presa vieneza, pentru ca nu cumva sa se iveascavreo indoiala, in privinta posibilitatii de reusita a politicii de maghia-rizare.

fi

REZULTATELE POLITICII MAGHIARE A NATIONALITATILOR 33

Aceasta virtuozitate in musamalizare, falsificare si calomniere,parea, la un moment dat, sa aiba. oarecare succes, intrucat foartemulte cercuri incepusera sä creada inteadevar, ca nationalitatile dinUngaria nu opun utopiei maghiarizarii nicio rezistenta demna desemnalat. Atunci a aparut la Viena o numeroasa delegatie roman/.Aceasta avu efectul unei bombe si nimici, dintr'o lovitura, toatatesatura de minciuni a presei iudaice. Din clipa aparitiei acesteidelegatii, cu memorandul ei devenit celebru, si in urma multiplelorevenimente care s'au succedat, existenta problemei nationalitatilorin Ungaria n'a mai putut fi tagaduita.

Nationalitatile din Ungaria cer necontenit Inca din anul 1848,sub diferite forme, ins*/ in fond acelasi lucru : autonomie in tinuturilecare le apartin si apararea ideii imperiale. Romanii, de pilda, auavut Intre anii 186o-188o un ziar Federatiunea, persecutat in modpermanent de catre maghiari, foarte respectat ins/ de Romani,care aparea la Budapesta si a luptat pentru o alcatuire federal/ aimperiului.

Impotriva acestor curente, politica maghiarilor a fost foartesimpla: maghiarizarea nationalitatilor. Maghiarii au pornit delapunctul for de vedere, pe care mereu it repeta : Ungaria on trebuemaghiarizata, on trebue sa piara. Domnii au invocat, fireste, si mo-tive « juridice », caci stiut este ca les docteurs en jacobinisme debiteazacu mare placere palavre juridice. Ei nu s'au putut lipsi de argumentele« juridico-istorice » fie si numai pentru ca sa salveze cel putin apa-renta de « libertate » si bung cuviinta. Il y aura toujours des barbareset des fourbes qui fomenteront l'intoMrance ; mail ils ne l'avouerontpas, spunea Voltaire 1). toate acestea nu de dragul unor conside-ratiuni morale. Presa iudaica i-a familiarizat Inca de multa vremecu fraza ca, in politica, scrupulele morale sunt ridicole. Maghiariiau fost nevoiti sa faca o oarecare parada cu principiile libertare, numaipentru simplu motiv ca popoare Intregi nu pot fi desnationalizate,daca acest lucru li se spune, far/ Inconjur, pe fat /.

Astfel, in 1868 maghiarii au adus in discutia unui parlamentcompus aproape exclusiv din maghiari, asa zisi 4 lege asupra egalitdtiide drepturi ( ! ) a nationalitatilor ». 0 asemenea ipocrizie politica esteobisnuita in zilele noastre. Les gouvernements modernes, spune No-

1) Voltaire: Tolerance. Section IV.

3

Bi

34 STAT SI NATIUNE

view, memes les plus oppressifs, gardent un petit reste de pudeur quiles pousse a Phypocrisie. Its tdchent d'eviter les Brands &lats. Its tdchentde ne pas s'attirer l'odieux d'une legislation brutale et injuste 1).

Teoreticienii politicii de rusificare in Polonia au simtit si ei nevoiasa-si invalue faptele in fraze care suns mai putin brutal. Asa, de pilda,generalul Fadejew panslav, mai exact panrus- spune : « Necesitatearusificarii Poloniei s'a dovedit in chip cat se poate de clar. Pentruaceasta va fi nevoie de mai multe milioane de ruble. Trebue depusao munca perseverenta, ford constrangere ( ! ) si o sfortare sincera dea duce la bun sfarsit aceasta sarcina, care va necesita trei, patru ani (!)de zile. Fiecare milion, care nu va fi intrebuintat la timp si cu folospentru rusificarea populatiei de dincolo de Dniepru, va trebui chel-tuft mai mult decat inzecit in primul razboiu apropiat. Iar 'Janaatunci not ne vom gasi incontinuu intr'o situatie precara. Acestesacrificii facute pentru tinuturile apusene ale tarii nu sunt cheltuelipentru scopuri padifice, ci adevarate cheltueli pentru razboiu si prinurmare pot fi trecute in sarcina bugetului militar actual » 2).

Deci numai asemenea consideratiuni au dictat legea aceasta,menita sa mascheze hegemonia maghiarilor si de aceea a fost denu-mita legea < egalitatii de drepturi » pentru toate nationalitatile.

Fireste, chiar drepturile minimale acordate nationalitatilor, prinaceasta lege, n'au fost niciodata respectate, ca'ci este dela sine intelesca politica de asimilare e incompatibila cu drepturile nationalitatilor.

Toate manifestarile nationale ale nationalitatilor nemaghiare aufost deci paralizate in mod sistematic, Statului i s'a imprimat unexclusiv caracter maghiar, fiind declarat, fara multa vorba, un <c statnational-maghiar » a). Daca am voi sä specificam aici lipsa de drep-turi nationale pentru popoarele nemaghiare, am depasi cu multcadrul acestei lucrari 4).

1) J. Novicow: Les luttes entre soda& humaines et leurs phases succesives.Paris, Akan, 1893, p. 135.

2) Des russischen General Rotislav Fadejeco neueste Schriften, etc. Leipzig,Wien, Teschen, Prohaska, 1872, P. 43.

3) Dr. L. Gumplowicz: Das Recht der Nationalitaten und Sprachen in Oster-reich-Ungarn. Innsbruck, Wagner, 1879, p. 226 sqq.

4) Exista azi o intreagA literaturA asupra acestui subiect. Vezi de ex. Rumii-nische Frage de B. Brote. Berlin, Puttkammer und Miihlbrecht, 1895, precum si

Replica tinerimei academice romfine din Ungaria Ardeal, etc. s. InstitutulTipografic, Sibiu, 3892.4 §i

REZULTAtELE POLITICH MAGHIARE A NATIONALITATILOR 35

Nationalitatilor nu li s'au facut nicio o concesiune iar « poftele »for n'au fost, intru nimic, alimentate; guvernele maghiare n'au ma-nifestat catusi de putin o toleranta in genul lui Taaffe. Dimpotriva,in decurs de peste treizeci de ani, reprezentantii nationalitatilor n'auavut dreptul sa intre in parlamentul maghiar. Cauza este cunoscuta.Asa dupa cum in Ungaria orice presedinte de consiliu are, a la Ro-bert Walpole, un tarif al constiintei deputatilor, tot asa are la inde-man." si un tarif al diferitelor alegeri. Acolo unde nu merge cu bani,intervine jandarmeria si, din pacate, si armata imperials, alegandu-sepur si simplu candidatii guvernului, prin impiedicarea alegatorilornemaghiari sa se prezinte la localul de vot, etc.

Dr. Kostelzky, care a publicat in Ungaria o brosura, cu marerasunet pe acea vreme, asupra maghiarizarii spune intr'un loc pefats: « Atata vreme cat functionarul public poate sa mearga din co-muna in comuna si sa atragd aten ia (!) alegatorilor asupra perico-lului pe care-I reprezinta ideile rasp andite de agitatori, tradatori detars, atata vreme cat poate orienteze (!), sa indrepte ( !) erorilefor si sa.risipeascd (!) ideile for preconcepute: atdta vreme n'avemsa ne temem ca conducatorii nationalitatilor vor putea ajunge inparlament... Dar imediat ce aceastd influentd ar inceta, numeroasecircumscriptii electorale slave vor alege candidati nationalifti»1).

S'a incercat inabusirea presei nationalitatilor printr'o prigoananemai auzita, condamnandu-se redactorii si editorii ei la ani de zilede temnita, con fiscandu-se cautiunile, aplicandu-se amenzi enorme,ba chiar prin suspendarea fara multa vorba a gazetelor; intr'un cuvant,s'au intrebuintat toate mijloacele de constrangere pentru a distrugeaceasta press suparatoare. Toate acestea au fost facute pentru casa se produca impresia ca in Ungaria nu mai exists o problema anationalitatilor si ca statul national maghiar ar fi, daca nu definitivinfaptuit, totusi pe cale de a fi cat mai curand realizat. Ba, ministriimaghiari au declarat chiar de nenumarate ori, cu toata seriozitatea,

1) Dr. Kostelszky Geza: Nemzeti Politika a Feloideken. Budapesta, SingerWolfner, 1893, p. 55. Addig, mig a tisztviselo elmehet a kozsegekbe, figyel-meztetheti a valasztakat a hazafiatlan izgatak tanainak veszelyes voltitra, Laje-kortathatja 6ket, helyreigazithatja tevedeseiket, szetoszlathatja eloiteleteiket:addig nem kell attd1 tartanunk, hogy a nemzetisegi vezerek bejutnak a parla-mentbe. De mihelyt ez a betolyas megsziinnek, a Felvidek szamos kerilletebennemzetisegi jelolteket valasztananak meg.

3*

qi

sa i

36 STAT $1 NATIUNE

ca ei n'au auzit si nu cunosc in Ungaria o problema a nationa-litatilor !

Dupa ce insa, de dragul viitorului imperiu maghiar (birodalomle zice acestor gargauni pe ungureste), s'au facut cele mai feluriteexperimente de vivisectiune pe trupul nationalitatilor din Ungaria,sa vedem ce rezultate a dat aceasta politica, asa cum a fost aplicata,in adevaratul ei spirit moscovito-absolutist. A disparut oare, macarpentru un moment dela ordinea zilei problema nationalitatilor inUngaria ? Incetat-au oare nationalitatile sä existe, sä astepte, sa spere ?Fost-au de oare, dupa o nobill expresie, « absorbite o de maghiari ?Sau li s'au scos cumva din cap ideile « dizolvante », « distrugatoare *si « tradatoare de tars »? Au putut fi cel putin convertite pentruideea unui stat maghiar ? Sau poate are dreptate Pester Lloyd, delimare maestru in musamalizare si denaturare, atunci cand totusieste silit sa marturiseasca urmatoarele: « problema nationalitatilor nudispare de fapt niciodata dela ordinea zilei. Sub o forma sau alta,ea este intotdeauna prezentd 'si devine de actualitate tocmai atunciand Statul este ocupat cu probleme urgente, iar atentia opiniei pu-blice este indreptata spre alte interese. Se intelege, ca niciun guvernungar n'o pierde din vedere » 1).

Asta o credem. Mai mult: este un fapt cunosc ut, desi trecutsub tacere, Ca intreaga atitudine a tuturor guvernelor maghiare estepermanent dictatd de Erica chinuitoare pe care i-o inspird nationali-tdtile incdtufate. Iar in ceea ce priveste obiectivul principal al acesteipolitici, maghiarizarea, ea a dat de fapt mai de mult faliment, dupacum voi demonstra mai depute intr'un capitol special.

Contele Albert Apponyi, in primul sau discurs tinut la clubulKossuthist din 3 lanuarie 1905, cu ocazia intrarii sale in acest partid,a facut intre altele, urmatogrea constatare: «Noi am sperat ca folo-sirea libertatii ( I ) garantata tuturor cetatenilor acestui stat ( ! ) si fortamorals a unei Ungarii infloritoare, vor castiga pentru maghiarimepe concetatenii de alta limbs. Ne-am inselat si in aceasta speranta ».

Presedintele de consiliu, contele Tisza, la randul sau, a trebuitsä admits, cu ocazia marelui discurs tinut de d-sa la 15 Ianuarie1905, relativ la problema nationalitatilor, ca legea scolilor primaredin 1879, prin care s'a introdus predarea obligatorie a limbii

1) o Pester Lloyd n din 5 Iulie 5904.


maghiare in toate §colile primare ale celorlalte nationalitati, n'adat niciun rezultat 1).

Cu ocazia anchetei intreprinse de ministrul Berzeviczy in scolileprimare, batranul kossuthist Ludwig Mocsdry demonstreaza inEgyetertes, intr'un mare articol de fond ca « dupa treizeci de anide legislatie maghiarizanta, maghiarizarea nationalitatilor este o im-posibilitate, o halucinatie, care nu face decat sa alimenteze si säatate mereu adanca nemultumire a nationalitatilor nemaghiare * 2).Intr'un alt articol, el se intoarce la acelasi subiect si spune compa-triotilor sai o sa recunoastem, fatal de not insine, ca maghiarizareamaselor largi ale nationalitatilor conlocuitoare n'a inaintat cu niciunpas* 3).

D-1 Gustav Beksits, care toata vieata s'a ostenit numai in ser-viciul maghiarizarii, recunoaste singur in sfarsit ca straturile culteale nationalitatilor, care au fost silite sa Inv* limba maghiara « astatului », e drept ca au invatat-o, dar nu se lasd maghiarizate. De-ceptionat, el se plange in « Budapesti Hirlap »... o stapanirea limbiinu face pe nimeni maghiar, cand acesta nu simte in acelasi timpo dragoste adevarata pentru patria maghiara. Tocmai agitatorii daco-romani si panslavistii (Slovacii) cunosc cat se poate de bine limbamaghiara. Clasele culte ale slovacilor si valahilor (olah) vorbesc, ingeneral, limba noastra. Cu toate acestea ele nu s'au alaturat, dinpkate, cauzei national-maghiare. Cine ar putea sa creada ca in Bu-dapesta locuesc 62.000 de oameni cari nu stiu limba maghiara ? LaPressburg sunt 28.000, la Oedenburg 11.000, la Arad vreo 10.000,la Timisoara peste 15.00o, etc. Si cat de mici sunt aceste cifre fatsde masele imense din comitatele locuite de nationalitati, care nustiu limba maghiara ! » 4).

1) Pester Lloyd > din 16 Ianuarie 1905. Discursul lui Tisza relativ laproblema nationalitAtilor.

2) Vezi Egyetertes * din 8 Iunie 5904.3) Vezi a Egyetertes a din iz Iunie 1904: Bevalljak magunk, hogy a magyaro-

sitds a nemzetisegi nagy tembc7k kort nem haladt eleire egyetlen lepessel sem.4) Vezi articolul lui Beksits in a Budapesti Hirlap a din 18 Mai 1904. Acolo

scrie in limba maghiara: ...a a gramatika nem test senkit sem magyarrd, ha egy-szersmind sziveben nem erez igaz maghiar hazaszeretetet. Epp a ddkoromdn spdnsldv izgatdk igen jdl tudnak magyarul. A tOth es oldh intelligenczia egydltaldbeszeli nyelviinket, mind a mellett, fajdalom, nem csatlakozott a magyar nemzetiugyhoz.

$

38 STAT SI NATIUNE

$i, deoarece maghiarizarea este imposibila, domnii yin cu nisteidei de-a-dreptul patologice. Asa, de pilda, dr. Kostenszky, decare am mai pomenit, exclama: « on noi vom fi nimiciti, onnationalitatile trebue sa se contopeasca cu noi tertium nondatur »1).

$i din lucrarea lui Tibad se desprinde desnadejdea din cauzaimposibilitatii maghiarizarii. Astfel el spune: « nu cred sa gresesccand afirm, ca in fata tuturor acestor maxi neajunsuri, noi putemtriumfa numai dace vom indrepta fare intarziere toatd puterea Sta-tului toate fortele societtitii maghiare la lupta Impotriva for (a natio-nalitatilor) ». El cere o reforms administrative imediata, in sensul caadministratia « sa fie cu totul in masura sä cunoasca si sä inlaturepericolele ce se ascund in miscarile nationalitatilor. Aceasta admi-nistratie va trebui apoi, printr'o politica culturala si administrativeconstienta, legata cu mii de interese mai mari si mai mici, sa incor-poreze Statului maghiar nationalitatile pe care le-am eliminat, atatpe taram cultural, precum si pe cel economic, din vieata noastraobsteasca* 2).

Contele Iulius Andrassy junior mentioneaza si el rezultatelestralugite ale politicii maghiare fata de nationalitati, dar o face cu ceamai mare pnidenta, trecand foarte usor pe langa « acele elementeastdzi Ina incdtufate (!) .. cari, inlauntrul hotarelor noastre

Ki hinne, hogy Budapesten meg mindig 62.000 ember lakik, a ki nem tud ma-gyarul? Pozsonyban 28.00o, Sopronban 11.000, Aradon keizel 10.000, Temesvdrontabb mint 15.000, stb. De mily ezekely ezek a nemzetisegi vdrmegyek magyarul nemtulle dridsi tomegehez West ».

1) Dr. Kosztenszay: Nemzeti Politika », p. 25. Textual: Vagy mi semmi-Wank meg, vagy a nemzetisigeknek kell belenk olvadinok: a tertium non datur

2) Tibad Antal: A Romdn kerdes es a nemzetisige politika. Budapesta, Grill,2894, p. zoo: Nem hiszem, bogy tevednek, midon azt allitom, hogy a bajok ezenmereteivel szemben csak ugy allhatunk meg diadalmasan, ha az Allan egesz ha-talmat es magyar tarsadalom osszes eriiit minden tovabbi kesedelem nelkill harczbavisszilk ellenok. Tovabbi feladata az allamnak, hogy mentol elobb oly szervezetetadjon a kiizigazgatisnak, meylben ez egeszen alkalmassa valik a nemzetisegimozgalmakban rejlo veszelyek alapos es biztos felismeresere as legyOzesere,a mely egy czeliranyos kultur- es kozgazdasagi politikaval kombinalva ism&az erdekeknek ezerfele nagyobb as apt-1Mb szalaival csatolhassa vissza hozzanka nemzetisegeket, kiket az utabbi idoben elkovetett bungs mulasztasainkkal amagyar Miami elet kozossegebol ugy kulturailag, mint gazdasagilag kivalniengedttink.

a.

fi

s


(ungare), in urma afinitatii elective firesti, pot ajunge usor in slujbaunor forte vitale opuse noun (maghiarilor) » 1).

Maghiarii au fost fireste nevoiti sä ajunga la asemenea conceptii,parte absurde, parte ingrijoratoare caci toate nationalitatile se

afla in aceleasi tinuturi unde s'au aflat si in 1848, cu diferenta numaica ele, in mod incontinuu au facut insemnate progrese culturale,cu toate piedicile puse in calea desvoltarii lor.

Dar in ciuda politicii maghiare de ignorare, in ciuda nesfarsiteiprigoane judiciare si a intemnitarii purtatorilor de cuvant germani,slavi si romani, in ciuda procesului memorandului si a disolvarii decatre guvernele maghiare a partidelor nationalitatilor si chiar inciuda repetatei suspendari judiciare a gazetelor nationalitatilor, astazica si inainte, nationalitatile cer delimitarea si conexarea tinuturilorlocuite de ele pentru ca sa formeze, in cadrul lor, individualitdtinational-politice autonome.

In anul introducerii dualismului, in 15 Mai 1867, nationalitatiledin Ungaria au tinut un congres la Budapesta pentru ca sa preci-zeze revendicarile lor national-constitutionale si pentru a protestaimpotriva dualismului 2). In ciuda « politicii nationale » maghiarecare i-a urmat si care a tinut cateva decenii, deci in ciuda tuturorpersecutiilor imaginabile, aceste nationalitati au tinut iarasi, la DoAugust 1895, un congres si iarasi in Budapesta.

Ceea ce, deci n'a putut indeplini concesiunile acordate nationa-litatilor in Austria, s'a realizat, in chip natural si dela sine, in Un-garia, sub uriasa presiune a politicii de maghiarizare : un congresal nationalitatilor, care a hotdrit infiintarea unei ligi cu un programcomun de luptii.

Programul ligii nationalitatilor, intemeiata atunci, a spus deschis,chiar in introducere, ca nationalitatile vor sa traga toate consecintelefiresti pe care le cred necesare din situatia etnografica a Ungariei;de resping legea nationalitatilor ca fiind cu totul neindestulatoare,chiar dace dispozitiile ei ar fi fost realizate. Ele revendick intr'uncuvant, delimitarea nationala si o constitutie federativA.

') Graf Iulius Andrassy: Ungarns Ausgleich mit Osterreich vom Jahre 1867.Leipzig, Duncker ai Humblot, 1877, p. zo.

2) Walter Rogge: Osterreich von Vildgos bis zur Gegenwart. Leipzig andWien, Brockhaus, 1873, vol. III, p. 143

3) ((Pester Lloyd 8 din io August 1895.

40 STAT $1 NATIUNE

Este semnificativ felul cum apreciaza aceasta manifestare a na-tionalitatilor din Ungaria principalele organe o liberale * ale monar-hiei. SA dam intai cuvantul lui o Neue.Freie Presse »1):

o Programul ... tinde spre o reforms constitutionals pe o caleocolita. Romanii, Sarbii si Slovacii, cari s'au intalnit la congresuldela Budapesta, cer descompunerea Ungariei in tinuturi administra-tive, dupa felul limbii vorbite. Aceasta revendicare este echivalenta,in consecintele sale ultime, cu cererea desfiintarii uniunii dintreArdeal si Ungaria, refacerii Wojwodinei sarbesti si formarii uneiSlovacii, situatie urmarita Inca de Hurban, acum 3o de ani. Deci,negarea existentei natiunii politice unitare ( ! ) din Ungaria fl sfdrd-marea Statului organizat unitar fi centralist ( ! ) in individualiatinationale, care vor gravita una peste hotare, in spre Romania ( 1),alta spre Croatia ( !), a treia spre asa zise tari ale Coroanei din Bo-hemia ( !). i un asemenea program de actiune se numeste patriotic ?Cared se pleaca dela un asemenea program, este oare de asteptatca oamenii politici din Ungaria sa-I accepte ca baza de discutie ?Dar chiar insisi oamenii politici din Austria, cari nu sunt Inca inca-pabili sa judece ( 1), pentruca ar fi orbiti de ura Impotriva Ungariei,trebue sa respinga ( ! ) un asemenea program care, prin invrajbirileinterne, cu caracter national, descompun si paralizeaza Ungaria,tocmai atunci cdnd interesele monarhiei cer o Ungarie puternicd fibine inchegatd (?) ».

Iar la sfarsitul aceluiasi articol sta scris: o Ceea ce s'ar realizadaca s'ar aplica programul acestui congres al nationalitatilor, ar maifi poate ( !) un stat, insa acesta n'ar mai fi statul ungar (!) » (mai binezis maghiar).

Dupa atatea decenii de politica asupritoare, nationalitatile nu aula urma urmei, de ce sa se preocupe asa de mult, daca cumva Statulrespectiv, care le asigura tuturor existenta, va fi maghiar sau nu.Ele sunt obisnuite sa nu le pese, nici macar de dracu, cand e vorbade salvarea lor, din ghiarele unei politici jandarmeresti.

Agitatia isterica a presei maghiare din pricina acestui congres este simai caracteristica. Asa, de pilda, « Pester Lloyd » a scris la repezeala:

« Adunarea nationalitatilor a avut loc. Mortii se grabesc 1 La'u-dabila adunare, ale carei diferite grupari nu se inteleg Intre de nici

1) Neue Freie Presse D din 14 August 1895.

REZULTATELE POLITIC11 MAGHIARE A NATIONALITATILOR 41

in trei limbi, a rasturnat Statul ungar cat ai clipi din ochi, a ciopartitnatiunea ungara, a desfa'cut tam in parcele, a dat la o parte uniuneacu Ardealul, a daramat raportul constitutional cu Croatia, a rasturnator anduirea dualists a monarhiei, a abrogat, asa intr'o doara si totin numele lib ertatii, legile politico-bisericesti ( ! ) si, dupa ce au maiingramadit minciuni peste minciuni ( !) si calomnii peste calomnii ( !),au cladit de indata turnul Babilonic al unui imperiu federativ. Intr'a-devar, nici fantezia cea mai absurda nu se poate ridica la o atat denemarginita nebunie. i este un noroc pentru organizatorii acestuisabat, ca agitatia for este privita numai ca o plasmuire a nebu-niei ( 1) politice si nationale. Caci daca am voi sa -i recunoastem res-ponsabili, ar trebui sa-i ardem pe frunte cu stigmatul inaltei tradarisi sa-i deferim justitiei. N'are niciun rost sa acoperim faptul ( 1):programul de actiune unificat al ligii Romanilor, Slovacilor si Sar-bilor, este de fapt al bandei de instigatori nemernici si constitue oprovocare insolita ne mai pomenita pentru orice sentiment patrioticsi cinstit ( 1 ), o indrdzneald de-a-dreptul revolutionard, care se lea-pada de tot ce este scump fi sfdnt natiunii (!) ungare, care declardrdzboi constitutiei ( ! ) ungare, dreptului public ( !) ungar, evolutiei ( 1)si organizarii istorice a Ungariei. i aceasta indrazneall este demnincununata cu hotarirea nerusinata de a plictisi cu un memorandumpe purtatorul constitutional al coroanei Sfantului yStefan.

Homerule-ul irlandez este ca o limonada slide puss alaturide apa tare, in comparatie cu Autonomia pe care o cere pentru dife-ritele noastre nationalitati actualul program; Ungaria ar fi atunciliteralmente sfasiata in bucati, devenind o prada moarta si lard Ira-dejde, in bataia tuturor vanturilor si furtuniIor.

Ceea ce voieste majoritatea domnilor Romdni cari au fost aiciprezenti se ftie doar cd intreaga migare este a Romdnilor, cadnumai ei au un tel, un plan, un program bine definit, domnii slovacisi sarbi fiind doar niste moluste ( !) nu se va indeplini(?), cadacestui lucru i se opune orice ungur ( ! ) adevarat si cu judecata sand-toasa. i aici not vorbim nu numai ( ! ) despre ungurii de basting,ci ( 1) despre orice cetatean al patriei, fall deosebire de limbs si derasa, care poarta in sufletul lui o credinta sincera si un devotamentnefalsificat pentru Statul ungar.

Aceasta scoala politica (a Romanilor) considers dualismul dreptcea mai mare nenorocire pentru nationalitati si urmareste sa-1 prabu-

42 STAT SI NATIUNE

seasca. Teza acestei scoli suns: organizarea monarhiei unice cuautonomia provinciala ( !) pe baza nationalitatilor. Ungaria ar trebuisa devina provincie ( 1 ) asemenea 'Ardealului, deoarece intereselenationalitatilor isi pot gasi o satisfactie permanents si definitivanumai ( ! ) intr'o organizare provinciala si nu ( ! ) de Stat.

Dupa invataturile celor cari se inching acestei scoale, adeptii eidatoreaza credinta." nu regelui Ungariei, ci impdratului Austriei. Dnadualismul actual, favorabil numai ungurilor, care sta.' in contrazicerediametrala cu interesele vitale ale majoritatii popoarelor conlocui-toare, dureaza prea mult, iar Viena nu sare in ajutor, atunci a venittimpul credinciosilor romani sä se arunce in bratele iredentei 1).Acesta este punctul de vedere, aceasta este credinta politica si con-vingerea politica a majoritatii conducatorilor romani ai congre-sului ... » 2).

Fireste, niciodata n'au lipsit incercari de a se gasi « reprezen-tanti moderati » ai nationalitatilor, pentru a-i pune in slujba politiciide maghiarizare. Insa intotdeauna fara niciun rezultat. Astfel, « Pes-ter Lloyd » a adresat acestor elemente un apel desnadajduit, spu-nand in concluzie:

« Orientarea care duce spre daramarea organismului politic alUngariei a iesit intr'un mod atat de sfidator la iveala, in adunareanationalitatilor, incat ne simtim datori sd mai revenim odatd ( ! )asuprd programului publicat.

Dupa toate cele intamplate, adresam un scurt apel acelei partia publicului romanesc, slovac si sarb, de alts limba decat cea un-gara ( !), care este devotata patriei ungare si organismului sau deStat, asa cum sunt ele astazi ( ! ) sanctionate prin lege si intrebam:oare nu socotesc ( 1) ca este timpul sa protesteze impotriva aceloroameni cari se dau aici drept interpretii nechemati ( 1) ai opinieipublice a nationalitatilor for ? Oare nu cred ca a venit momentulsa se constitue intr'un grup aparte, impotriva organizatiei daco-romane, panslavisto-slovace si sarbe, adunate in aceeasi tabara sicare cer ciopartirea patriei, ascunzandu-se prudent sub pretextul caorganizarea teritoriilor dupa limba vorbita si o autonomie nationala ?Nu cred ca trebue sa organizeze un partid al romanilor, slovacilor

1) Vom reveni intr'un capitol special asupra acestei calomnii impotriva ro-manilor, care are muld trecere la maghiari.

2) « Pester Lloyd * din to August 1895.


si sarbilor patriotici ( ! ), pentru ca tot asa ( ! ) dupa cum exists unpartid daco-roman si panslavist slovaco-sarb, sa existe si ( ! ) unpartid al romanilor patrioti ( I ) al slovacilor-unguri ( ! ) si al sarbiloradevarati ( ! ? ) Nu ne indoim ca o contra-miscare va fi salutata cusimpatie ( ! ) de toti factorii competenti ai acestei tari » 1).

S'au scurs io ani dela acest apel si dela aceasta amenintare. Nu s'augasit romani, sarbi si slovaci « patrioti » in sensul dorit de maghiari.In schimb, « natiunea * maghiara a reluat, necrutator, lupta impotriva

radatorilor de tall », punand in aplicare toate mijloacelede represiune.Si rezultatul ? Tocmai cu Do ani mai tarziu, deci in 1905, Romanii,

S Arbil si Slovacii s'au decis sa is parte, ca o incercare, in alegerileparlamentare. Cu aceasta ocazie, marea adunare a romanilor, carea avut loc la 10 Ianuarie 1905 la Sibiu, fixeaza un program national,care cere intre altele :

4 Recunoafterea poporului romdn drept o nationalitate politicel con-stituitd in Stat.

Limbs unica de comanda in armata, dar si respectarea efectiva adiferitelor limbi pe regiment si respingerea tendintelor de maghiari-zare in armatd.

Problema dualismului este considerate ca o problems deschisci».Aceasta atitudine a romanilor, in fata dualismului, a fost luata

din programul lor din anul 1881.Celelalte nationalitati au prezentat programe mai mult sau mai

putin identice.Si astfel vedem ca, in ciuda negarii tuturor drepturilor nationali-

ta'tilor si in ciuda tuturor silniciilor politice de Stat maghiare, acestenationalitati n'au renuntat pana astazi la niciunul dintre drepturilelor, la nicio revendicare de a lor.

Intre timp insa, opozitia intre maghiari si nationalitati a luatun caracter atat de amenintator, incat ar fi o nebunie sa subestimezipericolele inerente acestor pasiuni nationale, caci politica incendiarya maghiarilor relative la nationalitati ameninta astazi cele mai vitaleinterese ale monarhiei.

Astfel, procurorul a exclamat patetic in asa numitul proces al« Replicei »: 2).

1) Pester Lloyd » din 13 August 1895.2) Tineretul academic roman a scos in anul 2892 o mare brosura (Replica),

in care dovedea cu acte toate siluirile la care au fost supuqii roman/ qi cele-

44 STAT $1 NAT1UNE

« Rebelii urzesc comploturi impotriva integritatii Sfiintei Coroaneungare; acuzatii, in slujba rebelilor, au pornit sa turbure armoniadintre cetatenii acestei patrii, sa sdruncine credinta fats de Stat, saraspandeasca intre fiii patriei samanta du§maniei, sfadei, urei §i, inacest chip (!) au participat la complot.

« Veghiati, pentru ca patria sa nu fie primejduita 1« Pentru binele tarii, vä rog in numele legii : trimiteti pe acwi

acuzati in fata justitiei » 1).Se vede deci el celebrul « proces sumar » pe care maghiarii atat

de « copti politiceste o 1-au facut impotriva nationalita'tilor, se ter-mina lamentabil. Daca lucrurile au ajuns pans la « comploturi »,pans la « inalta tradare », aceasta inseamna ca problema nationali-tatilor sty foarte prost, caci se stie ca popoarele lin4tite, multumitecu soarta lor, nu au o deosebita pofta sa urzeasca comploturi. Ase-menea legaturi periculoase nu prea se ivesc intr'o taxa civilizata,constitutionals si libera. Le vaincu, qand it ne peut faire une opposi-tion franche et loyale, recourt aux complots et aux societe secretes 2).

Dar s'a spus ca si in Austria exists, dupa expresia puss in circu-latie de Menger, « partide tradatoare ». Si aceasta, chiar in consiliulimperial. Deci « tradatori de tars » gi « vinovati de inalta » tradare,dincoace §i dincolo de Leitha. Deci o situatie asemanatoare, plinacele mai fericite perspective 1

Este insa un foarte trist semn al vremii, daca partide intregi,popoare intregi, ba chiar majoritatea covitrfitoare a populatiei dinAustro-Ungaria se compune din trddeitori!

Anumite ziare, au cautat sä explice conditiunile exceptionale dinBoemia, intre anii 189o-190o, precum si proclamarea legii mar-tiale la Praga dupa caderea lui Badeni, infati§andu-le ca firwiurmari ale concesiunilor facute de catre Taaffe slavilor.

lalte nationalitati nemaghiare. Aceasta lucrare era un raspuns la o lucrare maimica a tinerettilui academic maghiar. Pe scurt, era vorba de o lupta politicaliterary intre studenti. Replica romfineasca a aparut in limbile romans, germana,franceza, engleza si italiana in z6.000 exemplare si a starnit un mare interes.Tonul era cat se poate de patriotic. Pentru politicienii maghiarizarii, asta a insemnatfireste inalta tradare. De aci, procesul intentat raspanditorilor a Replicei. Unuldintre acuzati, autorul acestei cacti, a fost condamnat la 4 ani, celalalt la un aninchisoare.

1) Vezi 4 Pester Lloyd n din 3o August 1893, (Discursul lui Jeszensky).1) Vezi J. Novicow, La Politigue Internationale. Paris, Alcan, 1886, p. 319.


Dar iata ca in Ungaria, nationalitatile sunt tratate, neintreruptdela 1867 incoace, ca iloti; chiar §i cele mai mici concesiuni obtinutede ele intre anii 1860-1867 din partea guvernelor austriace, le-aufost retrase; Statul maghiar exercita o adevarata tiranie fata denationalitati. Ce coincidenta remarcabila in rezultatele politicei ma-ghiare §i a celei austriace, in chestia nationalitatilor !

Batranul Tisza Kalman s'a laudat ca va o strivi » nationalitatile.Pre§edintele consiliului Weckerle a declarat mai tarziu de doua ori,consecutiv, in Parlamentul maghiar, ea el crede necesara luarea Unormasuri exceptionale pentru combaterea agitatiei nationalitatilor. Siinteadevar, nationalitatile din Ungaria traiesc sub presiunea masu-rilor exceptionale ! 1).

Un an mai tarziu, cand procesul memorandului a ridicat o puter-nica furtuna, deputatul Pazmandy Denes a vorbit despre acest pro-ces in Camera maghiara §i a cerut in special strivirea implacabilaa m4carii romanqti. El a ajuns, in lungul sau discurs, la o asemeneaconcluzie

Trebue veghiat incontinuu asupra sigurantei Ardealului §i deaceea e nevoie nu numai de sporirea numarului jandarmilor, ci side introducerea politiei de Stat. (Aprobare la extrema stanga). Ase-manatoare masuri exceptionale au fost luate' si pentru Pozen, pentruAlsacia-Lorena, pentru Irlanda §i pentru alte tari. Daca guvernulva face acest lucru, el va reui sa taie firele care leaga iredentismulcu strainatatea §i sa zagazuiasca miscarea nationalitatilor. Daca legilein vigoare nu deed guvernului mijlocul unei interventii efective saprezinte noui proiecte de legi. Noi le vom vota cu placere ». (Asa e) 2).

Oratorul a stat de vorba cu cei mai multi dintre acuzati. o Eivorbiau at at de bine limba maghiara, incat ar fi putut fi membricorespondenti ai Academiei maghiare de stiinta. (Ilaritate). Insa infata instantei, au spus ca nu §tiu limba maghiara si astfel Curteaa fost nevoita, timp de trei saptamani, sa martirizeze publicul, pejurati §i pe ea insasi. La desbaterea dela Cluj au fost invitati repre-zentantii intregei prese. A fost organizata o « Agence de presse ». Sideoarece nici armata, nici jandarmeria n'au vrut sa acorde ajutorul

1) Discursul Pre§edintelui de consiliu Dr. Alex. Weckerle din 1 Ianuarie5893. Discursul acelui* din 6 Martie 1893 in Camera maghiarA.

2) Darea de seams asupra edintelor Camerei maghiare din 24 Noemvrie 1894

a

46 STAT SI NATIUNE

lor, caci invitatia trebuia sa porneasca dela garnizoana orasului, nu segasea in fata miilor de romani decat o politic compusa numai din 84de oameni, dintre can 20 au fugit imediat (!). Astfel romanii au reusitsa tina orasul Cluj, pentru cateva ore, sub o adevarata stare de asediu.Guvernul trebue sa procedeze cu implacabill severitate (aprobarefurtunoasa pe bancile dreptei si extremei stangi), fara sa is in con-sideratie ce va spune presa romaneasca sau o parte a opiniei publicedin Europa (!) ».

Trebuia sa aiba loc din nou la Sibiu o sedinfa a Asociatiei ratio-nale ( ! ). Oratorul roaga pe ministru « sa inchida Idea multa vorbape oamenii can vin acolo si sa le faca un proces de inalta tra-dare. (Aprobare pe bancile extremei stangi). In Ardeal se aduna banipentru ridicarea unui monument inchinat lui Iancu. Mtntstrul trebuesa impiedice si acest lucru. Din Romania se imports enorm de multecalendare ( ! ), care raspandesc cele mai primejdioase tendinte. Aordonat oare d-1 Ministru confiscarea acestor tiparituri si a dispusoare pedepsirea celor ce le rasp andesc ? (Aprobare) 1).

ySi Contele *tefan Tisza, presedintele consiliului Ungariei, demi-sionat decurand, a ridicat anul trecut in parlament chestiunea nece-sitatii acelei parti din codul penal, care se refers la agitatianationalitatilor, pentru a face astfel fata « agitatiunilor celor laid' de pa-trie Caci pe taramul politicii guvernului, spunea contele Tisza,« ochiul ascutit si mana care pedepseste si apara Statul maghiar, trebuesä intervina cu autoritate. Noi am tratat p Ana acum aceasta problemsprea cavalereste ( ! ) (Rumoare). Statul maghiar a inchis ochii ( ! ) ince priveste aceste agitatiuni josnice si cred ea, dintre toate admi-nistratiile publice europene, administratia maghiara este cea maiputin inarmata pentru descoperirea si pedepsirea acestor uneltiri.Aceasta situatie trebue indreptata (rumoare pe bancile stangei).Statul maghiar trebue sa desfasoare o activitate ( ! ) mult mai intensape taramul politiei de Stat si a sarcinilor ce-i incumba (aprobarevie pe bancile dreptei 2).

Dar si cabinetul lui Fejervary a trebuit de curand sa doboarecu forts militara o miscare romaneasca. Dau mai jos textul decre-telor draconice ale guvernului lui Fejervary.

1) Darea de seams asupra aedintei Camerei maghiare din 24 Noemvrie 1894.2) Desbaterile camerei maghiare din 3o Iunie 1904.

revizuirii

n

n.


In expunerea de motive se spune : « Intru cat in ultimele zile ausosit rapoarte din partea autoritatilor si a unor persoane de incre-dere, din care se vede ca au aparut simptome reale ale unei miscariin unele tinuturi locuite de romani, miscari indreptate impotrivaordinei publice si a sigurantei Statului, si care au tulburat lini§tea #sentimentul de sigurantd al locuitorilor de acolo, si Intru cat pe de oparte stirile din ziarele care apar in numar mare, provoacd zi cu zio adevdratd panicd, iar pe de aka parte agitatorii fa'rd scrupule facnecesare unele masuri si mai drastice, Ministerul de Interne a dat,pentru apararea sigurantei si ordinei interne, pentru impiedicareaunor eventuale violente, precum si pentru pacificarea spiritelorurmatoarele dispozitiuni:

Autoritatile administrative au primit ordinul sa se convingade autenticitatea svonurilor, sa ia fara intarziere masurile preven-tive necesare, sa se puns, pretutindeni, in contact direct cu coman-damentele teritoriale ale jandarmeriei si sd recurgd la intrebuintareafortei militare, acolo unde jandarmeria nu poate face fata.

2. Dispozitii asemanatoare au fost date comandamentelor teritorialede jandarmi, pentru ca acestea, la randul lor, sa ia toate masurile ininteresul sigurantei si sa puns la dispozitia autoritatilor administra-tive forta armatd necesard ; iar, in cazul and situatia for nu le-arpermite sä faca fata, sd ceard intdriri celorlalte comandamentemai putin incarcate. Pdnd in momentul de fats s'au # trimisjandarmi armatd in numdr mai mare, in mai multe puncte aflatein pericol.

3. Intru cat jandarmeria fiind putin numeroasa, nu dispune deforte suficiente, Ministerul de Interne a avut grija sd intdreascd cuformatiuni militare patrulele de jandarmi.

4. Ministerul de Interne a adresat Ministerului de Justitie ocerere, rugandu-I sa insarcineze parchetul regal, ca si acest organsa urmareasca aceste miscari cu cea mai mare atentie si, in cazulunor fapte penale, mai ales in cazuri de instigatie si razvra-tire, sa deschida fdrd intdrziere, actiunea pentru pedepsirea celorvinovati.

5. Intru cat instigatiile sunt de cele mai multe on urmdrile unordiscursuri, care se in in adundri publice, convocate sub fel de felde pretexte, Ministerul de Interne a imputernicit autoritatile poli-tienesti din I I municipii ca, in interesul ordinei, sigurantei si linistei

I.

fl

48 STAT SI NATIUNE

Statului, sa nu mai dea autorizatii deocamdatd pentru adunciri pu-blice *1).

Cu alte cuvinte, de treizeci de ani, diferitele guverne maghiarenu reuesc sa aplice masuri destul de aspre contra nationalitatilornemaghiare !

Dar aici trebue sa ne intrebam: cum se face ca, desi in Austriapolitica nationalitatilor a luat cu totul alta directie decat cea urmatain Ungaria, rezultatele ei si aici sunt asta'zi in fond, acele*?

Caci este evident ca politica nationalitatilor urmata de Taaffetimp de Is ani a fost cu totul diferita de cea maghiara. totu§i auajuns, Taaffe §i Tisza Kalman-Weckerle-Banffy-Tisza Istvan de altaparte, la aceleafi rezultate: la convingerea ca startle exceptionale suntnecesare politiei de Stat ! Nationalitatile din Austria au fost doar« rasfatate »; acest lucru, nu va putea fi repro§at politicei maghiare anationalitdtilor, si totu0 partidele §i tendintele tradtoare mi§una inAustria ca §i in Ungaria!

Care sa fie atunci cauza, pentru ce aceste orientari cu totul diferitein politica nationalitatilor, din Austria §i din Ungaria, au dus totu0la acelea§i rezultate funeste ?

Cauza este §i nu poate fi alta, decat lipsa totals de intelegere pen-tru adevdratele impulsuri care nand luptele nationale si cal, in modpermanent, nu se tine seams de soarta imperiului, nici de condi-tiile sale de existenta, nici de menirea sa fireasca. S'a mentinutin schimb stapanirea neinfranata a unora dintre nationalitati,tocmai in acest imperiu polietnic par excellence §i plin de en-clave.

Prin urmare, este o neintemeiata iluzie sa-ti inchipui ca « conce-siunile » lui Taaffe sau Badeni fats de Slavi, au alimentat « poftele »nationalitatilor. Dimpotriva, orice om care judeca calm trebue sa-sispuna ca, daca Slavilor din Austria nu li s'ar fi facut nicio alta con-cesiune, afara de cele pe care le-au avut pe vremea lui Auersberg,opozitia for ar fi astdzi mult mai primejdioasd, ea ar fi devenit de-a-dreptul revolutionard.

Cea mai buns dovada, in sprijinul acestei afirmatii, o avem inputernica desf4urare de forte a miscarii slave §i romanqti din Un-garia, unde n'a fost nici Taaffe, .nici Badeni, nici clubul Hohenwart

1) Vezi ziarele maghiare din 15 Decemvrie 19o5.


si unde, totusi, in ciuda tuturor silniciilor maghiare, constiinta na-tionall a acestor popoare n'a putut fi inabusita. Daca nationalitatiledin Ungaria au fost impinse pe cai, care pot primejdui in mod grayprestigiul si statornicia imperiului, aceasta se datoreste absolutis-mului maghiar, exercitat in numele rasei for !

Lupta extraparlamentard a Romanilor si a Slavilor se duce de anide zile, dupa cum se stie, in strada, iar in strdindtate sub formade manifeste §i pronunciamente, memorande, replici §i delegatii de masse,in conferintele interparlamentare pentru pace, in parlamente strdine, etc.

Rezultatele politicii maghiare fats de nationalitati pot lua insain once clips, o intorsatura fatal, pentru maghiari. Astfel, « BudapestiHirlap * a alarmat pe cetitorii sai intr'un articol intitulat : Panslavis-mul in comitatul Pressburg cu stirea ca « rugaciunea zilnica a Slova-cilor s'a transformat intr'un zilnic blestem al maghiarilor > 1).

Dr. Kostelszky, cunoscator al Slovacilor, spune : « Raul principalinsa it constitue faptul ca agitatia (slovaco-nationals) se intinde inmijlocul poporului. Agitatorii s'au priceput sa transforme nemul-tumirile provocate de proasta situatie materials, de justitia costisi-toare si inceata, de administratia mizerabila, de impozitele mari,intr'un cuvant, toate nemultumirile cauzate de toate mizeriile exi-stentei pamantesti intr'o ura aprinsa contra maghiarilor. Cealaltalatura a acestei uri evolueaza tot mai mutt in directia formarii unuiorganism politic special pentru nationalitatea slovaca )> 2). *i mai de-parte, in alt loc : « Nimeni nu va putea afirma ca este o exagerare,daca afirmam ca panslavismul a prins radacini foarte adanci in ul-timii zece ani si ca cea mai mare parte a Slovacilor este cu totul pre-gatita sa se stranga cu hotadre sub steagul lui a 3).

1) a Budapesti Hirlap u, 1893, 19 Februarie: u A Panszlavismus Pozsonymegyeben t a tot lakossignak mindennapi imaja a magyarok elleni atko-zodasa

2) Dr. Kostelszky, Nemzeti Politika a, p. 7: r De a legfObb baj az, hogy amutely elterjedt a koznep koreben, hogy az izgat6k a mostoha anyagi helyzet,a draga es lassii igazsagszolgaltatas, a rossz kOzigazgatis, a nagy korterhek, efOldi leett minden nyomora miatt val6 elegedetlenseget a magyarsag elleni laingol6gytilolete tudtak atvaltortatni, melynek pozitiv oldala is a toth nemzetiseg kulonpolitikai szervezkedese iranti 6hajban mindinkabb kidomborodik.

3) Idem, p. 8: Senki sem allithatja tobb, hogy tulzas ha azt mondjuk, hogya panszlavismus az utols6 evtized alatt nagy hOdicasokat tett, hogy a tothsagnagy resze teljesen do van keszitve, hogy hatirozotlan annak zaszlaja

4

s...*.

alt alljon.

s

50 STAT $1 NATIUNE

Brosura slovaca Nemesis aparuta in limba maghiara, confineintre altele urmatoarele: «zadarnice sunt toate lamentarile, experi-mentarile si protestele. Evenimentele din Austria nu se vor oprila Leitha. Criza prin care trece Austria nu este numai dincoace deLeitha, ci este o criza a monarhiei. Acest lucru it stiu prea bine domniidela Budapesta, de aceea sj ei sunt tot atat de speriati. Aceasta spaimaeste insa cu totul intemeiata, caci domnii stiu prea bine, cd timp de30 de ani ei n' au semdnat decdt vdnt fi de aceea acuma nu pot culegedecdt furtund » 1).

In anul 1904 comitatul Neutra a trimis o comisiune, cu sarcinasa examineze sj sa propuna masuri pentru stavilirea agitatiei intreSlovaci. Contele Johann Esterhazy, membru al Camerei magna-tilor, a elaborat un plan in numele comisiunii 2).

In sedinta Camerei maghiare din 25 Iunie 1904 s'a ivit, cu pri-lejul desbaterilor asupra bugetului, o noua discutie asupra perico-lului slovac.

Dupa deputatul Szederkeny, a luat cuvantul deputatul Vitorics,care se plangea de puternica crestere a agitatiei panslaviste in Un-garia de Sus. El a cerut guvernului sa intrebuinteze toate mijloacelepentru stavilirea acestei agitatii. Atata vreme cat mosierii maghiarierau considerati drept conducatorii firesti ai poporului slovac, acestpopor a trait in pace. Astazi insa, dupa ruina clasei mosieresti, clericiisi dascalii sunt cei cari au preluat conducerea si acestia isi exer-cita influenza intr'un chip din] ce in ce mai pagubitor pentruUngaria.

Dupd 184o, situatia s'a inrdutdtit in mod deosebit. Profesorulslovac Kollar a emis atunci teoria nationalitatii slovace, ca o natiunede sine statatoare. Legea nationalitatilor a dat aparenta unui titlude drept nazuintelor slovace. Astazi se gasesc in slujba miscarii pan-slaviste scoalele, institutiunile financiare, cooperativele si bisericile.Ar trebui facut ceva pentru a sta'vili aceasta miscare.

1) Nemesis 5, p. iz: Hiabaval6 itt minden rivankodas, kiserletezes, azosztrak esemenyek hatisa a Lajtanal nem fog megallani, az osztrak krizis nemcsak lajtamtali krizis, hanem a monarchia krizise. Tudjak ezt Budapesten isnagyon jdl, azert vannak annyira megijedve. Az ijedtseg pedig teljesen indokolt,mert az urak jd1 tudjak, hogy 3o even at csak szelet vetettek, e eppen azert tudjakazt is, bogy vihart arathatnak.

2) Vezi a Filggetlen MagyarorszAg s din 5 Iunie 1904.

t


Libertatea cetdtenilor Statului este de sigur un lucru important ;dar daca libertatea presei si dreptul de adunare sunt absolut necesarein tinuturile maghiare (!), trebue sa ne gandim totusi ca in tinuturileslovace aceste libertati devin un pericol pentru Stat si trebue sa neintrebarn daca este just ca aceste libertati sa fie acordate si dusma-nilor Statului

Oratorul cere apoi largirea sferei de competinta a tribunalului.Pedepsele pentru instigatiile impotriva maghiarimei trebuesc indspritesi definitia instigarii largita, caci altfel Ungaria urmeaza sa fie trans-formata intr'un Stat federativ, ceea ce ar insemna sfdrfitul maghia-rimei.

Apoi a vorbit deputatul Saghy, care isi incepu cuvantarea, ara-tand ea nu numai printre Slovaci, ci si printre Germanii din Ungariaexists o miscare °still Statului. Asociatia pangermana s'a laudat decurand la Berlin, in adunarea sa generals, ca nicaeri nu-se face maimult pentru pastrarea germanismului, decat tocmai in Ungaria.Se pune intrebarea daca acest lucru este compatibil cu relatiile dealianca dintre not si Germania.

Sarbii din Ungaria de Jos au o constiinta national' mult maidesvoltata si au o atitudine antimaghiara mai pronuntata chiar cleatSlovacii. Ba, p ana si Rutenii din Ungaria de Sus, cari au stat rczer-vati atata vreme, au adoptat o atitudine antimaghiara si national-ruteank adick dupa expresia maghiark «panslavista ». Anul. trecut,in comitatul de Maramure§ a avut loc procesul celor 19 tarani Rutenidin Iza. Ei au fost acuzati « de agitatie impotriva ideii maghiarede Stat si de panslavism ». Voiau sa treaca la biserica ortodoxkdin cauza maghiarizarii liturghiei lor. « Idealul for este », spune« Fiiggetlen Magyarorszag », « sa treaca sub obladuirea tarului si sadevina supusii lui ». Mai depute, ziarul pomenit spune urmatoarele:« Este surprinzator ca agitatia panslavista, care n'a putut prindepana acum radacini printre Ruteni, face acum si printre ei mariprogrese, si este revoltator sa vezi de cats urd fdtiisd impotriva ma-ghiarilor dau dovada conducatorii acestei miscari 1).

') Vezi a Filggetlen Magyarorszag* din 8 Aprilie 1904. Megdobbento, hogya panslav agitacid, mely eddig a ruthenseg koreben nem tudott meggyokerezni,immar ott is nagy aranyokat olt Es felheborito a magyargyhloletnek az a nyilt-saga, emirol a mozgalom emberei tanusagot tesznek.

4

r.

52 STAT SI NATIUNE

0 mare gresala, care poate avea urmari fatale, a fost faptul cali s'a opus Slavilor hegemonia germano-maghiara. Acest lucru, i-aindarjit dela inceput si i-a Impins in vieata de toate zilele spre pan-slavism. Kollar si Shafarik au fost numai niste ideologi inofensivi.Adevaratul panslavism a fost provocat de absurditatea politicii au-striace si, dupa cum vom vedea, mai mult Inca de a celei maghiare.Totodata, tacerea popoarelor slave din Ungaria nu este catusi deputin un semn linistitor. Ea este asernana'toare linistei despre careCarlyle spune in cartea asupra Revolutiei franceze The frightfullestBirths of Time are never the loud-speaking ones, for these soon die ;they are the silent ones . . . 1).

Dintre toate aceste nationalitati, Romanii sunt acei can i-aucombatut pe maghiari in mod sistematic dela 1848 Incoace. Deaceea d-1 dr. Jancs6 Benedek caracterizeaza problema romaneascaca pe o boala grea a Statului maghiar si spune : « Primejdia careameninta din partea Romanilor natiunea maghiara si Statul maghiarnu-i o himera, nu-i o nascocire » 2).

Intelepciunea politicienilor si a oamenilor de Stat maghiari aindarjit fara indoiala, la culme, Intreaga nationalitate romans Impo-triva maghiarilor si a facut din ea dusmanul de moarte al politiceimaghiare. E vina acestor domni clack dupa cum se plange dr. Jancs6Benedek 3), Liga Culturala romaneasca i-a « calomniat » pe ma-ghiari in fata strainatatii, « castigand presa franceza, belgiana, ita-liana, engleza si pe cea germana pentru cauza romans si Impotrivanoastra. Pe acest taram, Romanii au obtinut, asi putea spune, suc-cese surprinzatoare » 4), etc. Faptul ca problema romano-maghiard aajuns si nu o singura data, cu vreo doi ani in urma in

t) Thomas Carlyle: The French Revolution, vol. II, part. III, BookVII, Ch. 6.

2) Dr. Jancs6 Benedek: A Dakoromanizmus es a magyar kulturpolitika. Bu-dapesta 2893, Neumayer, p. 38: ... a veszedelem, mely a rumanismus reszer61a magyar nemzetet es allamot fenyegeti, nem phantom, nem legb61 kapott valamit.

3) Idem, p. 36.4) A Dakoromanizmus, etc., p. 36.Hazinkat illebboen a liga nem elegszik meg cesupan azzal, hogy a magyar-

sagot elragalmazza a kiilfold elott hogy elleniink a rumanizmus iigyenek meg-nyerje a franczia, belga, olasz, angol es menet sajt6t, a mely teren, mondhatom,bamuslatos sikereket ert el.


discutia Parlamentului roman, este de asemenea rezultatul politiciimaghiare.

Dr. Schwicker, un svab maghiarizat, spune despre felul cumprivesc Romanii aceasta politica, urmatoarele :

« Acela care a nutrit candva vreo speranta asupra minoritatiimai chibzuite ( ! ) din randurile oamenilor politici romani in ceeace priveste incheierea unei intelegeri acceptabile, a trebuit sa fie,pans la urma, in orice caz, deceptionat.

Aceste fapte ne indreptatesc, ba ne silesc chiar, sa admitem camanifestarile actualei conferinte nationale romane si ale comitetuluisau mandatar trebuesc considerate si tratate drept crezul national-politic al intregului popor roman »1).

In preajma alegerilor parlamentare din Ungaria in anul 1905,Romanii, Sarbii si Slovacii din Ungaria au iesit, in adundrile lor,dupa cum am, mai spus, din indelungata lor pasivitate, au decis saintre in actiune, punand din nou accentul pe programele lor. A douazi, toata presa maghiara era in fierbere. Ea a intrat in panics, in fataacestor manifestatiuni. Ziarele maghiare au publicat lungi comentarii« istorice » asupra miscarii nationalitatilor. Budapesti Hirlap a inceputsa ceara zi cu zi sa se interzica nationalitatilor sa-si creieze partide natio-nale si sa fie « impiedecate * sa intre, in Parlament, etc. 2).

Acest puternic sentiment national al Romanilor se exprima,fireste, fata de Maghiari intr'o anumita stare de spirit, in fa'urirede planuri si manifestari, care nu pot fi amicale. Nationalismul estede fapt o chestiune a inimii, de aceea orice popor sanatos se ridicaimpotriva asupririi nationale. Nakedness, hunger, distress of all kinds,death itself have been cheerfully suffered, when the heart was right.It is the feeling of injustice that is insupportable to all men 3).

Caracteristica pentru politica de maghiarizare, este si atitudineaechivoca a maghiarilor fata de Germani.

Astfel d-1 Guntram Schultheiss se plange :o Maghiarii obisnuesc sa se faleasca cum ca marea masa a Ger-

manilor din Ungaria accepts situatia existents. Dar acesti maghiaripacatuiesc atunci cand isi inchipue ca pozitia pe care o ocupa in

1) Dr. J. H. Schwicker, Die nationalpolitischen Anspriiche der Rumiinen inUngarn a WestOstl, Rundschau * 1894, p. 25.

2) 4, Budapesti Hirlap u din 14 Ianuarie 19o5, A nemzetisigek aktioja.3) Carlyle, Chartrism; Ch. V.: Rights and Mights.

54 STAT SI NATIUNE

momentul de fats se gaseste sub scutul dualismului si al alianteidintre Austro-Ungaria si imperiul german. Inteadevar, nici impa-ratul Austriei, nici politica imperiului german n'au pus pans acumpiedici politicii de maghiarizare. Germanofili in afara hotarelor,germanofobi inlauntrul for acest lucru le-a mers foarte multavreme. De ce n'ar merge si de acuma inainte ? > 1).

Acest lucru nu-i impiedica insa pe Maghiari sa caute sa intre,ocazional si in mod discret, in gratiile Francezilor. Mai ales atuncicard e vorba sa castige presa franceza, chiar numai spre a musa-maliza neplacutele manifestari de rasvratire a nationalitatilor impo-triva despotismului panmaghiar. Astfel, d-1 Charles Loiseau vor-beste raspicat de aceasta politica de musamalizare : « . . .le Hongrois .

a inter& a ce qu'on ne donne aucun echo a tous les symptOmes de rebel-lion contre sa rude hegemonie (le Memorandum roumain et les recenteselections croates, par exemple)... Il acclame l'Empereur d' Allemagnea Budapest, mail it salt nous dire a nous et faire croire a des hommesqui ne passent pas pour naffs, qu'au fond notre peuple et le sien corn-munient dans le meme ( ! ) ideal de liberte ( ! ) et de culture ( ! ), etc. 2).

Sentimentele Croatilor fats de hegemonia maghiara sunt cunos-cute. In procesul steagurilor dela Agram (Noembrie 1895), 48 destudenti croati au fost condamnati la pedepse variind intre 2-4luni de inchisoare. Astfel s'a dat satisfactie onoarei nationale unguresti.

Dar fall indoiala ca si devotamentul Croatilor fats de Ungariaa fost astfel incurajat, in mod deosebit.

Cu prilejul discutiei bugetului, in Camera maghiara, care a avutloc in anul trecut, deputatul Bela Komjathy s'a ocupat de raportu-rile dintre Ungaria si Croatia. El s'a plans ca in Croatia dainuesteo mare ura impotriva Ungariei. Patura intelectuala din Croatia viseazao Mare Croatie, ceea ce nu poate fi nici acceptat, nici tolerat, caciaceasta constitue o demonstratie deschisa impotriva unitatii de Stata tarilor coroanei maghiare. Oratorul s'a referit apoi la cuvinteledeputatului Kovacsevics, dupa care. intreaga generatie actuala a Croa-tiei ar fi pierduta pentru ideea maghiara 2).

1) Dr. Fr. Guntram Schultheiss: Deutschtum und Magyarisierung in Ungarnund Siebenbiirgen. Munchen, 1898, Lehmann, p. so.

2) Charles Loiseau: Le Balkan slave at la crise autrichienne. Paris, Perrin &Co., 1898, p. 36z.

3) Desbaterile Camerei maghiare din 23 Iulie 1904.


Dar mai ales, nu trebue sa se uite "nicio clips, ea toate acestenationalitati au, de jur- Imprejurul Ungariei, rude apropiate, carestiu prea bine despre ce este vorba si nu asteapta deck un prilejfavorabil, ca sa intervina.

Pe langa toate acestea, sa ne dam seama de greaua criza prin caretrece dualismul, criza pe care Rudolf Springer o rezuma in felulurmator :

« ambele state abia se mai cunosc intre ele. Evoluand pe cai cutotul diferite, ele se intemeiaza daca am vrea sa reluam aceastaterminologie pe idei cu totul diferite : pe de o parte o federatieparitara compusa din opt natiuni egale intre ele, pe de aka parte odomnie brutala a unei singure natiuni asupra altor sase ! Aici o for--matiune internationals de state de un gen nou; acolo un stat natio-nal aflat in permanents primejdie; unul Inca neconsolidat, celalaltamenintat sa se prabuseasca. Austria sta in fata unei federatii inter-nationale, care constitue cea mai grea dintre toate problemele deStat; Ungaria este incurcata, de soarta tragica a poponilui maghiar,ale carui aspiratiuni depasesc cu mult posibilitatile sale si din carecauza este silit sa risipeasca comorile adunate cu greu !

Este sigur, ca dualismul si ideea unui imperiu germano-maghiar,este o idee moarta. Chiar daca Franz Iosif I ar reusi sa mai galva-nizeze cadavrul pentru cativa ani, totusi de pe acuma se and la usIpasii cioclului, care vine sa-1 scoata afara »1).

Foarte nimerit este si ceea ce Maximilian Harden a scris in revistasa Die Zukunft, relativ la politica maghiara:

« Starea de spirit, care in 1665, a fomentat marele complot almagnatilor impotriva Habsburgilor, n'a murit Inca. Propunerea luiKossuth de a detrona dinastia ar fi imediat reluata, daca vreodataregele nu s'ar arata ingaduitor fats de clica lipsita de scrupule amagnatilor si a creditorilor for evrei. De multa vreme Ungaria estegrija de capetenie a monarhiei habsburgice, ale carei neamuri au avuto pilda rea in egoismul neinfranat si nesatios al maghiarilor.

« Ei, cari sunt doar minoritari in tarile coroanei ungare, au exploa-tat si calcat in picioare toate celelalte natiuni din cuprinsul imperiu-lui Sfantului Stefan si isi apara puterea prin cea mai nenisinatacoruptie. Fraza gazetareasca, cum ca Ungaria este o tail libera,

1) Naumann: Hilfe, 1905, Nr. 34.

56 STAT SI NATIUNE

este cea mai nerusinata inselaciune care a putut fi vreodata servitacetitorilor naivi. In aceasta tarn libel* majoritatea popoarelor estelipsita de drepturi, fiind redusa la starea de robie. Aici domnestesilnicia brutala, units cu o perfida viclenie si orice gest, care nu con-vine clicei stapanitoare este reprimat cu o implacabila cruzime.Acestei clici ii apartine si burghezia, ca si slugile ei din press. Deaceea europeanul liberal nu aude niciun protest impotriva mizera-bilei legi electorale, impotriva voturilor cumparate, impotriva asu-pririi nerusinate a proletariatului, precum si a desmatatei si rusinoa-sei gospodarii a clicei stapanitoare. Ce imports, clack' muncitoriigrevisti sunt impuscati fall vina, sau daca incinta parlamentului estepopulata cu creaturile cumparate de ministri, caH dispun astAzi desacul cu bani. Pot oare, aceste marunte lucruri, sa intunece maretiasi gloria unei tari unde marea nobilime stoarce venituri grase dinconsiliile de administratie si unde barbati de cel mai pur sfinge cava-leresc, de felul lui Siegmund Lautenburg, se fandosesc in costumelepompoase ale magnatilor, incinsi cu spade ca niste adevarati eroi ? *1).

De cand Harden a scris acest articol, galagioasa bands a obstruc-tionistilor lui Kossuth s'a si apropiat de sferele guvernului, ame-flint and din nou dinastia cu detronarea.

Se vede deci ca situatia de azi este la fel cu cea de dupa revolutiadin 1848, cu deosebirea ca in Austria nationalitatile se pot misca,pe and in Ungaria once miscare a for libertar-nationals este impie-dicata de politia Statului. Situatia din Ungaria nu numai ca n'a deve-nit mai putin primejdioasa, ci din contra este astazi mai ameninta-toare ca oricand si aceasta fac din monarhia noastra o biata ulcicade pamant, varita intre altele de tuciu.

Dar iubita noastra maghiarime ? Este ea satisfacuta ?Batranul Pew Imre, unul dintre putinii maghiari anti-kossuthisti,

scoate in mod special in evidenta ca cei 38 de ani de compromisn'aq fost cleat o lupta intre coroana si maghiari. Maghiarea a ajunsacuma din nou la punctul vechei crize, and este silita din nou saaleaga intre Kossuth si Deak. Intre acestea nu poate exista impa-care 2).

1) 4 Die Zukunft s din 2 Octomvrie 1897, p. 8.2) dreg Por Imre : A magyar nemzet tortenetek ujalakuldsa. Budapesta

1905, P. 430.


Iata care sunt funestele rezultate ale politicei nationalitatilor,politica pang acum dusa pe diferite cai, dar toate deopotriva denefiresti.

Din toate acestea reiese un limpede invatamant, ca problemanationalitatilor nu poate fi scoasa in intreaga Austrie-Ungarie delaordinea zilei prin paleative sau printr'un modus vivendi provizoriu,sau prin absolutiste veleitati de asimilare.

Ideile izvorite din legile naturii, care rascolesc in adanc sufletelepopoarelor, nu pot dispare dela ordinea zilei decat numai si numaidatorita unor firesti reforme politice interne, potrivite acestor popoare.

CAPITOLUL IV

POLITICA DE ASIMILARE A MAGHIARILOR

Se poate spune orice despre regimul lui Iosif al II-lea si desprepolitica lui Bach-Schmerling, insa tendintele for de germanizarenu pot fi tagaduite. Daca a fost numai o germanizare aparenta, dupacum o numeste Rogge, aceasta nu schimba nimic din tendinta sem-nalata. Pentru orice cunoscator al sta'rilor din monarhia noastra estelimpede, ca aceasta politica este astazi si mai lipsita de perspective,decat a fost in trecut. De fapt, niciun om politic serios nu mai credesi Inca de multa vreme in posibilitatea realiza'rii acestei politici.De aceea nici nu vreau sa mai vorbesc despre aceasta, caci din nau-fragiul politicei de maghiarizare, reiese clar si lipsa de perspectivea veleitatilor de germanizare.

Deosebirea care exista intre cultura germana si cea maghiaranu contribue cu nimic la aceasta lipsa de perspective, asa cum secrede de obiceiu. Popoarele, cu o adevarata constiinta nationals, nu selass absorbite si nimicite nici de o cultura inferioara, nici de unasuperioara.

Daca Joseph Freiherr von Etitvos ar mai fi astazi in vieata, eln'ar mai fi nevoit sa scrie o carte despre problema nationalitatilordin Ungaria, caci compatriotii lui au « rezolvat * mai de mult aceastaproblema. Pentru dansii nici nu mai exista in Ungaria o problemaa nationalitatilor. Oameni ca Tisza, Appony, Kossuth, etc.,vorbesc in toate ocaziile cu o mina serioasa despre « Statul nationalmaghiar unitar », ca despre o realitate.

Fara indoiala, pentru Casinoul National maghiar, pentru CameraDeputatilor si pentru presa maghiara, nationalitatile au Incetat de amai exista. Ele par sa fi disparut cu desavarsire de pe teritoriul Unga-riei. Cel putin aceasta impresie ar dori s'o provoace diferiti oameni

POLITICA DE ASIMILARE A MAGHIARILOR 59

politici maghiari. De aceea ei pun in mod sistematic accentul pe« Statul national » maghiar, deli Ungaria este, dupe cum stie toatalumea, un stat tipic polinational.

Aceasta excrocherie politico-retorica este insa astazi in Ungariagenerals. Inteadevar, nu mai exists niciun maghiar care sä admitsca Ungaria ar fi un stat in cuprinsul caruia ar trai mai multe natio-nalitati. Atat de adanc s'au patruns acesti domni de o idee fixa !Se va spun ca este un fenomen patologic. Asta tocmai o spuneamsi noi.

Naivi sunt Austriacii ! De ce n'au imitat pe maghiari ? Trebuiausa vorbeasca si ei mereu despre Austria ca despre un o Stat nationalgerman » si nationalitatile de dincoace de Leitha ar fi dispa'rut maide mult ... In general, imparatul trebuia sa aibe bunavointa sa lucre-dinteze guvernul numai Germanilor si sa le puna astfel la dispozitiebani, jandarmi si regimente comune.

In fata acestei superioritati izbitoare a conceptiei maghiare, tre-bue sa credem,Tara prea multa vorba, in o talentul politic » al maghia-rilor, talent trambitat in lume de tot felul de caraghiosi !

Caci formula o Statului national >> maghiar a fost doar zamislitain sanul unui colegiu de oameni politici cu mult spirit !

Si aici, ca si in atatea alte domenii, e vorba de o imitatie naivea incercarilor de germanizare ale Austriei vechi sau a tendintelorneoprusace. Aceasta imitare dateaza de mult.

De cateva decenii maghiarizarea este prezentata drept unicul mijlocpentru ca maghiarimea sa devina mare si puternica. De cateva deceniimaghiarizarea formeaza temelia politicii de stat maghiare. Delabatranul Kossuth pans la toti acesti Grunwald-Bela, Beksit, Banffy,Tisza, intreaga autoritate publics si intreaga publicistica au fost pusein slujba sfintei politii maghiare. Fraza maghiara, cum ca « o Ungarieconsolidate din punct de vedere national este unica si sigura bazaa puterii * pentru casa domnitoare, este si ea o faze goals. Totusinu numai maghiarii se lash' bucuros imbatati de ea. Iar in ceea cepriveste celalalt argument al maghiarilor si anume, ca ei nu au in-cotro gravita in afara granitelor monarhiei, vedem cat este de serios,acum cand kossuthistii, iesiti invingatori, vor sa desfaca Ungaria deAustria.

Diferiti Rolanzi furiosi ai viitorului imperiu maghiar si-au datdin cand in cand osteneala sa justifice aceste tendinte, din punct de

6o STAT $1 NATIUNE

vedere « stiintific ». Evident ca toate brosurile si articolele de gazetescrise de niste neurastenici, care au fost tiparite pentru adancirea sirealizarea ideilor de maghiarizare, au un caracter fanatic. Este decifiresc ca si politica maghiara de Stat sa poarte pecetea unei saribolnavicioase.

Inca in preajma anului 1848, toti maghiarii erau uniti in tendintade a maghiariza pe germani, pe slavii si pe romanii cari locuiau inUngaria. Dupa 1867, aceasta politica este dusa in mod sistematicsi la inalta tensiune. Maghiarii au stiut sau au ghicit, ca rill pot aveaprea mult timp pentru aceasta experienta. De aceea s'au grabit.Totusi, dupa cum vom vedea, s'au grabit zadarnic.

Conceptia for era foarte simpla. Ei si-au Inchipuit ca natiunilecare traesc in Ungaria sunt Inca primitive si ca transformarea foretnica nu poate int ampina prea mari dificulta'ti. De unde se vede caconducatorii politicei maghiare nu cunosc nationalitatile care traescin Ungaria. Pe de aka parte, aceasta maghiarizare a nationalitatilorva fi asa gandeau si gandesc maghiarii o chestiune de viatapentru trainicia constitutiei maghiare.

Din punctul for de vedere, ei au avut dreptate in ce privesteultimul punct, caci intocmai dupa cum Croatii resping permanentconstitutia maghiara, tot astfel nici ceilalti slavi si nici romanii nuvor sa stie de dansa. Era de prevazut, si astazi aceasta este o certi-tudine, ca toate aceste popoare vor vota, la prima ocazie, cand s'arputea exprima liber, pentru desfiintarea constitutiei maghiare. Deaceea au si trebuit sa fie maghiarizate.

Numai ca Maghiarii s'au inselat amar, daca au ca'zut in iluzia caaceste nationalitati se gasesc inca pe o treapta de cultura cu totulinferioard si nu sunt in stare sa opuna nicio rezistenta tendintelorde « asimilare ». De sigur, Sarbii, Romanii, Slovacii si Rutenii dinUngaria nu au un grad de cultura deosebit de Inalt. Insa acestepopoare au, ca de altfel mai toate popoarele sudice, o constiintanationala foarte vie. Acest lucru are o valoare insa mult mai marein aceasta lupta, decat cateva procente mai multe sau mai putine destiutori de carte.

Este un lucru cunoscut, ca Maghiarii se mandresc cu progreselepe care, incontestabil, le-au facut in multe domenii. Numai ca meritulfor este aci foarte problematic. Ei au fost stapani si le-a fost de sigurusor sa-si insuseasca o parte mai mare din cultura generals a omenirii,

POLITICA DE ASIMILARE A MAGMARILOR 6r

mai ales atata vreme cat altii au avut de suportat cheltuelile : onprend l' argent des vaincus pour favoriser la culture intellectuelle desvainqueurs 1).

Este un fapt cunoscut ca maghiarii se refers la consideratiuniadministrative oridecateori vor sa justifice incercarile de maghia-rizare. Asa fac doar toti acei cari incearca sa niveleze starile de fapt.Acest lucru it stia Inca Iosif II, cand a spus in rescriptul sau dinMai 1704: (c Cate foloase n'ar rezulta si aceasta spre binele tutu-rora cloaca in toata monarhia nu s'ar intrebuinta decat o singuralimbs, prin mijlocirea careia sa fie rezolvate toate treburile tarii;oricine poate usor vedea si ar putea sa se lase convins de exem-plul Francezilor, Englezilor si Rusilor, ca, in acest chip toate partilemonarhiei vor fi mai strans legate intre ele, iar locuitorii uniti printr'olegatura mai puternica a dragostei fratesti » 2).

Dupa cum se stie, Maghiarii au dus o lupta disperata Impotrivaacestor tendinte de germanizare, care trebuiau aplicate tuturor che-stiunilor si slujeau doar binele general. Aceasta adversitate insa nui-a impiedecat, catusi de putin sa urmeze aceeasi politica cu aceleasifraze fats de natiunile nemaghiare de astadata intr'o editie ma-ghiara.

Si Incercarea for a dus insa tocmai la contrariul celor ce si-aupropus drept scop.

Diferiti oratori maghiari au invocat si anumite legi naturale,pentru ca sa demonstreze unor sceptici dela Budapesta si dela Vienaposibilitatea maghiarizarii. Se putea astfel ceti in multe brosuri,ziare si reviste parerea ca natura < prefera in mod deosebit incru-cisarile de rasa », iar un popor devine cu atat mai <4 destoinic cucat isi asimileaza mai multe elemente straine, etc.

Este, de sigur, adevarat ca asimilarea etnica este de mare insem-natate in istoria Iumii; sunt astazi natiuni mari care au absorbit, cucateva secole inainte, unele mici ramasite de popoare. Daca aruncamo privire nu mai departe decat spre Romani, vedem ca ei, in masurain care pot fi considerati ca o natiune etnica, au fost produsul uneiincrucisari a latinilor cu Sicanii, Oscii (Ansonii), Umbrienii, Grecii,Etruscii, etc. Dna cautam apoi elementele din care a iesit actuala

2) Novicow: Les luttes entre socidtes humaines, p. 137.2) L. Gumplowicz: Recht der Nationaliteiten and Sprachen in Osterreich-

Ungarn, pp. 25-26.

r r

»,

6z STAT SI NATIUNE

natiune franceza, gasim iarasi o impestritare nationala, compusadin Celto-Gali, Iberi, Belgi, Romani, Franci, Wisigoti, Burgunzi,Normanzi, etc. La fel s'a petrecut procesul de asimilare etnica inGermania, Anglia si Italia dupa prabusirea stapanirii barbarilor(Ostrogoti, Longobarzi de unde Lombardia), etc.

Acest lucru s'a intamplat insa in trecut, pe vremea acelei lungiepoci a somnolentii popoarelor, pe cand misera plebs contribuensn'avea caderea sa se amestece in treburile Statului. Pe atunci, asimi-larea unor franturi de popoare strain putea sa se infaptuiasca sisa progreseze repede si neturburat, tocmai pentruca atunci nu exi-stau nationalitati, ci numai hoarde sau triburi primitive. Nu existaunici scoale, nici mijloacele actuale de circulatie, nici tipografii, nicipress, nici idei despre suveranitatea poporului, etc. Masele barbarenu se preocupau catusi de putin de origina lor ca popor, de natio-nalitatea lor, caci nu aveau ce face cu aceste notiuni. Astfel, amal-gamarea reciproca se producea inconstient, fara vreo rezistenta na-tionala, ca inteun vis. Si daca se intampla sä se nasca vreo opozitie,care dupa ideile noastre am incerca s'o numim nationala, atunciconducatorii respectivi ai hoardei erau masacrati si, in caz de nevoie,paturi intregi de populatie erau pur si simplu ucise. Aceasta eratocmai o forma barbara a luptei pentru existents, o aspra selectiuneintre popoare.

Astazi lucrurile stau altfel. Oricare politica de asimilare artificiala,deci exercitata de catre Stat sau de catre anumite corporatiuni, incer-cata asupra unor popoare compacte Si constiente, nu poate fi inde-plinita nici nu poate fi conceputa fara intrebuintarea fortei brutale,in stil medieval. Insa aceasta siluire, vorbesc tot timpul desprepopoarele care au o constiinta nationala, produce la randul ei ofireasca reactiune necesara. Lupta nu poate fi evitata. Intr'o luptadeschisa insa nu i se poate impune niciunui popor de pe lume olimba strains si o constiinta nationala strains si dusmanoasa lui, pecare el o combate in mod permanent.

Nationalitatile locuesc de un mileniu in aceea0 tars cu maghiarii.Daca maghiarizarea ar fi fost in general posibila, pe cai firesti, atunciprobabil ca astazi n'ar mai exista in Ungaria nationalitati nema-ghiare. Ele ar fi fost de mult maghiarizate, pe vremea lor, ca Bisenii,Pecenegii si Cumanii. De ce s'au maghiarizat acestia ? Evident,numarul lor era mic, iar capacitatea lor de rezistenta slabs. Insa

si


slovacii lui Swatopluc, Romanii din Dacia Traiana, Croatii lui Zwo-nimir, toti traiesc si astazi in teritoriile unde au locuit pe vremeainvaziei maghiare. Maghiarizarea for a fost imposibila in cei o mie deani cari s'au sours. Dar daca aceasta n'a putut fi infaptuita inteun inter-val de timp atat de lung si in imprejurari de altfel, favorabile, cineva,care judeca rational, poate sa astepte realizarea ei in epoca noastra ?

D-1 Rudolf Springer spune cu drept cuv ant : (( Din punct devedere national, orasul urmeaza inevitabil satul. Oare poate fi acestain general, desnationalizat ?

Nu, niciodata ! Cu mijloacele civilizatiei noastre, in niciun caznu ! Singura cale ar fi aceea pe care au mers Romanii; sa transformepoporul in sclavi si sä-1 duca la targul din Rhodos. Mijlocul nostrucel mai excelent si eficace, scoala primara n'a putut sa faca nimic.Noi, in Austria, 1-am incercat. Ce sunt orele de scoala pe langaziva, cat e ea de lunga I Ce sunt anii de scoala si de copilarie, pe langalunga vieata pe care ;annul o petrece pe ogorul lui, cu vitele lui,cu stramosii lui cari inving vremea, cu vecinii lui ! » 1).

D-1 Bertrand Auerbach, profesor la Universitatea din Nancy, unaustriac, care cunoaste foarte bine situatia dela not si care a scriso opera excelenta asupra acestui subiect, considers tendintele demaghiarizare drept un anacronism politic. Nationalitatile, spune el,trebuesc mai intai omorite, pentru ca din cadavrele for sä poatalua nastere o alts nationalitate. Insa vremuri pentru asemenea ope-ratii au trecut de mult 2).

0 asemenea tendinta este oarecum explicabila, cand este urma-rita de un popor superior din punct de vedere cultural. Dar pe cese pot bizui Maghiarii ? Care este superioritatea for spirituals, cucare se pot ei lauda pentru ca sa justifice politica for de maghiarizare 8).

1) Naumann: Hilfe, 1905, Nr. 34-.2) Bertrand Auerbach: Les races et les nationalites en Autriche-Hongrie. Paris,

Alcan, 2898, p. 331. Pour le temoin desinteresse quoique contristd, 11 sembleque les Magyars commettent un anachronisme lorsqu'ils tentent de fonder unenation une et vivante sur les cadavres de nationalites diverses qu'il leur fauttuer d'abord, bien qu'ils n'aspirent qu'a vivre. Le temps est passé ou les masseshumaines, inconscientes et plastiques, se laissaient petrir et mouler sous la maindes despotes.

3) Aceeasi intrebare o pune Novicow, e Au nom de quelle superioritementale les Hongrois pretendent-ils magyariser les Serbes ou les Roumains, lesRusses assimiler les Polonais ? a. J. Novicow, La politique internationale, p. 293.

a

yi

64 STAT SI NATIUNE

Intreaga orientare si toate masurile pe care le cere aceastasunt, dupd cum spune Novicow, odieusement despotiques. Insa si

din alt punct de vedere sunt revoltatoare, caci, intre altele, prinele se urmareste de fapt incatusarea tuturor nazuintelor culturaleale nationalitatilor. Daca un popor cere dreptul sa vorbeasca limba lui,acest lucru este o dovada, dupd cum nimerit noteaza Novicow Intr'oalts lucrare, ca poporul respectiv are cerinti culturale foarte mari 1).

Ceea ce maghiarii ar trebui sa stie, deli uita bucuros, este faptulca aici, in amalgamarea etnica urmarita de ei, comunitatea de sangejoaca rolul cel mai important. Ratiunea de Stat poate sa spuna oricevrea, insa comunitatea poporului de limba nationals, de credinta, deobiceiuri si de trecut nu pot fi inlocuite prin niciun ideal abstract 2).

Rasp andirea tipografiei usureaza desvoltarea tuturor limbilor siliteraturilor posibile. Pe cand odinioara limbile triburilor dispareauPara urma in limbile mai viguroase ale statelor, astazi cel mai nein-semnat idiom se desvolta pana la literatura tiparita si este astfelferit de pieire. Aceasta este una dintre multiplele cauze pentrucare Statul modern nu poate ajunge sa inlocuiasca Intrebuintareamai multor limbi, prin una singura 3).

In general, in ceea ce priveste asimilarea, nu este vorba atat deo problema de limba, cat de o incrucisare de rase. Insa aceste incru-

acolo unde au avut loc, s'au sfarsit intotdeauna in defavoareamaghiarilor. Acestia traiesc raspanditi in grupuri, in mijlocul caroras'au Infiltrat alte nationalitati.

Deosebirea de confesiune face apoi si ea ca incrucisarile etnicesa fie imposibile Intr'un stil mai mare. « Trebue sa admitem spuneReibmeyer, « ca religia a fost intotdeauna si mai este Inca si astazi,in mare masura, o insemnata piedica si una foarte greu de trecut,in ceea ce priveste incrucisarea prin casatorie a popoarelor de cre-dinte diferite » 4).

1) J. Novicow: Les luttes entre societes humaines, p. 135. La question de laangue n'a pris d'importance capitale une époque oil les besoins de l'in-struction sont devenus tres grands. Or, ces besoins accompagnent toujours unetres haute civilisation.

2) Houston Stewart Chamberlain: Die Grundlagen des Neunzehnten Yahr-hunderts. Munchen, Bruckmann, 1899, vol. I, p. 263.

3) L. Gumplowicz: Recht der Nationalitiiten und Sprachen, p. 299.Albert Reibmayer: Inzucht und Vermischung beim Menschen. Leipzig und

Wien, Deuticke, 1897, p. 32.

poli-tica

cisari,

*,

qu'h

a)


Pentru asemenea consideratiunilMaghiarii au introdus casatoriacivila, insa prin aceasta au obtinut un rezultat favorabil numai ince priveste pe Evrei.

Deosebirea de religie, de obiceiuri si de conceptie a nimicit intot-deauna pans si influenta covarsitoare, din punct de vedere culturalsi numeric, a poporului dominant, exercitata asupra unui poporstrain din sanul aceluiasi Stat 1).

Optimistilor din randurile maghiarilor le placea, dupa cum amvazut, sa recomande maghiarizarea si din punct de vedere al c imbu-natatirii rasei ». Ei prooroceau o pretinsa « perfectionare * pe acestteren obtinuta drept rezultat al incrucisarii etnice. Iar in ceea cepriveste « perfectiunea » popoarelor iesite din tot felul de incnicisari,toti cercetatorii seriosi sunt de acord in sustinerea a numai popoa-rele care nu s'au amestecat poseda caracter; popoarele incrucisatesunt insa cunoscute tocmai prin lipsa for de caracter. Caci experien-tele crescatorilor de animale dovedesc ca o mare deosebire de rasa,la animalele incrucisate, duce la formarea unor caractere nearmonice,sovaitoare, adica tocmai la lipsa de caracter 2). .

Maghiarii sunt o rasa mongoloida. Ei se incniciseaza mai alescu Evreii, deci cu semitii. Pe de-asupra isi propun sa mai absoarbamase enorme de indo-germani ! Chiar daca deosebirea de rasa n'arfi atat de mare, o asemenea incrucisare, in astfel de conditiuni, vaduce, evident, la degenerarea tuturor acestor rase.

In ce imprejurari speciale, o absorbire a elementelor etnice strainepoate fi folositoare unei natiuni, se poate vedea si din ceea ce spuneFreeman despre formarea nationalitatii engleze. El releva faptul ca,afara de elementul german vechiu, care reprezinta fiinta adevarataa nationalitatii engleze, toate celelalte elemente straine din randurilepoporului englez au avut o insemnatate subordonata: aceste elementeau fost doar numai o infuzie fata de rasa germani ca veche 3).

1) Albrecht Wirth: Volkstum und Weltmacht in der Geschichte. Munchen,Bruckmann, 1901, p. 2o3.

2) Reibmayer: Inzucht und Ver.mischung beim Menschen, p. 37.8) Edward A. Freeman: The growth of the English Constitution from the ear-

liest times. London, 1898, Macmillan and Co., p. 23. I will assume that what isTeutonic in us is not merely one element amoung others, but that it is the verylife and essence of our national being; that whatever else we may have in us, wha-tever we have drawn from those whom we conquered or from those who conque-red us, is no co-ordinate element, but a mere infusion into our Teutonci essence.

5

66 STAT NATIUNE

Procesul care a dat nastere Englezilor de astazi, a fost deci oinfuzie si nu o penetrare sau o descompunere a individualitatii foretnice. Asa a fost si este peste tot, unde s'au format natiuni superioare.

Deci, pentru a crea o natiune superioara, trebuesc evitate incru-cisarile de rasa in masa, amestecarile de sange si promiscuitateaetnica. « Numeroase popoare cu bune aptitudini fizice si spirituale,spune Reibmayer, s'au asezat sporadic pe pa'mantul gasit disponibil.Desvoltarea insa catre ceea ce asi vrea sa numesc un popor, depindede imprejurari exterioare, bine determinate, de clima, de mediulinconjurator si in primul rand, de posibilitatea de a nu se amestecacu alte rase » 1).

Renumitul conte Gobineau, care a fost cel dintai care a atrasatentia asupra raporturilor intre rase si a inrauririlor for asupra civi-lizatiei, crede chiar ca incrucisarile de rasa ar fi adeva'ratele cauzeale disparitiei popoarelor. Dupa parerea contelui normand, un poporniciodata nu s'ar mai stinge dace ar ramane in permanents compusdin acele asi elemente 2).

Otto Ammon, autorul mai multor lucrari privitoare la aceastaproblems, spune: « Incruci§area, dupa plac, intre indivizii de ceamai diferita obarsie, produce in sine, pe langa o minoritate de corn-binatiuni favorabile, o majoritate de combinatiuni defavorabile; eaincurajeaza de asemenea si reintoarceri la formele anterioare ale evo-lutiei speciei » 3).

Dar ce sä spunem mai ales despre imperecherea bastarzilor, ope-ratic care se cultiva acum in Ungaria, in stil mare. Acesta este dealtfel si unicul scop pentru care a fost introdusa casatoria civila !Hugo de Vries spune urmatoarele despre aceasta descompunere con-tinua a unui popor: « Dupa cateva generatii, se observe intotdeaunaca intre cateva mfi de exemplare, doar doua sunt identice. Unclese intorc la forma primitive paterna, altele la cea materna, restul

1) Reibmayer: Inzucht and Vermischung, p. 131.2) Le comte de Gobineau: Essai sur l'inegalite des races humaines. Ed. II-a,

Paris, Firmin-Didot et Co., 1884, vol. I, p. 32. Je me crois maintenant pourvude tout le necessaire pour resoudre le probleme de la vie et de la mort des na-tions, et je dis qu'un peuple ne mourrait jamais en demeurant eternellementcompose des memes elements nationaux.

3) Otto Ammon: Die naturliche Auslese beim Menschen. Jena, 1893., GustavFischer, p. 315.

$I


reprezinta cea mai pestrita variatie a semnelor paterne si materne,aparente apoi aproape in fiecare grad al incrucisarii » I).

De altfel, in ultimii ani, in ceea ce priveste problema incrucisarilorde rasa, a Inceput sa se inteleaga ca inteadevar aceste forme de Impe-rechieri etnice pot deveni adeseori o nenorocire pentru o natiune,caci « numai amestecarile de sange, bine determinate si limitate,sunt folositoare pentru imbunatatirea unei rase * 2). Totusi, in cazde perpetuare a unei astfel de incrucisari, caracterele nationale aleraselor care se amesteck dispar si se formeaza popoare cu desavar-sire lipsite de caracter, bastarzi. « Fiinte al caror trup produce impre-sia ca si cum ar fi alcatuite din anumite elemente fara nicio legaturaintre ele si a carui constitutie spirituals corespunde celei fizice. Pelanga aceasta, mai trebue notat ca legatura dintre bastarzi duce ver-tiginos la decaderea totals a oricaror insusiri proeminente a rasei.Este o reguld, ca incrucisarea duce la degenerare » 3).

Disraeli spune undeva in opera sa Coningsby: «Rasa este totul;nu exists niciun alt adevar. Si orice rasa care, cu nepasare, isi expunesangele incrucisarii, trebue sa decada » 4).

Maghiarii ar fi facut bine daca s'ar fi ocupat mai in de aproapede aceste probleme Inainte sa fi introdus casa'toria civilk pentru aInlesni astfel maghiarizarea prin incrucisare.

Oamenii for politici ar fi putut sal citeasca Inca in Darwin: Freecrossing obliterates characters 5), adica incrucisarile libere distrugcaracterele.

« C'est donc avec raison, spune- sociologul Gustave Le non, quetous les peuples arrives a un haut degrd de civilisation ont soigneusementevite de se miler avec des strangers » 6).

Herbert Spencer i-a scatuit pe japonezi sa se fereasca de casatoriimixte; el insusi le-ar interzice prin lege, a spus el, si asta pentrucaele duc la degenerare. El s'a exprimat textual: « Intermarriage is notat root a question of social philosophy. It is a question of biology. There

1) Hugo de Vries: Intrazellulare Pangenesis. Iena, 1889, p. 25.2) H. St. Chamberlain, Grundlagen, vol. I, p. 284.8) c Ebendaselbst u, pp. 282 §i 284.4) r Ebendaselbst 0, P. 274.5) Darwin: Animals and Plants under Domestication, cap. XV §i XIX (spud

Chamberlain).Gustave le Bon: Lois psychologiques de revolution des peuples. Paris, Alcan,

P. 46.

5*

6)

68 STAT SI NATIUNE

is abundant proof, alike furnished by the intermarriages of humanraces and by the interbreeding of animals, that when the varieties min-gled diverge beyond a certain slight degree the result is inevitably abad one. I have myself been in the habit of looking at the evidence bea-ring on this matter for many years past, and my convinction is basedon numerous facts derived from numerous sources *1).

« Oare nu ne invata §tiinta biologiei, exclama H. S. Chamberlain,ca in regnul animal §i vegetal, genurile exceptional de nobile aparnumai in anumite conditiuni, care ingradesc procrearea de indivizinoui ? ... Rasele animale, ap. zise « nobile * (si cu drept cuvant),caii de Limousin, caii americani de trap,' caii irlandezi de curse, cainiide vanatoare desavar§iti, se nasc oare prin intamplare si promiscui-tate ? ... Promiscuitatea necontenita intre doua rase animale distinse,duce fail exceptie la disparitia semnelor superioare ale amandurora » 2).

Este vorba doar de distrugerea sufletului poporului, care tindela asimilare, dupa cum spune G. Le Bon: « Le premier effet des croi-sements entre races differentes est de detruire l' lime de ces races, c'est-h-dire cet ensemble d'idees et de sentiments communs qui font la force despeuples et sans lesquels it n'y a ni nation ni patrie » 1).

Deci toate natiunile care au devenit mari, au evitat cu grija tocmaiasimilarea etnica, lucru pentru care maghiarimea, timp de 4o de ani,face cele mai man sforcari 1 Batranul Gobineau ne infal4eaza untablou ingrozitor al unei natiuni care s'a format datorita incruciOrii.E vorba de romanii din sec. al III-lea, al IV-lea si al V-lea :

4 Qu'itait, au physique et an moral, un Romain du III-e, du IV-eet du V-e siecle? Un homme de moyenne taille, faible de constitution,et d'apparence, generalement basane, ayant dans les veines un peu dusang de toutes les races imaginables ; se croyant le premier homme del'univers et, pour le prouver, insolent, rampant, ignorant, voleur, deprave,pret a vendre sa soeur, sa fille, sa femme, son pays et son maitre, etdou i d'unepeur sans egale de la pauvrete, de la souffrance, de la fatigueet de la mort. Du reste, ne doutant pas que le globe et son cortege deplangtes n'eusent ete faits que pour lui seul >> 8).

1) e The Spectator *, Nr. 3943, 23 Ianuarie 1904, p. x i8 In articolul Mr.Herbert Spencer on Japan.

2) Chamberlain: Grundlagen, vol. I, pp. 264-265.8) Le comte de Gobineau: Essai sur l'inegalite des races humaines, vol. II,

pp. 298-299.

POLITICA DE ASI MILARE A MAGHIARILOR 69

Cei ce cunosc societatea maghiara si cea maghiarizata, ar fi trebuitmai de mult sa observe ca maghiarii se apropie cu mare repeziciunede aceasta stare. Prin faptul ca pierd individualitatea specifica apoporului si ca se transforms intfun talmes-balmes etnic ei pierdultima chezasie a fiintei for nationale. Un popor poate suporta multepierderi, el poate sä treaca prin multe catastrofe, si totusi sa seridice iarasi, spune Le Bon. El a pierdut insa totul si nu se mai poateridica, daca si-a pierdut macar o singura data, sufletul 1).

Numai asa se explica si parerea tuturor celor Cali cunosc Unga-ria, ca adevaratul popor maghiar nu este nici pe departe atat de exal-tat, cat mai ales exaltata este clasa lui conducatoare; diferitii transfugiconstituesc un adevarat blestem pentru insasi maghiarimea.

La aceleasi rezultate ajunge si etnograful Albrecht Wirth: « Ma-ghiarii cari sunt sase milioane la numar (8 milioane dup . recensa-mantul oficial, care este insa absolut inexact), au castigat pentrumaghiarism multi germani si evrei, dar si-au conrupt in schimb,pans in adancul ei, propria for natiune * 2).

Sociologii englezi, ca si Dr. Le Bon, precum si toti acei cari autrait in India, povestesc despre corciturile provenite din ca'sa'toriileenglezilor cu femeile hinduse din Eurasia, lucruri infioratoare: « Tousceux qui ont vicu dans l'Inde, les depeignent comme des declasses dan-gereux, dont le cerveau n'est apte a fonctionner ni d'apres le type indi-gene, ni d'apres le type europeen* 3).

Dr. Corre infatiseaza in cartea sa un tablou care inspira groaza,asupra rezultatelor asimilarii sau incrucisarii raselor. El arata ca bas-tardul reprezinta pretutindeni un element demoralizant si de-pravat 4).

Asa stau lucrurile cu asimilarea, in general.In ceea ce priveste, in special, pretinsa maghiarizare a Evreilor,

sa se citeasca in cartea lui H. St. Chamberlain « Grundlagen *, capi-tolul despre aparitia Evreilor in istoria lumii si atunci se va vedea

') Gustave le Bon: Lois psihologiques de revolution des peuples, P. 47. Unpeuple peut perdre bien de choses, subir bien de catastrophes et se relever en-core. Il a tout perdu et ne se releve plus, quand it a perdu son ame.

2) Dr. Albrecht Wirth: Weltgeschichte der Gegenuart. Berlin, 1904, Gozeand Tetzloff, p. 308.

3) Vacher de Lapouge: Les selections sociales. Paris, Fontemony, 1896, p. x85.4) Dr. Corre: Ethnographic criminelle. Paris, Reinwald, 1894, PP. 30 §i 422_

70 STAT SI NATIUNE

nu numai imposibilitatea unei absorbirii a Evreilor, ci si primejdiade moarte la care se expune o natiune, lasandu-se infectat5.de Evrei.

Aceasta maghiarizare a Evreilor aminteste foarte viu, felul cumHeine a caracterizat pe Evreii botezati. Acestia fac afacerile cucare se ocupa crestinii, dar o fac cu mai multa energie decat ofaceau atunci cand vindeau haine vechi si stiu sa scoata si maimulte parale.

Astfel, Maghiarii sunt pe cale de a deveni cea mai bastardizatanatiune din Europa.

Multe dintre insusirile for rele pot fi de pe acum explicate prinlipsa de caracter, insusirea tuturor metisilor , caci deosebireaintre Terzeroni, Quarteroni si Magyaroni este numai de grad. <( C'estaux croisements que nous devons les individus heteroclites dont nousvivons entoures. En general, les resultats de ces unions n'ont rien d'avan-tageux. Laideur, vulgarite, manque de vigueur, moindre duree de vie,tares physiques nombreuses, nos sang-melds ont tout contre eux. Its offen-sent le regard ?nem apres leur mort »1).

<4 Nature respects race and not hybrids », spune Knox undeva inal sa'u Fragment of Races. Aceasta s'ar potrivi de minune maghiarilorcaci, dupd cum vom vedea mai tarziu, mortalitatea este la maghiarienorm de ware, ceea ce poate fi explicat numai ca o inraurire fireascaa incrucisarii raselor.

Asemenea rase cum sunt Grecii, Romanii, Francii, Svabii, Ita-lienii si Spaniolii din vremurile for de stralucire, Maurii, Englezii, ...Indienii arieni si Evreii, se nasc numai prin izolare continua fata decelelalte rase ...

Prin izolare se intelege procrearea in cercul exclusiv al indivizilorcelor mai apropiati de aceeasi obarsie, evitandu-se orice amestec desange strain 2).

Acolo unde nu are loc selectiunea, nu se formeaza rase distincte,iar rasele superioare pot fi mentinute numai printr'o necontenita sifoarte atenta selectiune 3).

1) Vacher de Lepouge: Les selections sociales, p. 178.2) Chamberlain: Grundlagen, vol. I, p. 278.8) Darwin: Uber Variieren der Tiere and Pflanzen im Zustande der Dome-

likation apud Reibmayer, p. 1 t.


Driesmans accentueaza si el ca antropologii moderni sunt maniaciin ceea ce priveste parerea ca popoarele culte, in evolutia lor, suntsortite pieirii prin incrucisarea treptata cu rase straine 1).

« Fara o continua selectiune, scrie Otto Ammon, genurile nu sementin la inaltimea desvoltarii lor; abandonarea selectiunii, adicatocmai panmixia, este de ajuns pentru a provoca o degradare a rasei * 2).

Ar fi putut oare un mic popor, unul singur dintre toate popoarelesemite, sa se transforme Intr'o putere care cuprinde Intreaga lume,Baca puritatea rasei n'ar fi format principiul fundamental al existentiisale ? 2).

Vacher de Lapouge analizeaza rezultatele psihice ale incrucisariloretnice, cu caracter de massa, in felul urmator : « Les croisements nedonnent donc pas de bons resultats physiques. Les resultats psychiquessont encore pires. L'incoherence des meth n'est pas seulement somatique,elle existe au point de vue de l'intelligence et du caractere. Elk etablitun contraste remarquable entre l'homme de race pure ayant toute savie le meme ideal, les mimes tendances, dont la mentalite est d'un seulbloc, et le metis, tiraille entre des tendances differentes, fatalement vouia l'existence decousue et aux allures versatiles par la multiplicite deshiredites psychiques qui le dominent tour a tour #4).

Insasi Maghiarii s'au plans de foarte multe on de scaderea numa-rului oamenilor man din mijlocul lor, de Intinderea decaderii mora-vurilor, de caricaturizarea parlamentarismului lor, etc. « Pester Lloyd »explica acest lucru ca o reactiune mai mult sau mai putin fireasca« impotriva abundentei de talente si de caractere, care au inflorittimp de aproape 3o de ani » 5).

Aceasta este de sigur un eufemism. Explicatia fireasca trebuecautata in degenerarea crescanda a Maghiarilor, prin incercarile demaghiarizare, facute fail socoteala. Totodata epoca lui Martinuzzi,Gritti si a altor renegati si aventurieri renaste cu o putere uriasa,caci toti acesti bastarzi joaca Inca si astazi in Ungaria un rol multmai nefast decat al transfugilor din trecut. TO acesti provocatori

1) Heinrich Diresmans: Rasse und Milieu. Berlin, Rade, 1902, p. 92.2) Otto Ammon: Die Gesellschaftsordnung und ihre natarlichen Grundlagen.

Dritte umgearbeitete Auflage, Gustav Fischer. Jena, 1900, p. 67.8) Chamberlain: Grundlagen, I, p. 273.4) de Lapouge: Selections sociales, p. 884.5) o Pester Lloyd * din 8 Ianuarie, 8903.

72 STAT $1 NATIUNE

obstruction4ti qi kossuth4ti aflati in lupta sunt doar produselemaghiarizarii I

Dar cu timpul, lucrurile vor merge din ce in ce mai rau. Vorajunge si maghiarii la acea « decadere morals* care a dus de raps,din cauza casatoriilor semitice, Grecia antics 1).

Este ridicol, and d-1 Friedrich Hertz defaimeaza tocmai aceleteorii rasiste (Chamberlain, Gobineau, etc.), care \Id un pericol insistemul de incruci§are §i de amalgamare etnica, sustinand ca acesteteorii sunt « o deghizare ideologica a intereselor celor cari vor sastapaneasca §i sa exploateze nestingherit ».

Deci nu tendintele de maghiarizare si de rusificare sunt con-damnabile, ci evitarea promiscuitatii si libertatea nationalitatilor ? ! 2).

Numarul acelora cari asteapta dela aceasta teorie a talme§-bal-mesului ethic, o desvoltare nationala sanatoasa, este foarte restrans.Astazi se judeca dupa fapte istorice §i biologice, iar acestea vorbesc,dupa cum am vazut, toate impotriva incruci§arii in massa a raselor.

Nu ma miry ca d-1 Hertz nu observa, in incercarile de maghiari-zare, rusificare, germanizare, etc., o tendinta de dominatie si exploa-tare. De vreme ce evreii se « maghiarizeaza » O. se « germanizeaza »cu atata entuziasm, aceasta doar nu poate constitui vreun rau ...

1) Gobineau: Essai sur rinigalite des races humaines, vol. II, p. 6z ... ausud (de la Grece, apres Alexandre)... les manages semitiques repandaient unedepravation purulente pareille a celle de la cote d'Asie.

2) Friederich Hertz: Moderne Rassentheorien, Kritische Essays. Wien, 1904,C. W. Stern, p. 317. Cartea este o incercare pasionatA de a slabi efectul opereiepocale a lui H. St. Chamberlain din punctul de vedere specific al intereselorevreiesti. Incercarea, binein/eles, a esuat complet. Grundlagen a lui Chamberlaineste o conceptie vie. Impotriva ei, atacurile rSmSn neputincioase.

CAPITOLUL V

E*ECUL POLITICII DE MAGHIARIZARE

Toate chestiunile acestea ii privesc pe maghiari. Pentru popoareledin cuprinsul monarhiei, problemele de acest fel prezinta un interesnumai in masura in care nu le este indiferent, daca in sanul impe-riului se cristalizeaza incetul cu incetul o societate de corcituri.

Mai importantk din punct de vedere politic, este intrebarea dacamaghiarizarea este, in general, realizabila ? Aceasta intrebare meritsun raspuns mai aprofundat si mai concludent.

Maghiarii au considerat fireste, la inceput maghiarizarea ca fiindrealizabila si cu sanse de succes. Ei si-au inchipuit ca trebuiau säinvite, pur si simplu, politica germana fats de polonezi. Mai jos voivorbi de politica Prusiei fats de acestia din urma, in comparatie cumaimutareala maghiara. Precizarile care urmeaza, asupra politiciigermane fats de polonezi, sunt luate din cunoscuta brosura a luiHans Delbriick. Cunoscatorii Ungariei se vor mira cat de puerilsi de slugarnic si-au aranjat Maghiarii aceste principii pentru uzulfor propriu:

« Ideile dupa care Germanii, cari poseda un desvoltat sentimentnational, se orienteaza astazi in chestiunea polonezk s'ar putea for-mula cam in felul urmator: polonezii sunt cetateni pe can nu neputem bizui niciodata. Ei ravnesc sa refaca un mare imperiu polonsi trebue s'o faca daca vor sa ramana credinciosi nationalitatii lor.Ei sunt prusieni cu termen.

( Noi trebue sa cautam sa micsoram pericolul care reiese pentruGermania din acest fapt, combatand polonismul in orice chip. Limbagermana si germanismul trebue sa fie promovate in provinciile poloneprin scoli germane, prin limbs oficiala germana, precum si prinfunctionari germani.

74 STAY $1 NATIUNE

( Recrutii polonezi trebue sa fie insumati in regimente germane,pentru a invata perfect nemteste. Toate aspiratiunile poloneze tre-buesc sa fie aspru reprimate de catre guvern. 0 colonizare sistematica,sustinuta cu mari cheltueli, trebue sa duca colonistii germani, sianume tarani, in tinuturile poloneze; bunurile nobilimii poloneze,care este purtatoarea principall a ideii nationale, trebuesc cumpa-rate, tocmai in acest scop. Polonezii nu trebue sa fie transformatiin germani prin forts, caci acest lucru ar fi barbar si imposibil. Darei trebue sa fie apropiati cat se poate mai mult de structura societatiigermane si mai ales trebue impiedecata cu hotarire, largirea si cre-sterea mai departe a nationalitatii polone.

« Masurile practice pentru combaterea polonismului si promo-varea germanismului intrebuintate in ultimul deceniu si care sar inochi, sunt mai ales colonizarea si scoala primara germana * 1).

Toate aceste practici au fost nu numai imitate de maghiari, darsi exagerate p aria la carticaturizare.

Astfel, au fost executate toate masurile cunoscute: impunerealimbii maghiare, colonizarea, prigoana politista impotriva tuturorluptatorilor de frunte ai nationalitatilor, suprimarea libertatii depresa si de adunare, etc.

Caci este limpede ca in asemenea conditiuni, nu mai poate fivorba de (4 libertate », and intreaga vieata se desvolta numai subdomnia unei tiranii « nationale ». *i nici nu-i de mirare ca maghiariisunt nevoiti sa copieze toate aceste elemente caracteristice politiciitariste si ale erei absolutiste din vechea Austrie.

Germanizarea practicata de Thun a constat doar in faptul ca ela introdus limba germana in toate scoalele reale, tehnice si de meseriidin Lombardia si Venetia; el a desfiintat limba cella in toate scoliledin Boemia si a admis intrebuintarea ei cel mult in orele de religie(Octomvrie 1853 2). Maghiarii, despre cari intotdeauna s'a trambitatca ar fi « libertari », au imitat intocmai aceste procedee.

Dar a vorbi despre toate acestea, ar insemna a scrie o opera spe-cials. « L'ensemble des mesures de denationalisation se ramble a desrestrictions de droit et a des injustices. Defendre a des individus . . .

d'imprimer des journaux ou des livres, etc., sous pretexte qu'ils . . . ne

1) Hans Delbriick: Die Polenfrage. Berlin, 1894, Hermann Walther, P. z.2) Rogge: osterreich von Vildgos bis zur Gegenwart, Brockhaus. Leipzig-

Wien, 2872, p. 322.

o

4C_)

k

ti

E$ECUL POLITIC!' DE MAGHIARIZARE 75

parlent pas la langue des gouvernants, c' est limiter les droits. Obliger lesgens d' entretenir des ecoles ois l' on enseigne des matieres et des languesqui leur sont odieuses, c' est pratiquer l'injustice. L' ensemble des mesures dedenationalisation pourraient donc titre qualifies autrement de despotisme»1).

Dar pentru orice incrucisare de rase, simpatiile joaca un rol cutotul deosebit. Cad doar nu putem sä convertim pe cineva care neuraste, la conceptia noastrk la limba noastrk la ideia noastra deStat. « La puissance d' assimilation est en raison directe de la sympathiequ' on inspire », spune Novicow cu drept cuvant 2).

Presedintele consiliului de ministri, contele Tisza, a spus incamera deputatilor maghiara: « Si, in sfarsit, intreaga noastra vieatapublics parlamentark precum, si legislatia noastrk nu trebue sä uitenicio clips, Ca not exercitam o putere de atractie asupra conceate-nilor nostri de alta limba; aceasta putere de atractie se intemeiaz1pe doua principii : pe de o parte simpatia si dragostea ( ! ) , p e de altaveneratia si stima*3).

Da, aceasta « simpatie » si « dragoste », nationalitatile le simtfoarte intens pentru cei cari le sunt stapani. Acest lucru it stie sicontele Tisza. Iar daca el acorda totusi o deosebita importanta ace-stor sentimente, din punctul lui de vedere este usor de inteles. Totasa de inteles este cand alti oameni politici maghiari ne asigura camaghiarizarea nu are alt scop deck numai sa inlesneasca desvoltareacelorlalte nationalitati. Acest lucru aminteste o cugetare a lui Vau-venargues: « Le pretexte ordinaire de ceux qui font le malheur des autresest qu'ils veulent leur bien

Conationalii contelui Tisza ar trebui sa stie Ca intre 185o si 186oa aparut o brosura sub titlul « Consideratiuni retrospective anonime ».

Acolo se spune inteun loc: « Impotriva arbitrarului in sine,oamenii nu simt nicio antipatie; dar ceea ce ii indigneaza, ii scar-beste si ii indarjeste, este ipocrizia cu care voieste sä « pacaleascapopoarele; asemenea minciuni si tartuffiade invenineaza in cele dinurma sangele cel mai blajin si aceasta, mai de vreme sau mai tarziu,se razbuna »4).

1) Novicow: Le luttes entre sociites humaines, p. 152.2) Novicow: Les luttes entre societes humaines, p. 249.3) *edinta Camerei maghiare a deputatilor din 3o Iunie 3904.1) Ein Blick auf den anonymen Rackblick, von einem Ungarn. London, 1895,

P. 467.

. . .

».

s

76 STAT $1 NATIUNE

# Simpatiile * pe care le nutresc popoarele nemaghiare fats demaghiari, cetitorul le va vedea din alte capitole ale acestei lucrari.

Cu vreo 14 ani inainte, G. Beksits, unul dintre purtatorii de cu-vant ai politicii de maghiarizare, a formulat si el chestiunea foarteclar, spun and ca Ungaria on va fi 4 un mare Stat national », on ingeneral nu va mai putea exista multa vreme ca Stat. Aceasta este,spune el mai departe, axioma in jurul careia graviteaza intreagaproblems maghiara 1).

De cateva decenii incoace se vorbeste in Ungaria in acest tondespre nationalitati. Deci ne putem lesne inchipui cat de (i simpatici *>trebue sa apara Maghiarii, in ochii celorlalte nationalitati !

Precum Francezii n'au reusit sa asimileze ramasitele celte dinBretonia si pe Bascii din Pirinei, precum n'au reusit nici Valoniisa asimileze pe Flamanzi, nici Germanii in Austria sa germanizeze peSlavii si pe Romani, tot astfel, ba chiar si mai putin, n'au reusit niciMaghiarii inainte vreme si nu vor reusi nici azi, sa maghiarizeze peSlavi si pe Romani. *i nici populatia germana dela sate n'a putut fimaghiarizata, cu toate ca aceasta din urrna n'a opus, atat in Ungariacat si in alte parti, nicio rezistenta deosebita, sau constienta maghia-rizarii, tocmai din cauza ca este risipita in grupuri mici; in mijloculaltor populatii.

Cu toata osteneala imaginabila pe care si-au dat-o diferiteleguverne din Ungaria pentru a dresa spiritul tineretului nemaghiarsi sa-1 transforme pe un calapod propriu, rezultatul este de-a-dreptulridicol. La fel cu cehii si slovenii germanizati ex officio, care raspandescun argot infiorator al limbii germane, treat de biurocrati si de pluto-nieri-majori, la fel functionarii, profesorii si invatatorii maghiaripropaga franturi de limba maghiara, care se rezuma la cateva cuvinteizolate.

Maghiarizarea diferitelor grupuri etnice a facut de sigur uneleprogrese. Mai ales populatia evreiasca si germana, pe alocuri popu-latia de origine slava a oraselor, s'a straduit sa invete limba maghiara;multi evrei germani si ici colo si unii slavi, izolati, si-au maghiarizat

1) Magyarorszag nagy nemzeti allamma lesz, vagy nem lesz sokka Elam:ez az az atioma es sarkpont, a mely korill az egesz magyar kerdes megfordul.Ha nem tudjuk nemzeti allammai tenni, felbontja, mintvalaszto viz, a nemzetisegeeszme. Vezi A Dualismus s Tortinete: R6zjogi ertelme es nemzeti ttrenveseink.Irta Beksits Gustav, p. 299.

E5ECUL POLITICII DE MAGHIARIZARE 77

pans si numele for de familie. Toate acestea sunt adevarate. Tocmaiacest lucru dovedeste ca in Ungaria, ca si pretutindeni, micile grupurietnice risipite in mijlocul altor nationalitati, sunt destramate incetulcu incetul, dar fara intrerupere de valurile poporului in mijloculcarora traiese. Pentru ca pans la urma sa dispard cu desavarsire.Acest lucru se petrece in Ungaria, intocmai ca si in Galicia, unde micilegrupuri etnice evreesti si germane s'au polonizat. In Croatia asemeneagrupuri s'au croatizat, precum s'a petrecut si cu germanizarea Wen-zilor si a Evreilor in Germania, Grecilor, Albanezilor si Bulgari for inRomania, etc.

Orasenii cedeaza pasul populatiei dela sate. Aceasta lege s'adovedit valabill intotdeauna si peste tot. Motivul acestui fenomensta pur si simplu in prolificitatea mai puternica a taranilor, si impo-triva acestui lucru nici masurile guvernamentale, nici societatile cul-turale nu vor putea face nimic » 2).

In ceea ce priveste insa valoarea elementelor maghiarizate delaorase, ea este foarte indoelnica. E foarte exact ceea ce spune Springerdespre evreii maghiarizati : « Marea finanta si marea industrie suntreprezentate (in Ungaria) prin aceiasi oameni (evrei), parte prinaceiasi indivizi, parte prin aceleasi familii. Ei sunt maghiari atatavreme cat va exista si Statul ungar, dar nicio clips mai mult » 3).

Intr'un anumit cadru, in anumite conditiuni, politica de asimi-lare este, dupa cum am aratat, nu numai admisibila, ci si de-a-dreptulnecesara, pentru solutionarea problemelor noastre nationale; vorbescdespre asimilarea micilor insule a celor de o alts limbs, a micilorgrupuri etnice, risipite in massele man ale unui popor. In aceastaprivinta, micile orase izolate sunt tipice pentru repeziciunea relativacu care isi modified tiparul for national. Aceste grupuri nu pot aveapretentii la drepturi speciale. Incurajarea for duce la babilonie. Elesunt in mod firesc subminate si absorbite.

Si acest succes se refers in Ungaria, bineinteles, la patura maimult sau mai putin cults a popoarelor nemaghiare si anume la aceicari depind de aparatul guvernamental.

1) Rogge: Osterreich seit Vildgos, vol. I, p. 118.2) L. Gumplowicz: Soziologie und Politik. Leipzig, Duncker und Humbolt,

1892, p. 133.3) Rudolf Springer: Die Krise des Dualismus und das Ende der Deakistischen

Episode in der Geschichte der Habsburgischen Monarchie. Wien 1904, Deuticke, p. 32.

«

78 STAT $1 NATIUNE

Prin ce mijloace silnice au putut fi obtinute chiar si aceste rezul-tate neinsemnate, se poate vedea din cateva circulari.

Iata circulara confidentiala adresata de un faimos inspector scolarmaghiar din comitetul Bihorului, Sipos Orban, catre invatatoriinemaghiari, cari-i erau in subordine. Dam aid traducerea fidela aacestei infame silnicii:

« Inspectoratul scolar al comitatuluiBihor

« Stimate Domnule Profesor !« Va aduc la cunostinta ca prin permisiunea Inaltului Minister

Regal Maghiar al Cultelor, colegul d-voastra Radovich Nikolaus,profesor la scoala de Stat din Kozepes, si-a schimbat numele defamilie in acel de Keti ; apoi Bruckenthal August, profesor la scoalade Stat din Haimagi si-a schimbat numele in acela de « Bihari * si,in sfarsit Modora Johann, profesor la scoala de Stat din Olosig,si-a schimbat numele in Tinodi. VI rog deci, ca in corespondentad-voastra cu susnumitii, sa intrebuintati de acum inainte numelefor maghiarizate. Cu aceasta ocazie, imi exprim speranta si asteptca aceste pilde ( !) patriotice, care nu ating nici credinta religioasa,nici interesele limbii materne si nu sunt decat o dovada a sentimen-tului patriotic ( !) care se ridica deasupra tuturor considerentelor,vor fi urmate imediat de care profesorii can nu poarta Inca numemaghiare; caci, spre marele meu regret, in caz contrariu va trebuisa ma conving cum ca profesorii respectivi n'au vointa necesara sinici curajul trebuincios pentru a da o dovada neindoelnica a devo-tamentului for catre patria maghiara ( I ); on vor dovedi ca ei subor-doneaza acest scop inalt unor alte considerente ma'runte. Invitan-du-va si pe d-voastra sa sprijiniti aceasta miscare patriotica, va salut,

Oradea-Mare, 25 Ianuarie 1898.Sipos Orban

Inspector yScolar Regal ».

Ministerul maghiar al internelor, imediat dupa aceasta, a adresatcatre functionarii in subordine urmatoarea circulara:

« Ministerul reg. mag. de interne« Circulara catre toate municipiile,

« Va trimit alaturat cateva exemplare din brosura : 4 Cum sa nemaghiarizam numele noastre », scrisa de Telkes Sandor, presedintele

E$ECUL POLITICII DE MAGHIARIZARE 79

asociatiei centrale pentru maghiarizarea numelor, pentru a fi raspan-dite printre membrii municipiului. Va invit ca sa indemnati pe func-tionari sa contribue la promovarea acestei miscari utile (iidvos) amaghiarizarii numelor, in cercurile cele mai largi ».

Budapesta, 5 Februarie 1898.

Pentru Ministru(ss) Latkoczy Jozsef

Secretar de Stat.

Dar cea mai mare parte din populatia oraselor si intreaga popu-latie nemaghiara din satele Ungariei habar n'au de limba maghiara.

Maghiarilor le place insa, dupa cum am spus, sa se refere lapolitica Prusiei fall de polo nezi. Dar germanii sunt in imperiul fornu mai putin de 58 milioane fats de o populatie poloneza de vreo3 milioane. Maghiarii, in schimb, numara impreuna cu evreii dinUngaria, 8 milioane si aceste 8 milioane ar vrea sa transforme inmaghiari 12 milioane de nemaghiari 1 *i aici am facut abstractie dedistanta culturala dintre germani si maghiari.

Dar acum sa aruncam o privire asupra felului cum stau lucrurilecu germanizarea incercata in Prusia.

Profesorul Bockh a publicat un studiu asupra modificarii rapor-tului limbilor vorbite in Posen si Prusia Occidentals intre 1881-1890, din care se vede ca, in acest rastimp, raportul intre populatiagermana si cea poloneza a dat inapoi in favoarea polonezilor cu4%% in districtul Bromberg, iar cu 7% in districtul Posen1).

Hans Wend land publics cateva interesante date statistice in ulti-mul numar din revista « Deutsche Erde » cu privire la decadereacomunelor Marcii de Est. In 812 comune din Posen si din Prusiaapuseana a avut loc o schimbare a raportului limbilor vorbite. 467comune pans atunci germane, au capatat in rastimpul acestui dece-niu, o majoritate polona, iar 345 comune poloneze o majoritategermana. Dupa aceste date, polonezii incheie bilantul, in provinciilecolonizate, cu un castig de 122 comune. Dna cercetam deplasarilenationale dupa circumscriptie, capatann un rezultat si mai putinimbucurator pentru germani. Din 21 de circumscriptii ale Marciide Est, avand 138 comune polone si rot comune germane noui,

1) s Preussische Jahrbucher o, Septemvrie 1899.

8o STAT $1 NATIUNE

numai 3 circumscriptii au inregistrat un progres, iar 18 pentru ger-mani, altele un regres, care pe alocuri a luat un caracter destul depronuntat (pana la 43,2 si 61,1 la o mie). Si acest rezultat a fost posi-bil cu toate piedicile puse prin activitatea comisiei de colonizare inacest rastimp, activitate care s'a intins asupra 40 de comune dinPrusia Apuseana si 118 din Posen. E drept ca numai 89 (22 dinPrusia Apuseana si 67 din Posen) din aceste comune s'au germanizat.Dintre celelalte 69 comune de colonizare, 16 au ramas germane, 49polone si 4 s'au polonizat in ciuda colonizarii 1).

Intre 1890-1900 numarul polonezilor din Prusia a sporit dela2.765.101 la 3.063.490 2). « The Spectator », cunoscuta revista sapta-manala londonezk comentand aceste cifre, scrie : « The Polish questionis, in truth, far more formidable for Germany, than the Irish questionis for us » 3).

Cele spuse de ministrul von Hammerstein cu prilejul discutieiparlamentare in jurul legii not a colonizarii pentru Posen si PrusiaApuseank trebue sa fie putin incurajatoare pentru maghiari. El adeclarat: « Scopul legii este indreptat impotriva tendintelor de colo-nizare » 4).

Asa stau lucrurile in Posen si in Prusia Apuseana si ele stautot asa si in Schleswig de Nord. In toate scoalele se preda numai inlimba germana; elevilor mai mari le este interzis sa vorbeasca limbadaneza; este interzis sa se arboreze steagul danez; presa daneza estepedepsita in mod sistematic, redactorii sunt intemnitati si exilati. Sirezultatul este ca pretutindeni auzi vorbindu-se limba daneza 5).

Pentru ce este maghiarizarea imposibila ? Pentruca nationalita'ticonlocuitoare se dovedesc mai viabile decat maghiarii, in lupta pen-tru existents, cu toate ca maghiarilor le-a stat la dispozitie intreagaputere a Statului. Si apoi, cum sa reuseasca cele cateva biete milioanede maghiari sa absoarba cinci nationalitati, straine lor, si care numaralaolalta aproape 12 milioane de suflete, daca un popor puternic cum

1) Vezi a Tagliche Rundschau e, Berlin, 24 Noemvrie 1905.2) Vezi corespondenta din Berlin, e Times * din 17 Februarie 1903.8) The Spectator 8 din 21 Februarie 1903.4) Vezi ziarele germane din to Mai 1904.5) The Nineteenth Century s, July 1903; W. Hartmann in articolul Ger-

many and the Danes of North Schleswig. Vezi de asemenea articolul lui Bjornst-jerne Bjornson: Eine Rede, etc. in Zukunft a din 28 Mai 1898, p. 387 sqq.

e

E$ECUL POLITICII DE MAGHIARIZARE 8r

este cel german, avand si o inalta culture, nu reuseste sa germanizezepe Polonezi si pe Danezi ?

Atunci cand un baron Banffy, ca fost presedinte de consiliu dinUngaria, incearca sa salveze politica etnophaga falimentara cu moti-varea de mai jos, ne aminteste o politica de cafenea. El a declaratastfel in parlamentul maghiar, Ca este de parere, ca si in anturajulMajestatii Sale ar fi foarte indicat sa fie reprezentat puternicul spiritnational maghiar; ca si acolo este justificat, ca in interesul Statuluinational maghiar, sa se ridice glasul. Experienta arata ca acest luciuar fi nu numai justificat, ci si posibil. Oratorul si-a manifestat cu ceamai mare francheta convingerea ca viitorul Statului maghiar estelegat de interesele dinastiei si a este posibil ca, in intelegere cudinastia, sa fie cladit Statul maghiar. Acesta trebue chiar cladit;va trebui sa se gaseasca nu numai modalitatea cea mai potrivitapentru a nu forta prea mult nota in revendicarile care trebuesc obti-flute, dar sa se manifeste aceste pretentiuni nationale, in intelegerecu coroana 1).

Deocarece maghiarii n'au reusit pans acum sa cladeasca « Statul »for « national p, ei au scapat acest prilej pentru totdeauna. Caci toc-mai de azi inainte, acest lucru este imposibil, chiar data ei ar realizamaine uniunea personals.

Nationalitatile din Ungaria nu sunt niste ramasite de popoaredecazute, imbatranite si care, din punct de vedere al constiinteinationale sunt indiferente. Dimpotriva, ele sunt natiuni tinere, avandtendinta sa se ridice, iar unele avand la spatele for State nationaleindependente ca, de pilda, Romanii si Sarbii, sau tovarasi de neamputernici cum sunt Cehii pentru Slovaci, Germanii, etc.

i apoi aceste nationalitati isi dau seama ca exists tendinta sa fiesterse de pe suprafata pamantului. Cu atat mai mult lupta for castigain intensitate si duce la o cultivare tot mai adanca a propriei foridealuri. Aceasta atrage prigoana din partea adversarilor, care la ran-dul ei a fost intotdeauna cel mai puternic imbold in lupta nationale.

Pentru a fi maghiarizate, nationalitatile ar fi trebuit nu numai sainvete limba maghiard, dar s'o uite pe a lor, caci numai in acest felele ar fi putut pierde constiinta for nationale. Acest lucru a fost insa,dela inceput, o imposibilitate. i chiar dace s'ar fi ajuns acolo ca sa-si

') Cut, antarca lui Banffy in parlamentul maghiar din 4 Iulie 1904.

6

82 STAT $I NATIUNE

fi uitat pe jumatate limba for proprie si pe jumatate s'o fi invatat pecea maghiara, acest jargon n'ar fi insemnat in niciun caz o dovadade maghiarizare. Dar tocmai acest lucru a fost exclus in mod absolut.

i apoi n'are niciun rost cand maghiarii se refers la « superioritatea »lor, culturala formats de altfel pe cale artificiala; caci deosebireadintre ei si celelalte nationalitati nu este prea insemnata. « Ce quienhardit les Magyars dans cette experience (de magyarisation), spuned-1 Bertrand Auerbach, c'est la superioritd qu'ils affichent de leurcivilisation... Est-il sur que ces nationalites naissantes soient si viOrgesde culture? Et le fussent-elles, seraient-elles condamnees a recouriraux Magyars comme initiateurs, et a se nourrir d'une substanceetrangere? #1).

Cu multi ani de zile in urma, d-1 Gustav Beksits s'a vazut nevoitsa puna stavila idealului maghiarizarii, pe care de altfel 1-a predicatintotdeauna si de el. Becksitz a inceput sä se multumeasca cu maghia-rizarea claselor culte ale nationalitatilor si a motivat noua sa con-vingere in felul urmator : « Nici samavolniciile si nici neindurareatarului n'ar fi fost in stare sä duca la absorbirea unor masse atatde insemnate de diferite nationalitati » 2).

*i de fapt, dintre nationalitati, mai ales dintre Romani, Slovaci,Sarbi, Sasi, mai nimenea nu s'a maghiarizat. Chiar unul dintre aceifoarte putini romani cari au trecut la maghiari, d-1 Moldovan Ger-gely, spune intr'una din scrierile sale polemice, pe care be scria insolda guvernului si a asociatiei culturale maghiare urmatoarele :« Oare a vazut cineva pe teritoriul Statului maghiar, dupa un regimmaghiar de 41 de ani, macar un singur roman desnationalizat ? »3).

intr'o alts opera, acelasi domn, care este profesor la Universitateadin Cluj, dar pe care toti romanii it evita ca pe un renegat, spune :« Statistica Ungariei arata dela 1867 incoace o crestere numerics anationalitatilor. Cultura for a facut progrese foarte mari. In ceea cepriveste constiinta valorii si fortei proprii, ele stau pe aceeasi treaptacu cetatenii maghiari; aceasta reiese din chiar curajul cu care eleduc lupta for direct impotriva caracterului maghiar al Statului. Elenu mai cer sa nu fie maghiarizate, ci cer ca orice nationalitate sa fie

1) B. Auerbach: Les races et les nationalites, p. 332.2) Beksits: A Dualismus, P. 2943) Moldovin Gergely: Vdlaszvrat a Bukaresti Romdn if jak Memorandumdra,

Cluj, 1892, p. 5o.

Si

ESECUL POLITICII DE MAGHIARIZARE 83

recunoscuta ca atare, asa cum este cazul cu cea maghiara *1). Deci,cu toate sfortarile politicei de Stat, deli s'au aplicat toate mijloacelepermise si nepremise, politica de maghiarizare a nationalitatilor asuferit numai esecuri. Insa nu numai in sensul ca maghiarizarea s'adovedit imposibila; insusi maghiarii se plang intotdeauna, de pilda,de procesul romanizarii in tinuturile transilvanene. Si nu laid motiv.Acolo ei sunt infipti in mijlocul romanimii, in grupulete neinsemnate si,prin urmare, romanizarea for se prezinta ca un proces natural, care nupoate fi oprit prin niciun decret ministerial, oricat de sever ar fi el.Si mai trebue adaugat ca populatia roma.neasca a satelor se opunefoarte energic absorbirii elementelor nationale straine. Taranul romanle zice maghiarilor « oameni spurcati *.

Ace lasi lucru este valabil si pentru marile colonii maghiare Szapary-falva, Bethlenvaza, etc., care au fost formate in regiunile romanestidin Banat. Colonistii transportati intr'acolo pentru a fi maghiarizati,parte s'au romanizat, parte au plecat. Intocmai asa li se intampla simaghiarilor cari traiesc risipiti in grupuri mici printre slavi.

D-1 Balogh Pal, cel mai mare etnograf al maghiarilor, care a scrisdin ordinul guvernului maghiar o mare lucrare asupra nationalitatilordin Ungaria, din punctul de vedere al maghiarizarii, spune relativla rezultatele acestei incercari, urmatoarele:

Maghiarii au castigat 261 comune si au pierdut 456, prin urmareau de inregistrat o pierdere de 195 comune; cele mai multe le-aucucerit dela Slovaci, cele mai multe le-au pierdut printre Svabii dinBaranya si printre Romanii din Transilvania

Printre neamurile Ungariei au de inregistrat pierderi Rutenii,dupa ei Maghiarii, apoi Sarbii ... Cu un castig isi incheie bilantulin primul rand Romanii, dupa ei Slovacii, apoi Germanii

Autorul se mill de faptul ca nationalitatile se plang de asuprire,in timp ce maghiarii pierd totusi din teren.

« Egyetertes organul kossuthistilor, discuta politica de coloni-zare si demonstreaza ca ea a suferit un total esec. Cei mai multidintre colonistii maghiari n'au restituit Statului de 7-12 ani niciunban, nici din capital si nici macar din dobanda. Cei mai multi dintrecolonistii cari au fost adusi in mijlocul nationalitatilor, parasesc colo-

1) A magyar Nemzeti allam Nemzetisegi Feladatai. Irta Moldovan Gergely,Nagybecskerek, 1896, p. 167.

2) Balogh Pal: Nepfajok Magyarorszagon, p. 95o.

6*

«

...* 2).

*,

81. STAT $1 NATIUNE

niile, caci nu pot rezista 1). In acelasi timp, Gustav Beksits se t an-gue in coloanele lui « Budapesti Hirlap » de cresterea numerics aRomanilor in Ungaria si in Transilvania. El spune de ex.: « Este unpericol, si Inca unul ingrijorator, faptul ca romanimea se intinde sicastiga teren nu numai in comitatele Bistrita-Nasaud, Fagaras,Turda-Aries, ci ei dau un asalt incununat de succes Si comitatuluiTrei Scaune, una din cele mai puternice fortarete maghiaro-secuesti.In comitatul Kleinkokler Romanii au castigat in ultimii ani majori-tatea absoluta » 2).

Teama de romanizare a nascut in capetele maghiarilor uneoriniste idei care sunt de-a-dreptul nebunesti. Asa de ex. o Magyaror-szag » propune ca toate scoalele nemaghiare sa fie maghiarizate deo-data si ca « in timp ce copiii se joack sä li se interzica jocul aceloracari nu vorbesc limba maghiara, caci numai in acest fel am puteanoi impiedica romanizarea copiilor nostri » 3).

Va sa zick nu numai ca acest mandru « Stat maghiaro-national »care a fost din 1867 inarmat cu toate mijloacele fortei, n'a pututizbuti in politica sa de maghiarizare; nu numai ca aceasta° « puter-nick' natiune maghiara », care si-a impus intotdeauna vointa la Viena,pare primejduita din partea Romanilor si Slavilor, in lupta sa nefi-reasca pentru existents din partea acelor popoare care in 1867 aufost abandonate maghiarimii pentru a fi devorate, ba chiar maghia-rimea, ca natiune, regreseaza an cu an. Astfel, d-1 Beksits se vedenevoit sa constate, pe baza celor mai recente date statistice, ca nunumai capacitatea de asimilare a maghiarilor, ci si insasi puterea eide propagare se afla in descrestere 4).

Acelasi trist rezultat ii constata si d-1 Vargha Gyula in oBudapestiHirlap ». Dupd ce a stabilit un intreg tablou pe baza cifrelor, spune :« este de netagaduit, ca noi ne gasim in fata unei descresteri a nata-litatii, deli nu rapide, in orice caz considerabile, chiar atunci candaplicarn cea mai stricta, cea mai riguroasa metoda statistics ». Maideparte, el se plange amar de « puncte cu adevarat negre » pentrurasa maghiara. Anume de inmultirea sistemului unuia si a celor doicopii. Apoi spune : « cota nasterilor in comitatul Baranya, la populatia

2) Vezi c Egyetertes Is din 21 Iunie 1904.2) Beksits in o Budapesti Hirlap '> din 22 Mai 1904.3) 4 Magyarorszag n dir; 26 Mai 1904.4) Budapesti Hirlap is din 21 Mai 1904.s


maghiara neaose, este atat de anormal de mica, incat reprezintanumai o treime, in comparatie cu sporirea populatiei rutene dincomitatele nord-estice *1). In sfarsit, demonstreaza ca, in fond,toata rasa maghiara se gaseste in proces de descrestere prin scadereapermanents a nasterilor.

Inca de acum 4o de ani, maghiari ar fi putut sa invete dela Robertvon Mohl ca politica de maghiarizare este o utopie desarta; el faceurmatoarele reflectii asupra politicii de asimilare, in general:

o In primul rand, greutatile absorbirii stau in repulsiunea, deprevazut cu siguranta, la toate acele populatii menite sa sufere trans-formarea, deci a tuturor neamurilor, cu unica exceptie a celei desti-nate sa fie punctul central... In loc de a recunoaste insusirile buneale celor preferati, vor fi accentuate lipsurile for inascute si luatein deradere sau dispretuite; si cu cat este mai mare numarul diferi-telor neamuri aflatoare in Stat, cu atat mai nedreapta va apareatendinta de a impune tuturora felul de a fi al unuia singur. Astfel,cel putin la inceput, unitatea ar putea consta numai intr'o,repulsie comuna impotriva celor planuite. Acest lucru trebuestecumpanit cu atat mai mult, cu cat exists si o a doua incertitudinein ce priveste succesul. Aceasta consta in faptul ea fixarea unui timpnecesar pentru aceasta lunga -si netulburata transformare nu poatefi garantat si nici macar sperat ».

Si mai jos: o ...De fapt intreaga istorie cunoaste numai putineexemple de incercari serioase de asemenea natura si Inca mai putineca experienta a reusit » 2).

Cu vreo zo de ani in urma, Emile de Laveleye, bun cunoscatoral partilor sud-estice, a slatuit pe maghiari, in repetate randuri,sa nu-si faca singuri dusmani implacabili in tars, urmarind intentiiutopice: « Les Magyars ne peuvent plus esperer s'assimiler les Croates,ayant a cote d'eux la Serbie et la Bosnie qui grandiront, pas plus queles Valaques, soutenus par la jeune Roumanie, qui se developpera aussi *.

« Quel danger, le jour ou it faudrait defendre la patrie, d'avoir pourennemis ces nationalites habitant le pays m'eme ! *3).

') Vargha Gyula: A magyarorszdg szaporoddsa. 4 Budapesti Hirlap * dinIunie 1904.

2) Robert von Mohl: Politik, vol. I, p. 370.3) Emile de Laveleye: La Pdninsule des Balkans. Paris, Alcan, 1888, vol. II,

P. 343.

86 STAT $1 NATIUNE

Multe personalitati maghiare proeminente si cu judecata calm aau fost dela inceput ferm convinse ca este o imposibilitate maghiari-zarea nationalitatilor nemaghiare.

Astfel, celebrul Elitvos a spus, cu 37 de ani in urma :« Sa presupunem ca s'ar fi obtinut tot ceea ce aparatorii cei mai

extravaganti ai acestei pareri cred ca ar fi de dorit: o adunare legi-slative, a carei majoritate poseda putere nelimitata in deciderea tre-burilor publice ale tarii; o administratie care este organizata dupeprincipiile celei mai stricte centralizari; sa presupunem mai departeca majoritatea acestei adunari legislative lupta pentru suprematianationalitatii maghiare si ca aceasta administratie foloseste intreagaputere pe care i-o da in mana, cel mai perfectionat mecanism admi-nistrativ, in slujba aceluiasi interes; ce se va obtine prin aceasta ?Noi am putea impinge pang acolo lucrurile, ca putinta nationalita-tilor de a se misca libere in comune si in comitate sa fie impiedicatasi ca sa amuteasca acele glasuri, care astazi ingrozesc pe multi; amputea impinge lucrurile pana acolo, ca aparatul educativ centralizatsä fie folosit, in mainile guvernului, ca mijloc pentru raspandirealimbii noastre nationale; insa ca diferitele nationalitati care se gasescin %ark' sa piarda constiinta lor, ca sä nu mai fie insufletite de senti-mentul pentru propria for nationalitate, acest lucru it vom obtine,pe aceasta cale tot atat de putin, cat si acei can au incercat acelasilucru cu nationalitatea maghiara, intrebuintand aceleasi mijloace.Unicul rezultat pe care 1-am putea sconta, ar fi in faptul, ca miscareagonita dela suprafata vietii publice ar prinde cu ant mai mult rada-cini in adancuri si ca antagonismul, care acum este indreptat impotrivalimbii maghiare, s'ar indrepta atunci impotriva Statului ungar, impo-triva unitatii tarii *1).

S'au scurs 37 de ani de cand clarvazatorul Eotviis a dat acestsfat compatriotilor sai, anume de a nu indarji nationalitatile, prinexperiente tot atat de ridicole, pe cat de primejdioase pentru maghia-rime si Statul ungar. Maghiarii au fost insa inaccesibili unor ase-menea argumente, bazate pe ratiune. Ei au pus in miscare operade maghiarizare si au facut tot ceea ce Davos i-a conjurat sa nuface.

1) Joseph Freiherr von Eotvos: Die Nationalitatenfrage. Trad. de Dr. MaxFalk. Budapesta, 1868, p. 92.

.


Camera legislativa maghiara poseda de 38 de ani incoace, in per-manents, nu numai o majoritate, ci o unanimitate, care a desfasurato activitate de-a-dreptul fanatics pentru maghiarizare; adzninistratiaeste, de cateva decenii, din punct de vedere maghiaro-national,sever centralizata si la dispozitia exclusive a maghiarilor; miscarealibera a nationalitatilor este impiedicata intr'un mod in care libertarulDavos nici nu si-ar fi putut inchipui; aparatul educativ, centralizatin mainile guvernului, a fost utilizat timp de 38 de ani exclusiv pen-tru raspandirea limbii nationale maghiare. ySi cu toate acestea, maghia-rizarea nationalitatilor n'a facut de facto niciun pas inainte.

Si cand to gandesti, cat au trebuit sä sufere nationalitatile inacest interval de timp ! Nu mai putin de 363 roman an fost judecatiin rastimpul dela 1886-1896, pentru delicte politice si aproape totiau fost condamnati. Jalea, mizeria; desnadejdea miilor de roman,slavi si germani, prigoniti, distrusi in modul cel mai mizerabil,toate aceste lucruri despre care contele Szecseny a stiut sa scrieatat de impresionant, atunci cand era vorba de maghiari, numaiprietenii nu le-au castigat maghiarilor I

«Nous avons signals A maintes reprises la mortifiante contra-diction, spune Auerbach, oa les Magyars sont 'Quits d'infligera leur passé et aux principes dont ils se sont reclames to plusinjurieux dementi, en attentant chez autrui a cette nationalit6dont ils sont si jaloux et dont la conquke leur a wag si cher »1).

Dar maghiarii se insala, in mod profund, dace cred ea pot, ne-pedepsiti, sa provoace pang la exasperare, timp de zeci de ani, mi-lioane de compatrioti. Aceste incercari de prefacere nationale suntde cea mai periculoasa speta. Von Mohl spune :

« Cand o parte a populatiei, stransa la un loc, apartine unei natio-nalitati marl, viguroase si civilizate, iar State independente, de aceeasinationalitate, sunt formate in nemijlocita vecinatate, in acest cazincercarea unei prefaceri este foarte riscata si se poate lesne sfarsicu un desavantaj evident. Asa incat aici este bine ca incercarea pre-facerii nationale sa fie parasite >> 2).

D-1 Cestaro, care a scris o carte interesanta despre luptele natio-nalitatilor, crede ca maghiarii pot pierde usor nu numai dominatia

1) Auerbach: Les races et les nationalites, etc., p. 333.2) Robert v. Mohl: Politik, vol. I, p. 368.

88 STAT $1 NATIUNE

lor, ci si existenta for nationals, ca urmare a nesocotitelor for ten-dinte.

« Nella sua supremazia ella (la nazione magiara) sente minac-ciata la sua independenza, e nei sudditi dell'oggi teme i padronidel domani ... Da una riscossa generale degli Siavi... i Tedeschidell'Austria avrebbero a temere per i loro predominio soltanto ;i 3Iagiari santo it loro isolamento, per la laro stossa esistenzenazionale »1).

Tot asa precum politica de rusificare, care tinde sa rapeasca cuforta finlandezilor, polonezilor, etc., limba for materna, apare inochii lumii civilizate ca un semn al unei neinfranate barbarii asia-tice 2), tot asa trebue considerate si politica de maghiarizare. i

atunci ne intrebam: oare cu ce au pacatuit nationalitatile din Unga-ria, ca de patru decenii incoace sunt chinuite, fireasca for desvoltareimpiedecata, ca ele nu sunt lasate sa apara ceea ce sunt si asa cumsunt in realitate, si sunt abandonate maghiarimii, ca material expe-rimental pentru utopii descreerate ? « Agitatii primejdioase pentrusiguranta Statului ? ».

Dace exists, in Ungaria, o agitatie primejdioasa pentru sigurantaStatului, apoi ea este tocmai aceea care necontenit, atata populatiainteun chip ne mai auzit impotriva comunitatii constitutionale siimpotriva ordinei sociale. Pentru ce guvernele maghiare sunt pasivefats de acesti kossuthisti care mans direct catre revolutie ? De cenu se aude nimic de vreun proces de press impotriva elementelorcare lanseaza zi cu zi, cele mai furioase articole incendiare impotrivadinastiei, impotriva monarhiei, impotriva bunei intelegeri si a altorprincipii fundamentale ale Statului ungar ?

Aceasta pasivitate a lui Tisza si a predecesorilor sai formeazauna din partile acelei politici nationale ale carei obiective principalesunt comune tuturor partidelor maghiare si care sunt inconjuratechiar dela Viena, fie si numai in rate... Numai nationalitatile sireprezentantii for « agitatorii » cani apara permanent unitateaimperiului si cer chiar ca ea sa fie mai organics, numai acqtia suntpersecutati cu o brutalitate de-a-dreptul moscovita ...

1) F. P. Cestaro : Frontiere e nazioni irredente, Roux & Co. Torino-Roma,P 131.

2) Bluntschli: Die nationale Staatenbildung and der moderne deutsche Staat.Berlin, Habel, 188 1 , p. 23.

E$ECUL POLITICH DE MAGHIARIZARE 89

S'ar putea crede ca maghiarii au invatat ceva din pilda austriacaa trecutului apropiat. Anume, ce inseamna sa vrei prefacerea unorpopoare intregi, dupa chipul unuia dintre ele.

On se demande si les Magyars sent avengles an point quele spectacle voisin de l'Autriche sans parler d'autres episodesplus lointains ne suffit pas a les eclairer? Par quelle aberrations'obstinent-ils a un role on les Allemands de la monarchic cislei-thane ont si piteusement &hone? Les Allemands aussi ont fondsl'Etat qui fut l'Autriche ; eux aussi se sont tarp& d'une cultureplus haute et plus ancienne, pour s'arroger la suprematie ; euxaussi ont Menu, comme un monopole et &Mite les idees liberaleset les lumieres. Et la Hongrie, qui est un organisme de mOmecomplexion que l'Autriche, mink par le meme mal, rongee surses bords par les nationalites hostiles comme par autant de dissol-vants, la Hongrie s'evertue a conjurer et a retarder l'agonie »1).

In ajunul catastrofei dela Mohacs, paamentul maghiar a adoptato faimoasa compilatiune de legi, « Decretum bipartitum juris consue-tudinarii * a lui Verboczy. Prin aceste legiuiri rele se stabilete, pede o parte, ca numai oligarhia maghiara reprezinta poporul legal,fata de iobagi; indicand pe de alts parte, ca unic principiu de dreptcucerirea « tel etait l'axiome fondamental des Magyars a la veillede la catastrophe qui devait les precipiter eux-memes dans la ser-vitude » 2).

D-1 Iulius Patzelt spune foarte just, atunci cand se ocupa deproblema nationalitatilor din Austria, ca nu este vorba daca un poporar fi in stare sa stapaneasca pe un altul si in ce chip ar face aceasta,ci sa se caute modalitatea ca neamurile sa se poata intelege si satraiasca impreuna 8). Acela§i lucru se poate spune si despre Ungaria.

Dintr'un anumit punct de vedere, Maghiarii se gasesc fats denationalitatile « lor * Inca pe pozitiile sistemului lui Bach. Chiar daca,datorita unei oarecare presiuni, ei ar fi dispu0 sa acorde nationali-tatilor uncle concesiuni privitoare la limbs ceea ce de altfel estefoarte improbabil aceasta politica in genul lui Taaffe, nu va da

1) Auerbach: Races et nationalites, p. 333.2) Albert Lefaivre: Les Magyars pendant la domination ottomane en Hongrie

(1526-1722). Paris, Perrier & Co., 1903, vol. I, p. 19.2) Julius Patzelt: osterreichisches Yahrbuch, 1897. Wien, 1898, Szelinski,

p. 259

«

go STAT $1 NATIUNE

alte rezultate in Ungaria, decat cele pe care le-a dat in Austria : cam-pul de bataie s'ar muta pur si simplu din strada si din strainatate,la Budapesta, in parlament, insa contradictiile nu numai ca n'ardiminua, dar ar spori.

Va fi silita oare Ungaria sa strabata, in privinta problemei natio-nalitatilor, aceleasi drumuri lungi si pline de primejdii, pe care le-astrabatut Austria dela Bach incoace ? Vor trebui repetate de acuminainte, in Ungaria, toate experimentele esuate in Austria ? Acestlucru ar fi, fara indoiall, o absurdit ate evidenta !

Exists un singur mijloc politic serios de a solutiona definitivtoate aceste chestiuni, atat din punctul de vedere al puterii impe-riului, precum si din punctul de vedere al nationalitatilor inclusiva celei germane. Acest mijloc este: introducerea federalismului inintregul imperiu, pe baza delimitarii nationalitatilor, in hotarele foretnografice.

CAPITOLUL VI

« INDIVIDUALITATILE ISTORICO-POLITICE »

In opera sa asupra razboiului de treizeci de ani, Schiller se intrebainteun loc, cum poate fi numita, altfel deck o §icana, incercareade a stabili hotarele unei noui religii, prin vechi tratate.

Tot asa ne-am putea intreba si noi, data prin actul solemn dinOctombrie, s'a urmarit altceva decat sä se « decreteze * inceputulunei inversunate lupte intre popoare ?

Pentru a usura solutionarea arzatoarelor probleme nationale s'adat in Octombrie 186o o diploma imperials « pentru reglementarearaporturilor constitutionale interne ale monarhiei! ». SO acolo scris castabilitatea si viitorul imperiului nu pot fi garantate 4 decat numai deasemenea institutiuni si stari juridice, ce corespund spiritului izvo-rit din drepturile istorice ! ».

Daca ne amintim insa ca batranul conte Agenor Goluchowskia fost numit ministru de interne in 1859, si ca acest om politic polo-nez este autorul « Diplomei din Octombrie o, atunci intelegem cums'a ajuns aici. Nu, n'a putut fi niciun moment vorba de formeleconcrete ale egalitatii de thepturi, dupd cum in general s'a presupus, cis'a garantat doar regimul de dominatie a unora asupra altora si anume,a Polonezilor asupra Rutenilor, iar a Maghiarilor asupra celorlalte na-tionalitati din Ungaria. A fost pus in joc prestigiul faimoasei « impa-cati a maghiarilor cu regele o.

Pentru Polonezi a fost cea mai buns ocazie, un Polonez mini-stru de interne ! de a-si stabili « drepturile istorice o asupra intregeiGalitii. Cu toate ca partea de rasarit a Galitiei locuita de Ruteni,« istoriceste », a apartinut coroanei ungare, pe cand partea de apus,cu exceptia tinutului Cracoviei « istoriceste » a apartinut, sub numele

92 STAT $1 NATIUNE

fostelor ducate Oswiecim si Zator, coroanei Boemiei. Cel putin Au-stria le-a revendicat invocand acest titlu de drept 1).

In scrisoarea sa catre cancelarul Vay, imparatul a declarat : este in-tentia sa hotarita, precum si datoria sa de regent sä vegheze ca trecereacatre o noua alcatuire administrative si legislative sa aibe loc fare &au-narea continuitatii administrative si juridice. Jar in conformitate cuaceasta hotarire, toate autoritatiile, oficiile si judecatoriile trebuescsa-si continue activitatea, 0115 and vor fi inlocuite prin nouile organe.

Maghiarii n'au putut Ins astepta in liniste, aceasta treceredela vechea la noua organizare. Spiritul politic al maghiarimii, tinutin frau in timpul regimului absolutist, s'a manifestat nestanjenit sideschis pe arena vietii publice si a facut, intr'un mod nu prea delicattabula rasa din « intocmirile organice » ale anului 1851. Acest spirit,care a luat forme aproape revolutionare, s'a manifestat atunci, dupecum se manifests si acum, prin insultarea, smulgerea si distrugereastemelor imperiale; prin izgonirea functionarilor publici si judiciarinemaghiari; prin alegerea in comitatele judqene a « patriotilor »,condamnati ca rebeli si tradatori; prin refuzul fatis de a plati impo-zite; prin formarea si inarmarea garzii nationale, si in sfarsit in ati-tudinea desantata a comitatelor, care nu s'au dat in laturi sa-si insu-seasca toata puterea in Stat, cu mult peste limitele dreptului pe careit aveau, ca institutii suverane 2).

Pe baza recunoasterii dreptului istorico-politic, ca indreptar pen-tru evolutia interns a monarhiei noastre, contele Beust a putut säincheie mai tarziu A intelegerea » cu maghiarii. « Rendre justice pleineet entiere a la chevaleresque nation a laquelle vous 'dies fier d'appartenir,Monsieur le Comte, ce fut le premier &sir de notre Auguste Souverain,le premier ordre qu'il daigna me donner lorsqu'il m'appela dans sonconseil» 3). Impreuna cu aceasta formula magulitoare, contele Beusta trimis contelui Apponyi la Londra si o note diplomatica. Dinaceasta note se vede ca n'a fost vorba deceit sa se face deplind dreptatenumai «nobilei natiuni » a maghiarilor.

1) Gr. Kupczanko: Schicksale der Ruthenen, p. 332.2) Politische Zustande Osterreichs von einem Osterreicher, Köln, 1869,

Bachem, p. 45.3) Le Baron de Beust au Comte Appony d Londres, din 9 Iunie 1868 in Diet

osterreichisch-ungarische Monarchie and die Politik des Grafen Beust o von einemEnglander, Leipzig, J. J. Weber, 187o, p. 42.

INDIVIDUALITATILE ISTORICO-POLITICE 93

Astfel s'a ajuns la o asemenea situatie ca sub masca drepturiloristorico-politice, multiplele probleme ale nationalitatilor au fostreduse la doua, trei « natiuni dintre care una, cea maghiara, de-venita o adevarata « povara pentru istorie », dupa cum nimerit o carac-terizeaza Pauf de Lagarde 1) a fost ridicata la rangul de stapanaabsolute si inamovibila peste multe alte nationalitati. Acestea auramas sa tanjeasca dupa « egalitatea de drepturi »; in acelasi timp,Polonezilor in Galicia si Cehilor in Boemia, li s'au acordat o hegemonie,care desi incomplete, totusi este de fapt capabila sa se desvolte.

Recunoasterea individualitatilor istorico-politice si a « dreptuluiistoric », recunoastere atat de funesta pentru monarhie si atat de -strans legate de conceptiile legitimiste ale lui Talleyrand si Metter-nich a avut doar menirea sa serveasca, pur si simplu, pentruca sa dejoace revendicarile nationale, in loc sa be satisfaca; ceea ces'a si intamplat.

Dar lupta nationalitatilor s'a dat la not tocmai intre principiulistorico-politic si cel national-politic. Sau, dace vreti, intre drepturileconstitutionale bazate pe temeiuri istorice si drepturile nationale,revendicate azi. Dace de atunci, dela inceputul acestor lupte, s'ar firecunoscut si aplicat principiul national-constitutional, de mult n'armai fi existat nici at atea probleme ale minoritatilor, nici o criza adualismului.

Prin recunoasterea si accentuarea drepturilor istorice au fost scor-monite de pretutindeni drepturile statelor istorice, legitimand si hIcura-jand prin aceasta pofta unora dintre popoare de a « inghiti » pe altele.

De atunci dateaza boala Cehilor, care pare azi lard leac : spasmulistorico-constitutional, nestap 'Anita dorinta de cehizare, care se mani-fests in lupta pentru restabilirea imperiului lui Vaclay. De fapt,acest fenomen nu este bolnavicios decat in parte; caci in parte elreprezinta o metoda bine studiata si 'Ana la un punct pe deplinjustificata. Caci, trebue sa ne intrebam, de ce ar fi Cehii mai prejosdin punct de vedere al valorii lor, decat Maghiarii si Polonezii ? De ceaceasta diferentiere, odata ce « membrii germano-liberali ai guver-nului au aprobat punctul de vedere a lui Deak ? 2) De ce constitutia

1) Paul de Lagarde: Deutsche Schriften. Gottingen, 1892, Dietrich, p. 27.2) Die ostereichisch-ungarische Monarchic and die Pollak des Grafen Beust

p. 14.

#,

94 STAT SI NATIUNE

boema ar fi mai putin sacra si mai putin respectabila decat cea ma-ghiara sau cea galitiana, presupunand ca si acest din urma « regat »ar putea face dovada vreunui « titlu istoric ? ».

Istoria eroico-dramatics a Boemiei, oamenii proeminenti pe carii-a dat (nu uitam pe Kopernick), stau in orice caz drept o marturiemult mai luminoasa a ceea ce este poporul ceh, decat ar putea sä neofere sleahta galitiana sau « stralucitele eminence >> din cornitatelejudetene ale maghiarilor. Daca politicienii polonezi, adevarate mostreale genului, au fost pusi deplin stapani in Galicia ruteano-polona, iarcei maghiari poruncesc in Ungaria polinationala, de ce atunci Cehiisa nu aibe si ei parte in tinuturile Boemiei de o asemenea « egalitatede drepturi ? ».

De abia acum, in ultimul timp, a inceput sa se vada insa ca acestedrepturi, bazate pe vechile regimuri de Stat, devin cu mult mai pri-mejdioase pentru stabilitatea monarhiei, decat cele nationale, pebaza carora ar urma sa fie creata in cadrul monarhiei o noua starede lucruri.

Restabilirea parlamentarismului in Austria a insemnat pentruliberalii germani o suficienta despagubire pentru impartirea impe-riului. Oare continua ei sa fie multumiti de acest guvern parlamentar ?

Se stie astazi ca Cehii se gandesc foarte serios sa-i imite pe Ma-ghiari. « In desbaterile dietei din Boemia, spune Menger, si in dis-cursurile tinute in afara camerei, tinerii si eminentii deputati cehiau declarat fatis a Cehii trebue sd fie staptini in toatd Boemia ; cd Ger-manii au multe posesiuni, multe averi nejustificate, care ar trebui sd lefie luate »1).

« Narodni Listy » a scris in legatura cu propunerea d-rului Schle-singer relativa la solutionarea complicatiunilor din Austria, prin sta-bilirea autonomiei nationale asa cum aceasta era vazuta la Vienain timpul conciliabulelor tocmai in chestia Boemiei urmatoarele:« Noi nu vd putem acorda (Germanilor din Boemia) autonomia natio-nald, atata timp cat voi nu acceptati in mod loial autonomia tdrilorcoroanei din Boemia. Numai dupa ce yeti deveni boemi cinstiti, cre-dinciosi si patrioti; numai dupa ce yeti accepta ca impreuna cu notsa formati un popor bohem, unitar din punct de vedere politic, asacum sunt Germanii, Francezii si Italienii din Elvetia cari formeaza

1) Dr. Max Menger: Der bohmische Ausgleich. Stuttgart, x891, Cotta, p. 4o.


un popor elvetian politic unitar; numai dupa ce va veti hotari sadeveniti buni concetateni ai poporului nostru in tinuturile germa-nizate; numai atunci va vom considera maturi pentru autonomie siva vom declara vrednici de a vi se putea incredinta aceasta auto-nomie, fare sa ne fie teams ca yeti abuza de ea, pentru ca säsiluiti pe cei din neamul nostru si sa vindeti Germaniei o treimedin tara » 1).

Intocmai ca si Maghiarii, Cehii vorbesc si ei de pe culmile drep-tului for istoric I

Acei can au introdus in Austria polinationala, hegemonia dreptu-rilor istorice, ca pe o contrabands, pot admira astazi opera geniali-tatii for politice. Ei au impins imperiul intr'un impas din care nuse poate misca, nici inainte, nici inapoi.

« Unele state, spune Bluntschli, cuprind intre hotarele lor, massecompacte de diferite nationalitati si nu reusesc sä le transforme intr'onationalitate noua. Tocmai din aceste contradictii izvorasc numeroa-sele controverse care agita, mai cu seams acuma, vieata politicacontimporana. Din neintelegeri de acest fel se aprind uriafele lupteintre actuala putere de Stat fi dreptul istoric pe de o parte, impulsiunilefi ndzuintele nationale care cer o reformd, pe de altd parte » 2).

La noi, in mod special, dreptului la o viata nationale i s'au opusdrepturi istorico-politice feudale, ale uneia sau a doua rase favorite,evident cu scopul de a le intdri pe acestea din urmd in mod artificial,nimicind in germene dreptul la viatd nationald.

Fara indoiala ca natiunile dominante isi pot « intemeia » preten-tiile, in ceea ce priveste privilegiile, pe fel de fel de pergamente.The devil can cite Scripture for his purpose, spune Shakespearedracul poate cita pang. si pasagii din .Sfanta Scripture, numaiatinga scopul. Asa de pilda, Maghiarii spun ca « din punct de vedereistoric » nationalitatile au fost numai « factori etnici » (!) in statulungar si nu factori politici (!). Acest lucru poate fi adevarat si totusiel n'are nicio importanta, caci pe acea vreme si Maghiarii au avutexact acelafi rob. Statul a fost patrimoniul regelui si al castelor, acesteanu erau insa nici maghiare, nici germane, nici slave, nici romane.Ele erau pur si simplu feudale si din punct de vedere national neutre.

Vezi ziarele vieneze din 9 Iulie 1897.2) Bluntschli: Die nationale Staatenbildung and der moderne deutsche Staat,

P. 14.

1)

sa-si

96 STAT $1 NATIUNE

Dar deoarece statul polietnic este o creatie artificiala, opus natio-nalitatilor care-1 compun si care sunt creatiuni firesti, nu se poatepretinde acestora din urma sa se lase varite cu forta in forme poli-tice medievale si imposibile. Caci poate fi condamnata o natiunesa se multumeasca, pentru totdeauna, cu soarta cenusaresei, numaipentruca in trecut ea n'a format un stat national ? Toate aceste natio-nalitati care nu sunt « individualitati istorico-politice lupta tocmaipentru ca sa intemeeze acuma ceea ce nu le-a fost cu putinta sa facain trecut. Nu li se permite acest lucru ? Apoi tocmai de aceealuptd ele !

D-1 Dr. Aurel von Onciul demonstreaza, de asemenea, intr'oanaliza a istoriei Austriei, ca problema Austriei nu poate fi catuside putin solutionata pe baza principiului istorico-politic. « Toateincercarile care si-au propus acest scop, indiferent de forma statuluiparlamentar, absolutist sau constitutional sub care au fost intre-prinse, au iesuat in fata faptului real al deosebirii etnice, imanente,dintre popoarele Austriei.

Orice gresala impotriva acestui fapt, intotdeauna a provocat, lafel interventiei chirurgicala facute pe un organism viu febra,spasme, convulsiuni, lard sa fi putut, fireste, modifica structura sinatura acestui organism » 1).

In general, dreptul istoric nu este altceva decat o reactiune impo-triva revolutiei franceze, o urmare a acesteia. Demult J. Bekkert a obser-vat ca F. K. von Savigny, fondatorul scoalei istorice de drept, trececu vederea, insemnatatea individualitatii, atunci cand se ocupa delegislatie 2).

Sufletul dreptului istoric nu este atat egoismul, cum a exclamatodata Miihlfeld in parlamentul austriac, cat grandomania. Maghiariinu s'au multumit ca in lupta for pentru libertate sa-si apere drepturilefor nationale, dreptul de autodeterminare al poporului lor, ci aurevendicat restabilirea constitutiei feudale, pretinzand prin aceastasi dreptul sa poata domina si maghiariza alte nationalitati. Aceasta« venerabila » constitutie feudall parch a fost creata pentru acestlucru. Dar daca ei promiteau, in acelasi timp drepturi celorlalte

1) Aurel Ritter von Onciul: I Osterreichische Rundschau din 2 Martie 2905.2) Dr. Wilhelm Schallmayer: Vererbung and Auslese im Lebenslauf der Volker.

Eine staatstoissenschaftliche Studie auf Grund der neueren Biologie. Gustav Fi-scher, Jena, 2903, p. 284.

>n

s


nationalitati, acest lucru n'avea nicio valoare. Benedict the yew invain pleeded parchments, bis usuries were too many 1).

D-1 L. Gumplowicz a spus si el, in una din primele sale lucrari,ca « egalitatea de drepturi a popoarelor > puss ca o perspective inManifestul din 2 Decembrie 1848, nu este realizabila. « Caci clack'inteo « constitutie * a monarhiei cineva a voit sä se starue asupraacestei expresii, apoi in dispozitiunile amanuntite care urmeaza,ar fi trebuit ca aceste « popoare » egale in drepturi sa fie cel putinenumerate. Trebuia apoi sa li se acorde egalitate deplina, in ce pri-veste organizarea provincials a Statului. Dar acest lucru ar fi insem-nat o totall rasturnare a intregii organizdri provinciale §i a tdrilorcoroanei, care tocmai in Austria sunt istorice ! Ar trebui deci canotiunii o pluralitatea popoarelor > primejdioasa ( ! ) pentru Austriasi cu totul neintemeiata ( ! ) sa i se substitue notiunea 4 pluralitateatarilor coroanei » mult mai practice ( !) si mai potrivita cu situatiaactuala *2).

Acestor tdri ale coroanei ii s'ar putea acorda o parte din drepturilepromise in Manifestul din 2 Decemvrie, o popoarelor > din Austria.Li « s'ar acorda astfel unora dintre tarile coroanei independenta, incadrul constitutiei imperiale >> (§ 4).

Cu alte cuvinte, o nedreptate pentruca a devenit 4 istorica )nu mai poate fi suprimata ? Iar o tiranie pentruca are o baza istorica,nu mai poate fi rasturnata ? S'a sperat oare ca cu ajutorul unor ase-meneavitale

neputincioase doctrine pot fi solutionate marile problemeale intregului imperiu ? S'a crezut ca nationalitatile pot fi

satisfacute si linistite cu asemenea fraze naive, care nu ascund decatlacomie si dorinta de dominatie ? Iar dupe toate acestea mai suntoameni cari se mill de haosul jalnic in care se sbate astazi intregulimperiu, amenintat de mina ?

Un ziar germano-iudaic din Bucovina, Bukovinaer Post a scrisntr'un rand, cuvant cu cuvant, urmatoarele :

Patria este tara in care suntem crescuti ( !), tara in care ne des-voltam si prosperam. Este insa indiferent ( ! ) in ce limbs se vor-beste si ce traditii sunt cultivate acolo

1) Carlyle: Past and Present, Ch. VIII.2) Gumplowicz: Recht der Nationalitciten and Sprachen in Osterreich-Ungarn,

P. 99.

7

a

g8 STAT SI NATIUNE

... Noi stem pe pozitia bucovinismului (!) nefalsificat, singurulpunct de vedere care poate garanta o influentare a puterii de Stat » 1).

D-1 von Kallay dupe cum se stie, s'a straduit multi ani ca sldescopere in Bosnia si Herzegovina o limbs bosniacd, pentru a con -strui pe aceasta bald o nationalitate bosniacd. Intocmai asa s'a cultivatmulta vreme si nationalitatea « ungara » in Ungaria, acea « boema »in Boemia, etc., inchipuindu-se astfel ca problemele nationalitatilorvor putea fi lichidate prin denumiri geografice. Si apoi sä se mai mirecineva ca aceasta nesocotita politica a Incurcat Intr'un mod nemaipomenit relatiile dintre diferitele natiuni din Austro-Ungaria ?

Este, pe semne, un blestem care apasa de 15o de ani asupra impe-riului habsburgic, aceasta confundare absurda a problemelor natio-nalitatilor cu tot felul de denumiri geografice vechi si in parte abso-lut arbitrare. Gandindu-se necontenit la « regatul Boem » se igno-reaza ca acolo sunt doua nationalitati cu totul distincte; si-au batutcapul zadarnic guvernantii, in trecut, cu asa zisul « regat ungar »in care au varit sub un nume istorico-geografic ,case nationaliati vii carese rdzboiesc intre ele cu furze, pentru a le putea lasa incatusate la che-remul unei tiranii orientale, in fruntea ca'reia se gaseste o hoards debarbari. Incercarea de incrucisare intre popoare si de unificare aunor tari, cu care nu au nimic comun, ba chiar se exclud, este un jocusuratec si funest, care este in adevar cauza unica a decaderii Austriei.Si acest joc mai gaseste Inca aparatori 1

Rudolf Springer cu drept cuvant scrie: « Tdrile coroanei iatdducmanul intern al monarhiei habsburgice. Ele §i nimeni altcineva nualimenteaza iridenta, numai ele au dat nastere la minoritati desna-dajduite si majoritati lipsite de scrupule. Numai impdrtirea tdrilorcoroanei, in raioane nationale bine delimitate, poate Impiedica impar-tirea Austriei ...

Tdrile coroanei cu dietele for constituesc cea mai mare piedecd pentruo adevdratci insdncitofire . . . Aceste taxi sunt un permanent stimulentla lupta...

Nu poate exista o pace nationala atata vreme cat unitatea tariiaceasta fantoma a trecutului ridicata pe piedestal ca un ideal nueste inmormantata » 2).

') Intr'un numar din Aprilie 2898.2) Rudolf Springer: Der Kampf der osterrekhischen Nationen urn den Staat,

PP. 42-43.


Nu-i greu de inteles ca sub sceptrul Habsburgilor, nationalitatilorle este destula ideea Austriei, o austriacismul * si ca.' in actualeleimprejurari individualitatea for este destul de simtitor ingradita.Dar a li se mai impune bohemismul, galitianismul, bucovinismul,ungarismuli ate alte situatii bazate numai pe forts care nu numaica n'au nimic de a face cu aspiratiunile nationale intemeiate pe rea-litati etnice, ci, dimpotriva, formeaza de fapt adevaratele cauzeale tuturor incurcaturilor babilonice din Austro-Ungaria.

La 19 Iunie 1861 cu prilejul desbaterilor din parlamentul austriacasupra propunerii lui Miihlfeld de a se institui anumite comitetepentru alcatuirea unor legi noui, care sä garanteze diferitele libertaticonstitutionale, polonezul Smolka a luat cel dintai cuvantul, spu-nand intre altele: « Noua, domnilor, avand mai ales in vedere pozitianoastra provincials cu totul particulard (1 ), "libertatea (1)i egalitateade drepturi (0 a nationalitdtilor ne apare intruchipata in autonomiatdrilor (!) asa precum sunt concepute ca individualitdti istorico-poli-tice » 1).

Gumplowicz spune ca aceste cuvinte din urma ale oratoruluipolonez au fost foarte semnificative pentru pozitia partidelor « natio-nale »: « acesta a Most punctul de vedere « national », bazat pe indi-vidualitatea istorico-politica, in opozitie cu cel pur etnic (1), antropo-logic (!), care speculeaza asupra descompunerii nationalitatilor in ele-mente (!) etnice (!)* 2).

Acest galimatias din comentarul profesorului universitar dinGraz, de origine galitiana, reprodus ad litteram, arata clar, can'a fost in stare nici dansul sa apere cum trebue dreptul « istoric »de exploatare a nationalitatilor, aflate in piing viaca.

De Anul Nou 1861, sosi la Viena o numeroasa delegatie dinGalicia, in numele careia Smolka a inmanat ministrului de Stat,in ziva de 4 Ianuarie, o adresa prin care, intre altele, se cerea intro-ducerea limbii polone, ca Umbel' oficiald in intreaga Galitie ; dieta dinGalitia, convocath la Lemberg in primavara anului 1861, a adoptatla 26 Aprilie un proiect de lege prin care limba de predare, in univer-sitatea din Cracovia, trebue sa fie exchisiv, cea polond ; mai departe

1) Gumplowicz: Recht der Nationdlitaten and Sprachen in osterreich-Ungarn,p z4z.

2) Glumplowicz, idem, p. 135.

7

Ioo STAT SI NATIUNE

dieta a hotarit sa ceara guvernului introducerea limbii polone ca limbdoficiald in intreaga

Asa au inteles Polonezii < solutionarea problemelor nationalita-tilor » si spiritul « libertatii si egalitatii de drepturi »: pentru « natiu-nea istorica » totul, pentru actuala « nationalitate » ruteananimic. Este oare de mirare, dupa acest consensus ingeniorum, ca polo-nezii si maghiarii s'au inteles intotdeauna intre ei si au fost buni prie-teni ? Ca si acum, in fata politicii de santaj a Maghiarilor, tineretulfor academic se intelege atat de usor si se imbratiseaza cu atata bu-curie ?

Dupa aceste conceptii « istorico-politice » pline de spirit, estelogic ca senatorul polonez Dietl sa spuna in parlament cu toata serio-zitatea :

«Lasati-ne noua in seams ( ! ) aceastd chestiune cu Rutenii ; ea esteo chestiune de familie ( ! ) si noi o vom scoate la capat in favoareaAustriei. Un rutean cinstit este fdrd indoiald fl un polonez cinstitin acelafi timp fl un bun austriac:( 1). Acei ruteni, cari nu se impacacu noi, nu sunt ruteni, ci niste elemente primejdioase, care n'au nevoiede protectia monarhiei, ci doar de supravegherea ei ( !) » 1).

Cand in 1895, cu ocazia alegerilor, contele Badeni a curatitca pe

deRuteni dieta din Galitia, Polonezii au considerat acest lucru unnetagaduit merit al lui. Ziarele poloneze exclamau triumfator : « hidraruteana a fost strivita in Galitia Intocmai asa au facut si Maghiarii,iar ziarele for exprimau cu aceleasi. cuvinte satisfactia for in urmaacestor realizari « libertare » ale guvernelor respective. Este firescdeci, daca d-1 Franz Kossuth a declarat de curand ca ar fi dispus saaccepte uniunea personals cu o Austrie « in care toate nationalitdtile,care au un trecut national (!) sd fie confederate (!)* 2).

Daca acest epigon, care se erijeaza in diplomat ar cunoaste istoria,atunci ar sti ca in trecut nu a existat un principiu national si ca nicioconstitutie continentals nu a avut un caracter « national >>.

Intocmai dupa cum Maghiarii au nationalizat dreptul istoric,ar fi putut s'o faca si toate celelalte natiuni din Ungaria. Pie, care ascris o lucrare foarte savants despre lupta natiunilor nemaghiareimpotriva constitutiei maghiare, spune : Ungaria a fost o federatie

1) Darea de seams asupra cedintei Senatului austriac din 4 Iulie 1871.2) Neue Freie Presse n din 28 lanuarie 1905.

#

».

isf

INDIVIDUALITATILE ISTORICO-POLITICE ioi

liberd cu anumite nationalitdti avdnd un caracter particular Fi in acelaFitimp autonom, in mijlocul carora elernente nationale noui si-au pututgasi locul, pastrandu-si caracterul particular si autonom; si tocmaipentruca printre aceste nationalita'ti niciuna nu era at at de puternicapentru a darama acest solid sistem, tocmai de aceea nu s'a pututajunge niciodata la un stat unitar, ci mai cur and la o stare de disolu-tie, caci contradictiile, odata trezite, nu se pot aplana datorita uneiintelegeri mutuale » 1).

Este un lucru in deobste cunoscut, ca poporul maghiar condusde avocatei, is bucuros palavrageala juridica drept inalta politica;insa « ordinea fireasca este mai tare decat toate legile pozitive;iar acestea din urma sunt durabile numai atunci cand sunt in con-cordanta cu ordinea fireasca » spune William Petty, fauritorulstiintei economice moderne.

Ne ,putem 'inchipui cam cum ar arata o astfel de « confederatie *de « individualitati istorico-politice s infasurate in bandaje juridice,dace ne aducem aminte ca in timpul unei demonstratii protestaredin 22 August 1869, Cehii au subliniat in mod deosebit, printre altele,ca : « intreaga formatie statall dincoace de Leitha n'are nicio bazdistoricd si Boemia nu se va rasa reprezentata intr'o adunare elective,av and acest caracter* 2).

Dar nu se poate ca vointa limpede exprimata a popoarelor apte. .----- ..mcatusatasa se desvolte si avand o constiinta nationale, sa fie de

drepturi si institutii istorico-feudale, sau de niste simple hrisoave sivechi pergamente.

Este doar vorba de niste drepturi ale popoarelor intemeiate perealitati si pe ideea de justitie si nicidecum pe traditiuni istorice,care de mult au devenit nedrepte.

Un Etat vraiment civilise ne peut pas se considerer . . . comme uneinstitution pour elle-meme. II n'est jamais qu'un moyen destine a favo-riser le ddveloppement de la nature physique et phsychique del'homme 3).

') Jos. Lad. Pie: Der nationale Kampf gegen das ungarische Staatsrecht. EinBeitrag zur Kritik der alteren ungarischen Geschichte. Leipzig, Dunker & Hum-bold, 1882, p. 257.

2) Citat de L. Leger: Histoire de l'Autriche-Hongrie, p. 563.3) Alexandre Stieglitz: De requilibre politique, du legitimisme et_du Principe

des nationalites. Paris, Pedone Lauriel, 1893, vol. I, p. 713.

102 STAT SI NATIUNE

Pretutindeni acolo unde « dreptul istoric se gaseste in contradictiecu conditiunile de desvoltare ale unuia sau ale mai multor popoare »,el a devenit falimentar si nicio declaratie nu-1 poate salva. Cad dupacum spune Paul Janet: un peuple ne doit pas perir par les institutionsqui sont chargies de le conserver 1).

Deputatul Hasner din consiliul imperiului, a protestat odatafoarte energic impotriva faptului ca la not legea si imperiul tanjesc,ca o boala veche. Hasner a spus in parlament, simplu dar logic:H Afa zisa constituire a dreptului public, dupd principiile dreptuluiprivat si aceasta este de fapt peste tot unde se vorbeste de sfin-tenia dreptului, singura luata in seams este de cateva generatiiabandonata, iar in teorie de mult depasita. Statul medieval s'a bazatfireste pe anumite principii de drept privat si in acest sens s'a vorbitde state patriarhale, state patrimoniale, state conventionale.

Aceste state nu sunt altceva decat societati intemeiate pe dreptulprivat. In asemenea state a lipsit insd orice notiune de drept public,intni cat statele se constituiau, fie pe baza dreptului de familie, fieca, in Statul patrimonial, pe baza dreptului de proprietate, fie, insfarsit, pe temeiul dreptului contractual, in cadrul Statului conven-tional. *i pe toate aceste elemente intreb eu, sa se intemeieze intregulsistem al puterilor constituite din Stat ? Este o nerozie; astazi s'aajuns deja la aceasta convingere. Existd un drept superior. Este clar caStatul insusi este asemdmitor unei personalitdti vii, ca in mersul isto-riei aceasta personalitate se desvolta si se formeaza si ea dreptul tre-hue sd urmeze aceasta personalitate.

In acest sens, regimul de drept al monarhici austriace, sta in opo-zitie cu acela consfintit de pergamente aflate in arhive fi este intemeiatprotestul sdu impotriva acestei, as putea spune, tiranii testamentare,care vrea sa ne osandeasca sa privim cum legea in regimul de drepttdnjecte ca o vefnicd boald, iar natiunea cum devine prostie si bine-facerea plaga » 2).

Dna ar fi vorba doar de niste romantici visatori, indragostiti deintocmirile istorico-politice, de niste bigoted dotards, dupa cum iinumeste Macaulay, ar putea fi judecati cu oarecare indulgenta.

1) Paul Janet: Histoire de la Science Politique dans ses raports avec la MoraleIII ed. Paris, Alcan, 1887, vol. II, p. 632.

2) In qedinta Camerei Austriace din z8 August 1861.


Dar tocmai clica maghiara, care nu reprezinta nimic altceva decatstapanirea feodala de odinioara, putin modernizata, se cramponeazade dreptul istoric, numai pentruca aceasta ii asigura dominatia ei.« Caci de sigur atunci, and noi am fost totul, atunci era adevarataepoca de aur ».

Ei se vor putea bucura de aceasta epoca de aur numai daca o lashmai moale cu fanatismul legitimist, pe care 11 speculeaza atata. Cad,cu toate bastioanele for istorico-politice » nu pot exista decdtatdt timp cat sunt protejati de dinastie, in concurenta ce le-o fac cele-lalte nationalitdti.

Unicul scop al diferitelor garantii, pe care le cuprind constitutiilestatelor, in Constitutia federala a Americei-de-Nord, a fost numaiacela, dupa cum spune Andrassy insusi, de a asigura diferitelor state,o autonomic cat mai vasta. Contele maghiar a continuat apoi: « scopulnostru . . . a tins mai departe. Noi am voit asigurdm statului maghiarautonomia nu numai in anumite imprejurari, veghind apoi ca aceastaautonomie sa nu fie stirbita, ci am vrut de asemenea ca el sd rdmdndsuveran h>. Asa incat sa nu se aduca « nicio atingere sensibilitatiinoastre in materie de drept si tendintei de neatarnare a natiuniimaghiare »1).

pentru implinirea acestor dorinti suplimentare maghiare, atateapopoare au trebuit sä fie ferecate in lanturi I

Peut-on comprendre, se intreaba Lefaivre, qu'apres avoir trembledeux cent ans defiant les pachas et les janissaires, le Magyar s'intitulesouverian des Slaves et des Roumains, comme hdritier des Koloman etdes Ladislas, comme si les sabres hongrois avaient, a l'instar de Gideonarretant le soleil, suspendu le cours de l'histoire? 2).

Maghiarii sunt, de fapt, consecventi cu propriile for conceptii,atunci cand nu vor sa auda de dualism. Din punct de vedere « isto-rico-politic », Ungaria a fost doar inainte de 1525, inainte de Mohacs,un regat independent, si intru cat la noi se face atata parada." cu con-ceptiile « istorico-juridice desconsiderandu-se momentul national,

Contele Julius Andrassy: Ungarns Ausgleich mit Ostereich vom Jahre 1867.Leipzig 1897, Dunker & Humblod, p. 185. Cartea a apArut intaiu in limbsmaghiarA (in anul 1896). Editia germana prezinta multe deviatiuni dela ceamaghiara.

2) Albert Lefaivre: Les Magyars pendant la domination ottomane en Hongrie(x526-1722), vol. II, p. 429.

sd-i

*i

»,

1)

i

104 STAT $1 NATILJNE

va trebui sa acceptam si consecintele for formulate in ultimavreme.

ySi Bulgarii se refers doar la « dreptul istoric » atunci cared cerintreaga Macedonie, numai pentru ei: ((Stirs (!) de nos droits de pere,nous ne voulons point partager la Macedoine, nous le reclamons touteentiere » 1).

Federalismul, intr'o anumita forma, poate de sigur solutiona pro-blemele noastre, care privesc nationalitatile. Insa nici federalismullui Belcredi, nici cel al lui Hohenwart, care se bazeaza pe «indivi-dualitatile istorico-politice » nu le-au putut solutiona.

Baronul von Chlumetzky a spus °data in camera deputatilor« Daca ar fi cu putinta desfacerea ( ) Austriei in moleculele ei cons-titutionale, in acele tari din care s'a constituit, astfel incat aceasta sacorespunda cu totul nazuintelor nationale, atunci o discutie serioaskasupra acestei probleme, ar avea inteadevar un rost.

Insa, domnilor, dat fiind relatiile din Austria, not nu facem alt-ceva decat multiplicdm in acest chip problema nationalitdtilor. Vomavea o problema a nationalitatilor in Boemia, in ce priveste minori-tatea compusa din doua milioane de Germani; vom avea o alta inMoravia unde este vorba de o minoritate de 11/2 milioane de germani.Iar in tarile germane, in Stiria, in Carintia, vom abandona cu totulpe Slavi la bunul plac al majoritatii nationale * 2).

Pacat numai, ca baronul Chlumetzky n'a gasit cu patru ani inurma, in 1867, argumente identice, atunci cand s'a discutat consti-tutia maghiara I

Ar fi deci o nerozie sa admitem ca este cu putinta ca imperiulsi popoarele lui sa poata cumva ajunge la o epoca de liniste, pe acea-sta baza « istorica » care este nefireasca in cazul problemelor legatede chestiunea nationalitatilor. Este imposibil ca nevoile si cerintelenationale actuale sa fie realizate pe baza hrisoavelor istorice ale unuitrecut, care a privit cu indiferenta punctul de vedere national si decieste de mult depasit.

Tendinta oamenilor nostri politici nu poate si nu trebue sa fie odivizare a imperiului nostru, cu atatea nationalitati, in mai multe statemici cu mai multe nationalitati sau in state polinationale, care sä cunoasca

Cheradame: La question d' Orient. Paris, Plon, 1903, P. 350.') In §edinta Camerei austriace din 23 Martie 1871.

:

1)

-4110--e awe

Zur Erinnerung an den Besuch der ungarlandisthen Rum:inen in Wien im Jahre 1892.

In amintirea vizitei Romani lor transilvaneni la Viena in 1892

L

N '"i 7/eft.:1'

it, %-V ak.

7-7 1

S'

'.F.A114

'41.53,1 sj

,re

-??

04 11.k. -

V111 I

'10

"IrA "A. --'4.-9,57,rcrix-743s,-A% *.P.C% 14."-r

lf.S

.461:1rA


tot atatea probleme si tot atatea mizerii ca intrebuintarea limbii sialte chestiuni nationale, ci formarea de numeroase state nationale incadrul unui Stat austriac federal unitar. Este, cel putin ridicol, cacineva sa-si inchipue, ca inlduntrul unuia aceluiafi imperiu, subsceptrul unuia aceluiafi monarh, nationalitatile vor mai rabdamult si in liniste aceasta fdrdmitare national-politicd, care este cu totulcontrarie naturii. Ea isi are originea in evul-mediu si este astazi inepoca desteptarii nationalitatilor, impusa cu forta. Aceasta faramitarea individualitatilor nationale, funesta si absurda, este ea singurasuficientk ca sa demonstreze oricarui om politic clarvazator si carese gandeste si la viitorul imperiului, subrezenia absoluta a principiu-lui

Este foarte usor de inteles de ce, de pilda, contele Dzieduszyckidin fractiunea podoliank declaral ca Polonezii starue ca « hotareletarilor coroanei sa ramae neatinse * 1). Fireste, caci daca aceste hotarear cadea, s'ar prabusi imediat si suveranitatea polona.

Pana si strainii, cari au cunoscut mai in de aproape starile delucruri dela noi, si-au dat seama unde este greseala. Astfel Emilede Laveleye spune : « Le malheur en Autriche c'est que de divers coteson vent a la fois obtenir les libertes modernes et conserver des institutionsemprunties au moyen-dge » 2).

In aceasta sentinta scurta.' este cuprinsa esenta intima a problemelornoastre nationale. Acest conflict, pe de o parte, intre nazuinta &easela popoarelor spre cucerirea libertatilor moderne, dupa posibilitateaunei autoguvernari, si scoaterea, pe de alts parte, la ivealk a drep-turilor si institutiunilor medievale a cauzat decaderea monarhiei.

Lordul Macaulay a spus in camera comunelor englezk cu ocaziadiscutiei asupra Reformbill-ului din 5 Julie 1831, ca prima cauza atuturor revolutiilor consta in faptul ca in time ce natiunile se avdntd,

formele constitutionale, stau pe loc: The great cause of revolutions isthis that while nations move onward constitutions stand still3).

Ori cum ai privi lucrurile, on cum le-ai intoarce, un fapt ramanestabilit : problema nationalitatilor nu este problema tarilor coroanei,

1) Dr. Adalbert Graf Dzieduszycki: Das Programm der Autonomisten-ParteiOsterreichs. Lemberg, 1897, p. 16.

2) Emile de Laveley: La question polonaise et la question ruthene en Galicie,in Revue des Deux Mondes >., 1869, vol. 83, p. 839.

2) Lord Macaulay: Micellaneous writings and speeches, p. 496.

#,ci

istorico-politic.

r

xo6 STAT $I NATIUNE

nici a limbilor vorbite, ci este problema constitutionald. Daca zeci deani acest punct de vedere n'ar fi fost respins, astazi imperiul nostruar fi stat pe o temelie de neclintit si not am fi fost scutiti de toatecrizele ceasului de fats.

Concluziunile trase din teoria selectiunii, expusa aici, arata dupaparerea lui Schallmayer, ca orientarea istorica aplicata in sociologicsi in politica interns, este subordonata, unei conceptii dinamice.Cand este vorba de o reforms, nu are importanta ce a fost in vre-murile istorice, on ceea ce a fost p aria acum, ci imports aceea ce trebueastazi fdcut, pentru ca sa poti fi victorios in lupta, fie pasnica,fie sangeroasa dintre popoare; iar parerile, intocmirile si obiceiurilede pans acum, trebuesc tinute in seams numai ca, ceva secundar,adica in masura in care ele fac parte din acele elemente de rezistentapentru invingerea carora e nevoie de o desfasurare de forte din parteaorganismului social 1).

Elementul german are in Austria nu mai putin de opt corpurireprezentative, deci opt autonomii nationale I Italienii, Slovacii, Ru-tenii: insa n'au aproape niciun fd de autonomie!

In 1868, la senat, marele Rokitansky, a aratat in amanunt, cuprofunzimea unui naturalist, pentru ce o cultura inaintata este posi-

numai prin sfarimarea continua a lanturilor istorice, devenitesup aratoare :

« Lu and cuvantul, vreau mai ales sa relev doua puncte de vedereprincipale, care pot fi atat de valabile astazi, ca si altadata. Acestepuncte de vedere sunt : intaiu, ca o civilizatie inaintatd inseamnd oemancipare continua de lanturi istorice §i, al doilea, ca este absolutnecesar, ca oamenii, sa scape de sub puzderia dogmelor si intocmirilorcontrarii naturii, devenite insuportabile si nesuferite in actuala noastrastare de desvoltare. Intre altele acestea au fost impuse si de o autori-tate care n'a avut nicio chemare pentru acestea. E nevoie ca oameniisa-si indrepte pasii spre o linie de conduits fireasca si clara.

Aceste doua puncte de vedere si-au gasit formularea politico-practica intr'o maxima pe care a pronuntat-o in Austria un om poli-tic de primul rang pe vremea lui, membru al senatului, maximacu urmatorul cuprins: o guvernare plina de intelegere trebue saintuiasca tendintele timpului sau, sä le inteleaga, sä le conduca si

1) Schallmayer: Vererbung and Auslese im Lebenslauf der Volker, p. 284.

bilk


sa le dea forma corespunzatoare. Eu sunt patruns de adevarul concep-tiilor mentionate mai sus §i de aceea, cu atdt mai putin and bazez pedate istorice cu cat ele corespund din ce in ce mai putin gradului actualal evolutiei, sunt ca atare din ce in cei mai subrede. Si cu atat maimult ignorarea for garanteazd posibilitatea aparitiei unor norme de con-duitd firefti *1).

Cu doi ani mai tarziu Kaiserfeld a spus in parlament:« Mie imi pare un lucru cu neputinta, ca in prezent sd se aducd

mereu in discutie stdri de fapt care apartin altor vremuri, unor vre-muri in care tdrile erau domeniile vldstarelor domnitoare, care puteaudispune de ducate si de coroane regale numai datorita privilegiilor§i stapanirilor » 2).

Henry Michel, care a scris o eminenta opera asupra ideii de Statin general, spune ca drepturile istorice nu sunt decat privilegii lega-lizate : o qu'est-ce que ces droits purements historiques, dont onpark de nouveau avec tant de faveur, sous pretexte qu'a la diffe-rence des droits dits naturels ou rationnels, ils sont definis en deschartes dament libellees et datees, sinon des droits particuliers, ana-logues a ceux que l'ancien regime a connus et sanctionnes, et quin'etaient, nous l'avons vu, que des privileges legalises ? Veut-on yrevenir ? Est-ce la un but digne de l'effort des societes progressives ? 3).

Noile nevoi si interese, nu numai ca sunt incompatibile cu vecheanotiune de drept, dar ele o submineaza pe aceasta din urrna" §i, candaceste interese au ajuns sa precumpaneasca, sentimentul de justitiecare se na§te, cantare§te mai greu decat vechea notiune, invingandu-irezistenta 4).

Intr'o discutie asupra mentionatei opere a lui Henry Michel,L'Idee de l'Etat, Albert Sorel, ataca foarte violent idolul ridicat pepiedestalul dreptului istoric, numindu-1 un principiu pentru eterni-zarea abuzurilor. Totusi pasagiul este important si poate fi citat aici :

<<L'ecole historique en matiere de droit public a fleuri au commen-cement du siecle en France et surtout en Allemagne ; (elle) est sortied'une reaction contre la revolution francaise. Elle a pretendu opposer

Darea de seam' asupra cedintei Senatului austriac din 3o Martie 1868.2) Darea de seams asupra §edintei Parlamentului austriac din zo Ian. 187o.a) Henry Michel: L'Idee de l'Etat, II ed., Paris, Hachette & Cie., 1869,

p. 63o.4) Schallmayer: Idem, p. zoo.

zo8 STAT $I NATIUNE

au droit de l'homme tire de la raison humaine, les droits des Etats, tires-des annales des Empires; extorquant pour ainsi dire des abus inveteres leprincipe de la perpituite des abus; transformant en le'gitimite l'usurpationtres ancienne. L'histoire enchaine des faits mais ne cree pas des droits.Le pretendu droit historique, droit de force et de conqugte, souvent dedol et de ruse, est un sophisme en voie de refutation. L'histoire en expo-sant les faits, ne les justifie pas 1).

Adevarul care rezulta pentru not din toate aceste consideratiunieste urmatorul: vechiul vesmant pe care 1-a imbracat forma de statal monarhiei noastre, ca si vestmantul pe care-I poarta diferitelenoastre tari, au devenit si aceasta de mult nu numai preastrAmte pentru popoarele din cuprinsul imperiului, dar s'au si ruptsi sdrentuit cu desavarsire. Imperiul ca si tarile care-1 compun, aunevoie de haine noui.

Noi va trebui, ca sa intrebuintam o expresie a lui Schiller, sätransformam cele doua state naturale ale noastre intr'un mare Statal ratiunii. Pentru aceasta, in chip constient, trebue sa fim neistorici,daca vrem sa curatim, odata pentru totdeauna, drumul care sa nescoata din acest haos babilonic si sa ne duca la o vieata ordonata pentrupopoare, in cadrul imperiului.

1) Albert Sorel: Le Temps o din 6 Aprilie 1896.

CAPITO LUL VII

PREMIZELE INTELEGERII DIN 1867

De cand parlamentul austriac, cat si cel maghiar au devenittin fel de Circumlocution Office, o simpla autoritate formals, dupacum a numit Dickens birocratia engleza coroana este iarasi sin-gurul factor hotaritor in criza imperiului, care dureaza de atatia anide zile. Este deci firesc ca toate natiunile nemaghiare, din aceastamare monarhie, sa-si indrepte zilnic privirile si aceasta de anide zile spre imparatul for si sa astepte o fapta energica, un Indreptar,care sa elibereze in sfarsit intregul imperiu de terorismul jacobinilormaghiari, acordand insa in acelasi timp tuturor popoarelor conditiiegale pentru desvoltarea lor.

Insa, zi cu zi rasfoim ziarele cu un sentiment de teams ca nucumva sa cetim stirea Ca Inca °data s'a cedat in fata urletului impo-tent al Maghiarilor si prin aceasta s'a sla'bit, 'Ana la distrugere, unpilon din temelia monarhiei.

Iar dualismul, despre care Cheradame spune just: qui n' est qu' undedoublement du centralisme a avut menirea, Inainte sa garantezeexistenta Intregii monarhii si aceasta prin asa zisa « impacare » cuMaghiarii. Impotriva acestui joc catastrofal de-a impacarea s'au ridicatla timpul sau serioase argumente. Principalul argument a fost si aramas : lipsa oricdrei perspective de impdcare, sau mai bine zis, nemul-tumirea Maghiarilor. Caci dupa cum stim, nici dupa 1867, domnii n'aufost aproape niciodata multumiti. Asa zisii « liberali » cari au guver-nat Ungaria timp de 38 de ani de zile, se stie ca n'au fost niciodatdreprezentantii Maghiarilor. Ei n'au reprezentat, de fapt, pe nimeni,caci nu erau nimic altceva decat literalmente creaturile forteipolitienesti, care le-a fost puss la dispozitie atat de generos Intr'oclipa de slabiciune. Fara aceasta forts pe care au avut-o in mans, ein'ar fi Insemnat niciodatd nimic. Adevdrata maghiarime insa a fost

STAT SI NATIUNE

intotdeauna kossuthista, adica hotarit antiaustriaca, antigermana si,in fond, permanent antidinastica.

Dintre toate popoarele care traiesc in cuprinsul monarhiei niciunuln'a fost mai greu de multumit de cat cel maghiar, cu toate grelele restric-tiuni impuse tuturor celorlalte. Sa nu ni se villa cu fraza iudaicadespre « dorul de libertate si independents >> al acestei natiuni « cava-leresti ». Istoria dovedeste tocmai contrariul. Acesti exaltati nein-franati ai liberta'tii si independentei au trait sute de ani sub stapa-nirea Turcilor, fara sa fi dat nici cel mai mic semn pentru o asemeneanazuinta spre libertate. In cele din urma a trebuit sä apara un Austriacodios, un oarecare print Eugen, si sa lupte pentru ca sa elibereze peacesti « martini » Para pereche ai « independentei », de sub jugul turcesc.

Desi intreaga press iudaica din tars si din strainatate ii preama-reste pe Maghiari, in mod unanim si sistematic, ca pe o « natiunematura si inteleapta din punct de vedere politic », ei n'au nimicadin toate acestea. Ei sunt singura natiune din imperiul habsburgiccare nu poseda in general niciun fel de intelegere politicd 1) pentrupropria lor situatie si nu-si dau seama ce este oportun sau dimpotriva,ce este periculos, cand propaga anumite « aspiratiuni » si incearca säimpuna realizarea lor. Toata politica lor de obstructie si de calcare alegii, nu-i in ultima analiza, decat numai Liberum veto, tradus inungureste, al celor mai buni amici ai lor, ai Polonezilor din Galicia.Nobi le par fratrum.

Este cunoscuta doar « inteleapta » politica a maghiarilor fats deTurci, pe vremea stapanirii Turcilor in Europa. Dupa cum cunoscutesunt si frumoasele rezultate pe. care aceasta politica le-a dat.

Pe de alts parte, politica moderns de maghiarizare pe care Ma-ghiarii o practica de 4o de ani, cu toate mijloacele de teroare desidupa cum am demonstrat, in mod zadarnic, constitue si ea o dovadaistorica a totalei lor incapacitati politice. Caci ei ar fi putut sa stie

1) 0 pilda intre multe altele. D-1 Hoitsy Pal este considerat in Ungaria dreptunul dintre conducatorii maghiarilor. El scrie adeseori articole lungi in ejBu-dapesti Hirlap o cel mai serios ziar al maghiarilor. Intr'una din bro§urileIsaleacest om politic maghiar spune: Maghiarimea este sortitd sd devind cea dintd inatiune din lume. Vezi Jovonk s az uralkoddhaz. Irta Hoitsy Pal. Budapest, RevaiTestverek, S 54. In original aceasta aspirgiune o ciudata se chianti astfel:A magyar hivatva van rea, bogy else' nemzete a vilignak s.

Literatura politica maghiara este plina de asemenea absurditliti.

Ire'

PREMIZELE INTELEGERII DIN 1867 III

dela inceput si mai ales ar fi trebuit sa stie dupe esuarea incercariloraustriace de germanizare, ca politica de maghiarizare este o utopieridicolk care poate provoca insa grave amenintari pentru insasiexistenta Maghiarilor. Si asa s'a si intamplat. Cele 31/2 milioane deRomani, 21/2 milioane de Slovaci, cele 2 milioane de Germani, un mi-lion de Sarbi ca sa nu mai vorbim de cele 21/2 milioane de Croatitrebue cu totii, daca nu pans acum, dar cel putin de acum inaintesa-si manifeste incuviintarea sa se lase inghititi de Maghiari. Deo-camdata aceste nationalitati sunt mai viguroase decat oricand. Elesunt extrem de combative si-si bat joc de toate atacurile ncsabuitepuse la cale impotriva lor. Niciuna dintre aceste nationalitati n'adevenit prietena Maghiarilor. Dimpotriva. Toate ii dusmanesc siasteapta numai naruirea definitive a citadelei dualiste.

Ganditi-va Ca Maghiarii formeaza o mica natiune de rasa strains,lipsita de hotare naturale, asezata in mijlocul Sud-Estului aflatin permanents efervescenta. Ei sunt, in mod direct, amenintati depanslavismul pe care tocmai ei it provoack aruncand in bratele luipe Slavii din Ungaria. Pe deasupra isi fac dusmani de moartesi din Romani, fail sa fi castigat pentru dansii pe Germani. Sunt atunciMaghiarii « politiceste maturi ? Si « politiceste intelepti ? ».

Nici Evreii nu cred aceste lucruri. Dar ei trebue sa salveze inteunfel sau altul Statul maghiar, caci de nu, evreimea din Ungaria estesortita sa ajunga si ea in mare primejdie.

Bismarck afirma ca, daca in Ungaria, consideratiunile politicechibzuite ar prepondera, atunci Maghiarii ar fi trebuit sa inteleagaca fund o insula in imensul ocean al popoarelor slave, dat ffindsi numarul for relativ mic, pot sa-si asigure existenta numai spri-jinindu-se pe elementul german din Austria si pe Germania. Insakossuthismul si « alte asemenea simptome de board » au dovedit cain momentele critice, increderea in sine a husarilor si avocatilormaghiari, este mai puternica decat orice calcule politice, si chiardecat sta'panirea de sine 1).

Dace este o natiune care are tot interesul ca un mare imperiuhabsburgic sa fie mentinut, guvernat in mod unitar si in acest chipstrans inchegat, apoi acestia sunt in primul rand Maghiarii. Si tocmai

1) Bismarck: Gedanken and Erinnerungen. Stuttgart, 1898, Cotta, vol. II,p. 234.

a.

112 STAT $1 NATIUNE

ei submineaza in mod sistematic toate piloanele acestui imperiu,fara sa se gandeasca ca vor ajunge, inevitabil, sub darimaturile lui.

In ultimul timp, au avut un scriitor politic proeminent care ascris °data o carte foarte inteligenta asupra dualismului. Acest Maghiara adunat in opera lui munti de dovezi pentru a demonstra absolutalipsa de temei a tuturor ideilor kossuthiste, ba chiar a concesiunilornationale care poartd culoarea kossuthistd. Ei bine, acest om, unuldin putinii Maghiari din vremurile noastre care gandesc mai adancse numeste contele Julius Andrdssy junior ! Da, acelafi care i-a ajutatacuma pe kossuthisti in izbanda for si care s'a pus apoi in frunteafor pentru a candida la presedintia unui guvern de coalitie. Asa aratamaturitatea politics maghiard !

Deci, tocmai lipsa de maturitate politics a Maghiarilor este cauzaadevdratd a tuturor crizelor noastre.

Si ganditi-va numai ca au fost pe vremuri oameni, cari considerauintelegerea austro-maghiara drept o constructie constitutionals neclin-tita si vedeau in ea o temelie nezdruncinata a monarhiei habsburgice INumarul acestor destepti cari intotdeauna priveau dualismul prinprisma lui Neue Freie Presse a trebuit astazi totusi sa se restrangafoarte mult. In schimb au sporit si s'au intarit randurile aceloracari au considerat in mod permanent dualismul drept cea mai marenenorocire pentru imperiu, pentru popoarele sale si pentru dinastie.

Contele Andrdssy- junior si-a facut iluzii ca « acele problemecare in alte parti au putut fi solutionate pe calea constituirii unuiimperiu unitar, pot fi solutionate la not pe baza comunitatii (dualiste)si astfel aici aparitia unui asemenea imperiu unitar a devenit de prisos » 1).

Adevarul este insa ca a fost vorba despre o simpla incerc are,care a efuat complet §i necesitatea de a se constitui un imperiu unitar,este astdzi mai imperioasd ca oricdnd.

Inteadevar dintre toate loviturile soartei cu care a fost lovitaAustria in decursul vremurilor, niciuna n'a avut urmari mai funestedin punct de vedere al stabilitatii si viitorului imperiului habsburgic,ca acele provocate de constitutia dualists « dictatd de o lege maghiard » 2),dupa cum spune Tezner. Caci nici Sadova nici Solferino n'au putut

1) Contele Julius Andrassy: Ungarns Ausgleich mit Osterreich vom jahrex867, p. 186.

2) Dr. Friedrich Tezner: Der osterreichische Kaisertitel, das ungarischeStaatsrecht and die ungarische Publizistik. Wien, 1899, Holder, p. 12o.

PREMIZELE INTELEGERII DIN 1867 113

sa sdruncine situatia politica interns din Austria si din Ungaria atatde temeinic si n'au putut sd compromitd prestigiul fi mai ales viitorulimperiului habsburgic, in mdsura in care a reufit s'o facd dualismul cutoate consecintele lui fatale.

Acest lucru insa a fost posibil numai sub ministeriatul austriacal unui strain care nu intelegea aproape nimic din raporturile speci-fice, existente in sanul monarhiei noastre. Ba nici nu putea aveaintelegerea necesara, pentru simplul motiv ca el nu cumwea nicinatiunile aflate in cuprinsul imperiului, nici adevaratele for nazuinte.El a fost gata sä acorde Maghiarilor totul, numai pentru ca sa-sisatisfaca dorinta lui de revan0 impotriva Prusiei: De altfel Beustnici nu a fost un om politic, dupa cum observa just Hanotaux, ciune sorte de condottiere de la diplomatie. Thiers care se pricepea laoameni, a spus despre Beust, ea acesta ar fi l'homme qui avait le moinsl'air de croire ce qu'il disait 1).

In asemenea imprejurari s'a hotarit, in 1868, restabilirea constiotutiei maghiare pe intreg teritoriul Ungariei §i apoi putin in urmasi in Transilvania. Dar urcandu-se in aceasta caruta dualists numaiMaghiarii, poate au §tiut incotro duce drumul apucat.

Daca atunci n'ar fi fost numai Maghiarii ascultati, imperiul nus'ar gasi astazi in preajma desmembrarii lui. R. Springer spun cudrept cuvant, in excelenta lui bropra, trecuta sub totals facere depresa iudaica, despre criza dualismului : « nu desmembrarea ci coor-donarea imperiului trebuia sa faca obiectul discutiei atdt in 1867precum fi in viitor. Coordonarea presupune dreptul comun in pro-blemele comune, grill comuna pentru interesele comune, unitateaorganics a intregului pe langa divizarea legitima a lucrurilor, caresunt prin natura for divizate. Dacd desmembrarea, in locul coordondrii,este o grefald, apoi a doua grepla care poate avea urmari grele, constatocmai in presupunerea ca doug si numai doua elemente trebuesccoordonate. 0 relativa pluralitate de obiecte a fost tratata ca o dua-litate absoluta ...» 2).

Dar nimenea nu s'a preocupat daca in afara de cele cinci milioanede Maghiari, mai exists alt popor in Ungaria care dorwe sau nu

1) Gabriel Hanotaux: Histoire de la France contemporaine (1871-1900),vol. I. e Le gouvernement de M. Thiers *. Paris, Combet & C-ie, p. 24x.

2) Rufolf Springer: Die Krise des Dualismus and das Ende der DeakistischenEpisode in der G eschichte der Habsburgischen Monarchie, p. 36.

8

114 STAT $1 NATIUNE

reactivarea Statului maghiar din 1848. S'a trecut pur si simplu pesteSlavii, Romanii si Germanii din Ungaria fara sa se fi gasit cu caleca sa fie intrebate si aceste popoare asupra vointii lor, fie si numaipentru ochii lumii. Acestor popoare nu li s'a dat nicio atentie. Caciele doar erau « inculte « incapabile sa se conduca singure » si cople-site cu tot felul de expresii asemanatoare. Ca Germanii, Slovacii,Romanii, Croatii si S arbii se gaseau cel putin pe aceeafi treaptd dedesvoltare culturala cu Maghiarii, acest lucru nu s'a stiut sau maibine zis a fost in mod intentionat ignorat pentru ca sa nu fie nevoiesa se « impa'rteasca* Ungaria totusi cat de inteleapta ar fi fostasemenea impartire Grandomania maghiard n'ar fi putut niciodatd sdpricinuiascd toate nenorocirile pe care le suferim cu toti din1867 kind azi !

Iar in ceea ce priveste capacitatea for de a se conduce singuri, s'aputut vedea mai tarziu, Ca Romania, Bulgaria, Serbia, Grecia, s'auridicat, cum se zice, peste noapte la o noua viata de Stat si a doua ziau fost in stare sa se conduca foarte bine, deli au fost independente.*i este doar o foarte mare deosebire, daca un stat desi indepen-dent face parte dintr'un stat federativ, cum sunt de pilda stateledin Germania. Sau daca sunt, dimpotriva, suverane, cum este cazulstatelor balcanice.

Nu s'a tinut seama de inteleptele invataminte ale istoriei. S'aprocedat, ca si cum n'ar fi trait niciodata Stefan Bockskay si BethlenGabor, can au fost intotdeauna binevoitori fats de Turci si pornitiimpotriva Austriei I S'a putut sti de asemenea, ca din vremurile luiZapolya si Rakoczy, deci de aproape zoo de ani, elementele nema-ghiare din Ungaria au luptat permanent impotriva oligarhiei ma-ghiare stapanita de duhul razvratirii. cu drept cuvant, pentrucaaceasta oligarhie spre a-si salva privilegiile, s'a aruncat in brateleTurcilor si i-a asmutit pe acestia impotriva Austriei si a crestinismului.Oligarhii maghiari au chemat pe Turci in Ungaria, pentru a-1 infrangepe imparat.

Revolutia dela 1848 a fost la urma urmei cauzata de pofta forde a sugruma nationalitatile nemaghiare, pentru ca apoi sa be poatamaghiariza. « Cauza propriu zisa a revolutiei spun Palacky 1)

a fost refuzul Maghiarilor sa acorde Slavilor, Germanilor si Roma-nilor din Ungaria drepturi nationale egale Iar faptul ca Maghiarii,

1) Franz Palacky: Gedenkbldtter. Praga, 1879, Tempsky, p. 178.

»,

1 *i o1

*i

*,

4

».


in razboiul Austriei impotriva Prusiei, s'au fault vinovati de uneltiritradatoare, se poate vedea negru pe alb in jumalul zilnic aldiplomatului german Bernhardi.

Toate aceste lucruri, si Inca multe altele, ar fi trebuit luate inconsideratie, atunci card s'a pasit la impartirea monarhiei austriacein doua. Dar factorii raspunzatori s'au ascuns de frica kossuthis-mului marginit si stupid, aflat in permanents agitatie. N'au avutnici mdcar curajul acecti oameni rcis. punzdtori, sd organizeze in modinteligent, nationalitdtile din Ungaria, sau sd le lase pe ele singuresd se organizeze §i sa le duck energic, la lupta impotriva kossuthis-mului. Dna atunci s'ar fi procedat in alt mod, imperiul n'ar staastazi in fata prapastiei.

Numai Maghiarii au fost luati in consideratie. Numai cu dansiis'a tratat si numai cu dansii a fost incheiata intelegerea constitutio-nail, zisa austro-ungara, recte maghiara. *i aceasta, impotrivavointii exprimata limpede si cuprinzator, de majoritatea covarsitoarea populatiei taranesti din Ungaria, care n'a fost ascultata.

i n'a fost intrebat prea mult nici chiar parlamentul austriac.'Nate aceste imprejurari, ca si aceasta totals dispretuire si igno-

rare a vointii exprimate de populatiile nemaghiare din Ungaria, ar fitrebuit sa lamureasca dela inceput pe oricare om politic, cu minteaclara, ca aceasta intelegere poate cel mult OA satisfaca pe Maghiari,dar niciodata majoritatea populatiei din Ungaria.

Dar a fost oare cineva obligat, in 1867, sä %ink' seama de Slovacisi de « Valahi v, de Ruteni, de Croati si de Sarbi ? Faptul el Slaviisi Romanii si-au jertfit averea si viata in 1848 a fost gasit in foartemulte cercuri, drept un lucru frumos; ca recompense insa pentruaceasta « cele mai devotate popoare ale casei imperiale * au fost lasatelegate de maini si de picioare la discretia tiraniei neinfranate a Ma-ghiarilor. Ele au fost, fare inn, date prada poftei de rasbunare aMaghiarilor, pofte care dateaza Inca din timpul revolutiei. Ele aufost lasate la discretia brutalelor incercari de desnationalizare, prac-ticate de catre un popor minor politiceste.

Printul Schwartzenberg a avut de sigur dreptate, and a vorbitdespre « recunostinta Austriei ! ».

Iar primarul Vienei, d-rul Lueger, a avut tot dreptul sa exclamela zo Octombrie 1905 in parlamentul austriac: « Nu este oare scan-dalos ca nationalita'tile care I-au servit cu credinta pe imparat, care

8*

ii6 STAT SI NATIUNE

i-au sacrificat averea si viata for si au mers la moarte pentru dina-stie, sit fie atilt de asuprite fi aruncate pur fi simplu pradd Maghiarilor?Unde a fost oare mintea stdpdnitorilor de n'au observat ca lucrulacesta va avea grave urma'ri ? Nu ramane nimic altceva de facutdecat sa fie elib crate nationalitatile de opresiunea exercitata impo-triva lor. Ne vom intelege fdrd indoiald cu Germanii, Romdnii, Rutenii,Croatii, Slovacii, pe baza unui program acceptabil pentru toti. Aceastaeste singura cale de a repara profunda nerecunoftintd de care ne-amfacut vinovati fats de aceste nationalitati ».

Se implinesc 4o de ani de cand Austria face oficiul de jandarmin slujba politicii de maghiarizare. Maghiarii n'ar fi indrasnit nicio-data sa rapeasca nationalitatilor drepturile for daca nu s'ar fi sprijinitpe forta militara a Austriei. Faptul ca coroana nu s'a opus, acest lucrun'a facut decat sa-i incurajeze ca sa mearga pe acelasi drum. Danssa hate pour la magyarisation, spune Eisenmann, l'Etat hongrois atrouve un concours pricieux, mime essentiel et sans lequel it n' auraitjamais pu la mener si loin, le concours de la Couronne 1).

Sa nu se uite ca contele Beust a recomandat introducerea dualis-mului tocmai ca o mdsurd politistd impotriva Slavilor fi Romdnilor,&Vs de care, cu cativa ani in urma numai, nu se gaseau destule cuvintede lauds pentru (< devotamentul * si u credinta >> for fats de imparat.

In introducerea dualismului a jucat insa un deosebit rol conside-ratiunea ca federalismul, de care s'a vorbit mai inainte, ar fi impri-mat imperiului un caracter slav precumpanitor. Pentru a evitaaceasta pretinsa preponderenta slava s'a hotarit, pur si simplu, impar-tirea imperiului intre germani si maghiari, creithidu-se iluzia naivaca trecerea puterii politienesti in mana celor doug natiuni mai susmentionate, constitue mijlocul cel mai sigur sa fereasca imperiulde o invazie slava. Practica de pans acum a dualismului a dovedit,in chip lamurit, ca tocmai asemenea consideratiuni au determinatcercurile vieneze sa adopte aceasta solutie.

Insusi Rogge este in deajuns de cinstit ca sa recunoasca, cum ca4 dualismul se datoreste incercarilor facute de a constrange natio-nalitatile la ascultare ». Contele Beust a negat in adevar aceste cuvinte2).Dar aceasta nu-i suficient.

1) Louis Eisenmann: Le compromis austro-hongrois de 1867. Etude sur leDualisme. Paris, Societe nouvelle de librairie et d'ed., 1904, P. 566.

2) W. Rogge Geschichte Osterreichs seit Vildgos, vol. III, p. 22.


De altfel, evolutia practica a facut dovada evidenta ca in impe-riul care are ca deviza « dreptatea este principiul de bazd al statelor »dualismul a fost introdus impotriva nationalitatilor. Unul dintre pur-tatorii de cuvant ai politicii de maghiarizare, d-1 Gustav Beksits,spune de pilda, ca Maghiarii trebue neapdrat sd impiedice desvoltareanationals a Slavilor si a Romanilor, caci in caz contrariu « dualismul,al cdrui idee fundamentald este Statul national maghiar, nu mai estenecesar » 1).

Acelasi lucru 1-au asteptat dela forma dualists si liberalii. Probaca au lasat sa treaca proiectul prin parlament, fail sa-i faca vreogreutate.

Acest rationament insa, precum si toate aceste asteptari, n'auramas necunoscute Slavilor si Romanilor, cari traiesc in cuprinsulmonarhiei. Din acel moment Slavii au fost impinsi pe anumite cal,periculoase pentru ei insisi. Dar, in orice caz, sigur periculoasepentru monarhie. La 15 Mai 1867 o delegatie numeroasa compusadin Cehi si Croati, la care s'au alaturat Rutenii si in mod izolat si Slo-vacii a plecat la Moscova, sub pretextul sa viziteze expozitia slavo-etnografica, care de abia se inaugurase; in realitate, toti acestia auplecat insa ca sa arate lumii in mod demonstrativ, ca Slavii din Austria,dupd victoria dualismului in monarhie, vad salvarea viitorului fornumai in Rusia.

Atunci faptul a constituit o simpla demonstra tie. Astazi, concep-tiile acestea sunt foarte rasp andite printre Slavi. Dualismul a lasatdela inceput Slavilor si Romanilor impresia ea in numele lui ii ame-ninta asuprirea. Aceasta forma de stat a fost si continua sa fie intru-chiparea celor mai revoltatoare privilegii, intr'un imperiu in careideea egalitatii de drepturi nationale, a pus stapanire pe toate stratu-rile nationalitatilor « de mana a doua ».

De 38 de ani nationalitatile se gasesc sub presiunea atatatoarea acestei totale nedreptati. De 38 de ani a intrat in carnea si sangelefor ideea ca dualismul nu-i altceva decat o masura politista indrep-tata impotriva tuturor acestor popoare. Niciun artificiu oratoric nupoate sa-i sdruncine pe Slavi si pe Romani in aceste convingeri ale lor.

Fireste, favorizarea continua a maghiarimii a diminuat in sanulmultor nationalitati din Ungaria ideea si speranta ca este posibila

1) Gustav Beksits: A Dualismus Mrtenete ; p. 308.

x 18 STAT $1 NATIUNE

restabilirea unui puternic stat unitar austriac, pe baze national-fede-raliste. Cad s'a cheltuit in ultimul timp multa osteneala pentru ca saextirpeze acestor nationalitati ideea unitatii si statul maghiar sa fieprezentat drept o realitate de neclintit. Oridecateori Romanii, Germaniisi Slavii s'au manifestat in ultimii ani, pentru ideea unei comunitatimai stranse cu Austria, on pentru o noua alcatuire a imperiului insensul unitatii si a unei anumite autonomii, ei au fost tariti in fataunor judecatori maghiari-fanatici antiaustriaci au fost judecatisumar si intemnitati; gazetele lor, care s'au aratat totdeauna sincerdinastice si credincioase imperiului, au fost suprimate cu forta. Intot cursul acestor lungi ani de incatusare, niciun deget nu s'a miscatpentru a opri aceasta nebuna politica de terorizare a Maghiarilor, inacelasi timp, antidinastica si fatis antiaustriaca.

S'ar putea crede ca toate aceste fapte an clatinat massele nationa-litatilor in credinta si in sperantele lor, in ce priveste monarhia siimperiul.

Or mai fi existand si intre nationalitati anumite elemente, caresocotesc ca salvarea lor este posibill in sanul unei Ungarii indepen-dente.

Majoritatea sdrobitoare a Romanilor, Slavilor si Germanilor insaasteapta neclintiti o « intorsatura a lucrurilor prin gratia lui Dumne-zeu asteapta desfiintarea dualismului si organizarea imperiuluipe o baza federalists nationala.

Deocamdata insa voiu face abstractie de toate aceste momentede natura etica, precum si de consecintele lor, si vom cerceta pro-blema mai in deaproape, din punct de vedere practic.

o ,

CAPITOLUL VIII

PRABUIREA DUALISMULUI

S'a refuzat federalizarea marei Austrii pe baza delimitarilornationale, asa cum dela Inceputul framantarilor doreau, cele maimulte dintre nationalitati, pentruca federalismul ar fi Insemnat «oabandonare a Wii >>, o slabire prin distrugerea unitatii imperiu-lui. In sfarsit, delimitarea national-teritoriala s'a spus nu eracu putinta sä fie realizata in mod mai riguros. i astfel s'a hotaritformarea unei confederatii subrede, a unei « monarhii pe termen » ,cum a caracterizat-o candva, foarte nimerit, batranul d. von Plener.

« Despre aceasta forma de stat hibrida se poate spune ceea ce aspus Ducele de Devonshire in camera comunelor, relativ la proiec-tul Home Rule-lui propus de Gladstone. S'ar putea da Irlandei o formade stat parlamentara, daca va place; reprezentantii Irlandei arputea fi convocati in parlamentul confederatiei; s'ar putea acordaScotiei si Angliei o autonomie si deci parlamente locale, dacasunteti pregatiti pentru un asemenea lucru (Home Rule all round).Nu vreau sa tagaduesc ca problema ar putea fi solutionata si pe acea-sta.' cale. Insa un asemenea proiect bastard (mongrel. . .) nu va putea,duper parerea mea, sä fie pus in practica # 1).

Noi am fost insa gratificati cu o asemenea forma de stat bastarda,pe care juristii, nici pans astazi n'o pot clasifica. Caci unii o consi-clerk' stat federal, pe cand majoritatea o considers drept un soiu deconfederatie, o Uniune Realer. Despre aceasta Zorn spunea : 4 Uniunearealer nu este o notiune care poate fi precizatadin punct de vedere juridic »2).

2) Luigi Palma: Il nuovo progetto di Gladstone suul'Home-Rule irlandese inNuova Antologia * din 15 Martie 1893, p. 222.

2). Dr. Ph. Zorn: Das Staatsrecht des Deutschen Reiches. Vol. I, Ed. II-a.Berlin, Guttenberg, 1895, p. 68.

120 STAT SI NATIUNE

Dar de oarece pans acuma nici o confederatie din Europanu s'a dovedit trainica, dualismul a purtat in el, dintru in-ceput, germenele disolutiei; chiar dace nu s'ar tine seamade niciun fel de alte consideratiuni, insd,si natura acestei legdturiconstitutionale trebue sa convinga pe toti oamenii can gandesc, caimperiul habsburgic este impins spre desmembrare, drept urmare aunei asemeni alcatuiri subrede si permanent puss in discutie. Astazi,monarhia noastra se gaseste, fall indoialk pe aceasta cale primej-dioasa. Constructia dualists trosneste din toate incheeturile sitoate reparatiile facute sunt zadarnice: Austro-Ungaria dualistd sendrue fi aceasta se intdmpld mai ales din pricina inteleptei politicimaghiare.

o Marea opera * a « marilor » Dealt si Andrissy, atat de multadmirata si pretrial-it'd, este cladita pe nisip. Ea se clatina si este ame-nintata sa cads in mina, in fiecare clipa.

Cu prilejul desbaterii, in parlamentul Austriei, a proiectuluid-rului Derschatta, insusi autorul a analizat, intr'un mare discurs,unele lipsuri ale intelegerii austro-maghiare. Asa de pildk el a sub-liniat divergenta intre ambele conventii, cu privire la chestiunilecare urmeaza sa fie tratate pe baza principiilor comune, relevandapoi si compozitia precum si modul de votare al delegatilor, etc.Eu voiu alege alte momente.

Lipsa unui puternic guvern central, lipsa unui parlament si lipsaunui aparat judiciar al imperiului, care sa functioneze in toata regula,sunt suficiente ca sa dovedeasca oricarui om care are bun simt,ca cele doua parti ale imperiului se vor instraina si nu pot sa nu seinstraineze din ce in ce mai mult, pans in momentul cand o despar-tire definitive nu va mai putea fi inlaturata.-

In 1870 deja, Ghyczy si Koloman Tisza au protestat vehementcontra blestematei institutii a delegatilor 1).

Astazi, mai toti Maghiarii sunt de acord ca si aceste ultime rdmdf' iteale comunitatii lipsite de once valoare cum de curand le-a numitcontele Apponyi, trebuesc neaparat desfiintate.

In fata unor asemnea fapte a voi sa castigi pe Maghiari pentruideea comunitatii numai prin mijloace constitutionale (!) este o politicaridicola.

1) W. Rogge: Geschichte Osterreichs seit Vildgos, vol. III, p. 370.

PRABUSIREA DUALISMULUI 121

Chiar Si manuirea in chip absolutist a cotei este in cele dinurma, dupa cum arata foarte bine d-1 Tezner 1), o recunowere aneputintei si a insolvabilitatii sistemului, in baza caruia chestiunilecomune pot fi discutate i hotarite prin mijlocirea delegatilor. Un altelement disolvant este federalizarea jurisdictiunii privitoare la ser-viciul militar, la recrutare si impozite pentru armatk o federali-zare primejdioasa pentru ideea unirii. Posibilitatea desfiintarii oricareicomunitati de interese economice intre ambele state, marqte aceastaprimejdie 2).

In alts parte, d-1 Tezner spune cuvant cu cuvant : <4 Constitutiaimperials din 1867 se prezintk din toate punctele de vedere, ca oinvdlmdfeald inorganicd de principii contradictorii. Aci este una dincauzele principale a situatiei politice funeste in care se gase§te monar-hia. In 1867 stransa legatura care mentinea monarhia strans units,a fost sldbitd. Prin insuficienta reglementare a repartizarii impozitelor,prin putinta despartirii economice, prin independenta jurisdictieimilitare acordata ambelor state, imperiul a fost pus pe picioare delut *8).

Aceste elemente pline de slabiciune §i disolvante, care nu pot fiindreptate, sunt caracteristice tuturor confederatiilor. Astfel d-1 Zornspune urmatoarele relativ la deosebirea care trebue facuta intrenotiunea de federatie (de care la not intotdeauna conducdtorii s' auferit) §i confederatie (asupra careia in sfdrfit s'a cdzut de acord ! ):<4Ambele notiuni, federatie si confederatie, se deosebesc prin aceeaca, cea dintai este un Stat, pe and cea din urma, nu. Cea dintaiconstitue o personalitate unick pe cand cea de a doua este o asociatie,formats din mai multe personalitati politice independente; intr'ofederatie suveranitatea rezidd inteo putere centrald, pe cand inconfederatie, in State izolate; baza juridica a uniunii este la cea din-tai numai legea, pe and la cea de a doua, numai o conventie: cea dintdieste un subiect de drept, cea din urma numai un raport de drept;cea din urma reprezinta un numar de autoritati publice, dqi aliate,dar totusi suverane, pe cand cea dintai o autoritate publics suve-rang unick insa organizata pe baze federale *4).

1) Tezner: Der osterreichische Kaisertitel, etc., p. 212.2) Tezner: Idem, p. 213.3) Tezner: Der Ostemichische Kaisertitel, p. 212.4) Zorn: Das Staatsrecht des Deutschen Reiches, p. 69.

122 STAT SI NATIUNE

Un oarecare membru al senatului austriac a publicat anul trecutsub titlul: Osterreich and Ungarn un ape/ extrem de prudent si extremde bland, adresat Maghiarilor. Autorul spune intre altele: « raportu-rile intre cele doua parti ale monarhiei noastre, nu sunt din punctde vedere al cordialitatii ( !) tot atat de stranse ca acele care au exi-stat odinioara intre statele uniunii germane sau inainte de reformaFed eratiei intre cantoanele Elvetiei.

Dar dupa cum acolo a lipsit odinioara un organ comun de juris-dictiune, iesit din alegeri populare, tot astfel lipseste azi la not acestlucru. Data partile componente ale imperiului nostril nu reusescsä se inteleaga, se va produce o stagnare, cu totul de alts natura.Cdci stagneazd insuci mecanismul imperiului. Organismul unitar ince-teaza sä mai functioneze ca un tot, clack' o intelegerea * care trebuestereinnoita din zece in zece ani, nu se perfecteaza la timp. Conlucrareaambelor corpuri legiuitoare este extrem de ingreuiata prin faptul areprezentantii ambelor parti ale imperiului, nu se consults niciodatasi nu trateaza impreuna chestiunile in discutie. Este de sigur greusd se ajungd la o intelegere acolo unde lipsefte un eficace organ al uni-tdtii * 1).

Intregul viitor politic, economic si militar al imperiului a fostcladit pe baza unor institutiuni si a unor legi care au azi sau maine,o scadenta.

De toutes ces differences juridiques, spune Le Fur, entre la confede-ration d'Etats et l'Etat federal resulte au point de vue historique etpolitique une difference considerable entre les deux formes d'union fede-rative: c'est que la premiere est a peu pres incapable de vivre et de fonc-tionner regulierement ; elle semble aujourd'hui condamnie par l'histoire,et, Bien que specifiquement distincte de la seconde forme, elle n'apparaftplus guere en fait que comme une forme de transition desalt& a preparerle passage a l'Etat federal. L'Etat federal au contraire constitue une formed'organisation sinon parfaite, du moins tres superieure a la confederationd'Etats, et qui, dans certaines circonstances de temps et de milieu, pentmime presenter de grands avantages sur la forme unitaire 2).

Dar si insuficienta o guvernului comun » al statului dualist « rendl'etre central incapable de vivre et d'accomplir le but pour lequel it a die

1) Neue Freie Presse a din 27 Februarie 2904.2) Louis le Fur: Etat federal et Confederation d'Etats. Paris, Marchall et

Billard, 1896, P. 735.

r

PRABUSIREA DUALISMULU1 123

tree ». Si mai departe Le Fur caracterizeaza confederatia drept o,« forma politica moarta >> condamnata sa fie numai o stage de oprirepe calea desmembrarii totale a unui imperiu : Ces resultats sont confir-m& par l'histoire qui nous montre dans la confederation d'Etats une

forme morte, aujourd'hui completement disparue ou du moms bien presde disparaitre, et condamnee en tout cas, chaque fois qu' elle reapparaitra,a ne constituer en fait qu'une &ape dans le voie du demembrement corn-plet d'un Etat en plusieurs Etats distincts, ou au contraire d'une reu-nion plus intime des Etats confider& entre eux 1).

S'ar fi putut ceti Inca de mult, la batranul Waltz ca dualismulnostru este numai o « desmembrare camuflata », asemanatoare ori-carei alte confederatii. El spune:

4 0 confederatie este o garantie informd putin satisfacatoare pentruviata publics. Ea apare regulat, numai drept o treaptd de trecere serealte formatiuni. Istoria tuturor timpurilor ne invata ca aceastd formdde stat este expusd unor dese crize ; legaturile slabesc inteatata, incatnu mai pot face fats sarcinelor fundamentale ale vietii publice si atuncion verigile din care se compune, se destrama, on se simte nevoia caStatul säli refaca unitatea pe alte baze; sau lucrul se poate intam-pla ca unul di_ state sa se simta destul de puternic, pentrucasäli asume deplina stapanire asupra Intregului organism sau a uneiparti a lui. In orice caz, ideea unirii odata sdruncinata, micile imbund-tatiri care pot fi aduse nu mai pot Insemna, de cele mai multe ori,mare lucru »2).

Aceasta a fost, in trecut, soarta tuturor confederatiilor. Confede-ratia romans a durat numai dela 18o6 pans la 1813. Uniunea germandn'a durat i ea decat dela 1815 pang la 1866; iar Confederatia Ame-ricei-de-Nord numai dela 1778 pang la 1787.

Nu-i de mirare dad. §i not am ajuns sa discutam chestiunea des-partirii. ,Si nu numai Kossuthi§tii §i-au dat contributia in ultimiiani, in mod cinstit ori necinstit, ca sa ajungem aici. Inca pe vremeam4carii memorandiste romane din Viena, organele guvernamentalemaghiare amenintau cu imediata despartire a Ungariei de Austriain cazul cand imparatul ar primi delegatia romans, care numara 300

1) Louis le Fur: Idem, p. 818.2) Weitz: Grundziige der Pollak nebst einzelnen Ausfiihrungen. Kiel, 1872,

Homann, p. 159.

124 STAT NATIUNE

de membri. Imparatul n'a primit-o 1). Pester Lloyd a inceput in repe-tate randuri sa ante de atunci pe tonuri kossutiste. Este interesantsi merits sa fie notat aci pentru faptul ca Romanii au continuat totusisa lupte pentru ideea unui imperiu unic, chiar dupa respingerea dele-gatiei for de atre imparat, chiar dupa incarcerarea conducatorilor for srchiar dupa dizolvarea cu forta de atre guvern a partidului for national.

Pe vremea guvernarii lui Banffy, Tribuna dela Sibiu polemizandcu Pester Lloyd scria :

«Pester Lloyd, purtatorul de cuvant al lui Banffy, a declarat decurand ca legatura constitutionald cu Austria a devenit pentru Unga-ria o foarte indoelnicel cinste. Aceasta inseamna ca « natiunea nobilavoeste sa desfaa, pur si simplu « aceasta legatura de o cinste foarteindoelnia Maghiarii vor desface ei in adevar o legatura, care le-acreat si le-a asigurat o pozitie dominants in imperiu si care, data afost in general cuiva de vreun folos, apoi a fost exclusiv maghiari-lor ? Aceasta hotarire ar fi o absurditate, aci numai numai Austriai-a sustinut pe maghiari numai Austria ii mai tine in viatd. Faraputernicul sprijin al Austriei, extravagantii urmasi ai lui Arpad ar fifost de zece on striviti si stersi de pe harta geografica a Europei.Se confirms inaodata ziatoarea : « pe cine Dumnezeu voieste sapedepseasa, ii is mai intai mintile )). Maghiarii sunt astazi star) anitide anumite curente nebunesti, care ii vor impinge, fare indoiala,in prapastie. Caci clack' ei viseaza o Ungarie independents, este onebunie. Redusi la propriile for puteri, maghiarii ar fi fost nimicitide celelalte nationalitati ale tarii. Aceasta-i singura perspective carele-ar ramane, dace visul for utopic ar deveni realitate. Ei insa nu-sidau seama ca stau in fata prabusirii; cred a Austria este primej-duita, insa soarta monarhiei nu i-a interesat niciodata. Totuisi monar-hia habsburgicd trebue salvatd. dacd Maghiarii vor s'o distrugd,atunci mai curdnd vor pieri ei incici ».

Faptul ca liberalii au fost totdeauna de aceeasi parere cu kossu-thistii, este si el destul de cunoscut.

Contele Friedrich Schdnborn a publicat la 5 Aprilie 19o5 in Frem-denblatt din Viena, sub titlul : « Cealalta primejdie un articol foarte

1) Dupa cum se tie mai tarziu couclucAtorul delegatiei romane 25 lanumar au fost urmariti de justitie, judecati si condamnati la Cluj de cAtrejuratii maghiari la ani de zile inchisoare ,vi apoi intemnitati. Dupa ce au statani intregi in inchisorile dela Seghedin Waitzen, au fost gratiati de impar at.

».

tin

gi

41

s

ySi

»,

PRABUSIREA DUALISMULUI £25

remarcabil, in care ii acuza pe liberali din Ungaria, ca au incheiato intelegere cu kossuthistii. El arunca asupra for raspunderea pentruactuala iredenta maghiara, deoarece chiar acesti liberali n'au fostniciodata altceva decat kossuthisti camuflati. Toate sunt adevarate,numai ca decoperirea for vine mult prea tdrziu. Ar fi fost de ajunssä se cerceteze listele electorale etnografice din Ungaria si s'ar fiputut constata, imediat, ca toate circumscriptiile electorale maghiareau trimis in parlament aproape numai kossuthisti si asa zisi « aspi-ranti nationali », de nuanta lui Appony. In schimb, candidatii parti-dului guvernamental, cari se pretind favorabili intelegerii, au fostdeclarati alesi in circumscriptiile electorale ale nationalitatilor. Inaceste circumscriptii se stie nu poate fi vorba de alegeri sidintre acei cari cunosc situatia, nimeni nu crede ca populatia roma-neasca si cea slava este favorabila guvernului. not am relevat fap-tul ca p Ana astazi Inca, toti Maghiarii se entuziasmeaza pentru dus-manii fanatici ai Austriei, pentru toti acesti Itakoczi si Kossuth.Cu aceasta constatare se potriveste insa si ceea ce spune Andrassy.despre compatriotii sai: « Acei cari si-au identificat numele cu inte-resele dinastiei, avand de asemenea ( !) si meritul ca au contribuitca patria noastra sa se poata mentine pana astazi si sa fie libel* unPazmany, un Nicolaus Eszterhazy, n'au cdpigat niciodatd in popu-laritate » 1).

Insa'si Neue Freie Presse a recunoscut, atunci cand a inceput safaca atmosfera pentru kossuthism urmatoarele : « cat de ademeni-toare este melodia aceasta, cats putere magica are strigatul: despdrtirede Austria!, se poate vedea cel mai bine din faptul ca insasi membriipartidului guvernamental (maghiar) nu dispretuesc sd se serveascd deacest mijloc » 2).

Ceea ce crede despre dualism, presedintele de consiliu liberalBdnffy, reiese cel mai bine din cuvantarea tinuta de el in parlamentulmaghiar, la 4 Iulie 1904, in care el a stabilit esenta paritatii, spunand:

« Pe o cazarma scrie de pilda in limba germana si maghiara:Cazarma Radetzky. Eu n'am nevoie de o astfel de paritate !

Daca inscriptia este numai germana acest lucru este o siluireimpotriva caruia pot intotdeauna lupta. Dar daca langa inscriptia

1) Andrassy: Ungarns Ausgleich mit Osterreich. 1867, p. 117.2) Neue Freie Presse din 29 Ianuarie 1905.a

126 STAT $I NATIUNE

germana sta scrisa si cea maghiara, paritatea este o realitate numaidaca acest lucru ar fi fdcut fi la Viena)). (Vii aplauze, exclamatii pebancile stangei si ale extremei stangi). Deci pretutindeni, unde inAustria exists o autoritate comuna trebue vorbita si limba maghiarasi trebuesc afisate inscriptii maghiare I

Cine isi inchipue insa ca chiar realizarea acestor dorinte extrava-gante vor putea sa multumeasca pe domnii maghiari, se insealaamarnic. Din discursurile tinute in parlamentul maghiar la 9 Iulie1904, cu prilejul desbaterilor asupra majorarii listei civile, au fosttrase unele concluzii, care depasesc cu mult dupa insasi parerealui Neue Freie Presse « cadrul uniunii personale)). Fireste, dupaliberum veto urmeaza liberum conspiro! Fapta rea merge pe urmelenedreptatii.

In acelasi an, in Decemvrie, d-I Rakovszky a tinut un cunoscutdiscurs in care a facut o aluzie obrasnica « la dinastiile care au fostsilite sa piece in exil » De altfel, pentru cunoscatorii situatiei, estede mult clar, ca dupa conceptia tuturor Maghiarilor, greseala dua-lismului constd in faptul, afa cum lasd sd se inteleagd insciri conteleJulius Andrassy, « cd avem un stapanitor comun. Trebue sa reme-diem aceasta, deci trebue sa schimbam starea actuala de lucruri » 1).De sigur, Andrassy are dreptate: durerea Maghiarilor este a regele foreste in acelasi Limp si imparatul Austriei. Caci nu de geaba sunt eidoar cu totii kossuthicti, in sensul «teoriei incompatibiliatii» a luiLudwig Kossuth!

Dupa toate acestea, ganditi-va la monstruozitatile constitutionalepe care dualismul in parte le-a creat, iar in parte trebue sa le con-serve intacte, caci altfel se duce de raps intregul sistem.

Ganditi-vl numai : Austria formeaza impreuna cu Ungaria, dinpunct de vedere constitutional, o confederatie, si anume, un soiu deuniune reala; Ungaria cu Croatia o varietate de stat federal; Ungariain sine un « Stat national » centralizat ; regatele si tarile reprezen-tate in consiliul imperial state unice descentralizate ; in plus Bosniasi Herzegowina formeaza tinuturile imperiale!

Pentru ca sa tii laolalta aceasta plasmuire e nevoie de cel putintrei parlamente « centrale » intocmite fiecare in mod diferit, fiecaredintre ele avand cloud corpuri reprezentative; trei guverne centrale;

1) Andrassy: Ungarns Ausgleich mit Osterreich, p. 278.


apoi optsprezece diete cu optsprezece guverne; toate aceste intocmiriau cele mai variate sfere de autonomie !

Crede oare cineva ca s'ar fi namit imperiul, dacd in 1867, in locultcestei creatiuni imposibile si subrede, toate nationalitdtile, care trdiescin masse compacte in tot cuprinsul monarhiei, ar fi fost delimitate dupdmarile for tinuturi etnografice fi apoi li s'ar fi dat acestora diete fi gu-verne, impreund cu o autonomie moderato ?!

Cehii, Croatii, Romanii, Rutenii, Italienii, etc., de abia au, cumici diferente, cele necesare pentru a-si putea sustine viata for natio-nail. Maghiarii dimpotriva se desfata, pur si simplu, avand ne maiauzite privilegii. i tocmai ei, carora le merge atat de bine, fac intot-deauna cel mai mare scandal si cer « concesiuni » peste « con-cesiuni ! ».

Actuala harababura, cu cele optsprezece parlamente si optsprezeceguverne, este ea oare mai unitary decat ar fi fost o structure consti-tutionals federall formats din vreo noud pans la zece state, toatepuse pe aceeasi treapta, toate avand drepturi egale sub autoritateaunui parlament central, a unui guvern central si a unei jurisdictiunicentrale, care sa priveasca toate chestiunile legate de interesele co-mune ?

Mai exists oameni can cred ea actuala noastra carpaceall medic-valo-constitutionall ar putea fi in zilele noastre cu succes « revi-zuita »I Pot oare nationalitatile, care sunt in plina efervescenta, sa semultumeasca cu o asemenea « revizuire » care de pe acuma se vedece urmareste ?

Once om, lipsit de partinire, care se ingrijeste de puterea si desti-nul imperiului habsburgic, trebue sa admits, ca actuala stare de lucruri,putreda pans in maduva oaselor, nu mai poste dainui. Din and incand, unii afiseaza o prefacuta mirare ca diferitele partide nationalen'au un prea mare respect pentru toate aceste intocmiri. Aici se potri-veste vorba lui Luigi Palma: Per the i trattati siano rispettati, devonoessere rispettabili.

Prin urmare, starea de lucruri actuala precum si imposibilitateade a solutiona problemele nationalitatilor, se datoresc in cea maimare parte dualismului, care a introdus la not abuzul privilegiilorde rasa. El a impartit statul austriac polinational de altadata, indoud state fi ele polinationale. Dualismul a impartit natiunile, careapartin de fapt coroanei Habsburgilor, intre doua state si impiedica

128 STAT SI NATIUNE

unirea fireasca a tuturora, sub acelasi monarh. De acelasi lucru seplange si R. Springer:

«Dualismul nu a treat teritorii nationale. Leitha, ca hotar, este o ideeatdt de absurdd, incat transforms o deosebire fireasca inteo artificialaegalitate. Acest lucru abia trezeste constiinta unitatii: ea scoate inevidenta.' ca si dincolo traieste acelasi conglomerat de popoare si deci dinpunct de vedere etnic, nu-i niciun castig ! In acelasi timp insk acesthotar taie legaturile cu Romdnii, Rutenii, Germanii, jugoslavii »1).

Mai departe, acelasi autor, a carui lucrare despre Criza dualis-mului o recomand calduros tuturor prietenilor unei Austrii-Mari,spune : « Acela care vede in monarhie o dualitate etnica se simtecu usurinta ispitit sa spuna: noua ne lipseste o legatura comuna,pe not nu ne uneste o limba comuna. Dimpotrivd, not avem nu una,ci mai multe limbi comune. Germanii au dincolo doua milioane decetateni de aceeasi limba, Cehoslovacii doua milioane, Rutenii otreime de milion; in schimb Romdnii, Croatii, Sarbii au dincoacesute de mii : deci data luam Leitha ca hotar, toate idioamele suntcomune, cu exceptia celui polon si maghiar. In sfarsit, toti acei carinu sunt Germani, folosesc limba germank Para exceptie, drept limbacomuna si mijlocitoare, de care nu se pot lipsi si pe care n'o potinlocui cu nicio aka limba. Acestea sunt realitdtile etnice seculare,pe care nu le poate sterge nicio putere de pe pamant si care suntintens legate de toate fibrele politicii noastre » 2).

Am putea exclama impreuna cu Dante: E l'un l'altro si rode Diquei the un muro ed una fossa serra » 8).

Robert von Mohl a inteles si el cum trebue pretuita importantaunificarii nationale, spunand:

« Faramitarea unui popor nitre diferite state este ca atare o situatienefireasca si de aceea atrage dupa sine multe urmari proaste. Putereasi gradul desvoltatii spirituale sufera dar mai ales un mare eaueste faptul ca constiinta nationalitatii si cea de cetacean a unui statnu se confunda. La un asemenea popor, impartit in mai multe state,se produce cu usurinta o mai mare atractie catre ideea nationalkdecat catre statul caruia ii apartine s 4).

1) R. Springer: Krise des Dualismus, p. 26.2) R. Springer: Krise des Dualismus, p. 25.3) Dante: Purgatorio, VI G.4) Mohl: Enzyklopadie, p. 578.

...


Si Mohl recomanda ca mijloc principal pentru solutionarea acestuiconflict, formarea unor state federale.

Dupa cum se stie, ura impotriva Austriei trezita din anul 1848in Ungaria, a fost mentinuta la cald prin toate mijloacele. Asa incatkossuthismul, care se gasea in continua crestere, a obtinut in celedin urma o senzationala victorie. Nesfarsitul sir de probleme legatede armata, discutiunile din parlamentul maghiar asupra cuvantului« si » intre imperial si regal; repetatele atentate asupra monumentuluilui Hentzi din Ofen; aproape zilnica insultare a stemelor imperiale,lucru care dainueste de zece ani; « aspiratiunile nationale » ale con-telui Appony; in sfarsit « afacerile national-maghiare » cunoscutepang la saturatie toate constituesc dovada ca maghiarii au avutnevoie de dualism, numai ca de un provizorat, ca un mijloc care säusureze o despartire totals si definitiva.

Contele Iulius Andrassy spune in lucrarea sa citata: « ... Ceea cen'a putut obtine absolutismul... a obtinut dualismul, care a datpopoarelor ( I ) din cuprinsul monarhiei, odata cu libertatea, adeva-rate comori ( I ) pentru care ele sunt gata sa se sacrifice si sa. sange-reze ...» 1). Numai ca din aceasta « libertate » si din aceste o comori »Maghiarii au primit partea leului, ceea ce nu impiedica tragica evi-deny. ca aceste comori au fost risipite in mod usuratic. Maghiariiastazi nu numai ca sunt « gata * sä se sacrifice si sa o sangereze »pentru aceasta forma de stat, dar desfasoara o inviersunata luptaimpotriva eL ySi tocmai acelasi conte Iulius Andrassy, unul dintrepartizanii cei mai « siguri » si « convinsi » ai dualismului, i-a impinspe kossuthisti la lupta Impotriva acestei forme de Stat 1

Cat priveste asa zisele « comori » si o libertatea » pe care dualis-mul ar fi trebuit sa le-o asigure celorlalte popoare, not stim mai binerostul for cleat domnul conte. Un lucru insa am vrea sa subliniem:surplusul de drepturi, pe care imparatul 1-a acordat Maghiarilor atrebuit sa le impuna datoria sa solutioneze, definitiv, problemavitals a Ungariei, problema nationalitatilor. Ei au ocolit aceastadatorie timp de 38 de ani. Aici putem aplica cuvintele lui Bluntschli:o Cine are mai multe drepturi are si mai multe datorii ! Cine are undrept superior are si o datorie superioara. Cine isi neglijeaza datoriain mod permanent, i se is cu legiuitd indreptdtire dreptul respectiv ».


9

13o STAT SI NATIUNE

In aceasta privinta dualismul a dat un singur rezultat, in ce pri-veste pe Maghiari. El a impins la paroxism ura si inviesunarea natio-nalitatilor nemaghiare impotriva maghiarimii. Acest lucru nu dove-deste catusi de putin ca dualismul a asigurat nationalitatilor « liber-tatea » si alte asemenea « comori ».

Gustav Beksits simte si el nevoia sa se linisteasca singur, vorbinddespre devotamentul nationalitatilor fats de destinele Ungariei. Elscrie : « Cei cari si-au varsat sangele pentru patria maghiara n'auapartinut intotdeauna natiunii maghiare in sensul strict ( !) al cuvan-tului si totusi ei au fost Maghiari adevarati. Slovacii, Romanii, Sarbii,etc., isi vor varsa sangele pentru patria maghiara fi in marile razboaieale viitorului » 1).

Noi, ce sa spunem, nu suntem de loc at at de siguri, dupa cumeste sigur onorabilul autor. Dimpotriva. Lipsa de drepturi nationalen'a avut nicaieri ca rezultat intarirea devotamentului. Nola ni separe, dimpotriva, ca aceste nationalitati, care au fost timp de 40 deani asuprite si exploatate in cel mai revoltator si rusinos mod, pentrua le tine incorporate unui 4 Stat unitar national-maghiar », nu-si vorvarsa sangele zadarnic, pentru ca sa aibe apoi iarasi parte de bine-cuv antata tiranie a maghiarizarii.

Relativ la acest lucru d-1 Lefaivre spune cu drept cuvant: « LesHongrois . . . en de'pit de leurs illusions, sentent bier qu' entre deux colos-ses, comme la Russie et l' Allemagne, l'Etat hongrois, force artificielle,ne pourrait se soutenir par lui-meme, que le prestige du souverain lesprotige contre les Slaves et les Roumains, leurs ennemis interieurs etqu' en perdant ce patronage, ils seraient &rases par les haines et les riva-lites coalisees contre eux, comme ils le furent autrefois, par la puis-sance ottomane s 2).

Asa el d-nii Andrassy si Beksits ne vor da voie sa avem poateo usoara indoiala, in ceea ce priveste dorinta nationalitatilor sa sejertfeasca pentru Maghiari. A avut dreptate slovacul acela care ascris, in brosura intitulata «Nemesis », ca acei dintre putinii Maghiari,cari in general mai gandesc, au fost afectati in mod profund « de tristaconstatare ca intr'o clipa hotaritoare ei n'au in toata Ungaria niciunaliat, cu unica exceptie poate a Evreilor » Si mai departe omul

1) Beksits: A dualismus tortenete, etc. p. 294.2) Albert Lefaivre: Les Magyares pendant la domination ottomane en Hongrie,

vol. II, p. 434.


nostru de Incredere slovac gcrie : « Repet, ca puterea actuald a maghia-rimii depinde numai am spune exclusivde sprijinul coroanei. Dacacoroana i-ar retrage acest sprijin, puterea maghiard s'ar prabusi, ca ocasa facuta din carti de joc o 1).

Deci toed trancaneala maghiarilor despre « constitutia milenarda Ungariei», care ar fi trecut « in carnea si sangele natiund » nueste decat o excrocherie curata si e menita sa impresioneze doarpe vienezii infricosati. Niciun popor din Ungaria nu se sinchisestemacar de aceastd constitutie ! Cele mai multe dintre aceste popoare\Id insa in ea nenorocirea for !

Soarta pe care si-a pregatit-o maghiarimea, in intelepciunea eipolitica, ne-ar fi putut lasa rece, daca n'ar fi fost vorba in acelasitimp despre destinele intregii monarhii. Caci pericolul latent care staascuns in problema ungara a nationalitatilor, poate deveni fatalpentru trainicia imperiului.

Contele Iulius Andrassy stie foarte bine cum a devenit Ungariao provincie a Austriei, caci spune :

« Dupa catastrofa dela Mohacs, Ungaria n'a mai putut fi stapanape vointa ei, iar de soarta ei a dispus Viena, fail s'o Intrebe. Patrianoastrd a fost, dna nu de drept, totufi, in fapt, o provincie austriacd » 2).

Lucrul este adevarat. Dar el este si plin de invataminte. Cacinumai faimoasa « maturitate politica » a Maghiarilor a fost cauza cata-strofei dela Mohacs si numai ea singura impinge acuma, intreagamonarhie, pe caile care pot duce la o cadere si mai grozava.

Dualismul insa n'a corespuns nici planurilor optimiste pe caresi le-au facut prietenii austriaci al acestei forme de stat, care sperauca vor lichida, in acest fel, problema nationalitatilor din Austria.Contele Andrassy spune in lucrarea sa : « Germanii de dincolo deLeitha nu mai pot avea hegemonia in imperiu o 2). Noi speram casi hegemonia maghiara este si Inca rapid pe duca. Fireste nu-ilipsita de comic atitudinea lui Andrassy care ii trateaza de sus peGermanii din Austria de sus, si le da, cu bunavointa, sfaturi de ceea ceau de facut in viitor in domeniul politic. El le recomanda « sa termine

1) A. Nemesis, Figyelmeztetes a magyar politika inteziiinek. Turdcz-Szt.Mirton, 1898, p. 18.

9 Andrassy: Ungarns Ausgleich mit Osterreich, p. 225.3) Idem: Ibidem, p. 49.

9*

132 STAT $1 NATIUNE

cu doctrinalismul Asociatiei culturale germane §i sa nu dispretuiascacelelalte nationalitati ( !). Ei sä se identifice ( 0 total cu actuala con-stitutie a monarhiei. Germanii nu trebue sa se mai gandeasca larolul pe care in trecut 1-au jucat, ci pe care il pot juca in prezent §imai ales la ceea ce vor putea 'Astra in viitor o 1).

Vom cita urmatoarea exclamatie a unui neamt, din revista luiMaximilian Harden u Die Zukunft )), pentru a o pune fats in fats curandurile de mai sus: «... Cum putem sa uitam ca dorintele cele maiindraznete ale Cehilor, nu sunt decat o copie a pretentiilor pe careclica maghiara a reusit sa le impuna monarhiei, silind pe Germani,pe Slavi si pe Romani sa accepte o limbs oficiall necunoscuta for siabia pe jumatate. desvoltata ? »2).

Acum cand Germanii din Austria se indigneaza, din cauza preten-tiilor Cehilor, cari vor sa restabileasca imperiul istoric al lui Vaclav;and Germanii din Boemia, in 1870, erau aproape pe punctul säcads sub furcile caudine ale Cehilor, pentru ca de atunci in colosa se sbata sub presiunea sistematicelor masuri de cehizare luate decatre Stat, impartasind astfel soarta nationalitatilor din Ungaria;cand ei n'au scapat Inca de acest pericol, nu putem decat sä le spu-nem, impreuna cu cunoscutul personagiu al lui Moliere : Tu l'asvoulu, Georges Dandin !

Germanii din Austria n'au luptat niciodata, in mod serios, Impo-triva pactului cu Ungurii. Dimpotriva, multi dintre ei sunt §i astazicei mai convin§i adepti §i aparatori ai « revizuirii o dualismului.Daca acesti germani recunosc dreptul istoric al Maghiarilor, ei n'audreptul sa ceara nicio delimitare in Boemia, &lei fraza despre « indi-vizibilitatea « Boemiei este tot atat de « istorica * ca §i aceia despre« indivizibilitatea o Ungariei.

In acest mod ei sunt siliti sa recunoasca §i. constitutia Boemiei,pe care o urasc atat de tare. Nimic nu ajuta toate subtilele distinctiipe care le fac Intre constitutia maghiara si cea boema. Atata vremecat dualismul garanteaza o inalta valoare «ingalbenitelor pergamente »,asemenea distinctii sunt sofisme, cu ajutorul carora nu vor puteaniciodata combate pretentiile Cehilor, in ce prive§te dreptul foristoric.

1) Andrassy: Ungarns Ausgleich mit Osterreich, p. 56.2) Die Zukunft a din 2 Octomvrie 1897, p. ro.a

PRABUSIREA DUALI SMULUI 133

Daca imperiul sfantului Stefan a fost restabilit, de ce sä nu fierestabilit, in triunghiul iliric, si imperiul lui Zvonimir, care nu-imai putin glorios ?

Nicio putere din lume nu va putea sä abata vreodata nationali-tatile din Austria si din Ungaria, dela acele revendicari constitutionale,con simtite Maghiarilor, at ata vreme cat va dainui situatia privilegiataa acestora din urma.

Caci si celelalte nationalitati au, in aceeasi masura, constiintapropriei for valori, cat o au Maghiarii. Tocmai de aceea ele nu vorsa inteleaga de ce tocmai Maghiarii §i numai ei sa aiba o situatie con-stitutionall privilegiata, asa cum le-o asigura dualismul.

Prin urmare, atata vreme cat dainueste dualismul, problemanationalitatilor nu poate fi nici macar partial solutionata nici in Unga-ria, nici in Austria. Caci niciun om cu mintea limpede nu se poatelasa leganat de iluzia ca acest imperiu se va putea consolida, at atavreme cat natiunile din sanul lui, trezite la o deplina constiintanationala, sunt impartite in natiuni dominante si dominate.

Atata timp cat dainueste dualismul, intregul imperiu sta pe unvulcan, in permanenta incalzit de patimile nationalitatilor umilite.Cutremurul acestui vulcan intr'un moment in care monarhia va fiincurcata intr'un razboiu, va duce la consecinte incalculabile.

Intr'o epoca, cand principiul nationalitatilor isi serbeaza cele maiimari triumfuri, iar state ca cel italian, grec, roman, sarb, bulgar,s'au ridicat din propria for cenusa; intr'o epoca cand nationalitatilecele mai mici si despre care nu s'a mai vorbit se misca pentru a ob-tine autonomia nationala, inteo asemenea epoca, dualismul nupoate fi in niciun caz o forma de stat durabila, pentru un imperiucompus din mai multe nationalitati, asa cum este Austro-Ungaria.Caci astazi, dualismul nu mai intruneste nicio conditie care sa-Ifaca necesar sau sa-i justifice existenta. Asaltul popoarelor din Austro-Ungaria impotriva dualismului, este astazi atat de puternic, incatnicio forfa nu i se poate opune timp mai indelungat.

Insa dualismul si multiplele lui consecinte rapesc imperiuluiorice simpatie nu numai inauntru ci si in afara hotarelor sale.

Niciun om cu judecata, care cunoaste simtul desvoltat al natiu-nilor orientale dela miaza-zi nu-si face iluzia ca, in fata haraba-burii nationale si constitutionale care tine intr'un greu impas imperiulnostru, statele orientale ar mai putea nutri oarecare simpatii pentru

134 STAT SI NATIUNE

ideile si sterile noastre 4 istorice », amintitoare tot mai mult a evului-mediu. Inteadevar, am ajuns un obiect de zeflemea si in toate stateleorientale suntem antipatizati din pricina nesfarsitelor mizerii pe carele sufera nationalitatile aici. Germanii nu sunt, spune Moltke, inaceste tari iubiti, dar sunt respectati.

Noi nu suntem din pricina dualismului nostru maghiar, nici iubiti,nici respectati. Dar suntem, in schimb, pur si simplu luati in ras.

Dualismul ar fi putut avea un rost atata timp cat ar mai fi existato cat de mica speranta, ca" Germanii si Maghiarii vor ramane stapanipeste cele doua state principale. Cu alte cuvinte, atata timp cat maiexista o oarecare perspective sa se poata infaptui germanizarea inAustria si maghiarizarea in Ungaria. Sau, in sfarsit, atata timp catse putea presupune ca acest dualism ar fi in stare sä multumeasca,cel putin, pe Maghiari. Toate aceste premize au pierdut de multorice valoare. De aceea nici dualismul nu-si mai &este azi niciojustificar e.

Cu toate acestea, se incearca mereu dregerea lui. Se vorbestedespre « revizuiri » si de tratative duse « dela parlament la parlament ».Vor din nou sa spoiasca si in orice caz sa mentina sistemul,deli aceste inutile reparatii inghit toate fondurile de devotament si decredinta ale popoarelor, care traiesc sub sceptrul habsburgilor. InsasiNeue Freie Presse a spus de curand 1), a in toata aceasta intelegereaustro-ungara, nu exista niciun singur punct care inspirand incredere,sä to poti sprijini pe el. Totul a devenit fubred, putred §i gdunos.

Asa stau lucrurile. $i aci toate reparatiile sunt fail folos, cacimina se apropie vazand cu ochii.

Din punctul de vedere al sigurantei publice a imperiului si a popoa-relor sale un dingur lucru trebue recomandat: imediata desfiintarea acestui provizorat constitutional deca.'zut si ruinat, deci periculospentru intregul imperiu, si reorganizarea Statului.

1) Neue Freie Presse s din 27 Mai 1905.

CAPITOLUL IX

PROBLEMA NATIONALITATILOR I POLITICA EXTERNA

Este un adevar banal, dar care merits sa fie foarte des repetat,ca situatia politica interns a unui stat este determinants pentru poli-tica lui externs. Acest lucru este in orice caz valabil, intr'o masurafoarte mare, pentru imperiul habsburgic polinational. Nicio tars nuva indrasni sa se incurce in complicatii razboinice, atata timp cateste divizata in interior si subminata de puternice curente centri-fuge.

S'ar putea crede ca acest adevar elementar este privit, mai alesin Austro-Ungaria, ca un indreptar dela care nu to poti abate. DinVacate insa, nimeni nu pare ca se sinchiseste de acest lucru. Suntemunul din membrii Trip lei Aliante in Europa si dispunem de atateasi atatea corpuri de armata; prin urmare asteptam si not « archi-prets >> orice eventualitate, asa cum asteptau si francezii in 187o.Exists oare un patriot sincer care sa nu se infioare auzind, din neno-rocire deseori, vorbindu-se de asemenea iluzii ?

Directa legatura, intre problemele noastre nationale si TriplaAlianta s'a manifestat in repetate randuri in press, in delegatiunileaustro-ungare si chiar in strainatate.

Reprezentantii Cehilor si ai Jugoslavilor din Austria au protestat,dupa cum se stie, in toate ocaziile, impotriva ramanerii noastre inTripla Alianta. Ei au cautat chiar sä o slabeasca. Pe de alts parte,Slavii si Romanii din Ungaria au folosit si ei diferite prilejuri pentruca sa critice aceasta alianta, imputandu-i fats de dansii, intentiidus manoase.

Desi toate aceste manifestatii nu conteaza atunci and este vorbade politica noastra externs oficiala, totusi niciun om politic serios si con-stiincios n'ar trebui sä subaprecieze insemnatatea acestor manifestari.

136 STAT $1 NATIUNE

Si aceasta, cu atat mai putin, cu cat este absurd ca nationali-tati din cuprinsul imperiului habsburgic sa fie atrasetot mai mult, in sfera unei politici ruso-file.

Razboiul din Asia rasariteana a paralizat pentru cativa ani acti-vitatea Rusiei in Sud-Estul Europei. Cativa ani nu inseamna nimicpentru Rusia; pentru noi insa, a§i putea spune, ca insemneaza totul.Caci, on reucim in acefti cativa ani de linifte sd punem din nou o trainicdtemelie imperiului nostru comun, on niciodatd nu vom mai avea o situa-tie afa de prielnicei. Dupa cativa ani, fie si dupa iozo de ani, Rusiava deveni iara§i pentru noi, cea mai grava si mai permanents primejdie.Oricare va fi politica urmarita de Rusia in Extremul Orient, aspira-Iiunile ei in Sud-Estul Europei raman aceleasi. Realizarea for poate finumai amanata; despre o renuntare la ele nici nu poate fi vorba.

Si, orice s'ar spune, scopul final al politicii externe ruse§ti este siazi acelasi, ca si pe vremea lui Petru cel Mare: nu o « influentareplatonica, nu o impartire a sferelor de inflenta, ci pur si simplusta.') anirea Constantinopolului, cu toate Wile care sunt direct siindirect legate de el. Asupra acestui lucru nu trebue sa ne

In ultimul razboiu ruso-romano-turc, Rusia era cat pe ce sa-siatinga scopul. Preliminariile de pace dela San Stefano recunoscuseradreptul Rusiei de a avea garnizoane ruse§ti in Bulgaria Mare, creatade ea pro forma si de a avea libertatea sa concentreze aici armateleruse§ti, trecand prin Romania.

Dupa art. VIII al acestor preliminarii o armata ruseasca de 5o.000de soldati urma sa ling Bulgaria sub ocupatie. Ream textual: Lestroupes d'occupation russes en Bulgarie conserveront leurs communi-cations avec la Russie, non seulement par la Roumanie, mail aussi parles ports de la Mer Noir, Varna et Bourgas, ou elks pourront organiserpour la duree de l occupation les de'pots necessaires 1).

Acest protectorat trecator al Rusiei trebuia evident sa-i serveascapentru ca sa-i netezeasca drumul spre Cornul de Aur. Atunci auintervenit puterile din Europa Centrals §i au silit imperiul tarist sa seosteneasca pana la Berlin pentru ca, impreuna cu puterile centrale,sa incheie o alts pace. Bineinteles aceasta pace n'a corespuns decatin mica masura dorintelor conducatorilor statului rus fost primita

1) Le traite de Berlin annote et commente par Benoit Brunswick. Paris,Plon, 1878.

insemnate

inselam.

si a

PROBLEMA NATIONALITATILOR SI POLITICA EXTERNA 137

de nevoie. Demonstratia flotei engleze la Dardanele qi creditul votatde parlamentul englez pentru pregatirile de razboiu au mai muiatrezistenta Rusiei. Insa diplomatii rusi n'au luat no' de acest lucru.De aceea ei fac tot mai des auzia in Europa si in mod tot mai insistent,urmAtoarea stire : drumul Rusiei spre Constantinopol, duce prin Viena.In 189o--I9oo contele Caprivi a declarat in parlamentul german, cala Petersburg, exists o rAspanditA pArere, cum CA drumul spre stram-tori trece prin Brandenburger-Tor.

Ne putem inchipui cu usurinta ce ar insemna pentru monarhianoastra dacA o asemenea maneva din partea Rusiei ar da rezulta-tul dorit.

Intr'un cuvant, Rusia isi da seama acuma, mai mult cleat oricand,ca in ciuda tuturor demonstratiilor engleze, Austria 1i Germania suntstatele hotdrite, in caz de rdzboiu, sd se opund planurilor ei in Sud-Estul Europei.

Din scrierile asa zisilor panslavisti se poate vedea ce gandescnationalistii rusi despre politica for in Orient. Asa de exemplu Fadejevspune : « totul depinde acum de posibilitatea de a solutiona problemaslavA; on Rusia isi va intinde puterea 'Ana la Marea Adriatic', onse retrage din nou dupa Dnipru. Pans in ziva de astazi, patria noastraa mers pas cu pas spre tinta ei traditionala » 1).

Pe de aka' parte Funck-Br entano expune in felul urmAtor progre-sele fa'cute dela Petru cel Mare incoace :

Plaine immense, peuples sans bornes, domination mongole, influencebyzantine, autocratie et nihilisme, doctrinarisme et humanitarisme, con-uration de palais, complots, assasinats, knout et licence, terre et del,

tout a servi pour explique la Russie...Elle n'est pas plus notre allide naturelle qu'elle n'est celle de l'Alle-

magne, ou de l'Autriche et de l'Angleterre ou de la Turquie ; elk n'aqu'un souci, s'etendre, qu'une ambition, grandir. Si elle y met des formes,c'est pour se faire mieux comprendre et admettre dans le pretendu con-cert europeen.

Tout le monde et personne peut compter sur elle. Nous lui faisonsdes offres, elle les prisente a Berlin, qui lui en fait des meilleurs ; c'est aprendre ou a laisser, sans faussse honte ni faux honneur; son honneur,sa conscience, c'est elle-meme. Elle n'en admet point d'autres...

1) Des russischen Generals Rotislaw Fadejew nueste Schriften, P. 47.

138 STAT $1 NATIUNE

Toute alliance qui l' aide a grandir est bonne, tout autre, mauvaise.Elle participe au partage des Etats avec la mime desinvolture qu'ellemarche a leur conquite ; riduit la Pologne et souleve les Balkansparce qu'ils sont slaves, et annexe Chinois, Turcomans, Armeniens,parce qu'ils ne le sont pas, mais parce qu'elle est toujours elle, la Russie 1).

Este evident ca expansiunea ruseasca in Sud-Estul Europeiameninta nu numai statele orientale, ci mai ales existenta imperiuiulhabsburgic caruia nu-i poate fi catu0 de putin indiferent §i nici nuse poate sä considere un lucru fara importanta, daca cercul panrusse va strange sau nu in jurul sau.

Dar nu mai putin primejduit de pericolul rusesc este si imperiulgerman modern. Dupa ce la Berlin s'a nascut convingerea elexistenta imperiului habsburgic constitue o problems vitals pentruGermania, acest imperiu n'ar trebui sa priveasca cu indiferenta dacaeste sau nu asigurata stabilitatea imperiului habsburgic.

Bismarck a spus, in celebra sa cuvantare din 6 Februarie 1888relativa la pericolul rusesc: t Cele intamplate la congresul dela Berlinm'au deceptionat; mi-au aratat ca aservind complet politica noastrcicelei rusefti, acest lucru nu ne-a ferit sa ajungem totu§i la cearta cuRusia, impotriva vointii §i dorintii noastre. Aceasta cearta a ajunspana la amenintari, p aria la amenintarea directs cu razboiul, pe carea proferat-o acei competenti s'o faca. Aici trebue cautata origineatratatului nostru cu Austria ».

Este cunoscut pasagiul din acest discurs : « Inchipuiti-vd cd Austriaa dispdrut de pe harta Europei ; atunci not cu Italia suntem izolatipe continent. Intre Rusia si Franta, intre aceste doua mari puterimilitare vecine Germaniei, ne vom gasi permanent in cazul celmai probabil unul contra doi sau vom depinde intermitent candde unul cand de celalalt stat ».

E drept Ca Bismarck a luat mai tarziu dispozitia ca presa dinGermania sa scrie ca prin tratatul incheiat cu Austria in 1879 el n'afacut decat sa garanteze situatia acesteia, fara sa se fi obligat sä spri-jine politica ei orientala, intru cat Germania n'are niciun fel de interesein Orient. Relativ la aceasta d-1 Heinrich Geffcken spune ca afirrnatiapresei lui Bismarck nu este adevarata §i ea deosebirea facuta nu sta

1) Th. Funck-Brentano: La Politique. Principes, Critiques, Reformes.Paris, A. Rousseau, 1892, p. 315.

PROBLEMA NATIONALITATILOR $1 POLITICA EXTERNA 139

in picioare. Caci ar fi incompatibil cu interesele vitale ale Austro-Ungariei ca politica ruse sa-si urmeze mai departe calea si ar fi ogreseala politica si economics sä se creada cum ca Germania ar puteaadmite acest lucru, fail sa fie serios pagubita. 0 intindere a puteriirusesti in Sud-Estul Europei n'ar slabi presiunea pe care Rusia oexercita la Nord, ci ar intari-o numai, ca'ci ar spori forta imperiului,a carui intreaga istorie nu este decat un sir de cuceriri, facute toatepe socoteala vecinilor sai. Friederich al II-lea a recunoscut acestlucru si 1-a exprimat, aratand pentru ce motiv Prusia nu poate sdtolereze o stapanire ruseasca a Constantinopolului. Ceea ce era atuncivalabil, pentru micul regat prusac, este de doua on pe atata de ade-varat pentru actualul imperiu german. Lasam de o parte faptul capentru industria germana este de o foarte mare importanta ca expor-tul ei in peninsula balcanica sa nu fie oprit de bariere rusesti 1).

Celebra scriere « Berlin-Wien-Rom » care apara in mod semi-oficial politica inaugurate dupa caderea lui Bismarck asa zisul« curs nou >> aflat in contrazicere cu politica practicata mai tarziude acesta din urma , afirma in ce priveste Orientul : o afacerile orien-tale constituesc o problema de existents pentru monarhia habsbur-gica, iar neglijarea for dauneaza direct si indirect intereselor noastre;acest lucru nu s'a stiut on in mod voit s'a ignorat. El a fost explicatprin curioasele idei pe care si le-au facut cei mai multi dintre noi,idei Inca in curs, despre sarcinele pe care be are de indeplinit politicaaustriaca »2,.

Si mai departe se spune : « Cetatenii imperiului german, cari auun orizont politic mai larg, ar fi trebuit, Baca nu mai inainte, darcel putin in 1890 sa-si dea seama ca problema luarii in stapanire decatre vecinul nostru dela Nord-Est a mostenirii turcesti, a acesteitemelii a pdmeintului, a acestui pod spre Asia fi Africa, dupa cum s'aexprimat printul Bismarck fats de contele de Saint-Vallier intere-seaza Germania, in aceeasi masura ca si pe Austro-Ungaria. Este oproblema eminamente germana data cercul de fier slavono-rusescincearcd sd strdngd trupul german dintr'o singurd parte sau din cloud(dinspre rasarit si din spre miaza-zi) si data drumul direct catre

1) H. Heinrich Geffecken: Frankreich, Russland und der Dreibund. Berlin,1893, Wilhelmi, p. 1 ro.

2) Berlin-Wien-Rom: Betrachtungen fiber den neuen Kurs und die neue euro-piiische Lage, p. 38.

140 STAT SI NATIUNE

Orient va fi inchis Europei Centrale. Daca aceasta problema estejudecata dupa importanta ei, numai in aparenta ea se plaseaza inurma securitatii hotarelor noastre din apus. Dupa parerea printuluiBismarck aceasta problema este de o insemndtate mondiald, pe kingdcare cearta pentru Alsacia fi Lorena se reduce la una de minimd impor-tantd »1).

. . . u Mara de toate aceste momente, situatia este de asa naturaincat Germania este incomparabil mai interesatd in apararea Austriei,in fata unui atac din partea Rusiei, decat este interesata Austria inapararea granitelor noastre de Vest, impotriva atacului Frantei ! 2) *.

Panslavistii au fost cei dint ai cari au vazut ca centrul de gravitateal problemei orientale se &este in Austria. Generalul Fadejew spune :« Este vorba de urmatorul lucru : noua ne este imposibil sa ducemun razboiu in peninsula balcanica fara invoirea Austriei; si aceastainvoire n'o putem, in niciun caz, obtine. Priviti harta. Noi putemintra in Turcia numai prin portiunea cuprinsa intre gurile Dunarii ( ! )si intre sirurile de dealuri dela poalele Carpatilor ( ! ) rasariteni.Accesul la aceasta poarta este in mainile Austriei. Daca trecem Duna-rea sau chiar numai Prutul, noi nu ne vom gasi cu spatele spre Austria.In aceasta pozitie delicata o simpla demonstratie a bunei noastre ve-cine Austria, ne va sili sa ne retragem, dupa cum s'a si int amplat in1854. Accesul la Dunarea de Jos pentru armata noastra este cu pu-tinta numai cu un pasaport austriac; iar cat de binevoitoare ne esteAustria, suntem informati in aceasta privinta * 3).

Cunoscutul filozof Eduard von Hartmann a spus intre altele,vorbind despre insemnatatea vitall pe care o reprezinta politicaruseasca in Orient tocmai din punctul de vedere al Germaniei, urma-toarele :

«Dacd Rusia ar ajunge sd infdptuiascd ideea panslavistd cu ajutorutunei rdscoale generale a Slavilor din Austria, atunci noi am avea incolosul panslavist un vecin de-o superioritate sdrobitoare si ne-amgasi in fata lui fail aliati ; dad. acest imperiu slay s'ar alia cu Franca,noi am fi striviti fall rezistenta si impartiti intre invingatori. De aceeaorice chestiune care constitue o problema vitals pentru Austria

2) Berlin-Wien-Rom: Betrachtungen fiber den neuen Kurs and die neue euro-pdische Lage, p. 50.

2) Idem, pag. 51.3) Rotislaw Fadejew: Neuste Schriften, p. 13.


constitue de asemenea si pentru imperiul german o problemavitals » 1).

Din aceste scurte consideratiuni si citate reiese limpede ca nu-i ofraza goals afirmarea, ea Germania si imperiul habsburgic nu se potlipsi unul de celalalt.

Parerea ca pentru imperiul dunarean va trebui sa inceteze inte-resul aliantei cu Germania, din momentul in care existenta lui n'armai fi amenintata de Rusia, este profund gresita. Aceasta parere sebazeaza, dupa cum presupune autorul lui « Berlin-Wien-Rom * 2) peo premiza lipsita de baza, anume ca, intre aceste doug imperii ar finumai o contradictie vremelnica

In realitate, amenintarea existentii Austriei din partea Rusiei vaputea sd is sfdrfit, va lua sfdrfit, numai dacd Rusia va lua in stdpd-nire, afard de Constantinopol toate neamurile slave. Adica daca dinmonarhia habsburgica n'ar ramane decat niste jalnice ramasite.

La Viena s'a crezut multa vreme si in Germania pare ca sementine si astazi aceasta credinta ca pentru a prelntampina pri-mejdia care ameninta existenta ambelor imperii, ar trebui ca Slaviidin Austro-Ungaria sd fie ingenunchiati prin toate mijloacele. In schimbGermanii Maghiarii sd fie intdriti in once chip fi chiar prin mijloaceartificiale. Cat de des nu s'a putut ceti in ziarele germane ca dua-lismul este o premiza. a Triplei Aliante, care are un puternic interessa mentina hegemonia maghiara in Ungaria. Caci Maghiarii for-meaza un stalp ( 1 ) al Triplei Aliante in imperiul habsburgic. De abiain ultimul timp, anumite cercuri par sa recunoasca intr'o anumitamasura, cat de falsa este aceasta conceptie.

Dupa cele expuse mai sus, se poate usor intelege de ce foartemulte dintre marile natiuni ale Austriei si ale Ungariei n'au incre-dere in Tripla Alianta. Tocmai pentruca Maghiarii au fost in per-manenta privilegiati si alintati, aceste popoare nu vad in Tripla Aliantadecat un mijloc de asuprire. ySi hotarit lucru, nu se poate nega caaceasta convingere are, din pacate, o baza reala. Vazand cat de adancaeste prapastia intre sap ani si iloti, tinand seama de ura inviersu-nata a acestor nationalitati impotriva asupritorilor lor, ne putemintreba cu teams : unde va duce aceasta situatie ? Daca Maghiarii

1) Eduard von Hartmann: Zwei Yahrzehnte deutscher Politik and die gegen-wartige Weltlage. Leipzig, W. Friederich, p. 201.

2) Berlin-Wien-Rom u, p. 90.

1

fl#

#

142 STAT SI NATIUNE

au fugit in trecut, in masa, in tabara Prusienilor si Italienilor,can le erau straini din punct de vedere national, numai pentruca sa se razbune impotriva Austriei si pentru a-i provoca o infran-gere, cu atat mai clar apare posibilitatea ca la urma urmelor, totiSlavii si Romanii sa treaca in tabara Rusiei « slave * si o ortodoxe ».

Zi cu zi li se predica acestor Slavi si Romani: Germanii si Ma-ghiarii sunt cei mai inversunati dusmani ai libertatii voastre; cadnumai ei impiedeca realizarea federalismului, si aceasta ca sä va poataasupri laolalta. Pentru a impiedeca aceasta jalnica situatie, exists unsingur mijloc : Rusia, marele imperiu slay al tarilor Rusia care aeliberat pe Sarbi, pe Bulgari, etc. Numai Rusia poate sa ne elibereze,cad ea este mare, puternica si slava ...

Popoarele tinere si in ascensiune sunt inzestrate cu optimism sicred bucuros ceea ce doresc.

totusi, toate aceste popoare ar fi putut fi castigate pentruTripla Alianta, daca aceasta alianta ar inceta sa se sprijine pe hege-monia Maghiarilor si pe constitutia din Decemvrie. Aceasta consti-tutie putea sa se potriveasca Germanilor din Austria; acum insanu mai corespunde nici macar nevoilor lor.

Rusia tinde sa stranga toate neamurile slave sub dominatia ei.Dar putem sa fim siguri ca aceste neamuri slave nu se vor lasa nicio-data rusificate. Expansiunea ruseasca insa numai atunci isi va ajungescopul clack' ea va duce si la rusificare.

Dar Cehii nostri, ca si Slovacii, Croatii etc., sunt Slavi intocmaiasa cum Englezii, Danezii, etc., sunt Germani; insd ei nu suntRusi §i, ceea ce a fost intotdeauna mai important, ei nu vor sddevind Rusi.

Fireste, insa, ei vor si mai putin sa devina Germani sau Maghiari.S'a incercat sa fie siliti la aceasta. Au trebuit atunci sa-si spuna:daca e vorba ea trebue sa ne lasam germanizati sau maghiarizti,atunci vom prefera mai de graba sä ne lasam rusificati. Ba chiarmulti Romdni, cari doar nu sunt Slavi, spun deschis: mai bine Rusidecat Maghiari 1).

ySi in fond au dreptate. Daca trebue sa piara este totusi mai ratio-nal ca sa se disolve intr'un popor mare, care are viitorul in fata lui,cleat sa se sacrifice pe altarul minusculei natiuni maghiare, pentru ca

1) Vezi La Question Roumaine en Transylvanie et en Hongrie. Replique, p. 540.

Si

I


aceasta sa poata juca un mititel « rol european » Intr'un a stat maghiarindependent ».

Pentru a ne convinge cat de absurd este felul, in care insisi ma-ghiarii trateaza problema Romanilor, redau un pasagiu din marelediscurs tinut de contele Tisza, asupra problemei nationalitatilor, cuprilejul ultimelor alegeri 1).

4 Eu am mai spus-o si altadata, dar sunt adevaruri a caror repe-tare nu stria. Este o ciudata ironie a soartei ( ! ) ca Intre RomdniUnguri exists astazi Inca atdta material exploziv ; pe cand noi, dacaprivim mai adanc cursul istoriei si problemele ei, descoperim o soli-daritate intima Intre marile interese de vieata ale acestor doua rase.Caci aici, in aceasta parte a Europei, in conglomeratul neamurilorlegate Intre ele prin legaturi de rasa, tocmai aceste cloud neamurisunt acele care nu au nicaieri cui sa se alature si care trebue sa-siurmeze mans in mai.* calea destinelor Tor, impotrivindu-se unuicurent popular mai mult sau mai putin dusmanos (aprobare). Euintrezaresc, in Romania independents, care la granita noastra de Rasa-rit merge spre o desvoltare atat de imbucuratoare si frumoasa, pealiata naturals a marilor interese maghiare. *i nu iau in nume de rail,ca si concetatenii nostri, romani, cari traiesc in patria noastra, segandesc la aceasta Romanic independents cu simpatie si dragoste.Dar ei sa nu uite ca o conditie fundamentald pentru realizarea acesteiRornanii independente, este ca, aici, Tanga ea, sa existe intr'o pozi-tie care doming valea Duna'rii, un puternic stat condus de natiuneamaghiara admiratoarea libertatii si ca el sa poata exercita o actiunedeterminants. (Aplauze vii).

« sä inteleaga romanii ca, tocmai din punct de vedere al asi-gurarii existentei unei Romanii independente, ei au aici de indeplinito singurd misiune: vor aduce natiunii for un adevarat serviciu, numaiatunci cdnd vor cduta sd pund in valoare influenta stdpdnirea ma-ghiard (!). (Tumultoase aprobari si ovatiuni) ».

Aceste concluzii naive sunt Inca o dovada pentru totala lipsa deintelegere cu care trateaza Maghiarii acei cari au « o mare price-pere politica » problema Romanilor. Mai intai : ei ascut si adan-cesc contradictia Intre neamurile slave, pe de o parte, si Intre Germanii,

1) Vezi Cuviintarea catre deputatia din Miskolcz a Contelui Stepahn Tiszain Pester Lloyd * din 16 Ianuarie 1905.

fi

fi

144 STAT SI NATIUNE

Maghiarii si Romanii pe de alts parte. Romanii amenintati de Slaviar trebui insa sa devie Maghiari.

un Vresedinte de consiliu ungur, prezinta astfel de gogoritedrept o politica de stat, fdrd sa se acopere pentru vecii vecilorde ridicol.

Din contra, presa iudaica 1-a aplaudat pe contele Tisza in modcalduros, pentru aceasta perspicacitate politica l De altfel, este o maregreseala and Germanii, Maghiarii si Romanii din cuprinsul monar-hiei, sunt asmutiti la once ocazie Impotriva Slavilor, ca si cum trebueneaparat si in mod absolut sa existe o permanents neintelegere Intreaceste nationalitati. S'a crezut, de multe on si de multe on se maicrede Inca si astazi, ca Slavii n'au avut dela Inceputul acestui veac,o dorinta mai arzatoare, decat aceea sa se contopeasca in sanul Rusiei.Totusi not am vazut ca Slavii din Austro-Ungaria se gandesc foarteputin la o contopire cu poporul rus. Tumultoasa afirmare a princi-piilor nationale pe de o parte, adanca umilire la care sunt expuseacuma experientele nenorocite cu germanizarea si maghiarizarea pede aka parte iata izvoarele de unde au iesit ideile fantastice alepanslavismului, care astazi devine un pericol real.

Daca in 1848 sau chiar in 1867, dorintele nationale ale Slavilordin Austro-Ungaria ar fi fost infaptuite, daca ei ar fi fost eman-cipati si considerati ca nationalitati cu dreptul la o constiinta propriein imperiul habsburgic, azi n'ar mai fi existat Slavi cari sa astepteizbavirea for dela prietenia Rusiei.

Dupa cum ideile confederatiei latine n'au putut ga'si nici pansastazi, nicairi, un teren solid, tot astfel si ideea panslavista si cu atatmai mult cea panrusa, ar fi Incetat de mult sa Oita sub vraja ei spi-ritele Slavilor. Caci acestia din urma ar avea, astazi de facut lucrurimai intelepte. Fiecare popor slay ar fi ocupat, si Inca din belsug, culuarea unor masuri politice pozitive privitoare la buna lui stare gene-rals, in cadrul individualitatii sale nationale si politice; n'ar trebuisa astepte niciun ajutor, pentru eliberarea sa nationals si politica,dela Rusia slava si inrudita, asa dupa cum a asteptat odinioara Italialatina acest ajutor dela Franca latina si, prin aceasta, inrudita.

Totusi, diplomatii atotstiutori si fel de fel de neispraviti si-audat to ate silintele ca sa-i imprastie si sl-i samene pe Slavii din imperiulhabsburgic, ba in mijlocul Germanilor, ba in mijlocul maghiarimii;deci nu-i de mirare, ca la urma urmelor facut loc Intre Slavisi-a

8i


ideea: nici Germani, nici Maghiari; mai de graba Slavi, mai degraba Rusi !

De mult, anumiti oameni inzestrati cu simt practic au prevazutsi afirmat Ca aici se va ajunge.

Slavii si Romanii din cuprinsul imperiului habsburgic lupta dedecenii pentru dreptatea for nationals. Insa pans astazi fara succes.De decenii aceste popoare cer o constitutie federala pentru ca sa-sipoata asigura si desvolta existenta nationals. Din Austria insa li seraspunde cu fa'ramiturile care cad dela masa bogatului; in Ungariacu temnita si teroare. Umilirea si asuprirea au dus la rezultatul eltoate aceste popoare au Orbit de mult orice speranta sa-si maipoata atinge scopurile urmarite, pe cale parlamentara.

S'au vazut parasite de catre opinia publics mondiala, iar inimperiu, sunt urite si ingenunchiate de stapanitori privilegiati. Dupacum omul aflat In mare nevoie se agata si de un fir de paiu, ca sascape, tot asa au cautat aceste popoare un salvator pe care credacuma ca 1-au gasit; iar acel salvator este: ideia slava, Rusia ! Sidaca Rusia de astazi este slabita, ei se bizue pe Rusia de maine.

Asuprirea sj rapirea dreptului for la o desvoltare nationals auto-noma au indarjit nationalitatile intr'o foarte mare masura. Iar indar-jirea inteatata le-a orbit, incat, aproape toate, isi asteapta salvareadela un triumf al Rusiei, inteun mare razboiu european.

Trebue sä cunosti aceste popoare, prin mijloace proprii, trebue safi avut prilejul unui contact direct cu conducatorii for nationali, saurmaresti cu atentie presa for politica pentru ca sa-ti poti face, apro-ximativ, o idee despre spiritul si curentele care doming in sanullor. Din pacate Lamansky are dreptate cand numeste Austro-Ungaria

un imperiu compus din mai multe Irlande » 1).Majoritatea nationalitatilor isi leaga sperantele de Rusia, caci

nu vad cum ar fi cu putinta ca Austro-Ungaria dualists sa devinaun scut national pentru popoarele sale. Ele nu vad intni cat, de pilda,soarta popoarelor nemaghiare din Utgaria e mai bung decat aceea aPolonezilor din Rusia. « Cad », spun ele, « ce interese rationale potsa ne lege astazi de Ungaria pe noi Sarbii, Slovacii si Croatii ?Trebue oare sa sangeram noi pentru existenta Ungariei, ca sä avemsi pe viitor marea favoare a unei vesnice amenintari de maghiarizare ?

I) a Zivaja Starina o, August 1895.

10

746 STAT $1 NATIUNE

Pentru a duce si mai departe o existents trista, fiind impiedicaci inmod brutal in desvoltarea noastra ? Pentru a ne irosi, zi cu zi, si pascu pas, cele mai bune force ale noastre in lupta contra ingenuncheriinaciunii noastre de catre Maghiari ? ».

Aceasta stare de spirit este generall si poate fi constatata la majo-ritatea Slavilor din Austria. Este stiut ca Cehii isi arata bucuros sim-patiile faca de Rusi.*tim de asemenea, cu tocii, ca cele 4 milioane deRuteni din Galicia rasariteana, ingenunchiate de §leahta polona, urasccu patima pe asupritorii lor. Numai hegemonia polona din Galicia,incurajata din Viena, poarta raspunderea faptului Ca astazi majori-tatea populaciei rutene, odinioara credincioasa imparatului si impe-riului, se uita spre Rusia §i a§teapta de acolo izbavirea. Cele 2milioane de Slovaci, cari traiesc in Nord-Vestul Ungariei nu inceteazasa demonstreze tuturor ca Rusia nu dorete mai cu ardoare nimicaltceva cleat « sa elibereze popoarele slave, care sunt asuprite inAustro-Ungaria ». Croacii, cu tot catolicismul lor, sunt insuflecici desperance asemanatoare, numai ca sa poata scutura jugul odios maghiarsi maghiaroid. Exact acelasi lucru se poate observa la Sarbi siSloveni.

In 27 lunie 1904, croatul maghiarofil, deputatul « maghiaroid »Stephan Kovacsevics, a cinut in parlamentul maghiar un mare dis-curs, in care a zugravit adanca ura a celor din neamul sau impotrivaMaghiarilor. In timpul predicelor religioase s'a pus in discutie p Ana§i degradarea patronului national al maghiarilor, a Sfantului *tefan.

De pe amvon §i in adunari populare preocii acaca poporul in moddeschis la ura, la rascoala, la desparcirea de statul maghiar. De curand,arhiepiscopul a interzis clerului dintr'o comuna ca sa mai pronuncede pe amvon asemenea indemnuri, ne la locul lor in bserica si safie cu bagare de seams, sa nu ajunga in conflict cu parchetul;insa acest indemn n'a impiedecat clerul in agitacia lui, ci 1-a facutdoar mai prudent. Oratorul a cerut in sfaqit guvernului, cu toataseriozitatea, ca sa elimine din toate slujbele, dela darea furniturilor,etc., pe toci acei cari nu sprijina in Croatia, politica maghiara

Ocuparea Bosniei si Herzegovinei de catre Austria, s'a lovit de oputernica rezistenca armata a populaciei acestor provincii §i aceastanumai din cauza ca ea detests politica noastra faca de nacionalitaci.Mai este vie Inca amintirea tuturor insureccia din Bosnia care a costatviaca atator oameni §i a impus sacrificii materiale enorme.

1


Romanii din Ungaria si Transilvania nu sunt slavi. Dimpotriva,ei sunt mandri de originea for latina. Si totusi, majoritatea acesteipopulatii isi cladeste si ea sperantele pe forta Rusiei 1 Absurda pre-siune maghiara asupra acestor Romani, a caror credinta fata de impa-rat a ajuns de pomina, a dus acolo ca astazi orice Oran intreaba :0 Cand yin oare Rusii ? Altfel n'o mai scoatem la capat cu Ungurii ».

La Romani se poate observa cel mai bine cum este provocata,in mod artificial, simpatia nationalitatilor pentru Rusia, datoritadualismului si teoriei « asupra celor doua rase », care-i sta la baza.

Inca in 1838 unul dintre conducatorii Romanilor din Transil-vania, I. Maiorescu, a scris catre N. Balcescu, devenit mai tarziuistoric, urmatoarele :

« Te inseli crezand ca oamenii aceia (Ardelenii) au inclinatii catreMuscali. Numai frica de Unguri i-a dus la pasul disperat sa se gan-deasca ca ar putea fi ajutati de Rusi »1).

Pe de alts parte, este bine cunoscut ca situatia Romanilor dinUngaria si din Ardeal exercita o influents puternica asupra pozitieipolitice a regatului Romaniei fats de Austro-Ungaria. Problemaromano-maghiara este una dintre cele mai importante problemepentru politica noastra orientala.

Maghiarii, din partea lor, au bombardat permanent si foarteinsistent ministerul nostru de externe din Viena cu plangeri asuprau nor pretinse uneltiri « daco-romane » din Romania. Contele Beust,care a fost intatdeauna binevoitor Maghiarilor, s'a vazut nevoitInca din 1868 sa intervina la Bucuresti impotriva « masinatiilor daco-romane ». Politica maghiara de presiune si calomniere se poate vedeasi din urmatorul pasaj luat dintr'o nota diplomatick trimisa laBerlin contelui Wimpffen de catre contele Beust cu 40 de ani in urma,la 5 Februarie 1868. Contele Beust spune textual :

0 declaratiile conciliante din partea printului Bismarck, repetatein ultima vreme, care ne fac sa speram, in posibilitatea unei intele-geri intervenite intre Prusia si Austro-Ungaria are ocazia sa se mani-feste acuma printr'o interventie la Bucuresti. Rapoartele noastreinformative trimise de acolo nu permit nicio indoialk ca o admone-stare energica ar fi tot atat de binevenita guvernului printului Carol,cat si in Serbia pentru a nu fi turburate interesele pacii si linistea

') Ion Ghica: Amintiri din pribegia dupd 1848. Bucure§ti, 1889, p. 171..

10*

148 STAT $1 NATIUNE

vecinilor ( ! ). Se intelege ca. d-I Bratianu, conducatorul politicei lor,tagadueste oficial 4 masinatiunile daco-romane » si declara ca aspi-ratiunile de a forma un singur stat al tuturor romanilor nu suntdecat niste naluciri; insa, cu toate acestea, ramane stabilit ( !) ca ideeaunui regat al Romaniei Mari este in mod tacit favorizata ( ! ) de guvern,ca ea il ispiteste pe domnitor ( ! ) si ca exists comitete, care in intele-gere cu guvernul, duc o opera de instigare a populatiei romanesti dinimperiile vecine, at at in Ardeal, cat si in Bulgaria ( ! )* 1).

Acestor banueli si calomnii neintemeiate a urmat, dupa un an,la 5 Februarie 1869, o reclamatie aproape identica trimisa Cavaleru-lui von Zulauf la Bucuresti. Acolo se scrie intre altele:

« nu ne-a ramas necunoscut faptul CA, cu toga atitudinea prie-teneasca care se manifests astazi in Bucuresti fats de noi, importulde arme si inarmarile continua nestingherite, precum n'au incetatnici agitatiile ( !) in sanul populatiei romanesti, din Ardeal si dinU ngaria » 2).

Deci, chiar dela inceputul erei dualiste, politica noastra externsa avut greutati permanente cu statele vecine, din cauza problemeinationalitatilor din Ungaria.

Contele Andrassy jun. recunoaste deschis in cartea sa ca « unadin cheile problemei nationalitatilor din Ungaria sta in raportulcare exists intre noi si vecinii nostri dela miaza-zi » 3).

Inseamna acest lucru, mai ales in ultimile decenii, ca sä fie con-stransi vecinii dela miaza-zi sa sprijine maghiarizarea prin mijloacei.olitiste ? Da, acest lucru 1-au asteptat Maghiarii. Acest lucru 1-aucerut incontinuu ministerului de externe din Viena si o mai cerInca si astazi, cu orice ocazie. Maghiarii au devenit, totodata, ade-varati virtuosi ai calomniei. Caci nu-i altceva decat o calomnie afir-matia for mereu repetata, din 1868 pand astazi, ca agitatia nationalsa Romanilor din Ungaria si Transilvania se datoreste influentei rega-tului Romaniei. Dar in 1848 si apoi intre 1850-1870, cand Romaniidin Ungaria si Transilvania purtau marile for lupte nationale siredactau gazete politice antimaghiare ca « Federatiunea », 4 Gazeta

1) Die osterrichisch-unoarischn Monarchie und din Politik des Grafen Beust u,etc. p. 112.

2) (I Die osterrichisch-ungarische Monarchie und die Politik des Grafen Beust,etc,. p. 200.



Transilvanei » si « Albina », nici nu exista un regat al Romaniei,care sa fi fost in stare sa provoace la noi « turburari caci pe atunciRomania avea destule griji proprii si avea de luptat greu impotrivaTurcilor bunii prieteni si rubedeniile Maghiarilor.

Discursul deputatului Dionys Pazmandy tinut in 24 Noembrie1894 in parlamentul maghiar, in legatura cu vestitul proces al Memo-randului dela Cluj, este semnificativ pentru felul cum au conceputmaghiarii aceasta problems.

« Fara indoiala ( I ), ca Romanii nostri n'ar fi putut sa inceapaasemenea agitatii, data n'ar fi primit sprijin moral si material dinstrainatate, si in primul rand din Romania. Sunt cunoscute firelecare leaga aceasta agitatie cu regatul Romanliei. Noi stim ca acoloexista o mare « Liga nationals » care sub pretextul studierii limbiiromane, nu ravneste la altceva ( !) decat la unirea tuturor Romanilorintr'un singur stat, ceea ce in vocabularul politic al zilelor noastre,se chiama iredentism. Aceasta liga numara in Romania sute de miide membri, cari aduc sacrificii materiale foarte mari pentru scopurileLigii. Se trimit bani incoace, se trimit agenti, se subventioneazapresa; ba s'a creat In tam noastra pans si un fel de administratiesecrets!

Unii au voit sa ridice aceasta problema in strainatate, cautandsa castige anumite natiuni latine in acest scop. Inainte de toate,noi trebue sä respingem cu ultima energie conceptia ca transareaacestei probleme ar putea apartine vreodata unei puteri europene.(Aprobare vie). Este o chestiune a noastra, exclusiv interns, si nicioputere strains n'are dreptul de a interveni in desbaterea ei )). (Vieaprobare generala » 1).

Maghiarii au protestat adeseori impotriva faptului ca Romaniiau pus problema nationalitatilor din Ungaria, in fata tribunaluluiopiniei publice europene. Protestul for insa n'a servit la nimic 2),

*edinta Parlamentului maghiar din 24 Noemvrie 2894. Cuvantarea luiDionys Pazmandy impotriva Romanului Dr. Serbanu, care a facut dualismulriispunzAtor pentru toate mizeriile indurate de nationalitati.

2) Tocmai in momentul and scriam aceste randuri am primit ultimulnumar din revista englezA The Contemporary Review o, Nr. 472, Aprilie 1905care publica sub titlul The future of the Peoples in Hungary-By D. Draghicesco(Profesor of the University of Bucarest) un articol bine scris gi pronuntatanti-maghiar asupra problemei nationalitatilor din Ungaria.

1)

a;

Igo STAT SI NATIUNE

Iar daca puterile straine » au intervenit sau nu in aceasta chestiune,« exclusiv interns » si ungureasca, probabil acest lucru se stie la Ball-platz si probabil ca se apreciaza cu totul altfel decat o fac Ma-ghiarii.

Este un fapt necontestat ca starea de spirit a Romanilor, si einumard astazi aproape 12.000.000 de suflete, este net ostila Maghia-rilor. Mai departe, iarasi este un fapt sigur, ca simpatiile pentruluptele si suferintele Romanilor, precum si a celorlalte nationalitatiasuprite din Ungaria sunt foarte vii si unanim imprastiate mai alesin Regatul Romaniei.

Dupa vizita pe care a facut-o Regele Carol I al Romaniei impa-ratului nostru la Budapesta, a aparut in « Nationalzeitung » dinBerlin un articol senzational asupra relatiilor dintre Romania siUngaria. « Pester Lloyd » a raspuns la acest articol cu un alt articolpe 2 coloane si jumatate, redactat de guvernul maghiar. Redau aicipartile caracteristice ale acestei polemici, caci ele arata foarte plastic sinu mai putin drastic, ce incurcaturi si conflicte penibile ne pregatescMaghiarii, in relatiunile noastre externe.

Sub titlul : « Problema romaneasca si Tripla Alianta », « National-zeitung » din Berlin a publicat un articol din Bucuresti, care i-aparvenit « dintr'o sursa bine informata ». Autorul articolului constata,inainte de toate, Ca vizita Regelui Carol la Budapesta n'a confirmat,din pacate, sperantele legate de ea, anume ca aceasta vizita sa aibeun efect linistitor asupra miscarii nationale romanesti, atat dincoacecat si dincolo de Carpati. Spiritul Romanilor din Ungaria este si maiindarjit ca inainte, iar in Romania pasiunile sunt, in asa masuradeslantuite, incat niciun partid politic nu se mai poate sustrageacestei miscari. Ba, s'ar putea chiar afirma, ca din aceasta cauza,stabilitatea cabinetului Sturdza este considerate ca fiind serios ame-nintata, daca nu chiar sdruncinata. Mandria nationals este adancjignita si cere satisfactie, ba chiar o jertfa; aceasta jertfa ar putea fiinsa numai cabinetul Sturdza, cu toate ca el n'are nicio vine in toataaceasta chestiune.

Dupa cum se poate vedea dupa starea de spirit provocata de catreadversarii lui Sturdza, ca'derea cabinetului sau disolvarea parlamen-tului par a fi inevitabile. Aceasta numai daca in timpul cel mai apro-piat nu se vor arata semne vizibile ca vizita dela Budapesta a RegeluiCarol a convins guvernul ungar de absoluta necesitate a unui

«

PROBLEMA NATIONALITATILOR $1 POLITICA EXTERNA 15t

tratament mai bland pentru Romanii din Ungaria, necesar atat pentruconsolidarea situatiei interne a Ungariei, cat si pentru a da posi-bilitatea Romaniei sa se alature Trip lei Aliante si mai ales politiciiImperiului habsburgic. Insa, acest din urma lucru pare sa fie extremde Ingreuiat si in conditiile actuale, de-a-dreptul imposibil, dacaintre cetatenii din Romania si-ar face loc convingerea generala, caguvernul maghiar are intentia sa maghiarizeze cu forta cele treimilioane de cetateni roman. Pe cat de putin o miscare iredentistapoate conta pe sprijinul guvernului roman, tot atat de putin ar puteasa admits insa orice guvern roman ca celor 6 milioane de Romani,cari traiesc in afara Regatului Romaniei sa le fie rapite nationalitatea,limba si obiceiurile lor. Caci once om politic stie, ba p aria si oncecetacean din Romania o simte, ce soarta ar astepta in acest caz pe acei 6milioane de Romani cari constitue astazi un stat national independent.Iar faptul, ca odata cu soarta lor, ar putea sa fie pecetluita, si Inca cuusurinta, si soarta nationala a 6 milioane de Maghiari este o foarteslabs consolare pentru natiunea romans.

Dupa vizita Regelui Carol I insa, in locul unui tratament maibland, au fost puse in aplicare noui masuri judiciare si politiceImpotriva Romanilor din Ungaria. Aceasta a facut o penibila im-presie.

Ultimele int amplari si evenimente, spune mai departe articolul dinBucuresti al lui « Nationalzeitung )), au indispus adanc pe oameniipolitici roman, cari sunt prieteni ai Triplei Aliante, iar pe Sturdza1-a pus in imposibilitate de a putea apara o asemenea politica, fatade adversarii ei. Dar daca Sturdza va fi nevoit sa se retraga, pentruca sä poata apara in parlament cu toata sinceritatea, politica sa pri-vitoare la nationalitati, impotriva acuzatiilor ce i se aduc, atunci deabia nu se va mai gasi un alt presedinte de consiliu roman care saaiba o tinuta atat de masurata si rezervata in problema nationalitatilor,cum a avut-o Sturdza in tot acest timp. # Insa atunci citez tex-tual clack' nu oamenii politici, cel putin generalii din Austro-Ungaria, isi vor fi dat seama in cel mai apropiat timp de deosebireaintre o mobilizare facuta in conformitate cu alianta germano-austriaca,cand insa Romania se pregateste de razboiu in contra Rusiei, si omobilizare cand Romania se pregateste dimpotriva de razboiu contraAustro-Ungariei. Retragerea lui Sturdza, in actualele imprejurari, vadeschide, din nou influentei rusesti, un drum liber nu numai in

152 STAT $1 NATIUNE

Macedonia si in Balcani, ci si in tinuturile Dunarii de Jos, de ambeleparti ale Carpatilor ».

La aceasta intampinare, guvernul maghiar a dat urmatorul ras-puns d-lui D. Sturdza, prin ziarul sau « Pester Lloyd »:

« Intru cat nu-i cu totul exclus ca ideile raspandite de « National-zeitung # sa reuseasca sa turbure, ici si colo, incredere 1 in sanselepolitice ale Triplei Aliante, nu socotim cu totul de prisos ( ! ) sä ridi-cam si not glasul impotriva unei informari a opiniei publice din Ger-mania, atat de inexacte *.

i deodata iata ca articolul lui « Pester Lloyd » incepe sa deaexplicatii si sa ceara scuze unui stat strain. Citam textual :

« Prima greseala, de fapt, rezida in afirmatia ca spiritele Romanilordin Ungaria ar fi astazi mai indarjite ca oricand ...#.

La fel de gresita este afirmatia cuprinsa in mentionatul articoldin Bucuresti, cum ca Jeszenzky ar fi luat parte ca procuror in pro-cesul Memorandului. Jeszenzky a aparut ca acuzator public in pro-cesul « Replicei » unde era numai un singur ( ?) acuzat, care s'asustras insa pedepsei, fugind in Romania unde se afla si astaziil chiama Aurel Popovici si este in slujba Ligii. Dar rechizitoriulpe care 1-a facut Jeszenzky in procesul « Replicei » nu confine niciunrand, niciun cuvant, care ar fi putut fi interpretat chiar cu cea mairauvoitoare intentie, drept o insults sau o provocare fats de natiunearomans sau de Regatul Roman. Daca, bineinteles, nu identificampe ziaristii dela « Replica » cu natiunea romans si cu Regatul Romansi nu voim sa consideram ideile daco-romane ( ! ) si iredentiste ( ! )exprimate in « Replica », drept idei ale natiunii romane si ale RegatuluiRoman.

Legea privitoare la nationalitati nu poate si nu trebue sa fie astfelinterpretata, incat cu ajutorul ei, sa se creeze romanilor o situatienationals specials pe seama egalitatii de drepturi ( ! ) a Ungurilor ( ! )si a celorlalte nationalitati ( ! ). Insa pe cat de hotarit este guvernulmaghiar, ca sä protesteze impotriva unei astfel de interpretari, totatat de dispus este ( ! ) sa tins seama ( ! ) in fiecare caz concret, dedorintele si reclamatiunile indreptatite ale Romanilor.

Romania si Monarhia noastra sunt sortite, din motive politiceinternationale, sa fie aliate spre a respinge primejdiile comune. Ar fio miopie ( ! ) de neiertat sa se treaca cu vederea acest lucru din cauzaanumitelor ( ! ) chestiuni politice interne, de mana doua si a treia ( ! ).


Nimeni nu poate imputa ( 1 ) guvernului ungar, cal el n'ar ( ! )aplica in practica, legea nationalitatilor, sau ce ar avea §i ar aplicafata de Romani niscaiva legi speciale > 1).

Aceasta nevoie imperioasa a guvernului Banffy, de a justifica poli-tica sa fata de nationalitati inaintea Regatului Romaniei, de a scuzateroarea for fata de Romani, intr'un cuvant, de a tagadui sau de aatenua macar asuprirea acestora constituesc cea mai elocventadovada ca Ungaria, nu numai ca a trebuit sa tolereze « imixtiunea »unui stat strain, ba sa-i dea si socoteala. Dar toate acestea dovedesci altceva : ca acest stat national maghiar care se pretinde atat de

susceptibil, are nevoie de amicitia Romaniei, cel putin tot at ata catare acest stat un asemenea interes fata de Ungaria §i ca politica demaghiarizare poate fi duSa numai at ata vreme cat acest lucru estepermis de catre Viena.

Se ridica insa voci §i in strainatate, care cer o interventie in toataregula in problema noastra generals a nationalitatilor. Astfel CharlesLoiseau pledeaza in cartea sa, invocand situatia Slavilor din Balcani§i criza din Austria, pentru ca sa ceara complectarea aliantei franco-ruse, in sensul ca aceasta sa-si propuna ca scop eliberarea Slavilordin Austro-Ungaria ! El spune textual : . . . « une politique inspirit parle sentiment national (francais ) qui a choisi pour pivot, en aversion oupar crainte de l' Allemand, l' alliance russe, doit le proposer pour COMPM-ment, le reclassement, l'bnancipation, les progres des Slaves d' Autriche-Hongrie et de la pininsule, sans peine d'être non seulement incomplete,mais precaire » 2).

Adancirea contrazicerilor intre nationalitatile Ungariei si greuta-tile pe care le creeaza astfel aceasta politica' guvernului din Viena,§i mai ales opera de maghiarizare iese in evidenta si in urmatorulpasagiu, pe care-1 spicuesc din cartea « Berlin-Wien-Rom », de caream pomenit mai sus :

« Aici (in Austro-Ungaria) nu poate fi vorba de un proces degermanizare, ci doar de unul de maghiarizare. Brutalitatea cu careeste dusa aceasta maghiarizare, constitue una din primejdiile celemai serioase care au stat in ultimii ani, in fata guvernului dinViena.

1) ti Pester Lloyd '> din so Noemvrie 1897.2) Charles Loiseau: Le Balkan Slave et la crise Autrichienne. Paris, Perrin

& Co., 1898, Q. 333.

154 STAT $1 NATIUNE

Dandu-si foarte bine seama ea rasa dominants simte cum paman-tul, ocupat cu forta, i se clatina sub picioare, Slavii si Romanii dinUngaria ajung datorita teroarei maghiare indreptata.' impotrivalor, sa aiba constiinta dreptului si datoriei for in a-si valorificaaspiratiile nationale. Politiceste vorbind, raporturile intre Romani siMaghiari sunt incomparabil mai importante, caci aceste raporturi sereflecteaza in complicatiile politicei interne a regatului vecin. De canda fost suprimata in Ungaria influenta functionarilor germano-au-striaci, cari cautau sä imblanzeasca lucrurile, elementul german nuvine decat in treacat in atingere cu partea de rasarit a imperiului.In acest timp contrazicerile existente, intre toate celelalte neamuri,au ajuns la o salbaticie si la o gravitate nemaipomenita.

In consecinta, greutatile principale de care trebue sa se tinaseama si cu care trebue sa lupte guvernul vienez se gasesc cu totulin alts parte, decat in general se presupune » 1).

Aceasta politica a unei hegemonii maghiare create si sustinutaartificial, ne face absolut imposibill orice politica externs rationale,chid si fructuoasa. Nu ajuta la nimic asigurarile date in fiecare ande ministerul nostru de externe, cum ca noi urmarim cu simpatieevolutia libera si independenta a statelor balcanice. Politica noastrainterns, mai ales in Ungaria, se gaseste insa in puternica contrazicerecu aceste asigurari. Fadejew spune, si trebue in acest punct sa-i damdreptate : « Existenta unor iMperii slave libere la hotarul unor tarislave ingenunchiate, este imposibila. Pe un mal al raului (Sava),prin vadul caruia poate sa treaca si o Oink traesc popoare libere;pe celalalt mal domneste o politica de neintrerupta desnationalizare,pe care o practice G2rmanii si Maghiarii Cum se poate inchipui asaceva ? » 2).

Tocmai in acest moment, ziarele maghiaro-iudaice it ataca vehe-ment pe contele Goluchowski, sub pretextul ca el n'a fost in staresa impiedice uniunea vamala sarbo-bulgara. Maghiarii ar trebuisa-si reproseze for insisi acest lucru. Caci numai ei sunt de vineca statele balcanice se aliaza cu bucurie impotriva noastra.

Cum putem avea noi o politica orientala folositoare, cand inUngaria Romanii sunt zilnic bagati in temnita, cand Sarbilor si

1) « Berlin-Wien-Rom. >, p. 462) Fadejew: Neueste Schriften, p. 15.


Slovacilor le sunt literalmente rapiti copiii, pentru a fi trimisi in tinu-turi maghiare, cu scopul sa fie acolo maghiarizati ?

Este oare o situatie fireasca in monarhia noastra, cand trebue saaranjam in asa fel politica noastra externs, ca sa putem tine in fraucu ajutorul ei, propria noastra populatie ? A fost nevoie sa incheiemo alianta cu Romania, pentru ca sä cerem apoi guvernului ei, printrealtele, si exercitarea unei « influence amicale » si impaciuitoare asupracelor 31/2 milioane de Romani, din Ungaria si Transilvania ?

Cu privire la Italia, d-1 Geffecken ne spune deschis ca Austro-Ungaria are interes sa se alieze cu aceasta tars si pentru motivul« ca o legatura mai stransa cu aceasta tars » ar constitui « intr'o oare-care masura o asigurare impotriva uneltirilor iredentiste »1).

Relatiile intre Italia si Germania, a caror cordialitate a fost dove-dita prin trimiterea principelui mostenitor la inmormantarea luiVictor Emanuel in 1878, s'au racit putin atunci «cand guvernulitalian s'a aratat incapabil sa reprime agitatiile iredentistilor; ba maimult la sfarsitul anului 1878 s'au facut funeralii nationale generaluluiArizzani, presedintele asociatiei « Italia irredenta », ceea ce a provocato indispozitie puternica la Viena. Toleranta fats de o minoritate gala-gioasa, care a primejduit bunele relatiuni cu Austria, a fost de altfelaspru condamnata si in parlament, de catre Visconti Venosta siMancini; guvernul recunoscand gresala pe care a facut-o, a respinshotarit propunerile iredentistilor Bovio si Cavalotti si a innabusitacest fel de manifestatii » 2).

Asa scrie Geffcken. Pentru noi insa, o asemenea politica externsnu este de loc propice sa consolideze puterea noastra, sa ridice pre-stigiul nostru si sa ne asigure in afara securitatea.

Si nu-i nicio mirare daca astazi iredentismul s'a intins asa de multin Italia. Dna noi dela inceput am fi avut, fats de concetatenii nostriitalieni, o politica care sa be fi asigurat in Austria un camin, asa cumle-a fost asigurat Italienilor la Tessin, nu s'ar fi ajuns in Italia lamanifestatii si la « reprimarea » acestora. Paraiasul iredentist nu numaica nu s'ar fi putut transforma niciodata intr'un suvoiu, ci ar fi secatde mult. Mai ales daca izvorul lui, care se &este la noi, ar fi fost,

la timp, astupat.

1) H. Heinrich Gheffecken: Frankreich, Russland and der Dreibund, p. 153.2) H. Heinrich Geffecken: Op. cit. P. 149.

156 STAT $1 NATI1JNE

,Acelasi lucru :e poate spune si despre Romania. Si acolo auavut loc in repetate randuri manifestatiuni si Inca pe o scars multmai mare decat in Italia. Insa numai impotriva Maghiarilor. Se poatedovedi exact ca aceste demonstratiuni au inceput insa numai dupa cea inceput politica de maghiarizare.

Trebue sa fi vazut, de pilda, uriasa demonstratie antimaghiaradin Bucuresti, organizata cu ocazia marelui proces dela Cluj impo-triva Romanilor, si numai avand o idee despre popularitatea « pro-blemei nationale * in Romania to poti convinge ca curentul popularpoate impune oricarui guvern peste Carpati si in orice clips anumitegesturi ostile fata de Maghiari, deveniti odiosi tuturor popoarelordin Sud-Estul Europei.

In sufletul tuturor nationalitatilor din Ungaria, Transilvaniasi Croatia se ridica un val de ura si de indarjire impotriva Ma-ghiarilor; atitudinea acestor din urma poate duce la incalculabileurmari.

Noi am putut vedea cu ocazia evenimentelor din 1848 ca acestesentimente nu sunt fraze goale. Pe atunci, nationalitatile nu aveaunici scoli, nici press nationalista si nici asociatiile nu puteau tineadundri, etc. Si totusi cat de viguros, cat de impetuos au izbucnitpatimile for ! Dar Inca astazi ! Nu vreau sa schitez macar tabloul;ar fi prea groaznic. Fara indoiala, acuma Maghiarii practica politicafor de teroare, plina de primejdii sa aprincla incendiul, intr'un mediulesne inflamabil.

Nici in Austria lucrurile nu stau cu mult mai bine.In aceasta privinta Dr. Menger a avut perfecta dreptate, atunci

cand a spus odata in consiliul imperial al Austriei:« Dr. Herold a afirmat ca putem ignora politica externs. Aceasta

este posibil, numai atunci cand nu exists temeri ca aceasta politicaexterns sa mearga rapid spre o criza fatala, care sa domine si situatiainterns. Dar intr'o vreme cand not trebue sa randuim in buns partechiar politica noastra interns asa fel incat Statul sa fie inarmat impo-triva unor primejdii externe uriase, ingrozitoare, pe care nici nuvreau sa be zugravesc, caci cea mai indrasneata fantezie nu poateinfatisa nenorocirea care ne-ar lovi in cazul unei infrangeri, intr'oasemenea vreme, politica externs nu poate fi cu totul lasata de oparte; trebue sa dorim ca marea cauza a culturii occidentale dinAustria, in lupta deschisa contra rasaritului, sa fie intarita nu numai


prin plata impozitelor si a altor prestatii, ci si prin adanci sentimentede solidaritate interioard » 1).

Acest pericol poate fi, astazi, amanat pentru cativa ani de zile.Cu toate acestea, noi ramanem expusi acestei primejdii atata vreme,cat timp nu vom fi solutionat in mod durabil si satisfacator pentrutoate partile, problemele noastre privitoare la nationalitati. Acestlucru trebue fa'cut in mod unitar atat pentru partea de dincolo catsi pentru cea de dincoace de Leitha.

Daca ne gandim ca si Rusia, aflata si ea in primejdie, ar capataacum o constitutie democratica si ar acorda, cu mult inaintea noastra, olarga autonomie nationalitatilor ei,Polonezilor, Finlandezilor, Litua-nienilor, Romani lor, etc., in ce situatie ne-am gasi noi atunci ? !In asemenea situatie prabusirea monarhiei noastre si infaptuirea idea-lului panlsavist ar fi numai o chestiune de timp.

Colosul panslavist, asezat in aceste parti sudice si rasaritene aleEuropei, ar ameninta dupa opiniunea contelui Andrassy, sa sugrumeEuropa, imbratisand-o 2). Nu stiu daca acest pericol este in aceeasimasura de amenintator, pentru intreaga Europa; dar pentru monarhianoastra el este, fara indoiala, cu totul real.

Generalul Fadejew ne spune cum isi inchipue el imperiul pan-slavist intr'o atare situatie : « Europa rasariteana odata liberata, arenevoie de o stransa legatura care s'o unifice, are apoi nevoie de unsuveran comun, cu un consiliu comun. Conducerea tuturor chestiu-nilor internationale si armata vor fi concentrate in mainile TaruluiRus, conducatorul firesc al tuturor Slavilor si al tuturor dreptcredin-ciosilor ( !). Este de asemenea necesar ca once cetacean al neamurilor,astfel unite, sa fie un cetatean adevarat al marei familii formats dinpopoarele slave. Nu va fi posibil sa punem sub steagul rusesc toatefortele armate ale popoarelor slave, asa cum este cazul in Germaniade Nord. Dar va fi de ajuns ca toate trupele active at at, in timp depace cat si in timp de razboiu, fie in tara proprie fie in cea strains,la fel si fortaretele si intrarile dela Marea Neagra, sa stea- asa cumva cere nevoia, sub comanda neingradita a sefului suprem. In acestchip toate partile de sine statatoare ale marei Uniuni, vor reprezentain fata lumii un singur imperiu * 3).

1) Darea de seam's asupra §edintei parlamentului austriac din 15 Octomvrie 1894.2) Andrassy: Ungarns Ausgleich mit Osterreich, p. 71.3) Fadejew: Neueste Schrif ten, p. 99.

158 STAT SI NATIUDE

Profesorul Funck-Brentano are prin urmare toata dreptatea atunciand . spune despre politica noastra in Orient ca e lipsita de ati-tudine : « Vouloir l'inde'pendance des Etats balkanique et ne pas l'accorderaux Slaves de on propre empire, c' est vouloir l'absurde, desirer l'impos-sible» 1).

Cehii, spun unii, intrebuinteaza astazi fraze rusofile, numai ca osperietoare impotriva Germanilor. In parte, acest lucru poate fi ade-varat. Totusi, o rezistenta indelungata impotriva indreptatitei forautonomii ii indarjeste atat de mult, incat, de ani de zile duc osustinuta propaganda rusofila in masele largi ale popoarelor for prinpress si prin serbari nationale.

Inca in timpul rascoalei (1863), Palacky si Rieger au luat, siInca in mod energic, partea Rusiei impotriva Polonezilor.

Dovezile de simpatie ale Cehilor manifestate cu ocazia expozitieidela Kiew (1867), delegatiile care au mers dupa Rieger in pelerinajin Rusia, petitiunile Cehilor catre Tar pentru Intemeierea unei Uni-versitati panslaviste la Varsovia (1867) sunt cunoscute, dupa cum cuno-scute sunt si ovatiile acute la Praga generalului Tschernajeff, careau fost reprimate de politie. Ca sa nu amintim declaratiile energiceale ziarelor cehe impotriva pranuitei aliante germano-austriace ca sihotaririle impotriva aliantei Austriei cu Germania si pentru o aliantacu Rusia, adoptate de catre miscarea tinerilor cehi. In timpul ultimuluirazboiu ruso-turc cei mai eminenti conducatori ai tinerimii cehe aulansat circulari, chemand massele la demonstratii pentru Rusia sicontra Papei 2). 0 participare activa, fats de preocuparile spiritualeale poporului rus, mai ales in ce priveste literatura rusa, caracteri-zeaza atitudinea Cehilor, flea deosebire de partid. Cehii batrani,ca si cei tineri au luat parte la manifestatiile de simpatie pentruRusia si chiar pentru ortodoxia rusa, mai ales in vremurile de agitatiepolitica 3).

Fireste, aceasta arms poate deveni fatala insasi Cehilor. In foculluptelor de rasa nu exists insa judecata. Patimile sunt oarbe si atuncifaptele devin incalculabile 4).

I) Funck-Bretano: La Politique, P. 348.2) Dr. Max Menger: Der bohmische Ausgleich, p. 45.3) Dr. Max Menger, Der bohmische Ausgleich, p. 43.4) D-1 Delbruck accentuiazA cA panslavismul a inceput sS gaseasca rAsunet

§i la Polonezii din Prusia. q In ultimul timp a devenit activA o noun fort' care


Popoarele lupta impotriva sap anirii strain cu toate mijloacele.Ele se aliaza, aplicand doctrina kossuthista, « chiar si cu dracul ».

Si dad pans si Cehii si Croatii au devenit rusofili si aproape pan-slavisti, aceasta se datoreste politicii noastre absurde fats de natio-nalitati. Caci aceasta politica i-a silit la o asemenea solutie, tot asadupa cum ea a impins si impinge pe Italieni pe dile iredentis-mului.

«Tchhques et Croates s'appuyaient sur la Russie; mais c' etait la l' ef fetd'un cercle vicieux, car ceux-ci ne s'appuyaient sur la Russie que parcequ'ils ne trouvaient point de sympathie en Autriche » 1).

Dad d-1 Geffcken se consoleaza, spunand ca atacurile impo-triva Triplei Aliante duse de tinerii deputati cehi, alesi in delegatie,au dat grey in chip lamentabil 2), el are dreptate din punct de vedere

formal. Aceste atacuri nu au dislocat Tripla Alianta.Dar este alts chestiune dad Tripla Alianta poate sa conteze pe

Slavii din Austria si Ungaria, iar in caz de razboiu chiar pe Romaniidin Ungaria. Asa de exemplu d-1 Karl Proll spune:

« Tinerii cehi doresc Austriei o noua (1 !) cata strofa, gen Beresina,pentru ca Rusii sa-i poata lua sub scutul for binevoitor si apoi sadi struga imperiul german » 2).

Un lucru ramane stabilit. Noi nu mai traim in vremurile eloc-ventului Bossuet, care spunea ca singurele mijloace ale dreptuluide care ar dispune cetatenii asupriti « en quelque nombre qu'ilssoient », ar fi: « les prieres et la patience contre la puissance publi-que » 4).

Astazi, popoarele si cetatenii au cu totul aka conceptie desprecum trebue sa se poarte fats cu asupritorii lor. Pentru a-i birui peacestia din urma, popoarele asuprite fac « des efforts prodigieux» ca säintrebuintam expresia lui Novicow. « Et si le conquerant, comme M.

a modificat esential situatia existenta, *i: pe care printul Bismarck a trecut-o intlicere in discursul sau, fie pentruca in ultimii ani el n'a mai urmarit chestiunileoficiale cu aceia§i atentie, fie din alte motive. Eu am in vedere faptul ca ideeapanslavismului a inceput sä gaseasca rAsunet la Polonezi. s. Firwe, la Poloneziidin Prusia Delbriick: Die Polenfrage, p. 27.

2) Laveleye: La question polonaise, p. 859.2) Geffecken: Frankreich, Russland and der Dreibund p. 162.)3) Karl Proll: Die Kii mpfe der Deutschen in Osterreich. Berlin, 189olLii-

steniider, p. no.4) Bossuet: Cinquieme Averti ssement, Oeuvres, vol. XI, p. 132.

i6o STAT SI NATIUNE

de Metternich, etouffe systernatiquement les lumieres pour assoupir leshaines nationales, it a des reveils aussi cruels que So lferino et Sadowa » 1).

In legatura cu aceasta, este interesant sfatul pe care 1-a dat conteleAndrassy jun. guvernelor austriace ( !). Anume : « sa nu permits sacreased patimile destructive (ale nationalitatilor din Austria), sä ledea o conceptie sanatoasa a propriilor interese si sa-si pastrezedeplina for autoritate; asigurarea neconditionata a acestor lucrurieste datoria absoluta a guvernului austriac. De aceea guvernul ( ! )trebue sa se fereasca sa neglijeze drepturile si interesele de viataale nationalitatilor si acest lucru in asa masura, incat o asemeneanationalitate sä fie nevoita sa aleaga.' intre propria-i existents si intrepatria sa austraica 2).

Nu-i rau ca d-1 conte Andrassy jun. se ocupa cu atata intelegerede politica Austriei fata de nationalitati. Neat numai, ca el n'a luatniciodata o asemenea opozitie clara fata de guvernul tarii sale. El stiedoar foarte bine ce este un sistem de asuprire, caci se exprima doaraatat de convingator : « Cu baioneta poti mentine ordineacu baionetele poti impune supunerea pasiva (de ex. nationalitatilordin Ungaria ?), dar cu baionetele nu poti sili o natiune sa to sprijineactiv, sa fie devotata si credincioasa »3).

Toate aceste lucruri sunt foarte adevarate, daca insa autorul isi

inchipue ca numai Maghiarii isi dau seama de acest adevar, atuncie pe o cale gresita. Noi, nationalitatile din Ungaria, afirmam exactacelasi lucru si incomparabil cu mai mult temeiu decat Maghiarii.Asa de pilda, in 1860-1870 Bidermann a spus despre « supunerepasiva » a Slavilor din Ungaria, mai ales a Slovacilor, urmatoarele:

« Nu-i de conceput ca numerosii slavi din Ungaria, treziti laconstiinta nationala, sä accepte supunerea fata de un guvern maghiar,asa cum este cel actual si in viitor fata de orice guvern, atata timpcat dainueste domnia parlamentara a Maghiarilor.

Cine crede ca lucrurile stau altfel nu cunoaste ura pe care si-aujurat-o cu o mie de ani in urma Maghiarii si Slavii si cari, desi perio-dic inabusita, izbucneste din nou cand o atare manifestare nu poate fipedepsita sau cand Slavilor li se prezinta un bun prilej sä scuturejugul maghiar.

2) Novicow: La politique internationale, p. 319.2) Andrassy: Ungarns Ausgleich mit Osterreich, p. 48.3) Andrassy: Ungarns Ausgleich mit Osterreich, p. 153.

ai


Este adevarat ca Maghiarii refuza sa recunoasca acest antago-nism »1). .

De atunci au trecut 38 de ani, iar situatia din Ungaria este dacase poate spune, si mai rea decat atunci. In acelasi timp mai existsMaghiari cari refuza totusi sa recunoasca aceasta adanca opozitie.

D-1 Dr. Kostelszki, de pilda, da alarma ca O. tresara toti Maghia-rii : « Cifre care nu pot fi puse la indoiala demonstreaza in modulcel mai clar ca nu ne mai este permis sa ignoram miscarea nationa-lista a Slovacilor din Ungaria de Nord, caci daca vom intarzia Incaun deceniu, aceasta miscare va incendia si cele mai nordice hotareale tarii, tot asa precum daco-romanismul a dat foc Transilvaniei » 2).

Dar acest lucru it stiu si toti strainii cari se intereseaza de situatianoas tea%

o L' Autriche a beau vouloir la paix, spune d-1 Funck-Brentano, abeau manifester l'intention de ne suivre qu'une politique d'affaires ; a lapremiere occasion les Ruthenes se declareront orthodoxes, les Tchdques seproclameront Hussites, les Transylvains se mettront en revoke, les chretiensde la Bosnie et de l'Herzegovine recommenceront leurs massacres » 8).

Un prieten al organizatiei noastre dualiste, cu hegemoniile eicu tot, E. B. Lanin, a publicat in « Contemporery Review » o criticssevers despre politica contelui Taaffe, fara sa-si ascunda in acelasiLimp simpatiile pentru liberalii germani. El spune in concluzie:

o The circumstance, therefore, that the vital interest of too manyimportant factors would have to be sacrificed in ordert hat the aspira-tions of a few millions of good-hearted but light-headed Czechs shouldbe realised, constitutes the safest guarantee of the status quo in the Habs-burg Monarchy - until the coming war » 6).

Prin urmare si el este nevoit sä admits ca actualul status quo vaputea fi mentinut in monarhia noastra numai pans la cel mai apro-piat razboiu I

Aceste descoperiri nu sunt tocmai noui de fapt. Inca in 1861batranul Schuselka a spus cu multa dreptate :

') Dr. Herm. Ign. Bidermann: Russische Umtriebe in Ungarn, Innsbruck, 1867,Wagner, p. 14.

I) Kostenszky: Nemzeti Politica a felvideken, p. 9.8) Funck-Brentano: La Politique, p. 32o.) E. B. Lanin: Count Taaffe and Austrian Politics, in Contemporary Re-

view vo. *, LXIII, 2891, p. 304.

11

162 STAT SI NATIUNE

< In fata cuceritorului, cel asuprit va astepta numai prilejul favo-rabil pentru a-si scutura iarasi jugul si va parea indreptatit sa o facaatat in fata propriei lui constiinti cat si in fata lumii. Asemenearelatiuni in stat inseamna o permanents stare de razboiu, care distrugeorice incredere, orice siguranta si care trebue sa impinga lucruriledela o catastrofa la alta »1).

Mai ales Maghiarii, pentru care a luptat Schuselka, n'ar trebuisa uite ca in 1848 au fost infranti nu de catre Austria si nici de catreRusia, ci de catre nationalitatile, carora au voit sa le impuna un jug,pe care ei insasi abia it scuturasera 2).

In marele proces al rutenilor din Ungaria, care a avut loc in Apri-lie 1914 in Sighetul Marmatiei, 22 de ruteni au fost acuzati de unel-tiri panslaviste. S'a stabilit ca acesti agitatori atatau masele popu-lare cu asemenea cuvinte: «in curand vor veni Rusii si vor goni peMaghiari din Cara * 3).

Generalul Fadejew ne informeaza ca mamele slave dela not isimangaie copiii cu vorbele: o Nu mai plange copilul meu, in curandvor veni rusii » 4).

Nu stiu data acest lucru este adevarat, insa trebue sa dam drep-tate tanarului conte Andrassy, atunci cand el crede ca milioanele desupusi ai imperiului nu trebue dusi in ispita.

Dar si din Galicia sleahtei polone se aude ceva asemanator, unuiindepartat vuiet subteran. Chiar in anul acesta, in IanuLie 1905,a avut loc in Kolomea vestitul proces intentat preotului rutean Popielsi celor 13 tarani ruteni pentru agitatii << panslaviste », pe care le-ar fifacut anul trecut, in circumscriptiile Kossow si Kolomea. In acest

1) Franz Schuselka: Osterreich und Ungarn. Wien, 2862, Forster und Brilder,p. 62.

2) Elias Regnault: Histoire des Principautes Danubiennes. Paris, 2855, pa-ssirn.

3) Fiiggetlen Magyarorszag s, Budapesta din x Mai 2904. Procesul a dur atnoun zile. Au fost condamnati rutenii: Vassily Plesska la un an inchisoare §i500 K. amends; Ioachim Vakkaro, Vassily Lazar, Vassily Kimeny la cate unan §i doua luni inchisoare; Andor Grass, Abdri Saj §i Gavril Plesska la citeluni inchisoare §i I8o K. amends.

Este semnificativ ca qi acest proces a fost in mod absolut trecut sub tAcere.Niciun alt ziar din Budapesta, §i niciunul dintre ziarele din Viena n'au pomenitun singur cuvant despre el.

4) Fadejew: Neueste Schriften 3, p. 52.

2

I


proces avocatul Dr. Cyrill Trylowski si mosierul Josek Wojczak aufost condamnati la mai multe luni de zile de Inchisoare.

E o chestiune de viata pentru monarhia noastra, ca sa creezeasemenea stari de lucruri, incat sa poata respinge cu succes viitorulatac pornit din partea Rusiei. Tocmai pentru a putea face fata acesteisarcini, monarhia habsburgica trebue sä fie eliberata de bolile salecronice, care privesc nationalitatile, iar acest lucru este posibil numaiprin federalizare.

Tot timpul in press se exprima teama ca Bulgaria sa nu meargaalaturi de Rusia intr'un viitor razboiu, ignorandu-se ea peste 20 demilioane de slavi altii decat Bulgarii isi leaga fantastice spe-ratite de a-si putea redobandi libertatea.

Va fi vai de Austro-Ungaria, va fi vai de Germani si de noi toti,popoare locuitoare in Sud-Estul Europei, daca razboiul cu Rusiava izbucni in acesti 10 -20 de ani, fail ca noi sa fi fost in stare sapunem acest imperiu pe baze solide, pe temelii firesti ! Voieste oarecineva ca de dragul Maghiarilor si al centralistilor austriaci sä se nete-zeasca Rusiei drumul care va duce la infrangerea Europei Cen-trale ?

Si o asemenea frica nu este lipsita de temeiu. Discordiile dinUngaria au Inlesnit in trecut semilunii deschiderea drumului spreViena; in Ungaria si astazi este actuala primejdie unei invaziunistraine. Oare trebue sa a§teptam mai tritai o mare catastrofa,ca la Camienitz-Podolsky, pentru ca sa ne hotarim sä punem pebaze sanatoase relatiile nationale si constitutionale din Austro-Unga-ria ? Suntem in ceasul al unsprezecelea si mai este timp acuma caprintr'o adanca prefacere constitutionals, imperiul sa fie salvat deruina ce-1 ameninta. Primejdia sporeste an cu an. Daca refuzamsa vedem acest lucru, intreaga Europa Centrals poate sa call din-teodat a, ca un fruct copt, in mana Rusiei.

Cum se poate iesi din aceasta situatie grava ? Numai si numaiprin acordarea tuturor nationalitatilor a dreptului de autodetermi-nare si a unei largi autonomii, in cuprinsul monarhiei noastre. Cadnumai popoarele slave subjugate, care sunt Inca neformate din puntde vedere national si au ramas din cauza asupririi schiloade, si nus'au putut diferentia in insasi cuprinsul rasei slave, numai asemeneapopoare nu-si dau seama de pericolul rusesc si sunt in stare sa seentuziasmeze pentru Rusia absolutista.

11*

164 STAT $1 NATIUNE

Ajunge sä studiezi scrierile panslaviqtilor pentru ca sa vezi ca eispeculeaza cu predilectie am putea spune, starea de asuprire a Slavilor.Generalul Fadejew scrie de pilda: « E uimitor cum Slavii menti-nut atitudinea for actuall fall de Rusia qi credinta pe care o au fatsde aceasta. Simpatiile for ne arata un singur lucru : ei recunosc nepu-tuna in care se gasesc sa scape de asuprire prin propriile for forte.Aceasta constiinta u determine sa se agate de un paiu punandulipans acuma ( I ) speranta in ( I ) Rusia.

Popoarele slave din Austria qi din Turcia ne simpatizeaza mai multdin toate punctele de vedere, decat celelalte neamuri slave care auo mai mare libertate de actiune, cum sunt, de pilda, Sarbii » 1).

1) Fadejew : o Neueste Schrtften s, p. 27.

PAR TEA II-a

ZIDIREA NOUAA AUSTRIEI -MARI

CAPITOLUL I

ESENTA PRINCIPIULUI NATIONALITATILOR

0 intreaga literature s'a scris in secolul al XIX-lea asupra natio-nalitatilor si a particularitatilor care le caracterizeaza, asupra temerilorcu care sunt indreptatite aspiratiile nationale, Intr'un cuvant asupraprincipiului nationalitatilor. Toti sunt de acord ca principiul natio-nalitatilor este o idee politica eminamente. moderns. Inteadevarnici in antichitate, nici in evul-mediu, nici in timpurile modernecel putin Inaintea revolutiei franceze nu au existat revendicarisi lupte nationale, in sensul celor de astazi.

In ceea ce priveste elementele care sunt considerate drept carac-teristice pentru existenta unei nationalitati, parerile sunt astaziaproape unanime. Nationalitatea se defineste : un popor, care traiestepe acelasi pamant, vorbeste aceeasi limbs, si, ajuns la constiintaomogenitatii sale nationale, aspire la un ideal politico-cultural comun.Caracteristica principals a nationalitatii, care ii da in acelasi timpo mare importanta politica, rezida astfel la constiinta nationalci, asacum just a vazut scoala italiana, cea dintai, acest lucru, Vico, Mancini,Mamiani, etc., lucru recunoscut apoi in chip general. Aceasta estecogito, ergo sum a nationalitatii : o unitate morals, avand drept bazao gandire comuna.

o Dubla inlantuire a conditiunilor naturale si istorice, spune Man-cini, comunitatea teritoriului, a originii si a limbii nu sunt de ajunspentru a forma o nationalitate, asa cum o concepem noi. Aceste ele-mente sunt ca o materie inerta, dar capabila de viata, careia viatanu i-a fost Inca insuflata. Acest principiu de viata, aceasta intregirea fiintei unei nationalitati, acest inceput al existentei sale vizibile,aceasta este propria constiinta a unei nationalitati *1).

1) P. S. Mancini: Diritto internazionale, Napoli, 1873, Marghieri, p. 35.

x68 STAT SI NATIUNE

Aceea0 opiniune o gasim mai tarziu la Marco Minghetti: «se poatespune ca nationalitatea este personalitatea unui popor §i ca ea isigase§te exprimarea abia atunci, and poporul devine con§tient dedansa )) 1).

Popoarele insa, care au o con§tiinta nationals, isi formuleaza reven-dicarile lor. Idealurile de libertate §i egalitate ale revolutiei francezes'au referit la inceput mai mult la indivizi. Curand, apoi, ele au fostpreluate de grupurile sociale. Libertatii §i egalitatii cetatenesti i-aurmat proclamarea unei totale si permanente libertati religioase §iegalitatea intre diferite confesiuni, desrobirea §erbilor din lanturilefeudalismului etc. Prin diferentierea ulterioara a acestor idei gene-rale despre libertate si egalitate, a iesit la iveala tot mai limpedeprincipiul nationalitatilor. Daca multe popoare au reu§it sa inlo-cuiasca absolutismul monarhic cu dreptul lor de autodeterminare sicu puterea lor, de ce alte popoare n'ar avea dreptul sa se elibereze deabsolutismul impus pe baza de rasa unui alt oarecare popor privilegiat ?

Apr& l'accroissement de la prosperite materielle et l'adoucissementdes moeurs, spune Novicow, ce fut la Revolution francaise qui donnabe plus puissant essor au principe des nationalites. Elle a proclame rega-lite de tous les hommes: a la place du sujet inerte et passif elle a mis lecitoyen, inviolable dans sa personne et dans ses biens, be citoyen revgtudes droits politiques. Des lor les hommes, releves dans leur propre estime,n'ont plu voulu subir le joug d'une langue etrangere pour s'elever a laculture intelectuelle. Its n'ont plus consenti a travailler pour que d'autresnations profitassent de leurs peines. Its se sont revoltesen voyant laviee retiver de leur pays pour s'epanouir a leurs de'penses dans uncentre itranger. Et puis, par une consequence logique et inevitable,si chaque individu a des droits, comment la communaute n'en auraitellepas? On n'a pas plus be droit d'opprimer une societe qu'un simple par-ticulier »2).

1) Marco Minghetti. Commemorazione di Vittorio Emanuele in Nuova AntologiaRoma 1879 vol. XIII p. 203, 212. Si potrebbe dire la nazionalita e la perso-

civile di un popolo, e che alloy soltanto si manifesta quando esso ne hacoscienza... Quel principio di nazionalita che si era tante volte invocato adifesa, quel principio che avrebbe potuto dare una stabile e veramente santaalleanza, fil messo in oblio, e die luogo alle ricostituzione degli Stati corn' eranprima constituiti senza che si tenesse conto alcuno dela nazionalita.

2) Novicow : La politique internationale, p. 142.

nalita

ESENTA PRINCIPIULUI NATIONALITATILOR 169

Izbucnirea entusiasmului national a fost incurajata si prin luptelede eliberare ale Polonezilor, mai ales de revolutia polona din 183o.Numai ca influenta impartirii Poloniei asupra nasterii ideii nationaleeste de obiceiu mult exagerata. D-1 Delbriick are dreptate and spune,ca opoporu/ polon a opus o rezistentd extrem de slabd dizolvdriiimpdrtirii statului sdu intre cele trei puteri Rusia, Austria fi Prusia.Rascoala intocmita in ultimul moment, in fruntea careia s'a pusCosciusko, a fost foarte slabd, si nici nu poate fi comparatd cu rds' coalaanului 1813, din Prusia, sau cu apararea disperata a Prusiei in raz-boiul de sapte ani. De abia in secolul nostru, sentimentul national polona crescut din ce in ce mai mult. Dupd cum vedem, aceasta a avut locnumai datoritd presiunii exercitatd de stdpdnirea strdind » 1).

Pe de alts parte, este stiut ca sentimentul national a fost aicisustinut si alimentat cu mult inainte, prin influenta franceza existentsin Germania sub Frederic al II-lea, si apoi, tocmai prin reactiuneacare i-a urmat, impotriva preponderentei franceze. In acelasi chip,tendintele de germanizare ale imparatului losif II au dat o puter-nick' impulsiune nasterii principiului nationalitatilor, cad au trezitconstiinta nationale a popoarelor, amenintate in existenta lor.

Miscarea de separatiune nationale s'a deslantuit cu deosebitaforts totodata si in urma luptei pentru independents a Statelor-Unite din America-de-Nord.

Se denatureaza in mod intentionat adevarul cand, din diferiteparti, se accentuiaza ca problemele legate de soarta nationalitatilornu sunt decat « simple inselaciuni », ca ele n'au nicio justificare si can'ar fi vorba in fond decat de painea unor agitatori, can au interesulsa nascoceasca si sa sgandare chestiunile nationale, sa « asmuta« proaeasca » popoarele agrare, care, de altfel habar n'au de toateaceste lucruri, etc.

Ultima concluzie a acestei filosofii speculative a fost astfel con-ceputa insa sa serveasca interesele unor anumite tendinte de asimi-lare : Statul polinational trebue sä devina un fel de Saturn, caresa-si manance propriile lui popoare sau cel putin sa be transformedupe chipul unuia dintre ele, a celui privilegiat.

Sociologia s'a interesat si ea de principiul nationalitatilor si a datnastere la cateva profunde reflexiuni privitoare la acest subiect,

1) Delbriick: Polenfrage, p. 33

§-i

si sa

17o STAT $1 NATIUNE

deli in fond nu a fost vorba decat de scopurile culturale, urma'ritein anumite imprejurari. Un popor asuprit de un altul, ajunge prin-t r'un proces progresist la constiinta fiintei sale individuate etnicesi atunci simte nevoia sa-si desfasoare si viata sa national-politicasi national-culturala. In acest scop el are, bineinteles, nevoiesi de anumite intocmiri national-constitutionale. Deci principiulnationalitatilor este in stransa legatura cu o intreaga evolutie cul-turala.

De mai bine de un secol, not traim intr'o epoca cand zilnic sevorbeste despre suveranitatea poporului, despre democratie si des-centralizarea puterilor constitutionale, despre votul universal. Setinde in mod impetuos ca toate aceste principii sa se infaptuiasca,caci « orice drept emana dela popor ». Intr'o asemenea epoca estefiresc ca popoarele sa ajunga mai usor decat altadata la constiintaexistentei si fortei tor. Toate aceste notiuni an devenit curente panssi pentru acele popoare care au disparut din actualitate, aratandin mod clar tuturor popoarelor asuprite ce importanta are autonomia

pentru existenta si desvoltarea tor.Chiar la un grad nu prea inaintat de culture, intelegerea marilor

principii legate de viata nationals si interesul pe care it poarta suntde ajuns unei nationalita'ti asuprite de o altd nationalitate, ca sasesizeze ce valoare hotaritoare are auto-guvernarea si ca deci meritssa lupte pentru aceasta garantie, devenita tot mai indispensabiladesvoltarii sale, pe un plan superior. Momentul economic, nici pedepute nu joaca in aceste lupte nationale rolul care cu placere i se atri-bue de catre unii. Bagehot accentuiaza cu drept cuvant ca si la popoaretrebuintele inimii, o anumita dorinta nedefinita de marire nationala,de glorie, etc., precumpaesc in comparatie cu nevoile materiale.No orator, spune el, ever made an impression by appealing to menas to their plainest physical wants, except when he could allege that thosewants were caused by some one's tyranny. But thousands have madethe greatest impression by appealing to some vague dream of glory,or empire, or nationality 1). Tocmai popoarele mai putin culte suntin stare sa jertfeasca tot ceea ce au, ba si pe sine insusi, pentru oidee, pentru un gand inaltator, depasind insasi realitatea si sa se

1) Walter Bagehot: The English Constitution, Sixth Edition. London, KeganPaul, etc., 1891, p. 8.


Indrepte catre ceva mai nobil, mai adanc, mai mare decat ceea cese refers la viata banala de zi cu zi 1).

De cand i s'a reprosat contelui Stadion ca el ar fi descoperitnationalitatea ruteana, s'au putut auzi adesea disuctiuni despre « pre-tinse nationalitati » sau despre nationalitati « interesante ».

Pe atunci lucrul putea sa pars spiritual, azi a devenit ridicol.In aceasta privinta este semnificativ ceea ce spun d-1 dr. Schwicker,aparatorul german al politicei etnofage maghiare, despre Romanii dinUngaria si Transilvania :

« Aici trebue atrasa atentia Inca asupra unei alte greseli funda-mentale ale opiniei publice din Ungaria. E foarte rasp andita pa'rereacd in aca zisa «problemci romdneascd * not n'avem de-a face decdt cucdteva zeci de capete agitate, cu un mdnunchiu de ambitiofi, instigatoride profesie fi egoifti nemultumiti, imbrdcati in haine preotefti. «Mareamasa » a poporului roman ar avea o atitudine pasnica, loiala, si in partesta cu totul departe de aceste agitatii, pe care nici nu le intelege si nicinu manifests vreun interes pentru ele. Deci daca cei cativa agitatori siinselatori ai poporu,lui, vor fi indepartati pentru a fi facuti nevatamatori,atunci atat de mult desbatuta chestiune a «Romanilor» ar fi transata.

Cei cari gandesc si calculeaza astfel, traiesc Intr'o regretabilailuzie, care poate sa devina fatala, in cazul cand ar stapani cercu-rile politice si factorii competenti ai tarii. Din propria noastra obser-vatie, precum si din cele ce spun acei cari cunosc bine poporul romansi felul lui de a gandi si de a simti, in sfarsit, din insusi faptele exi-stente, reiese foarte clay ca toate straturile acestui popor, dela ciobansi taran, pang sus in randurile superioare ale paturii sale intelectuale,toate sunt patrunse de acelasi energic sentiment national. Onceroman, fie el cult, fie incult, Isi iubeste cu pasiune limba si natiunea.Faptul ca in massele largi acest simtamant este instinctiv, si ajunge lao constiinta clara numai in patura cults, nu schimba nimic din esentasi eficacitatea lui. La fel se petrece si cu toate celelalte popoare » 2).

1) Walter Bagehot: The English Constitution, Sixth Edition. London, KeganPaul etc., 1891, p. 8. The ruder sort of men will sacrifice all they hope for, allthey have, themeselves, for what is called an idea, for some attraction whichseems to transcend reality, which aspires to elevate men by an interest higher,deeper, wider than that of ordinary life.

2) Dr. J. H. Schurcker: Die national-politischen Anspruche der Rumdnen inUngarn, p. 27.

172 STAT SI NATIUNE

Ar trebui deci sa fie azi clar pentru orice om politic, cu judecatasanatoasa, ca principiul nationalitatilor este pur si simplu un rezultatTiresc al culturii generale si ca nu este nevoie de niciun fel de « cama-rile * si influence « straine » pentru ca sa se deschida acestui principiudrumul ca'tre popoarele din Austro-Ungaria.

((Comment» se intreaba marele si inteleptul democrat belgianEmile de Lavelaye, o dans certain pays le sentiment national devient-ilsi farouche qu'il aspire a 1' isolement, quand presque partout les parti-cularites nationales s'effacent sous le vernis uniforme de la civilisationeuropeenne?

(( Les causes de ces faits contradictoires ne sont rien moins que lesplus nobles conquites et les plus grands principes dont s'enorgueillitrepoque moderne, regalia de tons, la souverainete populaire, le regimeconstitutionnel et parlementaire, la democratic, les decouvertes de lascience, la diffusion des lumieres, la culture de la philologie et deslettres. Le mouvement des nationalites a donc ses racines darts ce quiconstitue le caractere distinctif des societds actuelles, et it tire sa forcejustement de ce qui fait la leur. Il en resulte que, pour rarreter, itfaudrait arreter aussi tout progres et ramener les peuples a l'ancienregime » 1).

Exact in acelasi sens scrie si d-1 Luigi Palma, celebrul profesorde drept public dela Universitatea din Roma, in lucrarea domnieisale asupra principiului nationalitatilor.

Adeseori se intampla sa cetim si sa auzim ca toata framantareain jurul problemelor relative la nationalitati este, in fond, lupta pen-tru intrebuintarea unor limbi nationale. Dace cercetam problemafare partinire, constatam cu usurinta ca asemenea afirmatie are la baza eio lipsa de cunoastere a esentei ideii nationale. E drept ca limba vor-bita este un semn al nationalitatii. Ea nu este insa nici principala,nici singura caracteristica a unei natiuni. i nici nu este neaparatnecesarA pentru definirea unei nationalitati. Exists nationalitati, careau uitat de mult propria for limba nationale si se servesc de o akalimba strains. Ele totusi raman nationalitati distincte. Irlandeziisunt fail doar si poate, o nationalitate, cu toate ca de mult nu maivorbesc in idiomul for celtic.

1) Emile de Lavelaye: Le gouvernement dans la Democratie, vol. I. Paris5892, Alcan, p. 54.


Nationalitate inseamna tocmai o individualitate pronuntata a popo-rului. Ea se bazeaza pe existenta unui teritoriu comun, pe constiintaunei origine comune, a unei istorii si limbi comune, a obiceiurilorsi moravurilor comune, si in parte, pe constiinta unei religii si menta-Hap comune. National inseamna sa traiesti autonom, din punct devedere politic, pentru ca sa poti desvolta mai departe o cultura spe-cified.

Trezirea unui popor, locuind un teritoriu comun, la constiintapersonalitatii sale nationale, este in sine un titlu de drept profundetic al poporului respectiv sa se poata constitui intr'o individualitatepolitica. Si dupa Siegried Brie a din principiul national urmeazadirect a orice natiune atata timp cat exists, are pretentia justificatasa formeze un stat pentru sine; caracterul specific al unei natiunipoate sa ajunga la deplina lui desfasurare si inflorire numai printr'oactivitate comuna, inteun stat national si printr'o activitate cultu-rala desfasurata in sanul lui. Caci dreptul rezultand numai dinexistenta nationalitatii este totusi relativ 1).

Nu vom cerceta aci daca acest drept este sau nu relativ. Pentruacei, pentru cari vointa poporului se exprima prin sistemul rep re-zentativ modern, raspunsul e clar.

Dupa Bluntschli, natiunea este inainte de toate o comunitateculturala si nu una de stat. Dar atunci cand o natiune va capata con-stiinta vie a comunitatii sale sufletesti, nu va fi departe gandul sidorinta ca ea sa-si desavarseasca aceasta comunitate pans la o deplinapersonalitate, dand nastere unei vointe comune, care sa se mani-festeze puternic. Adica, ca aceasta vointa sa determine politica statuluisau sa devina stat ea insasi 2).

Emanciparea si independenta popoarelor balcanice, nazuinteleevidente ale popoarelor din cuprinsul imperiului habsburgic °feedcea mai buns dovada pentru adevarul acestei conceptii.

Cand se incearca sa se justifice incalcarea drepturilor nationali-tatilor sub pretextul ca folosinta libertatilor individuale le este garan-tata, acest ultim lucru este un searbad sofism. Novicow spune cu dreptcuvant : Si l'idde de relativitd de nos connaissances mine ou respect de

1) Dr. Siegfried Brie: Theorie der Staatenverbindungen. Stuttgart, Enke,x886, p. x8.

2) J. C. Bluntschli: Allgemeine Staatslehre, sechste Auflage, durchgesehenvon E. Loening. Stuttgart, Cotta, 1886, p. 107.

274 STAT SI NATIUNE

l'individu au sein des societes elle aboutit, par une consequence tout aussilogique au respect des nationalites au sein de l'humanite 1).

Astfel dreptul popoarelor Inca asuprite, dar care din punct devedere national s'au desteptat la o autonomie inteleasa Intr'un sensmai larg, apare ca insasi esenta principiului nationalitatilor.

Elementul principal al acestui principiu poate fi acceptat ca maximapolitica de orice stat polinational, fara ca acesta sa fie periclitat in por-pria lui existents. Istoria diferitelor lupte nationale ne invata ca acestmoment in formatia politica a unui popor este, in general, unicalatura constitutionals a principiului national.

De aceea, si in imperiul nostru, problemele nationale nu suntprin natura lor, probleme linguistice, ci adevarate probleme de dreptpublic, adica probleme constitutionale.

In imperiul nostru, toate aceste probleme se inlantue Intre ele.Dualismul insasi este una dintre ele. Dna aceste consideratiunin'ar fi fost respinse Limp de decenii, am fi fost scutiti de toate crizeleactuale.

Orice popor desteptat la constiinta nationala vrea sa-si admini-streze singur, autonom, toate treburile lui publice.

Dar astazi, toate popoarele, din cuprinsul monarhiei noastre, au siajuns la aceasta constiinta a nationalitatili lor. *i aceasta constiintaconstitue un drept pe care nu-1 mai poate disputa niciun om politicchibzuit. E adevarat ca acest drept este de natura constructiv-statala,dar se cere sa fie recunoscut in prealabil inlauntrul sferii deinfluents a Imperiului.

koala italiana a vazut propriu zis in principiul nationalitatilordreptul natiunilor sa se uneasca libere si sa duca o viata indepen-dents. Robert von Mohl caracterizeaza principiul nationalitatilor, inmod just, ca pe un < drept al popoarelor, la o vieata omogena » 2).

Dar sa nu se uite Ca lupta nationala s'a nascut pretutindeni dinasuprire. Emile de Lavelaye accentuiaza mereu si din nou ca cuat at devine mai viguros curentul national cu cat asuprirea este maiputernica : ... le fait est certain: quiconque se met au service du prin-cipe nouveau reussit, et qui l'e combat, succombe. Essayez-vous de le com-

1) Novicow: Politique Internationale, p. 347.2) Robert von Mohl: Enzylzlopeidie der Staatswissenschaften. Zweite Auflage

Tubingen, 1872, p. 19.


primer, c'est alors seulement qu'il acquiert toute sa puissance et etendpartout son empire. Plus on fait d'efforts pour le dompter, plus sa vio-lence s'accroit.)) 1).

Tendinta catre unitate nationals si contopire, apare atunci numaicand popoare care avand constiinta propriei for personalitati, suntasuprite si terorizate si sunt expuse unor nesabuite experimente inscopul

Pi lda Elvetiei si a Belgiei arata ca statele polinationale pot sa sementina si de aici incolo, atunci and deed individualitatilor forcomponente, garantii reale pentru o desvoltare nationals liberk asi-gurandu-le egalitatea in ce priveste conditiunile legale de desvol-tare. « Noi stim, spune L. Gumplowicz, ca istoria statelor europeneeste constituitk in cea mai mare parte, din luptele claselor de jospentru a cuceri participarea for la puterea legiuitoare; stim ca aceastalupta a avut, in parte succes, iar in parte este purtat5 si astazi. Istoriaacestei lupte nu s'a terminat inck caci dupa « starea a treia » vine« starea a patra ». Despre ce este propriu zis vorba ? Despre posibili-tatea ca lupta socials sa fie dusa cu aceleasi arme » 2).

Natiunile trebuesc, dupa expresia lui Bismarck, ca sä traiasca,sa poata retpira si misca Tiber. Pe acest adevar, spune in complectareBluntschli, se bazeaza dreptul sacru at natiunilor sa -si formeze sisa-si creeze astfel de organe, incat sa se poata misca Tiber si in acelasitimp sa-si poata exprima intreaga for putere de vieata: un dreptmai sacru cleat acesta, nu exists.

Cand o 9onsiderabila parte a unei natiuni este asupritk sentimen-tul national denumit activ, Isi propune drept scop, autonomia si ega-litatea cu celelalte nationalitati conlocuitoare.

Dna starea de subordonare si de asuprire, precum si pericolulcare ameninta viata nationalk dainueste, atunci sentimentul natio-nal, atatat, naste nevoia unui ajutor. Lupta desfasurata, la inceput,in cadru local, pentru autonomie si egalitate, se transforms intr'olupta pentru Inchegarea nationalk pentru dobandirea unitatii natio-nale a tuturor franturilor poporului respectiv, cu poporul de acelasineam, sau numai inrudit, cu care se invecineste. Orice asu prit isicauta tovarasi de lupta.

1) Emile de Lavelaye: Le Gouvernement dans la Democratic, vol. 1, p. 53.2) L. Gumplowicz: Grundzuge der Soziologie. Wien, 1885, Manz, p. 15o.

asimilarii.

176 STAT SI NATIUNE

Profesorul universitar italian Pasquale Villari, care este in acelasitimp cel mai celebru istoric al Italiei, a publicat mai multe articole,foarte interesante, asupra iredentismului. Intr'unul dintre acestea scrie :

o Pa'rerea pe care si-au facut-o Germanii si Austriacii asupra ire-dentismului este urmatoarea: Italia a ramas foarte nemultumita cuhotarele care i-au fost fixate. Ea ar fi vrut sa aiba Tirolul, Triestul,Istria si Dalmatia. Italia, care n'a parasit niciodata vechea ei uraimpotriva Austriei, face totul pentru a sgandari nemultumirea insalmi populatiei italiene din imperiu si o face cu speranta sa anexezeinteo zi teritoriile italiene ale Austriei. Astfel, Italia mentine treazain Austria, o vesnica neincredere si dupa intrarea ei in Tripla Alianta,o sileste sa se pazeasca.

Toate acestea se confirms, se spune, si prin faptul ca se vorbestedespre iredentism numai in provinciile italiene ale Austriei. Insairedentismul nu este pus niciodata in discutie cu privire la Corsica,Malta, Nizza, (patria lui Garibaldi) si Savoya, leaganul dinastieiitaliene. Oare nu si aceste tinuturi italiene se afla sub stapanireastrains? Oare numai in Austria exists bucati din Italia care se aflasub stapanire strains?

o Greseala fundamentals a tuturor acestor consideratii consta infaptul ca se crede ca iredentismul este rasp andit din Italia spre pro-vinciile italiene din Austria, pe cand in realitate cazul este tocmaicontrariu. Calatorul care merge din Milano la Palermo foarte raraude vorbindu-se de iredentism. In Triest, in Tirol si in Istria,dimpotriva, nu auzi aproape nimic despre altceva, vorbindu-se > 1).

Irlandezii sunt un popor asuprit. Toate nazuintele for au dreptscop autonomia. Home-Rule-ul, revendicat nu li s'a acordat. AtunciIrlandezii si-au indreptat privirile spre America si au inceput asanumita miscare de Repeal, adica sä manif este tendinta unei complecterupturi intre Irlanda si Anglia, care sa duca la complecta indepen-dents a celei dintai. Daca acest lucru ar fi fost, din punct de vederegeografic posibil, atunci in Irlanda si in Amerca ar fi existat o uriasamiscare nationals pentru unitate, deli numai putin americanii suntde origina irlandeza. Adevarata sursa insa a acestui curent sta inasuprirea poporului irlandez, in rapirea autonomiei ceruta de el.

1) Pasquale Villari: Der Irredentismus, in Neue Freie Presses din 15 Sep-tem vrie 1904.

ESENTA PRINCIPIULUI NATIONALITATILOR r77

Cu atat mai mult se ivesc asemenea tendinte separatiste sau,cum le zicem not in Austro-Ungaria, iredentiste, la popoare asuprite,care au o constiinta nationala si care sunt de acelasi neam cu popoa-rele din statele Invecinate.

Iredentismul, ca tendinta politica, n'ar fi aparut niciodata, daca n'arfi existat guverne incapabile. Nu mazzinismul, ci mintea marginita aguvernelor austriace a Impins provinciile italiene in bratele iredente i.*i. astazi Inca exists in Elvetia o provincei italiana, care insa nu mani-fests niciun fel de tendinte de despartire de stat. Ea nu manifestsasemenea tendinta pentruca poate sa se desvolte in sens national-italian.

*i nu numai Italienii nu fac acolo politica iredentista, dar niciFrancezii, nici Germanii, nu vor sa stie de asa ceva. Dimpotriva.Acolo sentimentul national satisfacut, lucreaza centripet, intarindstatul in intregul lui si Incuraj and cultura sa generala. Eu stiu caexemplul Elvetiei a devenit de mult banal. Cu toate acestea pentruimperiul habsburgic acest stat ramane nu numai un model plin deinvataminte, ci, in general, singurul model posibil.

Miscarea iredentista a fost starnita si incurajata de anchilozataforma de guvernamant din Austria, de barbaria turceasca si de sta-panirea terorista maghiara. Presiunea provoaca totdeauna contra-presiune si daca aceasta din urma este zadarnicita, atunci se producein mod firesc o tendinta de a cauta ajutor in afara.

« Daca impulsiunile nationale se gasesc nesatisfa'cute in organis-mul stramt at statului, spune Bluntchli, atunci ele tind sä depaseascahotarele lui si sa se uneasca cu cei de-o natiune aflate in alte state,spre a forma un stat national mai mare. Acest fel de desvoltare a carac-terizat procesul de formare al statului francez si a determinat in seco-lul nostru formarea statului german si italian * 1).

Von Herrnritt, atrage atentia in mod special asupra faptului ca ideeanationala izbucneste din cand in cand cu o forts atat de elementara,incat nu numai ca imprima directia vietii constitutionale, ci de-a dreptuldetermine nasterea si disparitia statelor insusi. Astfel, ordinea natio-nala se plaseaza Intr'o anunlita masura, deasupra ordinei de drept 2).

1) Bluntschli: Nationale Staatenbildung und der moderne deutsche Staat, p. 24-2) Von Herrnritt: Nationalitdt und Recht, dargestellt nach der osterreichi-

schen und auslandischen Gesetzgebung, p. I.Curios lucru, autorul reprezina tocmai punctul de vedere asa zis o istorico-

politic A fata de cel etnico-politic, (p. 47). Pe de alts parte el spune singur (p.

12

178 STAT $1 NATIUNE

Albr. Wirth &este de asemenea, ca apartenenta la un stat esteIntotdeauna ceva exterior, ceva trecator. Dimpotriva, a face partedintr'un popor este ceva durabil, care niciodata nu poate fi distrus. Cacia simti legatura cu poporul este una dintre virtutile cele mai nobile sisacre pe care le poate avea cineva. Numai aceasta legatura da sufle-tului adancime si delicatete, iar caracterului ii da statornicie sihotarire.

In schimb, cand cineva isi pierde nationalitatea este cea maiamara, cea mai distrugatoare nenorocire, care poate lovi un poporsau un individ. Lupta pentru nationalitate umple o jumatate dinistoria omenirii. *i la nevoie, lupta trebue intreprinsa si Impotrivastatului si impotriva stapanitorilor » 1).

Italienii din Venetia si Lombardia, tutelati si asupriti de Austria,amenintati cu germanizarea, au cautat si au gasit un sprijin firescin Italia invecinata. Din massa celor asupriti s'a nascut doar unitateaItaliei libere si independente. Deci numai din asuprirea si primejdiacomuna s'a nascut nevoia, iar apoi si nazuinta catre unitatea natio-nals. Este in deobste cunoscut, si aceasta nu cere discutii mai ample,faptul ca pericolul din partea Frantei a devenit un factor foarte puter-nic al unitatii germane.

Asuprirea si subordonarea unui popor trezesc in el dorinta, dealtfel absolut nefireasca, sa se uneasca politiceste cu un popor, dacanu conational, apoi cel putin Inrudit, ca sa scuture jugul pe carenu-1 mai poate suporta. Panslavismul n'ar fi obtinut de sigur nicio-data acea mare autoritate pe care o are asta'zi asupra spiritelor popoa-relor slave, daca aceste popoare slave n'ar fi fost continuu asupritede alte natiuni care pe deasupra mai sunt Inca si straine de neam,cum este cazul si astazi.

Evolutia curentelor tinzand spre despartire, din pricina starii deasuprire a unui popor, se poate observa limpede si controla directla Romanii din Austro-Ungaria.

Poporul acesta proverbial prin devotamentul sal' fata de imparat,cere de aproape un secol autonomia, in cuprinsul monarhiei

22): . Imediat dupa ce un popor a ajuns si vorbeasca o limba care depri§este ca-racterul unui simplu dialect, acest popor este propriu sa devinfi un grup national,In sens juridic I).

1) Albrecht Wirth: Volkstum and Weltmacht in der Geschichte, p. 2I I.


habsburgice. Dr. Jancso Benedek, face in legatura cu aceasta o obser-vatie justa. Unirea cu Roma a condus pe Romanii din Ungaria pedrumul culturii. « Cultura insa aprinde in om scanteia lui Prometeu,care din massa creeaza un popor, din popor insa creeaza o natiune »1).

Maghiarii au raspuns la aceasta stare de spirit prin prigoana.Rezultatul este ca Romanii habsburgici au cerut ajutor conationalilorfor din regatul Romaniei.

Cu cativa ani in urma, nu gaseai la Romanii din Austro-Ungarianici cea mai mica urma de curente iredentiste. Acest ajutor cautatpeste munti, produce insa o comunitate de interese din ce in ce maipalpabila intre Romanii de dincoace si cei de dincolo de Carpati.Lozincele prin care se subliniaza dusmania Maghiarilor si se afirmanecesitatea unirii tuturor Romanilor, gaseste, zi cu zi, un rasunetmai mare; azi-maine, in cazul cand asuprirea si impilarea Romanilordin Ungaria nu va inceta, ideea iredentista va deveni tot mai puter-nica si la urma nu va mai putea fi stapanita.

Multe natiuni, si dintre cele mari, nu mai pot fi tinute impreunaprin forta brutala. Aici e nevoie de alte mijloace. Sau dupa cumspune Draper: Brute force holds communities together as an iron nailbinds pieces of wood by the compression it makes. But intelligence bindslike a screw... It must be gently turned, not driven, and so it retainsthe consenting parts firmly together a).

In Austria, numai Germanii din Boemia si din Stiria, sunt intrucatva accesibili ideilor germano-iredentiste. Pentru ce oare ? pen-tru ce tocmai Germanii din aceste provincii ? Germanii vor sa seconduca singuri. Imposibilitatea in care se gasesc de atata vreme saaiba un guvern pur german, dar mai ales lipsa de sistem a intregeipolitici fats de nationalitati, ameninta pe Germanii din Boemia siStiria cu pericolul slavizarii. De aceea dorinta de a scapa de aceastaprimejdie se manifests in tendinta de unificare a provinciilor ger-mano-austriace cu Germania.

Cea mai buns politica inteun stat polinational, dar nu mai putinsi intr'unul national unitar este : sa multumeasca elementele etnice

1) Jancs6 Benedek: Roma'n politikai es tortenelmi tanulmdnyok. A roman nem-zetisegi tOrekvisek tartinete es jelenlegi dllapota, vol. I. Budapest, 1896, Lampe]Robert, p. 702.

2) John William Draper: A history of the intellectual development of Europe,vol. II. London, Bell & Sons, 1899, p. 389.

12*

Si

i8o STAT $1 NATIUNE

de baza, acest unic reazam al statului. Sä le convinga cat de fra-teasca este apartenenta la statul respectiv.

In cursul istoriei, toate ideile evoluiaza incet sau prin salturi.Dupa marele entusiasm, in jurul idealurilor legate de soarta natio-nalitatilor din anii 1840-1860, cand nici adversarii acestei ideinu s'au gandit sa se indoiasca de insemnatatea epocala a acestuiprincipiu si de adanca lui valoare etica, a venit o reactiune care aluat scurt si cuprinzator o atitudine protivnica ideii: nationalitateanu este determinants pentru stat, ci statul este un scop in sine. Decitrebue sa cautam sa asimilam diferitele nationalitati, dupa chipulaceleia dintre ele, care se bucura de privilegiul de a fi preferata.

Am vazut ca aceasta tendinta este absurda, precum si irealiza-caci nu poate fi vorba de absorbirea « nationalitatilor ».

Dimpotriva, chestiunea se schimba in intregime, atunci candchestiunea in discutie priveste o neinsemnata fractiune etnica strainssau mici grupulete patrunse in sanul altor natiuni.

Principiul nationalitatilor nu trebue inteles in mod absolut, cade altfel oricare alt principiu. Acordarea autonomiei tuturor ace-stor mici grupusoare ar insemna evident, sa duci principiul nationalad absurdum.

Deosebirea dintre nationalitate si un asemenea grup, are o insem-natate hotaritoare pentru relatiunile noastre. Teoriile de asimilare isigasesc aplicarea tocmai fats de asemenea mici grupuri. Ele, de obi-cei, pot fi absorbite de nationalitatea care le inconjoara pe cale pas-nica si fireasca, ceea ce se si intampla de altfel.

In fond, la not s'a pus intotdeauna problema nationalitatilor siniciodata a acestor grupe izolate. 0 problema in jurul for este numaio denaturare a celei dintai, pentru ca solutionarea acesteia sä aparaimposibila. Totusi, asemenea grupari, prinse in mijlocul unui altpopor, daca sunt mai mari, mai insemnate, pot si trebue sa fie luatein seams.

Intrebuintand termeni sociologici, nationalitatile sunt niste « gru-puri sociale » si luptele for lupte de rasa constitue adevaratabaza a intregei evolutii sociale.

L. Gumplowicz spunea ca « nu egoismul personal este motorul evo-lutiei sociale, ci egoismul social; nu devotamentul fata de intreagaomenire, nu « dragostea pentru aproape » in sensul larg, universal alteoriei crestine, nu simpatia fats de « umanitate » constitue acest motor,

bill,

ESENTA PRINCIPIULUI NATIONALITATILOR i8i

ci simpatia socials, devotamentul plin de abnegatie si de dragoste fatsde o comunitate socials fireasca. Omul nu este atat de rau dupa cumit prezinta materialismul cras ; dar nici nu are o inima atat de larga dupacum i-o cere, de altfel, fare rezultatul dorit, teoria cresting. El nu estenici demon si nici finger. El este numai om. Legat de o comunitateprin legaturile firesti, de sange. de moravuri, de mentalitate,egoismul sau este un egoism social, asa cum ii este si simpatia sa.A-i pretinde mai mult decat o simpatie socials, inseamn'a sa-i pre-tinzi lucruri nefiresti si supra-omenesti; a nu-1 crede capabil nici deacest egoism social, inseamna sä-1 nedreptatesti. Egoismul socialcuprinde insa simpatia socials. ySi simpatia socials este egoism social.

Sa numim unitatea acestor doua sentimente syngenism si am gasitmotorul intregii evolutii sociale si totodata cheia adevarata pentruexplicarea ei » 1).

Orice epoca are o preferinta nu numai pentru anumite idei, cisi pentru anumite expresii. Tot ce este aici numit social, trebue,fireste, inteles ca national.

Astfel, principiul nationalitatilor este numai o forma moderns delupta intre contrastele nationale care nu inceteaza niciodata in nature.El este forma mai civilizata a luptei neamurilor primitive de odi-nioara. Ar fi numai de dorit, ca aceasta lupta sa devina tot mai civi-

Caci « exists si o cale etica de a duce lupta pentru existents,in opozitie cu cea bestiala » 2).

Ganditi-va dupa toate aceste, cum presa noastra iudaica, nu sesfieste sa prezinte in mod consecvent si perseverent « circul national »drept o intriga a reactiunii feudalo-clericale! Aceste organe pretinse libe-rale se lamenteaza si astazi cu orice prilej, ca politica nationala innabuseonce consideratie fats de « constitutia imperiului Dna autoriiacestor articole de gazeta ar fi avut vreun sentiment national adevarat,ei n'ar fi scris asemenea absurditati, lipsite de orice temeiu, ci s'ar fisilit atunci sä inteleaga ca orice lupta nationala este o lupta pentrulibertate. La nazione a figlia della libertd e di questa sola abbisogna pervivere, spune Ferrari 3). Insa and stim cum presa iudaica « liberala

1) Gumplowicz: Grundzuge der Soziologie, p. x66.2) ,Dr. Wilhelm Schallmayer: Vererbung and Auslese im Lebenslauf der Volker.

Eine staatswissenschaftliche Studie auf Grund der neueren Biologie, p. 22x.2) Celso Ferrari: La Nazionalita e la vita sociale. Palermo, Sandron, 1896,

p. 369.1

lizata.

».

»

182 STAT $1 NATIUNE

din Austria si mai ales din Ungaria a luptat Intotdeauna pe baricadafortei si a celui mai brutal despotism, nu putem decat sa ne bucuramca acest « liberalism semitic » mincinos le sus pans jos, isi traiesteultimele zile.

Lupta nationals este o lupta pentru bunuri ideale; de aceea estedusa nu o singura data cu atata inviersunare. Ea este propriu zis otipica lupta de eliberare. Asa o caracterizeaza de pilda B. Novicow:a Quand les societes ne veulent pas s'y soumettre (aux mesures de dena-tionalisation), nous disons qu'elles luttent pour leur liberte. Les guerresdenominees jusqu'a present guerres d'inde'pendance nationale, n'ont eud'autres causes que de preoccupations d'ordre intellectuel.. . Ces guerressont parfois les plus sanglantes et les plus acharnies de toutes. C'estnaturel. Les plus fortes jouissances de l'homme viennent de l'esprit, parconsequent, les biers de l'ordre mental sont ceux qui ont le plus de valeurpour lui. Ii fait donc les plus grands sacrifices pour les acquerir »1).

Exists oameni politici cari se consoleaza cu gandul ca ideea natio-nail in curand nu va mai entuziasma masele. De sigur ca si aceastaidee politica va Inceta odata, ca multe altele, sa mai tins spiritelesub vraja ci. Evident insa numai atunci cand tocmai problemelenationale vor fi solutionate in mod durabil.

Cele mai multe probleme religioase au incetat de mult, in toadEuropa, sä mai fie probleme politice. Intocmai asa se va intamplasi cu diferitele probleme nationale : ele se vor mentine atata vremecat nu vor primi o solutionare satisfacatoare. In Macedonia, de pilda,mai exists si azi problema politico-religioase, tocmai pentruca acoloele n'au fost rezolvate Inca in mod definitiv.

Iar in ceea ce priveste formulele curente despre o pretinsa ten-dinta fireasca catre internationalism, catre o reducere din ce in cemai mare a numarului popoarelor prin contopirea lor, etc., apoiprimul volum din filosofia lui Spencer (First principles) ne invataca evolutia generala merge dela o omogenitate primitiva spre o multi-plicitate din ce in ce crescanda. Sau dupa expresia lui Chamberlain :

Aceasta presupunere (a evoluarii spre o uniformitate din ce in cemai mare) este desmintita de intreaga experienta, care ne invata, ca,individualizarea este fructul diferentierii si al specificarii crescinde.Intreaga stiinta biologica este in contrazicere cu teza ca o fiinta orga-

1) Novicov. : Les luttes entre societis humaines, p. 153.

«


riled apare, la inceput, cu caracteristicele puternic pronuntate, careapoi treptat se §terg » 1).

Adolf Bastian, poate cel mai luminat etnograf al timpului nostru,a spus cu aproape 4o de ani in urma acel* lucru: 6 ceea ce observamin istorie, nu este nici transformarea, nici contopirea raselor, ciaparitia unor creatiuni noui §i desavarsite pe care fortele de productieale naturii ve§nic proaspete le plamadesc din nevazut # 2).

Cine cunoWe exact situatia din imperiul nostru, acela §tie, caresortul luptelor noastre constitutionale este tocmai dorinta acesteiafirmari mai pronuntate a ideii de nationalitate.

Germanii, Cehii, Italienii, Romanii, Polonezii, Rutenii, Sarbii,Slovacii, Croatii, intr'un cuvant toate nationalitatile fac o politicaexclusiv nationall §i Inca una foarte moderata. Intreaga tactics demupmalizare ca ci toate tendintele de potolire ale elanului national,n'au dus la niciun rezultat pozitiv.

Sentimentul national sap anqte astazi toate popoarele din impe-riul Habsburgilor §i toate cer astazi, ca §i acum 5o de ani, acela0lucru, in fond: autonomia nationals, inlauntrul acestei monarhii.

0 idee care timp atat de indelungat, in mod atat de persistent§i cu atata impetuozitate 4i cere infaptuirea, se justified complectpolitice§te si apare adanc intemeiata din punct de vedere sociologic.Impotriva unei asemenea idei politice, naturale, pot fi intentateprocese. Procesele le ca§tiga pans la urma totusi natura, care-i maiputernica.

9 Ad. Bastian: Das Bestiindige in den Menschenrassen and die Spielweite ihrerVercinderlichkeit, 1868, p. 26.

2) H. S. Chamberlain: Grundlagen, p. 293.

CAPITOLUL H

SINGURA FORMA DE STAT POSIBILA PENTRU IMPERIULHABSBURGIC

Se zice ca Gortschakoff s'ar fi exprimat odata in fata nu mai stiucarui ambasador englez in felul urmator : // y a deux manures de trai-ter la question d'Orient, ou de l'attaquer a fond ou un repldtrage. Ehbien, je suis vieux, je suis pour le repldtrage.

Conducatorii nostri de stat par si ei sa fie nu tocmai tineri, cacise tern de o interventie constienta si energica in problemele noastredualiste privitoare la nationalitati. Nu s'ar putea gasi printre ei sielemente mai tinere, mai energice, carora le-ar pasa mai putin delinistea si siguranta for personals, decat de aceea a imperiului ?

Experimentele incepute dupa 1848 pentru ca sa se obtina o bunsintelegere intre nationalitati, toate au dat gres si aceasta dintr'unmotiv foarte simplu : nimeni n'a tinut seama de adevarata natura aimperiului nostru si de adevarata esenta a statelor federaliste moderne.Pe drumurile batatorite timp de saizeci de ani in zadar vom cautao iesire din toate incurcaturile si toate primejdiile.

Noi trebue sa tinem seama si de data aceasta de ceea ce FranzDeak a recomandat °data oamenilor politici vienezi : o haina -odataprost incheiata trebue inainte de toate descheiata, daca vrei s'o aiincheiata cum se cuvine. Din pacate, imgieriul a fost prost incheiatprin compromisul maghiar, si tocmai aci va trebui descheiat. Cacidualismul a fost dela inceput, dupa cum am demonstrat aci, o formade stat cu neputinta sa dainuiasca.

In ceea ce priveste latura lui practica, ultimii ani, lunile si zileledin urma ne-au dat o dovada stralucita ca dualismul constitue o teme-lie putreda si subreda care trebue sa fie indepartata din zidaria,

SINGURA FORMA DE STAT POSIBILA PENTRU IMPERIUL HABSBURGIC 185

imperiului §i inlocuita, daca voim in adevar ca statul sa nu se na-ruiasca, §i sa gasim o cale juste, pentru solutionarea cu succes a pro-blemelor nationalitatilor, pe care sa pa§im.

Astdzi am ajuns din nou exact acolo unde eram in 1840-1860 fianume la problema cardinals: Centralism on Federalism?

Problema centralismului trebue§te insa, oarecum puss intealtfel,intru cat in locul vechiului centralism, noi ne gasim asta'zi in fataunui centralism dublu, asa ca problema puss just trebue sa sune :Dualism on Federalism?

Niciun partizan adevarat al principiului viabilitatii imperiuluiaustriac, niciun amic sincer al imperiului habsburgic si al natiunilorcare-1 compun nu poate, daca studiaza chestiunea in fond, sä se entu-s iasmeze pentru ideea de a transforma acest imperiu intr'o confede-rape dislocate.

Pe de alts parte, este cu totul gresita si acea parere doctrinara,care tinde sa pastreze o severs centralizare, complectamente incom-patibila cu stabilitatea §i desvoltarea monarhiei noastre.

Dar intre centralismul extrem fi federalismul extrem exists o calede mijloc; aceea care duce la statul federal. Statul federal este anumeo forma de stat, centralists, tocmai in masura in care poate fi garan-tata stabilitatea si puterea unui imperiu; iar federalist sau descentrali-zat in masura in care este neaparat nevoie pentru desvoltarea liberaa nationalitatilor ajunse la majorat.

Dace ne-am lamurit, odata pentru totdeauna, ca principiul natio-nalitatilor este forta propulsive a tuturor luptelor nationale din Austro-TJngaria ; a adevarata fiinta a acestui principiu, aplicat la noinu este separatismul, nici iredentismul, ci tendinta popoarelor odatatrezite la con§tiinta, sd formeze individualitdti politice autonome, peteritoriile for nationale inlauntrul monarhiei noastre; atunci nu estepermis sa se piece in rezolvirea acestor chestiuni, nici dintr'un punctde vedere unilateral, privitor la intrebuintarea limbii materne, nicidin acela al masurilor administrative.

Aceste probleme noi le-am caracterizat drept probleme consti-tutionale. Deci ele pot fi judecate §i tran§ate numai din punctul de vedereal unei modificdri constitutionale, care sd priveascd intreaga monarhie.

Marea diversitate de origins, limbs, obiceiuri §i mentalitate ale di-feritelor nationalitati reclama pentru intregul imperiu al Habsburgiloro asemenea formd de stat, care sa poata garanta ca nicio nationalitate

x86 STAT SI NATIUNE

nu va fi amenintata, impiedicata sau jignita in viata ei national-politick in desvoltarea ei particular* in mandria ei national* intr'uncuvant in felul ei de a simti si teal.

Imperiul nostru dunarean poate gasi o garantie reall pentru sta-bilitatea si prosperitatea lui numai, daca cunoscand si intelegandu-siclar menirea superioara pe care o are in Sud-Estul Europei, el vadeveni adevaratul sprijin al natiunilor care-1 constitue si-1 mentin.

Principiului nationalitatilor cu substratul lui constitutional a deter-minat nationalitatile noastre ca dela inceput ele sd rdvneascd la consti-tuirea for ca individualitdti national-constitutionale, in cadrul imperiu-hii habsburgic.

Asa de pilda, d-1 Dr. Jancs6 Benedek, un scriitor politic maghiar,care a scris mai multe opere asupra proble mei romanesti, aduce odovada autentica ca Romanii din Ungaria au luptat Inca in 1740pentru aceleasi drepturi pentru care lupta si astazi 1).

Dupa o suta de aid, in 1849, Romanii din Ungaria, Transilvania,Banat si Bucovina au cerut :

1. Unirea tuturor Romdnilor din statele austriace intr'o singurdnatiune independenta sub sceptrul Austriei, ca o parte integrantd aimperiului.

2. 0 administratie' nationald independenta din punct de vederepolitic si bisericesc.

3. Convocarea imediata a unui congres general al intregii natiunipentru a se constitui ca atare.

4. Romdnii sd fie reprezentati in parlamentul comun al Austriei,in proportie cu numarul locuitorilor.

5. Natiunea romans cere un reprezentant al ei in guvernul im-perial 2).

Revendica'ri identice au prezentat si prezinta toate nationalitatilecare cer nu un privilegiu «istorico-politic », ci o cinstita egalitate dedrepturi nationale. Inca in 1869 toate nationalitatile din Ungaria

Jancs6 Benedek: A romdn nemzetisegi torekvesek tortenete es jellenlegi dlla-pota, Budapest, Lampel, 1896, v. I, p. ryoo. (Klein Innocentius... czelja es moti-vumai is azonosak a mai nemzetisegi politikusok koveteleseinek motivumaival.Erdely egyzest az oiseg, misreszt pedig a tobbseg jogin az ova, etc.).

2) Nicolae Popea: Memorialul archiepiscopului Fi mitropolitului Andreiu Baronde .Faguna, sau luptele nationale-politice ale Romdnilor 1846-1871. Sibiu, In-stitutul Tipografiq, 1889, vol. I, p. 249.

1)


au inscris in programul for parlamentar instituirea federalismului inambele parti ale imperiului avand ca baza teritoriile nationale.

Egalitatea in organizarea constitutionala este reclamata tot maienergic, tot mai impetuos. Este imposibil ca aceste cereri sa fie simai departe respinse. dace acestor popoare li se refuza putintasa se organizeze din punct de vedere national-constitutional, in cadrulimperiului, ceea ce i-ar mentine stabilitatea, atunci insasi forta natu-rals a ideii nationale le sileste sa nazuiasca la formarea unor aseme-nea state nationale in afara imperiului, pentru a se incadra in state deaceeasi nationalitate, deja existente sau chiar numai inrudite. Pe dealts parte, nu se poate sa nu ne gandim ca situatia statului nostrueste foarte trista, cand asemenea curente separatiste cresc at at deputernic si cand suntem nevoiti sa-1 guvernam, ca in Ungaria, numaicu ajutorul dreptului penal si sa-1 aparam in mod provizoriu sa nu sedarame.

Bluntschli spune despre sarcina statelor de a tine strans unitediferitele natiuni, fara a be desnationaliza in favoarea uneia dintreele: « Atunci insd statul trebue sd renunte sd mai fie specific national.El devine din punct de vedere national neutru sau mai mult comunitar.El lass fiecdrei natiuni libertatea deplind de actiune in interiorul ei,in cadrul intereselor sale culturale, si le trateaza pe toate egal. Darin ceea ce priveste definirea politicii lui, evita orice unilateralitatenationale si is drept criterii numai motive politice generale si nunation al-particulare

« Aceasta este metoda cu ajutorul careia Elvetia a reusit pans acumsa solutioneze problema dificila a convietuirii diferitelor nationalitati,unele langa altele si sa le satisfaca, fara ca sa pericliteze unitateastatului. La adapostul muni4lor dintre Germania, Franca si Italia,franturi din aceste trei natiuni mari, au alcatuit mici comunitatirepublicane si s'au unit in organisme comune, pasnice si neutre.De sigur, diferitele « cantoane * sunt de fapt « state nationale » 1).

Nationalitatile noastre de dincolo si dincoace de Leitha trebuesa devina si ele « state nationale *. Ele trebue sa fie organizate, dinpunct de vedere constitutional pe teritoriile for comune, sub sceptrulimparatului nostru si sa fie astfel in mod firesc atilt de strdns

1) Bluntschli: Die nationale Staatenbildung and der moderne deutsche Staatt,p. 25.

i

*.

fi

188 STAT SI NATIUNE

indisolubil legate, incdt nici sa nu le treacd prin minte, sa graviteze inafara hotarelor imperiului si sa alerge dupa utopii panslaviste sauiredentiste.

Acest lucru nu poate fi obtinut nici prin « concesiuni » negusto-resti, nici prin babilonice » decrete linguistice dar nici prin teroareacodului penal; ci numai prin aceasta infa'ptuire a egalitatii de drep-turi nationale.

« Respectarea individualitatii » spune Inama-Sternegg, « sprijinitatotodata pe conditiunile evolutiei economice si sociale, care diferadela loc la loc, a exprimat in zilele noastre cu atata tarie, cerereaautonomies pentru micile grupuri sociale, incat ea nu poate sa ramananeluata in seams, si indeplinirea ei trebue sa aibe o covarsitoareinfluents asupra evolutiei statelor. Caci natiunea care cere o solutieconstitutionals pe baza particularitatii si individualitatii sale, de carea devenit constienta, face exact ceea ce face o comund, care pretindeo autonomie pentru toate raporturile specifice care s'au format insanul ei; nu este decdt o intensificare a acestei cerinte, and fiinta natio-nale a unui popor tinde, in ce priveste domeniul lui de interese saevolueze spre autonomie, adica spre un organism juridic indepen-dent spre un stat » 1).

Astfel, prin forta imprejurarilor se impune monarhiei noastre oconstitutie care pe de o parte a recunoascd sd garanteze individua-litatea national politics a diferitelor sale natiuni, iar pe de altd partesd asigure cu adevdrat unitatea forta imperiului.

Natiunea trebue sa poatd ajunge pe baza unor relatiuni reale, laconvingerea ferma, ca imperiul habsburgic este unica garantie ade-varata a pastrarii individualitatii sale nationale. Dar acest lucru sepoate int ampla, numai atunci and maxima fundamentals si imp a-ciuitoare «sa asiguri fiecaruia in mod cinstit, dreptul salt », va fitradusa in fapt, fare gand ascuns.

.Egalitatea de drepturi si datorii este o revendicare principals,caci nimic nu provoaca inversunarea nationalitatilor mai mult casituatia juridica privilegiata a unuia sau a mai multor popoare,care convietuesc in cadrul aceluiasi imperiu.

1) Dr. Karl Theodor von Inama-Sternegg: Die Tendenz der Grossstaaten-bildung in der Gegenwart. Eine politische Studie. Innsbruck, 1869, Wagner,P. 74.

fi

n,

fs


Fischhoff spune cu drept cuvant : « Mentinerea unui stat avandnationalitati multiple intereseaza natiunile respective numai in modconditionat, caci statul si natiunea nu sunt identice §i intre tendin-tele lor, sunt posibile conflicte, care pun o parte dintre aceste po-poare in fata alternativei: on sa se sacrifice, on sa sacrifice statul ...

Consolidarea statului avand nationalitati cere astfel ca niciunpopor sa nu se simta dispretuit sau macar subordonat unui alt popor,caci nimic nu este mai jignitor pentru un popor ca stapanirea strains,chiar daca aceasta ar oferi cea mai liberals constitutie, si nimic nu-ieste mai aproape ca dorinta de a avea o guvernare nationala.

De aceea un asemenea stat are un interes vital ca sä crute senti-mentele popoarelor sale, sa indeparteze tot ce be amintqte de ostapanire strains, §i sa le indeplineasca dorintele in masura in carepropria lui securitate ii permite.

Astfel, el trebue sd le ofere garantia cd unul nu va fi subordonataltuia, ci vor fi toate coordonate, cd ele nu se opun, unele celorlalte, cimerg aldturi # impreund ca aliati: caci ceea ce este unitatea poporu-lui pentru un stat national; este unitatea popoarelor pentru un statcu nationalitati » 1).

Trebue facut ca pamantul pe care traie§te o nationalitate oarecarein imperiul nostru,sa-i devina o patrie ade varata, sau sa-i fie recu-noscuta ca atare, ceea ce poate numai sä incurajeze O. sa intareascasentimentul comunitatii tuturor nationalitatilor si patriotismul austriac.

« Ce este in stare » exclama contele Andrassy jun. 4 sä insufle-teasca pe om, sa-1 faca sa uite pericolele i frica de moarte, sa sacri-fice totul si sä se expuna propriei sale distrugeri ? CorWiinta cd luptdpentru ceea ce este pentru el, lucrul cel mai pretios, pentru siguranta§i libertatea sa personala, a familiei si patriei sale; ca soarta, viitorul,existenta ins4i a natiunii sale este in joc » 2).

In urma acestor consideratiuni §i a multor altora pe care le vomcerceta mai tarziu, este imposibild pentru imperiul habsburgic orice altdforma' de stat decdt cea federalistd # anume pe baza delimitdrii natio-nals a tuturor nationalitdtilor mari, in state ramase membre ale impe-riului §i organizati astfel incat sa stranga masse cat mai compacte§i omogene.

1) Fischhoff: Osterreich and die Biirgschaften seines Bestandes, pp. 69, 70.2) Andrissy: Ungarns Ausgleich mit Osterreich, p. 290.

Igo STAT $1 NATIUNE

« Ca stat, spune Siegfried Brie, statul federalist este chemat sasatisfaca nevoile politice care reies dintr'o comunitate nationala; pede alts parte, impdrtirea in state deosebite apare intemeiatd din punctde vedere istorico-national numai atunci, cand intre partile unei natiunicare traiesc laolalta exists deosebiri insemnate si durabile de menta-litate si de interese, fie din cauza diferentei originare a aptitudinilor,fie in urma evolutiei istorice ulterioare. Insd acolo unde exists acestepremize firesti pentru unitate si pluralitate politica, forma federalistdva fi cea mai potrivitd pentru solutionarea acestei grele si dublesarcini .

Puterea statelor izolate, care se bazeaza in existenta for pe dreptulfor propriu si cuprind in principiu toate laturile vietii omenesti,asigura intereselor particulare cea mai larga posibila luare in consi-derare, iar pe de alts parte, nevoia conducerii si ordinei unice poate fipe deplin valorificata prin activitatea statului in intregime * 1).

S'a accentuat de repetate on si cu drept cuvant, ca imperiulhabsburgic ar fi fost para creat pentru sistemul federativ. Desiaceasta forma politica se justified' si la popoarele completamenteomogene, din punct de vedere national, cum sunt Germanii si Ameri-canii, trebue totusi recunoscut ca inteadevar sunt putine state inEuropa a caror natura etnico-politica si istorica in totalitatea ei pre-cum si toate conditiunile de viata le-ar impune introducerea uneiconstitutii federale inteun mod atat de categoric, drept o necesitateelementary atat de inexorabila, cum este cazul imperiului habsburgic.

Franz Schuselka a spus in 1861: « Cel mai mare pericol pentruAustria sty evident in nazuinta timpului de fata spre unitatea natio-nala. Ea poate evita acest pericol numai daca va renunta sincer sihotarit la centralizarea severs pe care o practica si daca se va organizain masura cea mai larga posibila, in sensul centralizarii federaliste * 2).

Un alt luptator vechi pentru federalizare, Anton Springer, a moti-vat opiniunea sa in felul urmator : « Partizanii federalizarii sunt departesä voiasca tagaduirea, in intregime, a unitatii statului; ei se impotri-vesc numai unit** absolute, si brutale, impotriva uniformitatii ziseindispensabile, care intrebuinteaza forta fata de deosebirile si

1) Dr. Siegfried Brie: Theorie der Staatenverbindungen. Stuttgart, 1886,Enke, p. 134.

') Schuselka: Osterreich and Ungarn. Wien, 1861, P. 45.


contrastele adanci dintre popoarele Austriei. Ei cer pentru con-trabalansarea unitatii statului, independenta fdrilor formate prinafirmarea drepturilor nationalitdtilor §i stabilesc unitatea relativa siindependenta relativa drept principiul superior aldoctrinei constitu-tionale in Austria » 1).

In zilele noastre aceasta idee a federaliza'rii a cucerit cercuritot mai largi, asa incat astazi in monarhia noastra oamenii politiciar putea sä fie impartiti in trei clase : clasa partizanilor dualismului,fie sub forma actuala, fie sub una « revizuita » sau chiar evoluatapang la unitatea personala; clasa federalistilor si a aceea a federakstilorimperiali sau a partizanilor unei Austrii-mari. Mai exists destui oamenipolitici cari in sa pastreze situatia actuala sau chiar viseaza o reve-nire a hegemoniei germane dincoace de Leitha, insa, daca se incearcao solutionare serioasa a acestor probleme, ideile for nu pot fi luatein consideratie.

Unul dintre cei mai convinsi federalisti germano-austriaci esteprintul Alois Lichtenstein, care printr'un discurs celebru tinut in 28Aprilie 1898 in parlamentul austriac, a recomandat fatis si energicfederalismul si anume pe baza delimitarii nationale.

D-1 Iulius Patzelt a condamnat in repetate randuri in revista sa« Oesterreichisches Jahrbuch », precum si in press, sistemul centra-list, si a vorbit in favoarea introducerii sistemului federativ. Astfel,el scrie undeva cu multa dreptate, ca sistemul centralist este subred,caci este incompatibil cu progresul politic si cultural al popoarelor,care mai ales acolo unde cerintele lui se leaga cu acelea ratio-nale ale neamurilor izolate, reclama autonomia administrativd fipoliticd.

Intr'un stat cu structure culturala si nationals atat de complexacum este Austria, aceasta poate fi infdptuitd numai in cadrul unei con-stitutii federaliste. Desconsiderarea acestui lucru ar insemna nesoco-tirea liniei fundamentale care trece prin intreaga noastra viata eco-nomics si politica moderns si care tinteste sa se formeze asociatiunicat se poate mai mari, cu pastrarea pe cat posibil a independenteifiecareia. Evolutia politica interns a Austriei poate continua numaiin aceasta directie, caci numai in ea sunt cuprinse garantiile mentinerii

1) Dr. Anton Heinrich Springer: Osterreich nach der Revolution. Leipzig,Emanuel Muller, 185o, p. go.

192 STAT $1 NATIUNE

ei in viata. Problema poate fi rasucita in fel si chip, la urmd ne vomgicisi mereu in fata federalismului.

« Noi germanii suntem insa cei din urma cari sa ne tememde el » 1).

Este interesant sä cunoastem de asemenea si opiniile acestor scrii-tori politici din strdindtate, cari au studiat realitdtile noastre, can audela distand o perspective mai buns si totodata sunt si pot sa fiecomplectamente impartiali. Numai doi ani dupe instaurarea dualis-mului, francezul Saint-Renee Taillandier a scris in « Revue desdeux Mondes » din Paris :

«Du haut de la vigie, nous repetons ce crie d'alarme que taut de voixnous apportent des rives de la Moldau et du Danube: « l' Autriche seraune federation, ou bien it n' y aura plus d' Autriche # 2).

Asdzi, and suntem aproape sa traim infaptuirea ultimei frazedin aceasta profetie, trebue sa regretarn lipsa de intelegere a aceloracari, ca Stadion, au numit ideea unei federalizari a imperiului « oratacire dureroasa » si au zadarnicit atata, vreme realizarea ei panaand au ajuns la dualism ca sa ajungem cur and la disolutie.

Emile de Laveleye care poate fi considerat aproape ca un austriac,datorita cunoasterii exacte a realitatilor noastre si sincerei simpatiipentru monarhia noastra, a pledat in toate ocaziile pentru fe derali-zarea imperiului nostni.

Reproduc aci pasagii din diferite scrieri ale sale :On peut done dire sans aucune exageration que, sous peine de mort,

elk (l'Autriche) est obligee de donner satisfaction a ce qu'il y a deraisonnable dans les demandes des Slaves ; mais comment peut-elle lefaire sans preparer sa propre dissolution?

En adoptant hardiment les institutions federates semblables a cellesde l' Union Americaine.

. ..Les engagements pris par l'empereur, les traditions historiques,les droits et les voeux des populations, l' extreme diversite de leurs langues,de leur coutumes, de leurs besoins, tout commande done l'adoption de laorme federate 3).

1) Patzelt: Osterreichisches Jahrbuch, 1879, p. 16o.2) Saint-Renee Taillandier: L'Autriche et la Boheme en 1889. La question

tcheque et Pinter& francais. Revue des Deux Mondes e, 1869, vol. 82, p. 544.8) Emile de Laveleye: La question polonaise et la question ruthene en Galicie,

in Revue des Deux Mondes n, vol. 83, p. 86i.

.


Mai tarziu intr'un alt articol :... Le regime dualiste ne peut durer dans r Autriche-Hongrie. Le

federalisme donnera satisfactions aux diverses races, et 1' empire devrase transformer en une Suisse monarchique 1).

El atinge problemele noastre cu privire la nationalitati si in opera,aparuta in doua volume, asupra peninsulei balcanice, pentru aspune insistent conducatorilor nostri politici :

o Les nationalites en Hongrie, en Boheme, en Croatie, en Galicieont pris tant de force et de vie qu'on ne peut plus desormais ni les anean-tir ni les fusionner.

o Impossible mime de les comprimer a moms de supprimer touteaerie, toute autonomie et de les ecraser sous un joug de fer.

. . . Ainsi la liberte mine necessairement au federalisme. Il fautdone y applaudir.

C'est d'ailleurs theoriquement le meilleur des regimes 2).Apoi citeaza o multime de exemple istorice, si tot atatea argu-

mente, pentru oportunitatea introducerii acestui sistem.Centralistii nostri pot vedea din argumentele lui Laveleye pe care

le-am citat aci, ca ei s'au facut ecoul celei mai mari absurditati c andau incercat sa prezinte constitutia federative drept o restauratie reac-tionard. De Laveleye a scris doua volume asupra formei democraticede guvernamant si grija permanents a marelui scriitor belgian este safereasca aceasta forma de guvernamant, atat de primejdiile cesaris-mului cat si de ruina demagogiei, trece ca un fir rosu prin opera sa.

tocmai sistemul federativ it consider% de Laveleye drept unuldin stalpii de baza ai democratiei.

Le Fur, care a scris o foarte buns si mult remarcata monografieasupra sistemelor constitutionale, considers aceasta forma de statfederal drept cea mai potrivita pentru un stat ca al nostru radop-tation de la forme federale parait etre pour beaucoup d'Etats ou desystemes d'Etats l'unique moyen de sortir d'une situation de plus en plusdifficile autrement qu' au prix d'une dissolution complete et d'un mor-cellement en phisieurs Etats distincts » 8).

1) L'Angletterre et la Russie en Orient, in Revue des Deux Mondes a dinIulie 1881.2) La Per:in:We des Balkans, 2 vol. Paris, Alcan, i888, vol. I, pp. 62-63.3) Louis le Fur: Etat federal et Confederation d'Etats. Paris, 1896, Marchal

et Billad, p. 735.

13

15

s

'

194 STAT $I NATIUNE

Mare le federalist spaniol si unul dintre cei mai intelepti oamenipolitici ai nenorocitei sale patrii, Francisco Pi y Margall, crede, eadesvoltarea culturala generala impinge desigur spre unitate, insa nu laacea unitate absurda care distruge orice variatiune, ci la o unitatein diversitatea pe care o gasim si in natura. « Tocmai pentruca eur avnesc la o asemenea unitate, exclama el, sunt cel mai activ partizanal federalismului » 1).

Georg Waitz, primul care a incercat sa stabileasca deosebireaintre confederatie §i federatie, spune urmatoarele despre statul federal :« Statul federal se potriveste mai ales unui popor, care in toata structura§i istoria lui nu indepline§te conditiile statului unitar (centralizat) » 2).

Si in alts parte : 4 Dna statul in conceptia lui stiintifica este alca-tuit nu ca o intamplatoare impreunare a indivizilor, fie prin con-ventie, fie prin forts, ci ca organizatia unui popor, ca sa-§i poataindeplini sarcinele sale vitale si superioare, atunci statul federaleste acea forma de stat in care o parte a acestor sarcini generale tre-bue sa fie indeplinite in mod colectiv de catre toata natiunea, iar oaka parte separat de catre neamurile sau grupele izolate ale popo-rului. Pentru anumite chestiuni ale unei adevarate vieti nationale,a rezultat nevoia de unitate, pe cand altele au ramas pentru o alca-tuire particulars, dupa deosebirile de neam sau locale » 3).

Exact acela0 lucru a scris De Sismondi cu mult inainte : « Si au con-traire cette nation est composee d'elements dissemblables, de peuples quzaient des souvenirs et des affections d'oz'z naissent des rivalites . . . cettenation ne peut reussir qu'en adoptant franchement le systeme fdderatif . . .

ce systeme lui permet plus de liberti rielle, plus d'accord entre ses volon-tes et ses lois, plus de tranquillite, plus de garantie contre 1' ambitionbelliqueuse de ses chefs, et cependant plus de forces de resistence, sielle est attaquee chez elle, que ne saurait lui en offrir aucun autre * 4).

1) D. Pi y Margall: Las Nacionalidades. Ed. III. Madrid, Rubinos, 1882,p. 95. Yo estoy por que el mundo, si no marcha, debe marchar a la unidad; noa esa unidad absurda que consiste en la destruccion de toda variedad; pero sia esa unidad en la variedad que descubrimos en la naturaleza. Y bien; preci-samente porque quiero esa unidad soy partidario acerrimo de la federacion.

2) Georg Waitz: Grundziige der Politik nebst einzelnen Ausfuhrungen. Kiel,3862, p. 46.

3) Georg Wait; op. cit., p. 363.4) J. C. L. Simonde de Sismondi, Etudes sur les Constitutions des peuples

libres. Bruxelles, 1839, Societe Typ. Beige, p. 29o.


Daca Elvetienii ar fi avut asemenea oameni politici, drept condu-catori, ca cei dela noi, astazi frumoasa for tars ar fi fost de sigur siea la marginea prapastiei. Dupa recensamantul din 1900 Elvetiaavea 3.325.023 locuitori. Dintre acestia 2.312.949 erau Germani,730.917 Francezi, 221.182 Italieni; restul era format din alte natio-nal itati

Observati majoritatea covarsitoare dGermanilor, in comparatiecu Francezii si Italienii, luati impreuna. apoi majoritatea zdrobi-toare a Germanilor si Francezilor de 3.043.866 in comparatie cuItalienii cari sunt 221.182 I

Ar trebui deci sä conchidem ca Germanii din Elvetia ar avea cuat at mai mult dreptul la hegemonie decat it au Germanii din Austria.ySi totusi ei s'au multumit cu drepturile care li se cuvin proportionalnumarului lor. Daca impreuna cu Francezii, Germanii ar fi intemeiatun soiu de hegemonie dualists, ei ar avea de o mie de on mai multdrept s'o faca, decat Germanii si Maghiarii la noi. In acest caz insaElvetia n'ar mai putea astazi fi data ca pilda de stat polinational,rational constituit, ci ar fi incetat de mult sa mai existe.

Profesorul elvetian de drept constitutional, Dr. J. Dubs &estereunite in constitutia statului federal doua principii si anume : uni-tatea fortei nationale (tocmai acolo poate fi vorba despre o «natiunepolitica si o libertate individuals foarte mare 1).

D-1 Marsauche, alt elvetian, se simte mandru prin faptul ca in patrialui trei natiuni pot sa traiasca fericite laolalta si el crede ca iubirealibertatii este temelia constitutiei elvetiene 2).

') A. J. Dubs, Le droit public de la Confederation suisse. Neuchatel et Ge-neve 1878-79, vol. I, p. 381: L'Etat federatif reunit deux choses qui parais-saient auparavant inconciliables, l'union de la force nationale et le maintiend'une grande liberte individuelle.

2) L. Marsauche: La Confederation Helvetique. Paris, Alcan, 1891, p. 303:N'est-ce pas un phenomene etonnant, de voir l'etroite union qui regne au sein

de la Confederation suisse, bien que celle-ci soit form& de trois nationalites:francaise, allemande et italienne, de voir cette union se confirmer, malgre tousles obstacles exterieurs oil interieurs ?

Cet attachement de la Suisse a son principe federatif se fonde et repose lui-meme sur l'esprit de liberte. Cet esprit a ete le mobile inspirateur du premierpacte d'union entre les trois petits cantons forestiers. Le meme mobile a groupesuccesivement autour d'eux les actuelle. C'est ce besoin qui fut l'inspirateurde toutes les luttes soutenues, de tous les sacrifices accomplis pour la

13

*i

1 *)

196 STAT $1 NATIUNE

P. J. Proudhon considers constitutia federative aproape un panaceupentru Franta : o Numai federatia, spune el, solutioneaza, atat inteorie cat §i in practice, problema unui compromis Intre libertate siprincipiul de autoritate, lasand fiecaruia ceea ce i se cuvine: compe-tinta lui adevarata si deplina lui initiative. Numai ea garanteazaastfel respectul ne§tirbit fats de cetacean §i fats de stat, pe de o parte,ordinea, dreptatea, stabilitatea, pacea pe de alts parte * 1).

Louis Eisenmann, care cunoa§te perfect realitatile noastre §i este§i el patruns de convingerea ca monarhia habsburgica trebue sä fiementinuta i-a Incheiat marea sa opera asupra compromisului austro-ungar, recomandandu-ne la randul sau ca sa transformam imperiulintr'o Elvetie monarhica. El crede ca pe masura ce popoarele dincuprinsul monarhiei se trezesc la con§tiinta nevoilor §i intereselorlor, ele se vor convinge fare indoiala ca trebue neaparat sä se ajungala o intelegere §i sa'-§i face concesiuni reciproce, caci ele sunt sortitesä mai traiasca laolalta Inca multa vreme. Si apoi continua: « Pour quoine pas regler leur union de la facon la plus satisfaisante et moms oppres-sive pour tous? . . . Un pareil regime reunirait les avantages du centra-lisme, du dualisme et du federalisme sans avoir les inconvenients d' au-cun ; it ferait de la monarchic austro-hongroise . . . une Suisse monarchi-que ; le modele vaut d'être imite »2 ).

Englezul Edward A. Freeman, un cunoscut istoric, spune despreconstitutia federalised ca este un ideal de constitutie. El o considers,avand in ve dere Statele-Unite ale Americei, drept cea mai desavar-§ita creatie a geniului politic (... the most finished and the mostartificial production of political ingenuity 3).

Extrem de interesanta este parerea americanilor asupra tendin-telor noastre autonomiste de pe continent. Cu prilejul marei miscaripentru Home-Rule din Irlanda §i Anglia a aparut in ContemporaryReview din Londra un foarte remarcabil articol al lui Albert Shaws

defense de la Confederation, c'est-a-dire pour la defense de l'independencede chaque Etat confedere.

1) P. J. Proudhon: Du principe federatif. Paris, Librairie Internationale,1868, p. 238.

2) Louis Eisenmann: Le compromis austro-hongrois de 1867. Etude sur leDualisme, Paris, Societe nouvelle de librairie et d'edition, 1904, p. 680.

3) Edward A. Freeman: History of Government. London-Cambridge, 186313 3


intitulat: « 0 opiniune americana despre Home-Rule si federalism *.Intre altele, se spune acolo: «poporul american a trait pans acumadupa aceste principii federative si a ajuns la o unitate imperials( imperial unity) si o soliditate a organizarii politice, la care n'au ajunsInca niciodata nici o natiune si niciun imperiu in decursul istoriei.Cimentul care uneste partile federatiunii americane este facut dinurmatoarele trei elemente: 1) din autonomia desavarsita (a fiecaruistat in parte) in ceea ce priveste toate treburile locale; 2) din desa-varsita si indisolubila unitate in chestiunile de interes general alestatului si 3) din universalitatea drepturilor cetatenesti* 1).

Dupa felul cum stau lucrurile la noi, mergem si noi acum spre oreorganizare federative. E drept ca in ultimul timp a aparut ideeaunui sistem de cooperare nationals, dar ea n'ar putea in niciun cazsa insemne o solutionare a problemelor nationalitatilor 2).

Baronul von Offermann ajunge si el la concluzia ca nationali-tatile trebue sa fie astfel organizate incat ele sa fie purtatoarele drep-turilor nationale 2) asa cum in mod expres cere si articolul XIXdin constitutia din Decembrie; insa si el intelege sub aceasta organi-zare autonomia nationals pur si simplu fara teritoriu, asa zicand oautonomie care pluteste in aer.

Tuturor acelora care sprijina o asemenea autonomie nationals,fara hotare teritoriale precise, si care se refers de fapt numai la che-stiunile privitoare la scoala, li se poate raspunde cu vorbele lui vonHerrnritt: « ideea de nationalitate nu se impaca cu sarcini concretlimitate, cu nevoi vitale determinate... ea Isi Intinde influenta asu-pra totalitatii raporturilor de vieata » 4).

Eu gasesc ca ideea delimitarii teritoriale a nationalitatilor caretraiesc in masse compacte este atat de esentiall pentru solutionareaproblemelor noastre nationale, incat, dupa modesta mea opiniune,-

2) Articolul lui Albert Shaw:- AnUmerican view of Home-Rule and Federationin s Contemporary Review o din Septemvrie 1892, p. 307.

2) Dupa cate gtiu Rudolf Springer a fost cel dintdi care a incercat sd mo-tiveze aceasta idee in lucrarea sa : Kampf der dsterreichischen Nationen um denStoat.

2) Alfred Freih v. Offermann: Die Bedingungen des konstitutionellen Oster-reichs. Wien und Leipzig, Braumilller, 1900, p. 7o.

4) von Hermirtt: Nationalitiit und Recht, dargestellt nach der Esterreichischenund ausldndischen Gesetzgebung, p. 3.

198 STAT SI NATIUNE

gra ea nu poate in general exista o solutie, cum vom vedea in capi_tolul respe ctiv.

Introducerea autonomiei nationale pentru micile grupari izo-late, asupra careia voiu mai reveni, ar fi oportuna si realizabill.

Este foarte semnificativ pentru situatia actual ca insusi ziarul« Pester Lloyd » a ajuns la convingerea ca problema nationalitAtilordin Austria (fireste numai din Austria I) poate fi solutionata numaiacord And nationalitatilor o autonomie, care ar fi precedata de odelimitare national-linguisticl.

Este totodata interesant sa citesti cum acest organ de lupta aldreptului public maghiar o avitic * persifleaza individualiatile isto-rico-politice austriace si le prezinta drept nascociri ale clericalilor,aliati cu feudalii 1 1).

Acelasi cancelar rus cu a carui maixma am inceput acest capitola afirmat p1M de dispret, despre monarhia noastra urmatoarele :

L'Autriche n'est pas une nation, pas memo an Etat, maisuniquement un gouvernement.

Tocmai acest lucru it vrem deocamdata: un guvern imperial, darsub anumite conditiuni. Caci atunci cand, constitutia la care nereferim va fi °data introdusA, not vom deveni nu numai un stat, cisi cu adevarat o natiune politica.

I) Pester Lloyd # din x Ianuarie, 5905.

CAPITOLUL III

SISTEMUL FEDERATIV

De zeci de ani in Austro-Ungaria dainueste lupta pentru si contrafederalismului. Si totusi esenta sistemului federativ este atat de necu-noscuta Inca la noi, incat nu putem concepe cum at atia asa numitioameni politici isi pot permite sa porneasca un razboiu Impotrivafederalismului, fare sa-si fi dat vreodata osteneala sa ceteasca cel putinceva asupra acestei forme de stat si sa mediteze asupra celor cetite.Mai ales ca in limba germane exists o bogata si remarcabila literatureasupra acestui subiect.

Astfel, in repetate randuri s'a putut auzi cum oameni politicidin Austria, oridecateori a venit vorba despre sistemul federativ, auIncurcat notiunea de federal cu cea de confederatie.

Mereu si-au exprimat teama ca o reorganizare o federalista *ar ascunde un pericol pentru « unitatea » imperiului. Montesquieu,pe vremea lui, a avut o parere mult mai juste despre ce inseamnaunitatea politica decat o au centralistii nostri moderni. « Ce qu'on apelleunion dans un corps politique, spune el, est une chose tres equivoque ;la vie est une union d'harmonie, qui fait que toutes le parties quelqueopposees qu'elles nous paraissent, concordent au bien general de la societecomme les dissonnances dans la musique concourent a l'accord total *1).

Cum am spus insa, majoritatea oamenilor nostri politici nu preastiu propriu zis despre ce este vorba, asa dupe cum vom vedea imediat.

Lustkandl i-a reprosat odata lui Fischhoff a acesta n'ar cunoasteprecis deosebirea Intre o simple federatie si « o uniune », Intre oconfederatie si un stat federal, solid Inchegat 2).

1) Montesquieu: Grandeur et decadence des Romains. Chapitre IX2) Dr. W. Lustkandl: Faderation oder Realunion? Wien, 187o, Holder, p. II-

200 STAT $1 NATIUNE

Unger a facut in tinerete, inteo §edinta a senatului, urmatoar eacritics, in ce prive§te tendintele federaliste din Austria ... « Dac5Austria occidentals devine iara§i ( 1) un stat federativ, ea se va gasidivizata §i neputincioasa in fata Ungariei centralizate. Cele §apte-sprezece negate §i tari, fara o legatura interioara intre ele §i fa.'ra unfocar comun, vor fi atrase de sistemul solar unguresc; in lipsa unuicentru de gravitate ele vor gravita spre Ungaria §i vor incuraja casatelitii sfanta coroana a lui Stefan. Dualismul se bazeaza pe echi-librul fortelor politice §i vulturul austriac are doua capete.

El nu poarta un cap mare §i 17 capete mici... Federali§tii n'audecat sä afirme si mai depute ca independenta suverana a elemente-lor componente este un lucru natural §i original, iar unitatea, auto-ritatea stability a intregului imperiu, ceva artificial §i fortat ! SIintrebam marele oracol al adevarului istoria Ea ne invata caStatul confederal ( I )n'a putut sa se mentina nicaeri, pe cand curen-tul unitar este mai puternic decat pornirea spre izolare ...* 1).

In realitate, insa, « statul federativ », nu numai ca nu este o confe-deratie, ci se &este tocmai in opozitie cu aceasta din urma !

Giskra a vorbit in parlament impotriva federalismului cu atatahotarire, incat trebue sa ne miram, ca un om, care a putut sa intre-buinteze drept argumente asemenea fraze nechibzuite, a fost consi-derat in Austria, drept om de Stat. El a spus:

Cand guvernul declara ca totul depinde de felul cum Dietaintelege sa-§i fixeze pozitia sa fats de imperiu, §i atata timp cat oasemenea dorinta n'a fost manifestata, el nu-§i poate face nicioopiniune asupra pozitiei ocupata de cea mai rasariteana tall dinimperiu. Atunci guvernul imbrati§eaza punctul de vedere al modi-ficarii constitutiei prin tratative cu fiecare dial in parte. Aceastainseamna ca Ministerul are federalismul la baza ( 1), el radacinileconstitutiei sunt atinse, ca acest guvern a introdus federalismul ( 1).

In Austria acest lucru va avea ca urmare, dupa convingerea meaprecum §i a altor prieteni, distrugerea ( ) ideii de Stat, as spunenimicirea ( !) ideii de Stat.

Diferitele parti ale intregului se vor instraina, vor fi reduse pur§i simplu la o actiune de sine statatoare ( 1) pentru scopurile partialeale partilor componente. Aceasta stare caracterizeaza federalismul;

1) Darea de seama asupra sedin;ei Senatului din i6 Noemvrie 1870.

o

I

SISTEMUL FEDERATIV 201

o forma de organizare care, dupa convingerea mea si a amicilor mei,descompune Statul ( 1), complica aparatul administrativ si ingreuiazaactivitatea lui, aducand Statul intr'o situatiune primejdioasa. El punein discutie ( ) cele mai importante cuceriri ale culturii spiritualesi ale libertatii de constiinta. Federalismul paralizeaza ( !) imperiulsi-1 duce la mina ( I) « 1).

Acest « om politic * vorbeste despre « Federalism *, ca si cumar vorbi despre o forma de Stat concrete, definitive. Dar federalis-mul, in general, inseamna o tendinta de descentralizare. Cu astainsa n'am spus nimic. Caci un stat descentralizat poate fi construitmult mai unitar si mai solid decat unul centralist. Depinde tocmaide felul, de gradul de descentralizare. In America cuvantul « federa-lism * a insemnat tocmai tendinta catre o mai mare centralizareDar Giskra trateaza aici federalismul, deci o tendinta, ca pe o insti-tutie concrete ! Si de fapt nici nu prea stie despre ce este vorbasi nici nu-1 prea intereseaza insusirile « funeste » pe care le atribueacestei « institutii *. El stie numai ca, « dupa convingerea lui si aamicilor sai * nationalitatile negermane au idei federaliste. Acestlucru ii este de ajuns ca sa lanseze kilometrice discursuri fade impo-triva « descompunerii » si « complicatiilor *, impotriva « pozitiilor pri-mejdioase » si « punerii in discutie a culturii spirituale impotriva« atomizarii » statului, etc. Si aceste absurditati infloritoare au fostconsiderate, ca un « argument » puternic impotriva nazuintelor fede-rale ale atator popoare. lar mii si mii de oameni repetau asemeneaabsurditati politice si faceau pe "« revoltatii * impotriva « descompu-nerii * care ameninta imperiul.

Von Kremer se pl ange si el de « lipsa de claritate * care domnestela not in ceea ce priveste notiunea « federalismului » 2). In acelasitimp el insusi face dovada ca nu stie sä deosebeasca Statul federalde Confederatie.

Este distractiv sa citesti, cum de pilda contele Andrdssy isi dasilinta sa face o paralela intre constitutia Americei-de-Nord sicompromisul austro-ungar, ca si cum ar fi vorba despre doua statefederale 13)

Darea de seams asupra §edintei Parlamentului austriac din 6 Iulie 1871.2) Alfred von Kremer: Die Nationalitlitenidee and der Staat. Wien, 1885,

Karl Konegen, p. 13o.3) Andrassy: Ungarns Ausgleich, p. zo8 bis, 218.

')

I

I

0,

202 STAT SI NATIUNE

Faptul ca profesorul de drept public dela Insbruck, Dr. Dant-scher von Kallesberg vrea sa revendice caracterul de Stat federaldin punct de vedere constitutional, pentru compromisul austro-ungar 1), constitue una din particularitatile luptelor noastre consti-tutionale and fat4e, cand latente.

Despre Dantscher s'a spus ca, in scrierile lui, preda un dreptpublic cu a patra dimensiune.

Fremdenblatt din Viena a publicat de curand, sub titlul « Reformaelectorala din Austria * un studiu compus din patru articole edito-riale. In ultimul dintre aceste articole, autorul se oCupd de « auto-nomic nationals * propusa de care Rudolf Springer §i crede, ca acea-sta idee este o revenire la cunoscuta incercare facuta de Consiliulimperial constituant din Kremsier. Acest lucru fireste este fals.Insa autorul articolului citeaza aproape textual planul federativ allui Palacky, privitor la toate grupele de OH, care ar urma sa fie deli-mitate, in Intregul cuprins al imperiului, dupa nationalitati. Apoiautorul anunta sententios, a in cazul aplicarii acestui plan in con-siliul imperial va domni fat% indoiala lin4tea, « caci atunci probabiln'ar mai exista consiliul imperial I >. Autorul articolului ne da maideparte in « studiul ( ! ) ski * o motivare a temerii sale, continuandpe un ton gray:

« Austria ar fi disolvata in state federative nationale ( I ) fata decare doar articolele fundamentale din constitutie ar mai avea Incaun caracter unitar !* 2).

Acest domn, care in vieata lui n'a pus maim pe o lucrareprivind sistemele de organizare ale statelor, scrie in schimb elinsusi, « studii *, care servesc numai sä sporeasca harababura gene-rail a ideilor.

Presa din Viena §i cea din Budapesta au secondat sarguitor opo-zitia facuta de Unger, Giskra §i altii §i a ajutat astfel 81 sdrobeascltendinta de federalizare.

Aceasta confuzie in ideile despre asociatiunile de state se inte-meiaza, in parte, pe o denaturare intentionata a notiunii privitoarela Statul federal. Si acest lucru este explicabil, daca nu ci scu-

1) Dr. Dantscher von Kallesberg: Der staatsrechtliche Charakter der Dele-gationen. Wien, Manz, 1904.

') Vezi Das Fremdenblatt s din II Noemvrie 1905.

SISTEMUL FEDEFtATIV 203

zabil. Funestul « partidism * liberal a cautat in mod permanent sädescrediteze sistemul federativ, pentru ca sa poata face atmosferacentralismului. Se cauta sä se pastreze heghemonia germane, instau-rata in mod artificial, iar ideile federaliste au fost privite ca ceamai mare primejdie pentru stabilitatea centralismului liberal.

Pe de alts parte este adevarat ins./ ca, pang in ziva de astazi, suntin Austro-Ungaria destui oameni politici, can n'au o clara imagineasupra sistemului federativ. Numai astfel se explica faptul ca maiexists oameni politici cari se sperie de o constitutie federalist./ si ocaracterizeaza drept o « disolvare *. Asemenea oameni, o putem afirmacu tot curajul, n'au evident, nici cea mai slab./ idee despre problemeleconstitutionale. Nu este de mirare, ea ei mai stau Inca pe punctulde vedere sus mentionat, exprimat de Unger si Giskra. Dar semnuldistinctiv esential al statului federativ, fat./ de o confederatie, estetocmai perfecta asigurare a unitatii sale politice 1 Aceasta unitatecaracterizeaza toate statele federative sau confederate si ea isi gasesteexpresia : 1) intr'un guvern central al Uniunii sau al imperiului;2) intr'un parlament central al uniunii sau al imperiului, care trebuesa izvorasca din alegeri directe si 3) intr'o jurisdictiune units peuna din aceste doua baze.

De aci se poate vedea deci clar ca, pe cat de dislocate si subredaeste once confederatie, pe at at de unitar Inchegat este statul federativ.

« Inainte de toate », spune Georg Waitz, « trebue sa stabilim, c5.in Statul federat, in ceea ce priveste domeniul comun al vietii publice,poporul sta in acelasi raport fat./ de Statul luat in intregime, exactasa cum sta si in fiecare tar*/ luata in parte.

Pentru toate chestiunile si sarcinile vietii publice, care cad incompetenta puterii centrale, ea se comports fats de Intreaga natiune,asa cum se comport/ puterile constituite intr'unul din statele com-ponente » 1).

Exists astazi trei state federative tipice ale caror constitutii suntbine cunoscute : Germania, Elvetia si Uniunea Americii-de-Nord 2).Numai consideratiunea, el toate aceste trei State federative s'au nas-cut din confederatie, este cea mai izbitoare dovada cat de subredaeste conceptia ca Statul federal ar putea sa insemneze o « disolvare >>.

1) Georg Waitz: Grundziige der Pollak, p. io8.2) Constitutiile Mexicului, Venezuelei, Braziliei, etc. sunt prea putin

cunoscute pentru a putea fi numarate cu preciziune intre Statele federale.

204 STAT $1 NATIUNE

Exists in adevar renumiti profesori de drept constitutional, cancontests statelor componente, incadrate intr'o federatie, nu numaisuveranitatea, ci chiar insusi caracterul de Stat. Iar altii vad in elun obisnuit stat unitar, deci centralizat. Acei can it considers dreptun stat sui-generis, vad in aceasta forma, mai ales, un pericol: Statulfederal tinde, in mod firesc, sa devina un stat unitar tipic 1

Prin urmare este o dovada de ignoranta, atunci and, in ziva deastazi, cineva mai incearea sa prezinte statul federal drept un sistemconstitutional « desmembrat » care duce la « disparitia imperiului ».

Un sistem constitutional, in adevar lipsit de o legatura organicksi cu desavarsire subred, deoarece duce inevitabil la disolvare, esteactualul dualism, caci el constitue o confederatie si pentruca de fapt,dela inceput, conceptia lui cuprinde germenul disolvarii.

Inainte de a cita cateva definitii stiintifice despre aceasta notiunesi a aduce cateva consideratiuni si opinii, sa cercefarn pe scurtcaracterul fundamental al constitutiei federative.

In fiecare cele trei state federale existente, gasim un num1r destate, membre, parti componente sau unitati ca elemente constitutiveale Statului federal.

Numarul acestor state-unitati, este tot atat de indiferent pentrustabilitatea unui stat federal, dupa cum este numarul circumscrip-tiilor administrative in statul unitar.

Astfel Statul federativ poate fi compus din 2 sau zoo de state-.uniati. Elvetia se compune din 25 cantoane. Germania, imperiulgerman modern « unit » se compune de asemenea din 25 de state.Iar Statul federal at Americei-de-Nord se compune din 45 citestepatruzeci si cinci de state I

Fiecare dintre aceste state-membre sau parti componente estedeplin autonom, pans la limita unde incepe competenta imperiuluisau a Uniunii.

Numarul chestiunilor lasate statelor din federatie pentru a fiadministrate autonom este diferit in aceste trei state federale, astaziexistente. Fixarea for a urmarit consideratiuni de utilitate dela cazla caz.

Pentru tratarea acestor chestiuni, care cad sub autonomia state-lor, fiecare are: o constitutie proprie, si odata cu ea un guvern auto-nom sau national, o reprezentanta parlamentara autonoma sau natio-nald si o jurisdictie autonoma sau nationals.


Principiile generale ale constitutiei sunt pazite de care autori-tatea federala.

Toate aceste state din federatie sunt subordonate in acest modautoritatii federale sau imperiului, ca si cum s'ar gasi sub aceeasicupola ca sa intrebuintam expresia lui Laband 1). Ele sunt obli-gate sa asculte de autoritatea imperiala sau federala, cad toate drep-turile statelor izolate le sunt acordate de catre autoritatea federalasi pot fi retrase de catre aceasta din urrna, intr'un anumit caz.

Prin urmare toate chestiunile care ating direct existenta si pozitiastatului federal, trebue sa call in competenta autoritatii federale, eafiind, dupa parerea multor profesori de drept constitutional, unicaautoritate suverana.

Astfel gasim de obiceiu subordonate puterii centrale :Lista civila a curtii si toate chestiunile externe.Intreaga armata si flota de razboiu.Legislatia comerciala.Dispozitiunile privitoare la posed si telegraf.Liniile cailor ferate comune.Deciziunile asupra drepturilor cetatenesti, pasapoartelor si politia

insarcinata cu controlul strainilor.Chestiunile financiare, monetare si bancare.Sistemul de masura si greutati.Brevete de inventii.Politia medicala si veterinara.Dispozitiunile privitoare la press si asociatii.Legislatia comuna, cuprinzand intregul drept civil, penal si

procedura.Jurisdictiunea privitoare la inalta tradare, atunci cand interesele

statului federal sunt in joc, nesupunere, rascoala si ultragiu fats deautoritatile federale, delictele si crimele impotriva dreptului gintilor;apoi: competenta constitutionals fats de conflictele de natura consti-tutionals, dintre diferitele state, membre ale federatiei; reclamatiiledin partea unor persoane private si corporatiuni relative la violareadrepturilor care le sunt acordate, fie de constitutia federala, fie delegile federale, fie de constitutia Statului lor ; dispozitiunile cu privire

1) Dr. Georg Jellinek: Die Lehre von den Staatenverbindungen. Wien, x882,Holder, P. 284.

206 STAT $1 NATIUNE

la executarea reciproca a sentintelor in afacerile civile si executareade rechizitii, in general.

Impozitele necesare pentru afacerile comune federale sau impe-riale.

Pentru regularea tuturor acestor chestiuni comune, Statul federal(sau imperial) poseda o autoritate legislativa, una executive (Con-siliul federal, guvernul federal on imperial), tribunale federale pro-prii si in parte si anumiti functionari federali sau imperiali, activiin toate statele din intregul cuprins al imperiului.

Ca urmare a unei asemenea situatii, puterea centrals nu depindede vointa Statelor, ci de vointa intregii populatiuni, exact ca intr'unStat unitar tipic. ySi acest lucru este hotaritor 1

Corpul legislativ al federatiei nu se compune din « delegatiunile *dietelor, aceasta tocmai form and o deosebire esentiala intre confede-ratie si Stat federal, ci din deputati ai poporului alesi prin alegeridirecte, pe baza unei legi electorale imperiale.

In acest chip, federatia vine pretutindeni in contact direct cupopulatia, din intreg cuprinsul imperiului.

Parerea celor mai de vaza profesori de drept constitutional, esteca dintre toate sistemele de state cunoscute pans acum, Uniuneapersonals, Uniunea reall, confederatie, Uniuni de stat, etc., si Statfederal, acesta din urrna reprezinta unica forma viabila si cu perspec-tive'de trainicie, caci numai un asemenea stat este astfel organizatsi intocmit, incat poate sa corespunda conditiunilor unui statmodern.

In acelasi timp, mult disputata problema' a suveranitatii, are oinsemnatate pur academia. D-1 Anton Menger crede, ca asa dupecum nu se poate da un raspuns, in general, la mult cercetata problema:cine este suveran intr'o monarhie, capul statului sau poporul, tot asanu poate fi transata nici problema, dace de pilda in imperiul germansuverana este puterea federala sau a statelor componente 1).

Pentru not este vorba deocamdata numai dace Statul federaleste viabil. Acest lucru reese insa cu evidenta din intreaga sttucturaunitara a Statului federal, caci « pentru Statul federal * spune Waitz,« se cere ca o parte determinate a vietii de stat sä fie comuna, iar o

1) Anton Menger: Neue Staatslehre, editia 2-a, Gustav Fischer. Viena,1904, P. 166.


alts parte, tot atat de importanta, sa fie lasata pe seama statelorcomponente. Nu se poate vorbi in general despre chipul in caresa se faca aceasta diviziune; ea poate fi conceputa in diferite chipurisi va fi inteadeva'r diferita dupa cazuri » 1).

Robert von Mohl gaseste esenta statului federal in existentamotivata, din punct de vedere juridic, a unei autoritati de Stat for-male cu toate insusirile, drepturile si datoriile unei puteri de stat acaror eficacitate se intinde asupra unui numar de state componente,impreuna cu toti supusii lor. a Aceasta autoritate se bazeaza pe unprincipiu constitutional propriu, este expresia unei personalita'ti mo-rale proprii, si nu este in niciun caz sums statelor membre » 2).

Siegfried Brie caracterizeaza statul federal in felul urmator :« conform dublului ski caracter, statul federal trebue sa aiba un

dublu substrat personal. In virtutea calitatii sale federale, el estecompus juridiceste din mai multe state; in schimb ca stat el estecompus din punct de vedere juridic, din oameni. Astfel, sunt membriai Statului federal atat statele izolate cat si indivizii, chiar daca aceastadenumire pare pentru cele dintai numai tehnica.

Statele care sunt membre ale Statului federal n'au o existentaseparata in fata totalitatii Statului, asa dupa cum presupunea vecheateorie a Statului federal. Exists intre ele si Statul federal o fireascainfluents reciproca, care se exprima juridiceste in faptul ca ele suntsubordonate directivelor juridice, emanand dela puterea centrals.Dar in acelasi timp ele au o actiune determinants in formareavointei centrale » 3).

Teoriile lui Hanel si Laband, privitoare la Statul federal, con-testa statelor componente pans si caracterul for de stat. Asa depilda Hanel intelege sub stat federal : «o solids putere centrals destat careia ii sunt supuse provincii cu o larga autonomie » 4).

Elvetianul Orelli accentuiaza in mod expres ca deli constitutiafederala a patriei sale intrebuinteaza expresia « suveranitatea canto-nala » lucrurile stau in realitate tocmai pe dos; el spune mai departe :

1) Georg Waitz: Grundziige der Politik, p. 264.3) Robert von Mohl: Enzyklopddie der Staatswissenschaften. Tubingen, 2872,

Laupp, p. 367.3) Siegfried Brie: Theorie der Staatenverbindungen, p. tog.4) Max von Seydel: Staatsrechtliche und politische Abhandlungen, Freiburg

i. B. und Leipzig, 1893, Mohr., p. Jos.

208 STAT Si NATIUNE

« Intreaga suveranitate apartine Statului federal si intr'un adevaratStat federal ea i se incorporeaza numai lui; in schimb cantoanelorle sunt rezervate anumite drepturi: ele au latitudinea de a-si regulatreburile for interne in cadrul constitutiei federale, ele pot deci safie doar state, membre ale Federatiei, dar nu propriu zis suverane,ci numai autonome. Totusi nu imports numele, ci organizarea prac-tica si tocmai posibilitatea pentru cantoane sa aiba o anumita initia-tive in multe domenii, putand organiza si conduce independentadministratia lor. Aceasta contribue foarte mult la incurajarea uneivieti politice sanatoase » 1).

Heinrich von Treitschke contests si mai hotarit suveranitateastatelor, membre ale Statului federal. « Ele inceteaza », spune el,« de a mai fi state, chiar dace acest nume be mai este lasat poate ( 1)din politete; suveranitatea apartine puterii centrale a Federatiei.Aceasta din urma poate insa sä is hotariri numai cu concursul per-manent al statelor componente, caci Statul federal se deosebestetocmai prin aceea de Statul unitar, ca in el statele care-I formeazasunt atrase direct la constituirea vointii generale » 2).

D-1 Albert von Ruville merge chiar mai depute si se sileste saface dovada, in cele aproape 30o de pagine ale lucrarii sale 3) ca actua-lul Stat federal german nu este de fapt altceva deck un Stat unitarmonarhic 1

« In Statul federal » spune Ph. Zorn, « puterea centrals se mar-gineste legal la exercitarea suveranitatii in favoarea statelor care-1compun ... Fiecare stat membru al federatiei se aseamana oricaruicetatean supus puterii centrale: el trebue sa asculte de lege » 4).

Cam acelasi lucru vede si Wersterkamp in fiinta statuluifederal.

« De aceea putem si trebue A' facem o distinctie intre confederatiesi stat federal in suficienta independenta si neat arnare a federatiei

1) Dr. Alois von Orelli: Das Staatsrecht der schweizerischen Eidgenossenschaft.Freiburg i. B., 1895, Mohr p. 97.

2) Heinrich von Treitschke: Politik. Vorlesungen an der Universitat zu Berlin.Leipzig, Hirzel, 1898, vol. II, p. 325.

a) Dr. Albert v. Ruville: Das deutsche Reich, ein monarchischer Einheitsstaat.Beweis fur den staatsrechtlichen Zusammenhang zwischen alten and neuem Reich.Berlin. J. Guttentag, 1884.

4) Zorn: Das Staatsrecht des deutschen Reiches, vol. I, p. 72.


fats de membrii ei; state federale sunt asociatille de state, care auaceste insusiri; celelalte sunt confederatii » 1).

Elvetianul Borel considers diept caracteristice statului federalparticiparea statelor care-1 compun la suveranitatea federatiei. Elele si considers pe acestea nu ca state, ci ca pe niste colectivites infe-rieures, indiferent de numele oficial de stat, canton sau provinciepe care-1 poarta:

L'Etat federatif est donc l'Etat dans lequel une certain participa-tion a l'exercice du pouvoir souverain est accordie a des collectivitesinferieures soit qu'on les adjoigne a l'organe souverain pour la formationde la volonte nationale, soit que, prises dans leur totalite, elles formentelles-mimes cet organe souverain. Ces collectivites qu' elles s'appelentEtats, Cantons ou Provinces, etc., ne sont pas des Etats proprementdits, parce que la souverainete leur fait defaut, mais leur participation al'exercke supreme les distingue des communes et autres corporations dedroit public 2).

Dupd Jellinek sunt necesare numai trei momente pentru a 'Astranotiunea Statului federal, si anume : suveranitatea puterii centrale,subordonarea directs a poporului acestei puteri centrale si existentastatelor componente 8).

Vedem astfel ca Statul federal poarta de fapt in el toate semnelecaracteristice ale unui stat, unitar descentralizat si trebue sa nemiram Para intrenipere gandindu-ne cati oameni politici dela notsi-au facut atata sange rat' luptand impotriva « federalismului disol-vant ! ».

Se poate pretinde oare monarhiei noastre, locuite de atatea popoarediferite o mai mare centralizare deck acea existenta in orice stat fede-rativ ? Aceasta ar insemna evident vointa de a evita orice solutio-nare serioasa a problemei nationalitatilor.

S'ar putea sa ni se raspunda: dar voua nu va pass in mod seriosde soarte acestui imperiu I The trouble is that you do not take yourempire seriously a spus englejilor, americanul deja pomenit care

1) Dr. J. B. Westerkamp: Staatenbund und Bundesstaat. Untersuchungenfiber die Praxis und das Recht der modernen Bilnde. Leipzig, Brockhaus, 1892,P. 452.

Eugene Borel: Etude sur la souverainitd et l'Etat federatif. Bern, Staempfli,1886, p. 172.

3) Jellinek, Lehre von der Staatenverbindungen, p. 291.

14

9

210 STAT $1 NATIUNE

le-a propus o constitutie federala pentru Irlanda si pentru intregul« empire » 1).

Actualul sistem federativ sanctionat prin lege in America, in Elve-tia si in imperiul german este, dupa cum se stie, o constructie politicarelativ noua, caci ea nu poate fi comparata nici cu federatia greaca sinici cu altele. Federatia egeica n'a fost catusi de putin un stat fede-rativ, in sensul modern al cuvantului, dupa cum este statul tarilorde jos. Confederatia elvetiana pand la 1848, Uniunea renana, vecheauniune germane din 1815 pans la 1866 au fost si ele numai tipiceconfederatii.

0 simple confederatie au format si Statele-Unite ale Americei-de-Nord sub stapanirea celebrului Articles of Confederation din1788-1789.

Constitutia federative moderns este opera americanilor, mai alesa lui Hamilton, Maddison si Jay cari au fa'cut in secolul trecut osistematica si energica propaganda in press pentru introducerea uneiconstitutii care tocmai sa garanteze unitatea confederatiei nordame-ricane, asa cum exista atunci.

Deci scopul for principal a fost sa reorganizeze vechea confede-ratie nordamericana desbinata, faimoasa « Confederation intr'unstat federal unitar, organic, intr'o adevarata Union. In primul numaral ziarului lor, « Federalist », ei au declarat ca on va fi acceptata nouaconstitutie federative, on confederatia se va prabusi 2).

Intr'un alt numar ei releva, in mod deosebit, ca poporul americansi tara pe care o locuesc par sa fi fost create unul pentru altul, siprovidenta indeamna ca acest pamant mostenit sa nu fie niciodatafa'ramitate in state independente, geloase una de alta si straine

Constitutia federative formeaza in aceasta privinta, o legaturafericita, in care interesele mari si generale sunt lasate in seama legis-latiei statelor componente 3).

1) Albert Shaw in nurnarul pe Septemvrie din Co ntemporary Review1892.

1) The Federalist s. Reprinted from the original text of Alexandre Hamil-ton, John Jay and James Madison. Edited by H. C. Lodge. London FischerUnion, 1868 (No. s) p. 7... nothing can be more evident to those who are ableto take an enlarged view of the subject than the alternative of an adoption of thenew Constitution or a dismemberment of the Union.

3) The Federalist * (No. p. 9: This country and this people seem tohave been made for each other, and it appears as if it was the design of Prov deuce

»,-

>.

1 i),

a

a

a


Ideilor for si-au facut in sfarsit drum si au fost realizate in con-stitutia Uniunii adoptata de «People of the United States » la 17Septembrie 1787.

« Statele-Unite au incetat astfel » spune von Hoist « sa mai fie oconfederatie si au devenit cu adevarat o Uniune. Instrumentul dedrept sub care au hotarit sa traiasca de acum inainte nu mai pleacadela ideea confederatiei, ci constitue un total federal: o constitutiein intelesul deplin al cuvantului, o lege fundamentals a statului carepoate fi modificata numai in modul prevazut de ea insusi, neputandinsa fi niciodata si in nicio imprejurare denuntata unilateral, de unulsau mai multe state * 1).

Trebue notat ca mai inainte Confederatia lipsita de o legaturastransa se compunea din 13 state. Aceste 13 state au fost stransein « Uniune » de catre constitutia federala a lui Hamilton. Astaziacest stat federativ se compune din 45 de state ! Atat de putemicaa fost forta de atractie pe care a putut-o exercita acesta in constructiafederative, asupra statelor invecinate 1

Si statul american cu intinderea lui colosala si cu numarul fareprecedent de mare al statelor care-I constitue, merge spre o consoli-dare si o situatie mondiala tot mai putemica.

« Nimeni nu mai contests » spune v. Hoist, « ca astazi Uniuneaeste incomparabil mai strans inchegata decat atunci, and numaranumai 13 state, si ca ea se cimenteaza an cu an tot mai strans *2).

Lipsa unui cod penal unic al Uniunii este regretata in mod deo-sebit de multi juristi, cum este cazul de pilda al lui Eugen Schief,dar acest excelent cunoscator al constitutiei federative transatlanticeisi rezuma astfel expunerea lui: « Oricat de neformata ar fi competentaguvernului unional in directiile aratate (lipsa unui cod penal unic),s'a dovedit in general ca Uniunea nu numai ca a fost in stare sa se

that an inheritance so proper and conveninet for a band o bethren, united toeach other by the strongest ties should never be split into a member of unso-cial, jealous and alien sovereignities. ... . the federal Constitution forms ahappy combination in this respect; the great and aggregate interests being referredto the national, the local and particular to the State Legislature.

1) Dr. H. von Holst: Das Staatsrecht der Vereinigten Staaten von Amerika.Freiburg i. B., 1885, Mohr, p. 17.

2) Dr. J. von Hoist: Das Staatsrecht der Vereinigten Staaten von Amerika.Freiburg i. b., Mohr, p. 20.

14*

212 STAT $1 NATIUNE

°punk' tendintelor disolvante ale particularismului, dar in ciuda ace-stuia face progrese lente, totusi care nu pot fi ta'ga'duit o 1).

Alexis de Tocqueville a scris, precum se stie, despre constitutiafederala a Americei o foarte admirata opera, pe vremea ei. Tocque-ville, a stat mai multa vreme in Satele-Unite ale Americei, ca sastudieze intre altele si constitutia tarii si mai ales democratia ei inaspectele practice. Desi cartea lui este destul de veche (a aparutin 1835) si multe dintre pesimistele lui Oren asupra constitutieifederative an fost de mult desmintite, este totusi interesant cuminsusi el a scris din cand in cand cu entusiasm despre constitutiafederala pe care de altfel gresit o numeste « Confederation* in loc deEtat federal.

El da o caracterizare, inainte de toate, a statului federal, spunandea acesta ar fi « une forme de societe» in care mai multe popoare secontopesc de fapt intr'unul singur, privitor la anumite chestiunicomune, ramanand despartite si numai pentru rest confederate 2).

Iar in alts parte, el exclama, ca cu greu se poate inchipui cat demult foloseste aceasta deciziune a suveranitatii binelui fiecaruia dintrestatele care alcatuesc Uniunea.

In aceste mici colectivitati care nu sunt preocupate de grija de a seapara in afara, intreaga forta publics si toata energia individualssunt indreptate catre imbunata'tirile interne 3).

Totusi Tocqueville n'a capatat o adevarata incredere in stabili-tatea Uniunii americane. El credea ca mai de vreme sau mai tarziuea se va destrama 4). Au trecut 70 de ani de cand el si-a exprimat

1) Dr. Eugen Schlief: Die Verfassung der Nordamerikanischen Union. LeipzigBrockhaus, 188o, p. 455.

2) A de Tocqueville: De la Democratic en Amerique. Editia 17-a Paris, 1888,vol. I, p. 272.: 4... une forme de societe dans laquelle plusieurs peuples se fondentreellement en un seul quant a certains interets comuns, et restent separes, etseulement confederes pour tous les autres.

3) Idem, p. 284 ... on ne saurait se figurer a quel point cette divisionde la souverainite sert au bien etre de chaqu'un des Etats dont l'Union se com-pose. Dans ces petites societes, que ne preoccupe point le soin de se defendre,ou de s'agrandir, toute la puissance publique et toute l'energie individuelle sonttournes du cote des ameliorations interieurs.

4) Ap de pilda el a spus: L'union actuelle ne durera donc qu'autant quetous les Etats qui la composmt continueront a vouloir en faire partie ,, si in ca-teva pagini mai departe: Je n'attache pas non plus une tits grande importanceau langage des Arnericaine lorsqu'ils manifestent chaque jour l'intention de con-

s

s


aceste temeri si totusi constitutia confederative a Americei-de-Nordnu numai ca n'a slabit si n'a devenit mai subreda, ci din potrivaa devenit mai inchegata, iar trainicia ei este astazi mai sigura ca oricand.

Insasi Lecky, marele adversar al democratiei si un sever critical starilor din America nu poate sa nu combats temerile lui Toc-queville in privinta durabilitatii Statului federal. Dupa ce arata camarea opera a lui Tocqueville lass pe alocuri mult de dorit,observe ca multe dintre profetiile lui s'au dovedit a fi fost false.Tocqueville a avut mult mai multa incredere in durabilitatea insti-tutiilor republicane din America deck in acele ale Uniunii. A spusca autoritatea centrals se va micsora mereu, iar acea a statelor corn-ponente, din contra va creste etc. La aceasta raspunde insusi Lecky,demonstr and ea dimpotriva in State le-Unite exists o puternicatendinta spre centralizare 1).

S'a spus cu drept cuvant, el Presedintele Statelor-Unite estemai puternic decat regele Angliei moderne 2). Toate acestea trebuesa dovedeasca adversarilor vechi si noi, ai sistemului federativ, lipsacomplecta de temeiu, ba chiar ridicolul criticilor for impotriva « sla-biciunii », « descompunerii », etc., a acestei forme de Stat.

Si Inca ceva. Putem citi zilnic in ziarele vieneze, Ca « Federalis-mul * este similar cu « amenintarea » monarhiei, caci asa se spunede obiceiu niciun stat federativ n'a purtat Inca un razboiu fericit.

Ultimul razboiu americano-spaniol a pus capat si acestui sofismcu placere intrebuintat, caci 4 federalismul * transatlantic a invinstocmai un stat atat de centralist cum este Spania.

server le sisteme federal qu'ont adopte leurs pares I... Dem. en Amerique, vol.II, p. 366 §1 372.

De altfel, din intreaga opera a lui Tocqueville reese clar a el n'a cunoscutbine deosebirile caracteristice intre o Confederation d'Etats §i un Etats federatif.

1) William E. H. Lecky: Democracy and Liberty, 1896. Longmans & Co.,vol. I, p. Ion Tocqueville believed much more in the permanence of republicaninstitutions in America than in the permanence of the Union. He predictedvery confidently that the power of the Federal Government would steadily de-cline and the power of the separate States increase; that any serious:resistanceof the States to the Federal Union must certeinly succed; that the Union wouldonly endure as long as alle the states continued to wish to from part of it. Thewar of the Succession showed that he was mistaken and it produced for some

a strong2) v.

tendency in the direction of centralisation.Hoist: Staatsrecht der Vereinigten Staaten von Amerika, p. 103.

214 STAT $1 NATIUNE

In ultimul timp am putut din nou admira cu totii cat de capabilde actiune este statul federativ al Americei-de-Nord si ce situatiestralucita are astazi in lume.

« Statul federativ », spune le Fur, « este astazi inteadevar tot at atde capabil pentru atac sau pentru aparare, cat si statul unitar » 1).

Americanul Albert Shaw observe ca Bismarck a studiat consti-tutia Americei inainte de a fi pornit s'o adapteze penru imperiulgerman. Upon this principle, ca orice stat german se bucura deautonomic deplina, spune Shaw mai departe, the German Empire iscapable ultimately of the absorption of the german parts of Austriaand perhaps of Holland, Denmark and still other territory 2).

*i relativ la constitutia Uniunii americans, acelasi american spunefoarte just, in opozitie cu constitutia engleza centralizata, ca in Sta-tele-Unite nu se inregistreaza nisi cel mai slab simptom de des-agregare :

There is not the slightest sympton of disintegration in the fede-rated American commonwealth, and it can, in the course of time,admit Canada on the north and Mexico on the south without anydanger or serious embarassment. Buc the British Empire stands beforethe world in the garb of a perpetuel candidate for dissolution 3).

Sheldon Amos, afirma ca intemeetorii Statelor-Unite au fost oamenipolitici fare egali in istorie, in ceea ce priveste perspicacitatea forpolitica 4). Marele Gladstone spune ca aceasta constitutie este « ceamai minunata opera pe care a creat-o vreodata spiritul uman » 5).

James Bryce observe si el ca intrece orice aka constitutie scrisaprintr'o adevarata superioritate a planului sau, prin adaptarea ei lasituatia pop orului, etc. 6).

A. Brunialti ajunge jails la concluzia ea constitutia federative« este forma superioara si desavarsita pe care o poate primi o asocia-

1) Louis le Fur: Etat federal et Confederation d'Etats, p. 337.2) Albert Shaw: In articolul citat din Contemporary Review e din Sep-

temvrie 1892, p. 312.5) Idem.) Sheldon Amos: The Science of Politics. London, 189o, Kegan & Co, p. 48.6) The most wonderful work struck off at a given time by the brain and

purpose of man. In North American Review s, 1878, p. 185 spud Westerkamp,p. 510.

6) James Bryce: The American Commonwealth. London, 1888, vol. I, P. 34.

a

I


thine de State ». Mai departe spune a ea constitue « gloria si man-dria dreptului public modern >> (gloria e vanto del diritto pubblicomoderno), socotind ca ii este sortit un mare viitor in istoria politicaa omenirii. El incheie exprimandu-si speranta: ( Daca noi nu vommai vedea nici Statele-Unite ale Lumii, nici pe acelea ale Europei sinici himerica confederatie latina, vom asista, probabil, la formareaunor noui state federative, care sa dea lumii pilde rodnice, fiind folo-sitoare pacii si contribuind cu eficacitate la opera de civilizare uni-versall » 1).

Jellinek rezuma rezultatele analizei sale asupra asociatiunilor de.State in fraza urmatoare: « intalnim numai doua forme de state corn-puse: Statul confederal cu subordonarea indirecta a indivizilor catreputerea suverana si Statul federal exercitand o stapanire directs aputerii centrale asupra poporului. Numai statul federal corespundefiintei organice a vietii de Stat moderne » 2).

Daca oamenii nostri politici s'ar ocupa putin cu aceste problemesi Inca cu multe alte asemanatoare, privitoare la federalism, n'ar fiputut sa ignoreze atata vreme faptul ca introducerea unei constitutiifederative unice in locul celei actuale, dualiste, este o problems deviata pentru monarhia noastra.

Poate sa para paradoxal, dar este un lucru incontestabil: numaiin aceasta impartire a puterii intre natiunile competente si imperiul,sta insasi garancia unitatii acestuia din urma.

1) Brunialti: Unioni e combinazioni fra gli Stati, p. 242. Riconosciamo dunqueche lo Stato federale e la forma piti elevata e perffeta che le unioni tra gli Statipossano assumere. Se non potremo vedere ne gli Stati Uniti del mondo, nequelli d'Europa, e neppure la sognata Confederazione latina, noi assisteremoprobabilmente alla formazione di nuovi Stati federali che porgeranno al mondofecondi esempi, gioveranno alla pace, contribuiranno efficacemente all'opera de lacivilta uni versa le.

2) Jellinek: Lehre von den Staatenverbindungen, p. 316.

CAPITOLUL IV

DELIMITAREA NATIONALITATI LOR

Foarte multi oameni politici si conduca'tori de stat, s'au invartitani de-a-randul cu fel de fel de leacuri in jurul trupului bolnav alimperiului nostru. Insa putini dintre ei au fost in stare sa priveasca,cu ochii deschisi, viitorul monarhiei noastre. Franz Palacky a fostunul dintre acestia putini. El, dela care vine si vorba, ramasa celebra:o Daca Austria n'ar exista, ar trebui create » a gasit Inca din anul1848 adevaratul drum spre un nefalsificat constitutionalism, spre orationale intelegere intre nationalitati si mai Inainte de toate, spre ounitate fireasca si real a imperiului. Daca propunerea de atunci alui Palacky ar fi fost acceptata si infaptuita, toate problemele natio-nalitatilor din intregul imperiu si-ar fi gasit o rezolvare definitive,si pentru toata lumea satisfacatoare.

Palacky a propus, cum se stie, in consiliul imperial din Kremsier,formarea a opt gripe de tari unitare din punct de vedere national.Anume: Austria germank cu partile germane din Boemia si Moravia,Austria cella cu Slovacia ungark Austria polonk Austria ruteanacu partea respective a Bucovinei si cu rutenii din Ungaria, Austriaillirica care ar imbratisa pe toti jugoslavii, Austria romana: Ardea-lul impreuna cu partile Ungariei si Bucovinei locuite de romani,Austria maghiara si Austria italiana.

Din pricina acestor idei, adanc patriotice si utile, guvernul a Sus-pendat imediat o Narodny Noviny », gazeta in care fusese discutateaceste chestii, iar ins5* Palacky a fost pus sub o stricta supravegherepolitieneasca 1

« Dace Germanii ar fi inteligenti, spune un german, ar trebui saformuleze drept o cerinta pentru intregul imperiu ceea ce reven-

DELIMITAREA NATIONALITATILOR 217

died in Boemia pentru ei insasi (delimitarea nationals). Astfel arsdrobi pentru totdeauna puterea Cehilor si a Polonezilor » 1).

Mai mult Inca: ei ar infrana, odata pentru totdeauna si pe Ma-ghiari.

Pe acea vreme toate nationalitatile cu exceptia domnilor Maghiari,fireste, n'aveau o alts dorinta. Toate ar fi fost, fara indoiala, satisfa-cute pe deplin cu o asemenea impartire teritoriala a monarhiei si cuo anumita autonomie.

Imperiul n'ar fi fost silit, niciodata, sa faca funesta experientadualists. Niciodata n'ar mai fi fost posibil ca agitatia in jurul dreptu-lui constitutional bohem sa is asemenea proportii. Niciodata nu s'ar fiajuns pe baza unor principii <cistorico-politice » banditesti, la siste-matica asuprire a majoritatii nationalitatilor si la rusinoasa lupta deexterminare izbucnita intre nationalitati. Inca din anul 1850-186oimperiul ar fi luat un neasteptat avant. Ar fi fost in stare sd poarterdzboaiele externe care vin cu alte ,sane ! In niciun caz nu s'ar fi ajunsla o asemenea stare de adanca decadere, care a netezit drumul dua-lismului .

Solutia data de catre Palacky problemei noastre nationale ar fivindecat megalomania maghiara, odata pentru totdeauna, si in modradical. In chinga de fier a hotarelor teritoriale, ale popoarelor clartrasate, si a sferelor de competenta stabilite in imperiu, tot atat declar, precum si sub presiunea individualitatilor national-politice uni-tare si delimitate din punct de vedere teritorial domnii Maghiariar fi fost nevoiti sa se intinda numai atat cat le este plapoma. Eiar fi avut asemanator oricarei alte nationalitati, o autonomie national-maghiara pe teritoriul locuit de masse compacte de maghiari, darnumai pe acest teritoriu.

Aceasta Ungarie, redusa astfel la maghiarime, ar fi devenit incuprinsul statului federal care s'ar fi format, un stat national, unmembru in federatie, ca multe altele, /nth atilt fi nimic mai mult.Niciodata ea n'ar fi mai avut forta fizica necesara, ca sä opuna impe-riului Q rezistenta serioasa, cad n'ar mai fi putut gasi curajul moralpentru aceasta. Maghiarii n'ar mai fi putut « sa traga pe sfoara » penimeni. Nationalitatile, odata cu fruntariile delimitate si organizate,

1) Rudolf Springer: Kampf der osterreichischen Nationalitaten um den Staat,P. 42.

218 STAT SI NATIUNE

ar fi multumit lui Dumnezeu ca si-au scuturat jugul maghiar. Ce armai fi insemnat atunci lupta Maghiarilor pentru « restabilirea consti-tutiei istorice a Ungariei ? >>. Doar tendinta for de a incatusa din nounationalitatile, abia desrobite din lanturile tiraniei maghiare. Si undear mai gasi Ungaria atunci vreo simpatie in Europa civilizata, pentru« lupta » for « constitutionals »? Unde s'ar mai ga'si in toata lumeacreaturi atat de cinice si nemernice, incat sä aprobe lupta Maghia-rilor pentru o noun subjugare a nationalitatilor, abia desrobite demonarhia domnitoare ? Singuri singurei, ocoliti de toata lumea sicondamnati cu asprime, Maghiarii ar fi fost umiliti, asa cum meritsorice natiune, care are veleitati despotice. Caci nu exista insolentamai revoltatoare decat aceea a Maghiarilor, can au inselat lumeafacand-o sa creaza, cum a ar lupta pentru 4 libertatea * %aril, pe candei urmareau in acest timp doar sa-si intareasca privilegiul de a putea,in modul cel mai rusinos, sa subjuge, sa exploateze si sä persecutetoate celelalte natiuni din Ungaria.

Iar ceea ce este valabil pentru Maghiari, este adevarat si pentrucelelalte nationalitati, care ii imita, agitand, in mod necinstit, per-gamentele for « istorico-politice ». Asa li s'ar fi intamplat si acestoradin urma. 4 Protestele » for impotriva « sfasierii tarilor * ar fi fostintampinate cu un r as batjocoritor. Lumea s'ar fi convins imediat,si aceasta vazand cu ochii, ca sub masca « integritatii s si « indivizi-bilitatii » tinuturilor, ei nu urmareau o egalitate de drepturi, ci robireanationald a altor nationalitati.

In problemele maH, mijloacele cele mai simple sunt acelea carede obiceiu aduc solutia cautata. Ideea delimitarii nationalitatilor ar fitrebuit sa convinga dela inceput, pe once om impartial, ca nu existasi nu poate exista nicio alts cale pentru solutionarea problemelornationalitatilor.

Unul dintre motivele pentru care n'a fost luat acest drum, catse poate de firesc, a fost poate acela ca multi dintre oamenii nostri deStat nu cunosc de loc sau numai superficial felul cum au fost colo-nizate nationalitatile noastre. Eu cred ca este cu totul imposibil caproblemele noastre privitoare la nationalitati, sa fie sesizate just sisa se &eased pentru ele o solutie rationale, dace nu se tine seamain mod constant de tabloul etnografic al monarhiei noastre. Amcunoscut in Austro-Ungaria oameni politici, cari n'au vdzut nicio-datd in viata for o hartd etnograficd a imperiului, §i cari aveau cele


"mai nastrusnice idei despre locul de asezare si de rasp andire a dife-ritelor noastre nationalitati.

De fapt acest lucru nici nu ne mill. S'ar putea crede a intr'unimperiu, atat de bantuit de lupte nationale cum este al nostru, artrebui sa existe tot felul de harti etnografice. Tristul adevar insaeste, ca acest lucru ne lipseste. Inainte de tiparirea Atlasului lingvi-stic a lui Hickmann, care este prea mic, noi n'am avut in generalo harta etnografica a monarhiei noastre, bunk' si usor de manuit.Pang astazi, trebue O. ne orientam dupe harta lui Kiepert daca vremsä studiem raporturile etnico-geografice. Fara harti etnografice, nu sepoate insa face nicio politica rationale a nationalitatilor. Acest lucru,s'ar putea crede, ca este un adevar cu totul elementar, o premizafireasca pentru formarea oricarei opiniuni in aceasta chestiune. Desigur. Si totusi, cum am spus, multor, foarte multor oameni politicisi conducatori de Stat dela noi le lipseste aceasta premiza. Asta sevede de altfel din rezultatele lamentabile ale politicei noastre oficialeEta de nationalitati 1).

Cine vrea serios sa solutioneze problema nationalitatilor, trebuesa caute solutia in harta etnograficd a monarhiei. Acolo ea poate figasita. Nu in hrisoave istorico-politice, nici in constitutiile trecutuluiindepartat, care ignorau interesele nationalitatilor si nici nu le luauin seama. Si nici in subterfugii « diplomatice » care sunt de-a-dreptulfatale.

Noi trebue sa tinem seama de nationalitatile vii si nu de cronicileneinsufletite, daca vrem sa avem pace, caci este un mare adevarceea ce spune Fichte despre nationalitate : « Primele, originarele si cuadevarat firestile hotare ale statelor sunt fail indoiala hotarele forinterne. Toti cei cari vorbesc aceea,si limbd sunt uniti printr'o multimede fire invizibile laolaltd, inaintea interventiei oricdrui artificiu omenesc.Aceasta pur fi simplu, prin forta naturii. Cei de o limbs se intelegintre dansii si sunt capabili sa se inteleaga din ce in ce mai limpede;

1) Asta inseamna a inventa probleme grele a cfind aduci obiectiuni im--potriva principiului etnico-national, ca de ex. v. Herrnritt, care spune: Acestprincipiu (etnico-national) presupune solutionarea unor probleme grele: cegrape ( ! ) etnice exist5. in Stat ca neamuri ( ! ), in ce conditiuni o comunitate ( ! )etnicd poate fi numita neam ( I ), and este vorba de o limbd care caracterizeazaun neam tili and avem de a face cu un simplu dialect? ( ! ).

Vezi: von Herrnritt: Nationalitdt and Recht, p. 48.

t

220 STAT SI NATIUNE

ei apartin unei colectivitati si formeaza, in mod firesc, un tot insepa-rabil * 1).

Anton Springer a plecat si el dela punctul de vedere al nationali-tatilor si nu din acela al grupurilor teritoriale istorice, atunci and,acuma sasezeci de ani, a vorbit in favoarea unei solutii drepte :

«Imptirtirea Austriei in nationalitdti... este un fapt pe care nu-1va nega nici cel mai mare fanatic partizan al centralizarii.

Acestei impdrtiri trebue sd-i corespundd # o impdrtire a puterilorpolitice. Altfel, statul pierde caracterul sau de intruchiparea a vointeipoporului . .. el trebue sd acorde fiecarei nationalitati, in parte, unspatiu propriu # liber pentru desvoltarea sa. Daca nu va face acestlucru, imperiul este expus pericolului a nationalita'tile vor pune indiscutie aceasta chestiune, atunci cand la ordinea zilei va fi rezol-varea problemelor generale si cand aceste nationalitati, obosite degreutati si piedici, se vor intoarce, unite, impotriva imperiului * 2).

Atata vreme cat hotarele teritoriale nu sunt puse de acord cudiferitele hotare etnografice, nu pot fi inlaturate nici diferitele fric-tiuni si in acest timp pur si simplu nu poate fi vorba de o solutiepolitica serioasa a problemei nationalitatilor.

Cand de pilda d-1 Dr. Hoffmann von Wellenhof se plange ca inlupta Germanilor impotriva Slavilor este vorba de inlaturarea limbiisi rassei germane, din Iinutul unde aceasta rassa s'a afirmat timpde secole glorios si cinstit, ca se urmareste cucerirea vechilor pose-siuni germane, pentru ca in cadrul for sa se consolideze stapanireaabsoluta a Slavilor 3), nu trebue uitat ca principala villa pentru aceastasituatie trebue cautata in lipsa unor hotare politice, care sa fatsposibila o reala aparare. Cand ducele Anton Auersperg a spus odatain senat ca « niste oameni ciudati » vor sa descompuna ( ! ) statulMariei Theresia si al lui Joseph al II-lea in particulele lui ratio-nale 4), el n'a inteles ea numai printr'o asemenea « descompunere *ar putea fi asigurata insasi existenta nationals a Germanilor.

Daca mai multe familii sunt silite sa locuiasca in aceeasi caskchiar data este destul de spatioasa, sd trdiasa in comun in acelea#

1) Fichte: Reden an die deutsche Nation. (A XIII cuvantare).2) Anton Springer: Osterreich nach der Revolution, P. 94.3) Dr. P. Hoffmann von Wellenhof: Der Kampf um das Deutschtum, VIII.

Heft, Steiermark, Karnten, Krain and Kusterdand. Munchen, x889, p. 202.4) Dares de seams asupra sediirtei Senatului austriac din 16 Dec. 1870.


.oddi, sa se spele la acelasi lavabou, sa-si gaseasca mancarea in aceeasisala, sa-si pastreze hainele in aceleasi dulapuri, atunci dupa cumse poate prevedea omeneste, o permanents cearta, si inca una groaz-nick ar fi inevitabila. Intocmai asa stau lucrurile cu noi. Monarhianoastra este ca o cask' mare, inalta si masiv cladita Inca din vremurilefeodale. Insa in aceasta cask' nu sunt apartamente moderne, separatepentru familii, ci mai multe sali, prea mari pentru o singura familie.In aceste sali, de proportii nepotrivite, familiile noastre nationalesunt silite sa traiasca in comun cate doug, cate trei si chiar cate maimulte la un loc. Ele se cearta, fireste, zilnic, si zilnic se iau de par.In salile mari s'au afisat, e drept, diferite decrete asupra feluluicum trebue sa se comporte cei ce be locuesc. Insa aceste dispozitiisunt interpretate in felurite chipuri si servesc numai la ascutireadiscordiei. Totodata, toate familiile se plang de pierderea « posesiuniifor familiale >>. Cea mai mare mane se Indreapta fireste impotriva acelorfamilii carora le-au fost incredintate cheile dela salile « istorice >> sicare au astfel mijlocul sa pedepseasca pe celelalte. *i. totusi, toateaceste familii, ar putea sa traiasca foarte bine laolalta si mai departe,in aceeasi cladire, numai ca aceasta ar trebui sa fie adaptata necesita-tilor actuale. Ar trebui ca din enormele sali si coridoare comune sä aefaca, cu ajutorul unor despartituri potrivite, un numar de locuinteseparate, corespunzator cu numarul familiilor. Intru cat cladireaocupa o suprafata suficient de Intinsa, ea ar putea sa fie, printr'orecladire, sau pur si simplu printr'o simpla amenajare, transformataintr'un imobil care sa adaposteasca toate familiile.

Deoarece insa s'a ezitat sa se inlaptuiasca o asemenea impartire,o ciocnire reciproca a fost si este inevitabila. Un asemenea conflictisi face drum cu puterea unei legi elementare a naturii, pretutindeniunde doua sau mai multe popoare sunt silite sä traiasca laolalta, ame-stecate fara nicio demarcatie teritoriala a domeniului for de viatasi de actiune.

Astfel, prima si cea mai esentiala conditie pentru inlaturarea con-flictelor nationale este delimitarea nationalitdtilor dupd marile forhotare etnografice.

In ceea ce priveste Macedonia, se pare ca ministerul nostru deexterne Incepe sa recunoasca Ca numai autonomia nationalitatilor,care urmeaza sa fie despartite acolo, poate garanta pacea. MinistrulTittoni in discursul sat' din 18 Mai 1904, tinut in Parlamentul italian,

222 STAT $1 NATIUNE

a declarat ca problema macedoneana isi va gasi solutia, aplicandu-seautonomia pe baza delimitdrii nationalitatilor.

Inteo epoca in care principiul nationalitatilor este agitat atat deputernic, iar atatea popoare cer unirea pe baza nationals, hotareleteritoriale istorice, care provin din evul-mediu si stingheresc atat demult viata popoarelor, nu mai pot fi in niciun caz mentinute. Acestehotare care taie si desmembreaza nationalitatile, cuprinse in sanulaceluiasi imperiu, trebuesc sä fie desfiintate in mod radical, iar popoa-rele respective trebuesc separate in unitdti national-politice compacte.Trebuesc uniti acei ce vor si pot sa fie uniti. In locul teritoriilor« istorico-politice », trebuesc create tocmai cele « national-politice »..Fiecare nationalitate trebue sa stie odata pentru totdeauna si in modevident care sunt granitele sferei for de drepturi. Aceasta este o con-ditie imperioasa, pentru solutionarea tuturor problemelor relative lastarea nationalitatilor din intregul nostru imperiu.

Aceasta idee o gasim exprimata de Robert von Mohl, care o con-siders drept cea mai fireasca solutie, atunci cand este vorba de stariasernanatoare celor ale noastre.

Dar ce se va intampla », se intreaba el, « daca incercarea (deasimilare) esueaza ?... Daca numeroasele popoare mici nu vor sa selase aduse la un numitor comun superior; sau daca nu poate fi vorbade contopirea catorva popoare maxi, deli putine la numar, caci fie-care dintre ele fiind prea insemnat, nu i se poate pretinde disolvareain alt popor ? Evident cd singura politics rationald fl realizabild esteca nationalitatile sa fie lasate nesuparate, cu particularitatile lor,sau sd se tragd hotare geografice intre diferitele natiuni. Limba, obi-ceiurile poate si legislatia din fiecare teritoriu, sa fie consideratedrept singure valabile. Toate aceste realizari sa fie facute insa fdrdrezerve fdrd hdrtueli mdrunte, care nu sunt de niciun folos si creeazadoar neincrederea si indarjirea » 1).

In ultimii ani, a crescut si la not necontenit numarul celor canvad in delimitarea nationals o garantie a succesului, pentru solu-tionarea problemelor nationale.

Astfel, de curand, deputatul Dr. Chiari a publicat in Deutsch-nationale Korrespondenz opiniunile d-sale asupra acestui subiect. Ela scris ca pentru a realiza o asemenea delimitare a sferelor de interese-

1) Robert von Mohl: Politik. Tubingen, Laupp, vol. 1, p. 37z.

«

fi


nationale, ar trebui sa ne hotarim inainte de toate, sa rupem cu intan-gibilitatea asa ziselor individualitati istorice teritoriale; ele nu se lassincadrate intrio politics de stat moderns. In propunerile pe care leface pentru asanarea administratiei politice, Dr. v. Koerber a ajunsla ideea unei organizatii care duce, la urma urmei, la impartirea peraioane. Dace tragem ultimele concluzii din aceste studii, ajungemde asemenea la rezultatul ca structura istoricd de astdzi nu poate fimentinutd in permanentd. Astfel, orice om politic national trebue saajunga la concluzia, ca toate incercarile rezolvarii problemei natio-nalitatilor, prin mentinerea hotarelor, rezultat al creatiunilor istorice,sunt sortite sa ramana ford niciun rezultat. Solutionarea problemeinationalitatilor poate avea perspectiva unui succes numai atunci,tend fiecarei nationalitati i-ar fi trasate precis hotarele posibilitatii eide actiune. Acest lucru duce in mod firesc la o separare nationald.Experientele ultimilor ani au dovedit cd pe toate tdrimurile unde aost efectuatd o asemenea separare litigiile nationale au fost reduse la

minimum. De aceea, sa nu ne temem sa mergem consecvent inaintepe drumul separarii nationale si sä generalizam infaptuirea ei »1).

Se spune de obiceiu ca o delimitare nationale este greu de reali-zat, intru cat nationalitatile au trait prea amestecate intre ele. Estepe de o parte vechea si cunoscuta obiectiune pe care o fac acei, desprecan am afirmat mai inainte, ca n'au vazut si n'au studiat in viata foro buns harts etnografica a monarhiei noastre; iar pe de alts parteeste pretextul partizanilor « teoriei istorico-politice ». Dar nu rareorilucrurile se si falsifica in mod grosolan.

Asa de pilda, biroul de corespondenta maghiar a afirmat odatain Norddeutsche Allgemeine Zeitung, ca nu-i cu putinta ca in Ungariacele 9 ( !) « dialecte >> sa fie separate dupe tinutul for lingvistic.SO scris acolo, ca delimitarea tinuturilor lingvistice ar fi o impo-sibilitate fizica. 0 astfel de delimitare este posibil de infaptuit in talica Elvetia, unde 3 mari limbi culturale se despart in tinuturi inchisesi pastreaza intre ele un echilibru. In Boemia chestiunea a cunoscutdeja greutati, cu toate ca acolo urmau numai cloud limbi sa fie, teri-torial, despartite intre ele. Aceasta greutate se datoreste faptului calupta intre cele doua limbi vorbite a fost inegala. In Ungaria sevorbesc 8 ( ! ) ba chiar 9 (I) dialecte. Ar exista dialecte intrebuintate

I) Vezi s Neue Freie Presse * din 5 Ianuarie 1905.

224 STAT $1 NATIUNE

numai de 6o.000 de insi; unul ar apartine unui grupulet de vreo120.000 de suflete; altul cu caracter local, numara o comunitate de300.000 suflete, etc. Deci in Ungaria ar trebui sa fie despartite tinu-turi lingvistice maghiare, germane, roman, croate, sarbe, rutene,slovace, vende ( ! ) §i armene ( ! )1).

Inselaciunea care se face cu aceasta exagerare intentionata a nurna-rului nationalitatilor si cu « amestecarea » lor, este at at de naiva sievidenta, incat din ea se simte numai frica Maghiarilor, ca nu cumvaregimul for preferential sa primeasca lovitura de gratie.

*i mai mincinoasa este afirmatia lui Hunfalvy in aceasth: chestiune.Acest svab maghiarizat, Hunsclerfer ii zicea acasa, a devenit sub

maghiari marele cercetator istoric « Hunfalvy *. El spune intr'unadin operele sale, ca in Elvetia, in adeva'r, cele 3 limbi sunt egale intreele din punct de vedere « diplomatic ». Insa nationalitatile din Ungarianu pot sa traga nicio concluzie din acest fapt si nu pot O. ceara « cain Ungaria 13 (treisprezece ! ! ) limbi vorbite sa capete drepturie gale * 2).

Deci, delimitarea si egalitatea de drepturi a natiunilor nu esteposibila, caci aceste dialecte sunt prea numeroase; dupd unul dintreacesti maghiari, ele ar fi « 9 » la numar, dupa ceralalt chiar «13 ! ».

In realitate in Ungaria au fost si sunt numai urmatoarele natio-nalitati : Maghiarii, Romdnii, Germanii, Slovacii, Sdrbii, Croatii §iRutenii. Limba sarba si croata este, cum se stie, aceea# §i se deosebestenumai in intrebuintarea semnelor grafice.

In ce priveste Austria, starile de aci sunt mai bine cunoscuteDe aceea nimanui nu i-ar veni in minte sa intunece chestiunea cuasemenea denaturari. Problema delimitarii in Boemia, care pa'reamai ales ca-i foarte incalcita si grea, este astazi lamurita. D-1 Ernstvon Plener a scris de curand urmatoarele : « Delimitarea nationaldnu mai este o simpla revendicare a Germanilor; ea devine, din ce in cemai mult, un element de ordine al stdrilor din Boemia (numai acolo?).Faptul ca acest principiu nu poate fi infaptuit, cu toate consecintelelui ultime, in fiecare localitate, nu scade nimic din insemndtatea lui.

1) Nr. 384 din Nordeutschen Alg. Zeitung (17 August 18951 intr'un articolelaborat de un maghiar in care se discuta evident cu dispret despre Con-gresul nationalitatilor din Ungaria convocat in acea vreme la Budapesta.

2) Paul Hunfalvy: Pic's e Kampf gegen das ung. Staatsrecht ,), Wien andTeschen, Prohaska, 1883, p. 99.

DELI MITAFtEA NATIONALITATILOR 225

Teritoriile in care nu se iveste nicio contrazicere intre aplicarea ace-,stui principiu si interesele economice si caile de comunica %ie sunt,prin intinderea si numarul locuitorilor for atat de mad, incat greu-tatile care exists in cateva pu %ine circumscrip %ii si in micile teritoriiamestecate, nu pot forma un argument eficace impotriva realizariiacestei delimitari, care poate fi realizata pretutindeni, Para nicio ezi-tare. Existenta unui teritoriu lingvistic german in Boemia nu maitrebue dovedit » 1).

Lucrarile lui Schlesinger 2) §i mai ales harta lingvistica a Prof. Dr.H. Rauchberg 3) din Praga, pe care a alcatuit-o insarcinat fiind dedire societatea pentru promovarea stiin %ei, artei si literaturii ger-mane in Boemia, dovedesc ca « amestecarea » nationalitatilor esteminima.

D-1 Denis, care a publicat anul trecut doua volume mari si groaseasupra problemei Bohemiei a gasit, cu ocazia discutarii planului luiPalacky relativ la delimitarea nationalitatilor, ca realizarea lui, nunumai ca ar da nastere la « greutati de netrecut » ( I ), ci ii blessait aupoint le plus sensible tous les peuples fatalement condamnes d perdreleurs colonies isolies ! . .4).

Da, aceste colonies isolies sau cu alte cuvinte « insulele » etnice,sunt citate de obiceiu pentru ca sä se ajunga la incheerea, ca o ase-menea delimitare ar fi « irealizabila ». Argumentul nu este serios.0 mica insula lingvistica aflata in mijlocul unui popor strain, numai este o na %ionalitate, ci o faramatura, o aschie, pentru care nu sepoate in niciun caz cere dreptul de autonomie, daca nu vrem saexageram notiunea nationalitatii pans la ridicol. La aceste « insulese gandesc de obiceiu toti acei, cari vorbesc despre « funesta ameste-catura a popoarelor » din sanul monarhiei, fara sä cerceteze daca inrealitate popoarele sunt chiar atat de amestecate cum presupununii.

Fara indoiala, ca ar fi mult mai simplu daca hotarele noastreetnografice ar putea fi trase in mod precis. *i de fapt ar fi mult mai

1) Ernst von Plener: Eine Kreisordnung fur BdItmen, Wien and Leipzig, Brau-muller, 1900, p. 29.

2) Dr. L. Schlesinger: Die Nationalittitsverhultnisse Bahmens, Stuttgart, x886.') Harts a aparut in 1904 ( Verlag der Lechnerschen Hofbuchhandlung).4) Ernest Denis : La Boheme depuis la Montagne-Blanche, Paris, x903, Leroux,

vol. II, p. 344.

15

rfr

226 STAT SI NATIUNE

bine daca n'am avea de regulat in general o problems a nationalita-tilor 1 Trebue insa avut in vedere t-ocmai realitatile noastre, nu celeideale, daca vrem sa contribuim cu ceva la solutionarea acestei difi-cile probleme.

Repet ceea ce am spus intr'un capitol precedent: o nationalitatesi mici grupuri izolate sunt lucruri deosebite. Celei din urma ii lip-seste de obiceiu caracteristica principala a nationalitatii: teritoriutunic. Nimeni nu poate cere serios ca de dragul unor asemenea fa'rame,care in fond nu reprezinta nimic, natiuni intregi sa zaca in lanturi.Nimeni, tine vrea sa fie luat in serios, n'are voie sa ridice pretentiaegoista, ca de dragul unor asemenea grupulete neinsemnate, popoareintregi trebue sä fie lipsite de dreptul for de autodeterminare si elintregul imperiu urmeaza sa fie lasat in voia crizelor permanente,ba chiar a unei sigure ruini. Caci ar insemna sa lucrezi direct impo-triva tendintei firesti a nationalitatilor noastre, care doresc unitateasi inchegarea for in sanul imperiului, clack ai voi sa aplici acest prin-cipiu politic gruparilor mici. Rezultatul ar fi faramitarea intregeimonarhii in insulite minuscule ca furnicile. Pe furnicare nu poticladi o Austrie Mare.

Dr. Zemmerich crede chiar ca colonizarea germana in Ungariasi in Galitia apare astazi ca o regretabila risipa a fortei nationale careputea sa aduca mai bune servicii, fiind aplicata intre Oder si Dunare 1).

Delimitarea etnica trebue, intre altele, sa urmareasca formarea unorstate nationale omogene inlauntrul imperiului. Deaceia aceasta deli-mitare poate sa tina seama numai de nationalitdtile care se gdsesc in massecompacte, pe teritorii legate intre ele, si nu de toate micile farame etnice.

Intr'un apel semnat de ducele Karl Auersberg si de multi altibarbati de seama germani, can face propaganda pentru un &Aminstudentesc si pentru sprijinirea gimnaziului german din Gottschee,se pot gasi fraze ca acestea: « daca Gottschee nu se poate mentine,impreuna cu el cade inevitabil intregul popor german afezat intreKarawanken fi Adria. Pastrarea acestei insule lingvistice germanenestirbita si neciuntita este pentru poporul german o chestiune dedatorie nationala; o porunca a onoarei nationale » 2).

1) Dr. J. Zemmerich: Sprachgrenze and Deutschtum in Bahmen. Braun-schweig, Vieweg u. Sohn, 19oz, p. x xs.

2) Vezi Neue Freie Presse din z Februarie 1904.


« Popor german asezat intre Karawanki si Adria ! Dar in acesttinut nici nu exists asa ceva Acolo traiesc numai slovenii. Germaniiformeaza niste mici insule pierdute, aproape minuscule. Vor oareacesti barbati germani, ca, pentru a-i mentine a nestirbiti si neciun-titi » pe conationalii Ior din Gotschee, sa sacrifice pe Germaniidin Boemia fi din Ungaria si sa expuna insusi Austria de Jospenetratiei lente, dar continue, a Slavilor ? Au voit sa salvezeCilli si Marburg, dar au lasat in schimb ca puhoiul jugoslav sapatrunda in Klagenfurt, Villach, etc., in teritoriul german inchisdin Carintia. Si toate aceste pentruca au fost contra delimitariiteritoria le.

Ciudata politica nationala este aceea, care abandoneaza teritoriulsau pur national deschis si nelimitat invaziei slave, ca sa cas-tige in schimb micilor « insule » germane pentru cativa ani sau catevadecenii, o existents de sera, in mijlocul altor popoare.

Gumplowicz are perfecta dreptate and spune: «In ceea ce pri-veste... pe Germanii in Austria, existenta for le este asigurata pentrutimpul apropiat pretutindeni unde ei sunt legati de pdmdnt ; acoloinsa unde este vorba de mici orase germane, inconjurate de o popu-latie Taraneasca slava, nu se va putea stavili, prin nicio masura atot-puternicul proces de slavizare al acestor mici °rase*.

Apare ca o imposibilitate faptul ca, anumiti oameni politici seriosiau putut sa vaza o « solutie » intr'o amestecare intentionata si maiputernica a nationalitatilor; v. Kremer spune de pilda: «data Bosniasi Herzegovina nu vor fi bine administrate, dacd nu se va reusi prinamestecarea ( ! ! ) populatiei de acolo cu ajutorul unei numeroase imi-gratii ( ) si prin colonizari ( I ) sa se dea acestor tinuturi carac-terul unei provincii austriace, impestritate din punct de vedere natio-nal ( ! ! ) asa cum s'a facut cu deplin succes ( H ) in Bucovina, subvechea administratie austriace, atunci nu va mai putea fi impiedi-cata, cleat cu greu, formarea unui stat jugoslav, primejdios pentruUngaria, si nu mai putin chiar pentru Austria ( H ) 2)

Asa ceva se numeste politica sau nebunie ?Vor oare toti acestia, ca prin incurajarea « amestecarilor », sa

zadarniceasca, cu desavarsire, iesirea din incurcaturile de fats?

1) Gumplowicz: Soziologie und Politik, p. 233.2) Alfred von Kremer: Die Nationalitatsidee und der Staat, p. 127.

15

1

n,

I

228 STAT $1 NATIUNE

Nu am scris aceasta carte pentru acei cari urmaresc asem eneascopuri.

Printul Alois Liechtenstein a spus foarte bine in parlament: < dedragul unor mici grupulete etnice, de dragul catorva indivizi caricauta vesnic pricina, massele popoarelor sunt, tinute intr'o stare depermanents atatare >> 1).

Politica de amestecare haotica si de cultivare a micilor grupurietnice cu ajutorul unor artificii trebue deci sa inceteze. Aceasta poli-tica face imposibila orice reglementare a problemei nationali-tatilor.

Doua tendinte au fost mai ales absurde si au inchis drumul uneirezolvari rationale si durabile a problemelor noastre nationale; pede o parte, pretentia revoltatoare sä desnationalizeze astazi popoare

i intregi; pe de alts parte, cultivarea tuturor micilor insule etnice.Politica de asimilare, cum am vazut, este o utopie, atunci cand

prin ea se larnureste absorbirea unor nationalitati, relativ maxi. Numerits sa ne mai ocupam cu aceasta chestiune.

Dar si mentinerea si incurajarea micilor grupuri etnice izolateeste tot o utopie. Caci oriunde exists o asemenea « insula » ea estesortita pieirii. Totul este dar o chestiune de timp. Aceasta este tocmaiasimilarea fireascd. Insulele etnice sunt in permanents surpate devalurile poporului compact si absorbite cu incetul. Aceasta asimilare,nu numai ca va trebui sa fie oprita in mod artificial, ci din contra,trebue sa fie, deli cu bagare de seams, dar totusi in fond incu-rajata. Deoarece micile insule ramase in mijlocul natiunilor delimitatein cadrul unor tinuturi nationale, trebue sä se supuna masurilorce vor fi luate acolo.

Mai ales micile orasele, care se gasesc in mijlocul unui poporde alts limbs, sunt expuse unui proces de asimilare, desfasurat inmulte parti, cu succes. Aceasta o stim din trecutul apropiat. Buda-pesta a fost un oras german, in timpul introducerii dualismului. Lafel si Praga, Morayska Ostrava, Kremsier, Prerau, apoi PressburgSchemnitz, Fiinfkirc hen, Maria Theresiopol, etc.

« Modificarile in situatia nationals », spune Gumplowicz, « auloc in timpul nostru numai in tinuturile amestecate din punct de vedere

1) Printul Alois Liechtenstein in desbaterile Consiliului imperial asupra de-cretelor linguistice din Baden, in 28 Aprilie x898.


national si aci cele mai maxi sane le are totdeauna nationalitatea agri-cold ca ci taranimea reprezinta fats de orase elementul durabil,ordcenii bat in retragere in fata tdranilor * 1). Insa orasele isi schimbafizionomia lor nationals relativ repede. Ele au mult o mai buns oca-zie, nu numai sa invete limba dominants, dar si sa o exercite incontinuu.

Aceasta omogenizare mereu crescanda a tinuturilor izolate, deve-nite unitare din punct de vedere national, va contribui atat la proprialor consolidare, cat si la acea a imperiului. Atunci tot ce se va puteaasimila cu usurinta, trebue lasat sa-si urmeze procesul de fireascaa similare .

Din acest punct de vedere, « insulele etnice o nu pot sä constitueun obstacol in solutionarea problemei nationalitatilor. Ele pot fiIuate in consideratie numai ca o compensatiune reciprocd.

Cu cat mai curand insa va fi intreprinsa delimitarea, cu atatmai sigur va fi succesul. Astazi este Inca posibila o asemenea operatic.In cazul in care politica sprijinirii micilor grupe va urma sä progre-seze insa in mod sistematic, monarhia va deveni inteadevar tot maimult un fel de turn babilonic, si atunci fireste a delimitarea va devenipentru toti acei cari vor trebui sa renunte la multe din grupuleteizolate din zi in zi mai dureroasa. De ce au pierdut mai ales germaniinostri atatea orase si « insuIe » in ultimii ani ? Pentnica tocmai eiau avut, aproape pretutindeni, in imperiu, numeroase colonies isoMes.

*tiu, mi se va raspunde, ca Germanii n'ar avea astazi nimic Impo-triva unei delimitari nationale. Insa Cehii si Polonezii nu vor fi nicio-data multumiti cu o asemenea masura, etc. Dupa ce Maghiarilorli s'a dat dreptul sä maghiarizeze popoare Intregi, este foarte expli-cabil ca si Cehii ravnesc sa cehizeze cele trei milioane de Germani;iar Polonezii sa polonizeze pe Ruteni. Ne putem astepta, cu siguranta,ca Maghiarii, Cehii si Polonezii vor intampina delimitarea Germanilorsi a rutenilor cu tipete despre sfdfierea tdrii. Aceasta acuzatie repetatapans la saturatie, este pur si simplu ridicola. Caci acei cari o ridicase arata foarte indiferenti fats de ciopartirea si mutilarea a insasinatiunilor imperiului. *i tocmai aceste natiuni sunt organismele vii.Ele simt durerea ciopartini, asa cum n'o pot simti notiunile geogra-lice, muntii sau vaile nouilor regate si a tarilor care urmeaza sa fieimpAilite.

') Gumplowicz: Soziologie and Politik, p. 133.

23o STAT SI NATIUNE

0 revolts trebue sa aiba o motivare morals ca sa impresionezeopinia publics. 0 << indignare >>, care se bazeaza pe faptul ca cinevaa fost impiedicat sa robeasca un popor sau chiar mai multe, poate sa-1coste nu numai pierderea oricarei simpatii a lumii civilizate ci säprovoace aversiunea ei.

D-1 Rene Henry, care nu este un amic al Germanilor, spunedespre delimitare :... le jour oft, a Vienne, la theorie des nationa-lites ne paraitrait plus subversive. . . on verrait peut etre les Tchequesnation moderne et progressive se tourner un peu moms vers lepassé et se montrer moms intransigeants pour les questions de terri-toire 1).

Multi afirma CA, in legaturA cu delimitarea nationalitatilor, nevom lovi de greutati geografice. Asa de pildA Franz Deak s'a ridicatimpotriva acestei delimitari pe motivul, ca in acest caz, Maghiariiar ramane far. hotare naturale. Noi nu mai traim insa in vremurilelui Carol-cel-Mare, cand se subjugau popoare straine, pentru a-siputea rectifica hotarele. Si de altfel Polonia nu s'a naruit din cauzaca n'a avut aceste hotare.

Germanii din Boemia locuesc tocmai in tinuturile muntoase degranita ale Boemiei, care constituesc adevarate bastioane ale uneifortarete naturale. Stapanesc tinuturile naturale. Ei stapanesc tinu-turile strategice. Cheile Boemiei sunt in mainile lor. Daca for li sepoate acorda delimitarea, atunci poate fi acordata tuturor nationali-tatilor. Granitele interioare n'au in general nicio insemnatate, incazul unei solutionari in sensul celor discutate aci.

Si d-1 Zemmrich crede, ca Germanii nu mai pot ignora faptulridicarii popoarelor slave; in schimb nici Slavii nu trebue sa uiteca flea Germani, Austria nu poate lupta. In ultima analiza raul stain alcatuirea negeografica a teritoriului dincolo de Leitha, formanddin 1867 un stat incomplect, care poate trdi numai sprijinindu-se pepopoarele de dincoace de Leitha sau pe Germania.

In incheiere, doctorul Zemmrich si-a exprimat convingerea elimperiul habsburgic va putea ajunge la o intelegere nationals numaipe baza actualelor teritorii linguistice ale popoarelor lui 2).

1) Rene Henry: Questions d' Autriche-Hongrie et Question d' Orient. AvecPreface de M. Anatole Leroy-Beaulieu. Paris, Plon, 5903, p. 121.

2) Dr. J. Zemmrich: Sprachgrenze and Deutschtum in Bohmen, p. 555.


Vorbaria despre indivizibilitatea tarilor vine dupd cum se §tie,dela acei carj au un puternic interes sa. mentina 4 unitatea » « indi-vidualitatilor istorico-politice ». Auerbach are dreptate cand afirmaca Maghiarii au facut o dogma intangibila din o unitatea * §i « indivizi-bilitatea » Ungariei; pacat numai ca nationalitatile subjugate n'auavut niciodata aceea0 credinta, in aceasta necesitate metafizica 1).

1) Berthold Auerbach: Les races et les nationalitds en Autriche-Hongrie.Paris, Alcan, 1898, p. 331. Les Magyars invoquent ... la nature qui invite itl'unite les peuples concentres sur un territoire... Les hommes dirigeantesles plus autorises professent intarissablement, comme un axiome, comme undogme intangible, la necessite d'une Hongrie une et:indivisible. Le malheur estque les nationalites dissidentes et subalternes n'ont pas, en cette necessite me-thaphisique, la meme foi.

CAPITOLUL V

STRUCTURAREA AUSTRIEI-MARI

Cele spuse de unul dintre cei mai maxi oameni de stat ai colonii-lor engleze, de Sir Wilfried Launier, presedinte de consiliu al inflori-toarei Canade, atunci and pleda pentru imperialismul lui Cham-berlain, ni se potriveste si noua natiunilor acestui imperiu: If wedo not come closer together, we must inevitably drift apart: daca nu nevom uni mai strans, ne vom desagrega inevitabil.

Pentru a pune capat °data pentru totdeauna descompunerii dua-liste si luptei generale a nationalitatilor, not trebue sa tinem seamade urmatoarele doua principii : pe de o parte, sistemul federativ,pe de aka parte despartirea teritoriala a nationalitatilor, dupa pro-priile for teritorii. Cu alte cuvinte: nationalitatile trebue lasate sa seemancipeze pe teritoriile lor, transformandu-le in tot atatea statenationale, mentinute in cuprinsul monarhiei.

Deci totusi in state nationale ? », vor intreba spiritele ingri-jorate.

Da, in state nationale. Ele vor trebui nu numai sä se numeasca,dar sa si fie astfel in realitate, bineinteles, sub sceptrul habsburgilorsi in conditiuni ca ele sa formeze un mare si puternic imperiu.

Foarte multi scriitori obisnuesc sa caricaturizeze ideea statuluifederal, pentruca in acest chip sa familiarizeze in chip eronat cu con-tinutul ei pe fricosi si pe cei incapabili sä gandeasca. Acest lucrueste absurd. Imperiului trebue sä i se dea o constitutie, in stare sa-igaranteze nu numai prezentul, dar si viitorul. $i Inca un mare viitor.

In acest caz, fireste, nu mai poate fi vorba de o hegemonie artifi-ciala. Va trebui sa procedam la fel cum au procedat federalistii din anul1849, despre cari Palacky sp unea : « Noi am voit sa cladim o Austrie

<

STRUCTURAREA AUSTRIEI MARI 233

noun, pe baze federative, un stat federal, care sa nu se numeascanici german, nici slay, nici maghiar, nici roman; caci el trebue sa seintemeeze tocmai pe unirea popoarelor libere si cu desavarsire egalein drepturi » 1).

Intr'un asemenea caz, toata vorbaria despre primejdia slavizariimonarhiei n'ar fi fost decat o poveste. Nu-i oare cu putinta sa seasigure imperiului un asemenea echilibru ?

Dupa cum vom vedea, indiscutabil ca da. Fireste pentru atingereaacestui scop, trebue mai intaiu netezit terenul, pentru a putea in acestfel castiga spatiul altei organizari. Dar numai cu ajutorul acesteiorganizari, imperiul poate fi salvat si consolidat.

Lienbacher a spus odata in parlament: * Am luat cunostinta decele prescrise pentru desvoltarea noastra constitutionall si pot sa. vaspun precis cum suns: Recipe. Ia un burete, moaie-I in ape si stergecu putere in toate directiile tabla care se numeste constitutia statu-lui, a regatelor si tarilor lui; apoi is o creta si scrie cu ea tot ce-tidoreste inima. Aceasta este domnilor, evolutia istoriei constitutionale,si cine a crezut ca va obtine o evolutie organica a relatiunilor noastrepe baza unei diplome recunoscute ( I ) acela s'a inselat » a).

Asa este. Exact acelasi lucru 1-a afirmat in parlament Dr. EduardGregr, cu 20 de ani mai tarziu. El a spus ea actuala constitutie estein intregime gresita si ca nu ramane nimic altceva decat sa facemtabula rasa si sä introducem un nou sistem constitutional, pe bazaprincipiilor federative 8). Toti oamenii cu judecata nu pot astazidecat sa ajunga la convingerea ca lucrurile inteadevar stau asa :imperiul trebue federalizat.

Natiunile, din cuprinsul monarhiei, vor sa-si a4ministreze sin-gure in mod autonom afacerile for publice. Nimeni nu se mai poateimpotrivi acestui fapt. Repet: natiunile cer recunoasterea drepturilorfor constitutionale, inauntrul si nu in afara sferei de autoritate a impe-riului. Aceasta este principala chestiune.

Este in interesul monarhiei, luata in intregimea ei, si in interesultuturor popoarelor care o compun, ca aceste drepturi constitutionale,

Palacky: Gedenkbldtter, p. 293.2) Darea de seama asupra §edintei Parlamentului austriac din 25 Decem-

vrie 2873.Darea de seama asupra sedintei Parlamentului austriac din 24 Februarie

1893.

1)

3)

234 STAT $1 NATIUNE

sä concorde cu insasi conditiunile de stabilitate si de prosperitate aleimperiului. Si deoarece este vorba de solutionarea problemelor ratio-nale si nu de problemele nascute din existenta regatelor si a tinutu-rilor, punctul dela care trebue plecat este nationalitatea si teritoriul ei.

0 autonomie egala, in aceste teritorii care urmeaza sä fie delimi-tate si o desavarsita unitate in administrarea comuna a treburilorimperiului, iata ce se cere. Tata celelalte doua puncte de vedereprincipale dela care trebue sä pornim ca sä ne putem astepta la oadevarata solutie. Si aici trebue procedat cinstit. Daca dorim liber-tatea pentru noi, nu trebue sa voim, prin fel de fel de tertipuri, s'orapim altor natiuni. Acest imperiu este doar, destul de intins si arespatiu pentru noi toti. Fiecare nationalitate poate si trebue sa-siaranjeze aci un &Amin comun, fara sa fie silita sa se lupte, pang lasange, cu altele.

Trebue sä ne insusim si noi indemnul simplu, dar hotaritor atlui George Washington, adresat poporului american in discursul luide limas bun din 17 Septembrie 1796: I hold the maxim no less appli-cable to public than to private affaire that honesty is the best policy.

Vor trebui de asemenea introduse si respectate toate formeleexterioare, proprii sa satisfaca mandria nationals. E greu de inchipuitcat ar castiga imperiul in ce priveste devotamentul popoarelor sale,daca toate aceste lucruri exterioare ar fi tinute in seams. Ele suntimportante pentru nationalitati, si nu sunt catusi de putin daunatoareimperiului.

Trebuesc deci stabilite asemenea raporturi politice, pe care engle-zii si americanii le numesc cu un cuvant interdependence. Statul nationalar trebui sä fie, ca sal ne servim de o frumoasa expresie a lui Ten-nyson: a daghter in her mother's house, a mistress in her own, o fiicain casa mamei, o stapana in casa ei prop/6e.

Inainte de toate, va trebui deci, ca indata dupa desfiintarea con-stitutiilor actuale, intreg teritoriul imperial de dincolo si dincoacede Leitha sa fie impartit in tinuturi, pe cat posibil unitare din punctde vedere etnic, luindu-se ca baza teritoriul ocupat de nationalitati.Eu am schitat cu aproximatie aceste demarcatiuni pe harta alaturata,din aceasta carte. Multe lucruri vor trebui probabil modificate peici cold, desi aceasta schimbari nu pot avea vreo insemnatate esen-tiara, caci hotarele nationalitatilor asa cum sunt insemnate aici, demine, sunt in general cele reale.


Am avea deci inlauntrul for tari noui. Teritoriul federatiei saual imperiului urmeaza sa fie compus astfel din tari exclusiv de aceeasilimbs. Ele ar fi urmatoarele:

Austria-germana adica Austria interioara germana impreunacu intregul tinut german dela granita maghiara apuseana, impreunacu tinutul german din Sud-Estul Bohemiei si al Moraviei de Sud.

2. Boemia germana partea de Nord-Vest a Boemiei impreuna-Cu tinutul Tratenau.

3. Moravia germana (Silezia) care ar cuprinde aproximativ in-treaga Silezie germana cu tinuturile germane din Moravia si Boemia,adica impreuna cu regiunea Schonhengst. In acest tinut ar ramanecateva mici insule cehe, intre care una, ceva mai mare; dela Zotkittlpans la Aussee.

4. Boemia intregul tinut ceh al Boemiei, Moraviei si Sileziei.5. Galicia apuseana tinutul complect locuit de polonezi.6. Galitia rasariteand partea ruteana a %arid impreuna cu comi-

tatele rutene din Ungaria §i Bucovina7. Transilvariia cu toate regiunile locuite de Romani din Ungaria

4i Romania 1).8. Croatia impreuna cu Dalmatia, Istria croata, Fiume si

insula Mur.9. Ucraina care ar ingloba toate asezarile slovace.ro. Slovacia.

Woiwodina tinutul sarbesc al Ungariei de Sud.12. Ungaria tinutul maghiar.13. Tara Secuilor partile maghiare ale urmatoarelor trei co-

mitate ardelene : Trei-Scaune, Ciuc, Udvarshely, impreuna cupartile maghiare invecinate din Mures-Turda.

14. Tirol.14. Triest impreuna cu Gorz -ul italian si Istria italiana.Bosnia si Herzegovina, fiind tinuturi abia ocupate, ar pastra deo-

camdata situatia for actuala.

1) Punctele de granita ale tinuturilor romanesti fata de maghiari si ruteniar fi aproximativ: Moldova Veche (la Dunarea de Jos), Biserica Alba, Nicolintz,Dolova, Sf. Mihai roman, Salonta, Oradea Mare, Er. Szt. Miklos, Zadani,Apsa-de-Sus, Petrova, Leordina, Lutoriza, Carlibaba, Moldovica, Frumoasa,Frasin, Mega, Cuciur-Mare, Poienile.

I.

a.

236 STAT $1 NATIUNE

Astfel noi am avea in total 15 tari noui si fiecare tars ar fi o indi-vidualitate nationals. Ganditi-va ca astazi in a3easta monarhie existsnu mai putin de 19 state, regate si tari.

Aceste unitati etnico-geografice ar fi insa atat de omogene, cumsunt putine state nationale, in Europa.

In orice caz, in multe din aceste tari noui formate ar ramaneresturi etnice straine, mai mici sau mai mari, mai ales in Boemia,Ungaria, Ardeal si in tinuturile sarbesti. In fiecare din aceste tariinsa, natiunea dominants ar forma marea, covarsitoarea majoritate apopulatiei. Insulele etnice presarate in sanul ei, n'ar putea niciodatasa turbure caracterul national-unitar al tarii respective.

Si chiar fats de aceste resturi, ramase in urma rezolvarii marilornoastre probleme nationale, s'ar putea lua masuri, pentru ca sa leferim de o desnationalizare fortata.

In ceea ce priveste, in deosebi pe Germanii din Ungaria si dinArdeal, noi am vazut ca o foarte insemnata parte dintre ei, cei ase-zati la granita apuseana a Ungariei, pot fi alipiti Austriei germane.

Sasii din Ardeal, vreo 200.000 la numar traiesc imprastiati, asaincat in tinutul locuit de ei sunt mai multi Romani decat Sasi. Astfelde pilda in judetul Sibiu dupa recensamantul din 1900 traiesc cutotul 47.678 Sasi, alaturi de 108.413 Romani. Sasii sufera astazi per-secutii politice; le este oprita limba natala, iar copiii sunt siliti, Incadin scoala primara, sa invete limba maghiara etc.

In privinta Sasilor, precum si a insulelor svabe din Bacska langaBudapesta, in tinutul Timisului, etc., s'ar putea lua urmatoareledispozitiuni:

1) toate drepturile pe care le-a acordat legea maghiara din 1868privitoare la nationalitati, dar care n'au fost niciodata respectate deguvernele maghiare, vor trebui sä fie largite, prevazute in mod clarsi garantate; z) ele fiind asociatiuni nationale, vor trebui sa li seacorde o proportionall reprezentare natihmala, in dicta respective.Va trebui deci sa li se acorde o autonomie nationala, fie in acestsens, fie in sensul cunoscutei propuneri a lui R. Springer.

Cam aceleasi drepturi ii s'ar putea acorda si insulelor germanePraga, Iglau, Olmiitz etc. din Boemia. Toate aceste insule care dupaparerea mea sunt indreptatite la autonomie, din punct de vederenational, sunt hasurate pe harta alaturata. Svabii din Banat ar puteasa ramaie la Ungaria sau sa fie incorporati Ardealului.


Intregei populatii evreesti din cuprinsul imperiului i s'ar puteaacorda o autonomie nationals. Astfel multe din acuzatiile aduseimpotriva evreilor, ar amuti.

De sigur, problema nationalitatilor ca si cea confesionala, nupoate fi solutionata niciodata in mod absolut, dupa cum observafoarte bine R. Springer. Insa numai utopistii sau pedantii pot ridicaasemenea pretentii absurde.

Fiecare nationalitate, odata delimitate teritorial, trebue sa devinapurtatoare de drepturi constitutionale.

Asernanator populatiei Statelor-Unite ale Americei-de-Nord 1),trebue sä plecara dela ideea fundamentals ca si noi, diferitele natiuniale imperiului habsburgic, avem anumite interese comune si deaceea puterile constitutionale care privesc aceste interese, trebue safie incredintate unui guvern central; in schimb, alte interese si nevoi,trebue sa rarnana in seama statelor nationale, deoarece ele variazadela o situatie la alta.

Toutes les associations humaines, spune Dubs, et les associationspolitiques elles-mimes tendent, en definitive, a un seul et mime but, quiest d'acquerir par 1' Union une force plus grande, et de s'assurer la possi-baud d'atteindre des buts superieurs. C'est la le but de la Confederationd'Etats libres commes celui de l'Etat unitaire 1).

In ceea ce priveste gradul de autonomie, sa presupunem o clipa,de pilda, ca puterea supreme maghiara asupra Croatiei ar fi desfiin-tata; ea Dalmatia, Istria, Fiume si insula Mur urmeaza sa fie unitecu Croatia; sa ne inchipuim, mai departe, ca situatia acestei rani,ar fi coordonata cu a tuturor celorlalte tari din cuprinsul monarhieisi nu subordonata unei natiuni oarecare; ca autonomia actuala nu nu-mai ea va fi respectata, dar ea s'ar intinde si asupra vietii financiare atarii; mai departe, ca libertatile constitutionale (presa,, asociatiuni,etc.), vor fi cinstit garantate si ca nu se va permite niciun fel deinscriptii intr'o limbs strains pe cladirea vreunei autoritati comune.Nu-i ass ca, in acest caz, ar disparea ca prin farmec toata ura Croa-tilor, care dureaza de zeci de ani ?

Cam asa ar arata autonomia fiecarui stat national, in statul federalustriac, intocmit dupa proiectul de fatA.

1) Dr. H. von Holst: Das Staatsrecht der Vereinigten Staaten von Amerika.Freiburg, in B. 1885, Mohr, p. 32.

2) Dubs: Le droit Public de la Confederation Suisse, vol. II, p. 382.

238 STAT $1 NATIUNE

Aceasta constructie constitutionals trebue insa astfel creata, bleatsfera autonomiei tarilor fiecarui stat si a sta 'telor nationale sa fie atatde larga incat deosebirea intre statele noastre nationale si stateleorientate si balcanice, care sunt complectamente independente, sa fieexclusiv in chestiunile, inteadevar comune.

In orice caz, politiceste este just sa se lase nationalitatile sa ajungaele insasi sa inteleaga ca un regim comun sau o administrare comuna,privitoare si la alte chestiuni ar putea fi in propriul for interes. Uniu-nea Americei-de-Nord, Elvetia si Imperiul german au evoluat siaceasta nu trebue uitat nicio clips din forma unor confederatiuni,cu totul dislocate, catre state federative, avand un caracter muttmai unitar.

Tot astfel, cred eu, statele noastre nationale vor ajunge propriomotu la convingerea a mai exists pe ici, pe colo, chestiuni comune.

De Sismondi, adanc convins CA sistemul federativ poate solu-tiona dificultatile nationale si religioase, in multe tari, accentuiazacu drept cuvant ca trebue insa evitata impresia ca statele sunt creiatepentru uniune, in loc ca uniunea este creata pentru state: Seulement

point de pretention a faire les Etats pour l'union, au lieu de faire l'u-nion pour les Etats. Le pays divise en peuples divers qui repoussent lejoug ne doit s'organiser que d'apres une seule idee, l'inde'pendance. Lanation qui a besoin d'un effort genereux fait un appel a l'individualitedes peuples et a leur patriotisme. Qu'elle se garde d'offenser cette indi-vidualite, de glacer ce patriotisme en mettant quelque part sa volontea la place de la volonte de chaque peuple 1).

Sarcinile statelor federate existente, mai ales ale Uniunii Ameri-cei-de-Nord, sunt bine fixate. De aceea, dreptul public are acolo uncontinut 2) nu nu mai diferit, ci si mai redus deck dreptul public alatator mici state europene. Acest fapt este numai in avantajul nostru.Puterea centrals va avea de indeplinit mai putine sarcini si be vaputea executa cu mutt mai bine.

Palacky a sustinut ca imperiul trebue neaparat sa se ocupe deurmatoarele chestiuni, pentru ca unitatea imperiului 01 nu fie ilu-zorie : a) tot ceea ce priveste imparatul si casa imperiala; b)

') J. C. L. Simonde de Sismondi: Etudes sur les Constitutions des peupleslibres. Bruxelles, Soc. Typ, Beige, 1839, p. 298.

2) v. Hoist: Staatsrecht der Vereinigten Staaten von Amerika, p. 151.


chestiunile externe; c) armata marina; d) finantele imperiului; e)comertul §i caile de comunicatii ale imperiului 1).

Deci, cu aproape sasezeci de ani in urma, s'a vazut limpede eacompetinta guvernului central trebue sa se intinda numai asuprachestiunilor neaparat necesare §i care sunt inteadevar de interes comun.

Si, pentru Rudolf Springer, Austria este imaginabila §i indrep-tatita numai atata timp cat 4i limiteaza competinta la conducereaintereselor absolut comune 2).

Nicaeri pedanteria si tendinta spre o restrangere a drepturilorstatelor federate n'ar fi mai deplasata si in &linta ei de tutelare maipagubitoare, cleat in acest punct. Trebue evitat cu cea mai maregrije chiar si umbra unei jigniri, ca sa nu mai vorbim de asuprire.Acest lucru trebue sa fie o axioms

Neamurilor din Austria trebue sa li se ingadue o atat de intinsaautonomie, o atat de libera miscare politica si o viata parlamentaraproprie, cat este compatibil cu unitatea statului. In acela§i timp tre-bue avut in vedere Ca aceste libertati sa le fie astfel acordate §i pentruca egalitatea de drepturi sa fie o realitate. Niciun neam sa nu se simtadesconsiderat in sentimentul lui national sau sa fie amenintat cupieirea » 8).

Cateva decenii mai tarziu, marele prieten al Cehilor, d-1 Denis,care cunoa§te problema nationalitatilor din Austria destul de bine,spune relativ la federalizare : competinta uniunii trebue sa fie redusa;cea a statelor izolate, largita. « Les questions reservdes a ce Reichsratcommun seront restreintes le plus possible et la competence des assembleeslocales, etendue.

Du moment oti les divers partis mettront de cote ce qui n'est qu'uneaffaire d'amour-propre et lorsqu'ils songeront moins a tracasser leursadversaires qu'd conquer& leurs propres libertes, it ne sera pas imposiblede trouver un terrain d'entente 4).

E dela sine inteles ca pentru aranjarea chestiunilor comune enevoie de o limbs mijlocitoare. Mi se pare, cu totul firesc, ca aceastalimbs sa fie cea germana.

1) Palacky: Gedenkbliitter, p. 21142) Rudolf Springer: Kampf der Osterreichischen Nationaliteiten um den Staat, p.78.3) Palacky: Gedenkbliitter, p. 210.4) Ernest Denis : La Boheme depuis la Montagne Blanche. Paris, Leroux,

8903, vol. II, p. 666.

si

politica.a

240 STAT $1 NATIUNE

Inca din 185o este §tiut s'a vorbit despre introducerea limbiifranceze ca limba de stat a imperiului. Astazi niciun om politic serios,nu mai vorbwe despre acest lucru 1).

Are dreptate Gumplowicz cand sustine ca dintre multele limbiintrebuintate intr'un stat, eterogen din punct de vedere national,cea mai veche limba culturala ramane inevitabil si conform naturiilucrurilor, limba statului. Insa aceasta limba isi va putea numaiatunci mentine in mod indiscutabil intaietatea, cand din aceastasituatie nu va rezulta nicio superioritate politica pentru reprezentantiifiresti ai acestei limbi si niciun prejudiciu politic pentru o alts na--Pune, care formeaza un factor politic in stat. Intr'un cuvant, luptacare incepe cu lozinca « egalitatea limbilor vorbite, in fata legiiva fi transata numai atunci cand raporturile reale sunt in aa masuraschimbate, incat egalitatea desavarsita a factorilor nationali in stat,nu mai poate fi primejduita sau atacata prin precaderea acordatacelei mai vechi limbi culturale, declarata totodata limba oficiala astatului 2).

Limba german/ trebue sa fie limba mijlocitoare in imperiu,pentru toate organele guvernului imperial sau federal, care 4i ausediul la Viena ; in parlamentul imperiului; ca limba de comandain armata si in marina §i ca limba de legatura intre statele nationale§i autoritatile imperiale. In schimb, toate inscriptiile autoritatilorimperiale din statele nationale trebue sa fie facute in limbile statelorrespective. $i in adevar, ce sa caute o inscriptie germana pe frontis-piciul autoritatilor federale din statul maghiar, ceh, rutean, etc. ?Acest lucru n'ar fi oportun, caci folosul practic ar fi ridicul de minim,in schimb indarjirea §i du§mania fats de tot ce este german, ar fiincontinuu alimentata. Caci nu este nimic mai usor cleat a compara

1) Este semnificativ ci si in acest infern politic, maghiarii joacS primulrol in atitudinea antigermanA. Astfel la 4 Iulie 1904 baronul Bariffy, a spus inParlamentul maghiar urmatoarele: Din punctul de vedere al Statului maghiareu consider drept o inadvertenta daca limba diplomatiei din Austro-Ungaria varamAne si pa. viitor cea german/ si declar impotriva acelui paragrafdin legea care preconizeaza paritatea desavArsitA. In practica, limba diplomatieieuropene este cea francezA. Dacl hotarim o asemenea solutie, eu doresc ca diplo-matia sa vorbeasca cu autoritatile noastre in limba franceza; nu voiu acceptainsA niciodata ca limbii germane sa i se recunoasca in aceastA privinta anumitedrepturi.

2) Gumplowicz: Grundzuge der Soziologie, p. 161.

m3

s

STRUCTURAREA AUSTRIEI MARI 24r

asemenea inscriptii cu palaria lui Gess ler. Acest lucru trebue evitat.It is not concelling a piece of parchement, a spus Chatham in 1775concetatenilor sai, that can win back America: you must respect herfears and her resentments!

Astfel limba german/ limitata, ca limbs mijlocitoare, nu va intam-pina nicio rezistenta.

Miklositsch, marele slavist, a spus odata in Senatul austriac:« ceea ce ne une§te, in afara de factorul caruia acest mare imperiuii datoreaza existenta, este istoria si limba germane; o limba caretrebue sa fie limba oficiala a statului, indiferent dad. va fi numitaca atare prin lege sau nu .. _ Exists popoare pe care situatia for geo-grafica, istoria for §i numarul for mic be impiedica, sa produce prinmijlocul for tot ce este necesar pentru culture. Aceste popoare tre-bue sa se alature altui -popor; insa poporul unde urmeaza sa sealature be este dat prin geografie §i istorie. De aceea nici nu poate fivorba sa se caute un sprijin in literatura franceza, caci ar fi un schimbdin care n'ar iesi cu siguranta nimic * I).

Dupe toate cele scrise, lath' cateva dintre cele mai importanteprincipii, care ar trebui sä fie determinante pentru constitutia impe-Hall federative, clack' voiam sä recladim monarhia pe baze solide.

1) Desbaterile din Senatul austriac din 9 Octombrie 1882.

16

CAPITOLUL VI

PRINCIPIILE DE BAZA ALE UNEI CONSTITUTII FEDERA-TIVE.

TERITORIUL IMPERIAL SAU FEDERAL

I.

Intreg teritoriul actual al imperiului austro-ungar, cu exceptiaBosniei i Herzegovinei se imparte, in conformitate cu natiunile celocuesc in cuprinsul lui, in urmatoarele individualita'ti national-politice 1):

i. Austria germana. 9. Galitia rasariteana.2. Boemia germana. 1o. Tara Slovacilor.3. Moravia germana (Silezia) ii. Ucraina.4. Boemia. 12. Woywodina.5. Ungaria. 13. Tara Secuilor.6. Ardealul. 14. Tirol.7. Croatia. 15. Triest8. Galitia apuseana.

2.

Aceste 15 state nationale formeaza impreuna un Stat federalmonarhic sub numele de « State le-Unite ale Austriei-Mari n sub scep-trul Majestatii Sale Imparatul Franz Iosif I.

1) Harta allturatI arata in mod grafic cu aproximatie hotarele nouei im-piirtiri politice precum si a acelor insule etnice carora ar urma MI li se acordedrepturi nationale.

PRINCIPIILE DE BAZA ALE UNEI CONSTITUTII FEDERATIVE 243

3.

Fiecare cetacean al unui stat national este in acela0 timp si ceta-lean austriac. Nimeni nu poate exercita drepturi politice in mai multdeck un singur stat national.

4.

State le-Unite ale Austriei formeaza un teritoriu vamal comun.

Competinfa imperiului

5.

Pe intreg teritoriul imperiului (sau al Uniunii) imperiul exercitaputerea legislativa, executive §i judecatoreasca, dupe dispozitiunileactualei constitutii.

6.

Competinta imperiului (sau a Uniunii) §i a organelor sale seintinde asupra urmatoarelor chestiuni, care sunt comune tuturorstatelor nationale, membre ale uniunii:

a) Lista civila a coroanei;b) Toate problemele externe inclusiv reprezentanta diplomatica

§i comerciala in strainatate, precum §i dispozitiunile necesare inprivinta tratatelor intemationale;

c) Intreaga armata §i marina inclusiv recrutarea §i legiferareamodului de indeplinire a serviciului militar, dispozitiunile relativ larepartizarea §i intretinerea trupelor;

d) Legislatia vamall;e) Legislatia comuna privitoare la dreptul civil, penal §i pro-

cedura ;f) Legislatia si administratia marilor linii de transit pe cale

ferata, precum si a liniilor necesare apararii imperiului;g) Dispozitii privitoare la cetatenie si domiciliu;h) Dreptul maritim, comercial §i cambial;i) Pappoarte, controlul strainilor, politia sanitara si veterinara;j) Fixarea monedei §i a cursului;h) Sistemul de masuri §i de greutati;1) Marcarea, protectiunea marcilor §i a mostrelor, brevetele de

inventi i ;

16*

244 STAT $1 NATIUNE

m) Jurisdictiunea privitoare la litigiile care vor fi enumeratemai jos sub acest titlu;

n) Administrarea Bosniei si Herzegovinei;o) Finantele privitoare la incagrile si cheltuelile statului federal.

7-

Guvernul imperial sau federal se compune din reprezentantiistatelor nationale.

In fruntea guvernului imperial sau federal se gaseste cancelarul,numit de imparat.

8.

Parlamentul imperiului se compune din:a) Camera Deputatilor sib) Senatul.

Jurisdictiunea imperials sau federald

9.

Puterea legislative a imperiului (sau a uniunii) este exercitatain comun:

a) de catre imparat;b) de Care camera deputatilor;c) de catre senat.

10.

Camera deputatilor se compune din deputatii alesi de intregulpopor al imperiului (sau al uniunii) prin vot universal direct sisecret.

II.Prin nastere sunt membri ai Senatului: principii ajunsi la majo-

rat ai casei domnitoare.Membrii de drept sunt: arhiepiscopul si episcopii tuturor confe-

siunilor; rectorii Universitatilor; presedintii tuturor Academiilor dest Huta, precum si presedintii camerelor de comert si a celor de meserii,din capitalele tArilor.


Membri alesi : in fiecare stat asociatiile respective ale medicilor,avocatilor, inginerilor, arhitectilor, directorilor de bana, agriculto-rilor, invatatorilor profesorilor secundari, ale functionarilor precumsi organizatiile presei trimit ate un reprezentant in Senat si anumepe timp de 5 ani.

Membri numiti : Imparatul are dreptul sa numeasca senatori peviata, anumiti barbati eminenti din diferite state nationale, avandmari merite fats de stat, biserica sau in domeniul stiintei, armatei,marinei, comertului industriei sau al artei, etc.

Camera deputatilor si senatul se intrunesc la Viena.

Guvernul imperial

12.

Imparatul impreuna cu guvernul sat' exercita intreaga putere inimpe riu.

13.

Guvernele statelor nationale isi trimit pe reprezentantii forautorizati, in guvernul imperial in urmatoarea proportie devoturi :

Austria germana 7Ungaria 7Boemia 5Ardealul 4Croatia 3Galitia apuseana . 3Galitia rasariteana 3Boemia germana 2Tara Slovacilor . 2Moravia germanaUcrainaWoywodinaTirolulTriestTara sacuilor

In total 42 voturi.

ji

si

.

.

. .

246 STAT SI NATIUNE

14.

Guvernul formeaza din sanul lui urmatoarele comitete :T. Afacerile interne.2. Afacerile externe.3. Armata si marina.4. Finantele.5. Administratia iinutului ocupat.

15.

In fiecare dintre aceste comitete trebue sa fie reprezentate celputin trei state nationale.

Inlauntrul fiecarui comitet fiecare stat are un singur vot.

Impdratu11)16.

Imparatul este sacru, inviolabil si nu este responsabil.Imparatul exercita puterea guvemamentala (puterea federala)

prin guvernul imperial si functionarii subordonati acestuia.Raspunderea pentru guvernul imperial o are presedintele lui.Imparatul numeste si destitue pe presedintele guvernului imperial,

numeste dupa propunerea presedintelui guvernului, in toate func %iu -nile si serviciile imperiale, daca legea nil dispune altfel.

Imparatul numeste guvernele diferitelor state nationale, precumsi pe functionarii for superiori.

Imparatul decerneaza titluri, ordine si alte decoratii ale statului.Imparatul are comanda suprema a fortelor armate.Imparatul incheie tratate, acrediteaza si primeste pe ambasadori.Tratatele comerciale si acele tratate care intereseaza imperiul sau

unele parti ale lui, sau pe unii dintre cetateni, sunt valabile numai cuaprobarea camerei si senatului.

Dreptul de a bate moneta va fi exercitat in numele imparatului.Publicarea legilor se face in numele imparatului, referindu-se la

aprobarea de ca'tre corpurile legiuitoare si cu semnatura cancelarului(sau presedintelui guvernului imperial), respectiv a guvernatorului.

1) Am luat intentionat aceste dispozitiuni §i multe altele, aproape textualdin Constitutia austro- ungarA din Decembrie precum §i din Constitutia impe-riului german 4 unit o, pentru a distruge pur §i simplu baza tuturor temerilorde cine §tie ce o revolutie *.


Imparatul reprezinta imperiul in domeniul international.Imparatul are dreptul, cu aprobarea guvernului imperial, sa

declare razboiu §i sa incheie pace, in numele imperiului.Imparatul convoaca, deschide, proroga §i inchide camera depu-

tatilor §i senatul.Ambele corpuri reprezentative trebue sa fie convocate qi deschise

cel putin °data pe an.

Cancelarul imperiului

17.

Cancelarul imperiului este prqedintele guvernului. El aduce pro-punerile §i hotaririle guvernului imperial in fata camerei deputatilorci in fata senatului, unde acesta va fi reprezentat de catre membriiguvernului.

Ordinele §i dispozitiile imparatului, facute in numele imperiului,ca sa fie valabile, trebue sa fie contrasemnate de cancelarul imperiu-lui, care preia astfel raspunderea lor.

Jurisdicfiunea imperials

18.

Se institue un tribunal imperial care are sa decida:asupra litigiilor in care imperiul este parte; asupra litigiilor

intre unele state nationale; intre aceste de o parte §i imperiul de altsparte; intre un stat national §i cetatenii sau corporatiunile unui altstat; intre ace§tia §i imperiu; intre cetatenii diferitelor state natio-nale; asupra reclamatiilor impotriva functionarilor imperiali; inaltatradare impotriva sigurantei imperiului; insultele ci ultragiile fata deautoritatile imperiului; crimele §i delictele impotriva dreptului inter-national; abuzurile presei prin atacarea dinastiei imperiului §i a orga-nelor sale.

Organele legislative imperiale sunt autorizate sa propuna legicorespunzatoare punctelor de mai sus.

State le nationale

19.

Toate chestiunile care nu sunt rezervate in mod expres competin-tei imperiului, cad in competinta statelor nationale.

248 STAT $1 NATIUNE

20.

In fiecare stat national se institue un parlament, un giivern deo-sebit §i o putere judecatoreasca.

21.

Imparatul numwe pentru fiecare stat national ate un guver-nator imperial in fruntea guvernului. Acesta trebue sa fie cetaceanal statului national respectiv.

22.

Imparatul numqte pe membrii guvernului dupa propunereaguvernatorului.

23.

Fiecare stat national ki da singur constitutia sa. Aceasta trebuesä fie aprobata de cAtre puterea imperials pentru ca sä poata fi intro-dusa in vieata. P Ana atunci guvernul statului national exercitA singurtoate drepturile autunome ale tariff.

Garantarea constitutiilor statelor nationale

24.

Imperiul garanteazA statelor nationale teritoriul lor, autonomia lor,in masura in care ea nu este limitata prin constitutia imperiului siconstitutiile lor speciale.

In acest scop, fiecare stat national trebue sa ceara imperiuluigarantarea constitutiei sale.

Aceasta aprobare are loc din partea guvernului imperial in urma-toarele conditiuni :

T. Constitutiile statelor izolate nu pot s5 contina dispozitiunicare ar fi in contrazicere cu cele ale constitutiei imperiului.

2. Ele trebue sä asigure exercitarea drepturilor politice dupa prin-cipiile constitutional-monarhice.

3. Ele trebue sa fie adoptate de majoritatea absoluta a legislaturiistatelor respective.

4. Este interzisa orice alianta particularl si orice tratate de naturapolitica intre diferitele state nationale.


5. State le nationale, in mijlocul carora se gasesc minoritati natio-nale recunoscute, trebue sa li se garanteze, (aici trebue sa fie exactprecizate) drepturile si libertatile.

Limba mijlocitoare

25.

Fiecare stat national hotaraste care va fi limba oficiala a statuluiLimba mijlocitoare internationals a imperiului este cea germana.

Ca atare, ea este limba oficiala a tuturor autoritatilor imperiale careisi au sediul la Viena, a guvernului imperial, a parlamentului, a arma-tei si a marinei, ea este mai departe limba oficiala intre statele natio-nale de o parte si intre acestea §i imperiul de alts parte.

In parlamentul imperial insa, fiecare membru poate sa intrebuin-teze §i limba lui proprie.

Toate autoritatile imperiale cu exceptia celor militare intre-buinteaza limba oficiala a statului national respectiv. In relatiile cuautoritatile centrale sau cu autoritatile imperiale din alte state natio-nale, se va intrebuinta exclusiv limba germana.

Pentru acest motiv fiecare functionar federal trebue sä aducape Tanga celelalte dovezi §i dovada ca el stapaneste perfect atat limbaoficiala a statului sail cat §i cea germana.

Toate legile, decretele, publicatiile autoritatilor imperiale nu pot ficoncepute si publicate decat numai in limba oficiala a statului com-ponent respectiv.

Toate inscriptiile autoritatilor imperiale, inclusiv cele militare,vor fi facute numai in limbile oficiale respective.

Pe monede §i bancnote trebue sä fie de asemenea intrebuintatetoate limbile oficiale ale statelor componente.

Procedura executivd

26.

Daca unul dintre state se abtine un timp indelungat §i intentionatdela trimiterea reprezentantului sau reprezentantilor sai in guvernulimperial, imparatul are dreptui sä numeasca pentru statul respectiv,in guvern, numarul de reprezentanti care i se cuvine.

Daca unul dintre state nu-si indepline§te indatoririle lui consti-tutionale, atunci puterea imperials ii atrage atentia asupra acestui

250 STAT $1 NATIUNE

lucru de trei oH. Dad interventia ramane fara rezultat, guvernulimperial raporteaza despre aceasta corpurilor legiuitoare. Acesteapot in acest caz s'a pronunte o executie, adica i se rapeste /aril res-pective puterea guvernamentala si ea este tratata ca un tinut admi-nistrativ.

Dispozitiuni generale

27.

Functionarii imperiali, din statele nationale, trebue sä fie ceta-teni ai statelor respective. Aceasta dispozitie nu cuprinde pe func-Iionarii ocupati la autoritatile centrale din Viena.

28.

Viena este capitala si orasul de resedinta al imperiului.

CAPITOLUL VII

REALIZAREAStiu ca milioane de cetateni ai imperiului nostru habsburgic,

marea, zdrobitoarea majoritate a Germanilor, Slavilor si a Romani lorar fi cat se poate de multumiti, daca starea de lucruri ar lua o ase-menea infatisare. Insa, ne intrebam: parlamentul austriac si maghiarvor vota ele vreodafa o asemenea reforms constitutionals ? Stim preabine acest lucru : niciodata aceasta reforms nu va putea fi efectuatape cale parlamentara. Insa chiar daca in Austria si in Ungaria ar existacele mai ideale legi electorale si ele ar fi respectate in modul cel maiconstiincios, chiar si in acest caz este foarte problematic clack' s'arputea ajunge la o constitutie imperials dreapta, care sal tins seamade toate intemeiatele pretentii ale natiunilor.

Ceea ce trebue sä bimiasca este nu organizarea juridical actuala,a imperiului, ci realitatile nationale 1), precum si interesele noastreorientale, de care depinde trainicia si intregul viitor al imperiului.

Marea neintelegere istorica, intre popoarele imperiului habsbur-gilor, poate fi aplanata dupa sfanta dreptate pentru toate partile inlitigiu, numai de un judecator impartial. Acest judecator este chemat,si numai el are puterea si datoria sal faca « o lovitura de stat a tutu-ror popoarelor ». Dr. Kramer, cunoscutul conducator ceh a spus indiscursul sau tinut la 27 Mai 1904 in sedinta delegatilor din Austria :

« Daca (aceasta lovitura de stat) s'ar produce intr'un spirit de drep-tate si de moderatie, atunci dupa un scurt timp, dupa ce agitatia s'arpotoli, popoarele ar respira usurate si n'ar intelege cum de n'auputut sal faca singure, in decursul atator ani de zile, ceea ce aparedela sine inteles.

1) Rudolf Springer: Naumanns Haft, No. 36, 1905.

252 STAT $1 NATIUNE

Daca s'ar lua o asemenea hotarire autoritark ea n'arputea fiun pericol ».

Zile le acestea a aparut in « Osterreichische Rundschau » un arti-col foarte interesant asupra statului national maghiar, opus monar-hiei habsburgice. Autorul, d-1 C. Treumund, evident un pseudo--nim , deplange intre altele urmarile daunatoare pe care le-a avutpentru Austria, respectul prostesc al principiului de neamestec intreburile Ungariei si totdeodata crede el in fata reorganizarii imperiu-lui, care a devenit necesark problemele constitutionalismului formal,trebue sä stea pe al doilea plan fats de cerintele imperioase ale stabi-litatii internationale si ale liberei desvoltari culturale a nationalita-tilor. El mai aminteste, cu drept cuvant, ca nici cel mai mic scrupulnu impiedica maghiarimea sa calce in picioare pur si simplu, prin-cipiile constitutionale care sunt oarecum favorabile celorlalte natio-nalitati 1).

De sigur contele Tisza are complecta dreptate atunci card vor-bind despre teoria loviturii de stat, se exprima in felul urmator :

<< Daca un factor constitutional este incapabil sa exercite dreptulpe care este chemat sa-1 exercite, cu pastrarea formelor normale siaceasta incapacitate se datoreste faptului ca factorii incompetentiahuzeazd de lacunele si lipsurile acestor forme ale situatiei consti-tutionale, deci and factorul constitutional competent isi indepli-neste in asemenea situatie sarcina, cu violarea formelor, atunci nunumai el el nu violeaza, prin aceasta principiile constitutionale, cile impune si asigura izbanda for (aplauze furtunoase prelungite...).Exists oare in lume, domnilor, un factor mai constitutional cleatvointa nationals ? » 2).

Cromwell a dizolvat parlamentul englez, facand membrilor inte-meiatul repros, ca ei n'ar merita sa se numeasca parlament. Ye are noParliament ! In the name of God, go ! Exact acelasi lucru putem sestriga'm in fats celor doua parlamente ale noastre, de dincolo si dedincoace de Le.tha.

Astfel nu ramane altceva de facut decat ca imparatul sa inlo-cuiasck prin puterea cuvantului sat', starea actuala constitutionale

1) Osterreichische Rundschau din 7 Dec. 1905.2) Cuvantarea contelui yStefan Tisza la Adunarea poporului care a avut loc

la 20 Noemvire 1904, cu ocazia reformei regulamentului.

d a

REALIZAREA 253

scare constitue o imposibilitate, cu o constitutie corespunzatoare,nevoilor reale.

Batranul von Diller a scris in cartea sa mai de mult, ocupandu-sede Maghiari, ca intelegerea din 1867 a fost de fapt facuta numai cu,ei (Maghiarii) si cu cei can le erau partizani declarati. Guvernul impe-rial e destul numai sa clipeasca din ochi si toate franghiile cu careputerea Maghiarilor tine inlantuite popoarele, se vor destrama inaer, ca niste fire de plianjenis 1).

D-1 Friedrich Naumann in brosura sa asupra Germaniei si Austriei,crede si el ca la noi totul depinde de interventia Coroanei. Ca estenevoie de o revolutie de sus, in favoarea imperiului 2).

Viena si numai Viena in 1867 a inchis imperiului caile spre unprogres natural, sacrificand maghiarismului cele 12 milioane de ne-maghiari. Viena si numai Viena poate sa-i elibereze iarasi, punandastfel intregul imperiu pe un fundament firesc.

Oamenii de stat oportunisti, cari proclama sus si tare ca in Austrianu se poate guverna impotriva lui « Neue Freie Presse », nu vor aveade sigur niciodata curajul, sa recurga la forta executive, ca sa facedin amestecatura noastra de popoare, un stat modern. Ca toatemediocritatile, acesti oameni se tern de « revolutie ». Acesti domnisoriar trebui sa se intrebe candva, dace ar mai exista astazi in Europa oGermanie infloritoare, in cazul cand Bismarck n'ar fi facut o politicade asa zisa totals rasturnare ? La noi, in Rusia si in Spania, nu se faceo « politica de rasturnare )). De aceea ne si merge, tuturora, atat destralucit ! Acestor asa zisi barbati de stat, acestor carpaci can traiescde pe urma compromisului si din complicatiile problemei nationalita-tilor, li s'ar putea striga, impreuna cu Fr. Hebbel:

« acolo unde sunt rani de vindecat, voi nu mai aveti ce cautacu leacurile voastre ».

Dace ne vom codi sa pasim la timp pe calea care trebue sa duceneaparat la infa'ptuirea unei Austrii-Mari, atunci triumful kossut-hismului in Ungaria si descompunerea imperiului nu vor mai puteafi oprite. Caci dace se va ceda in fata pretentiunilor maghiare privi-toare la revizuire, asa dupe cum o doresc ei, « atunci dualismul nu

1) Franz von Lohr: Die Magyaren und andere Ungarn. Leipzig, Fues, 1874,P. 433

2) Friedrich Naumann: Deutschland und Osterreich, e Hilfe*, 1900, p. 16.

254 STAT SI NATIUNE

numai ca nu va fi desfiintat, ci intarit. Imperiul se va desface pen-tru totdeauna in doua state; ideea imperiall austriaca, ideea de stata habsburgilor va apartine istoriei si, in decursul anilor, ii asteaptisi pe ei soarta dinastiei Bernadotte )) 1).

Pentru a evita toate aceste lucruri si a asigura viitorul imperiului,trebue sa iesim din formalismul marunt al legalita'tii, pentru a ajungein domeniul dreptului; vom fi nevoiti sa spargem labirintul acestaputrezit, pentru ca dreptul tuturor popoarelor din imperiu sä sepoata deslasura in mod liber. Atunci vom putea exclama impreunacu contele Clam-Martinitz: « Cele hotarite, pe cale de decret de catreimparat, imi sunt mai placute, decat cele hotarite de o oligarhie par-lamentara )).

In ceea ce priveste, in special, pe Maghiari, nu trebue uitat niciaclips ca fats de ei este pe deplin justificata chiar o politica tare, cacinerecunostinta pe care o au fall de imparat, care a facut doar din eiceea ce sunt, este de-a-dreptul revoltatoare si fall seaman.

Trebue sa spunem despre Maghiari, ca si despre toate cliceledornice sa domine, ceea ce a spus in 1626 Sir John Eliot in acuzareasa impotriva Ducelui de Buckingham:

Pereat qui perdere cuncta festinat ;Opprimatur, ne omnes opprimat.

Prin urmare, o interventie viguroasa si s'a terminat cu toata gala-gia maghiara I

Dar cineva ar fi putut sa creada ca in acest caz Maghiarii vorface revolutie ? Ei nu vor face-o. Pentru asa ceva sunt astazi inca-pabili. Its morderont sur du granit, cum a spus marele corsican despredusmanii sai.

In schimb, intreaga lume civilizata ar fi, plina de entusiasmde partea imparatului. Toga lumea ar vedea imediat si s'ar putea con-vinge ca niciunei nationalitati riu i s'a facut o nedreptate, intru catn'ar fi vorba decat de eliberarea celor asupriti de sub jugul asuprito-rilor. Si clack' Maghiarii, sau eventual Cehii si Polonezii, vor ridicaglasul, atunci acestia nu vor putea conta pe niciun fel de simpatie.Caci nimeni 1111 se entusiasmeaza pentru un popor, care Opal numaipentruca este impiedicat sa trateze alte popoare ca pe sclavi.

1) Rudolf Springer, Hilfe 0, Nr. 36, 1905.s

REALIZAREA 255

Intr'o brosura maghiara a contelui Albert Zay acesta scrie : « pro-blema nationalitatilor in Ungaria nu este o chestiune de dreptate,ci o chestiune pur si simplu de forts o 1).

Maximilian Harden aminteste Intr'un numar din « Die Zukunft #de curand aparut, o vorba a lui Goethe despre necesitatea sä se facaordine, mai ales in Ungaria, cu ajutorul fortei. La 1 Septembrie1821 in Eger, Goethe a spus consilierului Grilner, care a vorbit despreunitatea si administratia provinciilor austriace, accentu and mai aleschestia Ungariei: g De oarece fiecare rege al Ungariei jury a varespecta constitutia nu li se poate din pacate impune prin fortsnici ceea ce este bun si folositor. Va veni totusi °data timpul, asa cuma fost sub Imparatul Iosef, and se va impune cu forta ceea ce estefolositor Orli » 2).

Ungurii erau oarecum cunoscuti in Europa, Inca cu prilejul revo-lutiei for populare. Astfel Louis Debrauz de Saldapenna le-a spus :

(Les Magyars) doivent briser pour toujours avec les traditions feo-dales qui les poussent a revendiquer sous le manteau de la liberte leurpropre suprematie a regard des autres races du royaume 2).

Paul de Lagarde are toata dreptatea and isi bate joc de pretinsul4 talent politic » al Maghiarilor si exclama : g o lipsa de barbati de statde-a-dreptul jignitoare, o totall incapacitate sa-si recunoasca si sa-siexercite obligatiunile politice, grandomania, asuprirea tiranica a tutu-ror nationalitatilor nemaghiare si o lingusire ordinary a Evreilor ase-zati in Ungaria, can dintr'o natiune s'au transformat cu repeziciuneIntr'o comunitate religioasa, si influenteaza in acelasi timp presaeuropeana ce apartine coreligionarilor for in favoarea Maghiarilor,

este tot ceea ce poate spune istoria din ultimii ani despre Ungaria » 4).In toata Europa se stie astazi ca toate nationalitatile din cuprinsul

monarhiei habsburgice au cerut si cer permanent o uniune national-constitutionala; numai Maghiarii au pretins si pretind una internatio-nals. Cerintele nationalitatilor pot numai sa consolideze monarhia;ceea ce vor Maghiarii : echivaleaza cu disolvarea imperiului.

1) Graf Zay Albert: Adalekok 3, p. 23: A nemzetisegi Iterdes Magyaror-szdgon nem az igazsdg es meltdnyossdg kerdese, hanem egyszer :len hatalmi kerdes.

2) Die Zukunft s. Berlin, 13 Octomvrie 1905.3) Le Chevalier Louis Debrauz de Saldapenna: Solution de la Criss Hong-

groise. Paris, August 1862, p. 300.) Paul de Lagarde: Deutsche Schriften. Gottingen, Dieter, 1878, p. 73.

s

t

2$6 STAT SI NATIUNE

Insusi profesorul Friedrich Paulsen in cartea lui « Etica si Poli-tica » ajunge la urmatoarele concluzii generale: « Daca dreptul formaleste invechit si mort, daca el nu serveste decat drept sprijin uneivointe desarte si tiranice, daca poporul, in loc sa fie protejat si inaltatprin el, este incatusat si pustiit, atunci este valabil vechiul adaugiu:binele poporului, este legea suprema, salus populi suprema lex.

La urma urmei, dreptul nu exists decat numai pentru intarireapoporului si nu poporul pentru mentinerea dreptului. Daca normelede drept isi pastreaza cu incapatanare numai aparenta, ele sunt sfara-mate si li se intampla ceeace merits. 0 simple hartie, o vointa tre-cud, nu poate O. lege vointa prezentului, nu poate sa lege pentrutotdeauna nouile forte. Ar fi o exagerare a notiunii de drept, a separanotiunea de drept, de realitate si a be opune una alteia * 1).

Exagerarile maghiarilor constitue o excrocherie. Se stie doarastazi ca Maghiarii au inselat intreaga opinie publica europeana in1848 si in anii urmatori cu declamarile for despre « idealurile

». Aceste « idealuri » le-au realizat de mult: au transformatCara inteo Bastilie a nationalitatilor, reprimand cu cea mai brutalateroare orice miscare libertara. Legea for electorall este o batjocuraa formei de guvernare constitutional-reprezentativa; biurocratia foreste mai despotica decat cea a Rusiei. « Libertate de press » n'a exi-stat niciodata pentru nationalitatile din Ungaria. Romani, Slavi,Germani au fost zilnic condamnati la pedepse de ani de zile temnitasi la grele amenzi pentru cele mai nevinovate articole de gazed 1Ziarele devotate imparatului si imperiului au fost asuprite in modulcel mai rusinos; institutiile culturale ale nemaghiarilor cu fost disol-vate pretutindeni si a fost inscaunata teroarea jandarmeriei.

In toad Europa nu exists o Cara, cu exceptia Rusiei, unde tiraniain numele rasei sa-si serbeze adevArate orgii, asa cum se intampla inUngaria.

A. Menger recunoaste si el ca Maghiarii tin celelalte nationalitatidin Ungaria sub adevarata stare de asediu. El spune : « niciun popordominator nu va renunta la pozitia sa, daca nu i se va impune acestlucru »2).

1) Friedrich Paulsen: Zur Ethik und Politik, gesammelte Vortrdge und Auf-siitze, vol. II. Berlin, Sarganek, p. 26.

2) Anton Menger: Neue Sittenlehre. Editia II-a, G. Fischer. Jena, 19os,p. 22.

liber-feta

REALIZAREA 257

Desfiintarea dualismului si a hegemoniei maghiare nu va sur-prinde si nu va instraina deci simpatia niciunei tari din lume; inschimb va da o satisfactie de mult visata, tuturor celorlalte popoaredin cuprinsul monarhiei.

De aceea atunci, cand se vine cu constitutia maghiara, sa nu seuite ca ea n'a insemnat niciodata nimic pentru majoritatea sdrobi-toare a populatiei Ungariei si n'a putut niciodata prinde teren inaceasta populatie. Iar in ceea ce priveste valoarea unei asemeneaconstitutii, dam cuvantul d-lui Dr. Ludwig Gumplowicz, unuldintre cei mai productivi sociologi. El spune:

« daca cercetam mai de aproape ce fel de drept este acela, caren'a fost in stare si n'a reusit sail creeze o baza morals, in care sapoata prinde radacini puternice: atunci pricepem ca a fost intot-deauna un drept care nu s'a nascut din imperativul situatiei, ci dinbunul plac momentan al unui partid; din teorii si idei false, din neso-cotirea situatiei reale. Un asemenea drept pluteste insa intotdeaunanestatornic si neputincios in aer, valabil fiind numai prin sprijinulsi protectia din afara, flea puterea data de o. viata proprie, intrinseca,strain moralei publice si dusmanos ei, incapabil sa dea nastere uneinoui morale. De aceea el este sortit dinainte pieirii. Insa un asemeneadrept nici nu este in primul rand un drept si ca atare nu are niciovitalitate el este un drept nascut mort * 1).

Oare unde std scris ca de dragul ciudatului drept constitutionalmaghiar, popoare intregi trebue sa fie exterminate ? Ca de dragulegoismului maghiar si al politicii sale intreaga monarhie trebue sa fiearuncata dintr'o criza, care-i primejdueste existenta, intr'alta ?

Toate acestea pot si trebue sa fie in sfarsit remediate si asta catse poate de repede si de radical. Domnii maghiari vor trebui sa semultumeasca cu statul for national si 11 pot avea in acest caz peteritoriul for etnic. Europa are nevoie in aceste locuri de o AustrieMare, cu adevarat puternica unde si Maghiarii sä se poata desvoltaliber si nu de un fantastic imperiu maghiarizat, ridicat pe ruinelealtor natiuni, apte si dornice de cultura `.2).

1) Gumplowicz: Grundziige der Soziologie, p. 198.2) $i Auerbach se intreaba dacA Europa are nevoe de un Stat maghiar, asa

cum el este astral conceput, si fireste raspunde negativ la intrebarea: Est-il vrai-ment nicessaire pour l'Iquilibre et le salut de l'Europe, pour la bonne marche del'humanite qu'il existe un Etat hongrois dans le sens ou I'entendent ses ap6tres? Ne

17

258 STAT $1 NATIUNE

Conte le Andrassy spune in cartea sa pe care am citat-o in repetateranduri, ea data scopul principal al politicii curtii imperiale ar fifost sa sdrobeasca maghiarimea, « atunci acest scop ar fi fost atins » 1).

Sunt de parere ca a sosit in sfarsit timpul, nu ca maghiarii sa fienimiciti ca nationalitate acolo unde traiesc, dar ca sä li se rapeascaabuzivul si barbarul for « drept de dominatie a nationalitatilor ». Säfie sfaramate lanturile, cu care ei in aceste nationalitati in robie.

Rauter subliniaza in « Istoria » lui, in mod expres, faptul el Deaks'a exprimat impotriva federalismului numai pentruca a recunoscut« ca degradarea maghiarimii la proportia unei cincimi din imperiu,o va lipsi pentru totdeauna de ceea ce ravneste atat de mult : sajoace un rol european ! ! ! * 2). Pentru noi, can constituim celelaltepatru cincimi din populatia imperiului, n'are nicio importanta dataMaghiarii joaca sau nu un rol european. Insa, in once caz, noi ne-amferit intotdeauna si trebue sa ne ferim si mai departe ca ei sa nu-1joace pe spesele noastre.

Auerbach spune intr'un loc foarte bine : «mais ilimporte que l' Au-triche et la Hongrie renoncent a des formules dont elks ont mesure l'im-puissance et la vanite ; qu'elles creent a ces socidtes inclecises,a ces rimes,dont elks ont charge, des patries a des peuples se developpent et frater-nisent sans sacrifice de leur originalite ni de leur conscience. La patriecommune tirera de ce contours, de cette variete d'energies sa force etsa grandeur 3).

Acei can se inspaimanta de perspectiva unei « revolutii », ii sfa-tuim sa se lase povatuiti de « Pester Lloyd ». Acest ziar scrie, ca« o forma de stat nu este doar un scop in sine si o asemenea formasi-a pierdut orice motivare, deoarece datorita ei n'a rezultat pentrupoporul care trebue guvernat, nimic altceva deck mizeria si pra-busirea » 4).

serait-ce pas une contrefacon artificielle et monstreuse, taillde a l'emporte -piice sur lepatron des formations politiques plus vielles qui n'ont pas eu a compter avec les rd.-pugnances ethniques ou le sentiment national de ceux qu'elles encadraient? Auerbach:Les races et les nationalites en Autriche-Hongrie, p. 331.

1) Andrassy: Ungarns Ausgleich mit Osterreich vom .7ahre 1867, p. 107.2) Dr. D. Rauter: Geschichte Osterreichs von 1858-1890. Wien, 5894

Perles, p. 5o.3) Auerbach: Races et nationalites en Autriche Hongrie, p. 333.4) Pester Lloyd din 23 Ianuarie 1905 (Asupra reNoluIiei din Rusia)

REALIZAREA 259

Acei ce vorbesc despre juramantul depus de imparat pe consti-tutia maghiara, ar trebui sa se gandeasca cum ca imparatul nu s'alegat prin juramant pentru interpretarea kossutista a Constitutiei.

Acest lucru it recunosc ins4i public4tii englezi, pe and la noi,sunt multi cari nici nu vor sä tie despre ass ceva. Celebra revistasaptamanala engleza « The Saturday Review D de pilda spune caacordarea posturilor de comandament Maghiarilor, etc., ar echivala cu ocalcare de juramant din partea imparatului. Caci el a jurat numaipe Constitutie asupra careia s'a cazut de acord in 1867 1).

In schimb ceea ce afirma Maghiarii este old stale stuff.Ordinea universals se bazeaza pe autolimitare. Una dintre insu-

§irile neaparat necesare pentru orice flinch' vie, este capacitatea eide a suporta anumite stari de lucruri. Conditiile vietii cer dela fiecaredin noi ca sa renuntam la anumite lucruri §i sa ne ingradim vointa.Cine nu voiwe s'o faca trebue sa se invete minte pe propria lui piele§i sa cunoasca din experienta necesitatea autolimitarii. Insa acela carenu invata nici dela aceasta mare invatatoare, care este experienta, se pea-busqte lard posibilitate de scapare. Toate acestea nu le afirma nimenialtul dec at conducatorul coalitiei maghiare contele Andrassy ! 1).

Deci niciun om cu judecata nu va purta vreo simpatie asupritorilor.Bineinteles ca toate cele despre care am scris se vor realiza cu

litirinta daca dela Viena, se va porni cu o deplina si sincera incre-dere fats de popoarele care traiesc in cuprinsul imperiului.

Pe ziva de 2 Februarie 1904 printul Alois Liechtenstein a tinutla Viena un discurs care a fost mult comentat, asupra situatiei politice.Nu pot incheia mai bine acest capitol dec at citand aci concluziile lui.

El a aratat in ce au constat turburarile din anul revolutiei 1848§i a conchis : « In acele imprejurari infrangerea a suferit-o intelep-ciunea barbatilor de stat §i diplomatii. Nodul gordian, nu putea fisolutionat decat despicat cu sabia, de o forta superioara. Tot astfelse va intampla si de data aceasta, dupa cum se poate prevedea. Austria,

1) Constitutional government in Austria Hungary is at a standstil. CountAndrassy, the last refuge, has refused point blank to form a cabinet and theKing is equally determined not to grant him the concessions he demanded Theywould indeed involve the breaking of the oath witich he made at his corona-tion to observe the constitution of 1867. 4( The Saturday Review of Politics s.Literature, Science and Art, 25 Martie 1905, p. 366:

2) Andrissy: Ungarns Ausgleich mit osterreich, p. 310.

17*

26o STAT $1 NATIUNE

statul glorios cladit in urma cu multe secole pe temelii etnice, geo-grafice, istorice si morale, nu se va lasa desfiintat, in urma unornesfarsite discursuri tinute fail Intrerupere dincolo si dincoace deLeitha. Suntem aproape de acel moment, cand li se va pune capatacestor discursuri asa cum se Intrerupe o convorbire telefonica plic-tisitoare : se va atdrna receptorul fi se va spun: destul I* (Aplauzefurtunoase, repetate mereu).

SA nu cadem iarasi in gresala anilor 1850-1870, cand s'a Incercatca lupta Impotriva Maghiarilor sa fie dusa cu ajutorul celorlalte natio-nalitati, tinute legate de main si de picioare ! D. Rudolf Springercaracterizeaza foarte just lipsa de orice criteriu a guvernului de atunci,spunthid ca Austria inclina Inapoi spre absolutism, # tocmai in clipacand parlamentul din Kremsier a gasit linia mijlocie a nationalismu-lui si constitutionalismului. 0 curte imperiald priceputa politiceste,moderata, atunci cand este infranta, ca si atunci cand este victorioasa,i-a gratificat pe Maghiarii invinsi si descurajati, obligandu-i la recu-nostinta, prin faptul acordarii unei constitutii care sa le lase auto-nomia in tinutul for linguistic, considerandu-i drept un popor egal,Tanga sapte popoare. Daca curtea imperials (Bach) ar oferi fiecaruiguvern al sal' un parlament democrat dupa proiectul dela, Kremsier,atunci Austria si deci si Ungaria s'ar organiza in tinuturi admini-strative si nationale, autonome, pe care nicio putere din lume nule-ar putea mai sterge de pe harta geografica *1).

Dar si dupa aceea, adica dupa 188o, Viena a avut cele mai serioasemotive sa is masuri energice impotriva politicii maghiare de tero-rizare si sa delimiteze, Para cea mai mica sovaire, Croatia, Slovacia,apoi toate partile Ungariei locuite de Romani, Sarbi, Slovaci si Ruteni,sa le organizeze ca tari autonome si sa le incorporeze pe toate, consti-tutionaliceste, Austriei.

Atunci, in asemenea conditiuni, Ungaria maghiara, va fi pusasal-si dea seams de realitate, in cel mai scurt timp si inevitabil.

Este Inca timp sa facem aceasta. Mai exists posibilitatea sa fieindreptate greselile comise si sa se organizeze Intregul imperiu, pebaze atat de puternice si in mod atat de priceput, incat el sä fie instare sa paseasca spre un sigur si chiar mare viitor.

Mai este Inca vreme ...

1) Rudolf Springer: Die Krise des Dualismus, p. 39, 4o.

CAPITOLUL VIII

OBIECTIUNILE ANTIFEDERALISTILOR

0 mare parte din presk scrisa in limba germank este impotrivaacestei politici. Mai ales sunt impotriva ziarele iudeo-liberale.

Cred insa ca aceste realitati ale noastre sunt destul de binecunoscute si fiecare astfel isi da seama, cats valoare poate sa i seatribue acestei prese, mai ales atunci cand combate politica fede-ralists. Richard Cobden a scris in 1863 lui De lane, pe atunci editorullui Times: « Sunt din ce in ce mai convins ca pentru asigurarea suc-cesului unui mare proiect de reforms trebuesc indeplinite numaitrei conditiuni, si anume : o cauza bunk protectori statornici sidusmania ziarului Times ». Toate popoarele, care sunt interesatela o noua forma de organizarea din cuprinsul acestui imperiuar fi putut astazi sä stie, ca, daca aceasta anumita press ridicaobiectiuni peste obiectiuni impotriva federalizarii imperiului, ostili-tatea ei dovedeste un singur lucru: ca popoarele se gasesc pe drumul,cel bun.

D-1 Cheradame este francez, insa unul dintre cei mai buni prie-teni ai monarhiei noastre. El judeca foarte just atunci cand, de pada,spune despre « Neue Freie Presse * (el ar putea s'o spuna despretoate ziarele noastre iudaice): Depuis sa fondation, elle mine sournoi-semene l'Autriche1).

Deci obiectiunile care sunt ridicate din aceste cercuri, au valoaresi merits o discutie numai in masura in care influenteaza judecatamultor oameni politici si barbati de stat, care altfel gandesclogic.

1) Cheradame: L'Europe et la Question d'Autriche au seuil de XX-siecle.Paris, Plan, Dior, p. 129.

262 STAT SI NATIUNE

1. Federalizarea monarhiei ar echivala cu disolvarea ei

Acesta este pare-se cel mai vechiu argument al centralistilor carea fost mereu adus, oridecateori au voit sa combats ideile federaliste.Acest argument este falimentar, dupa cum am va'zut mai sus. Si nunumai ca in ziva de astazi nu se poate vorbi despre un pericol de disol-vare al statului federal, ci dimpotriva, tocmai principiul federativ aferit de disolvare state ca Germania, Elvetia si Confederatia Americei-de-Nord. Acest lucru it recunosc fara exceptie toti profesorii de dreptconstitutional.

« La tendenza alla dissoluzione si viene temperando ed attenuando . . .

collo sviluppo progressivo dello Stato federale * 1), spune profesorul dedrept consitutional din Roma, Brunialti. Din momentul in care, depilda, cantonul Tessin si-a regulat din nou situatia fats de Elvetia,este exclusa si ultima posibilitate a unei despartiri. De asemenea inStatele-Unite dupa razboi, secesiunea a devenit cu totul improba-bird' 1). Niciun om nu se mai gandeste la aceasta posibilitate. Si Sta-tele-Unite se simt atat de sigure in aceasta privinta, incat dupa raz-boiul secesionist s'a socotit ca nici nu merits osteneala sa se adaugela constitutie un paragraf prin care sa se tagaduiasca dreptul statelorfederale la despartire.

Federatia, in acest sens, se chiama tocmai diviziunea munch'.Dupa cum o sumedenie de chestiuni, care erau inainte lasate lainitiativa statului, au trecut in sfera autonoma a indivizilor, asa simulte chestiuni odinioara strict centralizate trec tot mai mult asupraoraselor, provinciilor, statelor, etc., autonome.

Cum se mai poate vorbi de un pericol de destramare, cand statulfederal german din zilele noastre, care este doar constituit dintr'osumedenie de monarhi, nu numai ca nu este amenintat din acestpunct de vedere, dar este incomparabil mai consolidat decatoric and ?

Si atunci, cei fricosi, ar trebui sa se intrebe macar odata incotrooare pot sa graviteze, de fapt, nationalitatile noastre ?

Cad afara de Italieni si Romani, nicio alta'nationalitate negermananu poate sa se sprijine pe un stat format de un acelasi neam. IntreItalieni, numai o asuprire absurda, fara indoiala, a dat nastere curen-tului iredentist. Acestea ar disparea cu siguranta imediat ce natio-

1) Brunialti : Unioni e combinezioni fra gli Stan; p. 217.

OBIECTIUNILE ANTIFEDERALI$T1LOR 263

nalitatile si-ar gasi in acest imperiu un protector pentru individuali-tatea lor.

Chestiunea iredentismului este insa mult prea importanta pentruca s'o potdiscuta in trecere. Ma voi mai intoarce la ea, in mod special.

2. Fcirdmitarea in state mici

Reprosul, cum a federalizarea monarhiei ar avea drept urmareun sistem de state mici, vine fireste numai dela oamenii cari Incanu stiu ca imperiul german modern formeaza tocmai un sistem destate mici. Acolo nu este vorba de o confederatie, ci despre un statfederal organizat in chip unitar. Acei cari Inca nu stiu ce insemneazaacest lucru, o pot afla in capitolul respectiv al acestei carti. apoieste cu totul indiferent clack' o Federatie se compune din doul saudin o suta de state.

3. oStat in StatLa fel de absurda este palavrageala despre formarea unui « Stat in

Stat ». Dar tocmai aceasta o vor nationalitatile: sa creeze state in sanulacestui imperiu Cui nu-i convine acest lucre, n'are cleat sa deplangacompozitia etnica a monarhiei noastre. Monarhia noastra n'a fostniciodata un stat national, nu este nici acum si nu va fi niciodata.Ea a fost si trebue sa ramana : o liga a natiunilor.

Insa natiunile acestui imperiu nu se multumesc numai cu « legilinguistice ». Ele vor sa traiasca si sa prospere si de aceea ele trebuetocmai se formeze state in stat. Deoarece formeaza anumite natiuniin stat, dorinta for este intemeiata, atat din punct de vedere al drep-tului cat si al moralei. Iar indeplinirea acestor dorinte ale for esterationala si politiceste, caci vor sa duck' o viata nationals de stat,dar nu in gall, ci inlauntrul hotarelor imperiului. incaodata:aceasta este si trebue sa fie hotaritor.

4 Numai, nu un Stat in Stat ! ».Dar ce inseamna acest lucru altceva decat ca nu trebue sa mai

existe nimic altceva in Stat, care n'ar avea o viata intrinseca ? Euspun mai mutt: data comunitatile, raioanele si tinuturile trebue saaiba inteadevar o viata proprie, atunci fireste ca ele sunt State inStatul, care el singur insa se oglindeste in orice comuna sateasca.

Aceasta are in persoana primarului sau pe regentul ei; de ase-menea isi are parlamentul in consiliul comunal, tribunalul sau satesc,

i

1

i

264 STAT $1 NATIUNE

sau ar trebui cel putin OA aiba, precum are si finantele lui proprii.Toate acestea, fireste, in forma cea mai simple. In forma mai desvol-tata se gaseste o asemenea situatie in organizarea districtului. Iar catreapta superioara, in acea a tinutului. Astfel, inla'untrul competinteilor si pentru interesele lor particulare comunele, districtele sitinuturile sunt asemanatoare unor mici state. *i. ele sunt tratate inacest chip datorite tocmai existentei unei constitutii federative, sin-gura care poate sa garanteze adevarata libertate a poporului. Iar datain statele noastre zise constitutionale, ele nu sunt nici pe departeastfel tratate, de aci nu izvoraste decat un absolutism putin schimbatsi camuflat 1).

4. Periclitarea pozitiei de mare putere

Inca o fraza absurda, accentuate intotdeauna tot de care acei carisunt incapabili sa conceapa o constitutie federative.

Dace acesti oameni ar avea mai multa capacitate in judecata lor,si-ar aminti de actuala pozitie de mare putere atat a Germaniei cat sia Statelor-Unite si ar vedea imediat ca exists state federale a carorpozitie de mare putere este indiscutabila. La fel, exists state centrali-zate lipsite de cap, care numai isi inchipue ca au o asemenea putere.

Puterea imperiului depinde, in parte, de unitatea realizata in con-ducerea politicii sale externe si a armatei sale; in parte, de stareamultumire si de spiritul de jertfa ale populatiei sale; caci dace masselepopulare sunt indarjite impotriva Statului, atunci din punct de vedereal puterii sale externe nu mai foloseste nimic, nici centralizarea inpolitica externs si nici in armata.

Franca, sever centralizata, a fost batuta de catre Germania fede-rative; iar Spania centralizata p aria la extrem de Statele-Uniteale Americei-de-Nord.

5. Nationalitdtile nu sunt coapte pentru autonomieAceasta obiectiune a fost fax% obiect si acum cincizeci de ani; cu

atat mai mult este astazi deplasata. Toate nationalitatile noastre suntin momentul de fata la un nivel de culture mult mai ridicat deckMaghiarii in 1867 sau, de pilda, decat Serbia, Grecia, Bulgaria, pevremea emanciparii lor. De sigur, cele mai multe dintre aceste statemici sunt si astazi expuse multor primejdii. Insa, nu din pricina ca

I) C. Franz: Der Rideralismus, p. 135.

OBIECTIUNILE ANTIFEDERALI$TILOR 265

nu se pot conduce singure in interior, ci pentruca au voit sal fiecomplect independente : ele sunt juarii in mainile marilor for vecini.

In ceea ce priveste paturile culte ale nationalitatilor, ele au crescutsi s'au desvoltat pretutindeni. In Ungaria insasi, unde Maghiariiextermina in mod sistematic once cultura si intelectualitate nema-ghiara, Romanii, Sarbii, Slovacii, ca sal nu mai vorbim de Croati,au astazi un numar considerabil de oameni cu o cultura acade-mia, dupe cum poseda diferite institutii culturale, banci, etc. Ceea cedemonstreaza ca aceste natiuni vor putea face, in timpul cel maiscurt, progrese asemanatoare cu ale Japonezilor, numai cu conditiaca sa li se acorde libertatea de desvoltare.

6. /mperiu/ui i s'ar imprima un caracter slay

Federalismul este intotdeauna prezentat drept o aspiratiune exclu-siv slava. Multi adversari ai reorganiza'rii federative au teama aMonarhia, si °data cu ea si Germanii austriaci, vor fi lasati in voiaslavilor. 0 Austrie slava, va duce o politica antigermana si pansla-vista, etc.

Un lucru trebue sa ramana bine stabilit: atata vreme cat intreAustria si Ungaria persists un dualism politic, partea de dincoace deLeitha, va capata in mod firesc, din ce in ce mai mult, un caracterslay pronuntat. Caci dualismul, care a fost creat, in interesul Germa-nilor si impotriva Slavilor, a pus de fapt pe Germanii din Austriain minoritate.

Concentrarea federative a intregii monarhii si numai aceasta,poate sä fereasa Austria de azi sa capete un caracter slay.

In partea austriaa a monarhiei de azi, Slavii formeaza o majo-ritate zdrobitoare. In Austria-Mare ei nu pot sa aiba aceasta majori-tate. In Austria-Mare, Slavii vor ramane in minoritate I

In Austria-Mare raportul intre nationalitati ar fi aproximativurmatorul:

Nationalitati care nu sunt slave:

Germani 9 milioaneMaghiari (impreuna cu enclave ) 9 ))

Romani (impreuna cu enclave) . . 4 D

Italieni i milionNationalitati care nu sunt slave . 23 milioane.

.

.

266 STAT SI NATIUNE

Slavi:Ceho-Slovaci 8 milioaneCroato-Sarbi (fare Bosnia) 3 1/2 »

Polonezi iy2

Ruteni 4Sloveni i milionSlavi 20 milioane.

Dar chiar dace am uni Bosnia si Herzegovina cu Croatia, chiarsi atunci Slavii vor ra'mane in minoritate. De sigur, majoritatea popoa-relor ne-slave n'ar fi decat de i 1/2-2-3 milioane. Dar o asemeneasituatie este de o mie de on mai buns decat o majoritate slava 1

Insa numarul Slavilor va mai suferi o scadere insemnata, deoareceva fi nevoie sä se renunte la multe « insule » cehoslovace, rutene sisarbe, aflate in mijlocul altor nationalitati. Dar acelasi lucru se vapetrece si la Germani, Romani si Maghiari. Intr'un cuvant se vaajunge ca intre state nationale sa existe un raport, asa cum este pre-zentat in capitolul « Statele-Unite ale Austriei-Mari ». Astfel in guver-nul imperial (sau consiliul federal) diferitele nationalitati ar aveaurmatoarele voturi:

Popoare neslave Slavi:Austria germana . 7 Boemia 5Ungaria 7 Galitia apuseana . 3Ardealul 4 Galicia rasariteana 3Boemia germana . 2 Croatia 3Moravia germana z Tara Slovacilor .

Tirolul i UcrainaTriest i WojwodinaTara secuilor z Slavi . . . 18

Popoare neslave . . 24

Dar chiar clack' ar fi de dorit o oarecare modificare a acestui raport,imperiul nu va putea ca'pata, niciodata, un caracter slay.

Slavizarea insa ar fi imposibila si pentru motivul el despartireapolitico-nationala' traseaza intre popoare adanci granite.

Inlauntrul Austriei germane, Boemiei germane sau Moravieigermane nu va exista nicio scoala slava, niciun functionar slay, etc.

*

*

.

. .

.

. 2i1

.

. .

.

.

OBIECTIUNILE ANTIFEDERALI$TILOR 267

Tocmai actuala lipsa de granite precise dintre popoare face posi-bill, dupa cum §tim, cresterea harababurii etnice care de cele maimulte on se sfar§e§te cu o crwere a procesului de slavizare.

D-1 Eduard v. Hartmann gase0e mai mult decat improbabilcazul cand unei Austrii federative i-ar veni pofta vreodata « sä sealieze impotriva imperiului german, dela care n'are nimic de te-mut, cu Rusia, dela care are totul de temut. aceasta, numai dinura impotriva Germanilor. Neamurile slave cocheteaza cu Rusianumai atata timp cat n'au obtinut Inca independenta for politicaon egalitatea de drepturi politice. Iar ura for impotriva Germanilordin imperiul german va adormi din momentul in care nu vor maiavea de ce sa urasca in Germani si Austriaci, pe concurentii for privi-legiati » 1).

Faptul ca Slavii din cuprinsul imperiului nostru vor simpatizaintre ei §i chiar cu Slavii din afara Austriei, nu va fi decat firesc.Numai nu trebue uitat nicio clips ca Slavii nu formeaza o natiune,ci pur §i simplu o rasa. Aceasta insa are doua laturi. Englezii §i Nemtiisunt si ei Germani, deci o rasa; Francezii, Spaniolii, Italienii, etc., suntde asemenea o rasa. Totu0 ei nu par ca sa se topeasca de o mare dra-goste reciproca. Ba dimpotriva, de ex. ura dintre Englezi si Germani,cum se 0ie, este extraordinara, tocmai in momentul de fats. i nuputem repeta in deajuns ca panslavismul exists numai atata timp,cat natiunile de rasa slava sunt asuprite de alte natiuni.

Insa din momentul in care once popor slay are autonomia sa sideci si libertatea sa se desvolte, o concurenta culturala se va ivi siintre popoarele slave. Atunci se va desvolta o cultura specified ceha,una slovaca, una ruteana etc. Insa natiunile, care poseda deja statulfor national §i o cultura proprie, sunt ferite de tendinte iredentiste.Fischof a avut deplina dreptate cand a accentuat ca tocmai in incu-rajarea §i desvoltarea particularismului politic si cultural al diferi-telor neamuri slave din cuprinsul monarhiei noastre se gase0e ade-varata cheza0e a destinelor imperiului.

7. Delimitarea ar creia hotare nefirecti

Franz Deal, a fost, dupa cum am spus, primul care a ridicataceasta obiectiune.

1) Eduard v. Hartmann: Zwei 5ahrzehnte deutsche,- Politik usw., p. 200.

Bi

268 STAT $1 NATIUNE

De sigur, in cazul unei noui impartiri a imperiului, maghiarimeava fi redusa la teritoriul ei si acest teritoriu este legat de hotare natu-rale. Orice popor stie ca are hotarele pe care si le-a gasit singur.Nu toate natiunile au hotare ideale. Totodata nu vad de ce un statnational inlauntrul monarhiei Habsburgilor ar avea nevoie de hotare« naturale >> ? Noi vrem doar sa ramanem in acest imperiu si nu vremsä ducem ra'zboaie intre noi.

Unii se opun modificarii hotarelor, inlauntrul monarhiei, pentrucaacest lucru pare neobisnuit. Dar n'au fost oare modificate niciodatain Franta granitele departamentelor, in Germania cele ale farilorfederale, in Ungaria ale comitetelor ? Nici macar granitele unor state,cu desavarsire independente, nu sunt trasate pentru vesnicie. DarInca sa mai vorbim de impartirile interioare din cuprinsul unui im-periu 1

Mai serioasa pare obiectiunea ca delimitarea va crea multe greu-tali de comunicatie.

tiu, Germanilor din Boemia, de pilda, nu le va fi tocmai usor sapaseasca la organizarea for politica, la organizarea cailor de comuni-catie, a muncii lor, etc. Insa toate aceste greutati si desavantagiisunt infim de mici in comparatie cu autonomia; in comparatie cusolutionarea definitive a problemelor nationalitatilor, a « problemelorconstitutionale » maghiare; in comparatie cu imperativul categorical salvarii acestui imperiu de primejdia prabusirii. Atunci cand estevorba de asemenea probleme vitale ale unui mare imperiu nu estepermis ca opera de salvare sa fie zadarnicita prin meschine obiectiuninegustoresti.

8. Croatia este azi autonomy fl totu# nemultumitd

Multi ar putea sa puny intrebarea : cum va putea o asemeneaconstitutie sä multumeasca nationalitatile, clack' Croatia, care posedaasemenea autonomie, este totusi adanc nemultumita ?

Da, Croatia este nemultumita cu autonomia pe care o are. Insanoi am mai aratat care sunt motivele acestei nemultumiri. Croatiaeste, cum se stie, pornita Impotriva Maghiarilor, pentruca Dalmatia,Istria, Fiume si insula Mur, n'au fost alipite la Croatia; pentrucafinantele Croatiei depind de guvernul maghiar; pentruca Croatiisunt obligati sa foloseasca limba maghiara. ySi ceea ce esee principal,

OBIECT1UNILE ANTIFEDERALI$T1LOR 269

Croatii nu sunt socotiti egali cu Maghiarii din punct de vedere politic,ci subordonati, etc. Intr'o Austrie-Mare federative toate nazuinteleCroatilor vor fi devenit imedit de prisos.

9. Limba mijlocitoare

Presiunea indelungata care a apasat cele mai multe dintreacestui imperiu, tendintele de hegemonie, vechile teorii

despre limba oficiala germane, acordarea cu taraita de concesiuniizolate, etc., = toate acestea au facut ca multe nationalitati sa urascalimba germane. Multi nu vor in general sa mai auda de o limbamijlocitoare, flea sa mai vorbim de cea germane. Acestia sunt extre-mistii, cari de obiceiu nu stiu ei insasi ce vor. Despre acestia nicinu discutam. Caci, data imperiul va fi reorganizat in acest sens fede-rativ, rezistenta extremistilor va inceta dela sine. Atunci insa, numaiatunci, tendinta for ne va ap'area cu totul ridicule.

Din clipa cand unei nationalitati i s'a acordat cuique suum, luptaimpotriva limbii mijlocitoare germane devine un lux pe care-1 voradopta si oamenii cari, astazi, in parlamentul austriac tin din andin and discursuri in limba cella si croata. Deoarece aceasta paradacu limbile nationale in mijlocul unei adunari care in majoritatea einu le intelege, n'a gasit rasunet in fata oamenilor politici responsabilicehi si croati, tot astfel cred, va inceta dela sine intr'un timp scurtsi lupta impotriva limbii germane care va fi redusa la proportii in-teadevar necesare. Le combat cessera faute de combattants.

Totodata nu se poate trece cu vederea ca, de pilda, limba maghiaraeste vehement combatuta ca limba oficiala in Croatia pana in zivade astazi. In scolile din Croatia-Slavonia nu se invata limba ma-ghiara. Croatii si Maghiarii nu se pot intelege de loc intre ei; ei nupot discuta cum se cade treburile for comune, etc. In schimb limbagermane este de pe acuma introdusa ca materie obligatorie in Ungaria,in Croatia si in scolile negermane din Austria.

Nimenea nu se mai opune acestui lucru. Ea va trebui invatataintotdeauna, asa cum pretutindeni, acolo unde oamenii vor in modserios sä stimuleze si sa ingrijeasca de cultura nationala, se invatafranceza si engleza.

ySi chiar din acest considerent, consolidarea actualului stat maghiareste o imposibilitate.

na-'tiunile

270 STAT SI NATIUNE

lo. Rezistenta maghiarilor fi a comparcilor.

S'ar putea totusi obiecta ca la o asemenea reimpartire a impe-riului Maghiarii, Cehii si Polonezii vor fi suparati si vor opunecea mai violenta rezistenta; ca nu vor putea suporta aceasta

sfasiere a tarilor for », aceasta impartire. Vor suporta aceastasituatie si Inca foarte bine, cum am mai spus : vor trebui sao suporte. Aceasta impartire este conforms cu dreptatea, constitueo adevarata, nefalsificata dreptate. Iar acei can se ridica impotrivaacesteia, nu pretind drepturi nationale, ci privilegii revoltatoare.Ei nu vor sa.' fie solutionate problemele nationalitatilor, ci vor dreptulsa stapaneasca popoare intregi, pentru ca sa le poata despuia de ceeace constitue fondul for national. Maghiarii, Cehii si Polonezii, vorputea atunci sa tipe oricat vor dori, dar nu vor trezi nicaieri vreun ecoufavorabil. Aceste elemente dominatoare si exploatatoare vor trebuifoarte curand, sa -si puie frau luptei lor, caci altfel vor provoca su-pararea si indignarea intregii lumi civilizate. Ce va spune opiniapublics europeana clack de pilda, Turcia ar cere astazi reanexareaRomaniei, Greciei, Serbiei, Bulgariei ? Sau data Austria ar dori sarecucereasca Lombardia on Venetia ? Aceeasi furtuna de indignareva cuprinde lumea, data Maghiarii se vor plange ca imparatul a eli-berat in sfarsit pe Croatii, Romanii, Slovacii, etc., cari zaceau subapasarea Maghiarilor; sau data Cehii si Polonezii vor varsa lacrimipentruca Imparatul a salvat pe Germanii din tarile sudete de peri-colul cehizarii, iar pe Ruteni i-a eliberat din jugul sleahtei polone.

D-1 Richard Chamatz, care pare sa cunoasca foarte bine pe Po-lonezi, spune despre ei: « Pericolul polon ! Sancta simplicitas ! OarePotocki, Pininski, Badeni, Jaworski, Sapieha, vor porni din castelecu calaretii for pentru a declara razboiu guvernului imperial si regalaustriac ? Oare acesti oameni nu traesc in general numai din gene-rozitatea barbatilor de Stat ? Ei impileaza si asupresc poporul polon

aceasta masa infometata si plina de ura seculars impotriva chinui-torilor sai pentru a-I tine in ascultare, impiedecandu-1 sä dea drumliber urii sale, « ca in 1848 ». in alt loc scrie: « Fireste, po-doabele ilustre ale polonimii zanganesc din cand in cand din sa'bii,se manic, apoi se imbufneaza pentru un timp, ca sa se ase momitidin nou, la prima ocazie. In intrunirile for « populare » adoptsrezolutiuni amenintatoare; sunt foarte radicali si pleaca apoi cu

a

Si

OBIECTIUNILE ANTIFEDERALISTILOR 271

primele accelerate spre capitala imperiului, pentru ca sä cads laintelegere cu guvernul. Programul lor nu priveste renasterea StatuluiIagellonilor, ci acapararea unor noui posturi inalte » 1).

La cine deci vor gasi aceste natiuni feudale o umbra de simpatie,daca vor voi sa impuna, din nou popoarelor eliberate, faimosul lordrept public sau preponderenta lor spre a le putea robi si mai de-parte ? Fiecare ar rade in fata Maghiarilor, daca ei ar indrazni savoibeasca despre restabilirea « Constitutiei » lor « liberatoare ».

In mijlocul statelor nationale autonome, Austria germana, Ar-dealul, Croatia, Cara Slovacilor, etc., Maghiarii si tovarasii lor s'arvindeca radical de grandomania lor si aceasta pentru totdeauna.

De altfel rezistenta maghiara este neputincioasa in clipa in carenationalitatile, in cadrul teritoriilor lor, vor fi despartite de Ungariasi alipite Austriei-Mari. Pe de alts parte, nationalitatile trebuescfireste intampinate cu cea mai sincera bunavointa, iar fats de orga-nizatia lor politica, trebue sa se manifesteze in sanul Austriei-Maricel mai larg spirit de conciliere.

Daca Maghiarii vor face caz de Constitutia lor, ei se vorface si cu aceasta nu numai ridicoli, dar si odiosi. Astazi se stiedoar ca aceasta faimoasa Co nstitutie maghiara n'a fost altceva decatun instrument autoritar pen tru vesnica scutire de impozite a aristo-cratiei maghiare; ca ea nu s'a bazat pe o reprezentativa constitutionals.

D-1 Tezner demonstreaza toate acestea pans la evidenta in stu-diul sau stiintific privitor la aceasta chestiune 2). Iar ceea ce se ascundein Constitutia lor de dupa 1867 incoace, acest lucru se stie destul debine pretutindeni.

Astazi, nu mai exists in Europa o opinie publics neavizata, nicioemigratie italiana sau romans cares accepte orice si sa se lase paca-lita de minciunile maghiare despre libertate. Nici in Viena si niciin Praga nu mai exists entusiasm pentru « idealurile de libertate aleMaghiarilor ». Dimpotriva, astazi Germanilor « li se umple inimade bucurie » tocmai atunci cand aud, ca imparatul este gata sa puiepe fuga pe Maghiari si ca el voeste sa cladeasca o Austrie-Mare,pe ruinele intocmirilor funeste din 1867.

1) Rich. Charmatz: Der denzokratisch-nationale Bundesstaat Osterreich,Neuer Frankfurter Verlag *. Frankfurt a. M. 1904, p. 19 si zo.

2) S. Tezner: Der osterreichische Kaisertitel, das ungarische Staatsrecht,and die ungarische Publizistik, passim.

272 STAT $1 NATIUNE

Atunci va fi sfarsitul maghiarocratiei.Multi barbati instruiti si intelepti au prezis de mult, prabusirea

suveranitatii maghiare. Inca Roscher i-a judecat in felul urmator :« visurile for despre o mare putere maghiara independenta suntirealizabile; chiar clack' n'ar fi decat faptul ca Ungaria n'are aproapecoaste. Fluviile ei se varsa Intr'o mare interioara ruso-turca si acesteaprin gurile unui fluviu, care trece printr'o tars strains » 1).

Locotenentul-colonel francez Hennebert i-a caracterizat Inca dinanii 1880-1890 pe Maghiari foarte just, cand a atras atentia Fran-cezilor ca acesti renumiti apostoli ai libertatii, cari sunt gata sa-siverse sangele pentru izbanda ideilor democratice, nu sunt nimicaltceva decat aparatorii unei aristocratii lacome. Ei sunt ba jacobini,ba beneficiari ai guvernului, ba democrati, ba feudali si toate acesteintruchipari le adopts cu adanca convingere, dupa cum le dicteazainteresele momentane 2).

Cea mai serioasa si distinsa gazeta din Franta, « Le Temps », cacele mai multe dintre gazetele Frantei si Angliei, sunt contra Maghia-rilor. Astfel a scris de curand: Si l'Europe ne manifeste que peu desympathie, pour les efforts tenth par la Hongrie, en vue d'assurer sonindependance, le comte Apponyi doit en chercher les raisons moins dansle conservatisme de l'opinion dtrangere que dans l'exclusivisme desprdtentions magyares 3).

Este cat se poate de limpede.E foarte explicabil deci, ca Maghiarii de pe acum se plang amarnic

de aceasta adversitate a « Europei » fata de nazuintele lor.Contele Apponyi si d-I Franz Kossuth au Incercat de cateva on

sa justifice conceptiile for fata de cetitorii Englezi, publicand catevaarticole in 4 Monthly Review », in « National Review » si in « Times ».Insa in ciuda tuturor acestor sfortari, Anglia ra'mane de data astarece fata de aspiratiunile maghiare.

Ascultati, de pilda, ieremiada d-lui Franz Kossuth: « cauza noastranationala este gresit inteleasa de Intreaga Europa. Corespondentiigazetelor straine locuesc toti la Viena ... Aici trebue cautata cauza

1) W. Roscher: Grundlagen der Nationalokonomie. Stuttgart, 1892, Cotta,p. 144.

2) Hennebert: L'Autriche en x888. Son role et sa mission en Europe. Paris,Librairie Illustree, p. 157.

2) Le Temps e din 11 Mai 1905.1

OBIECTIUNILE ANTIFEDEFtALI$T1LOR 273

pentru ce opinia publics mondiala s'a intors impotriva noastra.Faptele sunt astfel prezentate in fata opiniei publice mondiale ca sicum vointa maselor populare din Ungaria n'ar fi una singura ». $id-1 Kossuth ar dori bucuros sa arnageasca « opinia publics mondiala »,cum ca in Ungaria 4 poporul » sau in orice caz majoritatea lui se en-tusiasmeaza pentru programul kossuthistilor I Cu asemenea dena-turari insolente ale adevarului vor acesti domni sä « lumineze »Europa.

$i d-1 Kossuth este atat de disperat de antipatia Europei fata decauza maghiara, incat ii sfatueste pe tovarasii sai de idei ca sä seabtina dela orice demonstratiuni. $i adauga tanguitor : 4 Biata noastrapatrie are o soarta nesfarsit de tragica I... Insusi natiunile iubitoarede libertate ne condamna pentruca cerem lucruri, fail de care insusiaceste natiuni, n'ar fi putut trai nicio zi » 1).

Dupa ce imparatul va elibera popoarele care gem sub jugul ma-ghia% si va transforma imperiul intr'o Uniune a natiunilor, cine vamai pierde macar un cuvant privitor la pretentiile exagerate si crudeale Maghiarilor si ale amicilor for ?

Faptul ca kossuthistii se considers drept membri ai unui soiude natiune d'extraction divine, reiese si din urmatorul exemplu.Cu prilejul alegerilor din 19o5 pentru parlamentul maghiar, d-1Franz Kossuth a tinut la 19 Ianuarie in Jaszbereny un discurs incare a binevoit sa anunte natiunilor austriace, ca el n'ar avea nimicde obiectat impotriva constituirii lor, intr'o « Confederatie de State *(deci « confederatie »). Ba mai mult, el si natiunea sa ar inclinachiar ca sa ramaie intr'o uniune personall cu aceasta 0 confederatie *.Deci Germanii, Cehii, Polonezii, etc., sa se multumeasca cu o 0 con-federatie ». In schimb domnii maghiari binevoesc sa accepte numaio 4 Uniune personals ». Intreb: mai exists un alt popor in cuprinsulacestei monarhii, care sa aiba o pregatire politica atat de defectuoasi,incat sa nu stie ca o asemenea organizare naiva trebue sa duck ire-vocabil, la pierirea tuturor natiunilor din cuprinsul acestui imperiu ?$i Intreb mai departe: exists al doilea popor, in acest imperiu, caresa indrazneasca sa ridice asemenea pretentii exagerate ?

# Pester Lloyd », de pilda, a marturisit sincer, Ca deputatii kos-suthisti se compun din elemente, « care de abia daca sunt buni ca

1) Vezi articolul lui Kossuth: A tiintetesek din Budapest o din i Oct. 5905.

18

4

274 STAT SI NATIUNE

sa ingrijeasca cum se cade de treburile unei comune rurale » 1). Sise mai fac plecaciuni in fata parlamentului maghiar ? $i ne mai tememde rezistenta « natiunii » maghiare ?

Iar pentru ca sa mai punem ()data pentru totdeauna in luminaadevarata faimosul talent politic al Maghiarilor, sa auzim o constatarepe care o face contele Andrassy jun. El spune: « Cehii, Moravii ( ! ),Slovenii nu vor sa duck' o vieata independents. Scopul for nemijlociteste : o larga autonomie. Pe langa aceste dorinte ale lor, ei vor doarsd consolideze uniunea imperiald » 2).

Deci numai Maghiarii singuri vor sa slabeasca legaturile launtriceale imperiului; ei si numai ei, nu inteleg situatia for in Sud-EstulEuropei si sunt si de o usurinta criminals.

Karl Kramarz spune in mod hotarit, intr'un articol din (( NationalReview o, ca lumea n'are nevoie de o Austrie slabs si bolnava, ci deuna tare si sanatoasa. Caci numai asa o tars este in stare sa dea unechilibru politic 8). Aceasta se poate intampla numai in chipul vatatin aceasta carte.

« Standard )) din Londra a accentuat de curand cu drept cuvantcat de primejdioasa este situatia Maghiarilor din Orient: Hungarylies under the shadow of the Balkans, and is sensitive to every turn andchange in the ever-shifting elements of the Eastern Question. Its fortunesmay at any moment be modified by a catastrophe or a sudden gleamof political enlightenment either at Constantinopole or St. Petersburg.

1) * Pester Lloyd u din 4 Ianuarie 2905.2) Andrassy: Ungarns Ausgleich mit Osterreich, p. 135.3) Vezi Karel Kramer: Europe and the Bohemian Question in * National Re-

view u, numArul din Octomvrie 19o2, p. 204. Reproduc pasagiul in intregime,caci el este in general caracteristic pentru politica Cehilor sinter favorabila Austriei:

The world requires no feeble, sikly Austria ; only a strong, vigorous, internallyhealthy Empire can perform the all-important duty of keeping watch over the balanceof power in the world. The Hapsburg Empire is old, but it might still begin a new,better, scarcely imagined life of internal health and vigour, if only it would,after centuries of wandering, at last realise its true destiny which is: to be anEmpire in which the difficult problem presented by the race-question has beem solvedby means of just and equal treatment of all its constituent peoples ; an Empire strongenough to secure peace at home and at the same time to maintain its position as re-gards the outside world against all threats of encroachment, ar this point of para.,-mount importance to the maintenance of the balance of power in Europe. Vezi deasemenea Kramar: Das bohmische Staatsrecht. Wien, 1896, a Verlag der Zeit *,p. 5o.

OBIECTIUNILE ANTIFEDERAL1$TILOR 275

Again, they might be profoundly affected if some masterful mind shouldarise in the Balkan-States and bring about a great Confederation 1).

Adica o natiune nu poate renunta la exercitiul independent aldrepturilor sale. La aceasta, contele Andrassy raspunde foartenimerit : « Sunt destule exemple si de acestea. Sa ne gandim numaila renuntarea patriotilor din Bavaria si Saxonia, la autolimitareaStatelor-Unite ale Americii si in general la renuntarea fall de liber-tatea for de actiune a tuturor Statelor, completamente independente,care devin membrele unei aliante de State pentruca asa be dicteazainteresele * 2).

Despre aceasta, conationalii d-lui conte n'au vrut sa stie niciodata.In alts parte, insasi contele Andrassy accentueaza ca Grecii,

nevoind sa sacrifice niciun atom din suveranitatea lor, au pierdut,in cele din urma, aceasta suveranitate in intregime si definitiv. Caciin timp ce ei luptau pentru hegemonie, dusmanul comun i-a inghitittreptat foaie cu foaie, ca pe o anghinare.

Dupa cum vedem, sunt si printre Maghiari oameni, cari in anu-mite momente inteleg ca noi, natiunile mici, n'avem voie sa facemaici in Sud-Estul Europei o politica de independents. Dar nici o ase-menea politica care urmareste devorarea natiunilor egale. Caci alt-minteri va veni al treilea si ne va face sa disparem « ca un anghinar »,in stomacul sat urias. Tocmai pentru ca sa scapam de o asemeneadevorare, acest imperiu trebue sa fie rconstituit din nou, insa in modunitar si solid, dupa nevoile vitale ale tuturor natiunilor serioase.

D-1 Alex. Baron v. Helfert, ii cunoaste pe Maghiari. In carteasa asupra revizuirii pactului, be spune categoric urmatoarele: « Voi,domnilor Maghiari, daca v'ar lovi nenorocirea ca sä VA vedeti implinitadorinta voastra de independenta, oare nu v'ar ameninta o primejdienemasurat mai mare ? Daca Austria s'ar dezagrega astazi, mainevoi ati fi prada celorlalte popoare ! Atunci voi n'ati fi un zid in fataTurcilor, ci un perete despartitor intre Germani si Rusi; bar acestia,in pornirea for nemasurata de a atrage catre ei tot ce le este inrudit,ar da pe campiile voastre marea batalie decisiva, care on va facedin Dunare un « fluviu german » pans la Marea Neagra, on vaimpinge hotarele imperiului mondial rusesc pana la muntii dintre

1) « The Standard )). London, 3 Octomvrie 1905.2) Andrassy: Ungarns Ausgleich mit Osterreich, p. 319.

18

276 STAT $1 NATIUNE

Fichtel si p Ana la Trig lay. poporul maghiar ? Cine va purta atuncigrija unui popor de cateva milioane de capete ? Veti fi striviti dinizbitura ambelor popoare uriase, va veti scufunda si yeti disparein oceanul german sau cel slay. Semetul cuceritor Isi va face ospatulsat' triumfator deasupra cadavrelor calde inca ale conducatorilorvostri cazuti, asa cum cu atatea secole in urrna Abdallah Abas-sidul a ordonat sa se aseze mese pentru ospat pe trupurile Inca inviata, ale Ommajazilor ucisi »1).

1. Anumite nationalitdti sunt sdrace

Se zice, de pilda, ea anual trebue sa se daruiasca Polonezilor multemilioane pentru ca ei sa-si poata mentine autonomia for actuala.Asa este. Sunt si alte popoare care-si numesc propria patrie o tarscu mare pasiv, cum sunt de pilda Slovenii si Croatii din Dalmatia.Ei bine, o autonomie poate fi scumpa, dar poate fi si ieftina. Cu ac-tuala centralizare a finantelor si a multor altor treburi care cu greupot fi conduse dela centru, este firesc ca Austria sa intretina multetari grace. Insa sub constitutia federative, care a fost analizata aici,fiecare Stat national va cheltui pentru guvernarea si administrarea satocmai atata cat poate. Statele vor trebui pur si simplu sa nu de-paseasca posibilitatile lor.

i apoi, dace alte popoare mai bogate platesc Statului ceva maimult, nu vedem de ce n'ar face acelasi lucru si in noua situatie ? Daracesta ar fi cazul, cel mult, la inceput. La inceput Ungaria era tinutasä contribue numai cu 3o% la cheltuelile comune. asta din pricingca in 186o-187o ea n'ar fi fost capabila sa plateasca mai mult. Astaziexists convingerea ferma a ea ar putea sä plateasca si 5o%.

Fireste, eu cred ca o administratie Ilescentralizata va putea säridice economiceste mai curand tars respective, deck acest lucrupoate fi realizat dela Viena sau dela Budapesta.

De altfel nu exists o tars autonoma, care n'ar putea sa se conducesingura din punct de vedere financiar. Grecia ? Dar mai exists oareo alts tars atat de mica, cu o politica externs atat de grandomanasi cu un caracter atat de desordonat, alIturi de institutiuni politiceatat de demagogice ? De c and lumea, au fost si sunt state mai bogatesi mai sarace, cu Intocmirile politice interne mai costisitoare sau mai

1) Alex. Frh. v. Helfert: R vision d s ungarischen Ausgleichs, Wien, 1876,Brautntiller, p. 113.

Bi

Bi

OBIECTIUNILE ANTIFEDERALISTILOR 277

ieftine. Dna Danemarca si Olanda au ajuns ca sa le mearga bine,apoi statele noastre ar trebui sa ajunga si ele acolo.

Dalmatia este o %ark' cu un mare pasiv bugetar. Dar aceasta nuinseamna de loc ca n'ar putea sä se ridice din punct de vedere finan-ciar. Dalmatia se gaseste la mare, are campii roditoare care dupasocoteala d-lui E. M. Vusio ar putea sa dea de doua on atata catproduc astazi, daca ele ar fi mai bine cultivate. Dalmatia are incaintinse campii roditoare, care stau intelenite si care daca ar fi moderncultivate si-ar spori valoarea, de cinci ori, si ar putea sa hraneascao populatie de trei ori mai mare 1).

D-1 Dr. von Onciul, intr'un articol asupra asanarii finantelor/aril, ajunge si el la concluzia ca unicul mijloc contra actualei situa-tiuni financiare proaste a multor tari este crearea de resurse inde-pendente, pentru fondurile diferitelor tari 2).

Si apoi, starea de saracie in monarhia noastra, nu este nici pedeparte asa de nelinistitoare ca in alte OH. Astfel Joe Chamberlaina spus anul trecut in discursul sau dela Prestan, ca in Anglia, suntpeste 13 milioane de oameni, who are on the verge of hunger andunder-fed3).

12. Interesul Germanilor la o astfel de solutie

Pentru Germani, inainte de toate se pune problema principala:germanism austriac sau pangermanism ?

Cred ca in aceasta privinta voiu proceda cel mai bine dacavoiu da cuvantul unui german si anume iarasi unui eminent repre-zentant literaro-politic. D-1 Rudolf Springer isi incheie interesantalui serie de articole in <i Hilfe » a lui Naumann cu urmatoarele con-side ratiuni :

1) E. de Vusio: La Dalmazia presente e futura. Zagrebio, Scholz, 2905, p.68. Ma se la Dalmazia g oppressa da tante disgrazie non peril si pud dire una pro-vincia destinata al tramonto. Anzi at contrario; essa possiede it mare ed una posi-zione topografica quale nessuna altra provincia della Monarchia ; essa possiedeterreni fertili, i quali, meglio lavorati, possono dare in media un doppio prodotto ;essa dispone di vasti terreni coltivabili, i quali, ridotti a cultura, quintuplicano it lorosabre e possono dare l'esistenza a una triplice popolazione.

2) Vezi « Der Weg s. Wien, Nr. 6 din 9 Noemvrie 2905.1) Joseph Chamberlain, in discursul sail tinut la Preston. Vezi de ex.: e The

Daily News n din 12 Ianuarie 2905.

278 STAT $1 NATIUNE

A Este vorba despre is milioane de conationali, dintre can douamilioane traiesc in Ungaria de zece on mai mutt ca poporul Burilor.

< Germanii, in valea Dunarii, fac cel mai mare serviciu natiunii lor.Daca ei formand un Stat impreuna cu Slavii din apus si cu cei dinSud, cu Maghiarii si cu Romanii, raman totusi credinciosi natiuniilor, atunci ei neutralizeaza granita de rasarit si de miazazi a Impe-riului. Granita de apus si-o pazeste singur. La miazanoapte arela dispozitie Marea. Atata vreme cat facem imperiului acest serviciu,not impiedec'am ca pamantul german sa devina din nou un campde bataie al Europei, cum a fost in razboiul de treizeci de ani. *i inacelasi timp, facem si altor nationalitati marele serviciu sa le damposibilitatea, ca sa-si apere in fata Rusiei independenta si cul-tura lor nationals.

Germanul austriac nu vrea si nu mai poate sa faca opera de des-nationalizare, de stapanire. El vrea si trebue numai sa se lege politi-ceste de alte nationalitati. Insa o asemenea legatura nu ii ingusteazaauto-afirmarea lui, ci o face posibila )).

Din parte-mi, ma voiu intoarce la capitolul urmator, la marileavantaje politice interne pe care le opera aceste intocmiri constitutio-nale, tocmai Germanilor din cuprinsul imperiului Habsburgilor.

CAPITOLUL IX

SUPERIORITATEA ACESTEI REORGANIZARIFEDERATIVE

tiu : independenta absolute a unui popor sau a unei tan estemai de dorit decat acordarea unui rol ca Stat, membru intr'un sistemfederativ. Poate sa fie interesant din punct de vedere academic, sastudiezi problema controversata daca intr'un Stat federal este suveranStatul federal sau Statele membre; clack' acolo este o suveranitateunica, sau impartita; sau dad. Statele membre, inteadevar, nu maiexercita in general nicio suveranitate. De altfel, nici n'are vreun rostpractic sa discuti aceste chestiuni cu profesorii de drept constitutional,cari contests Statelor membre pans si caracterul de Stat. Noi stimca un Stat federal cere in orice caz sacrificii. Asemenea jertfe leface insa acela care trebue sa le face.

N'ar trebui sa se uite apoi Ca in cele mai multe State mari, cu oveche culture, exists curente federaliste care tind spre o inchegarefederative a intregii Europe Centrale. Ele pot sa pars astazi fantastice,dar in once caz sunt caracteristice pentru puterea de atractie ainsasi ideii federative.

Primul si principalul avantaj al unei reorganizari federative aAustro-Ungariei ar fi evident acela, ca problema nationalitatilor dincuprinsul imperiului habsburgic va fi lichidata °data pentru tot-deauna. 0 asemenea reorganizare corespunde tuturor intereselordiferitelor popoare, caci ar insemna in sfarsit, °data' pentru tot-deauna, realizarea practice a egalitatii de drepturi ceruta atat de aprigde popoarele monarhiei timp de 6o de ani.

Aceasta solutie ar pune capat dintr'o lovitura luptelor intre na-tionalitati, caci asemenea conflicte aproape ca n'ar mai gasi din cesa se alimenteze.

280 STAT SI NATIUNE

Mai ales delimitarea nationalitatilor si delimitarea competenteiputerii centrale pe de o parte si statornicirea autoritatii Statelornationale, pe de aka parte, ar fi marele principiu pe baza caruia s'arface impaciuirea. James Bryce face o comparatie foarte reuita intreStatul federal si o corabie impartita in mai multe compartimenteinchise. Dace corabia primeste o spartura, pericolul poate fi imediatl ocalizat si spartura usor reparata 1).

Raportul intre libertatea membrilor si autoritatea imperiului, atatde fericit randuit in constitutia federative, va fi chezasia statornicieimonarhiei si a natiunii sale.

Caci natiunile pier, dupe cum spune Hanotaux, par exces, soitdans un sens, soit dans l'autre. Files pourvoient a leur conservation etelks maintiennent l'equilibre par une constitution ponderde de l'autoriteet de la liberte 2).

In comparatie cu raporturile actuale dintre Austria §i Ungaria,care constitue ttn soiu de confederatie destul de putin units, aceastareorganizare constitutionals are avantagii nenumarate si pretioase.Din punctul de vedere al dreptului public pur, aceasta forma nouaar reprezinta un mare imperiu, viabil si de lunge durata.

D-1 Le Fur spune despre superioritatea statului federal in gene-ral: L'dtat federal presente en effet une grand partie des avantages de laconfederation d'Etats, et de plus, a l'inverse de cette derniere formed'union, it constitue une forme d'organisation tres satisfaisante au pointde vue politique et parfaitement apte a l'existence. Comme a cote decertains inconvenients, it presente aussi, surtout pour un Etat composed'ilements peu homogimes, de grands avantages sur l'Etat unitaire, l'ons'eXplique facilement que cette forme d'organisation ait ete si souventadopt& au cours de ce siècle, et que son adoption soit aujord'hui encoreconsider& avec raison comme pouvant seule permettre a certains Etatsd'echapper aux graves complications d'ordre politique ou juridique quimenacent actuellement, s'il n'y est apporte un prompt remede, de sus-citer des luttes entre races et des guerres civiles qui se termineraient sansdoute par le demembrement complet de ces Etats 3).

1) Louis la Fur: Etat federal et Confederation d'Etats, p. 336.2) Gabriel Hanotaux: Histoire de la France contemporaine, vol. II, p.

645.3) Louis le Fur: Etat federal et Confederation d'Etats, p. 219.

SUPERIORITATEA ACESTEI REORGANIZARI FEDERATIVE 281

Din punctul de vedere al Germanilor cari traiesc in imperiulnostru, aceasta reorganizare va fi insotita de urmari tot atat de bine-cuvantate. Urmasii for nu vor putea sa conceapa niciodata cum deau putut sa existe partide germane, care timp de o jumatate de veacsa-si iroseasca cele mai bune forte in lupta dusa impotriva introduceriisistemului federativ, partide care au voitsl garanteze securitatea Germa-nilor din Austria printr'o constitutie centralizata si cu totul nefireasca.

Limba germana va fi in teritoriile nationale, unica si exclusivalimba oficiala, deci in cele trei state national germane: in Austriagermana, in Boemia germana si in Moravia germana (Silezia). Inaceste state germane, va fi imposibil orice progres din partea slavis-mului, pentruca el va fi zagazuit de hotarele statelor, inlauntrul caroranu vor mai putea fi luate niciun fel de dispozitiuni favorabile limbi-lor negermane. Dace un negerman va veni in unul dintre aceste treistate nationale germane si va voi sal' se stabileasca acolo, el se vaadapta sans phrase situatiei; va trebui sa invete limba germana, etc.Atunci se va termina odata pentru totdeauna, cum am mai aratat,cu scoalele minoritare, etc.

Inlauntrul celor trei state nationale germane se vor putea organizanoui institutii, o noua administratie, scoale, biserici. Insulele strainexistente sau eventual Slavii cari intra in tara O. se stabilesc resfirati,vor putea fi asimilati cu perspective sigure de succes, pe cale fireasca,asa cum se intampla in orice stat national din Europa. Atunci n'armai exista un paragraf 19, care sa ingrijeasca si sa cultive, cu dragostematerna, orice insula etnica.

0 identica politica de asimilare a acestor mici insule existente,sau a eventualelor imigratii, va putea fi urmarita in orice stat natio-nal. Astfel sistemul absurd si nefiresc de incurajare artificiala a tutu-ror insulelor etnice neinsemnate si disparate, va face loc unei natio-nalizari a popoarelor din cuprinsul imperiului, o nationalizare efectivasi in general realizabila. In acest chip am avea state omogene, adeva-rate state nationale, cad acest proces de nationalizare reciproca ainsulelor etnice, putin numeroase si neinsemnate, va fi sfarsit intr'untimp relativ scurt.

Germanii insa ar mai capata in mod direct, prin federalizarea pe bazadelimi tarii nationale, un numar foarte in semnat de Germani din Ungaria.

Svabii in Ungaria, Sasii in Ardeal si insulele mai mari din Boe-mia (Praga, Iglau, Olmiltz etc.), vor avea o autonomie nationale

282 STAT $1 NATIUNE

si totdeodata suficiente drepturi nationale, pentru ca sa poata traisi sa se desvolte in voie, lucrul care astazi este de cele mai multeon cu neputinta.

Astfel majoritatea Germanilor din imperiul habsburgic vor puteasa formeze un stat national german, omogen. De sigur, multe insulegermane mici vor pieri. Dar si in acest caz se va putea face multmai mult pentru ca sa fie determinati acesti Germani sa se mute inunul din aceste trei tinuturi germane omogene. Cu mijloacele actualede comunicatie, acest lucru va fi usor realizabil in mii de cazuri.Ba s'ar putea face pentru cativa ani o lege imperials in scopul inles-nirii acestor emigrari si imigrari reciproce ale insulelor germane,din si in statele nationale respective. Fireste ca nu poate fi vorbadecat despre imigrarea acelor conationali cari sunt dispusi sa se asezein Statul national respectiv.

In toata aceasta organizare este vorba de juste compensatiunimutuale.

Astfel Germanii vor pierde pur si simplu perspectiva unei hege-monii artificiale, intocmai ca si Maghiarii. Insa in acelasi timp ei vorcastiga siguranta posesiunilor for nationale, °data delimitate, si vorajunge, prin cultura for superioara, la o preponderenta naturals, intoate ramurile statului federal. Limba germand va fi limba inter-nationals a federatiei limba imperiului intrebuintata de toateautoritatile centrale. De sigur, ca sfera de aplicare a limbii germaneva fi, in mod firesc mai restransa decat aceia la care aspira partizaniilimbii germane oficiale. Este evident ca, in aceasta privinta, nu maipoate fi conceputa o intindere a sferei de intrebuintare. In oricecaz, va fi o compensatie favorabila, pe care astazi Germanii nici nuindrasnesc s'o viseze.

Germanii, cari doresc in mod sincer mentinerea monarhiei simajoritatea for covarsitoare respinge veleitatile germano.-iredentistenu pot sä nu is in considerare, ca o asemenea solutionare a problemeinationalitatilor be va produce asa de mari aVantagii, incat trebuedin rasputeri s'o sprijine.

Multe dintre consideratiunile de mai sus se refers atat la Maghiaricat si la Romani.

Este in interesul cclor trei natiuni ca sa ajunga cat de curand,la o solutionare favorabila a problemei nationalitatilor si mai ales aproblemei slave din Austro-Ungaria.


Maghiarii vor pierde de sigur, foarte mult din actuala for situatienationale, care nu este insa prin nimic fundata. Deocamdata nu se vaputea gasi intre ei nimeni care sal poata descoperi, pentru Maghiari,un avantaj Intr'o asemenea reorganizare.

Dar si cel ce are o mans cangrenata care trebue amputatenumai dupa insanatosire vede ca aceasta amputare necesara, i-afost de folos. SA speram ca si Maghiarii se vor insanatosi treptatsi atunci se vor convinge singuri ca o asemenea demarcare fe-derative este de fapt o binefacere pentru existenta si sigurantaindividualitatii for nationale. Numai o asemenea demarcare poatesal fereasca de pieire mica insula maghiara, in mijlocul oceanu-lui slay.

Maghiarii sunt o natie mica. Ei s'au obisnuit insa sal priveascaStatul maghiar actual, dupa conceptiile feudal-medievale, dreptdomeniul for exclusiv. Noi nu mai tra'im insa in evul-mediu. De aceeanobilii fii ai lui Arpad trebue sal fie multumiti atunci and isi potpastra individualitatea etnica.

Va fi nevoie apoi sal munceasca Inca multa vreme ca sal -si asimi-leze, cel putin din punct de vedere politic, daca nu national, insuleleetnice strain, care vor ramane pe teritoriul linguistic maghiar sicare cuprind aproape i I/2 milioane de nemaghiari.

Pentru Romanii si Italienii din Austro-Ungaria, aceasta trans-formare va fi o indeplinire desi tarzie dar in sfarsit totusi oindeplinire de mult dorita, a aspiratiunilor for nationale. Pentrucercurile conducatoare ale acestor popoare, iredentismul va apareca o manifestare a tineretii for politice. Imperiul va scapa de el, demulte dificultati serioase, de natura internal si external. Totodata oasemenea solutie va crea Fara indoiala in Italia insasi, mult mai sin-cere sentimente de prietenie fats de noi.

S'a afirmat adesea ca intre Germani, Maghiari si Romani existsinterese comune, din punct de vedere national, fata de Slavii dinAustro-Ungaria. Fireste, intre aceste trei popoare neslave au existatsi exists interese comune. Aceasta comunitate de interese exists« in sine * atata vreme cat popoarele slave din Austro-Ungaria suntimpinse printr'o constitutie absurda Intr'o singura si aceeasi tabard.Insa, daca presiunea nationale va inceta, se va ivi o necesitate naturals,o comunitate de interese nationale a tuturor popoarelor din cuprinsulimperiului, indiferent de rasa.

284 STAT SI NATIUNE

Slavii dela not nu numai ca cocheteaza cu Rusia, dar se entuzias-meaza chiar pentru imperiul moscovit. Am vazut, doar, din ce motive.Pur si simplu, pentruca ei sunt asupriti in imperiul nostru si \rad inRusia un salvator ideal. Acest lucru s'a spus pans acum, de mu deori, insa fare succes. Dar dace monarhia va obtine o constitutie fede-rative bazata pe dreptate si intelegere politics, toate fanteziile pansla-viste vor inceta dela sine. Atunci popoarele slave vor putea sal inte-leaga, mult mai temeinic, avantagiile nascute din calitatea for de-supusi ai imperiului. Pans atunci, zadarnice sunt toate predicile.

Sa ne inchipuim deci ca imperiul s'ar federaliza in acest sens sisal incercam sä vedem influenta pe care ar exercita-o o asemeneastructural, asupra progresului cultural al acestor popoare. Asta'ziCehii, Rutenii, Slovenii, Croatii, Sarbii, Romanii, Slovacii suntasupriti politiceste si pot progresa numai extrem de greu si foartein cet.

Autonomia °data acordata, va da posibilitatea fiecarui dintreaceste popoare ridice in cativa ani o serie de scoale primare,secundare si superioare. $i ganditi-va, cu ce pasi uriasi vor progresaaceste popoare, dornice de cultural !

Impartirea muncii in interiorul imperiului si trecerea unei partia acestei puteri in sarcina factorilor celor mai competenti din cuprin-sul Statelor nationale va face ca, dinteodata, taranimea fiecarui poporsä poata fi ridicata din punct de vedere economic si spiritual. Caprintr'o minune vor aparea pretutindeni sate infloritoare si orasemarete, reprezentand tot atatea focare de cultural.

Mica Elvetie federative are de pilda Base Universitati; Ungariacentralizata de zece on mai mare are abia doug ! $i ce tari sepot masura astazi cu Germania federative si cu Statul federal atAmericei-de-Nord, in ceea ce priveste progresul general ?

Italia si-a faurit, ca si Germania, unitatea ei nationall si totusinu se poate face nicio comparatie intre Italia si imperiul german tDe ce ? Pentruca in Italia centralizarea paralizeaza periferia. E dreptca Italia are zo de universitati, dar, intru cat ele toate sunt conduse delaRoma, nu suporta comparatia cu universitatile germane, de pilda.

L' Italie, spune Louis Legrand, avait comme l'Allemagne un passequi pOuvait la porter a desirer le maintieu des centres regionaux qui avait

jete un si vif éclat et qui repondaient a des variantes de son genie. Elka prefere cherchcr la satisfaction de ses aspirations nationales dans une

saii


complete unification et devenir une grande puissance. L'avenir dira stelle a adoptd la solution la plus conforme a sa vocation et a son bonheur 1).

Forma federative a Statului contine at atea avantagii, incat trebuesä fie considerate drept unica posibilitate a consolidarii imperiuluinostru.

Asa, de pada, Westerkampf spune in monografia lui asupra confe-deratiei si a Statului federal:

« Forma Statului federal face posibile, prin introducerea unitatiiin treburile nationale (comune) si prin admiterea diversitatii in che-stiunile locale si particulare, asemenea mari avantagii pentru desvol-tarea si libertatea popoarelor, incat se poate prevedea ca aceastaforma se va intinde din ce in ce mai mult, in lumea civilizata. Olandaeste unicul stat de o oarecare importanta, care a trecut dela formafederala la aceea a Statului unitar. In schimb, mari state unitare sicu viitor au devenit in ultimul timp State federale » 2).

Englezul de Labilliere spune in al sau Federal Britain: The neigh-bouring Anglo-Saxon federation of the United States is the most remar-kable instance, showing how a number of self governing provincesnone of which by itself would form an independent State of any conside-ration in the world may, by federal union for common purposes,make themselves into one of the greatest of Powers 8).

Profesorul elvetian de drept constitutional, Dr. Dubs, care stie,desigur, din experienta sa proprie ce este un Stat federativ, laudsfoarte mult aceasta forma de Stat. El spune: Que l'on parcoure tousles Etats du monde l'on trouvera ailleurs de plus hautes sommites poli-tiques, mais certainement dans aucun pays on ne rencontrera une multi-tude aussi grande de citoyens sages, ayant des vues inde'pendantes et unsavoir-faire pratique ; C'est au petit Etat cantonal surtout que nous,devons la possession de ce riche tresor, c'est lui qui est l'ecole de notrevie politique 4).

D-1 Brunialti gaseste ca un Stat federativ reprezinta o garantiein plus pentru asigurarea pacii, caci el va reduce conflictele

1) Louis Legrand: L'ideee de patrie. Paris, Hachette, 1897, p. 63.2) Westerkampf. Prefata VI.8) E. P. de Labilliere: Federal Britain or Unity and Federation of the Empire.

London, Low, Marston & Co., 1894, P. 75.4) Dr. J. Dubs: Le Droit Public de la Confederation Suisse. Neuchbtel- Geneve,

2879, partea doua, p. 5o.

286 STAT $1 NATIUNE

diplomatice si comercialo-politice si va retine pe vecini dela ispita saurmareasca o politica agresiva 1).

Pe Emile de Laveleye it cunoastem deja ca pe un partizan en-tusiast al sistemului federativ. El spune: Le regime federatif simplifieles fonctions du pouvoir central, lequel ne s'occupe que d'un petit nombred'interdts strictement limites . Le systeme federatif diminue ou annuleles dangers de la democratie la plus radicale . . . Ce qui fait la force desfederations, c' est que le citoyen s'y attache par un double motif en raisonde la libertd et de l'autonomie dont it jouit dans sa province et en raisonde la puissance et de la gloire de l'Etat est anime d'un doublepatriotisme et run fortifie l'autre .2).

Le Fur accentueaza in alts parte ca aproape toti scriitorii politiciseriosi, cari au cercetat federalismul din punct de vedereau ajuns la concluzia ca unul dintre cele mai man avantaje ale acesteiforme de Stat este faptul ca poate sa zadarniceasca tirania maselorsau a indivizilor.

0 constitutie federative bine inchegata, poate sa inlature si ex-crescentele parlamentarismului. Impartirea muncii, intre guvernulcentral si guvernele Statelor nationale, permit o discutie mult maiaprofundata asupra diferitelor chestiuni la ordinea zile.

Batranul Anton Springer, a avut pe semne dreptate card in lucrareasa « Austria dupa revolutie », a ajuns cu entusiasm la urmatoareleconcluzii:

« Constitutia federative inseamna libertatea nati onala si pro-gres politic;

Constitutia federativeConstitutia federative

a poporului;Constitutia federative

derii;Constitutia federative inseamna zagazuirea fireasca a revolutiei

si drumul infailibil al reformei » 3).

insemna un guvern putin costisitor;inseamna o prosperitate mereu crescanda.

inseamna domnia ordinei si a incre-

1) Brunialti: Unioni e combinazioni fra gli Stati, p. 238.2) t mile de Laveleye: Le Gouvernement dans la Democratie, tome premier,

p. 74.3) Dr. Anton Heinrich Springer: Osterreich each der Revolution. Leipzig,.

Emanuel Muller, 185o, pp. 63-64.

11


Aceasta diviziune politica si culturall a muncii, care va avea locpentru adoptarea acestei constitutii, va face minuni si in toate celelaltedomenii.

Cultura nationala, caracteristica si originals a fiecarui popor, seva desfatura in mod liber si va putea sa ajunga la inflorire. Sumaacestor rezultate culturale multilaterale va da imperiului o forts sio putere de atractie necunoscuta pang acum si pe care astazi nici nule putem visa.

Ganditi-va numai la avantul enorm pe care 1-au luat, de pilda,Romania si Bulgaria in ultimii ani, de cand se administreazaautonom si au introdus, in State le lor, ordinea. Ba, insasi Ungariane este in aceasta privinta cea mai apropiata si stralucita do-vada.

Atata vreme cat, impreuna cu celelalte nationalitati, Maghiariiau fost si ei asupriti si au fost siliti sa accepte o grea tutela, maghia-rimea a vegetat si a fost intotdeauna un exemplu de incultura, decolosala coruptie si desfrau. Insa imediat ce Maghiarii au fost lasatisa respire, ei au inaintat cel putin in domeniul civilizatiei materiale,cu pasi uriasi.

Oare toate celelalte popoare nu pot. face aceleasi progrese si chiarmai man, dace li s'ar acorda o autonomie moderate ? Iata lucrulcel mai important !

Copiii cauta mereu pieptul mamei, atata timp cat nu sunt intar-cati. Tot asa stau lucrurile si cu popoarele. Odata ce un popor isi areautonomia lui, guvernul lui national, va deveni evident mai capabilca sa-si organizeze agricultura, comertul si industria lui in modproductiv, decat acuma datorita guvernelor centralizate la Viena saula Budapesta. Aceste guverne nici nu cunosc populatia respective,nici provincia, nici raporturile interioare si adevaratele sale nevoi.Tocmai centralizarea care exists astazi in cele doua capitale, faceca intreaga periferie a imperiului sa fie paralizata nu numai dinpunct de vedere spiritual, ci si din cel economic. Un guvern national,compus din bastinasi, o fidela reprezentanta populara, functionariibastinasi, etc., toti acestia cunosc orice coltisor din tail, once elemental bunei sari materiale in acea tars. Un guvern care centralizeazatotul, vede numai ceea ce poate vedea din departare si prin falseprisme. Un popor liber, autonom, cu un guvern si functionari pro-prii, cu deputati cari lucreaza din punct de vedere politic, cu totul

288 STAT SI NATIUNE

altfel decat acum, deputati cari sa" cunoasca fiecare munte, fiecarecampie, fiecare vale, fiecare padure si fiecare ape, este, fare indo-iala, in orice caz mai competinte ca sa promoveze productivitateaeconomics si prosperitatea ta'rii, decat un guvern compus din strain,indepartat si incarcat cu treburile mai multor popoare. Tel euverne-ment, tel peuple, aceasta va ramane cu adevarat valabil pentru tot-deauna.

Constitutia federative va produce in sinul tuturor popoarelor dinAustria un patriotism sincer si plin de insufletire. Fiecare natiune vafi mthidra sa formeze un popor liber, intr'o libera uniune a popoarelor.Iar popoarele vor fi legate pentru totdeauna cu firele inimilor lor,de acest imperiu. Atunci Rusia poate sa se federalizeze oricat de des-centralizat natiunile slave ale acestei Austrii nu vor mai putea fiatrase niciodata spre ea, caci aceasta federatie a Austriei-Mari, vaavea pentru popoarele din imperiu un mare avantaj in comparatiecu Rusia si cu Germania: Statele nationale, din care s'ar compuneaceasta uniune a Austriei-Mari, vor fi toate relativ mici. Niciuna nuva fi amenintata, sa fie pagubita de un aliat urias.

Imperiul va fi sprijinit de popoarele lui, nu datorita biurocratismului,ci datorita legaturilor de sincer devotament si de adanca convingerea insemnatatii imense a acestui imperiu, pentru insasi existenta sisoarta popoarelor sale.

Politica orientall a monarhiei Habsburgilor, ca sa poata da re-zultate, trebue incurajata printr'o juste politica interns a imperiului.Caci aici nu ajuta niciun rationament: intreaga politica externs aimperiului habsburgic depinde de starea sufleteasca a nationalita-tilor lui.

Dace ele sunt individualitati national-politice si deci stalpii de-votati, ba chiar entusiasti ai imperiului, este clar ca aceste State vorputea sa exercite o mare influents asupra Statelor balcanice. Aceastava crea in locul ostilitatii firesti de azi, simpatii si prieteniisincere.

Dace popoarele vor fi mentinute sub o hegemonie barbarasi in sclavie politica, ele nu vor mai face politica. Vor astepta,pur si simplu, asa cum fac toti sclavii ca sa apara o primejdiepentru acest imperiu, care sa le dea prilejul sa-1 distruga, indi-ferent de faptul dace sub un nou stap an, le-ar merge mai bine saumai rau.


Din toate aceste puncte de vedere, federalizarea imperiului habs-burgic apare ca unica solutionare posibilii a problemelor nationale.Aceasta transformare constitutionala nu poate fi combauta decknumai de acele cercuri, din tarn si din strainatate, care nu doresco consolidare reala a monarhiei habsburgice, cercuri care deocam-data nu pot sa cauzeze un prejudiciu monarhiei noastre, Mg caredoresc mai tarziu s'o clop arteasca.

19

CAPITOLUL X

MENIREA AUSTRIEI-MARI

Reorganizarea constitutionals propusa aci n'ar avea de sigurniciun sens daca nu s'ar baza pe convingerea ea este in interesulnatiunilor despre care e vorba aici. Caci nu actuala Austro-Ungarie« ar trebui create, daca n'ar exista * ci acea Austrie-Mare, schitatain paginile de mai sus. Deci, daca din ruinele noastre vrem sa inflo-reasca o viata noua, atunci Austro-Ungaria de astazi « echilibrata *pana la rudis indigestaque moles, trebue sa porneasca imediat sa-sirecladeasca structura constitutionall in sensul de mai sus.

Desi toate nationalitatile, din ambele Orli ale imperiului, suntnemultumite cu startle de astazi, ele isi pun sperantele intr'o cotitura,spre mai bine, facuta in cadrul acestui imperiu. Stranse intre celedoua mari natiuni din Europa, intre Germani si Rusi, micile po-poare care traesc in imperiul Habsburgilor nu pot sa-si afirme securi-tatea for inafara si libertatea for inauntru, decat intr'o federatie bineconsolidate.

De sigur, ca si un Stat federativ rusesc sau cel german actua 1,vor putea sa primeasca aceste natiuni in sanul lor. Numai ca o ase-menea « solutionare * a problemei nationalitatilor va duce, dup' toateprobabilitatile, la o disolvare a acestor natiuni mici. Ar fi IL' indoialao alianta a soareci!or cu leii. De altfel Rusia a aratat in Polonia, Fin-landa si Basarabia cum concepe problemele nationale. GeneralulFadejew spune, in legatura problema slava: « Ce posibilitate ramanemicilor popoare slave sa-si apere independenta for nationala, fiindstranse intre Germani si Maghiari, strivite aproape de cultura supe-rioara a celor dintai si de puternica organizatie politica, a celor dinurma ?

MENIREA AUSTRIEI MARI 291

In zilele noastre, and Europa este impartita in cateva tan marisi and numai acel Stat, care este in stare sa mobilizeze o jumatatede milion de soldati, are dreptul la existenta; and insasi vechileState ca Olanda si Elvetia, Incep sa se nelinisteasca de soarta force poate Insemna acest mozaic national, format din Cehi, Croatisi toti ceilalti ? » 1).

Farina Ecaterina planuia Inca din 1782 ridicarea unei Dacii inde-pendente, care sa uneasca Basarabia, Moldova si Valahia, sub unduce oriental-ortodox (probabil rus) 2). Czartorysky, ministrul deexterne in 1804, a propus tarului Alexandru I, un plan de modificarepan -ruse a hartii Europei, dupe care Wile turcesti sä fie impartitein mai multe State si, apoi sä formeze o uniune federative, sub in-fluenta hotaritoare a Rusiei. Aceste tari urmau astfel sa vegeteze sisa se consoleze cu titlul tarului, de « Imparat si protector al Slavilorsi al Orientului » 8).

Totusi, sa privim mai de aproape Statul federativ rusesc, asa cumsi-1 imagineaza panrusii :

« Popoarele slave >>, scrie Fadejew in alts parte, « trebue sa tindacatre doua scopuri : catre desvoltarea politica si socials in patria foractuala si apoi catre o unire mai stransa intr'un bloc, in frunteacaruia trebue sa stea din punct de vedere militar si internationalRusia. Fiecare dintre aceste neamuri are nevoie de un sap anitorpentru treburile interne si de un mare tar slay pentru interesele ge-nerale. Fara aceasta a doua conditie independenta neamurilor balca-nice nu poate fi conceputa. Dace ele ar fi astazi eliberate lard sa seuneasca in jurut Rusiei, ele se vor trezi maine in aceeasi situatieba chiar si mai rea. In ziva in care Rusia va ridica steagul, acest adevarva fi evident pentru once Slav si pentru once ortodox.

Sau Rusia va fi recunoscuta un imperiu in sensul vechei Poloniisau ocrotind poporul slay va stabili preponderenta sa in lumea slava

1) General Fadejew: Neueste Schriften, p.2) Benjamin von Kallay: Die Orientpolitik Russlands. Tradus din limba

ungarS de Prof. J. H. Schwicker. Budapesta, Viena si Leipzig, 1878, p. 85.3) a ... la masse des pays turcs en Europe devait etre partagee en Etats separes,

gouvernes d'apres les localites et lies par un Federation commune, sur laquelle laRussie pouvait exercer une influence decisive et legale au moyen du title d'empereuret de protecteur des Slaves et d'Orient qui serait donne a S. M. M. Imperiale s. Me-moires du Prince A. Czartoryski et correspondance avec l'Empereur Alexandre I,1887, vol. II, p. 65.

19*

-,--

41.

29:4 STAT SI NATIUNE

si ortodoxa ( !), limba rusa deVenind in aceasta noul lume, inbaza unui drept indiscutabil, limba dominants.

Eu cred Ca rusificarea perseverenta si nesilita ( I) a guberniilordin Apus va duce in cel mai sigur mod la scop » 1).

Pe de alts parte, este indiscutabil, ca nici Germanii catolici dinAustria nu doresc o hegemonie protestanta si nici nationalitatileaustriace nu cer sal se uneasca cu Posen sau cu Prusia apuseana.Franz Palacky a avut un gand just cand a spus: « nazuintele spre oindependents politica a Maghiarilor, ca si a Cehilor, Sarbilor, Roma-nilor si Slovenilor, ba chiar a Polonezilor in totalitatea fornu sunt de acum inainte, fats de influentele centralizatoare care sta-panesc lumea, deck visuri amagitoare. In schimb ideea unei uniripolitice intre aceste neamuri castiga zi cu zi tot mai mult teren. Laaceasta contribue nu numai o traditie pozitiva, ci si insasi necesitateafireasca. Slabe si expuse fiecare in parte unor grave primejdii, acesteneamuri se pot intari numai printr'o federalizare pasnica. Numaiastfel vor putea rezista, cu succes, atacurilor puternicilor vecini delarasarit si apus » 2).

Dar la ce au folosit aceste sfaturi ?On donne des conseils, mais on ne donne point la sagesse d'en pro-

filer, spune Larochefoucauld.Si totusi numai sub sceptrul Habsburgilor not vom

incandata:putea sa ne

mentinem si sa ne desvoltam ca natiuni libere. Cad Austriase compune din popoare relativ mici.

Niciunul nu poate, vreme mai indelungata, sa asupreasca pe cela-lalt. Bineinteles, daca intreaga putere a imperiului nu este puss inslujba natiunii asupritoare, asa cum a fost cazul in aceasta epocadualists. Intr'o asemenea federatie insa o asuprire de acest fel va fiexclusa pentru totdeauna.

De asemenea trainicia Austriei este o necesitate, adanc resim-tita si din punctul de vedere al celor mai multe state mari europene.Aceasta a devenit doar de mult o maxima politica. Astazi, exists inFranca un curent puternic pro-austriac. In ultimii ani au aparut

1) Fadejew: Neueste Schriften, pp. 39-47. Vezi de asemenea DanilewskyRussland and Europa, 187z. Aceasta lucrare confine de asemenea un plan corn-plet al unei federatiuni panslaviste.

2) Palacky: Gedenkblatter, p. 192.

MENIREA ALISTRIEI MARI 293

acolo nenumarate carti si brosuri pretioase, care lupta cu toate argu-mentele posibile, pentru o puternica Austrie si se ridica foarte energicimpotriva tuturor acelora cari bucuros ar dori sa desmembreze si sadisolve imperiul Habsburgic. Asa de pilda, d-1 Leroy-Beaulieu spuneca Francezii sunt astazi acei cari ar avea cel mai mare interes caAustria sa se mentina, fiindca Austria este astazi piatra unghiularaa Europei:

« L' Autriche a pu etre regardee comme notre adversaire naturel,quand elle dominait d' Allemagne ou l'Italie ; nous sommes, aujourd'hui,les premiers interisis a sa conservation. .

L' Autriche-Hongrie reste la pierre angulaire de l'Europe * 1).Acest lucru este de altfel foarte firesc, caci data s'ar ajunge vreo-

data la lichidarea acestui imperiu, Germania si-ar spori asa de multputerea, incat chestia Alsaciei si Lorenei ar fi secundara. Cum ar puteaFranca sa admits, linistita, o asemenea intarire enorma a Germaniei ?D-1 Charles Benoist, intr'un articol foarte valoros publicat in « Revuedes Deux Mondes ajunge si el la concluzia ca este necesar sa se pas-treze Austria ». Que conclure, se intreaba el, de ces faits et de ces deduc-tions? Que pour qu'il y ait une Europe, it faut qu'il y ait une Autricheen Europe. Faite, comme elle faite, de cinq ou six peuples ou fractionsde peuples... l'Autriche est l'ideal de l'Etat tampon 2).

Un alt autor politic francez, d-1 Rene Henry, av and o tendintaindreptatal in special impotriva pretinsei politici de « Drag-nach-Osten » a Germaniei, vede in Austria, unica bariera impotriva acestuirenumit « Drang ». El spune ca imperiul Habsburgilor ar fi laseule barriere suffisamment solide qui puisse, au debut du vingtiemesiecle, se dresser a travers du Drang et arreter les ambitions allemandes,le jour ou elles deviendraient menacantes pour l'equilibre europeen 3).

In schimb un alt francez, d-1 Andre Cheradame, cauta sa demon-streze ca de fapt insasi Rusia are un interes vital ca sa impiedicedescompunerea Austriei.

En definitive, l'ensemble de ces considerations determine cette forteconvinction: sans commettre la plus inexcusable des fautes, la Russie

1) Rend Henry: Questions d'Autriche-Hongrie et Question d'Orient. Avecpreface de M. Anatole Leroy-Beaulieu. Paris, Plon 1903, p. XVII, XIX.

2) *Revue des Deux Mondes a din 15 Noembrie 1899, p. 26o.Rene Henry: Questions d'Autriche-Hongrie, etc., p. 353.

...

9

>

e,

294 STAT SI NATIUNE

ne peut pas permettre a r empire allemand de porter atteinte, de quelquefacon que ce soit, a rintegrite de l'Autriche 1).

Germania, ea insasi n'a urmarit Inca pang acum o politica indrep-tata impotriva integritatii imperiului Habsburgilor. Aceasta teamsse explica insa prin parerea preconceputa a Francezilor impotrivaGermaniei. Chestiunea principala este insa ca autorul francez vreasal atraga pans si Rusia spre a asigura existenta Austriei.

Daca' Franta se vede silita sal is apararea Austriei, cu atat maimult imperiul german modern trebue sal se intereseze de soarta ei.Este doar un interes eminamente german ca la frontierele lui dinSud-Est sal nu existe un Stat dependent de Rusi, dar nicio Austriein care Slavii sunt in timp de pace, tinuti in lanturile unui absolu-tism exercitat pe !Dna de rasa. Pentru a scoate la iveala, acest interesal Germanilor, ne intrebarn: cum va privi Germania o federalizareserioasa si deci libertara, a tuturor popoarelor din Rusia de astazi ?Adica un imperiu rus format pe baze federaliste, cu sferele de auto-nomie cat se poate de intinse pentru popoarele componente si cucea mai stricta respectare a diferitelor limbi, dialecte, moravuri, obi-ceiuri, etc. ? ! 0 asemenea schimbare in Rusia poate nu va mai fi,mai tarziu, atat de greu de conceput si de realizat, dupa cum neinchipuim astazi. Dar avem oare not o notiune clara a ceea ce vainsemna acest lucru pentru imperiul Habsburgilor si pentru cel alHo henzollernilor ?

Dupa cum s'a anuntat din Lemberg, « Dilo », gazeta principall atinerilor ruteni, a publicat la 2 Noemvrie 1905, un articol, unde sespunea in legatura cu acordarea unei constitutii in Rusia, urmatoarele :

« Ziva de 3o Octombrie va fi un moment hotaritor nu numai inistoria Rusiei, ci si a intregei ginte slave. Ochii intregei lumi slave,in lupta ei contra altor neamuri, au fost intotdeauna atintiti asupraRusiei. Numai anumite consideratiuni pornite din soarta popoarelorasuprite in imperiul tarilor impiedicau o mai intima legatura fata deimperiul rus. In momentul de fatal insa, nimic nu mai sta in caleaunei gravitari a natiunilor slave catre o Rusie democratica liberal,

1) Andre Cheradame: L'Europe et la Question d'Autriche au scull du XXp. 384. Totodata este interesant cum d-1 Cheradame ar vrea bucuros si

dispenseze pe Ungurii de necesitatea federalizarii asta numai pentru ce d-niimaghiari se pricep al se prezinte Francezilor drept prieteni ai for yi mAncatoride Germani.

sleets,si


in stare sa formeze o federatie a popoarelor slave §i sa dea un imboldputernic miscarii de emancipare a Slavilor, din afara hotarelorRusiei.

Rutenii din Galitia, cari au fost expusi de catre Austria unei polo-nizari brutale, privesc §i ei prin aceasta prizma, transformarea pro-dusa in Rusia >.

Inteadevar, nu mai avefn timp de pierdut, daca nu vrem sa avem2mare surprize.

Fadejew nu ascunde gandurile lui cele mai intime. El spune depilda: « Daca not vom gasi in Austria numai Austriaci si nu Slavi(sä le zicem panru0) nu vom fi in stare sa obtinem victorii reale.Fara aceste victorii o solutionare fericita a problemei Orientului nueste cu putinta ! » 1).

Pe de alts parte, oamenii politici slavi persists in ideea ca Ger-mania sprijina Austria numai in mod trecator §i anume, pans andRusia va fi aruncata dincolo de Nistru.

Insa din momentul in care Rusia nu va mai prezinta pentruGermania un pericol amenintator, aceasta din urma va pa0 la incor-porarea Austriei germane, impreuna cu Triestul. Pentru acest motiv,asa conchid aproape toti oamenii politici slavi, Germania nici nu vreasa auda de introducerea unei constitutii federative in Austria. Cacidaca nationalitatile slave vor primi o larga satisfactie, problema natio-nalitatilor nu va mai fi punctul vulnerabil al Austriei §i astfel obsta-colele care se pun in calea tendintelor de unificare ale Germanilor,vor spori si mai mult.

Cam tot asa judeca si multi francezi. Astfel Intr'un articol anonimdin « Revue des Deux Mondes » intitulat c L'Allemagne vers 1'Est »,se poate ceti : L' Autriche est reduite a la situation d'un simple Vorland,chargé de servir d'etape a la penetration allemande 2).

Deci o conceptie asemanatoare aceleia pe care a exprimat-o Incain 1884 Louis Leger, cunoscutul amic al Slavilor, and a scris : « Con-sciente ou inconsciente, l'Autriche n'est en Orient que l'avant-garde del'Allemagne. Elle continue, suivant une tradition ineluctable, a travaillerpour le roi de Prusse 3).

1) Fadejew: Neueste Schriften, p. 145.2) « Revue des Deux Mondes* din r Mai 1902, p. 6o.3) Louis Leger: La Save, le Danube et le Balkan. Paris, Plon, 1884, p. 219.

296 STAT SI NATIUNE

Toate aceste afirmatii sunt intemeiate din punct de vedere logic,prin faptul ca se pot ceti asemenea tirade pangermanice in multereviste, jurnale si carti germane. Asa de pada, d-1 Denis explicademisia cabinetului contelui Thun printr'o interventie a Berlinului.Impreuna cu aceasta afirmatie el citeaza urmatorul extras din « Gc

gen wart » (Iu lie 1899): « Uniunea austro-germana se intemeiaza pecaracterul german al celor doua state contractante... Doar nu sepoate pretinde Germaniei ca ea sa incredinteze unei Austrii slavemisiunea apararii imperiului impotriva Rusiei, in cazul unui atacfrancez.

A sosit momentul pentru ca Germania sa paraseasca rezerva pecare si-a impus-o. Funesta politica pe care a dus-o monarhia Habs-burgilor, nu va intarzia sa provoace complicatiuni dincolo de hota-rele sale *1).

Numeroasele scrieri pan-germane vorbesc mult mai limpede simai pe fata despre necesitatea unei uniri politice, intre Austria ger-mand si Germania. Astfel, una dintre aceste diferite brosuri, sustineurmatorul plan : « Chiar daca Cehii n'ar fi prin firea for dusmanii demoarte ai imperiului german, pe care vor sa-1 atace, not vom trebuitotusi sa aspiram la o recucerire a Austriei germane, pentru simplulmotiv ca Austria ne desparte de Adriatica » 2).

Iosef Ludwig Reimer, spune in lucrarea sa « Ein PangermanischesDeutschland », ca dupa cucerirea Frantei, Germania trebue sä obtinao hegemonie neconditionata in Europa Centrals si Apuseana, incor-porand in acelasi timp sau imediat dupa aceea, provinciile germaneale Austriei. Adauga « sub o oarecare forma corespunzatoare scopu-rilor noastre germane de rasa ( ! ! ) »3).

Paul de Lagarde, nu vrea nici el sä stie despre o intelegere fede-rative intre nationalitatile din Austro-Ungaria, caci si el crede ca oasemenea federatie va duce o politica pan-slavista. Germania nu poatesa tolereze, « ca la portile sale sä se ridice un imperiu slay ( ? ), care sa

1) Denis: La Boheme depuis la Montagne Blanche, vol. II, p. 661. Dau acio traducere din limba franceza a editorului suscitat.

2) Die deutsche Politik der Zukunft. Munchen, 1900, Deutschviilk. Verlag,P. 9.

3) Iosef Ludwig Reimer: Ein pangermanisches Deutschland. Esseu asupraconsecintelor atitudinii rassiale stiinVice actuale pentru problcmele noastrepolitice §i religioase. Berlin Leipzig, Friederich Luckhardt, 1905, p. 12o.6i


poata face cauza comuna, Impotriva Germaniei, cu celalalt imperiuslay dela rasarit, in unire cu Franta si cu Danemarca )).

In alts parte el exprima fara rezerva ideea pangermanista: « Numaio Germanie, care se intinde dela gu-ra Ems-ului pana la gurile Dunarii,dela Memel pang la Triest, dela Metz pana la Bug este in stare saimpuna pacea in Europa >> 1).

Jar Frederich Lange isi bate joc in opera lui, de altfel foarte inte-resanta, de omul politic « las », care a spus « cuvantul inteligent inaparenta » : « Daca Austria n'ar fi existat, ar trebui creata )). Apoi adaugasuparat : « Asi voi sa \rad astazi pe omul, care ar dori in mod constientsg creeze un asemenea monstru de Stat, cum este aceasta monarhieaustro-ungara si care nu s'ar sinucide imediat dupa aceea, din des-.gust pentru opera sa de carpaciu » 2).

Asemenea idei sunt raspunsuri la hartile si brosurile lui Da-nilevsky, Fadejew, Sarjanko, etc. De obiceiu acestor produse nu lise acorda mai multa importanta decat li se cuvine. Insa ele reusescsa-i umple pe Slavi cu o intemeiata neincredere.

In niciun caz nu trebue luat in nume de rau, daca micile popoaresud-estice se pazesc Inca, de pe acuma, de eventualitatea unui im-periu pangerman.

Eu cred totusi ca si iridenta germana dupa cum, din cand in cand,este numita aceasta politica, nu are perspective de succes. Nu esteverosimil ca vreodata un guvern german sa incerce sa puie in practica.'aceste planuri.

Bismarck a spus Inca in 1896, unui corespondent al lui « DailyTelegraph * din Londra : « dau toate asigurarile, ca daca mi s'aroferi maine Austria de Sus si de Jos, as refuza-o. Sunt prea departe.Daca Praga si Viena ar putea sa-si schimbe locurile, n'as spune nu ».

De fapt, de ce oameni insemnati ca Paul. de Lagarde vorbescdespre Austria cu atata dispret ? El ne-o spune singur si destul debine: « Cine vrea sa pastreze Austria, trebue sa gaseasca pentru

1) Paul de Lagarde: Deutsche Schriften. Gottingen, 1878, Dieter p. 87. Aceastacxpresie a lui de Lagarde pare a proveni mai curand din consideratilmea de atransforma Austria intr'o colonie germana, caci la p. 75 spune doar limpede:4, A alipi provincii germano-austriace la imperiul german, ar insemna grabireaprabusirii Germaniei. Insa acest pericol nu este apropiat §i poate fi foartebine cu totul respins }).

2) Fr. Lange ; Reines Deutschtum, Berlin, Duncker, p. zio.

298 STAT $1 NATIUNE

Austria o misiune care sä merits sa fie purtata. 0 suta de Beust si osuta de Andrassy, nu ajung ca sä asigure Austriei un loc in istorie.Austria trebue sä-si propuna un scop in conformitate cu istoria mon-diala : atunci un asemenea scop si o vointa ferma, prezenta, irezistibilade a-1 atinge va putea da viaca Austriei ».

Menirea Austriei consta in momentul de fats in asigurarea echili-brului dintre Germania si Rusia. Austria trebue s5 devina un imperiuprotector al natiunilor mici din Sud-Estul Europei. Acest lucru estemult mai important pentru Germania decat dorinta ei de a disolvaAustria sau sa faca din ea un Stat colonial al Germaniei. Sa doreascaGermania aceasta ? Intru cat in aceasta privinta mai sunt si multialtii can au si ei un cuvant de spus...

Insa tot asa cum lui Bismarck nu i-a placut iredentismul german,nici Imperiul german nu va putea si nici nu se va arunca intr'o poli-tica de aventura. C5ci este o intrebare, data Germania, care abiapoate sa fac5 fats celor 3 milioane de Polonezi, s'ar incarca cu inimausoara cu Inca vreo 7 milioane de Cehi si Jugoslavi.

« Die Post >> din Berlin, a discutat anul trecut sub titlul « Frantasi pangermanismul », proza diferitilor publicisti francezi, can banuescca unii dintre conducatorii politici ai monarhiei noastre sunt subinfluenta imperiului german. 0 ocazie pentru aceasta discutie, aoferit-o cartea lui Georges Weil: « Le Pangermanisme en Autriche >>,aparuta tocmai atunci cu o prefata de Anatole Leroy-Beaulieu.

« ()rice om politic serios din imperiul german si din Austria »,spune « Die Post », « trebue sä stie a noi, Germanii din imperiu,nu voim sa smulgem Austriei niciun Stat si nici cea mai mica buca-tied de parnant. Dimpotriva, suntem ferm decisi sa aparam integri-tatea acestei monarhii in toate imprejurarile.

Forma imperiului german a fost creata de regi intelepti si de preva-zatori barbati de Stat si nu poate fi largita dupd plat. Cine a studiat isto-ria vremurilor recente, si-a dat seama de scopurile pasnice si culturaleprin excelenta, urmArite dela Intemeierea Statului german. El a intelestotodeodata ca noi nici nu dorim, nici nu avem nevoie sa sta'panim alteOH in Europa. Nici nu mai vorbim de intentia ca sa intindem mana spreTriest. Acela care n'a inteles toate acestea, n'avem ce sa -i facem ».

In cartea mult comentata « Berlin-Wien-Rome *, care a oglindit,dupd cum am mai spus, noul curs luat la Berlin si a fost inspirata decancelariatul imperiului, sta scris, relativ la aceasta, urmatoarele:


« La not au existat Germani, prieteni ai Rusilor quand-meme,oameni politici pentru cari impartirea Austriei si participarea ger-mane la o politica ruso-panslavista sunt chestiuni demne sa fie dis-cutate. Insa numaTul si categoria acestor fericiti, face ca examinareaprogramului for sa ne pars de prisos. E destul sa aratam ca ideilede acest soiu n'au castigat niciodAta, niciun loc intre conducatoriispiritu ali ai natiunii noastre si ca mentinerea monarhiei austriaceeste de mult recunoscuta de catre Germanii responsabili, drept onecesitate europeana. Iar dupe ce Printul Bismarck si-a exprimat intoamna anului 1878, conceptia sa asupra raporturilor noastre cu celedoua imperii vecine, spunandu-si astfel ultimul cuvant, asemeneaspeculatii criminale privitoare la desagregarea monarhiei habsburgicesi a unei impartiri germano-ruse au mostenirii deschise, au devenitpentru totdeauna in Germania, completamente imposibile ».

Toate acestea sunt perfect logice. Dar cercurile germane trebuesa invete si sa vada ca federalizarea monarhiei habsburgice nu in-seamna catusi de putin slavizarea acesteia. Iar in masura in careSlavii profits de pe urma federalizarii, aceasta libertate a for trebuesa be fie acordata in mod sincer.

D-1 Eduard von Hartmann judeca cu buns dreptate, cand afirma,ca <( pentru once guvern austriac, exists un motiv mult mai imperios,decat cele aratate p aria acum, sa dea cuvenita dreptate, revendica-Tibor nationale slave. Acest motiv nu mai apartine politicii interne,ci celei externe a imperiului. El consta in aceea ca prevenirea pan-slavismului este pentru Austria o chestiune de vieata ». Mai departespune: 4 Daca Austria sovaie ca sa: devina un Stat federativ, in carediferitele neamuri slave sa se poata certa si impaca Para varsare desange, impinge neamurile slave sa se arunce in bratele panslavis-mului. Cu alte cuvinte, in bratele hegemoniei ruse. Desi aceastaeste odioasa acestor neamuri, totusi va fi intotdeauna preferata,fats de domnia permanents a neamurilor neslave » 1).

D-1 Geffcken comenteaza un articol publicat in « Westnik Je-wropy )), de renumitul istoric rus Pypin, si spune, completand ideilelui Pypin: nu exists o solidaritate slava, nici din punct de vedere po-litic, nici religios, nici lingvistic, nici cultural. Intre Rusi si Slavii

1) Eduard von Hartmann: Zwei jahrzehnte deutscher Politik and die gegen.mirage Weltlage, p. 198.

30o STAT $1 NATIUNE

nerusi exists o instrainare si, in parte, chiar o ostilitate secular5.Despre ura dintre Polonezi si Rusi nici nu trebue sa vorbim. Darchiar Cehii nu vor, nici solidaritate, nici unire politica cu Rusii, acaror prietenie le serveste numai ca mijloc de lupta impotriva Ger-manilor. In ceea ce priveste pe Jugoslavii din Peninsula Balcanica,sacrificiile de sange si de bani alg Rusilor le-au convenit foarte bine.Insa dup5 eliberarea for de jugul turcesc toti, cu exceptia Munte-negrenilor, si-au intors fata dela Rusia, dandu-si seama ca inaintareaRusiei spre Sud, spre Tarigrad, ascunde o amenintare a propriei forexistence. Apoi ei se considers mostenitorii legali ai « omului bolnav ».In afara de aceasta, reactiunea care domneste azi in Rusia, a ascutitputernic antagonismul celorlalti Slavi fats de ea. Dupa ce ei insusivor obtine constitutii libere, n'au nici cea mai mica pofta sa fiefericiti cu absolutismul rusesc.

De aceea, daca in cercurile conducatoare ale Rusiei si-ar face locconvingerea c5 ideea panslavist5 este o nalucire, lipsita de continut,acest lucru n'ar putea fi decal salutat ca un progres 1).

In ceea ce priveste gravitarea neamurilor slave nerusesti spreRusia, se poate spune ca numai emanciparea for le poate desteptadin niste visuri care pot sa devina funeste pentru ele

D-1 Andre Cheradame spune si el, relativ la aceasta chestiune,urmatoarele: A mesure que les petits peuples slaves progressent et pas-scnt de leur oppression ancien par le pangermanisme (et le magyarisme? )a une vie plus Libre, ils gardent bien leurs sympathies morales pour laRussie et pour le slavisme, mail l'extension de leur propre personnaliteles rend nettement hostiles a toute politique russe panslaviste, c'est-h-direannexionniste directement ou indirectement 2).

D-1 Gumplowicz, care aplica problemei noastre a nationalitatilorinvataturile sociologiei moderne, afirma de altminterea, impreuna cutoti cunoscatorii situatiei, ca Austro-Ungaria nu poate sa tolereze

1) Geffecken: Frankreich, Russland and der Dreibund, p. 174. Vezi de ase-menea Giovanni Boglietti: Nihilisti e Slavofili in t Nuova Antologia di scienze,lettere ed arti o. Roma, 1881, vol. 28, p. 356: Cio che si e detto della Polonia sipub egualmente dire di tutte le altre stirpi slave che hanno sede nell'Austria-Un-gheria e nei Balcani, le quail, pure accenttando it patrocinato e l'ailtto della Russiacontro le nazionalita straniere che le opprimono hanno tuttavia in orrore lo spiritoautocratic° the governa quell'impero e rifuzzano dal fondersi in esso.

2) Andre Cherademe: La Question d' Orient, p. 378.

insile.

MENIREA AUSTRIEI MARI 3or

panslavismul. Acesta este insa un fenomen firesc la toate neamurileslave care s'au diferentiat Inca prea putin si care nu s'au individualizatinca in mod pronuntat, ramanand la un nivel scoborit. Caci cu catacest nivel este mai scazut, cu atat mai puternica este atractia pecare o exercita elementele comune si cu atat mai putin separa, ceea ceeste individual.

Dace panslavismul nu poate sa castige teren la Polonezi, aceastaeste urmarea simple si logics a faptului ca nationalitatea polond s'aridicat de mult deasupra nivelului general si ca momentele indivi-duale, care o separa de Rusi, au capatat preponderanta, fata de ten-dintele panslaviste. Ace lasi lucru se petrecee cu Cehii, Intr'un gradcu mult mai mic, dar totusi destul de insemnat. Nu exists insaniciun mijloc mai eficace de a feri temeinic si ()data pentru totdeaunaBoemia de veleitatile panslaviste, decat acordarea unei desavarsitelibertati de desvoltare a nationalitatii cehe. Caci o asemenea desvoltares'a evidentiat dela sine din ce in ce mai mult. Individualitatea natio-nals a Cehilor va intari instinctul for national si dorinta de a si-1pastra.

Ace lasi lucru este valabil si pentru celelalte nationalitati slavedin Sudul Austro-Ungariei. Cu cat sunt asuprite mai mult, cu atatsunt mai accesibile propagandei ruse. Cu cat se vor desvolta mailiber, cu atat mai mare va fi aversiunea for instinctive fats de colosulnordic, care manifests deschis tendinta de rusificare a tuturor Sla-vilor *1).

Aproape tot atat de neintemeiata, ca frica de o politica panrusaa Austriei-Mari, reorganizate pe baze federaliste, este si teama deun, iredentism italian si roman, care vor capata atunci, frau liber.

SA satisfacem in mod serios pe Romanii si pe Italienii nostri sinimeni nu va mai auzi cuvantul (c iridenta *. Popoarele care n'auniciun motiv sd se planga de subjugare, nu se gandesc la o po-litica iredentista. 0 pilda elocventa, Intre inulte altele, este Malta,citata de profesorul Pasquale Villari 2).

Aceasta insula care de un veac incoace se gaseste sub stapanireaengleza, a avut din partea acestor stap ani avantaje economice

1) Gumplowicz: Soziologie and Politik, pp. 129, 131.2) Der Irredentismus, Von Pasquale Villari in tNeue Presse * din is Sep-

temvrie 1904.

302 STAT $1 NATIUNE

enorme, se &este sub influenta predominanta a iezuitilor, carisunt in mare masura ostili Italienilor. Malta n'a manifestat niciodatasimpatii pentru Italia. Si Italia, care a stat intotdeauna pe un piciorde pace cu Anglia, nu doreste de loc sa micsoreze puterea Anglieiin Marea Mediterana. Deci ea n'a manifestat niciodata nici cea maimica dorinta ca Anglia sa renunte la Malta. Dar a fost deajuns caEnglezii sa aiba, in ultimul timp, nefericita idee de a prigoni limbaitaliana in Malta, pentru ca iredentismul sa is nastere si aici. Lunide-a-randul presa italiana a vorbit numai despre aceasta. Studentiidin Malta au venit in Sicilia si au fost primiti in triumf de populatiaitaliana. Niciodata nu s'a auzit un limbaj atat de violent ca acela, pecare-1 au asta'zi locuitorii din Malta, fata de Englezi.

Cat de logic intemeiaza Dubs necesitatea Elvetiei de a-si pastranationalitatile sale si cu cats pricepere analizeaza el faptul ca, dinmoment ce o nationalitate, oricat de majoritara ar fi ea, dorestesa asupreasca pe celalte, acestea trebue imediat sa faca politicairendentista ! Pasajul este foarte instructiv si merita sa fie reprodusin intregime.

... la Suisse a pour mission de former pour ces trois nationalitesune barriere contre des surprises reciproques violentes, et d'être en memetemps, entre elles un trait d'union pour des associations pacifiques. Maisc' est precisement cette grand mission internationale de la Suisse quifait un devoir d'eviter a l'interieur toute organisation qui pourraitporter atteinte a l'individualite d'une des trois nationalites, car ce nesera que comme libre confider& politiques qu'ils seront et demeurerontunis. Dgs le moment ois rune de ces nationalites, en vertu de sa majoritenumerique voudrait en opprimer une autre, on verrait s'opirer un tra-vail de decomposition interieur, un retour des nationalites particuliiresvers leurs centres naturels . . .1).

D-1 Gustav Beksits se intreaba in cartea lui « Problema roma-neasca si lupta de rasa in Europa si Ungaria » de ce Liga Romaneascadin Bucuresti nu « raspandeste * ( !) iredentismul si in Bucovina ? El&este explicatia acestui lucru in faptul ca Romanii n'au vazut inintelegerea austro-maghiara incheiata in 1867 decat un provizorat,care trebue sa fie urmat, de o intoarcere la vechea forma a imparatiei.

') Dr. J. Dubs: Le droit Public de la Confederation Suisse, partea II-a. Neu-chatel, Geneve, 1879, p. 379.


Dar aceasta veche imparatie, credea ca are in persoana Romani lor oarms impotriva Maghiarilor si a « libertatii )) maghiare. De aceeaRomanii ascutesc acea parte a problemei romanesti, care este indrep-tata in mod special impotriva Ungariei. De aceea ei cauta sa prezinteideea unitatii romanesti, numai sub forma antagonismului impotrivaUngariei. De aceea scriu memorande catre imparatul Austrieisi nu catre regele Ungariei. Aceasta ar fi cauza si explicatia faptuluide ce tocmai Ungaria are o iredenta romaneasca 1).

Nu, domnule Beksits, nu « de aceea » ! Tocmai in Ungaria existso iredenta romaneasca, fiindca in Ungaria Romanii sunt aserviti,exploatati si persecutati din punct de vedere national; fiindca eide mult au fost siliti sa nu mai considere aceasta Ungarie cu coloritmaghiar, drept patria lor. De aceea patriotismul lor se indreaptanumai asupra acelei bucati de pamant, din Ungaria, pe care ei traiesc.Si daca merg Inca cu memorandele lor, nu la regele Carol a Roma-niei, ci la imparatul lor, aceasta dovedeste ca Romanii nu fac o poli-tica « iredentista » ci, cu totul dimpotriva, ei fac politica Austriei-Mari. Si aci ei procedeaza foarte logic. Caci doar toata lumea stie,ca in Austria, cu toata situatia de acolo, nationalitatile se pot desvoltaincomparabil mai liber, decat in Ungaria pseudo-liberala.

Insa tocmai aceasta indelungata si constants (caci este constienta)gravitare politica a Romanilor, nu catre Bucuresti, ci mai cur andcatre Viena, i-a indarjit dela Inceput pe Maghiari, impotriva Roma-nilor. Acest lucru it chinueste si pe acest herald al maghiarizarii, inpamfletul lui sus pomenit. Dar deoarece directia tendintei politicea Romanilor este cunoscuta, cum pot ei in mod logic sa fie invinuitide « iredentism ? ».

D-1 Dimitrie A. Sturza, seful partidului liberal din Romania,si-a exprimat urrnatoarea parere asupra iredentismului:

« Dupa parerea mea « iredenta romaneasca » este o nascocire adusmanilor poporului nostru; pe de alts parte acele persoane cu totulizolate, care se ocupa cu asa ceva, on sunt platite, on sunt cu totuliresponsabile si neghioabe. Care ar fi scopul acestui produs artificial,care s'ar numi iredenta romaneasca ? Cucerirea Ardealului ? Putemnoi sa cucerim Ardealul ? De sigur ca nu, caci nu avem pentru astaputerea necesara. Insa chiar daca noi am avea intentia sä cucerim

1) Vezi Pester Lolyd din to August 1895.at

304 STAT $1 NAT1UNE

Ardealul si am dispune de o putere suficient de mare pentru ca oasemenea intreprindere sa nu devina ridicola, noi totusi n'am aveavoie sa ne aruncam intr'o asemenea incurcatura. Caci in caz de reu-sita, ea ar atrage dupa sine neaparat distrugerea imperiului austriac.Insa distrugerea Statului austriac n'ar fi o problems locals, ci o afa-cere europeana de o insemnatate colosala, ale carei urmari funestene-ar lovi mai curand pe noi, statele mici, decat marile puteri.In timp deci, ce noi am porni la cucerirea Ardealului, sfarsitul c ante-cului ar fi ca altii ne-ar inghiti pe noi »1).

D-1 Take Ionescu, unul dintre conducatorii conservatorilor dinRomania, care a fost de mai multe on ministru si este si acum, spuneinteo lucrare asupra politicii externe a Orli sale:

S'il y a :me accusation contre laquelle tons les Roumains, ceux desprovinces soumises aussi bien que la jeunesse universitaire qui a prisl' initiative du recent mouvement patriotique, se defendent avec vehemence,c'est tale de suivre une politique irridentiste.

En effet, la politique irredentiste est impossible pour l'Etat roumain.Ce n' est pas parce que les considerations de droit international et le respectdcs traites Pen empechent, mais une politique irridentiste, une politiquede quenelles avec les voisins, suppose une chose que l'Etat roumain nepossede pas, a savoir: une parfaite securiti de la propre existence, l'ab-sence de tout danger imminent 2).

Asa vorbesc cele doua mari partide istorice ale Romaniei. Estestiut ca acolo nu exists deck aceste doua partide.

Dar nu numai Romania oficiala, ci Liga Cultural-a, atat de temutadc Maghiari, cu sediul in Bucuresti, dar avand sectiuni in toate ora-scle si oraselele, s'a declarat intotdeauna si pretutindeni impotrivairedentismului. D-1 Barbu Delavrancea, poate cel mai mare oratoral Romaniei, fost vice-presedinte al acestei Ligi Romanesti si deputat,a spus intr'un discurs al sau dela Camera, in care a vorbit si despremaghiarizarea denumirilor de localitati din Ungaria : « trebue sadeclar anticipat ca invinuirea de « iredentism si daco-romanism » pecare o ridica impotriva noastra presa maghiara si parlamentul maghiar,

2) D. A. Sturdza in Discursul rostit la Senat in ziva de 9 Dec. 1893. VeziEugen Brote: Die Rumiinische Frage in Siebenburgen and Ungarn, Berlin 1895,Puttkammer u. Miihlbrecht, p. 367.

2) Take Ionescu: La politique etrangere de la Roumanie. Bucure§ti, F. Gobi,Fa, 2895, p.


nici nu merits un raspuns. Nimeni dela not si nimeni dincolo de Car-pati n'a cerut vreodata altceva decat drepturile istorice si naturale,care se cuvin acelor 3 milioane de Romani, stapanii pamantului de pecare n'au fost izgoniti niciodata. Si aceste drepturi ei si le vor cuceri,dad. nu vrem sa acceptam posibilitatea nimicirii fizice a unui poporde 3 milioane.

In timp ce Romanii de dincolo, cer egalitatea de drepturi, Maghia-rii le raspund: « Nu, voi nazuiti la o Dacie-Mare dela Tissa, pans lavalurile Marii Negre ». Ce scop urmaresc ei cu aceasta ? Vor sa neprezinte in fata Europei ca un popor de dezordine, pentru ca saslabeasca simpatiile marilor puteri, precum si increderea for in cu-mintenia si veleitatea noastra. In timp insa ce tind spre acest scop,obtin cu totul altceva. Noi cei de aici si conducatorii de dincolo,vrem sa mentinem treaza constiinta justetei revendicarilor lafratii nostri; maghiarii dimpotriva, se straduesc sa mentina in viataun vis, care, ca once vis care este visat prea mult poate sa devinao posibilitate istorica.

Chemarii la « libertate » a Romanilor, Maghiarii raspund cu« daco-romanismul ». Ei silesc constiinta unui popor, ca in cele dinurma, sa astepte salvarea dela o posibilitate la care nici nu se gandeste.Asupritorii trezesc spiritul revolutionar cu ura for necugetata. Ceiasupriti sunt intotdeauna drepti si rezonabili » 1).

D-1 L. L. Mille (pseudonimul unui roman din Regat), vorbestein acelasi sens :

« On a poll souvent de Daco-Romanisme et de Romania Irredenta.Rien de tel n' ex4ste dans le revendications et dans les esperances des Rou-mains des Transylvanie. Its ont toujours compte parmi les plus fidelssujets de la maison de Habsbourg et entendent demeurer tels, toutes leursdeclarations sont unanimes sur ce point, et it est assez curieux de rapprocherces sentiments des tendances de certains partis magyares, qui ne visenta rien moins qu' a une scission complete entre la Hongrie et l' Autriche 2).

Si acestea nu sunt vorbe goale. Iredentismul este pentru Romanii,ca si panslavismul pentru Slavi, o utopie. Noi Romanii o stim, aceastacel mai bine. Astfel, in pamfletul cunoscut sub numele de « Replica »

1) In discursul sAu din 19 Decemvrie 1898 dela Camera roman.2) La Question des Nat'nnalitds en Hongrie par L. L. Mille. Paris, Revue

Politique et Parlementaire 5, 1895, p. 29.

20

s

306 STAT SI NATIUNE

si care a fost scos cu ani de zile in urma de tineretul universitar delaViena, Graz, Budapesta si Cluj. Impotriva maghiarizarii, sta scris:

« Romanii, un popor de rasa romans, care vorbeste o limbs neo-latina, au crezut Intotdeauna si mai cred inca si azi, ca adevarata,mare primejdie pentru nationalitatea lor, precum si pentru cea ma-ghiara, vine dela Nord-Est si ca impotriva acestei primejdii nu poateexista un zid de aparare mai firesc ca monarhia habsburgica, conso-lidate pe baza federative.

Romanii au convingerea nezdruncinata insa, ca imperiul austro-ungar nu se mai poate mentine decat numai in cazul transformariilui Intr'o Elvetie monarhica libera, in care not si toate celelalte natio-nalitati care locuesc aici, ne-am putea desvolta in desavarsita libertatesi conform spiritului nostru notional > 1).

Asa vorbes,te tineretul unui popor « iredentist ?nici nu poate fi altfel, tocmai din cauze care sunt dare pentru

fiecare cunoscator al situatiei.Notre existence, spune d-1 Take Ionescu, est iacompatibile, avec

la realisation de l'iclial de l'empire russe ; son hostilite contre nous nepeut cesser que le jour ou it reussira a nous supprimer, ou bien le jour oit itlui sera pleinement prouve qu'il lui est impossible de nous faire disparaftre...

Eh bien, le sort nous a place comme une entrave prdcisement sur cetteroute, de sorte que la Russie ne peut parvenir M ou l'appelle la logiquede son developpement qu'en passant sur notre corps.

Entre la Russie et nous, it n'est pas question d'une mes-intelligencepassagere,nimeme d'une de ces haines irraisonnees que le temps pent fairefondre, comme it les a formees. Non, it y a ici quelque chose de plusprofond. Il est question de deux vies qui s'excluent reciproquement, ouplutot d'une existence, de celk de la race roumaine qui ne peut resterdebout que si la Russie est forth de mettre un frein a son ambition...

La force des choses fait de nous un obstacle a la marche en avantd'un grand empire qui est en mime temps une nation puissante. Cetempire a tente, tente et tentera de marcher sur la vole qu'il croit luietre indiquie par la Providence. Nous nous trouvons sur son chemin.L'empire des Tsars 'a done essaye, essaie et essaiera de nous effacer decarte des peuples 2).

1) Die Rumdnische Frage in Ungarn und Siebenbiirgen. Replik der roman.akad. Jugend Ungarns und Siebenbiirgens, p. 155

2) Take Ionescu: La politique extdrieure de la Roumanie, pp. 17-19.

a.

$i


Cam aceeasi opinie o exprima si contele Julius Andrassy jun.:« Imperiul rusesc nu este atat de agresiv cum a fost cel turcesc

insa uriasa sa Intindere, intensa sa forts brutaIl si posibilitatea pur sisimplu ca el sa faca si o politica panslavista, exclude ca not sä putemtrai in vecinatatea lui ca o putere (independenta) de al treilea rang » 1).

Deci Germanii capabili sa judece, stiu de ce micile natiuni dinSud-Estul Europei nu pot sa gandeasca nici la iredentism, nici ladistrugerea imperiului habsburgic. Insa este o Ingamfare absurda,dad. de pilda contele Stephan Tisza, crede ca Statul national maghiar,poate « sa protejeze » celelalte natiuni.

Daca el crede, du/A cum am vazut mai sus, ca ar trebuisä existe o asemenea mare putere « asupra politicii careia natiuneamaghiara sa exercite prin conceptia sa si prin spiritul sau iubitor delibertate, o intaurire hotaritoare * 2), atunci el nu stie pur si simpluce vorbeste.

Nu, nobile conte, intarirea Statului maghiar n'a fost Inca recu-noscuta de nicio natiune din valea Duna'rii, drept o chezasie a menti-neni ei. Cu totul dimpotriva ! Toate aceste nationalitati nutresc unicadorinta ca Austro-Ungaria de astazi sa se transforme Intro Federatielibera a natiunilor, devenind astfel o mare putere, asupra careia totusinu Maghiarii sa poata avea o inraurire « hotaritoare », ci toate acestepopoare sa exercite o influents « colectiva ». Aceasta este uriasa deo-sebire Intre conceptia unilateral-maghiara si cea dreapta si adeva-rata a «tuturor popoarelor mici dupa cum le numeste atat de bucurosoratorul, atunci cand le opune poporului maghiar.

1) Andrassy: Ungarns Ausgleich mit Osterreich, p. 57.2) Pre§edintele de consiliu contele Stephan Tisza in discursul sau %inut in

Parlamentul maghiar la 3o Iunie 2904.

20*

r,

CAPITOLUL XI

PERSPECTIVE PENTRU VIITOR

Nu este deci nevoie sa fii profet pentru ca sa prevezi ca, dataneajunsurile noastre politice vor mai dura multa vreme, toate prop-telele acestui imperiu trebue sa se prabuseasca. Caci atata vremecat Maghiarii inseamna totul in aceasta monarhie, iar toate celelaltepopoare mai nimic; atata timp cat pe de aka parte, unica legaturrtcare mai tine laolalta micile State dunarene si balcanice este numaiura impotriva monarhiei noastre orice perspective pentru viitoreste si ramane pentru not intunecata.

Numai o reorganizare federative ar putea deci sä ne deschida sisa ne asigure un viitor. Atunci insd ne-am putea bizui nu numai pedevotamentul si spiritul de sacrificiu al popoarelor imperiului, ci sipe simpatiile reale fata de monarhie, ale Statelor dela Dunarea de Jossi din Balcani.

Pentru a stabili o uniune politica, in scopul asigurarii exis-tentei for nationale, popoarele respective trebue sa dovedeascao anumita moderatie in aspiratiunile for politico-nationale. Unulsau altul dintre aceste popoare nu poate in niciun caz sa fieexclusivist si sa doreasca folosirea uniunii spre unicul sau avantajdupa cum au facut intotdeauna Maghiarii si bucuros, doresc s'omai face.

Contele Andrdssy jun. de pilda este fall indoiala ferm convinsca Maghiarii nu se pot mentine decat numai int?" o uniune cu un altpopor; ea in acest stop Cara are nevoie de o legOturd permanentssi nu de una trecatoare, caci altfel nu numai caracterul de Stat al tdrii,ci-si maghiarimea ca nationalitate va sta in fata celui mai mare pericolde prabusire.

PERSPECTIVE PENTRU VIITOR 309

« Caci pentru ce sa mai fim independenti » se intreaba conteleAndrassy, « daca nu mai putem fi Maghiari ? » 1).

Contele Andrassy jun. este insa, pe de alts parte, un partizan toc-mai al dualismului, dar numai cu Austria singura. El isi sprijinaparerea pe consideratiuni bazate pe o politica de forta fata de « pan-slavism », dar nu mai putin si din motive dictate de dorinta maghia-rizarii Ungariei si a asigurarii hegemoniei maghiare in ambele OHdualiste, precum si in statele dela Dunarea de Jos si din Balcani.El vrea sa tie toate aceste popoare in frau. Toate natiunile trebue salingenunche in fata marei, puternicei, covarsitoarei influence a celorcateva milioane de Maghiari, pentru a se servi astfel politica orientalaa monarhiei habsburgice 2).

Asemenea tendinte extravagante sunt urma'rite de o intreaganatiune, despre care insusi contele Andrassy este silit sa marturi-seasca ca, ramasa singura si independents, trebue sa dispara de pesuprafata pamantului !

Intr'un cuvant: deli Maghiarii fara o legatura stransa cu Austria,vor fi imediat aruncati la pamant si expusi germanizarii sau rusi-ficarii, ei sprijina aceasta legatura numai in masura in care per-mite maghiarimii sa domine si sa terorizeze atat Austria cat si intregulSud-Est al Europei.

Aceasta este insa politica Maghiarilor « moderati » asa zisi « libe-rali », ca Andrissy, Tisza, Banffy, etc. !

Ion Bratianu, cunoscutul barbat de Stat al Romaniei fusese rugatde catre Luwig Kossuth si de oamenii sai ca sa lucreze pe langadomnitorul Cuza, pentru o alianta cu Maghiarii, in vederea uneiconfederatii dunarene. El a spus in 1859 contelui Cavour, care aintervenit si el pentru aceste idei:

') S. Andrassy: Ausgleich, editia maghiara, p. 38 si aceasta fra21 ca multelealtele fusese radiata din editia germana.

2) S. Andrassy: Ausgleich, editia maghiara, p. 25. Semetul maghiar se aparricu grandezza ridicola contra reprosului eventual a el ar compara maghiarimeat cu micii ei vecini dela miazazi o Ah, nu I Doamne fereste ! Si el corecteazapasajul care-I incurca, declarand ca este vorba numai ca nu cumva putereaMaghiarilor sä scads simtitor fata de marile puteri ( ?) europene 1 Si acestpasagiu a fost sters in intregime din editia germana, probabil pentru casa ascunda aceasta grandomanie maghiara fata de strainatatea, capabila sajudece.

310 STAT $1 NATIUNE

« je ne crois pas au liberalism et a la moderation de Messieurs leHongrois. je sais qu'ils sont plus exclusifs que jamais et je n'ai pas foidans les Hongrois »1).

Cei cativa semieuropeni printre kossuthistii de azi, can isi dauaere de barbati de Stat, n'ar avea nimic impotriva, dupa expresia lor,« daca Germanii austriaci de dincolo de Leitha ar fi abandonatiunei duble aliante slave formats din regatul boem si galitiannumai pentru ca Ungaria sa-si pastreze « independenta * ei.

Intr'o asemenea organizare politica, e posibil, ca s'ar putea stabiliin imperiu, pentru un timp oarecare, o tripla hegemonie maghiaro-polono-ceha; dar prabusirea monarhiei ar fi si mai sigura.

Despre kossuthistii de astazi se poate spune numai ceea ce a spusistoricul roman Balcescu, un contemporan al lui Kossuth. Supunandunei critici severe propriul sau guvern, el a spus: « Kossuth a facutpur si simplu o noua dovada, ca un demagog nu poate fi niciodatabarbat de Stat >> 2).

In ceea ce priveste toate celalte nationalitati din cuprinsul impe-riului, not stim, si insusi contele Andrassy jun. dupa cum am vazuto confirms, ca de vor, in fond, prin agitatia for navalnica in sprijinulfederaliza'rii, sl consolideze imperiul.

Toate nationalitatile cunosc situatia imperiului care pare ame-nintata, in parte de politica pangermana, in parte de cea panrusa.Ele doresc ce-i drept, in primul rand sa-si asigure existenta for na-tionals.

Aceste scopuri pot fi atinse numai de o Austrie-Mare federativesi libera. Dar in acelasi timp numai o Austrie care oferd, cu toateacestea, toate conditiunile pentru o unitate severs in chestiunile co-mune si care poate astfel sä fie nu numai mare, dar puternica sicombative.

Deci, ceea ce Maghiarii in majoritalea for resping, formeazaconvingerea tuturor celorlalte natiuni din monarhia noastra. Maimult chiar, aproape toate Statele balcanice si dunarene care se intindpans la coasta Marii Egee sunt preocupate de ideea unei uniuniintre de. Cred ea fiecare dintre aceste State ar fi fost bucuroase, daca

1) Documents inedits. L'Alliance des Roumains et des Hongrois en 1854 contreI'Autriche, publies par V. A. Urechia. Edition de la Ligue. Bucarest, 1894, p. 6.

2) Ion Ghica: Amintiri din pribegia dupd 1848.

PERSPECTIVE PENTRU VIITOR 3"

ar fi avut posibilitatea pe care o au Maghiarii, sal traiasca intr'o uniunecu Austria.

Austria trebue prin urmare sal clued in interior o politica decea mai larga libertate nationals si de autonomie, caci numai o asemeneapolitica poate sa-i asigure pe de o parte, o sincera stare de mul-turnire si de devotament a propriilor natiuni, iar pe de aka parte,poate constitui o premiza logica si cinstita, a unei politici orientaledusa cu succes. Obiectivele noastre vitale se indreapta in mod firescspre Orient. Popoarele slave si romanesti dela noi formeaza inelele delegatura intre noi si Orient.

Tarile in care traesc un numar mare dintre conationalii unoradintre nationalitatile noastre pot si trebue sal ne fie straine numaipe jumatate. Simpatiile si antipatiile acestor natiuni pot sal ne folo-seasca foarte mult sau dimpotriva sal pagubeasca politicii noastreorientale.

Aceasta depinde de cum ne vom pricepe sal ne purtam cu acestepopoare. Daca vom face de pada o politica interns a Austriei-Mari,ass cum a fost prezentata aci, vom da Statelor balcanice si dunareneposibilitatea unei apropieri sincere si prietenesti fatal de noi.

Cele mai importante interese ale monarhiei noastre ii interzic casal tinda la o « impartire a sferelor de influents » in Orient. 0 ase-menea politica va trebui sal duca mai de vreme on mai tarziu, darsigur, la impartirea Austriei insasi.

Prin aceasta vreau sal accentuez in mod deosebit, el Austrianoastra Mare nu trebue sal -si insuseasca nimic din mostenirea tur-ceasca, caci ar fi cea mai funesta politica pe care ar putea s'o

Austria-Mare nu poate in general sal mai « anexeze » sau sal « ocupe »nimic. Brutala politica de anexare a lui Andrassy ne-a facut, pentruzeci de ani, obiectul urii neimpacate din partea Bosniei si Herte-govinei si ne-au rapit toate simpatiile, in intregul Orient. Aceastapolitica este autentic « national-maghiara ». Ea este editia orientalaa politicii maghiare a nationalitatilor. In felul acesta pop ferecapopoare in lanturi, dar numai de azi pe maine; la urma insa ducila mina intregul imperiu.

Uniunea Americii-de-Nord era constituita la inceput numai din13 State. Astazi ea se compune din 45. toate aceste State, venitepe urma, toate aceste 32 de State deosebite, au venit de bunavoie.De ce oare ? Pentruca forta de atractie fireasca pe care a exercitat-o

fact.

312 STAT $1 NATIUNE

pretutindeni libertatea, autonomia si posibilitatea de desvoltarea Statelor-Unite a fost de-a-dreptul irezistibila. Aceasta este opolitica cinstita; procedarea lui Andrassy este forts brutala. Dacavrem sa devenim o uniune libera a popoarelor libere, nu trebueniciodata sa facem o politics de ocupatie, in genul lui Andrassy.

Trebue sa acordam si sa asiguram natiunilor conlocuitoare, incadrul imperiului nostru toate conditiunile pentru priincioasa fordesvoltare politics, nationals si economics.

Trebue ss facem totul pentru ca sa le oferim posibilitatea sa sesimta inteadevar mai bine in cadrul Statului austriac, decat inorice alt Stat. Este acest lucru posibil sau nu ?

Am vazut cs posibilitatea exists. Trebue numai opolitica

vointaenergica. Atunci insa se poate astepta ca increderea in noastraa micilor State rasaritene de dincolo de hotarele Austriei si simpatiilefor fats de monarhia noastra sa creasca cu siguranta.

Fireste, ca astazi toate aceste State nici nu vor sä stie de noi.Numai bine vazuti nu suntem acolo. Caci Serbiei ii este deajunsca sa priveasca, de pilda, spre Ungaria de Sud si chiar spre Croatiasi Slavonia pentru ca sa afle ce se chiarna la noi « libertate ».

Intocmai asa si pe Romania o tree fiorii cand se gandeste lasoarta celor 3 1/2 milioane de conationali, cari abia mai pot respirasub dualismul maghiar. Dar nici Bucovina nu face o impresie maibuns. Aceasta parte a Moldovei odinioara infloritoare, a ajuns oprovincie semi-judaica, de amestecatura a nationalitatilor nenorocite,cu o universitate germana a « exilatilor » din Austria, unde cateva miide Polonezi doresc sa-i stapaneasca pe Romani si Ruteni.

Eminescu, un mare poet al Romanilor, cunostea Bucovina. Eln'a gasit cuvinte destul de aspre pentru a protesta impotriva invadariiacestei tarisoare cu « cete de oameni instruiti in Galitia can aumenirea, a sa civilizeze Rasaritul cu sticla de rachiu inteo manasi cu « Neue Freie Presse » in cealalta » 1). Sunt exemple ingro-zitoare

Va trebui ca lucrurile la noi sa stea cu totul altfel, pentru a puteainspira vecinilor nostri dela Sud-Est putina simpatie.

1) M. Eminescu: Scrieri politice ¢i literare, vol. 1, editie critic'. Bucuresti,Minerva, p. 125. Eminescu a scris articolul w Planul unei Confederatiunibalcanice » in 1876.

»,

I


Deci ceterum censeo: imperiul trebue sa fie recladit pe baze intea-devar libere, federative si cu drepturi egale, putandu-ne astepta astfel,cu siguranta, la un viitor mare si stralucit.

Generalul rus Fadejew crede chiar ca Austria este mult mai im-portanta pentru Europa decat a fost Turcia. Toata lumea admiteca dominatia turceasca va pieri azi sau maine si se cearta numaipentru cel care ii va lua locul. o In acest timp intreaga Europa repetain cor vechea zicala: dad. Austria n'ar exists, ar trebui creata; ca oalianta (frumoasa alianta !) a popoarelor dunarene sub o stapanireunica este indispensabila pentru Europa, ca un zagaz impotrivaRasaritului.

Inainte, sub cuvantul Rasarit se intelegea Turcia si domniaMusulmanilor. Acum se intelege Rusia, lumea slava si biserica orto-doxa.

Pentru formarea unei asemenea Uniuni dunarene, Europa nedi-vizata prin nicio discordie interioara va sta strans unita » 1).

Aceasta teams a panslavismului rus in fata unei uniuni dunareneaustriace este caracteristica. Caci acesta va inchide Rusiei, ()datapentru totdeauna, calea spre rasaritul Europei I

Inteadevar, curente federaliste exists de mult timp nu numaila noi, ci si in Orient. Ce sunt oare aceste nenumarate proiecte de uniunecare au aparut in decursul vremii in diferitele state dela Dunareade Jos si din Balcani, daca nu semnele unei nevoi de o alianta ? « Con-federatie dunareana », « Confederatie Balcanica », « Federatie Carpato-Balcanica * ce indica de ? Evident o necesitate politics. Insusiapostolul cel mai fanatic al ideii de independents, Ludwig Kossuth,a fost nevoit sa recunoasca : « nu vad nicio posibilitate sa se consoli-deze in asa fel independenta noastra, decat desvoltand institutiilenoastre, incit Statul sa nu se narue la prima complicatie euro-peana sau sa nu sufere cel putin prejudicii * 2).

') Fadejew: Neueste Schriften, p. 24.2) Az 1867 - iki Kiegyezesnil, Irta Graf Andrassy Gyula. Budapest, Franklin,

1896, p. 29. Traduc aceastA expresie a lui Kossuth din editia maghiara a opereilui Andrassy, intru cat §i aceasta fraza ca multe altele a fost §tearsa din editiagermanA. In editia maghiara contele Andrassy it !ask pe bAtrknul Kcssuth sAspunk: Nem latom lehettiseget, hogy institutidink kifejtesevel fuggetlensegiinketugy consolidalhatn6k, hogy az a legels6 eurdpai complicatiokban vagy el nesillyedjen vagy legalabb csorbat ne szenvedjen.

314 STAT $1 NATIUNE

Conte le Andrassy adaoga: « Toate acestea ... dovedesc ..., cainsusi cel mai temerar om politic din Ungaria, care a avut o incredereatat de ferma in fata natiunii sale, cum nu poate avea alt om, s'a intorsdupa o scurta ratacire la ideea, ca noi trebue sa ne cautam un aliatdestoinic 1).

Maghiarii nu recunosc, mai demult, acest lucru. Dar, precumam mai spus, nu numai noi, cei din imperiul habsburgic, simtimnevoia unei inchegari mai stranse a fortelor noastre disparate. Si inStatele Dunarii de Jos si in Balcani exists o intelegere foarte limpedea acestui lucru. Pe de aka parte in strainatatea apuseana exists un sirde barbati eminenti, cari, cunoscand exact situatia din Sud-EstulEuropei, isi rezuma convingerea in fraza: multe dintre statele izolatedela Dunarea de Jos si din Balcani vor putea eventual, sa intre intr'oasemenea federatie libera, sau sa formeze o alta intre ele.

Bluntschli spune relativ la toate aceste popoare: « Diferitelenationalitati din Europa sud-estica se pot mentine ca state numaiintr'o unire reciproca » 2).

Vicontele de Caix de Saint-Aymour credea, ca problema orientalava putea fi solutionata numai in acest sens :

... la monarchie des Habsbourg, pourra si elle le veut, se mettrea la tete d'une federation de peuples jeunes, vigoureux, et devenir rielle-ment, dans l'Europe renouvelee, l'empire de l'Est.

. . . it n' y a aucune temerite a affirmer que telle doit etre la solu-tion de la question qui bientot ne sera plus seulement la question orientale,mais s'appellera la question europeenne 3).

Constantin Frantz a intervenit si el, fireste, in mod cu totul accen-tuat pentru aceasta federatie. El este doar teoreticianul federalismului.

« Ce trebue insa sä se intample », se intreaba el, « pentru ca aceletari (balcanice), dupa ce si-au scuturat stapanirea turceasca, sa nuajunga sub stapanirea ruseasca ? Ele nu se pot mentine fiecare sepa-rat. Iar ca ele sa formeze pentru apararea for o federatie separatanu este, dupa felul cum stau lucrurile numai o hirnera, ci o asemeneafederatie nici n'ar putea sa opuna puterii rusesti o rezistenta eficace,

1) Andrassy: Ungarns Ausgleich, p. 32.2) Blunschli: Die rationale Staatenbildung, p. 28.9 Vicomte de Caix de Saint-Aymour in e Revue des Deux Mond es 5, 1883,

vol. L III, p. 558 intr'un articol unde comenteazg ocuparea Bosniei de cAtrem onarhia noastra.


ci mai curand ar deschide anumite usi influentei rusesti. Nu, o situa--tie oarecum regulata si un zagaz sigur impotriva Rusiei poate firidicat numai in acest fel: aceste popoare sa se sprijine, sub oarecareforma pe monarhia austriaca » 1).

Ace lasi lucru it spune si J. de Malkhazouny. El releva ca dacacontele Beust n'ar fi cladit temeliile imperiului pe sistemul de asu-prire al Slavilor, daca ar fi invatat ceva dela Solferino si Sadova;daca ar fi descoperit mai ales, ca destinul Austriei se gaseste acolojos, in Balcani, in prietenia iugo-slavilor poate ca astazi vulturiiaustriaci ar flutura la Bosfor, iar Habsburgii ar guverna cu manaparinteasca, dela Bizant, marea familie a Slavilor dela Sud 2).

Profesorul Attilio Brunialti se intoarce, in diferitele sale lucrari,in repetate randuri la ideea ca Austro-Ungaria va trebui on sa inain-teze mai departe, in Turcia europeana pentru ca sa ajunga la capatulei (arrivare in fondo), on sa se naruiasca 3).

Intr'un alt studiu stiintific, asupra naturii uniunilor dintre statespune in concluzie : « ne intoarcem aci incaodata la ideea, caAustria va trebui sa-si dea o constitutie federative. Repetam ca putinestate europene par, prin natura si istoria lor, sa fie in adevar createpentru o asemenea constitutie, asa cum este acest imperiu. Drepturilenationalitatilor mai mici nu vor putea sa fie mereu asuprite in ambeleparti ale imperiului. Va veni o zi, cand mandria Maghiarilor si pre-ponderenta Germanilor vor trebui sa face loc intereselor superioareale imperiului ...

Dace orice stat isi are menirea lui, apoi niciuna nu ne pare maievidenta ca aceea a Austriei, careia istoria ii incredinteaza o sarcina,

1) K. Franz: Der Faderalismus, p. 328.2) J. de Malkhazouny: Le Panslavisme et la Question d' Orient. Paris, Fechoz

et Cie 1898, p. 21; Si (le comte de Beust) au lieu de placer le salut de sa patriedans l'oppression du monde slave : Die Slaven miissen an die Wand gedrucktwerden; s'il avait ete mieux inspire, si surtout, si avant toutes choses, les nomsde Solferino et de Sadova avaient pu l'instruire, s'il avait compris ce que d'ailleursindique le nom meme de l'empire qu'il defendait: a Oster-Reich * empire d'o-rient que l'avenir de l'Autriche etait la-bas, dans les Balkans, dans l'amitie desSlaves du Sud, et non dans leur aneantissement, aujourd'hui les aigles autri-chiennes flotteraient peut-titre sur le Bosphore, et nous verrions les Habsbourgsassis sur la throne de Byzance gouvernant d'une main paternelle la vaste fa-mille des Slaves du Sud.

3) Brunialti: Eredi della Turchia, p. 331.

316 STAT $1 NATIUNE

exprimata in insasi numele ei istoric: sd fie intotdeauna un imperiurdsdritean Toate neamurile mici care traiesc in Peninsula Bal-canica si se amesteca acolo atat de curios, vor trebui sa-si adunefortele intr'o unire stransa pentru a rezista Rusiei ...*. El incheieacest pasagiu precizandu-si parerea in felul urmator: « toate provin-ciile care astazi sunt mai mult sau mai putin supuse Turciei, clack'nu chiar insasi Grecia, sunt membrele predestinate ale unui viitorimperiu rasaritean federal, care va deveni un centru eficace al civili-zatiei, un zid de aparare sigur impotriva puterii crescande si ame-nintatoare a imperiului rusesc * 1).

Emile de Laveleye recomanda de asemenea drept masura, impo-triva penetrarii rusesti in Europa, ca imensele masse de Slavi saramana divizate si ca inaintea Rusiei dincoace de Nipru sa se formezeo alianta, care trebue sa cuprinda pe Slavi, pe Romani si pe Maghiari.Aceasta ar fi, spune el mai departe, un stat pasnic, pentru careAustria ar servi drept model si centru de atractie 2).

Dupa zece ani de zile, exprima aceasta idee si mai limpedeEl crede ca, daca Austria ar lua asupra-si misiunea sa incurajeze forarezerve desvoltarea statelor independente, care se ridica pe ruineleTurciei, acest Stat le va atrage in orbita puterii sale. Intr'o blind zi,sub o forma oarecare, intregul rasarit ii va apartine Atunci Austrias'ar putea intinde in Europa asa cum face Uniunea Americana, lardca sä diminueze autonomia micilor state 3).

De sigur, sunt parerile unor straini. Insa si la conationalii proe-minenti din regiunea Dunarii de Jos si din Balcani se gasesc, in preajmaanului 1848, cam aceleasi idei.

1) Brunialti: Union:* e combinazioni fra gli Stati, p. 228.2) Emile de Laveleye: La nouvelle politique russe in Revue des Deux Mondes a,

1871: que l'immense Slavic reste divisee et qu'en avant de la Russie it se formede ce cote -ci du Dnieper une confederation comprenant tous les Slaves occi-dentaux : Polonais, Tcheques, Serbes, Slovenes et Bulgares ainsi que les Rou-mains et les Hongrois: Etat pacifique auquel l'Autriche servirait de moule etde centre d'attraction.

3) Emile de Laveleye: L'Angleterre et la Russie en Orient in « Revue des DeuxMondes a, 1880, p. 435: Si elle (l'Autriche) accepte la mission de proteger sansarriere-pensee les developpements des Etats autonomes qui s'elevent sur lesmines de la Turquie, elle les attirera dans son orbite et un jour, sous une formeou sous une autre, toute l'Orient lui appartiendra. Celle-ci peut alors s'etendre,comme le fait l'Union americaine, sans diminuer l'autonomie des petits Etats, etc.

a


In ceea ce priveste principatele romane dunarene Moldova siMuntenia, este un fapt istoric ca in 1848, Ion Maiorescu, insarci-natul de afaceri roman, a transmis guvernului german din Frankfurtcateva memorii in care recomanda Unirea tuturor Romanilor dinprincipate, precum si a celor din Ardeal, Ungaria si Bucovina, Intr'unsingur stat si o uniune federative a acestuia, cu Vechea Austrie.

Memoriile sunt foarte interesante, caci ele contin multe motiveserioase si obiective. Maiorescu pleaca dela posibilitatea unui atacrusesc, care era socotit posibil inca de pe atunci 1).

De altfel, aceasta idee a unirii principatelor dunarene de odi-nioara, sub o forma politica oarecare, cu Austria-Mare este foarteveche.

Cel mai sarbatorit domn roman, este Mihai Viteazul (1593-1601)care a unit sub sceptrul sau, chiar dace numai pentru un timp scurt,Ardealul impreuna cu actuala Romanie (pe atunci Moldova si Mun-tenia).

El insusi dorea sincer sa-si uneasca carile cu tarile imparatului(Rudolf II). Aceasta era de altfel singura politica inteleapta pe careputea s'o faca, caci altminteri a trebuit, in ciuda victoriilor sale minu-nate asupra Turcilor, sa recunoasca totusi mai de vreme sau maitarziu, suzeranitatea lor, care-i era odioasa.

El a cucerit Ardealul din ordinul imparatului.Unul dintre istoricii lui, Sarbu, care a scris o lucrare ama-

nuntita premiata cu cateva luni in urma de Academia romansin Bucuresti cu cel mai mare premiu, 12.000 franci, spune desprepolitica lui Mihai : « Apropierea lui de imparat, intrarea in nemij-locita legatura cu acesta ... a fost cea dintai tints a politicii lui» 2).

*i N. Iorga, vestitul istoric roman si profesor la Universitatea dinBucuresti, spune despre Mihai Viteazul (in legatura cu Ardealul):« In orice caz, el era gata sa primeasca suveranitatea imparatului;el a vrut bucuros sa depuna juramantul de credinta fats de imparatsi sa guverneze in numele lui 3) Cara, recunoscandu-1 Inca mai Inainte

1) Aceste memorii au aparut pentru intaia oars 7nteo revista lunara roma-neasca, a Revista Noua s anul I. Bucuresti, 1888, p. 333.

2) Dr. Ion SSrbu; Istoria lui Mihai-Vodd Viteazul, Domnul Tdrii Romeinesti.vol. I. Bucuresti, C. Gib', 5904, P. 588.

2) N. Iorga: Geschichte des rumOnischen Volkes im Rahm enseiner Staatsbil-dungen. Zwei Biinde. Gotha, Perthes, 5905, vol. II, p. 105.

318 STAT $1 NATIUNE

pe acest imparat roman drept stapan .. . El a fost gata sa se considereintotdeauna doar un reprezentant al imparatului (in Ardeal) si siapere ... interesele Austriei impotriva Turcilor )>.

Politica legaturii principatelor dunarene cu Austria a fost urmaritaapoi si de alti eminenti voievozi romani.

Sarbu spune intr'o aka' carte (scrisa in limba germane) unde seocupa de politica externs a altui domn roman, Matei Basarab (16321654): o data imparatul ar fi acceptat propunerea lui Matei de a-ijura credinta si « ar fi gasit ocazia stralucita » and Murat alIV-lea ducea razboi cu Persia -- « sau daca ar fi dat ascultare multi-plelor cereri de ajutor de mai tarziu si indemnurile la lupta impotrivaTurcilor, poate ca mersul istoriei europene ar fi fost altul ... astaziun mare popor unit (Romanii) ar forma un mare popor unit intrearipile vulturului habsburgic, un zid vesnic la granita rasariteanaa imperiului, ale carui hotare de miaza-noapte, miaza-zi si apus s'arintinde cine stie cat de departe !» 1).

Asemenea fapte istorice nu fac oare, ca pretinsul iredentism saapara cu totul in alts lumina ?

Dar chiar si astazi printre Romani se ridica glasuri care gasescposibila, sub o forma oarecare, o legatura intre Romania si o viitoareAustrie-Mare federative.

Cel mai vechiu si mai de seams ziar al Romanilor din Ungaria siArdeal, « Gazeta Transilvaniei », a spus intr'un articol intitulat « Fede-ratiunea Balcanica » urmatoarele : o Daca Austria ar renunta la prin-cipiul ei avitic divide et impera si daca ar trata toate popoarelesale deopotriva, asa cum trateaza pe Maghiari si pe Polonezi, notnu ne-am teme astazi de o alianta tarista a popoarelor slave din Bal-cani. Dimpotriva, am fi avut probabil un inceput, o bath' realapentru o federatie dunareana, in frunte cu Austria federative, visulnatiunilor din Austro-Ungaria si din Balcani ... * 2).

Intr'un alt articol, aparut in o Tribuna * din Sibiu, sub titlul :« Viitorul monarhiei noastre » autorul a pledat pentru o solutionarea problemelor privitoare la scoala nationalitatilor, in ambele partiale imperiului, in sensul principiilor federaliste. In concluzie spune :

1) I. Sarbu: Mateiu Vodd Basarabs auszartige Beziehungen 1632-1654(Zur Geschichte des europaischen Ostens). Leipzig, W. Friedrich, 1899, p. 355,

2) 4 Gazeta Transilvaniei s, anul 59, Nr. 248 din 1896.


« Ce ar obtine monarhia prin aceasta libertate acordata popoa-relor sale ? Ar castiga apropierea sincera a acestor popoare; prinincurajarea particularismului politic si cultural al Slavilor sai, i-arinstraina pe acestia de toate veleitatile panrusismului; ar obtinepacea intre nationalitati si, prin aceasta, posibilitatea progresului intoate domeniile; monarhia ar castiga simpatiile popoarelor vecinedela miaza-zi si a celor balcanice; ba chiar apropierea si intrarea forin aceasta alianta, pentru a fi ocrotite de colosul nordic; desvoltareatuturor natiunilor sale ar ajuta imperiului ca sa devina o uriaseputere, iar imperiul habsburgic, astfel consolidat va deveni un adapostfiresc pentru natiunile lui si totdeodata cel mai rezistent instrumentde aparare impotriva asaltului celor zoo de milioane de moscoviti *1).

Dr. George Popovici, un Roman din Bucovina si deputat in Par-lament, a spus limpede intr'una din cuvantarile sale, ca dupa convin-gerea lui unirea tuturor Romanilor va fi posibila numai in Austriasi prin Austria:

« De cand este independents Romania, in ciuda atator deziluziice a avut din partea noastra, ea se leaga de Austria din ce in ce maimult si in mod mai credincios. Astfel, istoria arata tendinta constantsa Romanilor de a se lega de Austria si de ideea care sta la temeliaacestui imperiu; ei bine, cultivarea acestui instinct si legarea din cein ce mai intima a ambelor state, se impune oricarui om politic seriosaustriac si roman.

Romania are un mare interes, izvorit din instinctul ei de conser-vare, in trainicia unei Austrii cat mai puternice. Acest interes excludedinainte orice gand, orice vis de anexare a tinuturilor austriace locuitede Romani. Aceasta anexare va fi posibila numai in cazul unui debacleal Austriei. Peste cateva decenii o prapadul » va avea drept urmare, cusiguranta matematica, sfarsitul Romaniei, scufundarea sa in oceanulrusesc. Ceea ce se numeste daco-romanism si iredenta romaneasca,nu este decat o nascocire searbada. Ar fi un program absurd mai alesdin punctul de vedere al marilor interese romanesti. Cum se poatepretinde un asemenea act de sinucidere unui popor tanar si viabil,trezit la o viata noua dupa 5o0 de ani de vegetare, si care tinde ca,in cateva decenii, sa castige ceea ce a pierdut in cateva secole ?Ratiunea simpla neaga acest lucru si intelepciunea Regelui Carol

I) Tribuna o, Sibiu 10/22 Febr. 1891, articolul Viitorul monarhiei noastre.

32o STAT SI NATIUNE

este chezasia ca la Bucuresti ese Linea seama de aceasta situatie.Fireste, ca pe langa acesti factori mai exists si comunitatea de sangesi instinctul de unificare propriu fiecarui popor. Insa calea spre uni-ficare nu duce prin mlastina amagitoare a iredentei. Daca realizareaunui program al Romaniei mari este in general posibila, atunci numaiin Austria si prin Austria » 1).

D-1 Dr. Aurel Cava ler de Onciul, Roman si el din Austria, a edi-tat chiar intr'un timp o revista lunara in limba romans « Privitorul ».El a vorbit intre altele, tocmai in favoarea acestei idei de unire atuturor Romanilor intr'un Stat national, inauntrul unei federatiiaustriace. Spunea ca in vremurile atotputerniciei turcesti, in Europa,popoarele din Sud-Estul Europei s'au strans in jurul Casei Habsbur-gilor pentru ca sa se apere impreuna fail de atacurlle semilunii. Peviitor, natiunile din Sud-Estul Europei vor veni langa steagul Habs-burgilor, pentru ca sa respinga pericolul pan-rus si eventualul pericolulpan-german.

El isi inchipue legatura intre statele rasaritene si cele balcanice,ca un soiu de Stat federativ, spunand ca asa cum in imperiul germanexists regatul Prusiei, regatul Bavariei, regatul Saxoniei, etc., vaputea sa existe si in Statul federal imperial un regat unit al Romaniei,un regat unit al Serbiei, etc.

Un senator Roman, I. N. *oimescu, a scris o carte foarte intere-santa impotriva politicii rusesti in Rasarit si pentru o alianta intreRomania si Austria. Sta scris acolo : « Cu ajutorul istoriei, precum si afaptelor zilnice, am dovedit ca Austria poliglota si federalists are cel maimare interes ca sa pastreze pacea si echilibrul in Europa rasariteana . . .

Austria protejand aceste tinere state (rasaritene) se apara.De aceea este foarte firesc ca si statele dunarene si balcanice, inclinaspre Austria si spre o uniune pacifica cu ea.

Este o mare deosebire intre politica ruseasca de distrugere si poli-tica austriaca de mentinere a individualitatii popoarelor; intre unita-rismul despotic si mistuitor al moscovitilor si federalismul consti-tutional si civilizator al austriacilor.

In fata marelui pericol panslavist sa nu ni se vorbeasca desprepericolul germanismului, caci intre Romania si Germania se gaseste

') Stenographisches Protokoll der Delegation des Reichsrates, XXXVI Session,3. Sitzung. Budapesta, 26 Mai 5900.


Austria poliglota sj quasi-federativa, care mai curand si-a organizatsi si-a civilizat popoarele ei, cleat le-a germanizat » 1).

Urechia, care a fost ani de zile presedintele Ligii Culturale, aaccentuat in toate ocaziile, aproape in toate discursurile lui din Senatsi la congresele Ligii, « ideea unei federatiuni Carpato-Balcanice ».

Vicepresedintele de atunci al sectiunii din Bucuresti sj actualulministru al domeniilor, a publicat in revista saptamanala « LigaRomans », organul oficial al Ligii romanesti, un articol, unde ajungeala urmatoarea concluzie: « pentru noi, federalizarea Austro-Ungariei,ar insemna garantarea existentii Statului roman. $i cine stie dacainteun viitor mai departat Romania nu se va alatura si ea acesteifederatii. Este mic numarul acelor naivi cari cred ca voim sa cucerimArdealul. Noi vrem numai ajutam pe Romanii din Ungaria casa obtina autonomia lor. Aceasta este atat in interesul for cat si alnostru » 2).

Acestea sunt pareri si aprecieri cu totul subjective, muzica pentruviitor; un lucru insa este limpede din toate acestea : federalizareaimperiului nu numai ca nu va fi amenintata de nicio urma a ireden-tismului, dupa cum ar don maghiarii sa faca sa se creada, Cl cu totuldimpotriva, ar putea conta pe puternice simpatii din partea statelorinveci nate.

Fostul presedinte de consiliu sarb, M. S. Pirotschanaz a publicatin 1892 o brosura, « Situatia internationala a Serbiei », in care inter-vine pe fats si flea reticence pentru o unire a tarilor balcanice cumonarhia habsburgica. El incearca sa demonstreze cu o serie deargumente ca tarjle balcanice nu sunt in stare singure sa creeze cevadeosebit pentru ele, ci ele ar putea sa-si asigure libertatea si particu-laritatea for nationall in fata atacurilor Rusiei, numai in alianta cumonarhia habsburgica 3).

Pirotschanaz accentuiaza dela inceput, ca problema rasariteanacuprinde nu numai teritoriul de altadata al imperiului otoman, ci sjmonarhia habsburgica. $i continua precum urmeaza :

1) Ion N. *oimescu: Romdnia, Rusia si Intreita Aliantd. 0 pagina de istoriepolitici contemporana. Bucuresti, Gregorie Luis, 1889, p. 358.

2) Articolul lui N. Cosacescu: Romdnii Slavii din imperiul Austro-Ungar,in Liga Romanit s. Bucuresti, anul 5898, p. 641.

8) Vezi comentariile din a Neue Freie Presse s din 22 Decemvrie 1892. Tra-ducerea din limbs sfirba a aparut in acelas numar.

21

sa-i

siI

322 STAT SI NATIUNE

# In general, Austria °fell dovada semnificativa ca si principiutmodern al nationalitatii poate fi pus in acord cu alte necesitati socialesi politice ale unui popor. Diferitele natiuni pot sä gaseasca avantajospentru ele, ca sa traiasca intr'o comunitate politica'. Prin firea lucru-rilor, Austria nu poate fi decat centralists sau federalists. De oarecenu poate deveni centralists, trebue sa devina federalists. Daca Austriaar vrea sä fie numai o avant-garda a rasei germane in al ei « Prangnach Osten », atunci toate popoarele balcanice se vor ridica impo-triva-i.

Dualismul poate sä convina rasei maghiare, insa nu contribuela intarirea neamului austriac. Dualismul duce politica sa internatio-nals inteun gray impas. Germanii si Maghiarii vor ajunge mai curanddecat se crede la convingerea ca numai o asemenea organizare aRasaritului, care garanteaza aceeasi protectie tuturor drepturilornationale, este in stare sa bareze drumul planurilor rusesti, in acestetinuturi. Deci, in timp ce Austria, ca Stat german, daca va voi sa'_

dea curs unor planuri de cucerire fats de Europa rasariteana, va aveaimpotriva ei toate statele europene cu exceptia Germaniei; toatepopoarele balcanice si chiar toate nationalitatile ei proprii, cu exceptiacelei germane. Ca stat dualist, poate sa lucreze numai pentru men-tinerea unui status quo in rasa'rit. Dar o asemenea stare nu mai poatefi aparata multa vreme. Dimpotriva 'Austria, ca stat federativ, vaatrage toate popoarele balcanice in sistemul ei de guvernare si le vaajuta sä se uneasca din punct de vedere national si sa-si apereindependenta for nationals. Istoria a dat aceasta sarcina inalta-toare dinastiei Habsburgilor. Un viitor apropiat va arata ce maitraieste, din vechiul spirit in aceasta celebra familie suverana ...».

Pirotschanaz motiveaza amanuntit necesitatea unirii peninsuleibalcanice cu Austria. Problema rasariteana, dupa parerea lui, nu semargineste la Constantinopol si la imperiul turcesc. Aici este vorbamai ales, de popoarele slave, care locuesc in rasaritul Europei si careau inceput si ele sä se gandeasca la independenta for nationals. Poli-tica austriaca, intotdeuna inteleapta, a pasit si de data aceasta pe o-cale justa, croind drumul unei intelegeri cu aceste popoare. Drumuldela centralism la dualism este mai greu si mai lung, decat deladualism la federatie.

Cu acest ultim pas, problema Europei rasaritene, va fi rezolvat apentru cea mai mare parte a ei; cealalta parte, mai mica, se va alatura


celei mari si astfel problema va fi rezolvata in totalitatea ei, farAsguduiri si ark' jertfe. « Aceasta unificare federative spune Pirot-schanaz textual, o este o necesitate istorica si geografica pentrupopoarele din Europa fasariteana.

Acolo unde se intalnesc atatea particularitati nationale, nu esteposibil un alt sistem politic. Elvetia, Statele-Unite ale Americii-de-Nord si Federatia Coloniilor Australiene stau drept pilde pentruaceasta. Numai o asemenea legatura Intre Austria si Statele balcaniceeste in stare s'a asigure pacea Europei si sa garanteze tuturor popoa-relor din fasarit liberta tea si independenta for nationale ... ».

Acestea toate afirmatii sunt ale lui Pirotschanaz..Rezumand cele de mai sus, putem spune: imperiul habsburgic

nu a fost Inca federalizat. *i de ici, de cold, se si and voci ... careanunta intrarea si altor popoare si State, in aceasta uniune 1

Nu stiu, si fireste nimeni nu poate sa stie, dace inteadevarsi alte State s'ar alatura acestei Austrii federative, acestor o State--Unite » ale noastre.

Chestiunea principala pentru noi este, sä stim dace putem in-teadevar sa faurim o Austrie-Mare si dace ne vom pricepe, ca dince in ce mai mult, sa facem din ea o uniune atat de insemnata, inc atchiar si alte popoare sa." graviteze spre acest viitor azil al libertatii sial sigurantei nationale.

Dirt punctul de vedere al unei politici reale, pare probabil urmfi"-torul lucru : toate aceste popoare, relativ mici, pe care Dumnezeu siveacurile le-au asezat la hotarele noastre sud-estice vor deveniatunci prietenii sinceri ai Uniunii noastre, vor putea deveni prieteni.

Chiar numai acest rezultat, pentru noi, cari, in general avem derezolvat sarcini politice numai in Ras'arit, ar fi de o insemnatateexceptionala.

21

»,

INCHEIERE« Nu trebue insa mereu sa vorbiti de despartire de Ungaria I

Trebue sa ma ajutati, trebue sa ma sprijiniti I » a spus de cur andimparatul nostru, deputatului Sylvester, care a atins chestiuneagreutatilor pe care Austria le are cu Ungaria. Datoria tuturor natiu-nilor nemaghiare din cuprinsul monarhiei si mai ales datoria Ger-manilor din Austria este ca sa urmeze acest apel al imparatului sisa vie grabnic in ajutorul imperiului napastuit, unindu-se toti in.7

partilor »aceeasi tabara, intr'o lupta sublima pentru reorganizarea «imperiului nostru ce se destrama.

Am vazut ce ar castiga Germanii in acest caz.Un asemenea program va putea insa sa-i uneasca pe toti si sunt

ferm convins ca atunci se va ajunge la o miscare grandioasa, in toatestraturile populatiei germane, atat de o parte cat si de alta a Leithei.

Totul to face sa admiti ca, in acest caz, ideea ca in sfarsit Ger-manii din Austria se ridica ca un singur om, # pentru eliberarea co-nationalilor for din Ungaria, va exercita pretutindeni o influenzaentusiasta. TO vor rasufla adanc, fericiti si gata sa Forneasca lalupta pentru o asemenea Austrie-Mare, a libertatii si a dreptatii.

D-1 Lutz Korodi, fostul deputat al Sasilor din Ardeal, izgonit deMaghiari din tam lui, spune in lucrarea sa plina de spirit « Rapsodiileungare »: « depinde de Germanii din Austria ca sä nu lase sa se abu-zeze de ei; ci ei sa foloseasca temeinic constelatiile politice favorabile,cum este cea actuala. Atunci renuntarea for va fi rasplatita cu priso-sinta. Daca s'ar uni numai pentru un deceniu in urmarirea unui singurscop, ei vor putea apoi sa traiasca iar4i un timp indelungat pentrucel mai adanc individualism ...» 1).

1) Lutz Korodi: Ungarische Rhapsodien, politische and minderpolitische.Munchen, inos, Lehmann, p. 107.

INCHEIERE 325

De fapt, intregul parlament austriac va trebui sa faca front in fataheghemoniei maghiare si sa-I sprijine energic, pe imparat in inter-ventiile lui, in favoarea unei noui oranduiri a relatiunilor din imperiuin sensul unei unitati mai stranse.

« Da, toate acestea sunt adevarate, si ar trebui imediat puse inpractica, dar se va cauta in fel si chip ca sa se incheie cat de curand« pacea o cu coalitia maghiara vor exclama unii pesimisti. Iata depilda: presa vieneza, maghiara si cea iudaica (care este atat denerusinat devotata Maghiarilor), ca tanjeste acum dupa o « pace ».Toti acesti scribi, literalmente o cersesc imparatului.

Aceasta nedemna ceata de comparsi maghiari incomodeaza co-roana zilnic cu « Noui tratative » numai ca sa se ajunga, intr'un felsau altul, la o « descurcare ». Doar vedem ca eroii maghiari tremurddin toate incheieturile in fata urmarilor posibile ale politicii forbrutale fata de dinastie, fata de nationalitatile imperiului si fata deintreaga Austrie !

Cugetul for nu-i tocmai curat. Le chinueste sufletul. Stiu celmai bine ca tocmai actualul moment este exceptional de favorabilpentru o intetventie constientA a Coroanei, ca sa .se realizeze o des-robire a nationalitatilor din Ungaria si sa se dea o noua temelieintregului imperiu. Simt instinctiv, ca acest lucru este nu numaifoarte posibil, dar tsi dau seama ca o asemenea reorganizare aAustriei-Mari, niciodata nu va putea fi inlocuita cu o dominatiemaghiara.

Se pune deci intrebarea : va putea si va abandona puterea oareimparatul nostru kossuthistilor si aliatilor for ? Va putea si va daimparatul nostru in mainile acestor tradatori coalizati ai Imperiuluisi ai dinastiei, mijloace noui pentru ca ei sa duca la ruins aceastamare monarhie si cu atat de stralucite perspective in viitor ?

Eu cred ca un Habsburg nu poate sa faca o astfel de politica.In niciun caz ! Iar daca coalitia celor ce urmaresc distrugerea impe-riului, trantita acuma la pamant, va cere scuze, nu trebue sä fieajutata, ca sa se ridice in picioare ! Cu niciun pret !

Caci aceasta va distruge, pentru totdeauna, si ultimele speranteale popoarelor din cuprinsul acestui imperiu.

Rezolutia dela Fiume si multe alte manifestari care arata ca ideeaparasirii imperiului face progrese, nu sunt astazi decat rezultatulviolentelor pasiuni nationale. Dar daca Maghiarii din nou vor triumfa,

326 STAT $1 NAT1UNE

ele vor da nastere unui incendiu groaznic si vor cuprinde fulgeratortoate popoarele deceptionate, inclusiv pe Germani.

A sunat ceasul; imperiul trebue ajutat; toate popoarele suntaraturi de Austria si toate asteapta desrobirea for de sub jugul dualist.Asteapta mantuirea dela imparatul lor. Clipa este istorica si hotari-toare pentru intregul nostru viitor : se va mentine sau se va prabusiImperiul Habsburgilor ?

Totul poate fi Inca indreptat, totul mai poate fi salvat.Acum, on niciodatd !

CUP RINSULPag.

Prefala VX

PARTEA ISITUATIA PE ANUL 1867

Cap. I. Teza unei Austrii-Mari 5 19Cap. II. Politica austriaca a nationalitatilor 20- 31Cap. III. Rezultatele politicii maghiare a nationalitatilor 32 57Cap. IV. Politica de asimilare a Maghiarilor . . 58 72Cap. V. E§ecul politicii de maghiarizare . 73 90Cap. VI. Individualitatile istorico-politice s .... . . . 91-108Cap. VII. Premizele intelegerii din 1867 10ci18Cap. VIII. Pribusirea dualismului 119-134Cap. IX. Problems nationalitatilor ci politica externs 135-164

PARTEA IIZIDIREA NOUA A AUSTRIEI-MARI

Cap. I. Esenta principiului nationalitatilorCap. II. Singura forma de Stat posibila pentru Imperiul

167-183

habsburgic 184-198Cap, III. Sistemul federativ 199-215Cap. IV. Delimitarea nationalitiitilor 216-231Cap. V. Structura Austriei-Mari . . 232-241Cap. VI. Principiile de baza ale unei Constitutii federative . . 242-250Cap. VII. Realizarea 251-260Cap. VIII. Obiectiunile antifederalictilor 261-278 -Cap. IX. Superioritatea acestei reorganizari federative 279 -289Cap. X. Menirea Austriei-Mari . 290-307Cap. XI. Perspective pentru viitor 3( 8-323Incheiere 324-326

. ...... .

7

..

.

MONITORUL OFICIAL SI

IMPRIMERIILE STATULUI

IMPRIMERIA NATIONALA,

BUCURESTI 1 9 3 9

Lei 130. C. 54.228.