CIORAN

Silogismele\,, \., . ..amaraclunll

Traducere din francezd deNrcoLAE nAnNa

HUMANITASBUCURE$TI

CUPRINS

AtrofiacuvAntului.... 5

PungagulPripastiei ......20Timp 9i anemie 35

Occident .....'45Circul singurdtilii 55

Religie 73

Vitalitatea dragostei 84

Despre muzici 91'

VArtejul istoriei 95

Laizvoarelevidului ......105

ATRoFrAcwANruru

Formali la gcoala veleitariloq, idolatri ai frag-mentului 9i ai stigmatului, aparfinem unui timpclinic in care numai cazurile conteazd. Ne intd-reseazd mai ales ceea ce scriitorul nu a exprirnat,c€ea ce ar fi pufut spune, dar n-a spus, ne atragedoar fala sa nevdzuti. Daci scriitbrul a ldsaiooperd, dacd s-a infiligat pe de-a-ntregul, atunci, cusiguranld, il vom ldsa sd cadd in uitare.

Magie a artistului nerealizat..., d invinsuluicare gi-a risipit dezamdgirile, care nu a gtiut sd lefacd sd rodeasc5.

{<

AtAtea pagiri, atAtea cdrfi care ne-au migcatcAndva 9i pe care le recitim numai pentru a sfudiamegtegugul potrivirii adverbelor sau al alegeriiadjectivelor!

{.

Prostia cuprinde o dozd.de seriozitate care, con-dusi mai bine, ar putea inmulfi numdrul capo-doperelor.

r&

De nu ne-am indoi de noi ingine, scepticismulne-ar fi literd moartd, ingrijorare convenfionali,doctrind filozoficd.

!)

L

s

bO

(,)

I

U

!F

Nu mai vrem sX indurdm povara ,,adevdru-rilor", nici sd ne ldsdm pncdlifi de ele sau si ledevenim complici. Visez la o lume ir care oame-nii ar fi gata sd moard pentru o virguli.

:1.

CAt de mult imi plac acele minli socotite demAna a doua Soubert, mai ales) care, din discrefe,au refuzat sd-sj asume propriul gerriu 9i, temAndu-secd-l au,gi-au dus viala in umbra geniului altora.

*

Dacd Molidre s-ar fi aplecat asupra propriiloradAncuri, Pascal, comparat cu el, ne-ar pdrea unjurnalist.

*

Certitudinile exclud stilul: grija pentru expri-mare e apanajul celor ce nu pot adormi intr-ocredinld. Lipsifi de un temei solid, ei se agali decuvinte, simulacre de realitate, pe cAnd ceilalf,siguri pe convingerile loq, nu pun pre! pe infdfgaregi se rdsfald in tihna improvizafiei.

{r

Ferifi-vi de cei ce itrtorc spatele dragostei, ambi-

,tiei, societefi. Pentru acete rmunfdri, * v or rdzbuna.

:F

Istoria ideilor e istoria urii insingurafilor.

:l€

Plutarh, azi, ar scie Vielile paralele ale ratalilor.

*

Romantismul englez a fost un amestec fericitde laudanum, exil qi fhzie; cel german - dealcool, provincie 9i suicid.

:r

Anumite personaje ar fi trebuit sd trdiascd inorage ale Germaniei epocii romantice. CAt de acasdar fi fost un G6rard zron Nerval la Ttibingen saula Heidelberg!

:f

Rdbdarea germanilor e fdrd margini, pAnd 9i inprivinfa nebuniei, pe care Nietzsche a indurat-ounsprezece ani, iar H<llderlin patruzeci.

*<

Lutheq,prefigurare a omului modem, airtrunittoate formele de dezechilibru: in el convietuiauun Pascal gi un Hitler.

*

,,...numai adevdrul este pldcutt'. - De aiciprovin lacunele Franfei, respingerea Nedeslu-9itului gi Negurosului, antipoeziagi antimetafizicaei. Mai mult chiar decAt Descartes, Boileau aveasd coplegeascd un intreg popor, cenzurAndu-igeniul.

q

\ct

bO

(']

L

U

{.

Infernul - precis ca un proces-verbal;Purgatoriul

-fals,ca orice aluziela cele ceregti;

Paradisul - etalare de pldsmuiri serbede...Trilogia lui Dante constituie cea mai strdlucitd

reabilitare a Diavolului pe care va fi intreprins-ovreodatd un cregtin.

*

Shakespeare: loc al intAlnirii unui trandafir cuo secure...

*

Sd-f.ntezi viala inseamnd sd ajungi la poezie

- fdrd, sprijinul talentului.

Numai minfile superficiale abordeazdideea cudelicatele.

*

Menlionare a necazrrilor administrative (.thelaw's deIay, the insolence of office") printre moti-vele care justific5 sinuciderea mi se pare lucrul celmai adAnc din spusele lui Hamlet.

*

Modalitdfile-i de exprimare fiind tocite, arta se

orienteazd spre nonsens, spre un univers inchisgi incomunicabil. Orice freamdt inteligibil - inpicturd, muzicd. sau poezie - ne pare, pe drept

cuvant, desuet gi vulgar. Publiculvadispdrrea cur6ndgi,la scurtd vreme dupd el, arta.

O civilizafie care a inceput prin zidirea de cate-drale se va sfArgi prin ermetismul schizofreniei.

,1.

La mii de leghe depdrtare de poezie, suntemlegali de ea prin nevoia ndprasnicd de a urla:ultimul stadiu al lirismului.

{<

Sd fii unRaskolrrikscuzd.

:F

Aforismule cultivatnumai de cei care au cunos-cut frica tn mijlocul cuvintelor, frica de a se ndruiimpreund cu toate cuaintele.

{<

Unde nu ne-am putea intoarce la acele wemuriin care fiinlele nu eiau siluite de vocabule,la laco-nismul interjecfiei, la nduceala paradisiacd, lavesela stupoare de dinaintea graiului!

*

E ugor sd fii profund: ajunge sd te lagi coplegitde propriile-fi tare.

*

Orice cuvAnt md doare. $i totugi, cAt mi-arpldcea sd aud flori sporovdind despre moarte!

boo

(')

L

rl

:F

Adevdrate modele de stil injurdtura telegramagi epitaful.

rF

Romanticii au fost ultimii mari cunoscdtori indomeniul sinuciderii. De la ei incoace , arta le-afost sabotatd... Ca si fie din nou ce a fost, ar trebuiun nou ,,mal du siEcle".

:li

Privarea literaturii de fardurile care-i acoperdadeviratul chip e la fel de peri ca depose-darea filozofieide i pisiresc. Si se reducdoare_ crealia spirifuald la transfigurarea de flea-curi? Sd nu existe substanld decAt in afara articu-ldrii, in rictus 9i catalepsie?

!S

O carte care, dupi ce va fi nimicit toful, nu senimicegte gi ea ne va fi scos din sdrite degeaba.

*

Iatd-ne, monade dislocate, la capdtul tristelilorprudente gi al anomaliilor previzibile: tot maimulte semne vestesc hegemonia delirului.

:F

,,Sursele" unui scriitor sunt de cdutat ire teme-iurile sale de ruginare: dacd nu le descoperd in sinet0

sau refuze sd ia notd de ele, e menit plagiafuluisau criticii.

*

Occidentalul frdmAntat te duce cu g6ndul la unerou dostoievskian care ar avea cont la bancd.

*

Un bun dramaturg trebuie sd aibd simful asa-sinatului: de la elisabetani trcoace, cine mai gtiesd-9i omoare personajele?

,r

AtAt de bine s-a obignuit celula nervoasd cuorice, trcAt nu mai putem ndddjdui cd se va ivivreodatd o sminteald care, pdtrunzAnd ir creiere,sd le facd sd pocneascX.

*

De la Benjamin Constant fircoace, nimeni n-amai gdsit tonul dezamdgirii.

{<

Cel care, dupd ce-si va fi firsugit principiilemizantropiei, va dori sd meargd mai departe vatrebui sd invele de la Swift:vaaflacum disprefulfa!d, de om poate fi adus la intensitatea nevralgiei.

:r

Prin Baudelaire, fiziologia a pdtruns fir poe-zie, iar prin Nietzsche - in filozofie. Prin ei, I I

oL

ba

(/)

L

U

deregldrile organice s-au transfigurat ir cAnt 9i inconcept. Chinuili de boald, le-a fost scris sd-ilnnobileze acesteia destinul.

rf

Thind-cuvdntpe care-l folosim ca sd-iirrgeHmpe ceilalfi, ca sd-i facem sd creadd cd suntem maiprofiinzi decAt ei.

:F

Faptul cd Nietzsche, Proust 9i Rimbaud supra-viefuiesc fluctuafiei modelor se explicd prin gra-tuitatea cruzimii loa prin chirurgia lor demonicd,prin generozitatea otrdvii. Ferocitatea face operasd diinuie, ferind-o de imbdtrAnire. Afirmafiefdri temei? Ganditi-vd la prestigiul Evangheliei,carte agresivd, una dintre cele mai veninoase dinc6te-au fost.

*

Publicut se dd in v6nt dupd autorii ztsj ,,umari',gtie cd n-are de ce sd se teamd de ei; rdmagi, ca 9iel, la jumdtate de drum, ii vor propune o trvoialdcu Imposibilul, o viziune coerentd a Haosului.

*

Dezmilul verbal al pornografilor vine adeseadintr-un exces de pudoare, din ruginea de a-,sietala ,,sufletul" si,mai ales, de a-l numi: e, itr oricelimbd, cuvAntul cel mai indecent.l2