starea morala a tineretului

8/6/2019 Starea Morala a Tineretului

http://slidepdf.com/reader/full/starea-morala-a-tineretului 1/3

Starea morală a tineretului în contextulsocietăţii în tranziţie

Alexandru Nartea,Student, anul 3, Sociologie

Oxana Isac,Doctor, lector superior Teoriile sociologice susţin că în condiţii de schimbare socială apare confuzia normelor,

fără să mai existe o limită clară între ceea ce este permis şi ceea ce nu este permis, altfel spus, nuexistă un cod normativ bine definit. Această stare de dezintegrare a vehicului cod în condiţiile încare noul încă nu este cristalizat este denumită ”anomie”. Lipsiţi de orientările tradiţionale,oamenii sunt dezorientaţi şi manifestă tendinţa de a încalca şi legile (normele, regulile) careexistă şi de a eluda instituţiile sociale.

Fenomul de moralitate a tineretului(adesea înţeles greşit) în contextul societăţii înschimbare capătă noi caracteristici şi dimensiuni, devenind astfel obiectul abordărilor investigaţiilor ştiinţifice.

Problema ”imoralităţii tinerelor” este generată de două premise majore:*imoralitatea ca efect al vîrstei specifice(tinereţea);*imoralitaea ca efect al schimbărilor sociale ce se desfăşoară în perioada de tranziţie.

Tinereţea este cea mai complexă etapă de dezvoltarea tînărului în drumul spre maturitate.Ea pare să ridice mari dificultăţi, datorită frecventelor perturbări fiziologice, dezechilibreafective, devieri de caractere şi tulburări de conduită care însoţesc, adeseori, dezvoltarea. În acestsens se vorbeşte despre o „criză” a vîrstei tinere, constînd în numeroase conflicte interne şiexterne(aşa numitele „conflicte de dezvoltare”), acte impulsive sau conduite deviante, exprimate

prin ostilitate faţă de părinţi,revoltă contra interdicţiilor educative, respingerea modelelor culturale şi a normelor morale propuse de adult şi afirmarea unor modele contestatare deconduită.

Dezvoltarea biologică se duversifică şi se individualizează, sensibilitatea şi imaginaţia seîmbogăţesc, conduita devine tot mai instabilă, aspiraţiile se nuanţează dobândind noi valori,creativitatea se afirmă din ce în ce mai vizibil, prin multiple iniţiative personale, care adeseori îlobligă pe tînăr să intre în conflict cu ambianţa. Dependenţa materială a tinerilor faţă de părinţi nuimplică şi o dependenţă din punct de vedere al înţelegerii şi al respectărilor normelor moraleimpeuse de ei. Opunîndu-se adulţilor, tinerii îşi afirmă dorinţa de a fi autonomi din punct deveder moral, de a-şi impune dreptul la identitate personală, prin contestarea unui universvalorico-normativ impregnat de prejudecăţi, perceput ca fiind străin, opus chiar idealurilor,valorilor şi normelor general acceptate.

Prin constrîngerile, interdicţiile şi normele ei,societatea adulţilor este pentru tînăr o

societate represivă. Tinereţea-perioada de puternică „criză” produsă de ruptura cu vîrstacopilăriei implică o serie de limitări ale libertăţii pe care tînărul le resimte ca la o frustrare, ca unatentat la drepturile sale fireşti de a se manifesta ca personalitate. O asemenea criză estegenerată, se pare, chiar de ambiguitatea statusului de tînăr: tînărului i se neagăidentitatea de copil,dar nici nu se i recunoaşte încă capacitatea de a îndeplinirolurile adultului. Pentru acest motiv recunoaşterea identităţii personale eset prea puţinexplicită,iar ezitarea adulţilor de a acorda un status aparte tînărului privează pe acesta de rolulsocial la care aspiră să-l exercite încpă de pe acum în viaţa socială şi îl fac dependent încontinuare de adult.

Imaturitatea, egocentrismul, nonconformismul în ţinuită sau limbaj,fumatul sauconsumul de alcool,i indisciplina,agresivitatea sunt doar cîteva din conduitele specifice perioadei

de oscilaţie între statusul de adult şi poyiţia de copil a tînărului, care-i conferă sentimentulindependenţei faţă de adult.



Este o prejudecată să compari în mod mecanic comportamentul tînărului cu cel aladultului şi să-i atribui primului descernămîntul şi conştiinţa imperativelor morale ale ultimuli.De aceea nu putem pune semnul egalităţii între comportamentul adultului şi cel al tînărului.

Noţiunea de discernămînt moral apare, în cazul tinerilor, confuză şi fără referent real.Unii tineri pot avea, de pildă, o înţelegere adecvată conţinutului noţiunilor morale,dar să nu ştiesau chiar să refuze să acţioneze potrivit acestei înţelegeri.

Cunoaşterea imperativelor morale nu este însă suficientă dacă nu este însoţită şi de omotivaţie afectivă. De multe ori adultul are tendinţa de a impune tînărului propriul său modelmnoral, sancţionînd orice abatere de la acest model în numele unor principii educative,impersonale, a căror nerespectare echivalează pentru adulţi cu excepţia.

Procesul de socializare a tinerilor nu trebuie să aibă ca scop învăţarea conformităţii şi aobedienţei, ci dobîndirea creativităţii i a unui comportament moral autonom. O mare parte dinș comportamentele tinerilor sunt influen ate de modul în care ele au fost etichetate de către adul o,ț ț uneori tînărul interiorizează această etichitate în imaginea sa despre sine i se comportă în acordș cu ea.

Eficien a transformărilor renovatoare din societate, depă irea situa iei critice în sfereleț ș ț economică, socială, spirituală sunt determinate în mare parte de nivelul de încadrare a tineretului

în noile rela ii de produc ie, precum i de starea lui morală. Cu cît personalitatea posedă oț ț ș con tiin ă morală mai dezvoltată,un nivel spiritual i intelectual mai înalt, cu atît e mai mareș ț ș gradul ei de responsabilitate pentru comportarea în societate i, deci, mai productivă activitateaș ei în diferite sfere ale vie ii sociale.ț

Investiga iile sociologice efectuate permit să fixăm unele trăsături caracteristice stăriiț

morale a tineretului la etapa actuală, precum i să stabilim anumite calită i dominante înș ț comportarea i con tiin a acestuia. În una din cercetări, efectuată de către colaboratorii Sec iei deș ș ț ț Sociologie a Institutului de Filosofie, Sociologie i Drept al Academiei de tiin e din Moldova,ș Ș ț responden ilor li sț -a propus o listă de calită i i însu iri pentru a determina cele mai esen ialeț ș ș ț caracteristici proprii tineretului contemporan. Răspunsurile ob inute pot fi clasificate în douăț

blocuri: de nuan ă pozitivă i negativă. Efectuînd o compara ie între ele, sț ș ț -a stabilit că în ierarhiaînsu irilor i calită ilor propuse responden ilor pentru selectare aprecierile pozitive au fost plasateș ș ț ț

pe ultimele locuri. Astfel, numai fiecare al aselea chestionat a indicat că tineretului îi esteș proprie dragostea de munca; 13% - un nivel înalt de studii, cultură 12% - consecven a înț atingerea scopurilor propuse,responsabilitatea, sinestătornicia; 8% - activismul politic, 5% -generozitatea i inteligen a. În acela i timp, majoritatea responden ilor au fost de părerea căș ț ș ț genera iei tinere îi sunt mai mult caracteristice: indiferen a totală i pasivitatea – 39% specula,ț ț ș ho ia -31% , dorin a de a fi în via ă numai consumator – 26%, be ia, narcomania, toxicomania,ț ț ț ț

prostitu ia – 25%, cruzimea, cinismul, violen a – 15%.ț ț

Părerile exper ilor în această privin ă practic ni diferă de cele ale tinerilor chestiona i.ț ț ț Grupul social-demografic avînd cel mai înalt poten ial de activitate î i dezvăluie capacită ile saleț ș ț

în afara sferei de muncă, culturii, politicii, manifestîndu-se preponderent printr-o comportareimorală, asocială.După părerea responden ilor, cauzele fenomenelor negative, atestate în mediulț

tineretului, sunt: aproximativ 42% consideră drept cauză principală nivelul scăzut de cultură,spiritualitate, fiecare al treilea – lipsa de pedeapsă, permisiunea de a face ce vrea, 27% - lipsaunui mecanism de protec ie social-juridică, fiecare al patrulea – nerespectarea principiilor ț echită ii sociale, familia nereu ită, 18 % - influen a elementelor criminale.ț ș ț

Rezultatele sondajului denotă că opiniile responden ilor diferă în dependen ă de vîrstă,ț ț nivelul de studii i sfer ș a de activitate. Al ii indici social-demografuci, profesionali nuț influen ează deloc, sau doar într-o mică măsură, asupra răspunsurilor ob inute. Astfel, în func ieț ț ț de vîrstă a fost stabilită următoarea legitate: cu cît mai mică e vîrsta tînărului respondent i cu cîtș

mai jos nivelul lui de studii, cu atît mai mult cre te în el încrederea că pentru faptele comise elș nu va fi pedepsit, deoarece consideră că în condi iile de astăzi i se permite să facă tot ce vrea. Elț acceptă influen a elementelor criminale asupra comportamentului său. În acela i timp, tineretulț ș



cu un nivel înalt de studii, în vîrstă de 26-30 de ani, consideră drept cauză principală afenomenelor negative în societate nivelul scăzut de cultură i spiritualitate.ș

Din aceste considerente, majoritatea tinerilor chestiona i(54%), precum i exper iiț ș ț (80%) consideră că întru prevenirea fenomenelor negative în mediul tineretului este necesar, în

primul rînd , de a schimba rela iile economice în societate în a a fel ca oamenii să ob ină anseț ș ț ș pentru prosperarea lor materială, dezvoltarea culturală,morală i spirituală.ș

Alte măsuri, care, după părerea tinerilor chestiona i i exper ilor, ar pute îmbunătă ireaț ș ț ț stării morale a tineretului in de asigurarea pretutindeni a echită ii sociale ( respectiv 32% iț ț ș 28%), precum i de accentuarea controlului asupra respectării legilor în societate, aplicarea unor ș măsuri de pedeapsă mai drastice( respectiv 52% i 27%), formarea mediului social-culturalș favorabil pentru buna func ionare a valorilor i normelor morale.ț ș

Tabelul 1. Opiniile responden ilor, în func ie de vîrstă iț ț ș

studii, despre cauzele fenomenelor negative din mediul

tineretului(în %)CauzeleFamilia nereu ităș 2

537

28 27

19

35 30

22

12

Lipsa de pedeapsă, permisiunea de a face ce vrea 33

42

30 37

30

39 33

33

30

Influen a elementelor criminaleț 18

31

17 19

15

23 21

16

11

Nerespectarea principiilor echită ii socialeț 26

18

28 30

24

30 22

27

29

Nivelul scăzut de căldură, spiritualitate 42

48

37 37

48

35 43

40

49

Lipsa unui mecanism social-juridic de protec ieț 27 29 26 30 24 31 23 26 34

Evident, situa ia tinerilor în toate sferele vie ii sociale în condi iile societă ii în tranzi ie este maiț ț ț ț ț dificilă decît a celora din societă ile stabile. i aceasta pentru că suntem sfecta i dublu: atât deț Ș ț

prejudecă ile adul ilor i neîn elegera între aceste două genera ii devenită tradi ională, cît i deț ț ș ț ț ț ș starea precară a societă ii perturbate de schimbările sociale.ț

Rferințe:1. I.Mărginean. Tineretul denceniului unu. Provocările anilor ‘ 90,-

București, 1996.2. P.Kun. Tineretul ți dimensiunea sa valorică. – Tmișoara, 1996.3. Realitatea socială: procese de transformare și interacțiune în societate.

– Chișinău, 1996.

starea morala a tineretului

Documents