marian candrea morala

8/16/2019 Marian Candrea Morala

1/23

UNIVERSITATEA OVIDIUS – CONSTANŢA

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ

SPECIALIZAREA: PASTORALA -

Con tiin a mora!ș ț

- Lucrare de seminar la disciplina Morală -

Coor"onator:PROF. UNIV. DR. Nicolae Popescu

Pa#toraa :Can"r$a V% &arian

Con#tan'a

()*+

CUPRINS

INTRODUCERE ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,%% .

CAPITOLUL I

• No'i/n$a "$ 0on1tiin'! mora!,,,,,,,,,,%%%%,,%%%%,,,,%% 2

• R$aitat$a 0on1tiin'$i mora$,,,,,,,,,,,,,,,%,%,,%% +

CAPITOLUL II


2/23

• T$orii 0$ ri3$#0 ori4in$a 0on1tiin'$i mora$,,,,,,,,,,,,%% 5

• E#$n'a 1i ori4in$a 0on1tiin'$i mora$,,,,,,,,,,,%%%%%,,,%% **

CAPITOLUL III

• Do3$6i "in #7in'ii !rin'i 1i #0riitori 8i#$ri0$1ti,,,,,,,%%%%,,,%% *+

• Do3$6i "in it$rat/r!,,,,,,,,,,%%%%%%%%%%%%%%,,,,,%,,,%% *9

• Do3$6i "in 7io#o7i$ ,,,,,,,,,,,%%%%%%%%%%%%%%%%,,,,%,,,%% *

• Do3$6i "in i#tori$; i#tori0i #i $tno4ra7i,,,%%,,,,,,,,%,,,%% ()

CONCLUZII,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,% (*


3/23

Omul este o fiin#ă socială care constituie un uni%ers distinct, o lume a comple*ită#ii

care ac#ionea'ă i interac#ionea'ă cu mediul "ncon+urător i care este supus efectelor ac#iunii pe

care mediul "ncon+urător le e*ercită asupra sa. Dispun!nd de o personalitate comple*ă intelect,

%oin#ă, sentimente-, fiin#a umană răspunde solicitărilor e*primate sub forma unor manifestări

e*terioare, ac#ionale, comportamentale.

*istă anumite arii ale e*isten#ei umane "n care manifestările comportamentale au o

conota#ie specială, dată fiind natura problemelor pe care le abordea'ă, i această arie este aria

moralită#ii.

De/a lun$ul secolelor, cercetătorii au abordat problema moralită#ii comportamentale0

1&!nd putem %orbi despre un comportament moral i c!nd despre un comportament imoral sau

amoral(2

În psi3olo$ia rom!nească, cunoscutul psi3olo$, 4ielu 5late, a pre'entat o 1balan#ă2 amoralită#ii, "n care fiecare subiect uman ale$e să adopte un comportament moral sau unul amoral

"n func#ie de anumite criterii interne sau e*terne.

Problematica moralită#ii i "n special a moralită#ii cretine primete note distincti%e "n

perioada de'%oltării personalită#ii umane/ adolescen#a, iar dacă adău$ăm 1sensibilită#ii2 acestei

perioade directa de'%oltare a subiectului uman, particularită#ile distincte ale moralei cretine,

putem afirma că a%em de/a face cu un subiect amplu, comple* , care poate re#ine aten#ia prin

descoperirea unor fa#ete ori$inale, "ncă nee*plorate.6răim "ntr/o lume tensionată "n care 'ilnic asupra fiecărui indi%id ac#ionea'ă un

comple* de for#e ce contribuie la conturarea personalită#ii lui, la maturi'area lui socială,

intelectuală i emo#ională. &onfruntat cu foarte multe situa#ii i probleme, frec%ent subiectul

uman nu mai are timp suficient i ener$ia psi3ică necesară pentru a filtra prin propria lui $!ndire

e%enimentele cu care se confruntă i "i formea'ă o ima$ine distorsionată despre lumea

"ncon+urătoare. 7par astfel pre+udecă#ile i stereotipiile aa cum afirma 8er$e 4osco%ici. 7cestea

"i pun amprenta asupra modului "n care omul abordea'ă/ "n ca'ul de fa#ă/ cretinismul i asupra

comportamentului din perspecti%a moralei cretine.

Primul pas "n manifestarea comportamentului moral este deci'ia %oli#ională de a 1%rea2

să fii moral. În societatea secolului nostru, multitudinea sc3imbărilor cu care indi%idul se

confruntă "i distra$e aten#ia i nu "l "ncura+ea'ă să ac#ione'e moral. &ontiin#a repre'intă 9suma

:


4/23

de informa#ii pe care le cuprinde psi3icul, la un moment dat, i pe care spiritul sau ul- le

ordonea'ă sau se lasă ordonat de acestea2;

*istă o predispo'i#ie "n om de a răsp!ndi i difu'a 'estrea "n#elepciunii i "n%ă#ăturii

sale, de a se perpetua din punct de %edere spiritual dincolo de spa#iul i timpul "n care "i duce

e*isten#a. &alitatea acumulărilor de e*perien#e culturale #ine de maniera de reproducere a

acestora, de "nsuirea, "mbo$ă#irea i crearea de noi %alori, de modalită#ile de "n%ă#are i

personali'are a culturii la un moment dat.

Prin educa#ie, omenirea re'istă i dăinuie. Umanitatea se proiectea'ă "nspre %enicie

tocmai datorită educa#iei. &ultura re'onea'ă "n timp, este trăită, re/creată i creată "n i prin

e*erci#iul paideutic. duca#ia este unul dintre cele mai nobile i mai comple*e acti%ită#i umane.

Darul "n%ă#ării altuia este pre#uit de "nsui Iisus


5/23

"ntreba dacă acestea sunt sau nu "n concordan#ă cu ideea de bine, lucrul acesta fiind de resortul

contiin#ei morale.)

În "n#eles moral, contiin#a este dispo'i#ia sau puterea sufletului omenesc de a +udeca

moralitatea propriilor noastre fapte, sau e dispo'i#ia sufletului omenesc de a "ndruma acti%itatea

morală a omului, "ndemn!ndu/l să "mplineasca le$ile.:

În forma cea mai $enerală, contiin#a morală a fost definită ca 9un refle* al le$ii di%ine "n

sufletul nostru2? sau ca 9o cunoatere a %alorilor morale, a datoriilor ce a%em de "ndeplinit i a

felului "n care le indeplinim2.@ Ai mai corect, poate fi definită ca 9un act de manifestare a eului

nostru, prin care aplicăm la un ca' particular concret, unul din principiile le$ii morale2.

7adar, contiin#a morală e o putere sufleteasca specifică omului, e o putere superioară a

ra#iunii sale practice, "n %irtutea căreia distin$e binele de răul moral, "ndeamnă la bine i mustră,

daca omul se abate de la le$ea morală.a este acea putere psi3ică, ce ne apropie de 1asemănarea cu Dumne'eu2. &a normă

obiecti%ă a moralita#ii sau ca re$ulă e*ternă le$ea morală este criterul după care trebui să se

conducă omul in %ia#ă. Dar alături de norma obiecti%ă e*istă i o normă subiecti%ă, o re$ula

internă, nescrisă "n contiin#a noastră.

În raport cu le$ea morală, contiinta morală este or$anul de aplicare i e*ecutare a le$ii

morale "n credincioiC ea este re$ula subiecti%ă i personală a moralita#ii. Întrucat se aprecia'ă

din punct de %edere moral orice ac#iune a credinciosului, ea a fost numită de către unii 9$lasul luiDumne'eu in om2, iar de al#ii 9+udecătorul cel neadormit i care nu poate fi inelat i nu poate fi

mituit2.>

&ontiin#a morală aplică le$ea morala i contribuie la "mplinirea ordinii morale "n lume.

a este un fel de repre'entată a le$ii morale obiecti%eC este drumul indispensabil pe care a+un$

)Teologia Morală Ortodoxă, %ol. l, ;==, p. ))E

:7r3idiacon Prof. Dr. Ioan 5ă$rean, Principii de morală creştină în Predica de pe Munte, "n 94itropolia7rdealului2, ;/:;=:, p. @

?Prof. Aerban Ionescu, Axiometria unei filosofii creştine, Bucureti, ;=:, p. :)

@milian Vointsc3i, Manual de morală, ;=;@ , Vol. II, p. ;)?.

7r3iereu Dr. 7t3anasie 4ironescu &raio%eanu, Manual de teologie morală, Bucureti, ;>=@, p. ;?;

Ibidem, p. ;?:

>I.P.8. Gustinian Patriar3ul Rom!niei, n!ă"ătura de credin"ă creştină ortodoxă, Bucureti, ;=@), p. ?;?

@


6/23

"naintea %oin#ei ordinelor superioare, este $ura care spune le$ea, or$anul care interpretea'ă

obli$a#ia i "n acest sens, secundar i instrumental, ea obli$ă.

După "n%ă#ătura noastră de credin#a, cotiin#a este o parte esen#ială a c3ipului lui

Dumne'eu "n om i are posibilitatea de a se desfi$ura i de a rătăci ca i acela. 7stfel, prin

contiin#ă se o$lindete "n om ordinea morală uni%ersală i ea lea$ă pe om cu Dumne'eu i

unete moralitatea lui cu lumea superioară, ce este ori$inea ordinii morale de pe păm!nt i din

istoria omenirii. &ăci, contiin#a morală ca re$ulă pentru +udecarea conduitei morale este pentru

noi cea mai "naltă măsură de a +udeca pe om, măsur!nd cu ea toate faptele omeneti. &ontiin#a

morală este o realitate la care participă toate puterile sufleteti0 ra#iune, sentiment si %oin#ăC este o

manifestare inte$rală a sufletului nostru, a eului nostru.=

• R$aitat$a 0on1tiin'$i mora$

Realitatea contiin#ei morale o "nt!lnim la 7dam, pe care Dumne'eu "l mustră pentru

călcarea poruncii 8ale. În 8f!nta 8criptură contiin#a este pri%ită astfel0 7dam pe care Dumne'eu

l/a creat, 'ice0 97m au'it $lasul 6au "n rai i m/am temut, căci sunt $ol i m/am ascuns2 Facere

lV, ;E/;)-.

6eama de care %orbete 7dam aici, este prima sanc#iune pe care i/o aplică contiin#a

morală pentru nesocotirea poruncii di%ine, care din acel moment i/a adus ră'%ratirea tuturor

puterilor sufleteti care i s/au alterat i in deosebi %oin#a si contiin#a.Rupt fiind raportul cu &reatorul, "nstrăinat de Dumne'eu, omul de acum "nainte se afundă

"n păcate, numai caută spre cer, ci stă cu fa#a "n +os spre păm!nt. &ain ucide pe fratele său 7bel

din pi'mă, "ntruc!t +erfta acestuia a fost primită de Dumne'eu, iar a lui nu. Dumne'eu "l mustră

pentru nele$iuirea făcută 1Hlasul s!n$elui fratelui tău stri$ă către mine... 'buciumat si fu$ar %ei

fi tu pe pam!nt2 Facere lV, ;E-. Noe, după potop aduce +ertfă Domnului pentru că a scăpat, ca o

recunotin#ă, dictată de le$ea contiin#ei sale Facere Vll, ;=-

7%raam %rea să aduca +ertfă pe copilul său spre a asculta de porunca dumne'eiasca

Facere ll, ;E/;)-, Iosif este %!ndut de fra#ii săi, dar Ruben 'ice0 98ă nu/i luăm %ia#a, să nu

%ărsa#i s!n$eC arunca#i/l "n $roapă, dar m!na să nu o pune#i pe el2. Facere VII, );/))-.

&ine sfătuiete pe Ruben de a apăra %ia#a lui Iosif( Răspunsul este, contiin#a lui de a nu călca

le$ea di%ină, care era inscrisă pe lespedea inimii lui.

=Teologia morală ortodoxă, Vol. l, p. ));


7/23

8/ar parea că contiin#a iudeilor dispare ca r!urile "n deertul nisiposC dar iată că apare

iarăi contiin#a c!nd proorocul 4oise 'ice0 1Ve#i fu$i c!nd nimeni nu %ă %a $oni2, Je%itic

Vl, ;- a%!nd "n %edere tot mustrarea contiin#ei "n om. Psalmistul Da%id se căiete de

păcatul pe care l/a să%!rit cu so#ia lui Urie, $eneralul său 'ic!nd0 9Kie unuia am $reit, căci, am

făcut rău "naintea 6a... Întoarce fa#a 6a de la păcatele mele i toate fărădele$ile mele ter$e/le2

Psalmul J, ?/;E-. 7ici căin#a este manifestarea contiin#ei sale. Despre frăm!ntările lui sufleteti

pricinuite de $lasul necru#ător al contiin#ei se %orbete i "n alt psalm unde se spune0 9Inima/mi

bate cu tărie si m/au părăsit puterile mele i lumina oc3ilor mei, nici aceasta n/o am2. Psalmul

VII, ;E- 8olomon "mpăratul "n Pro%erbele sale %orbete despre0 98ăbiile contiin#ei care

lo%esc pe cei nedrep#i2 Pro%erbe VIII, ;E- i apoi arată lipsa de libertate din cau'a mustrării

contiin#ei a celor nele$iui#i0 1&ăci nele$iui#ii fu$ fără ca nimeni să/i urmărească, iar drep#ii stau

ca un pui de leu la adăpost2 iar Iisus 8ira3 spune0 97%u#iile sunt bune, dacă contiin#a este liberăde păcate2Io%, V, );/))-.

În cartea Io% se spune 9Hlasuri "n ro'itoare fac larmă "n urec3ile lui0 "n mi+locul păcii se

pare că un uci$a se năpustete asupra lui. l numai nădă+duiete să mai iasă din "ntuneric i "i

simte capul mereu sub sabie2.

Din toate aceste e*emple ale Vec3iului 6estament se %ede că contiin#a morală a

func#ionat "n poporul iudeilor, că ea se "ntuneca adesea, dar nu dispărea, fiind criteriul de pre#uire

a actelor iudeului i de răsplătire a lui Dumne'u. 7ceste procese Vec3iul 6estament, nu le/adeosebit ca un domeniu special i independent al %ie#ii sufletesti, i nici nu le/a e*primat "n o

idee specială. 7 trebuit să %ină reli$ia cretină care să accentue'e i le$ătura contiin#ei celei

bune cu Dumne'eu i a dat acesteia prin 3arul renaterii, claritatea i si$uran#a pe care Je$ea

Vec3e nu o putea da.

Noul 6estament, "nsă, ne oferă o mul#ime de e*emple referitoare la contiin#a morală,

c3iar dacă acestea sunt pre'entate sub o altă numire, dar aceasta o lăsam la urmă form!nd

capitolul special, după "nsăi tema acestei lucrări.


8/23

CAPITOLUL II

• T$orii 0$ ri3$#0 ori4in$a 0on1tiin'$i mora$

*istă mai multe teorii cu pri%ire la ori$inea contiin#ei morale care au fost i sunt i

astă'i "ntr/un permanent conflict, fiecare din ele consider!nd că de#in ade%ărul ultim. Unele pun

accent pe elementele apriorice ale contiin#ei, altele pe cele aposteriorice. Bunul sim# ne spune,

"nsă, că nu e*istă contiin#ă i nici contiin#ă reală "n care elementele apriorice să nu se

"ntrepătrundă cu cele aposteriorice. De aceea, "n afara spa#iului teolo$ic, Immanuel Lant ni se

pare a fi făcut demersul cel mai important "n clarificarea ori$inii contin#ei morale. l a "ncercat

să concilie'e cele două tendin#e e*treme0 ra#ionalismul i empirismul, care se pot manifesta "n

ori'ontul cunoaterii. Punctul de plecare i punctul de sosire al sistemului Lantian se "ntemeia'ă

>


9/23

pe certitudinea faptului că le$ile ra#iunii nu/i au i'%orul "n e*perien#ă, ci ele sunt apriorice, adică

preced e*perien#a i o coordonea'ă. Prin aceasta el se opunea at!t empirismului sen'ualist, care

considera că orice demers al cunoaterii se "ntemeia'ă pe e*perien#a sensibilă, c!t i

ra#ionalismului %ul$ar, care considera că orice cunoatere "i are '%orul "n ideile "nnăscute ale

ra#iunii i deci nu #inea cont de e*perien#ă. Opun!ndu/se ra#ionalismului, Lant consideră că actul

cunoaterii este le$at de e*perien#ă, că el se e*ercită asupra obiectului e*perien#ei, adică asupra

unui fenomen pe care "l percepem "n spa#iu i timp, iar acolo unde "ncetea'ă e*perien#a adică

unde nu mai este %orba de fenomen, ci de lucrul "n sine- i cunoaterea "ncetea'ă. Opun!ndu/se

sen'ualismului empiric, el afirmă că obiectul cunoaterii este desi$ur sensibil, adică de ordin

e*perimental i transmis prin sim#uri sen'a#ii- dar lumea sen'a#iei obiectul e*perien#ei

sensibile- ar răm!ne 3aotică i confu'ă dacă subiectul ra#ional nu s/ar folosi de cate$oriile

repre'entati%e ale timpului i spa#iului pentru a pune "n ordine aceste repre'entări cu a+utorulle$ilor $!ndirii cate$oriile ra#iunii0 cau'ă, substan#ă, contradic#ie, identitate etc.-

&u toată "ncercarea pe care a făcut/o Lant de a depăi cele două e*treme, el răm!ne

totui ra#ionalist "n sistemul său deoarece pune accentul pe autonomia ra#iunii subiecti%e. În cele

două iposta'e ale sale, ra#iunea teoretică se %a aplica "n tiin#ă i ra#iunea practică, "n morală.

Noi, "n %i'iunea lui Lant, nu putem să cunoatem lumea e*ternă aa cum apare ea

fenomenolo$ică- dacă n/am a%ea "n ra#iunea noastră o formă specifică i apriorică i tot la fel

noi nu am putea e%alua faptele noastre dacă n/ar e*ista aprioric "n sufletul nostru o func#iespecifică a ra#iunii practice i anume contiin#a morală.

Datorită ra#ionalismului său, Lant %a e*clude din contiin#a morală elementele

afecti%e i o %a reduce doar la imperati%ul cate$oric. 7ceastă atitudine reduc#ionistă "n ceea ce

pri%ete ori$inea contiin#ei morale, %a fi criticată de


10/23

e%olu#iei omului. 7ceastă ipote'ă e%olu#ionistă nu poate fi confirmată de e*perien#ă. Dimpotri%ă,

e*perien#a aduce ar$umente "n fa%oarea Mantianismului. Dintotdeauna omul a a%ut aceleai

facultă#i spirituale i e*perien#a i ereditatea n/au adău$at altele "n plus, ci doar le/a "mbo$ă#it.

&um s/ar putea ca facultă#ile spiritului i cate$oriile apriorice cu care operea'ă să fie create de

e*perien#ă, at!ta timp căt nici o e*perien#ă nu este posibilă fără ele( 6eoria lui 8pencer pleacă de

la ideea că spiritul este o tabula rasa, deci ea presupune pasi%itatea ini#ială a fiin#ei or$anice. Ori

această pasi%itate nu este pre'entă nici "n lumea anor$anică, fiindcă atunci c!nd sunt supuse la

influen#e e*terne, fiecare reac#ionea'ă diferit. Piatra reac#ionea'ă la căldură altfel dec!t ceara.

6opirea cerii este o consecin#ă nu numai a temperaturii ridicate, ci i a naturii sale specifice. Un

fapt asemănător este i procesul asimilării. 6oate florile se 3rănesc cu aceeai 3rană, dar fiecare

se de'%oltă "n func#ie de structura sa specifică. 7a i sufletul asimilea'ă i e%aluea'ă realitatea

e*ternă "n func#ie de anumite coordonate apriorice cu care, spunem noi, l/a "n'estrat Dumne'eu. Noi nu putem să ne ima$inăm că e*istă cunoatere fără un subiect cunoscător ce poartă "n el

cate$oriile apriorice de receptare a impresiilor. Dacă spiritul nostru n/ar a%ea aceste forme, am fi

doar scla%ii e*cita#iilor e*terioare care ar cur$e ca un torent peste noi lăs!nd doar efecte

biolo$ice, ca la animale. De c!nd e*istă lumea, n/a e*istat om normal care să nu poarte "n sine

această capacitate specifică de asimilare a cunotin#elor. 7cest lucru este %alabil i pentru

contiin#a morală. Nu calitatea morală a ac#iunilor a creat sim#ul moral, ci acesta, pree*ist!nd, a

e%aluat faptele i le/a cate$orisit "n bune i rele. Din acest punct de %edere I. Lant a a%utdreptate.

&ontiin#a morală este un instrument ae'at de Dumne'eu "n om, "n subtan#a %ie#ii

sufleteti umaneC este aptitudinea sau capacitatea naturală cu care deosebim binele de rău "n

ca'uri concrete. a datorea'ă "n fiin#a umană din momentul crea#iei sale a%!nd un rol binedefinit

i repre'intă "nsăi e*isten#a moralită#ii "n indi%idC mai mult ea este i norma personal/subiecti%ă

a moralită#ii i or$anul de aplicare i e*ecutare a le$ii. a este ecoul dreptă#ii %enice a lui

Dumne'eu, este atributul distincti% al personalită#ii noastre umane i prin ea se promul$ă le$ea

morală di%ină.;E

&unotin#ele morale, ca orice cunotin#ă sunt un re'ultat a celor doi factori ireductibili0

lumea e*terioară cu ac#iunea ei, pe de o parte, i subiectul cu formele lui de $!ndire apriorice, pe

de altă parte. Datorită acestor forme subiectul nu este pasi% "n actul cunoaterii, el nu este o

;EPr. &onstantin I. Pa%el, Originea conştiin"ei morale, te'ă de doctorat, Bucureti, ;=)> , p.

;E


11/23

simplă o$lindă, ci el modifică i crea'ă "ntr/un fel realitatea. Idealul moral sau le$ea morală este

realitatea primordială i fundamentală care %alori'ea'ă e*perien#a, dar ea nu "i are i'%orul "n

e*perien#ă. Deci ori$inea contiin#ei morale nu este nici "n educa#ie, nici "n e*perien#a

indi%iduală sau socială, nu/i nici o deprindere c!ti$ată, ci e*istă deodată cu sufletul, se nate

odată cu omul. &on#inutul ei "l oferă e*perien#a, dar ea nu se identifică cu con#inutul ei pentru că

forma ei este apriorică.

• E#$n'a 1i ori4in$a 0on1tiin'$i mora$

Din defini#ia contiin#ei morale tim că ea este manifestarea spirituală a "ntre$ii noastre

fiin#e, ce e*plică puterile sale la cunoaterea, sim#irea i punerea "n practică a binelui cerut de

le$ea morală, fără să fie o func#ie specială a sufletului nostru.;;

Unii teolo$i consideră că in esen#a ei, contiin#a morală este un fenomen intelectual, dar

se tie că ea con#ine i elemente afecti%e si de %oin#ă. Oricine ii poate da seama că "n actele

contiin#ei morale sunt pre'ente deopotri%ă +udecă#i de %aloare, care aprecia'ă faptele bune sau

rele, drepte ori nedrepte, permise ori nepermise, asemenea stări emoti%e de plăcere ori neplăcere,

de satisfac#ie ori remucare sunt pre'ente, după cum sunt i "nclinări, "ndemnuri sau impulsuri

spre să%!rirea binelui, ori spre a ne feri de rău.

Pentru că este o manifestare inte$rală a sufletului nostru, contiin#a morală, %a a%ea

elemente pro%enite din propria fire umană, psi3olo$ice, dar i din afară, de natură socială sau

istorică.;)

Din punct de %edere psi3olo$ic, tin!nd seama că a%em cunotin#e si aprecieri, %om a%ea

elemente afecti%e ale contiin#ei morale, iubirea de'interesată a binelui si ura de'interesată a

răului, respectul datoriei si al %alorilor morale, bucuria binelui i a datoriei "mplinite i

remucarea pentru $reelile să%!rite.;:

;;7r3id. Prof. Dr. Ioan 5ă$rean, Morală creştină, Bucureti, ;=?, p.

;) Ibidem, p. ;

;: Ibidem, p.

;;


12/23

Din punct de %edere sociolo$ic, societatea "mpărtaete membrilor ei credin#e, datini,

re$uli si practici morale colecti%e. Opinia publică, care este +udecata morală a colecti%ită#ii, este

una din formele tipice de manifestare a contiin#ei morale colecti%e.

Iar din punct de %edere istoric, contiin#a morală este un dar firesc al %ie#ii omului din

totdeauna. Desi$ur, că nu ne natem cu o contiin#ă morală perfectă i in%ariabilă. 6ransformările

pe care le/a suferit i le suferă contiin#a morală "n decursul timpului se datorea'ă educa#ei,

refle*iei personale, e*emplelor, lecturilor, climatului spiritual "n care trăiete subiectul moral i

"nnoirile morale pe care le aduc personalită#ile morale. Istoria "nre$istre'ă nu numai pro$rese ale

contiin#ei morale, ci i re$rete, erori "n calificarea ac#iunilor morale. &ontiin#a morală

totdeauna a fost influen#ată de contiin#a omului asupra uni%ersului.

În ceea ce pri%ete 9ori$inea contiin#ei morale2 de la bun "nceput trebuie să afirmăm că

ea este 9"nnăscută2. lementele fi*e sau "nnăscute constau "n dispo'i#ia ori$inară pusă deDumne'eu "n sufletul omului, prin "nsui actul creării lui, potri%it căreia el din fire are

posibilitatea să deosebească binele de rău, iar elementele %ariabile care formea'ă de fapt

con#inutul contiin#ei morale, constau "n "ntrea$a e*perien#ă dob!ndită de om, fiind "n func#ie de

persoană, mediu, loc, timp, etc.;?

Fericitul Ieronim numete contiin#a morală 9sc!teie di%ină2 care nu s/a stins "n sufletul

lui 7dam, după ce acesta a fost i'$onit din rai. De altfel, prin această sc!nteie sim#im c!nd

păcătuim.7adar, elementele fi*e sau "nnăscute ale contiin#ei morale constau "n "n dispo'i#ia

ori$inară pusă de Dumne'eu "n sufletul omului prin "nsui actul creării lui potri%it căreia el din

fire are posibilitatea să deosebească binele de rău.

În calitate de călău'ă permanentă a acti%ită#ii noastre, contiin#a morală "ndeplinete două

func#ii0 una de a ne arăta dacă o faptă este bună sau rea, permisă sau nepermisă, obli$atorie sau

sfătuită, de a ne "ndemna sau a ne opri de a să%!ri.;@

Dacă ne $!ndim la cuprinsul contiin#ei morale, ea este 9obli$atorie2, atunci c!nd

poruncete sau oprete, după cum se referă la o poruncă afirmati%ă sau po'iti%ăC i mai este

9sfătuitoare2 sau 9permisi%ă2 după cum se referă la un act indiferent sau la un sfat.

;? Ibidem,

;@7r3id. Prof. Dr. Ioan 5ă$rean, op# cit#, p.

;)


13/23

Dacă să%!rim o faptă, atunci %om a%ea o contiin#ă care aprobă, +ustifică i premia'ă, i

mai a%em o contiin#ă care de'aprobă, acu'ă i pedepsete.

Referindu/ne la momentul "n care contiin#a "i e*ercită acti%itatea, putem spune ca

"nainte de să%!rirea unei fapte ea e 9sfătuitor2, "n timpul să%!ririi este 9martor2, iar după

să%!rire este 9+udecător2. Ai aici este un fapt destul de remarcabil, că oric!t ar "ncerca un

nele$iuit să/i ascundă faptele, totui martorul cel mai temut răm!ne contiin#a sa i nu se poate

ti dacă aceasta nu/l %a trăda %reodata.;

&!t pri%ete educa#ia contiin#ei morale, prima ra'ă de lumină morală, o a%em "n "nsăi

natura noastră. Ne răm!ne doar s/o alimentăm, să mărim propor#iile ei i să facem ca ra'ele ei să

strălucească intens "n drumul fiecăruia către #inta pe care i/a 3otar!t/o &reatorul. După "n%!#ătura

4!ntuitorului Iisus

De felul cum %om ti că culti%ăm $ermenii pornirilor altruiste din sufletul celor bote'a#i

aliment!ndu/i cu se%a credin#ei, depinde func#ionarea sănătoasă de mai t!r'iu a contiin#ei

noastre morale. &ăci, reli$ia cretină, ridic!nd poten#ialul contiin#ei noastre morale, e necesar ca

influen#a ei să se facă sim#ită i "n de'%oltarea si culti%area contiin#ei noastre morale "ncă din

perioada copilăriei.

;7r3im. Iuliu 8criban, $urs de teologie morală, Bucureti, ;=;@, p. ;>.

;7r3im. 7t3anasie 4ironescu, op# cit#, p. ;=:

;> Ibidem

;:


14/23

duca#ia "ncepe cu cercul familiei. Bine tiut este că la %enirea sa pe lume, copilul nu

aduce o moralitate formată, ci este "n'estrat doar cu %irtu#ile morale. Familiei "i re%ine

imperioasa datorie de a %alorifica nucleul moral al contiin#ei morale prin educa#ie. Părin#ii au un

mare rol "n culti%area "nsuirilor morale ale copiilor. i le imprimă copiilor prin po%e#ele i

pildele lor i$iene i deprinderile morale, "i "ndeamnă direct sau indirect fie prin "naltele idealuri

umane, fie prin abisul %iciilor. De aceea pe drept cu%!nt proorocul 'ec3iel 'ice0 9Părin#ii au

mancat a$uridă i au sterpe'it din#ii copiilor2 Ie'ec3iel, Vlll, )-.

Părin#ii au datoria sf!ntă de a deprinde pe copii cu munca, cu ideea solidarită#ii umane, să

spună ade%ărul, infiltr!ndu/le "n suflet oroarea de minciună, tre'ind "n sufletul lor de'$ust fa#ă de

ea.;=

&u mănunc3iul de deprinderi c!ti$ate "n familie, copilul iese "n cercul lar$ al %ie#ii

sociale, societatea, mediul, lectura, spectacolul etc., care toate la un loc alimentea'ă aspira#iilenobile ale copilului i le canali'ea'ă "n direc#ia constructi%ă. Numai atunci contiin#a morală %a

c!ti$a "n ascu#ime, certitudine i promptitudine i %a lucra consec%ent pe linia %alorii,

"ndrept!nd către o ordine morală, sănătoasă, indi%iduală i socială. 7ltfel, nu ne %a atepta dec!t

destrămarea morală, dăunătoare %ie#ii umane "n $eneral.

Deci, contiin#a %aria'ă după felul de %ia#ă, cinstită sau destrăbălată ce ducem.

Ja formarea contiin#ei contribuie i e*emplele frumoase de %ia#ă morală %ă'ute "n

familie i societate, contactul cu oamenii %irtuoi i e%itarea celor %icioi.&ontiin#a morală cretină stă sub oc!rmuirea %oin#ei di%ine. a primete elementele de

contiin#ă cretină colecti%ă, dar acestea sunt asimilate i prelucrate de fiecare după posibilită#ile

sale i sudate cu elemente ce sălăluiesc "n taini#ele ei, pentru ca la urmă să fie puse "n slu+ba

'idirii morale, #inta supremă a tuturor. Îndeplinirea comandamentelor contiin#ei morale cretine

se face nu din constr!n$ere, ci din o deplină con%in$ere. Influen#ele e*terioare ne pot face să

ducem o %ia#ă fără pată, după normele admise obinuit, dar nu ne ridică niciodată la "năl#imea

%irtu#ii.

&ulti%area i educa#ia cretină pentru om nu se poate face oricum, ci numai "n lumina

principiilor i normelor morale ale "n%ă#ăturii %an$3eliei.

În mod practic, fiecare cretin are datoria de a se instrui din punct de %edere reli$ios i

etic, "nsuindu/i "n%ă#ătura cretină i silindu/se a trăi "n conformitate cu ea. De asemenea, orice

;=7r3im. Iuliu 8criban, op# cit#, p. ):?/):@

;?


15/23

cretin este dator să se e*amine'e 'ilnic i să se folosească pentru aceasta i de mi+loacele

suprafireti ale 8fintei noastre Biserici0 8fintele 6aine, ierur$ii, ru$ăciuni etc.

Formarea contiin#ei morale "n du3ul "n%ă#ăturii cretine este $aran#ia creterii morale a

credincioilor. În acest scop se recomandă e*erci#ii de %irtute, lecturi edificatoare, medita#ii,

e*amenul des al contiin#ei, participarea la cultul di%in etc. Numai "n felul acesta sufletul uman

%a putea aparea a%!nd puterea de a distin$e binele i răul moral, pe temeiul concep#iei reli$ioase.

Prin toate puterile sufleteti se %ede că străbate le$ea %alorii, care este ba'a le$ii i a contiin#ei

morale. Omul %ine pe lume cu această putere, predispo'i#ie sau %irtualitate. duca#ia nu crea'ă,

ci numai de'%oltă ce află.)E De %om "ncerca să e*cludem din fapte cea ce este +ust i din eu

contiin#a morală i reli$ioasă ce/l distin$e pe om, putea/%om oare reui să tre'im "n om ideea

"naltă a datoriei(

Niciodata &ăci contiin#a morală i reli$ioasă sunt cele doua coordonate care sus#in peom "n orice "mpre+urare si in orice situa#ie din %ia#a noastră i aceasta se făurete la lumina i

căldura %an$3eliei lui Iisus


16/23

si a răului, adică norma contiin#ei2.)) Dar cel mai con%in$ător %orbete Fericitul 7u$ustin despre

contiin#ă c!nd 'ice0 9Omule Po#i fu$i de toate dacă %rei, numai de contiin#a ta nu. Intră in

casă, odi3nete/te "n pat, retra$e/te "nlăuntrul tău, nici un loc nu %ei afla unde să te ascun'i dacă

păcatele te %or roade2.): Important este că el numete contiin#a 9re$ula %irtu#ii2 i aseamănă

starea unei contiin#e bune cu 9paradisul ceresc2.

Ori$en, marele titan al do$melor teolo$ice, numete contiin#a morală 9o călău'ă a

sufletului i un educator al sufletului, care/l oprete de la rău i/l conduce la bine2.)? Ai nu $reim

"ntru nimic dacă cele spuse de Ori$en le luăm drept defini#ia contiin#ei morale. De asemenea i

scriitorul latin bisericesc 6ertulian mer$e mai departe cu contiin#a morală i o numete 9$las

dumne'eiesc2.)@ 7m lăsat la urmă pe 8f!ntul &3iril al Ierusalimului care referitor la contiin#ă a

creat o operă cate3etică monumentală, care formea'ă un ade%ărat "ndreptar pentru %ia#a

cretinului.) Ne re'umăm la aceste e*emple cele mai concludente "n pri%in#a contiin#ei morale.

• Do3$6i "in it$rat/r!

8criitorii i poe#ii din toate timpurile au descris consecin#ele de'astruoase ce le aduce

sufletului călcarea postulatelor contiin#ei moraleC mul#i din ei fac o profundă anali'ă psi3olo$icăa contiin#ei morale.

În 8acontala indiană se %orbete de aa 'isul 9om lăuntric2) care are puterea de a obser%a

toate faptele omuluiC desi$ur că acest om lăuntric nu este altcine%a dec!t contiin#a "născută "n

om.

);7r3iereu 7t3anasie 4ironescu, op# cit#, p. ;@:

)) Ibidem

): Ibidem

)? Ibidem, p# %&'

)@6ertulian, Apologeticum, cap. ;), p. )>

)7r3iereu 7t3anasie 4ironescu, op# cit#, p. ;@?

)7r3im. Nifon &ri%eanu, $ugetări şi maxime pentru !ia"ă, R!mnicul V!lcea, ;=)=, p. @=

;


17/23

Personificarea pe care $recii si romanii o fac nu este altce%a dec!t contiin#a pe care ei o

infă#iau "n c3ip de femei "n$ro'itoare numite 9furii2 i urmăreau pe criminali cu erpi in păr i

cu făclii aprinse "n m!nă.)> Gudecata contiin#ei este un fapt at!t de cunoscut i de cert la $reci,

"nc!t adeseori ser%ete ca armă retorică. ste cunoscută cu%!ntarea lui sc3ines, ri%alul lui

Demostene, care spune că0 9dacă +udecătorul se lasă micat de cu%!ntarea autorului, atunci "l

urmărete +urăm!ntul pe care l/a făcut "naintea e*ercitării oficiului i/l c3inuiete2. )= 6ot el

mărturisete că "n Hrecia s/au sinucis mul#i +udecători, fiind mustra#i de contiin#a pentru

%erdictele nedrepte pe care le/au dat.:E


18/23

dăm o mul#ime de e*emple "n care contiin#a a 'buciumat sufletele multor oameni ca 9Procesul2

lui LafMa, 9Pasările2 de 7le*andru I%asiuc "n care se arata e*traordinar de bine 'buciumul lui

Ji%iu Dunca, spre a a numai aminti de 7postol Bolo$e din 9Pădurea sp!n'ura#ilor2 a scriitorului

Ji%iu Rebreanu.

• Do3$6i "in 7io#o7i$

7ristotel %ede in contiin#ă elementul caracteristic ce deosebete pe om de animal să

consideră contiin#a sinonimă cu ra#iunea,: Platon "n opera lui 9Republica2 %orbete de

asemenea despre contiin#a aceluia care "n %ia#ă a făcut bine, 9ateaptă linitit de'nodăm!ntul, pe

c!nd cel care n/a ascultat de $lasul contiin#ei sale i a făcut cui%a %reo nedreptate se deteaptă

adesea ori din somn, tremură de frică i traiete "n de'năde+de,: iar tiin#ei "n sufletul său pe care

o numete 9demonion20 9Du3ul acesta este sădit "n mine "ncă de copil, i/mi apare ca un $las i

"ndată ce se arată, mă "mpiedică de la ce am de $!nd să fac2.:> Obinuiete/te $las profetic al

"n$erului meu pă'itor demonio- l/am au'it prea des "n cursul "ntre$ii mele %ie#i, el se

"mpotri%ete ori de c!te ori am de $!nd să să%!resc ce%a nedrept, c3iar i in lucruri

ne"nsemnate2.:=

Pentru &icero, contiin#a este răsplata cea mai dulce, dacă tim că am trăit bine din punct

de %edere moral. &riminalul c3iar dacă scapă de pedeapsa +udecătorului, nu scapă de neliniteacontiin#ei. Pentru păcătoi, mustrările contiin#ei sunt 1furii lăuntric2?E, i tot el 'ice0 9Nu trebuie

să ne "ndepărtăm de contiin#a nici cu un de$et2?;, căci 9&ontiin#a ne/a fost dată de 'eii

nemuritori spre a ne fi pe %eci to%arăi nedespăr#i#i. Jua#i oamenilor contiin#a darul cel mai

sf!nt si totul se prăbuete2.?)

:7ristotel, Politica, trad. de . Be'dec3i, Bucureti, ;=)=, p. ))

:Platon, (epublica, trad. de V. Bic3i$ean, Bucureti, ;=):, p. @E

:>Platon, Apărarea lui )ocrate, trad. de Papacostea, Bucureti, ;=)=, p. :>

:= Ibidem, p. >E

?EPr. &onstantin I. Pa%el, Originea conştiin"ei morale, te'ă de doctorat, Bucureti, ;=)>, p. :)

?; Ibidem

?)7r3im. Nifon &ri%eanu, op# cit#, p. @)

;>


19/23

4er$!nd pe firul filosofilor, %edem că i se dă contiin#ei mult mai mari aprecieri, aa de/

altfel cum o $ăsim "n "n%ă#ătura cretină.

Gean Gaue Rousseau numete contiin#a 9instinct di%in, $las nemuritor i ceresc2. ?: De

asemenea 'ice că este călău'ă si$ură a omului i$norant i limitat, dar inteli$ent i liber. Gudecător

fără $reeală al binelui i al răului, care "l face pe om a se asemăna cu Dumne'eu. 16u faci

perfec#iunea naturii sale i moralitatea faptelor saleC fără tine simt că nu este nimic "n mine care

să mă "nal#e deasupra animalelor, afară de tristul pri%ile$iu de a mă rătăci din eroare "n eroare,

printr/o inteli$en#ă fără re$ulă i printr/o ra#iune fără principiu.2??

&ontiin#a e*isten#ei lui Dumne'eu ba'ată pe ar$umentul moral se remarcă "n special "n

scrierile marelui filosof $erman mannuel Lant0 9'$uduielile morale ale contiin#ei din sufletul

nostru "n fa#a unor anumite ac#iuni să%!rite de noi, ade%eresc nu numai e*isten#a contiin#ei

morale, dar si pe Dumne'eu care a pus "n noi această materie di%ină, acest +udecător al faptelor noastre i care conduce mai departe le$ile eterne ale sufletului omenesc2. De altfel Lant "n

9&ritica ra#iunii pure2 %orbete de sentin#ele acelei minunate puteri din noi, pe care o numim

Heissen contiin#ă-0 97ceasta nu poate fi ocolită oric!t ar pleda a%ocatul "n fa%oarea omului,

nu poate aduce la tăcere pe p!r!torul din el. 4ustrarea i do+ana i/o face omul sin$ur2C?@ ca apoi

să afirme tot el0 9Două lucruri mi/au umplut sufletul de admira#ie0 cerul "nstelat i contiin#a

morală din mine2.?

&ontiin#a e*isten#ei lui Dumne'eu după filosoful 8pino'a este pre'entată astfel098ufletul este obiectul contiin#ei, după cum corpul este obiectul sufletului2.? Descartes "i

mărturisete starea de contiin#ă pe ba'a ideii de e*isten#ă a lui Dumne'eu,?> iar filosoful $erman

Jeibnit' afirma doua0 9&ontiin#a este $lasul sufletului ce nu $reete niciodată2.?=

ste interesant că unii filosofi ca 4arie


20/23

suflet un sentiment caracteristic, căruia ne plecăm "n ascultare ca colarii, lu!ndu/l ca maestru

conducător al %ie#ii noastre de toate 'ilele. 7cest sentiment al e*perien#ei nu este dec!t

contiin#a.@E

• Do3$6i "in i#tori$; i#tori0i #i $tno4ra7i%

Istoricul latin 6acit, %orbete de e*isten#ta unei scrisori pe care "mpăratul 6iberiu ar fi

adresat/o senatorului roman "n care se reflectă frăm!ntările c3inuitoare ale unei contiin#e

"ncărcate cu mari păcate. In le$ătură cu remucarea sufletească a lui 6iberiu, 6acit face

următoarea reflec#i0 9cel mai "n#elept dintre oameni a%ea dreptul de a afirma că, dacă s/ar

desc3ide sufletul tiranilor, s/ar %edea "n el o mie de tăieturi ascu#ite care/l despică, că de'ordinea,

cru'imea, nedreptatea sf!ie sufletul, după cum biciurile taie corpurile2.@; &am la fel pre'intă

lucrurile i 8uetoniu "n le$ătură cu Nero, care a fost aspru lo%it de biciul contiin#ei pentru irul

nesf!rit de fapte imorale pe care le/a să%!rit.@)

Ja e$ipteni, "n 9&artea mor#ilor2 se %orbete de +udecata %iitoare c!nd se %a face

e*aminarea i c!ntărirea inimii, adică a contiin#ei. Nici c3iar $!ndurile i inten#iile nu răm!n

neluate "n seamă i decid soarta celui +udecat.

Idei asemănătoare, referitoare la e*aminarea contiin#ei $ăsim i la asirieni, peri,

babilonieni, c3ine'i i indieni, "n care sunt pomenite aa/'isele 9eumenide2, spiritele ră'boinice,care urmăresc nedreptatea, crima, fărădele$ea i nu lasă pe făptuitor p!nă nu/l distru$,

pedepsindu/l "nt!i "n contiin#ă.

CONCLUZII

Din cele pre'entate re'ultă că contiin#a morală nu este un fenomen omenesc, nu ia

natere din e*perien#ă, nu se poate e*plica, nu se poate e*plica prin ipote'e tiin#ifice, e%olu#ia

@E7r3iereu 7t3anasie 4ironescu, op# cit#, p. ;

@;Badea 4a$!ru, $onştiin"a morală, Bucureti, ;>=, p. ?;

@)Pr. &onstantin I. Pa%el, op# cit#, p. :)

)E


21/23

nu creea'ă i nici ereditatea nu poate plămădi %irtualită#i sau poten#e latente, ci ea "i ur$ă

ori$inea la cau'a absolută, la perfec#iunea infintă, la Dumne'eu.

Întruc!t "i are sor$inta "n dumne'eire, contiin#a morală este cea mai e*celentă putere

sufletească care distin$e cu claritate binele moral de răul moral, iar identitatea sa este de natura

transcendentă, căci, de/altfel prin aceasta tinde omul spre bunătatea ideală, spre Dumne'eu.@:

7%!nd contiin#a morală ori$inea dumne'eiască re'ultă că normele ei de %alorificare

trebuiesc pri%ite sacrosant, ca pe nite directi%e ideale "n %ia#ă care ne conduce sufletul către

desă%!rirea absolută ce numai "n Dumne'eu o putem afla. Numai "n Dumne'eu contiin#a i

sufletul nostru află acea linite i pace deplină, după care "nsetea'ă sufletul omenesc.

&ontiin#a morală este norma subiecti%ă a moralită#ii, care raportea'ă faptele omului la

le$ea morală i o aplică. Dispo'i#ia ori$inară pusă de Dumne'eu "n sufletul credinciosului prin

"nsui actul creării lui, este un indiciu că ea este 1"nnăscută "n credincios2.Je$iuitorul suprem al contiin#ei morale este Dumne'eu, care "n contiin#a credinciosului

este ca o icoană "n care se reflectă ordinea lui Dumne'eu "n uni%ersC este $lasul lui Dumne'eu.

Prin contiin#a morală subiectul moral participă "n mod acti% la le$ea %enica, de unde

re'ulta că Je$ea morală obiecti%ă, e*ternă i impersonală, iar contiin#a morală este temporală i

personală.

În "n#eles mai lar$, contiin#a morală este o putere sufleteasca, iar "n sens mai restr!ns

este o ac#iune ce se desfăoară "n om.&ontiin#a morală este un fel de repre'entantă a le$ii morale obiecti%e. a este 9$ura care

spune le$ea, or$anul care interpretea'ă obli$a#ia2.@? De aceea, credinciosul este obli$at să

respecte le$ea morală, le$ea lui Dumne'eu "n "ntre$ime, necontenit i cu toată bucuria i să

păstre'e cotiin#a morală totdeauna curată i trea'ă prin post, "mpărtairea cu 8fintele 6aine i

prin cunoaterea tot mai temeincă a "n%ă#ăturii cretine.@@

&ontiin#a morală "i are i'%orul "n transcenden#a di%ină i "n credin#ă, i această putere

di%ină a făcut ca milioane de martiri să primească mucenicia pentru "ndeplinirea acestui

imperati% moral/reli$ios, care este mărturisirea credin#ei "n "n%ă#ătura lui


22/23

prin participarea 3arică a cretinului la %ia#a du3ului "n Biserică i trăirea ade%ărului %an$3liei,

creea'ă credincioslui o contiin#a morală a cărei pecete este c3ipul lui Dumne'eu i totodată i

$lasul lui Dumne'eu "n credincios.

*emplele biblice, at!t ale Vec3iului c!t i ale Noului 6estament ne %orbesc de contiin#a

morală i de rolul ei pentru sufletul omului, care este un te'aur %rednic de $aran#ie i ne

"ndeamnă să ne "nsuim "n%ă#ătura cretină, e*amin!ndu/ne 'ilnic contiin#a, aceasta fiind o sacră

datorie pentru fiecare cretin.


23/23

*% QQQ +iblia sau )fnta )criptură, Bucureti, anul ;=>, tiparită sub "n$ri+irea P.F.P.

Gustinian.

(% 7r3id. Prof. Dr. Ioan 5ă$rean, Morală creştină, Bucureti, ;=?.

.% 7r3idiacon Prof. Dr. Ioan 5ă$rean, Principii de morală creştină în Predica de pe

Munte, "n 94itropolia 7rdealului2, ;/:;=:.

=% 7r3iereu Dr. 7t3anasie 4ironescu &raio%eanu, Manual de teologie morală, Bucureti,

;>=@.

2% 7r3im. Iuliu 8criban, $urs de teologie morală, Bucureti, ;=;@.

+% 7r3im. Nifon &ri%eanu, $ugetări şi maxime pentru !ia"ă, R!mnicul V!lcea, ;=)=.

9% 7ristotel, Politica, trad. de . Be'dec3i, Bucureti, ;=)=.

% Badea 4a$!ru, $onştiin"a morală, Bucureti, ;>=.

5% milian Vointsc3i, Manual de morală, ;=;@ , Vol. II, p. ;)?.*)% mmanul Lant, $ritica ra"iunii pure, trad. de D. &. 7m'ăr i R. Vian, Bucureti, ;=:?.

**% năc3escu &onstantin, Tratat de psihanaliză şi psihoterapie, ditura Didactică i

peda$o$ică, Bucureti, ;==>.

*(% I.P.8. Gustinian Patriar3ul Rom!niei, n!ă"ătura de credin"ă creştină ortodoxă,

Bucureti, ;=@).

*.% Gean Gaue Rousseau, *mile, sau despre educa"ie, trad. de H3. 7damescu, Bucureti,

%ol ll.*=% Platon, Apărarea lui )ocrate, trad. de Papacostea, Bucureti, ;=)=.

*2% Platon, (epublica, trad. de V. Bic3i$ean, Bucureti, ;=):.

*+% Pr. &onstantin I. Pa%el, Originea conştiin"ei morale, te'ă de doctorat, Bucureti, ;=)>.

*9% Prof. Aerban Ionescu, Axiometria unei filosofii creştine, Bucureti, ;=:.

*% 8erban Ionescu, Morala creştină, Bucureti, ditura l, ;=)=.

*5% 8ofocle, Antigona, trad. de 4i3ai Dra$omirescu, Bucureti, ;=;@.

()% Teologia Morală Ortodoxă, %ol. l, ;==.

(*% 6ertulian, Apologeticum, cap. ;).

marian candrea morala

Documents