AlimentCanti-tatea

UM Substanţe nutritive calorigene, g

Valoare energetică

(Preparat) P L G kcal

Mic dejun-Compot de caise 200 ml 0,8 -- 30,6 128

-pîine 80 g 6,08 0,48 41,8 200,6

-unt 20 g 1,2 14,8 0,4 141,2

-salam 20 g 4,0 9,4 -- 103,8

-buscuiţi cu cremă 50 g 6,4 15,65 21,5 273

Total partial 18,48 40,33 94,3 846,62

Dejun-sărmăluţe 1 porţie 27 36 28 548

-smâmtână 20 g 0,52 6,0 0,56 60,2

-pîine 40 g 3,04 0,24 20,9 100,46

-iaurt 100 g 3,3 2,6 1,0 41,81

-compot de caise 200 ml 0,8 -- 30,6 128

-măr 50 g 0,2 0,2 7,5 33,43

-eugenii 48 g 9,02 13,02 20,64 262,08

-ciocalată cu lapte 40 g 2,76 16 20 242,16

Total partial 46,64 74,06 129,2 1416,14

Cină-Ceai 200 ml -- -- -- --

-miere de albine 10 g 0,05 -- 8,1 33,42

-biscuiţi 50 g 15,65 21,5 6,4 273

-ciocolată cu lapte 40 g 2,76 16 20 242,12

-măr 50 g 0,2 0,2 7,5 33,43

Total partial 18,66 37,7 42 581,08

Raţia reală 83,78 152,1 265,5 2843,8Tabel 1:Structura proprii raţii alimentare pentru o zi

Etapa B. Analiza raţieiPentru a aprecia calitatea raţiei alcătuite se procedează la determinarea unor indici de calitate astfel:

a)Structura raţiei se stabileşte prin compararea datelor raţiei reale cu cele ale unei raţii etalon. Datele obţinute se raportează procentual la valorile raţiei etalon şi se reprezintă grafic. Variaţiile în plus sau minus ilustrează structura raţiei analizate.

b)Deoarece între substanţele nutritive (P, L, G) există strânse relaţii, este necesar să se stabilească proporţia dintre proteine, lipide, glucide. În acest scop, se raportează toate valorile obţinute la valoarea proteinelor.

c)Ţinând cont de coeficienţii calorigeni ai proteinelor (4,1 kcal/g), lipidelor (9,3 kcal/g) şi glucidelor (4,1 kcal/g) se calculează aportul energetic al fiecăruia din aceste substrate calorigene.

d)Cu ajutorul datelor obţinute la punctul precedent se calculează procentul de kcal furnizate de proteine, lipide şi glucide.

e)Dacă valoarea energetică a raţiei zilnice se consideră 100%, se calculează distribuţia alimentelor pe fiecare priză alimentară.

REZOLVARE:

a)Raţia proprie(reală)

Et=113,75% P=99,74% L=181,1% G=79,3%

Fig.1 Graficul raţiei propriei raportată la raţia etalon

b)

P:L:G = 1:1:4 ________ Ratia etalonP:L :G= 1 :1,8 :3,1 ____ Ratia proprie

c)

Raţia etalon Ra ţia proprie EP=344,4Kcal EP=342,8kcal EL=781,2Kcal EL=1412,5kalEG=1373,5Kcal EG=1087,5kcalET=2499,9Kcal ET=2843,8kcal

d)

Raţia etalon EP=13,7% EL=31,2% EG=54,9%

Fig.2 Reprezentarea grafică a aportului energetic al nutrienţilor calorigeni raţiei etalon

Raţia proprieEP=12,1%EL= 49,6% EG=38,2%

Fig.3 Reprezentarea grafică a aportului energetic al nutrienţilor calorigeni raţiei proprii

e)

Raţia proprieMD:D:C=29,7:49,8:20,4

Fig.4 Reprezentarea grafică a distribuţiei alimentelor celor 3 prize alimentare

Raţia etalonMD:D:C=25:50:25

Fig.5 Reprezentarea grafică a distribuţiei alimentelor in cele 3 prize alimentare

Enuntul temei Să se analizeze structura propriei raţiei alimentare, din data 27.02.2012

Comparativ cu o raţie etalon , cu următoare structură:

Băieţi Fete

Eenrgia totală, kcal 2700 2500

Proteine, g 88 84

Lipide, g 88 84

Glucide, g 372 335

Etapa A. Alcătuirea raţiei

În acest scop se procedează astfel:

a)Se stabileşte categoria consumatorilor cărora le este destinată raţia: vârstă, sex, activitate;

b)Se stabileşte nivelul energetic (în kcal) al raţiei în funcţie de tipul consumatorului;

c)Se stabileşte numărul de prize alimentare (mic dejun, gustare, dejun, cină etc);

d)Cu ajutorul tabelelor de alimente şi preparate se aleg produsele pentru fiecare priză

alimentară, se precizează calităţile şi se introduc într-un tabel de următoarea formă:

Făcând suma kilocaloriilor şi totalizând fiecare din factorii nutritivi conţinuţi de

alimentele ce compun raţia se află nivelul energetic şi conţinutul său în proteine, lipide,

glucide.

Alcătuirea şi analiza structurii raţiei alimentare

INTRODUCERECu toţii avem nevoie de energie pentru a putea face faţă activităţii curente.Această energie o

luăm din alimente, organismul semnalându-ne imediat ca trebuie sa îi” incărcăm bateriile”. Însă ce

nevoi are organismul şi din ce trebuie sa fie alcatuită raţia alimentară zilnică?

Raţia alimentară reprezintă cantitatea ce asigură necesarul de substanţenutritive ţi de

energie calorică a unui individ în 24 ore.Acest necesar depinde de particularităţile individuale:

vâstă, sex, stare fiziologică, activitate fizică, condiţii de mediu etc.

Alimentele se caracterizează prin următoarele trăsături

Valoare nutritivă notiune generală care include valoarea energetică, conşinutul de

substante nutritive , gradul de asimilare(biodisponibilitatea) raportul dintre ele şi

calităţile senzoriale.

Valoare energetică-energia pe care o dau produsele alimentare prin arderea în oragnism

a glucidelor, lipidelor, proteinelor.

Valoare biologică-este reflectată de calitatea substanţelor biologic active, in special cele

indispensabile din hrană vitaminele, aminoacizi esenţiali, acizi graşi şi minerale.

Nevoile nutritive ale organismului se exprimă fie sub forma nevoilor energetice(calorice),

fie sub forma nevoilor în factori nutritivi , fie sub forma nevoilor în alimente.

Nevoile energetice(calorice).Toate procesele vitale din organism se petrec cu pierdere de

energie.Principalii furnizori energetici ai organismului sunt lipidele, proteinele, glucidele.

Organismul isi asigura in primul rand nevoile calorice, dar in afara de acestea mai are si

nevoi plastice, indispensabile mentinerii vietii si desfasurarii normale a activitatii. Dintre factorii

nutritivi proteinele, lipidele, glucidele sunt si furnizorii energetici, iar ceilalti ( vitaminele,

mineralele, apa) sunt elementele biocatalitice.

Intr-o ratie echilibrata proteinele trebuie sa reprezinte la adultul normal cca 11-13% din

valoarea celulelor si tesuturilor uzate. Sub aspect calitativ, proteinele cu valoare biologica mare

trebuie sa reprezinte cel putin 45-50% din cantitatea totala de proteine, restul putandu-se acoperi

pe seama celorlalte categorii de proteine.

O ratie normala trebuie sa contina si o anumita cantitate de substante de balast de tipul

celulozei si al hemicelulozei, care au rolul de a facilita formarea si eliminarea bolului fecal. In

ultimul timp se atribuie substantelor de balast rol hipocolesterolemiant din legumele si fructele

consumate crude sau din cerealele nerafinate.In natura, factorii nutritivi nu se gasesc sub forma

pura in alimente, ci inglobati in combinatii complexe si in proportii variabile.

Ca sa se realizeze un aport echilibrat al factorilor nutritivi trebuie ca alimentele sa fie

combinate intr-un anumit mod si in anumite proportii, conform nevoilor organismului.Indiferent de

modul de clasificare, in ratia echilibrata trebuie incluse, in anumite proportii, alimente din toate

grupele principale. Alimentele nu se consuma ca atare, ci se asorteaza in diverse moduri alcatuind,

dupa cum am mai aratat, preparatele culinare.

Pentru realizarea unui meniu cat mai variat, se recomanda intocmirea lui pe o perioada

mai lunga de timp, de cel putin o saptamana, astfel incat sa fie posibila procurarea din vreme

a alimentelor necesare.Se recomanda respectarea orelor fixe de masa pentru a se crea si

intretine reflexele stimulatoare ale secretiilor digestive. Ultima masa principala se va lua cu

cel putin doua ore inainte de culcare pentru ca digestia sa se desfasoare in conditii bune si sa

nu stanjeneasca odihna de noapte.

“Fiecare om, fiecare societate are tipul său alimentar.Între ceea ce manâncă şi ceea ce

este , există o relaţie dinamică care e influenţată de cee ce doreşte omul sa fie şi cee ce

alimentele îi permit să fie.” Tremolieres

Distribuţia

Energie, kcal

P,g EP, %

L, g EL, %

G, g EG, %

P:L:G alimentelor în zi:

MD:D:C

Raţia recomandată

2500 84 13,7 84 31,2 335 54,9 1:1:4 25:50:25

Raţia reală 2843,8 83,78 12,1 152,1 49,6 265,5 38,2 1:1,8:3 29,7:49,8:20.4

Abaterea % (±) raţiei faţă de raţia recomandată

+13,75 -0,26 +81,1 -20,7

Tabel 2 Abaterea raţiei reale faţă de raţia recomandată

Concluzii

Valoarea enrgetică proprie este mai mare decît valoarea eergetică recomandată unei

studente cu 343,8kcal

Raportul de proteine , glucide, lipide in raţia reală (P:L:G=1:1,8:3) este diferit de

raportul ratiei recomandate(P:L:G=1:1:4)

Valorile in grame a proteinelor di ratia reală este aproximativ egal cu cea a ratiei

recomandate, iar valorile in grame de lipide sunt mai mari de cit valorile recomandate,

aproximativ de 2 ori depasind valoarea recomandată, valorile in grame de glucide sunt mai

mici decit valorile ratiei recomandate.

Universitaea “Dunarea de Jos” , Galaţi Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor Specialitatea de Ingineria Produselor Alimentare

PROIECT NUTRŢIE UMANĂ TEMA: STABILIREA UNEI MIXTURI PROTEICE CU VALOARE BIOLOGICĂ MAXIMĂ POSIBILĂ

Îndrumator ştiinţificProf.Dana Moraru Student Dimitriu Luminiţa Gr.12021

2011-2012