PARADOX 1

PARADOX

` Buná dimineaäa, prieteni. Este un privilegiu sá fiu aici dinnou ân aceastá dimineaäá. Ãi, acum, ei mi-au spus cá au

avut o ântàlnire specialá, ãi au fácut càteva procese verbale. Ãiei au vrut ca eu sá vin sá aud acele procese verbale, despre ce,dacá am ceva de spus pentru sau âmpotriva acestora, despre,ziceau cá acolo a fost ceva referitor la interviuri, ei au avutceva necaz. Eu má gàndesc cá aceea este máreä, ân felul acela.Eu accept aceea. Aceea âmi dá o ãansá atunci, cá eu pot.2 Existá aãa de multe, eu presupun cá sunt vreo ãase sute deliste de aãteptare, chiar acum, vedeäi, de interviuri speciale. Ãieu sunt obligat moral faäá de cuvàntul meu, sá stau cu fiecarepàná cànd auzim de la Dumnezeu, pentru persoana aceea,vedeäi. Ãi apoi dacá tu faci asta, ai putea avea un ins chiar pelista de aãteptare acolo pentru, sau poate cu acea singurápersoaná, aãteptànd douá sau trei sáptámàni pentru aceasingurá persoaná, vedeäi, pàná cànd noi de fapt auzim de laDumnezeu; venind âmpreuná, ne rugám âmpreuná; mergemânapoi, despáräindu-ne; venim ânapoi âmpreuná, ne rugámâmpreuná, pàná cànd avem AÃA VORBEÃTE DOMNUL pentrupersoana aceea. Ei bine, ân timpul acela, vedeäi, aceste altelucruri.3 Acum astfel, felul cum o ânäeleg eu, corect, cá fiecare âãi vascrie cererile lor, orice sunt ele, ãi doar sá mi-o ânmàneze. Ãilásaäi ca eu sá o am, ãi apoi sá má rog peste aceastá cerere, apoieu pot chema aceste persoane acolo unde^Era acela, eraacela felul cum a fost? [Fratele Neville zice, “Amin.”_Ed.]Acum, aceea, aceea-i bine. Vedeäi, ãi atunci poate ân timp ce euaãtept cu aceastá persoaná, eu aã putea lua o sutá, douá sute depersoane, chiar ân aceasta, acest grup chiar aici, unde eu aãteptdupá unul. Cáci, ân felul acela, âmi va da o ãansá atunci sáajung sá vád mai multe persoane. Mie_mie ântr-adevár âmiplace aceea. Oricine a cázut pe ideea aceea, ei bine, eu cred cáeste destul de buná. Asta-i bine.4 Ãi astfel, acum, aceasta a fost cumva o sáptámàná grozavápentru mine, aceste ultime douá sáptámàni. Eu eram afaráânaintea Domnului nostru, aãa cum voi ânäelegeäi.5 Dar, má gàndesc, ânainte de a âncepe serviciul, má gàndesccá eu^Ãi eu ãtiu una, cá eu am un nepot aici pe undeva âncládire, ãi poate^Dacá el este un Branham, el esteneastàmpárat, alergànd ân jur pe aici pe undeva, poate, astfelel este_el este cel care trebuie sá ia aceste instrucäiuni, astfel eleste pe aici pe undeva. Má gàndesc cá existá un serviciu dededicare, ãi pentru alte mame care au micuäii lor. Bine, dacá

2 CUVÀNTUL VORBIT

Fratele Teddy, eu cred cá este, va veni la pian, ãi noi vom càntavechiul nostru serviciu de dedicare familiar, a bebeluãilor,Aduceäi-i Ânáuntru.

6 Acum, muläi oameni, ân multe biserici, ei stropesc copiii. Ãinoi âncercám sá urmám chiar tendinäa Bibliei, tot aãa deaproape càt ãtiu eu sá O urmez. Acum, nu existá nici un loc ânBiblie unde ei au stropit vreodatá un adult, dar mai un copil.Ãi nicáieri nu a fost vreodatá stropirea poruncitá deDumnezeu, la un copil sau un adult.

7 Dar existá, ân Biblie, unde ei au adus copii mici la Isus, ãiEl a ridicat màinile Lui ãi le-a pus peste cei mici, ãi i-abinecuvàntat, ãi a zis, “Lásaäi copilaãii sá viná la Mine.” Acumacela-i al nostru_felul nostru de-a o face aici. Ãi acum, caslujitori ai Lui, noi doar âi ducem ânainte_ânaintea luiDumnezeu, ân rugáciune; ãi dacá existá cineva aici care aveäibebeluãul vostru care nu a fost dedicat.

8 Noi nu credem ân a boteza, ân nici o formá, bebeluãii aceia.Cáci, ei nu au pácat. “Ei sunt náscuäi ân pácat, formaäi ânfárádelege, vin ân lume vorbind minciuni,” dar ei nu au nimicde ce sá se pocáiascá. Ãi botezul este spre pocáinäá ãi iertareapácatului. Deci, bebeluãul lor nu are nimic pentru ce sá sepocáiascá; ãi cànd Isus a murit pe cruce, El a curáäit totpácatul. Iar acum cànd noi devenim suficient de vàrstnici sáãtim cá noi trebuie sá ne pocáim pentru ce am fácut, atunci noisuntem, ãi recunoaãtem cáci Cristos a murit pentru noi. Acelcopilaã nu poate sá recunoascá aceea, cáci Cristos a muritpentru el; dar cànd noi suntem suficient de vàrstnici sárecunoaãtem cáci Cristos a murit pentru noi, ãi atunci noisuntem_noi suntem botezaäi atunci ânspre moartea Lui ãiânviaäi spre ânvierea Lui. Cu voia Domnului, duminica viitoareeu ajung la aceea, Domnul^dacá Dumnezeu voieãte.

9 Acum, de aceea, noi âi aducem ãi-i dedicám. Orice mame,orice bisericá, orice crez, orice culoare, orice altceva, noidedicám pe toäi copilaãii la Domnul Isus Cristos.

10 Acum, Frate Teddy, dacá ne vei lása sá càntám aceasta,Aduceäi-i Ânáuntru, dacá vrei. Ân ordine, haideäi toäi âmpreunáacum.

Aduceäi-i ânáuntru, aduceäi-i ânáuntru,Aduceäi-i ânáuntru de pe càmpurile pácatului;Aduceäi-i ânáuntru, aduceäi-i ânáuntru,Aduceäi pe cei rátácitori la Isus.

11 Ân viziunea care am avut-o, chiar dupá ce mama mea s-adus, asta-i ce am condus, càntarea, Aduceäi-i Ânáuntru, càndcopilaãii, erau aduãi.

Vrei sá vii, Frate Neville?

PARADOX 3

12 Eu cunosc báiatul acesta. Billy zice, “Sá nu-l scapi. Sá nu-lscapi.” El^Acesta-i William Branham, aici suntem trei dintrenoi stànd aici âmpreuná, de William Branhami, trei generaäii,trei nume. Se uitá la mine, ân dimineaäa aceasta. Existá cevaprivitor la el, acela este un fel de báiat cu privire inocentá. Ãiel este William Paul, Junior. Ãi astfel noi suntem recunoscátori,eu sunt ân dimineaäa aceasta, sá dau Domnului Isus, dinbraäele tatálui sáu (fiul meu), nepotul, pentru o viaäá de slujire;binecuvàntári peste tatál ãi mama.

Sá ne aplecám capetele.

13 Graäiosul nostru, Tatá Ceresc, eu ãtiu cá sunt mult ânaintatpe cale, cànd âmi äin nepotul ân màna mea.

14 Dar má gàndesc la Iacob, cànd el a adus nepoäii lui ântregenunchi, cànd el era un om bátràn, Efraim ãi Manase; i-abinecuvàntat pe copiii aceia, ãi le-a âmpáräit binecuvàntárilespirituale care au durat chiar pàná ân ziua de astázi. Cum ãi-aâncruciãat el màinile de la unul, la celálalt, luàndbinecuvàntarea de la Iudei cátre Neamuri, ân cruce. Lasá caDumnezeul Cerului sá viná aproape acum.

15 Acest nepot pe care Tu mi l-ai dat, Doamne, prin fiul meuãi nora mea. Eu má gàndesc la ea fiind stearpá, fárá sá creascácopii, ãi venind jos ân ziua aceea din Yakima, Washington, càndea plàngea, ãi a zis, “Eu doresc sá fi putut sá am un bebeluã.”

16 Duhul Táu a venit ân maãiná, ãi acolo eu am zis, “Tu âl veiavea.” Iar astázi eu äin acest báieäel frumos ân màna mea;Cuvàntul Táu vorbit, promisiunea Ta.

17 Acum, Doamne, ân simplitatea acäiunilor noastre, noipunem acest copilaã, prin credinäá, ân màinile Domnului Isus;ca El, fiind aici ân forma Duhului Sfànt, sá ia copilaãul ânbraäele Lui ãi grija Lui, ãi sá-l cáláuzeascá prin viaäá. Dá-isánátate ãi tárie, o viaäá lungá, dacá Tu záboveãti. Ãi fie cabebeluãul sá fie folosit spre Gloria Ta. Fie ca Puterea viuluiDumnezeu sá se odihneascá peste copil. Dacá el tráieãte sá fieun bárbat, ãi Isus záboveãte, fie ca el sá predice Evanghelia.Puterea lui Dumnezeu care i l-a dat mamei ãi tatálui lui, fie caAceasta niciodatá sá nu se depárteze de la el.

18 Binecuvànteazá-l pe táticul ãi mama lui. Fie ca ei sá fiecrescuäi, acest^Fie ca el sá creascá acest copil ân atmosferaCreãtiná. Ca, toatá instruirea umaná care ei pot sá i-o facá,acest copil sá o aibe.

19 Acum, micuäule Billy Paul Branham, Junior, eu te predauDumnezeului Atotputernic, ân dedicare, ân Numele lui IsusCristos. Amin.

20 Existá ceva referitor la bebeluãi, care este, má gàndesc, cáeste aãa de dulce!

4 CUVÀNTUL VORBIT

21 Âmi amintesc de Loyce, ea a plàns ãi âãi frámànta màinile.Ea este foarte emoäionatá. Loyce a crescut din mari necazuri,doar o fetiäá de Kentucky care a avut o viaäá cam grea. Ãiea^Ântr-o seará, Isus i-a apárut, stànd ân frig. Ãi ea a venit,alergànd sus spre casá, pe la miezul nopäii, ea ãi Billy, dupá ceei s-au cásátorit. Ãi ei^jos pe marginea canapelei acolo, mi-am pus braäul ân jurul ei ãi am cáláuzit-o la Domnul Isus.22 Ea a vrut copii aãa de mult. Ei au fost cásátoriäi de càäivaani. Ãi venind jos din Yakima ântr-o zi, ea cumva plàngea.Aceasta a fost un^Duhul Sfànt a venit ânáuntru ãi i-a spusdespre o boalá femininá care a avut-o ea, a numit motivulpentru care ea nu putea avea copii. Atunci Duhul Sfànt a venitdin nou, ãi a mustrat boala aceea femininá ãi i-a datbinecuvàntarea. Eu l-am dedicat chiar acum. Acolo este o^23 Eu am càteva lucruri mici scrise aici, care eu vreau sá lespun mai ântài, ânainte de a citi textul. Ântài, sunt adunári deviitor, care le-am scris. Aceea este duminica viitoare, dacá vavoi Domnul. Eu ãtiu cá devine cu gheaäá ãi-i ráu pe drumuri.24 Ãi noi avem persoane aici care vin din Georgia, ãi Alabama,ãi Florida, ãi Ohio, ãi Illinois. Ãi_ãi acest grup mic de oamenisunt formaäi de peste tot.25 Unii dintre oameni âmi spun, zic, “Am trecut pe làngábiserica ta acolo jos, Billy, dimineaäa acolo. Acolo sunt numerela maãini de prin toatá äara aici.”

Eu spun, “Da.”26 Unul aici ãi unul acolo, acela-i felul cum cred cá va fiMireasa. “Doi ân càmp; ãi Eu voi lua unul, ãi voi lása unul,” ãiaãa mai departe.

Ãi eu_eu nu vreau ca oamenii sá conducá pe acele drumuriângheäate.27 Ãi eu ãtiu cá eu, la fel, cáci chiar dupá Cráciun acum, euvoi_eu voi pleca, ân càmp, cu voia Domnului. Eu am vreocinsprezece servicii diferite stabilite acum.28 Ãi aã vrea sá anunä, pe urmátoarea duminicá, cu voiaDomnului, aã vrea sá ânváä asupra unui Mesaj foarteremarcabil, pentru mine. Eu am studiat, sáptámàna aceasta ãisáptámàna anterioará, despre istoria Bibliei. Ãi aã vrea sávorbesc despre subiectul de Creãtinism Contra Págànism, sau,ori, Idolatrie; duminica viitoare.29 Ãi apoi duminica urmátoare este ziua Ajunului de Cráciun,duminica urmátoare; ãi duminicá, o sáptámàná, vreau sá spun,scuzaäi-má. Duminicá, o sáptámàná, este ziua Ajunului deCráciun. Acum dacá anunä pentru un Mesaj, ãi acei, unii dintreprietenii mei scumpi vin din Alabama ãi Mississippi ãi Georgia,ãi din jur ân felul acela, copilaãii vor fi descurajaäi cu siguranäáân seara de Cráciun. Ãi dacá Domnul pune pe inima mea sá

PARADOX 5

aduc Mesajul de Cráciun pentru bisericá, atunci voi face, dacáDomnul voieãte, eu promit la fiecare care este ân afaraoraãului, vedeäi, eu vá trimit banda eu ânsumi, vedeäi. Astfelvoi nu trebuie sá vá párásiäi copilaãii pentru seara de Cráciun,seara de Ajun de Cráciun. Ãi apoi eu voi_eu vá voi trimitebanda, cu complimentele mele, vedeäi, despre adunare. Ãi doaramintiäi-vá asta.30 Un alt lucru, voi ãtiäi, tu_tu nu te poäi aãtepta ca fiecare sácreadá tot ce spui. Aceasta doar_aceasta doar nu merge ânfelul acela.31 Am uitat ân dimineaäa aceasta, grábindu-má repede, ca sáajung aici jos. S-a ântàmplat sá má uit sus^Fratele Woods aadus pe soäia mea ãi pe aceia jos. Eu_eu m-am uitat sus, ãi eraaproape timpul sá âncep serviciul aici jos, ca eu sá intru. Ãi eimi-au spus, Billy m-a chemat seara trecutá, ãi a zis cá ei auvrut ca eu sá vin aici ân aceastá dimineaäá, sá aud acesteprocese verbale citite de la ultima ãedinäá.32 Eu urma sá aduc o istorie, doar sá âncerc sá ândrept ceva ceam zis. Nu conteazá càt de clar âncerci sá o faci, totuãi existácineva care nu o pricepe. Este despre altare la bisericá. Vedeäi?Cineva a zis, “Fratele Branham nu crede ântr-un altar ânbisericá.” Eu cred ântr-un altar ân bisericá. Vedeäi? Dar altarelenu erau locuri unde oamenii vin sá se roage. Acolo nu a fostniciodatá o chemare la altar fácutá, ân vreun timp, ân Biblie.Nu existá un astfel de lucru.33 Ãi eu vreau sá vá aduc, o voi face duminica viitoare, ânistoria bisericii timpurii, cá motivul cá acolo nu erau altare ânbisericá. Deoarece, cázànd prosternat la un altar este o formápágàná de ânchinare, ãi nu este o idee Creãtiná de loc. Acum, euvoi vorbi despre aceea, de asemenea, duminica viitoare. Daracolo nu erau altare ân biserica timpurie, sá facá chemare laaltar. Acolo nu era nimic decàt o camerá goalá. Aceea-i tot.Fárá crucifix, nici nimic, nimic ân camerá decàt o podea platá.Oamenii erau Biserica penticostalá ân zilele timpurii, aãa cumvá voi aduce eu de la muläi istorici diferiäi, duminicaurmátoare, cu voia Domnului. Ãi aã vrea sá v-o aduc dinBiserica Pelerinilor Timpurii a lui Ironside, ãi din DouáBabiloane ale lui Hislop, din Párinäii Pre-Niceeni, Conciliul dela Niceea, oh, aãa de multe din ele, scrierile lui Hazeltinedespre biserica timpurie, ãi diferiäi aläii, voi vedeäi. Sá vá arátcá nicáieri^34 Chiar ân Irlanda, unde am vizitat, ân biserica pe careCatolicii o numesc un sfànt Catolic, Sfàntul Patrick, dar nu eraabsolut nici un strop de istorie nicáieri care sá spuná asta. AcelSfànt Patrick nu a fost nimic decàt un protestant al bisericiiRomane. Acolo nu este nicáieri. Nimeni nu poate produce vreoistorie care va aráta aceea, cá el a fost un Catolic. El, a lui,

6 CUVÀNTUL VORBIT

toate din ãcolile lui au fost ân Irlanda de Nord. Atunci càndacest Âmpárat Catolic a venit ân Anglia, el a dat la moarte zecemii din oamenii lui Sfàntul Patrick. Ãi biserica âncá stá acoloastázi, ãcolile lui, toate ân Anglia de Nord.35 Ãi unde o auziäi zicànd, “Sfàntul Patrick a alungat toäiãerpii afará din Irlanda,” voi ãtiäi ce erau, faptele istorice aleacestuia? El a crezut ân cincizecime, cá a avut Putere sá ia ãerpiân màná, sá ia ãerpi. Ãi acela-i motivul cá s-a zis, a ânceput.36 Ãi Petru fiind rástignit, cu capul ân jos, ân Roma, nu existáân martirologie. Ãi eu am cercetat pe fiecare, peste tot, ãi amcitit despre istorici, despre tot ce ãtiu, ãi nu existá nici oScripturá care a zis cá fie Pavel sau Petru sá fi fost càndvaomoràt ân Roma. Acestea sunt dogme. Aceasta s-a pornit decátre prima bisericá Romaná, ãi nu este Adevárul. Existá omuläime ântreagá. Eu voi intra ân aceea duminica urmátoare.37 Apoi un alt lucru despre care am auzit aãa de mult. Cinevami-a spus, un mare predicator remarcabil, el a zis, “FrateBranham, de ce nu laãi femeile acelea ân pace?” El a zis, “Tu ãtii,oamenii te considerá ca un profet. De ce nu-i ânveäi lucruri ânaltespirituale?” Omul acela poate ãade prezent. Dacá el este, aã vreaca sá iei aceasta, frate. “De ce nu-i ânveäi lucruri ânalte spirituale,unde tu te urci, ãi sá-i laãi sá urce acolo; ân loc sá le spui despre anu-ãi táia párul, ãi felul de âmbrácáminte sá poarte?”38 Dacá tu eãti aici, sau asculäi banda, frate. Dacá eu nu le potscoate din grádiniäá, cum o sá le ânváä eu algebra? Ele nu audecenäa ãi moralitatea moralá cu ele, ca mácar sá-ãi lase párulsá creascá, ãi sá poarte rochie ca doamnele, cum sá le ânveäilucruri spirituale? Vedeäi? Corect. Nu cunosc ânceputul, nucunosc ABC-ul. Ãi âncerci sá le ânveäi ceva ânalt, le dai oeducaäie de facultate, cànd ele nu-ãi cunosc ABC-ul? Lásaäi-lesá ânveäe ABC-ul ântài, ãi atunci noi vom_noi vom mergeânainte la aceea.39 Acum, sáptámàna trecutá aäi avut un_un om mare aici laamvon, sá-mi ia locul. Acela a fost Fratele William Booth-Clibborn, care este cunoscut, printre toäi predicatorii, a fiprinäul predicatorilor; mare om, mare, mare predicator. Ân moddeschis, el este unul dintre cei mai buni care existá ân äári,oriunde. Omul poate predica Evanghelia ân ãapte limbi diferite,deci vá puteäi imagina ce este el. Ãi el este un predicator alEvangheliei depline.40 El a fost acela care a stat cu mine ân dezbaterea aceea, cuacei ãapte predicatori ai Bisericii lui Cristos de data aceea. Ãidacá au existat càndva oameni pentru care mi-a párut ráu, aufost oamenii aceia dupá ce el a terminat cu ei. Eu_eu niciodatánu am auzit aãa ceva ân viaäa mea. Ei chiar s-au ridicat ãi auânceput sá plece. El i-a ântàmpinat la uãá, a zis, “Am gàndit cávoi aäi vrut sá vorbiäi despre vindecare Diviná?”

PARADOX 7

41 Ãi el este aãa de ráspicat, totuãi, doar aãa de ângrozitor deráspicat. El doar i-a numit tot ce a putut, la “neãtiutori” ãi detoate, voi ãtiäi. Astfel, el, el este foarte ráspicat, ãi acela-isingurul lucru despre el. Dacá tu ai condimenta aceacunoãtinäá cu ceva dragoste, ar fi diferit, vedeäi. Ãi el_el poatefi aici. Da, dar eu_eu o spun dinadins, voi ãtiäi, aãa, dacá el arfi foarte dulce cu aceasta. Dar, oh, vai, el este un Englez, ãi eldoar ântr-adevár poate deveni aãa de agitat.42 Dar el i-a ântàmpinat la uãá, ãi ãi-a pus degetul ân faäa lor,a zis, “Dacá mai sáriäi vreodatá asupra lui din nou,” acelaeram eu, a zis, “Eu vá voi expune ânaintea publicului, ãi euântr-adevár voi face din voi un grup de mágari,” a zis el. Ãi euniciodatá nu am auzit de ei de atunci, vedeäi. Da, eu nu-iblamez. Eu aã sta departe, de asemenea. Aha. Da, cáci voiniciodatá nu aveäi un cuvànt ânspre táiã, ân jurul FrateluiBooth.43 Un predicator minunat, om fin, Creãtin bun, curat, ommoral, din càte ãtiu eu ceva despre el, ãi l-am cunoscut cu anii.Am ajuns sá ascult banda lui, ce v-a predicat, despre càt desfànt ãi ânalt este Dumnezeu, ãi cum am fost noi náscuäi ânpácat; ãi ce ar putea face vreodatá un om care sá aducá, sá-ipoatá spune lui Dumnezeu ce sá facá. Vedeäi? Ãi aceea era ântr-adevár foarte minunat.44 Acum, motivul cá eu am fost plecat de data aceasta, eu amavut o sáptámàná de post ãi rugáciune, care m-a cáláuzit sá amo decizie.45 Ãi eu am un mic ântrerupátor aici, ar trebui sá fie peundeva, care cenzureazá, cenzureazá ce nu am vrut. Oh, aicisuntem. Acesta este. Ce eu vreau pe bandá, ãi ce voi nu vreäi pebandá. Deci, fraäilor, dacá banda voastrá este puäin âncurcatá,ei bine, sá nu^Voi puteäi táia partea aceea afará. Acum, darânáuntru acolo, ân felul acela, aãa de muläi o ia, cànd FrateleMercier ãi aceia au fost singurii care au putut lua benzi, pái, eui-aã pune sá le cenzureze acolo ânainte sá le las sá meargá. Darân aceasta, oricine poate sá le ia acum, vedeäi, oricine care vreasá le ia poate sá le ia. Ãi astfel eu_eu trebuie sá le cenzurezânsumi, de la acest ântrerupátor chiar aici, ce nu vreau sá spun,sá las sá meargá afará pe benzi.46 Cáci, existá unele lucruri care vi le pot spune toate aici,care desigur nu aã vrea sá iese afará cu oamenii. Cáci, lásaäi-iân pace. Dacá orbul conduce orbul, ei toäi cad ân groapá,oricum, vedeäi. Astfel, doar sá nu-i ofensaäi. Cum a spus Isus,“Nu-i ofensaäi pe acei Farisei.” A zis, “Dacá ei vor ceva, dacávor ceva bani ca tribut, mergeäi jos ãi aruncaäi undiäa ân mare,ãi prindeäi primul peãte, ãi luaäi-i moneda din gurá, ãi mergeäiãi plátiäi-le.” A zis, “Sá nu, sá nu-i ofensaäi, doar lásaäi-i ânpace.”

8 CUVÀNTUL VORBIT

47 Dar ân toatá viaäa mea, de cànd am fost un báieäaã, euam^Domnul ântotdeauna mi-a dat viziuni, cu care noisuntem familiarizaäi aici la bisericá ãi, eu sunt sigur, ân äaráunde aceste benzi vor circula de asemenea, despre viziuni. Ãicu aceastá Biblie deschisá ânaintea mea, ãi ânaintea luiDumnezeu Care eu stau, eu niciodatá nu am ãtiut de una dinele sá greãeascá. Ele au fost ântotdeauna perfecte.48 Ãi eu am avut o viziune cu càteva sáptámàni ân urmá, vreotrei sáptámàni acum, maräia aceasta care vine; aceea m-a duspe genunchi, ãi afará ân pustie, sá postesc ãi sá má rog. Ãi m-amâmbrácat (fiindcá este frig) haine groase izolate dedesubt, aãaca eu^sá le folosesc la excursiile de vànátoare, aãa ca sá nuângheä, pe acolo ân peãtera mea ãi ân pádure. Ãi m-am dus sus,fárá^49 Cineva a zis, “Bine, Frate Branham, te-ai dus sus sá cauäi?Tu ar fi trebuit sá mergi sus sá cauäi o viziune de la Domnul.”50 Am zis, “Nu, tu nu mergi^Tu nu o faci ân felul acela. Tunu poäi trage nimic din Dumnezeu.”51 Vedeäi, acela-i motivul cá oamenii continuá sá zicá, âninterviuri, zicànd, “Ântreabá pe Domnul. Doar stai cu aceasta!Doar stai cu aceasta!”52 Eu am avut un cuvànt de la Domnul sá-l duc la FrateleNeville, despre a profeäii peste fiecare care vine pe la acestaltar aici. Dumnezeu i-a spus, ântr-adevár l-a chemat josdespre aceasta, vedeäi. Sá nu faceäi asta, voi âl âmpingeäi ân fireãi atunci veäi avea un profet fals. Vedeäi? Vedeäi, lásaäi-l sá facáântocmai cum Duhul âl cáláuzeãte sá facá. Vedeäi?53 Sá nu, nu âncercaäi sá trageäi nimic din Dumnezeu, cáci voinu o puteäi face. El va vorbi numai^Ca Balaam, profetulplátit, a zis, “Eu pot vorbi numai ce âmi pune Dumnezeu ângurá. Sau altfel, eu nu o pot spune.”54 Ãi aceea este acelaãi lucru, mie-mi place acest sistem care-lau acum, aãa ca eu sá pot afla ce, doar ce ar avea Domnul sáfacem. Aceea este foarte bine.55 Dar Isus s-a dus ân pustie, sá posteascá, dupá ce DuhulSfànt a venit peste El. “Ioan a márturisit, vázànd Duhul luiDumnezeu venind peste El.” Ãi El a fost umplut cu Puterea luiDumnezeu, Dumnezeu ân El, ãi atunci El a mers ân pustie sáposteascá, dupá aceea. Nu ânainte, ca Duhul Sfànt sá vinápeste El, ci El a mers ãi a postit dupá ce Duhul Sfànt a venitpeste El. Vedeäi?56 Ãi acum, ân viziune, eu aã putea spune aceasta. Eu ammenäionat-o odatá. Eu urma sá o tai jos de pe bandá, dar eucred cá doar o voi lása pe ea. Eu^57 Era ân jur de ora trei dimineaäa, eu presupun. Eu m-amsculat, ãi m-am uitat unde, ân faäa mea, ãi eu veneam jos la

PARADOX 9

Iordan. Se párea cá eu státeam pe harta Palestinei, ãi veneamân jos la Iordan. Ãi se párea cá puteam sá aud càntarea, “Eumerg jos la Iordan,” cineva a càntat-o. Ãi aãa cum máapropiam de ràu, m-am uitat ânapoi ãi am vázut pe ce cale amvenit, ãi eu eram la douá treimi din cale acolo, spre Iordan. Ãim-am uitat peste Iordan, ãi am zis, “Oh, laudá lui Dumnezeu,doar de partea cealaltá este unde stau toate promisiunile!Fiecare promisiune stá ân Äara promisá.”58 Ãi apoi mi-am revenit, ãi m-am gàndit, “Aã fi putut euposibil am^se poate cá am visat, cáci este timpul nopäii?”Vedeäi, o viziune este ceva care tu o vezi cu ochii deschiãi,ântocmai ca un vis, tu te uiäi chiar la ea. Ãi eãti_eãti conãtientcá stai ca aici pe platformá, ãi tu eãti_tu stai aici, dar totuãi tuse pare cá eãti ântr-un vis. Acolo-i^Tu nu o poäi explica, nueste nici o cale sá o faci. Vedeäi, aceasta-i lucrarea luiDumnezeu. Ãi cáile lui Dumnezeu sunt inexplicabile. Eletrebuie sá fie acceptate prin credinäá.59 Apoi aãa cum stau acolo puäin, la o parte de acest scaun,atunci, dintr-o datá, iatá cá vine iaráãi ânapoi. Apoi am ãtiutatunci cá aceasta era o viziune. Ãi apoi cànd am venit ânviziune din nou, se párea cá am fost ânáläat sus ãi ãedeam peo_o ãosea, o ãosea ângustá, cu ceva frate. Eu nu am ãtiut cineera fratele. M-am uitat ân jur, ãi am zis, “Acum eu sunt sigur ãiãtiu cá aceasta este o viziune, Domnul Dumnezeu este aici.” Ãise párea cá toäi se temeau. Am zis, “De ce le este la toäi aãa deteamá?”

60 Ãi un glas a venit ãi a zis, “Existá un astfel de pericol ânzilele acestea. Existá un lucru mare hidos care-i moarte càndvá loveãte.”61 Ãi am auzit buruienile zdrobite jos, ãi m-am uitat, ãi aicivenea un ãarpe monstru uriaã tàràndu-se prin buruieni. M-amgàndit, “Acum, ãtiind cá aceasta este viziune, atunci eu voivedea ce este acest_acest animal sau fiará.” Ãi el s-a tàràt suspe ãosea. Ãi imediat ce l-am avut ân vedere, am ãtiut cá era unmamba. Acum, un mamba este un ãarpe African, care are ceamai mortalá muãcáturá dintre toate ce existá. Nu existá nimicaãa de otrávitor ca mamba. Ãi ãarpele, desigur, reprezintápácat, moarte. Vedeäi? Ãi acolo este^Noi avem ân aceastáäará, ãarpele cu clopoäei, ãi copperhead, ãi cottonmouthmocasin, muläi dintre ãerpii aceia, care, dacá eãti cu sánátateaãubredá ãi unul te-ar muãca, acesta poate te va ucide, numaidacá nu primeãti vreun fel de ajutor imediat.62 Ãi apoi_apoi noi mergem ân Africa ãi India, ãi noi aflámcobra. Existá o cobrá neagrá, el este un ãarpe ráu, el are omuãcáturá de moarte, de asemenea. Ãi acolo este cobra galbená,care este mult mai departe de el. Ãi cobra galbená, pacientulmoare cu o moarte aãa de oribilá, el moare de sufocare. El_el

10 CUVÀNTUL VORBIT

paralizeazá sistemul respirator. Ãi ei_ei nu pot respira, ei doarâãi deschid gura ãi gàfàie, ãi âncearcá sá, ãi mor ân felul acela. Ãiacela era felul de ãarpe care era doar la o palmá de al prinde peBilly Paul, cànd am lovit ãarpele, ân Africa.63 Ãi atunci_atunci vine mamba, el este moarte. Doar càndel^El este aãa de rapid tu nu-l poäi vedea. El merge pestevàrful buruienilor ãi se aruncá cu partea din spate a cozii.Doar, “whoosh,” ãi este dus! Te loveãte ân faäá, de obicei. Seridicá ân sus ãi loveãte tare. Ãi, cànd el te loveãte, tu doar mai aicàteva rásuflári pàná eãti terminat. Se ântoarce foarte^Nunumai cá paralizeazá, intrá ân cursul sàngelui, ia nervii, totul,tu doar mori chiar ân càteva secunde. Acei báieäi báãtinaãi ãibáieäi urmáritori, voi puteäi spune, “mamba,” ãi ei âãi vor lovicapetele âmpreuná, strigá, cáci este_este moarte doar ân càtevasecunde, vedeäi, cànd unul te loveãte.64 Ãi aici era el, pe ãosea. M-am gàndit, “Ei bine, aceastaeste.” Astfel m-am uitat la el. Ãi el se uita mànios la mine, ãi ãi-a lins limba, ãi aici a venit. Dar cànd a ajuns chiar aproape demine^El alerga sus repede, ãi apoi devenea din ce ân ce maiâncet, ãi doar tremura ãi s-a oprit, ãi atunci ceva âl äineadeparte. El nu má putea muãca. Ãi el se ântorcea ân jur departea cealaltá, ãi a âncercat sá se apropie din partea aceasta.Ãi el mergea ânapoi ãi lua un start, ãi ãuiera chiar spre mine,devenea din ce ân ce mai âncet, ãi apoi la o oprire, ãi apoi sescutura ân acel fel ãi se miãca ânapoi. El nu má putea lovi.65 Apoi el s-a ântors ãi s-a uitat la prietenul meu, ãi a plecatdeparte dupá prietenul meu. Ãi l-am vázut pe prietenul meudoar sárind sus ân aer, ãi peste el ãi peste el ãi peste el,âncercànd, ãi lucrul lovea spre el. M-am gàndit, “Oh, dacáacesta âl loveãte vreodatá, va fi o moarte instantanee.” Nu-i demirare cá fiecare este aãa de speriat, cáci cànd acest lucru teloveãte este o moarte instantanee.” Ãi_ãi el doar lovea spre elân felul acela, ãi eu mi-am aruncat màinile ân sus, am zis, “ODumnezeule, ai milá de fratele meu!” Am zis, “Dacá ãarpeleacela âl loveãte odatá, âl va omorâ.”66 Ãi chiar atunci ãarpele s-a ântors la mine cànd am zis aceea,ãi s-a uitat la mine din nou. Ãi un Glas a venit de deasupramea, ãi a zis, “Äi s-a dat putere sá-l legi, pe cel mai ráu, sauoricare.”

Ãi am zis, “Bine, Dumnezeule, ce trebuie sá fac?”67 El a zis, “Existá un singur lucru ce trebuie sá faci, tutrebuie sá fii mai sincer. Vezi, tu trebuie sá fii mai sincer.”68 Am zis, “Bine, Dumnezeule, iartá-má pentru nesinceritateamea, ãi lasá-má sá am sinceritate.” Ãi cànd mi-am ridicatmàinile spre El din nou, acolo era un mare Ceva care a venitpeste mine, doar m-a ânáläat, se párea cá tot trupul meu a fostâncárcat cu Ceva.

PARADOX 11

69 Ãi m-am uitat la ãarpe. Ãi atunci el a pornit spre mine, ãi elnu o putea face, chiar. Ãi am zis, “Satan, ân Numele DomnuluiIsus Cristos, eu te leg.” Ãi ãarpele, un fum albastru a ieãit din el,ãi el s-a âncolácit ãi a fácut semnul acela ca un S, S mare fácutinvers, un semn ãi. [&_Ed] Ãi ânseamná “leagá-l pe acesta sauorice de sub el,” cáci el a fost cel mai ráu. Fum albastru a ieãitdin el, ãi coada lui s-a sugrumat pe sine la moarte ân jurulcapului lui, cànd el a fácut acest S invers, acela ãi semnul (ca oconjuncäie, vedeäi) la sugrumat de moarte. Ãi fratele a fost liber.70 Ãi eu am mers acolo ãi l-am zdrobit. Am zis, “Acum eutrebuie sá aflu despre aceasta, pentru cá este o viziune.” Ãi euam lovit pe_pe acel lucru, ãi el s-a transformat aãa, aráta ca unmàner, un màner de pahar pe un ulcior, ãi doar l-a fácut cristalsolid. Ãi am zis, “Gàndiäi-vá la aceea, ce repede! Acel fumalbastru era viaäá. Ãi totul l-a párásit, toate elementele, ãi estetransformat ân sticlá.”71 Ãi chiar atunci un Glas a venit din nou, ãi a zis, “Tu poäisá-l dezlegi, de asemenea.”72 Aãa cá am zis, “Atunci, Satan, ca eu sá pot ãti, eu tedezleg.” Ãi cànd s-a fácut, el a ânceput sá viná din nou la viaäá,unduindu-se. Ãi am zis, “Eu te leg ânapoi, ân Numele lui IsusCristos.” Ãi cànd s-a fácut, fumul a ieãit din el din nou, ãi el s-asugrumat drept ânapoi din nou ãi s-a transformat ân cristal.73 Ãi atunci cànd el a fácut aãa, Glasul acela a zis, “Acum tutrebuie sá fii mai sincer decàt cum eãti, sá faci aceasta.” Atunciaceasta m-a párásit, ãi eu státeam ân camerá.74 Dupá càteva momente, am auzit un ceas pornind, ãi soäiamea s-a^se scula. Copiii, voi ãtiäi cum este, eu presupun, lacasa voastrá, unul, “Ce voi purta astázi, mamá? Unde, unde âmisunt cáräile? Ãi ce am fácut eu?” Voi ãtiäi. Voi, ântocmai ca oricecasá, voi nu vá puteäi auzi gàndind, cu greu, cáci ei toäiâncearcá sá se pregáteascá deodatá.75 Ãi_ãi astfel eu m-am strecurat ân camera de zi, ãi m-am puspe genunchi, ãi am zis, “Doamne Isuse, eu nu ãtiu acestelucruri. Ãi ce trebuie eu sá fac? Ãi copiii má vor chema sá-i ducla ãcoalá ân càteva momente. Ce trebuie sá fac?” Ãi m-am uitatân jur, ãi Biblia mea státea acolo, ãi am zis, “Doamne, dacá Tumá vei ierta^” Eu nu cred ân a deschide doar Scriptura, ãi alua ceva din Biblie ãi sá zicá aceea, dar, existá timpuri càndDumnezeu vá poate màngàia printr-un astfel de lucru. Ãi amzis, “Doamne, ân acest caz de urgenäá chiar acum, ânainte caDuhul Táu sá plece. Ãi eu_eu nu ãtiu ce sá fac. Copiii vor fi oorá, âncá, ânainte de a pleca. Vrei Tu doar sá-mi aráäi? Dacáaceea era ceva care Tu âncerci sá aduci la mine, Tatá Ceresc,atunci lasá-má sá ãtiu.”76 Ãi am luat aceastá Biblie ãi doar am deschis-o aãa, ãidegetul meu era la 1 Corinteni, al 5-lea capitol, al 8-lea verset,

12 CUVÀNTUL VORBIT

cànd ceva se citeãte ceva ân felul acesta. “Cànd voi veniäi^”Eu âmi planificam sá iau un post, pentru Domnul. Eu i-am spusLui cá má voi duce afará sá postesc. A zis, “Cànd veniäi laacest ospáä^” Care, un post ân trup este un ospáä cu Domnul.Noi ãtim asta. “Astfel cànd voi veniäi la acest ospáä, sá nuveniäi cu aluatul vechi sau aluatul ráutáäii, ãi aãa mai departe;ci sá veniäi cu pàinea nedospitá a sinceritáäii ãi a adevárului,”tocmai exact ce mi-a spus El ân viziune. “Veniäi^” Dumnezeueste Judecátorul meu solemn. “Veniäi cu pàinea nedospitá asinceritáäii ãi a adevárului,” acela este Cuvàntul. Atunci amvázut ce a vrut El sá spuná. Aãa cum El^77 Cu ani ân urmá, cànd am vázut Biblia venind jos, eu o amscrisá chiar aici, venind jos; ãi o màná a venit din Cer ãi aindicat jos spre Iosua, ãi a citit primele nouá versete, ãi s-aoprit acolo. Acela-i, Iosua venind ân pustie, dar niciodatá nu afácut^el era gata sá^Cànd el s-a apropiat de Iordan,Dumnezeu l-a chemat afará, a zis, “Astázi Eu voi âncepe sá temáresc ânaintea poporului.” Ãi atunci el a trecut copiii luiIsrael dincolo de Iordan, la äara unde^le-a dat, le-a âmpáräit,äara promisá.78 Am mers la pádure, ãi m-am rugat ãi m-am rugat, ãi ampostit. Ãi, acum, am mers ânapoi la pomul acela unde amântàlnit, unde au fost veveriäele acelea, de care noi am auzit ânalte Mesaje, vedeäi, unde erau veveriäele acelea. Ãi stànd acolo,pe la ora trei sau patru dimineaäa, dupá ce am bàjbàit printrearbuãti cu ce luminá puteam sá vád, sá ajung la pomul acela,venind devreme cáci am fost cáláuzit acolo. Ãi atunci l-amântàlnit pe El. Dumnezeule, ajutá-má sá tráiesc totdeaunadevotat!79 Eu âmi voi citi textul acum. Eu am luat pentru un text ânaceastá dimineaäá, l-am scris aici jos pe undeva (oh, iatá-laici), Iosua, ân Cartea lui Iosua, al 10-lea capitol. Cátre voi careurmeazá sá citiäi dupá mine, sau, al 10-lea capitol ãi al 12-leaverset. Ãi eu am doar o orá.80 Ãi apoi, má gàndesc, eu nu sunt sigur, dar eu cred cá Billy azis cá el a dat cartonaãe de rugáciune ân aceastá dimineaäá. Azis, “Nu erau prea muläi, ci doar càäiva oameni au vrut sá sefacá rugáciune pentru ei.” Ãi oricare aveäi cartonaãe derugáciune, ridicaäi-vá màna acum. Aãa este. Ei bine, ân ordine,este bine. Ân ordine.

Acum al 12-lea verset din al 10-lea capitol din Iosua.81 Ãi acum, amintiäi-vá acum, ân viitor, duminica urmátoareaã vrea sá vorbesc despre Creãtinism Contra Idolatrie. Ãi atuncieu vá voi spune de atunci, despre dacá Domnul ne cáláuzeãteânainte pentru mesajul de Cráciun, sau nu. Se pare cá eu am unmesaj pe inima mea pentru popor, la Cráciun. Ãi atunci eu vávoi spune de atunci.

PARADOX 13

82 Acum âncepànd sá citim la al 12-lea verset din capitolul al10-lea din Iosua.

Atunci Iosua a vorbit DOMNULUI ân ziua càndDOMNUL i-a dat pe Amoriäi ânaintea copiilor luiIsrael, ãi el a zis ân faäa lui Israel, Soare, stai liniãtitdeasupra Gabaonului; ãi^Luná, ân valea Aialonului.

Ãi soarele a stat pe loc, ãi luna a stat, pàná càndpoporul s-a rázbunat pe vrájmaãii lor. Lucrul acestanu este scris ân Cartea lui Iasher? Astfel soarele a statpe loc ân mijlocul cerului, ãi nu s-a grábit sá apunáaproape o zi ântreagá. (Ascultaäi acum.)

Nici nu a mai fost o zi ca aceea mai ânainte^saudupá ea, cànd DOMNUL sá fi ascultat glasul unui om:cáci DOMNUL a luptat pentru Israel.

Ãi Iosua s-a ântors, ãi tot Israelul cu el, ân tabárá laGhilgal.

83 Fie ca Dumnezeu sá adauge binecuvàntárile Lui laCuvàntul Lui. Acum eu doresc, dacá va fi voia Domnului, ca voisá záboviäi cu mine pentru càteva minute. Eu vreau sá iau unsubiect, straniu, ciudat; despre citirea unei astfel de Scripturi.Aã vrea atenäia voastrá ãi_ãi rugáciunea ân timpul acestui timp.Aã vrea sá iau subiectul, dintr-un cuvànt: Paradox.84 Ãi, ântài, mi-ar place sá explic poate ce este un paradox. Ândicäionarul Webster, zice cá un paradox ânseamná “ceva careeste incredibil, dar adevárat.” Acela este un paradox. Cevacare este aproape complet iraäional, nu putea fi aãa dar totuãieste, acela-i un paradox. Acum aã vrea sá zábovesc càtevaminute pe aceste cuvinte, un paradox.85 Acum noi avem multe lucruri la care ne-am putea referi caparadox. Un lucru la care mi-ar place sá má refer, este, aceastálume ânsáãi este un paradox. Starea ei este un paradox.86 Seara trecutá eu vorbeam cu fiica mea, Rebekah, care estela liceu. Ãi eu studiam aici ân Scripturá, ãi_ãi âi spuneamdespre citirea acestui_acestui verset de aici. Ãi ea a zis, “Tati,Iosua de fapt a oprit lumea, nu-i aãa?”

Am zis, “Eu nu ãtiu ce a oprit el. El a oprit soarele.”87 Ea a zis, “El nu a putut opri soarele, cáci soarele nucálátoreãte.”88 Am zis, “Reflectarea lui strábate peste pámànt, totuãi, ãi ela oprit aceea.”

Ea a zis, “Bine, atunci Dumnezeu a oprit lumea.”89 Am zis, “Atunci, pentru agnostici, ce se ântàmplá dacálumea s-ar ântàmpla sá se opreascá ãi sá-ãi piardá gravitaäia?El va plonja prin spaäiu ca o_o stea, ãi proiectile din el vorcádea la o sutá de miliarde de ani ân spaäiu.”

14 CUVÀNTUL VORBIT

90 Dar Biblia a zis cá, “Soarele s-a oprit, ãi a stat la locul luipentru o zi ântreagá.” Eu o cred. Eu o cred. Este iraäional ãiincredibil, dar este Adevárul.91 Te rog spune-mi atunci, care este partea de sus a lumii,Polul Nord sau Polul Sud? De unde ãtii, dacá tu eãti ân spaäiu?Voi ziceäi, “Polul Sud este jos, sub noi.” Ei cred cá Polul Nordeste jos, sub ei. Vedeäi?92 El stá ântr-un spaäiu, ântr-un cerc mic de aer, aãa cum seânvàrte cu vreo mie ãi ceva de mile pe orá. Cáci, existá douázeciãi patru sau douázeci ãi cinci de mii de mile ân jurul lui, ãi el seânvàrte ân jur ân douázeci ãi patru de ore, astfel âl face sámeargá mai bine de o mie de mile pe orá, cálátorind ân jur. Ãiel niciodatá nu greãeãte, lovind exact. Unde este_unde este peecuator, unde el merge ân jur, el niciodatá nu pierde un minut;perfect la timp, stànd ân aer. Dacá acela nu este un paradox, eunu ãtiu care este unul. Cum cá sunt toate sistemele cereãti, cumsunt ele aãa la timp, aãa de perfect; âncàt aceea, ân anii care vorveni, douázeci ãi treizeci de ani de acum, ãtiinäa poate vedeavenirea eclipsei de soare ãi de luná, trecànd. Ãi vá poate spune,pàná la moment, cànd ele vor trece ãi cànd va âncepe eclipsa.93 Nu conteazá càt de fin este un ceas care-l avem noi, unul deprecizia^Eu am unul aici care mi-a fost dat ân Elveäia, ca uncadou, cànd am fost acolo. Valoarea este aproape trei sute dedolari, ân bani Americani. Acela mi-a fost dat. Nu existá osáptámàná fárá sá trebuiascá sá fie fixat din nou; toateceasurile, nimic ce poate face omul este aãa de perfect. Acestava, ân càäiva ani, se va uza ãi va fi dus. Ãi se ânvecheãte, se facemai ráu tot timpul. Rubinele se vor uza. Acurateäea lui âl vapárási. Nu este nimc acolo ce poate fi pus sau fixat de om, saucioplit de om, care poate rámàne perfect.94 Dar aceastá lume stá perfect! Cine o controleazá? Bine, voiziceäi, “Eu nu ãtiu ce o controleazá, ce o äine ân locul ei.”Acesta ântr-adevár este un paradox. Acesta-i, voi nu puteäidescrie cum o face Dumnezeu, dar El o face. Deci, acela-ilucrul principal, cá El o face. Ãi noi ãtim cá este aãa.95 Este incredibil cum cá voi puteäi roti o minge ân aer, ea nuva face o revoluäie completá ân acelaãi loc.96 Eu má gàndeam, aici cu un timp ân urmá, cànd am fost ândeãert. Ãi unul dintre aceãti cactuãi mici sáritori care acizii dinsàngele vostru âi vor atrage chiar la voi, unul dintre inãii aceiaa sárit pe mine. Ãi tu nu-l poäi scoate jos, tu trebuie sá iei cevaãi sá-l razi jos. Ãi el are scáieäi mici pe el. Ãi nu conteazá càt debine ascuäi un ac, un ac va fi tocit la capát; o ascuäire perfectáa unui ac va fi aãa de perfectá càt puteäi sá-l faceäi, el va fitocit, faäá de unul dintre acei cactuãi sáritori. Ãi totuãi acestaeste o frunzá, ânsáãi, rulatá stràns. Cum poate fi cá naturapoate sá rásuceascá o frunzá mai strànsá ãi mai ascuäitá, la

PARADOX 15

punct, decàt o maãiná finá poate sá ascutá unul? Ãi, totuãi,drept jos la capátul acelui punct sunt scáieäi mici ca un càrligde pescuit, ân felul acela, scáieäi mici sá-l äiná, sá-l äináânáuntru aãa cum merge. Oh, un paradox, corect, pentruãtiinäá. Este incredibil, dar este adevárat.97 Aã vrea ca cineva sá explice aceasta. Eu nu v-aã puteaspune exact milele, sau càte mile zice ãtiinäa cá este luna depámànt. Dar cum poate luna aceea, aã spune eu, sá stea lamilioane ãi milioane de mile depártare de pámànt, ãi âncá sácontroleze fluxul acela al márii. Ce face aceasta? Cum se poateface? Este un paradox, dar totuãi noi privim ãi vedem cá seface. Aceasta se ântàmplá. Luna contoleazá fluxurile. Càndluna se clatiná afará ân acest fel, de la pámànt, fluxul merge cuea. Ãi Dumnezeu a pus luna peste fluxuri, ãi a stabilitgraniäele. Ãi ele nu pot trece graniäa aceea unde Dumnezeu atras o linie, ãi a zis, “Vezi, tu poäi veni aãa de aproape, dar tunu poäi lua restul, cáci Eu pun o gardá peste tine.”98 Luna aceea, milioane de mile de la pámànt, cheamá spremarea aceea, ãi âi stabileãte graniäele ãi o controleazá.Incredibil! Ce este pe luna aceea? Cànd, doar càteva miledepártare de pámànt, toatá gravitaäia, tot aerul, orice altceva,pleacá, merge afará ân spaäiu unde nici mácar nu existá aer,pentru milioane ãi milioane ãi milioane de mile ânmuläite. Ãi,totuãi, ea o controleazá! Zice, “Tu poäi merge aãa de departe,dar tu nu poäi merge mai departe, cáci eu sunt paznicul luiDumnezeu. Eu sunt paza care stá aici, ãi tu nu poäi trece acestegraniäe.” Explicaäi aceea. Acela-i un paradox, cum cáDumnezeu face aceea, dar totuãi El o face. Aceasta nu se poateexplica.99 Noi avem timp de iarná, západá pe pámànt, frig, pámàntulângheaäá. O sámànäá micá, ãi ân sámànäa aceea micá este ungermen de viaäá, ãi acea sámànäá micá va ângheäa ãi se sparge,ãi miezul iese afará din ea. Ãi germenul acela de viaäá va sta ânäáràná, ântr-o foaie ângheäatá de gheaäá care ar omorâ oriceviaäá. Cum este pástratá, ãi apoi vine din nou ân timpulprimáverii? Nu am putea explica asta, am putea noi? Este unparadox.100 Noi luám Evrei, capitolul al 11-lea ãi versetul al 3-lea, noiânäelegem acolo cá Biblia spune, Pavel vorbea, cá, “Lumea afost formatá ãi alcátuitá prin Cuvàntul lui Dumnezeu,” unparadox, cá un_un Cuvànt poate vorbi ãi din Cuvàntul acelasá_sá formeze lucruri materiale, “Aãa âncàt lucrurile care sevád au fost fácute din lucruri care nu se vád.” Lucrurile care levedem, au fost Cuvàntul vorbit al lui Dumnezeu. Pámàntul esteCuvàntul lui Dumnezeu. Pomii sunt un Cuvànt al luiDumnezeu. De ce sá ne temem sá ne âncredem ân Acela care adat un astfel de Cuvànt, cu aãa Putere ãi autoritate? De ce sá nefie fricá sá luám Cuvàntul la noi ânãine ãi sá-L aplicám la noi

16 CUVÀNTUL VORBIT

ânãine? Aceasta aratá unde noi am cázut, ân necredinäá.Cuvàntul, Cuvàntul lui Dumnezeu, un paradox! Cu adeváratun paradox, Cuvàntul lui Dumnezeu.101 De asemenea, mi-ar place sá arát un paradox chiar repede,ãi acela-i cànd Dumnezeu l-a chemat pe Abraham ãi i-a spus,cànd el era ân vàrstá de o sutá de ani; ãi Sara de nouázeci, depatruzeci de ani a trecut timpul de menopauzá pentru ea. ÃiAbraham, a cárui viaäá era aproape ca moartá; ãi Sara, care afost stearpá de la ânceput, ãi pàntecele ei aproape ca mort. Ãitotuãi Dumnezeu a zis cá El va aduce, prin ei, un copil. Acela-iun paradox. Ântrebaäi doctorul dacá o femeie, ân vàrstá de osutá de ani, poate creãte un copil, sá aibe un copil. Esteimposibil, este incredibil, dar ea a avut cáci Dumnezeu a zis cáea o va face.102 Este un lucru incredibil, sá te gàndeãti cá un om poate stacu spatele ântors la un cort, un stráin cu praf pe hainele Lui, ãisá-i spuná unei femei, cine era ân spatele cortului, ãi despre cegàndea ea. Un paradox, incredibil, dar totuãi este adevárat.103 Era incredibil, cànd Abraham l-a dus pe Isaac pe vàrfulmuntelui, singurul lui fiu náscut, ãi l-a dus sus pe vàrfulmuntelui, sá-l ofere ca o jertfá. Ãi cànd el a ajuns ân vàrfulmuntelui, ãi l-a pus pe Isaac pe lemne, ãi a fost gata sá-i iaviaäa. Ãi cànd el venea ân jos cu màna, Ceva i-a apucat màna!Ãi acolo era un berbec agáäat de coarnele lui, ân pustie, pevàrful muntelui. Un paradox! De unde a venit berbecul? Cum aputut fi la o sutá de mile de civilizaäie, fárá sá fie omoràt; cu leiãi_ãi ãacali, ãi càini sálbatici ãi fiare, ãi lucruri? De unde avenit el? Cum a ajuns el acolo, ãi sus pe vàrful muntelui undenu este apá? De ce nu a fost el acolo cànd a adunat pietrele? Eli-a chemat numele Jehovah-jireh, “Domnul a rànduit Ânsuãi ojertfá.” Incredibil dar totuãi este aãa de adevárat, cáci El esteJehovah-jireh. Lucruri incredibile pentru cunoãtinäa ãi ãtiinäanoastrá, dar totuãi este adevárat! Un mare paradox!104 A fost un paradox, ãi va fi, cànd Isus, Marcu 11:22, 23, càndEl a zis, “Dacá ziceäi acestui munte, ‘Mutá-te,’ ãi nu vá ândoiäiân inima voastrá, ci credeäi cá ceea ce aäi zis se va âmplini, voiputeäi avea ceea ce aäi zis.” Este incredibil, dar este adevárat.Acesta-i un paradox.105 Pot sá má opresc aici sá zic, acolo ân pádurea aceea, ãezàndlàngá copacul acela ân acea dimineaäá, nu erau veveriäe ânpádure, dar cànd un Glas a vorbit ãi a zis, “Spune unde vor fiele”!106 Ãi acolo, aãa sá má ajute, dacá eu mor ânainte de a terminaacest mesaj, indicànd cu degetul meu spre o ramurá goalá, unnuc, am zis, “El va sta chiar acolo,” ãi acolo a fost! Incredibil,dar adevárat!

El a zis, “Unde v-a fi urmátoarea?”

PARADOX 17

107 Am zis, “Acolo ân grámada aceea de verdeaäá,” ãi nu mi-amluat degetul jos pàná cànd a fost acolo!

“Unde v-a fi urmátoarea?”108 “Pe butucul acela pe càmpul acela.” Ãi acolo era! Esteincredibil.109 Am ântrebat-o pe soäia mea, cealaltá dimineaäá. Am zis,“Dragá, mi-am pierdut simäurile? Devin eu un nebun? Ce sepetrece cu mine? De ce spun eu lucrurile care le spun? De ce faclucrurile pe care le fac? Ce má face?” Eu iubesc oamenii, ãitotuãi doar âi sfàãii. Ãi eu postesc ãi má rog sá scap de aceasta;ãi cu càt postesc ãi má rog mai mult, devine mai ráu. Incredibil,dar este adevárat! Este adevárat.110 Am vázut o femeie ridicàndu-ãi màna chiar atunci, ânapoiân cládire, láudànd pe Domnul. Aceasta era Hattie Wright,ãezànd acolo jos. Cànd, ea avea doi báieäi, dacá ei má vor scuzacá zic aceasta, renegaäi, báieäi din lume. Acea femeie micáãezànd acolo ân ziua aceea, o váduvá. Ãi am zis, “Hattie,Domnul Dumnezeu^tu ai zis lucrul corect. El a rànduit aceleveveriäe. El este Jehovah-jireh.”111 Ea a zis, “Acela nu este nimic decàt adevárul luiDumnezeu!” Oh, ea a zis lucrul corect! Se pare incredibil ca ofiinäá umaná sá poatá vorbi un cuvànt^112 Aãa cum Fratele Booth v-a spus. Aãa de murdari ãi ântinaäicum suntem noi, Cine este Acela care stá acolo ân spate dincolode luná ãi stele, ãi tot spaäiul ãi timpul ãi Eternitatea? Aãa cumchiar Booth a zis-o, ãi eu am citit acelaãi lucru zilele trecute,citind Irineus, cáci chiar ãi Ângerii sunt murdari in privireaLui. Cine suntem noi?113 Dar o femeie a spus lucrul corect, care cheamá inima luiIehova! A zis, “Ântreab-o ce vrea ea, ãi atunci dái-l.” Amin.Incredibil, dar adevárat! Chiar aici acum ãi ân privirea noastráeste dovada vizibilá, ea a cerut pentru sufletele báieäilor ei sá fieCreãtini. Dumnezeu i-a dat dorinäa ei. Incredibil! Acela a fostmai mult un miracol decàt vindecarea unei persoane bolnave.Aceea este a schimba viaäa unui om, sufletul lui, trupul, ãi tot ceeste el. Aceasta i-a schimbat alcátuirea. Incredibil, daradevárat! Acesta era un paradox. Noi âl vedem pretutindeni.114 Paradox ân timpul lui Noe. Cànd, Noe, un om, doar un omobiãnuit, el a devenit un profet, sau a fost un profet alDomnului, poate fermier. Dumnezeu i-a spus, “Pregáteãte-tepentru o ploaie care va veni din Cer,” cànd acolo nu era ploaie.Niciodatá nu a fost ploaie. Nu existá cale sá viná ploaia acolosus. Niciodatá nu a plouat pe pámànt. Nu erau mári, nu erauape, dar totuãi Dumnezeu i-a spus sá facá o corabie pentrusalvarea casei lui. Ãi Dumnezeu a adus ploaia jos! Acesta eraun paradox. Neãtiinäific, dar (ce?) acesta era un paradox,oricum. Da.

18 CUVÀNTUL VORBIT

115 A fost un paradox cànd copiii Evrei care au decis cá ei vorsta cu Cuvàntul lui Dumnezeu, indiferent de ce se ântàmplá, cáregele a fácut cuptorul de ãapte ori mai fierbinte decàt cum afost vreodatá âncálzit, ãi i-a aruncat pe oamenii aceia ânáuntru.Cànd, cáldura intensá a_a cuptorului a omoràt pe oameniicare s-au apropiat pe pasarelá cu ei, la gura cuptorului; ei aumurit. Dar totuãi acei oameni au umblat ân cuptorul acelapoate pentru trei ore. Acolo nu ar mai fi fost nici praful din ei,pentru cá viaäa umaná care era ân ei ar fi pierit. Dacá a fácut oviaäá umaná sá piará, prin a se apropia de acesta, ce i-ar facela o altá viaäá umaná? Dar ei i-au aruncat acolo ânáuntru, ãi sázicem trei ore, poate au fost cinci.

116 El poate a mers ãi a avut masa de prànz. ãi a venit ânapoi, azis, “Deschide uãa cuptorului. Acolo nu ar mai fi rámas nicipraful din inãii aceia!” Dar cànd el a deschis uãa, acolo erau ei,nevátámaäi, umblànd ân jur ân foc. Incredibil, dar adevárat! Dece? El a zis, “Càäi aäi pus ânáuntru?”

Ei au zis, “Noi am pus trei ânáuntru.”

117 El a zis, “Eu vád patru.” Aceea este ce a fácut paradoxul.“Ãi acel Unul aratá ca fiul zeilor.” El nu era un fiu al zeilor; Elera Fiul lui Dumnezeu! Ei erau págàni. Oh, Dumnezeu ânmarele Lui Cuvànt!

118 A venit un timp cànd armata lui Dumnezeu a devenit laãáãi s-a temut de un om, ãi a stat pe coasta unui deal. Cànd ei aulásat un om care era de trei ori márimea oricáruia din ai lor,státea afará pe coasta unui deal, ãi a zis, “Acum voi váâncredeäi ântr-un Dumnezeu real, voi ziceäi. Unul dintre voibáieäilor veniäi afará ãi luptaäi cu mine, ãi noi nu vom_noi nuvom avea nici o vársare de sànge.” Duãmanii lui Dumnezeu auâmpins biserica lui Dumnezeu cátre coasta dealului, ãi ei oluau! Ei se temeau. Ei erau laãi.

119 Ãi ân tabárá a venit un ins mititel, o piele micá de oaieânfáãuratá ân jurul lui, o hainá de cioban; cel mai mic om dintoatá armata, ãi nici nu era un soldat. Dar acesta era unparadox, cànd Dumnezeu a luat acel singur om, acel ins micnepreocupat. Biblia a zis cá el era roãcat. Acel omuleä a pustoatá armata, duãmanul, sá se lupte! Acela era un paradox. Sepárea cá Dumnezeu ar fi dat acelei mari, armate ân marãsuficient curaj sá meargá sá lupte. Ei erau slujitorii luiDumnezeu, de ce nu se duc sá lupte bátália lui Dumnezeu?Acela-i duãmanul lui Dumnezeu, luaäi-l! Se pare cá El le-ar fidat curaj. Dar Dumnezeu a luat o persoaná micá.

120 Ãi amintiäi-vá, un alt paradox, el nu a luat o sabie. Saul aâncercat sá-i puná armura lui pe el, a âncercat sá-i puná o sabieân màná. Sármanul ins mic nu o putea äine sus. Ãi el a luat opraãtie, o gumá micá sau o piele micá, cu douá bucáäi de aäá

PARADOX 19

ânfáãurate pe ea. Ãi el a ânvins toatá armata duãmanului, ãi i-apus pe fugá. Acesta era un paradox, cum cá báieäelul acela aputut pune o armatá pe fugá.121 Este un paradox. Sigur. Dumnezeu o face. El doar este plinde ele. Sigur, El este. Aceea este ce face El. Aceea este caleaLui de-a o face. Da, domnule. Acesta era un paradox.122 Cànd Egiptul a avut o armatá mare care ei o aveau, toatálumea a fost biruitá. Ei au avut fiecare naäiune sub màinile lor.Ãi cànd Dumnezeu a decis sá distrugá armata aceea, sádistrugá naäiunea aceea, se párea cá El ar fi ridicat cevaarmatá Amoritá, sau vreo armatá mare pe undeva, ãi i-ar fitrimis acolo jos cu echipament mai bun; sau sá puná oconsolidare din toate denominaäiunile âmpreuná, sá meargá josãi sá lupte, âmpreuná, aãa ca el sá obäiná cooperarea depliná.Dar, Dumnezeu a folosit un paradox! El a luat un om bátràn,ân vàrstá de optzeci de ani, ãi nu i-a pus o sabie ân màná, ci unbáä vechi stràmb, care a scufundat Egiptul ân fundul máriimoarte. Incredibil, ce poate face Dumnezeu, dar acela-i felulcum o face El. El foloseãte paradoxuri sá o facá. Vedeäi, El âladuce la un paradox, un toiag stràmb al unui pástor ân loc de oarmatá márãáluind, sá ânvingá o_o naäiune care stápànealumea.123 Oh, singurul lucru dupá care aãteaptá Dumnezeu acum, eucred. Rusia nu ânseamná nimic pentru Dumnezeu. El vrea sá iaun om. El nu trebuie sá aibe organizaäii mari. El nu trebuie sáaibe denominaäiuni mari. El vrea sá ia un om la care El poatesá ânfáãoare Duhul Lui ân el! Aceea va spune restul, acolo va fiun alt paradox; pàná cànd El poate lua pe cineva completpredat, care va face aceea. Acela-i felul cum âãi face Dumnezeulucrarea Lui, El foloseãte paradox.124 A fost un paradox cànd un soldat mare al^al luiDumnezeu, cu numele de Iosafat, a stat la poräi, cu un omdecázut cu numele de Ahab, ãi a zis, “Ânainte ca noi sá mergemla aceastá bátálie, nu este un lucru bun ca sá consultám peDomnul?” Acum, dacá inima acelui om este flámàndá, sácunoascá voia lui Dumnezeu, acolo trebuie sá fie o voie a luiDumnezeu pe undeva.125 Nu ântotdeauna este siguranäá ân muläimea sfetnicilor.Ahab zice, “Eu am toäi predicatorii mei. Ei toäi sunt profeäi. Euâi voi chema aici sus. Ãi tu ãtii, dacá eu aduc afará patru sutede profeäi, noi vom afla Cuvàntul Domnului.” Nu ântotdeaunaafli, nu ântotdeauna.126 Dacá nu este cu Cuvàntul, atunci staäi la o parte delaaceasta. Mie nu-mi pasá càäi sunt acolo. Staäi cu Cuvàntulacela! Dumnezeu nu poate lua Cuvàntul acela ânapoi.127 Acum, el i-a adus pe toäi acolo, ãi ei toäi au profeäit ântr-unacord, cá, “Domnul este cu ei. Suiäi-vá!”

20 CUVÀNTUL VORBIT

128 Dar totuãi acolo era ceva care nu era ân regulá. Ãi acel omal lui Dumnezeu a ãtiut cá nu era ân regulá. El a zis, “Nu mai aiâncá unul? Doar âncá unul, pe undeva?”

“Oh,” a zis, “noi avem unul, dar eu âl urásc.”A zis, “Sá nu spuná regele aãa.”

129 Dumnezeu a ales un báiat analfabet, un mic renegat alnaäiunii, unul dispreäuit ãi respins, sá aducá mesajul Lui la ceicu inima flámàndá. Ân loc ca toate denominaäiunile âmpreuná sávorbeascá ântr-un acord ân unitate, Dumnezeu a adus opersoaná. Un paradox, dar omul avea Adevárul. Ãi a dovedit a fiAdevárul, cáci el era cu Cuvàntul. Acesta era un paradox, exact.130 Acum voi ziceäi, “Tu vrei sá spui cá eãti ân dezacord cutoatá aceasta ãi aceea ãi aceea?” Dacá aceasta nu este cuCuvàntul, eu nu sunt de acord cu ea. Aãa este. Cuvàntul luiDumnezeu nu va greãi niciodatá.131 Vorbind cu un preot, nu cu mult ân urmá, el a zis, “Dl.Branham, tu âncerci sá argumentezi un punct din Biblie.” Azis, “Noi credem biserica, nimic decàt atàt. Noi credembiserica, ce spune biserica. Dumnezeu este ân biserica Lui.”132 Am zis, “Dumnezeu este ân Cuvàntul Lui. Ãi El esteCuvàntul.” Aãa este, Cuvàntul!133 Acela-i motivul cá Mica a luat Cuvàntul. Ãi Dumnezeu afolosit un paradox sá facá fiecare denominaäiune de ruãine, ãi aadus la âmplinire Cuvàntul slujitorului lui Dumnezeu; un om,dispreäuit, respins, uràt! Ce? Uràt de propriul lui popor. Acum, elnu era un comunist, sau el nu a fost altceva. Sá zicem cá el a fostpenticostal, ãi grupurile Penticostale l-au uràt. Lor nu le-a plácutde el. Ei nu au avut nimic de-a face cu el. Dar el avea Cuvàntul luiDumnezeu. Dumnezeu a fácut un paradox din aceasta.134 “De ce sá nu facá El, dacá toäi aceãti aläi inãi sunt profeäi ãilucrátori, ãi aãa mai departe, de ce nu poate, ân tot acest grupmare ântreg, sá decidá ceva mai bun decàt o persoaná? Pareneraäional ca Dumnezeu sá facá doar Cuvàntul unui om corect,decàt al celorlaläi din ei.”135 Deoarece, cuvàntul acelui om era Cuvàntul lui Dumnezeu.Acela-i motivul cá Dumnezeu a adus lucrul la âmplinire,deoarece omul era cu Cuvàntul lui Dumnezeu. Ceilaläiprofeäeau o minciuná. Da, era un paradox cànd Dumnezeu aluat Cuvàntul unui om mic, ãi l-a fácut adevárat, deoarece eraCuvàntul Lui. Dumnezeu trebuie sá stea làngá Cuvàntul Lui,nu cuvàntul consiliului. Dar, Cuvàntul lui Dumnezeu, aláturide acela stá El.136 El l-a luat pe Mica ân loc de o ãcoalá de predicatori bineinstruiäi, oameni renumiäi. Nimic âmpotriva lor, ei erau oamenimari. Ei erau oameni care nu au crezut ân alt Dumnezeu, ei aucrezut ân acelaãi Dumnezeu ân care a crezut Mica. Dar ei au

PARADOX 21

acäionat ca ãi cum ar fi crezut ân El, dar nu-i luau CuvàntulLui. Deoarece, ei au vrut sá fie populari. Ei au vrut sá aflefavor cu regele. Ãi orbirea lor a trecut cu vederea adeváratulCuvànt al lui Dumnezeu. Cum putea Dumnezeu sábinecuvànteze ceea ce a blestemat El?137 Voi doamnelor ãi bárbaäilor, amàndoi, sá nu gàndiäi cá eufac aceasta sá fiu nesuferit. Eu o fac sá fiu cinstit. Acela-imotivul. Cum pot spune eu cá, “Femeile ar trebui sá aibe^bine, lásaäi-le sá-ãi taie párul, ãi lucruri ca acelea; sá poarte,hainele lor, aceea nu are nimic de-a face cu Aceasta”?Cuvàntul lui Dumnezeu zice cá are! Ea este de ruãinare ãidegradantá atàt timp càt o face, ãi Dumnezeu niciodatá nu vaavea de-a face cu ea. Mie nu-mi pasá càt de mult vorbeãte ea ânlimbi, sau sare sau strigá, ea nu a ajuns nicáieri cu Dumnezeu,âncá. Acela-i Cuvàntul Domnului.138 Omule, tu care nu-äi poäi stápàni propria ta casá, ãi atuncisá âncercaäi sá fiäi predicatori ãi diaconi? Cum sunteäi voipotriviäi sá fiäi un predicator ân amvon, sá conduceäi Bisericaviului Dumnezeu, ãi sá le âmpáräiäi moãtenirea lor? Cànd, voivá gàndiäi mai mult la tichetul vostru de masá ãi la oferta carevine decàt la Cuvàntul lui Dumnezeu, ãi vá este ruãine sá ospuneäi ânaintea femeilor, de teamá cá nu veäi fi populari.Dumnezeu sá aibe milá de sufletul vostru pácátos!139 Vorbiäi Cuvàntul lui Dumnezeu, ân Adevár! Ioan a zis,“Securea este pusá la rádácina pomului.” Ãi securea esteCuvàntul lui Dumnezeu. “Fiecare pom care nu aduce roadapotrivitá, âl taie ãi-l aruncá ân foc.” Dumnezeule, adá-ne un altparadox!140 De ce l-a luat Dumnezeu pe Ioan Botezátorul, aãa cum eudoar am vorbit despre el, ân loc de preoäii Lui bine instruiäi dinziua aceea? El a luat un om care nu a mers niciodatá o zi laãcoalá ân viaäa lui. Deci, noi ânäelegem cá Ioan a mers ân pustie,la vàrsta de nouá ani, ãi a fost singur cu Dumnezeu.141 Cu càteva zile ân urmá, ân citirea Consiliului de la Nicea.Aceea a fost mult timp dupá moartea ultimului apostol,Sfàntul Ioan. Cànd oamenii aceia au venit sus acolo la acelConsiliu de la Nicea, uni dintre fraäii aceia bátràni i-au jenatpe restul din ei. Ei au venit acolo, ân piei de oi; peste aceiâmpáraäi ân robe, ca Constantin ãi episcopii din Roma. Pieivechi de oi ânfáãurate ân jurul lor, ãi tráiau ân pustie, cu ierburi,dar ei erau profeäi ai Domnului. Bisericuäa, de partea Greacá,au mers ânainte; partea Romaná a mers ânapoi. Dar aceastamerge sá arate, cànd voi compromiteäi, voi nu puteäi fi unslujitor al lui Cristos.142 Ioan. Ân ziua aceea, biserica era foarte ortodoxá, ei aveaupreoäii, oamenii bine instruiäi. Dar Dumnezeu a ales omul carenu avea educaäie deloc, ãi l-a luat din pustie, cu o bucatá de

22 CUVÀNTUL VORBIT

piele de oaie ânfáãuratá ân jurul lui, ãi barba lui toatá scáieäatá,párul lui âi atàrna pe gàt. Fárá amvon de unde sá predice. Fárábisericá care sá-l invite. Dar el probabil a stat ân noroi, pàná lajumátatea genunchilor lui, ãi a predicat, “Âmpáráäia luiDumnezeu este aproape!” Dumnezeu a ales omul acela.143 Cànd Isus a zis, “Pe cine aäi ieãit sá vedeäi, un om carepoate vorbi la toate ãcolile, un om care este âmbrácat cu hainefine, ãi aãa mai departe?” El a zis, “Ei sunt ân palatele regeãti.”A zis, “La ce v-aäi dus sá vedeäi, un profet?” El a zis, “Mai multdecàt un profet. Acesta este acela despre care profetul a vorbitcá va veni, ‘Eu trimit mesagerul Meu ânaintea feäei Mele.’” Elera ângerul legámàntului. El era marele premergátor.144 Dar, acesta era un paradox, cum a ajuns. De ce nu a venitel jos la acea ãcoalá mare acolo sus la Ierusalim? De ce nu avenit El la Caiafa, marele preot? De ce nu a venit El la unidintre acei oameni mari, instruiäi, care au fost instruiäi dincopilárie, ãi taäii lor au fost instruiäi ânaintea lor, ãi taäii lorânaintea lor, din generaäie dupá generaäie dupá generaäie,instruiäi ãi ãcolarizaäi, fini, ânalt culturaäi, educaäi? Ãi atunci sáaleagá un om bátràn afará ân pustie; care nu a avut nici o zi deãcoalá ân viaäa lui, ãi l-a pus acolo afará la Iordan, ãi a zis,“Acesta, acesta este el.” Un paradox, exact. Incredibil, dartotuãi acela a fost adevárat. Dumnezeu a fácut-o.145 Naãterea virginá a Domnului nostru, incredibil, ca o femeiesá nascá un copil fárá sá cunoascá un bárbat. Dumnezeu afácut-o. Dumnezeu a fácut-o. Vedeäi, este un paradox. A luat ofemeie micá acolo jos, o fetiäá micá, logoditá cu ceva bárbat devreo patruzeci ãi cinci de ani, ea ânsáãi avea vreo ãaisprezecesau optsprezece ani, ãi s-a logodit cu acest bárbat care era unváduv, a patru copii. Ãi apoi a luat aceastá femeie ãi apreaumbrit-o prin Duhul Sfànt, ãi a conceput ân pàntecele eitrupul ân care a locuit Dumnezeu Atotputernic. Un paradox!146 Cum cá Cerul nu-L poate äine! Pámàntul este aãternutulpicioarelor Lui, Cerul este tronul Lui, ãi totuãi a putut sá aducáplinátatea Dumnezeirii trupeãte, ãi sá O ântrupeze ântr-un Om.Oh! Cànd, voi puteäi másura pentru sute de miliarde de mile ânveacuri de timp, ãi niciodatá nu másuraäi pe Dumnezeu; ãitotuãi un copil mic, culcat ântr-o iesle, a conäinut plinátateaTrupului Lui_Trupul Lui. Iehova! Un paradox! AcelDumnezeu mare, Care ãade acolo ân spate, sá controleze o sutáde milioane de sori strálucind pe planete, Care niciodatá nu aânceput ãi niciodatá nu s-a sfàrãit, ãi sá se ântrupeze Ânsuãi,ântr-un staul cu gunoi!147 Ãi apoi noi mergem afará ãi dansám ãi bem, ãi petrecem,ântr-o celebrare! Aceasta nu este o celebrare; este o venerare!Noi sárbátorim Cráciunul. Cum cá Dumnezeu a fácut aceea,pentru ca El sá poatá muri, sá ia locul unui pácátos.

PARADOX 23

148 A fost un paradox cànd un báiat mic, cu párul creä, báiatmic cu umerii aplecaäi, el probabil nu era nici de cinci picioareânáläime; ãi el avea ãapte ãuviäe atàrnànd ân jos ân jurulcapului, un mic sisi. Ãi el cobora pe drumul lui, ântr-o zi, sá-ãivadá prietena, ãi un leu a rácnit spre el.149 A auzit cineva vreodatá un leu adevárat cum rácneãte? Voiaäi auzit probabil, ân aceste cuãti ãi lucruri de pe aici. Dar aãvrea sá vá spun, ei doar miauná atunci. Voi ar trebui sá auziäiunul sálbatic care ântr-adevár rácneãte. Stàncile vor cádea depe deal, la o jumátate de milá depártare; pietrele se vorrostogoli jos pe deal, acesta doar aãa vibreazá pámàntul. Deunde vine acel rácnet, eu nu ãtiu.150 Oh, eu am vázut unul, ântr-o zi, el âãi äinea capul ân jos, unleu mare bátràn cu coamá galbená a rácnit la unul negru,pentru cá, o coamá neagrá, pentru cá el a luat o bucatá decarne. El a lásat-o acolo, ãi el tot aãa cum ar fi zis, “Acum tu sáo laãi ân pace, eu merg jos sá iau o gurá de apá.” Ãi el a mersjos sá lápáie apá. Cànd a venit ânapoi, acesta cu coamá neagrálingea pe ea. Bátrànul tátic doar s-a oprit, ãi-a pus capul ân jos,ãi a dat drumul la un ràgàit, ãi, eu zic, cá pietrele s-aurostogolit de pe deal. Oh, vai! El ar zgudui oraãul, dacá el ar firácnit aãa aici. Un rácnet al leului, oh, el este feroce!151 Ãi acel rácnet a mers spre acest prichindel cu párul creä, l-am numi noi, ãi ceva s-a ântàmplat. Acel prichindel mic mergeacolo ãi-l apucá de gurá, ãi âãi pune o màná ân acest fel ãi unaân felul acela, nu nervos, ãi doar âl despicá ãi-l lasá acolo jos.Acela-i un paradox. Ce a cauzat aceasta? Dacá veäi observacitirea chiar ânaintea ei, “Ãi,” conjuncäia, “Duhul Domnului avenit peste el.” Aceea a fácut diferenäa. Ãi el a ucis leul.152 Apoi ântr-o zi niãte Filisteni au venit dupá el. El eraneânarmat. Acolo au fost o mie de ei. Ei aveau suliäe lungi ãiscuturi mari, ãi aceea era ca o uãá ân faäa voastrá, ân acel fel,scuturile. Doar gàndiäi-vá la un scut mare, din bronz acum,peste tot ân faäa voastrá, cu coifuri de bronz, mari zale debronz, ãi peste toate fluierele ãi tot, cu bronz; suliäe mari, lungica acele^afará la stàlpul acela acolo, poate de cinsprezece,sau douázeci de picioare lungime. Cu capete mari de bronz peele ân felul acela, ascuäite ca un brici. Ãi ei l-au gásit pe acestprichindel venind din Palestina, sá-ãi viziteze ceva prietená de-a lui acolo jos. Astfel ei au zis, “Acolo este acel ins mic. Sámergem sá-l luám!” Un om l-ar fi putut lua cu capátul suliäei,doar sá-l ridice ãi sá-l scuture puäin, ãi el ar fi cázut drept ânjos pàná la màna lui, jos pàná la mànerul suliäei. Pái, el eradoar un ins mititel.153 Unii oameni, artiãtii, âncercànd sá-l deseneze pe Samsoncu_cu umeri el nu putea intra ân acest tabernacol. Ei bine,aceea nu ar mai fi o tainá, omul de márimea aceea. Samson a

24 CUVÀNTUL VORBIT

fost doar un lucruãor micuä, dar Duhul Domnului este ce eramare. Vedeäi? El ia^Aceasta_aceasta_aceasta este adezonora Scriptura, sá spui cá el era un om de márimea aceea.154 Dumnezeu ântotdeauna ia lucruri nesocotite ãi ignorante caacelea, sá Âãi facá lucrarea, vedeäi. El ia ceva care nu estenimic.

155 Astfel acest ins mic státea acolo, ãi dintr-o datá aici vinaceãti Filisteni ãi l-au ânconjurat, sá-l omoare. Ãi el a luat falcaunui mágar care zácea acolo, o vreme, a unui mágáruã, a luatfalca de la mágarul acela. Ãi Duhul Domnului a venit peste el.Ãi acolo era un paradox, cum cá el i-a bátut jos, cu falca unuimágar, prin acel coif gros de o jumátate de äol peste vàrfulcapului, cu falca unui mágar! Pái, prima, acea falcá vechezácànd acolo, prima loviturá care el ar fi lovit-o, ea s-ar fispart ântr-o mie de bucáäi, peste vàrful unuia din acele coifurisau acele scuturi mari. Cànd, o mie s-au nápustit asupra lui, ãiel i-a bátut pe fiecare pàná la moarte. Paradox! Aceea a fostcànd Duhul lui Dumnezeu a venit peste el.156 Oh, dacá noi am putea numai sá fim fálci ân màna luiDumnezeu, acolo ar fi un alt paradox. Da, a fost.157 A fost un paradox cànd Isus, Domnul nostru, a luat cincipogácele ãi doi peãtiãori, ãi i-a frànt, ãi a hránit cinci mii. Ãi aadunat coãuri pline de rámáãiäe, bucáäi mici care unii dintreei nu le-au^Ei sá puná patru sau cinci peãti jos la masaaceasta, ãi patru sau cinci pàini, ãi apoi sá meargá aici ãi sápuná patru sau cinci pàini. Ãi unii dintre ei nici mácar nu auputut mànca tot, doar le-a lásat zácànd acolo. Astfel ei le-aucules, coãuri pline de ele. Oh! Vedeäi? Cum a fácut-o El? Esteincredibil cá un Om poate lua cinci pogácele ãi doi peãti mici,ãi sá hráneascá cinci mii, ãi sá ridice ãapte coãuri pline,rámase. Este incredibil, dar El a fácut-o. De ce? Acesta eraDumnezeu. Acesta era un paradox. Este incredibil, dar El afácut-o.158 A fost incredibil, ãi niciodatá ânainte sau dupá, pe o marefurtunoasá, ãi valurile erau aãa de ânalte âncàt scufundaucorabia, cànd un Om a venit umblànd jos peste acele valuri. Eudoar pot vedea de fiecare datá marile valuri ânspumate venindân jurul Lui, doar se loveau ãi cádeau jos spre fund, ãi El umbládrept ânainte, ca ãi cum El ar fi fost pe o bucatá de beton.Umblànd pe mare, ân timpul unei furtuni! Lásaäi ãtiinäa sá odesluãeascá pe aceea. Ce Âl äinea acolo sus? Ce L-a äinut pemarea aceea, cànd este de o jumátate de milá adàncime chiaracolo? Cànd valurile acelea mari, de multe ori mai mari decàtacest tabernacol, pleoscáind, pái, pái, a umplut corabia micá ãio scufunda ân apá. Era udá ânáuntru ãi afará, ãi se scufunda,catargele s-au rupt, ãi vàslele s-au dus, ãi toate speranäele de afi salvaäi s-au dus. Ãi aici vine Cineva umblànd pe apá! Un

PARADOX 25

paradox, sigur, incredibil, nu poate fi explicat, dar El a fácut-o. Oh, da, El a fácut-o, a venit umblànd pe apá. Este incredibilcá acest acelaãi Unu^

O Dumnezeule, eu sper cá aceasta pátrunde!159 Incredibil, un adevárat paradox, cá acest acelaãi Unu, Isusdin Nazaret, ar alege un grup de pescari neãtiutori pentruBiserica Lui, ân loc de preoäii bine instruiäi ãi cultele din ziuaaceea. Cum cá un Dumnezeu care avea toatá ânäelepciunea, careputea umbla pe ape, care putea schimba apa ân vin, care a pututlua cinci pogácele ãi sá hráneascá cinci mii de oameni, ãi sáridice ãapte coãuri pline rámase! Cum cá acelaãi Unu,Dumnezeu care ãade ân Eternitate acolo, care este aãa destrálucitor âncàt soarele âãi ascunde faäa de El; tocmaitotalitatea ânäelepciunii ãi puritáäii, ãi a ânäelegerii ãicunoãtinäei, Supremul supremilor! Ãi El sá viná ântr-un loc undeo organizaäie mare a bisericilor s-au adunat toate âmpreuná ãiãi-au instruit toäi oamenii, ãi El sá meargá jos ãi sá adune ungrup de murdari, pescari ráu mirositori care nici mácar nu-ãiputeau scrie numele, ãi sá aleagá acel fel de oameni sá punáBiserica ân ordine pentru Mireasa Lui. Lucru ciudat, nu-i aãa?Se pare, cel puäin, cá El ar fi luat pe cineva care era instruit.

160 El este Instructorul. El este Cel ce o face. Ciudat cá El afácut-o. Ân loc sá ia oameni de bisericá, El a luat pescari sá ofacá. Foarte ciudat, dar acela-i felul cum o face El. Esteadevárat. Acesta-i un adevárat paradox.161 Cànd Dumnezeu a luat un grup de ignoranäi, aãa cum i-amnumi noi astázi, “holy-rollers,” sáraci, ân bunurile acestei lumi,ãi sá reverse Duhul Sfànt peste ei, ân camera de sus; ân loc sá-Lreverse peste Consiliul Sanhedrin, unde toäi teologii státeau,unde erau toäi oamenii mari, unde capul tuturor bisericilor,unde cei ce au studiat ân Scripturi, ãi au fácut o ãcoalá mare,bine instruiäi, ãi aãteptau dupá Mesia care vine, ãi ãtiind cá eivor fi aceia care vor ieãi sá-L ântàmpine, ãi sá zicá, “Mesia, Tuai venit jos ca pe aripile unui avion, Tu ai ãezut aici pe trepteletemplului, noi Te-am vázut coborànd din Cer, de pecoridoarele de aur ale Cerului. Acum noi toäi suntem instruiäiãi gata sá mergem la lucru. Noi ne-am fácut ãcoala, noi avemDiploma noastrá de Arte, noi avem al nostru Ph.D., LL.D, ãitoate acestea. Noi toäi suntem instruiäi. Aici stám noi, ân numárde zece mii. Noi suntem gata pentru Tine. Vino ânainte! Noiaãteptám, strigànd, ‘Vino!’”162 Dar ân loc de aceea, El merge jos ãi ia o grámadá de oamenicare abia âãi cunoãteau dreapta de stànga. Aãa este. Ãi i-a pusân camera de sus, ãi ãi-a revársat Duhul Lui, O Dumnezeule,peste un grup de oameni ca aceia. Ân loc sá ia ConsiliulSanhedrin, El a luat pescari. Nu este straniu cá El nu a folositeducaäia lor? Aceasta i-a plácut lui Dumnezeu.

26 CUVÀNTUL VORBIT

163 Se pare cá-i place lui Dumnezeu sá-ãi facá Biserica Luiproprie un paradox. Acelaãi lucru âl face El chiar acum, fácàndun paradox din Biserica Lui, ocolind pe toäi marii ângàmfaäi, ãitoatá treaba asta de acolo care este aãa numitá bisericá. Ãi Elva^oricine pe care El âl poate lua ân màna Lui, le va deschideochii ãi sá vadá care este Adevárul, ãi sá-l âncerce cu Cuvàntullui Dumnezeu ân timpul ân care noi tráim, ãi sá-i puná ân Trup.Un paradox! Dumnezeu alege aãa. El face Biserica Lui unparadox, oameni neobiãnuiäi, oameni ciudaäi.164 Toäi aceãtia sus acolo ân camera de sus, au ieãit acolovorbind ântr-o altá limbá, clátinàndu-se ca oameni beäi,clátinàndu-se ãi agitàndu-se. Femeile, Propria Lui_Propriamamá ãi toäi aceia ân camera de sus, au ieãit acolo afará,bàlbàind ceva care nimeni nu putea ânäelege ce fáceau ei, laânceput. Ei au avut limbi despicate aãezate peste ei. Despicatânseamná “âmpáräit.” Nimeni nu a ânäeles ce fáceau ei. Eibolboroseau pe acolo, ãi se comportau ca ãi cum erau beäi.165 Ãi acolo státea un grup de oameni care au fost instruiäi,ânváäaäi ai Evangheliei, teologi, dar Dumnezeu a ales(Dumnezeu) sá ia ãi sá-i lase sá ãadá ân neãtiinäa lor, cueducaäiile lor ânalte deãtepte, ãi sá viná aici ãi sá aleagá aceastágrámadá de inãi care nu-ãi cunoãteau ABC-ul, ãi a revársatDuhul Sáu peste ei, a fácut un paradox din ei. Da, Dumnezeuface aceea, El face asta pentru scopul Lui propriu. El Âãi faceBiserica un paradox. Eu cred ân ele. Eu o cred!166 Aãa ajutá-má, Dumnezeule, eu cred Cuvàntul! “Cuvàntulfiecárui om sá fie o minciuná, ãi Acesta sá fie Adevárul.” Cespune acest Cuvànt sá facem, sá o facem cum spune acestCuvànt sá o facem; nu conteazá càt de hazliu se pare, ãi càt deciudat ajungeäi sá fiäi, sau orice ân felul acela. Staäi cuCuvàntul. Voi sunteäi numiäi de modá veche, voi sunteäichemaäi aceasta, aceea, sau cealaltá, ce vá pasá oricum? Staäicu acest Cuvànt! Acesta este El, Adevárul. Nu luaäi ce spunealtcineva. Luaäi ce a spus Cuvàntul.167 Aici cu un timp ân urmá, un prieten lucrátor^Eu doar amauzit-o spusá. Eu o cred. Ântr-o dupá-masá fierbinte jos ânGeorgia, el a vizitat cu acest^un farmacist. Bátrànulfarmacist era un bun frate bátràn Creãtin, plin cu Duhul luiDumnezeu. Ãi el a zis, “Intrá ãi stai jos, ãi sá avem un_uncoke.” Ei ãedeau acolo, bàndu-ãi coke-ul lor. El a zis, “Aã vreasá-äi spun ceva, ãi poate tu nu vei crede aceasta.”

“Bine, sá o auzim, ântài,” a zis lucrátorul.168 El a zis, “Eu ântotdeauna am âncercat sá fac càt mai binepentru Dumnezeu.” El era un diacon ântr-o bisericá. El a zis,“Eu ântotdeauna am âncercat sá tráiesc la chemarea mea, ãi sáfac ceea ce era drept.” El a zis, “Eu niciodatá nu am ânãelat penimeni. Eu ântotdeauna am márturisit pentru Domnul meu,

PARADOX 27

peste tot unde am putut.” Ãi a zis, “Eu am, sá^Medicamentele mele aici,” a zis, “Eu am âncercat sá am ceamai ânaltá clasá ce putea fi cumpáratá. Eu nu am âncasat ânplus pe nimeni. Eu am âncercat sá fac tot ce era drept, ceea ceam ãtiut cum sá fac, sá slujesc pe Domnul.” El a zis, “Eu amsá-äi spun ce s-a ântàmplat.”169 A zis, “Fiul meu, care studiazá sá fie farmacist, la fel, sámá urmeze, el era ân faäa cládirii acolo ântr-o zi.” Ãi a zis,“Aceasta era ân timpul depresiunii.” A zis, “O domniäá a intratpe_pe uãá,” ãi a zis, “tu puteai vedea care era necazul ei. Ãi eaurma sá fie mamá. Ãi soäul ei, ãi ei amàndoi, sárácáciosâmbrácaäi.” A zis, “Ei i-au dat reäeta fiului meu,” ãi a zis, “sá ocompleteze, cáci femeia era ân nevoie de acest lucru anume pecare doctorul l-a prescris pentru ea. Ãi a zis, el a zis, ‘Acesta vafi aãa de mult, aãa-ãi-aãa,’ cànd cel ce urma sá fie tatá aântrebat ‘Càt va costa?’ ‘Aãa-ãi-aãa.’ El a zis, ‘Domnule, eu nuvoi fi ân stare sá-mi completez reäeta, sau completatá,’ el a zis,‘din cauzá cá eu nu am bani de loc.’”170 Bine, el a zis, “Fiul meu a zis, ‘Mergi drept ân jos pe stradáacolo, doar o jumátate de bloc, sau un bloc, ãi ântoarce lastànga, ãi vei vedea unde_este locul unde ei au caritate. Ãi du-te acolo la judeä, ãi poate ei âäi vor da banii sá ai^sau unordin, cá ei vor pláti pentru aceastá reäetá, cáci (ea are)doamna trebuie sá aibe medicamentul imediat.’” Ãi a zis, “El aieãit din locul acela, a pornit.”171 Ãi a zis cá el a ascultat la fiul lui. “Ãi ceva a zis, ‘Oh, nu, sánu faci asta.’ A zis, ‘Femeia aceea are nevoie de asta.’” A zis, els-a ântàmplat sá se gàndeascá, “‘Acel rànd lung de oameni deacolo jos! Este greu pentru un om sánátos sá stea ân rànd, darmai o mamá ân starea aceea.’”172 A zis, “I-am zis fiului meu, ‘Du-te, cheamá-i, spune-le sáviná ânapoi.’” El a zis, “Ãi eu m-am repezit la uãá, ãi am zis,‘Veniäi ânapoi! Veniäi ânapoi!’ Ei au venit ânapoi. Ãi i-am zisfiului meu, ‘Umple-o. Nu costá nimic.’”173 Ãi a zis, “Fiul meu mi-a dat reäeta, ãi am mers acolo ãi amumplut-o, ãi am umplut-o càt am putut de bine. Ãi am adus-oafará sá o dau doamnei, ãi sá-i spun cá, ‘Nu va costa nimicpentru aceasta. Cá era ân ordine, cáci ea era ân nevoie deaceasta foarte tare, ãi_ãi eu o sá má descurc fárá aceasta, aãa,banii pentru aceasta.’”174 Astfel a zis, “Eu doar am ânceput sá pun medicamentele ânmàna ei. Ãi, cànd am pus, m-am uitat la màná. Ea era ránitá.” Azis, “M-am uitat sus, ãi eu o puneam ân màna lui Isus.” A zis,“Am ânváäat atunci, cá Scripturile, ceea ce ânsemna, ‘Ori decàte ori aäi fácut la cei mai mici dintre aceãtia, cei mici ai Mei.’”175 A zis, “‘Tu crezi asta?’ acest ins mi-a zis. Pái, sigur, eu credasta.”

28 CUVÀNTUL VORBIT

Acesta era un paradox, incredibil, dar este adevárat.176 Ce spuneäi despre marele Sfànt Martin, din Tours, Franäa.Cànd el, fiind un soldat, era ântr-o seará venind jos pe o stradárece, ântunecatá, ãi acolo era un^Ân aceastá stradá rece,ântunecatá zácea un cerãetor bátràn, culcat pe stradá,ângheäànd. Sàngele lui âi ângheäa ân vene. Ãi Martin, âncá nu eraun Creãtin. Ãi oricine care a citit istoria Bibliei, ãtie despreSfàntul Martin. Istoricul zilele trecute care âncerca sá iacartoteca lui, acela era care l-am ales pentru_pentru a treiaepocá a bisericii, Sfàntul Martin, deoarece pe el l-au urmatsemnele. Ãi Sfàntul Martin s-a uitat jos ânainte^el era unsoldat, ãi acolo zácea acest om bátràn, culcat ân stradá,ângheäànd. Ãi el s-a uitat, ãi el avea o manta; fárá manta, el arfi ângheäat. El ãi-a luat cuäitul ãi ãi-a táiat mantaua ân douá, ãil-a ânfáãurat pe cerãetor ân ea. Ãi-a pus cealaltá jumátate ânjurul lui, ãi a mers umblànd ânainte.177 Ân noaptea aceea, cànd a intrat ân camera lui, ãi s-a aãezatjos, el a auzit pe Cineva venind ân camerá. El s-a uitat, aicivenea Isus, ânfáãurat ân acea bucatá de manta. Aceea a fostchemarea lui la slujbá.178 El a devenit un sfànt. El a vorbit ân limbi. Ãcoala lui erainstruitá. El a instruit oamenii lui chiar cu Cuvàntul luiDumnezeu. Lui nu-i pása despre ce a zis Biserica Primará aRomei sau oricare dintre ei. El a stat drept cu Cuvàntul luiDumnezeu. El i-a ânváäat; vorbind ân limbi, ãi punàndu-ãimàinile peste bolnavi. Ei au ânviat moräii. Ei au scos draci. Unom, prietenul lui, a fost ucis, ãi el a mers ãi ãi-a pus trupulpeste el, (a ântrebat dacá-l poate vedea càteva minute), el ãiprietenul lui au venit afará umblànd, âmpreuná. De ce? Acestaera un paradox. Sigur, Dumnezeu l-a fácut.179 Eu cred ân paradoxuri. Da, domnule. Eu cred. Eu cred ânele, cu toatá inima mea.180 Era un paradox cànd, toäi oamenii deãtepäi care au existatân lume, ãi Dumnezeu a pus cheia Âmpáráäiei ân màinile aceluiacare era considerat “cel ignorant ãi cel neânváäat.” Aãa este.Unul dintre cei mai deãtepäi oameni din lume, din ziua aceea,era Caiafa, marele preot, aläii erau âmpáraäii ãi regii, ãi mariibárbaäi de pe pámànt, ca preãedinäi ãi aãa mai departe, toäiaceãti oameni mari.181 Ãi ce este cel mai important lucru ân lume? Este Biserica luiDumnezeu! Dumnezeu a fácut pámàntul, El l-a fácut pentru unscop: sá ia o Bisericá afará de pe el, o Mireasá. Ãi aceea-i ceamai importantá treabá din lume.182 Ãi cel mai deãtept om pe care-i avea El erau âmpáraäii ãiregii, ãi potentaäi ãi monarhi, mari preoäi ãi oameni de bisericá.El ar fi putut lua pe oricare dintre ei. Dar a fost un paradoxcànd El a chemat un om care nici mácar nu-ãi putea semna

PARADOX 29

numele, ãi a zis, “Eu âäi voi da cheile Âmpáráäiei. Orice legi tupe pámànt, Eu voi lega ân Cer. Ce dezlegi tu pe pámànt, Eu voidezlega ân Cer.”183 Zic, eu doar m-am gàndit la aceea despre acea viziune, “Cetu dezlegi sau legi.”184 “Ce tu legi pe pámànt, Eu voi lega ân Cer. Ce tu dezlegi pepámànt, Eu voi dezlega ân Cer.” Da, El a dat aceea nu la unmare preot ânváäat, Caiafa, ci la un pescar ignorant. Ântr-adevár un paradox!185 Âl vedem pe Pavel, un mic Iudeu cu nasul coroiat, pe drumullui ân jos, arogant, mergànd jos sá lege pe oamenii aceia care faczarva aceea, ãi strigau, lucruri; sá-i arunce ân ânchisoare, fácàndprápád din Bisericá; l-au âmproãcat cu pietre pe Ãtefan, fiindmartor la aceasta, ãi le-a äinut hainele. El_el era o teroare. Cumar alege vreodatá Dumnezeu un om ca acela?186 Ãi, priviäi, episcopii, toäi apostolii, ei au zis, “Noi vom faceo alegere, cineva sá-i ia locul lui Iuda.” Ãi pe cine l-au ales ei?Ei l-au ales pe Matia. Matia, eu cred cá a fost chemat. Matia,da. Matia, ei l-au ales prin tragere la soräi, ãi nici un lucru nu afácut el vreodatá. El se párea sá fie un om neprihánit. ÃiDumnezeu a ales pe cel mai mànios ins, cel mai ráu om care eraân äará, sá-i ia locul. Paradox! Aceea este ce face Dumnezeu.Paradox!187 A fost un paradox cànd acest Iudeu neevlavios, ângàmfat,mànios, ráu, dispreäuitor care era pe drumul lui, ântr-o zi, spreo cetate, sá lege pe Creãtini ãi sá-i puná ân ânchisoare, ãi cànd,dintr-o datá, el a fost doboràt jos. Ãi cànd s-a uitat ân sus,acolo státea acel Stàlp de Foc, ãi un Glas a venit, zicànd, “Saul,Saul, pentru ce Má prigoneãti?” Acesta era un paradox cànd elÂl putea vedea, iar restul lor nu-L puteau vedea. Vedeäi?188 Cineva a zis, “Oh, eu nu vád Aceea. Nu existá un astfel delucru acolo; da, tu nu vezi. Aceea este greãit.” Despre aceastaastázi, ei spun aãa, “Eu nu cred aãa ceva.” Nu, sigur cá nu. Cucertitudine nu. Dar existá acolo, acei de acolo care Âl vád.Sigur, dacá tu nu poäi, tu eãti orb, tu nu-L poäi vedea.189 Un ins mi-a spus, cu un timp ân urmá, a fost cu càäiva aniân urmá, a zis, “Acum, dacá eu sunt ân calea ta^” El a zis,“Acum, Pavel a lovit pe un om cu orbire.” A zis, “Dacá eu suntde la diavolul,” zicea, “loveãte-má tu cu orbire.”190 Am zis, “Aceea nu trebuie ân mod necesar sá se facá. Tueãti deja orb. Ânäelegi, tu eãti deja orb. Tu eãti cu cel mai ráu felde orbire, ânäelegi.” Am zis, “Ana, ân templu, a putut vedea maideparte decàt poäi tu vedea. Ãi ea era oarbá, fizic.” El era orb,spiritual. Sigur. Acesta era un paradox.191 A fost un paradox cànd Dumnezeu a fácut aãa numitaerezie^Toatá gálágia aceasta, ãi strigátul, ãi láudànd pe

30 CUVÀNTUL VORBIT

Dumnezeu, ãi vorbind ân limbi, ãi oamenii care sunt dispreäuiäiãi respinãi, ãi numiäi idioäi ãi eretici; este un paradox càndDumnezeu, marele Tatá al tuturor, Tatál Domnului nostru IsusCristos, care a ales un grup de “eretici” sá aducá màntuire laBiserica Lui, ân loc de sistemul bisericesc bine instruit,teologic. Este un paradox.192 Nu cu mult ân urmá am fost ântr-un oraã ân Washington,sau, eu cred cá era Oregon. Ãi acolo era un_un reporter a venit,doi reporteri mici, aveau äigári ân màná. Ei au venit ânáuntru.Ei urmau sá má scrie, ãi, sigur, foarte bine, voi ãtiäi. Ãi eimergeau ânainte, zicànd acest lucru ãi alt lucru. Ãi el a zis, “Ãi,ãi eãti tu un holy-roller?”193 Am zis, “Nu.” Am zis, “Eu niciodatá nu m-am rostogolit.Dar,” am zis, “Eu_eu presupun dacá El mi-ar spune sá márostogolesc, m-aã rostogoli.”194 Ãi aãa a continuat vorbind ân aãa, voi ãtiäi. Ãi ea urma, ãi eaa zis, “Tsk, tsk, tsk, tsk,” oh, mergea ânainte. Am zis, “Doarlasá-má sá-äi spun ceva, domniäá, tu scrie orice vrei tu. Tu eãtio Catolicá.”195 Ea a zis, “Aãa este,” A zis, “De unde ai ãtiut cá eu sunt oCatolicá?”196 Am zis, “Ei bine, tot ân acelaãi fel cum ãtiu ãi celelaltelucruri pe platformá, ânäelegi.” Am zis, “Tu eãti o Catolicá. Ãitu mergi ânainte ãi scrie, dar eu te avertizez chiar acum; ântreizeci de zile de acum, sá o scrii, ãi tu vei zácea pe margineaunui drum, cu gàtul táiat de sticlá de pe propria ta maãiná,strigànd dupá milá, ãi te vei gàndi la mine de multe ori.”

Ea a zis, “Nu eãti Irlandez?”“Da.”“Au fost ai tái Catolici?”Am zis, “Poate ânaintea mea.”

197 A zis, “Ce s-ar gàndi mama ta despre aãa ceva, despre tinefácànd ân felul^”198 Am zis, “Eu am botezat-o ân Numele lui Isus Cristos. Ãi eaa primit Duhul Sfànt. Aha. Da.”199 Ãi am zis, “Acum, dacá tu vrei sá mergi ân felul acela,atunci eu voi lua numele táu ãi tu iei numele meu. Atunci dacánu este aãa atunci, dupá treizeci de zile, sá o scrii ân ziar cá eusunt un profet fals. Acum tu mergi ânainte ãi scrie.”200 Ea a zis, “Ei bine, mi-ar fi groazá sá má gàndesc, càndajung ân Cer, cá o grámadá de ignoranäi, aãa cum este acolo susla acea adunare, sá domneascá ân Cer.”201 Am zis, “Tu nu vei avea mult necaz.” Am zis, “Nu gàndi cáEl^”

PARADOX 31

A zis, “Eu nu vreau sá merg.”“Dacá tu, nu-äi schimbi gàndirea ãi calea, tu nu vei fi

Acolo, oricum, ânäelegi.” Am zis, “Deoarece, ei vor fi Acolo.Dumnezeu a ales aceea.”202 Acesta-i un paradox, cá Dumnezeu a luat pe ceineânsemnaäi, vedeäi, lucrurile acelea. El, Dumnezeu, a ales sáaducá salvare lumii printr-un astfel de grup, un paradox, cutotul diferit de ãcolarii lor ânalt instruiäi ãi lustruiäi, ãi teologiiãi lucruri. Dumnezeu doar ocoleãte aceea. Ia ceva ignorant micãi-l ridicá, ãi âãi pune Mesajul Lui ân el, aãa cum a fácut El cuIoan, cu uni dintre restul lor, Petru ãi aceia, i-a trimis afará ãiau predicat Evanghelia, ãi sá aducá ânáuntru Biserica Lui; ãisá-i salveze, ãi sá-i aducá ânapoi pe pámànt, ãi aceea este tot ceeste, vedeäi. Ãi doar a lásat tot acest lucru mare lustruit sámeargá. Oh, vai, aceasta este sigur ceva! Eu aã^203 Dumnezeu, cànd Dumnezeu a ales pe cei neãtiutori ãineânváäaäi, ân loc de educaäie ãi ânváäaäi, pentru Mireasa Lui!Vá puteäi imagina un om, alegàndu-ãi mireasa, sá ia^un omcu cea mai ânaltá, cele mai ânalte puteri supreme.204 Eu am ceva mic aici ce am vrut sá spun, dar nu voi aveatimp sá o spun, despre o pildá micá care am vázut-o odatá. Darnu voi fi ân stare sá o spun. Eu o am ânsemnatá aici jos, dar nuam timp pentru ea.205 Dar, Dumnezeu ãi-a ales Mireasa Lui dintr-o grámadá deoameni ca aceea. Acum, oricine zice cá aceea nu este aãa,atunci voi nu vá credeäi Biblia. Aceea este exact corect. Citiäi-vá Biblia, aceea este exact aãa.206 A fost un adevárat paradox cànd Dumnezeu a ales nebuniapredicárii inspirate ân loc de teologia ânalt lustruitá. Un omcare nu ãtie, cu greu, sá foloseascá “lovit, n-are, duce, aduce,cará,” toate aãa cuvinte ca acelea, ãi_ãi sá spuná tot felulde_de lucruri din gramatica lui, ãi negramaticale, ãi orice altlucru ca acela. Ãi Dumnezeu a ales aceea ân loc sá ia mariiãcolarizaäi lustruiäi, care ântr-adevár pot pronunäa cuvintele ãisá le spuná chiar corect. Dar i-a plácut lui Dumnezeu sá ianebunia predicárii inspirate, un plugar mititel care nu-ãicunoaãte ABC-ul, ãi sá ia omul acela ãi sá càãtige suflete prinel. Cànd, amágitori, cu totul lustruiäi, doar conduc, orbulconduce orbul. Un adevárat paradox!207 Oh, Cuvàntul este aãa plin de aceasta. Multe contexte deaici, sau texte, eu trebuie sá_sá ocolesc.208 Este adevárat cá, biserica mare stráluceãte ãi sclipeãte, cuteologie lustruitá, ân timp ce Âmpáráäia radiazá cu umilinäá, ceisáraci ãi umiliäi. Evanghelia nu stráluceãte, Ea radiazá. Aurulproãtilor stráluceãte; aurul adevárat radiazá. Este o diferenäáântre o radiere ãi strálucire. Noi ãtim asta. Ân timp ce marea

32 CUVÀNTUL VORBIT

bisericá sclipeãte ãi stráluceãte cu ânváäaäi ânalt lustruiäi,scaune frumoase, crucifix peste tot peretele, ãi cele mai ânalteãi fine dintre structuri ãi cládiri, ãi mari lucruri cu turnuri,toate ca acelea; mica Âmpáráäie, jos ân ceva alee micá ca aici, peundeva, radiazá cu Slava lui Dumnezeu, umplutá cu cei umiliäiân inimá, vedeäi, Dumnezeu lucrànd ân ei, vindecànd bolnavii,ãi ânviind moräii, ãi scoäànd draci, ãi aãa mai departe ân felulacela; doar âi lasá sá treacá pe aláturi.209 Acolo era o ministerialá mare. Sá nu uitaäi aceasta. Aexistat o adunare mare ministerialá aici cu un timp ân urmá,ântr-un oraã anume, unde uni oameni chiar de aici erau laadunare. Ãi ei au avut un anumit om care urma sá^Oh, el eraun teolog, “el avea mesajul pentru ziua aceea, pentru popor.”Ãi el a studiat pentru douá sau trei sáptámàni asupra acestuia.Aceea a fost ân ordine. Ãi cànd el a mers sus la platformá, fáránici o ãifonare ân hainele lui, vai, âmbrácat cu cele mai finelucruri, voi ãtiäi, a páãit acolo sus ãi ãi-a scos pieptul ãi ãi-a pustot materialul lui_a lui pentru mesajul sáu. Ãi el ântr-adevár apredicat un mesaj de o orá care nu putea fi atins, intelectual.Oh, cum ãi-a scos el pieptul, ãi a luat numele de LL. DoctorAãa-ãi-aãa, dintr-o anumitá ãcoalá. Acela era aãa de ânaltlustruit ãi ânváäat, âncàt el a adus o aãa capodoperá la popor, depsihologie ãi lucruri. A zis, “A fost minunat.”210 Dar Creãtinii care ãedeau acolo, ântocmai ca la Consiliul dela Niceea, aceasta doar a ântristat Duhul. Oh, aceasta era ocapodoperá, sigur. Da, domnule. Aceasta avea toatá lustruireape ea, ce putea fi. Dar poporul umplut cu Duhul Sfànt real,doar, “Ha?” Aceasta doar nu mergea cu^Acolo nu era Duhacolo sá-l susäiná.211 Deci cànd el a coboràt, el âãi avea capul cufundat, el avázut cá nu a mers acolo ân ordine. El era dintr-o altá ãcoalá; ãiel era cu oameni penticostali. Astfel cànd el a coboràt de peplatformá, penele lui s-au lásat ân jos. A ânceput sá umble jospe acolo, cu toate lucrurile lui sub braä, ân acest fel, umblàndjos prin adunare.212 Acolo era un sfànt ânäelept bátràn ãezànd pe parteadreaptá, s-a ântins spre un alt om, ãi a zis, “Dacá el ar fi merssus ân felul cum a coboràt, el ar fi coboràt ân felul cum s-aurcat.” Asta este. Dacá el ar fi mers sus smerit, el probabil cáar fi venit jos plin de Glorie. Dacá el ar fi mers sus ân felul cuma venit jos, el ar fi venit jos ân felul cum a mers sus. Aãa este.Un paradox!213 Ascultaäi, ân âncheiere acum, doar pentru un momentânainte de ràndul de rugáciune. Eu vreau sá mai spun uncuvànt, vreo douá, despre paradox.214 Viziunile vechilor profeäi âncá sunt un paradox. Acesta-ineatins. Cine poate spune cá un om, cu patru mii de ani ân

PARADOX 33

urmá, putea vorbi despre carále fárá cai âmbulzindu-se prindrumurile largi, unul ântr-altul. Profeäii Vechiului Testament,cum au putut ei prevedea lucruri ãi sá le prezicá, ânáläaäi prinPuterea lui Dumnezeu, care a vázut-o departe ân anii careurmau sá viná, ãi au prezis-o cu precizia de perfecäiune.Explicaäi-o! Este un paradox. Oh!215 Un altul, aã vrea sá vá dau unul mic, nesemnificativ. Dar,convertirea mea era un paradox. Eu spun aceasta cu dragosteãi respect. Párinäii mei s-au dus. Poporul mamei mele au fosttoäi pácátoãi, vànau cu capcane, vànátori, ãi oameni de munte.Poporul tatálui meu sunt toäi beäivi, contrabandiãti, cáräaãi,puãcaãi, omoràndu-se unul pe altul, cei mai muläi dintre ei aumurit âncáläaäi. Acolo nu era nici o pàclá de religie, ân nici unfel, pentru noi. Ãi cum a fácut Dumnezeu^ce a fost Aceeacare a venit ân acea cabiná micá veche de lemn acolo ândimineaäa aceea, pe care o vedeäi pictatá acolo pe pereteleacela? Ce? Este cu totul diferit.216 Dacá puneäi un bob de gràu ân pámànt, va rodi un bob degràu. Dacá puneäi porumb ân pámànt, va rodi porumb. Dacápuneäi un scáiete ân pámànt, va rodi un scáiete.217 Dar acesta este un paradox! Fiecare din voi poate spuneacelaãi lucru despre voi ânãivá. Noi toäi ne putem gàndi la unparadox despre ce s-a ântàmplat.218 Aici este un alt paradox. Cum pot eu, dupá ce am predicataproape treizeci de ani, sá pot âncá sá má ânspáimànt de gàndulacela de a merge Acolo? Cum poate fi aceasta? Dupá ce ampredicat de cànd am fost un báieäel, ãi acum aici un om ân vàrstáde cincizeci ãi doi de ani, ãi atunci sá má gàndesc de a máângrozi^eu_eu nu^Eu am ãtiut cá sunt salvat. Dar, máângrozeam la gàndul^Dar dragostea lui Dumnezeu, ântr-odimineaäá, a coboràt ân camera mea, m-a ridicat, ãi m-a dus ântr-un Loc unde erau cei ráscumpáraäi. Ântr-adevár un paradox!219 Eu vreau sá vá ântreb ceva. Eu aã putea sá o ântrerup aiciacum. Eu vreau sá vá ântreb ceva. Spuneäi-mi, spuneäi-mi, ceeste Acela de pe fotografia aceea de acolo? De unde a venit El?Pentru ce este El aici? Ãtiinäa nu O poate nega. Ce este El ânadunare, care stá acolo ãi puricá pe oameni ãi le spune, “Acoloân urmá, ce aäi fácut. Tu eãti aici pentru acest scop. Tu eãti aicipentru aceea”? Este incredibil pentru mintea ãtiinäificá.220 Acum, noi cunoaãtem telepatia. Telepatia este, sá zici ceva,ca ãi cum spui ceva ãi eu pot spune acelaãi lucru, vedeäi, sau, euvá citesc gàndul, se ântàmplá chiar atunci. Dar cànd vedeäi cáEl vá spune lucruri care se vor ântàmpla acolo departe de tot,aceea lasá telepatia ân pace.221 Este incredibil cá Dumnezeu, ân aceste ultime zile, aãa cumEl a promis cá El va face, va face un astfel de lucru. Dar esteadevárat, acesta-i un paradox! Acelaãi Dumnezeu care a avut

34 CUVÀNTUL VORBIT

ântotdeauna paradox ãi le-a arátat, El este acelaãi Dumnezeuastázi, deoarece El Âãi äine Cuvàntul. Ãtiinäa nu O poate nega,acolo este Acesta pe aparatul de fotografiat mecanic. Este unparadox, Dumnezeu!222 Ce este Aceasta? Ân_ân Exod, al 13-lea capitol, noi citim cáDumnezeu a dat copiilor lui Israel, care erau un model albisericii de astázi; aãa cum ei au cálátorit ân mod natural, noicálátorim ân Duhul. Duminica urmátoare noi luám aceea,acum. Amintiäi-vá, este totul despre aceea, vedeäi. Acum, cumcáci_cáci unde ei au mers pe pámànt, material, ca acesta, ãiDumnezeu era cu ei; Biserica este aãezatá cu Cristos, ânLocurile Cereãti, ân táràmurile spirituale, mergànd cu toatestápànirile sub picioarele noastre. Aleluia! Da, domnule. Ãi eiau avut un Stàlp de Foc, o Luminá pe care au urmat-o.Oriunde a mers aceastá Luminá, ei au urmat Lumina aceea.Mii de ani au trecut, sute ãi sute de ani au trecut, ãi Aceastaâncá este vie. Un paradox! Acelaãi ieri^ÂmplinindScripturile, El este aici ca o márturie; nu din cauza noastrá, cidin cauza cá Dumnezeu a promis-O, cá Isus Cristos este acelaãiieri, azi, ãi ân veci. El era Acela care Moise a socotit, bogáäiilelui Cristos, sau ocara lui Cristos mai mari bogáäii decàtcomorile Egiptului. Ãi ce era Cristosul care a mers ânainteaLui? O Luminá, un Stàlp de Foc.223 El a zis, “Eu vin de la Dumnezeu ãi Má ântorc laDumnezeu.” El a fácut. “Âncá puäiná vreme ãi lumea nu Má vamai vedea, dar voi Má veäi vedea; cáci Eu voi fi cu voi, chiar ânvoi, pàná la sfàrãitul lumii.” Chiar pàná jos la sfàrãitul lumii,El va fi acolo, la fel. Ia te uitá!224 Dupá moartea Lui, ângroparea, ãi ânvierea, Sfàntul PavelL-a ântàlnit pe drum ân jos spre Damasc, El era ânapoi ân acelStàlp de Foc.225 Aproape douá mii de ani au trecut de atunci, ãi aici este El!Nu printre culte, nu o grámadá de ânváäaäi ânalt lustruiäi aizilei, ci o grámadá de sáraci ãi umili. Un paradox! Un paradox!La acei ce-L iubesc, Âl cred, mii ân jurul lumii care L-au crezut,este sá âmplineascá promisiunea Lui ãi a Noului ãi a VechiuluiTestament. Aceea este ceea ce este. Dar acesta-i un paradox.226 A fost un paradox cànd Dumnezeu a promis sá deaÂmpáráäia la o turmá micá, ân loc de o bisericá mareorganizatá. “Nu te teme, turmá micá, este buna plácere aTatálui sá-äi dea Âmpáráäia.” Acesta va^Este un paradox.Este un paradox.227 Va fi un adevárat paradox, ântr-una din aceste zile, càndIsus vine; ãi cei moräi ân Cristos vor ânvia. Aceastá murire seâmbracá ân nemurire, ãi rápirea Bisericii vine.228 Ân aceste vremuri de Cráciun, cànd oamenii tàrguiesc, ãidanseazá, ãi beau, ãi sárbátoresc ceva despre care ei nu ãtiu

PARADOX 35

nimic, aãa cum ei sárbátoreau ziua de naãtere a lui Washingtonsau Lincoln, ãi nu se ânchiná^Ei âncá au pe Dumnezeu ântr-oiesle.229 Cànd, Dumnezeu nu este ântr-o iesle. El a ânviat din moräi, ãieste viu pentru totdeauna, locuind printre noi, dovedindu-Se, cafiind acelaãi Dumnezeu pe care párinäii Niceeni l-au purtat, ãiân jos prin veacuri a venit de cànd era Ziua Cincizecimii. AcelaãiDumnezeu care l-a ântàlnit pe Pavel pe drumul Damascului; el afost un misionar cátre Neamuri, ãi un mesager de la Dumnezeu,cátre Neamuri. Mesajul Neamurilor a ânceput printr-o vizitare aStàlpului de Foc, ãi se sfàrãeãte ân acelaãi fel.230 Âmpáráäia Neamurilor a ânceput, âmpáráäia lumii, care estelumea, a ânceput cu o mustrare dintr-o limbá Cereascá, ânzilele Regelui Nabucadneäar; se sfàrãeãte ân acelaãi lucru, aãacum Duhul Sfànt s-a revársat peste biserica Neamurilor, dinzilele din urmá, sá mustre naäiunile Neamurilor din nou cu oscriere de màná pe perete. Scrierea de màná pe perete, cá,Dumnezeu a pregátit Biserica Lui, El ãi-a pregátit poporul Lui,El ãi-a pregátit locul Lui, ãi ei aãteaptá ca El sá viná.231 Ãi rápirea aceea! “Cànd tràmbiäa lui Dumnezeu va suna, ãicei moräi ân Cristos vor ânvia, noi care suntem ân viaäá ãirámànem nu vom âmpiedica pe cei adormiäi. Cáci tràmbiäa luiDumnezeu va suna, cei moräi ân Cristos vor ânvia; iar noi vom fiapucaäi sus âmpreuná cu ei, sá ântàlnim pe Domnul ân vázduh.”Un paradox, ântr-una din aceste dimineäi, cànd mormintele sedeschid ãi moräii vor páãi afará; cànd cei ce sunt vii vor fischimbaäi, ântr-un moment, la o clipealá de ochi, ãi vor mergesus ân vázduh sá-l ântàlneascá pe El.232 Ântregul lucru este un paradox, Dumnezeu se miãcá printrepoporul Lui. Voi credeäi asta? [Adunarea zice, “Amin!”_Ed.]Sá ne aplecám capetele pentru un cuvànt de rugáciune.233 Dumnezeule, acum de mai mult de o orá, ãi cam o orá ãizece minute, noi am stat aici vorbind despre evenimentetrecute ãi prezente, despre cum le âmparte Duhul Sfànt,Doamne, aãa cum Cuvàntul lui Dumnezeu a fácut-o aãa degraäios; arátànd cáci chiar Dumnezeul din Cer, Care a tráit ânzilele din vechime, ân aceeaãi formá ãi acelaãi fel, tráieãteastázi. Aceleaãi minuni, ãi aceeaãi Putere care a fost pesteprofeäii din vechime, care a fost peste Bisericá la Rusalii, a fostpeste Ana; ãi peste Agab, profeäii Noului Testament ân ziuaaceea, care l-a corectat chiar pe Sfàntul Pavel. Ãi Sfàntul Pavela intrat ân necaz cá nu l-a ascultat pe Agab, cáci Agab^Deãiel era un apostol, Pavel era, dar Agab avea CuvàntulDomnului, ãi el l-a avertizat sá nu se ducá acolo sus. Dar Pavela fost hotáràt sá meargá, ãi atunci el a ajuns ân necaz. Ãi, Tatá,ântotdeauna noi ajungem ân necaz dacá nu ne supunemCuvàntului lui Dumnezeu.

36 CUVÀNTUL VORBIT

234 Noi vedem cá tocmai Dumnezeul care a fost cu fraäii aceiaacolo, este acelaãi Dumnezeu astázi. Noi Âl vedem ân fiecaremanifestare. Ãi acesta este un paradox, Doamne. Lumea seuitá, ãi âãi clatiná capul, ãi zic, “Nu este nimic de Acesta.”Credinciosul Âl acceptá ãi-L âmbráäiãeazá, ãi ãtie cá El esteDumnezeul cel viu.235 O Tatá, ne rugám ân aceastá dimineaäá, cá dacá ar fi cinevaprintre noi care âncá nu este un credincios, ca aceasta sá fie oraân care ei vor crede. O Dumnezeule, admite aceasta chiar acumân inima fiecárei persoane care este aici, care nu cunoaãte peCristos ca Salvatorul lor, ca aceasta sá fie ora cànd va fi unparadox ânaintea lor; ca un pácátos ráu nenorocit (prin naturáun pácátos, náscut ân lume ân pácat, format ân nelegiuire,venind ân lume vorbind minciuni, prin murdárie) sá poatá fischimbat ãi fácut ân neprihánirea Fiului lui Dumnezeu.Admite, Doamne, ca, ca acel mare paradox sá aibe loc âninimile tuturor de aici ân aceastá dimineaäá care nu Te cunoscca Salvatorul lor ãi Regele lor care vine, ãi sunt gata sá Teântàlneascá la ultima tràmbiäá dacá ea ar suna astázi.236 Atunci ne-am ruga de asemenea, Doamne, ca sá-Äiaminteãti de cei de aici care sunt bolnavi ãi suferinzi. ODumnezeule, astázi ne rugám ca Tu sá vindeci pe fiecarepersoaná care este bolnavá sau suferindá. Lasá ca ei sá ãtie cáDumnezeu âncá ânfáptuieãte paradox la oricine care va face sáse âmplineascá Cuvàntul Lui.237 Noi ãtim cáci Cuvàntul Lui este un paradox. Cànd Elpromite ceva aãa de nereal, pentru lume, ceva la care ei nu potprescrie, aceasta-i_aceasta-i ceva dincolo de cunoãtinäa lorãi_ãi ânäelegere. Dar cànd o inimá simplá va lua Cuvàntulacela ãi-L va adànci ân adàncimile fiinäei lui, atunci Cuvàntulacela produce faptele vii ale acelei promisiuni.

238 Oh, cum Âäi muläumim pentru aceasta, cá existá oamenisimpli care cred acest Mesaj. Noi nu cáutám o âmpáráäie undeva stápàni acea epocá atomicá, ci noi cáutám o Âmpáráäie âncare Cristos va stápàni ân putere ãi máreäie, de pace ãi glorie,pe pámànt; nu unde ne vom presa picioarele ân automobil,pedale de acceleraäie, sau sá zburám prin aer cu avioane cureacäie; ci unde vom ãedea ân jurul Tronului viului Dumnezeu,oh, ãi-L vom privi, ãi vom vedea pe Acela Care a fost ránitpentru fárádelegile noastre ãi zdrobit pentru nelegiuirilenoastre, pedeapsa care ne dá pacea era asupra Lui, ãi cu aleCui ráni am fost vindecaäi. Dorinäa inimii noastre, Doamne, decànd a venit marele paradox la noi, ca noi sá ajungem la El ãisá ãedem cu El ân ziua aceea. Admite aceasta, Doamne. Noicerem aceasta ân Numele lui Isus.239 Ãi ân timp ce ne avem capetele aplecate. Má ântreb, ânaudienäá ân aceastá dimineaäá, dacá la cineva i-ar place sá fie

PARADOX 37

amintit ân rugáciune, ãi sá zicá, “Doamne Dumnezeule, âmiridic màna spre Tine”? “Ãi, Frate Branham, tu te vei uita ãi-mivei vedea màna, sá te rogi pentru mine, ca un paradox mare sáaibe loc ân inima mea, ca atunci cànd âl voi ântàlni pe Cristos ânbotezul Duhului Sfànt ãi puterea ânvierii Lui.” Dumnezeu sává binecuvànteze, ân parte, ãi pe fiecare. Asta-i bine. “Ca eu sá-l ântàlnesc pe Dumnezeu.” Ãi Dumnezeu sá fie cu voi. “Eu Âlvoi ântàlni, ãi un mare paradox va avea loc ân viaäa mea, ãi euvoi fi umplut cu Puterea Lui ãi slava Lui, ãi bunátatea ãi milaCelui care tráieãte ân vecii vecilor. Ãi ântr-o zi eu voi fi inclus ânacel paradox care vine. Ceva care cànd^”240 Pulberea acelor profeäi zace acolo ân pámànt. Càndpulberea martirilor care au fost màncaäi de lei, ãi cu baligaleilor au fost risipiäi prin praf, ãi peste tot pe pámànt, dartotuãi Cristos va ânvia trupul acela din nou. Aceasta merge sáarate cá El este ânvierea.241 Cànd El a luat puäiná tiná din màinile Lui ãi a pus-o peochii unui om care nu a avut ochi niciodatá, a arátat cá omul afost fácut din äáràna pámàntului, ãi el s-a ântors cu globiiochilor ãi a putut vedea Creatorul care l-a fácut.242 Dacá Dumnezeu nu intenäioneazá sá ânvieze moräii, atuncide ce a devenit El carne ca noi, ãi sá meargá ânapoi spre äáràná, ãisá Se ânvieze din nou? De ce S-a ânviat El dacá nu este ânviere acelor moräi? Oh, haideäi sá nu fim copii, ci sá fim bárbaäi ãi femeiân Duhul, sá credem pe Dumnezeu cu toatá inima noastrá.243 Ar mai fi un altul acum, ânainte de a âncepe sá ne rugám?Dumnezeu sá te binecuvànteze, fratele meu, ãi pe tine. Da.244 Tatál nostru Ceresc, acum noi Âäi aducem pe aceãtia care ãi-au ridicat màinile. Ântr-un fel sau altul, Duhul Sfànt ãi-a fácutcalea Lui jos ân inimile lor, acolo spunàndu-le, “Tu nu eãti aicidoar sá mánànci ãi sá bei, ãi_ãi sá dormi, ãi sá te trezeãti sálucrezi; ãi apoi sá mergi ânapoi, sá mánànci ãi sá bei ãi sá dormidin nou. Voi sunteäi aici sá fiäi fii ãi fiice a lui Dumnezeu. Voisunteäi aici sá vá luaäi poziäia ãi locul ân Cristos. Ãi eu sunt aiciân aceastá dimineaäá sá vá chem,” ar zice Duhul Sfànt vieäii lor.245 Tatá, cu rugáciune, singura armá de care eu ãtiu, eu âiprezint Äie. Ãi eu_eu sfidez duãmanul care i-ar äine de la Tine.Eu pun, prin credinäá, Sàngele lui Isus Cristos ântre duãman ãiei, care i-ar äine de la aceastá experienäá glorioasá a acestuimare paradox, de a primi Duhul Sfànt ãi a avea Viaäá Eterná.Cáci ne dám seama cá acela-i singurul_singurul lucru ceexistá, singura soluäie care ne este datá, pentru Viaäa Eterná,este sá avem Viaäa lui Dumnezeu ân noi, atunci este ViaäáEterná ân noi. Admite aceasta, Doamne, ca sá se ântàmple lafiecare care ãi-au ridicat màinile. Ãi poate cei ce nu au avutcuraj sá-ãi ridice màinile, admite-le lor, de asemenea. Acum,Tatá, ei sunt ai Tái. Eu Äi-i prezint, ân Numele lui Isus Cristos.

38 CUVÀNTUL VORBIT

246 Iar acum aãa cum urmeazá sá fie format ràndul derugáciune, Tatá, eu nu ãtiu cine va veni aici sus. Dar dá-ne unalt paradox ân dimineaäa aceasta, Doamne. Fie ca ceva Puteretainicá a lui Dumnezeu sá se miãte jos ãi sá facá ceva aãa cumTu ai promis. Ãi aceasta va fi prima mea datá, Doamne, decànd m-am ântàlnit cu Tine zilele trecute. Má rog acum ca Tusá admiäi cererile oamenilor, prin Numele lui Isus. Amin.

247 Acum aã dori ca fiecare doar sá se aãeze, dacá puteäi, doarpentru un moment.

248 Acum, oricine care are un cartonaã de rugáciune. Billy avenit jos ân dimineaäa aceasta, aãa cum a promis cá va veni, ãi adat cartonaãe de rugáciune la unii oameni de aici. El a zis cánu erau prea muläi. Vreäi sá vá ridicaäi màinile, cei care aveäiun cartonaã de rugáciune. Ân ordine. Má ântreb dacá aäi vreadoar sá vá luaäi locul ãi sá staäi chiar pe aici, acei care aucartonaãe de rugáciune. Unde, Billy, unde eãti? Oh, ân ordine.Stai chiar pe aici.

249 Acum, fiecare ân rugáciune acum. Noi venim ânainteaDomnului nostru Dumnezeu. Acum sá càntám càntarea aceeacu muzica, dacá vreäi, aãa cum Sora Arnold càntá acolo. Toäiâmpreuná acum, aãa liniãtit.

Crede numai, crede numai,Toate lucrurile sunt posibile, crede numai;Crede numai, crede numai,Toate lucrurile sunt posibile, crede numai.

[Fratele Branham âncepe sá fredoneze Crede numai_Ed.]

^ crede numai,Toate lucrurile sunt posibile, crede numai;Crede numai, crede numai,Toate lucrurile sunt posibile, crede numai.

250 [Fratele Branham âncepe sá fredoneze Crede numai, ãi apoiciteãte Marcu 11:21-24_Ed.]

^Petru amintindu-i a zis cátre El, Ânváäátorule,iatá, smochinul care Tu l-ai blestemat s-a uscat.

^Isus ráspunzàndu-i a zis cátre el, Ai credinäá ânDumnezeu.

Cáci adevárat Eu âäi spun, Cá oricine va zice acestuimunte, Mutá-te, ãi aruncá-te ân mare; ãi nu se va ândoiân inima lui, ci va crede cá lucrurile acelea care lespune se vor âmplini; el va avea orice zice.

De aceea Eu vá spun, cá, Orice lucruri doriäi voi, càndvá rugaäi, credeäi cá voi le primiäi, ãi voi le veäi avea.

251 Isus a zis, odatá cànd ei nu au putut ânäelege cá El era Cineera El, El a zis, “Dacá nu Má puteäi crede, credeäi lucrárile

PARADOX 39

care le fac Eu. Ãi dacá Eu nu fac lucrárile Tatálui Meu, atuncisá nu Má credeäi. Dar dacá Eu fac lucrárile Tatálui Meu, atuncicredeäi lucrárile.”252 Eu tocmai am terminat, ân dimineaäa aceasta, aducàndMesajul despre_despre un Paradox. Un paradox este ceva careeste neraäional, dar este_este ân realitate incredibil, ziceWebster, dar este adevárat. Ceva care este incredibil, care nu-lpoäi ânäelege, el este doar o tainá.253 Isus a fácut lucrárile Tatálui Lui deoarece Tatál era ân El.De aceea au fost fácute lucrárile, pentru cá Tatál era ân Fiul.Voi credeäi asta? [Adunarea zice, “Amin.”_Ed.] Cá, ân El, Elera Dumnezeu âncarnat. Voi credeäi asta? [“Amin.”] Cá,Dumnezeu Tatál, care este Tatál lui Isus Cristos, Marele Duh alocuit (ân plinátatea Puterii Lui) ân Isus Cristos, care era cortullui Dumnezeu, fácut trup ãi a locuit pe pámànt, reprezentàndCuvàntul. Isus era Cuvàntul. Biblia a zis aãa, Sfàntul Ioan, 1-ulcapitol. Ãi Cuvàntul era invizibil. Acum ascultaäi atent.Cuvàntul era invizibil pàná cànd El s-a fácut trup, ãi atunciCuvàntul a devenit vizibil.254 Ãi prin moartea Lui de jertfá la Calvar, ãi ânvierea Lui,poziäional a aãezat Biserica Lui ân táràmul acela, ca acelaãiDumnezeu invizibil sá poatá veni ân persoaná ãi sá facáCuvàntul vizibil. Oh, vai! Eu_eu doresc ca biserica mea sápoatá primi asta. Dacá puteäi vedea, prieteni, Dumnezeulinvizibil fácut vizibil!

Acum ascultaäi. Sá o studiem din nou acum.255 Eu deseori am vrut sá vin ântr-o bisericá, am dorit sá o vád,eu presupun, unde puteam sá intru pe uãa din spate, uãa dinfaäá, oriunde era, sá privesc peste o audienäá ãi sá vád obisericá perfectá, totul ân ordine. Pácatul nu putea rámàneacolo; nu, Duhul l-ar da pe faäá, vedeäi. El doar nu putearámàne. Ca Anania ãi Safira, voi_voi doar nu o puteaäi face.Acolo nu ar fi pácat ân acel_acel grup. Nu, domnule. Vedeäi,Duhul repede âl divulgá chiar aãa. [Fratele Branham âãipocneãte repede degetele de patru ori_Ed.] Nu conteazá ce afost, càt de mic, aceasta va fi fácut. Vedeäi femei ãi bárbaäiãezànd acolo sub Puterea Duhului Sfànt, Duhul lui Dumnezeumiãcàndu-se perfect, miãcànd aceasta. Cineva a fácut cevagreãit ân adunare, nu ar putea, ei ar fi^Ei nu ar putea,aceasta ar^Ei vin repede, âl márturisesc ânaintea lor. Duhull-a apucat, sá-l márturiseascá, amàndoi. Ei vin, o spun, cáci eiãtiu chiar atunci cá va fi dat pe faäá. Aãa este. Aceea esteBiserica Dumnezeului cel viu. Cum inima mea bátràná,sármaná bátràná, acum âmbátràneãte, cum am dorit eu sá máridic ãi sá vád o bisericá ca aceea. Eu pot, âncá. Eu sper.Lucrárile perfecte ale lui Dumnezeu, fárá pácat, acum, arputea ânäelege.

40 CUVÀNTUL VORBIT

256 Acum aici stá un grup de oameni care aãteaptá sá ne rugámpentru ei. Acum, ne dám seama, dacá aceastá Scripturá esteadeváratá^Ãi Dumnezeul Cerului, Care a putut crea oveveriäá, a putut crea un berbec, a putut opri soarele pentru ozi ântreagá, douázeci ãi patru de ore, care a putut äine focul sánu ardá oamenii ântr-un cuptor timp de trei ore, El a ânchisgura leilor, care a putut ânvia moräii, a putut umbla pe apá, aputut lua pogácele ãi sá hráneascá cinci mii, acela-i Dumnezeu.Acela-i Cuvàntul fácut trup ân fiinäe umane. Acum ânäelegefiecare asta? Acum acelaãi Dumnezeu a promis cá ân zilele dinurmá aceste lucruri se vor petrece iaráãi, dar El nu o poate facepàná cànd existá cineva cu care El sá le poatá lucra ãi pe caresá lucreze. Vedeäi ce vreau sá spun? Acum haideäi sá credemasta, cu stáruire, cu toatá inima noastrá, cá va fi ân felul acela.257 Acum aici stá un grup de oameni, cei mai muläi dintre ei âicunosc. Eu cred^Eu_eu_eu nu cred, aceastá prima femeie deaici din faäá, aceastá fatá, eu nu cred cá o cunosc. Eu âl cunoscpe Fratele Way; ãi sora, urmátoarea de acolo, a FrateluiRoberson^sau soäia lui Borders. Ãi eu nu cunosc pe omulurmátor. Eu ar trebui sá o cunosc pe femeia urmátoare; eu nuãtiu, eu nu cred cá o cunosc. Da, o cunosc. Ãi urmátorul, omulcare stá acolo, dacá nu greãesc, acela-i fiul Fratelui Daulton.Ãi, prin rànd acolo, eu practic cunosc pe fiecare de acolo.258 Eu nu am nici o idee cine este^cine sunt oamenii, deunde vin ei. Dar acum, ceea ce au ei nevoie pentru acum esterugáciune. Unii din ei, desigur, este peste másurá, ei nu pot sápátrundá chiar exact ceea ce este.259 Acum vrea fiecare din voi sá vá uitaäi âncoace un minut,fiecare din voi din ràndul de rugáciune. Dacá eu aã putea sá váajut, eu aã face aãa. Vedeäi? Ãi eu sunt aici sá vá ajut. Darsingurul fel sá fiu ân stare càndva sá o fac, sá reaãez ânapoiceea ce v-a fácut Satan, este ca voi sá má credeäi. Dacá má veäicrede doar, cu toatá inima voastrá, aceasta se va face.260 Acum obiãnuia sá fie, ân slujba mea, aceasta ar cauzaviziuni. Viziunile rásáreau, ãi eu puteam spune oamenilorpentru ce erau ei aici. Ãi, voi, càäi aäi vázut aceea sá se facá?Oh, voi toäi, vedeäi. Aãa este. Da, eu âncá o pot face. Oh, âncá sepoate face. Sigur. Da. Aãa este.261 Dar noi venim la ceva mai mare decàt aceea acum. Noi neridicám deasupra la aceea. Vedeäi? Noi venim la acel Cuvàntvorbit. Ãi Satan va trebui sá o facá; Acesta âl va lega ântr-unnod, ãi ãtiind cá voi Âl credeäi! Sá nu vá ândoiäi.262 Aici, dacá vreäi sá ãtiäi dacá eu vá spun adevárul, dacáDuhul Sfànt este aici. Eu ãtiu ce, fata aceea, ce este ráu cu fataaceea. Eu nu o cunosc pe ea, dar eu ãtiu ce este ráu. [O sorázice, “Sigur. Posedatá de demon. Posesiune de demon.”_Ed.]Aceea este exact aãa. Ãi el se bate cu mine càt poate el de tare,

PARADOX 41

dar el va trebui sá cedeze. Voi doar sá o credeäi. Doar sá nu teândoieãti, sorá. [“Da, Doamne. Nu má ândoiesc.”] Sá nu teândoieãti. Este ân ordine, sorá. Tu, tu urmeazá sá te faci^Va fiân ordine. Ânäelegi?

263 Aici este un om de culoare care se uitá la mine, stànd acoloân rànd. Eu nu te cunosc, dar Dumnezeu te cunoaãte. Dacá euäi-aã spune care este necazul táu, má vei crede a fi profetulLui? Vei crede? Tu nu eãti aici pentru tine. Copilul acela dinspital se va face bine dacá vei crede. Crezi tu asta cu toatáinima ta? Atunci mergi, mergi ânapoi la locul táu. Eu pronunäPuterea lui Dumnezeu peste copil; diavolul sá-l dezlege.

264 Micuäul Daulton care se uitá la mine, tu eãti aici pentruacel copil. Acel copil are ceva ráu cu buricul. Nu-i aãa? Du-teânapoi la locul táu, ãi crede-o, ãi el doar se va face bine.

265 Eu má uit la o altá femeie care ãade acolo, ea este D-naStricker. D-na Stricker, eu nu am vorbit cu tine de luni de zile.Eu nu am nici o idee pentru ce eãti tu aici. Tu crezi cáDumnezeu poate sá-mi spuná care este necazul táu? Vá va faceaceasta pe toäi sá credeäi? Tu eãti aici pentru copilul acela careare ceva ráu cu piciorul. Apoi, tu te rogi pentru un prieten dinAfrica. Aceea este exact aãa. Aceea este AÃA VORBEÃTEDOMNUL. Acum dacá aceea este aãa, D-ná Stricker, ridicá-äimàna. Vedeäi?

266 El este aici, vedeäi. Dar acea_acea slujbá va fi ântotdeauna,dar aici vine alta. Voi credeäi acum! Sá nu vá ândoiäi. Nici unuldintre voi sá nu vá ândoiäi. Cànd âmi pun màinile peste voi, ãicer ca aceasta sá se facá, aceasta urmeazá sá se facá. Singurullucru, este ântocmai ca a lua Cuvàntul lui Dumnezeu. Singurullucru, dacá voi nu-L credeäi, nu se va face. Dacá voi Âl credeäi,trebuie sá se ântàmple. Cáci, ceva s-a ântàmplat serile trecuteacolo sus, ãi eu ãtiu cá tocmai Dumnezeul care a putut creapoate sá o facá. Ân ordine.

267 Aã vrea ca fiecare sá vá aplecaäi capetele. Fiecare ânrugáciune. [Fratele Branham páráseãte amvonul, sá se roagepentru cei din ràndul de rugáciune._Ed.]

Tu diavolule care ai legat-o pe Sharon, aceastá fetiäádrágálaãá!

268 Dumnezeul, Care mi-a dat viziunea seara trecutá, despreacel diavol fiind legat, ãi ai zis, “Ân sinceritate, tu âl poäi lega.”Ãi cu sinceritate ân inima mea pentru acest copil, eu vin,Doamne, sá cer milá ãi favor de la Tine, pentru ea.

269 Satan, eu te leg. Ân Numele lui Isus Cristos, páráseãte acestcopil. Mintea ei ãi raäiunea sá-i viná ânapoi, normal. AstfelCuvàntul a fost vorbit, aãa sá se facá ân Numele lui IsusCristos.

42 CUVÀNTUL VORBIT

270 Doamne Dumnezeule, pentru Fratele meu Way, fie caPuterea lui Isus Cristos sá lege puterea diavolului care âl leagápe fratele meu. Ãi sá-l elibereze, ân Numele lui Isus Cristos.271 Dumnezeule, aceastá femeie micá sáracá va fi ca prima deaici, ân càteva sáptámàni, dacá ceva nu se face pentru ea. Eaeste soäia fratelui meu, Fratele Roy. Doamne Isuse, dá-mi tárieacum. Tu Care ai dat viziunea, Tu niciodatá nu ai dat greã.Aceasta niciodatá nu a dat greã.272 Tu duh de drac, care ai legat pe sora mea, eu te leg pe tine.Ân Numele lui Isus Cristos, sá pleci. Aceasta s-a vorbit, aãa sáse facá! Corect.273 Ân Numele Domnului Isus, izbáveãte pe sora noastrá denecazul ei. Ân Numele lui Cristos Care a promis, ãi a datpromisiunea, “Dacá voi ziceäi muntelui acesta,” Lasá sá sefacá, Doamne.274 Peste aceastá femeie, simäind ungerea Duhului Sfànt ânsalá. Eu âmi pun màinile, ân Numele lui Isus Cristos, pentruvindecarea ei. Ân^Fie ca aceasta sá se facá, cáci a fost vorbit.Amin.275 Peste aceastá fetiäá, JoAnn, Tu ai pus ân gàndul meu unexemplu despre o fetiäá Creãtiná. Eu o eliberez ân aceastádimineaäá, de acest lucru ráu. Ân Numele lui Isus Cristos, fie cacererea ei sá-i fie datá.276 Doamne Dumnezeule, peste aceastá, perechea preaiubituluimeu frate, Sora Thoms, âmi pun eu màna. Cel ráu care a legat-o; fie ca el sá fie legat. Ân Numele lui Isus Cristos, fie ca ea sáfie liberá.277 Peste sora mea, âmi pun màna. Ân Numele lui Isus Cristos,Fiul lui Dumnezeu, fie ca puterea duãmanului sá fie legatá. Ãisora mea, ea va fi eliberatá, din aceastá zi.278 Peste fratele meu, âmi pun eu màinile, ân conformitate cuCuvàntul lui Dumnezeu. Fie ca diavolul care ar vrea sáráneascá ãi sá âmpiedice, sá plece de la el. Ân Numele lui IsusCristos. Amin.279 Pentru cererea sorei mele, má rog ca Tu sá o admiäi,Doamne. Aãa cum âmi pun màinile peste ea, ân Numele lui IsusCristos, lasá sá se facá. Amin.280 Pentru sora mea, Tatá, aãa cum âmi pun màinile peste ea. ÂnNumele lui Isus Cristos, fie ca cererea ei sá fie admisá. Amin.281 Prin credinäá simplá, Doamne, deãi acesta_acesta este unparadox, punàndu-mi màinile peste fraäi. Ân Numele DomnuluiIsus, lasá ca cererea lui sá fie admisá.282 Peste Sora mea Way, care a fost milostivá cu cei ce au avutnevoie de milá. Ãi este scris, “Ei vor avea parte de milá.” Fie caândurárile care ea le-a cerut, ân aceastá dimineaäá, sá-i fieacordate, ân Numele lui Isus Cristos. Amin.

PARADOX 43

283 Doamne, aceastá mamá micá, cu inima fràntá, cunoscàndcererea ei, O Dumnezeule Etern, lasá ca sá-i fie acordatáastázi. Ân Numele lui Isus Cristos. Amin.284 Dumnezeule Tatá, pentru sora mea, âmi pun màinile pesteea, aãa cum sunt ânsárcinat de Duhul Sfànt ãi printr-o viziuneseara trecutá. Fie ca cererea ei sá-i fie acordatá, ân Numele luiIsus Cristos. Amin.285 Tatá Ceresc, aãa cum aceastá sorá vine aici sus sá-ãi ialocul, ca sá se puná màinile peste ea. Admite cererea ei, ODumnezeule. Ân Numele lui Isus Cristos, sá se facá aceasta.286 Tatá Ceresc, aãa cum má prind de aceasta, de màna soreimele, fie ca Puterea lui Isus Cristos sá-i admitá cererea. Amin.287 Doamne Isuse, aãa cum apuc màna acestei surori, ãi batistade care se äine, fie ca cererea ei sá fie admisá. Ân Numele luiIsus Cristos, admite aceasta Doamne. Amin.288 Dumnezeule Tatá, ân Numele Domnului Isus, fie ca cerereasorei noastre sá-i fie admisá. Ce ea cere, fie ca ea sá primeascá.Ân Numele lui Isus Cristos.

Crede numai, crede numai,Toate lucrurile sunt posibile, crede numai;Doar crede numai, crede numai,Toate lucrurile sunt posibile, crede numai.

289 Acum chiar ânainte de eliberare, pot eu doar sá mai amâncá un moment, sau douá, din timpul vostru. Un paradox,Dumnezeu a ânfáptuit aceea. Chiar ân prezenäa noastrá, unparadox a fost fácut. Cáci chiar cànd am ânceput sá merg laràndul acela de rugáciune, Ceva doar m-a ridicat, chiar exactân felul cum a spus El cá va face. Vedeäi, un paradox! Vedeäi?290 Ãi cànd Duhul era peste mine aãa, eu puteam privi jos prinlinie ãi sá vád lucrurile acelea pe care oamenii aceia le vroiau,ânäelegeäi. Astfel, cel puäin trei sau patru dintre ei, sau ceva, casá poatá fi o confirmare, márturie, cá Dumnezeu niciodatá nuia un dar care este un dar adevárat. El doar adaugá la el, doarcontinuá sá zideascá mai ânalt ãi mai ânalt.291 Acum eu cred, din toatá inima mea, cá voi sunteäivindecaäi. Amin. Eu o cred cu tot ce este ân mine. Eu_eu ocred.292 Acum, Isus v-a invitat sá veniäi la màntuire. Dacá aäi vreasá veniäi, voi aäi primi Aceasta, cáci El a promis-o. El a promis-o, acum sá nu ne ândoim. Ci sá o credem cu toatá inimanoastrá. Acum, sá nu vá luptaäi cu ea, doar sá ãtiäi cá aceastatrebuie sá se facá. Aceasta trebuie sá se facá. Isus a zis,“Vorbiäi acest Cuvànt. Sá nu vá ândoiäi.” Vedeäi? Ãi El erachiar Acela.293 Ãi viziunile acelea, din càte ãtiu eu, din toatá inima mea,nici o singurá datá nu au dat greã, nici o datá. Ãi El a zis,

44 CUVÀNTUL VORBIT

serile trecute, ãi (acele) viziunea aceea care v-am spus-o,ânaintea lui Dumnezeu la Care eu stau, cá este adevárat,vedeäi. El a vázut ãarpele acela legat. El a zis, “Tu trebuie sáfii mai sincer.”

294 Dupá aceea má stráduiesc, sá fiu mai sincer. Ãi la fiecarecare veneau aici ân dimineaäa aceasta, am âncercat sá mágàndesc, “Dacá aceea ar fi mama mea, femeile acelea, dacáaceea ar fi sora mea care ãade acolo ân spate, dacá aceea ar fisoäia mea care ãade acolo ân spate, sau unul dintre copiii meiãezànd acolo ân spate, cum ar fi dacá erau ei?” Âncercànd sá mápun pe mine ân poziäia lor, sá fiu sincer. Ãi dacá aäi observat,tocmai^

295 Acum aceasta se ântàmplá sá-mi viná ân memorie. Acolozilele trecute, cànd am fost ân California, ãi am stat la aceldejun al Oamenilor de Afaceri. Eu cred cá-l am aici. Eu suntdestul de sigur. Eu m-am uitat la aceasta doar cu un timp ânurmá, o profeäie care a fost datá. Aici este, chiar aici. Aceasta afost datá, dupá ce am stat ãi am predicat o predicá grea. Ãioamenii sunt aici ân dimineaäa aceasta; Fratele Roy Borders, caunul, care a fost acolo, eu cred, oriunde este Roy, era, da, ãadeaici; era acolo cànd aceasta a avut loc, ãi muläi aläii care erauacolo. Cànd, un báiat care era Baptist, el era várul lui JaneRussell, steaua de cinema; oricine poate veni la acel dejun carevrea sá viná. Ãi cànd am terminat vorbirea, báiatul a venitacolo ãi ãi-a pus braäele ân jurul meu, ãi a zis^

296 Cànd am coboràt de pe o platformá, jos la alta, sá vorbescadunárii, care, càteva sute erau prezenäi. Ãi eu vorbeam despreo_o transmisiune care a mers prin naäiune la ora nouá searaurmátoare. Aceasta se ânregistra atunci. Ãi cànd aceasta^euam páãit jos pe acest nivel urmátor, sá vorbesc alt timp, laaceãti oameni de aici. Ãi una dintre marile denominaäiuni auavut unul din oamenii lor mari, státea acolo, ãi era ofensat deMesaj, vedeäi, prin a spune^

297 Eu am vorbit despre cum am fost acolo ân Phoenix, cucàteva zile ânainte de aceea, ãi am vázut càteva roade diferitecrescànd pe un pom. Eu am vázut pe un pom de portocal, eragrapefruit, lámài, ãi eu cred tangerine, ãi tangelo, ãi toate acelelucruri diferite crescànd, cáci acesta-i un pom de citric. Daram zis, “Ân fiecare an ânfloreãte ãi produce fructe noi. Daracolo sunt numai ramurile acelea originale; cànd acestarode^cànd pomul adevárat ânsuãi produce o altá ramurá, earodeãte acelaãi fel de rod care este ân tulpiná. Dar aceãti aläipomi âãi rodesc fructele lor, deãi ei tráiesc din viaäa acestuipom.” Am zis, “Aceea este ca organizaäiile care sunt puse ânViäá. Isus a zis, ‘Eu sunt Viäa.’ Ãi de fiecare datá cànd Viäaaceea produce o ramurá, ea va fi ântocmai ca Viäa. Vedeäi,Aceasta va avea acelaãi rod.”

PARADOX 45

298 Ei bine, acest mare predicator din cea mai mare organizaäiePenticostalá pe care o aveam, státea acolo, ãi nu-i pláceaAceasta, vedeäi, zicea cá eu nu am vrut sá ânsemne ân felulacela.

299 Dar m-am ântors ânapoi ãi am zis, “Eu vreau sá ânsemne ânfelul acela, ânäelegi. Eu am spus exact! Eu nu iau nimicânapoi.”

300 Zilele trecute cànd am vorbit despre altarele acelea, fárá sáãtiu, fárá sá vád aceea ân istorie. Eu niciodatá nu am zis nimicâncá, de la platformá, sub inspiraäie, care a trebuit sá o iaucàndva ânapoi. Acum voi puteäi numi aceea, Sámànäa Ãarpelui,sau orice doriäi, orice erau Mesajele acelea, sau, Curva CeaMare, âmpotriva cárora sunt aãa de multe lovituri. Doar veniäi,ãi nu aäi vrea sá veniäi la mine cu Scripturi, cu aceasta, vedeäi,sá vedem dacá este corect.

301 Acest om a venit acolo sus, ãi-a pus braäele ân jurul meu, ãiurma sá zicá^El a zis, “Frate Branham, nu vreau sá fiuprofanator, dar aceea ar fi putut face al 23-lea capitol alApocalipsei. Tu ãtii, o altá Carte adáugatá. Desigur,” el a zis,“aceea nu ar fi ân ordine, desigur, noi nu trebuie sá adáugámnimic la El.” Ãi chiar cum el a ânceput sá spuná asta, el aânceput sá vorbeascá ân limbi. Ãi báiatul nu a ãtiut ce ânseamnávorbirea ân limbi.

302 Ãi imediat ce el a vorbit; chiar ân faäa mea era o femeieFrancezá, din Louisiana, ea a zis, “Aceea nu avea nevoie deinterpretare. Aceea era Franceza purá.”

Ãi un om pe aici s-a ridicat ãi a zis, “Aãa este.”

303 Ãi ânapoi de tot ân spate era translatorul pentru U.N.,dàndu-ãi numele, niciodatá nu a mai fost acolo ânainte. El azis, “Corect. Aãa este.”

304 Ãi aici este ce au ei âmpreuná. Ãi fiecare din ei au avutacelaãi lucru cànd au venit âmpreuná, fiecare din ei dàndinterpretarea, exact.

305 Ãi acest Francez, al doilea de aici, el a scris-o, pentru cá ellua procese verbale despre adunare. Iatá ce a scris el. “Eu,Victor Le Dioux, sunt un Francez, pur sànge, Creãtin náscutdin nou, umplut cu Duhul Sfànt. Eu locuiesc la 809 North KingRoad, Los Angeles 46. Particip la Templul Bethel, Arnie Vickeste pástorul nostru,” un predicator Penticostal, cea mai marebisericá Penticostalá din Los Angeles. “O traducere a uneiprofeäii peste Fratele Branham, datá de Danny Henry, ânFrancezá, ân 11 februarie, 1961, la dejunul Oamenilor de Afaceriai Evangheliei Depline; o adeváratá traducere a profeäiei.” Toäicei trei au zis cá aceea era.

Pentru cá ai ales cárarea ângustá^

46 CUVÀNTUL VORBIT

306 Vedeäi, chiar âmpotrivá, eu a trebuit sá umblu singur,vedeäi. Eu pot ânäelege asta. Moise a trebuit sá-ãi facá alegerea,la fel. Vedeäi? El nu a trebuit sá o facá, dar el a fácut-o. Vedeäi?“Calea cea mai grea; tu^” Vedeäi?

Pentru cá tu ai ales cárarea ângustá, cea mai greacale; tu ai fácut^tu ai umblat ân alegerea ta proprie.

307 Cu alte cuvinte, eu nu a trebuit sá o fac. Eu pot sá iauparte, sá merg cu ei dacá vreau. Dar eu am stat cu^vreau sástau cu Cuvàntul.

Tu ai ales decizia corectá ãi precisá, ãi aceasta esteCalea Mea.

308 Dacá veäi observa, este punctatá ãi subliniatá. Dacáobservaäi, este scrisá ân Francezá, aceasta; vorbitá ân Francezá,verbul ânaintea adverbului, vedeäi.

Din cauza acestei decizii foarte importante, o imensáporäiune de Cer te aãteaptá.

309 Acum, aceea este ceea ce m-am ântrebat. Cànd eu mor, va fiaceasta? Atunci s-a ântàmplat sá má gàndesc, “Cerul nu esteporäionat in diferite poräiuni pentru noi acolo sus; Cerul esteÂmpáráäia Cerului care este ân noi, pentru care cinevaaãteaptá.” Vedeäi? Acum priviäi.

Ce o decizie glorioasá ai fácut tu!Aceasta ân ea ânsáãi este cea care va da ãi va face sá

se âmplineascá uimitoarea victorie ân iubirea Diviná.310 Vedeäi, noi am spune-o, “Ân victoria uimitoare ân Divinaiubire,” dar ân Francezá aceasta ar fi “iubire Diviná.” Ântocmaica Germana sau oricare alta, vedeäi, ei iau^ei pun verbulânaintea adverbului.311 Acum vedeäi ce a ânsemnat venirea jos la Iordan? Noisuntem aici jos acum. Sá trecem dincolo acum. Sá âncetám a nejuca. Sá trecem de cealaltá parte acum, cáci ea ne aparäinetoatá. Este toatá a noastrá. Viziunile acelea niciodatá nu au datgreã. Ele nu pot da greã, cáci ele vin de la Dumnezeu. Eu o credcu tot ce este ân mine. Noi nu suntem simbriaãul care va fugiânapoi ân pustie. Noi vom trece Iordanul, despáräirea.Dumnezeu ne-a deschis Peceäile care sunt ân spatele Cáräii!Haideäi sá intrám ân acest loc grozav acum, cáci Iosua aâmpáräit poporului moãtenirea lor pe care Dumnezeu a lásat-opentru ei.312 Ãi dacá aäi observat acele mame Evreice, cànd ele erau ândureri ãi au dat naãtere la patriarhii aceia. Eu voi ajunge laaceea, ântr-una din aceste zile, cu voia Domnului. Ãi a datnaãtere la acei patriarhi; cànd ea a vorbit numele lor, ân durere,ea de asemenea poziäional i-a aãezat ân locul lor ân âmpáráäie.Oh, vai!

PARADOX 47

313 Inspiraäia este_este un paradox. Vedeäi, voi_voi doar nu oputeäi prinde. Dar este inspiratá, ãi Dumnezeu o miãcá chiar ânlocul ei, chiar_chiar ân ora cànd nu te gàndeãti.

314 Acum, dacá nu este foarte ânzápezit, ãi noi putem, cu voiaDomnului, duminica viitoare aã vrea sá vorbesc despresubiectul Creãtinism Contra Ânchinárii Págàne. Ãi dacá puteäi,aduceäi-vá hàrtia, orice doriäi voi, pentru Mesaj. Mesajele vorfi din nou deseará, frate^unii dintre fraäi de aici, eupresupun, âl va aduce. Eu urma sá stau, dar eu ãtiu cá muläidintre oameni vor sta, ãi s-a prezis západá din nou ân aceastádupá-masá, sá acopere drumurile, din Georgia ãi diferitelocuri. Astfel eu^Cu voia Domnului, va fi duminicaviitoare, eu urma sá vorbesc acelaãi Mesaj deseará, dar eu âlvoi pune pàná duminica urmátoare ãi atunci. Dumnezeu sá fiecu voi.

315 Eu cred cá Isus Cristos este Fiul Dumnezeului cel viu,náscut de o fecioará, zámislit, Dumnezeu ântr-un pàntece, uncort ân care El sá locuiascá. Eu cred asta, ân Cristos, El esteDumnezeul âncarnat. El este Dumnezeu fácut trup. CàndDumnezeu Tatál a venit ân Isus Cristos, El era plinátateaDumnezeirii trupeãte, ân El locuieãte toatá plinátatea.Dumnezeu Tatál a vorbit Cuvintele. Isus a zis, “Nu sunt Euacela care vorbeãte, ci Tatál Meu care locuieãte ân Mine, Elvorbeãte.” De aceea pe aceastá bazá, El fiind fácut trup aãaca El sá poatá muri, Dumnezeu plátind pedeapsa pentru rasaumaná, sá ráscumpere ãi sá aducá sus, ãi_ãi sá viná, sá aducáâmpreuná lucrurile pe care Propria Lui creaäie le-a pierdut âncádere, El a ráscumpárat ânapoi cu viaäa Lui Proprie.

316 Apoi, ân a ráscumpára aceãti oameni, ca Evanghelia Lui sápoatá merge mai departe, “Lucrárile care le fac Eu, le veäi faceãi voi. Mai multe decàt acestea veäi face voi, cáci Eu má duc laTatál. Âncá puäiná vreme, ãi lumea nu Má va mai vedea; dar voiMá veäi vedea; cáci Eu voi fi cu voi, chiar ân voi, pàná lasfàrãitul lumii.” Acum noi suntem jos la sfàrãitul lumii. Cristoss-a reântors ân forma Lui de Duh Sfànt, ân plinátatea PuteriiLui, ân Bisericá, sá Se manifeste. Este simplu. Este poporsimplu.

317 Dacá ar fi cineva aici care ar putea fi suficient de norocossá aibe o educaäie buná, ãi poate sá meargá la o bisericá mare,sá nu lásaäi simplitatea acestei clase sárace de oameni sá vápoticneascá. Vedeäi? Aceasta, nu este aceea. “Oamenii obiãnuiäiL-au ascultat bucuros.” Vedeäi, aceãtia sunt oamenii obiãnuiäi.

318 Acum existá, existá clase de oameni. Existá unii care doarnu le pasá, doar tráiesc orice fel de viaäá, ei sunt afará pestrázi, ãi aãa mai departe. Aceia nu sunt cei care L-au auzit. Ãicei de felul clasic, ei nu au fost aceia care L-au auzit. Aceia

48 CUVÀNTUL VORBIT

erau cei ântre clase, oamenii obiãnuiäi, cei care sunt sáraci dartotuãi vor sá tráiascá curat ãi decent, ãi vor sá tráiascá pentruDumnezeu, aceia sunt cei care-L aud.

319 Deci, fie ca voi ãi eu sá fim acei oameni care-L vor auzi ânaceastá zi, cáci eu cu adevárat cred cá unul dintre cele maimari lucruri care au izbucnit vreodatá ân lume izbucneãteacum. Amin. Dumnezeu sá vá binecuvànteze.

Acum eu voi preda serviciul Fratelui Neville. `

Acest Mesaj prin Fratele William Marrion Branham, dat original în Engleză duminică dimineaţa, la 10 Decembrie, 1961, la Tabernacolul Branham în Jeffersonville, Indiana, U.S.A., a fost luat de pe o bandă de înregistrare magnetică şi tipărit neprescurtat în Engleză. Această traducere Românească a fost tipărită şi distribuită de Voice Of God Recordings. Retipărită în 2006.

anunţ pentru Dreptul de autor

Toate drepturile rezervate. Această carte se poate tipări pe un imprimator într-o casă pentru folosire personală sau să fie distribuit, gratuit, ca un mijloc de răspândire a Evangheliei lui Isus Cristos. Această carte nu poate să fie vândută pe scară largă, afişată pe un website, păstrată într-un sistem de recuperare, tradusă în alte limbi, sau folosită pentru solicitarea de fonduri fără permisiunea clară în scris de la Voice Of God Recordings®.

Pentru mai multe informaţii sau pentru alte materiale disponibile, vă rog să contactaţi:

VOICE OF GOD RECORDINGSP.O. BOX 950, JEFFERSONVILLE, INDIANA 47131 U.S.A.

www.branham.org