S~PT~MÂNAL FINANCIAR - ECONOMIC

“Cel mai mare r@u estedeprinderea cu r@ul”

Al. Vlahu]@

c my b

c my b

DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

nr. 300 anul 7 vineri, 18 martie 2011 1 RON

Dac@ tot invocam investi]iile str@ine ca pe un colac desalvare al României }i plângeam dup@ investitorii deanvergur@ tradi]ionali – europeni }i americani – care,de o bun@ bucat@ de vreme ne cam ocolesc, fie dinmotive de criz@ financiar@ proprie, fie din neputin]anoastr@ de a le oferi proiecte }i oportunit@]i atractive,iat@ c@ norocul ne bate la u}@. Mai bine de 120 dearabi cu averi de la 8 zerouri în sus au venit laBucure}ti în cadrul unui forum economic româno –arab cu o c@ru]@ de bani }i un sac de bune inten]ii,mai ceva ca în pove}tile din “O mie }i una de nop]i”.

Românii cred în basmele{eherezadei

PUNCTULPE EUROPA

Emil DAVID

continuare ^n pag. 3

„Toate aceste virtu]i de care infernuleste plin”

Bossuet

Sunt nu pu]ini speciali}tii – economi}ti, soci-ologi, biologi, politologi, ingineri, etc. – cares-au preocupat }i se preocup@ pentru a dis-tinge bine argumentat emblema real@, defini-torie a secolului care a trecut de peste undeceniu. A fost, emblematic, un secol alserenit@]ii? Nici pe departe, poate pân@ prin1910 – 1912 dar cu mi}c@ri }i fr@mânt@ri put-

ernice în adâncuri. A fost, tot emblematic, un secol al unor cumpliteconfrunt@ri sângeroase în lume, culminând cu primul }i cu al doilear@zboi mondial? Mai degrab@. Scrie pe fruntea secolului XX c@ a fostsecolul bombardamentelor nimicitoare, începând cu Spania, Guernica,pe urm@ Dresda, în 13 februarie 1945, cele dou@ hecatombe de laHiroshima }i Nagasaki câteva luni mai târziu, apoi Vietnamul,Afganistanul, Yugoslavia, Irakul, etc.?

Dan POPESCU

Istoria Rusiei începecu istoria slavilorde r@s@rit cu peste o mie de ani în urm@. În anul 882 a fost fondat primulstat rus important cunoscut sub numele de Voievodatul Rus al Kievului, aces-ta adopând cre}tinismul în anul 988 la presiunea Bizan]ului. Astfel, în jurul anu-lui 1000 exista deja un stat rus puternic, cu o cultur@ caracteristic@ bazat@ pesinteza dintre culturile slav@ }i bizantin@, care avea s@ defineasc@ cultura rus@pentru urm@toarele }apte secole. Eve nimentele istorice de mai târziu au izolatRusia de Europa, situa]ie ce s-a schimbat abia dup@ venirea la putere a ]aru-lui Petru cel Mare în anul 1689, ceea ce a determinat expansiunea Rusiei }itransformarea acesteia într-o mare putere mondial@.

Ascensiunea economic@ a „Ursului de la Est”

Cutremurele }i Tsunami din Japonia: o lume, universuri, o civiliza]ie,

vise }i speran]e spulberate ^n c$teva secunde.Absorb]ia fondurilorstructurale

De curând, Autoritatea pentruCoordonarea InstrumentelorStructurale a publicat datereferitoare la absorb]ia fon-durilor structurale în România,pân@ la data de 31 ianuarie2011, sumarizând activitateadin acest domeniu pentruprimii patru ani din cei }apteani (2007-2013) ai aloc@riibugetare multianuale europene.Suma total@ a aloc@rilor cumu-

late de care putem beneficia este de aproximativ19.213.000.000 euro, distribuit@ pe }apte mari compo-nente, respectiv Planul Opera]ional Regional (POR),Planul Opera]ional Sectorial Mediu (POS Mediu).

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

continuare ^n pag. 2

Pre]ul benzinei se apro-prie de 6 lei pentru unlitru }i aceast@ evolu]ieeste ca un tsunami deneoprit care cade asupraeconomiei noastre.Premierul cere m@suri,institu]ii ale statului ridic@neputincioase din umeri,în timp ce firmele de car-buran]i m@resc nestin ghe -rite pre]urile într-un contextinterna]ional care se anun]@

exploziv pentru pre]ul petrolului brut. Ce se întâm-pl@ de fapt este destul de simplu }i destul de trag-ic. Companiile de distribu]ie se comport@ normal –adic@ m@resc pre]urile f@r@ nici o jen@ - ca }i cândam fi într-o economie de pia]@ func]ional@ binecorelat@ la lume.

F@r@ iluzii: pre]ulcarburan]ilor

Dan SUCIU

continuare ^n pag. 7

„Uciga}ii” Planetei

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

Solilocvii de duminic@

continuare ^n pag. 4

continuare ^n pag. 6 pag. 8

pag. 5

„Euroeconomia XXI” - 300

Explozia de la Cernob$l

asist. univ.Alin OPREANA

DEZVOLTARE2 VINERI 18 MARTIE 2011

urmare din pag.1Planul Opera]ional Sectorial Cre} te -rea Competitivit@]ii Economice (POSCCE), Planul Opera]ional SectorialDezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), Planul Opera]ional DezvoltareaCapacita]ii Administrative (PO DCA)si Planul Opera]ional AsistentaTehnic@ (PO AT)Capacitatea României de a gestionafondurile disponibile }i mai alescapacitatea de a le utiliza integralsau în mare parte a generat multediscu]ii, discu]ii accentuate de insta-larea crizei economice, raritatealichidit@]ilor }i împrumutarea unorsume serioase de c@tre Guvern pen-tru a face fa]@ situa]iei. Dincolo depolemicile politice sau jurnalistice,trebuie men]ionat faptul c@ atâtComisia Uniunii Europene, cât }iBanca Mondial@ sau Fondul MonetarInterna]ional au semnalat în rapoartedrept prioritar@ îmbun@t@]irea absor -b]iei fondurilor europene disponibile.Datele publicate arat@ c@ de departecea mai mic@ rat@ de absorb]ie seînregistreaz@ în cadrul domeniilor încare proiectele sunt depuse de c@treentit@]i publice, cum ar fi, de exem-plu, POS Transport. Acest domeniudispune pentru intervalul 2007–2013 de bugetul cumulat de aproxi-mativ 4,565 miliarde euro. Pentruacest domeniu au fost depuse 70 deproiecte, dintre care 40 au fost apro-bate, 9 respinse }i 21 sunt înc@ încurs de evaluare. Impactul proie -ctelor de transport asupra dezvolt@riieconomice si sociale din Româniaeste major, lipsa unei re]ele rutiere}i feroviare competitive fiind unadintre problemele noastre majore. Decele mai multe ori, situa]ia esteexplicata cu argumente referitoare lalipsa fondurilor. Ori, dac@ consid-er@m drept indicator de referin]@sumele rambursate în cadrul pro -iectelor (adic@ cele aferente unoropera]iuni derulate, verificate peteren }i pe hârtie }i recunoscutedrept conforme), constat@m c@ aufost efectiv abosorbite mai pu]in de75 de milioane euro, adic@ cam1,6& din suma disponibil@.În aceia}i plaj@ de lentoare se afl@ }iPOS Mediu, care dispune tot deaproximativ 4,5 miliarde euro si carea rambursat pu]in peste 56 de mil-ioane Eur, adic@ cam 1,2& dindisponibilul cumulat. In acest dome-niu au fost depuse pân@ acum 288de proiecte, dintre care 170 au fostaprobate, 72 respinse }i 45 se afl@în evaluare.Cel mai bine din punct de vedere alabsorb]iei efective st@ POS CCE, caredispune de 2,554 miliarde euro }i aînregistrat rambursarea a 6&, adic@suma de aproximativ 170 de mil-ioane euro. Pe acest domeniu aufost depuse 7.702 proiecte, dintreacre au fost aprobate 2.333,respinse 3.462 }i se afl@ în evaluare831. %n finan]are se afl@ în acest

moment 1.516 proiecte, a c@ror val-oare total@ – compus@ din finan]arenerambursabil@ UE-finan]are neram-bursabil@ bugetul de stat-cofinan]are– este de aproximativ 1,5 miliardeeuro. Acest domeniu este, de fapt,cel care ar urma s@ asigure în moddirect cre}terea competitivit@]iieconomiei române}ti }i crearea denoi locuri de munc@. Întârzierile îndecontare sunt foarte sensibile pen-tru aceste proiecte, pentru ca pot dapeste cap planurile de punere ^nfunc]iune pentru noi capacita]i deproduc]ie sau pentru capacit@]ilemodernizate, punând sub semnulîntreb@rii disponibilele de trezorerie}i ramburs@rile bancare.Pân@ }i ^n domeniul POS DRUsitua]ia este destul de grav@, cutoate c@ în acest domeniu cofi-

nan]area proiectelor este mult maimic@ procentual decât în domeniulPOS CCE. Pentru cele aproximativ3,5 miliarde euro disponibili au fostdepuse 8.326 proiecte, aprobate2.626, respinse 4.548, se afl@ înevaluare 1.152 }i ^n finan]are 1.998.Rata de absorb]ie este de 1,6&,fiind rambursat@ suma de aproxima-tiv 67 milioane euro. O bun@ partedintre solicitan]i par s@ fie bloca]i delipsa banilor, iar o parte dintre ceicare au primit drept avans 30& dinvaloarea proiectului se confrunt@ cuprobleme serioase de implementare.Exist@ date numeroase din teren carearat@ c@ multe dintre bugetele apro-bate sunt supraevaluate }i nu vorputea fi în final cheltuite }i rambur-sate, iar în ceea ce prive}te achizi]iilepublice se pare c@ într-un num@r

semnificativ de cazuri nu au fostrespectate procedurile. Lipsa uneileg@turi serioase între situa]iaresurselor umane dintr-o regiune sauzon@ }i con]inuturile proiectelor apro-bate pune sub semnul întreb@riiob]inerea de rezultate serioase. Deexemplu, în domeniul reducerii }oma-jului nu exist@ o modalitate de arela]iona num@rul de }omeri dintr-oregiune cu num@rul de }omeripropu}i a fi asista]i în cadrulproiectelor. Mai ales pentru acestgrup ]int@ se desf@}oar@ acum oadev@rat@ vân@toare de clien]i, fiind înfinan]are în aceea}i regiune mai multeproiecte cu acela}i scop }i cureferin]@ la aceuia}i poten]iali clien]i.Planul Opera]ional Regional dispunede 3,726 miliarde de euro, a înregis-trat depunerea a 7.585 de proiecte,

dintre care 1.309 sunt aprobate,4.096 sunt în curs de evaluare }i2.181 au fost respinse. Dintre celeaprobate sunt în finan]are 1.091proiecte, cu o valoare cumulat@ –compus@ din finan]are nerambursabil@UE-finan]are nerambursabil@ bugetulde stat-cofinan]are – de 3,084 mil-iarde euro. Pân@ la 31 ianuarie 2011a fost rambursat@ suma total@ de227.809.531 euro, reprezentând 5,1&,compus@ din 190.976.916 euro de laUniunea European@ }i 36.832.616euro de la bugetul de stat.Desigur, rambursarea în total asumei de 545.665.048 din alocareaUniunii Europene, adic@ 2,8& dindisponibil ne arat@ pe deplin dimen-siunea performantei administrative aRomâniei în acest domeniu.

(va urma)

prof. univ. dr. Eugen IORD~NESCU

Absorb]ia fondurilorstructurale

3FORUMVINERI 18 MARTIE 2011

urmare din pag.1România este o ]int@ concret@ pentrudezvoltarea unor afaceri promi]@toarece fac parte dintr-o strategie maicuprinz@toare prin care investitoriiarabi din Golf doresc s@ pun@ lab@taie, pân@ în 2020, peste 5.000 demiliarde de dolari, cu predilec]ie înzone cu poten]ial economic }i resursenaturale care s@-i protejeze de crizelede tot felul care se contureaz@ la ori-zontul omenirii. {i pentru c@ din nisipnu po]i scoate decât ]i]ei }ipetrodolari, interesul prioritar al ara-bilor se concentreaz@ acum pe agri-cultur@, pe produc]iile cerealiere }ianimaliere care s@ le asigure securi-tatea alimentar@ pe termen lung.Un oficial saudit declara în cadrullucr@rilor forumului, f@r@ vreo urm@de duplicitate: „Va fi o criz@ alimen-tar@, va fi tot ce e mai r@u din cauzaschimb@rilor globale de temperatur@}i a cre}terii popula]iei în lume.România este înc@ subdezvoltat@ înagricultur@, dar aceasta poate cre}tesubstan]ial pentru c@ ave]i totul.Ave]i teren, ap@, dar v@ trebuieinvesti]ii. La noi apa este foartescump@, a}a c@ e mai bine s@ mergiafar@ }i s@ aduci produc]ia în@untru”.Cât@ dreptate avea arabul ! La eide}ertul le-a fost d@ruit de Alah, lanoi ni l-am f@cut cu mâna noastr@.În 2010, aproximativ 3 milioane dehectare de teren agricol au r@masnecultivate }i doar 2 milioane s-auîns@mân]at cu grâu. Asta în condi]iileîn care pre]ul grâului s-a dublat înultimul an. Efectul unui asemeneadezastru este acela c@ au crescutimporturile }i, implicit, pre]urile lahran@, de}i teoretic se afirm@ c@România }i-ar putea asigura nece-sarul din exploatarea p@mântuluiPe de alt@ parte, potrivit datelor ofi-ciale, România are 4 milioane dehectare de teren ecologic, a douasuprafa]@ de teren ecologic din

Uniunea European@ dup@ Fran]a.Chiar pre}edintele Traian B@sescu,participant }i el la forum, recunoa}tec@ „]ara noastr@ ar putea deveni unmare exportator de alimente, cu atâtmai mult c@ este posibil s@ aib@ loco criz@ a alimentelor în viitor. Pentruaceasta îns@ este nevoie de o po litic@de consolidare a terenurilor, un sis-tem de iriga]ii }i, în mod deo sebit, oindustrie alimentar@ modern@ care s@valorifice produc]ia agricol@, animal@sau vegetal@”. O, sfânt@ candoare,bine a]i zis domnule pre }e dinte, darprea târziu, dup@ ce vreme de 20 deani strategii tranzi]iei noastre nu auf@cut nimic altceva decât s@f@râmi]eze propriet@]ile, s@ pr@ duiasc@sistemele de iriga]ii, s@ falimenteze

combinatele agrozootehnice }i s@ dis-trug@ industria alimentar@ autohton@.Iar ast@zi ne bucur@m ca de omare izbând@ c@ vin arabii înRomânia ca s@ ne înve]e agricul-tur@ }i s@ refac@ ceea ce în perioa-da interbelic@ ne f@ceam singuri:faima de grânar al Europei.Problema este dac@ vor veni de-adev@ratelea }i vor investi, a}a cumse sper@, 25 de miliarde de dolari.Pentru c@ s-ar putea s@-i sperierestric]iile pe care România le-aimpus str@inilor la cump@rarea deterenuri agricole }i forestiere. Saus@-i blocheze lipsa predictibilit@]iilegislative. Sau s@-i înfurie birocra]iaendemic@ }i corup]ia balcanic@. Saus@-i }ocheze lipsa unor proiecte con-

crete, realiste vizavi de sumele uria}ecare ar urma s@ se alocheze într-undomeniu în care toate au mers învoia sor]ii.Avem, slav@ Domnului, suficient@aplica]ie în aceast@ privin]@. Nu maideparte decât la începutul acestui an,trei gigan]i europeni, investitoristrategici recunoscu]i în domeniulenergetic }i-au retras capitalurile }iau renun]at la cel mai mare proiectde investi]ii din România – constru-irea reactoarelor 3 }i 4 de laCernavod@. Argumentul invocat: pro -iectul nu ofer@ predictibilitate }i sig-uran]@ în condi]iile în care nelipse}te o strategie energetic@ ferm@.Ce ne vom face dac@ }i arabii vordescoperi aceast@ situa]ie dezolant@?

E foarte posibil s@-}i mute ]inta c@trealte zone }i regiuni, pentru c@ în sferade interese a investitorilor din Golfintr@ întreaga Europ@ de Est. Este evi-dent c@ jocurile financiare se fac acumîn capitalele arabe }i un parteneriatdurabil cu România – în agricultur@,în infrastructura rutier@, în construc]ii,IT, turism – poate depinde de otoan@, de o informa]ie sau de oprejudecat@ a unui lider arab.Pân@ una-alta, }i f@r@ bani, }if@r@ proiecte, }i f@r@ strategii,românii viseaz@ frumos: vom tr@ica beduinii în de}ert, adic@ vomduce c@milele la p@scut, vom batem@t@nii c@tre Mecca }i vom a}teptadividendele lunare în dolari ameri-cani. Salam alecum...

Românii cred în basmele{eherezadei

Emil DAVID

ISTORIE {I ACTUALITATE ECONOMIC~ VINERI 18 MARTIE 20114

c my b

c my b

c my b

c my b

urmare din pag.1F@r@ îndoial@, scrie }i astfel. A fostsecolul în care umanitatea a f@cutpa}i sensibili înainte pe drumul lib-ert@]ii, spulberându-se fascismul, hit-lerismul, tipul de comunism sovietic,colonialismul, }.a.? A}a este. A fostsecolul unor mari crize economice,altele mai mici având o repetitivitatenotabil@? Este adev@rat. {i ar maiputea fi luate în calcul }i alte criterii.Dar cel mai mult, mai semnificativ, separe c@ secolul XX „s-a remarcat”prin „Planeticid”, în spe]@ distrugereaPlanetei, fizic, biologic. Ne-o spunecercet@torul J.R. McNeill în lucrareasa recent@ „Du nouveau sous lesoleil. Une histoire de l'environnementmondial au XX siècle” („Sunt lucrurinoi sub soare. O istorie a mediuluinatural mondial în secolul XX”),Seyssel, Champ Vallon, 2010. Sigurc@ titlul volumului lui McNeill, con-trazicând, de fapt, celebrele cuvinteale în]eleptului Solomon al Israelului,„Nil nove sub sole” („Nimic nou subsoare”), cuvinte rostite cu circa 3000de ani în urm@, trebuie privit maidegrab@ în sensul s@u virtual. Adic@ oexcelent@ sintez@ comentat@ }i inter-pretat@ care a}eaz@, neîndoielnic, pefrontispiciul general }i sistemic alsecolului XX, „Planeticidul”, în spe]@uci derea Planetei, proces în desf@ -}urare }i acum, în noul secol, XXI.{i cu c$t@ for]@. Lucr@ri, }i nupu]ine, în acest sens au mai fostelaborate }i publicate, exist@ politiciconcepute la nivel na]ional }iregional, la nivelul unor institu]ii }iinstan]e interna]ionale care seaplic@, a c@ror aplicare se urm@re}tecu perseveren]@. Dar o astfel deprivire, de examinare integratoare,analizându-se componentele, întreg-ul }i efectele devastatoare asupramediului este drept c@ nu a fostrealizat@. Ce ne spune, îns@, J.R.McNeill în lu crarea sa amintit@, rel-evat@ „à la une” de prestigioasarevist@ francez@ „L'Histoire” într-unrecent num@r ap@rut?„În ce prive}te rela]iile dintre oameni}i restul biosferei, secolul XX sedemarc@ în mod fundamental înraport cu secolele precedente”. Pede o parte, „umanitatea a devenitfor]a economic@ }i geologic@ domi-nant@... Am vrut s@ descriu în carteamea aceast@ revolu]ie intervenit@ în

toate domeniile, de la crusta terestr@la liniile stratosferice, trecând prinoceane }i zonele urbane. Este ovedere de ansamblu care busculeaz@opiniile clasice. Eroii acestei istoriisunt oameni mai pu]in cunoscu]i pre-cum Thomas Midgley, inventatorulbenzinei cu plumb }i al gazului CFC,sau Fritz Haber, p@rintele sintezeiamoniacului la originea îngr@ -}@mintelor chimice moderne, alec@ror inven]ii au – pe termen lung –un impact durabil asupra Planetei” –scrie J.R.McNeill în debutul lucr@riisale. Desigur c@ nu inventatorii, ceiaminti]i precum }i al]ii, sunt de vin@pentru ceea ce s-a întâmplat }i se^nt$mpl@. Ei, de fapt, ne-au permis }ine permit s@ tr@im }i s@ vis@m a}acum nu am f@cut-o înainte...Dac@ nu inventatorii, atunci cine?Principalul motiv al acestorschimb@ri, de la un moment dat cuefecte ferm indezirabile, a fost, maidegrab@, predilec]ia noastr@ încre}tere în decursul secolului XXpentru energiile fosile (c@rbune }ipetrol mai ales). Apoi, multiplicareade 4 ori a popula]iei între 1900 }i2000, cu amplificarea core-spunz@toare cerin]elor respective.Mai mult, }i unele inova]ii tehnolog-ice strâns legate chiar de sistemeleenergetice amintite, sau ideologia

unei puternice expansiuni economice– f@r@ a lua în calcul resursele,entropia – atât în lumea capitalist@cât }i în cea necapitalist@. Cu altecuvinte, o anume lips@ de perspec-tiv@ real@ asupra sistemului }i depredictibilitate.Desigur, exist@ }i motiva]ii plauzibile,arat@ McNeill. Aceast@ l@comie pen-tru energiile fosile se explic@, maiîntâi, prin marea u}urin]@ de a ob]inec@rbunele }i petrolul gra]ie amelior@riitehnicilor de extrac]ie }i de transport.Foarte repede, mul]umit@ drumurilorde fier, camioanelor cistern@, con-ductelor }i tancurilor petroliere, pia]aa fost din abunden]@ alimentat@ înenergiile fosile. Pre]ul energiei este,ast@zi, mult mai jos decât era cucirca 300 de ani în urm@, înainteac@rbunelui }i petrolului...Practic, cre}terea popula]iei, ideolo-gia activ@ a cre}terii economice }i aindustrializ@rii, precum }i trecerea dela un mod de produc]ie agrar la unmod de produc]ie industrial au„dopat” cererea de c@rbune }i cuprec@dere, petrol. {i cum ne spuneMcNeill: „în secolul al XX-lea con-sumul de energie a fost multiplicatde 15 ori. O expansiune care adep@}it consistent exploziademografic@”. Consumul masiv deenergie fosil@ a amplificat poluarea

atmosferic@, în particular pe ceaurban@, de unde grave probleme des@n@tate public@. Iar exemplele suntterifiante: la Londra, numai în 1952,„smogul”, aceast@ brum@ întunecat@}i grea constituit@ din particule finepoluante }i ozon, a cauzat moartea,dup@ unele statistici, a peste 10 miide persoane. S@ extrapol@m? ...Dealtfel, potrivit statisticilor, în decursulsecolului XX poluarea atmosferic@ acauzat cam tot atâtea decese cât celde al doilea r@zboi mondial, respec-tiv circa 40 – 50 milioane persoane.{i atunci? Efectiv, mediul ambientala fost nemijlocit transformat negativde utilizarea energiei ieftine, pec@rbune }i hidrocarburi. Desp@duririleatât de dorite de urbanizare }i infra-structuri au fost accelerate tocmaiprin utilizarea ma}inilor func]ionândcu energie fosil@, ca de altfel }iextrac]ia minier@, unde utilaje puter-nice }i mari consumatoare deenergie au putut „decapita un vârf demunte }i s@pa enorme galerii înp@mânt pentru a extrage câtevagrame de aur”. S@ ne gândim,ad@ug@m noi, }i la ce s-a petrecut însubteran pe parcursul întreguluisecol XX, cu minele de orice fel careau extras p@mântului cantit@]i uria}ede mine reuri, iar galeriile, de}i secur-izate într-un fel sau altul, putem oare

afirma cu mâna pe inim@ c@ ele nuau afectat echilibrul fizic al Planetei? Scriu de vreo 4 decenii ^n acest sens}i nu m-a luat aproape nimeni ^nseam@. Dar la marile nave propulsatecu „petrol”, precum „acele navesovietice }i nu doar, de m@rimeaportavioanelor, care au operat înmod clandestin pe toat@ duratar@zboiului rece”, le-a calculat cinevaefectele negative }i ireversibileasupra mediului?Or, toate acestea, precum }i alteprocese de un tip sau altul dar câtde cât asem@n@toare, inclusiv „smo -gurile” generate de r@zboaie, de cat-astrofele nucleare, de cutremure, etc.au produs }i produc schimb@rile cli-matice pe termen lung. Între 1900 }i2000, dup@ unele calcule judicioase,cre}terea temperaturii medie pe Terraa fost inferioar@ unui grad Celsius,iar m@rirea nivelului apei m@rilorgenerat@ de înc@lzirea la poli pro-dus@ mai ales de poluarea princombustibili fosili, s-a limitat ladoar 20 cm. Au fost, ^ns@, „doaracumul@ri” ce au explodat deja. Darar putea exploda mai mult, cu con-secin]e incalculabile în anii ce vin.Sigur c@ o solu]ie fundamental@ oconstituie tranzi]ia energetic@ spresisteme mai curate dar }i tranzi]iaunor cutume, obiceiuri }i cre}teridemografice spre niveluri susten-abile f@r@ a produce r@u vie]ii....Este posibil s@ nu fim de acord cutot ce spune McNeill. Dar estemomentul s@ ne gândim vital la ast-fel de chestiuni, punându-le înbalan]@ cu îns@}i via]a. Iar în acestsens avem nevoie de solidaritate, desolidaritatea tuturor. Via]a ne-a dat-oDumnezeu }i nu avem voie s@ nebatem joc de ea, indiferent cât demare ar fi câ}tigul pe care uniioameni îl ob]in astfel. O „gestiuneplanetar@ a resurselor”, cu profitsocial, solu]ie propus@ de mai multestate vestice, nu este deloc deneb@gat în seam@. Cu atât mai multcu cât utilizarea energiei nucleare nurealizeaz@ condi]iile de securitatenecesare: riscul zero în orice împre-jurare. {i ^n acest sens am maiscris, de multe ori, dar degeaba. Armai fi ceva: nu cumva r@zboaiele,catastrofele, extremismele de un felsau altul, interfereaz@ cu efecteleunor procese tehnice care au adusunora satisfac]ii }i profituri imense,iar altora r@u? {i dac@ da, cumpoate fi realizat@ decuplarea?

Dan POPESCU

„Uciga}ii” PlaneteiInunda]iile: catastrofe la nivel ^nalt

VINERI 18 MARTIE 2011 5

c my b

c my b

c my b

“300”

c my b

Num@rul 300 al „EuroeconomiaXXI” este, desigur, un jubileu. Maidegrab@, îns@, o cifr@ intermediar@.Având, mai ales, în vedere nivelul}i for]a profesional@ a autorilorrevistei, tinere]ea foarte multoradintre ei, maturitatea }i,deopotriv@, tinere]ea celei mai marip@r]i a cititorilor, proiec]iile }i aspi-ra]iile noastre. Am urm@rit s@îmbin@m în cercet@ri – c@utând s@fie o îmbinare armonioas@ – trecu-tul, experien]a economic@ aRomâniei, a Europei, a lumii cuprezentul, a}a cum este el, }i }timcum este, }i cu viitorul, cum seprefigureaz@ acesta. Cu viitorul cu

certitudinile care sunt cum sunt, cuviitorul care ridic@ semne de între-bare într-o lume cel pu]in învolbu-rat@, ea îns@}i într-o permanent@c@utare, ^ntr-o lume într-o continu@bulversare fizic }i biologic deloc înultimul rând. O lume cu proiecterelativ sigure, dar cu împliniri destulde nesigure. Rândurile de fa]@ sunt nu doarînsemnele unei bu cu rii, normal@,fire}te, ale unei anu me respons-abilit@]i, }i ea normal@. Ele consti-tuie, de asemenea, semnifica]ii alehot@rârii de a continua pe drumulgreu al unei publica]ii economiceprofesionale vizând economia în

sensul larg, dezvoltarea }i cre} -terea economic@, finan ]ele, mar-ketingul, managementul, eco-eco -nomia, psihologia economic@,con ta bi litatea, futurologie, posi-bilele }i probabilele perspective.În re vis t@ am publicat, publi c@ m,vom publica schi]ele de lucrupentru studii }i c@r]i care s-auv@dit de referin]@, pentru mariCon grese in ter na]ionale }i Con fe -rin ]e {tiin]ifice de anvergur@, pen -tru Asocia]ii Pro fesio na le re mar -cabile dintre Româ nia, Europa,Statele Unite, lumea noastr@ glob-al@, etc. De regul@, nu am dat gre}în ceea ce am lucrat, lu cr@m, pre-

vizion@m. Am anun]at practic prim-ii, la noi, criza mondial@ econom-ico – financiar@, criza alimentar@.Din p@cate, eco urile, reverbera]iilenu au fost pe m@sura a}tep t@rilornoastre, ceea ce desigur c@ nu ne-a incumbat, c@ nu ne incumb@ penoi. Ne -am referit la vulnerabi-lizarea fizic@ }i biologic@ a Terrei,mai mare ca ^n trecut, precum }ila consecin]ele astfel. Din nou“lini}te”. “Lini}te” }i ^n ce privea}i prive}te insecuritatea nuclear@.Asta este, ^ns@... Sper@m, totu}i,s@ anun ]@m }i bucu rii. Punemaccentul pe deschiderile practiceale revistei, ce se întâm pl@ cu

banii, cu valuta, ocuparea, cu pro-ductivitatea, cum a influen]at,influen]eaz@ }i va influen]a econo-mia destinele, via]a noastr@......De la Europa firmelor la firmeleeuropene a devenit o realitateevident@ a c@rei examinare înplan disciplinar }i interdisciplinara comportat }i comport@ eforturimari, mii }i mii de ore de trud@doar pentru a în]elege c@ ainevoie de alte mii }i mii de orede alt@ trud@ pentru a finaliza câtde cât. Am acceptat acest efort,ni l-am însu}it, ne str@duim s@ îlfacem }i pe mai departe.

Redac]ia

„Euroeconomia XXI” - 300

MAPAMOND ECONOMIC VINERI 18 MARTIE 20116

urmare din pag.1Petru cel Mare a fost al treilea ]arprovenit din dinastia Romanov, carea condus Rusia din 1613 pân@ în1917. Revolu]ia rus@ din 1917 îiaduce la putere pe bol}evici, iarImperiul [arist se transform@ înUniunea Sovietic@, care a rezistatpân@ la pr@bu}irea sistemului comu-nist }i apari]ia Federa]iei Ruse.În anul 1957 speciali}tii îngeopolitic@ sus]ineau c@ economiasovietic@, la acea dat@ crescând detrei ori mai repede decât cea ameri-can@, va deveni pân@ în 1975 for]aeconomic@ dominant@ la nivel mondi-al. Ceea ce a urmat }tim cu to]ii, iarsistemul socialist de economie a fal-imentat determinând pr@bu}ireaUniunii Sovietice în 1991. A urmat laputere Boris El]în, care în prima faz@era v@zut în Occident ca un democ-rat, de}i concep]ia lui legat@ depre}edin]ie era una autocratic@, faptdemonstrat }i prin impunerea cufor]a a unei constitu]ii care asiguraputeri sporite pre}edintelui. În 1992a fost numit prim-ministru EgorGaidar, cel care a pus în practic@reforma economic@ a terapiei de }oc,prin care s-a pus cap@t erei pre]urilorcontrolate subven]ionate de c@tre stat}i s-a liberalizat comer]ul exterior.Reformele au dus la pr@bu}irea ime-diat@ a standardului de via]@ a uneip@r]i importante a popula]iei }i laconsolidarea unei oligarhii cu leg@turiîn lumea interlop@. Astfel c@, în ultim-ul deceniu al secolului trecut, Rusia asuferit o c@dere economic@ mult maigrav@ decât a suferit Statele Unite }iGermania în timpul marii crize eco-nomice din 1929-1933. În august1997, criza financiar@ asiatic@ a cul-minat în Rusia cu deprecierea rublei.A urmat în 1998 colapsul economieiRusiei, ca urmare a cre}terii datorieipublice }i sc@derii nivelului de traipentru cea mai mare parte a popu-la]iei. Sc@derea brusc@ }i puternic@ avalorii rublei, dup@ intrarea în falimenta Rusiei în anul 1998, a for]at trans-formarea unei economii extrem denecompetitiv@, cl@dit@ de-a lungul agenera]ii întregi de planificare central-izat@, într-una marginal competitiv@ înanii ce au urmat.Dup@ renun]area la putere de c@tre

Boris El]în a urmat perioada celordoua mandate preziden]iale ale luiVladimir Putin, perioad@ în care Rusias-a transformat dintr-un actor slab alpoliticii interna]ionale într-o ]ar@ care}i-a recâ}tigat statutul de putereregional@ manifestându-}i deschisinten]ia de a deveni o putere mondial@}i din punct de vedere economic.De la colapsul din 1998, economiaRusiei }i-a revenit dincolo de a}tept@rilemajorit@]ii anali}tilor, aceasta fiind car-acterizat@ în ultimul deceniu de perfor-man]e economice ridicate cu o rat@ decre}tere a PIB-ului de peste 10&,datorat@ în mare parte }i puterii ener-getice }i pozi]iei strategice în ceea ceprive}te resursele energetice. Cu toateacestea, criza actual@ a lovit din plineconomia Rusiei înc@ din anul 2008, iaraceasta se clatin@ din nou în 2010.Dup@ un an 2009 catastrofal, în care acunoscut o recesiune semnificativ@,“Ursul de la Est” se bazeaz@ acum peredresarea economic@a mondial@ pentrua-}i putea vinde la cel mai bun pre]petrolul, resursele energetice }icerealele. În timp ce economia Rusieis-a contractat sever în 2009 cu 7,9&,din cauza crizei mondiale, autorit@]ile sea}teapt@ la o cre}tere de 4& în 2010,dar datorit@ condi]iilor meteo nefavora-bile }i a unor calamit@]i naturale caurmare a incendiilor care au afectat ter-itoriul Rusiei în luna august, aceste cifre

ar putea fi revizuite în sc@dere.Criza economic@ a avut efecte negativepentru Rusia atât în ceea ce prive}teclasele sociale cu venituri mai reduse,cât }i în rândul olgarhilor. Astfel, val-oarea combinat@ a averilor celor maiboga]i ru}i din 2010 este de 182 demiliarde de dolari, în cre}tere cu 30&de la 139 miliarde de dolari în 2009,dar înc@ sub vârful de 221 miliarde dedolari din 2007, conform topului real-izat de publica]a american@ Forbes.Revenirea este par]ial explicat@ decre}terea cu 20& a pie]ei de ac]iuni aRusiei anul trecut, dar reflect@ deasemenea avansul puternic al cereriiChinei pentru materii prime, în contin-uare baza averii celor mai boga]i ru}i.Rusia a pierdut mai mul]i miliardaridecât orice alt@ ]ar@ în timpul crizeifinanciare, acest lucru fiind pus peseama folosirii ac]iunilor ca garan]iipentru credite.De}i, în primii doi ca pre}edinte, Putin,în tandem cu Andrei Ilarionov, a luatm@suri destinate reformei fiscale,descentraliz@rii }i privatiz@rii par]iale ap@mântului, a urmat o perioad@ deimpunere a unui regim autocratic. Laprima vedere s-ar putea spune ca el s-a temut c@ Rusia va fi supus@ unorfor]e de pia]@ asupra c@rora el nu vaavea nici o putere de control. Vectorulprincipal al cre}teriii economice dinRusia este considerat domeniul ener-

getic, iar m@surile au vizatna]ionalizarea resurselor energetice, pre-cum Gazprom, care domin@ sectorulgazelor naturale, }i Rosneftul, caredomin@ sectorul petrolier. Proprietarulcelui mai mare grup petrolier privat,Mihail Hodorkovski, a fost trimis laînchisoare }i i s-au confiscat toate pro-priet@]ile, pe care apoi le-a inghi]itRosneftul. Alan Greenspan scria în2007, în cartea sa “Era turbulen]elor”c@ „date fiind r@d@cinile lui Putin înKGB }i faptul c@ a crescut într-o soci-etate colectivizat@, este pu]in probabilca el s@ în]eleag@ în profunzime cumfunc]ioneaz@ pie]ele libere.”Economia Rusiei se poate descrie celmai bine ca fiind o economie de pia]@având în spate o respectare a legiiînc@ imperfect@, cea mai mare parte abog@]iilor ]@rii aflându-se în mâinilestatului sau ale alia]ilor Kremlinului.Chiar dac@ dup@ venirea la conducerea lui Vladimir Putin, Rusia a cunoscuto perioad@ de înflorire dup@ colapsuldin 1998, corup]ia, birocra]ia }i inter-ven]iile arbitrare ale statului în mersulafacerilor private sunt omniprezente.Rusia continu@ s@ fie ]ara în curs dedezvoltare ale c@rei resurse de petrol }igaze îi domin@ PIB-ul. Aceasta î}ifolose}te o parte din veniturile deexport pentru a importa bunuri de con-sum de înalt@ calitate din restul lumii.În mod normal, nu are importan]@

dac@ valoarea ad@ugat@ continu@ s@creasc@ drept consecin]@ a sporul per-manent de produc]ie }i a pre]urilor înpermanent@ cre}tere, dar produc]ia depetrol }i gaze este în ultim@ in stan]@limitat@ de geologie, iar pre ]urile merg}i în jos, nu numai în sus.De asemenea, Rusia este sortit@ s@joace un rol în evolu]ia pe mai departea capitalismului global. Dac@ acest rolse va vedea limitat de o alocare inefi-cient@ a resurselor de capital, atât decaracteristic@ regimurilor autoritare, nuse va putea }tii decât în deceniileurm@toare, perioad@ în care Rusia va fiun actor principal pe scena mondial@cu activele sale energetice }i militare.În anul 2001, banca de investi]iiGoldman Sachs a inclus Rusia îngrupul BRIC al celor mai marieconomii emergente }i care se prev@dc@ vor fi pie]ele principale aleurm@torului deceniu. De}i economiaRusiei este caracterizat@ de perfor-man]e economice majore ca urmare aunor rate cre}tere ridicate pe parcur-sul ultimilor 10 ani, exist@ totu}i ungrad de risc relativ ridicat pentru caaceasta s@ devin@ una dintre princi-palele pie]e ale urm@torului deceniu, ̂ nspe]@ cel ^n curs, tocmai datorit@pârghilor neconsolidate care s@ poat@fi utilizate în situa]ii de criz@. Pentruca Rusia s@ devin@ cu adev@rat oeconomie sustenabil@ în viitor trebuies@ rezolve mai întâi principala prob-lem@ care caracterizeaz@ întregul grupBRIC }i anume eradicarea s@r@ciei. Încondi]iile în care regimurile politicemanifest@ o anumit@ aversiune fa]@ desistemele democrate }i caracterizatede un grad mai ridicat sau mai sc@zutde corup]ie, am putea spune c@ aces-tea nu vor putea s@ devin@ puterimondiale cu economii sustenabile civor r@mâne la statutul puteri sectori-ale sau regionale cu economii emer-gente. F@r@ discu]ie c@ Rusia va aveaîn anii ce vor urma un rol importantîn mecanismul economic la nivelmondial, influen]at, cum spuneam, decre}terea clasei de mijloc prin politicieconomice care s@ r@spund@ unuianumit scop }i eradicarea s@r@ciei, dar}i un rol important pentru viitoareaevolu]ie a Europei prin pozi]ia strate-gic@ în ceea ce prive}te alimentareacu gaze naturale a statelor europene.

Ascensiunea economic@ a „Ursului de la Est”

asistent univ. Alin OPREANA

CARBURAN[IVINERI 18 MARTIE 2011 7

urmare din pag.1Dar suntem o economie cu totulspecial@. {i atât Petrom cât }i Lukoilsau Rompetrol }tiu asta }i profit@din plin. Ce înseamn@ comportamentnormal, în acest caz? Pur }i simplus@ cre}ti pre]ul când cota]ia cre}te.Faptul c@ suntem la un record depre] chiar dac@ nu suntem chiar laun record de cota]ie vine }i din fap-tul c@ avem cea mai mare acciz@ dinistoria petrolului românesc. Mini -sterul de Finan]e - al patrulea juc@torîn acest mecanism care cre}te pre]ulla benzin@, î}i freac@ palmele cubucurie când încaseaz@ accizele, bachiar la 1 martie a eliminat }i ofacilitate de accizare redus@ pe biocarburan]i care a pus înc@ 8 bani pepre]ul deja în cre}tere. În consecin]@,benzin@ scump@ este rezultatul unuiamestec de stat slab }i companiiputernice, comportamente opor-tuniste }i superficiale în contextulunei crize globale. A pune totul pecontractul de privatizare prost f@cutcu OMV, nu e suficient, de}i politi-ca de redeven]@ este cel pu]in ciu-dat@ pentru statul român, dac@ nucorupt@. În ultimii doi ani, s-auîncasat sume de 550 }i 600 de mil-ioane lei pe aceste redeven]e, semnc@ indiferent de pre], cantitateaextras@ determin@ costul redeven]ei,în timp ce cre}terea cota]iilor inter-na]ionale - motivul pentru carePetrom scumpe}te benzina pentru a]ine cont, cum e }i corect, detendin]ele globale - nu duce la veni-turi suplimentare semnificative. Înconsecin]@, profitul Petrom pe 2010 afost fabulos! În cre}tere cu 163&fa]@ de 2009 (da, 163&), de peste 2miliarde lei, iar explica]ia c@ acestavine dup@ investi]ii mari din ultimiiani (sunt peste 4 mld. euro investi]i,e drept) nu e suficient@. Acest exem-

plu este unul clasic de rent@: uncâ}tig suplimentar ob]inut pe bazaaccesului monopolist la resurse ac@ror pre] a crescut din motive con-juncturale, nu de performan]@. {iprofitul apare u}or în aceste condi]ii:pre]ul petrolului care intr@ la rafinare

este umflat la cota]ia pie]ei inter-na]ionale de}i pre]ul de extrac]ie estemult mai mic. Petrom }tie c@ aceas-ta este procedura corect@ - nu sun-tem Venezuela s@ subven]ion@mpre]ul local - dar este prea corect@ încoantificarea cre}terilor pentru c@ }tie

c@ nu poate decât s@ câ}tige. Pre]ulPetrom se transfer@ spre celelaltedou@ companii care au aceeaşi strate-gie - dar profitul lor se deconteaz@ înRusia }i Kazahstan, filialele române}tiimportând la pre]uri interna]ionale }ide aceea fiind pe.. pierdere la noi. La

acest scenariu se adaug@ interesulstatului de a continua politica deaccizare care este aproape dejum@tate de pre]ul litrului. În condi]iileîn care în ciuda cre}terii pre]ului cu24& anul trecut, cererea a înregistrato sc@dere minor@, rezult@ c@ la actu-alul pre] avem o pia]@ inelastic@ }imecanismul de reglare cerere ofert@nu merge. Deci, cre}terile vor contin-ua cu toate suspinele de rigoare pen-tru c@ atât Petrom cât }i celelaltecompanii sunt extrem de bine plasate.Ce se poate face? Prea pu]in. Între-barea corect@ este cum poate fiîmp@r]it mai just profitul acesteicre}teri de pre]uri între companiilecare nu au f@cut nimic pentru asta }istat/societate. La renta Petromului vinu}or gânduri de suprataxare de vremece rediscutarea redevenţei se face în2014. Sau m@car o politic@ mai activ@a statului în Consiliul deSupraveghere. Cum cererea oferta nufunc]ioneaz@, e loc de negocieripolitice: numai ele pot determinacompania care determin@ pre]ul pepia]@ s@ nu mai fac@ acum parad@ dehipercorectitudine în economia depia]@ când de fapt nu avem acum a}aceva. În plus, trebuie tras cu din]iipân@ se rupe pu]in acest oligopol. Vafi foarte greu de g@sit o companiecare s@ mai investeasc@ pe o aseme-nea pia]@ în care trei companii au80&. Ne mir@m în aceste condi]ii c@mrejele de pre] sunt acelea}i?Consiliul Concuren]ei nu poate facenimic pentru c@ nu sunt în]elegeridirecte ci un simplu mecanism încare cei trei se în]eleg din priviri, iarnimeni din statul român nuîndr@zneşte s@ impun@ mai mult@modera]ie la Petrom, liderul informal.Sau s@ ia mai mul]i bani. Pân@ atun-ci, preocuparea legat@ de pre]ul ben-zinei nu va fi decât un slogan pop-ulist, dar va r@mâne pe termen lungo problem@ imens@ cu solu]ii pu]ine.

F@r@ iluzii: pre]ul carburan]ilorDan SUCIU

Bucure}ti - Biblioteca Na]ional@

ART~ ECONOMIE VINERI 18 MARTIE 20118

c my b

c my b

c my b

c my b

Articolele ap@rute în revist@ exprim@punctele de vedere ale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

Colegiul de

redac]ie

Redactor }ef coordonator:DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

drd. Alin OPREANA,OPREANA,secretar general de redac]ie

editorGRUPUL DE PRES~

CONTINENT

CAMERA DE COMER[,

INDUSTRIE {I AGRICULTUR~

A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33,

fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Academia Dacoroman@ din Bucure}ti,o institu]ie cultural@ ap@rut@ înperioada de entuziasm revolu]ionarhipertrofiat postdecembrist, mai pu]incunoscut@ în lumea academic@româneasc@, a nominalizat pe scri-itorul român trilingv (român@-francez@-englez@) Florentin Smaran -dache, la premiul Nobel pentru liter-atur@ pe 2010.Este un motiv (cred) de legitim@mândrie }i bucurie, pentru to]i ceicare cunosc amploarea diversitatea }imodernitatea operei scriitorului mate -matician, }i cred în voca]ia românilorpentru literatur@ }i art@, dar }i ungenerator de nedumerire pentru ce,marea Academie Român@, nu a luatini]iativa unui astfel de demers. Acest eveniment a reactualizat, odilem@ pe care o am de peste 40de ani în leg@tur@ cu scopurile }isemnifica]ia acestui prestigios premiuinterna]ional dar, mai ales, despre„alchimia” pe care o practic@ cei cedecid soarta premiilor Nobel.Am purtat de num@rate ori amplediscu]ii pe marginea acestui subiect,cu un foarte drag prieten, scriitor }iziarist în presa sibian@, care, spreregretul nostru al tuturor oamenilorde art@ }i literatur@, a trecut preadevreme în cele ve}nice. Era multmai documentat decât mine înaceast@ problem@, (el avea mai multeinforma]ii despre criteriile care staula baza acord@rii aceastor premii, darera dominat de un anume scepticismraportat impar]ialitatea AcademieiSuedeze în aceasat@ privin]@). O istorie a ciud@]eniilor petrecute subcupola prestigioasei institu]ii suedeze

ar putea constitui subiectul unui seri-al plin de picanterii }i comic@rii.Min]ile tembeloide al unor dictatorierau hr@nite de ob]inerea titlului delaureat al premiilor Nobel. Lui Hitleri se confer@ premiul Nobel în 1939iar Stalin a fost nominalizat în 1945}i 1948. Ceau}escu î}i dorea din tot sufletul s@devin@ laureat, fapt pentru care inter-venea pe lâng@ mari personalit@]i alelumii care s@-l propun@ }i s@-l sustin@.A ^ncercat pe lâng@ Mircea Eliade.Un scriitor }i jurnalist politic ameri-can pe nume Christopher Hitchensacuz@ pe cei ce i-au acordat premiulNobel pentru pace lui HenryKissinger pe care îl consider@ crimi-

nal de r@zboi....M-am ^nt$lnit cu prietenul amintitla Los Angeles, în toamna anului1997, a fost o întâlnire intempestiv@,dar nu lipsit@ de noim@. Nu ne-amv@zut de vreo 10 ani, el a emigrat înS.U.A înainte de Revolu]ie.Bucuria revederii a generat un amal-gam de discu]ii dominate de nostal-gia unor vremuri frumoase, unice,din trecutul nostru comun pitores-cul burg, Sibiu. Vorbeam de toate, f@r@ un anumeplan, despre felul în care ne-am aco-modat cu America, despre via]a liter-ar@ }i artistic@ din aceast@ „planet@”a tuturor posibilit@]ilor. Întâmpl@toram deschis discu]ia despre Premiul

Nobel din acel an.Era vorba de Dario Fo, scriitor,scenograf, dramaturg, pictor, regizor,italian n@scut în 1926. Eu eramentuziasmat c@ un reprezentant alspiritului latin a reu}it s@ întruneasc@sufragiile juriului Academiei Suedeze.Cu felul s@u de a fi, mucalit }izeflemitor, mi-a t@iat pu]in din avânt.Nu ]i se pare b@trâne, c@ anumitena]ionalit@]i sunt abonate „sine die”la premiile Nobel indiferent de cali-tatea actului artistic pe care îl cul-tiv@? - Caut@ în biografiile lau-rea]iilor, }i vei g@si origini etnicecomune! Printre ace}tia î]i enum@rnumai câ]iva: Elias Canetti, HaroldPinter, Elfriede Jelinek, Imre Kertesz,

Nadine Gordimer, Isaac BashevisSinger, Saul Bellow, Boris Pasternak}i al]ii, care au creeat literatur@ demare for]@ spiritual@, ce a intrat înpartimoniul cultural al omenirii, darcare, poate, au luat locul altor scri-itori apartin@nd altor na]ionalit@]i. Oare operele lui Tudor Arghezi,Mihail Sadoveanu, Lucian Blaga,Nichita St@nesu, Marin Sorescu suntsub nivelul valoric ale scrierilor luiSaul Bellow sau Imre Kertesz, depild@? Sunt mai mult decât curiosdac@ Florentin Smarandache vaintruni voturile comisiei pentru liter-atur@ sau va fi surclasat de ... Sau vor zice c@ Herta Muller este dinRomânia }i deci s@ mai a}tept@m.

Petru-Ovidiu DUMBR~VEANU

SOLILOCVII DE DUMINIC~Premiul Nobel pentru literatur@ pe anul 2010.

Pre]ul petrolului risc@ s@ explodeze, }i s@ ne explodeze }i pe noi.

Dario Fo - laureat al premiului Nobel pentru literatur@

Stockholm