Sunt grãdinar. Recunosc. Doar cu numele,deºi-mi plac florile. Ca ºi grãdinar, pot – sauîncerc – sã-mi dau cu pãrerea despre cum stã

balanþa electoralã. Nu e vorba de deontologie –cicã n-ar fi bine sã vorbim de politicã, în astevremuri –, dar doresc sã nu lovim clar ideea dea vota, din moment ce suntem în campanieelectoralã. Hai, sã vorbim despre... flori!

Clar, trandafirul e la modã. Cã e unul, cã suntmai mulþi, trandafirul e la modã. Pe eºichierulpolitic, trandafirii stau de ceva vreme la pândã.Au fost ei scuturaþi ºi dezrãdãcinaþi de laguvernare, de când cu tragedia de la Colectiv,dar uite cã înfloresc din nou ºi se pregãtesc sã seinstaleze iar pe pervazurile de la Casa Poporuluiºi de la Palatul Victoria.

Cine mai stã la pândã? Iaca un buchet degãlbenele Unii vor spune cã gãlbenelele suntbune, or fi, alea clasice, dar nu astea, camveºtejite. Gãlbenelele de care vã spun suntgenetic scurse din portocalele suculente pevremea crizei combinate cu lãmâile nemulþumitedin USL. Rãmâne galbenul veºnic promiþãtor,dar în acelaºi timp care tot veºnic rãmâne lastadiul de simplã promisiune.

A mai rãmas, ca idee, altoiul PUSR. Acoloputem pune orice. Sau, de fapt, nu putem, dar...e loc pentru toþi. Un buchet cu de toate: niºtegladiole, care dau prestanþã, muºcate, care dauideea de ton critic, niºte gherbera made inFrance, ca la Capitala E un fel de... ce-o fi: unaltoi între Soros ºi umbra lui Johannis. un picde... speranþã combinatã cu antisistem.

Mergând mai în jos, lalelele rãmânconservate, poate cu niºte petale lipsã, dar totse-adunã de un buchet de 5 procente. Aºa cã ºitulipanul trebuie luat în calcul.

Desigur, mai sunt iriºii de un albastru inifinit,ca un zid al plângerii marca Voroneþ, specificPMP, adicã acelui ochi albastru, spãlãcit, fix,emoþional, fix, expresiv, fix, poetic, fix,atotcuvântãtor, totuºi fix. Clar, e vorba deBãsescu.

Poate cã i-am vãzut pe toþi, dar am uitat decea mai importantã floare. În limbaj cromatic, celmai maleabil partid este „Ghiocelul”, adicãproaspãt nãscutul ALDE. útia, convinºi deimportanþa de a sta în poziþia „balama” ºi la felde convinºi cã e nevoia de ei, adoptã poziþiaghiocelului faþã de cei care sunt la pupitru,poate-poate prin buchetul ºi se „mãritã” laguvernare.

Ar mai fi ºi alte flori, cu ºanse aproape nulesã intre în „gãleata” politicã de la Casa Poporului.Dar ideea e clarã: în decembrie avem ºansa sãplivim flora noastrã politicã, sã ne alegembuchetul care ne place.

Aºa cã, chiar dacã nu mã ºtiu la politicã, darla flori mã mai pricep. Sau, cel puþin, aºa cred!

www.flacara-rosie.ro

E D I T O R I A LSenior editor: Lajos NOTAROS

Sãptãmânal arãdean de opinii, dezvãluiri, pamflet ºi sport www.flacara-rosie.ro

Manager general: Silviu TURC

se aprinde din prima!

Despreflori ºialtele

Teofil GRÃDINARU

n i m e n i n u n e s t ã î n c a l eSerie nouã, Anul X, Nr. 291 21 Noiembrie 2016, 8 Pag., Tiraj: 3500 ex.1 Leu

Aradul arde, Primãria ºi Consiliul judeþean sunt tapate

În numãrul trecut arãtam cu se sifoneazã banii prin sport.Adicã, prin investiþiile din sport ºi, mai ales, din infrastructurasportivã. ACUM, a venit rândul culturii.

Numai prin proiectul „Arad – Capitalã Culturalã 2021” s-auscurs în buzunarele camarilei politice SUTE DE MII DE EURO!!!Fãrã nici o exagerare, din moment ce în bugetul Asociaþieifabricate special în acest sens intrau anual 720.000 de lei, numaide la instituþiile de culturã subordonate Primãriei ºi ConsiliuluiJudeþean. Câte 10.000 de lei „donau” lunar fiecare instituþie:Teatrul, Filarmonica ºi Centrul Municipal de Culturã (Primãrie),respectiv Biblioteca, Muzeul ºi Centrul Judeþean de Culturã(Consiliul Judeþean). 10.000 x 6 instituþii x 12 luni = 720.000lei!!! La un curs de 4,5 lei/euro, avem un buget anual de160.000 de euro anual!!! Bani publici, cheltuiþi pe un proiecteºuat, care a avut ca rezultat doar alimentarea cu bani a unorfirme ºi persoane fizice autorizate.

Iar cheltuielile au fost pe mãsurã: 3.500 de lei pe caredirectorul Asociaþiei, Andrei Ando, le aproba (ºi deconta,desigur) consultantului... Andrei Ando! ªi asta lunã de lunã! Sau,tot lunã de lunã, 2.300 de lei pentru prestãri servicii pentru uncameraman de la West TV, post de televiziune la care, printr-ostranie coincidenþã, era director acelaºi Andrei Ando.

Cât despre deplasãri, Asociaþia „Arad Capitalã Culturalã2021” s-a dovedit o adevãratã agenþie de turism, cu deplasãri laBucureºti, Bruxelles, Valladolid sau Craiova. Pãi, ce rost au maiavut aceste deplasãri. Era suficientã o deplasare la Timiºoara casã vedem cã proiectul „Arad Capitalã Culturalã” este un eºec dinstart ºi toatã combinaþia a fost fãcutã pentru a satisface financiarunele persoane.

Acum, pentru „merite deosebite”, aceluiaºi Andrei Ando i s-a oferit un fotoliu cald în Consiliul Judeþean: Director al unei nouînfiinþate Direcþii care cuprinde Comunicarea, Turismul,Externele – adicã toate ingredientele pentru noi excursii. Totulîn numele unui proiect... Dar mai conteazã ce proiect?Important e sã fie bani, publici desigur ºi ceva în zona culturalã.Cã asta prinde!

P.S Vom reveni cu detalii despre aceste scurgeri de bani,în care vom explica punctual pe ce s-au dus sute de mii deeuro, banii arãdenilor!

T

Sifonarea banului public,varianta „Capitalã Culturalã“

„Harnici” cum suntem am intrat în posesia unor documente oficiale. Despre cum ºi câþi bani s-au cheltuit pentru megaproiectul cu Aradul - Capitalã Culturalã 2021. Un fiasco total. Dar pe banii arãdenilor. ªi nu puþini bani. Astãzi vã punem ladispoziþie documente cu cheltuielile pe care le-a fãcut Andrei Ando, ºãful pus de Falcã sã pãrpãdeascã bani, în anul 2015 pelunile ianuarie, februarie (pag.1), martie ºi aprilie (pag.2). Cu alte documente ºi substraturi ale mega hoþiei, în numãrul viitor

Alãturarea dintre PNL ºi Dacian Cioloº nu artrebui privitã altfel decât ca o stare de disperarecare i-a cuprins pe ambii parteneri în ajunul

alegerilor parlamentare. Privit cu încredere ºisperanþã de foarte mulþi români, Dacian Cioloºpare cã s-a lãsat alterat de putere. Sau, e mai multdecât atât!

Sã ne aducem aminte cã guvernul tehnocrat afost instalat imediat dupã valul de proteste care aurmat tragediei din Colectiv. Ieºiþi în stradã, zecide mii de oameni au spus atunci un NU hotãrâtclasei politice ºi întregului sistem care aîngenunchiat România de 25 de ani încoace.Venit în chip de salvator, Dacian Cioloº a fost peplacul multor români, protestele au încetat, iarguvernul tehnocrat a trecut la treabã. Cu rezultatemai mult sau mai puþin notabile. Dacã-i ascultãmpe pesediºti, atunci e „Guvernul Zero”. Dacã-iascultãm pe liberali (dispuºi, acum, sã spunã ºi sãfacã orice i-ar aduce la putere), atunci GuvernulCioloº este plin de realizãri mãreþe. Adevãrul, caîntotdeauna, e undeva la mijloc. Cert e cã, înrãstimpul scurs de la instalare ºi pânã acum,

Guvernul Cioloº nu putea face minuni. ªi tot certeste cã a fost, la prima vedere, cel mai puþincorupt guvern al României postrevoluþionare.Acesta este ºi motivul pentru care impresia bunãlãsatã atâtor români s-a transformat ºi continuã sãse transforme în dezamãgire: Cioloº a venit pe unval de nemulþumire la adresa clasei politice ºisfârºeºte în cloaca acesteia. Explicaþiile pot fi maimulte, dar douã îmi par mai apropiate derealitate: Ori Ciloº s-a lãsat prins în mrejeleputerii, ori a fost, din start, reprezentantulsistemului de care a venit sã ne „salveze”. Aºînclina spre cea de a doua variantã, pentru cãaltfel nu-mi explic cum e dispus sã stea, atât deuºor, la masã cu PNL (în care regãsim, înproporþie mare, urmaºii PDL-ului, un partid care afurat România la concurenþã mare cu PSD). Dacãar fi fost valabilã prima variantã, atunci Cioloº ar fioptat mai degrabã pentru USR sau ANP, douãpartide care se pretind anti-sistem.

Acestea fiind spuse, privim cu neîncrederespre actorii angrenaþi în cursa electoralã. Câþidintre ei sunt ceea ce pretind a fi?

21 Noiembrie 2016 OPINII Pag. 2

www.flacara-rosie.ro

NEWSAR

Orlando TOADER

Cioloº, ce dezamãgire!

Hai sã mâncãm ceva, a sãrit Nelu din peisaj, ºtiu un locfain, nu-i departe. De altfel, a completat el dupã ce aþipornit, aici nimic nu e foarte departe. Oraºul e mic, într-

o orã, douã n-ai ce face. Aþi luat-o pe o stradã dreaptã,hotãrâtã, umbroasã din cauza copacilor bogaþi ºi relativdeºi pe ambele direcþii de mers. Cãsuþele fãrã etaj de laînceput arãtau bine chiar dacã nu erau neapãrat întreþinuteºi cele mai multe aveau acoperiºul din tablã. Dupã o vremelocul lor a fost luat de construcþiile mai noi, pãtrãþoase ºicu muchiile indefinite. Cu decoraþii mai mult de cãrãmidãaparentã, nu erau neapãrat blocuri, dar n-aveai cum sã lenumeºti altfel. Aþi ajuns dupã câteva minute într-o piaþã încare vechiul se îmbina straºnic cu noul, vile cu un turnuleþîn care se afla balconul se aflau faþã-n faþã cu verticalitateabutucãnoasã a noilor clãdiri. Asta este, a arãtat Nelu sprecea mai înaltã. Hotel ºi restaurant ºi nelipsitul bar. Semãnâncã bine, te-a liniºtit, observând probabil nehotãrâreadin privirea ta, hai, poate dau de Gigi. Un chelner de aici,a precizat în treacãt în timp ce intraþi în restaurant printreimensele uºi de sticlã incastrate în cornier ruginit.

Gigi nu mai era, dar îl cunostea ºi pe Costi de careuitase complet. O ciorbiþã, pentru început, dupã care uncotlet de porc, ce zici, i s-a adresat acesta direct cu aceeapoliteþ agresiv-unsuroasã cu care începeai sã teobiºnuiesti. Merge, dar înainte ne aduci douã vodci ºicafele, i-a zâmbit Nelu ferm, dupã care a mai adãugat: ºidacã se poate nu piºwasser. Ce?, a devenit bruscameninþãtor Costi. Mai scurte si mai tari, dacã aþi avea lanisip, ar fi perfect. Nu avem, i-a întors-o chelnerul, daravem la filtru. Nelu a râs: aþi evoluat, deci, scurte ºi tari.Înþeles, ºefu, a revenit Costi la zãmbetul mierosdintotdeauna, încheiând ceremonia cu o plecãciune jucatãîn amãnunt la miºto. Sunt cu toþii niºte ºnapani, a începutNelu descrierea situaþiei dupã ce s-a îndepãrtat Costi. Tetaie unde pot ºi cu cât pot, iar dacã te simt dezorientat saufraier te lasã pur si simplu în curul gol dupã ce au bãgat întine ceva mizerii de doi lei.

Era evident stãpân pe situaþie, în elementul sãu,hotãrât sã nu scape frâiele din mânã. De aici mergemînapoi la Nucet. Ajungem pe la cinci, de bilete n-avemnevoie, e a doua oprire, luãm pulsul, mergem pânã laMovila, nu-i departe, e prelungirea la Nucet, dacã avemnoroc dau de Câine, poate stãm la el peste noapte, bemun vin ºi gata. Mâine la aceeaºi orã suntem la Bucale din

nou. Era simplu, pãrea simplu, lumea strãlucea sub soarelede Septembrie în timp ce voi, în timp ce suflaþi în linguracu ciorba de vãcuþã, vã uitaþi prin vitrinele prãfuite spreblocul de peste drum.

Era doar o stradã. Nu-i vedeai capãtul, iar în anumiteporþiuni nici marginea. O stradã care se transforma penesimþite în piaþã, redevenind la fel, un pic mai încolo, dinnou stradã. Mergând agale spre clãdirea internatuluiLiceului agricol din Nucet, ceva îþi lipsea în mod evident.Încã nu-þi dadeai seama ce, ºtiai doar cã nu e ceva concret,ceva palpabil. Aveai în schimb spaþiu din belºug. Pãrea cãte afli într-un loc în care nimic nu începe, nu se terminã,doar este, existã de când e lumea.

Internatul era o clãdire nouã, un paralelipiped perfectdacã ar fi avut liniile paralele. Un coridor cât casa, expresiaaici exprima realitatea de pe teren, din care se deschideaudormitoarele. La cele douã capete se aflau niste scãri cutreptele denivelate de mozaic aproximativ, delimitate deo balustradã din fier la fel ca în orice construcþie de acesttip. Peste ani, în armatã, cazarma nouã era la fel cudiferenþa cã avea patru etaje.

Aþi dat repede de bãieþi. Întâlnirea a fost aºa cum aprevãzut Nelu ºi cum þi-ai imagint-o tu: gãlagioasã ºidinamicã. Se bãteau pe umeri, încercau sã parã de gaºcã.Hai, sictir, au zis aproape la unison când au aflat cã tu eºtiungur. Nu se vede, a zis unul pe care ceilalþi îl apelau Calu.Se pare cã aveau cu toþii porecle de animale, formau un felde trib cu rãdãcini zoomorfe. Aþi aflat repede despre Cãinecã nu mai venise la ºcoalã de trei zile, avea ceva problemefizice, ceva legat de un pescuit ratat în balta din apropierecare s-a lãsat cu bãtaie. E umflat rãu de tot, mânca-þi-aº, arâs tare de tot unul numit Curca. Da, reveniþi seara sidormiþi la noi, a stabilit întrebând cel care pãrea ºeful,singurul de altfel care nu avea nume de animal. Îi ziceaucu respect ºugubãþ Moºul. Si nu pentru cã pãrea mai învârstã ca ceilalþi, dimpotrivã: era un puºtan mai mititel, cuoasele ieºind prin toate încheieturile. Avea însã o privireobraznicã ºi hotãrâtã, calmã în acelaºi timp. O privire debãtrân care a vãzut multe, pentru care via?a este o cartedeschisã. Sau închisã pentru totdeauna, depinde de ce-þiconvine mai mult. Bineînþeles, mon ami, i-a rãspuns NeluMoºului, avem treabã, n-avem timp acum de chefuri,venim la internat cel târziu la miezul nopþii, sper sã aveþidouã paturi ºi pentru noi. Ce vorbeºti, i-a rãspuns oarecum

sumbru Moºul, patul tãu este neocupat, cine sã aibã curajulsã se punã în locul tãu. Þi se pãrea cã între cei doi existãceva de care sunt conºtienþi toþi ceilalþi în afarã de tine.Încercai sã-þi dai seama dacã e de bine sau de rãu.

Movila era în prelungire la Nucet pe drumul ce ducespre Mircea Vodã. Un drum strãjuit de case joase, cugarduri doar pe ici-colo, printre care zãreai câmpia care sepierdea doar la orizont. La Nucet era o mãnãstire aflatã lamarginea unei urme de pãdure, urme care se prelingeaupe marginea de nord ale localitãþii, Movila în schimb sedeschidea în câmpia presãratã de nenumãrate bãlþi, numiteoficial crescãtorii. Heleºtee?, am întrebat eu la un momentdat doar ca sã mã aflu în treabã, fãrã sã realizez atunciprovenienþa maghiarã a cuvântului.

Câinele n-avea nici pe dracu, caftul a fost unul minordupã cum ne-a povestit hohotind fãrã întrerupere, au fostîn fiecare searã la baltã, au prãjit peºte ºi au bãut vin ieftinde Dealul Mare pânã-n zori, cum sã te duci dupã toateastea la scoalã. Corect, a conchis Nelu, mon ami, mã poþiajuta cu banii ãia, ºtii tu? Nicio problemã, i-a întors-oCâine, iar dupã ce a aflat de intenþia noastrã de îmbarcarela Constanþa, a devenit ºi mai darnic: mã, fraierilor, vã maifac rost de câteva sute-n plus, sã aveþi. Nu-i o problemã?,s-a interesat politicos Nelu vãdit satisfacut de primire, deimaginea pe care aceastã deschidere, mai largã decâtcâmpia din faþã, o putea sãdi în tine. Banii, mânca-þi-aº,niciodatã, a ºarjat Câine, iar în seara asta mâncãm nistepeºte ºi bem un vin de-þi dai palme singur. Omule, de aiºti, ce fãrã sens ºi fãrã chef sunt aici toate de când ai plecat,s-a adresat direct lui Nelu, lovindu-l tandru cu pumnul înburtã.

Seara a fost ca în poveºti. Peºtele s-a prãjit puþin maiîncolo de baltã sã nu fie atâþia þânþari. S-au adunat vreozece de toate vârstele, era acolo ºi bunicul lui Câine, omãtuºã mai tânãrã ºi încã câþiva despre care habar n-aveaîn ce relaþie de rudenie se aflã. Peºtele a fost senzaþional,iar vinul mai bun ca de obicei, aºa cum ne-a asigurat Câine.Ce dracu, mãi, odatã vine Moºul la Câine acasã, doar n-osã-i dãm poºirca pe care o bem noi zilnic. Aºa-i, a fost deacord bunicul, vãdit transpus de apusul de soare care se-ntindea peste câmpie de parcã ar fi fost aburul sângeriuieºit din pestii puºi nu de mult peste grãtarul improvizatdintr-o lamã de plug.

Lajos NOTAROS

Fuga (IX)P R O V I N C I A L U ’

Urm

are

din

pagi

na 1

Amânarea „sine die“ abasarabenilor de a reveni în

„Patria Mamã“, ne întreisteazã,iar pe unii îi supãrã. Desigur,nouã, celor de dincoace de Prut,ne este greu sã-i înþelegem.Pierdem din vedere cã douãsecole (cu un „intermezzo“ din1918-1940), basarabenii au avuto istorie aoarte, care i-a marcatºi, aº zice, i-a remodelat. Sãmenþionez doar lunga stãpânireþaristã ºi cea sovieticã.

Între acestea, s-a produs unmiracol. În urma Primului RãzboiMondial, basarabenii au renãscutca pasãrea Phoenix ºi ne-au datcea mai mare lecþie de iubire deneam din istoria noastrã. Sã nuuitãm, ei s-au unit primii cu„Regatul României“. Au avut, dinfericire, lideri remarcabili, darUNIREA au înfãptuit-o masele de

români, care, în 28 martie 1918,într-un entuziasm dedimensiunile unei legende, austrigat „Noi vrem sã ne unim cuÞARA!“ Sã ne imaginãm ce tãrieºi ce curaj au doveditbasarabenii, în condiþiile uneirevoluþii bolºevice careconvinsese întreaga Rusie.

Aº spune, ca istoric, UnireaBasarabiei cu Vechiul Regat aavut o motivaþie strictsentimentalã. A fost „un fapt desuflet“. Dar, din nefericire ºi dinpãcate, experienþa româneascãdin perioada interbelicã aînsemnat o mare ºi dureroasãdezamãgire pentru basarabeni.Guvernarea „frãþeascã“ s-adovedit un prilej de spoliere„legalã“ a „bunurilor“ oferite deaceastã provincie bogatã. În anii

60-70 ne-am bucurat desimpatia domnului colonel Iustinªeredan, fostul comandant al„Gãrzilor naþionale“ în anul1918, din Valea Mureºului ºiValea Criºului, iar dupã MareaUnire, primul prefect român laprefectura din Chiºineu. De câteori îl provocam, începeam aºa:„Domniºorule Horia (aºa îmizicea el), mi-e ruºine ºi nu pot sãuit cum ne-am comportat noi. Oarmatã de funcþionari, cei maimulþi din Bucureºti, oameni puºipe cãpãtuialã, care dupã 2-3 ani,dupã ce îºi fãceau plinul,plecau!” Aveam douã camioanela Prefecturã. În preajmaCrãciunului ºi a Paºtilor, „liota”asta de funcþionari le foloseaupentru a transporta acasã, în þarã,uneori te miri ce! Mi-a rãmas în

amintire cã un funcþionar a trimissoacrei, la Bucureºti, de Crãciun,un butoi cu castraveþi muraþi.

Unirea din 1918 a fost un actsentimental, dar basarabenii deazi sunt total schimbaþi faþã decei din trecut. Azi nu maiacþioneazã sub impulsulsentimentelor. Experienþelecontradictorii cu care i-a„blagoslovit” istoria i-a fãcutprudenþi, au un înalt grad deluciditate, sunt mult mairaþionali, îºi cântãresc cu grijãoportunitãþile, în demersurile lortriumfã realismul care îideterminã sã-ºi punã la „rece”întrebarea: „Ce le poate oferiRomânia de azi lor?”

Dacã suntem sinceri, trebuiesã recunoaºtem cã aceastãîntrebare suntem obligaþi sã ne-o punem nouã înºine.

Basarabia ºi iar BasarabiaHoria MEDELEANU

Aradul, o mare micãlacã

Chestie de speþãAvem douã chestii! Una cã

Cionca – prin voia sorþii,preºedinte al Consilului Judeþean– vrea o Poliþie a Lucrãrilor. Adoua cã lucrãrile sunt de cãcat,atât în judeþ, cât mai ales înmunicipiu. Asta o spunem noi.Baiu’ e cã Cionca – o fi Falcã, o fiAndo, Cionca rãspunde – e pecale sã-l punã ca ºef al Poliþieilucrãrilor pe un angajat alPrimãriei. Desigur, prin concurs.Nu dãm din casã, dar cum unangajat mediocru al Primãrieipoate sã devinã ºef de lucrãri?Mai ales cã lucrãrile de lamunicipiu sunt de tot rahatul.

Gospodarul judeþuluiUnul dintre cei mai aleºi politi-

cieni ai judeþului este, fãrãîndoialã, Mihai Calimente (fotostânga). Mihãiþã, cum îi spun edu-catoarele, îngrijitoarele ºi cuplul

Gâdea-Badea. Ca sã aducã noiargumente, Mihãiþã sare la bere-gata tuturor. O chestie normalã,politic vorbind. Dar... aceste argu-mente ne doare... pentru cã întimp ce ne vrea binele tuturor,Calimente nu-ºi are grijã de binelepropriu. ªi nu glumim.

Ca sã fim expliciþi, la imobilulpe care (parþial) îl deþine, troneazãniºte pancarte mari cu... „Atenþie,cade tencuiala!” ªi, mai mult, aapãrut ºi o groapã riveranã, camu-flatã cu un fel de podeþ metalic,de pe vremea când trotuarulrespectiv a vãzut primul asfalt.

Întrebarea vine de la sine: cumsã fie Calimente gospodaruljudeþului când nu poate fi gospo-darul propriei sale case.

Maitre d’judeþ Despre preºedintele Consiliu-

lui Judeþean ºi activitatea lui pro-fesionalã, numai de bine. Dar nune-a cãzut bine sã aflãm cã dom-nul preºedinte e de acord sã dea– pur ºi simplu – Aeroportul alto-ra. respectiv timiºorenilor. Parcã-lvedem, cu cãmaºã albã ºi papion,întinzând Timiºoarei tot Aradul,ca pe un platou garnisit cu detoate.

Sigur, Cionca o sã ne spunã cãnu-l dã Timiºoarei, ci...Bucureºtiului, cã Aeroportul varãmâne în Arad, cã doar nu facenimeni pista sul ca pe un covordus la spãlat ºi tot din astea...

Realitatea e alta: la butoanevor fi alþii. e ca ºi cum ai o maºinã,e pe numele tãu, plãteºti impozit,RCA ºi toate cele, iar de plimbatcu ea se plimbã vecinul sauadministratorul blocului.

Rubrica lu’undercoavãru’

21 Noiembrie 2016 ACTUAL Pag. 3

www.flacara-rosie.ro

ACTUAL

Mediul de afaceri autohton nu mai poateasista nepãsãtor la lipsa de strategie, deperspectivã, de responsabilitate ºi de

onestitate în relaþia conducãtorilor þãrii cu ceicare asigurã, într-o foarte mare mãsurã,salariile bugetarilor, ajutoarele sociale ºicelelalte cheltuieli fãcute din banul public.Niciuna dintre formaþiunile care se confruntãpe scena politicã pentru locuri în viitorulParlament nu a convins mediul de afaceri cãare o strategie eficientã, acþiuni pe termenscurt ºi mediu care sã scoatã antreprenoriatulromân din blocajul nefast în care se zbate deprea multã vreme.

Oamenii de afaceri români îºi doresc ca þarasã fie condusã pe principiul meritocraþie iarrãspunderea sã fie statuatã pentru toate funcþiiledin instituþiile statului ºi din deconcentrate, sã setermine, odatã pentru totdeauna, cu propunerilepoliticianiste, cu proiectele niciodatã duse lacapãt, uitate imediat dupã preluarea puterii înstat, cu permanentele modificãri, pe toateplanurile, odatã cu fiecare schimbare acomponenþei Legislativului ºi a Executivului.

De asemenea trebuie ca odatã pentrutotdeauna, sã fie instituitã responsabilitateadirectã: ai greºit, rãspunzi, deoarece pânã acumaproape nimeni nu a rãspuns pentru cheltuireanechibzuitã sau cu rea intenþie a banului public,pentru înstrãinarea resurselor de toate felurile,pentru lichidarea unor unitãþi care – bineadministrate – ar fi putut aduce plus valoare.

Oamenii de afaceri români dorescîncetarea abuzurilor ºi a presiunilorinstituþiilor statului asupra mediului de afaceriautohton.

În acest moment existã 67 de instituþii cu

atribuþii de control calibrate la nivel naþional,dar acþioneazã doar asupra a 30 la sutã dinmediul de afaceri, adicã asupra firmelorautohtone, prea mici ºi prea slabe încomparaþie cu multinaþionalele ºi corporaþiilemereu ºi cu ostentaþie intangibile.

„Viitorul României depinde de deciziilelegislative ºi de mãsurile Executivului, motivpentru care mediul de afaceri cere partidelorcare vor participa la alegerile din decembrieun semnal hotãrât cã lucrurile nu vor maicontinua ca pânã acum iar decidenþii de lanivel naþional îºi vor asuma ºi vor rãspundepunctual de aplicarea celor mai bune soluþiieconomice ºi sociale pentru ieºirea din stareacatastrofalã în care se aflã mediul de afaceriautohton. Partidele au fãcut ºi fac, în aceastãperioadã, nenumãrate propuneri, au diverseiniþiative în numele antreprenorilor, dar fãrãsã-i consulte, fãrã sã le cearã pãrerea tocmaicelor care se confruntã zi de zi cu realitateaeconomicã. Filiala Arad a ConfederaþieiPatronatul Român a fost ºi este mereudeschisã dialogului cu toate forþele politice ºitoþi factorii decidenþi care au drept obiectivedezvoltarea capitalului autohton, reducereafiscalitãþii, debirocratizarea, descurajarea

abuzurilor ºi a presiunii inadecvate aorganismelor statului asupra producãtorilorromâni de bunuri ºi servicii, prezervarea ºicreºterea numãrului de locuri de muncã,institurea unui dialog social real ºi constructivîn cadrul unui sistem tripartid cu reprezentanþia cãror legalitate este doveditã ºi confirmatã.”este mesajul transmis pentru politicienii detoate orientãrile de cãtre Marin Criºan (fotostânga), preºedintele Filialei Arad aConfederaþiei Patronatul Roman.

În completare, vicepreºedintele FilialeiArad a Confederaþiei Patronatul Român,Marcel Mãinescu (foto centru) a adãugat cã:„Nu mai avem timp ºi nici starea necesarã casã constatãm, dupã alþi patru ani, cã ne-amales din nou cu promisiuni deºarte. Lideriipartidelor trebuie sã înþeleagã cã doarasumându-ºi prevederi legislative logice,numai îndreptând urgent ceea ce a fostlegiferat greºit, pot cãpãta încredereapopulaþiei ºi, în special, pe cea a mediului deafaceri autohton. Fãrã acestea ºi fãrãdemnitate naþionalã, un stat de drept nupoate funcþiona”.

D.M.

Filiala Arad a Patronatul Român, îngrijoratã de

lipsa de viziune a partidelor asupra viitorului þãriiDupã douã decenii ºi jumãtate

partidele politice continuã sã se prezinteîn faþa electoratului cu aceleaºi planuride guvernare nerealiste. În acestecondiþii, atât la nivel local prin voceapreºedintelui de filialã, Ioan MarinCriºan, dar ºi la nivel naþional prin voceadomnului preºedinte Gheorghe Naghiu,Confederaþia Patronatul Român vrea sãfacã anumite precizãri .

La Arad, bãtãlia electoralã pentru alegerileparlamentare se duce, aºa cum este normal,ºi între reprezentantele sexului frumos. De

voie, de nevoie, principalii competitorielectorali (partidele politice) s-au vãzut însituaþia de a le pune pe liste. Cele rãmase pedinafarã n-au dezarmat ºi au pornit la luptã pecont propriu. În acest sens, la Arad o avemcandidat independent pe Lia Ardelean.Independent de PSD sau de orice alt partid, sã

ne-nþelegem! Doamna Lia oricum ar fie ea,numai de dreapta nu e. Deci...

Singura problemã a Liei Ardelean e aceeacã „þinteºte” voturi pe „terenul de vânãtoare”al unei alte amazoane: Claudia Boghicevici.Cum ambele merg pe latura socialã, rezultãcã-ºi vor împãrþi ºi voturile provenite din zonarespectivã.

Rãmâne de vãzut cine va lua mai multe ºicare dintre ele va face pasul spre Parlament!

Vorbim în presa arãdeanãdespre deontologie cam cumvorbeau apostolii de Hristos. O

vedem – deontologia,carevasãzicã – dar o considerãmo minune. ªi iaca am rãmas cumolarii crãcãnaþi ca laginecologiea dentarã. Cicã existãun conflict deontologic prinfaptul cã judecãtorul Lãzãrescu arfi protejat-o pe doctoriþa Podea,dându-i o încadrare mai blândã.Asta ca „rãsplatã” cã judecãtoruli-a fost pacient doctoriþei. Da, eo formã de conflict de interese,dar... Pãi, decizia judecãtorului ede a o þine în arest preventiv saula domiciliu pe doctoriþã.Indiferent de acuzaþii, carerãmân sã se judece. Iarjudecãtorul oricum are sau nucircumstanþe pentru cã a fost latratament, indiferent de cine afost doctor. Cine ºtie speþa,înþelege. Dar, oricum, n-amînþeles cum de vorbeºte Jurnalul(Hirlap, cum s-ar spune) dedeonotologie. Ca stâlp civic,Jurnalul ar trebui sã mai scutureadministraþia localã, adicã peFalcã. Dar cum sã-l scuture pedom’ primar când redacþiaJurnalului arãdean, implicit aportalului Aradon (ambeleamândouã ale ungurilor de laInformmedia Oradea), stau îngazdã într-unul dintreapartamentele lui Falcã, sediulziarului (vis-a-vis de BisericaRoºie) fiind proprietateaprimarului ºi a (ex?) soþiei sale –Ela, pe numele ei de scenã.

Dacã tot vorbeam de Jurnalul,vã oferim altã mostrã de„profesionalism”. Acum vreo 3

sãptãmâni – scuzaþi de retardulinformaþiei – se punea problemascoaterii la concurs a postului demanager al Spitalului depsihiatrie de la Mocrea.Redactorul în speþã dãdea sfoarã-n þarã ca sã gãseascã unmanager, deºi managerul înfuncþie era acolo, doar cã i s-agãtat mandatul. Poate n-o fi fostbun, poate trebuia schimbat, darrãmâne un semn de întrebare:oare e chiar atât de solicitantãmeseria de ziarist? Sau, maidirect: Probleme Aline?

Pe vremuri, când conferinþelede presã erau... conferinþe depresã, nu ºuete personale,

aveam vreo trei, patrupovestitori. Care, sub forma unorîntrebãri de fapt, dãdeau niºterãspunsuri la niºte alte întrebãrinepuse încã. Aºa erau Emilªimãndan, Vasile Blidar sau –încã în cursã, ce sã spunem –eternul Nelu Weisl. Acum, cumspuneam, conferinþele de presãsunt o formã de socializare, „offthe records” - dacã vreþi, nu unact prefesional. ªi totuºi... amredescoperit frumuseþea dezba-terilor gen „ºtiu eu mai bine”.Asta prin prezenþa lui „critic”Nicu Vasile Mureºan, cunoscut înmediile politico-jurnalisticedrept «Sfântu’ Basil». Apãi, Basilne spune ce-ar face de-ar fi Fifor,de-ar fi Falcã, de-ar fi... Basil.Totul în numele presei. Numa’sã-l þinã... ºi dupã alegeri.

Hotãrât lucru, Cionca ecantitate neglijabilã. Majori-tatea celor care au relatat

fiasco-ul PSD – adicã ºedinþaextraordinarã pin care încercausocial-democraþii sã-l debarce peCionca de la ºefia ConsiliuluiJudeþean – au relatat cã larespectiva ºedinþã au fost 11consilieri. De fapt, erau 11+1,adicã ºi Cionca – preºedinte deConsiliu, dar consilier prin voiavotului – prezent ca þintã,precum Ceauºescu la Târgoviºte.Dreptu-i cã viaþa de preºedinte egrea – Kennedy ºi Indira ne staumartori – dar sã-l uiþi de lanumãrãtoare pe cel care numãrãbanii e, cumva, ciudat. Asta ededicaþie celor care nu ºtiu sãnumere. Sau nu vor sã numere.

ªi pentru cã începutul cam-paniei electorale coincideaproape cu cel al Târgului de

iarnã, ne-am propus astãzi sãvedem cum se raporteazã presaarãdeanã online la cele douãevenimente paralele dar carestrâns interactioneazã. Chiardacã târgul lui Mos Crãciun þinedublu faþã de campanie, aproapedouã luni, adicã începând deacum ºi pâna în 8 Ianuarie. Pânãla Boboteazã, se pare, de parcãdupã Revelion ar mai aveacineva, în afarã de organizatori,bani sã mai cumpere cadouri deBoboteazã.

Concluzia e simplã, marelestrateg Falcã, încearcã sã scoatãtot ce poate din dorinþa fireascã

a omului în Decembrie. Adicã sãse simtã cât se poate de bine, sãmânce ºi sã bea mai mult dacã sepoate, sã-ºi bucure copiii,nevasta, soacra, pe toþi care îi faczilele amare în restul anului.Marele Strateg a fãcut-o deja deoaie cu afiºul PNL Bucureºtirealizat în faþa grupului statuarinspirat din personajele luiCaragiale, iar cu postãrile pe FB odã în barã regulat prin renunþareasã mai facã distincþia dintre pluralºi singular.

Lumea proastã nu realizeazã caaceste greºeli, în opinia sa, nusunt greºeli, sunt de fapt

mesaje subliminale menite sã-lfacã pe bizon sã ajungã sã votezePNL de parcã l-ar vota pe Moºul.Un Moº mai din topor, nuneapãrat premiat sau tobã deortografie ºi punctua?ie, unul cael, ca tu, ca noi toþi pânã la urmã.Având toate acestea în vedere,Moºul penelist, regizat deMarele Strateg din Brad, aducecadouri doar la copiii cuminþi,ce-i care îl ascultã de parcã ar fimama ºi tata într-o singurãpersoanã cu blugii mulaþi ºigeacã de ºmecher.

Ca sã fie foarte clar, în spaþiulonline, publicitate primeºtedoar redacþia ascultãtoare,

disciplinatã, serioasã ºi deîncredere. La Arad, Vestic ºiAradon, primul devenind înultima vreme un fel de MonitorOficial PNL Arad ºi Falcã.Strategia Marelui Strateg e pe

mãsurã: publicitatea electoralãPNL Arad nu se încurcã însubtilitãþi, atacând frontal PSD-ulfiforos, fãcându-l oale ºi ulcelepe toþi de-a valma. Oricum,realizãrile fãlciene vorbesc,promisiuni în luna cadourilor,hai, mai lãsaþi-ne, ºi mai vedeþipublicitatea de pe actualitãþi-arad.

ªi cu asta basta. Ceilalþi,cârtitori ºi neascultãtori, sã sedescurce cu mizilicul de la

opoziþia calicã. USR e gãzduit laspecial, PSD cam peste tot undenu e Moºul numit în acest anpentru presã Ghiþã, Live-ul luiMihuþa junior nu se încurcã cualþii, PSD-ul fiind pe primul loc,cel mai liberal – observaþisubtilitatea -, nu-i aºa, din acestpunct de vedere fiind Newsar-ullui Orlando Toader, cel care pelângã PSD, PMP ºi ALDE oferãspaþiu generos de publicitate ºipentru UDMR.

În maghiarã desigur, din careaflãm cã UDMR va face totulpentru ca autostrãzile viitoruluidin Ardeal sã nu fie din hârtie, cidin asfalt. Grandios program, amzice liber dupã Charles De Gaulle,dacã nu ne-ar pieri cheful de totvãzând politicianismul agresiv ºivulgar prin care Marele Strategcontribuie la otrãvirea aeruluiarãdean, distrugerea preseilocale (nu numai a celei online!)ºi primitivizarea discursuluipublic. Sperãm, totuºi, ca MoºNicolae, cel care vine la sfârºitulde campanie, sã-i aduca uncadou de aºa naturã încât MoºCraciun, preocupat cu târgul deiarnã care þine anul acesta ºi anulviitor, sã nu mai aibã aceastãgrijã. Cum, necum, aºa sã fie!

www.flacara-rosie.ro

21 Noiembrie 2016 OBLOCU’ARADULUI Pag. 4

‘a i dã presa mea!

Culturã. Lacustrã. Aºa vã întâmpinã Falcã, cu Capitala luiculturalã cu tot, sã intraþi în Piaþa Avram Iancu, la târgul deSãrbãtori. Care cum v-a lãsat Falcã: în chiloþi, în sutien, cu cizmede gumã, cu barca etc. Da’ dupã ce v-aþi plãtit impozitele. Da’poarta de lemn, cât a costat poarta? Mii de euro, vã spunem noi

C i teºte az i ce scr iu z iare le de mâine!www.newsar.ro

Rãzboiul celor douã roze, în varianta electoralã arãdeanã

Newsar

Imaginile ruºinoase de pe stadionul Motorul, unde UTA ºi Poli s-auluptat sâmbãta trecutã în mocirlã, au determinat administraþia Falcã sãia mãsuri urgente ºi extreme.

Astfel, potrivit unor informaþii, Gheorghe Falcã, primarul municipiuluiArad, aflat în campanie electoralã cu PNL, a urmãrit partida la televizor,

suferind realmente la fiecare plonjon al jucãtorilor în noroi. Puternicafectat de cele întâmplate, dar ºi de faptul cã UTA, echipa sa de suflet,nu a reuºit s-o batã pe Poli, Gheorghe Falcã ar fi dat dispoziþie sã se iamãsuri urgente. Astfel, stadionul Motorul va fi regazonat de urgenþã, iarcapacitatea tribunelor va ajunge la 5000 de locuri pe scaune.

Pentru a reduce cheltuielile, administraþia Falcã face apel la suporteriicare au primit astã varã caserole cu gazon de pe stadionul „FranciscNeuman” sã-l aducã înapoi, sã poatã fi folosit la regazonarea stadionului„Motorul”.

(newsar.ro)

La aceastã manifestare, au adresat cuvinte de salutFlorin Vasiloni, consulul general al României laGyula; Iustin Cionca, preºedintele Consiliului

Judeþean Arad, Sergiu Bîlcea, vicepreºedintele CJ

Arad; Petru Antal, primarul oraºului Pecica; TraianCresta, purtãtorul de cuvânt al comunitãþii româneºtidin Ungaria în Parlamentul Ungariei; Varfi Andras,vicepreºedintele CJ Bekes. La întâlnire au participatconsilieri judeþeni, primari ºi responsabili de la 17primãrii din cele douã judeþe, dar ºi din jud.

Csongrad (Ungaria). Din Ungaria, au participat print-re alþii Maria Kalcso, primarul loc. Chitighaz; MaryaiJanos, primarul oraºului Bãtania; Nagy Bela, primaruloraºului Medgyesegyhaza; Laszlo Pluhar, primaruloraºului Aletea (Elek); Kovacs Sandor, primaruloraºului Csanadpalota (jud. Csongrad), localitãþi încare locuiesc ºi membri ai comunitãþii româneºti dinUngaria.

La aceastã manifestare au fost prezenþi membri aibiroului BRECO Oradea, care au prezentat detaliatprogramul de colaborare Interreg VA RO-HU: LiviaBanu, director; Monica Terean, ºef secretariat comunInterregVA; Luminiþa Toderaº, Sebastian Sturz ºiPaul Lazarov.

În cadrul programului a fost prezentat un scurtfilm al momentului deschiderii punctului de trecerea frontierei Turnu-Bãtania, din anul 1991.Participanþii au vizitat „Muzeul digital” ºi Ferma debivoli de la Pecica, obiective realizate prin fondurieuropene.

În data de de 5 noiembrie2016, Consulatul General alRomâniei la Gyula (Jula), a

organizat, împreunã cu Fundaþia„Pentru Musica” din Gyula, omanifestare amplã, care acuprins un concert aniversar, oexpoziþie ºi recepþie, cu ocazia laaniversãrii a 25 de ani de laînfiinþarea corului „Pro Musica”din Gyula (Jula).

Programul festivitãþii, aînceput cu un scurt istoric alcorului, prezentat de preotulFlorin Olteanu din Chitighaz,protopop de Jula, în CatedralaOrtodoxã Românã „SfântulNicolae”. Pr. Olteanu a spusprintre altele cã, „Pro Musica”este un cor românesc cu unrepertoriu variat, care a încercatde-a lungul timpului sã aducã onotã de unicitate în peisajulmuzicii corale româneºti, fiindconsiderat ºi „ambasadorulcultural al românilor dinUngaria”, pentru prezenþa sa defiecare datã la cele maiimportante evenimente culturaleromâneºti din aceastã þarã.Dirijorul arãdean, GheorgheFlueraº a înfiinþat Corul „ProMusica”, punând bazele unuigrup solid în urmã cu un sfert desecol. Din cor fac parte fost etniciromâni din Ungaria, intelectuali,profesori, preoþi ortodocºi dar ºioameni de rând, iubitori demuzicã coralã româneascã ºiinternaþionalã. Timp de aproape20 de ani, dirijorul corului a fostGheorghe Flueraº, emerituldirector al Filarmonicii de Stat

din Arad. În prezent, dirijorulcorului este tot arãdean, înpersoana tânãrului AdrianBughi., un discipol al fostuluidirijor. De la înfiinþare, coriºtii seîntâlnesc regulat la repetiþii încâte douã ore o datã pesãptãmânã. Corul a participat laînsemnate concerte în þarã ºipeste hotare, la diferitefestivaluri (Grecia, România,Serbia). Au avut concerte la:Pécs (1994), Lipova (1994),Argos Orestico, Grecia (1995),Argeº (1997),Hódmezõvásárhely (1998), Aradºi ªiria (1998), Piteºti (2000),Oradea (2001), Lugoj (2001,2008, 2014, 2016), Csongrád(2003), Budapesta (2004),Orãºtie (2004), Vârfurile (2005),Baia Mare (2005), Covãsânþ(2007, 2008), Seghedin (2013,2014, 2015), Szentendre (2015),Vârºeþ, Serbia (2016). În oraºulJula, corul a organizat mai mulþiani consecutiv ºapte festivaluride muzicã sacrã ºi opt festivaluride muzicã laicã.

În cadrul concertului jubiliar,corul „Pro Musica” a prezentat înprima parte cântece religioase,apoi au urmat o selecþie dinmuzica româneascã ºi universalã.Dupã concertul care a durat douãore, consulul general alRomâniei la Gyula, ES FlorinVasiloni, a felicitat corul,înmânând diplome de excelenþã:„ Cu prilejul împlinirii a 25 de anide înfiinþarea corului Pro Musica,pentru contribuþia la pãstrareavalorilor culturale româneºti în

cadrul comunitãþii româneºti dinUngaria”,pentru ªtefan Oroian,mentorul ºi conducãtorul corului(artist plastic din Jula), AdrianBughi, dirijorul actual al corului,maestrul Gheorghe Flueraº,fondatorul ºi dirijorul coruluitimp de 20 de ani ºi pentruîntregul cor „Pro Musica”.Consulul general a adresat publicun apel tinerei generaþii dincadrul comunitãþii româneºti dinUngaria, de a se alãtura corului„Pro Musica”, pentru ca acestasã existe ºi în viitor.

Consulul general al Românieila Szeged, Ioan Fodoreanu afelicitat corul cu acest prilej,înmânând un buchet de flori.

Preºedintele Uniunii Culturale aRomânilor din Ungaria, (UCRU),pr. Marius Maghiaru a aduscuvinte de mulþumiri pentruactivitatea corului ºi a înmânatun buchet de flori.

La manifestare au participatîn jur de 200 de persoane, foºticoriºti, preoþi ortodocºi, românidin Jula ºi alte localitãþi, etnicimaghiari din Jula etc. Lamanifestãri au participat JozsefKovacs, parlamentar din jud.Bekes, Peter Tolnai,vicepreºedintele ConsiliuluiJudeþean Bekes, GheorgheArdelean, consilier judeþean înCJ Bekes (etnic român dinChitighaz), Ramona Lile, rectorul

Universitãþii „Aurel Vlaicu” dinArad, Margareta Tat, primarullocalitãþii Micherechi, BertoldNetea, viceprimarul localitãþiiMicherechi, Eva Iova redactor –ºef la publicaþia „FoaiaRomâneascã” etc.

Programul artistic a fosturmat de o expoziþie defotografii, la sediul UCRU, carereliefeazã activitatea corului „ProMusica”, Expoziþia a fostvernisatã de cãtre mentorulcorului, ªtefan Oroian.Participanþii au participat la finalla recepþia oferitã de cãtreConsulatul General al Românieila Gyula.

www.flacara-rosie.ro

21 Noiembrie 2016 DIASPORA Pag. 5

Concert aniversar - Corul "Pro Musica" din Gyula a împlinit 25 de ani

În data de 17 noiembrie 2016, la iniþiativaConsiliului Judeþean Arad, a avut loc, la sediulprimãriei oraºului Pecica, jud. Arad, o întâlniretransfrontalierã a primarilor din judeþele Arad ºiBekes (Ungaria). Întâlnirea a avut loc în contex-tul lansãrii programului Interreg VA RO-HU,care are ca scop derularea de proiecte trans-frontaliere comune, sub egida „Parteneriat pen-tru un viitor mai bun” la Oradea, în data de 10noiembrie 2016.

Întâlnire transfrontalierã

româno-ungarã la Pecica Apelul INCREDIBIL

al administraþiei FALCÃ

cãtre suporterii utiºti

Operaþiunea „REGAZONAREA“

Aþi ghicit, este vorba deveºnicul ºi incomparabilul FlorinRemeþan, pe care vicisitudinilepoliticii anului 2016 l-au prins înpostura de preºedinte alorganizaþiei judeþene a PMP sau,cum este cunoscutã formaþiunea„partidu’ lu Bãse ºi-al Lenuþei”.Prin acest partid, Florinel a reuºitsã se autopropulseze în ConsiliulJudeþean ºi, acum, cã a crescutmare, partidul la- blagoslovit ºicu primul loc pe lista candidaþilorpentru Camera Deputaþilor.

Pe scurt, Remeþan este unpolitician consecvent, de marevaloare ºi fidel valorilordoctrinare. Aºa pare, dar...Marele Lenin s-ar rãsuci-nMausoleum dac-ar ºti ce face...micul Lenin. recte, cât deconsecvent este.

Marele Lenin a fost comunistºi atât. Micul Lenin a fost ºi elcomunist, dar l-a surprinsRevoluþia din Decembrie ºi aºa aaflat Florinel cã pot fi mai multepartide. ªi au fost... Florinel a

început politica aºa cum eranormal. Adicã, la PSM – pentruprofani, Partidul Socialist alMuncii, partidul lui Ilie Verdeþ,continuatorul real alcomunismului în România. Apoi,ca un utecist veritabil, a trecut lavarianta democratã a partidului,la Partidul Socialist, condus peacea vreme de Tudor Mohora.Prin fuziuni ºi calcule, a ajuns laun veritabil – ºi democratic –partid de stânga: PSDR-ul luiCunescu. ªi, apoi, printr-ofuziune a ajuns la partidul desuflet – continuatorul de facto al

comunismului –, la PSD! carepartid l-a fãcut subprefect!

Viaþa ºi luptele politice l-auadus, cum spuneam, la PMP. ªi,cu mari ºanse sã ajungã deputat.Ce þi-e ºi cu consecvenþa asta,Lenine!

Peak 5 First Ascent (premierãmondialã, ruta Romanian FlameHimalaya regiune Makalu)

Mai erau câþiva metri pânã în tabãra debazã, ºtiu cum e, am mai trãit acestemomente dupa ascensiuni... Însa acum eradiferit. Bucãtarul ne ruga sã înconjurãm stupape partea stângã ºi când am ajuns în faþa eitoþi din BC erau aliniaþi ºi ne felicitau. Auaprins câteva beþiºoare parfumate ºi amaruncat cu orez catre micul altar construit.Puja dupa ascensiune (puja de mulþumire).Bucuria era foarte mare, Ghandai de câtevaori, adicã de nenumarate ori a repetat cãnimeni încã nu a reuºit (adica în cele 7expediþii de dinaintea noastrã) ºi ca noisuntem primii, trãia alãturi de noi aceastabucurie. Mã tot uitam în sus dar muntele, cade obicei, dupa amiazã nu se mai vedea.Acolo sus, acum, era ca în fiecare zi: vântvijelios, norii se izbeau de versanþi ºi creste,iar noi, cu sufletul încãrcat de imaginile ºimomentele ascensiunii, stãteam în siguranþãîn BC. Nu am momentan capacitatea sãdescriu cele simþite ºi trãite, iar ca sã scriu amfost acolo, am urcat atâþia metri, am fãcut aºaºi aºa, ar fi prea banal.

Alpinismul este artã, iar partea sportivãeste doar o unealtã ajutãtoare în scopulexprimãrii. Eram in Machermo, mica localitatesub Kyajo -Ri. Tocmai coboram ºi am trecutpe lângã un post de crucea roºie. Cei de lacrucea roºie ne-au invitat înauntru undesurpriza era sã vedem o fotografie cufondatorul acelui punct: Dougg Scott, marelealpinist englez. Doug Scott este unul dinprimii alpiniºti care a introdus stilul alpin înHimalaya, iar pe lângã ascensiunileformidabile pe care le-au realizat britanicii auºi cartografiat zona pe unde treceau. Dupãmulte expediþii în Nepal, la fel ca Sir EdmundHillary, ºi Doug Scott a revenit în Nepal sã îiajute pe localnici. Prin intermediul uneifundaþii a înfiinþat spitale pentru serpaºi ºiporteri - cei care duc greul expediþilor.

Vlad a ºi intrat in contact cu Doug Scottcare ne-a zis ca ne invidiazã pentru cã neducem în acea zonã minunatã, unde el intinereþe a reusit atâtea ascensiuni (fiecare omare perioada când sângele explodeazã învene ºi ambiþiile se completeazã cu formafizicã maximã, tehnicã ºi stil. Cei care au urcatodinioarã acum nu mai trebuie sa urce, însã

sufletul lor ºi dragostea lor este prezentãpeste tot în vãile ºi pe vârfurile Himalayene).

Doug ne-a dat niºte hãrþi fãcute deexpediþiile britanice pe baza cãruia s-au fãcuthãrþile moderne, însã hãrþile moderne suntgreºite ºi de asta ne-am dat seama doar lafaþa locului. Surpriza era în momentul în carecautam BC sub Peak 5 cu elicopterul, iar dupãcâteva încercãri nemaiavând suficientcombustibil elicopterul trebuia sã aterizeze ºisã ne lase pe undeva. Dupã o cãutare de 3 oreVlad a gasit echipa rãtãcitã (echipa de suports-a luat dupa hãrþile moderne care nu aurespectat hãrþile britanicilor, cei care aucartografiat zona initial) ºi a organizattranspunerea taberei de bazã de pe o altãvale, sub obiectivul nostru principal - Peak 5.

Într-o zi, când cercetam posibilitãþile deurcare am descoperit rãmãºiþele taberelor debazã din care au încercat cei dinaintea noastrãvârful.

Care a fost secretul ascensiunii noastreface parte dintr-o alta poveste.

Mulþumim lui Lopsang Sherpa (dinMachermo), Passang, Ghanday, ºi toþi porteriicare ne-au transportat echipamentul. Departede forfota ºi nebunia din Everest toþi nepaleziicu care am intrat în contact au dat dovada demaximum de respect amabilitate ºiospitalitate.

Una din cele mai frecvente întrebãri la prezentãri este cum dormi, cum mãnânci, ce mãnânci?Oamenii îºi dau seama cã aceste lucruri

sunt cele mai grele acoo unde nu ai condiþii.Este greu de imaginat cã atunci când acasãfuncþioneaza centrala, mâncarea este ori pemasã, ori în frigider, unii pot supravieþui intr-un cort micuþ, undeva departe, la o înãlþimede mii de metri. Tot spun ºi repet, alpinismul

e o artã, iar dacã ne folosim de zeci de obiecteîn scopul unei ascensiuni, practic toate se potfolosi în beneficiul nostru, sã avem un micconfort in plus.

Cortul pe care vedeþi este cel mai uºor dinlume ºi cântãreºte 1 kg, este foarte mic ºirezistã la furtuni datoritã construcþiei speciale.Sacul de dormit este produs românesc,dezvoltat în timp pentru ascensiuni extreme.Nahanny Timiºoara produce aceºti saci carefac diferenþã mare în bagaj de volum ºigreutate .

În sac cãldura este mare datoritã corpuluicare produce energie, astfel inclusiv ºigândurile bune conteazã, însã afarã dupã cumvedeþi respiraþia se depune zub forma dezãpada.

Momentul critic este acela când urmeazatrezirea. În Expediþia Nanga Parbat amdescoperit conceptul recompensei. Cafea 3 in 1ºi deja motivaþia creste 50%. Restul se împarteîn ruºinea faþã de coechipier „cum adicã, nu tetrezeºti la timp...” ºi între motivaþia personalã.Oamenii de munte se trezesc devreme pentrucã psihic este greu de dus o întoarcere peîntuneric, astfel pe cât posibil mai degrabã seurcã într-o luminã care tot creºte ºi se evitãcoborârea dupa apus.

Practic, în cort mediul este suficient de ostilca sã tragem ºi mai mult „plapuma peste noi“ºi sã ne creeem propriul climat în interiorulsacului, dar asta nu duce nici la succes, nici la ocontinuare a vieþii. Sacul ºi cortul ne oferaprotecþie, dar este o iluzie.

În exterior sunt gheþari, pereþi, obstacolelevieþii care urmeazã sã fie trecute. Bunãdimineaþa... e timpul sã plecãm ...

Dupa ce îþi iei pioleþii, adicã Guns n Roses, îþiaduci aminte de Bon Jovi pe vârf, te poþi da lavale cu The Rolling Stones ºi la bazã poþi striga: Iwanna rock (Twisted Sisters). Acasã, iei avionulpilotat de Bruce Dickinson (Iron Maidean) ºi înliniºtea unei seri în locul numit „acasa” pui opiesã a lui David Gilmour, Coming Back to Life,iar dupã ce ai stat prea mult îþi aduci aminte destrigãtul lui Falco, Out Of The Dark...

În curând, la Arad, voi proiecta filmul„Himalaya - Vis º Destin”, o sintezã aexpediþiilor „Everest 2015” ºi „AmaDablam”, ascensiunea pe cel mai frumosmunte din lume, împreunã cu premieraromâneascã pe Cholatse. Proiecþia opropunem pe ziua de 24 noiembrie, dar voireveni cu detalii exacte.

Zona crepuscularã de la Cermei

Echipa nou promovatã în liga atreia a susþinut mereu acelaºilucru, de la începutul proiectului.Faptul cã se bazeazã pe un grupfoarte unit, cã jucãtorii, antrenoriiºi conducerea sunt un tot unitar ºipe acest fond au venit rezultatelecare au dus la promovarea în ligaa treia. Doar cã dupã acest fericiteveniment, au apãrut ºinecazurile. Rând pe rând, din lotulformaþiei au dispãrut jucãtoriimportanþi care au anunþat cã numai vor sã continue acolo. Fãrã ada motive în public, fãrã a spunelucrurilor pe nume. Mircea Aslãu(foto) are la dispoziþie un lot totmai puþin numeric, dar se scoateîn faþã tot aceaºi poveste cugrupul unit. Sã nu fie grupul aºade unit de sã mai rãmânã numaiantrenorul ºi conducereaexecutivã …

La cursuri e bine sã taciªtim cu toþii cã nu ne-a prea

plãcut sã stãm atenþi la ºcoalã, fiecã a fost primarã, gimnaziu, liceusau facultate. Cã mai mereu întimp ce profesorul vorbea ºi noiaveam acelaºi instinct, sã mai dãmo poveste cu colegii din jur. Sau,ne mai trezeam în timpul clasei sãmai punem câte o întrebare

stupidã profesorului, de netrãzneau colegii câteva cuvintedulci.

Na, ºi acum povestea. În urmãcu câteva zile, într-un oraº dinVestul þãrii a avut loc un interesantcurs þinut pentru antrenori. Avenit un nene dintr-o þarãoccidentalã sã explice cum se facetreaba în mod profesionist. ªi,acolo prin salã, printre mulþiantrenori, era ºi un conducãtor declub. Nu prea ºtim ce cãuta peacolo, dar mã rog, e bine cã omuls-a documentat. Dar s-a trezit laun moment dat sã îl întrebe penenea câtã rãbdare ar trebui sãaibã conducereaunui club cu unantrenor pânã sã îl demitã. Ei bine,în acel moment, un antrenor carea lucrat cu acel conducãtor s-aridicat de pe scaun ºi a fost cugreu þinut în frâu de cãtre colegiidin jur sã nu îl altoiascã pe cel cuîntrebarea. Cã amintirile încã suntproaspete în memorie. În rest,arãdenii prezenþi la acel curs s-ausimþit foarte bine ºi au învãþatmulte lucruri...

www.flacara-rosie.ro

21 Noiembrie 2016 SPORT Pag. 6

Erectoralã

BÂRFE SPORTIVEPremierã mondialã în alpinism realizatã de Torok Zsolt ºi Vlad Cãpuºan! (II)Aradul lui Ghiþã Falcã sãrbãtoreºte tot felul de evenimente ciudate, menite doar pentru a ieºiîn faþa mulþumii ºi a se lãuda cu tot felul de chestii aiurea. Dar lucrurile ºi persoanele carefac cu adevãrat cinste oraºului nostru sunt trecute în plan secund. Unul dintre oamenii cuadevãrat valoroºi ai Aradului este Zsolt Torok, cel care reuºeºte performanþe extraordinarefãrã sã fie prea mult ajutat de administraþia localã.

În urmã cu câteva sãptãmâni, cum aþi putut citi ºi în ziarul nostru,, Zsolt alãturi de VladCãpuºan au reuºit sã stabileascã o premierã mondialã, aceºtia escalandând (în munþiiHimalaya), vârful Peak 5 (6.374 metri) din zona Makalu, fiind primii oameni care au puspiciorul pe acest vârf, reuºind sã urce pe o rutã nouã, neexploatatã de nimeni pânã acum.Pentru a intra mai adânc în toatã aceastã aventurã redãm mai jos povestea acestei escaladãripovestitã chiar de cãtre Zsolt Torok pe pagina sa de Facebook.

Micul Lenin ºi inconsecvenþa

www.flacara-rosie.ro

21 Noiembrie 2016 SPORT Pag. 7

Când sunã Împãrãþia, uitãm ce spunem!Adrian DUMITRU

Vorba mea...

UTA a avut în ultimii 20 – 25de ani mereu probleme înceea ce priveºte conducerea

clubului. Cu greu s-a putut gãsiun investitor adevãrat, care sã nuaibã interese ascunse ºi care sãîºi doreascã doar binele clubului.Iar atunci când un astfel de om aajuns în fruntea echipei – vezicazul Nicolae Bara – dificultãþileºi piedicile au fost puse de lakilometrul zero al oraºului.

Practic, Gheorghe Falcã s-aimplicat activ în viaþa UTA-ei. Afost un pion activ înretrogradarea echipei în liga atreia ºi renaºterea în primuleºalon, graþie celor de la LibertySalonta. A repetat scenariul înperioada Giovanni, împingândclubul spre faliment pentru cadupã aceea sã scoatã din jobensalvarea UTA Bãtrâna Doamnã.Nu e de uitat nici momentuldupã partida cu DunãreaCãlãraºi, când a fãcut un live pefacebook împreunã cuAlexandru Meszar, ca sã selaude cu acest proiect. Dupã care

a dispãrut ca acel animal înporumb, cã doar s-a terminatcampania electoralã. Iar dupãruºinea pe care am simþit-ofiecare arãdean în parte lapartida cu Timiºoara, primarul aacþionat din nou, atât din umbrã,cât ºi direct.

La câteva zile dupã aceeabãtaie în noroi de pe Motorul,clubul UTA a emis un comunicatde presã. Unul normal în acestecondiþii, în care spunea negru pealb cã nu mai poate sã continueîn aceleaºi condiþii de joc ºi cã sevede nevoitã sã se mute dinlocalitate, poate chiar sã schimbejudeþul pentru a disputameciurile oficiale. Oricum,echipa face antrenamentele înUngaria, deci un prim pas a fostfãcut. Pentru a întãri poziþiaclubului, Codru Grãdinariu a cititacel comunicat ºi în conferinþade presã. Totul profesionist ºinormal, aºa cum e logic. Doar cã,dupã o zi, schimbareschimbãtoare. Acelaºi personaj adat o declaraþie pentru un site de

ºtiri arãdean în care spunea cãnici vorba ca UTA sã plece dinArad, cã împreunã cu autoritãþilelocale se vor gãsi soluþii pentruechipa de fotbal sã aibã condiþiibune de pregãtire. Ce condiþiipot sã faci în timp de iarnã, nuprea pot sã îmi dau seama.

Deranjeazã însã maximschimbarea cu 180 de grade aatitudinii lui Codru Grãdinariu.Care, tot el, a mai precizatpentru acelaºi site, cã acelcomunicat de presã a fostspeculat, cã nu e adevãrat cãechipa se va muta. Culmea e cãacel comunicat încã existã pesite-ul clubului, în timp cedeclaraþia sa total opusã nuapare. Pentru mine cel puþin, darsunt convins cã ºi pentru mulþiarãdeni, este clar ce s-aîntâmplat. Codru sau un alt omdin conducerea UTA-ei a primitun telefon în care au fosturecheaþi pentru acel comunicatde presã. ªi li s-a ordonat oschimbare de atitudine, pentrucã altfel se va schimba foaia.

Practic, acelaºi discurs pe careGheorghe Falcã l-a avut într-ointervenþie live pe Facebook. Sãfie o simplã coincidenþã? Îmieste greu sã cred aºa ceva.

Dar, pe lângã confirmareafaptului cã unele persoane îºischimbã declaraþiile precum batevântul, alt lucru este ºi maiîngrijorãtor. Cã UTA depinde detoanele unui primar care înrepetate rânduri a precizat cã nueste interesat de acest club, cãface totul doar cu scop electoral.E dezamãgitor faptul cã oameniiîncã îºi pun încrederea într-unastfel de personaj care ademonstrat de n ori cã minte ºicã îºi urmãreºte doar scopulpersonal.

UTA a ajuns jucãria personalãa lui Falcã iar oamenii dinconducere nu au tupeul de a i seopune. Pentru cã ºtiu cã depindîn totalitate de banii care suntaruncaþi de la kilometrul zero,pentru cã nu au cunoºtiinþelemanageriale pentru a se puteadesprinde de sub aceastã tutelã.

BÂRFE SPORTIVE

Þineþi de bilet ca de buletin!

Am mai spus cã decizia de avinde trei bilete la pachet pentrupartida cu Timiºoara a fost unaneinspiratã a conducerii clubuluiUTA Bãtrâna Doamnã. Singurulavantaj a fost obþinerea de bani înplus, în rest nimic deosebit. Parteainteresantã vine acum însã. Adoua partidã din pachetul debilete care a fost vândut, ºi anumedisputa cu CS Baloteºti, nu se vamai disputa, deoarece aceastã

formaþie s-a retras din campionat.Dupã aceea, confruntarea cuSuceava este posibil sã fieamânatã pentru anul viitor,datoritã stãrii jalnice în care aratãgazonul (mai bine spus e stãriifoarte bune a mocirlei) de peMotorul. Aºadar, cele douã biletepot fi fructificate doar la anul, deprin luna martie încolo. Astfel,arãdenii care ºi-au cumpãrat acelebilete trebuie sã le punã foartebine la pãstrare, sã nu care cumvasã le piardã.

Marºul timiºorenilor, cu sau fãrã autorizaþie?

Palme dupã palme primite dearãdeni de la disputa cu echipaTimiºoarei susþinutã de fanii alb-violeþi. Toate acestea acordate culargul condus al autoritãþilorlocale din Arad, lucru care nu artrebui sã ne mire. Pãi nu vrea Falcãsã dea aeroportul oraºului vecin,nu a susþinut el cã vrea sã se facãun spital regional tot acolo, în locsã se facã la noi? ªi atunci de cene mirã faptul cã cu o zi înainte de

meciul cu Poli, clãdirea Primãriei afost luminatã în mov? De ce sã nemire faptul cã cei 300 detimiºoreni au fost escortaþi dejandarmi din acelaºi oraº, care aulovit fãrã milã în fanii UTA-ei? Dece sã ne mire cã aceiaºi jandarmiau lãsat la porþile stadionului mulþiutiºti ce aveau cu bilet, pemotivaþia cã arena e prea plinã?De ce sã ne mire cã timiºorenii aufost plimbaþi prin tot oraºul, în locsã fie coborâþi la gara din AradulNou ºi duºi pe un drum mai scurt?De ce sã ne mai mire faptul cãtoatã circulaþi în Arad a fostblocatã datoritã acestui marº? Dece sã ne mire faptul cã timiºoreniiau fost lãsaþi sã se ducã în faþaPrimãriei sã îºi facã poze? Dar,oare, au avut autorizaþie datã deautoritãþile noastre locale pentrutoatã aceastã mascaradã?

PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN (lI)

Gelu BOCI

Black&White

ADEVÃRATELE VALORI ªI INTERESENAÞIONALE, trebuiesc promovate ºiimplicit susþinute necondiþionat DE TOT CE

MIªCà ªI RESPIRà în politic, social ºieconomic. Numai cã, aceastã susþinere estetributarã unui sentiment nobil, unul pe care,din nefericire unii îl ascund cu sfialã,alþii nu-lînþeleg sau alþii din ignoranþã oricosmopolitism îl neagã nejustificat. Vorbimdespre PATRIOTISM. Un sentiment pur ºisimpu natural, ancestral, sentiment pe post deafet ºi catapultã la bine ºi la rãu în existenþaoricãrui popor care-ºi respectã trecutul ºi îºidoreºte un viitor adevãrat ºi-n adevãr pentruurmaºi. Multã lume confundã patriotismul cu orelicvã comunistã,cu umilinþa defilãrilorobligatorii,cu hidoasele grandioase manifestãride adulaþie pentru... „siniºtri“ conducãtori etc.Nimic mai fals. Comuniºtii s-au folosit decuvîntul „patriotism“ în interes politic, deconstrîngere ori promovare al doctrinei ce ne-a þintuit în beznã mai bine de patru decenii...

Dragi cititori, nu vã încruntaþi. A fi patriot

nu înseamnã sã IUBIÞI PENALII POLITICI, NICIPLAGIATORII ªI NICI „OPERLE LOR“...Patriotism, pe lîngã iubirea de þarã ºi poporpoate fi ºi abilitatea de a discerne între bine ºirãu,în interesul tuturor.

Am vãzut ºi apreciat ieºirile în stradã dupãdrama „#COLECTIV“ sau moartea absurdã apoliþistului Bogdan Giginã pe altarul orgoliuluiunui grandoman, Oprea, fost ºi ex tartor,factor, ministru ºi aºa mai departe... Am vãzutvoinþã pentru schimbare, am vãzutîncrîncenare dar, ºi mai de þinut minte, amvãzut ºi TEAMÃ ÎN COMPORTAMENTUL ªIDECIZIILE ACTUALEI PUTERI.

Corupþia aduce compomisuri, iarcompromisurile aduc obligaþii, care obligaþiise convertesc în noi compromisuri ºi aºa lainfinit, într-o perpetuare pãguboasã pentrunoi, cei care am ales drumul lung dar corectspre UN TRAI DECENT.

Alegerile din decembrie ar trebui sãconfirme dacã convulsiile sociale ce au speriatCORUPTA CLASÃ POLITICÃ ACTUALÃ, au

fost tresãriri de moment sau VOINÞA DE ASCHIMBA ceva în viitor. De asta scriu azi acestmaterial, din convingerea cã TINERETUL, CU…„BAC“ SAU FÃRÃ „BAC“, FUMÃTOR SAUNEFUMÃTOR, CU LOC DE MUNCÃ ORIªOMER, are sã înþeleagã din prima, cã-nROMÂNIA LOR DE MÂINE doar ei decid sãducã-n spinare gunoiele de azi saunu. PARTIDUL ECOLOGIST ROMÂN, prindefiniþie poate însemna mult ºi multe, þinîndcont de orientarea sa pro-europeanã,modernã, POATE FI VARIANTA CELORCURAJOªI, AL CELOR CE S-AU SÃTURAT CUADEVÃRAT DE TRECUT ªI PRIN VOTUL LORCONFIRMÃ ASTA. Poate m-am dezmorþituºor cu întîrziere, dar, tot ce se petrece în jurulnostru a devenit strigãtor la cer. Asta m-afãcut sã mã alãtur P.E.R., partidul în carepatriotismul este la el acasã, în casele noastre,ale voastre, susþinãtorii noºtri, aºa cum sperãmsã fie ºi-n casele tuturor românilor adevãraþi.

Nu zîmbiþi, nu suntem o buturugã micã, cibutaºul DORINÞEI VOASTRE DE MAI BINE!

Citeºte az i ce scr iu z iare le de mâine!www.newsar.ro

Gheorghe Falcã îºi bate joc în continuare de locuitorii Aradului, într-un mod sistematic, fredonând acelaºirefren ca o moarã stricatã: PSD e de vinã! Aflat la al patrulea mandat de primar, orice scuzã e deja ridicolã.Circulaþia e una dintre bubele Aradului. Oraºul e efectiv sufocat, în timp ce Falcã bagã bani – banii noºtri, dinîmprumuturi pe care le vom plãti 30 de ani de-acum înainte – ca sã facã strãzile exact aºa cum au fostproiectate acum 30-40 de ani.

Sã luãm strada Voinicilor, unde „voinicii” cu tiruri zgâlþâie, la propriu, casele localnicilor. ªi nu oricum, cidupã un plan dinainte stabilit. De principiu, pe Voinicilor – recte ºi strãzile de legãturã – e o circulaþie fãrãcomparaþie. Maºini grele – la greu. Normal, n-ar trebui ca aceste maºini sã tranziteze strãzile din Micãlaca.N-ar trebui, dar o fac. ªi, o fac cu maxim de eficienþã, barã la barã. Autoritãþile? Instituþiile abilitate? Existã ºiele, dar în schimburi... Adicã, atunci când noi controlãm, voi nu circulaþi. ªi, când voi circulaþi, noi verificãmdacã pãrinþii parcheazã la kilometru atunci când îºi duc copiii la ºcoli sau grãdiniþe.

Din pãcate, aºa cum spun mai ales micãlãcenii, totul e o afacere. Ãia de la Primãrie se fac cã controleazã(cu tot cu cacofonie), ãia din trafic se fac cã respectã legea ºi... strãzile ºi casele se surpã cu zile...

Ca sã nu existe echivoc, vã oferim niºte poze, cu tiruri cu numere de Sãlaj sau Dâmboviþa, cu tiruri cunumere mânjite de noroi, cu tiruri cu alte numere decât remorcile, cu tiruri supraîncãrcate ºi exemplele potcontinua.

ªi, dacã tot aminteam de Voinicilor, iaca un videoclip de pe vremea când Falcã promitea celor de-acolomarea ºi sarea. Un videoclip viral, din 2009, când un riveran vroia sã-i ia grumazu’ lui Falcã:

https://www.youtube.com/watch?v=OdRMzD15tW8.Sau, dacã tot vorbim de trafic, un alt video clasic, când Marin Criºan, preºedintele Patronatului Român, din

Arad, l-a invitat pe acelaºi inculpat Falcã sã dirijeze traficul în zona industrialã nord-vest: https://www.youtube.com/watch?v=bL1r6L4XMGY. (mai multe foto ºi film pe newsar.ro)

21 Noiembrie 2016 ULTIMA Pag. 8

Nu ne târâþi prin tribunale! Materialele publicate sunt PAMFLETE ºi vã invitãm sã le trataþi ca atare

S ã p t ã m â n a l a r ã d e a n d e o p i n i i , d e z v ã l u i r i , p a m f l e t º i s p o r t

Tel.: 0357/407 246

Fax: 0357/407 245

E-mail: flacararosie@gmail.com

ISSN 1842 – 9947

Manager economic, financiar ºifiscal: Geo MARC

Colegiul redacþional:Pavel Roman, Adrian Dumitru,

Orlando Toader, Horia Medeleanu, Gelu Boci, Viorel Simulov

ºi TIFI Grãdinaru

Tipãrit la CPT - Cluj

Materialele ºi foto aparþin„Romulus Dubat RO. Bt“

Reproducerea acestora esteinterzisã fãrã acordul proprietarului.

se aprinde din prima!

NOI NU SUNTEM BANALI

Victor, 8 ani, pianist

Ultimele ºtiri sunt de-a dreptul catastrofale.Nu e vorba neapãrat de victoria lui Trump saucampania PNL condusã de al nostru primar.Nici mãcar previziunea sumbrã a lui Stephen

Hawkins dupa care omenirea mai are cam o mie deani la dispoziþie.

Cea mai cruntã ºtire pentru arãdeanul obiºnuit mise pare a fi zvonul cã UTA nu va mai juca la Arad ovreme. Nu ºtim cât, depinde de multe, nu în ultimulrând de bunãvoinþa lui Dumnezeu de a ocroti Aradulde ploi. Pe de alta parte nici asta n-ar fi bine, încãsuntem sensibili la agriculturã, nici seceta care arasigura jocul pe Motorul nu ne-ar conveni în grãdinadin spatele casei din Grãdiºte sau Pârneava.

Asta ca sã nu vorbesc de Gai sau Glogowatz.Cu alte cuvinte cu privire la ploaie suntem cam

între ciocan ºi nicovalã, oricum niþel mai bine decâtde am fi între ciocan si secerã.

Sunt unii, cârcotaºi, cum le e firea, care susþin cã

ploaia n-ar trebui sã fie un impediment pentru UTA.Uite, de exemplu, la englezi, la ei plouã în fiecare ziºi au cele mai tari echipe de fotbal, mai mult decâtatât: au cele mai bune gazoane din lume.

ªi uite, de exemplu, la Bãtania. Ãia n-au nicimacar echipã de fotbal divizionarã – sau dacã autotuºi, trebuie sã fie în ultimul eºalon –, au în schimbgazon practicabil ºi pe vreme de ploaie.

Oricum e bine: jumãtate din Bãtania sunt mai nouarãdeni, drumul pâna acolo nu face mai mult de 20de minute, ce ar fi dacã UTA ar susþine jocurile deacasã la Bãtania?

Antrenamente au fãcut deja acolo, se simt bine ºiar fi ºi ceva absolut ieºit din comun: o echipã cumeste UTA sã-ºi primeascã adversarii într-o altã þarãdecât România.

V-am spus de la început cã ultimele zvonuri suntcatastrofice...

Notorius

Vizita BãtrâneiDoamne la Bãtania

C O N T R A E D I T O R I A L

Nu e glumã. Se întâmpla în Zimandu Nou, acolo unde un ºofer de laCompania de Transport Public (CTP), pe numele sau Vasile Beuca, atransformat o stradã în parcare. Dincolo de faptul cã distruge terenul

din jurul caselor vecinilor, mai încurcã ºi circulaþia pe o bandã de mers.C-aºa-i în Aradul unde CTP e stat în statul PDL!

Un ºofer de la CTP a transformat o stradã în parcare pentru autobuz

„Voinicii” de pe Voinicilor