sprijinirea citirii prin strategii de citire caietul ...ƒlului.pdf · acest caiet de exerciții...

Johannes Wild • Anita Schilcher

FiliaSprijinirea citirii prin strategii de citireCaietul dascălului

Erasmus+

Versiunea: 20/09/17

Redacție, Layout TraducereaJohannes Wild Liana Regina Iunesch

Ilustrații Fișiere audioJohannes Steubl Radiojingle: freesound.org/people/milton./sounds/85210/ Vorbitori: Anita Schilcher, Julian CastroAcest caiet de exerciții precum și alte materiale de ex. fișierele audio și texte suplimen-tare se pot descărca gratuit pe pagina:www.projektelis.eu

Realizat cu sprijinul programului de finanțare al Uniunii Europene Erasmus+. Acest proiect a fost finanțat cu spri-jinul Comisiei Europene. Răspunderea pentru conținutul acestei publicații îi revine exclusiv autorului; Comisia nu răspunde pentru folosirea ulterioară a conținuturilor.

Această lucrare este licențiată cu o denumire necomercială: Creative Commons Namensnennung - Nicht kommerziell - Keine Bearbeitungen 4.0 International Lizenz.

Important Clasele: 3. - 5.

Durata: 4 săptămâni, zilnic ca. 25-30 min. (= 18 unități)

Posibilități de implementare: Limba română, științe, sprijin individual

Observații: Vă recomandăm să începeți în clasa a 2-a cu materialul Filius de dezvoltare a fluenței citirii, pe care îl puteți descărca deasemenea pe situl de mai jos.

3

IntroducereÎn societăți puternic bazate pe o cultură a scrisului, cum este a noastră, înțelege-rea textelor literare și pragmatice cons-tituie premisa necesară unei participări active la viața culturală și socială. La școală procesele de învățare la aproape toate materiile presupun o competență suficientă a citirii. Citirea ocupă un rol central în achiziția de noi cunoștințe. Nu doar din acest motiv lipsa unei compe-tențe suficiente a citirii rezultă de multe ori în insucces școlar, mai ales dacă elevii și elevele nu reușesc, în pofida unei flu-ențe de citire adecvate, sa extragă infor-mații din text și să le pună în legătură cu alte informații pentru a întelege mesajul scris și a putea trage concluzii. Studii precum PIRLS, PISA sau DESI prezintă date veridice, care arată, că multe eleve și mulți elevi nu reușesc să atingă această performanță până la nivelul gimnazial. „Astfel mulți elevi citesc textele, dar sunt incapabili să și învețe din ele. (Rosebrock/Nix 2014, 78).

Un sprijin din timp, care să fie integrat la toate materiile nu este doar lăuda-bil, ci este o necesitate. Deja la ciclul primar cadrele didactice creează bazele unei competețe a citirii și astfel și pen-tru succesul școlar viitor al elevelor și elevilor. Materialul de sprijin nou ela-borat FILIA prezintă elevelor și elevilor din învățământul primar, într-o formă adaptată vârstei, trei strategii de citire, care îmbunătățesc înțelegerea textelor. Copiii învață cum să pregătească citi-rea și cum să prelucreze informațiile citite, pentru a profita durabil de ele. În timp ce Filius („Flüssigkeit im Lesen mit unter-schiedlichen Sachhörtexten trainieren“; Wild/Schilcher/Wachter/Schwetz et al. 2017) avea în vedere com-petențe bazale de citire, FILIA se adresează pro-ceselor de înțelegere la nivel ierarhic mai

înalt.

Ce înseamnă să citești?Citirea este un proces complex, în care interacționează mai multe subprocese. Modele cunoscute de competență a citi-rii, ca acela elaborat de Rosebrock/Nix (2014) rezumă subprocesele cognitive ale citirii la un nivel general al procesu-lui citirii, plecând de la nivelurile ierarhic inferioare (identificarea literelor, cuvinte-lor și propozițiilor și re-alizarea coerenței locale), până la realizarea structurilor superioare și a strategiilor de reprezen-tare. „Lectura este un proces mental foarte complex activ-constructiv, care presupune și solicită competențe di-verse de la subiectul cititor (Rose-brock/Nix 2014, 12).

Cu ajutorul informațiilor unui text și a cunoștințelor anterioare cititorul creează în timpul citirii un așa numit model men-tal. Așa cum un calculator are nevoie pentru prelucrarea datelor de diferite mecanisme, și la prelucrarea in-formați-ilor unui text intervin mecanisme diferite la diferite nivele. Dacă un cititor nu dis-pune de ele, modelul men-tal rămâne fragmentar. Dacă în schimb sunt folo-site stragegii adecvate, conținuturile și conexiunile unui text sunt reprezentate mai exact și ordonate (vezi Kintsch et al. 1999, 5ff.). La începători acest proces este unul anevoios și dificil. La orele de Limba română se dezvoltă competențele și aptitudinile de bază, care sunt necesare și pe care clădesc și celelalte materii. Cum s-a spus la înce-put, sprijinirea competenței citirii nu trebuie să rămână strict în sarcina mate-riei Limba română, pantru că o sprijinire cuprinzătoare a citirii duce la succesul școlar inclusiv la celelalte materii din

4

domeniul științelor (vezi Lenhard 2013, 11).

Care sunt prere-chizitele copiilor?Elevele și elevii din învățământul primar citesc în general cu plăcere. De aceea pentru un material de sprijin sunt adec-vate textele din domeniul științelor. Ele se adresează nevoii copiilor de a înțelege lumea din jur și se numără conform studiului de la Erfurt printre tipurile de texte cele mai agreate atât de fete cât și de băieți la nivel primar (Plath/Richter 2009, 50). Textele din domeniul științe-lor sunt privite în practica școlară mai mult decât textele lit-erare ca ”mediu de informare”, care nu merită analizate în privința formei sau realizării concrete. În didactica de specialitate (Didactica Limbii germane) autorii critică pe bună dreptate faptul că textele din domeniul științelor nu sunt folosite pentru învăța-rea citirii (learnig to read) ci pentru prezentarea de conținuturi (reading to learn) (vezi Philipp/Schilcher 2012). În practica școlară predomină textele literare (vezi Baurmann 2009, 26). Tex-tele din do-meniul științelor, care sunt agreate de școlarii mai mari, sunt tratate mai rar. La o primă vedere acest fapt nu pare deloc problematic, însă copiii nu învață strategii pe termen lung de deco-dificare și pot avea dificultăți ulterior. Astfel este posibil ca pe baza unor expe-riențe negative copiii să fie demotivați să citească și să se distanțeze de citit. De multe ori lipsesc modele eficiente în mediul familial, care să prezinte citi-tul ca practică culturală. Astfel copiii nu văd în citire o îndeletnicire valoroasă sau plină de semnificație. Tocmai schimbul de experiență cu alți cititori dă însă un imbold puternic motivației de a citi și o intensificare a înțelegerii textelor. Cititorii buni se caracterizează prin fap-tul că citesc cu plăcere și citesc mult. Dispun de un repertoriu larg de stra-

te-gii pe care sunt capabili să le aplice flexibil în funcție de specificul textelor. Cititorii competenți acționează planifi-cat și strategic: se pregătesc pentru citit, își fac de exemplu notițe în timpul citirii sau după citire și reflectează procesul de citire (vezi Philipp/Schilcher 2012, 39).

Ce obiective urmărește caietul de exerciții?FILIA prezintă trei strategii de citire spe-cifice pentru tipuri de texte, care sunt adecvate pentru texte din domeniul ști-ințelor. Acestea se folosesc înainte de citire, în tipul citirii și după citire. Strate-giile sunt: „Acțiuni și procese [...], pe care o persoană le aplică în mod potențial conștient, pentru a influența și reg-le-menta procese de învățare și înțelegere (Philipp 2012, 25).

Caietul de exerciții se concentrează pe acțiuni de structurare a textului, care să ducă la înțelegerea globală. Mai ales în cazul textelor din domeniul științelor este important să nu se opereze la nivel lexical, ci la nivelul înțelegerii glob-ale a întregului text. Termenii de specialitate și contextul pot fie de regulă înțelese doar dacă textul a fost înțeles la nivel global. În loc să pornim de la lipsa de înțelegere (de ex. prin explicarea cuvintelor din text), FILIA se concen-trează pe ”insule de înțelegere”. Elevele și elevii activează prin strategiile învățate cunoașterea anterioară specifică domeniului, pen-tru a crea o stare de expectanță față de text. Pe de altă parte învață cum să-și ia notițe în funcție de tipul textului și cum să le folosească ulterior ca bază pentru un rezumat, un poster de învățare sau o prezentare. Efi-cacitatea strategiilor de citire pentru înțelegerea mesajului scris

5

este dovedită științific de o multitudine de studii (vezi rezumatul acestora de ex. la Philipp/Schilcher 2012). Și rezultatele studiului PISA indică o strânsă legătură între competența citirii și strategii de citire (vezi Artelt et al. 2010, 104).

Cum se predau strategiile de citi-re?În predarea strategiilor de citire s-a dovedit efectivă o practică în trei pași, prin care răspunderea pentru prop-riul proces de învățare trece treptat în sarcina elevilor. Într-un prim pas li se explică elevelor și elevilor importanța și condițiile de aplicare a strategiilor. Apoi cadrul didactic exemplifică în calitate de expert aplicarea strategiei pe baza unui text prin așa numita gândire cu glas tare, pentru a ancora strategia în bagajul de cunoștințe declarative ale copiilor. Prin gândirea cu glas tare aplicarea strategiei devine evidentă explicit: copiii primesc acces la procesele de gândire automati-zate și altfel neobservabile ale expertului în citire, au acces la explicații și cunosc prin exemplul expertului atât probleme, care apar în aplicarea strategiilor, cât și soluții. Al doilea pas este constitutit din exerciții, în care copiii sunt observați și sprijiniți de cadrul didactic. După auto-matizarea aplicării strategiilor, cadrul didactic se retrage (pasul al treilea), ast-fel încât copiii să lucreze individual, să-și organizeze și să reflecteze propria apli-care a strategiilor.

1 Modelarea strategiilor prin cadrul didactic. Explicarea con-dițiilor aplicării strategiilor

2 Exerciții observate și sprijinite de cadrul di-dactic: Cadrul didactic se retrage gradual.

3 Exercițiu individual: Fără spri-jinul cadrului didactic.

T. S.

Fig. 1: Etapele predării strategiilor. Dacă la început predarea este încă puternic centrată pe formator, sprijinul acordat este redus treptat (vezi Philipp/Schilcher 2012, 84).

Cum se des-fășoară ”antrena-mentul”?”Antrenamentul” FILIA se desfășoară în etapele descrise mai sus. Cuprinde în total 4 săptămâni în care, după săptămâna de informare. copiii lucre-ază zilnic 25-30 de minute cu textele din domeniul științelor, pentru a exersa apli-carea strategiilor.

Săpt. 1Introducere

...

...

Săpt. 4

Fig. 2: Etapele ”antrenamentului”. După o introducere a strategiilor în prima săptămână elevii lucrează tot mai independent. ( = Punitate de exerciții cu material specific, = exerciții în timpul orelor de curs)

1. În prima săptămână elevele și ele-vii se familiarizează cu stragegiile din caietul de exerciții (vezi exemplele 1-3 din acest caiet): Optimă preda-rea primei strategii („analizarea tit-lului“) în prima zi a săptămânii, luni, pentru că le este familiară copiilor din caietul de exerciții Filius. Pentru ca strategia să fie ancorată durabil în cunoștințele declara-tive ale elevilor, aceasta trebuie exersată cât de des în cadrul orelor de curs, înainte ca miercuri să fie predată a doua strate-gie (”analiza textului”). Exersarea tre-

6

buie și în acest caz să fie planificată cât de des în timpul orelor de curs. A treia strategie („elaborarea unei vizualizări“) este predată vineri. Pen-tru toate cele trei strategii se găsesc exerciții și teme în caietul de exerciții ale elevilor.

2. În a doua săptămână exersați zil-nic frontal în plen împreună cu copiii aplicarea celor trei strategii pe baza câte unui text. Pentru a sprijini copiii la elaborarea vizualizărilor, aces-tea sunt prefigurate pentru a doua săptămână în caietul de exerciții. Pentru a asigura aplicarea strategi-ilor, este necesar pe de o parte, ca elevii să se obișnuiască să folosea-scă evantaiul strategiilor la prelucra-rea fiecărui text și pe de altă parte, să documenteze, pe baza listei de verificare, aplicarea strategiilor. Este important deasemenea ca elevii să aibă ocazia să-și compare vizu-al-izările, să le evalueze și să prezinte rezultatele obținute. Repetați și exer-sați aplicarea strategiilor și în cadrul altor ore de curs. Opțional o parte din texte pot fi prelucrate ca temă de casă și discutate ulterior.

3. Începând cu a treia săptămână apli-carea zilnică, independentă a strate-giilor ar trebui să se afle în prim plan. Pentru elevii cu dificultăți de învățare se poate organiza un grup de lucru observat direct de cadrul didactic, se poate oferi o formă de vizualizare prefigurată sau se pot alege textele mai ușoare din caietul de exerciții FILIUS. Cititorii mai buni pot ela-bora un rezumat pentru ”peretele de cercetare” al clasei, sau pot elabora o prezentare. Observați în această săptămână aplicarea evantaiului de strategii și lucrul cu lista de verificare. Repetați și ex-ersați cu regularitate strategiile, la toate materiile predate.

Pentru că toate textele sunt la fel de lungi și au același grad de dificultate, ele pot fi combinate liber. Acestea pot fi

incluse în predare în așa fel încât să se poate discuta de ex. despre conținut, despre rezultate sau prezentări. Toate textele pleacă de la o problemă, o întrebare inițială, care poate să facă subiectul unor discuții ulterioare.

7

Artelt, C./Naumann, J./Schneider, W.: Lesemo-tivation und Lernstrategien. In: PISA 2009. Bilanz nach einem Jahrzehnt. Hrsg. von Eck-hard Klieme, Cordula Artelt, Johannes Har-tig, Nina Jude, Olaf Köller, Manfred Prenzel, Wolfgang Schneider und Petra Stanat. Müns-ter u.a.: Waxmann 2009. S. 73-112.

Baurmann, J.: Sachtexte lesen und verstehen. Grundlagen – Ergebnisse – Vorschläge für einen kompetenzfördernden Unterricht. Stuttgart: Klett-Kallmeyer 2009.

Kintsch, W./Patel, V./Ericsson, K.: The role of long-term working memory in text compre-hension. In: Psychologia 42 (1999). S. 186-198.

Lenhard, W.: Leseverständnis und Lesekompe-tenz. Grundlagen – Diagnostik – Förderung. Stuttgart: Kohlhammer 2013.

Philipp, M.: Besser lesen und schreiben. Wie Schüler effektiver mit Sachtexten umgehen lernen. Stuttgart: Kohlhammer 2012.

Philipp, M./Schilcher, A.: Selbstreguliertes Lesen. Seelze: Klett-Kallmeyer 2012.

Plath, M./Richter, K.: Literatur für Mädchen – Literatur für Jungen. Geschlechtsspezifische Leseinteressen und Rezeptionsmuster. In: Literatur für Mädchen – Literatur für Jungen. Wege zur Lesemotivation in der Schule. Hrsg. von Karin Richter und Monika Plath. Hohen-gehren: Schneider 2009. S. 27-62.

Rosebrock, C./Nix, D.: Grundlagen der Lesedi-daktik: und der systematischen schulischen Leseförderung. 7. Auflage. Hohengehren: Schneider 2014.

Wild, J./Schilcher, A./Wachter, E./Schwetz, H. et al.: Filius Lehrerhandreichung. Flüssigkeit im Lesen mit unterschiedlichen Sachhörtexten trainieren. 2017. (Online verfügbar: www.projektelis.eu)

8

01 Analiza titlului – Ce ne spune titlul?Obiective Elevele și elevii ...

• descriu modul în care citesc ”experții în citire”.• analizează titlurile înaintea lecturii prin recunoașterea conceptelor

relevante și activarea cunoștințelor anterioare.• evaluează beneficiul aplicării acestei strategii noi

Material M01a Experți ai citiriiM01b Fișă de sprijin „Activarea cunoștințelor anterioare“

Caietul de lucruCaptarea atenției

Introducere în activitate: În următoarele săptămâni vom face un ”pro-gram de antrenament”, care a fost elaborat de universitate. Oameni de știință cercetează cum pot copiii să învețe să citeasă mai bine în timp cât mai scurt. Au constatat că ”experții” citesc mai bine decât ”începătorii”. Expunerea obiectivului: Vrem să aflăm cum citește un expert.

Desf. D. prezintă M01a „Trucurile unui expert în citire”.

E. compară citirea începătorilor cu cea a experților. Se completează un tabel la tablă.

D.: „Expertul a vorbit de trucuri, pe care le folosește când citește. Sigur cunoști și tu câteva trucuri.” D. scrie enunțurile copiilor la tablă.

D.: „Ai multe idei bune. Îti arăt imediat un truc, pe care îl folosesc experții și îl folo-sesc și eu. Cu acest truc mă pregătesc de citit. Se numește ‚ana-liza titlului‘.“Cunoști acest truc din Filius”.

D. arată procedeul prin M01b „fișa de modelare“: și proiectează un fragment de text.

E. descriu procedeul (de aplicare a strategiei) cu propriile cuvinte (Think-Pair-Share): enunțurile elevilor sunt fixate la tablă (vezi imaginea tablei)

D. și E. exersează împreună cu titlul 2üben gemeinsame an Überschrift 1 în (p. 6f.): D. clarifică dificultățile și răspunde la întrebările elevilor, E. verbalizează modul de operare. E. exersează procedeul independent cu celelalte titluri din : Se consultă cu partenerul de lucru/colegul de bancă, discuție în plen.

Alte titluri pentru acest exercițiu pot fi: „De ce cântă păsările?“ sau „De ce s-a inventat calculatorul?“ (vezi Filius)

Fixare D.: „Acum ai încercat singur să aplici această strategie. Gândește-te mai întâi singur, apoi discută cu partenerul tău, ce avantaje și dezavantaje ar putea să aibă această stra-tegie.”

D. și E. discută avantaje și dezavantaje ale strategiei. În concluzie ar trebui să prevaleze avantajele!

+ aflăm, ceea ce știm + aflăm mai târziu, ce este nou (dar: înțelegem mai bine greșelile)+ înțelegem mai bine despre ce este vorba în text insule de înțelegere prelucrare mai bună

- încă nu știm ce scrie în text- durează mai mult- nu avem nici o idee, lipsesc cunoș-tințele anterioare => nu e grav

Verificăm dacă trucul se află printre enunțurile inițiale ale elevilor Strategii de citire atentă vor fi predate în următoarele etape.

Tema E. prelucrează un alt titlu. Evaluarea (cu smiley/puncte etc.) expunere/prezentare.Și la celelalte materii elevii trebuie îndemnați în mod repetat să folosească această strategie.

9

01 Propunere de vizualizare la tablăCu

m s

e pr

egăt

ește

un

expe

rt î

nain

te s

ă ci

tea-

scă?

cite

ște

cu

plăc

ere

și m

ult

se p

regă

teșt

e de

citi

t

vrea

să

înțe

-le

agă

text

ele

se g

ânde

ște

cum

în

vață

mai

bin

e

folo

seșt

e tr

ucur

i

Rețin

e do

ar c

e es

te im

port

ant

și îș

i ia

notiț

e

Înai

nte

de c

itire

ana

lizea

ză ti

tlul.

Se g

ânde

ște:

Stop

! Mai

întâ

i gân

dim

!

Își

note

ază

în c

uvin

te c

heie

ce

știe

des

pre

subi

ect.

Des

pre

ce e

ste

vorb

a?

10

Stop

! Mai

întâ

i gân

dim

!

11

M01a Interview cu un expert în citire[Melodie, Introducere „KiRadio“]

Moderator: Bine ați venit la KiRadio. Mă bucură faptul că în această dimineață ne întâlnim în studio cu Anita Schilcher, profesor universitar la Universitatea Regens-burg. Doamna Schilcher, dv. cercetați cum pot copiii învăța și citi mai bine?

Dna. Schilcher: Da, într-adevăr de mai mulți ani ne preocupă aici la universitate cum ar putea copiii din scoala primară și gimnazială să învețe să citească mai bine și am elaborat mai multe programe pe acest subiect.

Moderator: Atunci cu siguranță că și dvs. trebuie să citiți foarte mult!

Dna. Schilcher: Da, trebuie să citesc mult, dar eu citesc cu mare plăcere, de exemplu citesc zilnic ziarul, fac parte din juriul premiului de literatură pentru copii și citesc o carte pentru copii sau tineri la două zile, și apoi mai citesc foarte mult pentru profesia mea. Acelea sunt texte ceva mai dificile, care sunt mai greu de citit. Trebuie să folosesc trucuri, ca să rețin tot și să înțeleg tot ce scrie în acele texte.

Elevii cred întotdeauna că adulții nu au problemele astea. Dar și pentru cei mai buni cititori există texte dificile. Chiar și elevii buni trebuie să devină și mai buni. Asta înseamnă că trebuie să lu-creze cu strategii de citire și să folosească trucuri, pentru a deveni mai buni la citit. Lucr-urile as-tea trec neobservate, dar este important pentru toată lumea, să-și îmbunătățească citirea.

Moderator: Vecinul meu încă nu citește atât de bine. Cum stau lucrurile în cazul lui?

Dna. Schilcher: Tocmai începătorii nu citesc foarte mult, pentru că le este foarte greu. Nu citesc nici foarte mult, pentru tocmai din acest motiv nu li se par interesante povestirile. Nu cunosc nici trucuri, prin care înțelegerea devine mai ușoară. De aceea începătorii trebuie în primul rând să învețe să citească fluent. Apoi trebuie să învețe să folosească trucuri, pentru a înțelege mai mult, astfel încât să le facă mai multă plăcere cititul.

Moderator: Ați vorbit despre trucuri pe care le folosiți la citit. Ce înseamnă asta mai ex-act?

Dna Schilcher: Da, începătorii încep imediat să citească, nu sunt atenți la conținut și nici nu se gândesc despre ce ar putea să fie vorba în text. Cititorii experimentați citesc mai întâi titlul și se gândesc mai întâi: ”Ce știu eu despre acest subiect și ce anume mă interesează? Ce aș vrea să aflu?” Apoi își pun întrebări, despre lucrurile, pe care vor să le afle. Apoi citesc textul cu multă atenție. Sunt atenți dacă găsesc în text răspunsuri la întrebările pe care și le-au pus la în-ceput. După ce au citit pot să se întrebe: ”Ce am aflat din text și ce nu?”

Moderator: Există și trucuri, pe care le pot aplica în timp ce citesc?

Dna. Schilcher: Experții în citit citesc întotdeauna cu un creion în mână. Își notează pe scurt ceva sau subliniază cuvinte importante, astfel încât să poată cuprinde dintr-o privire întregul text după ce l-au citit. Așa pot vedea repede, unde se aflau cele mai importante informații. La începători lu-crurile sunt diferite. Ei încearcă doar să parcurgă întregul text. Apoi stau și se gândesc: ”Oare ce scria în text?” Nu au înțeles contextul. Pentru că nu au subliniat nimic, nu pot vedea dintr-o privire informațiile importante, pentru a le nota. Aici avem o diferență importantă: Un cititor bun citește întotdeauna cu creionul în mână.

Acest text este disponibil în limba germană și sub formă de fișier audio (www.projektelis.eu).

12

M01a Reading pro

13

citește cu plăcere și mult

Vrea să înțeleagă texte

se folosește de trucuri

se pregătește de citit

se gândește, cum învață mai bine

reține doar ceea ce este cel mai import-ant și își face notițe

M01a cartonașe cu cuvintela nevoie se măresc la dimensiunea DIN-A3

14

M01b Fișă de sprijin„Activarea cunoștințelor anterioare“

Vă arăt, cum procedez eu când aplic această strategie și vă explic de ce procedez așa. Te rog să fii atent, să poți explica apoi și tu la rândul tău! Pauză

De fiecare dată, când primesc un text nou, citesc mai întâi titlul, înainte să fac orice altceva. Pauză

Dacă nu procedez așa, nu știu, despre ce este vorba în text. Pauză Atunci îmi va fi mai greu, să înțeleg textul. Pauză Așa voi recunoaște mai ușor, ce este important.

Titlul acestui text este deci: ”Avem voie să ținem animale sălbatice în grădina zoologică?” Mai întâi mă gândesc, despre ce este vorba. Substantivele importante în titlu sunt animale sălbatice și grădina zoologică. Va fi vorba deci despre animale sălbatice din grădini zoologice. Pauză

Acum îmi amintesc, ce știu eu deja. Când citesc textul mai târziu, recunosc imediat ceea ce este nou și important. Pauză

Știu deja, că în text va scrie despre animale sălbatice în grădina zoologică. Ca să rețin mai bine, imi scriu acest lucru în jurul titlului. Pauză

Știu și faptul că aceste animale sunt capturate de multe ori în natură. Îmi scriu și acest lucru. Pauză

Despre unele subiecte știu mai puține lucruri. Dar acest lucru nu este grav: Așa voi ști ime-diat, că voi afla multe lucruri noi din text. Pauză

Acum ști, cum mă pregătesc eu de citit. Strategia se numeste: Analiza titlului. D. lipește car-tonul cu imaginea la tablă.

Sigur poți și tu acum să explici această strategie! Pauză

Vă rugăm să urmăriți cât mai exact pașii de implementare recomandați mai jos. Este imortant mai ales să le indicați elevilor și elevelor argumentele și problemele, care pot să apară.

Pauză Pauză scurtă de conversație

Avem voie să ținem animale sălbatice în grădina zoologică?

15

02 Analiza textuluiObiective Elevele și elevii ...

• explică modul de alegere a vizualizării adecvate după cuprinderea textului dintr-o privire (structura textului, cuvinte cheie).

• discută care strategie este adecvată diferiteleor texte. • discută despre dificultățile întâlnite în aplicarea strategiei.

Material M02a Fișa de sprijin ”căutarea vizualizării potrivite” M02b Secvențe de textM02c Exerciții de potrivire a secvențelor de texte


Impuls mut cu imaginea STOP : Repetarea procedurii anterioare. Mai întâi ne gândim, cum ne-ar ajuta strategia.

D.: „Acum știm, cum ne pregătim atent pentru citit, dar ne mai lipsește o strategie, care ne ajută să știm cum procedăm să învățăm cât mai mult din text și să-l prelucrăm cât mai bine.“ (= prezentarea obiectivului)

D.: „Dar nu întotdeauna vrem să recitim textul. Sigur ai deja o idee și știi cum ar proceda un expert în citire.“

E. exprimă idei (=elaborarea ipotezelor), D. notează la tablă.

D.: „Acestea sunt idei foarte bune. Astăzi vei cunoaște un nou truc, și anume cum să rezumi vizual un text. Avem nevoie de acest truc, pentru a lucra în continuare și cu trucul învățat deja.

Desf. D. arată procedeul proiectând fișa M02a „Fișa de sprijin“ și folosind caietul de exerciții (pag. 10).

E. descriu procedeul (aplicarea strategiei) cu cuvinte proprii (Think-Pair-Share): enunțurile elevilor sunt fixate la tablă (vezi imaginea tablei). Elevii dau exemple proprii pentru vizualizări.

D. și E. exersează împreună cu 2-3 secvențe de text (M02b): D. clarifică problemele elevilor, E. își explică deciziile răspunzând la întrebarea: ”Cum ai recunoscut tipul de text?” E. lucrează în echipe și găsesc tipuri de vizu-alizare corespondente pentru secvențele de text (M02c), apoi urmează discuții resp. explicarea alegerilor făcute.

Fixare D.: „Acum ai încercat strategia singur. Discută cu partenerul unde poți aplica această strategie și ce ti s-a părut dificil.“

D. și E. discută avantaje și dezavantajele aplicării strategiei. Ar trebui să fie clarificat faptul că este vorba despre o strategie necesară pentru următorul pas, strategia 3.

+ se obține ușor o privire de ansamblu (orientare)+ putem pre-structura un text+ se realizează repede

- uneori dificil de stabilit oare de ce? Lipsește exercițiul- Atribuirea nu este evidentă- nu este grav, vizualizarea este doar un sprijin

D.: „Acum știi cum te ajută strategia. Care ar putea să fie următorul pas?” Ora următoare: E. învață cum se folosește trucul, pentru a face notițe despre un text.

D. și E. verifică din nou ipotezele de la începutul orei: „Ce diferă de trucu-rile, pe care le-ai numit tu? Ce este nou pentru tine?”

Tema pag. 8f.: E. atribuie secvențelor de text vizualizarea corespunzătoare.Și la celelalte materii elevii trebuie îndemnați în mod repetat să folosească această strategie.

16

02 Propunere de vizualizare la tablă

xxxx

Cum

face

un

expe

rt în

cit

it re

zum

atul

unu

i tex

t?

Ana

lizea

ză te

xtul

înai

nte

să c

iteas

că. E

l se

într

eabă

:St

op! M

ai în

tâi g

ândi

m!

Căut

ăm v

izua

lizar

ea

potr

ivit

ă!

Des

pre

ce fe

l de

text

est

e vo

rba?

Text

e ca

re a

rată

un

par

curs

Text

e cu

sub

punc

te

El a

lege

imag

inea

, car

e se

pot

riveș

te c

el m

ai b

ine:

17

Căut

ăm v

izua

lizar

ea p

otri

vită

!

18

M02a Fișă de sprijin„Căutăm vizualizarea potrivită“

Înainte de a începe să citesc exact, mai folosesc un truc, care se aplică foarte repede. Mă gândesc, despre ce fel de text poate să fie vorba. Dacă știu acest lucru, atunci pot să mă gândesc cum să-mi notez cel mai bine lucrurile noi pe care le aflu. Pauză Fi foarte atent, ca să poți să exlpici tu după aceea, cum se aplică strategia! Pauză

Din textele, care îmi sună ca ”și apoi, și apoi, și apoi”, eu notez lucrurile altfel decât din texte care conțin idei și subpuncte. Pauză Un exemplu bun de text care arată un parcurs este rețeta de gătit. Mai întâi fac un lucru și apoi următorul. Pauză Un exemplu de text cu idei și subpuncte este textul dintr-o carte de științe. Aici primesc mai întâi o privire de ansamblu, de exemplu despre ursul polar, apoi aflu cum arată el, unde trăiește, cu ce se hrănește, etc. Pauză

Dacă îmi fac notițele bine, atunci pot învăța bine și nu trebuie să citesc încă o dată tot tex-tul. Pauză Am nevoie de acest truc pentru ca următorul meu truc să funcționeze mai bine.

Cuprind mai întâi textul dintr-o privire, citindu-l pe diagonală și sunt atentă la cuvinte cheie. Pentru textele, care descriu un parcurs, lucrurile sunt mai simple. Sunt atentă la cuvinte pre-cum pauză ”mai întâi, apoi, dacă atunci, acum, apoi, vara” etc. Pauză La textele care descriu caracteristici sau păreri sunt atentă la cuvinte precum Pauză ”pentru sau împotriva, unii sau alții, ceilalți, mai multe sarcini/motive/caracteristici” etc. Pauză Pe lângă asta sunt atent ca modul în care este construit textul: Descrie un parcurs, sau pune în ordine diferite lucruri/păreri?

Astfel voi găsi ulterior mai ușor unde se află informațiile în text. Pauză Acum citesc repede acest Text. Observ că la început scrie, dacă ”este corect să ținem animalele în grădina zoolo-gică” și apoi că ”există păreri diferite”. Mă gândesc că este deci vorba de un text cu subiect și subpuncte. Subiectul este întrebarea inițială și argumentele pentru și împotrivă sunt sub-punctele. Pauză Acest lucru îl rețin deja. În cazul unui astfel de text s-ar potrivi următoarele: D. desenează un mind-map la tablă. Dacă este vorba despre un text de parcurs, imi notez lucrurile importante altfel: D. desenează o diagramă de parcurs la tablă. Pauză

Aceste vizualizări se potrivesc mai bine cu structura unui astfel de text. Astfel mai târziu este mai ușor, să se facă notițe bune. Pauză

Pentru a fi foarte sigură, trebuie să citesc repede textul întreg! Mi s-a întâmplat să mă înșel la început și să trebuiască să refac totul. Pauză Citesc deci repede textul întreg și subli-niez cuvintele cheie. D. citește repede și subliniază: ”unii spun” (linia 06), ”de exemplu” (linia 09), ”mulți consideră” (linia 15), ”pentru că” (linia 16), ”motive pentru” (linia 18).

Strategia se numește ”analiza textului”. D. lipește imaginea la tablă. Acum știi, cum mă pregătesc de citiul atent. Sigur poți explica acum și tu. Pauză.



19

M02b Secvențe de text

2 Într-o zi caldă de vară soarele încălzește pământul și aerul. Aerul cald se ridică. Când ajunge în straturi mai înalte, se răcește.

Dacă aerul este și umed, deci poartă cu el picături mici de apă, se for-mează ceața. Vezi ceața aceasta pe cer. Depinde de multe condiții, ce formă are un nor și cât de sus se află pe cer. Un nor poate să arate ca un turn cu vârful mai lat decât baza. Aceasta este forma unui nor de furtună. Un nor de furtună poate să aibă o înălțime de doisprezece kilometri.

În nor este o furtună puternică ....

1 Dintre toate planetele sistemului nostru solar, Marte este una din-tre cele mai mici. Își are numele de la zeul roman al războiului. Ca și pământul are munți înalți, prăpăstii adânci, vulcani mari și poli înghețați. Pentru că Pământul și Marte planete atât de asemănătoare, Marte este numit și fratele mai mic al pământului. Există însă și multe deosebiri.

Noaptea poți vedea planeta Marte pe cer prin teleskop. Este roșie. Dar de ce au planetele o culoare anume? Asta depinde de substanțele din care sunt ele alcătuite.

3 Este însă corect, să se testeze medicamentele pe animale? Despre acest subiect există păreri diferite.

Unii spun, că medicamentele ar trebui testate pe animale. Medicamen-tele noi pot avea de multe ori reacții adverse puternice și periculoase. De exemplu este posibil să i se facă rău cuiva, să facă diaree sau chiar să moară.

Împotriva testelor pe animale este faptul că medicamentele au de multe ori alte efecte la animale decât la oameni. Șoarecii, șobolanii sau câinii au alt corp decât noi, oamenii. De aceea ei reacționează altfel sau mai puternic decât noi la medicamente.

20

M02c

Text subiect/subpuncte Text-parcurs

Vă rugăm să tăiați și să introduceți în plicuri textele.: Exercițiu de atribuire pe echipe. Nepotrivirile și neclaritățile sunt intenționale, pentru a da naștere unor discuții între parteneri.

2 ... Să pierzi mult sânge poate să fie peri-culos. Pentru că sângele are câteva sarcini foarte importante în corpul tău.

Sângele tău are de exemlu rolul de a trans-porta substanțe nutritive. [...] Sângele tău este însă și responsabil de eliminarea unor substanțe. Mai ales substanțele reziduale sunt transportate de la celule. Asfel sângele este un fel de mijloc de transport în corp.

Sângele mai are și o altă sarcină ...

1 ... Urmează campania electorală. Aici partidele își prezintă candidații și ideile lor. Vor să atragă alegătorii de partea lor. Este un concurs pentru cele mai multe voturi. Toată lumea se străduiește foarte mult. Pe timpul campaniei vezi peste tot în oraș o mulțime de afișe. Se ridică standuri în oraș. Acolo se poate vorbi cu membrii partidelor. Se organizează și petreceri cu muzică....

4 ... Alte cauze ale plânsului pot fi de exemplu emoțiile puternice. Atunci e posi-bil ca cineva să plângă făra să vrea. Acest lucru se poate întâmpla din tristețe, de bucurie, fericire sau furie. Uneori trebuie să plângem și pentru că ne doare ceva foarte tare și avem dureri mari. Atunci plângem încet sau cu glas tare.În sfârșit cauza plânsului poate să fie și dorința de atenție...

3 ... Prin această mișcare se creează cu-tremurele. Cel mai des apar la limita plăci-lor tectonice. Aici este posibil ca două plăci să se atingă. Atunci ele fac presiune una asupra celeilalte. [...] Dar se poate întâm-pla și opusul. O placă se poate depărta de cealaltă. Între ele apare atunci o ruptură. Cercetătorii au descoperit de exemplu, că Europa și America se depărtează cu circa 2 cm pe an....

6 Delfinii fac sub abă sunete care sună ca un clinchet. Ele sunt atât de înalte, încât noi nu le putem auzi. De la aceste sunete sub apă se formează unde invizibile. Del-finii le folosesc să comunice, să audă și să se orienteze. Aceste unde de ultrasunete se numesc „sonar“.Dacă undele lovesc de exemplu de o stân-că, ele sunt reflectate. Ți le poți imagina ca pe o minge, pe care o arunci de perete...

5 Marte este astăzi o planetă deșert plină de praf ruginit. Dar de ce ruginește piat-ra, care conține fier? [...] Deci pe Marte ar putea să crească plante și atunci el ar fi verde. Pe Marte este însă foarte frig. Asta se întâmplă pentru că planeta se află la depărtare mult mai mare de soare decât pământul. De aceea el primește mult mai puțină căldură. Temperaturile pe Marte sunt de aceea între extrema foarte rece de-140° C și +15° C ...

21

03 Completarea unei vizualizăriObiective Elevele și elevii ...

• explică modul, în care se extrag cele mai importante informații din-tr-un aliniat.

• explică modul, în care informațiile sunt introduse în imaginea vizuală și cum se reflectează asupra completării.

• evaluează beneficiile strategiei.Material M03a Enunțuri expert citire

M03b Fișa de sprijin „completarea vizualizării“M03c Vizualizări


D. și E. își amimtesc împreună cunoștințele anterioare din textul despre animale sălbatice (pag. 10), dar enunțurile nu se scriu acum în jurul titlului ci se notează pe pag. 11.

D. face în partea dreaptă o cruciuliță în dreptul simbolului.

Impuls M03a „enunțuri ale expertului în citit“: E. argumentează de ce sunt corecte sau false enunțurile. Apoi E. recitesc textul și explică alegerea vizualizării. D. face o cruciuliță în dreptul simbolului.

D.: „Acum am analizat titlul și ne-am gândit cum putem rezuma textul. Dar cum facem acest lucru pe baza textului încă nu știm“ (=enunțarea obiectivului)

Desf. D. prezintă pe baza fișei de sprijin M03b (pag. 10, linia. 6-20).

E. descriu procedura (aplicarea strategiei) cu propriile cuvinte (Think-Pair-Share): Enunțurile elevilor sunt fixate la tablă (vezi. imaginea tablei).

D. și E. lucrează împreună pe baza aliniatelor din caietul de exerciții (pag. 10f.). E. prelucrează restul aliniatelor independent.

Fixare D. și E. acoperă textul și îl rezumă oral cu ajutorul vizualizării.

D.: „Acum ai încercat să aplici strategia. Discută cu partenerul tău, unde poți aplica strategia și ce ți se pare dificil.“

D. și E. discută avantaje și dezavantaje ale strategiei.

+ oferă textul dintr-o privire: pentru a învăța, a reciti+ observăm ușor ce este nou+ nu trebuie să recitim tot textul

- la început este greu: lipsește rutina- timp (lipsește rutina)- dificultate (dar, devine tot mai ușor și oferă avantaje mai târziu)

E. discută M03c „vizualizări“ și argumentează: „Despre ce va fi vorba în text? Ce afli?“ Acestea conțin prea multă/prea puțină informație, sunt clare, neclare resp. corespunzătoare.

Tema (p. 14f.) visualizare cu mit strategiile 1-3.Și la celelalte materii elevii trebuie îndemnați în mod repetat să folosească această strategie.

A B

22

03 Propunere de vizualizare la tablăCu

m r

ezum

ă ex

pert

ul în

cit

ire

un t

ext?

Cite

ște

alin

iat c

u al

inia

t. Se

gân

deșt

e:St

op! M

ai în

tâi g

ândi

m!

Căut

ăm v

izua

lizar

ea

potr

ivit

ă!

Care

est

e lu

crul

sau

per

soan

a ce

a m

ai im

port

antă

în a

cest

alin

iat?

Ce a

flu d

espr

e el

e în

ace

st

alin

iat?

Își n

otea

ză in

form

ația

cite

ț și c

onci

s.

23

AB

Com

plet

area

viz

ualiz

ării!

24

M03a Enunțuri expert în citire

Când căutăm vizuali-zarea potrivită citim cu

atenție tot textul!

O vizualizare ne ajută să rezumăm conținutul

unui text!

Pentru toate tipurile de text putem folosi aceeași

vizualizare!Vizualizarea ne ajută să notăm informațiile în așa fel, încât să putem

învăța bine.

Este prea greu să căutăm o vizu-

alizare și de aceea ar trebui să evităm exer-

cițiul.

Atenție! Expertul în citire vrea să te testeze: Nu toate enunțurile despre alegerea vizualizării potrivite sunt corecte. Poți să explici de ce?

25

M03b Fișă de sprijin„Completarea vizualizărilor“

Când încep să citesc atent , mai aplic încă un truc: Nu citesc imediat textul întreg, ci îl citesc aliniat cu aliniat. Altfel nu pot să rețin tot ce este important. Îți arăt imediat cum procedez. Pauză. Fi foarte atent, ca să poți să explici apoi tu la rândul tău, cum se procedează. Pauză

Mai întâi citesc primul aliniat cu foarte mare atenție. Mă gândesc, despre ce sau despre cine este vorba. Caut substantivele importante. ”Grădina zoologică” se repetă și imi dau seama, că este vorba despre o ”părere”. Aha, deci aici primesc o primă impresie despre text. Aceste cuvinte mi le subliniez. Pauză De notat mi le-am notat deja, de aceea nu le mai scriu încă o dată.

Acum analizez, ce aflu despre cel mai important lucru sau despre cea mai importantă perso-ană. Aflu, că există animale diferite, și că există păreri diferite despre animalele de la grădina zoologică. Pauză Putem deci să spunem ”da” sau ”nu” în privința animalelor de la grădina zoologică. Mai târziu vor fi sigur enunțate în text și motivele. Pauză De aceea imi trasez cu altă culoare (decât pentru cunoștințele anterioare) două linii pentru ”da/nu” în stânga și dreapta titlului. Așa pot să sortez mai ușor motivele. Putem nota motivele și fără a le sorta. Pauză

Acum citesc al doilea aliniat. Din nou mă gândesc, care ar putea fi cea mai importantă per-soană sau cel mai important lucru din aliniat. Pauză Aha, este deci vorba despre animale sălbatice la grădina zoologică. Subliniez acest lucru. Pauză

Acum analizez ce aflu despre ele: Hmm, aici scrie că animalele nu sunt ținute cum ar trebui și se dau și exemple. Deci nu au condiții de viață bune. Nu pot trăi așa cum trăiesc în natură. Pauză. Lucrurile astea mi le notez. Pentru că este un argument împotriva animalelor sălbatice la grădinile zoologice, notez sub ”nu”. Pauză

[Eventual repetăm procedura cu un alt aliniat]

Această strategie se numește „Completarea unei vizualizări“. D. lipește imaginea la tablă.

Pentru că a aplicat strategia aceasta, fac o cruciuliță în dreptul ei. Pauză În cazul unui alt tip de text aș proceda la fel, dar aș completa informațiile diferit. Pauză

Acum știi, cum rezum eu un text. Sigur poți explica acum la rândul tău! Pauză



26

M03c Visualisierungen

frun-ziș

hrană adăpost

material de

construcții

gândaci

melci

furnici

arici

1

2

urs polar

înfățișare mediu de viață

hrană răspândire

4

Castorul roade trunchiul copacului până cade copacul.

Trage copacul la râu.

Înfige crengi în solul râului.

Face grămezi de trunchiuri

și crengi.

Barajul se întărește în

2-3 zile.

Le acoperă cu mâl.

Adaugă pietre.

arbitru tricou

teren adversar

corner

11 metri

echipă

minge

poartăportar

atacant

fot-bal

3

Citirea este la toate materiile premisa pentru învățătură. Mulți copii au însă dificultăți în înțelegerea textelor ușoare, chiar dacă citesc fluent. Au nevoie de strategii eficiente, pentru a putea prelucra informațiile, care se găsesc în texte. FILIA prezintă elevelor și elevilor din învățământul primar, într-o formă adaptată vârstei, trei strategii de citire, care îmbunătățesc înțelegerea textelor. Copiii învață cu acest ”antrenament” cum să se pregătească de citit și cum să prelucreze informațiile citite pentru a putea profita durabil de ele. Caietul de exerciții se poate folosi în practica școlară și pe termen mai lung, fără un efort suplimentar. Strategiile sunt concepute în așa fel, încât să se poată aplica și la alte texte din practica școlară, nu doar pe textele din caietul de exerciții.

FILIA este parte a proiectului Erasmus+ EliS (Evidenzbasierte Leseförderung in Schulen – Sprijinirea citirii în școli bazată pe evidență din cercetare) și exersează strategiile de citire interdisciplinar pe baza unor texte din domeniul științelor.

sprijinirea citirii prin strategii de citire caietul ...ƒlului.pdf · acest caiet de exerciții...

Documents