sprijin pentru ministerul muncii și serviciilor sociale...
TRANSCRIPT
Sprijin pentru Ministerul Muncii și
Justiției Sociale din România în
domeniile beneficiilor sociale și
serviciilor sociale
Componenta 1. Audit Social
Pregătirea operațională pentru
implementarea Auditului Social -
Livrabil Final
Contents
1. Introducere .................................................................................................................................... 3 2. Etape de parcurs pentru implementarea auditului social ............................................................. 6
2.1 Cadrul legislativ pentru implementarea auditului social ......................................................... 6 2.1.1 Definirea cadrului legislativ ................................................................................................ 6 2.1.2 Localizarea auditului social la nivel instituțional ................................................................ 6 2.1.3 Periodicitatea minimă a auditului social ............................................................................. 6
2.2 Pilotarea auditului social ........................................................................................................ 7 2.2.1 Crearea instrumentelor de audit social .............................................................................. 7 2.2.2 Reglementarea ocupației de auditor social și elaborarea materialelor de formare ........... 8 2.2.3 Acreditarea furnizorilor de formare și evaluarea de competențe ....................................... 8 2.2.4 Formarea primilor auditori sociali și pilotarea auditului social ........................................... 8
2.3 Dezvoltarea și extinderea auditului social la nivel național ................................................... 9 2.3.1 Crearea noii direcții/instituții ............................................................................................... 9 2.3.2 Asigurarea resurselor umane necesare ............................................................................ 9 2.3.3 Asigurarea infrastructurii și a resurselor materiale necesare .......................................... 10 2.3.4 Extinderea auditului social la toți furnizorii de servicii sociale ......................................... 11 2.3.5 Monitorizarea și evaluarea implementării auditului social ............................................... 12
3. Workflow-ul procesului de implementare a auditului social ........................................................ 13 4. Documentul de politică publică actualizat ................................................................................... 14
1. Introducere
Pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor sociale din România, Ministerul Muncii și Justiției Sociale a
decis să implementeze prevederile legislației existente privind auditul social. Auditul social este
menționat în Legea nr. 292/2011 privind asistența socială, Capitolul VII Finanțarea asistenței sociale,
secțiunea 3 Contractarea serviciilor sociale, art. 142 care prevede:
Caseta 1. Art. 142 din legea nr. 292/2011
Auditul social este menționat în legea nr. 292/2011 a asistenței sociale, la Capitolul VII Finanțarea
asistenței sociale, secțiunea a 3-a Contractarea serviciilor sociale, art. 142 care precizează:
”1) Furnizorii privaţi de servicii sociale, autorităţile contractante, precum şi alte persoane fizice sau
juridice care finanţează servicii sociale pot solicita evaluarea independentă a contractelor de finanţare
pentru furnizarea serviciilor sociale, prin demararea procedurilor de audit social.
2) Auditul social se realizează de către auditorul social şi are în vedere, în principal, următoarele
aspecte:
a) verificarea planurilor şi procedurilor stabilite de furnizorii de servicii sociale pentru serviciile
finanţate;
b) evaluarea eficienţei şi eficacităţii serviciilor sociale contractate;
c) verificarea exactităţii informaţiilor utilizate;
d) recomandarea de ameliorări operaţionale.
3) Auditorul social este persoana care are calificarea şi care este mandatat de entităţile prevăzute la
alin. (1) pentru a realiza componentele unui audit. Auditorul social nu este învestit cu nicio putere de
control sau sancţionare.
4) Activitatea de audit social, precum şi statutul auditorului social se stabilesc prin lege.”
Etape parcurse în proiect
Componenta proiectului referitoare la auditul social este dedicată identificării modelelor de bună
practici privind auditul social, adoptarea unui model de audit social în România și consolidarea
capacității autorităților competente de a pune în aplicare auditul social la nivel operațional.
Prima parte a acestui proiect a constat într-o revizuire și analiză a celor 5 modele de bune practici
din Europa: Marea Britanie, Franța, Suedia, Finlanda și AudTrain (Norvegia și Estonia). Descrierile
acestor modele au fost prezentate într-un raport extins.
Caseta 2. Scurtă prezentare a modelelor identificate ca bune practice din domeniul auditului social
Franța, parte a modelelor Continentale, are un sistem centralizat cu intervenții integrate, dar și cu
furnizori publici, regionali și locali bine dezvoltați. Inspectoratul General pentru Afaceri Sociale se
ocupă de servicii de inspecție, evaluare și îndrumare în domeniul protecției sociale, iar Autoritatea
Națională pentru Sănătate, preluând în prezent atribuțiile Agenției Naționale pentru Evaluarea și
Calitatea Instituțiilor și Serviciilor Social-Medicale, a dezvoltat un cadru metodologic cuprinzător de
implicare a utilizatorilor în procesul de certificare a serviciilor de asistență socială.
Marea Britanie, reprezentantă a modelului anglo-saxon, dispune de cel mai avansat sistem de
evaluare și control al calității, prin intermediul Comisiei pentru Calitatea Serviciilor Sociale. CQC
stabilește standarde de calitate și siguranță, la care oamenii au dreptul să se aștepte ori de câte ori
beneficiază de servicii și se ocupă de monitorizarea, inspectarea și reglementarea serviciilor sociale
pentru a se asigura că aceștia continuă să respecte standardele. Marea Britanie are un sistem bine
pus la punct de rating pentru toate serviciile și implică, de asemenea, în mod activ beneficiarii. Este
cel mai bun exemplu al unui sistem competitiv pentru furnizorii de servicii. Marea Britanie este, de
asemenea, țara care a elaborat o metodologie de audit al asistenței sociale, inspirată de auditul clinic.
Cazul Scoției este, de asemenea, foarte interesant. Inspectoratul Serviciilor Sociale din Scoția a
elaborat standarde de îngrijire foarte sintetice, cuprinzătoare și orientate către beneficiary, care sunt
adaptate pentru fiecare categorie de beneficiari: 1: Am parte de o experiență de îngrijire și suport de
înaltă calitate care este potrivită pentru mine; 2: Sunt pe deplin implicat în toate deciziile privind
îngrijirea și sprijinul meu; 3: Am încredere în oamenii care mă sprijină și mă îngrijesc; 4: Am încredere
în organizația care acordă îngrijire și sprijin; 5: Experimentez un mediu de înaltă calitate în cazul în
care organizația asigură premisele necesare.
Celelalte exemple de bune practici fac parte din modelul scandinav, datorită sistemelor de îngrijire de
înaltă calitate și a reformelor de succes. Norvegia este un bun exemplu de practică de audit în
domeniul bunăstării copiilor. Procedura AudTrain, care integrează auditul sistemic și implicarea copiilor
în monitorizarea serviciilor de îngrijire, este una dintre cele mai dezvoltate metodologii din Europa,
fiind inspirată de sistemul norvegian. Suedia are un sistem foarte bine organizat pentru îngrijirea
vârstnicilor, cu o evaluare a calității bazată pe auto-raportare și sondaje, acordând o atenție deosebită
utilizatorilor de servicii. Finlanda este, de asemenea, un exemplu de sistem descentralizat, oferind
furnizorilor un cadru de calitate bazat pe auto-control, oferind îndrumare și implicând în mod activ
pacienții în monitorizarea și evaluarea calității.
Cele mai importante informații care au reieșit din analiză au fost prezentate pe data de 5 Iunie, într-un
workshop, la care au fost invitați să prezinte și 3 reprezentanți din țările identificate ca modele de
bune practici. La acest workshop au participat reprezentanți ai instituțiilor cu responsabilitati de
management sau coordonare in domeniul serviciilor sociale și ai celor mai importanți furnizori de
servicii sociale publici si privati , aceștia având ocazia de a se familiariza cu auditul social și de a-și
exprima opinia cu privire la cadrul în care acesta ar putea fi desfășurat.
A urmat etapa de consultare publică, atât online, cât și față în față. Pentru consultarea online, au
fost pregătite 3 chestionare: unul pentru furnizorii de servicii sociale, unul pentru reprezentanții
beneficiarilor serviciilor sociale și unul pentru companiile și experții în domeniul responsabilității
sociale, care sprijină furnizorii de servicii sociale. 191 furnizori de servicii sociale au răspuns la
consultările publice, 6 reprezentanți ai beneficiarilor de servicii sociale și 4 experți cu o vastă
experiență în domeniul strategiei și al formării în CSR.
De asemenea, am organizat 4 interviuri cu instituții responsabile de managementul serviciilor sociale,
3 interviuri și un focus grup cu reprezențanți ai corpurilor profesionale din domeniul serviciilor sociale
și auditului. Aceștia și-au exprimat părerea cu privire la obiectivele și cadrul de implementare a
auditului social, metodologia utilizată, cadrul institutional și cel profesional și impactul pe care ar putea
sa-l aibă auditul social asupra legislației existente.
Aceasta etapă de consultare publică a fundamentat dimensiunile auditului social, integrate în 5
categorii și descrise în amănunt:
► Mandatul și componentele auditului social
o Obiectivele auditului social
o Caracteristicile auditului social
► Cadrul instituțional pentru organizarea și desfășurarea auditului social
o Cadrul instituțional
o Surse de finanțare
o Procedura de audit social
o Metodologia de audit
o Frecvența auditului
o Posibilitatea de a cere audit social
o Puterea de control a auditorului
o Implicarea angajaților furnizorului
o Implicarea familiei
o Implicarea beneficiarilor
► Statutul profesional al auditorului social
o Experiența profesională a auditorului
o Formarea profesională
► Utilizarea și impactul rezultatelor auditului social
o Impactul asupra finanțării furnizorilor
o Publicarea/dezvăluirea rezultatelor
Aceste 15 dimensiuni au fost integrate în două modele de audit social care ar fi potrivite pentru
sistemul serviciilor sociale din România, unul bazat pe ideea de a crea o noua instituție/unitate în
subordinea MMJS și cel de-al doilea model bazat pe ideea de a crea o instituție autonomă și
autofinanțată aauditului social. De asemenea, a fost început un document de propunere de politică
publică ce urmează să fie completat în acest livrabil, a fost pusă baza standardului ocupațional pentru
auditorul social și au fost identificate modificările necesare ale legislației.
Ultima etapă a proiectului constă în prezentarea pașilor necesari pentru implementarea auditului
social. Astfel, acest document conține descrierea etapelor care vor trebui parcurse pentru
implementare, alături de flow chart cu pașii de urmat, planificările în Gantt și bugetul estimat aferent,
dar și completarea documentului de politică publică.
2. Etape de parcurs pentru implementarea auditului social
Demersul de implementare a auditului social a început să se concretizeze prin intermediul acestui
proiect finanțat de către Comisia Europeană - Serviciul de Sprijin pentru Reforme Structurale. În cadrul
acestuia, prin intermediul unui efort amplu de analiză documentară și a literaturii de specialitate și de
consultare a actorilor interesați, au fost definite dimensiunile auditului social și două modele care ar
putea să fie implementate. Ministerul Muncii și Justiției Sociale va alege cea mai bună opțiune, însă
acest document definește pașii pentru implementarea în cazul ambelor variante.
2.1 Cadrul legislativ pentru implementarea auditului social
2.1.1 Definirea cadrului legislativ
Principalele modificări necesare ale cadrului legislativ actual pentru implementarea auditului social au
fost deja identificate, pe lângă nevoia dezvoltării unei legislații specifice pentru reglementarea auditului
social. Acestea privesc atât legislația referitoare la contractarea și furnizarea serviciilor sociale, cât și
instituțiile implicate în controlul și managementul serviciilor sociale, dar și în auditul intern al instituțiilor
publice. Cadrul legislativ trebuie să fie dezvoltat cât mai curând posibil, în baza modelului de audit
social ales de MMJS, implicând activ actorii interesați în procesul de consultare publică. Legea
auditului social va fi supusă consultării publice în cadrul proiectului POCA /111/1/1 – CP 2/2017
Inițiative în politici publice alternative pentru servicii sociale de impact, implementat de Asociatia
Profesionala Neguvernamentala de Asistenta Sociala in parteneriat cu Ministerul Muncii si Justitiei
Sociale, urmând a fi elaborată și adoptată într-un proiect ulterior cu finanțare externă.
2.1.2 Localizarea auditului social la nivel instituțional
Cadrul legislativ al auditului social va defini și modul de localizare a auditului social la nivel
instituțional. În cazul în care auditul social este plasat la nivelul MMJS, recomandăm ca acesta să fie
organizat și poziționat asemeni Compartimentului de Audit Intern1, aflat în directa subordonare a
Ministrului, astfel încât să poată fi asigurat un nivel mai mare de independență a noii direcții. În acest
caz, auditul social va fi plasat la nivelul MMJS, Regulamentul de Organizare și Funcționare a MMJS
va fi completat la Capitolul II ”Atribuțiile compartimentelor din structura organizatorică a ministerului”
cu o secțiune ce va descrie atribuțiile Direcției Audit Social ce vor fi preluate din Legea Auditului
Social). Personalului Direcției de Audit Social i se vor aplica Regulamentul Intern si Codul de Etică și
Conduită Profesională ale MMJS.
În cazul în care auditul social va fi în responsabilitatea unei instituții independente, activitatea acesteia
va fi reglemantată de un Regulament de Organizare și Funcționare, un Regulament Intern si un Cod
de Etica a auditorilor sociali. Dacă va fi direcție/unitate în cadrul MMJS, se va supune ROF al acestei
instituții. Auditul social poate fi implementat de către o entitate independentă sub formă fie de instituție
publică autonomă, fie de asociație profesională, organizație non-guvernamentală sau societate
comercială. După aprobarea legii auditului social, a ROF și ROI (în cazul instituției independente), ar
urma decizia privind alocarea bugetară solicitată și/ sau a modalității de colectare a sumelor pentru
plata auditului social.
2.1.3 Periodicitatea minimă a auditului social
Un alt aspect esențial de stabilit prin legislație este legat de situațiile în care poate fi implementat
auditul social. În funcție de obiectivele auditului social, așa cum au fost precizate la mandatul acestuia
în modelele anterior definite, periodicitatea minimă a realizării auditului social trebuie să fie
1 Conform Ordin 1945 din 23.11.2017
reglementată, ceea ce influențează procesele de planificare și finanțare a noii structuri a auditului
social precum și capacitatea acesteia (în termeni de resurse alocate, umane, materiale, etc). Indiferent
unde va fi plasat auditul social, toți furnizorii de servicii sociale ar trebui să treacă prin cel puțin un
audit social în 5 ani de la crearea instituției auditului social. După realizarea acestui prim exercițiu de
auditare, care are ca bază de referință intervalul maxim de 5 ani de la înființatrea instituției auditului
social, se recomandă impunerea realizării unui exercițiu de auditare la nivelul fiecărui furnizor de
servicii (public sau privat) la fiecare, cel mult, 5 ani. De asemenea, auditul social ar trebui să poată fi
realizat și ad-hoc (pe baza unor teme prestabilite de auditare sau în urma unei sesizări) sau voluntar
(pe baza unei solicitări) atunci când autoritatea contractantă, entitatea finanțatoare, o masă critică de
persoane sau furnizorii de servicii sociale sunt dispuși să plătească pentru realizarea unui audit social.
Astfel, vor exista 3 opțiuni privind realizarea auditului social:
► Obligatoriu, în primii cinci ani de la adoptarea legii, selectând furnizorii de servicii sociale în baza unor criterii de risc ce urmează să fie stabilite, în următoarele contexte:
o la acreditarea furnizorului de servicii sociale,
o la licențierea serviciilor sociale și
o la contractarea serviciilor sociale;
o la fiecare 5 ani de la realizarea auditului social anterior
► Ad-hoc:
o stabilirea unor teme anuale de auditare socială de către MMSJ; (teme care decurg din obiectivele și caracteristicile definite ale auditului social)
o în urma unei sesizări (ex. Semnalarea unor deficiențe în furnizarea serviciilor sociale și necesitatea de a interveni urgent pentru remedierea acestora, pe baza unor recomandări de îmbunătățire, ajustare sau reconfigurare a structurii serviciilor și/ sau a modalității de acordare a acestora). Capacitatea de intervenție ad-hoc a auditului social trebuie prevăzută timpuriu în modalitatea de configurare și alocare a resurselor destinate realizării auditului social
► Voluntar:
o Solicitare din partea furnizorului de servicii sociale (de exemplu pentru acordarea claselor pentru determinarea nivelului de calitate a serviciilor sociale oferite, in conformitate cu art. 6 din Legea 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale)
o Solicitare din partea unui finanțator în vederea acordării unei finanțări , pe parcursul precum și la finalizarea acesteia.
2.2 Pilotarea auditului social
2.2.1 Crearea instrumentelor de audit social
Având la bază metodologia de audit social creată în acest proiect și cadrul legislativ dezvoltat și
independent de cadrul instituțional, urmează crearea instrumentelor necesare implementării procedurii
de audit social, prin:
► identificarea de metodologii, instrumente și indicatori de referință privind auditul social din țările Uniunii Europene prin cercetare documentară și analiza literaturii de specialitate
► organizarea de ateliere de lucru cu reprezentanții părților interesate din domeniul serviciilor sociale pentru prezentarea instrumentelor internaționale de audit social și îmbunătățirea metodologiei de audit social propusă în cadrul proiectului de față
► consultarea publică cu părțile interesate din domeniul serviciilor sociale pentru a valida și îmbunătăți metodologia auditului social
► crearea instrumentelor de lucru ce urmează să fie utilizate (principiile de calitate, criteriile de calitate și indicatorii de performanță care decurg din principii si care sunt utilizate(i) în analiza calității serviciilor, liste de verificare, formulare de raportare, cereri de solicitare a auditului social, etc)
2.2.2 Reglementarea ocupației de auditor social și elaborarea materialelor de formare
În această etapă, va fi urmărită dezvoltarea și adoptarea a două documente esențiale pentru auditorii
sociali. În primul rând, în baza Anexei 2 din livrabilul anterior, dedicată ocupației de Auditor Social, va
fi dezvoltată versiunea finală a acesteia, urmând ca apoi să fie inclusă în Codul Ocupațiilor din
România. Ulterior, va fi elaborat Standardul Ocupațional pentru Auditorul Social, prin identificarea
activităților, competențelor, condițiilor de access la programul de formare, atribuțiilor, rolurilor și a
nivelului și tipului de cunoștințe relevante pentru pregătirea auditorului social. În acest sens, vor fi
elaborate planul de pregătire și programa de pregatire teoretică și practică pentru auditor social,
urmând ca acestea să fie avizate, validate și aprobate de către Autoritatea Națională pentru Calificări.
2.2.3 Acreditarea furnizorilor de formare și evaluarea de competențe
Existența standardului ocupațional (odată publicat pe site-ul MMJS si ANC) va fi promovată în rândul
furnizorilor de formare în vederea acreditării pentru organizarea programului de formare pentru
ocupația de auditor social cât și pentru evaluarea de competențe pentru profesioniștii cu experiență.
Potențialii furnizori de formare vor primi sprijin pentru a putea extinde acest serviciu și la formarea
auditorilor sociali și pentru a fi acreditați conform legislației în vigoare. De asemenea, vor fi stabilite
criterii privind condițiile de participare la procesul de evaluare de competențe pentru profesioniștii care
dețin experiență similară auditului social, relevantă și solidă, urmând a fi organizat și un proces de
evaluare de competențe care apoi ar putea deveni periodic.
2.2.4 Formarea primilor auditori sociali și pilotarea auditului social
2.2.4.1 Formarea primilor auditori sociali și a reprezentanților furnizorilor de servicii sociale
Odată aprobată introducerea ocupației de auditor social în COR (depunerea solicitării/memoriului
justificativ se va realiza în cadrul acestui proiect) și a aprobării standardului ocupațional și a programei
de formare, va urma crearea Manualului de formare pentru auditorii sociali. În cadrul unui viitor proiect
de pilotare a realizării primelor audituri sociale, vor fi formați primii auditori sociali, un număr de cel
puțin 25 de profesioniști, din care 20 vor fi implicați în activitatea de audit. Astfel se va putea pilota
realizarea de audituri sociale la un număr de cel puțin 50 de furnizori de servicii sociale (publici și
privați), cel puțin un serviciu social din cadrul fiecărui furnizor. De asemena, reprezentanții celor 50 de
furnizori de servicii sociale vor beneficia de un curs de 2 zile de Managementul calității serviciilor
sociale(repartizați pe 2 cursuri a câte 25 de participanți), în vederea facilitării implementării auditului
social.
Caseta 3. Organizarea misiunilor de audit social și costul revizuit al acestora
Un audit social necesită alocarea a minim doi auditori, unul dintre aceștia având rolul de coordonator
al auditului, alături de experți tematici contractați, după caz. O misiune de audit ar fi de cel puțin 24 de
ore de activitate de teren. Alte 16 ore, cel puțin, vor fi dedicate pentru formularea de recomandări și
crearea unui plan de acțiune în vederea implementării acestora și pentru redactarea raportului de
audit.
Costul auditului social va fi calculat pe baza unei rate medii de 10 euro brut / oră. Aceeași taxă se va
aplica și în cazul experților tematici contractați, adăugând și cheltuieli incidentale, dacă vor fi
necesare. Deoarece echipele vor călători între regiuni, 100 de euro vor fi utilizați pentru cheltuieli
incidentale acoperind transportul local, cazarea și masa, alături de o medie 50 de euro pentru
transportul interjudețean de persoană.
Costul minim al unui audit social: (40 ore x 10 euro + 150 euro cheltuieli incidentale) x 2 = 1100 euro2
2.2.4.2 Implementarea primelor audituri sociale
Pentru a putea calibra modul în care poate fi implementat auditul social și pentru a valida metodologia
creată, este necesară pilotarea acestuia la cel puțin 50 de furnizori de servicii sociale (pentru cel putin
1 serviciu/furnizor), repartizați echilibrat pe mediu rural și urban, între furnizori publici și privați, tipuri
de servicii sociale si beneficiari. Astfel, o echipă de auditori sociali ar avea ocazia de a acoperi cel
puțin doi furnizori de servicii sociale. Furnizorii de servicii sociale ar putea avea oportunitatea de a se
înscrie voluntar în procesul de pilotare.
2.3 Dezvoltarea și extinderea auditului social la nivel național
Rezultatele misiunilor de pilotare a auditului social vor sta la baza formulării lecțiilor învățate și a
recomandărilor de îmbunătățire a practicii de audit social, care vor fi ulterior integrate în metodologia
de aplicare a legii auditului social ce va fi supusă procesului de consultare și dezbatere publică.
2.3.1 Crearea noii direcții/instituții
În vederea implementării auditului social, în baza noii legi de reglementare a auditului social, este
necesar ca noua direcție în cadrul MMJS să fie creată, și plasată în organigrama MMSJ asemenea
Auditului Public Intern (organizat la nivel de compartiment), în subordinea directă a ministrului. Pentru
aceasta este necesară modificarea HG 12/2017 privind organizarea și funcționarea MMSJ precum și a
Ordinului nr. 1945 din 23.11.2017 de aprobare a ROF-ului MMJS precum și bugetarea și alocarea
resuselor financiare necesare de la bugetul de stat.
În varianta celui de-al doilea model, înființarea unei instituții independente, sunt necesare demersuri
pentru elaborarea Actului Constitutiv și a Statutului, precum și a unui Regulament de Ordine Interioară
și înregistrată la Registrul Comerțului sau în Registrul Asociațiilor și Fundațiilor. O altă opțiune ar fi de
înființare a unei Instituții Publice Autonome.
În elaborarea structurii instituționale, trebuie să se aibă în vedere includerea a cel puțin următoarelor
tipuri de atribuții la nivelul sub-structurilor componente: management, monitorizare și evaluare,
coordonare metodologică, financiar-contabilă.
2.3.2 Asigurarea resurselor umane necesare
Indiferent de forma instituțională pe care o va avea auditul social, aceasta ar trebui să fie formată
dintr-o echipă permanentă, executivă, care să se ocupe de coordonarea activității și un număr de
auditori sociali certificați, angajați sau contractați, care să desfășoare activitatea de audit social
propriu-zisă.
În opțiunea înființării unei direcții în cadrul MMJS (în conformitate cu OUG 77/2013 pentru stabilirea
unor masuri privind asigurarea functionalitatii administratiei publice locale, a numarului de posturi si
reducerea cheltuielilor la institutiile si autoritatile publice din subordinea, sub autoritatea sau in
coordonarea Guvernelor ori a ministerelor, numărul de posturi pentru o direcție este de minim 15
posturi de execuție), vor fi necesare următoarele posturi:
► un director al direcției - salariu brut orientativ3 de aproximativ 14 000 lei
2 Cost actualizat față de livrabilul anterior, în urma analizei resurselor necesare pentru implementare
► un asistent al directorului - salariu brut orientativ de 5 000 lei
► o persoană responsabilă de secretariat și comunicare - salariu brut orientativ de 5 000 lei
► o persoană responsabilă de IT - salariu brut orientativ 8 000 lei
► 60 de auditori sociali – salariu brut orientativ de 7800 lei, comparativ cu salariul unui consilier superior din cadrul MMJS sau al unui inspector social superior
Aceste persoane vor fi angajate, cel mai probabil, prin concurs. Auditorii sociali vor îndeplini cerințele standardului ocupațional, competențele acestora fiind obținute în urma participării la un curs de formare acreditat sau în urma evaluării competențelor, în conformitate cu legislația în vigoare.
În opțiunea înființării unei instituții independente, echipa executivă permanentă este recomandat a fi
alcătuită similar: ► Un director
► Un asistent al directorului
► Un asistent administrativ și comunicare
► 3 manageri de misiune care să decidă repartizarea pe misiuni și să contracteze auditorii sociali în conformitate cu metodologia de realizare a auditurilor sociale (evitarea conflictelor de interese) ce urmează să fie elaborată, dar care să fie responsabili și de implementarea unor audituri
► 1 responsabil IT
În această opțiune, auditorii sociali vor fi contractați în funcție de nevoia de realizare a auditurilor
sociale.
Institutia independenta va avea nevoie si de servicii contractate (cel putin contabilitate, resurse
umane, SSM&PSI), precum si asigurarea unui spațiu pentru funcționare.
În faza de pilotare, vor fi contractați 20 de auditori sociali care vor implementa primele audituri sociale,
iar necesarul de resurse umane va fi completat odată cu înființarea noii instituții.
Pentru reglementarea ocupației de auditor social, memoriul justificativ pentru introducerea ocupației în
Catalogul Ocupațiilor din România va fi definitivat și depus, iar standardul ocupațional și programa de
formare aferentă vor fi elaborate și aprobate.
2.3.3 Asigurarea infrastructurii și a resurselor materiale necesare
Pentru implementarea auditului social, infrastructura IT va fi cea mai importantă. Pentru echipa
direcției înființată în cadrul MMJS vor fi necesare computere, din care cel puțin 64 vor fi laptopuri
având și sistem de operare și pachetul Microsoft Office instalate, generând un cost minim orientativ de
3 500 lei plus TVA, și telefon mobil de serviciu, maxim 1 000 lei plus TVA, abonament telefon - maxim
150 lei/lună, alături de imprimantă - maxim 1 200 lei și birotică - maxim 1 000 lei/lună. Un buget
detaliat este anexat.
3 Salarii sugerate conform grilei de salarizare din cadrul MMJS și ale AJPIS:
http://www.mmuncii.ro/j33/images/Documente/InformatiiInteresPublic/Anexa_1_Lista_functii_publice_30092018.pdf http://sibiu.mmanpis.ro/wp-content/uploads/2018/10/AJPIS-SIBIU-salarii-nete-SEPTEMBRIE-2018.pdf
Toată echipa va avea nevoie de acces la sistemul Diamond al MMJS, astfel încât să poată avea acces
la baza de date cu beneficiari și să poată aplica sondaje și un chestionar anual de satisfacție în rândul
acestora, să poată stoca toate documentele rezultate în urma auditului și să poată sintetiza datele
rezultate. Astfel, va fi necesară dezvoltarea unei Application Programming Interface pentru a utiliza
aceste caracteristici în relație cu baza de date, ceea ce implică un proiect IT dedicat pentru asta. De
asemenea, va trebui s[ fie dezvoltat și un site al instituției. Un astfel de proiect poate genera costuri de
minim 10 000 euro orientativ și ar trebui să fie dezvoltat în concordanță cu metodologia de audit.
2.3.4 Extinderea auditului social la toți furnizorii de servicii sociale
În perioada următoare pilotării auditului social, va fi încurajată solicitarea voluntară a auditului social
prin diseminarea rezultatelor și a beneficiilor care pot fi obținute în urma realizării auditului social.
Auditul social ar trebui să continue cu următorii furnizori de servicii sociale care se oferă voluntari și cu
auditurile ad-hoc, dar și prin programarea unor audituri obligatorii periodice, astfel încât toți furnizorii
de servicii sociale să fie expuși procesului de auditare.
2.3.4.1 Selectarea furnizorilor de servicii sociale
Calculul numărului mediu de audituri pe an este în felul următor:
Împărțim un număr de aproximativ 3 600 de servicii sociale la 5 ani și apoi la 11 luni lucrătoare.
Rezultă aproximativ 66 de audituri sociale pe lună, care vor fi împărțite între 30 de echipe a câte 2
auditori sociali plus experți tematici contractați (dacă va fi cazul). Rezultă că o echipă de audit poate
face între 2 și 3 audituri pe lună, ceea ce este fezabil, având în vedere durata minimă a misiunii de
audit este de 5 zile (3 zile activitate de teren, 2 zile raportare, la care se va mai adăuga timpul pentru
deplasare). Totuși, există posibilitatea ca aceste audituri să nu fie repartizare uniform pe 5 ani. În
aceste audituri vor fi incluse auditurile sociale obligatorii ce trebuie realizate la momentul acreditării
unui furnizor de servicii sociale, la licențierea/relicențierea serviciilor sociale sau la contractarea
serviciilor sociale. Așadar, va fi necesară parcurgerea anuală a următoarelor etape:
► Colectarea de informații actualizate și analiza asupra numărului și tipurilor de furnizori de servicii sociale și a serviciilor sociale funcționale (respectiv asupra tipurilor de beneficiari de servicii, dimensionarea pieței de servicii sociale și a sistemului de servicii sociale din România).
► Identificarea nevoii de audit social pentru aplicarea acestuia la contractarea, licențierea serviciilor, acreditarea furnizorilor versus capacitatea instituțională necesară și estimarea/ planificarea resurselor necesare (umane, financiare, materiale). În cadrul acestei etape va avea loc și eșantionarea furnizorilor.
► Analiza asupra capacității instituționale necesare pentru efectuarea misiunilor obligatorii de audit social și respectiv estimarea resurselor necesare pentru efectuarea misiunilor de audit ad-hoc(tematice sau la sesizare) și voluntare (la solicitare). În cadrul acestei etape va fi estimat eșantionul de furnizori și vor fi elaborate criterii pe baza cărora vor fi incluși furnizorii în audit.
Pe lângă această activitate, un chestionar de satisfacție va fi implementat în rândul beneficiarilor de
servicii sociale în fiecare an, rezultatele acestuia având posibilitatea de a influența selecția furnizorilor
de servicii sociale care să fie auditați.
Propunem MMJS să elaboreze o fișă de proiect non-competitiv pentru obținerea unei finanțări ce ar
putea acoperi realizarea auditurilor sociale pentru un eșantion de furnizori de serviciile sociale în primii
5 ani de la punerea în aplicare a prevederilor legii auditului social, indiferent dacă instituția auditului
social este localizată la nivelul MMJS sau independentă.
2.3.4.2 Asigurarea resurselor și infrastructurii suplimentare
În cazul în care încărcarea auditorilor sociali angajați (în cazul instituției publice) este prea mare,
trebuie considerată posibilitatea contractării pe perioadă determinată a unor auditori sociali, prin
urmare trebuie sa existe previziuni necesare acoperirii acestei nevoi, inclusiv pentru infrastructura IT.
2.3.5 Monitorizarea și evaluarea implementării auditului social
Pentru a se asigura implementarea cu succes a auditului social, următoarele aspecte pot fi urmărite,
fără a se limita numai la acestea:
1. Monitorizarea nivelului de satisfacție al furnizorilor de servicii sociale și al celor care au
solicitat raportul de auditul social:
► corectitudinea informațiilor colectate
► utilitatea raportului de audit social și a recomandărilor emise
► nivelul de implicare al auditorului social în proces
► calitatea procesului de auditare
► modalitatea de comunicare pe parcursul misiunii de audit
Monitorizarea acestor aspecte ar trebui să fie efectuată lunar de către director (și managerii de
misiune în cazul instituției independente) și să contribuie la identificarea oricăror deficiențe sau
dificultăți întâmpinate în realizarea misiunilor de audit, a oricăror aspecte care impun introducerea de
măsuri corective în scopul îmbunătățirii procesului de auditare. Totodată, prin monitorizare vor fi
identificate bunele practici care pot fi preluate și incorporate în exercițiile de auditare, la nivelul tuturor
echipelor.
2. Monitorizarea lunară a numărului de audituri sociale implementate și respectiv a indeplinirii
indicatorului privind realizarea auditului social pentru cel puțin un serviciu social pentru fiecare
dintre furnizorii de servicii sociale, într-o perioadă de maxim 5 ani. Un număr minim de audituri
sociale ar trebui să fie stabilit pentru o lună în vederea atingerii țintei pe 5 ani, iar identificarea
riscului de neindeplinire a acestui indicator ar trebui să atragă strategii de ide întâmpinare și
soluționare a problemelor.
3. Pe lângă acest indicator, va fi util să fie monitorizată lunar și repartizarea auditurilor pe
furnizori publici și privați și pe mediu rural și urban.
4. De asemenea, va fi monitorizată alocarea misiunilor de audit auditorilor sociali și respectarea
metodologiei de alocare.
Acești indicatori ar trebui să fie apoi fie integrați într-o evaluare anuală de performanță a activității
instituției. Totodată, prin chestionarul anual de satisfacție aplicat beneficiarilor de servicii sociale,
monitorizarea implementării sugestiilor oferite furnizorilor de servicii sociale în urma auditului social și
modificarea claselor de calitate a furnizorilor, se poate observa impactul serviciilor sociale asupra
acestora, ceea ceeste un efect urmărit de auditul social. Un raport al activității de audit care a fost
realizată într-un an ar urma să fie prezentată în cadrul unei conferințe, în luna februarie sau martie a
anului următor, la care să fie invitați reprezentanții celor mai importanți actori interesați, discutând
despre cele mai importante aspecte care au reieșit în raport și ce se poate face pentru a îmbunătăți
calitatea serviciilor sociale. De asemenea, în măsura în care vor permite infrastructura existentă și
timpul disponibil, recomandăm ca site-ul entității responsabile de audit social să conțină și o rubrică de
resurse relevante pentru furnizorii de servicii sociale, pentru a-i ajuta să fie la curent cu exemple de
bune practici4.
4 Similar cu https://hub.careinspectorate.com/improvement/
3. Workflow-ul procesului de implementare a auditului social
Crearea cadrului legislativ
Adoptarea modificărilor
legislative
Analiză relevanță și
cost-beneficiu
privind înființarea
noii instituții
Analiză modificări
necesare în legislație
Consultare publică pentru
definirea cadrului legislativ
Legislația auditului
social
DARevizuirea
propunerilor
Reglementarea ocupației și elaborarea
materialelor de formare
Acreditarea furnizorilor și evaluarea de competențe
Elaborarea procedurilor și a instrumentelor
de lucru
Procedurile și Instrumentele
necesare pentru implementarea auditului social
Cercetare documentară a exemplelor
de bune practici
Identificarea și definirea
principiilor și a
indicatorilor de calitate
Selectarea furnizorului de
formare/ formatorilor
Elaborarea Manualului de
formare pentru
auditorii sociali
Creșterea calității serviciilor sociale și a
impactului asupra beneficiarilor
Promovarea cursului și selectarea
participanților
Elaborarea Legii
Auditului Social
Elaborare buget pentru noua entitate
Elaborare ROF și ROI pt. noua entitate
Consultarea actorilor interesați
Aprobarea procedurilor și instrumentelor
de lucru
DANU
Revizuirea propunerilor
Elaborarea documentați
ei pt. ocupația de
auditor social în COR
Elaborarea documentației pt. Standardul Ocupațional
pentru Auditorul Social
Aprobarea introducerii
ocupației în COR
Ocupația de auditor social
DANU
Revizuirea propunerilor
Aprobarea Standardului
Ocupațional pentru Auditorul Social
Standardul Ocupațional
pentru Auditorul
SocialDA
Revizuirea propunerilor
NU
Promovarea standardului
ocupațional și a ocupației de auditor
social
Sprijinirea potențialilor furnizori de
formare
Stabilirea criteriilor privind
condițiile de participare la procesul de evaluare de competențe
Acreditarea furnizorilor de formare interesați (periodic)
Organizare proces de
evaluare de competențe
(periodic)
NU
Derularea programului de
formare și certificarea
auditorilor sociali
Evaluarea de competențe pt. minim 10
persoane
Formarea grupei pilot de auditori
sociali
Selectarea eșantionului de
furnizori implicați în
pilotare
Stabilirea criteriilor de eșantionare
pentru furnizorii de servicii sociale
auditați
Pilotarea primelor audituri sociale
Pregătirea misiunilor de audit
Procedurile și Instrumentele
necesare pentru implementarea auditului social
Consultarea actorilor interesați
Publicarea în MO a
procedurilor și instrumentelor
de lucru
DA
NU
Revizuirea propunerilor
Înființarea instituției auditului
social
Derularea procedurilor
pentru înființarea
noii instituții
Asigurarea resursei umane
Contractare sediu
Achiziționare echipamente
Crearea API + site instituție
Elaborare proceduri
de management tehnic și financiar,
de monitoriza
re și evaluare a activității de audit
social
Dezvoltarea planurilor
de lucru privind
efectuarea misiunilor de audit
social
Planuri de lucru ale
noii entități
Proceduri interne ale noii entități
Implementarea, dezvoltarea și
extinderea auditului social
Planificarea misiunilor de audit social
Asigurarea resurselor necesare pentru
implementarea auditurilor
sociale
Efectuarea misiunilor de audit social
Monitorizare, evaluare și audit public
intern
Management tehnic și financiar
Formarea reprezentanții celor
50 de furnizori Implicați în pilotare în
Managementul calității serviciilor
sociale
4. Documentul de politică publică actualizat
Propunere de politică publică - Audit Social
Componentele
propunerii
Conținut
1. Instituția
inițiatoare
EY România
2. Formularea
problemei Sistemul actual de servicii sociale este insuficient dezvoltat, luând în considerare necesitatea
(conform Eurostat, în anul 2016, procentul persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune
socială a fost de 38,8%). Conform Strategiei Naționale pentru Incluziune Socială și Prevenire a
Sărăciei pentru anii 2015-2020, numeroase servicii sociale sunt criticate pentru că nu răspund
nevoilor reale ale beneficiarilor lor sau pentru că nu sunt centrate pe individ (clientul fiind adesea
perceput ca beneficiar pasiv). Implicarea participativă a beneficiarilor este esențială pentru
succesul și durabilitatea serviciilor sociale furnizate în cadrul unei comunități. De asemenea,
conform Raportului de țară România 2018, parte a procesului semestrului european, CE a subliniat
că "serviciile sociale și de ocupare a forței de muncă nu sunt legate sistematic, iar politicile active
de ocupare nu sunt adaptate nevoilor individuale ale beneficiarilor asistenței sociale."
Pentru promovarea "incluziunii active" și pentru creșterea nivelului de eficiență, eficacitate și impact
al serviciilor sociale este extrem de importantă implementarea instituției de audit social. Acesta
este menționat în lege, dar nu a fost implementat până acum. Acesta ar putea acoperi goluri
semnificative din sistem, referitoare la evaluarea performanței și impactului serviciilor sociale,
implicarea activă a părților interesate și sprijinirea furnizorilor.
Situația actuală
În prezent, activitățile de control al calității sunt efectuate pentru a verifica conformitatea cu
standardele, criteriile și indicatorii care stau la baza acreditării furnizorilor de servicii sociale și a
serviciilor, precum și recunoașterea nivelurilor de calitate. Acest control se efectuează de către
inspectorii sociali, respectiv de echipele de evaluare constituite în conformitate cu prevederile Legii
nr. 197/2012 (privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale), pentru clasificarea
serviciilor sociale în clasele de calitate corespunzătoare. Standardele minime de calitate au fost
apoi stabilite prin Ordinul ministerial nr. 2126/2014 și nr. 67/2015, pentru a se asigura că furnizorii
de servicii sociale își informează beneficiarii în mod corespunzător, au o modalitate clară de a-I
primi în centre, dar și de a înceta să ofere servicii, și că oferă asistență pe baza unei evaluări clare
și a unor activități bine planificate, răspunzând nevoilor beneficiarilor, având grijă să ofere condiții
decente de cazare, precum și să faciliteze reintegrarea în societate. Licența de funcționare se
eliberează pe o perioadă de 5 ani pentru toate tipurile de servicii sociale. Perioada de acordare a
licenței de funcționare provizorii (maximum 1 an) este inclusă în perioada de acordare a licenței de
funcționare a respectivului serviciu social. Problema este că evaluarea impactului serviciilor sociale
nu este pusă în practical ANPIS având resurse numai pentru evaluarea conformității.
Pe de altă parte, există în legislație auditul social, menționat în legea nr. 292/2011 a asistenței
sociale, la Capitolul VII Finanțarea asistenței sociale, secțiunea a 3-a Contractarea serviciilor
sociale, art. 142 care precizează:
”1) Furnizorii privaţi de servicii sociale, autorităţile contractante, precum şi alte persoane fizice sau
juridice care finanţează servicii sociale pot solicita evaluarea independentă a contractelor de
finanţare pentru furnizarea serviciilor sociale, prin demararea procedurilor de audit social.
2) Auditul social se realizează de către auditorul social şi are în vedere, în principal, următoarele
aspecte:
a) verificarea planurilor şi procedurilor stabilite de furnizorii de servicii sociale pentru serviciile
finanţate;
b) evaluarea eficienţei şi eficacităţii serviciilor sociale contractate;
c) verificarea exactităţii informaţiilor utilizate;
d) recomandarea de ameliorări operaţionale.
3) Auditorul social este persoana care are calificarea şi care este mandatat de entităţile prevăzute
la alin. (1) pentru a realiza componentele unui audit. Auditorul social nu este învestit cu nicio putere
de control sau sancţionare.
4) Activitatea de audit social, precum şi statutul auditorului social se stabilesc prin lege.”
Deși auditul social este trecut în lege, nu a fost implementat până acum. Pe de altă parte, unul
dintre obiectivele „Strategiei naționale pentru incluziunea socială și prevenirea sărăciei pentru anii
2015-2020” este „Asigurarea mecanismelor de creștere a responsabilității sociale în serviciile
sociale”. În acest sens, trebuie elaborate măsuri specifice în conformitate cu alte forme de protecție
a drepturilor beneficiarilor, pentru a permite beneficiarilor să participe la deciziile privind
planificarea, dezvoltarea, gestionarea, monitorizarea și evaluarea tuturor tipurilor de servicii
sociale. Responsabilitatea socială implică, de asemenea, responsabilitățile și răspunderea
furnizorilor de servicii sociale față de beneficiari și necesită punerea în aplicare a mecanismelor de
reclamații. Gradul de participare și nivelul de satisfacție al beneficiarilor în ceea ce privește
serviciile sociale oferite acestora este un element al calității serviciilor sociale și, implicit, în
domeniul atribuțiilor auditorului social.
Un alt obiectiv al Strategiei naționale de incluziune socială și reducere a sărăciei 2015-2020 este
"îmbunătățirea sistemelor de evaluare a nevoilor și de management al informațiilor și corelarea
acestora cu politicile și practicile locale de luare a deciziilor". Serviciile sociale existente nu sunt
evaluate periodic și, prin urmare, nu există informații care să orienteze factorii de decizie sau
managerii de programe pentru a face ajustările necesare. Serviciile sociale nu sunt furnizate pe
baza unui plan transparent legat de nevoile locale și regionale, deși Legea 292/2011 prevede acest
lucru, iar în legislația recentă a fost publicat un model pentru elaborarea unui astfel de plan.
Teoretic, recent, cu sprijinul fondurilor europene, a fost elaborată o metodologie pentru evaluarea
necesităților comunității pentru planificarea înființării sau ajustării serviciilor sociale, dar principala
dificultate este lipsa de cunoștințe sau capacitatea suficientă la nivelul autorităților locale să
îndeplinească aceste sarcini, în zonele rurale și în comunitățile urbane mici. De aceea,
monitorizarea și evaluarea serviciilor sociale necesită îmbunătățiri pentru ca sistemul de servicii
sociale să devină mai responsabil, relevant și eficace și, din acest motiv, auditul social poate fi
soluția pentru îmbunătățire, cu sprijinul auditorilor sociali - profesioniști instruiți cu competențe în
evaluarea socială Servicii. Auditorul social poate contribui, de asemenea, la realizarea strategiei de
"Finanțare a serviciilor sociale mai bune" și poate fi considerat unul dintre "stimulentele" oferite
furnizorilor de servicii sociale de a oferi servicii de calitate datorită acordării de sprijin pentru
remedierea anumitor deficiențe în furnizarea de servicii sociale și creșterea calității acestora într-un
mod eficient.
Prima componentă a proiectului finanțat prin Serviciului de Sprijin pentru Reforma Structură
(SRSS) - "Sprijin pentru Ministerul Muncii și Justiției Sociale din România în domeniul prestațiilor
sociale și serviciilor sociale" a relevat faptul că auditul social poate oferi beneficii semnificative
legate de impactul serviciilor sociale prin evaluarea eficienței și eficacității, creșterea nivelului de
transparență și sprijinirea furnizorilor de servicii sociale pentru îmbunătățirea calității serviciilor lor.
În timp ce modelul de audit social este definit și MMSJ are cadrul legal pentru a pune bazele noii
instituții, punerea în aplicare a auditului social trebuie să aibă loc cât mai curând posibil.
3. Denumirea
politicii Introducerea auditului social pentru furnizorii de servicii sociale din România
4. Scop Introducerea auditului social pentru furnizorii de servicii sociale din România are ca scop crearea și
implementarea unui instrument care să acopere nevoia de evaluare a impactului serviciilor sociale,
creșterea nivelului de transparență și sprijinirea furnizorilor de servicii sociale pentru îmbunătățirea
calității serviciilor lor
5. Obiective Obiectivul general și obiectivele specifice
Obiectivul general este cel de a crește nivelul de calitate al serviciilor sociale și al impactului pe
care îl au asupra beneficiarilor și a comunității prin crearea unui instrument care să sprijine acest
demers. Obiective specifice:
1. Modificarea legislației, astfel încât să permită implementarea auditului social. 2. Crearea instituției care să se ocupe de audit social în cel mult doi ani. 3. Crearea metodologiei de audit social și a indicatorilor corespunzători pentru toate
categoriile de beneficiari (în funcție de modul în care sunt definiți) în cel mult un an. 4. Pilotarea auditului social prin pregătirea a cel puțin 20 de auditori sociali și implementarea
a 60 de audituri sociale într-un an și jumătate. 5. Implementarea cel puțin a unui audit social pentru toți furnizorii de servicii sociale în cel
mult 5 ani.
6. Beneficiari Beneficiari direcți / indirecți
Beneficiarii direcți ai auditului social sunt furnizorii de servicii sociale, care ar fi sprijiniți să își
îmbunătățească activitatea și să crească nivelul de calitate al serviciilor oferite
Beneficii indirecte vor apărea asupra beneficiarilor de servicii sociale, prin faptul că sunt implicați
activ în evaluarea impactului serviciilor pe care le primesc, datorită creșterii nivelului de
transparență al serviciilor și datorită faptului că pot beneficia de servicii mai bune în urma sprijinului
pe care furnizorii îl primesc.
7. Variante de
soluționare
VARIANTA 1
Prima variantă de politică publică are la bază crearea structure
ministeriale, plasate sub MMSJ, bazată pe finanțare de la bugetul
de stat. Mai departe sunt prezentate dimensiunile auditului social
în acest context.
Mandatul și obiectivele
1. evaluarea eficienței, eficacității și impactului serviciilor sociale
2. verificarea planurilor și a procedurilor stabilite de furnizorul de
servicii sociale
3. verificarea utilizării sumelor direcționate de la persoane juridice
și fizice la furnizori privați de servicii sociale acreditați
4. sprijinirea furnizorilor de servicii sociale pentru îmbunătățirea
serviciilor oferite prin formularea de recomandări
5. asigurarea mecanismelor de creștere a responsabilității sociale
în serviciile sociale
6. îmbunătățirea calității vieții beneficiarilor serviciilor sociale
Caracteristicile auditului social
1. să se concentreze asupra impactului serviciilor sociale asupra
beneficiarilor și societății
2. să fie orientate către beneficiari (respectând drepturile
beneficiarilor și standardele de viață) și sprijinind furnizorii de
servicii sociale pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor
Cadrul instituțional
1. o nouă structură ministerială, sub coordonarea Ministerului
Muncii și Justiției Sociale
Surse de finanțare
1. acoperit total sau parțial de bugetul de stat
.
Metodologia auditului social
1. metodologie unitară, adaptată pentru fiecare categorie de
beneficiari
Costuri varianta 1
Costurile variantei 1 sunt
cuprinse în bugetul anexat.
Etapele I-V sunt sau pot fi
acoperite prin fonduri
europene, însumând
aproximativ 236 800 euro. Mare parte din cheltuielile care
corespund etapelor VI-VII ar
urma să fie acoperite prin
bugetul de stat, fiind estimat
un buget minim de aproximativ
8 582 000 de euro până în
2026.
Propunem MMJS să
elaboreze o fișă de proiect
non-competitiv pentru
obținerea unei finanțări
externe ce ar putea acoperi
realizarea auditurilor sociale
pentru un eșantion din
furnizorii de servicii sociale în
primii 5 ani de la punerea în
aplicare a prevederilor legii
auditului social pentru a
scădea presiunea asupra
bugetului.
Frecvența auditului social
1. când este solicitat de furnizorul de servicii sociale
2. ca răspuns la o notificare și axat pe aspecte specifice
3. când este solicitat de autoritatea contractantă / de entitatea
finanțatoare
Solicitarea auditului social
1. de către furnizorii de servicii sociale / și în caz de clasare
2. de către o societate / entitate care finanțează furnizorii de
servicii sociale
3. printr-o masă critică de oameni (un număr care trebuie stabilit)
4. de către autoritatea contractantă
Puterea de control a auditorului social
1. să nu aibă putere de control, ci posibilitatea de a notifica
autoritățile competente în cazul abuzurilor comise față de
beneficiari sau a altor deficiențe grave
Implicarea angajaților
1. prin furnizarea documentelor solicitate de auditor și implicarea
în focus grupuri și interviuri
Implicarea familiei și a comunității
1. chestionare de feedback pentru membrii familiei
2. consultări sau reuniuni la nivel de comunitate
Implicarea beneficiarilor
1. sondaje de satisfacție
2. interviuri
Experiența profesională a auditorului social
Criterii îndeplinite cumulativ:
1. absolvenți studii superioare / ciclul 2 de studii universitare (3 +
2 ani în sistemul Bologna) în științe sociale, specializare asistență
socială, sociologie, psihologie, psihopedagogie specială, drept;
2. experiența de lucru de cel puțin 5 ani în domeniul serviciilor
sociale, în mediul instituțional public sau privat
3. un audit social necesită participarea a minim doi auditori -
maxim cinci, unul fiind coordonator al auditului. 4. pentru a păstra obiectivitatea, o echipă de auditori sociali își va
desfășura activitatea de audit în altă regiune față de cea în care
desfășoară alte activități precum cele de furnizare de servicii.
Formare profesională
1. absolvirea unui curs acreditat de formare în domeniul social de
audit de cel puțin 370 ore de pregătire teoretică și practică.
Impactul asupra nivelului de finanțare
1. impact direct al auditului social asupra nivelului de finanțare
2. impact indirect asupra nivelului de finanțare prin justificarea
costurilor de oportunitate
Publicarea rapoartelor
1. rapoartele publicate într-un registru centralizat
Analiza SWOT a modelului 1
Puncte tari
- majoritatea componentelor
auditului social (mandat și
obiective) sunt deja incluse în
legea 292/2011
- va umple un gol în ceea ce
privește suportul și asistența
tehnică oferite furnizorilor de
servicii sociale
- concentrarea pe calitatea
serviciilor sociale furnizate
beneficiarilor
- concentrarea în primul rând
pe satisfacerea beneficiarilor
- un mecanism care trebuie
utilizat în procese care nu
sunt încă reglementate (de
exemplu pentru serviciile
sociale clasificate, pentru
contractarea / finanțarea
serviciilor sociale)
- metodologie adaptată pentru
fiecare categorie de
beneficiari
Puncte slabe
- organismul centralizat ar
avea dificultăți în a efectua
audituri sociale în întreaga
țară
- costuri ridicate pentru
călătoriile și cazarea
auditorilor sociali din întreaga
țară
- mai puțini furnizori de
formare profesională pentru
ocuparea auditorului social
datorită concentrației nevoii
numai în București
Oportunități
- voința politică de a pune în
aplicare
- dorința politică de a avea
modificări în cadrul legislativ
actual
- fonduri parțial asigurate de
la bugetul de stat
Amenințări
- subordonarea unei autorități
publice va pune în pericol
echidistantitatea și
obiectivitatea legate de
serviciile sociale publice
- influența politică poate aduce
atingere realizării auditului
social
- o capacitate insuficient de
mare a departamentului de
audit social pentru a pune
efectiv în practică auditul
social în toate situațiile în care
ar trebui să se desfășoare
- nu sunt suficiente fonduri
pentru a sprijini realizarea
tuturor auditurilor sociale
necesare
- riscul de a fi considerat
similar cu inspecția socială
- auditorii sociali vor fi de fapt
funcționari publici în timp ce se
află într-un departament al
MMJS, prin urmare, apare
posibilitatea de a încălca
criteriile de selecție și de
recrutare a viitorilor auditori
sociali
- calitatea scăzută a auditurilor
sociale
- posibila lipsă de
disponibilitate a furnizorilor
sociali privați de a răspunde
solicitării de a avea un audit
social
- riscul de a fi etichetat ca
furnizor de servicii sociale
dacă concluziile auditului
social nu sunt foarte bune și
sunt publicate într-un registru
public la nivelul MMJS,
întâmpinând dificultăți în a
primi fonduri
- riscul suprapunerii cu
inspecția socială în cazul
solicitării unui audit social ca
răspuns la o notificare
VARIANTA 2
Al doilea scenariu de politică publică are la bază crearea unei
instituții independente și auto-reglementate de auditori sociali. Mai
departe sunt prezentate dimensiunile auditului social în acest
context.
Mandatul și obiectivele
1. evaluarea eficienței, eficacității și impactului serviciilor sociale
2. verificarea planurilor și a procedurilor stabilite de furnizorul de
servicii sociale
3. verificarea utilizării sumelor direcționate de la persoane juridice
și fizice la furnizori private, acreditați, de servicii sociale
4. sprijinirea furnizorilor de servicii sociale pentru îmbunătățirea
serviciilor oferite prin formularea de recomandări
5. asigurarea mecanismelor de creștere a responsabilității sociale
în serviciile sociale
6. îmbunătățirea calității vieții beneficiarilor serviciilor sociale
Caracteristicile auditului social
1. să se concentreze pe impactul serviciilor sociale asupra
beneficiarilor și societății, inclusiv aspectele financiare precum
Costuri varianta 2
Costurile variantei 2 sunt
cuprinse în bugetul anexat.
Etapele I-V sunt sau pot fi
acoperite prin fonduri
europene, însumând
aproximativ 236 800 euro.
Mare parte din cheltuielile care
corespund etapelor VI-VII ar
urma să fie acoperite de
entitatea independentă din
taxele plătite pentru auditul
social, fiind estimat un buget
minim de aproximativ 8 582
000 de euro până în 2026.
Propunem MMJS să
elaboreze o fișă de proiect
non-competitiv pentru
obținerea unei finanțări
externe ce ar putea acoperi
realizarea auditurilor sociale
pentru un eșantion din
costurile / capita, relevanța, eficiența, eficacitatea, participarea
beneficiarilor, evidențierea bunelor practici, bariere / deficiențe și
îmbunătățiri necesare. Ar trebui să fie incluse și recomandări
2. să fie orientate către beneficiari (respectând drepturile
beneficiarilor și standardele de viață) și să sprijine furnizorii de
servicii sociale pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor
Cadrul instituțional
1. o structură de independentă, autoreglementată, formată dintr-
un grup de experți - auditori sociali
Surse de finanțare
1. plătit de părțile interesate care o solicit
Metodologia auditului social
1. metodologie uniformă, adaptată pentru fiecare categorie de
servicii sociale și beneficiari
Frecvența auditului social
1. când este solicitat de furnizorul de servicii sociale
2. ca răspuns la o notificare și axat pe aspecte specifice
3. când este solicitat de autoritatea contractantă / de entitatea
finanțatoare
Solicitarea auditului social
1. de către furnizorii de servicii sociale / și în caz de clasare
2. de către o societate / entitate care finanțează furnizorii de
servicii sociale
3. printr-o masă critică de oameni (un număr care trebuie stabilit)
4. de către autoritatea contractantă
Puterea de control a auditorului social
1. să nu aibă putere de control, ci posibilitatea de a notifica
autoritățile competente în cazul abuzurilor comise față de
beneficiari sau a altor deficiențe grave.
Implicarea angajaților
1. prin furnizarea documentelor solicitate de auditor și implicarea
în focus grupuri și interviuri
Implicarea familiei și a comunității
1. chestionare de feedback pentru familie
2. consultări sau reuniuni la nivel de comunitate
Implicarea beneficiarilor
1. chestionare de satisfacție
2. interviuri
Experiența profesională a auditorilor sociali
furnizorii de servicii sociale în
primii 5 ani de la punerea în
aplicare a prevederilor legii
auditului social.
1. echipa de audit ar trebui să fie formată din experți din diferite
domenii, dar cu experiență de cel puțin 5 ani în servicii sociale,
având și formare în audit social.
2. un audit social necesită participarea a minim doi auditori -
maxim cinci, unul fiind coordonator al auditului.
3. pentru a păstra obiectivitatea, o echipă de auditori sociali își va
desfășura activitatea de audit în altă regiune față de cea în care
desfășoară alte activități precum cele de furnizare de servicii.
Formarea profesională
1. Absolvirea unui curs acreditat de formare in audit social de cel
putin 370 de ore de pregatire teoretica si practica
Impactul asupra nivelului de finanțare
1. impact direct al auditului social asupra nivelului de finanțare
2. impact indirect asupra nivelului de finanțare prin justificarea
costurilor de oportunitate
Publicarea rapoartelor
1. concluziile raportului ar trebui să fie publice, postate pe site-
urile furnizorilor, dar ar fi necesar să se asigure comunicarea
către beneficiari și comunitate. Partea interesată care solicită
auditul social va primi întregul raport.
Analiza SWOT a modelului 2
Puncte tari
- majoritatea componentelor
auditului social (mandat și
obiective) sunt deja incluse în
legea 292/2011
- va umple un gol în ceea ce
privește suportul și asistența
tehnică furnizate furnizorilor
de servicii sociale
- concentrarea pe calitatea
serviciilor sociale furnizate
beneficiarilor
- concentrarea, în primul rând,
pe satisfacerea nevoilor
beneficiarilor
- este un mecanism care
poate fi utilizat în procese
care nu sunt încă
reglementate (de exemplu
pentru serviciile sociale
clasificate, pentru
contractarea / finanțarea
Puncte slabe
- deficit de fonduri fiind
majoritar autofinanțat
- creșterea sarcinii financiare
pentru ONG-uri
- lipsa de profesioniști care
doresc să fie instruiți să
devină auditori sociali
- profesioniști nemotivați
financiar ar deveni auditori
sociali
serviciilor sociale)
- metodologie uniformă
adaptată pentru fiecare
categorie de servicii sociale și
beneficiari
- să verifice și impactul
serviciilor sociale asupra
beneficiarilor și societății
- organism independent, care
nu este influențat politic sau
financiar
- acoperirea națională a
auditorilor sociali autorizați din
diferite județe
- acoperirea națională a
furnizorilor de formare
certificați pentru ocupația
auditorului social
- mai multă deschidere a
furnizorilor de servicii sociale
pentru a solicita sprijin din
partea auditorilor sociali
- nu se suprapune cu
inspectorii sociali
Oportunități
- voința politică de a pune în
aplicare
- dorința politică de a avea
modificări în cadrul juridic
actual
- fondurile colectate la
acreditarea ca prestator de
servicii sociale și ca taxe
anuale pentru toți furnizorii de
servicii sociale
- beneficiarii informați cu
privire la concluziile auditului
social
Amenințări
- conflictul de interese pentru
auditurile sociale efectuate de
auditorii sociali către
concurenții lor (chiar dacă se
aplică o regulă conform căreia
auditorii sociali dintr-un județ
nu pot efectua audituri sociale
în același district)
- lipsa de încredere a părților
interesate într-o structură
independentă
- nu sunt suficiente fonduri
pentru a sprijini realizarea
tuturor auditurilor sociale
necesare
- riscul încălcării declarației de
imparțialitate și
confidențialitate
- riscul suprapunerii cu
inspecția socială în cazul
solicitării unui audit social ca
răspuns la o notificare
8. Procesul de
consultare Etapa de consultare publică a fost desfășurată atât online, cât și
față în față. Pentru consultarea online, au fost pregătite trei
chestionare: unul pentru furnizorii de servicii sociale, unul pentru
reprezentanții beneficiarilor serviciilor sociale și unul pentru
companiile și experții în domeniul responsabilității sociale, care
sprijină furnizorii de servicii sociale. 191 furnizori de servicii
sociale au răspuns la consultările publice, 6 reprezentanți ai
beneficiarilor de servicii sociale și 4 experți cu o vastă experiență
în domeniul strategiei și al formării în Corporate Social
Responsibiliy.
De asemenea, am organizat trei interviuri cu instituții responsabile
de managementul serviciilor sociale, trei interviuri și un focus grup
cu reprezențanți ai corpurilor profesionale din domeniul serviciilor
sociale și auditului. Aceștia și-au exprimat părerea cu privire la
obiectivele și cadrul de implementare a auditului social,
metodologia utilizată, cadrul institutional și cel profesional și
impactul pe care ar putea să îl aibă
Peste 80% dintre furnizorii de
servicii sociale, toți experții în
domeniul responsabilității
sociale și reprezentanții
beneficiarilor care au participat
la consultarea publică au
considerat că auditul social
este necesar și are un impact
foarte bun asupra furnizorilor
și beneficiarilor serviciilor
sociale, abordând nevoile de
evaluare a impactului, sprijinul
pentru furnizori și implicarea
părților interesate.
Furnizorii publici au plasat
auditul social într-un
departament din cadrul
Agenției Naționale pentru Plăți
și Inspecție Socială sau o
nouă instituție publică - o nouă
structură ministerială sub
coordonarea Ministerului
Muncii și Justiției Sociale,
opțiuni urmate îndeaproape de
o structură independentă de
autoreglementare, cu un grup
de experți, auditori sociali. Din
păcate, ANPIS deja este o
instituție cu foarte multe
atribuții și ar fi dificil să preia
atribuții de audit social, cu atât
mai mult cu cât există riscul de
conflicte de interese cu
inspecția socială. Pe de altă
parte, majoritatea furnizorilor
privați, ai reprezentanților
beneficiarilor, dar și experții
CSR și cei din structurile
profesionale, au considerat că
o structură independentă și
auto-reglementată este mai
potrivită pentru această
profesie, care are nevoie de
un nivel semnificativ de
obiectivitate.
9. Varianta de
soluționare
recomandată
Deși prima variantă este mai ușor de pus în practică, existând resurse umane potrivite și
posibilitatea de a coordona mai ușor activitatea de audit social, aceasta ar avea un impact mai
mare asupra bugetului, iar auditul social ar putea avea un nivel de obiectivitate mai scăzut.
Varianta în care auditul social este implementat de către o instituție independentă și auto-
reglementată poate fi mai bună deoarece scade presiunea asupra bugetului de stat, asigură o
obiectivitate mai mare a auditului, nu produce o suprapunere cu inspecția socială și poate crea un
nivel mai mare al deschiderii din partea furnizorilor de servicii sociale.
10. Comentarii
suplimentare
-
Planul de acțiune
Diagrama Gantt anexată conține următoarele elemente ale planului de acțiune:
► Activitățile necesare implementării
► Termenele de realizare
► Responsabilii de implementare
Bugetul minim necesar implementării este anexat. Acesta reprezintă o estimare care poate fi valabilă pentru ambele
opțiuni de politică publică, fiind diferite sursele de finanțare, după cum urmează:
Etapele I-V sunt sau pot fi acoperite prin fonduri europene, însumând aproximativ 236 800 euro. Etapele VI-VII sunt acoperite prin bugetul de stat în varianta 1 și prin taxele de audit plătite de furnizorii de servicii sociale
în varianta 2, însumând, în ambele situații, minim 8 582 000 de euro până în 2026.
Strategia de monitorizare și evaluare a implementării:
Pentru a se asigura implementarea cu succes a auditului social, următoarele aspecte pot fi urmărite, fără a se limita
numai la acestea:
1. Monitorizarea nivelului de satisfacție al furnizorilor de servicii sociale și al celor care au solicitat raportul
de auditul social:
► corectitudinea informațiilor colectate
► utilitatea raportului de audit social și a recomandărilor emise
► nivelul de implicare al auditorului social în proces
► calitatea procesului de auditare
► modalitatea de comunicare pe parcursul misiunii de audit
Monitorizarea acestor aspecte ar trebui să fie efectuată lunar de către director (și managerii de misiune în cazul instituție i
independente) și să contribuie la identificarea oricăror deficiențe sau dificultăți întâmpinate în realizarea misiunilor de
audit, a oricăror aspecte care impun introducerea de măsuri corective în scopul îmbunătățirii procesului de auditare.
Totodată, prin monitorizare vor fi identificate bunele practici care pot fi preluate și incorporate în exercițiile de auditare, la
nivelul tuturor echipelor.
2. Monitorizarea lunară a numărului de audituri sociale implementate și respectiv a indeplinirii indicatorului
privind realizarea auditului social pentru cel puțin un serviciu social pentru fiecare dintre furnizorii de servicii
sociale, într-o perioadă de maxim 5 ani. Un număr minim de audituri sociale ar trebui să fie stabilit pentru o lună
în vederea atingerii țintei pe 5 ani, iar identificarea riscului de neindeplinire a acestui indicator ar trebui să atragă
strategii de ide întâmpinare și soluționare a problemelor.
3. Pe lângă acest indicator, va fi util să fie monitorizată lunar și repartizarea auditurilor pe furnizori publici și privați
și pe mediu rural și urban.
4. De asemenea, va fi monitorizată alocarea misiunilor de audit auditorilor sociali și respectarea metodologiei de
alocare.
Acești indicatori ar trebui să fie apoi fie integrați într-o evaluare anuală de performanță a activității instituției. Totodată,
prin chestionarul anual de satisfacție aplicat beneficiarilor de servicii sociale, monitorizarea implementării sugestiilor
oferite furnizorilor de servicii sociale în urma auditului social și modificarea claselor de calitate a furnizorilor, se poate
observa impactul serviciilor sociale asupra acestora, ceea ceeste un efect urmărit de auditul social. Un raport al
activității de audit care a fost realizată într-un an ar urma să fie prezentată în cadrul unei conferințe, în luna februarie sau
martie a anului următor, la care să fie invitați reprezentanții celor mai importanți actori interesați, discutând despre cele
mai importante aspecte care au reieșit în raport și ce se poate face pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor sociale. De
asemenea, în măsura în care vor permite infrastructura existentă și timpul disponibil, recomandăm ca site-ul entității
responsabile de audit social să conțină și o rubrică de resurse relevante pentru furnizorii de servicii sociale, pentru a-i
ajuta să fie la curent cu exemple de bune practici.